varianta pdf - Market Watch

Securitatea în nor • Securitatea în nor • Securitatea în nor • Securitatea înNr. 135 / 15 mai - 15 iunie / 2011www.marketwatch.roSemiconductors WorldbyComunicaþiipowered byContinuous evolutionEXPERIENÞÃ DIGITALÃ UNICÃOFERITÃpaginile 6-8DE ORANGE CRM în Administraþia Publicã Proiect Private Cloud la Electrica Serv Bani europeni pentru proiectele IT

EditorialSUMARENTERPRISE APPLICATIONSSistemele de document ºi contentmanagement, condiþiesine qua non pentru bãnci18GABRIEL VASILEPiaþa localã de ITºi manifestãrile expoziþionaleÎn ciuda unei aparente maturizãri, piaþa localã de IT prezintã unele simptometipic... adolescentine. Nu mã refer aici la valoarea financiarã relativ scãzutã (putem davina pe criza economicã pentru asta), ci la inexistenþa unor elemente specifice unei industriiaºezate. Spre exemplu, în piaþa localã de IT nu mai existã o manifestare expoziþionalãrelevantã, unde sã se stabileascã tendinþele, sã fie lansate produsele noi ºiunde sã se deruleze networking-ul între vendori ºi furnizori. Existã câteva serii deconferinþe tematice ale unor grupuri media, însã restrânse ca amploare, câteva evenimentede companie ºi participãri izolate cu standuri în cadrul unor târguri cu profilnon-IT. Mai mult succes au evenimentele externe, cum ar fi CeBit, spre exemplu,unde, la ediþia 2011, participarea româneascã a fost chiar numeroasã.Cu siguranþã, toatã lumea îºi aminteºte de Expo21, CERF, Premiile ITC aleRomâniei, evenimente care, în diverse perioade de timp, s-au bucurat de o notorietateincontestabilã, dar, din pãcate, nu au reuºit performanþa pe termen lung. Nu mai suntoare interesaþi jucãtorii locali de networking? Aº pune eºecul manifestãrilor amintitemai degrabã pe incapacitatea organizatorilor de a þine pasul cu schimbãrile ºi a menþineviu interesul pieþei. În cele din urmã, un astfel de organizator nu vinde un spaþiu deexpunere, ci un concept, în a cãrei punere în practicã este dator sã implice întreaga industrie.Cu excepþia pavilionului Comunicaþii de la CERF, unde marketingul profesionistºi bugetele operatorilor fãceau spectacol, expoziþiile B2B de profil IT au rãmasterne ºi complet lipsite de atractivitate, iar dincolo de informare nu se mai întâmplanimic. Un plus de culoare ºi entertainment nu ar fi stricat, ci dimpotrivã.Când puþinã lume se aºtepta la ceva nou în acest domeniu, un organizator local aprins curaj ºi propune pentru toamna acestui an un eveniment B2B gândit pe o structurãnouã: IT&Electronic Bucharest Expo. Evenimentul se anunþã exclusiv B2B, deºiva avea ºi o secþiune foto-video (se pare dedicatã doar profesioniºtilor). Vor exista atâtstanduri, cât ºi work shop-uri ºi pare sã fie ceva mai aplicat pe cerinþele consumatorilorde IT. Conceptul încã nu este finalizat, se mai adunã feedback din parteapotenþialilor expozanþi, însã organizatorii par sã fi învãþat din lecþiile altora ºi, mai ales,au sesizat oportunitatea unui business profitabil pe acest segment relativ abandonat.În spatele ghiºeelor bancare se „ascunde” unconglomerat complex de sisteme informatice,total necunoscute clienþilor, care sunt beneficiariidirecþi ai acestora.LUMEA GEOSPAÞIALÃSoluþiile geospaþiale fundamenteazã deciziistrategice de impact naþional30„Proiectele în care Intergraph este implicatãdemonstreazã cã informaþia geospaþialã ºi soluþiilegeospaþiale fundamenteazã decizii strategicede impact naþional.”INDUSTRY WATCHNanoelectronica merge într-odirecþie corectã,dar cu o vitezã foarte micã34Crearea unui program naþional cadru ºi formareaunui cluster de nanoelectronicã sunt principaleleacþiuni care trebuie puse în miºcare pentru aconsolida viitorul nanotehnologiilor în România.3

SUMARTOP STORYProvision combinã securitatea custocarea ºi virtualizarea pentru a ofericlienþilor un maxim de eficienþãCOVER STORY6 Strategia Orange România -Conquests 2015MANAGERIAL TOOLS10 Aplicaþii open source pentruProject ManagementENTERPRISE APPLICATIONS12 CiRM, varianta administrativãa CRM-ului ERP14 Este ERP-ul o soluþie câºtigãtoarepentru retail16 Kit de supravieþuire pentru piaþalocalã de retail18 Sistemele de document ºi contentmanagement, condiþie sine qua nonpentru bãnci20 CASE MANAGEMENT - o altfelde abordare faþã de cea a marilorvendori din industria softwareCLOUD COMPUTING22 Electrica Serv alegePrivate Cloud Computing24 Cine este responsabil cusecuritatea în nor?26 Noutãþi la EMC World 201128 Call Center în nor, acum saumai avem de aºteptat?LUMEA GEOSPAÞIALÃ30 Soluþiile geospaþialefundamenteazã deciziistrategice de impact naþionalCERCETARE REFORME32 Noul circuit al finanþãriidin sistemul de cercetare,supus dezbaterii publice SEMICONDUSTORS WORLD34 Nanoelectronica merge într-odirecþie corectã,dar cu o vitezã foarte micã NANOTEHNOLOGII36 Nanoelectronica în România BIOMATERIALE37 Acoperiri NanostructurateBioactive pentru BiofuncþionalizãriImplantologice TRANSFER TEHNOLOGIC38 Transferul de tehnologieîn comerþul internaþional FIZICà NUCLEARÃ39 Iradierea tehnologicã –prezent ºi perspective TENDINÞE40 Progresul tehnologicºi viitorul munciiINDUSTRY WATCH DISTRIBUÞIE42 Justificãri de preþ pentruo implementare WMS43 Nordic Import Export alegesoluþia hardware Total Technologiespentru centrul de distribuþieºi lucrãtorii din teren COMUNICAÞII45 Controlul comunicaþiilor propriiprin AdNet Hosted UnifiedCommunications46 Cât de protejatesunt datelecu caracterpersonal? ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ48 Ghiseul.ro a pornit motoarele:3 primãrii înrolate, 4 în pregãtireIMM50 Banii europeni susþin IMM-ul modern:de la servere, la ERP ºi CRMEditor:FINWATCHAleea Negru Vodã nr. 6, bl. C3, sc. 3parter, 030775, sector 3, BucureºtiTel.: 021.321.61.23; Fax: 021.321.61.30;redactie@finwatch.rowww.marketwatch.roP.O. Box 4-124, 030775 Director General FIN WATCH:Cãlin.Mãrcuºanu@finwatch.ro PUBLISHER MARKET WATCH:Gabriel.Vasile@finwatch.ro Redacþia:Redactor-ºef: Radu.Ghiþulescu@marketwatch.roRedactori: Luiza.Sandu@marketwatch.roAlexandru.Pãdure@marketwatch.roCristina Radu Consultanþi: Valentina.Neacºu@itex.ro Colaboratori: Catalin.Mosoia@gmail.com Marketing: Valentina.Tudor@marketwatch.ro Publicitate:Director: Alexandru.Batali@finwatch.ro Desktop Publishing:Ramona.Visan@marketwatch.ro Foto: Septimiu ªlicaru (tslicaru@yahoo.com) Abonamente: redactie@finwatch.ro Distribuþie:Director: Gabriel.Bocancia@marketwatch.roElena CorneanuSorin Pârvu Tipar:RH Printing Data închiderii ediþiei:23 mai 2011 NOTÃ: Reproducerea integralã sau parþialã a articolelorsau a imaginilor apãrute în revistã este permisãnumai cu acordul scris al editurii. Fin Watchnu îºi asumã responsabilitatea pentru eventualelemodificãri ulterioare apariþiei revistei.Fin Watch SRL este membru alBiroului Român pentru AuditareaTirajelor – BRAT. Market Watcheste o publicaþie auditatã BRAT.

PARTENERIAT STRATEGICCE ON-DEMAND - S&TFurnizorul regional de servicii cloud Central Europe On-Demand (CE On-Demand) ºi S&T,furnizor de consultanþã, soluþii ºi servicii IT din Europa Centralã ºi de Est, au anunþatsemnarea unui acord de parteneriat strategic, prin care CE On-Demand va furniza cãtreS&T servicii de mesagerie, colaborare ºi comunicaþii unificate bazate pe tehnologia Microsoft,împreunã cu soluþii automatizate de backup ºi recuperare a informaþiilor dincloud. S&T va oferi acest portofoliu complet de servicii cloud clienþilor sãi mari de la nivelde grup. „Prin parteneriatul cu CE On-Demand, S&T se poziþioneazã ca un furnizor de serviciicloud inovatoare ºi de încredere ºi oferã aceste servicii la un nivel ridicat, indisponibilpânã în prezent în majoritatea þãrilor în care activeazã grupul nostru. Din punct de vedereal inovaþiei tehnologice, aceastã colaborare reprezintã un important punct de referinþãpentru compania noastrã, iar clienþii noºtri, cu siguranþã, vor beneficia din plin de beneficiileoferite de aceastã cooperare cu caracter unic“, a declarat Peter Sturz, membru al consiliuluide administraþie al S&T. „IBM MIDMARKET DAY”, NOI TEHNOLOGIIªI SOLUÞII PENTRU COMPANIILE MIDSIZEÎn cadrul evenimentului „IBM MidMarketDay“, IBM România a prezentatcele mai noi tendinþe ºi tehnologiipentru companiile midsize, ocazie cucare a fost prezent la Bucureºti ºi„IBM Systems & Technology Truck“,unde specialiºtii companiei aususþinut demonstraþii ºi prezentãridespre ultimele sisteme ºi tehnologiiIBM. IBM Systems & TechnologyTruck este o maºinã expoziþie, specialechipatã, care beneficiazã detoate facilitãþile necesare pentru realizareade prezentãri ºi demonstraþiiale sistemelor expuse. În turneul sãuprin Europa, IBM Systems & TechnologyTruck a staþionat în România înoraºele Timiºoara, Cluj Napoca,Sibiu, Braºov, Bucureºti, Constanþa ºiIaºi.În cadrul evenimentului experþii IBMau oferit demonstraþii referitoare lasoluþiile de virtualizare, managemental sistemelor, soluþii BladeCenter, darºi al soluþiilor software de ultimã generaþie,precum Tivoli, Coremetrics, LotusLiveºi Rational. Printre soluþiile ºitehnologiile IBM detaliate s-au aflatIBM Storwize V7000 (un nou sistemcare poate reduce spaþiul ocupat desistemele de stocare cu pânã la 67%faþã de sistemele competitorilor);vSphere 4 ºi platformele unice eX5,IBM Systems Director, îmbunãtãþirilesoluþiei IBM Information Archive ForEmail, Files ºi eDiscovery, nouasoluþie de stocare pe bandã magneticãºi soluþiile îmbunãtãþite dearhivare ºi deduplicare create pentrua ajuta clienþii sã stocheze eficientdatele ºi sã extragã informaþii utiledin volume mari de date. ATELIERE FÃRà FRONTIEREA DONAT 503 CALCULATOAREAteliere Fãrã Frontiere a sãrbãtorit în luna mai doi ani de la angajarea primilorsalariaþi în inserþiune. În cadrul evenimentului a fost organizatã ºi ceremoniaASSOCLIC 1-2011, care a premiat 81 de proiecte propuse de ONG-uri româneºtipentru dezvoltarea comunitãþilor locale, prin acordarea a 503 calculatoarerecondiþionate în cadrul atelierului de inserþiune.În acest an, ediþia de primãvarã ASSOCLIC a înregistrat 164 de proiecte înscrise,1.067 de calculatoare solicitate ºi peste 15.000 de beneficiari prin proiecteleînscrise ale asociaþiilor participante la programul ASSOCLIC.Calculatoarele acordate pentru câºtigãtori vor fi utilizate pentru desfãºurareaproiectelor propuse, iniþiative create pentru comunitãþile locale, în scopul de a creºteaccesul la educaþie ºi tehnologia informaþiei pentru publicul aflat în dificultate.

STRATEGIA ORANGE ROMÂNIA -CONQUESTS 2015Deºi criza economicã mondialã a determinatmediul de afaceri sã fie extrem deatent la costuri, Orange România a decissã facã un pas foarte important ºi sã investeascãîntre 500-600 de milioane deeuro în modernizarea reþelei de voce, pânãîn 2015. Planul de investiþii anunþat vineîn urma lansãrii în România a unei noisemnãturi de brand, „today changes withOrange”, ce reflectã promisiunea companieide a simplifica experienþa digitalãa clienþilor.Asumarea acestui angajament faþãde clienþi face parte din strategiaFrance Telecom – Orange:Conquests 2015. Orange îºipropune sã devinã un „digitalcoach”, sã ofere în continuare produse inovatoare,telefoane de ultimã generaþie ºiasistenþã în utilizarea noilor tehnologii.Un prim pas în aceastã direcþie a fostlansarea în premierã pe piaþa româneascãa serviciului HD Voice ºi anunþarea serviciuluiExtra Signal destinat mediului debusiness. Cu aceastã ocazie, Orange Româniaa oferit o surprizã bucureºtenilor,prezentând o proiecþie 3D spectaculoasãpe clãdirea Facultãþii de Arhitecturã „IonMincu”.110 milioane de eurovor fi investiþi în 2011Prezentã în România din 1996,Orange România este liderul pieþei de telefoniemobilã, având, la 31 martie 2011,10,3 milioane de clienþi, în scãdere cu 5%faþã de perioada similarã a anului trecut.„Din nefericire, industria de telecomunicaþiidin România a înregistrat oscãdere care înseamnã 10% din valoareade piaþã la nivel mondial, iar aceastãscãdere a fost una foarte bruscã. Anul trecutne-am crescut valoarea de piaþã, amajuns în prezent cu reþeaua de francize la181 de puncte de vânzare, am investit unmilion de euro în Academia de Vânzãripentru a instrui personalul nostru devânzãri ºi al partenerilor noºtri, amobþinut titlul de cel mai bun angajator dinpartea Best Jobs, în semn de recunoaºterea investiþiilor pe care Orange România leface în oameni, ne-am restructurat lanþulde aprovizionare ºi am dezvoltat capabilitãþionline pentru care am câºtigat ºi unpremiu de a fi printre cei mai buni ºasecompetitori online la nivel mondial.Vrem sã investim între 500-600 de milioanede euro în România, pe o perioadãde cinci ani, ºi 110 milioane de euro doarîn acest an, sumã mai mare decât investiþiileOrange România în 2009 ºi 2010 la unloc. Este angajamentul pe care ni-l luãmpentru a oferi cea mai bunã experienþãclienþilor noºtri în ceea ce priveºte reþeauaºi angajamentul nostru ca lider în dezvoltareadatelor mobile, care reprezintãprezentul ºi viitorul industriei de telefoniemobilã. În acelaºi timp, punerea în aplicareºi planificarea acestei investiþii nusunt independente de evoluþia climatuluide afaceri, de evoluþia economicã ºi deschimbãrile care pot apãrea la nivel de reglementãri.Dar avem convingerea fermãcã vom vedea ºi rezultate pozitive înperioada urmãtoare”, a declarat ThierryMillet, CEO Orange România.În primele trei luni ale acestui an,compania a obþinut venituri în valoare de222 de milioane de euro, în scãdere cu 6%faþã de primul trimestru al anului 2010.„În domeniul telecom, care esteoricum un domeniu cu o concurenþã feroce,eroziunea veniturilor va continua ºiîn trimestrele urmãtoare. Încã de la începutulcrizei am dezvoltat o strategieelasticã, adaptându-ne la condiþiile pieþei.Suntem mulþumiþi de rezultatele obþinute,cã ne-am pãstrat o bazã solidã deThierry Milletabonaþi ºi cã Orange se menþine liderde piaþã”, a mai spus Thierry Millet, CEOOrange România.Orange modernizeazã reþeauaîn zona ruralãProiectul de modernizare a reþeleidin zonele rurale a început în acest an înTransilvania ºi se va termina la sfârºitulanului 2012, investiþia totalã numai înacest proiect fiind de aproximativ 100 demilioane de euro ºi va consta în schimbareatuturor elementelor de reþea dinzonele respective. Proiectul va continuaîn Moldova, Banat ºi sudul þãrii. Nu vorfi schimbate doar antenele GSM sau 3Gdin anumite zone ale þãrii, ci ºi infrastructuraradio, sistemele de transmisiuniºi va fi extinsã reþeaua IT existentã.Orange România va lucra împreunã cupartenerii Huawei, Cisco ºi Alcatel, carevor oferi suport pentru implementareatehnicã. Viteza care va fi oferitãclienþilor companiei încã de la începutva fi de 14,4 Mbps.6MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

COVER STORY„Obiectivul nostru principal rãmâneacela de a oferi clienþilor noºtri reþeaua decea mai bunã calitate. Vom face lucrulacesta prin creºterea acoperirii reþelei, princreºterea vitezei serviciilor de date mobileºi, nu în ultimul rând, prin acordarea uneiatenþii deosebite calitãþii operaþionale areþelei noastre. Suntem extrem de preocupaþide adaptarea ºi transformarea reþelei,astfel încât sã putem sã þinem pasul cu implementareasimplã ºi rapidã a noilortehnologii, cum ar fi video streaming-ulsau LTE-ul. Suntem interesaþi sã rãmânemcompetitivi, în condiþiile în care traficulprin reþeaua noastrã înregistreazã creºtericontinue. În acest sens, acordãm o atenþiedeosebitã costurilor ºi ne concentrãm pecontrolul acestora nu prin limitatea capacitãþiiîn reþeaua noastrã sau prin degradareaserviciilor pe care le oferim clienþilor,ci prin utilizarea la maxim a facilitãþilor deoptimizare oferite de noile tehnologii, precumºi prin optimizarea modelelor operaþionale.Aici aº vrea sã dau un exemplu,ºi anume posibilitatea de a împãrþi infrastructuracu alþi operatori”, menþioneazãMãdãlina Suceveanu, Chief TechnologyOfficer Orange România.În februarie anul acesta, DeutscheTelecom ºi France Telecom au anunþat laBarcelona intenþia de a sinergiza operaþiunidin reþele, în diverse zone ale globului.Mãdãlina Suceveanu„Dacã vom partaja reþeaua cu Cosmotesau cu Vodafone sau cu altcineva în România,va fi o decizie localã care va fi strânslegatã de obiectivele noastre de acoperire,de costuri ºi de calitate. Partajarea reþeleieste o opþiune de viitor. Dacã nu vomcreºte ratele de partajare de infrastructurãcu ceilalþi furnizori de servicii din România,vom avea dificultãþi sã menþinempreþurile la nivelurile la care sunt, încondiþiile în care traficul creºte. OrangeRomânia investeºte în reþea, deci creºte capacitateaºi capabilitatea reþelei. Eficienþava fi, la un moment dat, o chestiune extremde importantã, de aceea în strategia pentru2015 v-am vorbit despre acoperire, sharing,transformarea reþelei, adicã de adaptarela serviciile noi”, adaugã MãdãlinaSuceveanu.Orange România partajeazã infrastructurade reþea cu Vodafone, Cosmote ºiRomtelecom, de mai mult de trei ani.„Asta înseamnã cã, în loc sã construimdoi piloni într-un loc, construim unul singurºi ne instalãm echipamentele separat.Continuarea partajãrii ar însemna cã împãrþimºi pilonul ºi echipamentul ºi ne separãmundeva prin reþea. Acest gen departajare îl face deja Orange Spania cuVodafone de câþiva ani buni ºi lucrurilemerg foarte bine. Asemenea soluþii sunt ºiîn Polonia într-un stadiu foarte avansat ºivizeazã toatã þara. Orange considerã cãaceasta este o oportunitate sãnãtoasã, importantãºi interesantã pentru viitor”, maispune Mãdãlina Suceveanu.Orange acoperã 88,8% din suprafaþaRomâniei ºi 99,5% din populaþia þãrii cuservicii de voce. La jumãtatea anului viitorOrange România va acoperi 98% din populaþiaRomâniei cu servicii HDSPA dedate mobile.100.000 de terminale HDpânã la sfârºitul anuluiPentru a sublinia ºi mai mult angajamentulluat de Orange România de a îmbunãtãþiexperienþa oferitã clienþilor sãi,compania devine din luna mai a acestui anprimul operator care lanseazã în RomâniaHD Voice: sunetul de înaltã definiþie. Acestserviciu inovator oferã clienþilor OrangeSorin Blideranposibilitatea de a beneficia de o calitate excelentãa sunetului atunci când efectueazãsau primesc apeluri.„Este o tehnologie revoluþionarã, caretransformã apelul într-o experienþã multmai naturalã”, spune Sorin Blideran, SeniorProduct Manager Orange.Serviciul HD Voice este disponibil gratuitpentru toþi clienþii Orange ºi poate fifolosit la nivel naþional, pentru apeluri locale,în aria de acoperire 3G, între douãtelefoane compatibile. HD Voice reprezintão evoluþie majorã a standardeloraudio în comunicarea mobilã. Serviciul HDVoice asigurã o claritate ºi o calitate revoluþionareale sunetului în timpul unei convorbiritelefonice. Zgomotul de fundal estemult redus, indiferent de locul în care seaflã clientul: în trafic, la concert, pe ºantiersau pe stadion. Cu HD Voice, ceea ce spuneinterlocutorul se aude mult mai bine ºi maiclar, chiar dacã acesta vorbeºte în ºoaptãsau se aflã într-o conferinþã telefonicã.„Este vorba despre un nou codec audio,AMR Wideband, care are capacitatea de aface diferenþa între voce ºi zgomotul defundal. Astfel, în momentul în care ne vomafla într-o conversaþie, prin tehnologia HDtot sunetul din fundal ºi toate zgomoteledin jurul nostru vor fi în mare parte eliminate,transmiþând mai departe o calitate15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH7

COVER STORYîmbunãtãþitã a vocii. Mai mult decât atât,prin tehnologia HD cantitatea de detalii pecare o vom auzi într-o conversaþie vacreºte”, explicã Sorin Blideran.Tehnologia HD este deja disponibilã înmai multe þãri din grupul Orange. În 2009Orange Moldova a fost primul operatorcare a lansat la nivel mondial calitatea HD,urmat la scurt timp de Orange UK ºiOrange Franþa, apoi, încurajaþi de succesulde pe aceste pieþe, au urmat Orange Elveþiaºi Orange România.„Dacã tot vorbim de premiere, primultelefon de pe piaþa din România care estecompatibil HD este Samsung Galaxy Mini,care are deja încorporat codecul pentruVoce HD. În acest moment, avem în jur de25.000 de terminale care suportã voceaHD. În afarã de acestea mai existã o seriede modele care suportã vocea HD, însã aunevoie de un update de soft, disponibil, deasemenea, la noi. Ne aºteptãm ca baza determinale HD sã atingã 100.000 de unitãþipânã la sfârºitul anului, astfel încât tehnologiasã fie disponibilã unei baze mai largide clienþi, iar pentru anul viitor portofoliulnostru de terminale va include foartemulte modele din mai multe categorii caresuportã HD. Fãrã doar ºi poate, într-un intervalde timp destul de scurt tehnologia seva generaliza. Pe de o parte, operatorii dinîntreaga lume vor investi în reþele, astfelîncât sã ofere clienþilor calitate HD, iar pede altã parte producãtorii de telefoane vorlivra din ce în ce mai multe telefoane HD”,adaugã Sorin Blideran.Orange are în portofoliu trei telefoanecompatibile cu noul serviciu: SamsungGalaxy mini, Nokia E5 ºi Nokia N8.Extra Signal oferã o mai bunãcalitate a semnaluluiUn alt serviciu inovator, destinat mediuluide business ºi care va fi disponibil înscurt timp, este Extra Signal.„Acest echipament oferã o mai bunãcalitate a semnalului în locurile undeaceasta e deficitarã – în subteran, în garaj,clãdiri vechi, care, prin construcþie,împiedicã semnalul sã pãtrundã. Echipamentul,conectat la internet, va furnizaacoperire maximã pentru servicii de voceJulien Ducarrozºi date casei în care locuiþi, afacerii dvs.,acolo unde aveþi o problemã legatã de calitateasemnalului. Deºi suntem puternic angajaþisã avem acoperire în toatã þara, existãlocuri în care nimeni nu poate pãtrunde,tehnic vorbind. Prin urmare, acest echipamentva rãspunde acestor probleme. Vremsã oferim clienþilor o schimbare, ba chiarmai mult trebuie sã demonstrãm clienþilorcã schimbãrile au loc azi. Suntem primiicare lansãm HD Voice în România ºi vomstabili un nou standard pentru calitatea serviciilorde voce în aceastã þarã, sunt convinsde acest lucru”, afirmã Julien Ducarroz,Chief Commercial Officer OrangeRomânia.3D Mapping – în premierã în RomâniaAnunþul noii strategii de business aOrange România ºi lansarea serviciului HDVoice pe piaþa româneascã au fost marcatede companie într-un mod spectaculos, cu oproiecþie 3D pe o clãdire simbol din Bucureºti,Facultatea de Arhitecturã „IonMincu”. Astfel, a fost proiectat în premierãîn România, cel mai mare conþinut videomapping 3D, cu ajutorul unor proiectoareHD de ultimã generaþie. Orange a invitatpublicul sã vadã din nou proiecþia pe 14mai, în Piaþa Universitãþii, la Noaptea Albãa Muzeelor. Astfel, compania a creat încãun punct de interes pe itinerariulbucureºtenilor, prezentând dintr-o perspectivãineditã Facultatea de Arhitecturã„Ion Mincu”.Acest eveniment de excepþie vine sãsusþinã rolul Orange de „digital coach” promovatprin noua semnãturã de brand:„today changes with Orange”. Aceastãnouã semnãturã de brand, dar ºi planul deinvestiþii anunþat reprezintã un angajamentputernic al Orange România de aoferi clienþilor o schimbare, ba chiar maimult decât atât de a le oferi o schimbareastãzi. LUIZA SANDU8MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

SERVICIILE DE MENTENANÞÃ ªI SUPORTULTEHNIC DE LA IBM CONDUC LACREªTEREA DISPONIBILITÃÞII SISTEMELOR ITPentru a oferi clienþilor garanþia unui mediu IT stabil ºi sigur,IBM a dezvoltat un portofoliu extins de servicii de mentenanþã,hardware ºi software, disponibil în regim permanent în peste170 de þãri. Divizia de servicii din cadrul IBM (GlobalTechnology Services) se bazeazã pe o echipã de peste 200.000de profesioniºti ºi 8 centre internaþionale de suport.La nivel global ºi deci inclusiv în România, IBM oferã un grupde servicii denumit „Servicii de mentenanþã ºi suport tehnic“, cecombinã capacitatea de suport tehnic a companiei IBM cu serviciileaferente echipamentelor ºi produselor software, atât IBM,cât ºi non-IBM. Pentru a livra servicii de cea mai ridicatã calitate,IBM se bazeazã pe urmãtoarele principii: asistenþã integratã(multi-product/multi-vendor) rapiditate, siguranþã ºi prevenþie.Mentenanþã hardwareIBM este cea mai mare companie furnizoare de servicii IT din lume, cu o prezenþã înpeste 170 de þãri ºi având mai mult de 400.000 de angajaþi, din care peste200.000 în departamentul de servicii. Suportul pentru clienþi este asigurat în regimpermanent, 24x7x365, cu suport local în România ºi suport de la distanþã avansat,prezent în peste 8 centre de suport internaþional ºi 21 de centre de cercetare ºi dezvoltare,specializate pe produse. Suportul de nivel avansat pentru produse non-IBMeste asigurat în Europa astfel: pentru servere Unix în Italia, pentru servere Intel înMarea Britanie, pentru echipamente de stocare în Germania ºi pentru echipamentede comunicaþie în Franþa. Piesele de schimb sunt originale ºi sunt distribuite dincele 5 centre regionale (SUA, Olanda, Japonia, Singapore ºi Brazilia) cãtre cele peste400 de depozite aflate în toatã lumea. Distribuþia pieselor se face în regim permanent24x7, la un volum total de aproximativ 80.000 de piese livrate zilnic.Serviciile de mentenanþã hardware „break and fix“ acoperã atâtechipamentele proprietare IBM, cât ºi ale altor producãtori, fãrãa exista diferenþe la nivel de SLA între cele douã categorii.Pentru echipamentele IBM, aceste servicii reprezintã o extensie agaranþiei sau contractarea unui nivel suplimentar de garantare afuncþionalitãþii acestuia. „Conform garanþiei de producãtor, IBMse obligã sã repare un produs propriu în limitele legii (15 zilelucrãtoare), însã aceste prevederi sunt departe de a fi acoperitoarepentru mediul de lucru în care aceste echipamentefuncþioneazã. Astfel se pot contracta servicii suplimentare princare sunt prevãzuþi timpii de reparatie în funcþie de nivelul criticexistent la client“, afirmã Victor Micu, MTS Sales Specialist,Global Technology Services IBM Romania.Serviciile de mentenanþã se plãtesc sub forma unui abonamentce prevede numãr nelimitat de intervenþii ºi piese de schimb ºipot fi contractate la achiziþia echipamentului, în timpul sau dupãexpirarea garanþiei. „În afara contractelor de mentenanþã, clienþiipot apela aceste servicii punctual «per call», însã tratarea estediferenþiatã (întâi sunt serviþi clienþii cu contract ºi apoi restulapelurilor), iar costurile sunt mai mari, de aceea noi recomandãmclienþilor serviciile tip abonament. De asemenea, existãposibilitatea contractãrii unor servicii la cerere în afara contractuluipentru situaþii conjuncturale/neprevãzute apãrute la clienþi.Spre exemplu, mentenanþa nu acoperã serviciile de relocare,însã, dacã un client doreºte sã mute anumite echipamente,acestea trebuie sã fie acoperite de un contract de mentenanþã“,declarã Victor Micu.Mentenanþã softwareComplementar mentenanþei hardware, în oferta IBM existã serviciice acoperã, pe de o parte, sistemele de operare ale maºinilorIBM, iar pe de alta produsele middleware care stau întresistemul de operare ºi aplicaþiile clienþilor. Mentenanþa softwarepoate fi remote, clientul fiind ajutat uºor ºi rapid de la distanþã(telefonic/conectare remote), sau on site, prin trimiterea unuispecialist la sediul beneficiarului. „Pentru mentenanþa softwarenu sunt precizaþi timpi de reparare, aceste probleme fiindmai greu de intuit, evaluat ºi rezolvat decât cele hardware.IBM poate asigura însã un timp de intervenþie ºi, eventual,continuitatea în funcþionare a sistemului pânã la rezolvareaproblemei“, afirmã Victor Micu.BeneficiiIBM poate oferi mentenanþã pentru întreg sistemul informatical clienþilor, de la hardware pânã la aplicaþiile de business, pebaza unui concept modular de servicii standardizate, împreunãcu un model de gestionare completã, pentru a oferi o soluþiepersonalizatã care sã poatã acoperi eficient cerinþele clientului.Serviciile IBM de mentenanþã ºi suport tehnic conduc spre convergenþadintre mediul IT ºi obiectivele de business ale clientului,aducând mai multe beneficii: reducerea complexitãþii suportuluitehnic, reducerea riscului operaþional, reducerea costurilor,interacþiunea cu un singur punct de contact, creºtereadisponibilitãþii sistemului IT etc.

APLICAÞII OPEN SOURCEPENTRUPROJECT MANAGEMENTDacã vã hotãrâþi sã folosiþi o aplicaþie opensource de project management pentru gestionareaunui proiect ºi coordonarea uneiechipe (virtuale sau nu), în afarã de costurilerelativ reduse ar trebui sã luaþi în calculºi alþi factori. Alegerea soluþiilor opensource ridicã o serie de provocãri semnificative,precum întreþinerea dificilã, lipsaroadmap-rilor sau a serviciilor de suporttehnic, problematica instruirii utilizatorilorºi a documentaþiei tehnice. Cu toate acestea,sunt utilizate de un numãr mare depersoane, în cãutare de alternative lasoluþiile proprietare.Aplicaþiile open source de pepiaþã pot oferi acces la codulsursã, pot fi gãzduite peserverul propriu, pot fi accesatefolosind un browser web,pot fi folosite de mai mulþi utilizatori ºivã pot ajuta sã gestionaþi bugeteleproiectelor pe care le coordonaþi. În liniimari, o aplicaþie de acest tip trebuie sãasigure instrumentele pentru planificarea,organizarea ºi gestionarearesurselor care sã vã ajute în atingereaobiectivelor proiectului ºi sã nu necesiteun efort prea mare de implementare.Vã prezentãm în continuare o listã aprincipalelor aplicaþii open source deproject management ºi a principalelorlor caracteristici, în ordine alfabeticã.Aceste aplicaþii pot fi utilizate în interespersonal sau de business.Clocking IT este o aplicaþie gratuitã,care poate fi descãrcatã ºi instalatã pepropriul server. Þine evidenþa tuturoractivitãþilor pe care le desfãºuraþi ºi timpulpetrecut la fiecare dintre ele.Codendi este o platformã colaborativãde dezvoltare oferitã de Xerox, specializatãîn managementul proiectelorde dezvoltare software.Collabtive este o aplicaþie de projectmanagement care vrea sã ofere o alternativãinstrumentelor proprietare precumBasecamp sau ActiveCollab. Este osoluþie dedicatã întreprinderilor mici ºimijlocii ºi freelancer-ilor.dotProject este o aplicaþie multiuser,multi-language, care a fost dezvoltatãiniþial de dotMarketing Inc. caalternativã open source pentru MicrosoftProject. De aceea are o interfaþãasemãnãtoare cu cea a soluþiei Microsoft.Este conceputã pentru a furniza un plande ansamblu al proiectului ºi funcþii decontrol.10MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

PROJECT MANAGEMENTMANAGERIAL TOOLSeGroupWare este dedicatã companiilorde mãrimi diferite. Gestioneazãcontacte, întâlniri, proiecte ºiliste to-do.GanttProject este o multi-platformãpentru gestionarea unui proiect ºi a activitãþilor.Ruleazã pe Windows, Linuxºi MacOSX, este gratuitã, iar codulsursã este deschis.Memoranda este o multi-platformãopen source care gestioneazã proiectepersonale. Memoranda este conceputãpentru acele persoane a cãror activitatezilnicã se împarte între diferiteproiecte.Open Workbench este o aplicaþieopen source axatã pe utilizarea deresurse. Soluþia a fost gânditã ca alternativãla Microsoft Project ºi are peste100.000 de utilizatori la nivel global.Un plan în Open Workbench se construieºteplecând de la estimãrilesarcinilor de lucru. Estimãrile suntstrâns legate de resursele stabilite pentrurespectivele sarcini. Astfel, durataeste stabilitã de numãrul de ore pe carefiecare resursã îl va folosi pe sãptãmânã,ca sã acopere numãrul total de orecerute de sarcina respectivã.Project HQ este un instrument colaborativsimilar Basecamp ºi activeCollab.Este o aplicaþie gratuitã, dar poatefi folositã doar pe propriile servere.]project open[ este o soluþie de EnterpriseProject Management dedicatãorganizaþiilor a cãror activitate este orientatãpe proiecte. Soluþia integreazãzone precum CRM, vânzãri, planificare,urmãrire, colaborare, pontaj, facturare,plãþi, fiind una dintre cele maipopulare aplicaþii de project managementdin Germania.Projectivity este o platformã opensource care combinã instrumente demanagement al portofoliilor, proiectelorºi cunoaºterii.Redmine este o platformã opensource, foarte flexibilã, dezvoltatã înRuby on Rails, aceasta oferindu-i obunã compatibilitate cu diferite arhitecturide server ºi baze de date. Este oaplicaþie care se instaleazã pe serverulpropriu. Prezintã funcþionalitãþi potrivitepentru proiecte mici, incluzând unmodul de Gantt Chart.Sahana este un sistem open sourcegratuit de management al dezastrelor.Este un instrument de colaborare onlinecu ajutorul cãruia se rezolvã problemelecare apar atunci când se produceun dezastru: gãsirea persoanelordispãrute, gestiunea ajutoarelor, voluntariloretc.Trac este un sistem open source careare capabilitãþi de Project Managementºi un modul wiki. Nu oferã vizualizareaplanului ca Gantt Chart, dar are o interfaþãfoarte clarã. Poate fi o alternativãla Codendi, pentru mici proiectesoftware. Poate fi folosit ºi pentru managementulincidentelor.WebCollab este un sistem colaborativpentru managementul proiectelor.Este conceput pentru a urmãri proiectemultiple ºi nenumãrate sarcini nu foartecomplexe care se desfãºoarã într-oorganizaþie, indiferent de mãrimea ei.Câteva soluþii testateCiprian Cioiulescu a testat câtevadintre aceste soluþii, dar ºi altele premiumºi a publicat pe site-ul revisteionline a managerilor de proiect(www.pmexpert.ro) câteva dintre concluziilesale. Fiind pus în situaþia de acoordona o micã echipã, complet virtualã,Ciprian Cioiulescu avea nevoie deo soluþie optimã, necostisitoare ºi acãrei implementare sã necesite un efortminim. Iatã care au fost concluziilesale:ZOHO Projects – platforma ZOHOconþine o multitudine de unelte de colaborareonline, este una dintre celemai complete aplicaþii Office online.Din lista de features mi-a lipsit posibilitateade import din MS Project ºi m-aderanjat modul de lucru cu Milestones.Interfaþa graficã e foarte profesionistãºi clarã. Un alt avantaj îl reprezintã integrareacu celelalte aplicaþii ZOHO,dar doar în variantele premium. Oferãºi un plan gratuit, dar mult mai limitatdecât precedentele servicii (un singurproiect, spaþiu virtual de 10 MB). Nuoferã perioadã de probã pentru testareatuturor capabilitãþilor. Concluzie: raportpreþ/calitate slab, singurul avantajreal este posibilitatea integrãrii cu celelalteunelte ZOHO.AceProject – este o soluþie premium,care poate fi instalatã ºi peserverul propriu. Este un sistem foarteflexibil ºi bogat în capabilitãþi: aplicaþiepentru iPhone ºi iPad (folosind ecranulmare), interfaþa cu MS Project e excelentã.Modulul de Gantt Charts este celmai bun dintre toate platformele testate.Poate fi adaptat oricãrei nevoi individuale.Contul gratuit oferã spaþiusuficient pentru proiecte mici (250 MB,mult mai mare decât la alte platforme),este însã limitat la 5 proiecte ºi 5 utilizatori.Conturile premium pornesc dela doar 24 USD/lunã, oferind toate capabilitãþileºi 5GB de spaþiu virtual.Concluzie: cu o abordare profesionalã,caracteristici excelente, flexibilitate ºiun model de preþ foarte atractiv, plusposibilitatea de instalare pe propriulserver, este serviciul premium preferatde mine.Clocking IT – platforma este completgratuitã ºi fãrã nici un fel de limitãri,aplicaþia putând fi descãrcatã ºiinstalatã pe propriul server. Are toatecapabiltãþile comune platformelor deOnline Project Management, chiar ºiun modul de Gantt Chart destul de performantcu import/export în format.csv, nu ºi MS Project. Oferã, de asemenea,un modul de file sharing, aparentfãrã limitã de spaþiu. Lipsesc interfeþelecu alte aplicaþii Office sau aplicaþiilepentru terminale mobile. Interfaþa estesimplã, dar funcþionalã. Concluzie:acoperã foarte bine funcþiile de bazã aleunei platforme de Project Managementonline, este cu adevãrat open source ºiinstalabil în propriul intranet.Nu trebuie sã uitaþi, însã cã, indiferentde sistemul pe care îl veþi alegepentru implementare, nu puteþi ºi nutrebuie sã înlocuiþi contactul personalcu membrii echipei de proiect. LUIZA SANDU15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH 11

CRM / ADMINISTRAÞIE PUBLICÃENTERPRISE APPLICATIONSCitizen Relationship Management este unconcept care începe sã aibã aplicabilitate ºipe plan local. Cu beneficii concrete, cuantificabile,atât la nivelul aparatului administrativ,cât ºi al cetãþeanului.La începutul lunii februarie, ministrulComunicaþiilor ºi SocietãþiiInformaþionale, Valerian Vreme,ºi primarul municipiului AlbaIulia, Mircea Hava, au semnatcontractul proiectului „Sistem informaticpentru implementarea modelului de managemental relaþiei cu cetãþenii (CRM) înadministraþia publicã localã prin serviciielectronice moderne“, finanþat de cãtreUniunea Europeanã ºi Guvernul României(în cadrul Programului Operaþional Sectorial„Creºterea Competitivitãþii Economice“).Proiectul are o valoare de peste1,5 milioane de euro ºi o perioadã de implementarede 23 de luni.Prezentat în presã drept un „dispeceratvirtual modern“ sau un „portal intranet de1,5 milioane de euro“, proiectul de la AlbaIulia acoperã ambele „titulaturi“, dar ºiobiective mai ample. Conform comunicatuluioficial, acestea sunt: furnizarea de serviciipublice on-line cãtre cetãþeni ºimediul de afaceri, prin intermediul unuiDispecerat, a unei soluþii CRM ºi a integrãriiserviciilor electronice în Portalul intranetal instituþiei, precum ºi eficientizareaactivitãþilor interne ale Primãriei. Pentrurealizarea acestui deziderat, acelaºi comunicatoficial subliniazã cã proiectul prevedeimplementarea unei arhitecturi de sistemcare sã sprijine o strategie de tip Citizen RelationshipManagement (care explicã ºiacronimul CRM din titulatura proiectului).O strategie care începe sã devinã vizibilãºi în România în ultimii ani, sub „presiunea“proiectelor promovate de UniuneaEuropeanã.Puþinã istorieConceptul de Citizen Relationship Managementnu este unul nou pe piaþa sistemelorinformatice. Ba chiar are ceva istorie.Dezvoltarea sa a început odatã cu cea aunui alt concept major actual – cel deeGovernment, intens promovat pe planlocal odatã cu aderarea la Uniunea Europeanã.Dezvoltarea ºi promovarea intensã aconceptului de eAdministraþie, odatã cuexplozia Internetului ºi a comunicãrii multicanal,au accelerat translatarea sistemelorde Customer Relationship Managementdin mediul business, în aplicaþii de tipulCitizen Relationship Management, înmediul administrativ.Anul acesta, de exemplu, se împlinesc10 ani de când Thomas Siebel, fondatorulºi preºedintele Siebel Systems, îl coopta pefostul premier britanic John Major înboard-ul european al companiei sale, pentrua-i facilita intrarea pe piaþa sistemeloradministrative ale þãrilor de pe Bãtrânulcontinent. La nivelul anului 2001, analiºtiiconsiderau administraþia publicã dreptnoul El Dorado pentru producãtorii desoluþii CRM. (Siebel avea, la acel moment,o cotã pe piaþa CRM de 45%, la mare distanþãde urmãtorii clasaþi – SAP, cu 16%,PeopleSoft, cu 8%, ºi Oracle, cu 7%, conformunui clasament realizat de banca deinvestiþii ABN AMRO. Pentru conformitate:patru ani mai târziu, în septembrie2005, Oracle achiziþiona Siebel, dupã ce înianuarie finaliza preluarea definitivã aPeopleSoft.)Migrarea, din mediul business, a CRMuluiîn mediul administrativ (transformareadin CRM în CiRM) nu a fost oCiRM,varianta administrativã a CRM-uluitranziþie uºoarã. ªi aceasta nu pentru cã sistemeleinformatice nu ar putea face faþãschimbãrii „obiectului de activitate“,respectiv înlocuirea „clientului“ (customer)cu „cetãþeanul“ (citizen).Existã voci care susþin cã transformareapoate fi realizatã relativ facil, dacã se înlocuieºte„a vinde“ – verbul care defineºtesubiectul „client“ – cu „a servi“ – definitoriupentru subiectul „cetãþean“. Iar uncetãþean poate fi definit ca un consumator/clientde servicii ºi/sau produse publice.Dar la fel de adevãrat este cã existã specialiºticare explicã subdezvoltarea actualãa proiectelor CiRM prin faptul cã esenþaconceptului CRM se bazeazã pe strategia„customer centric“, focalizatã strict peclient. (Conform uneia dintre cele maiscurte definiþii posibile, CRM-ul este 75%strategie ºi doar 25% tehnologie.) Ori, tocmaitranspunerea acesteia în aparatul administrativ,într-o abordare „citizen centric“,este cea care creeazã probleme reale.Critici ºi argumentePunctul de vedere citat anteriorreprezintã, ce-i drept, o criticã destul deabstractã. Însã explicã parþial de ce mareamajoritate a proiectelor CiRM dezvoltatede administraþiile europene se aflã, încã,într-un „stadiu embrionar“ (conform PeterLang, „Citizen Relationship Management- A Study of CRM in Government“ –2008). Respectiv, nu au depãºit stadiul deCall/Contact Center ºi/sau „One-stopshop“. Criticile specialiºtilor sunt ceva maiclar formulate de aceastã datã: crearea ºidezvoltarea unui centru de contact multicanalpoate fi realizatã foarte bine ºi fãrãnicio abordare focalizatã pe cetãþean („citizencentric“). De altfel, o astfel de dezvoltarepoate fi consideratã un rãspunsfiresc la evoluþia cerinþelor cetãþenilor,12MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

care îºi doresc o interacþiune cât mai rapidãºi eficientã cu unitãþile administrative.Prin raportarea la totalitatea funcþionalitãþilorºi capacitãþilor unei soluþii CRM ºila modul în care sunt acestea exploatate înmediul business, acuza devine ºi mai clarã.Foarte puþine proiecte CiRM depãºescnivelul CRM-ului operaþional, de frontoffice,acordând atenþie proceselor deback-office, de segmentare ºi analizã a interacþiuniicu cetãþenii.Pe de altã parte, existã contraargumentepertinente în faþa acestor acuze.Cum ar fi cã nu toate soluþiile CRM implementateîn mediul business includ ºi componentaanaliticã, de exemplu, fiind strictcentrate pe zona operaþionalã ºi îºi facfoarte bine treaba. Apoi, trebuie þinut contcã mediul administrativ este un mediu cuun specific ºi cerinþe aparte, care nu permittranspunerea identicã a unei soluþii detip CRM. Existã opinii conform cãroraadoptarea unei astfel de abordãri este totalgreºitã, argumentul cel mai frecvent invocatfiind „inadaptarea“ instrumentuluiCRM la cerinþele mediului administrativ.Argument susþinut prin faptul cã literaturade specialitate dedicatã subiectului CiRMa moºtenit tarele CRM-ului: nu are nicipânã în prezent o definiþie comunã ºi nuexistã o conceptualizare ºi un set de obiectiveunanim acceptate. Ca dovadã sunt invocatenumeroasele denumiri ºi acronimesub care poate fi întâlnit managementul relaþieicu cetãþenii: Constituent RelationshipManagement (CRM), Citizen RelationshipManagement (CiRM), Public RelationshipManagement (PRM) ºi Citizen Encounterand Relationship Management (CERM).ªi totuºi existã beneficiiDincolo de aceste critici ºi argumenteºi de pertinenþa lor, proiectele de tipulCiRM realizate pânã la acest momentfurnizeazã beneficii concreteºi direct cuantificabile.Principalul câºtig este eficientizareainteracþiunii cu cetãþenii. Prinfaptul cã o soluþie CiRM poate interconectasistemele informatice ºi bazele de date existente,angajaþii publici din front-officepot avea acces la totalitatea datelor despreo singurã persoanã, obþinute în urma interacþiuniloranterioare, desfãºurate pe variicanale. Ceea ce permite, prin reutilizareaacestor informaþii, reducerea considerabilãa timpului în care poate fi soluþionatã osolicitare venitã din partea unui cetãþean.O contribuþie importantã în acestsens o are ºi componenta de „case management“– fiecare interacþiune dintreun client ºi administraþie este abordatãca un „caz“, ceea ce permite crearea uneitipologii de „cazuri“, obþinându-se astfelun nou nivel de eficienþã prin eliminarea„pelerinajului“ de la un ghiºeu la altul, încãutarea persoanei competente pentrurezolvarea unei probleme. La aceasta seadaugã ºi posibilitatea definirii fluxurilorde lucru, care permit automatizarea anumitorproceduri ºi monitorizarea exactã astadiului unei solicitãri în circuitul deaprobare, ceea ce asigurã transparenþamecanismului birocratic – un cetãþeanputând urmãri on-line la ce nivel se aflãcererea sa. De asemenea, sistemul permitecrearea unor sisteme de notificãriautomate – pe canalele agreate de fiecarecetãþean – în cazul emiterii unui rãspunssau al expirãrii unei autorizaþii, act etc.Prin integrarea CiRM - Call Center serealizeazã din nou o creºtere de eficienþãa interacþiuni prin accesarea automatã aistoricului ºi a datelor de identificare aleapelantului ºi posibilitatea rutãrii rapidea apelului, pe baza tipologiei de „casemanagement“, cãtre persoanele indicate.Utilizarea componentei de knowledgebaseºi lucru colaborativ, în paralel cu introducereaunui sistem de documente înformat electronic, fluidizeazã interacþiuneaon-line dintre administraþie ºicetãþean, permiþând dezvoltarea pe zonade self-care. Nu în ultimul rând, sistemulCiRM permite monitorizarea ºianalizarea activitãþii angajaþilor publiciîn relaþia acestora cu cetãþeanul ºi identificareazonelor ºi proceselor în care sepot realiza optimizãri reale.Toate acestea sunt doar câteva dintrebeneficiile care pot fi obþinute din implementareaunui sistem CiRM, chiar ºiîntr-o fazã incipientã a proiectului. ªicare, cel puþin pe plan local, reprezintãargumente solide. RADU GHIÞULESCU15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH 13

Este ERP-ulsoluþia potrivitãpentru retail?Retailul este una dintre puþinele pieþe undeschimbãrile se întâmplã cu mare vitezã. Azieºti în business datoritã unui vad comercialbun, iar mâine, odatã cu deschiderea unuihypermarket la marginea oraºului, sespulberã toate visele (exemplele concretesunt numeroase). Prin urmare, capacitateade reacþie la schimbare ºi de adaptare lanoile condiþii devine cea mai importantãcalitate a unui retailer.Un studiu realizat de Retail Info Systems,pe un grup de companii din maimulte regiuni ale globului, aratã cã în celemai multe situaþii (60%) ERP-urile utilizateacoperã cerinþele de bazã ale companiilor,fãrã a oferi însã prea mult în plus.E greu de apreciat cât de mulþumitoare esteaceastã situaþie pentru un patron sau directorcare, brusc, se confruntã cu scãderi considerabileale vânzãrilor sau cu riscul de aieºi din piaþã datoritã concurenþei masive,dar e cert cã se poate mai bine, de vremece o bunã parte dintre participanþii lastudiu au planuri de up-grade pentru sistemeleinformatice (cu precãdere adãugarede module sau funcþionalitãþi, dar ºi schimbareasoluþiei folosite).ntr-o bunã mãsurã capacitatea uneiÎcompanii de a reacþiona la schimbareºi se a se adapta la noi condiþiide activitate þine ºi de infrastructurainformaticã a acesteia. ERP-ul, spreexemplu, este pentru multe companii oarmã bunã împotriva crizei, pentru cãoferã analize detaliate pe centre de cost ºiprofit ºi permite intervenþii fine ºi justificatepentru reducerea cheltuielilor. (Cândvânzãrile scad, prima mãsurã este reducereacosturilor.) Într-un plan general,afirmaþiile precedente sunt perfect valabile,însã pentru Retail, ERP-ul clasic nueste suficient, iar jucãtorii de pe aceastãpiaþã au nevoie de un instrument maiadaptat la specificul industriei. Din nefericire,existã puþine pachete software dedicate100% activitãþii de retail, atât la nivelglobal, cât ºi în România, din fericire însãproducãtorii de ERP au dezvoltat modulespeciale pentru a suplini lipsa de profunzimea sistemelor tradiþionale. Concluziaeste cã nu toate ERP-urile sunt recomandatepentru piaþa de retail, ci doar cele careoferã un modul/add-on dedicat. Existã,evident ºi varianta unei customizãri intensea unui ERP clasic, însã, la nivel decosturi ºi timp de implementare, lucrurilear putea scãpa de sub control.Cum vãd retailer-ii sistemele ERP?Îmbunãtãþirile pe care aceºtia le aºteaptãîn urma schimbãrii vizeazã, în principal,activitãtile de merchandising(59,6%), managementul preþurilor (50%)ºi gestiunea lanþului de furnizori (48,1%) ºimai puþin aspecte legate de managementulfinanciar-contabil, gestiune comenzi ºistocuri. Aceasta aratã cã ERP-ul a reuºit sãofere valoare acolo unde, în mod tradiþional,este o soluþie puternicã, dar a oferit maipuþin suport pentru activitãþile specifice deretail pentru care ERP-ul nu a fost gânditiniþial, dar pentru care s-au fãcut dezvoltãrimai mult sau mai puþin complexe.La nivel de beneficii, aºteptãrile suntorientate cãtre: creºterea productivitãþii/eficienþei(81%), simplificarea proceselor(70%), ROI cât mai bun (62%), integrarecu alte sisteme (49%), scalabilitate(43%), dar ºi raportare ºi control (43%).14MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

ERP / RETAILENTERPRISE APPLICATIONSUn aspect important al studiului estelegat de tipul de soluþie informaticã dorit decompaniile de retail. 54% din participanþiila studiu preferã un singur pachet software,cãruia sã i se aducã modificãri pentru adaptareala cerinþele proprii, însã aceste modificãriar trebui sã fie minime. Doar 28% seorienteazã cãtre un pachet personalizat alcãtuitdin mai multe soluþii niºate, dar cumaxim de notorietate în piaþã. 13,5% încãpreferã sã dezvolte in house o asemenea soluþieºi doar 9,6% ar opta pentru o variantãSoftware as a Service.Unde vor fi direcþionate investiþiileLa nivel strategic, companiile de retailau în majoritate (72%) ca focus creºtereaproductivitãþii, explicabil având în vederesituaþia economicã actualã. Urmeazã, ladistanþã: simplificarea infrastructurii ºi aproceselor, orientarea cãtre client, creºtereavânzãrilor pe suprafaþa magazinuluiºi inovarea. Mai puþin importante pentruperioada urmãtoare sunt reducerea consumuluide energie ºi extinderile.În ceea ce priveºte orientarea investiþiilorîn software, pe termen scurt atenþiaretailerilor se îndreaptã spre aplicaþii demerchandising (48%), front office (42%),ERP /gestiune financiarã (26%), supplychain (26%), CRM (25%). Aceastã situaþiedã mari ºanse de câºtig vendorilor ERP careºtiu/au capacitatea de a integra în aplicaþiilelor funcþionalitãþi extinse pe segmentelemenþionate. Va fi mai plauzibil ca unprospect din piaþa de retail sã se orientezecãtre un ERP care oferã funcþionalitãþicomplementare de merchandising, integrarecu POS-uri, logisticã, decât sã cumpereaplicaþii dedicate pentru aceste activitãþiºi pe care ulterior sã le integreze cu ERP-ul.CertitudiniPentru ca un ERP sã aibã succes peaceastã piaþã trebuie sã ofere suport pentrumanagementul ºi optimizarea stocurilor(pentru un retailer este vital sã ºtie ce are înstoc sau ce poate sã vândã intr-o promoþie),managementul preþurilor ºi vânzãrilor(vânzarea produselor la preþul potrivit înfuncþie de istoric ºi prognoze) ºi rapoartereal-time cât mai detaliate.Vendorii de ERP trebuie sã aibã permanentîn vedere situaþia realã din piaþa de retailºi sã identifice soluþiile potrivite pentruprovocãrile existente pe aceastã piaþã. Ultimulstudiu al companiei de analizã si cercetareGfK aratã o amelioare a pieþei de retaildupã scãderile din 2009 ºi 2010, însã dificultãþilenu au dispãrut. Aceastã stare defapt aduce managerilor din sector o serieprovocãri pentru care trebuie sã gãseascã osoluþie. Dacã viitorul este incert (toate prognozelese schimbã de la o lunã la alta) existãtotuºi câteva certitudini:•Criza aduce oportunitãþi pentru creºtereacotei de piaþã. Inevitabil unii jucãtori vorieºi din activitate ºi ,,cineva“ le va preluacota. Orientarea spre creºterea cotei depiaþã va fi o decizie pozitivã, iar o felie maimare dintr-un tort mai mic va compensapierderile.•Criza se va termina la un moment dat.Companiile care vor ieºi din recesiune fãrãschimbãri ireversibile vor fi pregãtite pentrurevenirea pieþei. Provocarea crizei constãîn pãstrarea profitabilitãþii prin orientarepe costuri ºi pe clienþi, iar companiilecare la finele crizei vor avea un modelde business orientat pe aceastã direcþie vorrecupera foarte rapid.Piaþa de retail este foarte diversificatã,dar totuºi existã o serie de elemente comunepe care ERP-urile dedicate acestuisegment le surprind. Totuºi companiile deretail trebuie sã cunoascã bine specificulniºei pentru a evita costurile suplimentareinduse de customizãri. Pentru aceasta cumpãratorultrebuie sã evalueze ºi sã comparefoarte atent funcþionalitãþile unui produsERP sau capacitatea unei vendor de a livrao soluþie cât mai aproape de nevoile reale. GABRIEL VASILE15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH 15

ERP / RETAILENTERPRISE APPLICATIONSMugur Mirea,IT Manager LLP DynamicsKit de supravieþuirepentru piaþalocalã de retailÎntr-o societate proaspãt ieºitã din recesiune,dar foarte departe de ieºirea din crizã, probabilcã unul dintre cele mai afectate domeniiale economiei este retail-ul. Cu un consum încontinuã scãdere din cauza puterii de cumpãrarereduse ºi o concurenþã tot mai acerbã,retailer-ul anului 2011 are nevoie, pentru asupravieþui ºi chiar a se dezvolta, de o eficientizaremaximã a proceselor sale de business.Asistãm la încercãri de diversificarea punctelor de prezenþã,magazine tradiþionale extinzându-secãtre online, dar ºi magazinevirtuale deschizându-ºispaþii de vânzare tradiþionale, la folosireaunor noi oportunitãþi (închirierea de spaþiicomerciale sau oferirea de diverse serviciiîn incinta acestora, livrarea la domiciliu amãrfurilor sau chiar organizareade call center-e pentrucomenzi prin telefon). În faþaacestei reconfigurãri din mersa întregului model de business,sistemele ERP tradiþionalefie se dovedesc preapuþin flexibile, fie sucombã înfaþa avalanºei de volum atranzacþiilor distribuite.Armele prin care retail-ultradiþional încearcã sã se impunãsunt, pe de o parte, diversificareasortimentului demarfã, viteza mare de rotaþie a stocurilor,optimizarea comenzilor ºi a aprovizionãrii,dar ºi mãsuri cu un pronunþat caracter demarketing, cum ar fi promoþiile, fidelizareaclienþilor, ofertele personalizate pe un anumittarget etc. Sub presiunea acestor tendinþe,o premizã esenþialã a reuºitei o constituiealegerea soluþiei ERP potrivite, dar ºia partenerului care urmeazã sã implementezeºi sã personalizeze aceastã soluþiepentru specificul fiecãrei companii.Soluþia cea mai potrivitã pentru aceastãverticalã este Microsoft Dynamics NAV2009 R2 cu LS Retail.Microsoft Dynamics NAV este o soluþieERP foarte flexibilã, adaptatã uneilargi varietãþi de afaceri. Este un pachetuºor de personalizat, 100% localizat pentruutilizarea în România. Versiunea RONAV 2009 R2, disponibilã din decembrie2010, a fost lansatã oficial în România cuocazia evenimentului „Cloud Journey” din3 martie 2011, organizat de Microsoft.Noua versiune are o arhitecturã modernã3-tier, bazatã pe web services. Din punctde vedere funcþional, dispune de o interfaþãcu utilizatorul bazatã pe roluri (RoleTailored Client), în care se pot vizualiza directelemente grafice.NAV dispune de module adiþionale(add-on-uri) pentru a satisface necesitãþilespecifice oricãrui domeniu de activitate, industriesau verticalã. Un astfel de add-oneste LS Retail, care adaugã soluþiei ERPfuncþionalitãþi „state of the art” din domeniulretail-ului. LS Retail suportã o largãvarietate de terminale Point Of Sale (POS)ºi opþiuni de configurare, asigurând o integrareºi centralizare perfectã a datelordisponibile la nivel de magazin cu celeexistente la nivel central.Sistemul NAV - LS Retail poate fi folositcu succes atât de cãtre un singur magazincu unul sau mai multe POS-uri, cât ºide un lanþ de sute de magazine distribuitepe o largã arie geograficã. Poate lucra atâtcu soluþii de interconectare „magazin –sediu central” performante (VPN prin fibrãopticã, prin WiMax etc.), cât ºi prinfolosirea unei simple conexiuni la Internet.Permite lucrul online sau offline prinfolosirea unei tehnologii proprietare,numite Data Director.Beneficii ºi avantaje ale MicrosoftDynamics NAV 2009 R2 cu LS Retail:• Cunoaºterea situaþiei din fiecare magazin,în orice moment, de cãtre managementulcompaniei;• Design-ul 100% personalizat al interfeþeicu utilizatorul a POS-ului16MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

ERP / RETAILENTERPRISE APPLICATIONS• Urmãrirea stocurilor în timp real asigurândun nivel ridicat de acurateþeal acestora;• Facturare electronicã (largã paletã demodalitãþi de platã, carduri de fidelizare,promoþii);• Integrare cu alte soluþii Microsoft (dela Office, la MS CRM 2011 sau Sharepoint2010);• Instrumente de raportare ce oferã unsuport consistent pentru procesele decizionaleexistente la nivelul companiei;posibilitatea de a dezvoltarapoarte de BI, bazate pe SQL AnalysisServices / Sharepoint 2010.Sigur, indiferent cât de perfect ar fi unERP adaptat pentru retail, în lipsa uneimodelãri coerente a proceselor de businessºi a unui partener cu experienþã în transpunereaacestora în setãrile ºi fluxurile dedate ale ERP-ului, aºteptãrile beneficiaruluiacestui sistem pot fi în mod brutal coborâte„cu picioarele pe pãmânt”, gradul deadoptare a noului sistem de cãtre utilizatoriva fi redus, iar, în final, gradul de satisfacþiese va rezuma la sintagma tradiþionalã„merge ºi-aºa”…Procesul de implementare a unui ERPde retail are particularitãþile sale. Existãbune practici, unanim recunoscute, darexistã ºi situaþii unice pentru fiecare comerciant.De multe ori, existã o evidentã barierãde comunicare intre cele douã echipede proiect, ale beneficiarului ºi ale implementatorului;pe de o parte, consultanþilorle lipseºte experienþa muncii reale în domeniulrespectiv, iar angajaþilor firmei beneficiarele lipseºte abordarea tehnicã aproceselor ºi cunoºtinþe despre metodologiide implementare (SureStep în cazul MicrosoftDynamics NAV). Un alt posibil punctnevralgic este constituit din timing-ul uneorinerealist gândit de beneficiar („vreau sadeschid primul magazin sãptãmâna viitoare”)sau de întârzierile datorate pur sisimplu lipsei de competenþã a consultanþilor.Un alt proces care necesitã o atenþiespecialã este crearea nomenclatorului dearticole. Modul cum acesta este transpus însistem, pe grupe, atribute, unitãþi de mãsurãetc. este esenþial pentru obþinerea ulterioarãa unor rapoarte de vânzãri ºi aunor analize de business, de care depindepânã la urmã succesulafacerii respective.Un alt aspect particularal retail-ului îl constituie multitudineade echipamente implicate în procesul devânzare care trebuie interfaþate cu ERP-ul:POS-uri, case de marcat sau imprimantefiscale, scannere de cod de bare, cântare,terminale mobile pentru inventariere,RFID-uri etc. Este nevoie ºi aici de stabilireaunei abordãri optime, de comunacord, între implementator (care are echipamentepreferate, fie ºi prin prisma faptuluicã are deja realizate interfeþele cuacestea) ºi beneficiar, care, evident, arprefera sã foloseascã echipamentele existentesau altele, alese dupã criterii de cost,estetice etc.În încheiere, îmi permit sã dau câtevasfaturi retailer-ilor aflaþi în cãutarea uneisoluþii informatice integrate pentru afacerealor: analizaþi cu atenþie piaþa, studiaþireferinþele potenþialilor dumneavoastrãparteneri, verificaþi dacã eventualele produseadiþionale (de BI, CRM, portal onlineB2B sau B2C) oferite vã sunt cu adevãratutile; stabiliþi un plan clar, pe etape, cutermene ferme, eventual apelaþi la o firmãde consultanþã pentru realizarea unui caietde sarcini cât mai complet ºi, ulterior, chiarla un Project Manager extern pentru a vãreprezenta pe durata proiectului în relaþiacu implementatorul. Analizaþi cu atenþieeventualele costuri ascunse ºi câþiva parametriesenþiali ai investiþiei (TCO, ROI).Faceþi o listã cu competenþele interne dinorganizaþie: s-ar putea sa fie nevoie sã faceþicâteva angajãri noi. Odatã sistemul implementat,protejaþi-vã investiþia: asiguraþi-vãcã vã dezvoltaþi competenþele interne pesoluþia respectivã, organizaþi training-uripentru angajaþi, þineþi legãtura cu partenerul.Dacã, dupã un an, nu sunteþi mãcar80% mulþumit de soluþia aleasã, nu o pãstraþidoar pentru cã riscul unei noi investiþiiar fi prea mare, nu perseveraþi în greºealã.De multe ori, dacã faceþi socoteala cât v-acostat, direct ºi indirect (prin pierderileaduse afacerii) o soluþie nepotrivitã sau implementatãprost iniþial ºi pe care vã totstrãduiþi sã o faceþi sã meargã în parametridoriþi, veþi constata cã depãºeºte preþul implementãriiunei alte soluþii.LLP DYNAMICSSTR. COSTACHE SIBICEANU NR. 20, SECT. 1RO-011514, BUCUREºTITEL.: (+40) 21 224 5516FAX: (+40) 21 224 5424E-MAIL: ROSALES@LLDYNAMICS.COMWWW.LLPDYNAMICS.COM15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH 17

SISTEMELE DE DOCUMENTªI CONTENT MANAGEMENT,CONDIÞIE SINE QUA NON PENTRU BÃNCIÎn spatele ghiºeelor bancare se „ascunde“ un conglomeratcomplex de sisteme informatice, total necunoscuteclienþilor, care sunt beneficiarii direcþi aiacestora. Soluþiile de management al documentelorºi conþinutului reprezintã un astfel de tip de soluþii, acãror lipsã sau subutilizare este resimþitã direct, atâtîn front-office, cât ºi în back-office, putând afecta iremediabilrelaþia dintre clienþi ºi respectiva organizaþie.Odatã cu intrarea în era comunicãriimulti-canal ºi a diversificãriiaccelerate a produselor ºiserviciilor – cotate de cãtreanaliºti drept unul dintre principaleleavantaje competitive ale instituþiilorfinanciar-bancare pe o piaþã cu o dinamicãºi un nivel de competitivitate ridicat–, problema accesãrii informaþiilor cucare opereazã o bancã a început sã devinãdin ce în ce mai complexã ºi sã aibã o importanþãcriticã în derularea proceselor debusiness cotidiene.Complexitatea se datoreazã, în bunãparte, creºterii exponenþiale a volumuluide date – fenomen cu care se confruntã nudoar instituþiile financiar-bancare. Conformunui recent studiu realizat de companiaColeman Parker, 68% din companii auprobleme reale în a administra cantitãþileuriaºe de informaþii. Mai mult de 80% dininformaþia uzitatã în mediul bancar este informaþienestructuratã – stocatã în e-mailuri,documente Word etc. – iar conþinutulnestructurat creºte cu o ratã ce depãºeºte200% pe an. Procesarea, administrarea,stocarea, accesarea, monitorizarea acestorvolume de date care cresc continuuînseamnã costuri în creºtere. Ceea ce, în actualulcontext economic, în care prioritãþile– indiferent de domeniul de activitate– sunt eficientizarea operaþionalã ºi reducerilede costuri, reprezintã o problemãrealã. Problemã care, cel puþin în domeniulfinanciar-bancar, nu poate fi ocolitã sau ignoratã,existând un întreg set de reglementãrilegislative ºi standarde – naþionale ºieuropene –, care normeazã toate etapeledin ciclul de viaþã al informaþiilor cu careopereazã o bancã, de la captura lor, la monitorizarea,protecþia, reþinerea, cãutarea ºiutilizarea lor, pânã la ºtergerea/distrugereaacestora.Pe de altã parte, dincolo de presiuneacerinþelor legislative ºi a necesitãþii reduceriicosturilor de administrare, problemaaccesãrii informaþiilor a început sã fie privitãcu o mai mare atenþie ºi ca urmare aefectului celor doi ani de crizã. Contextuleconomic delicat a fãcut ca rata atragerii denoi clienþi sã scadã considerabil faþã de aniianteriori, iar costul acestui proces a crescutsensibil, ceea ce prioritizeazã strategiile defidelizare a clienþilor existenþi. Ori,loializarea implicã, inerent, un nivel ridicatde satisfacþie al clienþilor, care nu poatefi atins fãrã a oferi rãspunsuri prompte lasolicitãrile acestora. Promptitudine careeste direct proporþionalã cu viteza cu carepot fi cãutate ºi accesate informaþiile necesaresoluþionãrii respectivei solicitãri. Statisticilespun însã cã, în medie, un angajatdedicã cel puþin 10% din activitatea sa zilnicãcãutãrii ºi regãsirii de informaþii relevante– asta dacã nu cumva informaþiile respectivese aflã în cele 8% documente carese pierd, definitiv ºi irevocabil, anual, înorice organizaþie.Riscurile neutilizãriiTot acest cumul de factori face greu decrezut cã, la momentul actual, o bancãpoate funcþiona fãrã un sistem informaticdedicat de management al documentelor.Iar dacã acest lucru se întâmplã,specialiºtii susþin cã este foarte probabil canumãrul ºi calitatea serviciilor oferite sãse afle undeva la nivelul anilor ’50-’60.Ceea ce, la acest moment, ar însemna unnivel de eficienþã operaþionalã foartescãzut, un cost prohibitiv al serviciilor,imposibilitatea pãstrãrii marjelor deprofit, dificultãþi în pãstrarea clienþilor ºia atragerii altora noi etc. Pe scurt, ineficienþãmaximã, vizibilã direct, în interioriulorganizaþiei (în back-office), prin:• existenþa ºi perpetuarea unor sistemeneintegrate, care gestioneazãîn mod neunitar informaþia;18MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

DOCUMENT MANAGEMENTENTERPRISE APPLICATIONS• duplicarea informaþiilor în modrepetat;• scãderea eficienþei în reutilizareaconþinutului existent;• existenþa unor documente cu informaþiidepãºite ºi expirate;• ineficienþã în procesul de cãutare ainformaþiilor;• imposibilitatea monitorizãrii exactea intervenþiilor ºi/sau modificãrilorexecutate pe un document de-alungul unui flux birocratic;• incapacitatea de a decela ºi partajainformaþiile importante în cadrulorganizaþiei;• lipsa unor mecanisme de securitateºi control al accesului la informaþieamplificã riscul „scurgerilor de informaþii“,fenomene care afecteazãgrav imaginea unei instituþii financiar-bancare;• lipsa unor politici de arhivare ºiretenþie a documentelor importantegenereazã, inerent, o creºtere a costurilorde stocare, dar ºi a riscurilorde neconformitate cu numeroaselereglementãri existente în domeniu.Sunt doar câteva dezavantaje, dintr-olistã care poate fi extinsã rapid prinanalizarea impactului de-a lungul întregiiorganizaþii.Avantajele folosiriiImplementarea ºi utilizarea uneisoluþii informatice de management aldocumentelor ºi conþinutului corijeazãtoate „minusurile“ enumerate anterior,dar are un efect mult mai profund decâtrezolvarea punctualã a acestor probleme.Efect vizibil atât la nivelul interacþiuniicu clientul, în front-office, dar ºi în interiorulorganizaþiei (în back-office).Astfel, se obþine o realã eficientizare arelaþiei cu clientul, vizibilã în toateetapele interacþiunii cu acesta, deschidereaunui nou cont, gestionarea dosaruluiclientului, a fluxurilor de aprobãri decredite etc. realizându-se mult mai rapid,cu un efort minim din partea clientului.Îmbunãtãþirea vitezei cu care organizaþiapoate rãspunde la solicitãrile venite dinpartea clienþilor, posibilitatea personalizãriiinteracþiunii cu aceºtia (prin integrareasistemului de management al documentelorºi conþinutului cu celelaltesisteme informatice din cadrul organizaþiei,cum ar fi cele de tip Customer RelationshipManagement) ºi adoptarea uneistrategii proactive reprezintã elemente vitaleîn efortul de fidelizare ºi valorificaresuperioarã a clienþilor.Totodatã, un astfel de sistem reprezintãun suport esenþial în lansarea iniþiativelorde reducere a costurilor operaþionale, pringestiunea mai bunã a ciclului de viaþã aldocumentelor ºi al celorlalte categorii deconþinut digital ºi eliminarea utilizãrii excesivea hârtiei, astfel încât informaþiile sãpoatã fi uºor ºi rapid partajate între utilizatori,crescând astfel gradul de informare îndesfãºurarea activitãþilor de business de zicu zi. De exemplu, prin stocarea categoriilorimportante de informaþii nestructurateîntr-un depozit central ºi sigur seasigurã o gestiune mult mai eficientã apotenþialelor categorii de risc. Ceea ceminimizeazã atât riscurile „scurgerilor deinformaþii“, cât ºi cele ale nerespectãrii reglementãrilorîn vigoare ºi conformitateacu standardele ºi normele interne ºi externe.Avantajele sunt vizibile de-a lungulîntregii structuri organizaþionale – departamentelejuridic, financiar, audit, logisticã,HR, departamentele de vânzãri ºimarketing sunt beneficiari direcþi, valoareaadãugatã provenind tocmai din integrareaproceselor dintre aceste departamente,din eliminarea eforturilor redundanteºi din uºurinþa în controlul riscuriloroperaþionale.Provocãri inerenteImplementarea unei soluþii de managemental documentelor ºi conþinutului încadrul unei instituþii financiar-bancare esteun proces delicat, existând o serie deprovocãri inerente. Datorate în bunã mãsurãspecificului acestui domeniu de activitate,care impune condiþii mult mai restrictiveîn ceea ce priveºte modul de administrareºi accesare al informaþiilor.Totodatã, pentru a furniza beneficiileschiþate succint mai sus, o aplicaþie de managemental documentelor ºi conþinutuluitrebuie sã fie parte integrantã a arhitecturiide aplicaþii a respectivei instituþii financiarbancare,oferind astfel gradul de integrarenecesar pentru susþinerea completã a proceselorde business din cadrul organizaþiei.Necesitatea integrãrii cu sistemele existente,atât hardware, cât ºi software, faptulcã nu existã o soluþie standard, universalvalabilã (specialiºtii pledeazã, de altfel, pentruo soluþie cu o arhitecturã modularã),cerinþele speciale legate de respectareanormelor legale ºi de securitate sunt doarcâteva din principalele provocãri pentrucare trebuie gãsite soluþii.Implementarea unei soluþii de managemental documentelor ºi conþinutului încadrul unei instituþii financiar-bancare nueste un demers facil, însã, odatã realizat, secreeazã o bazã solidã pentru migrarea spreconcepte mai evoluate de management alconþinutului (precum cel de Web ContentManagement sau Enterprise ContentManagement), care permit o utilizare multmai eficientã a informaþiilor. RADU GHIÞULESCU19

CASE MANAGEMENT -o altfel de abordare faþã de ceaa marilor vendori din industria softwareInterviu cu Mãdãlina Manon ªerbãnescu,Business Development Manager, Business Solutions, Star StorageMai mult decât clienþi, procese sau contracte,orice companie gestioneazã situaþii,pentru care existã informaþii, etape, oameni,interacþiuni, obiective etc., ºi carepot fi denumite generic drept „cazuri“.Spre deosebire de procesele stricte, carese desfãºoarã conform unor reguli de businessfoarte bine reglementate ºi bazate peproceduri, situaþiile sunt de cele mai multeori impredictibile ºi, prin urmare, mai greude gestionat. Pentru eficientizarea acestoractivitãþi existã însã o categorie distinctãde soluþii de afaceri - „case managementsoftware“ -, care începe sã prindã teren ºiîn România.Termenul de case managementîn sine este folosit în prezentca termen generic ºi înseamnão transpunere în format digitala unor activitãþi pe careangajaþii le desfãºoarã de foarte multãvreme prin alcãtuirea ºi manipulareadosarelor de hârtie. În esenþã, „casemanagementul“ acoperã o plajã foarteextinsã de soluþii, particularizate înfuncþie de companii ºi activitãþi, de lamanagementul contractelor, pânã lagestiunea pacienþilor.Mãdãlina Manon ªerbãnescuAbordarea StarStorageStar Storage este una dintre companiileromâneºti care activeazã puternicpe aceastã piaþã, exploatând experienþaa peste 10 ani de implementãriîn domeniul managementului documentelor.Cu un portofoliu de aplicaþii specializateîn „case management“ a cãrorprincipalã caracteristicã este potrivireape nevoia de business a clienþilor, StarStorage furnizeazã soluþii fãrã a se can-20MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

CASE MANAGEMENTENTERPRISE APPLICATIONStona în tehnologii sau produse uniformizateºi rigide.„Star Storage este mai aproape declient prin crearea de mecanisme accesibilecare permit utilizatorilor un anumitgrad de flexibilitate - prin folosireapropriilor cunoºtinþe ºi propriei expertizeangajaþii unei companii pot gestionaprocese specifice de obicei unorsituaþii particulare, într-un mod personalizat,în funcþie de evoluþia fiecãruicaz în parte. Agilitatea, flexibilitatea ºitrasabilitatea conþinutului (fie el structuratsau nestructurat) sunt printreprincipalele beneficii pentru gestionareaacestor situaþii, aducândclienþilor noºtri o mai mare capacitatede adaptare la piaþã. Noi dezvoltãm permanentsoluþii care sã se plieze perfectpe nevoia lor de business. De altfel,clientul poate alege ce tehnologiedoreºte având în vedere cã, în acestdomeniu, suntem singurii de pe piaþãcare putem, implementãm ºi avem înportofoliu atât tehnologiile, cât ºi certificãrilenecesare de la cei mai marifurnizori la nivel internaþional” a declaratpentru Market Watch MãdãlinaManon ªerbãnescu, Business DevelopmentManager, Business Solutions, StarStorage.În perspectiva Star Storage, utilizatorulse aflã în centrul soluþiei de casemanagement ºi nu soluþia în centrul organizaþiei.Utilizatorul este cel care gestioneazão situaþie ºi ia deciziile necesarerezolvãrii acesteia, punând laolaltãoameni, documente ºi alte informaþiidin interiorul sau exteriorul organizaþiei.De-a lungul ciclului de viaþã aldosarelor, angajaþii pot colabora laconstruirea unui dosar, pot interacþiona,pot vizualiza informaþii ºi potdecide evoluþia acestuia în funcþie deevoluþia fiecãrei situaþii în parte ºi, maiales, în funcþie de evoluþia factorilorinterni sau externi care o pot influenþa.Se creeazã astfel un depozit decunoºtinþe unitar prin contribuþia tuturorangajaþilor care colaboreazã la uncaz. Situaþia fiecãrui dosar în parte estevizibilã pentru toþi cei interesaþi ºi sepot trimite notificãri legate de evenimentedinamice. Acest lucru permiteproactivitate în luarea deciziilor ºi finalizareadosarelor în timp record. Potfi folosite biblioteci de clauze în vedereagenerãrii de documente personalizate,toate acestea fiind permanentsub egida regulilor de business de controlal procesului de lucru în general.„Din punctul meu de vedere, soluþiilede case management dezvoltate ºiimplementate de Star Storage pe platformeIT specifice sunt complet diferitefaþã de tradiþionala înþelegere a BPM(Business Process Management), deoarecerezolvã situaþii ce nu pot fi încadrateîntr-un flux predictibil delucru, chiar dacã se supun unui set dereguli ºi condiþii. Folosirea unei soluþiide dezvoltatã deStar Storage poate fi comparatã cu ocãlãtorie adeseori ad-hoc, cu un scopfinal ºi care implicã procese predefinitedar flexibile atunci când nevoilede business o cer”, considerã MãdãlinaManon ªerbãnescu, Business DevelopmentManager, Business Solutions, StarStorage.OportunitãþiAtunci când vedeþi un raft cudosare, este posibil sã fie nevoie de osoluþie de “case management” pentru avã ajuta sã le gestionaþi eficient.Managementul cazurilor este aplicabilatât la nivel orizontal, în cadrul unorsoluþii foarte niºate precum managementulcontractelor sau managementuldosarului de achiziþie, cât ºi pe verticalã- gestiunea dosarelor de clienþi, adosarelor de investiþii, de leasing, a dosarelorvirtuale ale abonaþilor etc.Practic, pentru fiecare industrie în partegestiunea dosarelor poate fi adaptatã ºipersonalizatã (locaþii, echipamente,proprietãþi, bunuri, documentaþia lucrãrilor).Acolo unde este nevoie de colaborareaunor echipe la crearea unordosare, acolo este practic nevoie ºi decase management.„Oportunitãþi existã, iar clienþii înþelegcã trebuie sã-ºi formalizeze acesteprocese, pentru ca, ulterior, sã le poatãoptimiza ºi urmãri. Cele mai deschisecãtre case management sunt companiiledin domeniul financiar bancar, asigurãriºi utilitãþi, datoritã concentrãrii/orientãriipe client. În aceste domenii, conceptuleste mai bine înþeles, ca de altfelºi cel pereche, de Business Process Management.O influenþã o are, probabil,ºi presiunea exercitã legislativ, respectivconformitatea cu anumite reglementãriinterne sau internaþionale. Instituþiilefinanciar-bancare ºi companiile deutilitãþi au nevoie de aplicaþii de businesscare sã le permitã o imagine de asupra proceselor referitoarela relaþia cu clientul. Aplicaþiilede case management organizeazã toatedatele despre client, impun disciplinã îndocumente ºi informaþii, ceea ce aduceun avantaj competitiv major utilizatorilor”,afirmã Mãdãlina Manon ªerbãnescu,Business Development Manager,Business Solutions, Star Storage.Sectorul Public, vizibil afectat de reducerilebugetare din ultimul an, arputea avea acces la astfel de soluþii cuprecãdere prin finanþãri europene, maiales cã impactul asupra calitãþii serviciiloreste major. StarStorage a dezvoltato soluþie pentru acest segment focalizatãpe managementul dosarului de achiziþii.Libertate în alegereaplatformei utilizateStarStorage este o companie care seconcentreazã pe vânzarea de servicii cuvaloare adãugatã în raport cu platformelesoftware de bazã. Din aceastãperspectivã, compania oferã clienþilorlibertate în alegerea platformei utilizate.„Avem competenþe multiple în dezvoltareade soluþii de case management.Implementãm deja de peste 10 anisoluþii pe platforme precum EMC Documentum,IBM (FileNet) sau Microsoft(SharePoint) ºi putem oferi clienþilornoºtri posibilitatea de a alege dintr-unportofoliu multiplu de tehnologii”, considerãMãdãlina Manon ªerbãnescu,Business Development Manager, BusinessSolutions, Star Storage. GABRIEL VASILE15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH 21

PRIVATE CLOUD / STUDIU DE CAZCLOUD COMPUTINGElectrica Serv alegePrivate Cloud ComputingProiectele de Private Cloud Computingdevin tot mai frecvente pe mãsurã ce conceputulse maturizeazã, iar companiiledescoperã beneficiile reale. Microsoftderuleazã în piaþa localã nu mai puþin de10 astfel de proiecte în cadrul unor companiidin Top 100.Electrica Serv este una dintrecompaniile care au iniþiat un astfelde proiect, alegând PrivateCloud pentru consolidare ºimodernizarea infrastructurii IT.Bazat pe tehnologie Microsoft, acestproiect a eliminat problemele dispersiei geograficea celor 8 sucursale Electrica Serv,diversitãþii tipurilor de aplicaþii utilizatesau limitãrii resurselor hardware, asigurândun nivel maxim de redundanþã ºidisponibilitate a sistemului IT.Situaþia iniþialãÎncã de la înfiinþare (2005) managementulIT al Electrica Serv s-a confruntatcu o serie de provocãri generate de structuraorganizaþionalã complexã, numãrulmare de staþii de lucru (1.600) ºi gradulridicat de dispersie ºi eterogenitate a infrastructuriihardware (60 de servere). Într-oprimã etapã (2007-2009), compania a derulatun proiect de consolidare axat pe implementareaa trei tehnologii principale lanivelul fiecãrei sucursale – Microsoft InternetSecurity and Acceleration Server, MicrosoftActive Directory ºi Microsoft ExchangeServer.Criza economicã ºi limitãrile financiareinduse au accelerat însã dificultãþile în gestionareaunitarã a infrastructurii hardwareºi arhitecturii software dispersate la nivelnaþional, adâncind ºi decalajul existentîntre capacitãþile hardware ale organizaþieiºi volumul în creºtere al solicitãrilor de noiservicii ºi aplicaþii venite din partea managementului.Resursele hardware limitate la cele 60de servere nu permiteau nici asigurarea redundanþeiserverelor critice din þarã ºi dinsediul central ºi nici evoluþia spre versiunisuperioare sau dezvoltãri ale tehnologieiMicrosoft. (De exemplu, imposibilitateaalocãrii unui server fizic a blocat temporarmigrarea de la versiunea Microsoft ExchangeServer 2007 la versiunea 2010.)„Una dintre principalele probleme cu carene contruntam era redundanþa. Din motivefinanciare, nu reuºeam sã asigurãm redundanþaaplicaþiilor critice, atât în þarã, câtºi la sediul central. Mai mult, aveam cereripentru aplicaþii noi, pe care efectiv nuaveam pe ce sã le instalãm, deoarece bugetulnu ne permitea achiziþia unor serveresuplimentare”, afirmã Rãzvan Pop, ITManager Electrica Serv.Identificarea ºiimplementarea soluþieiLa începutul anului 2011, ElectricaServ a demarat procesul de identificare aunei noi soluþii de consolidare ºi modernizarea infrastructurii IT. Soluþia aleasã afost dezvoltarea unui proiect de PrivateCloud Computing, bazat pe soluþii ºi tehnologiiMicrosoft. Fazele de proiectare ºilivrare ale acestui proiect au fost asiguratede Maquay, partener Microsoft. „În demersulrealizãrii unui raport cãtre conducerecu necesarul de hardware ºi a obþineriiunor preþuri pentru o evaluare cât mairealã, am avut o discuþie cu echipa Maguay,Rãzvan Pop,IT Manager Electrica Servdin care s-a conturat ideea realizãrii uneiinfrastructuri Private Cloud, care eliminaproblemele amintite anterior“, explicãRãzvan Pop, IT Manager Electrica Serv.Prima etapã a acestui proiect a constatîn crearea a trei host-uri prin instalarea MicrosoftHyper-V Server, reunite într-uncluster. Din cele trei host-uri, unul estededicat maºinilor virtuale de management,celelalte douã host-uri (cu WindowsServer 2008 R2 SP1) asigurând redundanþamaºinilor ºi aplicaþiilor critice.În etapa ulterioarã, a fost implementatMicrosoft System Center Virtual MachineManager, pentru managementul centralizatal celor 3 host-uri create (cluster-ul deHyper-V ºi host-ul de management) ºi aîncã 2 host-uri, care existau anteriordemarãrii proiectului. În aceastã etapã s-atrecut din fizic în virtual un server deaplicaþie ºi un server cu rol de DomainController.22MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

PRIVATE CLOUD / STUDIU DE CAZCLOUD COMPUTING BENEFICII• Reduceri de costuri - virtualizarea ºi consolidarea au eliminat nevoia achiziþieide noi servere fizice ºi au redus costurile induse de funcþionarea ºi întreþinereaacestora.• Creºterea gradului de disponibilitate - existând resurse hardware disponibile fãrãcosturi suplimentare, s-a putut asigura redundanþa necesarã• Ameliorarea eficienþei operaþionale - activitatea departamentului IT s-a simplificatfoarte mult, odatã cu introducerea tehnologiilor de virtualizare ºi a primelor elementede automatizare, rezultând câºtiguri de timp importante.• Îmbunãtãþirea gradului de control asupra infrastructurii - accesarea serverului demonitorizare oferã toate datele centralizat.• Creºterea vitezei de rãspuns a Departamentului IT - Self Service Portal permitecrearea, controlarea ºi alocarea rapidã a resurselor pentru departamentele dedezvoltare ºi testare.Pasul urmãtor al proiectului a constatîn implementarea Microsoft System CenterOperation Manager, platforma demonitorizare a sistemelor de operare,aplicaþii ºi hypervisors care ruleazã peserverele Electrica Serv, prin care au fostinstalate ºi integrate instrumentele demanagement System Center Virtual MachineManager 2008 R2 Service Pack.Prin aceastã operaþiune ºi graþie dezvoltãrilorulterioare, Electrica Serv ºi-aasigurat accesul rapid la un nivel superiorde control ºi monitorizare al serverelorfizice ºi virtuale ºi al aplicaþiilor careruleazã pe acestea, având informaþii întimp real despre configuraþia ºi nivelul desecuritate al respectivelor maºini, dar ºiasupra nivelului de disponibilitate ºi performanþãal acestora. Ulterior, pentru a seasigura cerinþele de back-up ºi recuperarea datelor, s-a implementat MicrosoftSystem Center Data Protection Manager.Ultima etapã a proiectului a constat în instalareacomponentei Self Service Portaldin Microsoft System Center Virtual MachineManager.Beneficiile obþinuteDeºi dezvoltarea proiectului de PrivateCloud Computing este încã într-o fazã incipientã,Electrica Serv a obþinut într-untimp foarte scurt o primã serie de beneficiiconcrete în termeni de reducere a costurilor,creºtere a disponibilitãþii ºi eficienþeioperaþionale, precum ºi îmbunãtãþireagradului de control al infrastructurii.În urma proiectului de Private Cloud,Electrica Serv a atins un nivel superior deagilitate ºi vitezã de rãspuns la schimbãrileºi provocãrile din piaþã, menþinând costurilela un nivel scãzut. „Proiectul de PrivateCloud Computing iniþiat de ElectricaServ pe tehnologie Microsoft a creat premiseledezvoltãrii unei infrastructuri ITmult mai performante, fãrã blocajele lipseiresurselor financiare ºi susþinute pe termenlung. În plus, ne oferã o extraordinarã libertateîn dezvoltarea ulterioarã“, conchideRãzvan Pop, IT Manager Electrica Serv.Mai mult, proiectul de Private CloudComputing dezvoltat de Electrica Serv, alãturide Microsoft România ºi Maguay,oferã departamentului IT un grad superiorde libertate în a crea noi dezvoltãri.Maguay a reusit sã-ºi dezvolte competenþele ºi sã livreze cu succesmai multe proiecte complexe de Private Cloud. Pe lângã experienþadeja deþinutã pentru clasa de produse Microsoft SystemCenter, cum ar fi Configuration Manager, Operation Manager,Virtual Machine Manager ºi Data Protection Manager, Maguayºi-a dezvoltat competenþe pe soluþia de virtualizare Hyper-V ºipe soluþia de automatizare a proceselor IT Microsoft SelfService Portal.Aceste solutii au fost implementate având la bazã platformade servere Maguay eXpertServers, servere ce pot face faþãexigenþelor unor organizatii de tip enterprise care doresc sã îºitransforme infrastructura IT în conformitate cu cerinþele unorcentre de date dinamice ºi de înaltã eficienþã.La sfârºitul unui astfel de proiect, clienþii vor avea un managementcentralizat al tuturor serverelor fizice ºi virtuale, vor putea sã monitorizezeatât serverele, cât ºi aplicaþiile critice ºi sã ia mãsuriproactive pentru preîntâmpinarea apariþiei unor incidente, vorputea face back-up fãrã întrerupere în funcþionare, atât serverelorfizice, cât ºi celor virtuale, la nivelul sistemului de operare saudiverselor aplicaþii ºi vor putea oferi utilizatorilor sau dezvoltatorilorun portal prin care vor putea sã-ºi rezerve resurse fãrã intervenþiadepartamentului IT.O astfel de soluþie oferã organizaþiilor posibilitatea de a-ºi folosimult mai eficient resursele hardware, de a pune la dispozitie utilizatorilordiferite servicii, aplicaþii ºi putere de procesare imediatce aceºtia au nevoie, de a face mari economii pe achiziþiile dehardware ºi mai ales la nivelul costurilor de administrare, nu în ultimulrând de a asigura disponibilitatea în caz de dezastru lanivelul aplicaþiilor critice. Practic, departamentul IT se transformãdintr-un departament axat pe suport„ºi mentenanþã într-unul dinamic,ce poate rãspunde imediat tuturor cerinþelor organizaþieidin care face parte.Gabriel Leca,Business DevelopmentManager Maquay.Maguay are de curând onouã iniþiativã pentru clienþiiinteresaþi de proiecte tip PrivateCloud ºi Dynamic Data Center,cãrora le oferim gratuit servicii deconsultanþã ºi implementarea uneiastfel de soluþii în cadrul unor proiectpilot. Astfel, vor avea ocazia sãtesteze aceste tehnologii pe hardware-uloferit de Maguay ºi cu aplicaþiileinstalate de specialiºtii noºtri.La sfârºit, vor putea opta pentrupãstrarea întregului echipamentºi aplicaþiilor deja configurate,beneficiind de asistenþa Maguayatât pentru soluþiile software,cât ºi cele hardware.“15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH 23

CINE ESTE RESPONSABILCU SECURITATEA ÎN NOR?Atractivitatea beneficiilor rapide pe care CloudComputing-ul le poate furniza rapid companiilor depretutindeni face ca, adesea, problema securitãþii sãfie neglijatã. Cu riscurile de rigoare. Avertismentelespecialiºtilor în acest sens sunt mai mult decât utile,dar, pe de altã parte, amplificã neclaritatea asupraacestui subiect, consolidând percepþia cã datele uneicompanii sunt mai bine protejate sub protecþia firewall-uluiunei companii, decât „undeva în Nor“.Securitatea reprezintã, la momentulactual, unul dintre cele maicontroversate subiecte aferenteconceptului Cloud Computing.Pe de o parte, pentru cã existã olargã argumentaþie asupra beneficiilor pecare Cloud Computing-ul le poate oferi, inclusivîn domeniul securitãþii. Pe de altãparte, pentru cã existã studii ºi analize depiaþã, care indicã faptul cã furnizorii de serviciiCloud nu abordeazã, cel puþin la acestmoment, securitatea ca o prioritate, pasândresponsabilitatea acestei delicate problemecãtre client.Argumentele scepticilorÎn aprilie anul acesta, Ponemon Institutea dat publicitãþii un studiu realizat peun eºantion de 127 de furnizori de serviciiCloud (103 din Statele Unite ºi 24 din ºaseþãri europene), din care aproximativ 64%furnizeazã servicii IT dintr-un Cloud public,18% din Private Cloud, în timp ce restulde 18% utilizeazã un model hibrid. Dinpunct de vedere al celor mai solicitate tipuride servicii, pe primul loc, cu 55%, sesitueazã modelul SaaS, urmat de IaaS, cu34%, ºi PaaS, cu 11%. Principalele concluziiale studiului realizat citat sunt urmãtoarele:- majoritatea providerilor de serviciiCloud nu considerã securitatea drept unuldintre avantajele competitive ale ofertei lorde servicii.Doar 19% din furnizoriiamericani ºi 18% din cei europeniconsiderã securitatea drept un avantajcompetitiv important. Mai mult chiar, 73%din americani ºi 75% din europeni nu considerãcã securitatea reprezintã una dintreprincipalele lor responsabilitãþi, vizavi declient. Aceasta în timp ce 75% (SUA) ºi70% (Europa) nu cred cã produsele sau serviciilepe care le oferã îmbunãtãþesc substanþialprotecþia sau securitatea datelorconfidenþiale ale clienþilor.- majoritatea providerilor de serviciiCloud considerã cã securitatea nu este oresponsabilitate a lor, ci a clienþilor. Doar23% (SUA) ºi 30% (Europa) din providericonsiderã cã aceasta este atribuþia lor. Conformstudiului, majoritatea provideriloralocã în medie circa 10% din resursele operaþionalepentru securitate, chiar dacã nusunt convinºi cã acest procent acoperã cerinþelede securitate ale clienþilor.Sunt concluzii frapante, dar explicabile,mãcar parþial, prin prisma principalelormotive pentru care un client apeleazã laserviciile unui furnizor de servicii Cloud.Ierarhia motivelor realizatã de PonemonInstitute aratã astfel:• reducerea costurilor (91%);• dezvoltare rapidã (79%);• îmbunãtãþirea calitãþii serviciilor furnizatecãtre client (37%);• creºterea eficienþei (36%);• creºterea flexibilitãþii (34%);• îmbunãtãþirea nivelului de securitate(11%);• necesitatea conformitãþii cu anumitestandarde, reglementãri etc. (3%).Rezultatele citate sunt confirmate,parþial, de o altã cercetare realizatã recentde YouGov, care aratã cã 62% din IT manageriicare au participat la acest studiu auindicat securitatea drept unul dintre principaleleobstacole în adoptarea serviciilorfurnizate din Nor. Asigurarea confidenþialitãþiidatelor (60%) ºi lipsa unor reglementãriuniversal acceptate în acest sector(26%) reprezintã celelalte probleme, carescad semnificativ atractivitatea Norului.Acestea sunt ºi principalele cauze invocatede 18% din respondenþi, care au declarat24MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

SECURITATECLOUD COMPUTINGcã au analizat oferta furnizorilor de serviciiCloud, dar au renunþat în final, în timp ce24% nu au considerat niciodatã Norul ca oopþiune viabilã pentru compania lor.Studiul YouGov a fost realizat pe un eºantionde 150 de ITmanageri din companiienglezeºti, dintre care79% au reprezentat firme cupeste 1.000 de angajaþi.Contraargumentele optimiºtilorEvident, ºi „tabãra adversã“ are propriileargumente, respectiv propriile studii.Iatã, succint, câteva dintre concluziile uneicercetãri realizate de Cloud IndustryForum (pe un eºantion de 450 de companiiºi organizaþii guvernamentale britanice), înprimele douã luni ale acestui an:• 85% din companiile care utilizeazãdeja servicii Cloud intenþioneazã sã-ºimãreascã investiþiile în aceastã direcþie(principalele servicii sunt: e-mail management,data back-up ºi disaster recovery,servicii de stocare ºi webhosting, servicemanagement, CRM, comunicaþii unificateetc.);• 31% din companiile care nu utilizeazãîncã astfel de servicii anticipeazã cã le voradopta în decurs de un an (32% nu suntsigure cã se vor încadra în acest orizont detimp, în timp ce 36% nu au nicio intenþiede a apela la servicii livrate din Nor);• 94% din companiile care utilizeazãservicii Cloud s-au declarat extrem demulþumite de calitatea serviciilor furnizate.Deºi rezultatele sunt mai mult decât încurajatoare(mai ales cel asupra indicelui desatisfacþie), studiul Cloud Industry Forumsubliniazã faptul cã la nivelul beneficiarilorfinali percepþia este cã adoptarea serviciilorcloud prezintã un înalt nivel de risc în ceeace priveºte securitatea ºi confidenþialitateadatelor. Concluzia autorilor studiului estecã, pentru a înlãtura aceastã lipsã de încredere,pe de o parte, providerii de serviciiCloud trebuie sã adopte o atitudinemult mai transparentã, care sã înlãtureneclaritãþile aferente conceptului deCloud Computing, contribuind activ laeducarea pieþei, iar pe de altã parte sã oferesuport real clienþilor pentru a-ºi putearezolva problemele de securitate. Acesteeforturi trebuie realizate simultan cucrearea unui sistem de reglementãri asupranivelurilor de securitate oferite, bazat peun set de norme ºi standarde care sã ofereclienþilor nivelul de siguranþã de care aunevoie.În ceea ce priveºte reglementãrile, existãdeja numeroase iniþiative lansate înacest sens, atât de cãtre entitãþi guvernamentale(în SUA, ºi în Uniunea Europeanã– prin intermediul ENISA), cât ºi de cãtrealianþe realizate de jucãtorii din piaþa deCloud Computing (vezi „Open CloudManifesto“).O iniþiativã notabilã în acest sens estecea susþinutã de Cloud Security Alliance, oorganizaþie non-profit, al cãrei principalobiectiv este de a realiza ºi promova un setde bune practici în ceea ce priveºte asigurareasecuritãþii serviciilor Cloud, precumºi de a contribui la educarea pieþei în acestsens. Deºi nu are o vechime foarte mare,alianþa a reuºit deja obþinerea unor rezultatemeritorii: lansarea spre testare a uneicertificãri specifice (Certificate of CloudSecurity Knowledge) dedicate specialiºtilorIT, precum ºi lansarea unei iniþiative dedezvoltare a unor standare de securitate înCloud Computing în colaborare cuISO/IEC (International Organization forStandardization/International ElectrotechnicalCommission).Calea de mijlocCele douã argumentaþii pro ºi contraCloud Computing-ului, din perspectivasecuritãþii, au un punct comun în care seîntâlnesc – cel al necesitãþii edificãriiclientului asupra nivelului de securitatepe care îl oferã furnizorul de serviciiCloud.Promisiunea obþinerii unor economiirapide – perfect realizabilã, de altfel – faceca, de multe ori, clientul, încântat defacilitatea modului în care poate obþineaceste beneficii, sã neglijeze problematicasecuritãþii. Aspect care, dupã cum se poateobserva din cercetarea realizatã dePonemon Institute, nu este prea importantãnici pentru provider. Situaþia esteevidenþiatã clar ºi în studiul realizat deCloud Security Alliance (în martie 2011),care nominalizeazã printre principalii factoride risc în adoptarea serviciilor Cloudasocierea ignoranþei clientului în materiede securitate IT cu refuzul provider-uluide a-i releva aceastã problemã.De aceea, specialiºtii susþin cã, pânãcând iniþiativele de reglementãri îºi voratinge obiectivele scontate ºi se va realizaun sistem unitar de standarde ºi certificãri,clientul trebuie sã-ºi asume proactiv rezolvareaproblemelor de securitate. Unpas important poate fi fãcut prin realizareaunei informãri cât mai completeasupra nivelului de risc al serviciiloroferite de un provider. Sunt numeroaseîntrebãri la care un furnizor de serviciiCloud poate ºi trebuie sã rãspundã pentrua-i permite clientului sã-ºi formeze oimagine cât mai corectã asupra ofertei.Cum ar fi cele asupra certificãrilor de securitate,asupra nivelului de disponibilitateasigurat, standardelor de criptarefolosite, serviciilor de back-up ºi/sau disasterrecovery oferite (la cerere sau incluseîn preþ), conformitãþii cu reglementãrileîn vigoare, instrumentelor de monitorizarefolosite, SLA-urilor etc. Suntnumeroase aspecte care trebuie abordatepunctual pentru a face alegerea cea maipotrivitã – pentru cã niciun Nor nu esteidentic cu un altul –, dar ºi pentru aregândi modul în care este abordatã securitatea,care diferã semnificativ faþã demodelul tradiþional. Diferenþã care nuînseamnã, obligatoriu, un nivel de riscmult mai ridicat, ci o altã poziþionare. RADU GHIÞULESCU15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH 25

Noutãþi laEMC World 2011Ediþia 2011 a evenimentului EMC World aadus numeroase surprize audienþei internaþionaleºi a trasat destul de evidentstrategia EMC pentru urmãtorii ani. Intrareaîn business-ul de servere flashbased,adoptarea Apache Hadoop pentruadministrarea volumelor mari de date precumºi lansarea noilor game Ipsilon ºiAtmos au indicat o direcþie clarã: data centerºi cloud computing.EMC a depãºit de mult etapaunui producãtor global deechipamente pentru stocareadatelor prin achiziþiile inspirateale unor companii caVMware, Documentum sau RSS ºi s-atransformat într-un furnizor complet desoluþii pentru gestiunea ºi securizareainformaþiei. Noutatea absolutã la EMCWorld 2011 a reprezentat-o prezentarea,,Project Lightning”, demersul EMC dea intra pe piaþa de servere cu un echipamentbazat exclusiv pe tehnologie flash.Project LightningProject Lightning nu înseamnã cãEMC intrã pe piaþa serverelor generaliste,într-o concurenþã directã cu HP,IBM sau Dell, ci cã va putea furnizamaºini performante de calcul pentruproiecte proprii, scopul final fiind optimizareaschimbului de date dintre servereºi sistemele de stocare, crescândconsiderabil viteza ºi eficienþa. Pentruatingerea unui nivel maxim de eficienþã,serverele flash vor fi integrate cu sistemeleEMC FAST (Fully AutomatedStorage Tiering)EMC are o strategie proprie de accelerarea adopþiei tehnologiei flash lanivelul sistemelor de stocare, precum ºial serverelor, datoritã performanþelorcrescute ºi a eficienþei energetice. Din2010, EMC a livrat cãtre clienþi peste 14pentabytes (PB) capacitate memorieflash SSD (Solid State Drive) integrate înechipamente enterprise, mai mult decâtorice altã companie din industrie. OficialiiEMC s-au arãtat convinºi de faptulcã SSD oferã o diferenþã majorã de performanþãfaþã de tradiþionalele HDD, înciuda diferenþelor de cost. Pe de altãparte, preþul tehnologiei SSD este încontinuã scãdere.Unified StorageO listã lungã de noutãþi a fostanunþatã pe segmentul de unified storage,unde preocupãrile EMC pentru accelerareaautomatizãrii sunt evidente.In acest sens, au fost anunþate integrareaVNX cu Google Search Application ºidisponibilitatea unui Storage Integratorpentru Microsoft Windows ºi Share-Point. EMC Cloud Tiering este un altsistem nou lansat care faciliteazã balansareaîncãrcãrii pe diverse tipuri deechipamente de stocare, interne sau înnor, permiþând ºi migrarea automatã adatelor între acestea. Toate produsele auca scop automatizarea proceselor de stocarea informaþiilor ºi livrarea unei scalabilitãþimaxime, alãturi de reducereacosturilor ºi creºterea eficienþei. Cunoile produse EMC, graniþele dintre stocarea„in house” ºi cea „in cloud” devininsesizabile.Apache HadoopO altã noutate este integrarea decãtre EMC a software-ului open sourceApache Hadoop în aplicaþiile proprii,pentru gestionarea volumelor mari dedate. Strategia EMC legatã de ApacheHadoop prevede integrarea, distribuireaºi asigurarea suportului necesar pentrurularea acestei tehnologii. Aplicatia afost integratã într-un produs dedicat:GreenplumHD Data Computing Appliance,care combinã Hadoop cu baza dedate EMC Greenplum, permiþând astfelprocesarea printr-o soluþie unicã atât adatelor structurate, cât ºi a celor nestructurate(care reprezintã peste 80% dindatele existente în cadrul companiilor).Totodatã, a fost anunþatã ºi disponibili-26MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

CLOUD COMPUTINGEVENIMENTtatea unor aplicaþii complementareHadoop: EMC Greenplum HD CommunityEdition si EMC Greenplum HD EnterpriseEdition software. Aceste produsecertificate de mai mulþi partenerivor permite interacþiunea în timp realcu volume mari de date, o fiabilitatearidicatã, precum ºi usurinþã în instalareºi utilizare. Platforma hardware pe careruleazã noul produs este o configuraþiestandard bazatã pe procesoare Intel.Hadoop este un proiect open source dezvoltatde Apache Software Foundation,inspirat de Google MapReduce ºi GoogleFileSystems, în esenþã o platformã cepermite analiza ºi stocarea volumelormari de date, folositã intens de Google,Yahoo, Facebook ºi alte companiile orientatecãtre WEB. Din punct de vederetehnic, Hadoop este formatã din douãelemente-cheie: Hadoop DistributedFile System (HDFS), care fragmenteazãfiºierele în blocuri mai mici ºi lestocheazã redundant într-un cluster, ºiun sistem de procesare paralelã a datelor,bazat de MapReduce. Astfel, Hadooppermite adãugarea sau eliminarea facilãa serverelor într-un cluster, detecteazãºi compenseazã automat orice problemãhardware sau software, permiþând analizaºi livrarea datelor, indiferent deschimbãrile sau disfuncþionalitãþileapãrute în sistem. În opinia EMC, princombinarea Hadoop cu o bazã de datetranzacþionalã puternicã, utilizatorii vorînregistra beneficii majore în gestionareavolumelor mari de date,deoarece companiile nu au nevoie doarde stocarea datelor, ci ºi de utilizarea ºimanevrarea eficientã a acestora.Integrarea GreenplumPrin anunþarea acestei strategii, EMCaratã un interes deosebit pentru Greenplum,companie achiziþionatã ºi integratãanul trecut, dar pãstratã ca divizieseparatã. Mai mult, numãrul de angajaþiai acestei divizii a crescut de la 150 lapeste 600. Produsele anunþate la EMCWorld 2011 - EMC Greenplum HDCommunity Edition, EMC GreenplumHD Enterprise Edition ºi EMC GreenplumHDData Computing Appliance -vor fi disponibile din trimestrul trei2011, la nivel global. Complementar, încadrul EMC Global Services au fost dezvoltateo serie de servicii pentru asigurareasuportului necesar clienþilor caredoresc sã migreze de la bazele de dateOracle sau Teradata la Greenplum DataComputing Appliance.Focus pe DataCenterConcluzia generalã post EMC World2011 este cã focusul EMC nu îl reprezintãpiaþa de servere, ci elementul debazã al conceptului de cloud computing:centrele de date. EMC vizeazã acest segmental industriei ºi probabil cã o bunãparte din investiþiile alocate pentru urmãtoriiani (achiziþii, fuziuni, cercetaredezvoltare)se vor duce în aceastã direcþie.Pentru 2011, suma anunþatã seridicã la circa 3 miliarde USD. Este evidentcã EMC dispune de toate resurselenecesare, atât financiar, cât ºi tehnologic,pentru a se impune pe aceastãpiaþã ºi mai ales are experienþa abordãriiunor sectoare noi de activitate ºi de ascoate profit din acestea. GABRIEL VASILE

Call Center în Nor,acum sau mai avem de aºteptat?Magia Cloud Computing-ului începe sã sefacã simþitã ºi în zona Call/Contact Center.Argumentele economice ale Norului, nivelulsuperior de fiabilitate, scalabilitate ºi flexibilitatepe care acesta le poate oferi sunã extremde atrãgãtor pentru orice manager alunui centru de contact. Dar... provocãrile suntîncã numeroase, iar pânã la gãsirea unorrezolvãri optime mai este de aºteptat.Cloud Computing începe sã capetedin ce în ce mai rapid anverguraunui concept omnipotent ºi omniprezentºi pare cã totul se mutãîn Nor – de la sisteme critice, precumsoluþiile ERP, pânã la serviciile deprintare. Puþine mai sunt zonele industrieiIT care sã nu fi fost încã atinse de potenþialulrevoluþionar al Norului, iar dacã acest lucruse întâmplã, analiºtii nu-i dau mari ºanse dea scãpa definitiv de influenþa atotcuprinzãtoarea conceptului.În zona Call/Contact Center, articolelecare dezvoltã avantajele mutãrii centrelorde apel/contact în Nor încep sã se înmulþeascã.Conform site-ului CallcenterInTheCloud.com,o primã „luare de poziþie“în favoarea migrãrii dateazã din 2004,când în cadrul IPContactCenter Summit,din Los Angeles, a fost prezentatã o sesiuneintitulatã „Call Center in the Cloud“. Cutoate acestea, optimismul este temperat înrândul specialiºtilor. Mai mult chiar,CIO.com a publicat relativ recent un articolal cãrui titlu este cât se poate de explicit:„Don’t Buy Into the Cloud-Based Call Center- Yet“. Pledoaria pro-Cloud, a unorfurnizori precum Liveops, Global Response,inContact, Transera, pionieri înoferirea de servicii de Call/Contact Center„cloud based“, este abordatã cu reticenþã detabãra scepticilor, a cãror concluzie genericãeste clarã: e prea devreme pentru a vorbide centre de apel/contact deplin funcþionaleîn Nor.Pledoaria pro-CloudPrincipalul argument în favoarea migrãriiContact Center-ului în Nor derivãdin beneficiul clasic pe care îl oferã CloudComputing-ul – reducerea investiþiilor îninfrastrucura hardware ºi software, scãdereaefortului de mentenanþã graþie updateurilorºi upgrade-urilor periodice, înlocuireaCapEx cu OpEx. Sunt argumenteeconomice, foarte pertinente în actualulcontext, când efectele crizei încã sunt viiîn memoria managerilor. (De altfel, dacã esã dãm crezare anumitor opinii, aºa se ºi explicãsuccesul uriaº înregistrat de CloudComputing în ultimii doi ani...)Existã însã ºi alte avantaje care decurgdin adoptarea tehnologiei Cloud de cãtreun Call/Contact Center. Primul dintreacestea ar fi cel al flexibilitãþii ºi scalabilitãþii,un element extrem de important înactivitatea unui Call Center atunci când seconfruntã cu vârfuri de activitate sezonieresau ciclice. Posibilitatea alocãrii rapide deresurse suplimentare, fãrã a face investiþiimajore, pentru ca apoi sã se poatã reveni laschema optimã de funcþionare (în conformitatecu cerinþele uzuale), reprezintã unbeneficiu incontestabil.Fiabilitatea este ºi ea un alt avantaj majoroferit de Cloud Computing, mai ales încazul companiilor care opereazã cu maimulte Call/Contact Centere cu o largã dispersiegeograficã. Deºi nu este un subiectdes abordat în tematica dedicatã Call/ContactCenter-elor, continuitatea afaceriireprezintã un element cu importanþã criticãîn interacþiunea dintre companieclient.Client pentru care este total irele-28MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

CALL CENTERCLOUD COMPUTINGvant motivul pentru care nu-i rãspunde nimenila apelurile sale atunci când, sã zicem,rãmâne cu maºina în panã, la miezulnopþii, pe un drum pustiu. Este un scenariupertinent, care – dacã se petrece în realitate– are toate ºansele de a duce la apariþiaunui client profund nemulþumit. Nu conteazãcã a fost vorba de un incendiu, de odefecþiune tehnicã, de o furtunã care a ruptcablurile sau de un tsunami – clientul varãmâne nemulþumit. ªi, conform algoritmuluide diseminare a veºtilor proaste, îºiva împãrtãºi experienþa negativã la cel puþin8-10 persoane. Spre deosebire de experienþelepozitive, care nu sunt comunicatedecât cãtre alte 4-5 persoane, conform statisticilor.În asemenea situaþii critice, CloudComputing-ul prezintã avantajul incontestabilal faptului cã poate asigura continuitateaactivitãþii. În exemplul dat, activitateaCall Center-ului indisponibil poate firepartizatã/preluatã automat de cãtre un altcentru de apel funcþional. Interacþiuneamulti-canal reprezintã încã un motiv solidîn favoarea migrãrii în Nor, mai ales încazul Call/Contact Center-elor care opereazãprin centre regionale. Motivul – încazul centrelor de apel dispersate este multmai dificil ca acestea sã realizeze o comunicareunitarã, ceea ce, în cazul unei companiicare încearcã sã promoveze ºi menþinão imagine unitarã a unui brand, este vital.Provocãrile NoruluiÎn mod inerent existã ºi o serie deprovocãri pe care companiile atrase deideea migrãrii Call/Contact Center-elor înNor trebuie sã le rezolve. Cum ar fi cea ametricilor de evaluare a performanþei, pentrucare trebuie gãsite sisteme capabile sãfurnizeze un echivalent al indicatorilor deperformanþã folosiþi în mod uzual într-unCall Center. Or, identificarea unor instrumentede analizã adecvate noului mediuridicã probleme serioase departamentelorIT care nu deþin expertiza necesarã lucruluiîn Nor.Mai ales cã, dacã e sã dãm crezare specialiºtilor,la momentul actual nu existãniciun vendor care sã fi demonstrat cãdeþine o soluþie completã de Call/ContactCenter perfect funcþionalã în Nor. Potrivitanaliºtilor de la HfS Research, existã doarcâþiva furnizori de niºã care oferã câtevaservicii (de genul: call routing, live chat sauworkforce management), dar de aici pânãla a avea un centru de apel/contact migratcomplet mai este de aºteptat. Argumentaþiaîn acest caz constã în faptul cã, pentru aavea un Call Center funcþional pe modelulCloud Computing, trebuie integrate numeroaseaplicaþii într-un singur serviciu,ceea ce reprezintã un demers extrem de dificilla momentul actual.Potrivit Gartner, pânã în 2013, 75% dinCall Centere vor utiliza cel puþin o aplicaþielivratã în regim SaaS (Software as a Service).Diferenþa între a utiliza una sau maimulte aplicaþii livrate din Nor faþã de unCall Center funcþional integral în Cloudeste evidentã.Aºa cum spuneam, argumentele taberei„temperate“ sunt pertinente. Prin urmare,rãmâne de vãzut când vor putea fi contrazisecu rezultate concrete, care sãfurnizeze beneficii direct cuantificabile. RADU GHIÞULESCU

SOLUÞIILE GEOSPAÞIALEFUNDAMENTEAZà DECIZII STRATEGICEDE IMPACT NAÞIONALAtunci când se vorbeºte despre maturitateaunei pieþe, în cazul de faþã piaþaromâneascã de soluþii geospaþiale, criteriilefolosite în mod curent de cãtre analiºtiide piaþã se referã la dimensiunea financiarãa acestei pieþe – volumul achiziþiilorcu conþinut geospaþial: echipamente, servicii,tehnologie. Din acest punct de vederepiaþa din România este micã, pentru cãînsãºi piaþa româneascã de IT este unarelativ micã.Ideea centralã, însã, ar trebui sã fiealta ºi anume: care este nivelul decizionalîntr-o instituþie pânã la caresunt folosite soluþiile geospaþiale ºiinformaþia geospaþialã. La aceasta semai adaugã componenta de conºtientizarea top-managementului asupra impactuluipe care adoptarea unei astfel de soluþii oare în logica activitãþilor pe care instituþiale desfãºoarã. Pentru cã, odatã ce instituþiileîºi asumã implementarea unui sistemcare le schimbã complet activitatea, îºiasumã ºi redefinirea sistemului birocraticdin care fac parte.„Proiectele în care Intergraph este implicatãdemonstreazã cã informaþiageospaþialã ºi soluþiile geospaþiale fundamenteazãdecizii strategice de impactnaþional”, afirmã Marcel Foca, directorMarcel Foca, director general Intergraph Computer Servicesgeneral Intergraph Computer Services,care enumerã trei proiecte relevante dinadministraþia publicã centralã: ProiectulRELUAT, Proiectul Poliþiei Române de laInspectoratul General al Poliþiei Române –Sistemul Naþional de Raportare a Incidentelor– ºi proiectul de sectorizare geospaþialãpentru Recensãmântul Populaþieiºi Locuinþelor din 2011.Proiectul RELUATProiectul RELUAT (Registrul Electronical Limitelor Unitãþilor Administrativ- Teritoriale) a transpus în delimitãrigeografice limitele unitãþilor administrativ-teritoriale(UAT-uri), pentru primadatã de când existã Legea 2 din 1968, caredescrie forma de organizare teritorialã, darnu include ºi referiri la delimitarea dintredouã UAT-uri.Majoritatea unitãþilor administrativteritorialedin România aveau una sau maimulte divergenþe cu vecinii în ceea cepriveºte delimitarea teritorialã. Împreunãcu Intergraph Computer Services, care aoferit soluþia informaticã, Agenþia Naþionalãde Cadastru ºi Publicitate Imobiliarãa reuºit marcarea tronsoanelor contestateºi a propus mãsuri pentru soluþionare.„În Bucureºti, de exemplu, existã unbloc aflat pe graniþa sectoarelor 4 ºi 5.Bucãtãria ºi sufrageria dintr-un apartamentaparþinând de un UAT (sector 4), iardormitoarele de un alt UAT (sector 5).Mai mult decât atât, unii locatari ai apartamentuluiau buletinul emis în sectorul 4,iar alþii în sectorul 5. Proiectul RELUATºi-a propus sã rezolve aceste situaþii. Pentrucã nici o instanþã din România nu arecompetenþa de a judeca litigii teritorialeîntre unitãþi administrative, singura soluþiea fost identificarea unei proceduri princare sã se poatã rezolva în mod sistematicaceste situaþii, astfel încât primarii ºiprefecþii sã poatã lua deciziile adecvate.Soluþia acestor probleme a venit din lumeageospaþialã”, spune Marcel Foca.Sistemul Naþional de Raportarea IncidentelorSistemul Naþional de Raportare a Incidentelor(SNRI) a fost gândit ca instrumentde colectare ºi gestiune la nivel naþional atuturor incidentelor la care intervinePoliþia Românã. Acest proiect este30MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

LUMEA GEOSPAÞIALÃreprezentativ în special din punct devedere al maturizãrii, aºa cum a fostdefinitã la începutul acestui material, încare GIS-ul devine componentã ºi instrumentîn deciziile strategice ale instituþiilorla nivel naþional.Aurel Bãloi, consilier ICS„Atunci când o patrulã intervine la uneveniment, informaþiile despre locaþia evenimentuluiºi aspectele legate de fãptuitorisau de contextul în care se întâmplã aceleveniment sunt raportate în centralã ºi, pebaza unor formulare standardizate, suntcolectate în formã structuratã. Aceastã informaþiedevine materie primã în specialpentru primul nivel de management de decizie,care decide realocarea eficientã a tuturorforþelor în teren. Pe baza instrumentelorGIS se decide care sunt zonele fierbinþide criminalitate sau intervalele orareîn care acest tip de fenomen se întâmplã.Proiectul pilot de la nivelul Poliþiei Capitaleia fost extins la nivel naþional. În momentulde faþã instrumentele de tip GIS îiajutã pe manageri sã înþeleagã fenomenul,sã anticipeze ºi sã fie proactivi. Creareaunui sistem integrat la nivel naþional permiteacest tip de analize ºi permite ca acesttip de cunoºtinþe sã se dezvolte în interior”,menþioneazã Aurel Bãloi, consilier ICS.Marcel Foca îl completeazã, adãugândcã puterea Poliþiei de a deveni proactivãvine din corelarea informaþiilor din majoritateaactivitãþilor pe care aceasta le desfãºoarã:„Dacã am analiza doar sectorial oactivitate, Poliþia rutierã sau Ordinea publicã,de exemplu, atunci poliþia nu ºi-arputea dezvolta capacitatea de înþelegere afenomenului cu care se confruntã. De abiaîn momentul în care ai marea majoritate ainformaþiilor corelate într-un tablou unitar,atunci poþi sã spui cã ai ºanse sã înþelegicorect ceea ce se întâmplã, prin urmaresoluþiile pe care le identifici vor fi cu adevãrateficiente”.În prezent, acest sistem începe sã fundamentezeºi nivelul strategic de managemental instituþiei.„Pentru prima datã se aduce informaþiaoperativã alãturi de informaþia administrativã.Se pot fundamenta decizii strategice,precum realocarea naþionalã a resurselor înfuncþie de distribuþia ratei de criminalitatela nivelul judeþelor. Valorificarea integratãa tuturor surselor de date reprezintã încãun indicator al maturitãþii unui proiect. Lucrulacesta nu se putea realiza înainte. Alãturide valorificarea oportunitãþilor tehnologieiGIS, Poliþia Românã realizeazã ºi oaltã transformare instituþionalã prin dezvoltareastructurilor specializate care sãtrateze acest tip de informaþii – structurilede analizã a informaþiilor”, adaugã AurelBãloi.În urma implementãrii unui astfel desistem, rezultatul imediat dupã darea în exploatarea acestuia este redefinirea criteriilorde performanþã a instituþiei.„În momentul în care ai adus sistemulde la nivel operaþional pânã sus, la nivelstrategic, poþi sã spui cã platforma implementatãºi-a atins obiectivul. Prin soluþiigeospaþiale nu înþelegem o hartã digitalã,ci automatizarea activitãþilor þinând contde componenta geospaþialã a informaþiei.Acesta este un sistem care înlocuieºte zecilede aplicaþii care erau dezvoltate local,fiind vorba de o singurã aplicaþie, care automatizeazãmajoritatea activitãþilor dinpoliþie. 50% din activitatea poliþiei este automatizatãprin acest proces”, precizeazãMarcel Foca.Recensãmântul populaþieiºi locuinþelorPregãtirile pentru un recensãmântnaþional înseamnã în general o desfãºurarede forþe impresionantã, care începe cam cudoi ani înainte de începerea propriu-zisã arecensãmântului. Platforma geospaþialã areun impact critic decisiv în zona de estimarea numãrului de resurse necesare ºi distribuþieteritorialã a acestor resurse.„Câþi recenzori trebuie angajaþi ºi cumsunt distribuiþi în teritoriu? Câte formularevor trebui tipãrite ºi cum vor fi redistribuiteîn teritoriu? Partea geospaþialã fundamenteazãdecizii majore – câte resursesunt necesare ºi unde. Pe perioada dedesfãºurare a recensãmântului, circa120.000 de recenzori vor intervieva toatãþara în 10 zile. Strict pe baza aceasta, o platformãgeospaþialã ajutã la monitorizareaprocesului de recensãmânt, astfel încât sãpoþi detecta de la nivel strategic zona dincare poþi transfera resurse în zone problemã,sã detectezi mai uºor zonele în caresunt probleme ºi sã le poþi înþelege pentrua putea rãspunde în timp util. Sistemul dezvoltãcapacitatea de reacþie pentru a luamãsuri imediate ºi permite o mai bunã comunicareîn diseminarea rezultatelor”, precizeazãMarcel Foca.Toate cele trei proiecte amintite au încomun gestiunea unui teritoriu. Iar dinpunct de vedere informatic un teritoriueste cel mai bine descris printr-o soluþiegeospaþialã. De asemenea, aceste proiecteau un impact deosebit atât asupra persoanelorcare locuiesc în acel teritoriu, câtºi asupra instituþiilor care gestioneazãproiectele respective.În zona geospaþialã încã nu existã unmodel de competenþe internaþional acceptat.Existã cel mult cursuri de instruire alediverºilor furnizori de tehnologie geospaþialã.De aceea, Intergraph ComputerServices îºi propune realizarea unui standardocupaþional, care sã fie acreditatCNFPA, dar ºi dezvoltarea unui centru depregãtire ºi de testare a competenþelor din„Lumea Geospaþialã”.„Firma are în vedere sã facã acest lucru,rãmâne de vãzut dacã timpul ºi resurselevor crea masa criticã pentru un proiect lanivel naþional. E un proiect amplu, pe termenlung, care va crea o comunitate activãºi legãturi cu învãþãmântul de specialitate.Inevitabil, înseamnã ºi atragerea altor companii,instituþii publice ºi de învãþãmânt înacest proiect”, conchide Aurel Bãloi. LUIZA SANDU / GABRIEL VASILE15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH 31

REFORMECERCETARENoul circuit al finanþãriidin sistemul de cercetare,supus dezbaterii publiceDr. Alexandru I. CabuzConsilier al PreºedinteluiAutoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificãalexandru.cabuz@ancs.roSistemul românesc de cercetare este înprezent într-o fazã de reformã profundã,iar motorul esenþial al schimbãrii estemecanismul de finanþare. Acesta a foststabilit la nivel primar prin modificareaOrdonanþei Guvernului nr. 57/2002, darurmeazã sã fie detaliat într-o serie deacte normative la nivel secundar (hotãrâride Guvern, ordine de Ministru ºi deciziiale Preºedintelui Autoritãþii Naþionalepentru Cercetare ªtiinþificã-ANCS). În celece urmeazã voi detalia câteva dintreaspectele esenþiale ale structurii ce secontureazã, pentru a lansa dezbatereapublicã în vederea elaborãrii actelornormative.Peisajul cercetãrii româneºtieste compus dintr-o ierarhiede cel puþin trei tipuri de actori:cercetãtorii individuali,care se grupeazã în echipe saulaboratoare, care la rândul lor fac partedin instituþii de mai multe tipuri: institute,universitãþi, întreprinderi sau organizaþiinon-profit.Structura de finanþare este organizatãtot pe trei niveluri.1. Finanþarea de bazãAsigurã cheltuielile de întreþinere ºifuncþionare ale instituþiilor certificate.Aceastã finanþare este menitã sã acopereo parte importantã din cheltuielile de tip„regie”.2. Finanþarea complementarãde susþinere a performanþeiinstituþionaleFurnizeazã fonduri instituþionaleadiþionale pe baza unor indicatori deperformanþã, fãrã însã a impune constrângerisemnificative asupra tipurilorde cheltuieli eligibile. Entitatea de cercetareva putea investi aceste fonduriconform unei strategii proprii.3. Finanþarea pe bazã de proiectede cercetareSusþine cercetãtorii individuali, prinintermediul competiþiilor de tip„Resurse Umane”, precum ºi echipelesau laboratoarele prin intermediul competiþiilormai complexe, de tip „Idei” sau„Parteneriate”.Primele douã niveluri de finanþaresunt reglementate prin trei acte normativede nivel secundar: metodologia deevaluare ºi clasificare în vederea certificãrii,metodologia finanþãrii de bazã ºimetodologia finanþãrii complementare.Standardele de cost ºi finanþarea de bazãnecesitã o discuþie tehnicã, pe care nu ovoi aborda aici, dar este important demenþionat cã cele douã tipuri de finanþareinstituþionalã (de bazã ºi complementarã)vor însuma între o treime ºio jumãtate din bugetul cercetãrii ºi suntdisponibile doar instituþiilor certificate,adicã celor care au fost evaluate ºi clasificatela nivel A-, A sau A+, conform legii.Evaluarea ºi clasificareaSe vor face de cãtre echipe de 5 experþi,dintre care 3 vor fi strãini. Unuldin membrii echipei va fi un reprezentantal organului de tutelã: pentru institute,ministerul sau academia coordonatoare,pentru centre de cercetareuniversitare, universitatea în cadrulcãreia este organizat centrul. Fiºa evaluatorilorva lua în considerare 5 criteriiprincipale: nivelul de performanþãºi rezultatele, calitatea resursei umane,calitatea infrastructurii, calitatea managementuluiºi a mediului de cercetare,ºi calitatea planului de dezvoltare instituþionalã.Nota ºi nivelul clasificãriise vor acorda de cãtre echipa de experþipe bazã de punctaj, prin consens ºi vorfi incluse într-un raport care va fi aprobatprin vot de cãtre Colegiul Consultativpentru Cercetare Dezvoltare ºi32MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

CERCETAREREFORMEInovare (CCCDI). În urma unui votpozitiv, CCCDI va înainta preºedinteluiANCS propunerea de certificaresau de necertificare a instituþiei corespunzãtoareclasificãrii acordate, conformlegii.Instituþiile de nivel A+ vor fi certificatepentru 5 ani, cele de nivel A pe4 ani, iar cele de nivel A- pe 2 sau 3ani. O instituþie nu va putea fi clasificatãA- de douã ori consecutiv. Înaceste cazuri, dacã evaluarea nu va permiteclasificarea la nivel A, atunciclasificarea va fi obligatorie la nivelulB, conducând automat la retragereacertificãrii.Detalierea fiºei evaluatorilor, precumºi structura planului de dezvoltare,sunt informaþii importante, nu numaipentru evaluatori, dar mai ales pentruinstituþiile evaluate. Înainte de a fiaprobate prin acte normative, acesteavor fi supuse dezbaterii publice pentrua atrage contribuþii de la toþi actorii implicaþiºi pentru a elabora un set de criteriicât mai complete ºi mai adecvatestimulãrii unei dezvoltãri coerente înpeisajul instituþional românesc.Finanþarea complementarãSe bazeazã pe o serie de indicatoricare diferã de cei folosiþi la evaluare ºiclasificare, în sensul cã primii sunt esenþialmenteindicatori de rezultat, pecând cei din urmã sunt esenþialmenteindicatori de proces. Indicatorii derezultat vor intra în urmãtoarele treimari categorii: vizibilitate (publicaþii),inovare (brevete) ºi impact economic(venituri de cercetare-dezvoltare atrasedin sectorul privat).Acest mecanism face parte dinPlanul Naþional de Cercetare, Dezvoltareºi Inovare ºi deci se acordã pebazã de competiþie. Distribuþia fondurilorse va face în mod proporþionalcu rezultatele, pe fiecare dintre celetrei categorii. Cu alte cuvinte, dacã oinstituþie este la originea a 3% din vizibilitateaºtiinþificã totalã a instituþiilorînscrise la competiþie, ea va primi3% din fondurile prevãzute pe aceastãcategorie. Distribuþia fondurilor, capondere, pe cele trei categorii se va stabiliprin decizie a Preºedintelui ANCS,la propunerea CCCDI. Aceastã distribuþieponderatã constituie o pârghieextrem de importantã de pilotarestrategicã a dezvoltãrii instituþionale asistemului de cercetare. O pondere maiimportantã acordatã indicatorului deimpact economic va conduce la o înclinarea balanþei în direcþia cercetãriiaplicative ºi industriale, pe când o ponderemai importantã acordatã indicatoruluide vizibilitate va conduce la osusþinere mai puternicã a domeniilorcercetãrii fundamentale. Aceastãpârghie va putea fi ajustatã pentru agãsi un punct de echilibru ºi a pilota înmod coerent ºi strategic dezvoltareareþelei naþionale de institute de cercetare,indiferent de statutul lor juridic:INCD-uri, centre ºi laboratoareuniversitare sau ale academiilor, instituteprivate.Acest canal de finanþare este, lanivel formal, dedicat instituþiilor certificate.În practicã, însã, este de aºteptatca, datoritã accentului pus pe performanþã,pe activitatea de cercetarepropriu-zisã ºi pe rezultatele acesteia,publicul þintã al acestui tip de finanþaresã fie nu instituþiile în sine, ci echipeleºi laboratoarele performante din interiorulacestora, generând un cerc virtuosde competiþie constructivã, reformãºi dezvoltare a instituþiilor, dininterior.ConcluzieProiectele de acte normativemenþionate mai sus, începând cunormele metodologice pentru evaluareºi clasificare ºi normele metodologicepentru finanþare complementarã vor fipublicate în urmãtoarele zile ºi sãptãmânipe site-ul ANCS în vederea iniþieriidezbaterii publice pe acestesubiecte de importanþã capitalã pentrudezvoltarea sistemului naþional decercetare.DRAGOª CIUPARU, PREªEDINTE ANCS:„Odata cu promovarea Ordonanþei de Guvern nr. 6 în ianuarie a.c., aprobatã de curândîn plenul Senatului cu majoritate covârºitoare, am promis sã oferim cercetãtorilor unsistem de cercetare performant, predictibil, în care finanþarea urmeazã performanþa,în care instituþiile de cercetare vor fi astfel conduse încât sã fie eficiente, iar finanþareape care o primesc sã ducã la rezultate relevante din punct de vedere socio-economic.Astfel, aceste proiecte de acte normative pe care le vom iniþia conduc, în acest spirit,la un sistem care urmeazã a fi evaluat din punct de vedere al capacitãþii instituþionalede a face cercetare ºi care, în baza acestei evaluãri, urmeazã sã primeascã finanþareinstituþionalã de bazã ºi sã fie eligibil pentru a primi finanþarea complementarã pentrususþinerea performanþei instituþionale“.15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH 33

SEMICONDUCTORS WORLDCERCETAREMichael Neuhaeuser, general manager Infineon Technologies România:„În nanoelectronicã se mergeîntr-o direcþie corectã,dar cu o vitezã foarte micã”Crearea unui program naþional cadru, care sã identifice câteva direcþii avansate de cercetarenano ºi formarea unui cluster, care sã reuneascã jucãtorii importanþi din domeniu, sunt principaleleacþiuni care trebuie puse în miºcare pentru a consolida viitorul nanotehnologiilor înRomânia. Acestea au fost principalele concluzii ale institutelor de cercetare, IMM-urilor ºi mariloractori industriali, exprimate în cadrul evenimentului Perspectiva utilizãrii nanotehnologiilorîn industrie, organizat pe 10 mai, sub egida proiectului NANOPROSPECT. Pe de altãparte, reprezentanþii Infineon Technologies România au atras atenþia cã existã riscul ca sprijinulinvestitorilor mari sã fie pierdut, dacã aceste mãsuri nu vor fi aplicate în viitorul apropiat.Academician Dan Dascãlu„Ne confruntãm cu o fragmentare adomeniului. Din 2005 am startat prinprogramele naþionale peste 400 deproiecte dedicate nanotehnologiilor. Enevoie de o masã criticã ºi de concentrareafinanþãrii pe domenii avansate,care sã favorizeze interacþiunea sistematicãdintre diverse colective pentrurealizarea de cercetãri multidisciplinare.În continuare ar trebui sã se meargã peformarea clusterelor, unde industria, nuinstitutele dicteazã ce trebuie fãcut ºi ceperspective rapide de punere pe piaþã arezultatelor cercetãrii existã. Împreunãtrebuie sã convingem decidenþii politici,pe baza concluziilor proiectuluiNANOPROSPECT, în ce direcþie e bineºi trebuie sã meargã acest domeniu”, adeclarat acad. Dan Dascãlu, directorulIMT Bucureºti.La rândul sãu, dr. ing. MichaelNeuhaeuser, general manager InfineonTechnologies România, a pus accentulpe necesitatea corelãrii strategiilor dincercetare cu cele din sistemul educaþional:„ªtiu cã nu existã suficienþibani în sistem, dar mesajul meu cheieeste cã resursele disponibile trebuie investitedirecþionat ºi structurat, cãtreacele business-uri care promit cã sunt desucces. De asemenea, sistemul educaþionaltrebuie structurat, gândit în funcþiede nevoile programului naþional cadrude CDI. Dacã o direcþie va fi cea legatãde dezvoltarea nanoelectronicii, aºa cumse prefigureazã acum, atunci educaþiatrebuie remodelatã în funcþie de noilecoordonate, iar jucãtori industrialiputernici, precum Renault, Continentalsau Infineon pot sprijini acest demers. Înmomentul de faþã suntem o companie încreºtere, limitatã de faptul cã nu maigãsim pe aceastã piaþã ingineri cu nivelulde calificare pe care ni-l dorim.”Importanþa sprijinuluiguvernamentalDr. ing. Michael NeuhaeuserMichael Neuhaeuser, unul dintreliderii iniþiativei de formare a unui clusterde nanoelectronicã în þara noastrã, avorbit totodatã deschis ºi despre obstacoleleexistente în calea acestui demers,trãgând câteva semnale de alarmã:34MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

SEMICONDUCTORS WORLDCERCETARE PROPUNERILE INFINEON PENTRUDEZVOLTAREA NANOELECTRONICII ÎN ROMÂNIA• Implementarea de programe/platforme naþionale care sã þinã cont de nevoile industrieilocale ºi care sã fie centrate pe finanþarea doar a domeniilor tehnologicecheie. (Înfiinþarea unui program naþional cadru trebuie sã plece de la întrebãri precum:Ce avantaje aduc domeniile selectate pentru societate? Ce companii existãîn acest moment pe piaþã ºi cum pot susþine domeniile alese? Câte locuri demuncã putem crea?)• Înfiinþarea unor grupuri naþionale de coordonare strategicã a programelor europenede finanþare sau a celor guvernamentale. De exemplu, în Austria existãENIAC, o platformã deschisã care funcþioneazã ca un vector de dezvoltare a industriei,pe parte de cercetare ºi de dezvoltare a activitãþilor din sfera micro ºi nanoelectronicii.• Crearea de clustere naþionale multidisciplinare menite sã sprijine cooperareadintre companii, universitãþi ºi guvern pentru dezvoltarea de programe de substanþãpentru aceastã industrie.• Îmbrãþiºarea unor concepte noi privind cooperarea dintre universitãþi, institutelede cercetare ºi partenerii industriali, pentru a dezvolta o platformã solidã de colaborareºi pentru a permite formarea unui sistem educaþional mai bine adaptatnevoilor pieþei, economiei reale.„Dacã nu vom forma acest clusterfoarte rapid, se vor pierde banii investiþiîn dezvoltarea nanoelectronicii ºi nanotehnologiilor(N. red: anul trecut aufost investiþi prin programele naþionaleaprox. 100 de milioane de euro) ºi interesulcompaniilor internaþionale careau decis sã investeascã în România. Dincolode dorinþa noastrã, dincolo de competenþeleºi resursele umane ºi materialeexistente în acest moment, voinþa politicãva fi cea care va determina aceastãconstrucþie. În acest moment vãd cãlipsesc programe cadru, lipsesc clustere,iar sistemul de cercetare nu este centratpe nevoile industriei locale. Dacã aceastãstare de fapt nu va fi rezolvatã, instituteleºi firmele care activeazã în acestdomeniu nu vor putea genera beneficiipentru economie ºi societate, iar specialiºtiinu vor putea fi pãstraþi în România.În altã ordine de idei, direcþia sprecare se îndreaptã nanoelectronica dinRomânia este corectã, dar viteza estefoarte scãzutã, ceea ce nu este optimpentru nevoile acestei industrii.”Dr. ing. Traian Viºan, InnovationManager în cadrul Infineon TechnologiesDr. ing. Traian ViºanRomânia, considerã cã ºansele de dezvoltarea domeniului ºi de aducere debani consistenþi în interiorul sãu depindde implicarea în acest cluster a întreprinderilormari, care dispun de fonduriproprii pentru activitãþi de CDI: „În momentulîn care se vor crea clustere încare sã fie invitate companii mari, precumRenault sau Continental, care auzeci de mii de angajaþi în þarã ºi þinteprecise în ceea ce priveºte cercetarea ºidezvoltarea de produse aplicative, acesteavor aduce bani în sistem ºi vor impuneo anumitã viziune. Atrãgând înclustere întreprinderi mari, acestea potsã punã la dispoziþia celorlalþi tehnologiaproprie, pot aduce bani ºi pot beneficia,la rândul lor, de celelalte facilitãþioferite de IMM-uri, institute de cercetare,instituþii de învãþãmânt ºi spinoff-uri,pentru a realiza un obiectivcomun: lansarea de produse noi pe piaþã,utile societãþii, care aduc bani mai mulþi,ce se reîntorc în sistem prin alocãrile dela stat“.În absenþa unui mediu potrivit dedezvoltare, existã riscul ca marii jucãtoriºi parteneri din industria nanoelectronicãsã disparã sau sã se retragã din Româniaîn urmãtorii ani, iar sumele consistenteinvestite pânã acum în acestdomeniu sã fie pierdute. Concluziile ºirecomandãrile proiectului NANOPROS-PECT, ce vor fi formulate prin consultareatuturor actorilor cheie dinaceastã industrie, încearcã sã determinedecidenþii politici sã investeascã întehnologii ºi direcþii de cercetare nanoavansate, prin care România poate devenicompetitivã internaþional. Înaceastã etapã intermediarã, frãmântãrilepartenerilor din sistem vorbesc de oenergie capabilã sã împingã lucrurileînainte, dinamicã dependentã, însã, deangajamentul guvernamental. ALEXANDRU BATALI15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH 35

NANOTEHNOLOGIICERCETARENanoelectronica în RomâniaProiectul Nanoprospect este un proiect finanþatde ANCS, care va indica orientãrilestrategice în domeniul nanotehnologiilor petermen scurt (2011-2013) ºi, respectiv, petermen mediu (2014-2020). În acest scops-a constituit o bazã de date în limba englezã,în care s-au înscris 36 de organizaþii (institutede cercetare, universitãþi, firme), care au introdusnumeroase date despre activitatea lor îndomeniul nanotehnologiilor. Din analiza acestordate ºi a faptului cã în România activeazãfirme importante în domeniul nanoelectronicii,Infineon, Honeywell, IBM, dar ºi utilizatoriindustriali importanþi, cum ar fi Renault, Forda rezultat cã nanoelectronica este un domeniuprioritar în nanotehnologii.Nanoelectronica înseamnã reducereadimensiunilor la scarãnano a dispozitivelor electronice,conferindu-le acestora (i)proprietãþi îmbunãtãþite(vitezã de comutare mai mare,posibilitatea integrãriiîntr-un singur cip acirca 800 de milioanede tranzistoare, fiecarecomutând între 2 stãri decirca 300 de miliarde de oriîntr-o secundã) (ii) funcþionalitãþinoi – cipurile se pot integra cu senzoritactili, de presiune sau alte mãrimifizice ºi sisteme transmisie/recepþie pentrucomunicaþii. De exemplu, un telefon mobilsau iPhone (iii) noi proprietãþi: de exemplutransportul balistic în tranzistoarele la scarãnano le permite sã lucreze la frecvenþe maimari de 100 GHz. De aceea, nanoelectronicaeste cel mai dezvoltat domeniu alnanoºtiinþelor, care reprezintã o piaþã decel puþin 300 de miliarde de dolari anual.36MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011În România, s-au investit în proiecte decercetare legate de nanoelectronicã ºi tematiciînrudite peste 20 de milioane deEURO, iar în echipamente noi peste 100 demilioane de euro. Se remarcã proiectele cuplatformã de nanoelectronicã europeanãENIAC, care sunt conduse de firme demare prestigiu, cum ar fi Thales sau Infineon,permiþând racordarea cercetãriiromâneºti la problemele actuale ale industrieinanoelectronicii. Prezentãm în Fig. 1un rezonator acustic realizat pe GaN, carelucreazã la 6.3 GHz ºi care va fi utilizat deThales ca senzor de umiditate (proiectulENIAC MERCURE – IMT Bucureºti).În nanoelectronicã, timpul dintre cercetareºi aplicarea ei în practicã este demaxim 3 ani, dar de obicei durata se scurteazãla 1,5 ani. Pentru evoluþia cercetãriiromâneºti în domeniul nanoelectronicii sepropune un program prioritar în domeniulnanoelectronicii, care sã þinteascã cele maiimportante tematici în consonanþã cu programeleeuropene ENIAC ºi FP8, direcþionatpe urmãtoarele tematici: nanoelectronicãbazatã pe nanomaterialecarbonice (înIMT se varealiza, din fonduri structurale, un centrudedicat nanotehnologiilor pe materialebazate pe carbon), circuite nanoelectronicela peste 100 GHz; nanosenzori pentru industriaautomobilului, circuite electronicemultifuncþionale pe substrat flexibil, GaN.Aceste tematici vor trebui sã utilizeze întreagainfrastructurã existentã în România.Necesitatea realizãrii unui clusterFirmele multinaþionale care acþioneazãîn România (Infineon, Renault, Honeywell)au transmis cãtre ANCS scrisori carereflectã necesitatea unui program de cercetarenaþional pentru nanoelectronicã,precum ºi realizarea unui cluster dedicatnanoelectronicii focalizat pe produse noi,competitive, realizate împreunã cu organizaþiide cercetare ºi universitãþi de prestigiudin România. Acest cluster trebuie realizatîn jurul unui pol de competenþe, care sãcuprindã specialiºti ºi personal calificat ºi aunei infrastructuri naþionale micro-nanodeja existente. Realizarea unui cluster pentrunanolectronicã este în consonanþã cuplanul naþional de reformã pe perioada2011-2013, care prevede ca primã politicãindustrialã realizarea de clustere hightech,ºi cu programul 2020 alUE, în care nanoelectronicaeste consideratã„akey enablingtechnology”(KET). Astfel,aceste programevor permite realizarea înRomânia a unei industrii denanoelectronicã cu beneficiieconomice foarte mari, devenindcel mai puternic argument ca noifirme multinaþionale de prestigiu sã investeascãîn România. MIRCEA DRAGOMAN,IMT BUCUREºTIFig. 1 Senzor de umiditate bazat pe un rezonator FBAR realizatpe membranã de GaN de grosime de 0.5m la frecventã de 6.3GHz pentru proiectul ENIAC MERCURE; imagine în interferenþã cu luminaalbã (WLI) realizatã de A. Muller ºi A. Cismaru, IMT - Bucureºti.

BIOMATERIALECERCETAREAcoperiri nanostructurate bioactivepentru biofuncþionalizãri implantologiceÎn prezent, medicina este într-o continuãcãutare de biomateriale sintetice ºi soluþiinoi pentru ranforsarea sau protezareaþesuturilor vii. Biomaterialele pentru implanturitrebuie sã satisfacã multe criterii decalitate: mecanice, chimice (stabilitate, rezistenþãla coroziune), electrochimice (potenþialde contact redus) ºi biologice (compatibilitatecu þesutul înconjurãtor). Cãutareade noi biomateriale ºi modele arhitecturalepentru fabricarea de implanturi performantea condus la noi subramuri ale ºtiinþeloringinereºti ºi medicale, cercetãrile desfã-ºurându-se în echipe complexe, alcãtuitedin fizicieni, ingineri, chimiºti, biologi ºimedici, în cadrul unor proiecte de amploare.Implanturile metalice, confecþionateuzual din aliaje de titan, sunt utilizate pescarã largã în domeniul medical. Pentru omai bunã protejare a organismului de posibiladifuzie a ionilor metalici ai implantuluiºi a implantului de acþiunea puterniccorozivã a mediilor tisulare, cât ºi pentrusporirea biocompatibilitãþii ºi a biointegrãrii,astãzi este promovatã la nivel mondialutilizarea implanturilor din materialebioinerte acoperite cu straturi subþiri dinmateriale cu biocompatibilitate excelentãavând rol anticoroziv ºi biologic activ. Astfel,generaþia actualã de implanturi tindespre creºterea biointegrãrii prin înlocuireasuprafeþelor metalice cu cele înalt bioactive.Hidroxiapatita [Ca 10 (PO 4 ) 6 (OH) 2 ] ºi biosticlelesilicatice sunt principalele familii demateriale bioactive utilizate în medicinã.Trecerea la o nouã generaþie de implanturimai bine acceptate de organism ºi caresã nu mai necesite operaþii de revizie presupuneîndeplinirea unor obiective binedefinite în interacþia implant – þesut viu:crearea unor legãturi chimice puterniceîntre implant ºi þesut, compatibilizareamodulului de elasticitate implant – os ºieliminarea difuziilor ionice reziduale dinimplantul metalic. În acest scop se studiazãastãzi în lume o mare diversitate de metodede depunere alternative tehnologiei clasiceplasma spray: de la tehnologia umedã solgelºi depunerea laser pulsatã pânã la pulverizareamagnetron.INCDFM este unul dintre iniþiatoriicercetãrilor pentru studiul ºi realizarea printehnologia pulverizãrii magnetron a uneinoi generaþii de implanturi osteointegratoarefuncþionalizate cu straturi subþiri înaltbioactive cu proprietãþi mecanice superioare.Prin eforturi proprii ºi colaborãrisinergice cu Institutul de Biochimie alAcademiei Române (Dr. S.M. Petrescu) ºiU.M.F. „Gr. T. Popa” Iaºi (Dr. I. Poeatã),s-a reuºit gãsirea unor algoritmi tehnologiciinovativi ºi viabili pentru producerea deFig.1: Imagini SEM ale structurilor implantologice funcþionalizatecu filme de biosticlã borosilicaticã înainte de imersare (a); dupã imersia 30 de zile în soluþiefiziologicã sinteticã (b); vedere înclinatã a suprafeþei din (b); (c)Fig.2: Imagini de imunofluorescenþã prezentând interacþia celulelor stem mezenchimale umane la1h (a) ºi respectiv la 72h de la însãmânþare (b) cu structurile implantologice funcþionalizate cufilme de hidroxiapatitã carbonatatã (L. E. Sima et al. J. Biomed Mater Res- A 95 (2010) 1203).implanturi performante biofuncþionalizatecu straturi subþiri (sute de nanometri) aderentede hidroxiapatitã, hidroxiapatitã carbonatatãºi biosticle cu diferite grade de resorbabilitate/bioactivitate.Realizarea destraturi bioactive de hidroxiapatitã prinmetoda pulverizãrii magnetron reprezintão premierã naþionalã. La nivel mondialprepararea straturilor de hidroxiapatitã carbonatatãºi biosticlã prin aceastã metodãreprezintã, de asemenea, o premierã, deschizândnoi orizonturi de cercetare. Testecomplexe in vitro au fost realizate atât însoluþii fiziologice sintetice în vederea probãriicapacitãþii de biomineralizare (iniþiereacreºterii chimice in vitro a hidroxiapatiteicarbonatate, compus similar componenteiminerale a osului uman) – Fig.1, câtºi în culturi de celule osteogenice ºi osteoprogenitoareîn vederea probãrii capacitãþiiosteoconductive/osteoinductive – Fig.2, asuprafeþei biofuncþionalizate a implanturilor.Astfel a fost permisã o estimare preliminarãa eficienþei lor terapeutice. Studiileau condus la o primã propunere de brevetcare vizeazã biofuncþionalizarea implanturilortip meºã de reconstrucþie cranianã.INCDFM urmãreºte în prezent iniþiereaprocedurilor de trecere în practicamedicalã curentã a modelelor arhitecturaleimplantologice optimizate ºi identificareaunor agenþi economici interesaþi de noitehnologii de producþie a implanturilorperformante. ING. GEORGE STAN, INSTITUTUL NAÞIONALDE C-D PENTRU FIZICA MATERIALELOR15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH37

TRANSFER TEHNOLOGICCERCETARETransferul de tehnologieîn comerþul internaþionalPosibilitatea de a beneficia de cuceririle ºtiinþeiºi tehnicii reprezintã o condiþie a progresuluimultilateral al fiecãrei þãri slab dezvoltate, avalorificãrii resurselor în folosul tuturor, a realizãriiunor schimbãri economice internaþionaleeficiente ºi reciproc avantajoase. Mijlocul celmai important în vederea realizãrii acestuiobiectiv este realizarea unui transfer detehnologie modernã extins, asigurarea asistenþeitehnice în toate domeniile de dezvoltare,precum ºi promovarea ºi stimulareacercetãrii ºtiinþifice. Atât transferul de tehnologie,cât ºi asistenþa tehnicã ºi dezvoltareacercetãrii ºtiinþifice naþionale se realizeazã ºise dezvoltã într-un cadru juridic de principii ºinorme care aparþin, în special, dreptului deproprietate industrialã.n domeniul transferului de tehnologie,declaraþia cu privire la in-Îstaurarea unei noi ordini economiceinternaþionale a formulatprincipiul participãrii þãrilor încurs de dezvoltare la avantajele ºtiinþeiºi tehnicii moderne ºi promovãrii transferuluide tehnologie în scopul creãriiunei structuri tehnologice autohtonecorespunzãtoare.Principii generalePentru crearea cadrului juridic internaþionalnecesar acestui transfer, programulde acþiune a stabilit o serie de obiective,printre care pe primul plan figureazãelaborarea unui cod internaþionalde conduitã pentru transferulde tehnologie, în funcþie de necesitãþileºi condiþiile predominante, în þãrile încurs de dezvoltare.Alte principii generale conþinute înprogramul de acþiune sunt: acordarea deacces în condiþii îmbunãtãþite latehnologia modernã ºi adaptarea acestortehnologii la condiþiile economice, socialeºi ecologice specifice, precum ºi ladiferitele trepte de dezvoltare ale þãrilorrespective, extinderea în mod simþitor aasistenþei date de þãrile dezvoltate þãrilorîn curs de dezvoltare în privinþa programelorde cercetare ºi dezvoltare ºi încrearea unei tehnologii autohtone adecvate;adaptarea practicii comerciale carereglementeazã transferul de tehnologiela cerinþele þãrilor în curs de dezvoltare.Pentru a transfera însã dreptul de proprietateindustrialã într-un instrumenteficace pentru lichidarea subdezvoltãrii ºiînlãturarea decalajelor economice existenþiale,este necesarã o reevaluare a principiilorºi instituþiilor sale fundamentaleîntr-un dublu scop: pe de o parte, pentrua pune la dispoziþia þãrilor în curs de dezvoltareo reglementare internã corespunzãtoarenevoilor lor specifice, iar pe dealtã parte, pentru a fixa coordonatele eforturilorde reaºezare necesarã a reglementãrilorinternaþionale care au pus bazeleunei cooperãri, în prezent centenare, laun moment în care problemele ºi obiectiveleerau foarte diferite de cele pe care leurmãresc azi popoarele ºi care ºi-au gãsitexpresia în Carta drepturilor ºi îndatoririloreconomice ale statelor.Rolul contractuluiProtecþia juridicã a proprietãþii industrialerãmâne una din condiþiileprosperitãþii economice naþionale ºi aledezvoltãrii ulterioare a colaborãrii internaþionale,în scopul instaurãrii unei noiordini economice, dar sub condiþia revizuiriiºi adaptãrii sistemului existent.Organisme cum ar fi CNUCED,ONUDI sau OMPI au publicat numeroaselucrãri cu privire la contractulde transfer de tehnologie în favoareaþãrilor în curs de dezvoltare. La fel, ONUasigurã prestaþii de informare în materie,la care întreprinderile pot avea accesprin intermedierea guvernelor lor.Redactarea unui contract de transfer detehnologie trebuie sã fie în special îngrijitã.În primul rând trebuie sã se þinã cont delegislaþiile în vigoare în þãrile exportatoare,respectiv importatoare de tehnologie. Analizatextelor este absolut necesarã, putând ficonsiderate gata de aplicare imediatã.În cursul negocierilor precontractuale,revelarea anumitor elemente ale cunoºtinþelorcare vor fi transferate este inevitabilã.Drept urmare, este obligatoriu sãse întocmeascã un contract preliminarcare sã garanteze secretul asupra acestordezvãluiri ºi interdicþia de a le folosi încazul eºuãrii negocierilor, care sã conþinãclauze penale de o valoare ridicatã.Contractul va trebui sã conþinãclauze foarte clare ºi variate, avândfiecare o importanþã deosebitã. Vor trebuisã fie prevãzute modalitãþi precisepentru fiecare operaþie în parte: comunicareadocumentelor, formarea profesionalã,comunicarea know-how-ului,licenþelor de brevete etc.În sfârºit, obligaþiile fiecãrei pãrþi vortrebui sã fie precise, în special cu privirela beneficiarul transferului, obligaþiapãstrãrii secretului, comunicarea modificãriloraduse tehnologiei ºi interdictiaexportului cunoºtinþelor.Controlul acestor obligaþii nu este întotdeaunauºor de realizat ºi, ca urmare,cea mai bunã protecþie va fi avansultehnologic, ceea ce împinge la o accelerareconceptualã ºi la avans împotrivadeprecierii produselor ºi tehnicilor. LAURA GABRIELA OLTEANUIPA CIFATT CRAIOVA38MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

FIZICà NUCLEARÃCERCETAREIradierea tehnologicã - prezent ºi perspectivePrin particularitãþile sale, “iradierea tehnologicã”ilustreazã într-o manierã exemplarã celmai important rol al ºtiinþei – acela de aprovoca progresul societãþii. Totodatã, o scurtãistorie a domeniului demonstreazã aproapedidactic drumul concret ºi pragmatic de la ºtiinþafundamentalã la produse ºi servicii utile.Motivul profund al acestei situaþii esteacela cã “iradierea tehnologicã” este undomeniu plasat la o triplã graniþã:• graniþa dintre fizica nuclearã ºi inginerianuclearã• graniþa dintre fizica fundamentalã ºifizica aplicatã• graniþa dintre tiparul dezvoltãrii liniarea fiecãrei ramuri ºtiinþifice înparte ºi cel al dezvoltãrii sinergice –tipic domeniilor multidisciplinare.Radiografia domeniului, de asemeneaperspectivele ºi direcþiile sale de dezvoltareau la bazã fenomenul interacþiunii dintreradiaþia ionizantã ºi substanþã. Radiaþiaionizantã este acel tip de radiaþie a cãreienergie provoacã ruperea legãturilor interatomiceºi determinã astfel modificãristructurale în substanþe. Radiaþiile ionizanteutilizate în iradiere tehnologicã nu daunaºtere la reacþii nucleare, deci nu producsubstanþe radioactive.Scopul iradierii tehnologice este obþinereade modificãri utile ale substanþeiiradiate. Dacã þinta este un microorganism,prin iradiere se obþine o distrugere a ADNului,ceea ce provoacã moartea acestuia.Efectul se urmãreºte în cazul sterilizãrii saual dezinfecþiei.Fenomenul este identic atunci cândþinta iradierii este un þesut - o parte dintr-unorganism viu. O aplicaþie numitã“tehnica masculului steril” se bazeazã peinhibarea procesului de reproducere latipuri de insecte a cãror numãr se doreºte afi controlat. Este cazul muºtei Tse-Tse, careprovoacã boala somnului în Africa.Prin convenþie însã iradierile în scopterapeutic – anticancerigen nu sunt consideratea face parte din iradierea tehnologicã.Tratamentul aplicat organismelor viise poate conduce într-o manierã maiblândã, astfel încât sã se obþinã doar modificãrigenetice. Modificãrile genetice obþinuteprin iradiere sunt identice cu cele careau loc pe cale naturalã, astfel încât organismelemodificate genetic (OMG) obþinuteprin iradiere sunt total acceptate de ecologiºti.Au fost dezvoltate astfel tipuri deplante care rezistã la boli sau secetã.Aplicaþiile majore ale iradierii tehnologices-au dezvoltat în slujba:• tehnicilor medicale – sterilizarea dispozitivelormedicale• nutriþiei – decontaminarea hranei• geneticii – modificarea geneticã aplantelor• biologie – tehnica masculului steril• chimie – modificarea proprietãþilormaterialelor• ºtiinþele mediului – tratarea poluanþilordin gaze de ardere, ape uzatesau nãmoluri municipale• culturii – conservarea patrimoniuluicultural prin iradiere.Pe scurt, se poate spune cã iradiereatehnologicã este un domeniu al fizicii nucleareaplicate implicat în cele mai importanteactivitãþi umane – asigurarea sãnãtãþii,alimentaþie ºi mediu înconjurãtor.Ca o consecinþã, cel mai probabil tabloual viitorului iradierii tehnologice va consemnao consolidare ºi o extindere a aplicaþiilormenþionate. Un avantaj importantal tuturor tehnologiilor bazate pe iradieretehnologicã este acela cã nu sunt delocpoluante. Se utilizeazã urmãtoarele tipuride radiaþii ionizante:a) radiaþii gamma produse de radioizotopi(Co60, Cs137)b) fascicole de electroni produse în acceleratoric) radiaþii X produse prin “frânarea”electronilor acceleraþi.Radiaþiile gamma au avantajul cã suntpenetrabile, dar au dezavantajul cã implicãdeºeuri radioactive. Fascicolele de electroniau o penetraþie redusã în substanþã ºi, deaceea, utilizarea lor se limiteazã la modificãride suprafaþã sau la reacþii în gaze saupelicule lichide. Acceleratoarele sunt echipamentescumpe, cu fiabilitate redusã ºi cupiese de schimb de valoare mare. Au însãavantajul cã nu produc deºeuri radioactive.O importantã rezervã de dezvoltare aîntregului domeniu se bazeazã pe fabricareaunor echipamente mai convenabilede producere a radiaþiilor ionizante.Existã bune motive ºtiinþifice, tehniceºi economice ce alimenteazã speranþa cã,în urmãtoarea decadã, se vor dezvolta acceleratorimai ieftini ºi mai fiabili, ceea ceva conduce la implementarea pe scarã largãa tehnologiilor de depoluare.Iradiatoarele gamma – foarte convenabiledin punct de vedere al exploatãrii - auinconvenientul utilizãrii surselor izotopicece asociazã deºeuri radioactive. Speranþelede balansare a acestei situaþii sunt legate deneutralizarea deºeurilor radioactive prinobþinerea transmutaþiei în cadrul proiectuleuropean gigant ELI, unde România va jucaun rol de primã mãrime prin InstitutulNaþional de C-D pentru Fizicã ºi InginerieNuclearã “Horia Hulubei” – IFIN-HH. CORNELIU C. PONTAIRASM – IFIN-HH15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH39

TEDINÞECERCETAREProgresul tehnologic ºi viitorul munciiCele douã mari procese-motor care dominã ºi(re)modeleazã societatea contemporanã suntglobalizarea ºi progresul ºtiinþific ºi tehnologicaccelerat. Schimbãrile majore aduse de contribuþiasectorului tehnologiei informaþionaleºi al comunicaþiilor avansate (TIC) la creºtereaeconomicã ºi impactul lor asupra forþei demuncã ºi a pieþei muncii, restructurarea/reingineriacompaniilor ºi a business-ului – îºipun amprenta pe politicile economice ºi socialeguvernamentale ºi pe cele de la nivelulfirmelor.Schimbarea paradigmelororganizaþionale ºi manageriale„Noua economie“ reprezintã o sintezãcomplexã între economia digitalã (TIC +reþele + producþia de intangibile) + globalizare+ inovare + dezvoltare durabilã. ºiare mai multe dimensiuni, componente ºiprocese de mare amploare ºi impact cumsunt: apariþia unor noi concepte de realizarea producþiei ºi serviciilor, introducereade noi reguli ºi forme de organizare aîntreprinderilor, bazate pe cunoaºtere ºi inovare,extinderea formelor de activitate ºimuncã la distanþã.În condiþiile în care asistãm la schimbareaparadigmelor organizaþionale ºimanageriale, progresul tehnologic are unrol important în dinamica ocupãrii forþeide muncã deoarece :• din punct de vedere al progresuluitehnologic ne „învechim“ la fiecare 5ani sau chiar mai repede, în funcþie desectorul de activitate, ºi avem nevoiede reinstruire;• media de viaþã utilã (performantã) aabilitãþilor dobândite de un lucrãtor(angajat) este de 3,5 ani sau chiar maipuþin;• mai mult de o treime pânã la jumãtatedin persoanele cu vârsta între 25 ºi 64de ani nu au un nivel de instruirecorespunzãtor pentru cerinþele munciiºi vieþii de azi ºi de mâine.Conform previziunilor specialiºtilor,cca. 80 % din tehnologia existentã va fi înlocuitãîn urmãtoarea decadã de timp. Unadintre principalele probleme este aceeadacã schimbãrile tehnologice actuale reducocuparea sau, dimpotrivã, pot genera altelocuri de muncã ºi creºtere economicã.Noile tehnologii se combinã cu noile modelede organizare a muncii, iar munca ºiprofesiile sunt supuse unor mari schimbãri.În acest context, istoria viitorului munciise va scrie în aceste coordonate.Natura muncii se schimbã, de la monosarcinãla multi-sarcini. Rolul angajaþilor seschimbã - de la cel de controlaþi la cel deîmputerniciþi. Pregãtirea angajaþilor seschimbã, de la instruire periodicã la educarecontinuã. Mãsurarea performanþelorºi a recompenselor se focalizeazã pe rezultateºi nu pe volumul de activitate.Aceasta înseamnã un nou model demuncã, mult mai flexibil ºi adaptabil, cumai puþine nivele ierarhice, în favoarea lucruluiîn echipã, bazat pe polivalenþa competenþelorºi abilitãþilor ºi pe o mai mareautonomie.Noile tehnologii permit firmelor sãfoloseascã forþa de muncã indiferent delocul unde aceasta este localizatã. Manageriideclarã cã angajeazã numai „creierebune, indiferent unde locuiesc ele pe glob“.Se pot primi prin computer solicitãri deangajare de pe tot globul. „Angajãm oameniinoºtri prin computer, ei lucreazã lacomputer ºi sunt concediaþi tot prin computer“.În noul context economic ocuparea adevenit o noþiune mult mai dinamicã ºicere mai multe competenþe ºi mai multãflexibilitate. Aceasta presupune angajãri„part-time“ sau „pe perioadã determinat㓺i un nou tip de lucrãtor ºi de manager.Atu-urile principale pe piaþa munciidevin urmãtoarele: competenþe reale în(cât) mai multe domenii; înaltã calificare;mobilitate; învãþare pe tot parcursul vieþii.Concurenþa în „noua economie“ sedesfãºoarã pe o piaþã (a muncii) globalã. Pelângã avantajele sale, globalizarea pieþeimuncii face ca oamenii sã se confrunte cunoi probleme privind locurile de muncã.Globalizarea ºi TIC reprezintã noiameninþãri pentru siguranþa locurilor demuncã ºi a veniturilor, atât în þãrile bogatecât ºi în cele sãrace, din cauza dezvoltãriipieþelor globale, restructurãrii continue aeconomiei, a companiilor ºi a instituþiilor.Mai mult, globalizarea lãrgeºte diviziuneamuncii, iar progresul tehnic contribuie laadâncirea ei.Ca urmare a dezvoltãrii ºi introduceriiîn ritm accelerat a TIC în diferite tipuri deactivitãþi ºi locuri de muncã, pentru primadatã în istorie, munca prestatã de oamenieste sistematic înlocuitã în tot mai multeprocese ºi sectoare economice. TIC poartãgermenele dispariþiei unor locuri demuncã.„Dispariþia muncii” ca factor principalal procesului de producþie a fost însãanunþatã cu mai mulþi ani în urmã de AlvinToffler, John Nasbitt sau Peter Drucker.Alþi autori (Jeremy Rifkin) au vorbit chiarde „sfârºitul muncii” prestate de oameni înnoile condiþii ale introducerii TIC, iarArthur C. Clarke prevedea cã aceasta se vaîntâmpla în anul 2040... Este vorba, de fapt,despre sfârºitul muncii în industrie ºi despredispariþia unor profesii, în condiþiile încare ocuparea în industrie a scãzut constantîn toate regiunile lumii, într-o perioadã încare producþia industrialã a crescut. Maimult, dacã actualul ritm de scãdere alocurilor de muncã din industrie va continuaºi în anii urmãtori, se estimeazã cã înanul 2020 numai 2% din forþa de muncã lanivel global va mai presta o muncã în întreprinderidin industrie, iar pânã în 2040vom asista la eliminarea aproape totalã amasei de lucrãtori industriali din proceselede producþie.Aceastã tendinþã este confirmatã demanagementul firmelor de înaltã perfor-40MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

CERCETARETEDINÞEmanþã, bazate pe TIC ºi alte tehnologii noi,care se inoveazã prin:• „outsourcing” - delocalizarea ºi relocalizareaproducþiei, cu impact asupralocurilor de muncã din þãrile dereºedinþã;• „downsizing” - redimensionarea firmelor,care poate avea ca efect reducerealocurilor de muncã;• „re-engineering” - reorganizarea pebaze noi ºi retehnologizarea firmelorºi întreprinderilor, au ca efect reducereaconsumului de muncã.Aceste tendinþe pot conduce la ocreºtere economicã fãrã locuri de muncãsuplimentare, aºa numita „jobless growth”.O slujbã pe viaþã este de acum de domeniultrecutului pentru mulþi oameni din toatãlumea, iar structura carierelor „obiºnuite”,bazate pe un singur tip de cunoºtinþe/capabilitãþieste în declin. În plus, se estimeazãcã multe dintre profesiile ºi locurile demuncã de azi, nu vor mai reveni pe piaþamuncii.Acelaºi proces de reducere a locurilorde muncã a început sã se manifeste chiar ºiîn unele domenii din sectorul de Servicii,considerat de mulþi debuºeul ºi salvarea lucrãtorilorºi funcþionarilor concediaþi dinalte sectoare. În Servicii, noile TIC au condusla automatizarea unor activitãþi din sistemulbancar, asigurãri, comerþul en-grosºi en-detail º.a, ceea ce a avut, are ºi va aveaca efect înlocuirea piramidei de funcþionaridin aceste domenii, cu mici echipe de lucrãtoricu calificare foarte ridicatã. TIC aucondus la noile forme de reorganizare ºimanagement a afacerilor ºi întreprinderilor,obligând mulþi muncitori industrialiºi lucrãtori sau funcþionari sã accepte locuride muncã temporare sau chiar sã intre înºomaj.Mai mult, managerii de carierã, înbranºele de viitor ºi din þãrile care aparþinîn prezent zonei bunãstãrii, indiferent deramura de activitate, spun cã nu estenevoie de mai multã forþã de muncã ºi numai cred cã vor exista suficiente slujbe noi,plãtite corespunzãtor, în sectoarele careimplicã o creºtere a cheltuielilor cu introducereanoilor tehnologii.Pe acest fundal, existã prognoze careanunþã cã numai 20% din populaþia aptã deTabel 1 Dinamica ratei de evoluþie a forþei de muncã - prognozã1950-2000 2000-2020 2020-2050SUA 1.67 0.65 0.55UE 0.63 - 0.1 - 0.45JAPONIA 1.24 - 0.5 - 1.00Sursa: www.oecd.orgmuncã ar fi suficientã în secolul XXI pentrua asigura cerinþele ºi creºterea economieimondiale.În acest context, în anii ‘80 ºi ’90 aapãrut Teoria ºomajului tehnologic, concretizatãîn reducerea de locuri de muncã ºia ocupãrii în unele industrii supuse unuiproces de modernizare, care afirmã cã la unnivel dat al producþiei, creºterea productivitãþiiadusã de progresul tehnologic areca efect inevitabil reducerea locurilor demuncã disponibile.Alþi economiºti au susþinut cã existãmecanisme de (auto-) reglare a pieþei, carepermit reducerea ºi eliminarea influenþelornegative ce pot apãrea uneori, ca urmare aimpactului progresului tehnologic adus deTIC pe piaþa muncii. (Legea lui Say - uneconomist francez - sau „loi des débouchés”).Mult mai târziu, în anii ‘80, AlfredSauvy (un alt economist francez) a lansat„théorie du déversement“ (sau a mobilitãþiiinterne, i-am spune în terminologia de azi)potrivit cãreia salariaþii disponibilizaþidintr-o întreprindere sau un sector, pot gãside lucru în întreprinderile din acelaºi sectorsau din alte sectoare, în care aparecreºterea cererii. Acest proces a avut locde-a lungul dezvoltãrii societãþii ºieconomiei fiecãrei perioade, pânã decurând, sub forma transferului forþei demuncã eliberate în agriculturã ºi industrie,cãtre sectorul de servicii.Din pãcate, treptat s-a constatat cãmecanismele economiei de piaþã nuacþioneazã totdeauna ca „la carte“ ºi cã„viteza de deversare“ în sectorul terþiar estemai micã decât ritmul de reducere alocurilor de muncã din acest sector, datorataccelerãrii progresului tehnologic. ADRIAN TOIACISCO a realizat în 2010 un studiu lanivel global din care a rezultat cã 60%dintre angajaþi sunt de pãrere cãprezenþa lor la birou nu este necesarãpentru a fi productivi. Studiul a fost bazatpe douã sondaje de opinie, unul centratpe angajaþi, altul pe profesioniºtii IT.Fiecare sondaj a inclus 100 de respondenþidin 13 þãri avansate ºi emergente(între care: SUA, Brazilia, þãri UE dezvoltate,Rusia, India, China, Japonia), întotal 2.600 de persoane.15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH 41

Justificãri de preþ pentru oimplementare WMSla cererile clienþilor ºi partenerilor. Minimizareariscului de a pierde clienþi esteunul dintre imperativele momentului actual,când din ce în ce mai multe companiis-au convins „pe propria piele“ cã este maicostisitor sã achiziþionezi un nou client,decât sã pãstrezi unul vechi.Beneficiile pe care un sistem WMS lepoate furniza unei companii sunt numeroase,iar lista acestora se extinde constant,odatã cu evoluþia tehnologicã a acestora,producãtorii de astfel de soluþiiadãugând constant noi funcþionalitãþi. Deºisistemele evolueazã continuu, funcþionalitateaprincipalã a unui WMS rãmâneaceeaºi: controlul miºcãrii ºi stocãrii produselorîn depozit ºi al operaþiunilor ºi proceseloraferente tranzacþiilor.Argumente pro-WMSContextul economic dificil, scãderea numãrului de clienþi, a volumelor de vânzãri aufãcut ca, în ultima perioadã, argumentele pentru implementarea unui sistem de managemental operaþiunilor din depozit sã devinã din ce în ce mai pertinente pentruun larg numãr de companii locale. Dincolo de atractivitatea pledoariilor pro-WMS, trebuieurmãrite, însã, câºtigurile concrete, direct cuantificabile, pe care implementareaunui astfel de sistem le poate genera rapid.Considerate pentru mult timpsoluþii dedicate exclusiv companiilorcare deþin un sistemcomplex de depozite, cu suprafeþeºi un rulaj de produsemari ºi care lucreazã cu un volum semnificativde clienþi ºi parteneri, sistemele deWarehouse Management (WMS) au începutsã devinã din ce în ce mai „populare“sub presiunea contextului economic.Scãderea numãrului de clienþi ºi a volumelorde vânzãri a impus companiilor dinzona de distribuþie ºi retail identificarearapidã a unor soluþii de optimizare a operaþiunilorde depozit. Soluþii care sã permitãnu doar un control mai eficient al acestora,dar sã ofere ºi posibilitatea de a reacþionamult mai prompt la schimbãrile din piaþã ºiImplementarea unui sistem de tipulWarehouse Management este, însã, unefort de duratã ºi costisitor. Costuri generatenu doar de „partea“ software, ci mai alesde necesitatea creãrii, dezvoltãrii ºi menþineriiunei infrastructuri hardware specifice,fãrã de care un sistem de managemental depozitului nu poate furniza nivelul deeficienþã promis.Chiar dacã argumentele enumeratemai sus sunt pertinente, ele trebuie transpuseîn economii ºi câºtiguri concretepentru a putea justifica o astfel de investiþie.Iatã câteva dintre principalele beneficiipe care vendorii WMS susþin cã osoluþie de management al depozitului lepoate furniza, încã din primele faze aleprocesului de implementare:• Reducerea stocurilorLa momentul actual, gestionarea optimãa spaþiului de depozitare ºi identificarearapidã a mãrfurilor greu vandabilereprezintã imperative pentru orice managercare doreºte sã eficientizeze gestionareastocurilor ºi sã nu îºi blochezelichiditãþile. Un sistem WM poate asigura42MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

DISTRIBUÞIE-RETAIL / WMSINDUSTRY WATCHatingerea acestui deziderat prin creºtereavizibilitãþii stocurilor, respectiv prin monitorizarealor în timp real. În plus, poateoferi suportul necesar pentru scãderea costurilorde administrare a stocurilor, realizatãnu doar prin scãderea niveluluistocurilor, ci ºi prin obþinerea unui nivelsuperior de eficienþã în utilizarea spaþiuluidepozitului.• Reducerea costurilor de operareCriza economicã a impus companiiloridentificarea ºi adoptarea rapidã a soluþiilorcare sã asigure realizarea de economii.Multe dintre acestea au adoptat metoda reduceriicosturilor de personal prin variimetode (reduceri salariale, concedieri etc.),care au afectat, însã, eficienþa business-uluiîn sine. Utilizarea unui sistem de WarehouseManagement poate elimina riscurileinerente unei astfel de abordãri, princreºterea nivelului de eficienþã al personaluluidin cadrul unui depozit, oferind instrumentededicate de monitorizare a timpuluiefectiv lucrat ºi determinarea perioadelorde vârf în cadrul unei zile/sãptãmâni.Prin analiza rapoartelor generateîn mod automat, managementul poate realizao încãrcare ºi o alocare a resurselormult mai eficientã (de exemplu, timpiimorþi pot fi utilizaþi pentru alte activitãþiprecum inventar ciclic, re-etichetare, relocaremarfã etc.). Totodatã, automatizareagestionãrii comenzilor, intrãrilor ºi ieºirilor,miºcãrilor de marfã în cadrul depozitului(care eliminã lucrul pe hârtie, erorileaferente ºi timpii morþi din procesul deoperare a documentelor de expediþie, respectivconfirmare a livrãrilor), utilizareatehnologiilor codurilor de bare ºi/sauRFID, alãturi de echipamentele hardwarespecifice (de la imprimante pentru eticheteºi terminale mobile cu scanner de coduride bare încorporat, pânã la terminale fixemontate pe motostivuitoare, puncte deacces wireless pentru conectarea în reþea,porþi RFID la intrarea/ieºirea din depozitetc.) garanteazã atingerea unui nivel de eficienþãridicat în activitate. Ceea ce permitereducerea personalului din cadrul depozitului,fãrã a fi afectat randamentul generalal acestuia. (Un exemplu frecvent utilizatde vendorii de soluþii de tip WMS este celal reducerii costurilor în timp ºi bani aferenteoperaþiunilor de inventariere realizatecu ajutorul unui sistem informatic demanagement al depozitului ºi scannerelede coduri de bare.)O abordare concretãPanoplia de argumente pro-WMS nuse rezumã doar la cele câteva beneficiischiþate succint mai sus. Rãmâne însã întrebarea,câte dintre aceste beneficii se potconcretiza rapid ºi sunt direct cuantificabile,astfel încât sã permitã amortizarea investiþieiîntr-un interval de timp rezonabil.IDII (Industrial Data & InformationInc.), companie americanã de consultanþãcu o expertizã de peste 13 ani în domeniulevaluãrii, selectãrii ºi implementãrii aplicaþiilorsoftware dedicate lanþului deaprovizonare, susþine cã, încã din primulan al unei implementãri WMS, doar dinreducerea stocurilor se poate obþine unbeneficiu net de 50.000 de dolari (la un stocîn valoare de 1 milion de dolari). Dar, conformIDII, nu doar reducerea stocurilorcontribuie la amortizarea rapidã a investiþiei.Iatã lista principalelor câºtiguri pecare un sistem de Warehouse Managementla poate furniza rapid ºi motivele care asigurãaceste economii, în viziunea firmeiamericane:• Reducerea stocurilor cu pânã la 10%(Motivul: creºterea acurateþii ºi vizibilitãþiiacestora);• Reducerea costurilor de administrarea stocurilor cu valoarea medie de 35%(Motivul: scãderea nivelului stocurilor,o mai eficientã utilizare aspaþiului depozitului);• Reducerea costurilor de transport(Motivul: reducerea erorilor delivrare);• Reducerea personalului care se ocupãcu operarea actelor (Motivul: automatizareagestionãrii comenzilor,eliminând lucrul pe hârtie);• Reducerea personalului de manipulare(Motivul: utilizarea de terminaleRFID care cresc productivitatea ºi eficienþa);• Reducerea personalului necesar pentruadministrarea livrãrilor (Motivul:eliminarea operãrii documentelor deexpediþie ºi confirmarea livrãrilor însistemul ERP);• Reducerea timpului necesar pentruinventarierea generalã (Motivul: utilizareade inventare ciclice).Concluzia IDII este evidentã: dacã seadunã toate aceste economii cu cele realizateprin reducerea stocurilor, investiþiaîntr-un un sistem de Warehouse Managementse poate amortiza într-un an. Probabilcã verdictul IDII este o concluzie excesivde optimistã, care nu se poate aplicaoricãrui tip de implementare a unei soluþiide management al depozitului, mai ales cãniciun proiect WMS nu poate fi reprodusidentic. Însã argumentaþia IDII poate servica model de abordare strategicã, atuncicând se demareazã discuþia cu un vendorde soluþii tip WMS, punctându-se clar caresunt zonele care pot genera economii consistenteîn decurs de un an, de exemplu. Seface astfel un prim pas corect în sensul gestionãriiaºteptãrilor, domeniu cãruia, conformspecialiºtilor, trebuie sã i se acordeatenþia cuvenitã.Creºterea niveluluide satisfacþie a clienþilorUn ultim argument în favoarea WMSvine din zona aºa-numitelor „beneficii intangibile“,care nu pot fi cuantificate direct.Automatizarea proceselor din cadrulunui depozit prin combinarea soluþiei deWarehouse Management cu o infrastructurãhardware adecvatã reprezintã unavantaj clar în eliminarea erorilor delivrare, ceea ce asigurã un nivel superior desatisfacþie a clienþilor.Posibilitatea controlului ºi monitorizãriiconstante a activitãþii de distribuþieºi warehousing dintr-un singur centru decomandã, accesul în timp real la informaþiiactualizate constant sunt, de asemenea,elemente importante în furnizarea unuisistem de suport decizional, care permit nudoar analiza indicatorilor de performanþãai depozitului, ci ºi rãspunsuri prompte ºicorecte la solicitãrile venite din parteaclienþilor. RADU GHIÞULESCU15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH 43

DISTRIBUÞIE-RETAILINDUSTRY WATCHNordic Import Export alege soluþiahardware Total Technologies pentrucentrul de distribuþie ºi lucrãtorii din terenPentru Nordic Import Export,una din cele mai mari companiide distribuþie la nivel naþional ºinumãrul 1 pe segmentul comercializãriicu ridicata a produseloralimentare premium, utilizarea unui sistemslab automatizat în centrul de distribuþie adevenit un impediment real pentru targetulde creºtere al companiei. „Având învedere obiectivele noastre pe termen lung,am stabilit cã avem nevoie de o soluþie bazatãpe echipamente rugged, care sã ne asigureun flux de lucru neîntrerupt ºi un costtotal de exploatare redus”, afirmã CristianIoniþã Mania (foto) – Manager IT NordicImport Export. Cu aceastã prioritate clardefinitã, managementul companiei a demaratprocesul de analizã a potenþialilorfurnizori autohtoni de echipamente autoidºi a beneficiilor rezultate din utilizareabrandurilor consacrate la nivel global.Pleiada de opþiuni s-a redus la câtevacompanii în momentul în care au intrat îndiscuþie, pe lângã preþ, elemente esenþialeprecum: suport local, experienþa în industrie,poziþia în piaþã, referinþele furnizatede potenþialul integrator. „Am ales sã lucrãmcu Total Technologies datoritã experienþeidemonstrate în furnizarea de soluþiihardware autoid, datoritã capacitãþii deservice ºi suport autorizat local ºi, nu în ultimulrând, pentru cã vedem în ei unpartener de încredere, capabil sã susþinãcreºterea noastrã în sectorul distribuþieiproduselor alimentare” declarã CristianIoniþã Mania – Manager IT Nordic ImportExport.Fluidizarea operaþiunilor din depozitulNordic ºi automatizarea procesului de vânzaredin teren sunt realizate din punct devedere hardware cu ajutorul unei soluþiiintegral compuse din echipamente Intermec.Soluþia hardware Total Technologieseste alcãtuitã din: terminale mobile pentrudepozit ºi teren Intermec CK3, CK71,CS40, ºi imprimante Intermec PX6i ce comunicãla nivelul depozitului într-o reþeawireless Cisco.CK3 este cel mai popular terminalmobil dedicat depozitelor, din oferta producãtoruluiamerican Intermec. Fiindlansat în prima jumãtate a anului 2009, IntermecCK3 a avut timpul necesar sã confirmenivelul înalt de fiabilitate ºi versatilitateaîn aplicaþii care i-au clãdit renumeleîn industrie. Bazându-se pe multiple opþiuniintegrate de comunicare, Bluetooth,Wireless, USB, Serial, ºi pe diferitele configuraþiiale motorului de scanare (shortrange imager, long range imager EX25),terminalul CK3 este pregãtit sã rãspundãoricãrei cerinþe impuse de aplicaþia WMS,fie cã este vorba de picking, inventariere,recepþie sau livrare de marfã.În cazul cerinþelor de robusteþe ºi temperaturiextreme, unde CK3 nu maireprezintã soluþia potrivitã, intrã în scenãterminalul mobil ultra-rugged IntermecCK71, certificat IP67 împotriva apei ºi prafului,capabil sã funcþioneze în parametrioptimi chiar ºi la temperaturi de -20 o C. IntermecCK71 reprezintã unealta de bazãpentru lucrãtorii din camerele frigorificeale Nordic Import Export. CK71 face partedin cea mai recentã actualizare de produslansatã de Intermec, fiind unul dintre elementeleconceptului inovator de platformãhardware promovatã sub denumirea de„Noua Serie 70”. Intermec CN70, CN70e,CK70 ºi CK71 reprezintã generaþia urmãtoarede terminale mobile ultra-rugged, înglobândcaracteristici ce se regãsesc la alþiproducãtori doar în faza de proiect: formatcompact ºi dimensiuni reduse la acelaºinivel de robusteþe, CPU multiprocesor,motor de scanare tolerant la miºcare EA30ºi senzori programabili (luminã ambientalã,accelerometru).Necesitãþile de etichetare din cadrulcentrului de distribuþie Nordic suntacoperite de imprimantele industriale IntermecPX6i, construite pentru a face faþãcelor mai dificile medii din producþie saudepozitare, la un volum de imprimareneîntrerupt 24 de ore, 7 zile pe sãptãmânã.Toate aceste eforturi de a spori considerabilviteza de rãspuns a centrului de distribuþiela cerinþele venite din piaþã nu arputea fi valorificate la întregul potenþial,fãrã o soluþie care sã mãreascã viteza detransmitere a acestor cereri din teren.Nordic Import Export a ales Intermec CS40ca echipament ideal pentru automatizareaforþei de vânzãri, datoritã caracteristicilorechivalente unui terminal mobil de ultimãgeneraþie într-un format compact ruggedcu un design elegant.Total Technologies este Intermec PlatinumPartner ºi Centru de Service AutorizatIntermec în România. Pentru maimulte informaþii referitoare la solutiilehardware oferite de noi, vã invitãm sã accesaþiwww.totaltech.ro, www.smartscan.rosau sã ne contactaþi la Tel: 0372.317.713;Fax: 0372.317.715; Email: totaltech@totaltech.ro;vanzari@smartscan.ro.44MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

COMUNICAÞIIINDUSTRY WATCHPreluaþi controlul asupra comunicaþiilor propriiprin AdNet Hosted Unified Communications!AdNet Telecom a lansat serviciul AdNetHosted Unified Communications (UC),oferit în regim SaaS, ºi pune astfel la dispoziþiaIMM-urilor servicii integrate de telefonie,conferinþã, fax ºi mesagerie, bazatepe tehnologia VoIP. AVANTAJE VoIP• Excelent raport calitate/preþ• Servicii avansate: voicemail,conferinþe etc.• Capabilitãþi avansate de raportare• Virtualizare: utilizatori din ariigeografice diferite conectaþiîn aceeaºi centralã• Mobilitate: folosind terminale mobilecu acces la Internet (laptop, telefonmobil), se pot efectua apeluri fãrãcosturi adiþionale• Portabilitate: posibilitatea de a pãstranumerele de telefon existente,la migrarea cãtre un alt operatorConsideraþii despre VoIPCei mai mulþi dintre factorii de deciziedin companii au înþeles rapid cãtrecerea la tehnologia VoIP înseamnã oreducere substanþialã a costurilor de comunicaþiiîn comparaþie cu telefonia clasicãfixã (PSTN) sau mobilã, în specialpentru apelurile internaþionale. Nu s-aconºtientizat însã întreaga gamã de beneficiisuplimentare ºi aplicaþii ce vin odatã cu aceastã tehnologie. Trecerea dela telefonia bazatã pe circuite comutatela VoIP poate aduce o integrare maibunã cu procesele companiei ºi integrareamodalitãþilor de comunicare înafaceri.VoIP este doar o piesã din puzzle-ulcomunicãrii, trebuie sã trimiteþi sau sãprimiþi email-uri ºi faxuri, sã discutaþi cucolegii pe chat pentru a lua o decizierapidã într-un proiect, sã participaþi la oîntâlnire la distanþã prin video-conferinþãsau, ca manager, sã puteþi avea acces larapoarte în CRM-ul propriu asupra comunicãriiinterne ºi cu clienþii. Pe de altãparte, comunicarea facilã trebuie sã vã fiela îndemânã nu numai la birou sau acasã,ci ºi când sunteþi în maºinã, în hotel, larestaurant etc. Din cauza lipsei de integrarea acestor servicii, utilizarea tehnologiiloreste total ineficientã, atât dinpunct de vedere tehnic, cât ºi al costurilor.Ce este solutia AdNet Hosted UC?UC (Unified Communications) reprezintão nouã arhitecturã tehnologicã,în care modalitãþile de comunicare suntintegrate ºi reprezintã veriga lipsã întreVoIP ºi restul tehnologiilor IT.Hosted are legãturã cu faptul cã aplicaþiilede comunicaþii vor sta pe sistemecluster, high availability, aflate în proprietateaºi mentenanþa AdNet, iar UCse referã la integrarea ºi unificareametodelor ºi serviciilor de comunicarereal-time - telefonie, video/audio-conferinþã,chat - cu cele non-real-time -voicemail, fax, email, SMS.Scopul UC este de a optimiza proceselede afaceri ºi de îmbunãtãþi comunicareaîntre indivizi, în primul rând prinscurtarea timpului de reacþie ºi decizie,oferind beneficiarilor un importantavantaj competitiv. UC va revoluþionafelul în care companiile comunicã internºi cu partenerii externi, oferind o interfaþãsimplã ºi intuitivã, care înglobeazãserviciile de tip Voice ºi IT. ADNET HOSTED UC• Integrare facilã cu proceselecompaniei• Scalabilitate funcþionalitãþi• Timp de implementare extrem demic• Îmbunãtãþire continuã, sistemup-to-date cu noile standarde• InteroperabilitateAvantajul cheie al soluþiei AdNetHosted UC este cã nu necesitã o investiþiede capital, presupusã de achizitia/upgradeulunui PBX propriu, precum ºi costurileoperaþionale cu întreþinerea ºi mentenanþaacestuia. Un alt avantaj major este legat descalabilitatea facilã, independenþa de locaþie(utilizatori în oricâte locaþii sau utilizatorimobili) ºi de predictibilitatea costurilorpentru beneficiari, cu TCO minim.Upgrade-urile de infrastructurã, licenþesoftware, personal dedicat pentru operaresunt toate în sarcina AdNet, clientulplãtind doar o taxã flat per abonat. Serviciuleste administrabil într-o interfaþã webintuitivã, care nu necesitã cunoºtinþe IT.Adãugarea de utilizatori, resurse alocabilecãtre utilizatori, rapoarte trafic, înregistrareconvorbiri ºi multe alte facilitãti suntdisponibile în aceastã interfaþã.Ce poate însemna AdNet Hosted UCpentru afacerea dvs.?• Apeluri la costuri minime oriundeîn lume• Oportunitatea de a lucra de oriundedin lume, ca ºi când aþi fi la birou• Servicii de email2fax ºi fax2email,voice-mail, customizarea avansatãa extensiei telefonice în modurile:Nu deranjaþi, Apel în aºteptare, Filtrareapeluri, Urmeazã-mã• Serviciu IVR: aveþi la dispoziþiepropria recepþionerã digitalã: „Aþisunat la AdNet Telecom: apãsaþi 1pentru Vânzãri; apãsaþi 2 pentruDepartamentul Tehnic ...”• Audio-conferinþe cu colegii saupartenerii de afaceri• Servicii avansate de call-center pebaza a diverºi algoritmi, monitorizareapeluri ºi statistici agenþi• Facturare în timp real, posibilitateade a vedea costurile legate de comunicaþiiîn orice moment• Integrare facilã prin API cu sistemedesktop/server: CRM, ERP, BIS etc.15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH45

Comunicãm din ce în ce mai mult, prin intermediula tot mai multe dispozitive ºitehnologii – telefon mobil, tablete, e-mail,reþele sociale, laptop, carduri, etichete inteligente– ºi, de cele mai multe ori, comunicãmdate personale. Cine ne protejeazã?Cât de protejate suntdatele cu caracter personal?Faptul cã suntem cetãþeni europeniºi România este parte aUniunii Europene e cu siguranþãun avantaj. În 2006, Comisia Europeanãa adoptat o directivãprivind pãstrarea datelor din telecomunicaþii.Recent, Comisia a prezentat un raportde evaluare a Directivei, concluzia fiind cãpãstrarea datelor din telecomunicaþii joacãun rol important în protejarea populaþieiîmpotriva pericolelor generate de infracþiunilegrave. Aceste date oferã probe esenþialepentru soluþionarea infracþiunilor ºipentru punerea în aplicare a justiþiei.Cu toate acestea, transpunerea directiveia fost inegalã, iar diferenþele persistentedintre legislaþiile statelor membrecreeazã dificultãþi pentru furnizorii de serviciide telecomunicaþii. În plus, directivanu garanteazã în sine faptul cã stocarea,descãrcarea ºi utilizarea datelor respectã pedeplin dreptul la viaþã privatã ºi la protecþiadatelor cu caracter personal, ceea ce a dusla anularea legislaþiei de transpunere a directiveide cãtre instanþele din unele statemembre.Drept urmare, Comisia va analizanormele curente privind pãstrarea datelor,organizând consultãri cu autoritãþile poliþieneºtiºi judiciare, cu sectorul industrial,cu autoritãþile de protecþie a datelor ºi cusocietatea civilã, în vederea propuneriiunui cadru juridic îmbunãtãþit.Datele din telecomunicaþii pãstrate deoperatorii de telecomunicaþii sunt utilizatede poliþie ºi de procuraturã în cercetarea,detectarea ºi urmãrirea în justiþie a infracþiunilorºi a actelor de terorism grave.UE a încercat, prin mai multe directiveadoptate în ultimii 10-15 ani, sã reglementezeobligaþia furnizorilor de serviciide telecomunicaþii de a pãstra datele pentruo anumitã perioadã de timp.Autoritãþile de protecþie a datelor aucriticat directiva pe motiv cã ea nu prevedesuficiente limitãri în ceea ce priveºte pãstrareadatelor ºi nici suficiente garanþiiprivind modul în care datele sunt stocate,accesate ºi utilizate.În cadrul raportului de evaluare s-aanalizat modul în care statele membre autranspus directiva ºi s-a evaluat utilizareadatelor pãstrate, precum ºi impactul asupraoperatorilor ºi consumatorilor.Constatãrile raportuluiMajoritatea statelor membre sunt depãrere cã normele UE privind pãstrareadatelor sunt în continuare necesare pentruaplicarea legii, pentru protejarea victimelorºi pentru sistemele de justiþie penalã. Utilizareadatelor legate de numere de telefon,adrese IP sau identificatori de telefoanemobile drept instrumente de cercetare penalãa dus la condamnãri ale fãptaºilor ºi laachitãri ale persoanelor nevinovate. Existãdiferenþe între statele membre în ceea cepriveºte modul de aplicare a pãstrãriidatelor. De exemplu, perioadele de pãstrarea datelor variazã între 6 luni ºi 2 ani, întimp ce scopurile în care datele pot fi accesateºi utilizate, precum ºi procedurile juridicede accesare a acestora diferã în modconsiderabil. Dat fiind cã directiva urmãreºtedoar armonizarea parþialã anormelor naþionale, nu este surprinzãtorfaptul cã nu existã o abordare comunã înacest domeniu. Cu toate acestea, faptul cãnivelul general de armonizare este scãzutpoate crea dificultãþi prestatorilor de serviciide telecomunicaþii ºi, în special, operatorilorde amploare redusã.Operatorii sunt rambursaþi în moddiferit în UE pentru costurile de pãstrare adatelor ºi de acordare a accesului la acestea.Comisia s-a angajat cã va analizamodalitãþile în care se poate oferi o rambursaremai consecventã a acestor costuri.Pãstrarea datelor reprezintã o limitaresemnificativã a dreptului la viaþã privatã.Deºi nu existã exemple concrete de încãlcãrigrave ale dreptului la viaþã privatã,46MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

COMUNICAÞIIINDUSTRY WATCHriscurile de periclitare a securitãþii datelorvor persista dacã nu sunt instituite garanþiisuplimentare. Prin urmare, Comisia vaavea în vedere instituirea unor reglementãrimai stricte în ceea ce priveºte stocarea,accesarea ºi utilizarea datelor pãstrate.RFID ºi securitatea datelorDispozitivele de identificare prin radiofrecvenþã(RFID) pot fi gãsite în multeobiecte, de la legitimaþii de cãlãtorie, pânãla cartelele inteligente pentru plata taxelorde autostradã. Dispozitivele microelectronicepot prelucra automat datele de pe eticheteleRFID atunci când sunt apropiate dedispozitive de „citire” care le activeazã, lerecepþioneazã semnalul radio ºi fac schimbde date cu ele.Utilizarea acestor etichete inteligentese extinde într-un ritm vertiginos (aproximativ1 miliard în 2011, în Europa), însãexistã preocupãri larg rãspândite cu privirela efectele lor asupra vieþii private. Se preconizeazãcã în 2011 se vor vinde în jur de2,8 miliarde de etichete inteligente, dintrecare aproximativ o treime în Europa. Însã,potrivit estimãrilor sectorului, numãruldispozitivelor electronice conectate s-arputea ridica la aproximativ 50 de miliardepânã în 2020.Etichetele RFID utilizate în dispozitiveprecum telefoane mobile, computere,frigidere, cãrþi digitale ºi automobile oferãîntreprinderilor, serviciilor publice ºi produselorde larg consum numeroase avantajepotenþiale, cum ar fi creºterea fiabilitãþiiproduselor ºi a eficienþei energetice,ameliorarea proceselor de reciclare,plãtirea taxelor rutiere fãrã a fi necesarãoprirea la cabinele de încasare, reducereatimpului petrecut la aeroport în aºteptareabagajelor ºi diminuarea amprentei ecologicea produselor ºi a serviciilor.Cu toate acestea, etichetele RFID prezintãºi riscuri potenþiale pentru securitateºi pentru protecþia vieþii private ºi a datelor.Unul dintre acestea ar fi posibilitatea ca unterþ neautorizat sã acceseze datele noastrecu caracter personal (de exemplu, celereferitoare la locul unde ne aflãm).De pildã, mulþi conducãtori auto plãtesctaxele pentru utilizarea ºoselelor, aparcãrilor din aeroporturi ºi din oraºe pecale electronicã, pe baza datelor colectateprin intermediul etichetelor electroniceRFID de pe parbrizul automobilelor. În absenþaunor mãsuri preventive, dispozitivelede citire a etichetelor RFID amplasate înafara acestor locaþii specifice ar putea generaîn mod neintenþionat scurgeri de datecu caracter personal, dezvãluind astfellocul unde se aflã vehiculul. Multe spitaleutilizeazã etichete RFID pentru inventariereºi pentru identificarea pacienþilor.Deºi aceastã tehnologie poate ameliora calitateaglobalã a sistemului de asistenþãmedicalã, beneficiile trebuie puse în balanþãcu preocupãrile legate de protecþiavieþii private ºi de securitate.De aceea, Comisia Europeanã a semnatrecent un acord cu industria, cu societateacivilã, cu Agenþia Europeanã pentru SecuritateaReþelelor Informatice ºi a Datelor ºicu organizaþiile europene de protecþie avieþii private ºi a datelor, cu scopul de a stabiliorientãri destinate tuturor societãþiloreuropene pentru a aborda implicaþiile etichetelorinteligente (dispozitive de identificareprin radiofrecvenþã - RFID) asupraprotecþiei datelor, înainte de introducerealor pe piaþã.Acordul face parte din procesul de implementarea unei recomandãri adoptatede Comisie în 2009, care prevede, între altele,cã, în momentul în care consumatoriicumpãrã produse ce conþin etichete inteligente,acestea trebuie dezactivate automatºi gratuit, cu excepþia cazului în careconsumatorul îºi exprimã acordul explicitca etichetele sã rãmânã active. Conformacordului, societãþile vor efectua o evaluareexhaustivã a riscurilor legate de viaþaprivatã ºi vor lua mãsuri pentru soluþionareaacestora înainte de introducerea pe piaþãa unei noi aplicaþii RFID. Aceastã evaluareva cuprinde impactul potenþial asupravieþii private al legãturilor dintre datele colectateºi transmise ºi alte date. Acest lucrueste important mai ales în cazul datelor cucaracter personal sensibile, cum ar fi datelebiometrice, de sãnãtate sau de identitate.Cadrul de evaluare a impactului asupraprotecþiei datelor ºi a vieþii private stabileºtepentru prima datã în Europa o metodologieclarã de evaluare ºi de atenuare ariscurilor pe care le prezintã etichetele inteligenteîn ceea ce priveºte viaþa privatã.Aceastã metodologie poate fi aplicatã detoate sectoarele care utilizeazã eticheteleinteligente (de exemplu, transporturile, logistica,comerþul cu amãnuntul, emitereade bilete, securitatea ºi asistenþa medicalã).În special, pe lângã faptul cã oferã societãþilorcertitudine juridicã în legãturã cufaptul cã utilizarea etichetelor lor este compatibilãcu legislaþia europeanã în materiede protecþie a vieþii private, acest cadruasigurã o mai bunã protecþie a cetãþenilor ºiconsumatorilor europeni. LUIZA SANDU

Ghiseul.ro:3 PRIMÃRII ÎNROLATE, 4 ÎN PREGÃTIRERealizarea unui sistem online de platã ataxelor ºi impozitelor funcþionabil la nivelnaþional a reprezentat o tarã a tuturorconducerilor de la Ministerul Comunicaþiilorºi Societãþii Informaþionale de la DanNica încoace. Pasat în 2008 în grija fosteiAgenþii pentru Serviciile Societãþii Informaþionale(ASSI), Ghiseul.ro a fostpreluat de Centrul Naþional de Managementpentru Societatea Informaþionalã(CNMSI). În sistem sunt înrolate înprezent doar Primãria Tîrgu Mureº ºi Sectoarele2 ºi 6 din Bucureºti. GHISEUL.RO –BILANÞ DUPÃDOUÃ LUNI• Primãria sector 2 Bucureºti:134 plãtitori, 192 de tranzacþiiefectuate. S-au achitat taxe ºiimpozite, precum ºi amenzi învaloare de 23.760 lei.• Primãria sector 6 Bucureºti:246 plãþi taxe ºi impozite plusamenzi, în valoare de 27.597 lei.• Primãria Tîrgu Mureº –43 de plãþi taxe ºi impozite plusamenzi. Valoarea taxelor ºi impozitelorplãtite a fost de 2.500 lei.Conform informaþiilor furnizatede MCSI, din 30 martie2011 pânã în prezent au fostefectuate un numãr de 421 deplãþi prin intermediul SistemuluiNaþional Electronic de Platãa Taxelor ºi Impozitelor cu cardulbancar – Ghiºeul.ro, iar site-ulhttps://www.ghiseul.ro a fost accesat deun numãr de 25.000 de vizitatori unici.De asemenea, s-au fãcut plãþi între orele22.00-06.00.Numãrul plãþilor fãcute pânã înprezent prin acest sistem nu înseamnã cãacesta este ºi numãrul total al plãþilor detaxe ºi impozite efectuate online înRomânia. Destul de multe primãrii dinþarã au implementat propriul sistem deplatã online a taxelor ºi impozitelor,oferind cetãþenilor o alternativã la cozilede la ghiºee. Însã o centralizare anumãrului acestor plãþi nu existã deocamdatã.Ceea ce ºtim este cã sunt de ordinulmiilor. În cadrul Adunãrii Generalea Asociaþiei Municipiilor dinRomânia, Asociaþia pentru Plãþi Electronicedin România (APERO) a înmânat,prin intermediul preºedinteluiAdrian Apolzan, diplome de excelenþãîn promovarea plãþilor taxelor ºi impozitelorcu cardul bancar. Cele maimerituoase primãrii au fost considerateprimãriile oraºelor Arad, Baia Mareºi Oradea, care au adunat mii de plãþionline.De ce nu se înroleazãadministraþiile publice?Aºa cum am menþionat deja, în sistemsunt înrolate doar trei primãrii:Tîrgu Mureº, sectorul 2 ºi sectorul 6din Bucureºti. 20% din totalul taxelorºi impozitelor colectate de sectorul 6prin plãþile cu cardul s-a fãcut prin intermediulinfochioºcurilor instalate deprimãrie în principalele spaþii comercialedin sector, restul de 80% se facprin POS-urile de la ghiºee sau online(însã acest procent este destul de mic).Noua platformã, oferitã în mod gratuitde cãtre APERO, are girul principalelororganizaþii internaþionale deplatã, VISA ºi MasterCard, ºi a fost verificatãdeja de ani buni, datoritã experienþeipe care bãncile din România ºiorganizaþiile amintite o au în plãþileelectronice.„Credem cã accesarea online a acestuiserviciu este un beneficiu nu numaipentru clienþii noºtri, cât pentru toþicetãþenii României, dar ºi pentru administraþiilelocale. Sã nu uitãm cã foartemulþi români aflaþi peste hotare eraunevoiþi sã vinã în România pentru platataxelor ºi impozitelor. Iar cel care deþineaun apartament în Bucureºti, dar ºi casapãrinteascã din Sighiºoara, trebuia sã sedeplaseze în douã locuri, la distanþefoarte mari unul de celãlalt, pentru aachita aceleaºi impozite”, declarã AdrianApolzan, preºedinte APERO.48MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

ADMINISTRAÞIE PUBLICÃINDUSTRY WATCHMinistrul Valerian Vreme se declarãoptimist, anunþând recent cã suntîn curs de înrolare primãriile Arad,Baia Mare, Braºov ºi Zalãu. Conformministrului, la nivel naþional,Ghiºeul.ro va acoperi în scurt timppeste 1 milion de locuitori.„În urma discuþiilor pe care le-amavut cu mulþi primari din toate zoneleþãrii, am confirmarea interesului pentruSNEP-Ghiseul.ro în oraºele pe carele administreazã ºi am primit asigurareacã se vor înrola în termen.Cetãþenii acestor oraºe vor câºtigaîn confort ºi nu vor mai avea stresulcauzat de timpul pierdut la cozileinterminabile sau de problemeleinerente ale sistemelor cu care erauobiºnuiþi pânã acum. Pe de altã parte,primãriile vor aduna la timp taxele ºiimpozitele, având totodatã o evidenþãfinanciarã în timp real”, a precizatValerian Vreme.Tîrgu Mureº, primul oraºînrolat în Ghiseul.roLa sfârºitul lunii martie a acestuian, Tîrgu Mureº devenea primul oraºdin România care a adoptat Ghiseul.roca sistem de platã online a taxelor ºiimpozitelor.„În primã fazã, vom putea accesaserviciul Ghiseul.ro fãrã autentificare,având posibilitatea sã plãtim taxele acãror valoare o cunoaºtem deja prinintermediul înºtiinþãrilor de platãtrimise de curând de primãrie cãtretoþi contribuabilii. În curând, cetãþeniinoºtri vor primi fiecare datele de autentificare– utilizator ºi parolã – urmândsã poatã vizualiza ºi onlinesumele de platã. Aceste date vor fitipãrite de cãtre Ministerul Finanþelor,transmise Primãriei, iar Primãria le vatrimite, în plic, fiecãrui cetãþean acasã.Lansarea Ghiseul.ro vine ca o mãnuºãpentru municipiul nostru, dacã e sã negândim ºi la Digital Mureº, ambiþioasastrategie care va transforma oraºulîntr-unul din primele oraºe digitaledin lume”, a spus Dorin Florea,primarul municipiului Tîrgu Mureº.Cum funcþioneazã sistemul?Plãþile se pot efectua cu autentificareautilizatorului (acesta putândvizualiza exact sumele de platã) saufãrã autentificare (utilizatorul introducânddirect suma pe care ºtie cã oare de plãtit). Pentru plata cu autentificare,utilizatorii au nevoie de date deautentificare în sistem/credenþiale, respectivnume de utilizator ºi parolã.Conform informaþiilor ministerului,administraþiile locale pot trimitecetãþenilor aceste date ºi, de asemenea,acestea pot fi solicitate de cãtrecetãþeni ºi la ghiºeul administraþiilorlocale, înrolate în sistem. PlatformaGhiseul.ro urmeazã a fi extinsã pe parcursulacestui an în cât mai multe administraþiilocale, urmând ca în 2012acestea sã fie acoperite în totalitate. Înprima etapã, în sistem vor intra oraºelecu peste 150.000 de locuitori. A douaetapã va include înregistrarea oraºelorcu pânã la 150.000 de locuitori, iarapoi, în cel mult alte 6 luni, va urmaintegrarea comunelor ºi a instituþiilorpublice nevizate de primele douãetape.„Sistemul este foarte uºor de implementatde cãtre orice administraþie localã.Am gândit ºi dezvoltat Ghiseul.roastfel încât, pânã anul viitor, toþicetãþenii României sã poatã accesa serviciilesale. Pentru aceasta, primãriile GHISEUL.RO –BREªE DESECURITATEÎnainte de Paºti, Ghiseul.ro a avutparte de publicitate negativã, dincauzã cã datele personale ale utilizatorilorplãtitori de taxe ºi amenzi auputut fi vizualizate pe site. MCSI aanunþat cã a rezolvat problemelelegate de securitatea informaþiilor,drept urmare dovezile de platã nuvor mai fi emise pe site, deoareceele conþin numele, CNP-ul ºi sumeleplãtite ºi vor fi disponibile doarprin e-mail.Valerian Vremetrebuie doar sã se înroleze în sistem dinproprie iniþiativã sau la solicitareacetãþenilor pe care îi reprezintã”,adaugã Valerian Vreme.Printre beneficiile aduse de înfiinþareasistemului naþional electronicde platã online a taxelor ºi impozitelorse numãrã ºi faptul cã administraþiilelocale care nu îºi pot permite înfiinþareaunei platforme proprii potprimi în acest sens bani din fonduri UEsau de la stat. În luna ianuarie a acestuian, ministrul Comunicaþiilor a semnatla Consiliul Judeþean Dâmboviþa unacord de finanþare prin fonduri structuraleîn valoare de 6,7 milioane de lei(1,6 milioane de euro) privind introducereaunui sistem electronic de platãa taxelor ºi impozitelor. Proiectul arurma sã fie finalizat în 12 luni ºi va înglobatoate cele 89 de primãrii dinjudeþul Dâmboviþa. Ministerul estimeazãcã sistemul va avea circa50.000 de utilizatori persoane fizice.Pe lângã plata taxelor ºi impozitelor,prin intermediul Ghiseul.ropot fi achiziþionate de la InstitutulNaþional de Cercetare-Dezvoltare înInformaticã domenii de Internet dinspaþiul .ro. LUIZA SANDU15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH 49

Banii europeni susþinIMM-ul modern:de la servere,la ERP sau CRMProgramul Operaþional Sectorial „CreºtereaCompetitivitãþii Economice” permite prin axa3, TIC pentru sectoarele public ºi privat, accesulla bani europeni nerambursabili pentru achiziþionareade cãtre o IMM sau ONG a licenþelorsoftware de server, a realizãrii de LAN-uri sauchiar implementarea unui ERP sau CRM. Cuun consultant bun, un proiect viabil, corect ºi latimp prezentat poate scuti mare parte din cheltuielilecompaniei pentru aplicaþiile IT necesare.Peste 470 de milioane de eurosunt alocaþi pentru finanþareapublicã din axa 3 din POSCCE,Tehnologia Informaþiei ºi comunicaþiilor,atât din fondurieuropene, cât ºi de la bugetul de stat, aºacum preciza Valentin Barbu, consilierMECMA. Organismul Intermediar pentruPromovarea Societãþii Informaþionale esteînsã la MCSI, iar site-ul ºi comunicateleacestui minister trebuie consultate obligatoriude toþi aplicanþii pentru aceastã axã.Acestora le poate fi util ºi un catalog deaplicaþii software, cum ar fi Softwatch.Fonduri europene pentru vitezebroadband demne de UEApelul pentru Operaþiunea 3.1.1.-Sprijinirea accesului la Internet ºi la serviciileconexe, ce acoperã cheltuielile cuconectarea la Internet prin conexiunibroadband, achiziþionarea echipamenteTIC ºi servicii conexe (website, numedomeniu, semnãturã electronicã), esteîncã deschis, iar depunerile continuã.Pentru cel de-al doilea apel deschis ladata de 20 decembrie 2010, solicitãrilesunt în creºtere, s-au depus 1.485 deproiecte pânã la data de 26 aprilie 2011,ceea ce pare a indica o depãºire faþã deprimul apel. Alocarea financiarã aferentãapelului al doilea de proiecte este de63.750.000 lei din care aproximativ52.032.750 de lei FEDR ºi 11.717.250 delei de la bugetul de stat, dupã cum a declaratLucica Ababei, consilier DirecþiaEvaluare, Selecþie ºi Contractare, OIpentru Promovarea Societãþii Informaþionale,MCSI.Pentru primul apel al Operaþiunii3.1.1. „Sprijinirea accesului la internet ºila serviciile conexe”, aferentã Axei PrioritareIII „TIC pentru sectoarele privat ºipublic” din cadrul POSCCE, s-au depus320 de proiecte, valoarea plãþilor efectuatefiind de 4.926.589 de lei pentru un numãrde 112 beneficiari. Durata maximã de implementarea unui proiect este de 6 lunide la semnarea contractului de finanþareDe remarcat cã numãrul maxim decalculatoare finanþate prin acest proiecteste de 10. În cazul IMM-urilor, numãrulcalculatoarelor solicitate trebuie sã fiemai mic sau egal decât 50% din numãrulmediu de angajaþi din ultimul an (sau50% din numãrul de angajaþi din momentuldepunerii proiectului).Valoarea maximã a finanþãrii acordateeste de 82.000 de lei. Valoarea minimã afinanþãrii acordate este de 7.000 de lei pentrumicroîntreprinderile care au între 1 ºi3 angajaþi, respectiv 14.000 de lei pentrumicroîntreprinderile care au peste trei angajaþiºi pentru restul IMM-urilor. În cazulONG-urilor, valoarea minimã a finanþãriiacordate este de 7.000 de lei.E timpul pentru „sânge proaspat”în E-healthMCSI a lansat recent apelul de proiectepentru operaþiunea Operaþiunea 3.2.4„Susþinerea implementãrii de soluþii dee-sãnãtate ºi asigurarea conexiunii labroadband, acolo unde este necesar“ - lanivel local din cadrul Domeniului Majorde Intervenþie 3.2 „Dezvoltarea ºi creºtereaeficienþei serviciilor publice electronice”,Axa III. Înregistrarea propunerilor deproiect se realizeazã on-line, în mod continuu,începând cu 12 mai 2011, ora 9,00 ºise va încheia în 8 iulie 2011, ora 14,00.Bugetul total alocat acestui apel deproiecte este de 60.000.000 lei. Valoareamaximã a finanþãrii nerambursabile acordateeste de 6.000.000 lei pentru parteneriateºi 1.600.000 lei pentru restul solicitanþiloreligibili. Valoarea minimã a finanþãriiacordate este de 500.000 lei. Rata decofinanþare este de 100% din cheltuielileeligibile pentru solicitanþii finanþaþi integralde la bugetul de stat, bugetul asigurãrilorsociale ºi de sãnãtate ºi 98% pentrucelelalte categorii de solicitanþi eligibili.Primul apel de proiecte la nivel localpentru Operaþiunea 3.2.4 „Susþinerea implementãriide soluþii de e-sãnãtate ºi asigu-50MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011

IMMINDUSTRY WATCHrarea conexiunii la broadband, acolo undeeste necesar“ - a înregistrat un numãr de 38de proiecte depuse, din care au fost contractateun numãr de 17 proiecte, valoareaplãþilor efectuate fiind de 10.364.068 lei.ERP sau CRM pentru IMM-uripe bani europeniDe departe, cea mai atractivã pentruIMM-uri este operaþiunea 3.3.1. - Suportpentru implementarea de sisteme informaticeintegrate ºi alte aplicaþii electronicepentru managementul afacerilor. Aceastãoperaþiune finanþeazã proiecte care conþinuna sau mai multe activitãþi, cum ar fi implementareasau extinderea sistemelorERP, CRM, soluþii software pentru designproducþie sau pentru îmbunãtãþirea managementuluiciclului de viaþã al produselor,a sistemelor informatice de analizãeconomicã ºi suport decizional (BusinessIntelligence) ºi/sau a oricãror altoraplicaþii electronice pentru managementulafacerii.Constantin TrumacGhidurile solicitantului aferente operaþiunii3.3.1 ºi operaþiunii 3.3.2 - „Sprijinpentru dezvoltarea sistemelor de comerþelectronic ºi alte soluþii electronice pentruafaceri” vor fi republicate spre consultare îna doua jumãtate a lunii mai 2011, ca urmarea introducerii obligativitãþii prezentãriiunei Scrisori de confort angajante la depunereaCererii de finanþare ºi la semnareacontractului de finanþare pentru proiectelecare intrã sub incidenþa ajutorului de stat/deminimis ºi ai cãror beneficiari sunt întreprindericare apeleazã la împrumuturi bancarepentru asigurarea contribuþiei propriila proiect. “Din punctul nostru de vederecele douã linii de finanþare (aferente operaþiunilor3.3.1 ºi 3.3.2) reprezintã o adevãratãoportunitate pentru implementareaunor sisteme IT care ar aduce valoare adãugatãdiverselor tipuri de afaceri (servicii,producþie, comerþ etc)”, declarã ConstantinTurmac, de la firma de consultantã CompassConsulting SRL.Cheltuielile eligibile pentru activitãþileenumerate mai sus se pot încadra în urmãtoarelecapitole:a) Cheltuieli pentru servicii de consultanþãcare nu constituie o activitate permanentãsau periodicã :• servicii de consultanþã pentru elaborareaplanului de afaceri, proiectuluitehnic, studiilor de piaþã, alte studiinecesare pentru pregãtirea proiectului;• servicii de consultanþã în domeniulmanagementului de proiect ºi cheltuielinecesare în procesul de achiziþii.b) Cheltuieli pentru achiziþionarea deechipamente TIC (servere, calculatoarepersonale de tip desktop/portabile monitoare,echipamente de reþea, echipamenteperiferice etc.) necesare pentru funcþionareaaplicaþiei informatice.c) Cheltuieli pentru dotãri care potintra în categoria mijloacelor fixe, care nuintrã în categoria de mai sus, necesare pentrufuncþionarea aplicaþiei informatice.d) Cheltuieli pentru achiziþionarea deaplicaþii informatice, licenþe, brevete,mãrci, know-how. Aici pot fi menþionatecheltuieli cu licenþe software, inclusivbaze de date ºi soluþii de securitate.e) Cheltuieli pentru organizarea decursuri de formare profesionalã:• cheltuieli legate de formarea profesionalãa personalului care va utilizaprodusele software implementate;• cheltuieli legate de formarea profesionalãa personalului care va asiguramentenanþa soluþiei dacã acesta esteangajat al beneficiarului.f) Cheltuieli cu serviciile de auditare finalãa proiectului.“Conteazã foarte mult configurareatehnicã a proiectului încã din faza de realizarea dosarului de finanþare – este necesarão analizã investiþionalã temeinicãînaintea începerii pregãtirii planului deafaceri, a cererii de finanþare; consultanþiinoºtri, în toate cazurile în care am avut solicitãripentru astfel de proiecte, au recomandatºi chiar facilitat întâlniri cu experþiîn domeniul IT, profesioniºti care sã facão evaluare a nevoii de sisteme IT ale afaceriiîn cauzã” spune Constantin Turmac.“Nu are sens sã muncesti la un proiect cã sãobþii finanþãri pentru o parte care nu teajutã foarte mult.”Asadar, un bun consultant, pentruaceste proiecte pe domeniul IT, asigurã oabordare pe mai multe direcþii: faciliteazãsolicitantului de finanþare nerambursabilã,pe de o parte, accesul la consultanþã specializatãpentru realizarea documentaþieispecifice fondurilor europene, pe de altãparte iniþiazã comunicarea pe domeniultehnic, organizând întâlniri directe întrespecialiºti în IT ºi solicitant. De asemenea,în baza parteneriatelor deja stabilite cu instituþiifinanciare, unii consultanþi sprijinãºi accesul solicitantului, dacã este necesar,cãtre o bancã specializatã în finanþareaproiectelor europene.Alocarea financiarã aferentã Operaþiunii3.3.1. va fi de aproximativ 65 milioaneEuro, din care aproximativ 53 milioaneEuro din FEDR ºi 12 milioane Euro de labugetul de stat, dupã cum a menþionat dnaAbabei. În cadrul acestei operaþiuni, intensitateaajutorului public nerambursabilpoate varia între 50% ºi 70%, funcþie detipul întreprinderii, regiunea de unde provineºi tipul de activitate pentru care sesolicitã finanþare. Astfel, pentru activitãþicare intrã sub incidenþa Ajutorului de statregional pentru investiþii, procentul finanþãriieste de 60% pentru microîntreprinderiºi întreprinderi mici, respectiv 50% pentruîntreprinderi mijlocii din regiunea BucureºtiIlfov. Pentru celelalte regiuni, intensitateacreºte la 70%, respectiv 60%.În cadrul acestei linii de finanþare, valoareafinanþãrii acordate pe proiect nupoate depãºi un milion de lei, în timp cevaloarea minimã a finanþãrii acordate estede 35.000 de lei. CRISTINA RADU15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH 51

ALEXANDRU ANDRIESCU, PREªEDINTE PROVISION IT GROUP:„VOM COMBINA SOLUÞIILEDE SECURITATETE, , STOCAREªI I VIRTUALIZARE PENTRUA OFERI CLIENÞILORUN MAXIM DE EFICIENÞÔ

2011 aduce noutãþi importante în strategia Provision Group. Dupã reorganizarea din 2009-2010, începutã odatã cu numirea lui Iulian Medeleanu pe poziþia de CEO, compania a trecut acumla rafinarea modului de abordare a pieþei, ieºind în întâmpinarea clienþilor ºi partenerilor cu un instrumentonline de informare ºi analizã asupra soluþiilor de securitate, precum ºi cu un CentruTehnologic unde aceste soluþii vor putea fi vãzute la lucru într-un mediu real. Alexandru Andriescu,Preºedinte Provision IT Group, ne-a relatat câteva dintre direcþiile acestei strategii în-tr-un preambulal ediþiei 2011 a celui mai cunoscut eveniment de profil: Provision Security Days.Cum evolueazã business-ul ProvisionGroup dupã schimbãrile de structurãoperate în 2009-2010?Schimbãrile majore au fost în 2009cand ne-am reorganizat la nivel de divizii.Business-ul merge în aceastã direcþie:“data protection”, consultanþã, serviciiprofesionale ºi centru de training, toatesunt în cadrul grupului, însã sub formaunor companii separate. Pe linia de Security/Distribuþiene continuãm strategia începutãîn 2009 sã fim cât mai aproape departeneri ºi de piaþã ºi sã construim împreunãproiecte. Suntem un distribuitorcare nu stã ºi aºteaptã comenzi din parteapartenerilor, ci împreunã cu aceºtia, construieºteproiecte pentru a genera „awareness”ºi “need” pe diverse tehnologii.Aceastã orientare este un element definitoriupentru Provision.Aceastã orientare înseamnã cã puneþiaccentul mai mult pe tehnologii decâtpe brand-uri?Provision nu este o companie orientatãcãtre produse si branduri, ne dorim sãavem în distribuþie cele mai bune produsepe segmentele pe care le reprezentãm, însãne propunem sã fim independenþi dinpunct de vedere tehnologic. Produsele existã,noi adãugãm knowledge-ul necesaridentificãrii ºi construirii celei mai bunesoluþii, iar partenerii serviciile de implementarenecesare livrãrii proiectului cãtreclienþii finali.Deoarece majoritatea vendorilor pecare îi avem în portofoliu nu aureprezentanþã localã, trebuie sã neasumãm noi rolul de promovare a unortehnologii, precum ºi dezvoltarea business-uluila nivelul clientului final. Pe dealtã parte, noi promovãm concepte ºi maipuþin produse. Vendorii din domeniusunt mulþi, iar produsele de securitatesunt ºi mai multe multe. Fiecare produsare locul sãu în piaþã ºi valoarea sa proprie,însã mai importante decât produselesunt tehnologiile ºi nevoile clienþilor. Noine-am propus sã arãtãm modul în carefiecare vendor a preluat o tehnologie debazã ºi a împachetat-o într-un produspropriu. Important pentru mine este sãpoziþionãm corect tehnologiile ºi produselepe care le distribuim, astfel încâtsã ajutãm clienþii sã gãseascã rãspunsurila întrebãri. În acest sens, am lansat unnou site care sã permitã clienþilor identificareatehnologiilor necesare rezolvãriiproblemelor pe care le au ºi, ulterior, aproduselor potrivite. Întreaga piaþã de securitatese bazeazã pe aceleaºi principii,mai ales cã inovaþiile nu au fost foarte numeroaseîn ultimii ani, de aceea pentruclienþi nu conteazã produsul, ci cum seaplicã aceste principii pe situaþiile concreteexistente în organizaþiile proprii.Pe de altã parte, produsele în sine aunivele diferite de adresabilitate: de laSMB la Enterprise ºi Service Provideri.Clienþii nu au competenþele ºi, uneori,nici timpul necesare pentru a face diferenþaîntre zeci de tehnologii ºi produse,însã Provision suplineºte aceste nevoieidentificând soluþia potrivitã, adicãtehnologia de bazã ºi diferenþele dintreproducãtori, iar ulterior, pe baza unuibuget ºi a unor cerinþe bine definite, sãpoatã alege soluþia potrivitã. Abordareaclienþilor este diferitã: unii cautã un produspe baza unor standarde existente încadrul organizaþiei, alþii au o problemãpentru care cautã o soluþie etc.Devine astfel consultanþa un elementde bazã al activitãþii Provision?Conceptul de valoare adãugatã pe careîl promovãm se bazeazã pe consultanþã,dorim sa fim percepuþi ca un distribuitorcare are competenþe ºi nu doar mutã cutiile.Departamentele de Profesional Servicesºi Training sunt elemente cheie aleacestei strategii. Mai mult, vom lansa unTehnology Center, într-un spaþiu de 600mp, în care vom putea testa ºi evalua alãturide beneficiari toate tehnologiile pecare le distribuim. Partenerii vor puteaveni cu clienþii finali pentru a putea aveao imagine realã asupra tehnologiilor pecare doresc sã le utilizeze. Scopul acestuiCentru Tehnologic este sã simuleze mediulexistent la client ºi sã testeze tehnologiilede securitate în condiþii reale. Esteun centru unic pe piaþa localã ºi sperãm sãcreascã nivelul de credibilitate pe careProvision îl are acum în piaþã. Prin acestcentru, continuãm seria inovaþiilor pecare le-am adus tradiþional în piaþa localãde securitate ºi prin care ne sprijinimclienþii ºi partenerii pentru a creºte eficienþautilizãrii soluþiilor de securitate ºia generãrii unor noi oportunitãþi de afaceri.Închidem astfel un ciclu care începecu site-ul ca un prim pas de informare ºi lacare adãugãm elemente de consultanþã,project management etc., scopul finalfiind ca utilizatorii sã obþinã maxim de laprodusele achiziþionate ºi sã dezvoltãm orelaþie pe termen lung.Va aduce 2011 ºi o extinderea portofoliului de produse?Conceptele evolueazã, iar prin „dataprotection”, în mod curent, Provisionînþelege atât securitatea, cât ºi stocareadatelor. Astfel, încercãm sã aducem înportofoliu produse din zona de storage,dar ºi de virtualizare, înþelegem valoareaacestei pieþe ºi vom extinde competenþeleîn aceastã direcþie. Apropierea dintre securitateºi storage a fost confirmatã deachiziþiiile pe care unele companii, precumEMC spre exemplu, le-au fãcut pepiaþa globalã. Este un trend evident, lacare Provision se alãturã. La nivel de virtualizare,ne-am certificat deja petehnologiile VMware ºi vom oferipartenerilor noºtri astfel de soluþii, maiales cã produsele de securitate se integreazãtot mai des cu mediul virtual. Deaceastã orientare vor beneficia atâtpartenerii nostri, care îºi vor putea extindeafacerile, cât ºi clienþii, care vorputea beneficia de soluþii complexe ºicomplete dintr-o singurã sursã. Vor aveaatât soluþii pentru stocarea ºi managementuldatelor, cât ºi pentru asigurareanivelului optim de siguranþã a acestora,gestionând oarecum întreg ciclul deviaþã al informaþiilor, înclusiv la nivel dereþea. Complementar, vom oferi soluþiipentru accelerarea ºi optimizarea traficului,extrem de importante pe fondulcreºterii pieþei de cloud computing. GABRIEL VASILE