nanomateriale bazate pe carbon – noul front high ... - Market Watch

Servere entry-level • Servere entry-level • Servere entry-level • Servere entry-leve
Nr. 130 / 15 noiembrie - 15 decembrie 2010
www.marketwatch.ro
NANOMATERIALE BAZATE PE
CARBON – NOUL FRONT HIGH-TECH
PENTRU IMT BUCUREªTI paginile 8-11
Zilele Charisma, ediþia 2010
Evaluarea performanþei în Call Center
Cele mai bune aplicaþii mobile 3G
pentru 2012
Care Center
prin
HORAÞIU BERDILÃ, CEO:
„AM OBÞINUT CERTIFICAREA
CISCO SILVER ÎN ROMÂNIA“

l
Editorial
SUMAR
ENTERPRISE APPLICATIONS
Interes în creºtere pe piaþa localã
pentru tehnologiile SAS Institute
GABRIEL VASILE
Relevanþa referinþelor
Achiziþia unei soluþii de business din categoria ERP, CRM etc., datoritã unei
componente consistente de servicii, nu este un proces tocmai simplu. Customizarea,
necesarã în majoritatea cazurilor, face aproape imposibilã o probã realã
a produsului, chiar dacã existã variante demo ºi medii de test. Prin urmare, astfel
de achiziþii se fac, în general, pe baza renumelui soluþiei ºi a promisiunilor pe
care le face furnizorul. Din pãcate, ceea ce se livreazã este, de multe ori, departe
de ceea ce s-a promis, motivele fiind foarte diverse.
Un cumpãrãtor îmi spunea la un moment dat cã ERP-ul este asemenea unei
case la roºu, care trebuie finisatã ºi mobilatã pentru a deveni pe deplin funcþionalã.
Mai mult, existã permanent nevoia unor lucrãri de întreþinere. Astfel, pentru cã
produsul în sine nu existã la momentul vânzãrii, devine extrem de importantã asigurarea
cã furnizorul a mai finalizat alte proiecte similare. În acest context, relevanþa
referinþelor prezentate de furnizor devine maximã, acestea fiind, în esenþã,
garanþia contractului. Mulþi furnizori ºtiu cã „referinþele vând“ ºi, prin urmare, listele
de clienþi sunt amintite în orice context. Existenþa acestora este lãudabilã,
însã relevanþa lor poate fi pusã în discuþie. Din acest punct de vedere, este important
sã se facã diferenþa între referinþele companiei ºi cele ale produsului, deoarece
este complet inutil pentru un cumpãrãtor de ERP o referinþã pentru care ofertantul
cu pricina a dezvoltat un portal web sau o soluþie de e-commerce. Am observat
tendinþa menþionãrii referinþelor internaþionale ale unor produse, care însã au o
relevanþã nesemnificativã pe piaþa localã, atât prin implicarea unor echipe diferite
de implementare, cât ºi prin diferenþele inevitabile între modelele de business. De
asemenea, o fixare în timp este necesarã, un proiect cu 10 ani vechime fiind complet
desuet prin evoluþia tehnologicã ºi migrarea resurselor umane.
O referinþã pentru care nu existã informaþii detaliate despre soluþia implementatã,
contextul achiziþiei acesteia, evoluþia unor indicatori economici, o încercare
de evaluare a unui RoI etc. poate fi complet neglijatã de un potenþial
cumpãrãtor, nu îl va ajuta cu nimic în luarea deciziei corecte. Astfel de informaþii
se pot obþine pe mai multe cãi: abordarea directã a altor clienþi, participarea
la conferinþele cu utilizatorii ºi prin solicitarea unor studii de caz. Chiar dacã
toate companiile scot în faþã clienþii „referenþiabili“ („poveºtile de succes“), ºi din
experienþa acestora un prospect are multe de învãþat.
Ediþia 2010 a evenimentului SAS Insitute pe plan
local a confirmat predicþia lui Cezar Cursaru în 2007
ºi anume cã SAS Forum România a devenit principala
reuniune anualã a profesioniºtilor din domeniul
Business Intelligence&Analytics din România.
ENTERPRISE APPLICATIONS
Print Management,
ultima frontierã IT
INDUSTRY WATCH
Dragoº Ciuparu, preºedintele ANCS:
„În cercetare banul trebuie
sã urmeze performanþa!”
20
24
40
Dupã ce a fost comparatã cu un roi de albine în
cãutarea unui stup, în viziunea noului preºedinte
al Autoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificã
(ANCS), prof. dr. Dragoº Ciuparu, cercetarea
româneascã este un cristal cu defecte. O piatrã
care se poate însã ºlefui prin politici, strategii ºi
bani alocaþi pe mãsura performanþei.
3

SUMAR
COVER STORY
8-11 Nanomateriale bazate pe carbon
– noul front high-tech pentru
IMT Bucureºti
MANAGERIAL TOOLS
OPINIA CONSULTANTULUI
12 Aspecte practice în pregãtirea
unui caiet de sercini pentru implementarea
unui sistem informatic
...............................................................................
14 AnytimeCRM pentru departamentul
de marketing
COMPANY FOCUS
15 ROMSYS a obþinut certificarea
Cisco Silver în România
16 Viitorul IT prin ochii HP:
rãspuns instant
prin infrastructurã convergentã
17 Charisma, un vis împlinit
ENTERPRISE APPLICATIONS
BI
20 Interes în creºtere pe piaþa localã
pentru tehnologiile SAS Institute
22 Cum sã proiectezi un tablou
de bord cu adevãrat util
ECM
24 Print Management,
ultima frontierã IT
26 HP revoluþioneazã printing-ul:dacã
poþi trimite e-mail, poþi imprima!
CALL CENTER
28 Despre metrici ºi calitate în
Call Center
SERVICII
30 Nokia Care Center lanseazã
un card de fidelitate
TEHNOLOGIE
32 Ce înseamnã „entry—level“ în
catalogarea unui server?
34 Best practices în proiectele de
virtualizare a serverelor
LUMEA GEOSPAÞIALÃ
36 Companiile de apã ºi soluþiile
geospaþiale: de la hartã,
la tabloul de bord
INDUSTRY WATCH
ADMINISTRAÞIA PUBLICÃ
38 Total Performance Scorecard,
o nouã abordare
a individului ºi organizaþiei
CERCETARE
40 Interviu Dragoº Ciuparu,
preºedinte ANCS
42 Este necesarã o schimbare
de paradigmã în ºtiinþa Informaþiilor
Geospaþiale?
44 IBM ºi Universitatea Tehnica Zurich
deschid un Centru de Cercetare în
nanostiinþã
45 Nanoclusteri funcþionalizati
prin agregare în gaz
pentru aplicaþii biomedicale
46 Simpozionul naþional
de arheometrie – 2010
47 IPA Craiova, 30 de ani de activitate
48 Instalaþie de biogaz pentru valorificarea
deºeurilor biodegradabile
ITC
49 Mãrirea ºi decãderea
unor companii IT locale
TELECOMUNICAÞII
52 WiMAX ºi LTE se luptã pentru
supremaþie
54 Cele mai bune aplicaþii mobile 3G
pentru 2012
EDUCAÞIE
56 Traseul absolvenþilor, reconstituit din
raþiuni educaþionale strategice
MW REVIEW
58 MW propune camera digitalã Sony
A-550 ºi portabilul Sony Vaio F
Editor:
FIN
WATCH
Aleea Negru Vodã nr. 6, bl. C3, sc. 3
parter, 030775, sector 3, Bucureºti
Tel.: 021.321.61.23; Fax: 021.321.61.30;
redactie@finwatch.ro
www.marketwatch.ro
P.O. Box 4-124, 030775
Director General FIN WATCH:
Cãlin.Mãrcuºanu@finwatch.ro
PUBLISHER MARKET WATCH:
Gabriel.Vasile@finwatch.ro
Redacþia:
Redactor-ºef: Radu.Ghiþulescu@marketwatch.ro
Redactori: Luiza.Sandu@marketwatch.ro
Teodor.Niþu@marketwatch.ro
Dan.Dragomir@marketwatch.ro
Consultanþi: Valentina.Neacºu@itex.ro
Colaboratori: Catalin.Mosoia@gmail.com
Marketing: Valentina.Tudor@marketwatch.ro
Publicitate:
Director: Alexandru.Batali@finwatch.ro
Alexandru.Pãdure@marketwatch.ro
Desktop Publishing:
Ramona.Visan@marketwatch.ro
Foto: Septimiu ªlicaru (tslicaru@yahoo.com)
Abonamente: redactie@finwatch.ro
Distribuþie:
Director: Gabriel.Bocancia@marketwatch.ro
Elena Corneanu
Sorin Pârvu
Tipar:
VIZUAL 2003
Data închiderii ediþiei:
22 noiembrie 2010
NOTÃ: Reproducerea integralã sau parþialã a articolelor
sau a imaginilor apãrute în revistã este permisã
numai cu acordul scris al editurii. Fin Watch
nu îºi asumã responsabilitatea pentru eventualele
modificãri ulterioare apariþiei revistei.
Fin Watch SRL este membru al
Biroului Român pentru Auditarea
Tirajelor – BRAT. Market Watch
este o publicaþie auditatã BRAT.
4
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

ITALO-ROMENA LEASING
FOLOSEªTE APLICAÞIA
DEBT MANAGER
Cel mai recent client Fasma, Italo-Romena Leasing, a decis sã utilizeze
aplicaþia DebtManager, sistem software care gestioneazã ºi faciliteazã
procesul de colectare al datoriilor.
Operatorii companiei Italo-Romena Leasing au putut sã foloseascã noul
sistem în numai douã sãptãmâni, datoritã timpului de implementare
foarte scurt, pe specificul clientului.
DebtManager a automatizat complet procedurile de recuperare datorii,
a adus o mare îmbunãtãþire a eficienþei ºi randamentului. Comunicaþia
directã a datelor cu sistemul de core banking face ca noua aplicaþie sã
se integreze perfect în ciclurile funcþionale ale bãncii. Datoritã interfeþei
prietenoase, perioada de training ºi acomodare este de numai 2-3 zile.
Fasma, companie cu peste 6 ani de experienþã în procesul de colectare
al datoriilor, a ajuns sã perfecþioneze aplicaþia DebtManager, aceasta
atingând un nivel înalt de complexitate ºi maturitate.
Debt Manager este o aplicaþie profesionalã, dezvoltatã exclusiv pentru
eficientizarea procesului de recuperare ºi colectare a datoriilor, menitã
sã gestioneze volume mari de dosare.
Creºte rata de recuperare prin gestionarea automatã a campaniilor de
recuperare, integrând principalele dispozitive de comunicare, cum ar fi: SMS,
telefonie, notificãri, fax. Fiind o aplicaþie web-based, DebtManager asigurã interconexiunea
operatorilor din diferite filiale sau locaþii, oferind un mediu de
lucru centralizat ºi organizat. Informaþiile sunt accesibile în timp real doar persoanelor
autorizate ºi pe baza rolurilor ºi drepturilor de acces.
Interfaþa sistemului poate fi customizatã în funcþie de cerinþele clientului,
informaþia fiind afiºatã în mai multe limbi.
www.fasma.ro
office@fasma.ro
PARTENERIAT DOCENTRIS - CANON
Compania Docentris ºi Canon România au anuntat lansarea unui parteneriat
pe zona soluþiilor hardware ºi software de printing & imaging. Cu ocazia
anunþãrii acestui nou parteneriat, specialiºtii Docentris, companie ce face
parte din grupul Scop ºi este specializatã pe zona soluþiilor de tipul Enterprise
Content Management, au prezentat cele mai noi produse Canon din
seria de multifuncþionale imageRunner Advance, precum ºi soluþiile aferente
de print management, respectiv aplicaþia uniFlow Output Manager,
ajunsã la versiunea 5.0. Cele douã soluþii, hardware ºi software, sunt dedicate
eficientizãrii activitãþii în mediul office, asigurând economii la nivelul
costurilor de printare, dar ºi al TCO-ului device-urilor de printing & imaging,
printr-un management ºi un control mult mai eficient. În plus, noua serie
imageRunner Advance C5000 ºi soluþia uniFlow v5.0 oferã un nivel de
securitate superior, aplicaþia permiþând setarea a numeroase niveluri de
securitate, definirea de roluri, reguli de acces ºi asigurã un nivel ridicat de
confidenþialitate a datelor. Versiunea 5.0 a aplicaþiei de print management
valorificã capabilitãþile superioare ale noului device prin funcþionalitãþile de
monitorizare a operaþiunilor la nivel de user, departament sau pe proiecte,
permite integrarea cu soluþii de tipul Active Directory ºi asigurã protecþia ºi
siguranþa datelor (prin criptarea datelor pe Hdd-ul multifuncþionalei, Hdd mirroring
ºi tehnologii de data erase). În plus, uniFlow v5.0 oferã posibilitatea
configurãrii de fluxuri de lucru, utilã mai ales în mediile de print profesional
sau Web2Print. Docentris implementeazã acest tip de soluþii complexe
printr-o metodologie elaboratã, care cuprinde etapele de: auditare, propunere
soluþie, finanþare, implementare, mentenanþã ºi reauditare. (R.G.)

INTERVIU
COVER STORY
NANOMATERIALE
BAZATE PE
CARBON – NOUL FRONT HIGH-TECH
PENTRU IMT BUCUREªTI
Premiul Nobel pentru fizicã a fost câºtigat
în 2010 pentru cercetãri în domeniul
structurii atomilor de carbon, studii care
au determinat „lucrãri revoluþionare
asupra grafenei“. Noile materiale reprezintã,
în mod cert, un front al ºtiintei
foarte promiþãtor, oportunitate sesizatã ºi
de IMT-Bucureºti, care va pune foarte
curând bazele unui Centru de nanomateriale
bazate pe carbon (CENASIC), o nouã
direcþie de dezvoltare pentru institut ºi
pentru cercetarea româneascã. În România,
dezvoltarea micro ºi nanotehnologiilor
se leagã semnificativ de numele Academicianului
Dan Dascãlu, directorul
general al IMT Bucureºti, care, de-a lungul
a aproape douã decenii de când conduce
institutul, a reuºit sã redea acest domeniu
al „microscopicului“ lumii macro, respiraþiei
universale.
Academician Dan Dascãlu
director general IMT Bucureºti
8
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEM-

INTERVIU
COVER STORY
CENASIC este unul dintre cele 20 de
proiecte de dezvoltare a infrastructurii
de cercetare câºtigate de instituþii
publice din România prin Programul
Operaþional Sectorial Creºterea
Competitivitãþii Economice. Iese în
evidenþã faptul cã proiectul Centrului
de nanomateriale s-a clasat cu cel
mai mare punctaj din competiþie, deºi
acesta nu este domeniul de bazã al
IMT. Ce expertizã a acumulat IMT în
acest domeniu relativ nou?
Aº vrea sã menþionez mai întâi faptul
cã, deºi denumirea IMT este aceea de institut
naþional de cercetare “pentru microtehnologie”,
în fapt, în momentul de
faþã, toate compartimentele mari de cercetare
ale institutului sunt implicate în cercetarea
din domeniul nanotehnologiilor.
Câºtigarea unui proiect “mare” de infrastructurã
în domeniul nanomaterialelor
marcheazã cu adevãrat o nouã etapã, pentru
cã IMT va avea posibilitatea sã sintetizeze
materiale de prim interes pentru diverse
dispozitive ºi sisteme. Noua infrastructurã
se va numi „Centrul de cercetare
pentru nanotehnologii dedicate sistemelor
integrate ºi nanomateriale avansate pe bazã
de carbon“ (CENASIC). Proiectul are drept
þintã dezvoltarea de noi domenii de cercetare,
cu un mare potenþial aplicativ, în
concordanþã cu cele mai bune modele ºi
strategii din cadrul Uniunii Europene.
CENASIC va fi un centru în care cercetarea
pleacã de la nivel de material, în principal
de la nanomateriale carbonice. Printre
acestea se numãrã ºi grafena, material care
constã dintr-un strat monoatomic de atomi
de carbon, dispuºi într-o structurã
monocristalinã bidimensionalã. Proprietãþile
electronice extraordinare ale acestui
material au fãcut ca pentru descoperirea
grafenei sã se acorde Premiul Nobel dupã
numai trei ani, un interval de timp foarte
scurt. Proiectul a fost propus cu un an în
urmã, când nimeni nu ºtia unde va merge
Nobelul pentru fizicã în 2010. IMT are deja
cercetãri publicate sau în curs de publicare
în legãturã cu nanotuburile de carbon ºi cu
grafena. Centrul va permite ºi fabricarea
unor materiale semiconductoare de bandã
largã, printre care carbura de siliciu ºi nitrura
de galiu, cu aplicaþii în electronica de
putere ºi, respectiv, în cea de frecvenþe
înalte. ªi pânã acum cercetãtorii din IMT
au lucrat pe nitrura de galiu, dar aceasta era
obþinutã din strãinãtate.
Pe termen mediu ºi lung
care va fi rolul CENASIC?
Crearea CENASIC va fi un pas hotãrâtor
în implementarea strategiei IMT. Din
punct de vedere al orientãrii tematice, al
dotãrilor prevãzute ºi al potenþialului
creativ dezvoltat, CENASIC va fi un centru
unic la nivel naþional ºi reprezentativ
la nivel european. Centrul CENASIC se va
constitui în furnizorul principal pe plan
naþional de materiale, soluþii ºtiinþifice ºi
tehnologice, instruire de personal, produse
ºi servicii în domeniul carbonului ºi un
promotor de referinþã al cooperãrii
româneºti cu partenerii industriali europeni
în domeniul nanotehnologiilor
pentru sisteme integrate pe bazã de materiale
carbonice. Dotãrile care se realizeazã
prin proiectul de infrastructurã CENASIC
sunt esenþiale pentru completarea bazei
materiale a institutului. Este vorba de o
nouã zonã de “camerã albã” (camerã curatã)
a IMT ºi de echipamente care întregesc
în mod fericit zestrea de dotãri în
“micro- ºi nanofabricaþie” a IMT, ceea ce
este esenþial pentru finalizarea cercetãrii ºi
pentru cooperarea cu industria. O aplicaþie
importantã a materialelor care vor fi dezvoltate
în CENASIC constã în realizarea
de dispozitive destinate electronicii auto,
în special datoritã posibilitãþii de
funcþionare la temperaturi mai ridicate.
Acest lucru este important în perspectiva
creãrii în România a unui “cluster” de întreprinderi
ºi centre de cercetare-proiectare
care lucreazã pentru industria auto.
Este una dintre puþinele industrii de înaltã
tehnicitate care se dezvoltã în prezent în
România. Orientarea cãtre materialele
carbonice utilizate în electronicã (inclusiv
senzoristicã, aplicaþii medicale etc.) este
încã la început. În lume existã în prezent
numai trei centre dedicate acestor materiale
(în SUA, în Japonia, în Coreea de Sud).
Totul aratã însã cã aceastã activitate
de cercetare va cunoaste în curând o
dezvoltare rapidã ºi România are ºanse sã
fie “pe val”.
Aþi afirmat public cã IMT Bucureºti
doreºte sã devinã un spaþiu în care
generaþiile mai tinere de cercetãtori
sã-ºi poatã realiza ambiþiile
profesionale. Este acesta ºi
obiectivul principal al CENASIC?
Pentru a se putea vorbi de o nouã generaþie
de cercetãtori, trebuie întrunite mai
multe condiþii. Tinerii trebuie sã aibã o formare
de bazã solidã, preferabil ºi un doctorat
obþinut la o universitate din strãinãtate.
Ce poate institutul sã ofere este o bazã
materialã de nivel mondial ºi o organizare
flexibilã, care stimuleazã iniþiativa ºi colaborarea,
peste graniþele administrative ºi
cele create de formarea în discipline
diferite. Deºi în CENASIC nu va exista o limitare
de vârstã, fãrã îndoialã cã acest centru
va reprezenta o ºansã pentru o nouã
generaþie de cercetãtori. Deja existã zone
din IMT (de pildã “Centrul de Nanotehnologii”)
în care tinerii predominã ºi
sunt “în faþã”. IMT va duce însã o politicã
intensã de racolare de noi talente – în particular
din diaspora ºi din rândul românilor
aflaþi în prezent la studii. Aceastã campanie
va fi demaratã încã din anul 2011, având în
vedere faptul cã, foarte curând, vom inaugura
o nouã zonã tehnologicã care va face
corp comun cu viitorul CENASIC. Un aspect
interesant este legat ºi de derularea în
IMT a unui proiect postdoctoral, care finanþeazã
activitatea a 35 de bursieri, dintre
care jumãtate din IMT. Aceasta reprezintã
o ºansã de perfecþionare pentru specialiºtii
din IMT, dar ºi pentru crearea de
noi legãturi cu institute de cercetare ºi universitãþi
care sunt active în micro- ºi nanotehnologii.
Bursierii la studii postdoctorale
vor efectua ºi stagii de pregãtire în
strãinãtate: ei vor fi bineveniþi în câteva institute
din Europa cu care avem relaþii, dar,
între timp, se prefigureazã evenimente
inedite, care pânã de curând pãreau de
neconceput. Într-adevãr, am început sã
primim ºi noi în stagiu studenþi strãini la
studii postdoctorale, iar în 2011 aºteptãm
ca un distins profesor universitar din
Canada sã lucreze câteva luni de zile în
mijlocul cercetãtorilor din IMT.
Încercaþi sã puneþi în valoare resursa
umanã ºi prin acþiuni de leadership,
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH
9

INTERVIU
COVER STORY
menite sã consolideze domenii
high-tech ºi sã genereze parteneriate
reuºite între actorii implicaþi. De
altfel, sunteþi partenerul român cu un
numãr record de proiecte europene în
regim public-privat, toate legate de
nanoelectronicã. Ce rol joacã nanoelectronica
în core business-ul IMT
Bucureºti ºi în dezvoltarea globalã?
România a avut o industrie de semiconductori
din anii ’60, iar din anul 1983 a avut
o uzinã de microelectronicã. În anul 1990,
S.C. Microelectronica S.A. a atins vârful
sãu de producþie, dar dispariþia CAER (care
asigura unele semifabricate – “chip”-uri de
microprocesoare – ºi piaþã de desfacere) a
aruncat-o într-o crizã profundã. Timp de
patru ani (1993-1997), Institutul de Microtehnologie,
proaspãt înfiinþat, a lucrat
în aceastã întreprindere, dezvoltând
primele teme de cercetare în domeniul microsistemelor
ºi susþinând o microproducþie.
În momentul în care a început sã
obþinã primele dispozitive semiconductoare
de putere în tehnologie microelectronicã
(o direcþie “pe val” în 1995), a fost
silit sã pãrãseascã Microelectronica S.A. În
general, anii ’90 au însemnat o ocazie pierdutã
pentru toatã industria româneascã de
semiconductori ºi microelectronicã, pentru
cã a fost o perioadã de “boom”, care a
activat toate resursele existente în domeniu.
S-a pierdut ocazia unor investiþii
strãine. Mulþi specialiºti din domeniu au
luat calea strãinãtãþii. În anul 2010 este
greu sã se mai vorbeascã de o industrie
româneascã în domeniu (supravieþuiesc
numai câteva SRL-uri). Acesta este un scenariu
des întâlnit în estul Europei, inclusiv
în unele locaþii din fosta RDG. De aceea,
este surprinzãtor faptul cã acum se
vorbeºte în România de nanoelectronicã.
Existã însã mai multe lucruri care au
evoluat în paralel ºi acum converg. Este
vorba de investiþiile strãine în industria
auto din România, de crearea cu cinci ani
în urmã a unui centru de proiectare ºi
testare al firmei Infineon Technologies (pe
primul loc în lume în utilizarea nanoelectronicii
în industria auto), de activitatea de
duratã a unor firme de proiectare a circuitelor
integrate, dar ºi de orientarea IMT
spre micro- ºi nanosisteme, domeniu care
acum este “încorporat” de cãtre nanoelectronicã.
Pe lângã nanoelectronicã ºi
nanomateriale, institutul are ca
direcþie strategicã nanomedicina.
De ce sunt aplicaþiile biomedicale
vitale? Ce proiecte speciale
aþi iniþiat în aceastã zonã?
Eforturile legate de cercetarea biomedicalã
cresc în amploare pe plan mondial,
iar nanotehnologiile sunt esenþiale, pentru
cã materia vie însãºi este structuratã la scarã
nanometricã. În “nanomedicinã” se acþioneazã
pe trei direcþii majore, legate respectiv
de diagnozã, de tratament ºi de regenerarea
þesuturilor. IMT participã la
proiecte europene în domeniu, legate de
aplicaþiile micro- ºi nanotehnologiilor în
domeniul biomedical, dar exemplele de
mai jos sunt din programele naþionale. Este
vorba de biosenzori ºi, respectiv, de utilizarea
nanoparticulelor. În primul caz este
vorba de nanotuburi de carbon pentru detecþia
acizilor nucleici cu potential oncogen,
dar ºi de detecþia cu ajutorul sistemelor
hibride siliciu-proteine. În al
doilea caz vorbim de utilizarea de nanoparticule
multifuncþionale pentru tratament
oncologic sau de nanoparticule folosite
pentru regenerarea unei coenzime.
Care a fost viziunea managerialã,
strategia prin care aþi reuºit sã transformaþi
IMT într-unul dintre cele mai
performante institute de cercetare
din România ºi din Europa? ªtiu cã aþi
explorat ºi aþi mizat întotdeauna pe
direcþii de dezvoltare total noi, care
ºi-au dovedit în timp viabilitatea.
Mai întâi, o precizare. IMT revendicã
un loc fruntaº în estul Europei (noile state
membre). Pe plan naþional este important
cã putem colabora cu institute de prim
rang, de la care avem ce învãþa. În plan personal
pot menþiona câteva lucruri. Am finalizat
primul doctorat din ºcoala de dispozitive
semiconductoare a Academicianului
Mihai Drãgãnescu, plecat dintre noi
chiar în acest an. A existat ºi o industrie de
semiconductori, în care unii dintre noi
ºi-au fãcut ucenicia. Unul dintre lucrurile
pe care le-am învãþat de la profesorul
Mihai Drãgãnescu încã de pe bãncile
facultãþii este cã trebuie sã te orientezi
mereu spre lucruri noi, sã nu te cantonezi
în prezent. Când am fondat IMT am fixat
obiective care erau noi, la limita posibilitãþilor
pe care le aveam atunci în þarã.
Colaborarea timpurie cu industria de semiconductori
mi-a arãtat cã orice lucru bine
fãcut, în special în cercetarea experimentalã
ºi, mai ales, în tehnologie, cere timp.
De aceea, m-am înarmat cu multã rãbdare,
10
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

INTERVIU
COVER STORY
am devenit “imun” la eºecuri ºi am exploatat
oportunitãþile apãrute pe parcurs.
Mai sunt ºi alte “ingrediente” ale succesului:
calitatea materialului uman ºi masa
criticã. De aceea, succesul IMT este succesul
unei echipe.
Care sunt cele mai importante
rezultate la care aþi ajuns de când
conduceþi institutul, reuºite care vã
motiveazã totodatã sã continuaþi
travaliul constructiv?
Din punctul meu de vedere, cel mai
important rezultat este acela cã în acest institut
vãd cercetãtori din diverse generaþii
lucrând cu pasiune, cu plãcere. Evident,
tinerii oferã spectacolul cel mai atractiv. Aº
fi vrut sã lucrez ºi eu în tinereþe într-o astfel
de atmosferã. Am beneficiat în schimb,
în perioada de început, de totala deschidere
a celor din fabrica IPRS-Bãneasa ºi apoi de
colaborarea unor studenþi sau doctoranzi,
dintre care unii sunt acum profesori universitari
sau directori de firmã.
Provocându-vã la un exerciþiu
prospectiv, cum va arãta IMT-
Bucureºti ºi domeniul micro ºi nanotehnologiilor
peste 10 ani? Vã rog sã
luaþi în calcul ºi recomandãrile Ministerului
Educaþiei ºi Cercetãrii, care
identificã nanotehnologiile drept unul
dintre cele patru domenii ºtiinþifice
strategice prin care România poate
face diferenþa pe plan internaþional.
Eu sper, alãturi de colegii mei, ca
studiul prospectiv “Nanotehnologiile în
România”, la care lucrãm acum într-un
consorþiu deosebit de puternic, sub coordonarea
Autoritãþii Naþionale pentru
Cercetare ªtiinþificã, sã ducã în final la o
strategie naþionalã a domeniului de nanotehnologii,
strategie care ar crea ºi un
cadru previzibil pentru dezvoltarea institutului
în urmãtorul deceniu (2011-2020).
Desigur, mã aºtept ca investiþiile în baza
materialã, în oameni, în parteneriate sã
ducã la o recunoaºtere deplinã a posibilitãþilor
institutului ºi la implicarea acestuia
în cercetãri de anvergurã, inclusiv în
parteneriat cu industria. Sunt convins cã
ºi România va reveni la o finanþare substanþialã
a cercetãrii ºtiinþifice ºi sper cã
echipa managerialã a IMT va asigura
o continuitate... în perpetua schimbare
cu care se va confrunta în continuare
institutul.
ALEXANDRU BATALI
Programul Operaþional Sectorial "Creºterea Competitivitãþii Economice"
cofinanþat prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã
"Investiþii pentru viitorul dumneavoastrã"
Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare
pentru Electrochimie ºi Materie Condensatã
– INCEMC – Timiºoara, cu sediul în
Timiºoara, str. Dr. Aurel Pãunescu Podeanu,
nr. 144, anunþã demararea începând cu
data de 28.09.2010, a proiectului cu titlul
„Laborator energii regenerabile – fotovoltaic”,
proiect cofinanþat prin Fondul European
de Dezvoltare Regionalã, în cadrul Programului
Operaþional Sectorial „Creºterea
Competitivitãþii Economice” (POS-CCE), Axa
Prioritarã 2 „Competitivitate prin Cercetare-
Dezvoltare ºi Inovare”, Domeniul de intervenþie
„Investiþii în infrastructura de CDI
ºi dezvoltarea capacitãþii administrative”,
Operaþiunea „Dezvoltarea infrastructurii
C-D existente ºi crearea de noi infrastructuri
C-D (laboratoare, centre de cercetare)”,
Aria tematicã „Energie”.
Proiectul se deruleazã la Timiºoara, timp de
36 de luni, în baza contractului de finanþare
nr. 249/28.09.2010 încheiat cu Organismul
Intermediar – Autoritatea Naþionalã pentru
Cercetare ªtiinþificã, în calitate de Organism
Intermediar, în numele ºi pentru Ministerul
Economiei, Comerþului ºi Mediului de
Afaceri, în calitate de Autoritate de Management
pentru Programul Operaþional Sectorial
„Creºterea Competitivitãþii Economice”.
Obiectivul general al proiectului este realizarea
unui laborator ce va fi dotat cu aparaturã
specificã de ultimã generaþie, în valoare de
20.511.000,00 lei, care va face posibilã
conceperea, dezvoltarea, testarea ºi studierea
celulelor fotovoltaice ºi a sistemelor fotovoltaice/hibride,
prin participarea la proiecte
de cercetare de anvergurã, alãturi de alþi
parteneri naþionali ºi internaþionali, pe
tematici de mare actualitate ºi cu posibilitate
de aplicare inovativã în industria de profil.
Valoarea totalã a proiectului este de
36.922.000,00 lei, din care 30.000.000,00
lei reprezintã valoarea totalã eligibilã,
iar 6.922.000,00 lei constituie valoarea
neeligibilã. Asistenþa financiarã eligibilã nerambursabilã
este compusã din valoarea de
26.529.000,00 lei, asiguratã de Uniunea
Europeanã (din Fondul European de
Dezvoltare Regionalã), ºi din valoarea
de 3.471.000,00 lei, provenind de la bugetul
naþional.
În cadrul laboratorului rezultat în urma
implementãrii proiectului, în structura nou
creatã vor activa 35-45 de persoane,
dintre care 19 vor fi specialiºti angajaþi
permanenþi ai INCEMC, iar ceilalþi vor fi
specialiºti români ºi strãini, colaboratori sau
angajaþi ai beneficiarilor direcþi.
Informaþii suplimentare:
Drd. Ing. Mirela IORGA
ªef compartiment management proiecte,
relaþii publice
Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare
pentru Electrochimie ºi Materie Condensatã
– INCEMC – Timiºoara, Tel.: 0256 222119,
0752 197760, Fax: 0256 201382
pagina web: www.incemc.ro;
e-mail: mirela.iorga@incemc.ro,
mirela_iorga@yahoo.com

CAIET DE SARCINI
OPINIA CONSULTANTULUI
Cãtãlin Hristea, Director general PMSolutions
În cadrul acestui grupaj de articole vom aborda
aspecte referitoare la: Strategia de achiziþie,
Criterii de selecþie, Contracte cadru de
dezvoltare software, Contracte de consultanþã
ºi project management, Conþinutul ofertei tehnice,
Condiþii de garanþie, suport tehnic ºi
mentenanþã, Calendar de plãþi, Conflict de interese,
Penalitãþi.
Plecând de la interesul manifestat
de un articol pe aceastã
temã publicat într-o ediþie anterioarã
a Opiniei Consultantului,
voi continua prezentarea
unor aspecte practice legate de pregãtirea
documentaþiei pentru achiziþia ºi implementarea
unui sistem informatic. Pentru a
stabili cadrul discuþiei, voi începe prin a recunoaºte
faptul cã, foarte probabil, popularitatea
subiectului se datoreazã faptului
cã, în continuare, clienþii nu apeleazã la
consultanþi specializaþi pentru pregãtirea
documentaþiilor de achiziþie, ci încearcã
(cu mai mult sau mai puþin succes) sã gestioneze
pe cont propriu aceastã problemã
“furând” informaþii din diferite surse, în
încercarea de a compensa lipsa experienþei
concrete în acest domeniu. În acest context,
acest articol se doreºte a fi o astfel de
sursã de inspiraþie, fãrã sã îºi propunã însã
sã se substituie unui consultant - la a cãrui
opinie avizatã vã încurajez sã apelaþi. Este
util de precizat de la început faptul cã
modalitatea de derulare ºi condiþiile conform
cãrora se poate realiza selecþia unei
anumite soluþii tehnice în cadrul unei proceduri
de achiziþie depind în mare mãsurã
de profilul cumpãrãtorului ºi, mai ales, de
sursa finanþãrii sale. O sursã de finanþare
privatã va asigura întotdeauna o flexibili-
Aspecte practice în pregãtirea
unui caiet de sarcini
pentru implementarea
unui sistem informatic (I)
tate mult mai mare în alegerea metodei de
evaluare ºi de selecþie, în timp ce o sursã
publicã de finanþare va impune utilizarea
unei proceduri de achiziþie în conformitate
cu legislaþia de achiziþii publice.
Strategia achiziþiei
În funcþie de specificul proiectului ºi de
modul în care a fost etapizatã investiþia,
existã câteva variante de achiziþie utilizate
mai frecvent:
• varianta achiziþiei separate a serviciilor
de analizã ºi proiectare, urmatã de
achiziþia infrastructurii hardware ºi software
(conform specificaþiilor rezultate ca
urmare a serviciilor de analizã ºi proiectare)
ºi de configurarea acestora – aceastã
variantã are avantajul cã permite achiziþia
unei soluþii informatice care sã rãspundã
exact la cerinþele identificate în prealabil;
de asemenea, permite contractarea unei
firme specializate de consultanþã, care sã
facã proiectarea viitoarei soluþii exclusiv
din perspectiva beneficiarului, fãrã constrângerea
vreunei tehnologii.
• varianta achiziþiei unui sistem integrat,
de la un singur furnizor – aceastã variantã
are avantajul cã permite transferul
total al responsabilitãþii pentru proiectarea
ºi implementarea sistemului cãtre un singur
furnizor (evitând riscul ca furnizorii sã
se acuze între ei în situaþia în care sistemul
în ansamblul sãu nu oferã performanþele
aºteptate). Dezavantajul acestei alternative
este însã acela cã firmele integratoare nu
au, de obicei, acelaºi nivel de competenþã
cu firmele specializate pe anumite componente
tehnologice, iar în cazul subcontractãrii
apar costuri suplimentare.
• contract cadru de servicii – aceastã
metodã de contractare este folositã în special
pentru activitãþi repetitive de mentenanþã/suport,
dar ºi pentru servicii de dezvoltarea
software, unde este necesarã o
continuitate din partea unui furnizor pe o
perioadã mai lungã de timp (3-4 ani) ºi
unde evoluþia cerinþelor este rapidã ºi nu
permite organizarea unor proceduri individuale
de achiziþie publicã pentru fiecare
nouã cerinþã identificatã.
• procedurã de achiziþie cu mai multe
loturi – se foloseºte în situaþia în care nu
este necesarã achiziþia din aceeaºi sursã a
tuturor elementelor soluþiei tehnice ºi în
cazul în care interdependenþa între loturi
nu este mare. Aceastã variantã se poate
folosi inclusiv în situaþia în care, de exemplu,
achiziþia include o componentã cu
sursã unicã, caz în care includerea acesteia
într-un lot separat nu “viciazã” întreaga
procedurã (în sensul cã nu restricþioneazã
accesul la întreaga procedurã datoritã componentei
care are sursã unicã).
• achiziþie într-o singurã etapã – toþi
ofertanþii depun o ofertã completã (tehnicã
ºi financiarã), iar evaluarea se realizeazã pe
baza unei ponderi între punctajul tehnic ºi
cel financiar, ofertantul cu punctajul final
cel mai mare fiind declarat câºtigãtor
• achiziþie cu preselecþie – în funcþie de
varianta aleasã, într-o astfel de procedurã
se pot analiza iniþial numai informaþiile
referitoare la experienþa similarã ºi la capabilitãþile
tehnico-economice ale candidaþilor,
dupã care se primesc ºi se evalueazã
numai ofertele tehnice, urmând ca ofertanþii
care obþin peste un anumit punctaj
tehnic sã fie invitaþi sã depunã ºi oferte financiare.
Avantajul acestei metode este
acela de a limita numãrul de oferte tehnice
care sunt elaborate ºi evaluate, în acele
domenii unde numãrul foarte mare de
potenþiali ofertanþi poate prelungi excesiv
perioada de evaluare a ofertelor.
(Va urma.)
12
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

AnytimeCRM pentru departamentul de marketing
agenþii de telemarketing sau telesales, iar, ulterior, aceºtia sã
marcheze prin interacþiuni efortul de promovare. În felul acesta,
calificarea leadurilor este mai precisã, pãstrându-se un istoric al
interacþiunii cu leadurile sau cu clienþii.
Provocarea principalã pentru departamentul de marketing poate
fi definitã prin douã cuvinte: Demand Generation.
Departamentele de marketing sunt nevoite din ce în ce mai mult
sã se organizeze în aºa fel încât sã creeze ºi sã comunice “motive”
de cumpãrare cãtre clienþi. În specificul B2B ºi B2C, comunicarea
ºi activitãþile de marketing au nevoie sã fie susþinute de
software specializat, cu ajutorul cãruia sã se gestioneze mai eficient
marketingul cãtre clienþi ºi parteneri.
Informaþii complete pentru campanii de succes
Un element cheie în lansarea unei campanii este ca în baza
de date sã existe informaþii complete despre clienþi/leaduri,
astfel încât sã se poatã face o selectare uºoarã a subiecþilor ºi
a preferinþelor lor de comunicare. AnytimeCRM îþi permite o
identificare facilã atât a acestora, cât ºi a informaþiilor lipsã,
utilizând o componentã de cãutare avansatã. În acest fel, puteþi
sã identificaþi împreunã cu oamenii de vânzãri clienþii care
nu au adresã de email sau numãr de telefon ºi sã completaþi
informaþia lipsã înainte de startul campaniei.
Segmentarea portofoliului pentru o abordare personalizatã
One size doesn’t fit all!
Împãrþirea portofoliului în segmente relevante te asigurã cã poþi
sã susþii o abordare personalizatã cu fiecare client. În acest fel, ai
ºansa sã maximizezi rezultatele iniþiativelor de marketing.
Transformã site-ul firmei într-un generator de leaduri
Web-to-lead este foarte util în campaniile online, de bannere ºi
Google AdWords, pentru cã, din ce în ce mai mult, companiile
utilizeazã mediul online pentru a atrage clienþi noi ºi pentru a
promova serviciile sau produsele. Funcþionalitatea web-to-lead
permite generarea unui numãr nelimitat de formulare în landing
page-uri pentru captarea de leaduri.
Odatã completate datele de cãtre subiectul interesat, web-tolead
creeazã un lead nou în AnytimeCRM, identificând campania,
sursa leadului ºi produsul de interes. Ulterior, leadurile pot fi
calificate rapid ºi transferate cãtre vânzãri.
Calificã eficient leadurile pentru a maximiza vânzãrile
AnytimeCRM îþi pune la dispoziþie câteva funcþionalitãþi cheie
pentru un management eficient al leadurilor. Poþi sã încarci în
sistem leaduri din fiºiere excel, poþi sã aloci aceste leaduri cãtre
Urmãreºte sursa succesului,
evalueazã rezultatele campaniilor
În situaþiile în care comunicarea se face pe canale diferite, este
foarte important sã urmãreºti eficienþa fiecãrui canal în parte.
AnytimeCRM îþi permite sã asociezi fiecãrui contact, lead, client
sau oportunitate sursa din care acestea au fost generate.
Utilizând rapoarte de performanþã, poti sã identifici uºor dacã
clienþii tãi au venit de pe site-ul web al companiei sau au
rãspuns pozitiv în urma organizãrii unui eveniment. În felul
acesta, poþi sã iei decizii referitoare la alocarea bugetului de
marketing pe fiecare canal, în funcþie de eficienþa acestuia.
În momentul în care desfãºori o campanie de marketing, oferi
posibilitatea utilizatorilor tãi sã marcheze leadurile, contactele,
clienþii sau oportunitãþile obþinute în urma acestei campanii. Astfel,
poþi sã calculezi un ROI rapid pentru evaluarea rezultatelor.
Marketing Assets pentru o comunicare uºoarã
cu vânzãrile ºi cu partenerii
Pentru a susþine efortul de vânzare ºi marketing, este important
sã foloseºti materialele potrivite. Indiferent cã este vorba de
broºuri, flyer-e, comunicate de presã sau prezentãri, acestea pot
fi incluse în categoria Marketing Assets. Abordarea colaborativã
îþi permite sã lucrezi uºor, sã creezi ºi sã menþii versiuni ale materialelor
de marketing ºi sã oferi acces la ele tuturor celor interesaþi
(vânzãri sau parteneri). Pentru cã ai posibilitatea sã marchezi
în permanenþã care este versiunea finalã, te asiguri cã aceºtia
folosesc materialele potrivite în efortul de marketing ºi vânzare.
Comunicã eficient cu agenþiile de marketing direct
În colaborarea cu agenþiile, se face un schimb de informaþii
permanent. Poþi sã furnizezi cãtre agenþii target list-urile utilizând
filtrãri rapide, iar rezultatele obþinute de agenþie pot fi
încãrcate în AnytimeCRM pentru a urmãri succesul obþinut.
Colaboreazã mai bine cu departamentul de vânzãri
Integrarea proceselor de marketing ºi vânzãri reprezintã una
dintre opþiunile cheie pentru atingerea obiectivelor companiei.
AnytimeCRM este un instrument care susþine abordarea
integratã a activitãþilor de vânzare ºi marketing într-o manierã
colaborativã, oferind transparenþã ºi trasabilitate acþiunilor
celor douã departamente.
AnytimeCRM ajutã astfel departamentele de marketing sã
organizeze într-un mod profesionist activitatea de marketing.
14
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

CERTIFICÃRI
COMPANY FOCUS
ROMSYS a obþinut certificarea
Cisco Silver în România
În urma unui proces amãnunþit de certificare,
Romsys – unul dintre cei mai importanþi integratori
de sistem din România – a obþinut din
partea Cisco Systems statutul de Silver Partner.
Despre detaliile procesului de certificare ºi
despre avantajele de business pe care statutul
de Cisco Silver Partner le conferã Romsys,
am discutat cu domnul Horaþiu Berdilã, CEO
al integratorului român.
Ce presupune mai precis procesul
de certificare?
Obþinerea statutului de Silver Parner al
Cisco System a implicat demonstrarea
însuºirii unor abilitãþi clare în ceea ce
priveºte utilizarea echipamentelor Cisco
din familia routere-lor ºi switch-urilor.
Printre ariile de specializare în care ne-am
demonstrat cu succes competenþa se
numãrã Unified Communication – capacitatea
de integrare a soluþiilor de trasfer
date, voce ºi semnal video – ºi zona de management
al securitãþii informaþiei. Un aspect
important l-a constituit buna
desfãºurare a procedurilor interne privind
serviciile Cisco Lifecycle, începând de la
pregãtirea ºi planificarea funcþionãrii
echipamentelor, trecând prin proiectarea,
implementarea ºi operarea soluþiilor, pânã
la faza de optimizare ºi testare.
În ce se concretizeazã
pentru Romsys evoluþia cãtre noul
tip de parteneriat cu Cisco?
Am obþinut statutul de Cisco Silver
Partner în cadrul programului dezvoltat de
Cisco pentru partenerii de pe canalul de
distribuþie – Cisco Resale Channel. În
funcþie de nivelul de parteneriat, în cadrul
iniþiativei este oferit acces la programe de
Horaþiu Berdilã - CEO Romsys
training cu privire la cele mai noi
tehnologii dezvoltate de producãtorul de
echipamente, training pentru dezvoltarea
abilitãþilor de vânzãri, precum ºi informaþii
de detaliu de naturã tehnicã, necesare în
utilizarea echipamentelor sau în activitãþile
de suport clienþi. Nivelul de asistenþã oferit
partenerilor creºte cu fiecare nivel de certificare.
De asemenea, programul oferã
acces la un sistem de stimulente – precum
acordarea unor discount-uri semnificative
la achiziþionarea unui anumit tip de
echipamente ºi posibilitatea accesãrii unui
fond comun de activitãþi de marketing ºi
promovare. Beneficiile parteneriatului se
concretizeazã în timp prin eficienþa
proiectelor implementate, prin creºterea
nivelului de satisfacþie a clienþilor ºi, nu în
ultimul rând, prin creºterea numãrului de
lead-uri prin participarea la licitaþii unde
clienþii solicitã doar un anumit tip de expertizã.
De asemenea, statutul de Silver
Partner genereazã un avantaj pentru
echipa de vânzãri, care poate utiliza certificarea
Cisco drept un puternic argument
de convingere a noilor clienþi.
Calitatea echipei de experþi
Romsys este una de renume pe piaþa
integratorilor de sisteme din România.
Care a fost rolul acesteia în obþinerea
statutului de Cisco Silver Parner?
Într-adevãr, avem la Romsys echipe de
experþi cu care puþine companii de IT de
pe piaþa localã se pot mândri. Fiecare membru
este certificat pentru aria de expertizã
pe care o acoperã în cadrul proiectului. De
asemenea, pe lângã echipele de experþi,
compania a creat echipe de suport care
sunt sunt pregãtite în detaliu pentru a
putea rãspunde în timp real solicitãrilor
clienþilor, la cel mai ridicat nivel de calitate.
Deoarece gradul de satisfacþie al clienþilor
reprezintã una dintre cerinþele majore
pentru cele mai multe dintre certificãrile
deþinute de noi, de-a lungul timpului am
investit numeroase resurse în aceastã direcþie,
constituind chiar o divizie de business
centratã pe acest tip de servicii.
Care este strategia Romsys
pentru urmãtoarea perioadã pe
segmentul echipamentelor de
comunicaþii? Ce segmente de piaþã
vã deschide noul statut?
Din punctul de vedere al afacerilor
Romsys, noul statut nu face decât sã confirme
nivelul de excelenþã al echipei noastre
ºi sã netezeascã, poate, calea spre proiecte
de o mai mare complexitate, care necesitã
implicarea a mai mulþi specialiºti cu multiple
competenþe. Strategia noastrã pe segmentul
echipamentelor de comunicaþii
este una integratã ºi flexibilã în acelaºi
timp. Ca integratori de soluþii ºi servicii IT,
ne implicãm în proiecte care ne solicitã atât
abilitãþile de implementare a sistemelor de
comunicaþii bazate pe echipamente Cisco,
cât ºi pe cele de integrator de soluþii de business
sau pentru managementul întreprinderilor.
Ponderea variazã de la situaþie la
situaþie. În orice caz, suntem foarte atenþi la
toate segmentele pieþei, de la cel al companiilor
mari ºi al administraþiilor, pânã la
cel al companiilor medii.
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH
15

PERSPECTIVE
COMPANY FOCUS
Viitorul IT prin ochii HP: rãspuns instant
prin infrastructurã convergentã
Ritmul alert al dezvoltãrii economice din ultimul
deceniu a impus o creºtere la fel de dinamicã
a companiilor, forþându-le sã investeascã
în tehnologia care sã le susþinã.
Dacã în prezent extinderea inegalã a infrastructurii
IT este o problemã cu care se confruntã
multe dintre companii, Mihai Guran,
ESSN Manager HP România, vorbeºte despre
viziunea unui viitor IT în care sistemele vor fi
orchestrate sã lucreze împreunã pentru a
rãspunde instant cerinþelor de business.
Ce rol joacã IT-ul în susþinerea
prioritãþilor de business
ale companiilor de azi?
În condiþiile în care optimizarea costurilor
a devenit o prioritate de business,
iar creºterea însemnatã a cantitãþii de date
rulate prin sistemele IT pune o presiune
imensã asupra resurselor de procesare ºi
stocare, companiile au cãutat modalitãþi
mai eficiente de dezvoltare. Un studiu realizat
toamna trecutã de cãtre HP a
demonstrat cã peste 80% din companii resimþeau
nevoia unei flexibilitãþi mai mari,
care sã le permitã sã se adapteze mai uºor
condiþiilor de piaþã, iar 71% din ele erau
dispuse sã investeascã în tehnologie pentru
a-ºi atinge aceste obiective. Soluþia a constat,
de multe ori, în „redescoperirea” ITului
ºi reinterpretarea rolului sãu ca suport
de bazã al activitãþii de zi cu zi.
Ce înseamnã aceastã reinterpretare
în termeni practici?
În momentul de faþã, vorbim despre IT
ca despre un element strategic pentru
creºtere. Convergenþa tehnologiilor existente
cu inovaþiile creeazã oportunitãþi noi
pentru companii din toate domeniile de activitate.
De altfel, convergenþa este un cuvânt-cheie
pentru viitorul apropriat, fiind
vorba de o opþiune disponibilã chiar azi
pentru a creºte viabilitatea unei infrastructuri
IT care este inflexibilã, ineficientã ºi
costisitor de administrat.
Dacã viitorul înseamnã convergenþã,
care sunt soluþiile HP
în acest domeniu?
HP susþine convergenþa soluþiilor de
infrastructurã, bazându-ne pe 30 de ani de
experienþã ºi promovând arhitecturi IT mai
flexibile ºi un set comun de instrumente de
administrare. Infrastructura convergentã
este un concept care presupune aducerea
la acelaºi numitor a tuturor componentelor
unui sistem IT dintr-o companie, de la servere
ºi echipamente de stocare, la reþelisticã,
software de administrare ºi resurse de
alimentare ºi rãcire. Practic, arhitectura
convergentã oferitã de HP asigurã echilibrul
dintre resursele IT existente ºi cerinþele
aplicaþiilor prin crearea unui mediu
tehnologic care se poate adapta rapid nevoilor
ºi cerinþelor în schimbare ale companiilor
ºi care poate rãspunde instant unor
solicitãri complexe, chiar ºi în perioade
foarte încãrcate.
Care sunt avantajele
unei infrastructuri convergente?
Prin trecerea de la o abordare construitã
în jurul sistemelor separate cãtre un
model bazat pe resurse comune, companiile
au posibilitatea sã îºi standardizeze activitatea,
sã automatizeze o parte a operaþiunilor,
sã reducã într-o proporþie importantã
costurile ºi sã obþinã astfel rezultate
de business mai bune. Astãzi, cea mai mare
parte a investiþiilor de IT, mergând pânã la
70% din acestea, se îndreaptã spre mentenanþa
sistemelor ºi a echipamentelor
existente, în timp ce doar restul de aproximativ
30% sunt direcþionate cãtre inovaþii
Mihai Guran,
ESSN Manager HP România
ºi activitãþi cu valoare adãugatã pentru
companie. Urmând modelul HP de Infrastructurã
Convergentã, companiile pot rezolva
problema extinderii neechilibrate a
infrastructurii IT ºi pot susþine reduceri
semnificative ale cheltuielilor operationale.
Scopul nostru final este sã reuºim sã inversãm
procentajul de 70%-30% în favoarea
direcþionãrii unor resurse mai importante
cãtre inovaþii.
Deci viitorul înseamnã convergenþã?
Cu siguranþã, da. De altfel, sunt companii
care au început deja de azi sã construiascã
viitorul, companii care fac demersuri
în direcþia implementãrii unor soluþii convergente
de infrastructurã pe care HP le
poate pune la dispoziþia lor, alãturi de servicii
de consultanþã pentru proiectare ºi
implementare. Convergenþa infrastructurii
presupune creºterea nivelului de automatizare
ºi reuneºte resursele IT în grupe de resurse
virtuale care pot fi folosite în comun
de mai multe aplicaþii, asigurând rãspuns
imediat chiar ºi în momente de vârf.
16
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

EVENIMENT
COMPANY FOCUS
Charisma, un vis împlinit
În 2000, Liviu Dan Drãgan, un antreprenor
cu experienþã multinaþionalã, starta în cadrul
companiei TotalSoft proiectul dezvoltãrii unei
aplicaþii ERP cu numele Charisma. 10 ani
mai târziu, Charisma devine cea mai importantã
soluþie româneascã, se extinde regional
ºi se luptã de la egal la egal cu brandurile
consacrate ale industriei IT.
Charisma“ este unul dintre
puþinele evenimente locale care
a reuºit sã se dezvolte de la o
ediþie la alta, reflectând într-o
„Zilele
bunã mãsurã evoluþia companiei
TotalSoft, care îl patroneazã. Scopul
evenimentului este consolidarea unei comunitãþi
de utilizatori, care sã împartã experienþa
implementãrii ºi utilizãrii sistemului
ERP Charisma ºi sã contribuie la dezvoltarea
viitoare a acestuia. În cadrul evenimentului
se deruleazã ºi o serie de workshopuri,
atât la nivel de module, cât ºi de
verticale industriale, pentru diseminarea
noutãþilor legate de ultima versiune a
soluþiei ºi a proiectelor în care a fost implicatã.
În egalã mãsurã, „Zilele Charisma“
reprezintã ºi o bunã ocazie pentru networking
ºi socializare. Bilanþul fãcut în
cadrul conferinþei de cãtre echipa managerialã
a TotalSoft a arãtat un 2010 plin de
rezultate mulþumitoare: etape concrete în
dezvoltarea internaþionalã, prima implementare
Charisma pe o piaþã din Europa
vesticã, ocuparea poziþiei de lider pe piaþa
furnizorilor de soluþii ºi servicii ERP, un
premiu din partea Microsoft pentru cel mai
bun partener pe Dynamics CRM.
Pe ordinea de zi: Charisma ERP 2011
Anunþatã încã din luna septembrie,
Charisma 2011 a fost lansatã în mod oficial
în cadrul evenimentului, reprezentând
inevitabil subiectul zilei. Noua versiune a
fost anunþatã de la început drept cea mai
Liviu Drãgan, CEO TotalSoft, la aniversarea de 10 ani a Charisma
reuºitã versiune a soluþiei ºi o evoluþie majorã
faþã de cele precedente. Charisma ERP
2011 înglobeazã o investiþie de peste
20.000 de ore de muncã ºi reprezintã o
schimbare importantã a produsului, nu
doar o ajustare a numelui. Dacã la nivel de
interfaþã soluþia a beneficiat mai mult de
un face-lifting, au fost aduse schimbãri majore
la nivel structural ºi s-a adãugat un
numãr considerabil de elemente noi.
Nivelul funcþionalitãþilor incluse în
Charisma în ultimii ani a crescut constant
ºi era nevoie de o platformã de dezvoltare
pentru o mai bunã ºi rapidã structurare a
soluþiei. Astfel a fost adoptatã platforma
Adaptive, care permite o creºtere internã
de eficienþã, dar ºi derularea mult mai simplã
a dezvoltãrilor personalizate direct la
client pentru rezolvarea oricãror cerinþe
specifice. De asemenea, platforma Adaptive
va permite ºi colaborarea mai facilã cu
alþi parteneri de business care vor dori sã
distribuie ºi sã implementeze Charisma.
Noutãþi în Charisma,
module operaþionale noi
WMS (Warehouse Management Systems):
un astfel de modul exista ºi în versiunile
anterioare, dar a fost reconstruit în
totalitate, în conformitate cu cerinþele actuale
din piaþã.
Replenishment: un modul tip MRP
(Material Requirements Planning) dedicat
companiilor comerciale pentru asigurarea
necesarului de stocuri ºi care, în timp, genereazã
predicþii valoroase pe baza sezonalitãþii
sau a unor scenarii predefinite. Modulul
Charisma BC (Business Commander),
dedicat gestionãrii activitãþii companiilor
din domeniul farmaceutic, a fost
rescris în totalitate, chiar dacã era un produs
matur ºi notoriu, pentru cã s-a dorit
trecerea la un nivel nou de dezvoltare. S-a
nãscut astfel Charisma Pharma, care va deveni
up-grade necesar al tuturor clienþilor
de BC. Prin automatizarea majoritãþii operaþiunilor
Charisma Pharma eliminã toate
erorile de manipulare a datelor ºi scurteazã
cu 50% timpul de plasare a unei comenzi.
Primul proiect de migrare a fost deja derulat
la distribuitorul Farmexpert, o companie
cu peste 300 de milioane de Euro cifrã
de afaceri ºi unde funcþionarea performantã
ºi fãrã eroare a sistemului este criticã.
Schimbãri importante au fost operate ºi
la nivelul modulelor de: Retail (Retail 2 a
fost, de asemenea, rescris oferind ºi suport
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH
17

EVENIMENT
COMPANY FOCUS
pentru comerþul online); eAsigurãri (i-au
fost adãugate funcþionalitãþi web complexe);
Contract Management (permite urmãrirea
realizãrilor ºi evenimentelor ºi un
mod nou de a gestiona proiectele) etc.
Proiectul Mic.ro a validat maturitatea
soluþiei Charisma ºi capacitatea acesteia de
a gestiona activitatea unui retailer care opereazã
o reþea complexã. Un volum zilnic de
4 milioane de tranzacþii nu poate fi suportat
de orice infrastructurã ºi de orice aplicaþie
informaticã. Pentru acest proiect,
Charisma a arãtat o scalabilitate maximã
funcþionând la fel de bine ºi pentru 20 ºi
pentru 3.000 de magazine, precum ºi de
flexibilitate maximã prin aplicarea oricãrei
schimbãri asupra sistemului la un nivel
centralizat ºi într-un timp foarte scurt.
„Investim permanent în Charisma, chiar
dacã produsul se vinde bine. Pentru a
ne pãstra poziþia de piaþã trebuie sã anticipãm
dorinþele ºi cerinþele clienþilor ºi
sã ne dezvoltãm în consecinþã“
Vlad Cristuþiu,
Charisma ERP Product Manager
Ca noutãþi pentru 2011 a fost anunþatã
includerea în Charisma a unui motor de
cãutare tip Google, un element inovativ
pentru un ERP, care va permite cãutãri
complexe în cadrul datelor gestionate în
aplicaþie. Adãugarea acestei funcþionalitãþi
va avea loc în primul trimestru al anului
viitor. În cadrul conferinþei a fost prezentatã
ºi o soluþie complementarã Charisma:
Cell Monitor, un sistem de raportare în
timp real, dedicat derulãrii ºedinþelor zilnice
de vânzãri. Soluþia se bazeazã pe
Smartboard, un instrument inteligent de
prezentare oferit de Avitech, dar funcþioneazã
ºi pe iPad.
Ce spun clienþii despre TotalSoft
ºi Charisma
,,Am dorit sã propunem pieþei româneºti
o alternativã la comerþul importat
copy-paste din alte regiuni ale Europei fãrã
a þine cont de modul cultural ºi tradiþional
în care românii interacþioneazã cu marfa.
În mod curent, în lanþul Mic.ro sunt generate
zilnic peste 4 milioane de tranzacþii,
Dan Ionescu
Marc Breit
iar pentru controlul acestui sistem ne-am
dorit sã avem informaþia livratã în timp real
ºi într-un format inteligent, pentru a nu
pierde timp cu analize complicate. Am ales
TotalSoft pentru un proiect pilot, dar am
fost convinºi cã mintea româneascã poate
sã construiascã o soluþie IT integratã ºi performantã
pentru controlul acestui sistem.
Dincolo de tehnologie, cea mai importantã
realizare a proiectului este cã cele douã
echipe lucreazã într-o manierã integratã ºi
empatizatã.” Dan Ionescu, Managing Partner,
Mic.Ro.
„Relaþia Raiffeisen-TotalSoft are deja o
vechime de câþiva ani ºi este marcatã de implementarea
soluþiei Charisma în mai multe
þãri din regiune. Parteneriatul evolueazã,
iar în acest an am început implementarea
sistemului de core-leasing la alte patru dintre
filialele companiei: Rusia, Slovacia, Republica
Cehã ºi Ungaria. Charisma s-a
potrivit cel mai bine modelului nostru de
business, cu nivele diferite de dezvoltare ale
fiecãrei filiale în parte, cu activitate pe pieþe
mai mult sau mai puþin mature ºi cu
adresabilitate diferitã în funcþie de tipul de
leasing oferit ºi piaþa þintã, a rãspuns
nevoilor de business ºi ne-a permis atingerea
obiectivelor. Dupã mai bine de 4 ani
de proiecte comune am gãsit întotdeauna
resursele necesare sã depãºim provocãrile ºi
sã învãþãm din fiecare experienþã. Avem un
parteneriat foarte solid, care merge în
cea mai bunã direcþie”. Marc Breit,
Operations/IT& Projects Coordinator,
Raiffeisen Leasing Internaþional.
Ovidiu Apostol
,,Orientarea companiei noastre pe
proiecte a determinat implementarea sistemului
informatic integrat de gestiune,
bazat pe Charisma ERP ºi Primavera, un
proiect de o complexitate deosebitã ºi cu o
mizã extrem de importantã pentru ISPE.
Charisma ne va permite asigurarea unei viziuni
unitare ºi structurate la nivelul întregii
activitãþi. Din punct de vedere al implementãrii,
un element critic îl reprezintã susþinerea
ºi implicarea managementului. Pentru
ISPE implementarea Charisma este un
proiect strategic ºi sper[m sã obþinem
maxim de rezultate. Am avut pe lista scurtã
doi furnizori ºi, dupã discuþii prelungite,
demonstraþii ºi argumentãri, am ales
Charisma.“ Ovidiu Apostol, Director General
Adjunct, ISPE.
18
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

EVENIMENT
COMPANY FOCUS
„Istoria noastrã cu TotalSoft începe în
toamna anului 2007, în urma câºtigãrii licitaþiei
pentru externalizarea serviciilor de
HR ºi Payroll. TotalSoft s-a dovedit din
start un partener serios, deoarece a depus
un efort incredibil pentru finalizarea rapidã
a acestui proiect, care cuprindea cca 9.000
de angajaþi. Ulterior, am adoptat Charisma
HR în toate diviziile BRD ºi am interfaþat
soluþia TotalSoft cu sistemul IT global al
grupului. Cu bune, cu rele, am depãºit
orice moment ºi împreunã am devenit o
echipã ce gãseºte întotdeauna soluþii rapide
ºi eficiente.” Aura Todea, Director Compensaþii,
Beneficii ºi Administrare, BRD
Group Societe Generale.
Charisma on-line
Aura Todea
companie. Totodatã, s-a avut în vedere
simplificarea comunicãrii, iar interfaþa a
fost gânditã astfel încât orice informaþie
relevantã sã fie accesibilã din cel mult
trei click-uri. Portalul atrage peste 70%
vizitatori noi, devenind astfel un bun
instrument de promovare ºi marketing.
Existã un modul de comparaþii între versiunile
precedente ºi Charisma 2011,
pentru ca orice client interesat de upgrade
sã identifice uºor care sunt dezvoltãrile
ºi funcþionalitãþile noi ºi sã ºtie
exact ce valoare/beneficii îi va aduce trecerea
la ultima versiune. Portalul va deveni
ºi un suport în dezvoltarea Clubului
Utilizatorilor Charisma.
Charisma internaþional
În 2010, TotalSoft a pus în aplicare ºi
dorinþa mai veche de ieºire pe piaþa externã,
mai mult sau mai puþin regionalã.
Compania a deschis filiale în Grecia, Serbia,
Bulgaria ºi Qatar, a derulat primul
proiect pe o piaþã vest-europeanã, iar mai
nou va semna un proiect de implementare
în Senegal, în cadrul unei reprezentanþe
a BMW. ,,Derularea proiectelor în
afara þãrii este mai dificilã deoarece îþi
lipsesc notorietatea ºi referinþele de acasã,
ba mai mult poate exista ºi o suspiciune
din partea clienþilor, însã toate aceste
elemente ne-au fãcut sã ne focalizãm
pe problemele reale pe care le avem ºi pe
depãºirea acestora”, considerã Liviu Drãgan.
Extinderea pe pieþele externe rãmâne
unul dintre obiectivele principale ºi
pentru anul 2011, existând inclusiv demersuri
concrete pentru achiziþia unor
companii din Turcia ºi Polonia. Pe termen
scurt, aºteptãrile sunt pentru o echilibrare
a veniturilor obþinute pe piaþa localã
cu cele externe.
GABRIEL VASILE
În cadrul evenimentului a fost lansat
oficial ºi noul portal, care se doreºte o comunitate
profesionalã loialã brandului ºi
un instrument care sã poatã comunica
real nivelul de expertizã acumulat în
Daniel Ionescu, Director de Marketing ºi
Strategie TotalSoft, alãturi de noutatea anului:
Charisma pe iPad
Evenimentul s-a încheiat cu o galã festivã, prezidatã de Horia Brenciu,
în cadrul cãreia s-au acordat premii menite sã recunoascã ºi sã încurajeze
tinerele speranþe (Andrei Purice, proaspãt medaliat cu aur la
Olimpiada Balcanicã de Informaticã, octombrie 2010, ºi scriitorului ºi
jurnalistului Dan Mircea Cipariu) precum ºi Premiile Charisma:
• Cel mai important proiect de implementare (Mic.Ro)
• Cel mai important proiect internaþional (Raiffeisen Leasing International)
• Cel mai important client de postimplementare (Caroli )
• Cel mai creativ client (BCR Leasing)
• Omul anului 2010 (Cezar Zaharia - Farmexpert)
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH
19

BI | EVENIMENT
ENTERPRISE APPLICATIONS
Interes în creºtere
pe piaþa localã pentru tehnologiile
SAS Institute
sighted decisions may
end up compromising the future.“
Verdictul pronunþat de
Doug Squibb, Global Performance
Management SAS In-
„Short
stitute, cu ocazia prezentãrii susþinute în
cadrul SAS Forum România 2010,
reuºeºte sã sintetizeze clar obiectivul
principal al celei de a patra ediþii a
evenimentului. Acela de a prezenta în
faþa audienþei, reunite la începutul lunii
noiembrie, noile tehnologii ºi soluþii
prin care SAS Institute rãspunde problemelor
cu care se confruntã companiile
în actualul context economic. Probleme
generate de nevoia valorificãrii
volumelor uriaºe de date generate de
soluþiile informatice complexe, de imperativul
integrãrii insulelor de date existente
în cadrul majoritãþii companiilor,
de necesitatea stringentã a fidelizãrii ºi
valorificãrii superioare a clienþilor, dar
mai ales de nevoia unor instrumente de
analizã predictivã, care sã asigure un instrument
de suport decizional eficient.
Necesitãþi din ce în ce mai stringente
în actualul context economic, lucrul
evidenþiat ºi de analiºtii de la Gartner,
conform cãrora „Pattern-Based
Strategy“ este unul dintre vectorii de
forþã ce vor schimba radical modul în
care va evolua ºi arãta mediul economic
în urmãtorii ani. Potrivit analiºtilor
citaþi, identificarea modelelor ºi tiparelor
– de comportament al clienþilor,
de evoluþie a pieþei, de prognozare a
cererii etc. –, folosind varii surse de
date, este o prioritate din ce în ce mai
clarã pentru multe companii. Fapt care
genereazã o cerere în creºtere constantã
Cezar Cursaru,
Country Manager SAS România
de instrumente de analizã a performanþei
manageriale, de analizã predictivã,
de data mining sau de analizã contextualã
complexã, zonã în care SAS Institute,
prin soluþiile ºi tehnologiile pe
care le deþine, este unul dintre liderii
pieþei.
De altfel, dupã cum ne-a declarat
Cezar Cursaru, Country Manager SAS
România, moderatorul ºi gazda evenimentului,
evoluþia înregistratã de filiala
localã a SAS Institute confirmã acest
trend. Rezultatele înregistrate de SAS
România în cursul acestui an relevã un
interes în creºtere pentru instrumentele
ºi tehnologiile avansate de analizã a
datelor, din ce în ce mai multe companii
din zona telecom ºi financiar-bancarã
manifestând un interes sporit faþã de
soluþiile de tipul Business Analytics,
Risk Intelligence, Performance Management
ºi Customer Intelligence.
Prima generaþie localã
de specialiºti SAS
Ediþia localã a forumului SAS Institute
de anul acesta a reunit în faþa unei
numeroase audienþe o serie de specialiºti
ai companiei, precum Allan Russell, SAS
Senior vice president of Strategy, David
Barkaway, SAS Global Technology
Practice, Malcolm Lightbody, SAS Customer
Intelligence Global Practice,
Doug Squibb, Global Performance Management
SAS Institute, Sorin Anghel,
SAS Risk Intelligence Global Practice, ºi
Istvan Musza, Region Manager SAS
Danube Region. Acestora li s-au alãturat
ºi reprezentanþi ai câtorva companii
client din regiune (Alianz Slovacia, HPB
Croaþia, T-Mobile Cehia), care au
prezentat o serie de studii de caz
realizate în urma implementãrii soluþiilor
SAS.
O notã aparte printre cei din urmã a
reprezentat-o prezentarea susþinutã de
Anca Andreescu ºi Daniel Pele, Ph.D. Lectures
la catedrele de Informaticã Economicã,
respectiv Statisticã ºi Econometrie
ale Academiei de Studii Economice din
Bucureºti, instituþie cu care SAS Institute
România a demarat, în decembrie 2009,
un parteneriat educaþional. Deºi, practic,
nu a trecut niciun an de la inaugurarea
Centrului de excelenþã SAS din cadrul
ASE, rezultatele obþinute de cadrele didactice
ale universitãþii au relevat un interes
în creºtere din partea studenþilor pentru
aceastã specializare, previziunile profesorilor
fiind de extindere atât a programei de
studiu, cât ºi a numãrului de specializãri ºi
20
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

EVENIMENT | BI
ENTERPRISE APPLICATIONS
catedre care sã includã cursuri dedicate
studiului tehnologiilor SAS. Prezentarea
rezultatelor obþinute de cele douã catedre,
din cadrul ASE s-a bucurat de un interes
deosebit din partea reprezentanþilor principalilor
operatori telecom ºi ai instituþiilor
bancar-financiare prezenþi la eveniment,
direct interesaþi de noile generaþii
de absolvenþi cu specializare în soluþii
analitice SAS.
Inovare vs optimizare
În prezentarea sa („Anticipate and
Manage Change The Value of Analytics“),
Allan Russell, SAS Senior Vice
President of Strategy, a abordat una dintre
provocãrile majore cu care se confruntã
companiile din întreaga lume în
era post-crizã ºi anume echilibrarea balanþei
între optimizare ºi inovare. Prin
plasarea în opoziþie a celor prioritãþi,
Russell a evidenþiat avantajele, dar ºi
riscurile aferente acestor douã procese
complexe, pledând pentru utilitatea ºi
necesitatea inovãrii incrementale. O
Allan Russell, SAS Senior Vice
President of Strategy
abordare eficientã în actualul context
economic, în care companiile au conºtientizat
necesitatea gãsirii unor noi cãi de
a face faþã potopului informaþional cu
care se confruntã. Nevoia stringentã de
date de calitate, care sã poatã fi transformate
prin intermediul instrumentelor
de analizã complexe, în informaþii utile
în procesul decizional a generat o transformare
sensibilã a rolului IT-ului în
cadrul structurilor organziaþionale.
Potrivit articolului „Data, data everywhere“,
publicat în ediþia din februarie
2010 a „The Economist“: „CIO-ul a cãpãtat
un rol din ce în ce mai proeminent
în cadrul top managementului, simultan
cu apariþia unui nou tip de profesionist:
un savant al datelor, care combinã aptitudinile
unui programator software, cu
cele ale unui statistician, dar ºi ale unui
povestitor ºi artist, totul pentru a extrage
pepitele de aur ale informaþiilor ascunse
sub munþi de date“.
O exprimare care sintetizeazã plastic
evoluþia acceleratã a pieþei de la instrumentele
descriptive cãtre tehnologiile
predictive de Business Intelligence ºi
Business Analytics, fãcând trecerea de la
mangementul reactiv cãtre cel proactiv.
Rãspunsul SAS Institute la aceastã cerere
concretã a pieþei este reprezentat de o
suitã extinsã de soluþii ºi tehnologii care
permit companiilor sã realizeze analize
statistice pe volume mari de date, pe
baza cãrora pot fi generate prognoze ºi
modele predictive. Russell a exemplificat
în prezentarea sa câteva astfel de
soluþii, precum instrumentele complexe
de Business Analytics dedicate zonei de
retail, dar ºi tehnologiile novatoare
adaptate sã facã faþã provocãrilor generate
de dezvoltarea explozivã din ultimii
ani a interacþiunilor sociale din mediul
on-line (prezentând modul în care un
instrument precum SAS Social Media
Analytics poate ajuta o companie sã-ºi
monitorize ºi gestioneze eficient interacþiunea
cu comunitãþile virtuale).
Imperativul calitãþii datelor
În continuarea prezentãrii introductive
susþinute de Allan Russell, David
Barkaway a evidenþiat importanþa proceselor
de integrare a surselor de date,
dar mai ales a modului de pregãtire a
acestora, astfel încât calitatea datelor sã
permitã realizarea unor modele predictive
cât mai corecte. Barkaway a parcurs
ºi exemplificat concret etapele pe care le
suportã datele, de la identificarea
surselor corecte de date, capturarea acestora
ºi fazele de integrare, filtrare ºi
David Barkaway,
SAS Global Technology Practice
transformare, relevând importanþa acestora
în tehnologiile de Data Mining ºi
analizã predictivã aplicate în cadrul unei
companii.
Aplicaþii exemplificate în prezentãrile
susþinute de Malcolm Lightbody, care a
ilustrat modul în care tehnologiile analitice
pot fi aplicate în zona de marketing,
Doug Squibb, care a abordat problema eficientizãrii
managementului performanþei
cu ajutorul soluþiilor de Business Analytics,
ºi de Sorin Anghel, care a prezentat
noile tendinþe ºi tehnologii apãrute în
zona de analizã a riscului operaþional.
Exemple practice din zona marketingului
ºi a riscului operaþional au
fost prezentate ºi în cadrul celor douã sesiuni
dedicate studiilor de caz, în timp
ce o a treia sesiune a fost rezervatã exclusiv
prezentãrii noilor tehnologii ºi
soluþii incluse în versiunea SAS 9.2, respectiv:
SAS Enterprise Miner 6.2, SAS
Activity-Based Management 6.4 ºi SAS
Enterprise Guide 4.3.
Concluzia la finalul acestui maraton
tehnologic reprezentat de cea de a patra
ediþie a evenimentului organizat de SAS
Insitute pe plan local este o confirmare a
unei predicþii exprimate de Cezar Cursaru
în 2007 ºi anume cã SAS Forum
România a devenit nu doar un eveniment
de tradiþie, ci principala reuniune anualã
a profesioniºtilor din domeniul Business
Intelligence&Analytics din România.
RADU GHIÞULESCU
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH 21

BI | DASHBOARD
ENTERPRISE APPLICATIONS
Cum sã proiectezi un tablou
de bord cu adevãrat util
Tablourile de bord tind sã acceadã în ultimii
ani la statutul de „commodity“, utilitatea lor
în procesul decizional cotidian fiind unanim
recunoscutã. Crearea ºi personalizarea eficientã
a unor astfel de unelte nu este însã un
proces facil, chiar dacã designerii de dashboard-uri
îºi dau toatã silinþa pentru a le pãstra
cât mai simple, intuitive ºi prietenoase.
n urmã cu aproape doi ani, specialiºtii
cotau dashboard-ul ca fiind
Î
unealta perfectã pentru deblocarea ºi
valorificarea anilor de investiþii fãcute
de o companie în tehnologia informaþiei.
De atunci, percepþia nu s-a
schimbat radical, chiar dacã tablourile de
bord au beneficiat de „adaousuri“ ºi integrãri
cu alte unelte novatoare, menite sã
le þinã în pas cu vremea (tehnologiile
Mash-up, de exemplu).
În pofida schimbãrilor, a diversificãrii
funcþionalitãþilor ºi ariilor de acoperire,
rolul dashboard-ului în mediul enterprise a
rãmas acelaºi ºi anume cel de a agrega ºi
corela volumele de date generate de aplicaþiile
informatice complexe (de tipul Enterprise
Resource Planning, Business Intelligence,
Customer Relationship Management
etc.), astfel încât sã ofere un suport
decizional eficient ºi sigur.
Însã, pentru a acþiona ca o interfaþã eficientã
între sistemele de analizã a datelor
ºi factorul decizional, dashboard-urile trebuie
sã fie concepute nu doar ca niºte simple
cadrane, grafice etc., ci adaptate, pe de
o parte comportamentului uman, iar pe de
alta cerinþelor de business. Condiþii de care,
uneori, clienþii neobiºnuiþi cu utilizarea
unor asemenea unelte (ºi subjugaþi adesea
de abundenþa de date la care pot avea acces
„dintr-un singur click“) nu þin cont atunci
când opteazã pentru utilizarea unui astfel
de instrument. Tocmai din acest motiv,
specialiºtii avertizeazã cã proiectarea ºi
crearea designului unui dashboard reprezintã
un demers care necesitã experienþã în
acest domeniu, atenþie ºi o bunã cunoaºtere
atât a business-ului în sine, cât ºi a nevoilor
reale ale utilizatorului final.
Dacã nu se þine cont de acest avertisment,
este foarte probabil ca utilizatorul
final novice într-ale tablourilor de bord –
încântat de posibilitatea configurãrii personalizate
(de metoda „drag&drop“, de posibilitatea
schimbãrii culorilor, a formelor
grafice de afiºare a datelor etc.) – sã aleagã
calea testãrii prelungite pânã la identificarea,
pe cale strict empiricã, a variantei optime
(în cazul în care se reuºeºte acest fapt).
Ceea ce contravine grav exact scopului
final al dashboard-urilor – acela de a creºte
eficienþa angajaþilor.
Necesitatea muncii în echipã
Un designer cu experienþã în realizarea
de dashboard-uri va þine întotdeauna cont
în activitatea de proiectare ºi customizare a
tablourilor de bord de o serie de principii
funcþionale (stipulate clar în literatura de
specialitate). Primul dintre acestea
abordeazã problema amplasamentului,
iar regula de bazã în acest caz
este foarte clarã: pentru ca tablourile
de bord sã fie cu adevãrat
eficiente atunci ele trebuie sã
fie direct accesibile în orice
moment. Respectiv sã fie amplasate
pe desktop ºi sã nu necesite
logãri multiple sau accesarea
mai multor aplicaþii.
Este adevãrat însã cã mulþi
utilizatori nu vizualizeazã
desktop-ul decât la începutul
ºi sfârºitul zilei de muncã, respectiv
atunci când deschid ºi
închid calculatorul. Un lucru absolut
normal, având în vedere cã,
într-o zi normalã de lucru, desktop-ul este
acoperit rapid de email-uri, documente,
ecrane de aplicaþii, prezentãri etc. Problema
accesului rapid la tabloul de bord – fãrã
a ieºi din alte aplicaþii sau a minimiza toate
documentele deschise – poate fi un model
de dashboard compact, care sã poatã fi
accesat simplu, fãrã a reduce vizibilitatea
celorlalte documente/aplicaþii deschise.
Pentru ca aceastã „prezentare comprimatã“
sã fie eficientã, design-ul tablourilor
de bord, trebuie sã fie realizat cu grijã, astfel
încât sã nu fie afectat volumul de informaþii
furnizat utilizatorului. Oferirea
rapidã de informaþii cu adevãrat utile, în
mod corect, intuitiv ºi într-un mod accesibil
reprezintã principala provocare chiar ºi
pentru designerii cu o experienþã solidã.
Pe de o parte pentru cã este nevoie
de stabilirea seriilor de
metrici relevante
pentru fiecare
categorie
de
22
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

DASHBOARD | BI
ENTERPRISE APPLICATIONS
utilizatori (proces care se realizeazã pe baza
rezultatelor furnizate de analizele interne),
iar pe de altã parte pentru cã trebuie identificate
abordãrile corecte din punct de vedere
al designului, atât la nivel funcþional,
cât ºi vizual. Dacã nu furnizeazã informaþii
de calitate, cu adevãrat relevante pentru
aria de activitate a utilizatorului final, un
tablou de bord – chiar dacã este bine poziþionat
ºi are un design excelent – este perfect
inutil. De aceea, în aceastã etapã a procesului
de definire-proiectare-personalizare
a tablourilor de bord, rolul principal
revine, într-o primã fazã, echipei de
analizã internã, care trebuie sã identifice
metricile relevante pentru fiecare profil de
utilizator stabilit. Pe de altã parte, dacã
furnizeazã respectivele informaþii, dar o
face într-un mod inadecvat ºi greu accesibil,
utilitatea tabloului de bord tinde iarãºi
spre zero, suportul decizional fiind nul.
În acest caz, „vioara întâi“ va fi echipa de
designeri, care va trebui însã sã continue
colaborarea cu echipa companiei client.
Erori de evitat
Aºa cum aminteam, sarcina designerilor
nu este una facilã, pentru cã trebuie
sã rãspundã, în afara cerinþelor generale
enumerate mai sus – poziþionare, accesibilitate,
calitate a informaþiilor –,
unora mult mai concrete. „Principiile“
de proiectare enunþate de specialiºti nu
sunt puþine ºi necesitã experienþã pentru
a le echilibra optim în produsul final
(iar acest lucru se poate face doar printr-o
colaborare directã cu echipa beneficiarului).
Iatã câteva greºeli uzuale pe
care orice designer de dashboard-uri trebuie
sã încerce sã le evite pe cât posibil:
• Un numãr prea mare de tablouri de
bord. Proiectantul trebuie sã aibã grijã
sã limiteze dashboard-urile afiºate la
strictul necesar, altfel existã riscul ca informaþiile
irelevante sã capteze atenþia
utilizatorului final;
• Furnizarea datelor în contexte inadecvate.
Trebuie avut grijã ca formulele
grafice adoptate/utilizate sã indice în
mod explicit, vizibil dacã rezultatele
afiºate sunt bune sau rele;
• Afiºarea detaliilor inutile, aglomerarea
cu unelte lipsite de valoare pentru
utilizator, introducerea inutilã a
graficelor, doar pentru cã acest lucru
este posibil;
• Exprimarea valorilor în
unitãþi de mãsurã necorelate/inadecvate;
• Alegerea formulelor
grafice necorespunzãtoare
(utilizarea unui „grafic
plãcintã“, de exemplu,
atunci când un tabel
clasic ar fi mult mai
util ºi eficient);
• Neevidenþierea
datelor cu adevãrat
importante.
Sunt doar câteva
dintre „capcanele“
care trebuie evitate,
lucru care însã nu
poate fi realizat de cãtre
designer de unul singur.
O recomandare de strategie
Specialiºtii recomandã drept o strategie
utilã, atunci când se decide implementarea
unui sistem de tablouri de bord într-o companie,
startarea acestui proces prin crearea
unui model prototip de dashboard, care sã
utilizeze date uºor de obþinut sau un set de
date demo. Aceastã abordare, în prima fazã
a procesului, este utilã atunci când se doreºte
promovarea ºi conºtientizarea beneficiilor
oferite de o asemenea unealtã la
nivelul întregii comanii.
Odatã realizat acest prim pas, pe baza
feedback-ului obþinut, dar ºi a analizei interne,
se trece la identificarea grupurilor
de utilizatori pentru care dashboard-urile
reprezintã un instrument cu adevãrat util.
Stabilirea grupurilor de utilizatori este
utilã în crearea de profiluri specifice, respectiv
a identificãrii datelor necesare în
desfãºurarea activitãþii fiecãrui grup. Dupã
identificarea indicatorilor care se doresc a
fi afiºaþi, trebuie decelate sursele de unde
provin aceste date, ceea ce poate
reprezenta o altã provocare, funcþie de
gradul de accesibilitate al acestora. Urmãtorul
pas este ºi mai delicat, dacã se doreºte
furnizarea de date prelucrate ºi nu date
brute, deoarece presupune crearea unui
layer de prelucrare, prin integrarea de instrumente
specifice de Business Intelligence.
Nu toate tablourile de bord necesitã
însã date prelucrate. O datã cu etapa
stabilirii indicatorilor-cheie pentru fiecare
grup se poate starta ºi procesul de identificare
a modului optim în care aceste informaþii
pot fi vizualizate. Multitudinea de
opþiuni grafice pe care le oferã tablourile de
bord face ca lãsarea alegerii la latitudinea
utilizatorilor sã nu fie, întotdeauna, o decizie
corectã, limitarea acestora putând oferi
un plus de eficienþã. Startarea procesului de
„definire graficã“ cât mai rapid este utilã,
pentru cã, în majoritatea cazurilor, se
dovedeºte consumatoare de timp.
Ultima etapã este cea de construire propriu-zisã
a tabloului de bord pe baza informaþiilor
stabilite anterior, completatã de cea
a reajustãrii pe baza feedback-ului venit din
partea utilizatorilor finali.
RADU GHIÞULESCU
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH 23

IMAGING & PRINTING
ENTERPRISE APPLICATIONS
Print Management,
ultima
frontiera IT
)
„Paperless office“, ideea revoluþionarã
lansatã de „Business Week“ în 1975, rãmâne,
încã, un deziderat intangibil. În pofida
exploziei mijloacelor de comunicare electronice,
a informatizãrii accelerate a proceselor
de business, a creºterii ratei de penetrare a
sistemelor electronice de gestionare a documentelor,
consumul de hârtie în cadrul companiilor
– ºi a consumabilelor aferente
echipamentelor de printare ºi copiere – nu
poate fi eliminat total. Dar poate fi scãzut ºi
þinut sub control cu ajutorul soluþiilor ºi serviciilor
dedicate de print management.
Climatul economic dificil al ultimilor
ani a obligat companiile
sã analizeze cu atenþie
sporitã mijloacele prin care pot
realiza economii, la toate
nivelurile. Iar zona de printing&imaging
poate genera astfel de economii, deloc
neglijabile, dacã þinem cont de evaluarea
cabinetului de analizã Gartner, potrivit
cãruia costul total de operare aferent imprimantelor
ºi copiatoarelor reprezintã
între 1 ºi 3% din cifra totalã de afaceri a
unei companii. O estimare care poate
pãrea hazardatã, însã Aberdeen Group
evalueazã costul total de operare aferent
imprimantelor ºi copiatoarelor ca
reprezentând între 3 ºi 5% din totalul
cheltuielilor operaþionale (potrivit studiului
„Category Expenditure Management:
Print and Print Services“).
Interes local în creºtere
Chiar dacã aceste cifre nu se confirmã
întrutotul ºi pe plan local, din ce
în ce mai multe companii din România
au început sã devinã interesate de
economiile pe care le pot aduce soluþiile
ºi serviciile de print management.
„Contextul economic al ultimilor doi
ani a contribuit decisiv ºi imediat, aºa
cum înainte puþini oameni de vânzãri au
reuºit sã sensibilizeze ºi sã aducã la
aceeaºi masã diverºii responsabili de
bugete asociate imprimãrii din cadrul organizaþiilor.
Ca prin minune, tradiþionala
fragmentare a deciziilor ºi bugetelor de
hardware, servicii ºi respectiv consumabile
(sau imprimante ca active IT versus
copiatoare ca active ale administrativului)
s-a atenuat considerabil, sub presiunea
top managementului de reducere a
cheltuielilor, mai ales a celor nelegate direct
de obiectul afacerii. Interesul comun
al directorilor IT, de achiziþii sau administrativ
de a calcula un cost real de utilizare
a serviciului de print, ba chiar de a
evidenþia costurile indirecte ºi eforturile
multiplicate asociate producþiei ºi distribuþiei
interne de documente, a creat un
curent la care HP are ºi capabilitãþile ºi
viziunea sã rãspundã necesitãþilor unei
organizaþii, independent de industria din
care face parte sau dimensiunea acesteia“,
explicã Cristian Gîlmeanu, Enterprise
Sales Manger Imaging and Printing
Group Hewlett-Packard.
O evoluþie confirmatã ºi de Gabriel
Kaufmes, CEO Eurocom, care subliniazã
însã necesitatea unei abordãri
etapizate: „La momentul actual, se observã
o creºtere a gradului de interes al
companiilor prezente pe piaþa româneascã
pentru soluþiile/serviciile de
Print Management. Este nevoie de o
abordare strategicã, pe etape, ºi de o
evaluare corectã a nevoilor fiecãrui
client în parte pentru a ajunge la un
grad cât mai mare de înþelegere a avantajelor
oferite de soluþiile ºi serviciile de
Print Management.“
De unde provin principalii clienþi
Deºi economiile generate de zona
de print management sunt accesibile
24
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

IMAGING & PRINTING
ENTERPRISE APPLICATIONS
oricãrei companii, indiferent de dimensiunea
acesteia sau de domeniul de activitate,
pe plan local se pare cã doar
marile companii se orienteazã spre servicii
ºi soluþii profesionale. Astfel
potrivit lui Gabriel Kaufmes, Eurocom,
„cele mai multe cereri pentru implementarea
unor soluþii ºi servicii integrate
de Print Management vin din
partea marilor companii de stat ºi a
companiilor multinaþionale, cu precãdere
din partea bãncilor ºi firmelor
de asigurãri“.
Sectorul public reprezintã însã o
zonã delicatã, în care existã interes ºi o
nevoie evidentã, dar nu ºi cereri concretizate
clar susþine Cristian Gîlmeanu,
HP: „În România, organizaþiile
din sectorul financiar ºi telecomunicaþii
sunt prospectul cel mai matur din perspectiva
interesului pentru externalizare,
urmate de companiile de utilitãþi,
distribuþie ºi retail, urmate apoi de
sectorul productiv. În sectorul public
interesul este, de asemenea, foarte puternic,
însã procedura complicatã de
achiziþii ºi insecuritatea bugetului multianual
sunt principalii inhibitori pentru
majoritatea organizaþiilor publice.“
Ierarhia beneficiilor
urmãrite de client
Panoplia de argumente în favoarea
adoptãrii soluþiilor de print management
sau pentru apelarea la servicii
dedicate acestei zone este destul de
amplã. Dar leit-motivul îl reprezintã
economiile care se pot realiza ºi care,
potrivit studiilor statistice, pot reprezenta,
în primul an de implementare,
circa 50% din costurile totale aferente
zonei de printing&imaging. Ori, dacã
þinem de estimãrile Gartner sau Aberdeen
nu este deloc puþin.
Privind din perspectiva clientului,
ierarhia principalelor cerinþe ale acestuia,
potrivit lui Gabriel Kaufmes, se
prezintã astfel:
•
reducerea costurilor cu consumabilele
(hârtie ºi toner) – 30%;
•
reducerea perioadelor de downtime
– 25%;
•
scãderea costurilor serviciilor de
mentenanþã ºi suport, garanþia calitãþii,
predictibilitatea costurilor –
15%;
•
controlul pe utilizator, proiect, departament
– 15%;
•
flexibilitate cât mai mare a contractului
– 15%.
Alex Gîlmeanu propune o abordare
mai nuanþatã a acestui subiect, explicând
cã beneficiile urmãrite diferã funcþie de
interlocutor: „Ierarhia beneficiilor urmãrite
sau a cerinþelor clientului, într-o
discuþie despre optimizarea serviciului
de imprimare, este dependentã de
nivelul la care se poartã aceastã discuþie,
la nivel de departament IT, achiziþii sau
administrativ sau superior, de management
operaþiuni. În principiu, beneficiile
urmãrite sunt comune, ponderea în
decizie este diferitã. Beneficiile tangibile
urmãrite la nivel de departament sunt:
• reducerea ºi controlul costurilor vizibile
(consumabile, service, echipamente)
- 60%, • monitorizarea ºi îmbunãtãþirea
disponibilitãþii serviciului (SLA-ul) -
20%, • soluþii de tipul pãstrãrii confidenþialitãþii
datelor ºi distribuþie internã
a costurilor imprimãrii - 10-15% (în
creºtere). Beneficiile mai putin tangibile,
dar existente pe agenda top managementului,
sunt optimizarea proceselor
de business, complianþa cu normele în
vigoare (legale, de securitate, de mediu),
menþinerea unui nivel crescut de satisfacþie
al clienþilor externi ºi interni.“
O frontierã accesibilã
În literatura de specialitate, soluþiile
ºi serviciile dedicate de print management
sunt adesea considerate drept „ultima
frontierã IT“. Este vorba însã de o
frontierã accesibilã nu doar marilor
companii, ci ºi celor de dimensiuni mici
ºi medii, care, prin intermediul acestor
isoluþii ºi/sau servicii, pot obþine o serie
de beneficii direct accesibile. Primul pas
e ca factorii de decizie sã conºtientizeze
nevoia de a monitoriza ce ºi cât se consumã
în cadrul companiei. Apoi, soluþii
existã.
RADU GHIÞULESCU
CUM ARATÃ
CLIENTUL IDEAL
„Portretul-robot
al unei companii
interesate de
soluþiile ºi serviciile
de print
management ar
arãta astfel: are
peste 100 de utilizatori,
necesitã
servicii complexe
ºi complete de
printare, copiere, scanare, arhivare,
are volume diferite pe fiecare departament
în parte ºi are nevoie ca, în
cazul unei defecþiuni, timpul de înlocuire
ºi/sau repunere în
funcþionare a echipamentului sã fie
extrem de scurt, cuprins între 2 ºi 4
ore. De asemenea, serviciile ºi
soluþiile oferite trebuie sã ajute
clientul sã se concentreze asupra
propriului business, fãrã sã-l forþeze
sã aloce timp pentru rezolvarea
problemelor de print apãrute.“
Gabriel Kaufmes, CEO Eurocom
„Orice companie
cu un grad de
complexitate suficient
de mare
încât sã nu mai
poatã gestiona
transparent ºi
centralizat procesele
ºi costurile
reprezintã un
prospect viabil
pentru soluþiile de Print Management.
Afirmaþiile Gartner sau IDC,
conform cãrora costurile de imprimare
ale unei organizaþii se pot
reduce cu 10-30% prin abordarea
unei soluþii de tip Managed Print
Service, sunt perfect valalabile ºi
pentru piaþa localã, mai ales pentru
companiile cu peste 500 de angajaþi
sau peste 100 de echipamente
de tipãrire.“
Cristian Gîlmeanu,
Enterprise Sales Manger Imaging and
Printing Group Hewlett-Packard
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH 25

IMAGING & PRINTING
ENTERPRISE APPLICATIONS
HP revoluþioneazã printing-ul:
dacã poþi trimite e-mail, poþi imprima!
Tehnologia ePrint, lansatã în România la
sfârºitul lunii octombrie, plaseazã din nou
HP în pole position pe piaþa de printing.
Noua tehnologie oferã utilizatorilor de
echipamente mobile ceea ce lipsea cu
desãvârºire în acest segment: funcþia de
ePRINT. Nu trebuie instalate drivere, nu conteazã
ce sistem de operare foloseºte echipamentul
mobil, ce capabilitãþi hardware are!
Tot ceea ce conteazã este sã fie conectat la
Internet ºi sã poatã transmite un simplu
mesaj de e-mail. Restul îl face HP ePrint.
Prin aceastã nouã tehnologie,
HP permite tuturor imprimarea
documentelor direct de
pe orice echipament conectat
la Internet care poate transmite
un simplu mesaj de e-mail. Este de
ajuns sã introduci adresa de e-mail a imprimantei
în clientul de e-mail al telefonului
sau al tabletei mobile ºi sã ataºezi
documentul pe care îl doreºti imprimat.
În câteva minute, echipamentul HP cu
capabilitãþi ePrint, conectat într-o reþea
cu acces la Internet, dar fãrã a fi instalat ºi
legat la un calculator, va primi mesajul de
e-mail ºi documentul ataºat de la serverul
hpeprint.com ºi îl va tipãri. Nemaifiind
necesarã conexiunea la de un computer
pentru a imprima, HP ºi partenerii sãi
vorbesc simbolic de “Declaraþia de independenþã
a imprimantelor!”
Beneficii suplimentare
HP oferã utilizatorilor posibilitatea
de a transmite documente direct de pe
multifuncþional cãtre Internet sau de a
accesa informaþia din Internet direct de
pe ecranul multifuncþionalului. Noul
serviciu HP Web Printing conecteazã
echipamentul direct cu marii furnizori
de informaþii din Internet.
Fiecare echipament HP cu capabilitãþi
Web Printing se conecteazã la
server-ul central HP ºi îºi descarcã aplicaþiile
necesare, prin intermediul cãrora
utilizatorii pot accesa informaþii, precum:
starea vremii, mersul trenurilor,
rezervãri de bilete de avion, ºtirile zilei,
documente salvate în Google Docs, hãrþi
ºi multe altele. Prin câteva click-uri pe
ecranul de tip Touch al echipamentului,
ai acces la toate acestea ºi le poþi imprima
pe loc, fãrã calculator.
HP a introdus aceste noi tehnologii
în noua serie de multifuncþionale HP
Photosmart ºi HP Officejet Pro cu
conectare directã în reþea (cu sau fãrã
fir), în noua serie de echipamente laser
monocrom ºi color de reþea, precum ºi în
noua serie de echipamente de imprimare
de format mare (HP DesignJet). Toate
aceste noi produse sunt marcate e-Print.
Disponibilitate
Produsele HP din gama e-PRINT vor
fi disponibile prin importatorii autorizaþi
AGIS, DESPEC, GEMINI ºi RHS, la
partenerii acestora, precum ºi în reþelele
magazinelor: ALTEX, CARREFOUR,
CORA, DOMO, FLANCO, REAL,
MEDIA GALAXY, METRO, SELGROS.
În momentul de faþã aceste produse
pot fi gãsite în Bucureºti în Media
Galaxy, cea mai ieftinã imprimantã ce
încorporeazã aceastã tehnologie având
un preþ de 99 de euro fãrã TVA. Toate
produsele noi HP vor avea înglobatã
tehnologia ePrint ºi doar tehnologia HP
va da posibilitatea oricãrui dispozitiv
mobil sã imprime, cu condiþia conectãrii
la Internet.
Pentru început, tehnologia este disponibilã
pe inkjet, urmând sã fie extinsã ºi la
produsele laser. În plus, echipamentele
large-format mai vechi pot beneficia de
aceastã platformã tehnologicã. Pentru
zona de enterprise, noul concept va fi
adaptat în funcþie de nevoile specifice, cu
plusuri mai ales pe parte de securitate.
Cum funcþioneazã HP ePrint
Serviciul HP ePrint alocã fiecãrui
echipament de reþea cu capabilitãþi
ePrint (imprimantã sau multifuncþional)
câte o adresã unicã de e-mail. Pentru
aceasta, trebuie doar sã conectezi
echipamentul la o reþea cu acces la Internet.
Apoi, poþi transmite orice document
de tip Microsoft Office (Word,
Excel, PowerPoint), PDF, imagine cãtre
acea adresã de e-mail, iar serverul ePrint
o va decodifica ºi transmite direct cãtre
imprimantã.
Pentru a asigura securitatea ºi confidenþialitatea
clientului, fiecare adresã de
e-mail HP ePrint este unicã ºi nu va fi
pusã la dispoziþia altora, decât în cazul
în care clientul decide acest lucru. HP
ePrint foloseºte filtre anti-spam, pe
lângã alte mãsuri de securitate ºi confidenþialitate.
Adresa de e-mail poate fi
re-setatã oricând. În plus, utilizatorii pot
crea o “listã albã” pentru a se asigura cã
vor primi documente imprimate doar de
la o listã selectatã de adrese de e-mail.
HP oferã programatorilor acces la
platforma de dezvoltare de aplicaþii pentru
echipamentele cu capabilitãþi ePrint
ºi Web Print, pentru a lãrgi numãrul ºi tipul
aplicaþiilor disponibile. Oricine poate
crea ºi posta pe server o nouã aplicaþie.
De acum înainte va fi mult mai uºor
sã postãm un nou articol pe blog, utilizând
multifuncþionalul pentru a scana
ceea ce am scris pe un colþ de hârtie la
restaurant! Sau sã descãrcãm automat ºi
sã imprimãm în fiecare dimineaþã articolele
preferate, pentru a le citi în
metrou în drum spre serviciu, fãrã a
porni calculatorul! (A.B.)
26
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

CALL CENTER
ENTERPRISE APPLICATIONS
Despre metrici ºi calitate în
Call Center
Garanþia eficienþei serviciilor furnizate de
un Call Center poate fi probatã, în faþa
unui beneficiar, în varii moduri, cu ajutorul
a numeroase metrici specializate. Dar eficienþa
operaþionalã a unui Call Center nu
reprezintã o garanþie directã ºi explicitã a
modului în care percepe clientul final calitatea
serviciilor furnizate. Prin urmare,
este sarcina beneficiarului serviciilor de Call
Center sã se asigure cã ofera clientului sãu
calitatea doritã.
Atunci când vine vorba de
metrici, literatura dedicatã
subiectului Call Center
abundã în acronime, care
mai de care mai eliptice pentru
un client care apeleazã prima oarã la
serviciile unui astfel de centru de servicii.
AHT, ASA, ACW, ATT, CPC,
CSAT, FCR, FCST, NCO, OCC, QMS
sunt doar câteva exemple dintr-o paletã
mult mai vastã de „unitãþi de mãsurã“
specifice, a cãror principalã menire este
de a monitoriza ºi mãsura eficienþa activitãþii
angajaþilor într-un Call Center.
Un demers imperios necesar, mai ales în
actualul context economic,
în care clientul
îºi cumpãneºte
mult mai parcimonios investiþiile ºi solicitã
dovezi concrete furnizorului de
servicii în ceea ce priveºte calitatea serviciilor
pe care acesta i le oferã.
Însã, dacã e sã dãm crezare specialiºtilor,
tocmai aici apare problema.
Pentru cã, dincolo de faptul cã pentru
un beneficiar (indiferent dacã se aflã la
prima colaborare cu un Call Center sau
nu) astfel de acronime sunt adesea cvasiirelevante,
problema realã
este dacã înlãnþuirile
de litere garanteazã
ceea ce

CALL CENTER
ENTERPRISE APPLICATIONS
înþelege beneficiarul prin calitate. ªi
aceasta pentru cã termenul de calitate
include, din perspectiva beneficiarului,
ºi nivelul de satisfacþie al clientului final,
respectiv al omului de la celãlalt capãt al
firului. Iar nivelul de satisfacþie reprezintã
un element dificil de cuantificat,
dar este vital pentru beneficiar. Mai precis,
pentru orice tip de beneficiar, pentru
cã fidelizarea clienþilor este, mai ales
acum, o prioritate absolutã pentru orice
tip de companie, indiferent de dimensiunea
sau aria sa de activitate.
Pertinenþa „argumentului” AHT
Sã luãm ca exemplu primul acronim
din lista de mai sus: AHT – Average
Handle Time. AHT reprezintã durata totalã
a muncii alocate apelurilor, care include
Average Talk Time (ATT) ºi Average
after Call Work time (ACW), împãrþitã
la numãrul tuturor apelurilor
primite (într-o zi de lucru, sã zicem).
Este evident cã AHT poate fi ºi este consideratã
o metricã relevantã pentru eficienþa
unui Call Center. Prin urmare
poate fi utilizatã ca argument relevant
pentru nivelul de pregãtire ºi calificare
al agenþilor din respectivul centru ºi ca o
garanþie a calitãþii serviciilor furnizate.
Dar...
Existã critici care susþin cã utilizarea
acestei metrici în discuþia despre nivelul
de satisfacþie al clientului final nu face
sens. ªi asta pentru cã AHT este, de fapt,
un parametru luat în calcul atunci când
se analizeazã eficienþa angajaþilor ºi posibilele
reduceri de costuri, respectiv
economiile care se pot realiza în Call
Center. Dar nu are de-a face în mod implicit
cu calitatea serviciului furnizat.
Specialiºtii susþin cã un manager de Call
Center nu îºi poate seta ca obiectiv principal
AHT pentru cã existã numeroºi
factori care influenþeazã direct timpul
consumat într-un apel ºi care nu þin de
nivelul de pregãtire sau abilitãþile agentului
(cum ar fi complexitatea apelului,
starea de spirit a apelantului etc.). Iar
dacã, totuºi, AHT devine literã de lege,
este mai mult decât probabil cã agenþii
din Call Center vor face tot ce pot pentru
atingerea respectivului obiectiv. Aºa
cã vor reduce cât pot durata apelului,
limitând volumul de informaþii oferit/solicitat
la minimum, vor creºte rata
de transfer a apelurilor complexe, vor
reduce la minim eticheta conversaþionalã,
vor introduce din ce în ce mai
puþine date referitoare la apel/apelant
etc. Ceea ce va duce, inerent, la scãderea
calitãþii serviciilor prestate ºi, inevitabil,
la un nivel de satisfacþie scãzut al clientului
final.
De aceea, specialiºtii recomandã ca
demersul de reducerea AHT sã fie
asumat de cãtre manageri ca o responsabilitate
proprie, ºi nu a agenþilor din
Call Center-ul pe care îl conduc. Cu alte
cuvinte managerii trebuie sã înþeleagã cã
este responsabilitatea lor de a asigura
agenþilor pregãtirea ºi calificarea necesarã
pentru ca aceºtia sã poatã gestiona
apelurile eficient, de a monitoriza gradul
de ocupare al agenþilor astfel încât sã
obþinã un raport de încãrcare optim
(care sã reducã durata de aºteptare ºi, indirect,
rata de abandon), de a se asigura
cã agentul este conºtient de necesitatea
respectãrii procedurilor, a etichetei comunicaþionale,
dar mai ales de prioritatea
oferirii unui nivel de calitate superior
în interacþiunea cu clientul.
Prioritizarea calitãþii
„Demontarea“ argumentului AHT,
ca garant al unui nivel de satisfacþie superior
al clientului final, nu este singurul
caz. Nici ASA (Average Speed of
Answer) nu rezistã la o analizã amãnunþitã.
Fãrã îndoialã cã monitorizarea
timpului pe care trebuie sã-l petreacã
un apelant pânã când sã fie preluat de
un agent este important pentru evaluarea
eficienþei unui agent sau chiar a
activitãþii din Call Center. Dar este
vorba de o medie, care poate ascunde
multe valori care ies din tipare – pot fi
clienþi care primesc rãspunsul dorit în
10 secunde ºi alþii pentru care este
necesar cel puþin un minut. Iar dacã
metrica aceasta nu este corelatã cu FCR
(First Contact Resolution), valoarea de
X secunde datã pentru ASA poate fi
total irelevantã. Motivul – un client
poate reveni de mai multe ori în cursul
aceleiaºi zile, pentru cã rãspunsurile
primite nu îl ajutã decât în rezolvarea
parþialã a problemei.
ªi pentru cã tot am amintit de FCR,
nici mult invocatul First Contact Resolution
(introdus de specialiºti în categoria
metricilor calitative care caracterizeazã
activitatea unui Call Center) nu
este pe deplin acoperitor. ªi asta pentru
cã aceiaºi experþi avertizeazã cã, fãrã luarea
în calcul a feedback-ului clientului,
influenþa FCR asupra nivelului de
satisfacþie al clientului nu poate fi cuantificatã
exact. Soluþia ar fi verificarea
prin sondaj a pertinenþei sale, dar
aceasta înseamnã costuri suplimentare
ºi monitorizarea în timp a interacþiunii
cu clientul, efort pe care puþine companii
sunt dispuse sã-l facã.
Ultimul contra-exemplu: rata de
abandon (Abandon Rate). Care nici ea
nu poate fi consideratã o metricã imbatabilã.
Dacã un manager de Call Center
aduce ca argument o ratã de abandon
foarte scãzutã, trebuie vãzut în ce
condiþii s-a obþinut aceasta. Dacã, de
exemplu, valoarea respectivã este obþinutã
în cadrul unei campanii promoþionale
de tipul „Sunã acum ºi vei
primi, gratuit, un/o...“ este firesc ca rata
de abandon sã fie foarte micã.
Dupã cum se poate observa, argumentele
„criticii de specialitate“ par sã
demonstreze cã metricile utilizate în
evaluarea eficienþei unui Call Center
nu reprezintã argumente perfect viabile
din perspectiva nivelului de satisfacþie a
clientului final. ªi totuºi, Call Centerele
nu duc lipsã de clienþi, iar clienþii
clienþilor nu se declarã în masã
nemulþumiþi de calitatea serviciilor
oferite. Motivul, existã calea de mijloc –
Call Centerele îºi pot proba ºi îmbunãtãþii
eficienþa prin metricile enumerate
anterior, iar beneficiarii acestora
pot impune ca prioritate absolutã
calitatea serviciilor furnizate cãtre
clienþii finali. Restul þine de negociere,
de Service Level Agreements...
RADU GHIÞULESCU
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH 29

CARE CENTER
SERVICII
Nokia Care Center
lanseazã
un card de fidelitate
Prin serviciile oferite, Nokia Care Center, operat
de Euristic Partner, nu reparã doar telefoanele
mobile ale clienþilor, ci oferã ºi asistenþã
tehnicã ºi recomandãri pentru orice probleme
legate de produsele Nokia. Valeria Þenescu,
manager Nokia Care Center, a explicat
pentru Market Watch modul de funcþionare a
centrului ºi a anunþat lansarea cardului de fidelitate,
începând din 15 noiembrie.
Care sunt principalele probleme cu
care vin clienþii în Nokia Care Center?
Solicitãrile clienþilor care vin în centrul
nostru sunt diverse. Pe lângã serviciile de
tip hardware (cosmetizare, curãþare etc.) ºi
software, acordãm suport pentru aplicaþiile
ºi serviciile Nokia (e-mail, hãrþi de navigare
etc.). Pentru cã fiecare client este cel mai
important pentru noi, oferim soluþii care
satisfac nevoile solicitantului. În centrul
situat în str. Grigore Alexandrescu nr. 59,
reparãm doar terminale ºi accesorii Nokia,
efectuãm intervenþii, atât în garanþie, cât ºi
post-garanþie.
Aveþi clienþi fideli?
Da, avem. Clienþii folosesc cu încredere
serviciile noastre, de aceea, dupã prima vizitã,
pentru orice altã neclaritate revin pentru
a obþine informaþii, rezolvãri, soluþii. Se
întâmplã, de asemenea, sã vinã clienþi
cãrora le-a fost recomandatã locaþia de
cãtre utilizatori care au folosit serviciile
noastre ºi au fost mulþumiþi. Cea mai bunã
promisiune de calitate este una demonstrativã,
tocmai de aceea am creat cardul de fidelitate,
ce oferã o reducere de 5% aplicabilã
atât la reparaþiile post-garanþie, cât ºi
la achiziþia de noi accesorii Nokia. Discount-ul
se oferã la fiecare vizitã la centrul
de service, pe toatã durata valabilitãþii de
12 luni a cardului, începând cu data de 15
noiembrie 2010.
Ce solicitãri ale clienþilor
pot fi rezolvate prin telefon?
Recomandãrile pe care le putem oferi
prin telefon sunt reduse, deoarece motivele
care pot genera anumite disfuncþionalitãþi
sunt variate. Este important ºi recomandãm
clienþilor noºtri sã nu intervinã asupra
produsului.
Care este costul mediu al unei reparaþii?
Costul unei intervenþii de service este
în funcþie de solicitare, complexitatea procesului
de remediere, dacã se utilizeazã
piese sau nu. Pentru cea mai simplã intervenþie,
care presupune diagnosticarea defectului,
costul este de 25 de lei, fãrã TVA.
Numãrul reparaþiilor pe zi este de aproximativ
23-25, astfel cã lunar soluþionãm în
jur de 500-600 de solicitãri.
Care este durata medie
a unei reparaþii?
Durata medie a unei reparaþii este de
20-30 de minute. În funcþie de solicitare
sau complexitate, acest interval se poate extinde.
În cazul în care reparaþia constã în
lipituri pe placa de bazã, timpul de reparaþie
se poate extinde pânã la 24 de ore, intervenþia
realizându-se în laboratorul propriu
situat în altã locaþie, în care avem
mediul ºi echipamentul adecvat. Tehnicienii
din cadrul centrului au pregãtirea
tehnicã necesarã desfãºurãrii activitãþii.
Participã constant la cursuri, training-uri
de specialitate, fiind permanent la zi cu inovaþiile
în domeniu.
Au existat situaþii când problemele
au fost soluþionate temporar?
Apar ºi astfel de situaþii, din diverse
motive. De cele mai multe ori sunt legate
de utilizare, setãri, nefamiliarizare sau
unele defecte aleatoare.
Mai existã cereri pentru repararea
modelelor vechi?
Nokia este lider de piaþã, terminalele
fiind foarte fiabile, de aceea solicitãrile la
modelele vechi sunt, în general, de cosmetizare.
Pentru modele noi, situaþiile
tratate sunt legate de cele mai multe ori
de neclaritãþi din partea utilizatorului.
Piesele pe care le utilizãm în toate cazurile
pe care le soluþionãm sunt noi, originale
ºi direct de la producãtor. Pentru protejarea
mediului înconjurãtor, piesele defecte
sunt preluate spre a fi reciclate de
cãtre o companie specializatã. Prin programul
de reciclare implementat, telefoanele
care nu mai sunt de folos utilizatorilor
sunt lãsate în centrul nostru.
Predarea produsului cu scopul de a fi reciclat
se realizeazã în baza unui proces
verbal, tocmai pentru a susþine buna noastrã
intenþie.
Ce alte servicii oferã
Nokia Care Center?
Clienþii au posibilitatea de a achiziþiona
accesorii Nokia originale, având acces la o
gamã largã de produse pentru care au
garanþie 24 de luni de la data cumpãrãrii.
De asemenea, primesc asistenþã tehnicã
pentru orice neclaritate pe care o au cu
privire la produsele ºi serviciile Nokia.
30
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

TEHNOLOGIE | SERVERE
ANTERPRISE APPLICATIONS
Ce înseamnã
„entry-level“
în catalogarea
unui server?
Serverul este elementul central al oricãrei
infrastructuri IT, fiind, în esenþã, un computer
central de la care informaþia este distribuitã
prin intermediul unei reþele cãtre
alte computere periferice. Un astfel de
server poate rula orice tip de aplicaþie: Oracle
Database (ceea ce îl va face sã fie
numit un server bazã de date), Microsoft
Exchange (devenind astfel un e-mail
server) sau poate gãzdui diverse fiºiere în
postura de file server. În unele cazuri, sunt
folosite ca server PC-uri obisnuite, însã, în
accepþiunea largã a termenului, acesta se
referã la echipamente construite special în
acest scop, cu un nivel ridicat de disponibilitate
ºi rezilienþã.
Serverele sunt clasificate dupã
criterii complexe, care þin atât
de tehnologie ºi arhitecturã, cât
ºi de performanþe ºi preþuri. Ne
vom ocupa în cele ce urmeazã
de categoria „entry-level“ a acestui tip de
produse, dedicatã companiilor mici ºi
medii – mai sensibile la costurile de
achiziþie –, dar ºi companiilor mari, pentru
aplicaþii mai puþin critice. În mod
concret, încadrarea ca entry-level poate
fi diferitã în funcþie de vendor, mai ales în
cazul jucãtorilor globali, ca HP, IBM sau
Dell, ale cãror portofolii diferã ca structurã
de cea a unor producãtori locali ca
ProSys sau Maquay. Spre exemplu, IBM
Power7 Express face parte din categoria
entry-level a producãtorului american,
însã, având preþuri de 10-15.000 USD
(pentru piaþa USA), nu se poate spune cã
este tocmai o gamã de produse accesibile
dupã „standardele“ pieþei româneºti.
Ieftine, dar performante
Serverele entry-level au capabilitãþi
limitate ºi sunt destinate cu precãdere
IMM-urilor sau pentru acoperirea unor
servicii care nu necesitã resurse de calcul
ridicate sau cerinþe de scalabilitate. Aceste
echipamente reprezintã combinaþia optimã
între performanþele livrate ºi costuri
(achiziþie + întreþinere). Sunt ideale pentru
rularea aplicaþiilor de bazã de tipul file
and print sharing, servere de mail, servere
WEB etc. „Încadrarea în aceastã categorie
este datã în special de arhitecturã/performanþe
ºi, implicit, de costuri, care sunt reduse.
De multe ori însã, puterea de calcul,
facilitãþile ºi scalabilitatea redusã ale acestei
categorii creeazã impresia cã ºi parametrii
de disponibilitate ar fi sau sunt
limitaþi, ceea ce nu este neapãrat adevãrat.
Avem echipamente din aceastã categorie,
destinate unor servicii foarte critice, cu
cerinþe foarte reduse privind puterea de
calcul – cum ar fi serviciile VPN, routing,
e-mail – ºi care beneficiazã de sub-sisteme
redundante (alimentare / siguranþã date /
redundanþã networking / remote management
etc.) similare unor servere din categorii
superioare“, a declarat pentru MarketWatch
Petricã Bãrbieru, general manager
ProSys.
Chiar dacã de cele mai multe ori prin
entry-level se înþelege un preþ redus, nu
înseamnã cã performanþele acestei categorii
de servere sunt neglijate. În termeni
de „down-time“, cel mai relevant indicator
pentru un server, categoria entry-level
poate livra valori ce tind spre zero, evident
orice plus de performanþã fiind acoperit
de un cost suplimentar în tehnologie
ºi servicii.
Dedicate aplicaþiilor non-critice
Existã totuºi o corespondenþã între
serverele entry-level ºi anumite tipuri de
aplicaþii sau gradul de disponibilitate a
acestor aplicaþii. Nicio companie nu va rula
pe un server de aceastã categorie o aplicaþie
a cãrei întrerupere îi poate perturba activitatea,
ca de exemplu un ERP. Astfel, aplicaþiile
gãzduite de astfel de servere nu sunt
pretenþioase din punct de vedere al
resurselor necesare ºi se pot califica a fi mai
puþin critice. Acest lucru nu înseamnã însã
cã producãtorii sunt mai puþin preocupaþi
sã asigure performanþe care contribuie la
reducerea timpilor de down-time ºi a costurilor
de deþinere (TCO). „Entry-level nu
înseamnã, automat, ºi lipsã de performanþe.
Produsele Dell care fac parte din aceastã
32
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

SERVERE | TEHNOLOGIE
ANTERPRISE APPLICATIONS
categorie sunt construite pe platforma Intel
Xeon 3400 ºi au capacitatea de a se adapta
nevoilor specifice ale aplicaþiilor care ruleazã,
crescând sau reducând, dupã cum e
cazul, puterea de procesare utilizând tehnologia
Turbo Boost, pusã la dispoziþie de
aceastã platformã de procesoare. Mã refer,
de asemenea, la posibilitãþile de configurare,
pentru anumite modele, cu hard discuri
hot plug ºi cu surse redundante, facilitãþi
care contribuie suplimentar la reducerea
întreruperilor neplanificate. ªi nu în
ultimul rând, oferirea de niveluri diferenþiate
de servicii de garanþie direct de la producãtor,
prin Call Center dedicat clienþilor,
e de naturã de a îmbunãtãþi considerabil
acest parametru“, afirmã Lavinia Svanovic,
Dell Product Manager Genesys Distribuþie.
Servicii de suport
Lavinia Svanovic
Din punct de vedere al disponibilitãþii
unui server, cerinþele sunt date de specificul
activitãþii clientului ºi nu de configuraþie
sau categoria serverului. Orice întrerupere
în funcþionarea aplicaþiei care
ruleazã pe serverul respectiv reprezintã o
„pagubã“ pentru client, iar în funcþie de
valoarea acestei „pagube“ se investeºte în
performanþele echipamentului.
„Timpul de down-time este cel agreat
de client. Compania HP oferã pentru astfel
de echipamente un termen de garantie
standard de 1 sau 3 ani, cu timp de reparaþie
«best effort». În acelaºi timp, se pot
achiziþiona servicii de tip «CarePack»,
prin care se garanteazã timp de reparaþie
6 ore, 24 de ore sau «next business day»“,
afirmã Tiberiu Beºleagã, ISS Business Category
Manager HP România.
Astfel de servicii existã la majoritatea
furnizorilor de pe piaþã. Dell oferã, de
asemenea, pentru serverele entry level,
servicii de garanþie de tip „Next Business
Day“, on site, sau „Prosupport“, cu timp
de rãspuns în 4 ore lucrãtoare (la acest
tip de serviciu, tehnicianul se obligã sã
ajungã la sediul clientului în 4 ore de la
terminarea apelului de asistenþã).
Adresabilitate
În general, serverele entry level se
adreseazã companiilor din categoria IMM
sau filialelor companiilor mari. Totuºi segmentul
þintã al acestei categorii de echipamente
este greu de definit, cu precãdere
pentru producãtorii globali ca HP, Fujitsu,
IBM sau Dell. „Serverele entry level HP
sunt adresate în special companiilor mici/
medii ºi/sau clienþilor care vor sã instaleze
pe ele aplicaþii care nu solicitã resurse mari
de hardware. În România, clienþii interesaþi
de acest tip de echipamente sunt atât
companiile mici ºi mijlocii, dar ºi cele
foarte mari ºi multinaþionale, având o mare
utilizare în special în filialele din teritoriu“,
afirmã Tiberiu Beºleagã.
Tiberiu Beºleagã
Referindu-se la beneficiarii acestei categorii
de servere, Lavinia Svanovici consider
cã „sunt ideale pentru companiile
mici ºi mijlocii ale cãror patroni targeteazã
susþinerea unei creºteri rapide a volumului
de afaceri cu echipamente care nu necesitã
investiþii importante. Dell oferã ºi prin produsele
entry level din portofoliul sãu soluþii
fiabile care permit IMM-urilor sã petreacã
mai puþin timp pentru gestionarea ºi
mentenanþa echipamentelor ºi a resurselor
IT, fãcând posibilã creºterea perioadei de
timp dedicate dezvoltãrii afacerii“. Pe de
altã parte, compania ProSys eticheteazã ca
entry-level doar echipamente cu configuraþii
modeste, target-ul principal este
reprezentat în primul rând de companii
mici care se aflã la început de drum.
Preþuri
Din punct de vedere al preþurilor, serverele
entry-level pornesc de la 3-400 euro
ºi ajung pânã la un plafon de 1.400-1.500 de
euro, cu unele diferenþe în funcþie de furnizor.
Din portofoliul Prosys, cele mai vândute
servere entry-level sunt TRUSTER
WX1160 ºi TRUSTER RX1420, ambele sunt
pe platforma mono-procesor Intel Xeon
34xx, primul în varianta tower (opþional
rackmount 5U), iar al doilea optimizat pentru
rack (1U spaþiu ocupat), cu preþuri de
vânzare între 650 USD ºi 2.000-2.500USD.
În cazul HP, gama de preþuri porneºte
de la 300 de euro cel mai ieftin server (HP
Proliant Microserver) ºi ajunge, în funcþie
de configuraþii ºi de modele, pânã la 1.000
de euro. Cele mai vândute produse din
aceastã categorie sunt: HP Proliant ML
110, un server tower, uniprocesor din gama
Pentium ºi Xeon seria 34xx, ºi HP Proliant
DL120, un server rack-abil 1U, uniprocesor
din gama Pentium ºi Xeon seria
34xx, adresat firmelor mici ºi mijlocii care
au un rack ºi care au nevoie de un echipament
pentru aplicaþii non-critical business
sau care vor sã îºi construiascã un mic
„cloud“. În oferta Genesys Distribuþie, unul
dintre cei mai importanþi parteneri locali
ai Dell, preþurile pentru gama de servere
entry-level sunt între 1.000 ºi 4.000 USD,
iar cele mai bine vândute produse: Dell
PowerEdge T110, T310, din categoria
serverelor tower, ºi Dell R210, din categoria
celor cu montare în rack.
Dupã cum se poate observa, preþurile
aferente acestei categorii de servere sunt
foarte accesibile, fãrã ca performanþele sã
fie neglijabile. În general, aceste servere
sunt compacte, silenþioase ºi pot fi gãzduite
în orice încãpere a firmei. Pot rula aplicaþii
dintre cele mai diverse oferind un nivel de
disponibilitate peste aºteptãri.
GABRIEL VASILE
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH
33

Best Practices
în proiectele de virtualizare a serverelor
Gartner considerã virtualizarea
drept cea mai importantã tendinþã care se va
face simþitã pe piaþa serverelor pânã în 2012.
Previziunea se aplicã ºi pe plan local, unde
virtualizarea serverelor reprezintã o prioritate
majorã pentru companii. Demararea unui
proiect de virtualizare impune însã o serie de
„mãsuri de prudenþã“, concretizate într-o
strategie bine definitã, cu etape ºi obiective
clare, pentru cã existã riscuri inerente care trebuie
cunoscute ºi evaluate corect.
Îndemnul spre prudenþã este adresat
de specialiºti mai ales companiilor de
dimensiuni mici ºi medii care considerã
utilã migrarea serverelor fizice
cãtre maºini virtuale, dar care nu dispun
de competenþele tehnice necesare ºi
nici de resurse financiare mari. Popularizarea
intensã a acestei tehnologii ºi numãrul
în creºtere de „success stories“ (ºi pe
plan local) asigurã o resursã la îndemânã.
Dar abundenþa de documentaþie accesibilã
on-line ºi terminologia strict tehnicã utilizatã
pot reprezenta un impediment major
pentru un manager non-tehnic care vrea
sã cunoascã avantajele ºi riscurile reale pe
care le implicã proiectul atractiv a IT-ului.
(În majoritatea cazurilor, departamentul IT
este promotorul ºi susþinãtorul proiectelor
de virtualizare în cadrul companiilor.) În
atari situaþii, abordãrile de tipul Best Practices,
care prezintã detaliat paºii ce trebuie
fãcuþi în fiecare etapã a unui proces de virtualizare,
sunt un sprijin
util pentru managerii cu un
apetit tehnologic scãzut. Pentru cã le permit
sã ocoleascã detaliile tehnice ºi totuºi
sã aibã o abordare de perspectivã asupra
proiectului, în vederea alinierii cu obiectivele
strategice de business.
Iatã, succint, câteva dintre cele mai
frecvente recomandãri ale specialiºtilor
referitor la cum trebuie realizatã ºi startatã
strategia unui proiect de virtualizare, indiferent
de dimensiunea companiei (respectiv
a numãrului de servere fizice):
Începeþi cu un proiect mic,
dar gândiþi din start extinderea lui
Un sfat util pentru cã, în marea majoritate
a cazurilor, vendorii de tehnologii de
virtualizare vã vor prezenta numeroase argumente
– pertinente, nimic de zis! – ale
startãrii unui proiect de virtualizare de
mari dimensiuni. Cu toate acestea, specialiºtii
recomandã clasica abordare „Start
small, think big!“ drept mult mai utilã.
Mãcar din punct de vedere al costurilor
proiectului (iar în domeniul virtualizãrii
serverelor costurile ascunse sunt numeroase
ºi consistente), dar ºi al problemelor pe
care le ridicã gestionarea noii infrastructuri
IT. Aceiaºi specialiºti insistã asupra ideii cã
existã douã faze distincte care trebuie înþelese/conºtientizate
din start. Prima, cea
pragmaticã, este cea a consolidãrii serverelor,
reducerii costurilor ºi a utilizãrii
cât mai eficiente a reurselor
hardware existente. Cea de a doua
fazã, cea strategicã, este cea în care se urmãreºte
oferirea unei valori mai mari clientului
final prin furnizarea cãtre acesta de
noi servicii ºi/sau îmbunãtãþirea calitãþii ºi
vitezei cu care sunt livrate respectivele servicii.
Sintetizând – nu demaraþi un proiect
de virtualizare de mari dimensiuni din
prima! Aºteptaþi sã vedeþi care sunt beneficiile
reale ºi în cât timp devin acestea
vizibile, descoperiþi care sunt costurile pe
care nu le-aþi luat în calcul în faza iniþialã
ºi care sunt provocãrile pe care le ridicã
proiectul departamentului IT, dar nu
numai. Abia apoi puteþi trece la schiþarea
unei strategii de extindere a proiectului în
conformitate cu obiectivele dvs. de business
ºi þinând cont de dezvoltãrile pe care
le aveþi în vedere într-un orizont de timp
rezonabil.
Urmãriþi un randament
al investiþiei cât mai rapid
Deºi pledoaria pro-virtualizare abundã
în argumente de ordin financiar (câºtigurile
provin, în general, din reduceri de
costuri ºi creºteri de eficienþã la nivel ope-
34
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

aþional), în actualul context economic o
investiþie trebuie cântãritã cu mare atenþie.
Prin urmare, solicitaþi IT-ului un business
case în care sã fie clar menþionate „aspecte
delicate“ precum amortizarea investiþiei,
TCO (Total Cost of Ownership), dar mai
ales RoI (Return on Investment). Recomandarea
specialiºtilor este sã acceptaþi un
proiect care vã oferã un RoI în maxim ºase
luni, dacã nu mai puþin.
Dar... tot experþii atrag atenþia cã, pentru
companii cu mai puþin de 20 de servere,
un RoI rapid este dificil de asigurat într-un
interval de timp atât de scurt. De exemplu,
Matt Pridge, consultant în domeniul virtualizãrii
al InfoWorld Test Center, susþine
cã pentru 50% din companiile de dimensiuni
mici ºi mijlocii costul total al unui
proiect de virtualizare a serverelor este egal
cu cel al înlocuirii vechilor servere fizice
cu unele de generaþie actualã. Evident, existã
ºi voci care contrazic punctul de vedere
pesimist, însã, dincolo de aceastã polemicã,
existã un aspect care nu trebuie pierdut din
vedere: „Think big!“. Concret: costul poate
deveni acceptabil din perspectiva dezvoltãrilor
ulterioare ale proiectului de virtualizare
pe care le preconizaþi.
Pregãtiþi o strategie de stocare
Stocarea este unul dintre elementele cu
o pondere importantã în costul unui
proiect de virtualizare. Solicitaþi IT-ului sã
vã prezinte modul în care a gândit unde ºi
cum stocheazã imaginile virtuale ºi datele
aplicaþiilor, pentru a putea determina dacã
vã permiteþi – financiar – sã beneficiaþi de
avantajele agilitãþii oferite de virtualizare.
De exemplu, dacã se opteazã pentru stocarea
imaginilor virtuale pe medii de stocare
ataºate direct unui server (DAS – Direct
Attached Storage), soluþia limiteazã
drastic capacitatea de replicare sau recuperare
în cazul unui accident/dezastru.
Dacã însã se opteazã pentru stocarea pe un
sistem de stocare centralizat, flexibilitatea
companiei creºte considerabil, imaginile
virtuale putând fi accesate de pe orice
server conectat la sistemul de stocare. Dar
trebuie sã cunoaºteþi costurile înainte de a
lua o decizie. (Specialiºtii suþin cã o soluþie
de stocare de tip SAN este mai performantã,
dar tot ei recunosc cã, din punct de
vedere al costurilor, iSCSI-ul este mai
rentabil.)
Acordaþi atenþie
politicilor de licenþiere
Licenþierea în domeniul virtualizãrii
este un labirint greu de descifrat din cauza
politicilor care diferã radical de la vendor la
vendor, dar ºi din cauza modificãrilor
frecvente de preþuri ºi oferte. De exemplu,
existã producãtori ale cãror politici impun
licenþierea fiecãrei maºini virtuale dezvoltate,
limitare care, dacã nu este inclusã
în calculul iniþial, poate creºte rapid costul
proiectului. Sau existã vendori care oferã
un set de funcþionalitãþi standard, dar cele
pe care departamentul IT al companiei dvs.
le considerã vitale sunt considerate de vendor
opþionale ºi „taxate“ separat. Recomandarea
specialiºtilor este de a baleia oferta
întregii pieþe ºi de a alege varianta optimã,
dupã ce aþi pus în balanþã cât mai multe
avantaje ºi dezavantaje.
Alegeþi aplicaþiile potrivite
Specialiºtii avertizeazã clar cã nu orice
aplicaþie se preteazã virtualizãrii. De
exemplu, o aplicaþie cu un numãr IO (inputs/outputs)
mare sau una care ruleazã pe
o maºinã dedicatã s-ar putea sã nu
funcþioneze optim pe un server virtual.
Sfatul de a nu migra pe serverele virtuale
aplicaþiile critice (ºi în niciun caz toate aplicaþiile!)
– cel puþin într-o primã fazã – este
în concordanþã cu prima parte a recomandãrii
iniþiale: „Start small!“.
Lista recomandãrilor specialiºtilor este
mult mai lungã ºi conþine o mulþime de
sfaturi utile, care merg de la analiza capacitãþii
reþelei de a susþine proiectul de virtualizare,
pânã la evaluarea competenþelor
partenerului de implementare selectat în
proiecte similare. Însã, dincolo de aceste
aspecte, trebuie subliniat din nou cã analiza
unui proiect-pilot de virtualizare trebuie
fãcutã nu doar þinând cont de costurile
ºi beneficiile imediate, ci ºi din perspectiva
dezvoltãrilor strategice ulterioare.
R ADU G HIÞULESCU
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH

LUMEA GEOSPAÞIALÃ
Companiile de apã ºi soluþiile geospaþiale:
de la hartã, la tabloul de bord
Compania de apã SOMEª ºi S.C.
AQUASERV S.A. Tulcea au demarat anul
trecut implementarea unor soluþii
geospaþiale pentru sistemele de alimentare
cu apã ºi canalizare. Ambele
proiecte, atât cel de la Someº, cât ºi cel
de la Tulcea, au fost finanþate din Fondul
de Coeziune, prin Programul Operaþional
Sectorial Mediu.
Graþie proiectelor finanþate
prin intermediul acestui program,
companiile de apã au
început sã angajeze consultanþi
internaþionali specializaþi
în proiectarea infrastructurii de
apã ºi în managementul proiectelor de
modernizare a acestei infrastructuri.
Aceste proiecte conþin componente dedicate
soluþiilor GIS, ceea ce a generat o
oportunitate pentru companiile de software
specializate în astfel de soluþii.
„Ne aºteptãm, în aceste condiþii, la o
redesenare a acestei pieþe ºi la un salt
calitativ semnificativ, datorat acestui
context. Pe de altã parte, chiar extinderea
infrastructurii ºi transformarea
companiilor de apã în operatori regionali
vor impune un nou nivel al cerinþelor
acestora faþã de sistemele de
management, inclusiv faþã de cele
geospaþiale”, precizeazã Marcel Foca,
Director General Intergraph Computer
Services (ICS).
Modelare hidraulicã integratã în mediu GIS
De ce este un sistem geospaþial
vital pentru companiile de utilitãþi?
Planificarea, proiectarea, extinderea,
operarea ºi repararea unei reþele de utilitãþi
sunt operaþiuni complexe, în primul rând
pentru cã infrastructura se întinde pe o
COMPANIA DE APÃ ORADEA – PIONIER ÎN INFORMATIZAREA
MANAGEMENTULUI REÞELEI PROPRII
Compania de Apã Oradea oferã servicii de alimentare cu apã potabilã,
preluare ºi epurare ape uzate celor peste 370.000 de locuitori
din municipiul Oradea, prin managementul a aproape 1.800 km de
þevi ºi conducte de transport ºi distribuþie a apei. În 2002, compania
a apelat la ICS pentru dezvoltarea unui sistem care sã reprezinte
coloana vertebralã a sistemului informatic la nivelul întregii instituþii.
Pentru a realiza acest obiectiv, aplicaþiile geospaþiale au fost
integrate în mediul informatic existent. Noul sistem a automatizat
procesele de administrare a reþelei companiei. Încã din faza de
testare, echipa managerialã a Companiei de Apã Oradea a realizat
potenþialul informaþiei geospaþiale ºi a decis sã extindã întregul sistem
la nivelul întregii instituþii. Sistemul rezultat include acum funcþii
multiple, cum sunt cele de design al reþelei, monitorizarea parametrilor
critici în timp real, managementul avariilor ºi procesarea
autorizãrilor. Dar poate cel mai important câºtig pentru Compania
de Apã Oradea a fost posibilitatea de a genera informaþie managerialã
cu ajutorul funcþionalitãþilor de analizã spaþialã ale sistemului.
Analizele realizate prin prelucrarea informaþiei geospaþiale,
au ajuns sã stea atât la baza deciziilor manageriale, cât ºi a
gestionãrii activitãþilor zilnice.
„Atât echipa managerialã, cât ºi personalul au acceptat complet
noul sistem, datoritã uºurinþei de utilizare a acestuia. Experþii ICS
au personalizat cu succes aplicaþiile Intergraph pentru a rãspunde
cerinþelor noastre ºi pentru a îmbunãtãþi procesele companiei”,
declara, la vremea respectivã, directorul tehnic al companiei,
Constantin Tomulescu.
36
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

LUMEA GEOSPAÞIALÃ
suprafaþã geograficã mare. De aceea, majoritatea
problemelor ºi întrebãrilor venite
din partea managementului se referã la localizarea
infrastructurii: „Unde?”. În mod
tradiþional, hãrþile pe format hârtie au fost
utilizate pentru localizarea infrastructurii,
dar cerinþele actuale impun un grad ridicat
de automatizare a lucrului cu harta, în special
dupã aderarea la Uniunea Europeanã,
care a impus tuturor operatorilor necesitatea
dezvoltãrii unor baze de date
geospaþiale. În activitatea unei companii de
apã, în toate compartimentele instituþiei
apar zilnic întrebãri critice: Care este necesarul
de lucrãri de întreþinere ºi reparaþii al
nodului X din reþea? Care este cel mai
apropiat punct al infrastructurii noastre
faþã de locul în care un nou client ne solicitã
serviciile? Este acea infrastructurã
apropiatã capabilã sã rãspundã noilor cerinþe?
Ce s-a defectat? Cine este afectat?
Cât de criticã este situaþia? Unde este localizat
defectul? etc. Sistemul geospaþial oferã
în timp util rãspunsuri la astfel de întrebãri,
afiºându-le în harta inteligentã ºi oferind
astfel echipelor manageriale suportul necesar
deciziilor operaþionale ºi strategice.
Tabloul de bord sau ce poate oferi
acum o soluþie geospaþialã
Compania de Apã SOMEª devine, în 2006, primul operator regional din România care deserveºte
douã judeþe – Cluj ºi Sãlaj. Pentru a putea susþine astfel de competenþe regionale,
un sistem informatic care sã includã ºi gestionare de informaþie geospaþialã este
o condiþie nu numai necesarã, cât ºi obligatorie. Din acest motiv, dar ºi pentru a putea
contura o strategie de dezvoltare pe termen lung, Compania de Apã SOMEª a elaborat în
cursul anului 2006 un Master Plan – Program coordonator de investiþii pe perioada
2007-2026, având ca scop conformarea totalã a întregii arii deservite, la sfârºitul perioadei
prognozate, cu cerinþele Directivelor europene în domeniul serviciilor de apã ºi
canalizare-epurare. În cadrul acestui program, în luna octombrie a anului trecut a început
implementarea unui sistem GIS (Sistem Informatic Geografic – cartografierea electronicã
a infrastructurii) dezvoltat pe platforma GeoMedia.
Companiile de apã repetã astãzi, într-un
fel, ciclul de evoluþie în utilizarea
informaþiei geospaþiale prin care au trecut
administraþiile locale în ultimii zece
ani: au pornit de la soluþii punctuale, la
nivel de compartiment sau de problemã
individualã, de obicei bazate pe licenþe
desktop utilizate de un numãr limitat de
specialiºti, ºi au ajuns prin paºi succesivi
la soluþii enterprise, care distribuie informaþia
geospaþialã la nivelul întregii
instituþii, urmând ca în faza urmãtoare
sã permitã comunicarea geospaþialã cu
parteneri instituþionali (în cazul de faþã
primãrii ºi alte companii de utilitãþi).
Pentru companiile de apã, acest lucru
înseamnã trecerea de la licenþe desktop,
de obicei de aplicaþii de tip CAD ºi licenþe
de modelare hidraulicã, la soluþii
complexe, care integreazã, inclusiv în
mediul web, funcþionalitãþi pentru compartimente
cu nevoi diferite ºi care trebuie
sã permitã gãsirea rãspunsului la întrebãri
„geospaþiale”, cum sunt: Câte intervenþii/avarii
au avut loc în ultimii 3
ani pe acest tronson de reþea? Ce zonã a
reþelei trebuie reabilitatã/modernizatã/
înlocuitã în anul urmãtor? Care este zona
de impact în cazul racordãrii noului
complex rezidenþial? Care au fost costurile
de întreþinere din acest an pentru
tronsonul acesta de reþea? etc.
Pornind de la aceastã observaþie, ICS
propune companiilor de apã soluþii care sã
permitã gestiunea integratã, într-un sistem
unic, îmbogãþit cu funcþionalitãþi
avansate de modelare hidraulicã integratã
S.C. AQUASERV S.A. Tulcea a fost înfiinþatã
în 2007 ca Operator Regional
pentru apã ºi apã uzatã în judeþul Tulcea.
Aquaserv asigurã servicii de aprovizionare
cu apã potabilã ºi de
colectare a apelor uzate în 4 oraºe
din cele 5 ale judeþului, respectiv:
Tulcea, Mãcin, Isaccea ºi Sulina.
Din luna februarie a anului trecut, compania
Aquaserv Tulcea beneficiazã de
asistenþã financiarã, acordatã prin POS
Mediu pentru perioada 2007-2013, pentru
implementarea Proiectului „Reabilitarea
ºi extinderea sistemelor de apã
ºi apã uzatã în judeþul Tulcea”. Valoarea
totalã eligibilã a proiectului este de
113.786.589 de euro fãrã TVA.
Durata estimatã a contractului este de
42 de luni. Printre obiectivele proiectului
se numãrã ºi asigurarea condiþiilor
pentru gestionarea prin sisteme de
management moderne ºi eficiente a
reþelelor de apã ºi canalizare în judeþul
Tulcea, ceea ce implicã implementarea
unui sistem GIS. Proiectul a fost deja
demarat, iar pentru construcþia soluþiei
geospaþiale au fost utilizate aplicaþii
din platforma GeoMedia.
în mediul GIS. Acest lucru permite o integrare
ºi mai bunã a informaþiilor tehnice
cu celelalte tipuri de informaþii gestionate,
permiþând afiºarea, procesarea ºi analiza,
în aceeaºi hartã digitalã, a tuturor informaþiilor
legate de reþeaua de apã, indiferent
de care departament sunt gestionate.
Toate acestea având la bazã banca de date
geospaþiale de tip enterprise, accesibilã inclusiv
prin aplicaþii web ºi distribuitã la
nivelul întregii instituþii.
ªi cum responsabilitãþi regionale înseamnã
pentru un operator ºi comunicare
interinstituþionalã, este important de ºtiut
cã o soluþie geospaþialã modernã oferã ºi
mijloacele necesare schimbului de informaþii
între instituþiile implicate în gestiunea
unei regiuni. Cu o soluþie geospaþialã
deschisã ºi interoperabilã, administraþiile
locale, Institutul Naþional de Statisticã,
Regia Naþionalã a Pãdurilor etc. pot alerta
ºi primi alerte, pot trimite ºi primi alte informaþii
de interes de la companiile de gestionare
a apelor prin comunicare directã
între sistemele lor informatice, contribuind
astfel nu numai la un mai bun management
al teritoriului, dar ºi la realizarea
Infrastructurii naþionale de date geospaþiale
(INSPIRE).
În viziunea ICS, un sistem geospaþial
poate oferi echipelor manageriale ale
companiilor de apã un adevãrat tablou
de bord, care integreazã toate informaþiile
din principalele domenii de activitate
(mentenanþã, investiþii, alerte la avarii,
autorizãri, patrimoniu, informaþii de la
alte instituþii etc.), permiþând nu numai
corelarea activitãþilor companiei cu cele
ale companiilor colaboratoare sau partenere,
ci ºi ridicarea acesteia la nivelul
marilor operatori europeni.
LUIZA SANDU
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH 37

ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ
INDUSTRY WATCH
Total Performance Scorecard
– o nouã abordare a individului ºi organizaþiei
Organizaþiile de astãzi funcþioneazã cu un
numãr redus de personal ºi sub ameninþarea
unor mari schimbãri în mediul extern.
De aceea, acestea au nevoie de inovare
ºi de angajaþi care nu se supun doar
schimbãrii, ci se ºi dezvoltã odatã cu ea. În
particular, mai mult ca niciodatã, organizaþiile
de astãzi doresc douã abilitãþi de la
angajaþii lor: învãþare rapidã ºi creativitate.
Liderii organizaþiilor nu pot sã
aºtepte apariþia anumitor abilitãþi
din partea oamenilor, doar
în urma unor cereri exprese. De
fapt, liderii au nevoie de
cunoºtinþe aprofundate despre cum ºi de
ce învaþã oamenii ºi despre ce anume
stimuleazã creativitatea.
Managerii greºesc adesea punând semnul
de egalitate între învãþare ºi sesiunile
formale de instruire. Nu câºtigãm knowhow
citind manuale, vizionând prezentãri
în Power Point sau asistând la expuneri
ale instructorilor. Din astfel de sesiuni
putem obþine în mod cert anumite
ºabloane mentale ºi scheme folositoare, la
care adãugãm cunoºtinþe.
Este puþin probabil ca identitatea unui
angajat din ziua de azi sã fie legatã pe termen
lung de o organizaþie; de aceea, managerii
trebuie sã creeze loialitate ºi implicare
nu prin mesaje de genul: organizaþia
va avea grijã de tine, ci prin oferirea unui
loc de muncã interesant ºi provocator. Creativitatea
nu poate fi controlatã, dar în mod
cert poate fi încurajatã sau ucisã. În
cãutarea unui sens pentru viaþa lor, oamenii
simt o mare satisfacþie în a crea ceva
– un produs, un serviciu, o inovaþie – care
sã conducã la condiþii mai bune pentru
cineva. Majoritatea oamenilor nu sar din
pat dimineaþa, dornici sã facã cu 10% mai
mult pentru acþionarii companiei. Chiar ºi
câºtigul financiar personal poate sã nu fie
un motiv suficient de puternic.
Cercetãrile aratã cã
persoanele sunt mai bine
motivate de o combinaþie
de factori intrinseci (îmi
place sã fac asta dintr-un
motiv personal) ºi factori extrinseci (fãcând
asta câºtig mai multã recunoaºtere ºi mai
multã securitate financiarã). De aceea, este
mai probabil ca liderii care oferã motive instrinseci
ºi extrinseci pentru angajaþii lor sã
îi pãstreze, împreunã cu cunoºtinþele valoroase
pe care le posedã.
Din pãcate, existã bariere serioase
astãzi în calea creativitãþii ºi a învãþãrii
prin experienþã. O barierã importantã este
timpul. Informaþia poate fi livratã la viteze
uriaºe ºi oamenii pot fi puºi în situaþia
„înoatã sau te îneci”, pe când know-howul
cere timp pentru a fi dezvoltat.
Cercetãri recente în multe organizaþii au
arãtat cã presiunea timpului inhibã creativitatea.
O altã constrângere este lipsa
de înþelegere a comportamentului uman
de bazã doveditã de manageri.
Un instrument
pentru factorii de decizie
Total Performance Scorecard (TPS)
reprezintã o nouã abordare, care duce performanþele
individului, ale echipei ºi ale
organizaþiei la un nivel superior, cu ajutorul
unui instrument cu o mare capacitate
de cuprindere, uºor de aplicat la o
gamã largã de
organizaþii.

ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ
INDUSTRY WATCH
Dr. Hubert K. Rampersad este cel care
a introdus acest nou concept, integrând ºi
dezvoltând concepte ca Tabloul Rezultatelor
Ponderate, Managementul Calitãþii
Totale, Managementul Competenþelor
ºi al Performanþei într-un singur
instrument pe care îl numeºte Total Performance
Scorecard. Cartea pe care a publicat-o
despre acest subiect, ºi care este
disponibilã ºi în limba românã, reprezintã
o colecþie de tehnici care, aplicate în anumite
succesiuni, duc la obþinerea unor
clarificãri, sinteze ºi rezultate concrete ºi
utile. Balance Scorecard, alãturi de unele
tehnici cantitative pentru activitãþile de
grup, reprezintã premise pentru diferite
cuantificãri ºi fundamentãri ulterioare ale
deciziilor. Acest instrument se adreseazã
managerilor ºi factorilor de decizie ºi influenþã
din organizaþiile care urmeazã sã
abordeze domenii precum Managementul
Schimbãrii, Managementul Strategic ºi
Managementul Calitãþii Totale. Datoritã
aspectului practic al câtorva noi modele,
metode ºi instrumente conþinute în
aceastã carte, ea este potrivitã ca ghid pentru
managerii ºi angajaþii din comunitatea
de afaceri sau administraþie.
TPS trece dincolo de comportamentul
individual ºi anume la mult mai provocatorul
obiectiv de a mãsura ºi a schimba
procesele organizaþionale care limiteazã ºi
obstrucþioneazã obþinerea performanþei
individuale ºi organizaþionale.
Cum aplicãm TPS
în administraþia publicã?
Total Performance Scorecard se referã
la dezvoltarea maximã personalã a tuturor
membrilor unei organizaþii ºi la utilizarea
optimã a capabilitãþilor lor pentru realizarea
celei mai ridicate performanþe organizaþionale.
TPS este un concept de
management care foloseºte þelul personal
ca punct de plecare.
„De ce oamenii când lucreazã pentru
hobby-ul lor au eficienþã ºi eficacitate, pe
când la serviciu, nu numai în România,
încep sã fie puþin duplicitari, iar când sunt
în administraþia publicã foarte duplicitari?
Oamenii au adesea mari conflicte interioare,
pentru cã au un puzzle de dorinþe,
care nu sunt corelate nici cu competenþele,
nici cu resursele ºi uneori nici nu sunt fezabile.
Când pui alãturi oameni care nu au
valori ºi nu pot sã spunã ce-ºi doresc pe termen
lung, aceºtia nu vor reuºi sã se sudeze
ºi sã lucreze împreunã. Doi plus doi la ei va
face mai puþin de patru, având sinergie
negativã. Ba chiar, cum este de multe ori
în administraþia publicã, doi plus doi fac
zero, cã iau ºpagã, deci blocheazã procese ºi
activitãþi”, spune Constantin Turmac, Certified
Management Consultant COMPASS
Consulting, firmã de consultanþã care promoveazã
acest concept ºi în România.
În conceptul TPS, îmbunãtãþirea, dezvoltarea
ºi învãþarea sunt tratate ca procese
ciclice ºi etice, prin care dezvoltarea competenþelor
personale, a organizaþiei, precum
ºi implicarea internã se consolideazã
reciproc.
Valoarea organizaþiilor tinde sã rezide
în personal ºi echipe ºi nu în echipamente
ºi capital material (acestea din urmã pot fi
închiriate, împrumutate etc.).
„Eu zic cã este mai important cum
poate fi aplicat acest instrument într-o organizaþie,
într-o comunitate. ªtiu din experienþã
cã orice instrument care încearcã
sã facã o îmbunãtãþire organizaþionalã va
eºua dacã nu reuºeºti sã captezi atenþia ºi
interesul oamenilor în cauzã, sã-i duci
puþin într-o fazã de introspecþie ºi sã-i implici
pe ei sã genereze, în funcþia de experienþa
lor, niºte propuneri, sã contribuie la
un action plan ºi, ulterior, sã-i responsabilizezi
sã facã ceva. În linii mari, metoda
constã într-o suitã de întâlniri a unui subgrup
dintr-o organizaþie. Sunt aleºi oameni
cu anumite valori ºi principii, cãrora le sunt
propuse niºte proiecte. Când constatã cã
pot sã facã îmbunãtãþiri, oamenii vor
prinde curaj ºi încredere. Odatã ce proiectele
sunt implementate ºi apar rezultate
vizibile în cadrul organizaþiei se face o valorizare
a acestor oameni. Apoi vezi cã în
organizaþie apare tot mai des întrebarea: de
ce nu ºi alþii? Indiferent de naþie ºi educaþie,
dacã ºtii sã porneºti acest proces,
lucrurile încep sã se miºte”, adaugã Constantin
Turmac.
Acest concept se adreseazã mai degrabã
organizaþiilor de excelenþã, care pot fi ºi
niºte colective din administraþia publicã,
pentru puþinii ºefi care mai citesc, care
încearcã rezonabil sã facã ceva pentru
colectivul lor.
„Se adreseazã oazelor de normalitate
din orice organizaþii. Este un demers care
dureazã cel puþin 9 luni, dacã nu chiar 2-3
ani, pentru cã vorbim de îmbunãtãþiri
sustenabile. Nu se creeazã obiceiuri printr-o
simplã conºtientizare sau printr-o declaraþie.
Vorbeam în august cu cineva de la
o primãrie ºi la întrebarea de ce nu au
rezultate am primit un rãspuns foarte sec:
Noi pe ºtate suntem 93 ºi de opt ani încerc
sã ghicesc de ce dimineaþa suntem 32 de
oameni care intrãm pe uºã. Nu generalizez.
Am întâlnit locuri, în administraþie, cu
colective care se miºcã fantastic, dar întotdeauna
este datoritã unui ºef, mai degrabã
de nivelul doi-trei, care e conºtient de faptul
cã are o valoare ºi are curajul ºi poate sã
se lupte cu niºte ºefi incompetenþi, reuºind
sã-ºi rezolve atribuþiile, sã-ºi protejeze
colectivul, ba chiar sã aibã ºi program flexibil”,
mai spune Constantin Turmac.
Punctul forte al TPS este cã evalueazã
dezvoltarea personalã în contextul dezvoltãrii
organizaþionale. Acest proces extrem
de interactiv creeazã baza unor
schimbãri dinamice, în care fiecare poate
beneficia de învãþarea ºi dezvoltarea continuã.
LUIZA SANDU
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH
39

CERCETARE | INTERVIU
INDUSTRY WATCH
Dragoº Ciuparu, preºedintele ANCS:
„În cercetare banul trebuie
sã urmeze performanþa!”
Dupã ce a fost comparatã cu un roi de albine
în cãutarea unui stup, în viziunea
noului preºedinte al Autoritãþii Naþionale
pentru Cercetare ªtiinþificã (ANCS), prof.
dr. Dragoº Ciuparu, cercetarea româneascã
este un cristal cu defecte. O piatrã care
se poate însã ºlefui prin politici, strategii
ºi bani alocaþi pe mãsura performanþei.
Care sunt principalele lucruri pe care
intenþionaþi sã le realizaþi în mandatul
dumneavoastrã ?
În primul rând, vom activa ºi vom pilota
componenta a ºasea a Planului Naþional de
Cercetare, cea referitoare la performanþa instituþionalã.
A început prof. dr. Adrian
Curaj, iar noi vom continua pe aceeaºi linie,
de punere la punct a unui sistem de evaluare
periodicã a performanþei instituþionale
a institutelor de cercetare; vrem ca acesta sã
se îmbine cu un mecanism de finanþare instituþionalã
care sã permitã mai multã predictibilitate
sistemului R&D, în special institutelor
de profil din România. O altã componentã
pe care vrem sã o activãm ºi sã o introducem
în practica curentã, la toate competiþiile
de proiecte, este evaluarea internaþionalã.
Dorim sã implicãm din ce în ce
mai mulþi evaluatori din strãinãtate pentru
proiectele de cercetare ºi pentru analiza performanþei
instituþionale din universitãþi.
Ulterior, vom extinde evaluarea în zona institutelor
de cercetare, ceea ce ne va permite
concentrarea resurselor cãtre actorii cu cel
mai mare potenþial: cei care dovedesc capacitate
de absorbþie ºi capacitate de producere
a unor rezultate relevante pentru economie,
pentru societate. Procesul de evaluare are
menirea de a identifica performanþa,
locurile unde cercetarea este de foarte bunã
calitate, de a o sprijini pentru a deveni ºi mai
eficientã.
Existã, aþi identificat resurse noi
pentru a susþine acest proces
ºi a crea aceºti poli de excelenþã?
Vom utiliza atât cât vom putea de
mult Fondurile Structurale. În mod evident,
le vom folosi pentru finanþarea
proiectului de dezvoltare a metodologiei
de evaluare a performanþei instituþionale.
Ne-am propus sã avem o strategie de stimulare
a procesului de inovare, de transfer
a rezultatelor cercetãrii în mediul social ºi
economic, care sã ne permitã sã avem un
impact mai consistent. Procesul de inovare
reprezintã totodatã ºi accesarea unor
resurse financiare importante, pentru cã
se adreseazã mediului economic, unde
sunt actori care doresc sã investeascã în
inovare pentru a-ºi creºte profitul. Noi
sperãm ca, pânã în 2020, sã ajungem sã
atragem în cercetare cel puþin 1% din PIB
din mediul privat, din zona economiei, în
paralel cu creºterea investiþiei din fonduri
publice.
Prin ce instrumente susþineþi
reducerea ecartului dintre zona de
cercetare-inovare ºi zona economicã?
Esenþialã este componenta de inovare
din PNCDI. Totodatã, instrumentul
Parteneriate va stimula actorii din zona
economicã sã cofinanþeze proiecte de
cercetare. Le vom finanþa preponderent
pe acelea care demonstreazã un interes
clar al partenerilor economici, dispuºi sã
facã investiþii cash. Acest aspect va întãri
legãtura dintre instituþiile de cercetare ºi
activitatea economicã din România. Mai
departe, vor exista instrumente complementare
care vor prelua ideea ºi o vor
Prof. dr. Dragoº Ciuparu,
preºedinte ANCS
putea transfera cu totul, pe componenta
de inovare, în producþie.
Astfel de parteneriate au ºanse sã
înfloreascã ºi prin proiectele de
anvergurã gândite de cercetãtori.
Cel mai cunoscut, proiectul ELI, ce
ºi-a propus realizarea celui mai puternic
laser din istorie, a ajuns pe masa
guvernanþilor. Cum a fost primit?
Rezultatul mi s-a pãrut mai degrabã
unul favorabil, deºi nu s-a finalizat printr-un
document semnat ºi aprobat în guvern.
Impresia generalã a fost cã proiectul
este interesant ºi cã ar putea sã dinamizeze
semnificativ activitatea ºtiinþificã din
România. Prima problemã care s-a ridicat
a fost existenþa resurselor financiare pentru
sprijinirea unui asemenea proiect. Astfel,
primul ministru a cerut identificarea
resurselor financiare necesare pentru dezvoltarea
proiectului. Premierul a solicitat
ºi o evaluare independentã a studiului de
fezabilitate care dimensioneazã investiþia.
În condiþiile în care se vor identifica re-
40
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

INTERVIU | CERCETARE
INDUSTRY WATCH
sursele financiare, se va elabora o notã sau
un memorandum în care se va specifica
faptul cã guvernul sprijinã acest proiect.
Sunt încrezãtor cã ELI are ºanse considerabile
de realizare. Cred cã este proiectul
ºtiinþific de cea mai mare anvergurã din
ultimii 50 de ani în România ºi sper sã îl
vãd realizat. Lipseºte decizia politicã care
momentan ne-ar permite sã îl depunem
în evaluare la Comisia Europeanã. Decizia
unei investiþii estimatã la 280 de milioane
de euro nu se ia în câteva zile.
Sunteþi un specialist în combustibili.
Cu ce combustibil veþi veni pentru ca
motorul cercetãrii sã funcþioneze?
Nu puþine au fost interpelãrile care
au cerut cercetãrii sã producã dovezi
clare ale eficienþei investiþiei publice în
cercetare. Aceste dovezi ale eficienþei nu
au fost întotdeauna facil de produs, pentru
cã rezultatele sunt vizibile pe termen
lung. Sigur cã percepþia cercetãrii în societatea
noastrã ar trebui sã se schimbe,
însã vizibilitatea rezultatelor cercetãrii
trebuie sã fie una mai pregnantã. Întãrirea,
stimularea legãturii cu mediul
economic, creºterea aplicabilitãþii rezultatelor
cercetãrii în economie ºi în societate
ºi transferul lor mai rapid sunt direcþii
de urmat. Existã ºi pe Fonduri
Structurale instrumente de finanþare a
start-up-urilor ºi a spin-off-urilor care
încurajeazã tocmai relaþia dintre mediul
de cercetare ºi mediul economic. Odatã
ce aceastã legãturã se va întãri ºi percepþia
cercetãrii în mediul public, în societate,
în zona politicã se va schimba,
ceea ce ne-ar asigura suficient sprijin
pentru a primi un buget mai consistent.
Dacã ar fi sã facem o corelaþie ºi
am vedea cercetarea româneascã ca
pe un cristal, în ce fazã de dezvoltare
consideraþi cã se aflã acum?
Creºterea unui cristal e un proces cu
foarte puþine variabile, comparativ cu
complexitatea unui sistem social. Fiecare
dintre pãrþile de sistem ale cercetãrii are
o multitudine de variabile, drept pentru
care e greu de fãcut un paralelism între
un proces fizic relativ simplu,
cristalizarea, ºi dezvoltarea cercetãrii, ca
ºi componentã a societãþii, în ultimã
instanþã.
Este cercetarea româneascã un cristal
în formare?
Este un cristal care are defecte, de
unde ºi imagine distorsionatã pe care o
produce. Avem un program de mãsuri
care au drept scop ºlefuirea cristalului. Pe
unele le-am demarat deja, iar altele vor
urma.
Managementul este cel care
ºlefuieºte cristalul. Care este filosofia
dumneavoastrã de management?
Încercãm sã schimbãm rolul ANCS.
Pânã acum, era un fel de moaºã comunalã
care fãcea cam de toate, ºi finanþare
de programe, ºi gestiune de proiecte...
Cred cã ANCS are menirea de a face
politici ºi strategii, folosindu-se, desigur,
de experienþa ºi de expertiza oamenilor
din sistem ºi ale colegilor noºtri din alte
þãri. De aceea am iniþiat o serie de acte
normative care sã transfere managementul
de programe ºi gestiunea proiectelor
integral cãtre unitatea executivã (UEFIS-
CDI), iar noi sã rãmânem cu pârghiile de
comandã ale sistemului ºi cu evaluarea ºi
finanþarea performanþei istituþionale.
Mai avem menirea de a ajuta cercetãtorii
sã-ºi identifice parteneri în mediul economic
din România. Astfel, organizãm
expoziþii ºi asigurãm participarea actorilor
din cercetarea româneascã la târguri
ºi manifestãri internaþionale, organizãm
întâlniri bilaterale cu parteneri din
diferite þãri. De curând, am iniþiat o astfel
de întâlnire cu parteneri din China,
cu care vrem sã dezvoltãm arii tematice
de interes comun, proiecte finanþate bilateral.
Simplificarea birocraþiei este o
prioritate. Printre altele, am iniþiat o HG
care sã simplifice devizul ºi structura
cheltuielilor care trebuie raportate, astfel
încât cercetãtorii sã se concentreze
cãtre activitatea de cercetare ºi mai puþin
pe birocraþia aferentã gestionãrii
proiectelor. ANCS îºi va diminua accentul
pe administrare ºi implementare,
pentru a se focaliza pe crearea de politici,
strategii ºi instrumente specifice pentru
dirijarea sistemului.
Aveþi în vedere un principiu
fundamental de management pe care
îl veþi pune în aplicare pornind de
la experienþa acumulatã în America,
unde aþi predat la Universitatea Yale,
în paralel conducând ºi o serie de
proiecte importante?
Banul trebuie sã urmeze performanþa,
aceasta e deviza. Cred cã ne-am pierdut
foarte mult resursele dispersându-le. Consider
cã trebuie sã ne concentrãm, sã investim
în zonele unde avem ºansa sã
facem performanþã, unde ne putem remarca
pe plan internaþional.
Ce credeþi cã va însemna 2011
pentru cercetare?
Avem o prognozã bugetarã mai generoasã.
Ne aºteptãm sã avem o investiþie
din fonduri publice mai mare
decât a fost cea de anul acesta, ceea ce
ne-ar permite, pe de o parte, sã deschidem
o competiþie ºi, pe de altã parte, sã
continuãm finanþarea proiectelor începute
în 2008 ºi care se dovedesc încã viabile.
Mã aºtept sã demarãm elaborarea
metodologiei de evaluare a performanþei
instituþionale în zona institutelor
de cercetare ºi mã aºtept ca activitatea
de cercetare sã abordeze din ce
în ce mai multe probleme ale economiei
reale. Apoi, sper ca economia sã vinã
din ce în ce mai mult la instituþiile de
cercetare cu solicitãri de rezolvare a
unor probleme care sã ducã la creºterea
eficienþei. Vrem sã deschidem ceva mai
mult sistemul, pentru a fi accesibil ºi
unei resurse importante care se cheamã
diaspora româneascã. În esenþã, important
e sã încurajãm acele institute de
cercetare care sunt performante, iar pe
celelalte sã le ajutãm sã-ºi gãseascã
strategia de dezvoltare cea mai potrivitã.
Avem de-a face cu un sistem social care
nu poate fi îndreptat cu ciocanul. E
nevoie de reglaj fin ºi de acþiuni care, pe
termen lung, sã direcþioneze, sã schimbe
abordarea, mentalitatea, ºi sã ajute oamenii
sã înþeleagã cum pot deveni mai
utili pentru economia ºi societatea în
care trãiesc.
CÃTÃLIN MOSOIA
ALEXANDRU BATALI
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH 41

CERCETARE
INDUSTRY WATCH
Este necesarã o schimbare
de paradigmã în ªtiinþa
Informaþiilor Geospaþiale?
Anul 2010 marcheazã cea de a 20-a
aniversare de când a început sã se vehiculeze
termenul de “ºtiinþa informaþiilor
geospaþiale” sau GIScience1 1 ºi constituie
un moment de trecere în revistã ºi reflexie
privind progresele care au fost fãcute, care
au fost realizarile majore din domeniu ºi
ce schimbãri trebuie fãcute în vederea îmbunãtãþirii
rezultatelor ºtiinþifice ºi tehnice.
Din perspectiva anilor ’90, Geospatial Information
Systems (GIS) a fost asemãnãtor
cu un “desktop majordomo”, o maºinã
inteligentã care efectua ceea ce era prea
plictisitor, imprecis, costisitor, complex sau
se executa manual. Odatã cu Internet-ul,
GIS a devenit în primul rând un mediu, un
mijloc de a comunica, împãrtãºi cunoºtinþe
despre suprafaþa planetei altora. Dintr-o
datã, schimbul ºi diseminarea de date a
devenit subiectul unor investiþii enorme în
biblioteci digitale, depozite de date, standarde
de metadate ºi geo-portaluri. Întregul
domeniu al Geospatial Information
Services nu a fost întrevãzut în anii ’90,
dupã cum nici interoperabilitatea, cu preocuparea
ei pentru diferenþele de sintaxã
ºi semanticã, nu a fost subiect de cercetare
incitant.
Angela Ioniþã,
Institutul de Cercetãri pentru Inteligenþã Artificialã al Academiei Române
Privind înapoi, avem tendinþa de a
vedea progresul ºtiinþific coordonat de
geniu ºi de logicã. În prezent, suntem
mai tentaþi în a vedea diversitatea ºi
controversele care, uneori, sunt rezultate
din rezistenþa la utilizarea transformaþionalã
a noilor concepte ºi tehnologii.
Acest lucru este parþial adevãrat
din cauzã cã vechile moduri de
captare a cunoºtinþelor oferã nu numai
un mod familiar de a privi realitatea, ci
ºi o bazã confortabilã pentru aranjamente
financiare ºi stabilitate instituþionalã.
O parte a argumentãrii noastre (a se
vedea articolul in extenso online) se concentreazã
pe considerarea tehnologiilor
geospaþiale ca instrument de cercetare ºtiinþificã.
Cealaltã parte exploreazã semnificaþia
mai largã datã informaþiilor ºi
tehnologiilor geospaþiale. Aceastã idee de
tratare a informaþiilor ºi tehnologiilor
geospaþiale, care stabileºte sau consolideazã
cercetarea ºi politicile uneia sau
mai multor comunitãþi, devine mai clarã
dacã atenþia se va muta pentru o clipã de la
tehnologie ºi se va concentra asupra
provocãrilor reale la care poate fi aplicatã.
1 - ªtiinþa Informaþiilor Geospaþiale (GIScience) este ºtiinþa ºi arta culegerii, arhivãrii, manipulãrii,
analizãrii, comunicãrii, modelãrii ºi utilizãrii datelor spaþiale explicite pentru înþelegerea sistemelor
ºi fenomenelor fizice, chimice, biologice ºi sociale de pe suprafaþa pãmântului.
42
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

CERCETARE
INDUSTRY WATCH
Încãlzirea globalã, criza creditelor, sãrãcia
ºi terorismul, toate îºi au originile ºi
afecteazã o gamã largã de niveluri geografice.
Pentru a minimiza distrugerile
naturale ºi mizeria umanã cauzate de
aceste fenomene, este vital sã fie bine
stãpânite conexiunile între cauze în locuri
diferite ºi sã se dezvolte mãsuri eficiente
de prevenire ºi adaptare la circumstanþele
locale. Factorii politici de decizie, antreprenorii,
oamenii de ºtiinþã, personalul din
serviciul de urgenþã ºi oamenii obiºnuiþi
au toþi un rol de jucat. Academia, în special,
trebuie sã se ocupe de conexiunile
dintre dispozitive ºi tehnologii ºi de a construi
permutãri utile între acestea pentru a
satisface nevoia tot mai dramaticã de integrare
a resurselor de informaþii geospaþiale
cu tehnicile de cercetare ale unei varietãþi
de discipline ºtiinþifice clasice. Oamenii de
ºtiinþã ºi cei care finanþeazã cercetarea ar
trebui sã fie deosebit de tentaþi de propunerea
ca datele geospaþiale pe care le-au
dezvoltat în scopuri ºtiinþifice sã poatã fi,
într-un mediu Web, o resursã a cãrei valoare
creºte proporþional cu numãrul de
cercetãtori care o utilizeazã.
În prezent, se constatã o orientare
cãtre OpenAcces în toate ºtiinþele care
produc ºi utilizeazã date geospaþiale. În
plus, se constatã un efort concertat la nivel
mondial pentru a studia ºi a face ca interoperabilitatea
sã evolueze în sensul în care
datele ºi serviciile geospaþiale sã devinã o
parte importantã a mediului IT&C, cu o
evoluþie rapidã, ceea ce revine la a construi
o mai bunã legãturã între lumea realã ºi
lumea digitalã. Ca urmare, se recomandã
crearea de noi centre de cercetare, iar cele
existente trebuie sã creeze noi specializãri,
care sã fie recunoscute, ºi programe noi,
care sã exploreze ºi inoveze sistemele informaþionale
axate pe caracteristicile terestre
ºi ale fenomenelor, în spaþiu ºi timp.
Proiectele ºi programele propuse vor putea
fi promovate prin crearea de locuri de
muncã, crearea de întreprinderi ºi avantaj
competitiv naþional. Se poate argumenta
cã aceste programe vor înarma cercetãtorii
ºi agenþii economici, din sectorul public
sau privat, cu mijloace puternice pentru a
rezolva probleme sociale ºi economice ºi
constituie un mecanism pentru cheltuirea
cu folos a banilor publici pentru crearea de
date care, prin acces liber, pot deveni o
resursã partajatã importantã. Acestea nu
sunt cuvinte goale. Fãrã ºtiinþa calculatoarelor
– pentru mulþi prea abstractã - lucrurile
nu ar þine pasul cu evoluþia societãþii
cunoaºterii. Se întrezãreºte un nou
domeniu care se constituie ca o disciplinã
de studiu ºi progres legatã de mediul fizic
ºi social în care trãim: ”ºtiinþa informaþiilor
ºi tehnologiilor geospaþiale” sau, poate
mai sugestiv, “ºtiinþa interoperabilitãþii
geospaþiale”. Monopolizarea acestui domeniu
de cãtre una sau alta dintre ºtiinþele
fundamentale, oricât de inter sau trans disciplinare
sunt, nu poate sã conducã la progres.
Pe de altã parte, considerarea doar a
rezultatelor cercetãrilor care provin numai
de la ºtiinþe fundamentale pãcãtuieºte prin
închistare. Încadrarea rezultatelor obþinute
prin aplicarea tehnologiilor geospaþiale
într-una sau alta dintre disciplinele fundamentale
ºi clasificarea lor ca nerelevante
pentru aceste domenii este o mare eroare.
Este momentul deci pentru o schimbare
de paradigmã. Cercetãtorilor ºi dezvoltatorilor
care trudesc acum în acest domeniu
trebuie sã li se recunoascã meritele ºi
nu sã fie evaluaþi ºi clasificaþi ca exponenþi
ai detaliului legat de automatizare ºi digitizare,
din prisma academicã a pregãtirii
lor de bazã sau prin încadrarea lor forþatã
într-unul dintre domeniile fundamentale.
Întrebarea care se pune este: putem gãsi
resursele necesare pentru ca aceste fenomene
nenaturale enumerate mai sus sã
nu se întâmple ºi la noi? Aºa cum semnificaþia
Web-ului nu a putut fi apreciatã pe
scarã largã decât atunci când au apãrut
standardele Web, se poate crede cã toate
domeniile ºtiinþei informaþiei ºi tehnologiei
geospaþiale ºi aplicaþiile ei sunt pe cale
de a experimenta o transformare remarcabilã
ca urmare a adoptãrii ºi codificãrii interfeþelor
standard ale Geospatial Web
Service. Bogatele “efecte de reþea” posibile
prin înlãnþuirea de servicii Web, grid
computing, senzor Web, semantici geospaþiale
ºi cataloage online de date, servicii
ºi scheme sunt o mare promisiune, dar nu
existã nicio garanþie cã aceastã promisiune
va fi îndeplinitã fãrã o schimbare de paradigmã.
CRESCENDO
FINALIZEAZÃ
PROIECTUL DE LA
UNIVERSITATEA
DIN PITEªTI
Universitatea din Piteºti ºi casa de
soluþii IT&C Crescendo au anunþat finalizarea
proiectului de modernizare a
infrastructurii IT&C, destinatã activitãþilor
de Cercetare Dezvoltare ºi Inovare.
Proiectul, intitulat „Creºterea capacitãþii
administrative pentru CD&I
prin soluþii TIC avansate la Universitatea
din Piteºti“, a avut o importantã
componentã tehnicã, constând în
dotãri cu echipamente ºi servicii IT în
valoare de 81.000 de euro. Investiþia
realizatã a fost asiguratã din Fondul
European de Dezvoltare Regionalã -
Programul Operaþional Sectorial
„Creºterea Competitivitãþii Economice“
ºi face parte din efortul Universitãþii
din Piteºti de a creºte performanþa
cercetãrii ºtiinþifice la nivelul
standardelor europene. În urma
depunerii cererii de finanþare, Universitatea
din Piteºti a obþinut în iunie
2010 fondurile europene necesare
refacerii infrastructurii IT&C. Realizarea
proiectului, a fost ofertatã ºi
câºtigatã prin licitaþie publicã de
Crescendo care, prin competenþele
sale de integrator specializat, a proiectat
ºi implementat un sistem IT&C integrat,
bazat pe tehnologia a trei furnizori
de renume mondial: Hewlett
Packard, Microsoft ºi VMware. „Universitatea
din Piteºti beneficiazã acum de
o infrastructurã IT&C modernã ºi integratã,
bazatã pe echipamente HP,
tehnologie de virtualizare VMware ºi
infrastructurã software Microsoft.
Peste acestea, echipa noastrã a implementat
Microsoft Project Server –
soluþie dedicatã de Project Management
– ºi Microsoft Sharepoint, portal
de colaborare. Sistemul astfel integrat,
aduce beneficii atât prin
creºterea performanþei pe linia
cercetãrii ºtiinþifice, cât ºi în zona de
securitate ºi administrare a infrastrurii
IT&C“, a explicat. Cristian Mierlea,
Business Unit Manager Crescendo.
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH
43

CERCETARE
INDUSTRY WATCH
IBM ºi Universitatea Tehnicã Zürich
deschid un Centru de Cercetare în nanoºtiinþã
Demaratã la începutul anilor ’80, nanoºtiinþa
devine tot mai importantã în evoluþia globalã
a omenirii, atât prin gradul ridicat de
aplicabilitate curentã cât mai ales prin perspective.
Aºteptãrile în ceea ce priveºte nanotehnologiile
sunt foarte mari, în termenii
apariþiei unor noi materiale ºi dispozitive care
sã revoluþioneze domenii diverse precum:
electronica, medicina, IT-ul etc. Analizele economice
aratã cã nanotehnologiile, care
genereazã astazi un volum de afaceri de
220 miliarde USD, vor înregistra constant o
creºtere de 25-30% în urmãtorii ani.
Pe baza unei investiþii de 90 de
milioane de euro, IBM ºi
Universitatea Tehnicã Zürich
(cunoscutã drept MIT-ul european)
au iniþiat un proiect
multianual de cercetare în nanotehnologii,
orientat atât cãtre explorarea
domeniului, cât ºi cãtre o cercetare cu
aplicabilitate comercialã pe termen
scurt. Proiectul prevede construcþia
unui laborator complex în cadrul campusului
IBM Research Zürich, dotarea
acestuia cu instrumente de maximã performanþã,
precum ºi cooptarea unei
echipe de cercetãtori ºi ingineri.
Parteneriat
industrie-mediul academic
Proiectul se doreºte un model de colaborare
între industrie ºi mediul academic,
replicabil în oricare altã þarã europeanã.
IBM ºi Universitatea Tehnicã
Zürich îºi vor uni forþele pentru
înþelegerea bazelor ºtiinþifice a structurilor
sub 100 de nanometri (de circa
400 de ori mai mici decât firul de pãr
uman) ce pot fi aplicate oricãror
tehnologii specifice industriei IT. Centrul
va fi construit în Rüschlikon lângã
Zürich, lucrãrile fiind programate pentru
finalizare în primãvara anului viitor.
Spaþiul total de lucru va avea peste 6.000
mp, dintre care 1.000 mp vor fi alocaþi
laboratoarelor. O treime din investiþia
iniþialã este alocatã dotãrii cu echipamente.
În cadrul facilitãþii va funcþiona
ºi una dintre cele mai performante
camere „noisefree“ existente la nivel
global. Experimentele din domeniul
nanotehnologiei sunt extrem de sensibile
la perturbaþiile externe (vibraþii, radiaþii
electromagnetice, fluctuaþii de
temperaturã etc.), iar existenþa unui
spaþiu complet izolat este necesarã pentru
funcþionarea optimã a echipamentelor.
Centrul de Cercetare IBM va
avea 3 astfel de camere, pentru construcþia
fiecãrei fiind alocatã suma de
1 milion de euro, care vor permite
obþinerea unui câmp electromagnetic
sub 5 nano Tesla (1/10.000 din valoarea
câmpului energetic al Pãmântului), precum
ºi pãstrarea unui nivel de temperaturã
constant (variaþie de cel mult 0,1
grade Celsius la nivelul unei ore).
Direcþii de cercetare
Din punct de vedere operaþional,
clãdirea va fi gestionatã de IBM, iar Universitatea
Tehnicã Zürich va închiria
spaþiul necesar pe o perioadã de cel
puþin 10 ani. În cadrul centrului se vor
derula atât proiecte comune, cât ºi individuale.
Proprietatea intelectualã asupra
rezultatelor cercetãrilor va fi în funcþie
de implicarea în proiecte. Centrul de
Nanotehnologie se va focaliza pe mai
multe direcþii: MEMS (Micro-Electro-
Mechanical Systems) NEMS (Nano-
Electro-Mechanical Systems), nanofire
ºi nanotuburi, magneto-electronicã, la
nivel teoretic ºi practic.
Centrul se încadreazã în categoria
clãdirilor verzi ºi este conform standardelor
Minergie, prin utilizarea panourilor
fotovoltaice, a pompelor de cãldurã
geotermalã ºi a ferestrelor cu sistem de
recuperare a cãldurii.
IBM Research Center
ºi Premiile Nobel
Centrul de cercetare IBM Zürich are
o tradiþie bogatã în domeniul nanotehnologiei,
fiind unul dintre cele mai
importante centre mondiale de acest
gen. În 1986, Gerd Binning ºi Heinrich
Rohrer, doi cercetãtori ai acestui centru,
au primit Premiul Nobel în Fizicã pentru
dezvoltarea primului microscop cu
efect de tunel (scanning tunneling microscope)
care a permis observarea
imaginilor la nivel atomic. Pe baza acestui
instrument, în centrul de cercetare
IBM de la Zürich s-a înregistrat prima
manipulare voluntarã a unui atom din
istoria omenirii, deschizându-se practic
domeniul nanoºtiinþei. În 1987, a fost
obþinut un al doilea Premiu Nobel pentru
descoperirea unei noi categorii de
semiconductori.
GABRIEL VASILE

CERCETARE
INDUSTRY WATCH
Nanoclusteri funcþionalizaþi prin
agregare în gaz pentru aplicaþii biomedicale
Dezvoltarea nanomaterialelor magnetice
avansate a beneficiat în ultimii ani de metode
noi de fabricare, care au permis obþinerea
unor proprietãþi magnetice îmbunãtãþite în
comparaþie cu materialele volumice.
S-a acordat o deosebitã atenþie materialelor
magnetice asamblate
prin tehnici de agregare în gaz sau
clusteri. Aceste tehnici sunt potrivite
pentru producerea de materiale
nanocompozite având un interval larg
de aplicaþii pentru medii de înregistrare
magneticã, biomedicinã ºi magneto-electronicã.
Spre exemplu, nanoclusterii cu
morfologie de tip „core-shell“ pot servi
drept matrice pentru ataºarea la suprafaþã
de molecule de tip anticorpi, markeri tumorali
sau aptameri cu proprietãþi de recunoaºtere
molecularã în aplicaþii nanomedicale
specifice, cum ar fi terapia hipertermicã
a tumorilor sau administrarea ghidatã
magnetic a medicaþiei.
Cercetãtori din cadrul INCDFM-Bucureºti
în colaborare cu Universitatea Leicester
din Anglia (O. Criºan, K. von Haeften,
C. Binns, A.M. Ellis, Nanotechnology
19 (50) (2008) 505602) au pus la punct o
metodã de sintezã novatoare, care are avantajul
de a produce clusteri metalici cu dimensiuni
controlabile ºi structuri de tip
„core-shell“, alcãtuite din clusteri metalici
drept core ºi straturi de oxid sau înveliº molecular
drept shell. Metoda constã din evaporarea
din þinte metalice, urmatã de agregare
în flux de gaz rar, în incinte cu vid ultraînalt
(10-11) a atomilor metalici, care
sunt condensaþi ºi formeazã clusteri de dimensiuni
controlabile prin presiunea parþialã
a fluxului de gaz rar, respectiv prin presiunea
de vapori metalici evaporaþi în incintã.
Metoda este capabilã sã producã clusteri
de mãrimi care se întind pe o plajã
foarte largã, de la câteva sute de atomi pânã
la clusteri mari de dimensiuni de zeci de nm
sau chiar filme de grosimi micrometrice.
Fig.1
Cele mai simple modele core-shell pentru
nanoparticulele magnetice îºi au originea
în pasivarea nanoparticulelor de Fe
ºi Co împotriva oxidãrii. De exemplu, în
aplicaþiile biomedicale, dacã nanoparticulele
de fier sunt pasivate cu oxid de fier,
în special magnetita, structura astfel obþinutã
beneficiazã de momente magnetice
mari datoritã miezurilor de fier. În plus, înveliºul
de magnetitã face ca nanoparticulele
sã nu fie toxice. Aceste sisteme pot
furniza un contrast mãrit pentru imaginile
de rezonanþã magneticã (MRI), deci la o diagnosticare
medicalã mult mai precisã, sau
fac ca metodele de administrare a medicaþiei
sã fie posibile la gradienþi de câmp
magnetic mult mai mici.
Principiul metodei utilizate se bazeazã
pe producerea unui fascicul de gaz rar (Ar)
rece în expansiune supersonicã care trece
într-o regiune de vapori de metal de presiune
joasã (camera de colectare), creatã de
un evaporator (creuzet) încãlzit rezistiv
(Fig. 1). Vaporii de metal sunt colectaþi de
moleculele mari de gaz rar, sunt condensaþi
instantaneu ºi astfel se formeazã clusteri
metalici reci în fasciculul de gaz.
Utilizându-se evaporatori succesivi
situaþi în continuarea primului, se pot
obþine clusteri de tip core-shell (cu eventuala
evaporare a unui alt element metalic).
Aceºti clusteri pot fi funcþionalizaþi la
suprafaþã (Fig. 2) prin ataºarea de molecule
de tip anticorpi, aptameri (de ex. Herceptin)
sau alte substanþe cu proprietãþi de recunoaºtere
molecularã, care au proprietatea
de a se ataºa numai pe þesuturile afectate,
în vederea terapiei hipertermice. Clusterii
metalici rezultaþi sunt apoi colectaþi pe
substrate, cu scopul de a determina ex-situ
proprietãþile ºi caracteristicile structurale.
Dimensiunea clusterilor este controlatã de
presiunea atomilor colectaþi, care la rândul
sãu depinde de temperatura creuzetului.
Metoda de formare de nanoclusteri
prin agregare în gaz rar, urmatã de funcþionalizare
in-situ prin ataºarea la suprafaþã
a unei mari varietãþi de materiale: molecule,
radicali liberi sau anticorpi, are un
potenþial deosebit pentru aplicaþii în catalizã,
nanomedicinã sau medii de înregistrare
magneticã.
OVIDIU CRIºAN,
INSTITUTUL NAÞIONAL DE C-D
PENTRU FIZICA MATERIALELOR
Fig.2

CERCETARE |
INDUSTRY WATCH
Simpozionul naþional
de arheometrie - 2010
Simpozionul a avut loc în perioada 28-29 octombrie
ºi a fost organizat de cãtre Institutul
Naþional de Fizicã ºi Inginerie Nuclearã “Horia
Hulubei”(IFIN-HH), Muzeul Naþional de Istorie
a României (MNIR) ºi Muzeul Naþional de
Istorie a Transilvaniei (MNIT), în cadrul proiectului
ROMARCHAEOMET – Contract PNCDI2
91-029, finanþat de Autoritatea Naþionalã
pentru Cercetare ªtiinþificã, lucrãrile desfãºurându-se
în sãlile de conferinþe ale MNIR. Manifestarea
a constituit un forum pentru schimbul
de idei privind rezultatele cercetãrii arheometrice
din România, dar ºi perspectivele
acesteia în lumina progresului actual al ºtiinþei.
Principalele tematici abordate au fost:
• Arheometalurgie, monede ºi obiecte de
podoabã, tehnologii antice ºi medievale
• Aurul si argintul dacic în context european
• Metode de datare – Carbon-14, (termo)luminiscenþã,
dendrocronologie
• Geoarheologie – surse geologice de materii
prime din preistorie pânã în evul
mediu
• Noi metode fizico-chimice de analizã
compoziþionalã: micro-fluorescenþa de
raze X indusã de radiaþia sincrotronicã,
spectroscopie Raman, micro-gravimetrie,
microscopie electronicã, spectroscopie
vibraþionalã non-contact, FTIR-
ATIR, difracþie ºi tomografie de raze X
• Analize de artefacte arheologice din ceramicã,
sticlã, material litic – silex, obsidian,
material osos ºi piele
• Chihlimbarul arheologic din România
– surse locale ºi importuri
• Metode moderne fizico-chimice de
conservare – restaurare patrimoniu
cultural naþional
• Iradiere gama pentru conservarea
pieselor de patrimoniu (lemn, hârtie,
peliculã etc.)
• Aspecte legislativ-juridice ale protejãrii
patrimoniului cultural naþional.
Comitetul de organizare a fost alcãtuit
din Petre T. Frangopol, Bogdan Constantinescu,
Ernest Oberländer-Târnoveanu,
Zoia Maxim, Corina Nicolae, Daniela
Cristea-Stan, Tudor Martin.
Au participat fizicieni, arheologi, chimiºti,
geologi, specialiºti în restaurare. Dintre
personalitãþile prezente remarcãm pe
Mischka Carsten (Kiel University, Germania),
Joanna Trabska (Rzeszow University,
Institute of Archaeology, Polonia), Attila
Lászlo (Universitatea “Alexandru Ioan
Cuza”, Iaºi), MCA Gheorghe Udubaºa
(Universitatea Bucureºti, Facultatea de Geologie
ºi Geofizicã), Gheorghe Lazarovici
(Universitatea „Eftimie Murgu“, Reºiþa),
Marin Cârciumaru (Universitatea Valahia,
Târgoviºte), Corina Ionescu (Universitatea
Babeº-Bolyai, Facultatea de Geologie, Cluj-
Napoca), Augustin Lazãr (Parchetul de pe
lângã Curtea de Apel Alba-Iulia), Aurel
Condruz (Inspectoratul General al Poliþiei
Române, Bucureºti).
S-a remarcat puternica implicare în colaborãri
internaþionale a arheometriei româneºti,
ilustratã de comunicãri precum C.
Carsote, I. Petroviciu, L. Miu, C. Chelaru,
Wilfried Vetter, Manfred Schreiner (Academy
of Fine Arts, Viena) “Characterization
of parchments - Comparison between
non-invasive in-situ Reflection-FTIR and
FTIR-ATIR”; A. Timar-Gabor, S. Vasiliniuc,
C. Cosma, D. Constantin, Dimitri
Vandenberghe (Ghent University, Belgia)
“Luminescence dating techniques in archaeology
and geoarchaeology: principles
and applications”; E. Alexandrescu, A.
Olariu, Goran Skog, Kristina Stentstrom
(Lund University, Suedia) “Chronological
observations regarding the Musterian from
Peºtera Hoþilor, Bãile Herculane”; R.
Bugoi, I. Poll, Gh. Mãnucu-Adameºteanu,
Thomas Calligaro, Laurent Pichon (CNRS-
AGLAE-Louvre, Paris) „Glassy bracelets
excavated on Romanian territory analyzed
by IBA methods“; C.-M. Lazarovici, Gh.
Lazarovici, Gerhard Trnka (Institutul de
Pre ºi Proto-Istorie, Viena) ”Investigations
regarding the prehistoric raw material
sources for manufacturing lithic assemblages”.
S-au remarcat prin noutate comunicãrile:
Ernest Oberländer-Târnoveanu,
Gheorghe Niculescu, Migdonia Georgescu,
Tudor Martin (MNIR), Bogdan Constantinescu,
Daniela Cristea-Stan, Cãtãlina
Chiojdeanu, Roxana Bugoi (IFIN-HH):
“Aurul ºi argintul Daciei în lumina ultimelor
cercetãri arheometrice”; George
Bodi, Nicolae Buzgar, Andrei Buzatu (Universitatea
A.I. Cuza Iaºi) – “Studiul Raman
ºi XRD al pigmentului negru de pe ceramica
cucutenianã”; Carmen Pavel, Florin
Constantin (IFIN-HH) “Examinarea artefactelor
cu un tomograf cu raze X”; Marian
Vîrgolici, Corneliu C. Ponta, Maria Mihaela
Manea, Mihalis Cutrubinis, Daniel
Neguþ, Rãzvan ªuvãilã (IFIN-HH) “Studiul
ROMANITULUI – chihlimbarul românesc
– prin spectrometrie de masã ºi spectrometrie
Raman”.
Simpozionul a demonstrat rolul important
al ºtiintelor exacte, mai ales al fizicii în
problemele de arheologie, artã, restaurareconservare
a patrimoniului cultural.
46
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

S.C. IPA S.A.
Automatizãri industriale ºi IT
30 de ani de activitate
Incubator tehnologic ºi de afaceri
Ro4Europe, partener Enterprise Europe Network
Investim în Viitor
IPA CIFATT, Craiova, România, 12, ªtefan cel Mare street, zipp: 200130,
tel./fax: +40251-412290; +40251-418882, e_mail: office@ipacv.ro; web site: http://www.ipacv.ro
IPA Craiova, unitate cu specific de cercetare-dezvoltare
ºi inovare, înfiinþatã în anul 1980, integrator de
sisteme în domeniul automatizãrilor industriale, sistemelor
SCADA ºi IT, a aniversat recent 30 de ani de activitate
ºi proiecte reuºite. Organizarea ºi experienþa
firmei au permis IPA Craiova, unitate certificatã ISO
9001, sã devinã unul dintre principalii dezvoltatori de
sisteme complexe de automatizare ºi de sisteme informatice
ca livrãri „la cheie“ (proiectare, livrare echipamente,
pachete de programe, implementare, punere în
funcþiune ºi formare personal).
Cele mai importante momente din existenþa modernã
a companiei s-au succedat dupã cum urmeazã:
1995 - Centru de Incubare, Formare Antreprenorialã
ºi Transfer Tehnologic;
2000 - Centru de Excelenþã, Punct Regional de
Contact FP5;
2004 - Incubator Tehnologic ºi de Afaceri (Autorizaþia
1/ 2004 - Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii);
2004 – Preºedinte ARIES Oltenia - Asociaþia
Românã pentru Industria Electronicã ºi Software;
2006 – Membru fondator al ARoTT - Asociaþia
Românã pentru Transfer Tehnologic ºi Inovare;
2007 – RO 4 Europe, partner Enterprise Europe
Network. Oferã consultanþã pentru dezvoltarea
IMM-urilor, promovarea ideilor inovative ºi invenþiilor
prin proiecte de cercetare – transfer tehnologic
– introducere în fabricaþie, transfer tehnologic, formare
antreprenorialã, management de proiect, implementarea
standardelor de calitate ISO;
Co-organizator de brokerage de tehnologii în þarã
ºi strãinãtate (Hannover Messe, Paris, Husum-Germania,
Salonul Cercetãrii/Inventika, Renexpo,
Hervex, etc).
A coordonat proiecte naþionale complexe ºi internaþionale
FP6/FP7, CIVITAS, Socrates, Erasmus,
Eureka, Riti Access, CIP, CIP/Intelligent Energy IEE;
Membrã a comisiilor tehnice IFAC – Federaþia Internaþionalã
de Control, Automatizãri pentru Minerit
respectiv Mediu, Energie, INNOVA Take-it-Up,
FP7 – Cercetarea în favoarea IMM-urilor;
A promovat idei inovative ºi invenþii prin proiecte
de cercetare aplicativã – transfer tehnologic – introducere
în fabricaþie; Premii la Saloanele de Inventicã
de la Bruxelles, Geneva, Moscova, Kuweit,
Varºovia;
2010 - “International Trophy for Technology and
Quality” oferit de Trade Leaders’ Club.

CERCETARE
INDUSTRY WATCH
Instalaþie de biogaz pentru
valorificarea deºeurilor biodegradabile
Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare
pentru Inginerie Electricã ICPE-CA a realizat
în cadrul unui proiect naþional de cercetare
o instalaþie de biogaz destinatã
tratãrii ºi valorificãrii deºeurilor biodegradabile
generate în gospodãriile individuale
din mediul rural, având o capacitate a fermentatorului
de 4 m 3 .
Aceastã instalaþie prezintã numeroase
avantaje comparativ cu instalaþiile
convenþionale. Menþionãm
aici simplitatea în construcþie
ºi operare, grad avansat
de degradare a compuºilor organici ca urmare
a circulaþiei controlate a masei ºi separãrii
parþiale a zonelor pentru nivele
diferite de bio-activitate -, consum economic
de materiale - ca urmare a formei semisferice
a reactorului de fermentare -, accesibilitate
uºoarã la materialele de construcþie
pentru locuitorii din mediul rural ºi, nu în
ultimul rând, posibilitatea de construire a
instalaþiei pentru diferite dimensiuni, în
funcþie de disponibilitatea de materie primã
ºi de necesarul energetic al familiei.
Necesitate ºi beneficii
În gospodãriile din mediul rural se
genereazã o cantitate semnificativã de
deºeuri organice biodegradabile, precum
dejecþii animaliere, deºeuri agricole (paie,
coceni, ºtiuleþi de porumb), deºeuri de
grãdinãrit, resturi de fructe ºi borhot rezultate
la producerea de bãuturi alcoolice,
deºeuri menajere, resturi alimentare etc.
Aceastã importantã resursã regenerabilã
poate fi tratatã în mod eficient pentru
obþinerea de biogaz. Biogazul este un gaz
combustibil incolor ºi inodor cu un
conþinut de metan de 50-70%, arde cu
flacãrã albastrã clarã ºi are o putere caloricã
de 20 MJ/m 3 . Locuitorii din mediul rural
pot folosi biogazul produs în instalaþii de
uz gospodãresc pentru prepararea hranei,
pentru încãlzirea apei menajere sau chiar
pentru producerea de curent electric cu
ajutorul unui generator.
Un alt produs valoros generat în proces
este reziduul fermentat, un material lipsit
de miros ºi bogat în nutrienþi, putând fi utilizat
ca material fertilizant ecologic.
Tratarea biomasei de naturã organicã
provenitã din gospodãriile din mediul rural
se realizeazã în principal pentru urmãtoarele
scopuri:
• Obþinerea de biogaz ca sursa de energie
alternativã pentru uz gospodãresc,
suplinind necesarul de combustibil
convenþional;
• Obþinerea de fertilizanþi naturali pentru
agriculturã, creºterea competitivitãþii
produselor agricole ºi, implicit,
creºterea nivelului de trai al populaþiei
din mediul rural;
• Reducerea volumului de deºeuri organice
depozitate pe sol ºi, implicit,
reducerea aciditãþii solului ºi a eutrofizãrii
apelor subterane ºi de
suprafaþã, precum ºi reducerea emisiilor
de gaze cu efect de serã;
• Inactivarea organismelor patogene
pentru prevenirea pericolelor de îmbolnãvire
cu diverºi germeni patogeni
ºi ouã de paraziþi.
Pentru instalaþia de biogaz, ICPE-CA a
înregistrat la OSIM o cerere pentru
obþinerea brevetului de invenþie.
48
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

IT& C
INDUSTRY WATCH
unor companii IT locale
Cu 7-8 ani în urmã erau unele dintre cele
mai active companii de pe piaþã. Cu cifre
de afaceri de sute de mii sau chiar milioane
de euro pe an, nimic nu pãrea sã le
stea în cale, unele dintre ele fiind chiar pionieri
pe piaþa IT&C româneascã. Nume
precum Adcos, EWIR, IPDevel, Ipacri,
PcNET, FX Internet, Best Computers,
K Tech Ultra Pro Computers au devenit într-o
perioadã foarte scurtã de timp istorie.
Au devenit istorie din diverse
motive – restructurãri, falimente,
achiziþii. Cu toate
acestea, au scris o paginã din
evoluþia pieþei IT&C româneºti
dupã Revoluþia din 1989.
Extrem de dinamicã pânã acum
câþiva ani pe piaþa software din România,
Adcos a intrat într-un con de umbrã
dupã ce a fost vândutã în 2005. Înfiinþatã
în 1996, compania a dezvoltat soluþia
ERP AIS, fiind implementatã la peste 30
de firme româneºti. Dupã vânzare, noul
patron, care nu activa în sectorul IT, nu
a continuat dezvoltarea companiei. Din
discuþiile cu foºti angajaþi ai Adcos am
aflat cã unii dintre oamenii care au lucrat
pentru Adcos au mai implementat
diverse funcþionalitãþi la clienþi, fiind
continuate proiectele care se aflau în
derulare la vremea respectivã. Jan
Opritz, fostul preºedinte al Adcos România,
s-a întors în Germania, deoarece a
dorit sã petreacã mai mult timp alãturi
de nepoþi, renunþând la afacerile din
România.
Ce s-a întâmplat cu codul sursã al
ERP-ului? Nimeni nu a ºtiut sã dea un
rãspuns. De asemenea, nu se ºtie exact
dacã mai existã cineva care sã se ocupe
ºi de mentenanþa soluþiilor ERP implementate
la clienþi.
La compania din România a renunþat
ºi patronul francez al EWIR-est West
Informatique. EWIR a fost una dintre
cele mai vechi companii IT de pe piaþa
româneascã, fiind înfiinþatã în 1991. În
România se lucra la început pentru
clienþi din Franþa. În anul 2000, în urma
unor nemulþumiri apãrute în cadrul
firmei, a fost schimbatã conducerea ºi în
fruntea companiei a trecut Aluniþa
Voiculescu. „Firma nu ºi-a dorit niciodatã
sã aibã un rol important pe piaþa de
aici, patronul nu era interesat de piaþa
din România. Eu am acordat o mai mare
atenþie pieþei din România, pentru cã
simþeam cã existã un potenþial aici. Mi
s-a pãrut foarte interesant Navision când
am venit, mi s-a pãrut de viitor, dar nu
mi s-a oferit sprijinul necesar. Pe partea
de Navision aº fi avut nevoie de o investiþie
clarã pe partea comercialã,
aveam cei mai buni oameni pe Navision
din România. Niciodatã nu mi s-a acordat
buget pentru un departament comercial.
Navision se vindea oarecum de
la sine. În momentul în care a apãrut
Microsoft, s-a schimbat total situaþia,
pentru cã nu mai aveam acel semimonopol
pe piaþã ºi atunci chiar aveam
nevoie de cineva care sã impunã EWIRul.
Aici a fost problema”, povesteºte Aluniþa
Voiculescu.
Însã nu acesta a fost motivul pentru
care a pãrãsit compania în 2005. „Eram
obositã, pur ºi simplu. Nu era neapãrat
ceea ce îmi plãcea. M-am reprofilat, am
fãcut un an de psihologie ºi consiliere
educaþionalã. Acum nu mi-aº mai cãuta
deloc un job în afaceri”, adaugã Aluniþa
Voiculescu.
Ipacri România a devenit cunoscutã
pe piaþã pentru aplicaþiile de mobilitate
lansate. Soluþia de m-banking, pe care
compania o punea la dispoziþie sistemului
bancar, se integra cu soluþia de securitate
mSignature, bazatã pe utilizarea
semnãturii digitale.
Soluþia era disponibilã pentru toþi
operatorii de telefonie mobilã existenþi
pe piaþa româneascã ºi pentru toate
tehnologiile disponibile (GSM, GPRS,
CDMA 2000).
Înfiinþatã în 1994, Ipacri era deþinutã
de Elsag Group din Italia, care este divizia
IT a Finmeccanica. Înregistratã la
Registrul Comerþului ca Elsag Eastern
Europe, compania apare ca radiatã din
luna mai a anului trecut.
IP Devel, compania de software înfiinþatã
în anul 2000 de doi tineri
antreprenori – Bogdan Putinicã ºi
Daniel Bogdan – a trecut prin douã procese
de vânzare într-o perioadã de
numai doi ani.
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH
49

IT& C
INDUSTRY WATCH
Elveþienii de la Adecco, companie
care activeazã pe piaþa de recrutare, au
cumpãrat firma în vara lui 2006, pentru
câteva milioane de euro. În aprilie 2008,
compania italianã de software ºi servicii
pentru telecomunicaþii, Enea, a cumpãrat
integral IP Devel pentru suma de 3,2
milioane de euro.
Potrivit declaraþiilor de atunci ale lui
Bogdan Putinicã, finalizarea tranzacþiei
a fost fãcutã într-un ritm atât de alert
pentru cã „oferta celor de la Enea a fost
interesantã”, atât pentru el, cât ºi pentru
cei de la Adecco. Cumpãrãtorul este o
companie care furnizeazã aplicaþii de
software embeded (destinate altor
echipamente decât computerele, precum
telefoane mobile, televizoare, telecomenzi
sau aparate de fotografiat) ºi
servicii de reþea în domeniul telecom,
medical ºi auto, printre clienþii sãi fiind
nume cunoscute din piaþã, precum
Nokia sau Sony Ericsson. Înainte de
cumpãrare, IP Devel devenise cunoscutã
pe piaþa româneascã datoritã serviciilor
complexe de IT outsourcing.
În 2005, o tranzacþie rãsunãtoare a
þinut prima paginã a ziarelor, anul 2005
fiind destul de bogat în fuziuni ºi achiziþii
pe piaþa IT&C din România. Forte
Company a fost cumpãratã de gigantul
tehnologic german Siemens. Forte a fost
integratã în modelul de business standard
al Siemens Business Services, iar
compania s-a numit Forte Business Services.
Înfiinþatã acum 20 de ani, Forte
l-a avut ca principal acþionar pe Cristian
Constantinescu, sub conducerea
cãruia compania avea o cotã de piaþã
pe sectorul de software ºi servicii de
aproximativ 8% în 2005. Printre
proiectele informatice la care a participat
Forte se numãrã Sistemul Informatic
al Ministerului de Finanþe, Sistemul
Informatic Integrat Vamal etc. Forte s-a
dezvoltat ca partener tradiþional al IBM
pentru servicii de instalare ºi administrare
hardware.
O altã companie care a renunþat la
piaþa din România, lucrând în principal
cu companii externe este Nivis. Compania
e prezentã pe piaþa de software din
SUA ºi România ºi oferã sisteme informatice
pentru managementul documentelor
ºi al fluxurilor informaþionale,
aplicaþii Internet ºi de comerþ electronic,
proiecte la cheie.
ISP-iºti celebri
Numele PC NET se leagã invariabil
de cel al lui Mihai Bãtrâneanu. În 1994,
acesta punea bazele PC NET, cu 10.000
de dolari, dupã ce, între 1990 ºi 1993,
vânduse, alãturi de doi asociaþi, calculatoare,
imprimante ºi a construit reþele
locale.
În anul 1999, Banca Europeanã pentru
Reconstrucþie ºi Dezvoltare a investit
în PC NET 4 milioane de dolari.
Brandul PC NET era unul dintre cele
mai cunoscute pe piaþã la vremea respectivã,
majoritatea adreselor de e-mail
de atunci terminându-se cu @pcnet.ro.
PC NET a fost cumpãrat de RCS &
RDS în anul 2004, punând capãt
unui pionierat în servicii ºi
tehnologii IT&C, dar ºi
unui brand extrem
de apreciat.
PC
NET
a instalat, pentru prima oarã în Europa
Centralã ºi de Est, o reþea ADSL. A
lansat cartelele preplãtite de acces la internet,
iar în august 2004, când compania
ajunsese sã numere 200 de angajaþi
ºi sã aibã venituri de 7 milioane de
dolari, Mihai Bãtrâneanu a vândut firma
grupului RCS & RDS pentru suma de 10
milioane de dolari. Bãtrâneanu a fost
decorat în februarie 2004 cu „Steaua
României” de cãtre fostul preºedinte Ion
Iliescu, pentru contribuþii semnificative
la dezvoltarea domeniului IT&C în
România.

IT& C
INDUSTRY WATCH
În prezent, Mihai Bãtrâneanu controleazã
una dintre cele mai mari reþele
de site-uri din România, Rol.ro, ºi este
preºedintele Asociaþiei Naþionale a Internet
Service Providerilor (ANISP).
Un alt nume greu de pe piaþa internet
a acelor ani, FX Internet, estima în
2001 încasãri de 1,6 milioane de dolari.
Principala realizare a companiei în 2001
a fost lansarea, în luna septembrie, a
reþelei de acces la Internet prin tehnologie
wireless cu frecvenþa de 3,5 GHz.
Serviciul, în care s-au investit peste
500.000 de dolari, se numea FX Metropolis,
acoperea 80% din teritoriul Bucureºtiului
ºi se baza pe echipamente
Spike ºi Lucent. Segmentul servicii de
broadband adusese în anul 2000 60% din
veniturile totale ale FX Internet. Compania
FX Internet a fost înfiinþatã în
1997, cu o investiþie iniþialã de 20.000 de
dolari. Andrei Woinaroski, fostul
managing director al FX Internet,
este acþionar la Hotnews.
În martie 2004, RCS&RDS
a cumpãrat, împreunã cu Astral
Telecom, furnizorul de
televiziune prin cablu FX Communications
ºi furnizorul de internet
FX Internet. FX Communications
avea 107.000 de clienþi, iar FX Internet
avea 13.000 de utilizatori.
K Tech Ultra Pro –
faliment de neevitat
Afacerea soþilor Alina ºi Cristian
Fughinã, K Tech Electronics, care opera
lanþul de retail IT Ultra Pro Computers,
era pânã acum câþiva ani pe val. Cifra
de afaceri era în creºtere de la an la an,
însã piaþa de retail ºi distribuþie IT a
fost grav lovitã în ultimii trei-patru ani.
Rând pe rând, Flamingo, Depozitul de
Calculatoare, Best Computers, Ultra
Pro au fost nevoiþi sã-ºi restructureze
operaþiunile ºi sã închidã un numãr important
de magazine în întreaga þarã.
Ultra Pro nu a reuºit însã sã-ºi aleagã o
strategie potrivitã, aºa cã a acumulat datorii
de 17 milioane de euro în 2009,
având toate magazinele închise pe
motiv de inventar ºi sechestru pe depozite
ºi pe sediul central de la APACA.
Datoriile cãtre furnizori sunt
acoperite de asiguratori. KTech are datorii
la majoritatea furnizorilor, printre
care Asus, Gigabyte, LG, Microsoft,
Samsung ºi Packard Bell, pentru care
era distribuitor unic.
Fondat în 1997, Best Computers era
un alt brand extrem de cunoscut pe
piaþa româneascã. Fãcea parte din
grupul Best, care mai cuprindea Best IT
Solutions, Best Distribution ºi Best Internet
Security. În 2006, Best Computers
ºi Best Distribution au fost vândute
cãtre grupul de firme RTC Holding. În
2003, Alin Bittel a pus bazele Best IT
Solutions, pe care a vândut-o grupului
german de servicii IT Materna.
Materialul de faþã s-a dorit a fi o rememorare
succintã a fostelor glorii ale
pieþei IT&C româneºti de acum mai
bine de 10 ani, fãrã sã analizeze ce au
greºit sau dacã au greºit în acþiunile lor
managerii companiilor amintite. Am
întâmpinat destulã reticenþã în încercarea
noastrã de a reconstitui o perioadã
de maximã dezvoltare a unei
pieþe afectate încã de criza economicã,
cu toate acestea vom încerca, într-un
numãr viitor al revistei, sã aducem în
faþã oamenii care s-au aflat în spatele
acestor poveºti de succes, chiar dacã a
fost vorba de un succes pe o perioadã
determinatã.
LUIZA SANDU

COMUNICAÞII | WIMAX vs LTE
INDUSTRY WATCH
Multe publicaþii ºi mulþi analiºti din piaþa IT&C
au declarat deja moartea WiMAX, pe mãsurã
ce tot mai mulþi jucãtori din industria telecom
fac trecerea cãtre LTE sau, mai nou, TD-LTE.
Cu toate acestea, investiþiile în acest standard
nu se opresc, ba mai mult operatorii sunt sfãtuiþi
sã aducã pe piaþã echipamente duale
LTE/WiMAX, astfel încât abonaþii sã nu fie
„lãsaþi pe întuneric” atunci când are loc tranziþia
de la o tehnologie la alta.
Compania israelianã Alvarion a
semnat un contract cu furnizorul
canadian de internet în
bandã largã pentru zona ruralã
Barret Xplore pentru instalarea
unei reþele WiMAX în toatã þara. Contractul
include ºi opþiunea migrãrii cãtre TD-
LTE în viitor. WiMAX este vãzut ca pas intermediar
cãtre ceea ce va conduce în cele
din urmã la TD-LTE.
Dar ce este TD-LTE? Majoritatea dintre
noi a auzit de LTE (Long Term Evolution),
tehnologia din spatele 4G, adicã evoluþia
reþelelor 3G. TD-LTE vine de la Time Division
LTE ºi a fost dezvoltatã de China
Mobile pe parcursul ultimilor trei ani. Existã
câteva diferenþe ºi similitudini esenþiale
între TD-LTE ºi clasicul LTE: ruleazã pe
benzi diferite ale spectrului wireless, însã
partea de spectru care va purta semnalul
TD-LTE este mult mai ieftinã ºi are ºi trafic
mai mic; TD-LTE ºi LTE au atât de multe
puncte în comun, încât acelaºi cip poate
accesa ambele reþele (producãtorii de terminale
scapã astfel de multe bãtãi de cap).
Conform unui raport al Pyramid Research,
numãrul abonaþilor LTE la nivel
mondial va ajunge la 100 de milioane pânã
în 2014. Anul trecut, 27 de operatori mobili
din întreaga lume ºi-au exprimat în
mod public dorinþa de a instala LTE, 12
dintre ei intenþionând sã lanseze servicii
comerciale în 2010, iar restul în 2011 ºi
2012.
Ericsson implementeazã
prima reþea LTE
Prima reþea LTE a fost lansatã de Telia-
Sonera în Norvegia ºi Suedia, la sfârºitul
anului trecut. Aceastã locaþie face parte
dintr-o reþea comercialã programatã sã fie
datã în funcþiune în acest an.
Tot Ericsson, de data aceasta cu
MetroPCS Communications Inc., a lansat
prima reþea LTE din America de Nord,
disponibilã în zona metropolitanã
WiMAX ºi LTE
se luptã pentru supremaþie
SERVICII DE TIP
WIMAX LA ONEªTI
La sfârºitul lunii noiembrie, Ministrul
Comunicaþiilor ºi Societãþii Informaþionale,
Valerian Vreme, a participat
la evenimentul [RTF bookmark start:
}OLE_LINK1„Oneºti pãtrunde cu WiMAX
în noua erã a comunicaþiilor”[RTF bookmark
end: }OLE_LINK1, unde Societatea
Naþionalã de Radiocomunicaþii a lansat
la Oneºti serviciile Broadband de tip
WIMAX. Prin aceastã lansare, Radiocom
sprijinã eforturile comunitãþii locale de a
transforma oraºul Oneºti într-un centru
de excelenþã în domeniul telecom.
Dallas/Fort Worth, care le va oferi utilizatorilor
conexiuni mai fiabile ºi viteze mai
mari de transfer de date. Datoritã soluþiei
Ericsson IP-RAN, MetroPCS va deveni
primul operator din lume care susþine atât
CDMA, cât ºi LTE pe aceeaºi conexiune.
Ce se întâmplã în România?
În 2008, ºase companii au achiziþionat
caietul de sarcini pentru acordarea celor
douã licenþe de utilizare a frecvenþelor
radio pentru servicii de comunicaþii electronice
prin intermediul sistemelor de
acces pe suport radio de bandã largã
(BWA). Cele ºase companii interesate sã
participe la procedura desfãºuratã de ANC
au fost: Asesoft International, Comcore
Management, Cosmote Romanian Mobile
Telecommunications, Media Sat, RCS &
RDS ºi Vodafone România. În 2009, nicio
companie dintre cele ºase care achiziþionaserã
caietul de sarcini nu a depus o
ofertã.
În vara anului trecut, în urma consultãrii
operatorilor de comunicaþii electronice,
fabricanþilor ºi furnizorilor de
echipamente ce funcþioneazã în benzile de
frecvenþe radio 3,6-3,8 GHz, ANCOM a
transmis Ministerului Comunicaþiilor ºi
Societãþii Informaþionale un set de recomandãri
pentru utilizarea benzii de
frecvenþã radio 3,6-3,8 GHz: elaborarea
unei noi strategii pentru banda 3,6-3,8
GHz în semestrul doi al anului 2011, care
sã prevadã acordarea cãtre operatorii publici
a unor subbenzi de frecvenþã de 2x28
MHz, la nivel naþional ºi modificarea procedurii
de selecþie. Ca urmare a neparticipãrii
niciunui operator la procedura de
52
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

WIMAX vs LTE | COMUNICAÞII
INDUSTRY WATCH
selecþie organizatã pentru alocarea benzii
de frecvenþe radio 3,6 - 3,8 GHz, ANCOM
a organizat o consultare a industriei, menitã
sã identifice mãsurile optime care trebuie
luate cu privire la utilizarea viitoare a
benzii de frecvenþe radio 3,6-3,8 GHz.
Companiile care au rãspuns la chestionarul
lansat de ANCOM au fost: Alcatel Lucent,
Alvarion, Cosmote, Ericsson, Idilis, Mediasat,
Orange, Romtelecom, UPC ºi Vodafone.
Majoritatea respondenþilor considerã
cã reluarea procedurii de selecþie ar trebui
sã aibã loc abia în jurul anului 2012 (cu o
excepþie care a precizat anul 2010). Dintre
respondenþii care doresc amânarea procesului,
83% invocã lipsa de pe piaþã a unor
echipamente performante ºi accesibile ca
preþ pentru a construi o reþea competitivã.
De asemenea, 50% din aceºtia au indicat
situaþia economicã internã ºi internaþionalã
dificilã ca fiind un alt motiv pentru
amânare.
ANCOM a recomandat MCSI utilizarea
unei proceduri de tip competitiv, întrucât
50% din respondenþi doresc modificarea
procedurii de selecþie utilizate la ultima
licitaþie, dintr-o procedurã comparativã
în una competitivã. Totuºi, o parte din
respondenþii la consultarea publicã lansatã
de ANCOM ar dori sã se pãstreze procedura
de selecþie comparativã, în timp ce un
singur respondent ar dori o procedurã de
selecþie hibridã.
Opþiunile respondenþilor care preferã
procedura de selecþie competitivã au fost
împãrþite. Astfel, unii operatori ar dori sã
nu existe nicio condiþie de eligibilitate, alþii
ar dori doar o condiþie legatã de cifra de
afaceri (de minim 200 de milioane de
euro), o parte ar dori ca singura condiþie sã
se refere la nedeþinerea altor licenþe de utilizare
a frecvenþelor radio pentru reþele
publice de comunicaþii celulare în benzile:
410-430 MHz (CDMA410), 450-470 MHz
(CDMA450) ºi 3400-3600 MHz (FWA) ºi
unii dintre respondenþi ar dori doar
WiMAX este o abreviere de la Worldwide
Interoperability for Microwave Access. Este
o tehnologie wireless bazatã pe standarde,
care furnizeazã conexiuni de mare vitezã, inclusiv
la Internet, pe distanþe lungi.
În România, Intel ºi Alvarion au realizat prima
demonstraþie publicã a acestei tehnologii. O
maºinã dotatã cu tehnologie WiMAX a
strãbãtut strãzile Bucureºtiului, transmiþând
imagini în direct unei sãli de conferinþe.
condiþii legate de experienþa în
furnizarea de servicii de comunicaþii
electronice, capacitate financiarã,
plan de afaceri sustenabil ºi
dovada accesului la surse de finanþare
a investiþiei.
În ceea ce priveºte pragul financiar
minim de pornire într-o
licitaþie competitivã, rãspunsurile
au fost diferite, fiind avansate valori
între 0,5 milioane euro ºi 2 milioane de
euro pentru fiecare licenþã, în timp ce un
respondent a considerat cã pragul de
pornire trebuie sã fie dat de costurile financiare
ale eliberãrii spectrului radio în benzile
de interes.
Toþi operatorii care au participat la consultare
au indicat banda de frecvenþe 2500-
2690 MHz ca fiind cea mai potrivitã la momentul
actual pentru furnizarea de servicii
de transmisii de date de bandã largã pe suport
radio (BWA).
WiMAX încã nu se predã
Compania israelianã Alvarion, lider
mondial în producþia de echipamente
WiMAX, a creat anul trecut o nouã divizie
în România, care proiecteazã echipamente
WiMAX mobile pentru pieþele din SUA,
Europa ºi Asia.
Unul dintre principalele dezavantaje ale
WiMAX este cã nu existã pentru consumatori
echipamente compatibile cu astfel de
reþele. Deschiderea de reþele WiMAX este
puternic sprijinitã ºi de Uniunea Europeanã,
care considerã, prin reprezentanþii ei, cã utilizatorii
finali trebuie sã aibã dreptul de a-ºi
alege prin ce tehnologie sã le fie furnizate serviciile
speciale. În Statele Unite, Intel ºi Motorola
au investit 900 de milioane de dolari în
compania Clearwire, care ºi-a propus sã
acopere America cu reþeaua sa WiMAX.
În prezent existã câteva instalãri de reþele
WiMAX mobile în Japonia ºi Taiwan, iar Alvarion
lucreazã cu France Telecom pentru
lansarea unei prime soluþii WiMAX mobile.
Ca implementãri, Alvarion este cel mai activ
în America Latinã, unde colaboreazã cu
Telmex. În Africa, a lansat zeci de reþele
WiMAX în ultimii 2 ani.
Cu toate acestea, nu a trecut neobservatã
decizia Alvarion din acest an de a renunþa la
strategia dedicatã exclusiv WiMAX ºi de a
include produse TD-LTE în oferta sa.
Ecosistemul WiMAX este matur ºi existã
aproape 600 de reþele WiMAX comerciale
în lume în prezent. Cu toate acestea, dacã un
operator vrea sã migreze cãtre LTE, trebuie
sã-ºi poatã proteja investiþia ºi sã nu aibã
nevoie decât de un upgrade.
LUIZA SANDU
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH 53

Cele mai bune
aplicaþii mobile
3G pentru 2012
Compania de cercetare Gartner a identificat
cele mai bune 10 aplicaþii mobile destinate
consumatorilor individuali pentru 2012.
Topul realizat de Gartner a luat în considerare
impactul pe care aceste aplicaþii îl au
asupra consumatorilor ºi jucãtorilor din industrie,
veniturile pe care le aduc, gradul de
loializare pe care îl induc, modelul de business,
valoarea adusã pentru consumatori ºi
gradul de penetrare estimat pe piaþã.
Interesul tot mai mare al consumatorilor
pentru smartphone, activitatea
tot mai intensã a jucãtorilor
din internet în zona mobilã ºi
apariþia magazinelor de aplicaþii
reduc dominaþia jucãtorilor mobili.
Fiecare jucãtor va influenþa modul în care
aplicaþiile sunt livrate ºi utilizate de cãtre
consumatori, se aratã în studiul Gartner.
Consultanþii companiei de cercetare
estimeazã cã majoritatea utilizatorilor
vor folosi cel mult cinci aplicaþii mobile
în acelaºi timp, iar oportunitãþile de viitor
vor veni de pe piaþa de niºã a „aplicaþiilor
inovative”.
Top 10 aplicaþii mobile
dedicate consumatorilor:
1: Transferul de bani
Acest serviciu permite oamenilor sã
trimitã bani cãtre alte persoane, prin intermediul
SMS-urilor. Costul redus,
viteza foarte mare ºi confortul oferite de
acest serviciu, în comparaþie cu serviciile
de transfer de bani tradiþionale, au
atras puternic utilizatorii din pieþele în
curs de dezvoltare. Cele mai multe dintre
aceste servicii au înregistrat deja
câteva milioane de utilizatori din primul
an de activitate. Cu toate acestea, existã
numeroase provocãri, atât de ordin regulator,
cât ºi operaþional. Datoritã
creºterii rapide a serviciilor de transfer
mobil de bani, reglementatorii de pe
multe pieþe s-au îngrãmãdit sã cerceteze
impactul asupra costurilor de consum,
securitãþii, fraudelor ºi spãlãrii de bani.
În România, Raiffeisen Bank a lansat
anul trecut un card de debit preplãtit, cu
care se pot face plãþi diverse ºi se pot trimite
bani în þarã direct de pe telefonul mobil.
De asemenea, luna trecutã, Carrefour a
lansat primul card preplãtit din Europa, cu
care se pot transfera imediat bani în þarã,
direct de pe telefonul mobil, prin SMS,
cãtre alþi posesori de carduri preplãtite.
2. Servicii bazate pe locaþie
LBS (Location Based Services) este
un serviciu despre care Gartner crede cã
va avea în urmãtorii ani unul dintre cele
mai disruptive efecte. Gartner estimeazã
cã baza de utilizatori LBS va creºte la
nivel mondial de la 96 de milioane în
2009 la mai mult de 526 de milioane în
2012.
Anul acesta, la conferinþa How To
Web 2010 de la Bucureºti, cel mai important
eveniment de antreprenoriat ºi
tehnologie web din Europa de Est,
Patrick de Laive, iniþiatorul The Next
Web, a avut o prezentare despre viitorul
LBS ºi despre cum a ajuns Foursquare sã
fie un succes. Conform lui Patrick de
54
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

APLICAÞII MOBILE | COMUNICAÞII
INDUSTRY WATCH
Laive, în maxim 9 luni va exista o aplicaþie
de mobil prin intermediul cãreia se
vor putea face plãþi pentru diverse servicii,
totul funcþionând pe sistemul Location
Based Applications.
Foursquare îþi permite sã faci „checkin”
în locaþiile în care te afli ºi sã le spui
prietenilor cã eºti acolo. Reþeaua Foursquare
are în prezent peste 500.000 de utilizatori.
Succesul reþelei Foursquare i-a determinat
pe tehnicienii reþelelor Facebook
ºi Twitter sã se gândeascã la dezvoltarea
unor opþiuni bazate pe localizare pentru
site-urile lor. În piaþã existã destui sceptici
care cred cã Foursquare nu are ºanse sã impunã
un concept de acest gen, mai ales din
cauza intrãrii pe acest segment a Facebook
(prin Places ºi, mai nou, prin Deals).
3. Cãutare
Scopul cãutãrii mobile este sã aducã
oportunitãþile de vânzãri ºi marketing pe
telefonul mobil. Pentru a reuºi acest lucru,
primul pas pe care trebuie sã-l facã industria
este sã îmbunãtãþeascã experienþa utilizatorilor
în ceea ce priveºte cãutarea mobilã,
astfel încât oamenii sã revinã. Este
poziþionatã pe locul al treilea, datoritã impactului
mare pe care îl are asupra inovaþiei
în tehnologie ºi veniturilor din industrie.
4. Navigare
Navigarea mobilã este o tehnologie
foarte rãspânditã în prezent, fiind
disponibilã pe mai mult de 60% din
echipamentele vândute în 2009, iar Gartner
estimeazã cã acest procent va creºte
pânã la 80% în 2013. Sistemele web mobile
au potenþialul de a oferi o foarte bunã
rentabilitate a investiþiilor. Acestea implicã
costuri de dezvoltare mult mai mici
decât codul nativ, pot reutiliza foarte
multe unelte existente ºi pot fi extrem de
agile – livrare ºi actualizare rapide. De
aceea, web-ul mobil va deveni un element
cheie al celor mai multe strategiil
mobile B2C (business-to-consumer).
5. Monitorizarea stãrii de sãnãtate
Aplicaþia monitorizeazã starea de
sãnãtate a pacienþilor de la distanþã ºi
poate ajuta guverne, organizaþii de sãnãtate
ºi asiguratori din domeniul sãnãtãþii
sã îºi reducã costurile legate de bolile
cronice ºi sã îmbunãtãþeascã foarte mult
calitatea vieþii pacienþilor. Pe pieþele în
curs de dezvoltare, mobilitatea reprezintã
un aspect esenþial, deoarece
acoperirea reþelelor mobile este superioarã
reþelelor fixe. În prezent, monitorizarea
mobilã a stãrii de sãnãtate se
aflã la început, iar proiectele derulate
pânã în prezent s-au limitat mai mult la
stadiul de proiecte pilot. În viitor, industria
va putea fi capabilã sã monetizeze
acest serviciu prin oferirea de produse,
servicii ºi soluþii de monitorizare mobilã
a stãrii de sãnãtate.
6. Plãþile mobile
Plãþile mobile reprezintã o modalitate
de a face o platã când nu sunt
disponibile prea multe alternative.
Plãþile mobile au intrat în acest top datoritã
numãrului de participanþi pe care
îl afecteazã – operatori mobili, bãnci,
comercianþi, furnizori de echipamente,
reglementatori ºi consumatori – ºi
creºterii interesului atât pe pieþele dezvoltate,
cât ºi pe cele în curs de dezvoltare.
Din cauza multiplelor alternative
în ceea ce priveºte tehnologiile ºi
modelele de afaceri, dar ºi a cerinþelor
diferite ale reglementatorilor din diferite
þãri, plãþile mobile vor reprezenta în viitor
o piaþã extrem de fragmentatã.
7. Near Field Communication Services
Near field communication (NFC)
permite transferuri contactless de date
între echipamente compatibile prin simpla
lor alãturare, la o distanþã maximã de
10 centimetri. Tehnologia poate fi utilizatã,
de exemplu, în achiziþiile din retail,
transporturi, identificare personalã
ºi carduri de loialitate. NFC poate creºte
gradul de loialitate al utilizatorilor pentru
furnizorii de servicii. Cu toate acestea,
cea mai mare provocare o reprezintã
acordurile de business care trebuie
încheiate între operatorii mobili ºi
furnizorii de servicii, cum ar fi bãnci ºi
companii de transport. În România,
BRD a lansat în acest an un instrument
de platã bazat pe tehnologia contactless,
care permite efectuarea de tranzacþii de
micã valoare într-un timp foarte scurt.
Cardul poate fi utilizat ºi în mai multe
staþii Metrorex.
8. Publicitate
Publicitatea mobilã câºtigã tot mai
mult teren datoritã interesului foarte
mare al agenþiilor de publicitate pentru
aceastã nouã oportunitate, dar ºi creºterii
gradului de utilizare al smartphoneurilor
ºi internetului wireless. Cheltuielile
pe publicitatea mobilã au înregistrat
în 2009 la nivel mondial valoarea de
530,2 milioane de dolari, iar Gartner se
aºteaptã ca aceastã cifrã sã creascã pânã
la 7,5 miliarde de dolari pânã în 2012.
9. Mesageria instant
Problemele legate de preþ ºi aplicabilitate
au þinut pe loc adopþia
mesageriei instant mobile, în timp ce
barierele comerciale ºi modelele ezitante
de business au împiedicat rãspândirea ºi
promovarea pe scarã largã. Mesageria instant
mobilã se aflã în top 10 Gartner datoritã
cererii latente a utilizatorilor ºi a
condiþiilor de pe piaþã care promit
adoptarea ei în viitor. Este foarte atractivã
pentru utilizatorii din pieþele în curs
de dezvoltare, deoarece mulþi se bazeazã
pe telefoanele mobile, fiind singurul dispozitiv
de conectare la internet.
10. Muzicã
Pânã în prezent, gradul de utilizare
al muzicii mobile a fost dezamãgitor – cu
excepþia tonurilor de apel ºi al tonurilor
de apel în aºteptare, care s-au transformat
într-un serviciu cu venituri de miliarde
de dolari. Pe de altã parte, nu e
corect sã desconsiderãm valoarea
muzicii mobile, de vreme ce consumatorii
vor sã asculte muzicã pe telefoanele
lor mobile. Existã diferiþi jucãtori care
depun eforturi în a veni cu modele inovatoare,
pentru a acoperi probleme precum
preþul ºi aplicabilitatea. iTunes le
cere oamenilor bani pentru muzica
descãrcatã, ceea ce înseamnã cã o experienþã
superioarã de utilizare face cu
adevãrat diferenþa.
LUIZA SANDU
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH
55

EDUCAÞIE
INDUSTRY WATCH
Traseul absolvenþilor, reconstituit
din raþiuni educaþionale strategice
• Drumul descoperit va corela programele de formare
cu cerinþele pieþei muncii
În aceste zile, peste 100.000 de absolvenþi
din douã promoþii recente (2005 ºi 2009) a
55 de universitãþi primesc invitaþia de participare
la primul studiu naþional, care urmãreºte
legãtura existentã între studiile absolvite ºi activitatea
profesionalã. Studiul desfãºurat în
cadrul proiectului Absolvenþii ºi piaþa muncii
utilizeazã informaþiile culese de la tineri, printr-un
chestionar online, pentru a crea o perspectivã
de moment asupra traseului parcurs
de aceºtia, dar, totodatã, prezintã potenþial
semnificativ pentru direcþionarea în viitor a
programelor de educaþie ºi de formare spre
piaþa forþei de muncã.
ºi piaþa muncii”
(APM) este unul dintre proiectele
strategice pentru învãþãmântul
superior, derulate
de Unitatea Executivã
„Absolvenþii
pentru Finanþarea Învãþãmântului Superior,
a Cercetãrii, Dezvoltãrii ºi Inovãrii,
proiecte asemãnate cu un dispozitiv GPS,
care indicã un fel de coordonate ale locului
în care se doreºte sã ajungã cercetarea ºi
universitãþile din România.
În cazul de faþã (proiectul APM), principala
hartã de referinþã este, în linii mari,
piaþa muncii. Punctul de plecare este dat
de situaþia actualã a absolvenþilor, iar
rãspunsurile vor desena hãrþi ale traiectoriei
lor profesionale. Prin urmare, metafora
GPS-ului se poate aplica ºi în detaliu, însã
cartografierea unui traseu real presupune
repetarea anualã a studiului de cãtre fiecare
universitate. Iar proiectul tocmai acest
lucru îºi propune: sã ofere universitãþilor o
metodologie ºi instrumente pentru a realiza
periodic astfel de studii.
Qui prodest?
Principalii beneficiari ai proiectului
sunt universitãþile ºi policy makers. Pe de o
parte, pune accentul pe importanþa cunoaºterii
modului de inserþie a absolvenþilor
pe piaþa muncii, iar pe de altã parte pe
diferenþele dintre piaþa educaþionalã ºi
piaþa muncii.
Locul APM în seria
proiectelor strategice
Din punct de vedere conceptual ºi
metodologic, APM poate fi încadrat în
seria proiectelor strategice. Asta pentru cã,
pe de o parte, vizeazã obþinerea prin metode
ºtiinþifice a unor informaþii semnificative
pentru performanþa universitãþilor în
zona de formare profesionalã. De aceea,
APM este complementar proiectelor care
vizeazã crearea de cunoaºtere prin proiecte
de cercetare ºi ºcoli doctorale performante.
Dintr-o altã perspectivã, Absolvenþii ºi piaþa
muncii este complementar ºi proiectului
care oferã informaþii complete privind
evoluþia studenþilor pe parcursul studiilor
ºi urmãreºte traiectoria acestora dupã terminarea
facultãþii. Nu în ultimul rând,
APM oferã instrumente ºi informaþii esenþiale
pentru un management universitar
performant. Pe de altã parte, proiectul
urmãreºte corelarea cu practicile europene,
urmãreºte abordarea cu rigoarea ºtiinþei a
fenomenelor studiate, susþine descentralizarea
deciziei prin implicarea unui numãr
mare de participanþi ºi autonomia decizionalã
a universitãþilor româneºti.
2+1 obiective
Pe termen scurt, adicã pânã la finalizarea
proiectului, APM are douã obiective
majore.
56
MARKET WATCH | 15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010

EDUCAÞIE
INDUSTRY WATCH
Mai întâi, îºi propune sã furnizeze toate
elementele necesare pentru ca universitãþile
sã poatã realiza propriile studii de monitorizare
a absolvenþilor: instrumente de
lucru (de exemplu, chestionarul de monitorizare,
instrucþiuni ºi modele, instrumente
de analizã), metodologii de lucru (de
exemplu, pentru derularea studiului în
condiþii de rigoare ºtiinþificã, validarea
datelor, aplicarea efectivã a chestionarului),
pregãtire ºi experienþã, dar ºi legãturi de
lucru (de exemplu, utilizarea unor medii
electronice de comunicare de tip forum).
În al doilea rând, proiectul îºi propune
sã realizeze o primã evaluare la nivel
naþional a legãturii dintre studiile universitare
urmate ºi succesul profesional al absolvenþilor.
Studiul se desfãºoarã pe întreaga
populaþie de absolvenþi ai universitãþilor
ºi nu doar pe un eºantion, diversitatea universitãþilor
participante este foarte ridicatã
(de stat ºi particulare, din toate zonele geografice,
de la foarte mici la foarte mari,
acoperã toate domeniile de studii din perspectiva
numãrului de studenþi), chestionarul
utilizat este complex (întrebãrile
vizeazã ºi perioada anterioarã studiilor universitare,
apoi cea în care s-au obþinut perfecþionãri
ulterioare, de la primul loc de
muncã pânã la cel din prezent) ºi totodatã
conþine ºi o secþiune de date biografice (de
exemplu, genul sau vârsta respondenþilor,
mediul de provenienþã).
Obiectivul pe termen lung este crearea
unei reþele de universitãþi care sã realizeze
în colaborare studii independente privind
inserþia absolvenþilor pe piaþa muncii,
folosind instrumente ºi metodologii comune,
oferind astfel informaþii riguroase
care sã poatã fi agregate ºi analizate la nivel
naþional.
Cuvinte cheie
Reprezentativitate. Studiul este reprezentativ
la nivel naþional prin numãrul mare
de universitãþi implicate (55) ºi prin numãrul
mare de absolvenþi invitaþi sã participe.
Unitate. Proiectul se caracterizeazã
prin unitatea metodologicã a abordãrii la
nivelul fiecãrei universitãþi (instrumente,
proceduri ºi calendar comune pentru toate
universitãþile).
Rigoare ºtiinþificã. Instrumentele ºi
metodele aplicate în studiu sunt corelate cu
cele europene ºi realizate în colaborare cu
un important centru de studii de acest tip
din Germania - Centrul Internaþional pentru
Cercetãri în Învãþãmântul Superior
(INCHER) din cadrul Universitãþii din
Kassel.
Colaborare. Toþi participanþii la proiect
(echipa centralã ºi echipele universitãþilor)
colaboreazã în toate fazele proiectului ºi la
diseminarea rezultatelor instituþionale.
Sustenabilitate. Proiectul creeazã instrumente
ºi metode neperisabile, adecvate
unei dezvoltãri pe termen lung ºi þinând
cont de tendinþele înregistrate –chestionar
on-line, invitaþii transmise prin e-mail,
monitorizarea procesului folosind instrumente
informatice etc.
Cercetarea
Studiul se realizeazã pentru promoþiile
2009 (tineri aflaþi în tranziþie între studiu ºi
activitatea profesionalã) ºi 2005 (angajaþi
care acum au o experienþã semnificativã).
Cercetarea are în vedere colectarea de
informaþii cu privire la studiile absolvite,
informaþii ce sunt completate cu întrebãri
privind ocupaþia, nivelul de salarizare ºi
domeniul de activitate (perspectiva obiectivã),
dar ºi aspecte privind autoevaluarea
absolvenþilor privind competenþele dezvoltate
pe parcursul studiilor ºi modul în
care acestea au fost de folos la obþinerea
unui loc de muncã sau la rezolvarea
sarcinilor de serviciu primite (perspectiva
subiectivã).
Etape parcurse
Pânã în acest moment s-a creat cadrul
de colaborare cu universitãþile ºi s-au realizat
sesiuni de pregãtire cu echipele instituþionale
de la nivelul acestora. La nivel
central, dar în colaborare cu aceste echipe
ºi cu sprijinul partenerului german au fost
puse la punct instrumentele ºi metodologia
necesare pentru aplicarea efectivã a
chestionarului. De asemenea, au fost consolidate
bazele de date cu absolvenþi. Chestionarul
ºi întreg procesul de aplicare efectivã
au fost verificate în colaborare voluntarã
cu 11 universitãþi ºi pe un eºantion format
din 4.000 de absolvenþi.
Rezultate parþiale
Deocamdatã, concluziile privind rezultatele
efective sunt premature, dar se prefigureazã
o serie de tendinþe care ne apropie,
dar ne ºi diferenþiazã de alte þãri europene.
La pre-testarea declaratã, conþinutul
ºi structura chestionarului au fost bine primite,
iar rata de participare la pre-testarea
nedeclaratã a fost similarã celei înregistrate
în Germania.
Pregãtiri pentru aplicarea efectivã
a chestionarului
Cea mai recentã reuniune a experþilor
s-a desfãºurat în cadrul seminarului pe tema
aplicãrii efective a chestionarului de monitorizare.
În cadrul acestei întâlniri de lucru,
la care au participat ºi reprezentanþi ai Centrului
internaþional pentru Cercetãri în Învãþãmântul
Superior INCHER din cadrul
Universitãþii din Kassel, Germania, s-a stabilit
cã termenul pentru lansarea simultanã
a aplicãrii chestionarului sã fie 23 noiembrie.
Ce urmeazã
Pasul major este lansarea efectivã a
chestionarului, la care se aºteaptã participarea
unui numãr de aproape 100.000 de
absolvenþi. Modul în care se va desfãºura
aceastã etapã este decisiv pentru toate elementele
ulterioare ale proiectului, fie cã ne
referim la actualizarea bazelor de date,
transmiterea mesajelor de reamintire, sortarea
datelor, analiza primarã ºi secundarã
a rãspunsurilor sau elaborarea concluziilor.
Toate acestea pentru ca, în final, proiectul
sã ducã la crearea unui mecanism care sã
asigure corelarea ofertei educaþionale cu
cerinþele pieþei muncii. Dacã eºti absolvent
al promoþiei 2005 sau al promoþiei 2009, poþi
participa la acest studiu, completând
chestionarul online la adresa „http://chestionar.absolvent-univ.ro”.
Mai multe detalii
sunt disponibile pe website-ul proiectului
Absolvenþii ºi piaþa muncii, la adresa
http://www.absolvent-univ.ro.
CÃTÃLIN MOSOIA
15 NOIEMBRIE - 15 DECEMBRIE 2010 | MARKET WATCH 57

MARKET REVIEW
SONY A550,
UN DSLR PRIETENOS
La prima vedere, modelul A550 de la
Sony se remarcã prin modul în care
constructorii au integrat principiul „userfriendly“
în design-ul camerei, dar ºi la
nivelul interfeþei. Posibilitatea afiºãrii
setãrilor pe display în douã variante
(una clasicã, cealaltã mai prietenoasã,
cu iconurile explicite specifice Sony),
oferta Scene Modes destul de generoasã,
tehnologia Smile Shutter, posibilitatea
realizãrii de HDR-uri direct din camerã,
display-ul rabatabil (cu un mecanism solid
ºi o vizibilitate/rezoluþie foarte bunã) sunt
doar câteva argumente în acest sens.
Dincolo de prima impresie, modelul A550
este un DSLR cu capabilitãþi extinse, din
clasa middle în ierarhia Sony. Aparatul
este bine construit ºi are numeroase
„dotãri“ cât sã acopere necesitãþile unui
fotograf amator pasionat ºi cu pretenþii.
Carcasa robustã, cei doi senzori, plaja
ISO extinsã, funcþii avansate (precum
Manual Focus Check Live View, D-Range
Optimizer sau Auto HDR), viteza superioarã
la tragerea în rafalã sunt doar
câteva dintre plusurile acestui aparat
(o listã completã se poate gãsi uºor pe
Net). Mã rezum doar la a spune ce mi-a
plãcut: maniabilitatea (este uºor de
manevrat, meniurile sunt clare, intuitive ºi
te scutesc parþial de efortul de a utiliza intensiv
cartea tehnicã a aparatului, ceea
ce, pentru o perioadã micã de testare,
poate fi un avantaj real), stabilizatorul de
imagine, live-view-ul pe display rabatabil
(util mai ales când tragi „la firul ierbii“),
funcþiile DRO ºi Auto HDR ºi viteza cu
care trage în rafalã. Ce mi-a plãcut mai
puþin: vizorul, lipsa posibilitãþii de a filma
ºi faptul cã RAW-urile trase mi-au dat
bãtaie de cap la prelucrarea pe Mac
(Aperture 2 nu recunoaºte formatul
proprietar Sony, poate ºi-a mai „revenit“
dupã ultimul upgrade). Dincolo de considerentele
legate de partea hard ºi
funcþionalitãþi, fotografiile realizate cu
Sony A 550 sunt excelente, chiar ºi cele
trase în condiþii de luminozitate scãzutã.
Ceea ce rãmâne cel mai important argument
al unei camere digitale. (R.G.)
Prima impresie despre laptopul Sony Vaio F când l-am scos din cutie a fost cã
este URIAª. Prin urmare, am apelat la amabilitatea unui coleg, care ne-a condus
cu maºina acasã, pe mine ºi laptopul primit la teste. Cântãreºte 3,2 kilograme,
nici încãrcãtorul nu e tocmai delicat ºi uºor, aºa cã nici sã nu vã gândiþi sã-l luaþi
cu voi la drum. Lãsaþi-l acasã, pe birou, ºi asta în primul rând pentru cã e gândit
ca un laptop multimedia. E foarte potrivit pentru cei care lucreazã în domeniul
proiectãrii sau care proceseazã imagini. Are o memorie RAM de 8 GB ºi un procesor
Intel Core i7-720QM. Dispune, de asemenea, de un spaþiu de stocare de
500 GB HDD, conexiune WLAN 802.11b/g/n. precum ºi de Bluetooth.
PUNCTE TARI:
- filmele se vãd foarte bine pe ecranul Full HD anti-reflexie ºi se aud foarte bine
cu sistemul de sunet Dolby Home Theater. Performanþa video este susþinutã
în primul rând de unitatea de procesare vizualã NVIDIA GeForce GT330M
(care are o memorie GDDR3 VRAM de 1GB);
- deasupra tastaturii se gãseºte un senzor de luminozitate pentru setarea
automatã a luminozitãþii ecranului;
- butonul Vaio Assist, cu ajutorul cãruia se poate accesa aplicaþia Vaio
Care. Vaio Care este un serviciu de diagnosticare a problemelor
laptop-ului ºi de rezolvare a acestora în mod automat, pe cât posibil;
- pentru împãtimiþii de jocuri, tastatura numericã
le asigurã o experienþã plãcutã.
PUNCTE SLABE:
- nu e chiar laptopul ideal pentru înlocuirea desktopului de
acasã ºi nici nu este ceea am putea numi „tovar㺠de
cãlãtorie”;
- doar douã porturi USB;
- autonomie limitatã.
LUIZA SANDU
SONY VAIO F
MULTIMEDIA DOAR PENTRU ACASÃ