nanomateriale bazate pe carbon – noul front high ... - Market Watch

More documents

Recommendations

Info

INTERVIU COVER STORY CENASIC este unul dintre cele 20 de proiecte de dezvoltare a infrastructurii de cercetare câºtigate de instituþii publice din România prin Programul Operaþional Sectorial Creºterea Competitivitãþii Economice. Iese în evidenþã faptul cã proiectul Centrului de nanomateriale s-a clasat cu cel mai mare punctaj din competiþie, deºi acesta nu este domeniul de bazã al IMT. Ce expertizã a acumulat IMT în acest domeniu relativ nou? Aº vrea sã menþionez mai întâi faptul cã, deºi denumirea IMT este aceea de institut naþional de cercetare “pentru microtehnologie”, în fapt, în momentul de faþã, toate compartimentele mari de cercetare ale institutului sunt implicate în cercetarea din domeniul nanotehnologiilor. Câºtigarea unui proiect “mare” de infrastructurã în domeniul nanomaterialelor marcheazã cu adevãrat o nouã etapã, pentru cã IMT va avea posibilitatea sã sintetizeze materiale de prim interes pentru diverse dispozitive ºi sisteme. Noua infrastructurã se va numi „Centrul de cercetare pentru nanotehnologii dedicate sistemelor integrate ºi nanomateriale avansate pe bazã de carbon“ (CENASIC). Proiectul are drept þintã dezvoltarea de noi domenii de cercetare, cu un mare potenþial aplicativ, în concordanþã cu cele mai bune modele ºi strategii din cadrul Uniunii Europene. CENASIC va fi un centru în care cercetarea pleacã de la nivel de material, în principal de la nanomateriale carbonice. Printre acestea se numãrã ºi grafena, material care constã dintr-un strat monoatomic de atomi de carbon, dispuºi într-o structurã monocristalinã bidimensionalã. Proprietãþile electronice extraordinare ale acestui material au fãcut ca pentru descoperirea grafenei sã se acorde Premiul Nobel dupã numai trei ani, un interval de timp foarte scurt. Proiectul a fost propus cu un an în urmã, când nimeni nu ºtia unde va merge Nobelul pentru fizicã în 2010. IMT are deja cercetãri publicate sau în curs de publicare în legãturã cu nanotuburile de carbon ºi cu grafena. Centrul va permite ºi fabricarea unor materiale semiconductoare de bandã largã, printre care carbura de siliciu ºi nitrura de galiu, cu aplicaþii în electronica de putere ºi, respectiv, în cea de frecvenþe înalte. ªi pânã acum cercetãtorii din IMT au lucrat pe nitrura de galiu, dar aceasta era obþinutã din strãinãtate. Pe termen mediu ºi lung care va fi rolul CENASIC? Crearea CENASIC va fi un pas hotãrâtor în implementarea strategiei IMT. Din punct de vedere al orientãrii tematice, al dotãrilor prevãzute ºi al potenþialului creativ dezvoltat, CENASIC va fi un centru unic la nivel naþional ºi reprezentativ la nivel european. Centrul CENASIC se va constitui în furnizorul principal pe plan naþional de materiale, soluþii ºtiinþifice ºi tehnologice, instruire de personal, produse ºi servicii în domeniul carbonului ºi un promotor de referinþã al cooperãrii româneºti cu partenerii industriali europeni în domeniul nanotehnologiilor pentru sisteme integrate pe bazã de materiale carbonice. Dotãrile care se realizeazã prin proiectul de infrastructurã CENASIC sunt esenþiale pentru completarea bazei materiale a institutului. Este vorba de o nouã zonã de “camerã albã” (camerã curatã) a IMT ºi de echipamente care întregesc în mod fericit zestrea de dotãri în “micro- ºi nanofabricaþie” a IMT, ceea ce este esenþial pentru finalizarea cercetãrii ºi pentru cooperarea cu industria. O aplicaþie importantã a materialelor care vor fi dezvoltate în CENASIC constã în realizarea de dispozitive destinate electronicii auto, în special datoritã posibilitãþii de funcþionare la temperaturi mai ridicate. Acest lucru este important în perspectiva creãrii în România a unui “cluster” de întreprinderi ºi centre de cercetare-proiectare care lucreazã pentru industria auto. Este una dintre puþinele industrii de înaltã tehnicitate care se dezvoltã în prezent în România. Orientarea cãtre materialele carbonice utilizate în electronicã (inclusiv senzoristicã, aplicaþii medicale etc.) este încã la început. În lume existã în prezent numai trei centre dedicate acestor materiale (în SUA, în Japonia, în Coreea de Sud). Totul aratã însã cã aceastã activitate de cercetare va cunoaste în curând o dezvoltare rapidã ºi România are ºanse sã fie “pe val”. Aþi afirmat public cã IMT Bucureºti doreºte sã devinã un spaþiu în care generaþiile mai tinere de cercetãtori sã-ºi poatã realiza ambiþiile profesionale. Este acesta ºi obiectivul principal al CENASIC? Pentru a se putea vorbi de o nouã generaþie de cercetãtori, trebuie întrunite mai multe condiþii. Tinerii trebuie sã aibã o formare de bazã solidã, preferabil ºi un doctorat obþinut la o universitate din strãinãtate. Ce poate institutul sã ofere este o bazã materialã de nivel mondial ºi o organizare flexibilã, care stimuleazã iniþiativa ºi colaborarea, peste graniþele administrative ºi cele create de formarea în discipline diferite. Deºi în CENASIC nu va exista o limitare de vârstã, fãrã îndoialã cã acest centru va reprezenta o ºansã pentru o nouã generaþie de cercetãtori. Deja existã zone din IMT (de pildã “Centrul de Nanotehnologii”) în care tinerii predominã ºi sunt “în faþã”. IMT va duce însã o politicã intensã de racolare de noi talente – în particular din diaspora ºi din rândul românilor aflaþi în prezent la studii. Aceastã campanie va fi demaratã încã din anul 2011, având în vedere faptul cã, foarte curând, vom inaugura o nouã zonã tehnologicã care va face corp comun cu viitorul CENASIC. Un aspect interesant este legat ºi de derularea în IMT a unui proiect postdoctoral, care finanþeazã activitatea a 35 de bursieri, dintre care jumãtate din IMT. Aceasta reprezintã o ºansã de perfecþionare pentru specialiºtii din IMT, dar ºi pentru crearea de noi legãturi cu institute de cercetare ºi universitãþi care sunt active în micro- ºi nanotehnologii. Bursierii la studii postdoctorale vor efectua ºi stagii de pregãtire în strãinãtate: ei vor fi bineveniþi în câteva institute din Europa cu care avem relaþii, dar, între timp, se prefigureazã evenimente inedite, care pânã de curând pãreau de neconceput. Într-adevãr, am început sã primim ºi noi în stagiu studenþi strãini la studii postdoctorale, iar în 2011 aºteptãm ca un distins profesor universitar din Canada sã lucreze câteva luni de zile în mijlocul cercetãtorilor din IMT. Încercaþi sã puneþi în valoare resursa umanã ºi prin acþiuni de leadership, 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH 9
INTERVIU COVER STORY menite sã consolideze domenii high-tech ºi sã genereze parteneriate reuºite între actorii implicaþi. De altfel, sunteþi partenerul român cu un numãr record de proiecte europene în regim public-privat, toate legate de nanoelectronicã. Ce rol joacã nanoelectronica în core business-ul IMT Bucureºti ºi în dezvoltarea globalã? România a avut o industrie de semiconductori din anii ’60, iar din anul 1983 a avut o uzinã de microelectronicã. În anul 1990, S.C. Microelectronica S.A. a atins vârful sãu de producþie, dar dispariþia CAER (care asigura unele semifabricate – “chip”-uri de microprocesoare – ºi piaþã de desfacere) a aruncat-o într-o crizã profundã. Timp de patru ani (1993-1997), Institutul de Microtehnologie, proaspãt înfiinþat, a lucrat în aceastã întreprindere, dezvoltând primele teme de cercetare în domeniul microsistemelor ºi susþinând o microproducþie. În momentul în care a început sã obþinã primele dispozitive semiconductoare de putere în tehnologie microelectronicã (o direcþie “pe val” în 1995), a fost silit sã pãrãseascã Microelectronica S.A. În general, anii ’90 au însemnat o ocazie pierdutã pentru toatã industria româneascã de semiconductori ºi microelectronicã, pentru cã a fost o perioadã de “boom”, care a activat toate resursele existente în domeniu. S-a pierdut ocazia unor investiþii strãine. Mulþi specialiºti din domeniu au luat calea strãinãtãþii. În anul 2010 este greu sã se mai vorbeascã de o industrie româneascã în domeniu (supravieþuiesc numai câteva SRL-uri). Acesta este un scenariu des întâlnit în estul Europei, inclusiv în unele locaþii din fosta RDG. De aceea, este surprinzãtor faptul cã acum se vorbeºte în România de nanoelectronicã. Existã însã mai multe lucruri care au evoluat în paralel ºi acum converg. Este vorba de investiþiile strãine în industria auto din România, de crearea cu cinci ani în urmã a unui centru de proiectare ºi testare al firmei Infineon Technologies (pe primul loc în lume în utilizarea nanoelectronicii în industria auto), de activitatea de duratã a unor firme de proiectare a circuitelor integrate, dar ºi de orientarea IMT spre micro- ºi nanosisteme, domeniu care acum este “încorporat” de cãtre nanoelectronicã. Pe lângã nanoelectronicã ºi nanomateriale, institutul are ca direcþie strategicã nanomedicina. De ce sunt aplicaþiile biomedicale vitale? Ce proiecte speciale aþi iniþiat în aceastã zonã? Eforturile legate de cercetarea biomedicalã cresc în amploare pe plan mondial, iar nanotehnologiile sunt esenþiale, pentru cã materia vie însãºi este structuratã la scarã nanometricã. În “nanomedicinã” se acþioneazã pe trei direcþii majore, legate respectiv de diagnozã, de tratament ºi de regenerarea þesuturilor. IMT participã la proiecte europene în domeniu, legate de aplicaþiile micro- ºi nanotehnologiilor în domeniul biomedical, dar exemplele de mai jos sunt din programele naþionale. Este vorba de biosenzori ºi, respectiv, de utilizarea nanoparticulelor. În primul caz este vorba de nanotuburi de carbon pentru detecþia acizilor nucleici cu potential oncogen, dar ºi de detecþia cu ajutorul sistemelor hibride siliciu-proteine. În al doilea caz vorbim de utilizarea de nanoparticule multifuncþionale pentru tratament oncologic sau de nanoparticule folosite pentru regenerarea unei coenzime. Care a fost viziunea managerialã, strategia prin care aþi reuºit sã transformaþi IMT într-unul dintre cele mai performante institute de cercetare din România ºi din Europa? ªtiu cã aþi explorat ºi aþi mizat întotdeauna pe direcþii de dezvoltare total noi, care ºi-au dovedit în timp viabilitatea. Mai întâi, o precizare. IMT revendicã un loc fruntaº în estul Europei (noile state membre). Pe plan naþional este important cã putem colabora cu institute de prim rang, de la care avem ce învãþa. În plan personal pot menþiona câteva lucruri. Am finalizat primul doctorat din ºcoala de dispozitive semiconductoare a Academicianului Mihai Drãgãnescu, plecat dintre noi chiar în acest an. A existat ºi o industrie de semiconductori, în care unii dintre noi ºi-au fãcut ucenicia. Unul dintre lucrurile pe care le-am învãþat de la profesorul Mihai Drãgãnescu încã de pe bãncile facultãþii este cã trebuie sã te orientezi mereu spre lucruri noi, sã nu te cantonezi în prezent. Când am fondat IMT am fixat obiective care erau noi, la limita posibilitãþilor pe care le aveam atunci în þarã. Colaborarea timpurie cu industria de semiconductori mi-a arãtat cã orice lucru bine fãcut, în special în cercetarea experimentalã ºi, mai ales, în tehnologie, cere timp. De aceea, m-am înarmat cu multã rãbdare, 10 MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010
Page 1 and 2: Servere entry-level • Servere ent
Page 3: SUMAR COVER STORY 8-11 Nanomaterial
Page 7: INTERVIU COVER STORY NANOMATERIALE
Page 11: CAIET DE SARCINI OPINIA CONSULTANTU
Page 14 and 15: CERTIFICÃRI COMPANY FOCUS ROMSYS a
Page 16 and 17: EVENIMENT COMPANY FOCUS Charisma, u
Page 18 and 19: EVENIMENT COMPANY FOCUS „Istoria
Page 20 and 21: EVENIMENT | BI ENTERPRISE APPLICATI
Page 22 and 23: DASHBOARD | BI ENTERPRISE APPLICATI
Page 24 and 25: IMAGING & PRINTING ENTERPRISE APPLI
Page 27 and 28: CALL CENTER ENTERPRISE APPLICATIONS
Page 29: CARE CENTER SERVICII Nokia Care Cen
Page 32 and 33: SERVERE | TEHNOLOGIE ANTERPRISE APP
Page 34 and 35: aþional), în actualul context eco
Page 36 and 37: LUMEA GEOSPAÞIALÃ suprafaþã geo
Page 38 and 39: ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ INDUSTRY WA
Page 40 and 41: INTERVIU | CERCETARE INDUSTRY WATCH
Page 42 and 43: CERCETARE INDUSTRY WATCH Încãlzir
Page 44 and 45: CERCETARE INDUSTRY WATCH Nanocluste
Page 46 and 47: S.C. IPA S.A. Automatizãri industr
Page 48 and 49: IT& C INDUSTRY WATCH unor companii
Page 50 and 51: IT& C INDUSTRY WATCH În prezent, M
Page 52 and 53: WIMAX vs LTE | COMUNICAÞII INDUSTR
Page 54 and 55: APLICAÞII MOBILE | COMUNICAÞII IN
Page 56 and 57: EDUCAÞIE INDUSTRY WATCH Mai întâ

nanomateriale bazate pe carbon – noul front high ... - Market Watch

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?