Capitolul II Structurarea bazelor de date

32
Capitolul II
Structurarea bazelor de date
Scurt istoric
În anii '60, A.F. Codd, cercetător la I.B.M., a studiat posibilitatea
ameliorării modului de stocare a datelor în fişiere deoarece existenŃa informaŃiilor
redundante predispunea la erori greu de depistat. În 1970 a publicat un articol,
"A Relational Model of Data for Large Shared Databanks" care a schimbat
complet concepŃiile privind structura bazelor de date. Un programator, Larry
Ellison, sesizând importanŃa practică a teoriei lui Codd, a realizat un produs
software, Oracle, şi o firmă pentru promovarea acestuia, Oracle Corporation. L.
Ellison a devenit astfel unul dintre cei mai bogaŃi oameni de pe planetă.
Anomalii rezolvate de modelul relaŃional
Să presupunem că într-o bibliotecă, bibliotecara păstrează evidenŃa
cărŃilor cu ajutorul calculatorului, într-un fişier pentru cărŃi având următoarea
structură:
NrInv Autor Titlu Editura Locul Anul
apariŃiei
Având în vedere posibilităŃile unui calculator legate de parcurgerea
fişierelor, s-ar părea că vor putea fi realizate uşor o mulŃime de rapoarte. În
timpul exploatării pe calculator a fişierului s-au depistat însă probleme cauzate
de modul de structurare a informaŃiilor.
1. Anomalia la actualizarea datelor:
Conducerea bibliotecii a impus ca numele autorului să fie scris cu
majuscule. Pentru autorii mai puŃin prolifici nu e nici o problemă, dar unii se
regăsesc în fişier de zeci sau chiar sute de ori. Modificarea în sute de locuri a
aceluiaşi nume poate conduce la erori greu de depistat. Această anomalie poartă
numele de anomalia la actualizare. Pentru eliminarea ei, modelul relaŃional
propune structurarea informaŃiilor în două tabele: un tabel cu numele autorilor şi
un tabel cu cărŃi:
CodAutor Autor
NrInv CodAutor Titlu Editura Locul Anul apariŃieie

33
În momentul înregistrării unei cărŃi, dacă autorul exista deja în tabelul de
autori, i se notează codul care apoi este folosit la înregistrarea cărŃii. Dacă
autorul nu există în fişierul de autori, el va fi adăugat, în momentul adăugării
atribuindu-se un cod. În acest mod, modificarea numelui autorilor se realizează
simplu, numele fiecărui autor apărând o singură dată.
2. Anomalia la ştergerea datelor:
Această anomalie poate apărea dacă se cere ştergerea din fişierul de cărŃi
a înregistrării corespunzând unei cărŃi pierdute. Odată cu titlul cărŃii se şterge şi
editura care a publicat-o. Ulterior, dacă se doreşte realizarea unui raport privind
editurile cu care biblioteca are relaŃii, în raport nu va mai figura editura care a
realizat cartea suprimată. Acestă anomalie poartă numele de anomalia la
ştergerea datelor.
3. Anomalia la adăugarea datelor:
Dacă se doreşte înregistrarea în baza de date a bibliotecii a datelor unei
noi edituri, în modelul elaborat acest lucru nu este posibil fără adăugarea unei
prime cărŃi achiziŃionate de la aceasta. Dacă nu s-a cumpărat nici o carte, baza
noastră prezintă o anomalie la adăugarea datelor.
Normalizarea
Modelul relaŃional elaborat de Codd propune soluŃii pentru eliminarea
acestor anomalii. Procesul de structurare a bazei de date în vederea eliminării
anomaliilor sesizate poartă numele de normalizare. Normalizarea constă în
aducerea bazei de date într-una dintre formele normale, cele mai importante
fiind cele 3 forme prezentate în continuare.
1. Prima formă normală
Prima formă normală cere ca tabelele în care sunt păstrate informaŃiile să
satisfacă următoarelor cerinŃe:
a. Fiecare coloană trebuie să păstreze o informaŃie elementară (care nu se
mai poate descompune). În exemplul prezentat, dacă o carte are mai
mulŃi autori coloana CodAutor ar trebui să conŃină mai multe coduri,
deci acest mod de structurare nu respectă această cerinŃă.
b. Fiecare coloană trebuie să aibă un nume unic;
c. Tabelul nu poate avea două linii conŃinând informaŃii identice. Fiecare
tabel din componenŃa unei baze de date normalizate conŃine o cheie
primară. O cheie primară este un câmp care are valori distincte
pentru toate liniile tabelului. Uneori, mai rar, cheia primară este
obŃinută prin alăturarea valorilor dintr-un ansamblu de mai multe
câmpuri. Pot exista în baza de date tabele care nu au o cheie primară.
Tabelele pentru care s-a definit o cheie primară respectă, de regulă,
cerinŃa enunŃată.

34
d. Într-un tabel nu se admit grupuri de informaŃii care se repetă. În
exemplul dat Editura şi Locul formează un grup care probabil se repetă
pentru toate cărŃile provenind de la aceeaşi editură.
2. A doua formă normală
A doua formă normală se referă la tabelele care au o cheie compusă din
valorile mai multor câmpuri. Astfel, în exemplul dat dacă datele editurii sunt
păstrate într-un tabel separat având structura:
NumeEd Oras Adresa NumeScurt Telefon
atunci adăugarea unui nou sediu pentru o editură va face ca valoarea din coloana
"NumeScurt" să apară repetat, deoarece ea nu depinde de sediul editurii ci de
numele acesteia. Pentru a satisface cerinŃele celei de-a doua forme normale,
coloanele unui tabel trebuie să depindă direct de toate câmpurile care formează o
cheie primară compusă.
3. A treia formă normală
A treia formă normală rezolvă anomalia care apare în cazul în care într-un
tabel există una sau mai multe coloane ale căror valori nu depind direct de
valoarea cheii primare. În exemplul dat, să presupunem că în tabelul în care
sunt înregistrate cărŃile există o coloană care conŃine numele furnizorului (firma
prin care s-a achiziŃionat cartea). Cu siguranŃă că prin acelaşi furnizor s-au
achiziŃionat şi alte cărŃi, deci numele acestuia va apărea pe mai multe linii
deoarece furnizorul nu depinde direct de carte. Coloanele unui tabel care
satisface a treia formă normală conŃin informaŃii care depind direct de cheia
primară.
RelaŃii între tabelele unei baze de date
Pentru a satisface cerinŃele impuse de cele 3 forme normale prezentate,
informaŃiile sunt de regulă păstrate într-un ansamblu de tabele între care există
relaŃii de diferite tipuri.
1. RelaŃii 1 la mai mulŃi (1 la n, one to many)
Dacă în exemplul considerat datele privind o editură sunt păstrate într-un
fişier iar cărŃile sunt înregistrate în alt fişier, între cele două tabele se stabileşte o
dependenŃă de tip "unul la mai mulŃi".

35
cod editură
Edituri
CodE
Nume Adresa Telefon
editura
cod autor
NrInv CodA Titlu CodE Anul Carti
carte
Acest tip de relaŃie este cel mai frecvent întâlnit şi stă la baza modelului
relaŃional elaborat de Codd.
Cheile primare din cele două tabele sunt CodE pentru Edituri şi NrInv
pentru CărŃi. În tabelul de cărŃi, CodE şi CodA (cod autor) sunt chei străine. O
cheie străină dintr-un tabel A permite regăsirea unei linii dintr-un tabel asociat,
B. În tabelul asociat, B, cheia străină din tabelul A este de regulă cheie primară.
În cazul dat, cheia străină CodA permite regăsirea în tabelul de autori a numelui
acestuia iar cheia străină CodE permite găsirea numelui editurii care a publicat
cartea.
2. RelaŃii 1 la 1 (one to one)
O relaŃie de tipul 1 la 1 apare în cazul în care unei linii dintr-un tabel îi
corespunde o singură linie în tabelul cu care acesta este în legătură. În cazul în
care fiecărei înregistrări dintr-un tabel îi corespunde o înregistrare în al doilea
tabel nu este necesară înregistrarea informaŃiilor în două tabele separate.
3. RelaŃii mai mulŃi la mai mulŃi (m la n, many to many)
O relaŃie de acest tip apare în exemplul dat între tabela de autori şi cea de
cărŃi. Astfel un scriitor poate fi autor la mai multe cărŃi iar o carte poate avea
mai mulŃi autori (CodA_2 respectiv NrInv_3 de exemplu).
În astfel de situaŃii se va proceda la crearea unui tabel suplimentar, de
legătură, care va transforma relaŃia evidenŃiată (many to many) în relaŃii one to
many. Fiecare articol din tabelul de legătură va conŃine o pereche de chei
străine, una fiind cheie primară în primul tabel şi una în al doilea tabel:

36
Autori
∞
∞
CărŃi
CodA_1
NrInv_1
CodA_2
NrInv_2
CodA_3
NrInv_3
CodA_4
NrInv_4
CodA_5
NrInv_5
CodA_6
NrInv_6
CodA_7
NrInv_7
NrInv_8
NrInv_9
CodA_1
Autori
1 ∞ Tab. de legătură ∞ 1
CodA_2 NrInv_1
NrInv _1
CărŃi
CodA_2
CodA_2
NrInv _3
NrInv _2
CodA_3
CodA_3
NrInv _3
NrInv _3
CodA_4
CodA_6
NrInv _3
NrInv _4
CodA_5
CodA_2
NrInv _8
NrInv _5
CodA_6
NrInv _6
CodA_7
NrInv _7
NrInv _8
NrInv _9

37
Capitolul III
Limbajul SQL
În 1992 ANSI (American National Standards Institute) a definitivat
varianta standard a unui limbaj destinat sistemelor de gestiune a bazelor de date
denumit Structured Query Language, prescurtat SQL (pronunŃaŃi "es-q-el").
Frazele SQL permit crearea, actualizarea, interogarea şi distrugerea bazelor de
date relaŃionale. Deşi toate S.G.B.D. folosesc SQL, adesea ele implementează şi
funcŃii care nu există în standard.
Comenzile de bază ale limbajului SQL care sunt Create, Alter, Select,
Insert, Update, Delete şi Drop sunt suportate de toate sistemele de gestiune
de baze de date şi permit realizarea tuturor activităŃilor majore legate de crearea
şi exploatarea bazelor de date relaŃionale. Cuvintele cheie ale limbajului SQL pot
fi scrise atât cu litere mici cât şi cu majuscule.
Odată instalat, serverul Oracle XE oferă două interfeŃe pentru introducerea
comenzilor SQL:
a. Introducerea comenzilor SQL folosind interpretorul de comenzi
SQL *Plus executabil într-o fereastră de tip Command Prompt
Lansarea în execuŃie a interpretorului se realizează accesând Run SQL
Command Line din grupul de comenzi Oracle Database 10g Express Edition:
După lansarea în execuŃie a interpertorului este necesară conectarea la
serverul Oracle XE printr-o comandă connect, ca în exemplul următor, după care
pot fi introduse comenzi. Comenzile SQL pot fi introduse pe mai multe linii,
marcarea sfârşitului introducerii unei comenzi realizându-se printr-un caracter '/'.

38
b. Introducerea comenzilor SQL folosind interfaŃa grafică:
După conectare se selectează SQL Commands / Enter Command.

39
Comenzile introduse în fereastra SQL Commands pot fi terminate prin ';'
ca în MySQL de exemplu sau se poate chiar omite caracterul terminal. Astfel
pentru suprimarea tabelului cafea se poate scrie:
drop table cafea;
sau pur şi simplu
drop table cafea
efectul fiind acelaşi.
Comenzile SQL pot fi memorate individual apăsând butonul Save:
clic):
Comenzile memorate pot fi reexecutate prin selectare cu mouse-ul (dublu

40
Tipuri de date suportate de Oracle
date:
a. Şiruri de caractere
Pentru păstrarea şirurilor de caractere, Oracle defineşte patru tipuri de
- VARCHAR2 - pentru şiruri de caractere de lungime variabilă,
- NVARCHAR2 pentru şiruri de caractere de lungime variabilă în
format UNICODE (16 biŃi / caracter),
- CHAR - pentru şiruri de caractere având lungime fixă,
- NCHAR - pentru şiruri de caractere având lungime fixă, în format
UNICODE.
Indiferent de tip, la declararea unui câmp trebuie precizată lungimea:
nume varchar2(50)
Pentru VARCHAR2 lungimea specificată este cea maximă admisă în timp
ce pentru CHAR ea va fi efectiv utilizată, şirurile de lungime mai mică fiind
completate la dreapta cu spaŃii. Rezultă că VARCHAR2 este mai eficient, în
exemplele prezentate în continuare acest tip fiind utilizat sistematic.
b. Date numerice
Datele numerice pot fi declarate în Oracle folosind unul dintre tipurile
următoare:
- NUMBER - pentru numere zecimale,
- BINARY_FLOAT - pentru numere reale (memorate fără conversie
în baza 10)
- BINARY_DOUBLE- pentru numere reale în dublă precizie
(memorate fără conversie).
Cel mai frecvent se foloseşte tipul NUMBER. Pentru declararea unei date
de tip NUMBER se poate scrie:
inaltime number(3)

41
sau,
inaltime number(3,0)
Pentru numere care au o parte întreagă şi una zecimală se scrie:
pret NUMBER(7,2)
însemnând reprezentarea câmpului pret folosind 7 poziŃii zecimale, ultimele două
fiind folosite pentru partea reală.
Exemple:
Număr DeclaraŃie Valoare memorată
123.89 NUMBER 123.89
123.89 NUMBER(3) 124
123.89 NUMBER(6,2) 123.89
123.89 NUMBER(6,1) 123.9
123.89 NUMBER(3) eroare (depăşire)
123.89 NUMBER(4,2) eroare (depăşire)
BINARY_FLOAT şi BINARY_DOUBLE sunt tipuri recomandate în cazul în
care datele astfel reprezentate sunt folosite la calcule mai complicate.
c. Tipuri pentru timp şi dată calendaristică
Pentru declararea câmpurilor care vor păstra data calendaristică sau
timpul, Oracle foloseşte tipurile DATE şi TIMESTAMP.
Formatele implicite de introducere a datei şi a timpului rezultă din tabelul
următor.
Valoare Tip dată Val. memorată
12-MAR-2007
DATE
2007-02-01 01:02:04.1234 TIMESTAMP
d. Tipuri pentru memorarea imaginilor
Pentru declararea câmpurilor destinate păstrării în baza de date a
imaginilor, Oracle foloseşte tipurile CLOB sau BLOB.

42
Crearea tabelelor în Oracle XE
Comanda CREATE TABLE
Comanda CREATE TABLE serveşte la crearea unui nou tabel şi la
descrierea câmpurilor acestuia. Ea are formatul general:
CREATE TABLE nume
(nume_câmp tip_câmp [(marime [,precizie])]
[NULL | NOT NULL]
[PRIMARY KEY | UNIQUE]
[,nume_câmp tip_câmp [(marime [,precizie])]
[NULL | NOT NULL]
)
Exemplu:
CREATE TABLE regiune
)
(ID_regiune CHAR(2) NOT NULL PRIMARY KEY,
nume VARCHAR2(40)
Crearea tabelelor va fi realizată mai uşor folosind interfaŃa serverului
Oracle XE, aşa cum s-a procedat în primele cursuri. În cazul în care în momentul
creării unui tabel se impun restricŃii asupra câmpurilor, se declară chei străine
sau se declară o cheie primară, fraza SQL corespunzătoare va conŃine un număr
de restricŃii introduse folosind cuvântul rezervat "constraints".
Exemplu:
CREATE TABLE "DEMO_ORDERS"
( "ORDER_ID" NUMBER NOT NULL ENABLE,
"CUSTOMER_ID" NUMBER NOT NULL ENABLE,

43
"ORDER_TOTAL" NUMBER(8,2),
"ORDER_TIMESTAMP" DATE,
"USER_ID" NUMBER,
CONSTRAINT "DEMO_ORDER_PK" PRIMARY KEY ("ORDER_ID") ENABLE,
CONSTRAINT "DEMO_ORDER_TOTAL_MIN" CHECK (order_total >= 0) ENABLE,
CONSTRAINT "DEMO_ORDERS_CUSTOMER_ID_FK" FOREIGN KEY ("CUSTOMER_ID")
REFERENCES "DEMO_CUSTOMERS" ("CUSTOMER_ID") ENABLE,
CONSTRAINT "DEMO_ORDERS_USER_ID_FK" FOREIGN KEY ("USER_ID")
REFERENCES "DEMO_USERS" ("USER_ID") ENABLE
)
/
Obs. În fraza SQL afişată denumirile câmpurilor, constrângerilor sau
denumirea tabelului apar între ghilimele. Această scriere permite folosirea de
denumiri conŃinând spaŃii (de evitat!). Dacă denumirile nu pot da naştere la
confuzii, ghilimelele pot fi omise.
Cele patru constrângeri declarate se referă la cheia primară, limitarea unei
valori şi declară două câmpuri ca fiind chei străine, precizând şi tabelele legate.
În primul exemplu cheia primară a fost declarată adăugând descrierii câmpului
ID_regiune cuvintele PRIMARY KEY.
Din aceste exemple se observă diversitatea modatităŃilor de scriere a unei
comenzi SQL. Pentru a limita volumul de cunoştinŃe legate de sintaxa limbajului,
în cele ce urmează comenzile vor fi realizate şi testate folosind interfaŃa
aplicaŃiei. Aşa cum s-a văzut deja, interfaŃa permite şi afişarea comenzilor
create. Deoarece în timpul realizării unei baze de date se pot produce incidente
mergând până la distrugerea serverului Oracle XE, este bine să fie păstrate întrun
fişier având extensia .sql un număr cât mai mare de fraze a căroir executare
să permită refacerea tabelelor şi repopularea lor cu date.
Comanda DROP TABLE
este:
Comanda DROP TABLE permite suprimarea unui tabel. Sintaxa comenzii
DROP TABLE Nume_tabel
Pentru a da comanda folosind interfaŃa grafică se selectează succesiv
Object Browser / Browse / Tables, se selectează apoi tabelul şi se apasă butonul
Drop:

44
Comanda SELECT
Comanda SELECT creează o mulŃime de selecŃie. Aceasta poate conŃine
un articol, mai multe articole sau niciunul. Articolele din mulŃimea de selecŃie
conŃin numai câmpurile indicate de programator. Din acest punct de vedere se
poate considera că SELECT crează un subtabel conŃinând numai informaŃiile
specificate. Câmpurile înregistrărilor mulŃimii de selecŃie pot proveni dintr-un
tabel sau din mai multe tabele legate.
Comanda SELECT are formatul general:
SELECT [DISTINCT] coloana1 [,coloana2]
FROM tabel_1[,tabel_2, ...]
[WHERE condiŃii]
[GROUP BY listă-coloane]
[HAVING conditii]
[ORDER BY listă-coloane [ASC | DESC] ]
Dintre cele 5 clauze ale comenzii SELECT numai clauza FROM este
obligatorie. Fiecare dintre clauze are la rândul ei reguli şi parametri pentru
construcŃie, făcând din SELECT cea mai complexă comandă a limbajului SQL. În
frazele SELECT şirurile de caractere se pun între caractere ' (apostrof).
Pentru construirea unei comenzi SELECT se poate folosi asistentul Query
Builder.

45
AplicaŃia va afişa trei panouri:
- în stânga un panou conŃinând tabelele cuprinse în schema curentă :
- în centru un panou conŃinând tabelele selectate:
clic
clic
Notă: JOB_ID din Jobs = JOB_ID din Employees. Pentru impunerea
legăturii se va selecta succesiv cu mouse-ul JOB_ID din Employees şi din Jobs.
- în partea de jos un panou cuprinzând câmpurile selectate şi alte
specificaŃii:

46
Selectarea dintr-un singur tabel
Exemple fundamentale:
SELECT Nume, Prenume FROM cititor
SELECT * FROM cititor
SELECT * FROM cititor WHERE nume = 'Popescu'
SELECT nume, prenume, adresa FROM cititor WHERE nume LIKE 'Po%'
SELECT Nume, Prenume FROM cititor ORDER BY Nume
Numele coloanelor scrise după SELECT precizează câmpurile mulŃimii de
selecŃie. Dacă se doreşte ca mulŃimea de selecŃie să aibă aceeaşi structură cu
tabelul, în locul listei de coloane se pune *.
Clauza WHERE permite limitarea mulŃimii de selecŃie prin introducerea
unei condiŃii care specifică înregistrările căutate. În cazul selectării din mai multe
tabele, această clauză poate fi folosită şi pentru a introduce legăturile dintre
tabele. La scrierea condiŃiei se pot folosi operatorii logici AND, OR sau NOT
precum şi operatorii relaŃionali:
= Egal
> Mai mare
< Mai mic
>= Mai mare sau egal

47
IN('Ioan','Vasile','Grigore')
IN specifică o mulŃime căreia trebuie să-i aparŃină câmpul specificat
(prenume).
SELECT * FROM cititor WHERE nume = 'Popescu' AND data_nasterii
BETWEEN '12-MAY-1968' AND '29-MAY-1980'
Clauza BETWEEN permite definirea unui interval căruia trebuie să-i
aparŃină câmpul specificat (data_nasterii).
Clauza ORDER BY serveşte la impunerea ordinii de afişare a înregistrărilor mulŃimii de
selecŃie. Ordonarea poate fi realizată după valorile unuia sau a mai multor câmpuri, crescător (ASC)
sau descrescător (DESC). În cazul în care se folosesc mai multe câmpuri, acestea sunt separate prin
virgulă.
ASC
SELECT * FROM Cititor ORDER BY Nume,Prenume,ID_cititor
SELECT * FROM Angajati ORDER BY salar DESC, Nume ASC, Prenume
Clauza DISTINCT permite realizarea unei mulŃimi de selecŃie care
conŃine înregistrări distincte, care diferă prin cel puŃin o valoare a unui câmp. De
exemplu :
SELECT DISTINCT Localitate FROM cititor
Ultima frază va provoca afişarea numelor localităŃilor în care domiciliază
cititorii. Fără clauza DISTINCT, numele oraşului Cluj-Napoca ar fi fost repetat de
mai multe ori.
câmp.
Clauza GROUP BY permite gruparea înregistrărilor după valoarea unui
Exemplul 1:
SELECT Localitate, COUNT(*) as Nr_Cititori FROM Cititor GROUP BY
Localitate
În cazul în care se realizează o grupare, fiecare dintre liniile mulŃimii de
selecŃie se referă la un grup de înregistrări şi nu la înregistrări simple. În
exemplul precedent, GROUP BY Localitate precizează câmpul după care se
realizează gruparea. Înafara valorii câmpului după care se face gruparea, în
astfel de situaŃii liniile mulŃimii de selecŃie pot conŃine rezultatul aplicării unor
funcŃii matematice asupra articolelor care formează grupul (suma valorilor dintrun
câmp, media valorilor, valoarea maximă sau minimă, numărul de articole care
formează grupul etc). Pentru câmpurile care vor conŃine rezultatul aplicării unor

48
funcŃii se recomandă folosirea clausei AS nume pentru atribuirea unui nume
relevant coloanei respective. În exemplul dat s-a afişat rezultatul funcŃiei
COUNT(*), care numără înregistrările din grup. FuncŃiile care pot fi apelate
pentru câmpuri numerice sunt prezentate în tabelul de mai jos.
MIN
MAX
SUM
AVG
COUNT
COUNT DISTINCT
Exemplul 2:
returnează cea mai mică valoare dintr-o
coloană (câmp numeric)
returnează cea mai mare valoare dintr-o
coloană (câmp numeric)
returnează suma valorilor numerice
dintr-o coloană (câmp numeric)
returnează media valorilor dintr-o coloană
(câmp numeric)
returnează numărul de valori dintr-o
coloană
returnează numărul de valori distincte
dintr-o coloană
SELECT Sectie, MAX(salar) as Sal_Max FROM Angajati
GROUP BY Sectie
Se pot însă aplica aceleaşi funcŃii şi întregului fişier, fără gruparea
articolelor, caz în care mulŃimea de selecŃie va conŃine o singură înregistrare:
SELECT AVG(salar) FROM Angajati
SELECT AVG(salar) FROM Angajati WHERE functie='Zidar'
SELECT COUNT(*) FROM Cititor
Clauza HAVING serveşte la precizarea unui filtru care se aplică grupurilor de articole,
dacă este prezentă clauza GROUP BY.
500
Exemplu:
SELECT Sectie, AVG(Salar) FROM Angajati GROUP BY Sectie HAVING AVG(Salar) >
Dacă în fraza SELECT lipseşte clauza GROUP BY, folosirea clauzei HAVING nu se
justifică, ea având acelaşi efect ca şi clauza WHERE.
O situaŃie aparte prezintă comenzile SELECT care nu realizează o mulŃime
de selecŃie ci un calcul matematic. În acest caz from nume_tabel va fi înlocuit
prin from dual, ca în exemplul următor:

49
Cuvântul rezervat dual astfel folosit permite respectarea sintaxei comenzii
SELECT.
Selectarea din mai multe tabele
Principial o bază de date relaŃională presupune repartizarea datelor în mai
multe tabele. Aşa cum s-a văzut deja, acest mod de stocare permite eliminarea
informaŃiilor redondante. Pentru a găsi articolele dintr-un tabel legate de o
înregistrare din alt tabel trebuie însă indicată în frazele SELECT condiŃia de
legătură dintre cele două tabele.
Exemple:
SELECT Edituri.Nume, Carti.Titlu, Carti.Anul FROM Edituri, Carti WHERE
Nume='Minerva' AND Edituri.CodE=Carti.CodE
A doua condiŃie conŃinută în clauza WHERE este cea care leagă tabelele
Edituri şi Carti.
Limbajul SQL permite înlocuirea unei mulŃimi care contribuie la selecŃie
printr-o altă frază SELECT, ca în exemplul următor.
SELECT Edituri.Nume, Carti.Titlu, Carti.Anul FROM Edituri, Carti WHERE
Nume='Minerva' AND Edituri.CodE=Carti.CodE AND Titlu.Data IN (SELECT
Data FROM Carti WHERE Data BETWEEN '12-MAY-1975' AND '29-MAY-1980')
Odată cu standardizarea limbajului SQL, pentru introducerea legăturilor
stabilite între tabele prin definirea de chei primare şi străine s-a definit şi o altă
modalitate, respectiv clauza JOIN. Folosind JOIN, exemplul anterior poate fi scris
astfel:
SELECT Edituri.Nume, Carti.Titlu, Carti.Anul
FROM Edituri INNER JOIN Carti ON Edituri.CodE=Carti.CodE
WHERE Nume='Minerva'

50
Clauza JOIN este însă şi soluŃie într-o altă situaŃie, respectiv când într-un
tabel se acceptă pentru o cheie străină valori nule. Un exemplu simplu este cel
al tabelelor Angajati şi SoŃi prezentate în continuare.
Dintre angajaŃii din primul tabel doi sunt căsătoriŃi, în cazul lor ID_SOT
are valori nenule.
Dacă se doreşte realizarea unei mulŃimi de selecŃie care să cuprindă
angajaŃii, iar pentru cei căsătoriŃi numele şi prenumele soŃului/soŃiei, fraza
SELECT ar putea fi următoarea:
select Angajati.Nume, Angajati.Prenume,Soti.Nume_prenume
from Angajati, Soti where Angajati.ID_SOT=SOTI.ID_SOT
Rezultat:
Rezultatul nu este cel dorit deoarece prin condiŃia pusă sunt excluşi din
mulŃimea de selecŃie angajaŃii necăsătoriŃi.
SoluŃia este oferită de clauza LEFT OUTER JOIN:
select Angajati.Nume, Angajati.Prenume,Soti.Nume_prenume
from Angajati left outer join Soti on Angajati.ID_SOT=SOTI.ID_SOT

51
Rezultatul va cuprinde toate liniile din primul tabel iar pentru liniile din
primul tabel care au corespondent în al doilea tabel, va include şi informaŃiile
corespunzătoare din al doilea tabel.
Similar se poate folosi clauza RIGHT OUTER JOIN pentru includerea
tuturor înregistrărilor din al doilea tabel şi selectarea din primul doar a celor care
satisfac relaŃia de legătură.
Utilizarea parametrilor
SQL permite ca la scrierea comenzii SELECT să se folosească parametrii.
Valorile acestora sunt cerute într-o fereastră separată, în momentul executării
interogării.
Exemplu :
sql>select * from edituri where cod_edit > :coded;

52
Comanda INSERT
Comanda INSERT adaugă un rând într-un tabel existent.
Exemplu:
INSERT INTO Edituri(CodE,Nume,Adresa,Telefon) VALUES(121,
'Albatros','B-dul Tomis Nr. 32 Constanta','0745654765')
Lista de câmpuri de după numele tabelei poate fi omisă dacă toate
câmpurile primesc valori iar acestea sunt scrise în ordinea definită la creare (în
care ele apar în capul de tabel). Dacă un câmp nu primeşte valoare el va primi
implicit valoarea NULL, dacă la creare, prin modul de declarare a câmpului,
introducerea unei astfel de valori este autorizată.
Comanda DELETE
Comanda DELETE suprimă una sau mai multe înregistrări dintr-un fişier.
Ca şi în cazul comenzii SELECT, pentru definirea unui set de înregistrări care vor
fi şterse se utilizează clauza WHERE.
Exemple:
DELETE FROM Autori WHERE CodAut=7
DELETE FROM Edituri
Ultima comandă suprimă toate înregistrările din tabelul Edituri.
Comanda UPDATE
Comanda UPDATE permite modificarea unei înregistrări sau a unui set de
înregistrări. Pentru precizarea setului de înregistrări afectate se foloseşte clauza
WHERE.
Exemplu:
UPDATE Edituri SET Adresa='str. 1 Mai Nr. 12', Telefon='0745343435'
WHERE Nume='Dacia'
UPDATE Angajati SET Salar=Salar*1.2 WHERE Salar

18
RelaŃii între tabele. Comenzi SQL
Laborator nr. 2
1. PorniŃi aplicaŃia – Start -> Programs -> Oracle Database 10g Express Edition -> Go To
Database
Home Page sau scrieŃi adresa http://127.0.0.1:8080/apex/ în browser-ul dv.
2. ConectaŃi-vă la serverul Oracle Database XE , folosind contul creat la laboratorul nr. 1,
respectiv numele de utilizator biblio şi parola biblio.
3. Refacerea tabelelor create la laboratorul anterior (dacă e cazul) se realizează în două
etape:
• se refac tabelele şi
• se inserează datele.
Refacerea tabelelor se poate realiza folosind comenzile CREATE salvate anterior într-un
fişier .txt. Comenzile pot fi introduse una câte una copiindu-le în fereastra destinată
introducerii comenzilor SQL sau toate odată, folosind posibilitatea aplicaŃiei de creare şi
execuŃie a scripturilor SQL.
A doua variantă fiind mai productivă va fi prezentată în continuare.
Se afişează fereastra în care pot fi introduse comenzile unui script (Home / SQL / SQL Scripts
/ Upload).
Rezultatul este crearea unui script SQL :

19
În continuare se execută scriptul (Run).
4. Inserarea datelor în tabele
După refacerea tabelelor bazei de date se poate trece la refacerea conŃinutului acestora
folosind fişierele .txt care conŃin datele. Pentru aceasta se poate proceda astfel:
• Se selectează în fereastra Home opŃiunea Utilities / Data Load/Unload / Load:
• În fereastra care se afişează se selectează Load Text Data:

20
• Se indică faptul că tabelul în care vor fi adăugate datele există (se selectează opŃiunea
Existing table):
• Se indică schema (Biblio):
• Se selectează tabelul care urmează să fie repopulat cu date:
• Se indică numele fişierului (Browse) şi separatorul folosit (tab, \t);
• AplicaŃia afişează în continuare informaŃiile recuperate. Pentru încărcarea acestora în
tabelul indicat se va apăsa butonul Load data.

21
ObservaŃie: La refacerea tabelelor şi a conŃinuturilor acestora folosind metoda expusă
anterior, serverul Oracle XE face toate verificările privind integritatea datelor. ImplicaŃiile
acestui fapt sunt următoarele:
• Salvarea comenzilor de creare a tabelelor trebuie să urmeze ordinea creerii
iniŃiale a acestora. Astfel un tabel care conŃine chei străine va fi creat după
crearea tabelelor de care acesta depinde.
• Restaurarea datelor trebuie să urmeze aceeaşi logică. Datele dintr-un tabel
care conŃine o cheie străină vor fi încărcate după încărcarea datelor din tabelul
principal, ale cărui înregistrări sunt referite prin valorile cheii străine.
• Astfel, de exemplu, tabelul Edituri trebuie creat înaintea tabelului Carti.
Datele din tabelul Carti nu pot fi incărcate înaintea încărcării datelor din
tabelul Edituri.
5. În meniul Object Browser selectaŃi Create / Table, apoi creaŃi următoarele tabele:
cititori
cod_cit number (4, 0)
cnp number (13, 0)
nume varchar2 (30)
prenume varchar2 (20)
localitatea varchar2 (30)
judetul varchar2 (20)
adresa varchar2 (80)
telefon number (10, 0)
e_mail varchar2 (50)
cheie primară : cod_cit
autcarti
imprumut
cod_carte number (4, 0) cod_carte number (4, 0)
cod_autor number (4, 0) cod_cit number (4, 0)
data_imprumut date
data_rest date
chei străine : cod_carte, cod_autor chei străine : cod_carte, cod_cit

22
Obs.
e-mail-ul poate fi null
data_rest poate fi null
formatul datei este ZZ-LLL-AA, de ex. 01-OCT-2006
6. IntroduceŃi în aceste tabele următoarele înregistrări:
- în tabelul cititori:
1 || 1246845691231 || Popescu || Marin || Turda || Cluj || str. Mica, nr. 123 || 0264122112 || popescu@personal.ro
2 || 2342356786431 || Maniu || Laura || Dej || Cluj || str. Zambilelor, nr. 321 || 0744123456 ||
laura_maniu@yahoo.com
3 || 2897654356789 || Rotaru || Călin || Sighisoara || Mureş || str. Gării, nr. 43 || 0265012021 ||
calinrotaru@personal.ro
- în tabelul autcarti:
(1; 1), (2; 2), (3; 3), (4; 4)
- în tabelul imprumut:
1; 1; 10 octomrie 2001; 15 octombrie 2001
1; 2; 10 februarie 2007; -
etc.

23
Comenzi SQL (crearea, editarea, vizualizarea, rularea şi ştergerea comenzilor SQL).
7. Crearea unei comenzi SQL presupune:
• deschiderea paginii SQL-Commands
• scrierea comenzii SQL
Obs. Comanda SQL poate să se termine cu ';', '/' sau să nu aibă un caracter terminal.
ex. :
SELECT * from autori;
sau
SELECT * from autori
/
sau
SELECT * from autori
• rularea (Run sau Ctrl+Enter)

24
• salvarea
• copierea
se deschide fereastra care cuprinde comenzile salvate
se selectează comanda care urmează a fi copiată
se apasă Save
se dă numele noii comenzi
se editează (dacă e cazul) comanda nouă

25
se salvează din nou
se rulează
8. IntroduceŃi câteva comenzi SQL, folosind şi opŃiunea de salvare a acestor comenzi:
toŃi autorii în ordine alfabetica, afişând toate câmpurile tabelului
select * from autori order by nume asc
numele şi prenumele autorilor în irdine alfabetică
select nume, prenume from autori order by nume asc
titlurile cărŃilor din bibliotecă
select titlu from carti
titlurile cărŃilor apărute în anul 1991
select titlu from carti where an_apar=1991
titlurile cărŃilor apărute în anul specificat de utilizator (variabilă)
select titlu from carti where an_apar=:an
titlul cărŃilor şi anul de apariŃie pentru cărŃile care au codul > 2
select titlu, an_apar from carti where cod_carte>2

26
titlul cărŃii, anul apariŃiei şi codul cărŃii pentru cărŃile apărute înainte de 1991 şi
care au codul < 2
select titlu, an_apar, cod_carte from carti where an_apar2
numele şi prenumele cititorilor care au nume care încep cu Po
select nume, prenume from cititori where nume like 'Po%'
afişarea localităŃilor de unde provin cititorii
select distinct localitatea from cititori
afişarea numărului de cărŃi din biblitecă
select count(*) as nr from carti
9. IntroduceŃi şi alte comenzi SQL pentru a afla date din celelalte tabele.

27
Laborator nr. 3
RelaŃii între tabele. Comenzi SQL care selectează date din mai multe tabele
1. PorniŃi aplicaŃia: – Start -> Programs -> Oracle Database 10g Express Edition -> Go To
Database Home Page sau scrieŃi adresa http://127.0.0.1:8080/apex/ în browser-ul dv.
2. ConectaŃi-vă la serverul Oracle Database XE , folosind contul creat la laboratorul nr. 1,
respectiv numele de utilizator biblio şi parola biblio.
3. IntroduceŃi câteva comenzi SQL, folosind şi opŃiunea de salvare a acestor comenzi:
selectarea cărŃilor şi editurilor corespunzătoare
select carti.titlu as titlul_cartii, edituri.nume as editura from carti , edituri where
carti.cod_edit = edituri.cod_edit
selectarea tuturor cărŃilor şi vizualizarea titlurilor şi a anilor apariŃiei acestora
împreună cu autorii lor:
select carti.titlu as titlul_cartii, carti.an_apar as anul_aparitiei, autori.nume as
autorul, carti.cod_carte, autcarti.cod_carte from autori, carti, autcarti where
autcarti.cod_carte = carti.cod_carte and autcarti.cod_autor = autori.cod_autor
afişaŃi titlul cărŃii (în ordine alfabetică), numele şi prenumele autorului şi
editura:
select carti.titlu as titlul_cartii, TRIM(autori.nume) || ' ' || TRIM(autori.prenume)
as Nume_autor, edituri.nume as editura from autori, carti, autcarti, edituri
where autcarti.cod_carte = carti.cod_carte and autcarti.cod_autor =
autori.cod_autor and carti.cod_edit = edituri.cod_edit
Obs. Concatenarea se realizează cu ajutorul caracterului ||.

28
AfişaŃi titlul cărŃii, numele şi prenumele autorului, numele şi prenumele
cititorului pentru cărŃile împrumutatate inainte de 01 oct 2008:
select carti.titlu as titlul_cartii, TRIM(autori.nume)||' '||TRIM(autori.prenume) as
Nume_autor, TRIM(cititori.nume)||' '||TRIM(cititori.prenume) as Cititorul from
autori, carti, autcarti, cititori, imprumut where autcarti.cod_carte =
carti.cod_carte and autcarti.cod_autor = autori.cod_autor and cititori.cod_cit =
imprumut.cod_cit and imprumut.cod_carte = carti.cod_carte and
data_imprumut < '10-OCT-2008'
4. IntroduceŃi şi alte comenzi SQL pentru a afla date din celelalte tabele.
O mică pauză…
constructivă
łinând cont de importanŃa înŃelegerii modului de structurare a unei baze de date, în
continuare vor fi prezentate câteva studii de caz: evidenŃa notelor elevilor, evidenŃa câinilor de
rasă, gestionarea informaŃiilor legate de o bancă…sau orice altceva….
1. CreaŃi un utilizator nou, scoala, cu parola scoala
2. CreaŃi o bază de date pentru gestionarea materiilor predate şi a notelor obŃinute de
elevi.
3. Pentru acesta creaŃi următoarele tabele:
ELEVI
cod_elev - cheie primară (număr întreg)
nume - (şir de caractere)
initiala - (caracter)
prenume - (caracter)
data_nasterii - (data)
adresa - (caracter)
telefon - (caracter)

29
MATERII
NOTE
cod_materie - cheie primară (număr)
nume_materie - (caracter)
cod_nota - cheie primară (număr)
cod_elev - cheie străină (număr)
cod_materie - cheie străină (număr)
data - (dată calendaristică)
nota - (număr)
4. Se cere:
• Să se adauge 4 elevi, 3 materii, şi câte 2 note fiecărui elev la fiecare materie;
ELEVI
NOTE
MATERII

30
• Să se afişeze toŃi elevii în ordine alfabetică sub forma:
nume, initiala, prenume, data_naşterii
Vom folosi editorul de interogări (Query Builder)
Fiind o interogare bazată pe un singur tabel, trebuie să parcurgem următoarele etape:
• Selectăm tabelul şi alegem câmpurile care sunt parte a interogării:
• Adăugăm condiŃiile de ordonare:
• Salvăm interogarea (Save):

31
• Executăm interogarea (Run):
Fraza SQL generată poate fi afişată:
select "ELEVI"."NUME" as "NUME",
"ELEVI"."INITIALA" as "INITIALA",
"ELEVI"."PRENUME" as "PRENUME",
"ELEVI"."DATA_NASTERII" as "DATA_NASTERII"
from "ELEVI" "ELEVI"
order by ELEVI.NUME ASC, ELEVI.INITIALA ASC, ELEVI.PRENUME ASC
5. Alte interogări:
• Să se afişeze toŃi elevii cu toate notele la toate materiile sub forma:
nume, initiala, prenume, materia, nota
în ordinea descrescătoare a notelor , elevii fiind ordonaŃi alfabetic
etape:
Fiind o interogare bazată pe mai multe tabele, trebuie să parcurgem următoarele
• Alegem tabelele necesare şi selectăm câmpurile care sunt parte a interogării:

32
• Adăugăm condiŃiile de legătură şi selectăm numai câmpurile care urmează să fie
afişate
• Adăugăm criteriile de ordonare:
• Salvăm interogarea (Save);

33
• Executăm interogarea (Run)
Fraza SQL generată poate fi afişată:
select "ELEVI"."NUME" as "NUME",
"ELEVI"."INITIALA" as "INITIALA",
"ELEVI"."PRENUME" as "PRENUME",
"MATERII"."NUME_MATERIE" as "NUME_MATERIE",
"NOTE"."NOTA" as "NOTA"
from "NOTE" "NOTE",
"MATERII" "MATERII",
"ELEVI" "ELEVI"
where "NOTE"."COD_ELEV" =elevi.cod_elev
and "NOTE"."COD_MATERIE" =materii.cod_materie
order by NOTE.NOTA DESC, ELEVI.NUME ASC, ELEVI.INITIALA ASC, ELEVI.PRENUME
ASC
• Să se afişeze toŃi elevii cu toate notele la o materie (de ex. limba română) sub
forma:
nume, initiala, prenume, materia, nota
în ordinea descrescătoare a notelor , elevii fiind ordonaŃi alfabetic.
select
from
"ELEVI"."NUME" as "NUME",
"ELEVI"."INITIALA" as "INITIALA",
"ELEVI"."PRENUME" as "PRENUME",
"MATERII"."NUME_MATERIE" as "NUME_MATERIE",
"NOTE"."NOTA" as "NOTA"
"NOTE" "NOTE",

34
"MATERII" "MATERII",
"ELEVI" "ELEVI"
where "MATERII"."NUME_MATERIE" ='Limba romana'
and "NOTE"."COD_ELEV" =elevi.cod_elev
and "NOTE"."COD_MATERIE" =materii.cod_materie
order by NOTE.NOTA DESC, ELEVI.NUME ASC, ELEVI.INITIALA ASC, ELEVI.PRENUME
ASC
rezultatul:
• Să se afişeze toŃi elevii cu note de 10 la o materie (de ex. limba română) sub
forma:
nume, initiala, prenume, materia, nota
elevii fiind ordonaŃi alfabetic.
select "ELEVI"."NUME" as "NUME",
"ELEVI"."INITIALA" as "INITIALA",
"ELEVI"."PRENUME" as "PRENUME",
"MATERII"."NUME_MATERIE" as "NUME_MATERIE",
"NOTE"."NOTA" as "NOTA"
from "NOTE" "NOTE",
"MATERII" "MATERII",
"ELEVI" "ELEVI"
where "MATERII"."NUME_MATERIE" ='Limba romana'
and "NOTE"."NOTA" =10
and "NOTE"."COD_ELEV" =elevi.cod_elev
and "NOTE"."COD_MATERIE" =materii.cod_materie
order by ELEVI.NUME ASC, ELEVI.INITIALA ASC, ELEVI.PRENUME ASC
rezultatul:
• Să se afişeze elevii care au nota 10 , indiferent de materie.
select
"ELEVI"."NUME" as "NUME",
"ELEVI"."INITIALA" as "INITIALA",
"ELEVI"."PRENUME" as "PRENUME",

35
"NOTE"."NOTA" as "NOTA",
"MATERII"."NUME_MATERIE" as "NUME_MATERIE"
from "MATERII" "MATERII",
"NOTE" "NOTE",
"ELEVI" "ELEVI"
where "NOTE"."NOTA" =10
and "NOTE"."COD_ELEV" =elevi.cod_elev
and "NOTE"."COD_MATERIE" =materii.cod_materie
order by ELEVI.NUME ASC, ELEVI.INITIALA ASC, ELEVI.PRENUME ASC
rezultat:
• Să se afişeze toate notele mai mari de 7, obŃinute la matematică dupa 01-JAN-
2008 .
select "ELEVI"."NUME" as "NUME",
"ELEVI"."INITIALA" as "INITIALA",
"ELEVI"."PRENUME" as "PRENUME",
"MATERII"."NUME_MATERIE" as "NUME_MATERIE",
"NOTE"."DATA" as "DATA",
"NOTE"."NOTA" as "NOTA"
from "NOTE" "NOTE",
"MATERII" "MATERII",
"ELEVI" "ELEVI"
where "NOTE"."COD_ELEV"="ELEVI"."COD_ELEV"
and "NOTE"."COD_MATERIE"="MATERII"."COD_MATERIE"
and "MATERII"."NUME_MATERIE" ='Matematica'
and "NOTE"."DATA" >'01-JAN-2008'
and "NOTE"."NOTA" >7
order by ELEVI.NUME ASC, ELEVI.INITIALA ASC, ELEVI.PRENUME ASC
rezultat posibil :

36
Capitolul IV
Limbajul PL/SQL
GeneralităŃi
Limbajul SQL (Structured Query Language) este un limbaj declarativ
orientat pe obŃinerea de mulŃimi de selecŃie într-o aplicaŃie în arhitectură clientserver.
EficienŃa sa este remarcabilă dar în cazul în care elementele unei mulŃimi
de selecŃie trebuie accesate pe rând, nu în grup, utilizarea sa nu mai este
posibilă. Pe de altă parte SQL nu oferă nici suportul necesar realizării interfeŃei
unei aplicaŃii. În contrast cu SQL, limbajele procedurale pot manipula linii
individuale dintr-o mulŃime de selecŃie. Ele dispun de funcŃii care permit trecerea
de la o linie la alta şi ramificarea codului în funcŃie de rezultatul testării valorilor
preluate din tabelele bazei de date.
Limbajul PL/SQL (Procedural Language extensions to SQL) a fost
dezvoltat de compania Oracle ca extensie a limbajului declarativ SQL. PL/SQL
este un limbaj de programare procedural care poate fi folosit pentru descrierea
unor prelucrări complexe sau pentru programarea unor secvenŃe de cod care
trebuie executate automat la apariŃia unui eveniment (triggere).
O caracteristică remarcabilă a limbajului PL/SQL este faptul că
procedurile sau funcŃiile scrise vor fi memorate în baza de date. Aceleaşi
prelucrări pot fi realizate de regulă şi în cadrul aplicaŃiilor client care accesează
datele din bază, dar în cazul modificării unei metode de calcul trebuie refăcute
aplicaŃiile client afectate şi suportate toate costurile pe care le implică
redistribuirea unor noi versiuni ale aplicaŃiilor client.
Având în vedere faptul că de multe ori aplicaŃiile din domeniul bazelor de
date sunt în arhitectură client-server şi aplicaŃia client accesează aplicaŃia server
(Oracle XE) prin intermediul unei reŃele, utilizarea pe cât posibil a procedurilor
scrise în PL/SQL poate ameliora semnificativ viteza de prelucrare. În cazul unei
proceduri care ar implica transferul spre aplicaŃia client a unui volum mare de
date (rezultatul unei interogări de exemplu), întârzierile cauzate de reŃeaua prin
care se accesează serverul de baze de date pot fi mari. Dacă prelucrarea datelor
nu presupune afişarea acestora în aplicaŃia client, mult mai eficientă este soluŃia
prelucrării datelor pe server, într-o procedură scrisă în PL/SQL.
PL/SQL este bazat pe limbajul ADA, o parte dintre construcŃiile sale
sintactice provenind din Pascal.
Scrierea unui bloc anonim
De regulă programarea în PL/SQL înseamnă definirea unor proceduri sau
funcŃii, în sensul pe care acestea le au în oricare dintre limbajele procedurale
cunoscute. O procedură sau o funcŃie poate fi introdusă folosind fereastra SQL
Plus sau folosind interfaŃa grafică, în SQL Command sau Script Editor.
O succesiune de instrucŃiuni în PL/SQL care nu sunt destinate definirii
unei funcŃii sau proceduri formează un bloc anonim care va fi executat doar o
singură dată.

37
Exemplu:
begin
end;
/
dbms_output.put_line('Hello World');
În fereastra SQL*Plus secvenŃa de cod scrisă va fi precedată de comanda
set serveroutput on
Aceasta trebuie dată la începutul sesiunii de lucru şi realizează activarea
afişării la consolă a rezultatului operaŃiilor de ieşire.
Dacă se foloseşte interfaŃa grafică nu mai este necesară comanda
set serveroutput on.

38
Exemplul următor conŃine declaraŃia unei variabile, nr. Pentru a afişa
valoarea acesteia se realizează conversia ei în şir de caractere folosind funcŃia
to_char():
Elementele limbajului PL/SQL
Codul PL/SQL poate fi conŃinut în blocuri anonime sau în blocuri care
conŃin subprograme memorate în baza de date (proceduri sau funcŃii).
Un bloc anonim se introduce în fereastra în care se introduc comenzi
SQL. El nu este memorat în mod normal în baza de date în vederea reutilizării
ulterioare. InterfaŃa serverului Oracle XE permite totuşi memorarea unui bloc,
întocmai ca şi memorarea unei comenzi SQL orecare. Cele două exemple
anterioare sunt blocuri anonime.
Un subprogram memorat (denumit uneori stocat) este un subprogram
PL/SQL pe care serverul Oracle îl compilează şi îl memorează în baza de date.
Subprogramul memorat poate fi ulterior apelat dintr-o aplicaŃie sau dintr-un alt
bloc PL/SQL. Subprogramele pot fi proceduri sau funcŃii. DiferenŃa dintre cele
două este faptul că o funcŃie returnează o valoare.
Un pachet (engl. package) este format dintr-un un grup de subprograme
şi de declaraŃii de variabile. Serverul Oracle memorează elementele conŃinute
într-un pachet, acestea putând fi apelate din alte pachete sau subprograme.
Sintaxa unui bloc PL/SQL
Un bloc anonim PL/SQL se compune din secŃiuni şi are sintaxa
următoare:

39
Bloc anonim
DECLARE
declaratii de variabile
BEGIN
cod program
EXCEPTION
cod tratare exceptii
END;
Dacă blocul conŃine o procedură memorată în baza de date, sintaxa sa
este următoarea:
Subprogram memorat de tip procedură
CREATE OR REPLACE PROCEDURE "nume"
(lista_parametri)
IS
declaratii variabile
BEGIN
cod program
EXCEPTION
cod tratare exceptii
END;
SecŃiunea de declaraŃii (DECLARE în cazul blocului anonim) cuprinde
declaraŃii de variabile simple, variabile structurate, variabile tip cursor, funcŃii
sau proceduri ajutătoare. Zona de declaraŃii este opŃională. Pentru funcŃii,
proceduri şi triggere cuvântul DECLARE lipseşte, blocul de declaraŃii fiind implicit
cuprins între linia de declarare a funcŃiei sau a procedurii şi BEGIN.
Blocul introdus prin EXCEPTION este opŃional şi realizează tratarea
erorilor apărute în timpul execuŃiei codului programului.
Caracterul ';' se foloseşte pentru a marca sfârşitul unei instrucŃiuni sau a
unui bloc, dacă apare după END.
Codul poate cuprinde blocuri interioare. Exemplu:
DECLARE
declaraŃii variable
BEGIN
-- cod program
BEGIN
codul blocului inclus
EXCEPTION
tratare exceptii
END;
-- cod program (continuare)
END;

40
Pentru transformarea exemplelor din următoarele subcapitole în exemple
executabile, înaintea declaraŃiilor de variabile va fi introdus fie numele secŃiunii
de date, DECLARE fie secvenŃa de declarare a unei proceduri stocate (CREATE
OR REPLACE PROCEDURE "nume" IS).
Comentarii
În PL/SQL comentariile în linie se introduc prin două caractere '-' iar
comentariile pe mai multe linii sunt cuprinse între /* respectiv */, ca în limbajul
C.
Exemplu:
Tipuri de date în PL/SQL
Tipurile de date folosite în PL/SQL pot fi:
4. cele folosite în SQL (VARCHAR2, NVARCHAR2, CHAR, NCHAR,
NUMBER, BINARY_FLOAT, BINARY_DOUBLE, DATE, TIMESTAMP,
CLOB şi BLOB),
5. tipuri specifice limbajului PL/SQL : BOOLEAN, NUMBER (scris
simplu, fără dimensiune) şi PLS_INTEGER (pentru variabile având
valori întregi),

41
6. tipuri specifice structurate: TABLE, VARRAY şi RECORD.
Exemplu:
-- Declaratii de variabile
nume VARCHAR2(30);
prenume VARCHAR2(25);
marca NUMBER(6);
activ BOOLEAN;
salar_lunar NUMBER(6);
nb_zile_lucrate NUMBER(2);
salar_zilnic NUMBER(6,2);
medie_zile_lucr CONSTANT NUMBER(2) := 21; -- o constanta
BEGIN
NULL; -- NULL indica lipsa corpului. Este permisa pt. testare.
END;
/
Obs. Pentru a defini constanta medie_zile_lucr s-a folosit cuvântul
rezervat CONSTANT şi imediat s-a atribuit valoarea corespunzătoare.
Variabilele declarate servesc de multe ori la memorarea unor valori din
tabelele bazei de date, obŃinute folosind comenzi SELECT. În astfel de cazuri
este esenŃial ca tipul declarat pentru o astfel de variabilă să coincidă cu tipul
coloanei tabelului din care va primi valori. Pentru a evita erorile greu de depistat
cauzate de declararea eronată a acestor variabile, PL/SQL oferă soluŃia simplă a
preluării tipului câmpului care va furniza valori folosind %TYPE, astfel:
coded edituri.cod_edit%TYPE;
Variabila coded va fi NUMBER(5), de acelaşi tip cu câmpul cod_edit din
tabelul edituri.
O situaŃe asemănătoare apare în cazul variabilelor structurate (de tipul
RECORD). O astfel de variabilă va avea mai multe câmpuri. Dacă variabila
trebuie să preia valorile conŃinute într-o linie a unui tabel, la declararea ei se va
folosi %ROWTYPE, astfel:
editura edituri%ROWTYPE;
Variabila editura va fi de tip RECORD şi va avea aceleaşi câmpuri cu
tabelul edituri. Accesul la câmpuri se realizează folosind operatorul '.' (punct).
Exemplu: editura.cod_edit, editura.nume etc.

42
Cursoare
Cursoarele permit programatorului să preia date dintr-o mulŃime de
selecŃie, linie cu linie, în vederea prelucrării lor. În PL/SQL un cursor poate fi
implicit sau explicit.
Cursorul implicit presupune utilizarea unei mulŃimi de selecŃie având o
singură linie şi este folosit pentru a atribui valori unui set de variabile.
Exemplu:
SELECT cont, data, valoare into cnt, dt, val from operatii where cod_op = 3;
În vederea selectării unei singure linii se impune valoarea cheii primare.
Cursorul explicit are nume şi este declarat în secŃiunea de declaraŃii a
blocului (procedurii, funcŃiei), astfel:
CURSOR c1 IS SELECT ... ;
Exemplu:
CURSOR c1 IS SELECT nume, prenume FROM angajati WHERE functia = 'zidar';
Comanda SQL SELECT va fi executată în momentul deschiderii cursorului
folosind instrucŃiunea OPEN. Liniile mulŃimii de selecŃie conŃinute în cursor vor fi
prelucrate individual, accesul la linia curentă realizându-se folosind instrucŃiunea
FETCH.
După terminarea prelucrării datelor conŃinute într-un cursor, acesta
trebuie închis folosind instrucŃiunea CLOSE.
Câteva exemple privind folosirea cursoarelor vor fi înserate după
prezentarea instrucŃiunilor repetitive.
Identificatori
Numele unei variabile constă dintr-un şir având maximum 30 caractere şi
format dintr-o literă urmată opŃional de alte litere, cifre, $, _. Caracterele '&', '-',
'/' şi ' ' (spaŃiu) nu sunt permise. PL/SQL nu este sensibil la tipul literelor -
majuscule sau litere mici.
Exemple:
-- Declaratii de variabile
numeprenume VARCHAR2(30); -- identificator acceptat

43
nume_prenume VARCHAR2(30); -- identificator acceptat, _ permis
nume$prenume VARCHAR2(30); -- identificator acceptat, $ permis
nume#prenume VARCHAR2(30); -- identificator acceptat, # permis
-- nume-prenume identificator neacceptat, minus nepermis
-- nume/prenume identificator neacceptat, / nepermis
-- nume prenume identificator neacceptat, spatiu nepermis
-- NUMEPRENUME identif. neacceptat, acelasi cu numeprenume si
NumePrenume
-- NumePrenume identif. neacceptat, acelasi cu numeprenume si
NUMEPRENUME
BEGIN
NULL;
END;
/
Operatori
La scrierea codului în PL/SQL se folosesc următoarele tipuri de operatori:
e. aritmetici: + - * /
f. logici : '=' '>' '=' '

44
END;
/
Literali
Exemple:
-- Declaratii de variabile
number1 PLS_INTEGER := 32000; -- literal numeric, val întreagă
number2 NUMBER(8,3);
BEGIN
number2 := 3.125346e3; -- literal numeric
number2 := -8300.00; -- literal numeric
number2 := -14; -- literal numeric
END;
char1 VARCHAR2(1) := 'x'; -- literal caracter
char2 VARCHAR2(1);
BEGIN
char2 := '5'; -- literal caracter
END;
/
-- Declaratii de variabile
string1 VARCHAR2(1000);
string2 VARCHAR2(32767);
BEGIN
string1 := '555-111-2323';
-- daca un sir contine apostrof, acesta se dubleaza
string2 := 'Here''s an example of two single quotation marks.';
END;
/
-- Declaratii de variabile
gata BOOLEAN := TRUE; -- BOOLEAN literal
complet BOOLEAN;
true_or_false BOOLEAN;
BEGIN
gata := FALSE; -- literal BOOLEAN

45
complet := NULL; -- literal BOOLEAN (valoare nedefinita)
true_or_false := (3 = 4);
true_or_false := (3 < 4);
END;
/
-- Declaratii de variabile
date1 DATE := '11-AUG-2005'; -- literal DATE
time1 TIMESTAMP;
BEGIN
time1 := '11-AUG-2005 11:01:01 PM'; -- literal TIMESTAMP
END;
/
Atribuirea folosind SELECT ... INTO
Dacă valoarea unei variabile se determină în funcŃie de valori dintr-o linie
a unui tabel al bazei de date, PL/SQL permite atribuirea valorii acesteia folosind
un cursor implicit, respectiv o construcŃie
SELECT expresie INTO variabilă FROM tabel WHERE
condiŃie_selectare_linie
Expresia folosită poate folosi variabile, literali şi valori din linia
corespunzătoare din tabel.
Exemplu:
-- Declaratii de variabile
procent_bonus CONSTANT NUMBER(2,3) := 0.05;
bonus NUMBER(8,2);
ang_id NUMBER(6) := 120; -- atribuie o val. pt testare
BEGIN
-- preia salar din tabelul angajati, calculeaza bonusul şi atribuie
-- rezultatul -> variabila bonus
SELECT salar * procent_bonus INTO bonus FROM angajati
WHERE angajat_id = ang_id;
-- listeaza codul angajat_id, bonusul si procent_bonus
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE ( 'Angajat: ' || TO_CHAR(ang_id)
|| ' Bonus: ' || TO_CHAR(bonus) || ' Procent bonus: ' ||
TO_CHAR(procent_bonus*100));

46
END;
/
În aceeaşi frază SELECT pot fi atribuite valori mai multor variabile.
Exemplu:
SELECT Nume, Prenume, salar*procent_bonus INTO m_nume, m_prenume,
m_salar
FROM angajati WHERE angajat_id = ang_id;
FuncŃii uzuale
PL/SQL cuprinde un număr mare de funcŃii. În tabelul de mai jos sunt
incluse cele mai des folosite.
FuncŃia
FuncŃii pentru prelucrarea şirurilor
upper(s), lower(s)
ltrim(s), rtrim(s)
Descriere
converteşte s în majuscule/minuscule
înlătura spaŃiile de la stânga / dreapta
substr(s, start, lungime)
length(s)
FuncŃii pentru prelucrarea datei calendaristice
sysdate
to_date(data, format)
to_char(data, format)
FuncŃii pentru date numerice
round(x)
mod(n, p)
abs(x)
power(x,n)
dbms_random.random()
Conversii de tip
to_char(n)
to_number(s)
Alte funcŃii
user
returnează un subşir definit prin poz. start şi lungime
returnează lungimea şirului de caractere s
data din sistem
returneaza o dată formatată conform formatului
Ex. : to_date('31-12-2007', 'dd-mm-yyyy')
Converteşte o dată calendaristică în şir, conform
formatului format. Exemplu:
to_date(d, 'dd-mm-yyyy')
rotunjeşte x
returnează restul împărŃirii întregi n/p
returnează val. absolută
returnează x n
generează un număr aleator întreg
converteşte n în şir de caractere
converteşte şirul s în număr
returnează numele utilizatorului serverului Oracle

47
InstrucŃiuni
SecvenŃele de cod scrise în PL/SQL pot conŃine comenzi SQL (CREATE,
INSERT, DELETE, DROP sau ALTER).
Exemplu:
Insert into deponent values (124, 'Ionescu Valer', 'Str. Crinilor Nr. 7, Craiova',
'0743123989');
Pe lângă comenzile SQL sau atribuirile de valori limbajul PL/SQL dispune
de un set complet de instrucŃiuni necesare controlului execuŃiei programului, ca
oricare limbaj procedural.
InstrucŃiunea de decidere - IF
În limbajul PL/SQL instrucŃiunea IF poate prezenta trei forme.
a. IF-THEN
Exemplu:
BEGIN
END;
/
-- Declaratii de variabile
vanzari NUMBER(8,2) := 10100;
cota NUMBER(8,2) := 10000;
bonus NUMBER(6,2);
ang_id NUMBER(6) := 120;
IF vanzari > (cota + 200) THEN
END IF;
bonus := (vanzari - cota)/4;
UPDATE angajati SET salar = salar + bonus WHERE
angajat_id = ang_id;
Astfel scris IF serveşte la condiŃionarea unei acŃiuni. AcŃiunea este
declanşată dacă expresia logică are valoarea adevărat. SecvenŃa de cod care
descrie acŃiunea este plasată între THEN şi END IF.

48
b. IF-THEN-ELSE
Exemplu:
BEGIN
END;
/
-- Declaratii de variabile
vanzari NUMBER(8,2) := 12100;
cota NUMBER(8,2) := 10000;
bonus NUMBER(6,2);
ang_id NUMBER(6) := 120;
IF vanzari > (cota + 200) THEN
ELSE
END IF;
bonus := (vanzari - cota)/4;
bonus := 50;
UPDATE angajati SET salar = salar + bonus WHERE
angajat_id = ang_id;
În secvenŃa anterioară prezenŃa clauzei ELSE permite definirea a două
blocuri de instrucŃiuni, unul cuprins între THEN şi ELSE şi al doilea cuprins între
ELSE şi END IF. În funcŃie de valoarea de adevăr a expresiei logice va fi executat
primul bloc sau al doilea.
c. IF-THEN-ELSIF
Uneori este necesară alegerea unei secvenŃe de cod din mai multe,
fiecare fiind condiŃionată de câte o expresie logică. În acest caz se recomandă
folosirea structurii IF-THEN-ELSIF.
Exemplu:
-- Declaratii de variabile
vanzari NUMBER(8,2) := 20000;
bonus NUMBER(6,2);
ang_id NUMBER(6) := 120;
BEGIN
IF vanzari > 50000 THEN
bonus := 1500;
ELSIF vanzari > 35000 THEN
bonus := 500;
ELSE

49
bonus := 100;
END IF;
UPDATE angajati SET salar = salar + bonus WHERE
angajat_id = ang_id;
END;
/
InstrucŃiunea CASE
InstrucŃiunea CASE permite impunerea blocului care va fi executat în
funcŃie de valoarea unei expresii. De cele mai multe ori expresia se reduce la o
variabilă.
Exemplu:
BEGIN
END;
/
-- Declaratii de variabile
grade CHAR(1);
nivel := 'B';
CASE nivel
END CASE;
WHEN 'A' THEN DBMS_OUTPUT.PUT_LINE('Excelent');
WHEN 'B' THEN DBMS_OUTPUT.PUT_LINE('Foarte bun');
WHEN 'C' THEN DBMS_OUTPUT.PUT_LINE('Bun');
WHEN 'D' THEN DBMS_OUTPUT.PUT_LINE('Corect');
WHEN 'F' THEN DBMS_OUTPUT.PUT_LINE('Slab');
ELSE DBMS_OUTPUT.PUT_LINE('Nu ma pot pronunta');
În exemplul prezentat valoarea variabilei nivel condiŃionează blocul care
va fi executat. Valorile posibile sunt introduse prin clauze WHEN iar blocul de
instrucŃiuni care trebuie executat se scrie după THEN. Dacă valoarea variabilei
nivel nu se regăseşte printre valorile introduse prin WHEN, se va executa blocul
introdus prin clauza ELSE, plasată ultima. InstrucŃiunea se încheie cu END CASE.
InstrucŃiuni de ciclare
În limbajul PL/SQL există trei instrucŃiuni de coclare: LOOP, WHILE-LOOP
şi FOR-LOOP.

50
a. LOOP
Un bloc LOOP - END LOOP permite definirea unui ciclu din care se iese
prin executarea unei instrucŃiuni EXIT. InstrucŃiunea EXIT este de regulă plasată
într-un IF a cărui condiŃie trebuie să ajungă să fie satisfăcută pentru a se evita
rularea blocului LOOP în ciclu infinit.
Exemplu:
credit_rating NUMBER := 0;
BEGIN
LOOP
credit_rating := credit_rating + 1;
IF credit_rating > 3 THEN
EXIT; -- iesire imediata din loop
END IF;
END LOOP;
-- dupa EXIT, executia se continuă de aici
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE ('Credit rating: ' || TO_CHAR(credit_rating));
IF credit_rating > 3 THEN
RETURN; -- în afara blocului LOOP se foloseşte RETURN, nu EXIT
END IF;
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE ('Credit rating: ' || TO_CHAR(credit_rating));
END;
/
Dacă ieşirea din ciclu se poate realiza printr-un simplu IF, se poate înlocui
IF prin instrucŃiunea EXIT WHEN conditie_iesire.
Exemplu:
Exemplu:
LOOP
END LOOP;
IF count > 100 THEN EXIT; ENDIF;
EXIT WHEN count > 100;
credit_rating := credit_rating + 1;
EXIT WHEN credit_rating > 3

51
b. WHILE - LOOP
În PL/SQL pentru realizarea unei structuri repetitive condiŃionate anterior
se utilizează instrucŃiunea WHILE - LOOP. Sintaxa unei astfel de structuri
repetitive este următoarea:
WHILE condiŃie LOOP
END LOOP
bloc de instrucŃiuni
c. FOR - LOOP
Ca şi în alte limbaje, parcurgerea unui şir de valori se realizează folosind
o instrucŃiune FOR - LOOP. Exemplu de utilizare:
-- Declaratii de variabile
p NUMBER := 0;
BEGIN
FOR k IN 1..500 LOOP -- calcul pi ca suma a 500 termeni
p := p + ( ( (-1) ** (k + 1) ) / ((2 * k) - 1) );
END LOOP;
p := 4 * p;
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE( 'pi este aproximativ : ' || p );
END;
/
În exemplul dat variabila i va lua valori în intervalul de valori întregi
introdus prin IN. Valorile sunt de regulă consecutive şi crescătoare. Dacă şirul
valorilor introduse prin IN trebuie parcurs în ordine inversă se va folosi clauza
REVERSE, ca în exemplul următor:
BEGIN
END;
/
FOR i IN REVERSE 1..5 LOOP
END LOOP;
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE (TO_CHAR(i));
Se interzice modificarea variabilei folosite la controlul ciclului în interiorul
acestuia.
Un exemplu tipic de utilizare a ciclului FOR în domeniul bazelor de date
este cel în care se actualizează într-un ciclu înregistrările dintr-un tabel.
Exemple:

52
-- Declaratii de variabile
CURSOR ang_cursor IS SELECT * FROM angajati;
REC angajati%ROWTYPE; -- var. structurata de tip record
BEGIN
FOR REC IN ang_cursor LOOP
UPDATE angajati
SET salar = ...
WHERE ang_id = REC.ang_id;
END LOOP;
END;
/
CREATE OR REPLACE PROCEDURE Afisez
AS
CURSOR c1 IS SELECT * FROM edituri order by nume;
REC edituri%ROWTYPE; -- var. structurata de tip record
BEGIN
FOR REC IN c1 LOOP
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE (rec.nume);
END LOOP;
END;
/
BEGIN
OPEN c2;
LOOP
FETCH c2 INTO REC;
-- preia linia curenta in REC
EXIT WHEN c2%NOTFOUND;
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE( RPAD(REC.prenume, 25, ' ') ||
REC.id_meserie );
END LOOP;
CLOSE c2;
Notă FuncŃia RPAD() construieşte un şir de caractere având lungimea
dată de al doilea argument. Şirul se obŃine prin completarea la dreapta a şirului
dat ca prim argument cu şirul dat ca al treilea argument.
În exemplul următor cursorul c1 conŃine doar două valori din tabelul
angajaŃi. InstrucŃiunea FETCH va prelua cele două valori în două variabile locale.

53
jobid angajati.job_id%TYPE; -- variabila pentru id_functie
pren angajati.prenume%TYPE; -- variabila pentru prenume
CURSOR c1 IS SELECT prenume, id_functie FROM angajati
WHERE id_functie LIKE '%ZIDAR';
BEGIN
OPEN c1; -- deschid cursorul - execut select
LOOP
FETCH c1 INTO pren, jobid; -- preiau 2 coloane in variabile
EXIT WHEN c1%NOTFOUND;
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE( RPAD(pren, 25, ' ') || jobid );
END LOOP;
CLOSE c1;
Definirea unei proceduri
De regulă secvenŃele de cod PL/SQL sunt conŃinute în proceduri sau
funcŃii. Blocurile anonime pot fi folosite eventual pentru testarea corectitudinii
unei secvenŃe de cod, dar după încheierea testării ele vor fi transformate în
proceduri sau funcŃii memorate în baza de date.
Codul poate fi scris în fereastra destinată scrierii comenzilor SQL (SQL
Command), în Script Editor sau folosind Object Browser / Create / Procedure.
Indiferent de soluŃia adoptată, rezultatul va fi o procedură stocată în Oracle XE şi
accesibilă folosind meniul Object Browser.
Exemplul 1. Crearea unei proceduri folosind SQL Command:

54
Declararea unei proceduri folosind fereastra SQL Command sau SQL*Plus
începe cu secvenŃa :
CREATE OR REPLACE PROCEDURE nume ...
Pentru verificarea creării procedurii se selectează Object Browser /
Browse / Procedures şi în fereastra care se afişează se selectează procedura
(SALUT).
Exemplul 2. Crearea unei proceduri folosind Object Browser / Create /
Procedure:
Exemplu:

55
În pasul următor se definesc parametrii de intrare şi de ieşire ai
procedurii, dacă este cazul.
În continuare se introduce corpul procedurii:
Rezultat:

56
Astfel generată, procedurii îi lipseşte secŃiunea destinată declarării
variabilelor locale. Pentru adăugarea acestora se selectează Edit şi se inserează
declaraŃiile necesare.
Apelul procedurii se poate realiza din fereastra destinată introducerii de
comenzi SQL (SQL / SQL Commands) :
Din SQL*Plus apelul se poate face şi folosind comanda SQL CALL :
Parametrii procedurilor PL/SQL
Procedurile pot avea un număr de parametri de intrare (IN), parametri de
ieşire (OUT) sau de intrare / ieşire (IN OUT).
Exemple:
PROCEDURE maj ( v1 IN VARCHAR2, v2 IN VARCHAR2) IS ...
PROCEDURE majusc ( v1 IN VARCHAR2, v2 OUT VARCHAR2) IS ...
PROCEDURE majuscule ( v1 IN VARCHAR2, v2 IN OUT VARCHAR2) AS ...
Dacă un parametru este declarat de intrare (IN) modificarea sa în
subprogram nu afectează valoarea eventualei variabile folosite ca parametru
efectiv la apelarea funcŃiei.

57
La apelul unei proceduri având parametri de tip OUT sau IN OUT, pe
poziŃiile corespunzătoare acestora din lista de parametri efectivi trebuie utilizate
variabile de acelaşi tip cu cel al parametrilor procedurii.
Un bloc anonim sau o procedură poate avea în zona de declaraŃii o
declaraŃie de procedură. Exemplu :
DECLARE -- declaratii de variabile si subprograme
nume VARCHAR2(20) := 'ionescu';
prenume VARCHAR2(25) := 'marin';
PROCEDURE nume_maj ( v1 IN OUT VARCHAR2, v2 IN OUT VARCHAR2) AS
BEGIN
v1 := UPPER(v1); -- trec sirurile in majuscule
v2 := UPPER(v2);
END;
BEGIN
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE(nume || ' ' || prenume ); -- afisez val. initiale
nume_maj (nume, prenume); -- apelez procedura cu parameteri
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE(nume || ' ' || prenume ); -- afisez noile valori
END;
/
Deoarece procedura nume_maj este cuprinsă într-un bloc anonim,
executarea blocului nu va determina memorarea acesteia în baza de date.
Definirea unei funcŃii
FuncŃiile sunt subprograme care returnează o valoare. Ca şi în cazul
procedurilor, o funcŃie poate fi scrisă în fereastra destinată scrierii comenzilor
SQL (SQL Command), în Script Editor sau folosind interfaŃa afişată prin
selectarea opŃiunii Object Browser / Create / Function. Exemplu:

58
FuncŃia salar poate fi apelată în mai multe moduri, cel mai simplu fiind în
fraze select:
a.
b.
Ca şi procedura, o funcŃie poate avea parametri de intrare. Lista
acestora este
CREATE OR REPLACE FUNCTION nume_prenume ( nume IN VARCHAR2,
prenume IN VARCHAR2, casatorit IN VARCHAR2)
RETURN VARCHAR2 AS
nup VARCHAR2(45); -- variabila locala
BEGIN
-- Se construieste un sir cuprinzand numele si prenumele
nup := upper(nume) || ' ' || prenume;
if length(casatorit) > 0 THEN -- daca e casatorit, adaug casatorit
nup := nup || ' ' || casatorit;
END IF;
RETURN nup; -- returneaza valoarea lui nup
END;
/
Laborator nr. 5

59
Laborator nr. 4
RelaŃii între tabele. Comenzi SQL care selectează date din mai multe tabele
1. PorniŃi aplicaŃia – Start -> Programs -> Oracle Database 10g Express Edition -> Go To
Database
Home Page sau scrieŃi adresa http://127.0.0.1:8080/apex/ în browser-ul dv.
2. CreaŃi un utilizator nou, caine, cu parola caine
3. CreaŃi o bază de date pentru evidenŃa câinilor de rasă din diferite Ńări.
Pentru aceasta creaŃi următoarele tabele
TARI
TALIE
SCOP
CAINE
4. Se cere:
cod_tara - cheie primară (număr)
tara – tara de origine (caracter)
cod_talie - cheie primară (număr)
talie – marimea cainelui (caracter)
cods - cheie primară (număr)
scop - caracter
cod_caine - cheie primară (număr)
cod_tara – tara de origine (numar)
cod_talie – talia cainelui (număr)
rasa – rasa cainelui (caracter)
cods – scopul folosirii cainelui (număr)
• Să se adauge 10 Ńări, 5 talii, 6 scopuri şi 14 câini
de diferite talii;
TARI

60
TALIE
SCOP
CAINE
Folosind editorul de interogări (Query Builder) şi salvând interogările sub forma
lab04_interogare1:
• Să se afişeze toŃi câinii din toate Ńările:
Fraza SQL corespunzătoare:
select "CAINE"."RASA" as "RASA",
"TARI"."TARA" as "TARA"
from "TARI" "TARI",
"CAINE" "CAINE"
where "CAINE"."COD_TARA" =tari.cod_tara
order by CAINE.RASA ASC

61
• Să se afişeze toŃi câinii dintr-o Ńară (de ex. Germania), indiferent de rasă.
select "CAINE"."RASA" as "RASA",
"TARI"."TARA" as "TARA"
from "TARI" "TARI",
"CAINE" "CAINE"
where "TARI"."TARA" ='Germania'
and "CAINE"."COD_TARA" =tari.cod_tara
rezultatul:
• Să se afişeze toŃi câinii de talie medie dintr-o Ńară.
select "CAINE"."RASA" as "RASA",
"TARI"."TARA" as "TARA",
"TALIE"."TALIE" as "TALIE"
from "CAINE" "CAINE",
"TALIE" "TALIE",
"TARI" "TARI"
where "TARI"."TARA" ='Germania'
and "TALIE"."TALIE" ='medie'
and "CAINE"."COD_TALIE" =talie.cod_talie
and "CAINE"."COD_TARA" =TARI.COD_TARA
order by CAINE.RASA ASC
rezultatul:
• Să se afişeze toŃi câinii utilitari, indiferent de Ńară sau talie.
select
from
"CAINE"."RASA" as "RASA",
"SCOP"."SCOP" as "SCOP",
"TALIE"."TALIE" as "TALIE",
"TARI"."TARA" as "TARA"
"TARI" "TARI",
"TALIE" "TALIE",

62
"SCOP" "SCOP",
"CAINE" "CAINE"
where "CAINE"."CODS" =scop.cods
and "SCOP"."CODS" =1
and
and
"CAINE"."COD_TALIE" =talie.cod_talie
"CAINE"."COD_TARA" =tari.cod_tara
rezultat:
• Să se afişeze câinii de companie de talie mică din FranŃa
select "CAINE"."RASA" as "RASA",
"TARI"."TARA" as "TARA",
"TALIE"."TALIE" as "TALIE",
"SCOP"."SCOP" as "SCOP"
from "SCOP" "SCOP",
"TALIE" "TALIE",
"TARI" "TARI",
"CAINE" "CAINE"
where "TARI"."TARA" ='Franta'
and "CAINE"."COD_TARA" =tari.cod_tara
and "CAINE"."COD_TALIE" =1
and "TALIE"."COD_TALIE" =caine.cod_talie
and "SCOP"."SCOP" ='de companie'
and "CAINE"."CODS" =scop.cods
rezultat :
5. CreaŃi câteva vederi (View):
• afişaŃi câinii de talie mică, indiferent de scop şi Ńară
Pentru asta alegeŃi succesiv Object Browser, Create, View

63
?!?!……?!?!
fraza SQL
select "CAINE"."RASA" as "RASA",
"TALIE"."TALIE" as "TALIE"
from "TALIE" "TALIE",
"CAINE" "CAINE"
where "CAINE"."COD_TALIE" =1
and "TALIE"."COD_TALIE" =caine.cod_talie
rezultat :

64
6. ScrieŃi o comandă SQL care să selecteze toŃi cânii dintr-o Ńară, indiferent de talie
(numerotarea înregistrărilor se poate face apelând funcŃia rownum:
select rownum, rasa, tara, talie from CAINe, tari, talie where caine.cod_tara = tari.cod_tara
and caine.cod_talie = talie.cod_talie and tari.tara='Germania'
rezultat :

65
RelaŃii între tabele. Comenzi SQL.
Laborator nr. 5
1. PorniŃi aplicaŃia – Start -> Programs -> Oracle Database 10g Express Edition -> Go To
Database
Home Page sau scrieŃi adresa http://127.0.0.1:8080/apex/ în browser-ul dv.
2. CreaŃi un utilizator nou, banca, cu parola banca
3. CreaŃi o bază de date pentru gestionarea unor informaŃii dintr-o bancă.
Pentru asta creaŃi următoarele tabele
Obs.
DEPONENT
cod_dep - cheie primară (number - 6,0)
nume – numele şi prenumele deponentului (varchar2 - 60)
adresa – adresa deponentului (varchar2 - 100)
telefon – numărul de telefon al deponentului (number - 10)
CONTURI
cont – numărul contului (number - 6,0 – cheie primară)
cod_dep – codul deponentului (number - 6,0 – cheie străină)
OPERATII
cod_op – codul operaŃiunii (cheie primară – number - 4)
cont – numărul contului (number - 6,0, cheie străină )
data – data în care se efectuează operaŃiunea (dată)
valoare – valoarea operaŃiunii, valoare pozitivă pentru depunere şi valoare negativă
pentru retragere (număr)
Un deponent poate avea mai multe conturi;
Pentru un cont pot exista mai multe operaŃii în tabelul de operaŃii
Depunerile vor fi pozitive (operatii.valoare >0) iar retragerile negative
(operatii.valoare < 0)
4. Se cere:
• Să se adauge 5 clienŃi (deponenŃi), 7 conturi şi 11 operaŃii pentru diferite conturi;

66
DEPONENT
CONTURI
OPERATII
5. CreaŃi câteva vederi (View) – folosind Query Builder:

67
• Să se afişeze , în ordine alfabetică, toŃi clienŃii băncii
După alegerea opŃiunii
rezultatul este
Dacă după compilare răspunsul este No Error, rezultatul va fi
• Să se afişeze toate operaŃiunile bancare în
ordine crescătoare a datei

68
• Să se afişeze toate operaŃiunile bancare efectuate într-o zi
• Să se afişeze conturile unui deponent:
Obs. AdăugaŃi legăturile persistente în fereastrta Query builder-ului
• Să se afişeze toate operaŃiunile efectuate de un deponent într-un cont;

69
• Să se afişeze toate conturile unui deponent precum şi suma totală pe care acesta o
are în fiecare dintre conturi;

70
• Să se afişeze toate retragerile efectuate în perioada 01-02-2007 – 31-03-2007;