Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ...

CUPRINS
CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA
ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ................................................................................. 10
1.1. Date generale. Caracteristici fizico-geografice.......................................................... 10
1.2. Resurse naturale ......................................................................................................... 18
1.2.1. Resurse naturale neregenerabile ............................................................................. 18
1.2.2. Resurse naturale regenerabile ................................................................................. 19
1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială .............................................. 19
1.4.Tendinţe socio-economice în RBDD ............................................................................. 20
CAPITOLUL 2. ATMOSFERA ...................................................................................... 20
2.1. Emisii de poluanţi atmosferici ...................................................................................... 20
2.2. Calitatea aerului ambiental .......................................................................................... 20
CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE .................................................................... 21
3.1. Cadru general. Cadru legislativ ................................................................................... 21
CAPITOLUL 4. APA ..................................................................................................... 23
4.1. Introducere .................................................................................................................. 23
4.2. Resursele de apă ........................................................................................................ 23
4.2.1. Resursele teoretice de apă ....................................................................................... 24
4.2.2. Prelevări de apă ....................................................................................................... 24
4.3. Poluarea apei şi calitatea apei. Ape de suprafaţă ........................................................ 24
4.3.1. Starea râurilor interioare ........................................................................................... 24
4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu gradul de troficitate ........... 24
4.3.2.1.1. Fitoplancton ........................................................................................................ 26
4.3.2.1.2. Zooplancton ........................................................................................................ 33
4.3.2.1.3. Zoobentos ........................................................................................................... 36
4.3.2.2. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu chimismul apei .................. 42
4.3.2.2.1. Regimul de acidifiere .......................................................................................... 43
4.3.2.2.1.1.pH ..................................................................................................................... 43
4.3.2.2.1.1.1. Dinamica multianuală a pH-ului (lacuri) ........................................................ 43
4.3.2.2.2. Regimul oxigenului ............................................................................................. 44
4.3.2.2.2.1. Oxigen dizolvat ................................................................................................ 44
4.3.2.2.2.1.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (lacuri) ...................................... 44
4.3.2.2.2.2. Consum biochimic de oxigen la 5 zile .............................................................. 45
4.3.2.2.2.2.1. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (lacuri) ................. 45
4.3.2.2.2.3. Indice de permanganat .................................................................................... 45
4.3.2.2.2.3.1. Dinamica multianuală a indicelui de permaganat (lacuri) .............................. 45
4.3.2.2.3. Nutrienţi .............................................................................................................. 46
4.3.2.2.3.1. Azot amoniacal ................................................................................................ 46
4.3.2.2.3.1.1. Dinamica multianuală a azotului amoniacal (lacuri) ...................................... 46
4.3.2.2.3.2. Azotul din azotiţi ............................................................................................... 47
1

4.3.2.2.3.2.1. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (lacuri) ....................................... 47
4.3.2.2.3.3. Azotul din azotaţi ............................................................................................. 47
4.3.2.2.3.3.1. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (lacuri) ...................................... 47
4.3.2.2.3.4. Azotul total ....................................................................................................... 48
4.3.2.2.3.4.1. Dinamica multianuală a azotului total (lacuri) ............................................... 48
4.3.2.2.3.5 Ortofosfaţi solubili ............................................................................................. 49
4.3.2.2.3.5.1. Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (lacuri) .................................... 49
4.3.2.2.3.6. Fosfor total ....................................................................................................... 49
4.3.2.2.3.6.1. Dinamica multianuală a fosforului total (lacuri) ............................................. 49
4.3.2.2.3.7. Clorofila ,, a” .................................................................................................... 50
4.3.2.2.3.7.1 Dinamica multianuală a clorofilei ,, a” (lacuri) ................................................ 50
4.3.2.2.4. Salinitate ............................................................................................................. 50
4.3.2.2.4.1. Conductivitate .................................................................................................. 50
4.3.2.2.4.1.1. Dinamica multianuală a electroconductivităţii (lacuri) ................................... 50
4.3.2.2.4.2. Cloruri .............................................................................................................. 51
4.3.2.2.4.2.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cloruri (lacuri) ................................ 51
4.3.2.2.4.3 Sulfaţi ................................................................................................................ 52
4.3.2.2.2.2.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de sulfaţi (lacuri) ................................ 52
4.3.2.2.4.4. Calciu ............................................................................................................... 52
4.3.2.2.4.4.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de calciu (lacuri) ................................ 52
4.3.2.2.4.5. Magneziu ......................................................................................................... 53
4.3.2.2.4.5.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de magneziu (lacuri) .......................... 53
4.3.2.2.4.6. Sodiu ............................................................................................................... 54
4.3.2.2.4.6.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de sodiu (lacuri) ................................. 54
4.3.2.2.5. Poluanţi de origine naturală ................................................................................ 54
4.3.2.2.5.1. Crom ................................................................................................................ 54
4.3.2.2.5.1.1. Dinamica multianuală a concentratiei de crom (lacuri) ................................. 54
4.3.2.2.5.2. Cupru ............................................................................................................... 55
4.3.2.2.5.2.1. Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (lacuri) ................................ 55
4.3.2.2.5.3. Zinc .................................................................................................................. 56
4.3.2.2.5.3.1. Dinamica multianuală a concentratiei de zinc (lacuri) ................................... 56
4.3.2.2.5.4. Arsen ............................................................................................................... 56
4.3.2.2.5.4.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de arsen (lacuri) ................................ 56
4.3.2.2.5.5. Plumb .............................................................................................................. 57
4.3.2.2.5.5.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de plumb (lacuri) ................................ 57
4.3.2.2.5.6. Cadmiu ............................................................................................................ 58
4.3.2.2.5.6.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (lacuri) .............................. 58
4.3.2.2.5.7. Fier .................................................................................................................. 58
4.3.2.2.5.7.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (lacuri) .................................... 58
4.3.2.2.5.8. Mangan ............................................................................................................ 59
4.3.2.2.5.8.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (lacuri) ............................ 59
4.3.2.2.5.9. Nichel ............................................................................................................... 60
4.3.2.2.5.9.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (lacuri) ................................ 60
4.3.2.2.5.10. Mercur ........................................................................................................... 60
4.3.2.2.5.10.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de mercur (lacuri) ............................ 60
4.3.2.2.6. Alţi poluanţi chimici relevanţi ............................................................................... 61
4.3.2.2.6.1. Pesticide organoclorurate ................................................................................ 61
4.3.2.2.6.1.1. Lindan ........................................................................................................... 61
4.3.2.2.6.1.2. pp‟ DDT ........................................................................................................ 62
2

4.3.2.2.6.2. PCB-uri ............................................................................................................ 62
4.3.3. Starea fluviului Dunărea ........................................................................................... 62
4.3.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ..................... 62
4.3.4.1. Regimul de acidifiere ............................................................................................. 62
4.3.4.1.1. pH ....................................................................................................................... 62
4.3.4.1.1.1. Dinamica multianuală a pH-ului (Dunăre şi braţe) ........................................... 62
4.3.4.1.1.2. Dinamica multianuală a pH-ului (canale) ......................................................... 63
4.3.4.2. Regimul oxigenului ................................................................................................ 64
4.3.4.2.1. Oxigen dizolvat ................................................................................................... 64
4.3.4.2.1.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (Dunăre şi braţe) ......................... 64
4.3.4.2.1.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat din apa (canale) ........................... 64
4.3.4.2.2. Consumul biochimic de oxigen la 5 zile .............................................................. 65
4.3.4.2.2.1. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (Dunăre şi braţe) .... 65
4.3.4.2.2.2. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (canale) .................. 65
4.3.4.2.3. Indice de permanganat ....................................................................................... 66
4.3.4.2.3.1. Dinamica multianuală a indicelui de permanganat (Dunăre şi braţe) ............... 66
4.3.4.2.3.2. Dinamica multianuală a indicelui de permanganat (canale .............................. 66
4.3.4.3. Nutrienţi ................................................................................................................. 67
4.3.4.3.1. Azot amoniacal ................................................................................................... 67
4.3.4.3.1.1. Dinamica multianuală a azotului amoniacal (Dunăre şi braţe .......................... 67
4.3.4.3.1.1. Dinamica multianuală a azotului amoniacal (canale) ....................................... 67
4.3.4.3.2. Azotul din azotiţi.................................................................................................. 68
4.3.4.3.2.1. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (Dunăre şi braţe) .......................... 68
4.3.4.3.2.2. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (canale) ........................................ 68
4.3.4.3.3. Azotul din azotaţi ................................................................................................ 69
4.3.4.3.3.1. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (Dunăre şi braţe) ......................... 69
4.3.4.3.3.2. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (canale) ....................................... 69
4.3.4.3.4. Azotul total .......................................................................................................... 70
4.3.4.3.4.1. Dinamica multianuală a azotului total (Dunăre şi braţe) ................................... 70
4.3.4.3.4.2. Dinamica multianuală a azotului total (canale) ................................................ 70
4.3.4.4.5. Ortofosfaţilor solubili ........................................................................................... 71
4.3.4.3.5.1. Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (Dunăre şi braţe) ....................... 71
4.3.4.3.5.2. Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (canale) ..................................... 71
4.3.4.3.6. Fosfor total .......................................................................................................... 72
4.3.4.3.6.1. Dinamica multianuală a fosforului total (Dunăre şi braţe) ................................ 72
4.3.4.3.6.2. Dinamica multianuală a fosforului total (canale) .............................................. 72
4.3.4.4. Salinitate ................................................................................................................ 73
4.3.4.4.1. Conductivitate ..................................................................................................... 73
4.3.4.4.1.1. Dinamica multianuală a electroconductivităţii (Dunăre şi braţe) ...................... 73
4.3.4.4.1.2. Dinamica multianuală a electroconductivităţii (canale) .................................... 73
4.3.4.4.2. Cloruri ................................................................................................................. 74
4.3.4.4.2.1. Dinamica multianuală a clorurilor (Dunăre şi braţe) ......................................... 74
4.3.4.4.2.2. Dinamica multianuală a clorurilor (canale) ....................................................... 74
4.3.4.2.2. Sulfaţi .................................................................................................................. 75
4.3.4.2.2.1. Dinamica multianuală a sulfaţilor (Dunăre şi braţe) ......................................... 75
4.3.4.2.2.2. Dinamica multianuală a sulfaţilor (canale) ....................................................... 75
4.3.4.4.4. Calciu .................................................................................................................. 76
4.3.4.4.4.1. Dinamica multianuală a calciului (Dunăre şi braţe) .......................................... 76
4.3.4.4.4.2. Dinamica multianuală a calciului (canale) ........................................................ 76
3

4.3.4.4.5. Magneziu ............................................................................................................ 77
4.3.4.4.5.1. Dinamica multianuală a magneziului (Dunăre şi braţe) .................................... 77
4.3.4.4.5.2. Dinamica multianuală a magneziului (canale)\ ................................................ 77
4.3.4.4.6. Sodiu .................................................................................................................. 78
4.3.4.4.6.1. Dinamica multianuală a sodiului (Dunăre şi braţe)........................................... 78
4.3.4.4.6.2. Dinamica multianuală a sodiului (canale) ........................................................ 78
4.3.4.5. Poluanţi toxici de origine naturală .......................................................................... 79
4.3.4.5.1. Crom ................................................................................................................... 79
4.3.4.5.1.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de crom (Dunăre şi braţe)..................... 79
4.3.4.5.1.2. Dinamica multianuală a concentratiei de crom (canale) .................................. 80
4.3.4.5.2. Cupru .................................................................................................................. 80
4.3.4.5.2.1. Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (Dunăre şi braţe).................... 80
4.3.4.5.2.2. Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (canale) ................................. 81
4.3.4.5.3. Zinc ..................................................................................................................... 81
4.3.4.5.3.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de zinc (Dunăre şi braţe) ...................... 81
4.3.4.5.3.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de zinc (canale) .................................... 82
4.3.4.5.4. Arsen .................................................................................................................. 82
4.3.4.5.4.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de arsen (Dunăre şi braţe).................... 82
4.3.4.5.4.2. Dinamica multianuală a concentratiei de arsen (canale) ................................. 83
4.3.4.5.5. Plumb ................................................................................................................. 84
4.3.4.5.5.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de plumb (Dunăre şi braţe) ................... 84
4.3.4.5.5.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de plumb (canale) ................................. 85
4.3.4.5.6. Cadmiu ............................................................................................................... 86
4.3.4.5.6.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (Dunăre şi braţe) ................. 86
4.3.4.5.6.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (canale) ............................... 86
4.3.4.5.7. Fier ..................................................................................................................... 87
4.3.4.5.7.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (Dunăre şi braţe) ....................... 87
2.2.4.5.7.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (canale) ..................................... 88
4.3.4.5.8. Mangan ............................................................................................................... 89
4.3.4.5.8.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (Dunăre şi braţe)................ 89
4.3.4.5.8.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (canale) ............................. 89
4.3.4.5.9. Nichel .................................................................................................................. 90
4.3.4.5.9.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (Dunăre şi braţe) ................... 90
4.3.4.5.9.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (canale) ................................. 91
4.3.4.5.10. Mercur .............................................................................................................. 91
4.3.4.5.10.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de mercur din Dunăre şi braţe ............ 91
4.3.4.5.10.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de mercur (canale) ............................. 92
4.3.4.6. Alţi poluanţi chimici relevanţi .................................................................................. 92
4.3.4.6.1.Pesticide organoclorurate .................................................................................... 92
4.3.4.6.1.1. Lindan .............................................................................................................. 92
4.3.4.6.1.1.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de lindan (gamma HCH) (Dunăre şi
braţe) .................................................................................................................................. 92
4.3.4.6.1.1.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de lindan (gamma HCH) (canale) ...... 93
4.3.4.6.1.2. pp‟ DDT ........................................................................................................... 93
4.3.1.6.1.2.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de pp‟ DDT (Dunăre şi braţe) ............ 93
4.3.1.6.1.2.2. Dinamica multianuală a concentratiei de pp‟ DDT (canale) .......................... 94
4.3.4.6.1.2. PCB-uri ............................................................................................................ 94
4.3.1.6.1.2.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de PCB-uri ......................................... 94
4.4. Ape subterane ............................................................................................................. 95
4

4.5. Starea apei brute destinată potabilizării ....................................................................... 95
4.6. Apa potabilă ................................................................................................................. 95
4.7. Apele uzate .................................................................................................................. 95
4.7.1. Surse majore şi grad de poluare ............................................................................... 95
4.7.2. Reţele de canalizare ................................................................................................. 95
4.7.2.1. Ape menajere ........................................................................................................ 96
CAPITOLUL 5. SOLUL ................................................................................................. 96
5.1. Introducere .................................................................................................................. 96
5.2. Fondul funciar - Repartiţia solurilor din RBDD pe categorii de folosinţe ...................... 96
5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România ............ 101
5.3.1. Îngrăşăminte ........................................................................................................... 101
5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) ..................................................... 102
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri organice ...................................................................... 102
5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare ......................................................... 103
5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic,
energetic, etc.) .................................................................................................................. 103
5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune ................................ 103
5.4. Calitatea solurilor ....................................................................................................... 103
5.4.1. Repartizarea terenurilor pe clase de calitate .......................................................... 104
5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor ................................................................. 104
5.5. Monitorizarea calităţii solului ...................................................................................... 105
5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor ............................................................. 105
5.5.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese ................................................... 105
5.6.2. Inventarul siturilor contaminate ............................................................................... 106
5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru
ameliorarea stării de calitate a solurilor ............................................................................ 106
5.7.1. Modalităţi de investigare ....................... 1065.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor
......................................................................................................................................... 106
CAPITOLUL 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA
.................................................................................................................................... 107
6.1. Biodiversitatea Romaniei ........................................................................................... 107
6.2. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică................................................................. 107
6.2.1. Habitate naturale .................................................................................................... 107
6.2.3 Specii de floră şi faună sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice
......................................................................................................................................... 162
6.2.3.1 Resurse piscicole şi resurse vegetale din RBDD .................................................. 162
6.2.3.2 Specii de faună sălbatică de interes cinegetic ...................................................... 176
6.3. Starea zonelor cu regim de protecţie integrală .......................................................... 189
6.4. Mediul marin şi costlier .............................................................................................. 209
6.4.1. Introducere ............................................................................................................. 209
6.4.2. Starea ecosistemului şi resurselor vii marine. Situaţia speciilor periclitate ............. 213
6.4.2.1. Starea litoralului şi a zonei costiere ..................................................................... 213
6.4.2.1.1. Procese costiere ............................................................................................... 213
6.4.2.1.2. Nivelul mării ...................................................................................................... 213
6.4.2.2. Starea ecosistemului marin ................................................................................. 215
5

6.4.2.2.1. Fitoplancton ...................................................................................................... 215
6.4.2.2.2. Înfloriri algale .................................................................................................... 216
6.4.2.2.3. Zooplancton ...................................................................................................... 217
6.4.2.2.4. Fitobentos ......................................................................................................... 218
6.4.2.2.5. Zoobentos ......................................................................................................... 220
6.4.2.2.6. Indicatori de biodiversitate ................................................................................ 221
6.4.2.3. Situaţia speciilor periclitate .................................................................................. 222
6.4.3 Starea fondului piscicol marin .................................................................................. 224
6.4.3.1. Indicatori pentru resurse marine vii ...................................................................... 224
6.4.3.2. Măsuri pentru soluţionarea problemelor critice .................................................... 227
6.4.4. Marea Neagră şi dezvoltare durabilă ...................................................................... 227
6.5. Starea Pădurilor ......................................................................................................... 229
6.5.1 Fondul forestier ........................................................................................................ 229
6.5.2. Funcţia economică a pădurilor ................................................................................ 232
6.5.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief ............................................. 235
6.5.5. Starea de sănătate a pădurilor ............................................................................... 237
6.5.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri ........................................ 238
6.5.7 Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire ..................... 239
6.5.8 Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări- nu sunt în anul 240
6.5.9 Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2009 .......................................................... 240
6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului.............. 240
6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului ...................................................... 240
6.6. Presiuni antropuce exercitate asupra biodiversităţii ................................................... 242
6.7. Biosecuritatea ............................................................................................................ 242
Capitolul 7. DEŞEURI ................................................................................................ 242
7.1. Date generale. ........................................................................................................... 242
7.2. Deşeuri municipale .................................................................................................... 246
7.2.1. Cantităţi şi compoziţie ............................................................................................. 247
7.2.2. Deşeuri biodegradabile ........................................................................................... 250
7.2.3. Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje ............................................. 252
7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale ....................................................... 252
7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale ............................................................................ 253
7.2.6. Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale ................................. 254
7.2.7. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări ................................................. 254
7.3. Deşeuri de producţie ................................................................................................. 255
7.3.1. Deşeuri periculoase ................................................................................................ 255
7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie ....................................................................... 255
7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari ............ 255
7.4. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori ........................................................ 255
7.4.1. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili ....................................... 256
7.4.2. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali ......................... 256
7.5. Deşeuri generate de activităţi medicale ..................................................................... 256
7.6. Nămoluri .................................................................................................................... 257
7.6.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti .................................... 257
7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale .................................... 257
7.7. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice ....................................................... 257
6

7.8. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea
VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate ......................................................... 258
7.9. Uleiuri uzate ............................................................................................................... 258
7.10. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului ............................. 259
7.11. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului ........... 259
7.12. Tendinţe privind generarea deşeurilor ..................................................................... 263
7.12.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale ............................................... 263
7.12.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie .......................................................... 263
7.12.3. Îmbunataţirea calitaţii managmentului deşeurilor .................................................. 263
CAPITOLUL 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE ......... ......264
8.1. Introducere ................................................................................................................ 264
8.2. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC) .................... 264
8.3. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) .................................... 264
8.3.1. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005/2009
privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră. ............................................................. 265
8.3.2. Substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze fluorurate
cu efect de seră. ............................................................................................................... 265
8.4. Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide şi pentru protecţia
plantelor ............................................................................................................................ 265
8.5. Poluanţii organici persistenţi ...................................................................................... 265
8.6. Metalele grele – mercur, nichel .................................................................................. 265
8.7. Introducerea pe piaţă a detergenţilor ......................................................................... 265
8.8. Prevenirea, reducerea şi controlul poluarii mediului cu azbest .................................. 265
8.9. Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, valuarea, autorizarea şi restricţionarea
substanţelor chimice - REACH ......................................................................................... 265
CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA ........................................................................ 265
CAPITOLUL 10. MEDIUL URBAN ............................................................................. 266
10.1. Aşezări urbane ........................................................................................................ 266
10.1.1. Amenajarea teritorială ........................................................................................... 266
10.1.1.1. Procesul de urbanizare ...................................................................................... 266
10.1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidenţiale........................................................................ 267
10.1.1.3. Concentrările urbane ......................................................................................... 267
10.1.1.4. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement ................................................ 267
10.2. Zgomot .................................................................................................................... 268
10.2.1. Hărţi strategice de zgomot .................................................................................... 268
10.2.2. Măsurători de zgomot pe anul 2009. .................................................................... 268
10.3. Mediu şi sănătate .................................................................................................... 268
10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate ................................................ 269
10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate .................................................... 269
10.3.3. Efectele gestionării deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaţiei . 270
10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei .................................................... 270
10.4. Obiective şi măsuri .................................................................................................. 271
10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului ......................................... 271
10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei............................................... 271
7

10.4.3.Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale .............................. 271
10.4.4. Obiective privind reducerea zgomotului ................................................................ 272
10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi .................... 272
CAPITOLUL 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI ...................................................... 273
11.1. Agricultura ............................................................................................................... 273
11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul ....................................................................... 273
11.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi
perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol .............................. 275
11.1.2.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate ........................................................ 275
11.1.2.2. Evoluţia şeptelului .............................................................................................. 275
11.1.2.3. Agricultura ecologică ......................................................................................... 277
11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului ..................................... 278
11.1.4. Utilizarea durabilă a solului ................................................................................... 278
11.2. Capacitatea de pescuit ............................................................................................ 279
11.3. Acvacultura .............................................................................................................. 279
11.4. Industria ................................................................................................................... 279
11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului .................. 279
11.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi
controlul poluării industriale .............................................................................................. 280
11.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în sectorul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării
industriale ......................................................................................................................... 280
11.5. Turismul ................................................................................................................... 280
11.5.1. Potenţialul turistic al regiunii (elemente turistice naturale) .................................... 280
11.5.2. Impactul turismului asupra mediului...................................................................... 285
11.5.3. Tendinţe de dezvoltare a turismului. Obiective şi măsuri ...................................... 288
11.6. Poluări accidentale.Accidente majore de mediu ...................................................... 291
11.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului ........................................... 291
11.6.2. Poluări cu efect transfrontier ................................................................................. 291
CAPITOLUL 12. ENERGIA ......................................................................................... 291
12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului ......................................................... 291
12.2. Consumul brut de energie ....................................................................................... 292
12.3. Producţia de energie electrică ................................................................................. 292
12.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului ...................................... 292
12.5. Impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului .................................... 292
12.6. Energii neconvenţionale .......................................................................................... 292
12.7. Evoluţia energiei în perioada 1995-2009 şi tendinţele generale de mediu în următorii
ani ..................................................................................................................................... 292
12.8. Eficienţa energetică în RBDD- costuri şi beneficii .................................................... 292
CAPITOLUL 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL ..................................................... 293
13.1. Impactul transporturilor asupra mediului. ................................................................. 293
13.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din
transporturi ....................................................................................................................... 294
13.3. Situaţia parcului auto ............................................................................................... 298
13.4. Transportul şi dezvoltarea durabilă .......................................................................... 300
8

CAPITOLUL 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA ............. 301
14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului ......................................................... 301
14.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2009 şi raportate la
Garda Naţională de Mediu ................................................................................................ 307
14.3. Fondul pentru mediu ................................................................................................ 308
14.4. Fondurile Uniunii Europene ..................................................................................... 308
14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare .......................................................... 308
14.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post-aderare ........................................................ 310
14.5. Planificarea de mediu .............................................................................................. 317
14.6. Integrarea politicii de mediu în alte politici sectoriale ............................................... 318
14.7. Dezvoltarea durabilă în România ............................................................................ 319
9

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA
ADMINISTRATIV TERITORIALĂ
1.1. Date generale. Caracteristici fizico-geografice
Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, are o suprafaţă totală de circa 580.000 de
hectare şi cuprinde unităţi fizico-geografice deosebite din punct de vedere morfologic şi
genetic: Delta Dunării propriu-zisă, Complexul lacustru Razim-Sinoie, Dunărea maritimă
până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabilă, lacul Sărături- Murighiol
şi litoralul Mării Negre de braţul Chilia până la Capul Midia, inclusiv marea teritorială până
la izobata de 20 m (Fig. 1.1.1.)
Poziţia geografică a rezervaţiei este definită de următoarele coordonate geografice:
28°10‟50” (Cotul Pisicii) şi 29°42‟45” (Sulina) longitudine estică; 45°27‟ (braţul Chilia, km
43) şi 44°20‟40” (Capul Midia) latitudine nordică.
Fig. 1.1.1. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării – localizare
Din suprafaţa totală a rezervaţiei, mai mult de jumătate (312.440 ha) o reprezintă
ecosistemele naturale acvatice şi terestre incluse în lista zonelor cu valoare de patrimoniu
universal (Convenţia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum şi cele
10

destinate reconstrucţiei ecologice, zone care constituie domeniul public de interes naţional.
Restul suprafeţelor includ zone îndiguite pentru piscicultură, agricultură şi silvicultură (circa
80.000 de hectare), zone prevăzute în Legea 18/1991, cuprinzând suprafeţe de teren
proprietate privată sau publică de interes local din intravilanul localităţilor sau teritoriile
comunelor (circa 29.000 hectare) precum şi o zonă tampon marină de circa 103.000
hectare.
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este amplasată pe teritoriile administrative a 3 judeţe:
Tulcea (87,73%), Constanţa (12,23%) şi Galaţi (0,14%).
Repartizarea suprafeţelor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
1. Suprafaţă totală: 580.000 ha, din care:
Suprafaţă terestră:
439.508 ha
Suprafaţă marină
140.492 ha
2. Suprafaţă totală: 580.000 ha, din care:
În judeţul Tulcea, total:
508.851 ha, (87,73%) din care:
- Suprafaţă terestră (continentală): 410.359 ha
- Suprafaţă marină: 98.492 ha
În judeţul Constanţa, total:
70.313 ha, (12,13%) din care
- Suprafaţă terestră: 28.313 ha
- Suprafaţă marină: 42.000 ha
În judeţul Galaţi, total:
836 ha, (0,14%) din care
- Suprafaţă terestră, inclusiv
Ostrovul Prut (62 ha):
836 ha.
11

Fig. 1.1.2. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării – zone funcţionale cu regim diferenţiat
de protecţie
12

Fig. 1.1.3. Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării – Vedere satelitară
13

Principalele altitudini. Principalele cursuri de apă şi lacuri naturale.
Delta Dunării este o formaţiune rezultată din raportul dintre principalii factori care
guvernează zonele de coastă, respectiv, variaţia nivelului mării, curenţii, mareele şi
valurile, precum şi debitul de apă şi aluviuni transportate în zona de vărsare. La aceste
condiţii se asociază şi configuraţia reliefului submers, costier, marin.
Sub aspect morfologic, teritoriul RBDD este o regiune plană (câmpie aluvială în
formare) cu o înclinare mică de la vest la est (0,006%) din care răsar mai pronunţat câmpul
Chiliei, un martor de eroziune din Câmpia Bugeacului (sudul Basarabiei), grindul
continental Stipoc şi grindurile marine Letea şi Caraorman. În raport cu nivelul „0” al Mării
Negre, din teritoriul Deltei Dunării, 20,5% se găseşte sub acest reper, iar 79,5% deasupra
acestuia. Cea mai mare extindere o au suprafeţele situate între 0 şi 1 m. Cele mai mari
„înălţimi” se găsesc pe grindurile marine (Letea, 12,4 m, Caraorman, 7 m), iar adâncimile
cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m pe braţul Chilia, -34 m pe braţul
Tulcea, -26 m pe braţul Sf.Gheorghe, -18 m pe braţul Sf. Gheorghe). În depresiunile
lacustre adâncimea nu depăşeşte 3 m, cu excepţia lacului Belciug, care are 7 m.
Altitudinea medie a deltei este de +0,52 m.
Principalele categorii morfohidrografice sunt reprezentate de:
- grindurile marine (circa 8% din suprafaţa deltei), reprezentate prin Letea,
Caraorman, Sărăturile, Crasnicol şi altele, se găsesc în partea estică a deltei şi au o poziţie
aproape perpendiculară pe braţele Dunării;
- grindurile fluviatile (circa 6%) însoţesc braţele Dunării, gârlele principale şi au o
desfăşurare mai mare la vârful deltei cu aspect de câmpuri aluviale de 2-5 m înălţime, ce
se subţiază către mare;
- câmpurile continentale (circa 6%) sunt martori de eroziune din Câmpia
Bugeacului constituite din depozite loessoide, fiind reprezentate prin Câmpul Chiliei şi
partea centrală a grindului Stipoc;
- terenuri mlăştinoase, acoperite cu apă, în funcţie de nivelul Dunării, şi de
vegetaţie palustră, sunt situate între -0,5 – 1,0 m şi ocupă, în condiţii naturale,
neamenajate circa 67,2%;
- lacurile ocupă depresiunile situate sub 0 m în partea vestică (delta fluviatilă) şi sub
0,5 m în parte estică (delta maritimă), unde se asociază în complexe lacustre; acestea
ocupau la nivelul anului 1964, 31.260 ha (9,3%) iar după desecarea unora, ca urmare a
unor amenajări agricole şi silvice, în 1990 mai însumau doar 25.800 ha (8%);
- braţele, gârlele şi canalele principale acoperă o suprafaţă de 9.959 (2,5%);
- Dunărea şi braţele ei Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe; Dunărea drenează un
bazin hidrografic de peste 805.000 kmp, cu 120 de afluenţi şi cu un debit mediu de 6.453
m³/sec; braţul Chilia, cu multe ramificaţii şi ostroave, este cel mai tânăr şi mai lung (120
km) şi mai viguros prin faptul că transportă cea mai mare cantitate de apă şi aluviuni
(58%); braţul Sulina a fost preferat de către Comisia Europeană a Dunării (1856) pentru
navigaţia maritimă şi a fost scurtat (de la 92 km la 63,7 km) prin corectarea unor meandre
şi adâncit în perioada 1862-1902, fapt ce a condus la creşterea debitului de la 7-8% la 18-
20%; braţul Sf. Gheorghe, cel mai sudic şi mai vechi cu o lungime de 108,2 km, a suferit,
în ultimii ani, modificări prin rectificarea meandrelor în număr de şase, scurtându-se la 69,7
km fapt ce a condus, deasemenea la creşterea debitului tranzitat până la 23-24%; înainte
de vărsare, braţul Sf. Gheorghe formează o deltă proprie, asemeni deltei formate de braţul
Chilia (deltă formată pe teritoriul Ucrainei).
14

[cm]
Prin poziţia sa geografică la 45º latitudine nordică, altitudine redusă (0-12 m) şi
diversitatea peisajului, cu predominarea mediului amfibiu, clima este temperat-continentală
cu influenţe pontice.
Valorile principalilor parametri climatici sunt:
- radiaţia solară globală, ca principal factor al climei, atinge pe teritoriul RBDD,
cele mai mari valor medii anuale din România, ce cresc de la Vest (cca
130kcal.cm 2 ) la Est (peste 135 kcal.cm 2 ) sub influenţa Mării Negre; aceste
valori depind de nebulozitatea toatală şi de durata de strălucire a Soarelui;
- temperatura medie anuală creşte de la Vest la Est, concomitent cu reducerea
influenţei uscatului şi creşterea influenţei mării şi variază între 11 º C Tulcea şi
Jurilovca şi 11,4 º C Gura Portiţei
- nebulozitatea totală are o medie anuală care se reduce trepata de la Vest (> 5.6
zecimi) spre Est (< 5,2 zecimi) ;
- numărul mediu anual al zilelor cu cer senin creşte de la Vest la Est (Tulcea 66
zile, Jurilovca, 69,4 zile, Sfântu Gheorghe 80,1 zile );
- durata medie anuală de strălucire a Soarelui este de 2500 ore/an;
- precipitaţiile între 400-450 mm/an.
În anul 2009 regimul hidrologic al Dunării s-a caracterizat prin nivele mai mari faţă
de cotele anului 2007şi 2008, dar apropiate de nivelul cotelor înregistrate în anul 2005 şi
2006 (grafic nr.1.1).
Grafic 1.1. Evoluţia cotelor fluviului Dunărea pe teritoriul RBDD
2005 - 2009
400
350
300
250
200
150
100
50
0
2005
2006
2007
2008
2009
La staţia hidrologică Tulcea regimul hidrologic al Dunării înregistrat în anul 2009 s-a
caracterizat prin nivele cele mai scăzute, în lunile septembrie şi octombrie, apropiate de
nivelul cotelor înregistrate în anul 2008 şi cu mult mai mici faţă de nivelul cotelor din anii
2005 – 2007 în aceleaşi luni ale anului. Nivelele cele mari ale cotelor s-au înregistrat în
februarie, martie aprilie, mai (Grafic 1.2).
Regimul hidrologic al anului 2009 se remarcă prin amplitudini mai mari în perioada
de primăvară şi vară, fapt ce a determinat o bună circulaţie a apei în lacuri, japşe şi canale,
15

[cm]
aportul de substanţe nutritive şi de săruri având are un rol important în menţinerea
ecosistemelor existente din Deltei Dunării.
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
Grafic 1.2. Evoluţia cotelor fluviului Dunărea la staţia Tulcea
Ian Feb Mar Apr Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct Nov Dec
2005 165 161 260 384 385 318 284 281 303 236 123 205
2006 259 200 331 418 408 371 278 165 154 98 81 89
2007 109 187 239 206 119 128 85 59 118 128 201 255
2008 160 169 187 290 261 207 135 171 85 89 76 176
2009 152 245 279 323 233 173 251 139 84 70 143 140
Temperatura ambientală (media anuală, maxima şi minima anuală). Precipitaţii
atmosferice (cantitatea anuală).
În anul 2009 temperatura medie anuală a fost cuprinsă între 12,1 °C (staţia Gura Portiţei)
şi 13,3 °C (staţia Sulina). Cele mai ridicate temperaturi s-au înregistrat în luna iunie la
staţia Sulina (39,2°C) şi staţia Tulcea în luna iulie (36,8°C).
Zilele de vară definite ca având temperatura maximă diurnă > 25 °C, au fost distribuite dea
lungul unor intervale lungi de timp şi s-au caracterizat printr-o frecvenţă mai mare în
perioada de vară, respectiv în lunile iunie, iulie, august, acestea fiind cuprinse între 119
zile/an la staţia Tulcea, 111 zile/an la staţia Gorgova, cele mai puţine, de 52 zile/an
înregistrându-se la staţia Sulina (Tabel nr. 1.1).
Zilele tropicale, caracterizate prin temperaturi maxime ale aerului de peste 30°C, au fost
înregistrate la staţia Tulcea - 39 zile/an, Gorgova - 27 zile/an, staţia Jurilovca – 22 zile/an,
staţia Mahmudia şi staţia Sf. Gheorghe – 18 zile/an, staţia Gura Portiţei 16 zile/an, şi staţia
Sulina – 2 zile/an (tabel nr. 1.1).
Temperatura minimă absolută anuală a fost înregistrată la staţia Jurilovca - 19 °C la
staţia Tulcea în luna decembrie. Temperaturi negative s-au înregistrat cu preponderenţă în
lunile ianuarie, februarie şi martie.
16

Cele mai multe nopţi geroase, cu temperaturi mai mici de -10°C, au fost înregistrate în
perioada de iarnă a anului 2008 la staţia Gorgova - 9 nopţi şi Tulcea – 7 nopţi, iar staţiile
Sf. Gheorghe, Mahmudia şi Jurilovca – 3 nopţi şi 1 noapte la staţia Sulina. (tabelul nr. 1.1).
Tabel nr. 1.1. Numărul zilelor cu temperaturi ce depăşesc anumite limite
caracteristice
Anul
2009 Tulcea Sulina
STAŢIA METEOROLOGICĂ
Sfântu
Gheorghe Mahmudia Jurilovca
Gura
Portiţei
Nopti geroase m20gr.C 10,0 52,0 12,0 20,0 16,0 27,0 10,0
Temp.sol.m.l.sup. 14,3 17,2 13,9 16,0 14,0 17,3
Temp.sol.m.l.la 10cm 13,2 21,5 10,3 25,3
Precip. Med.lunar 383,5 300,7 336,1 524,6 341,9 370,6 492,6
Precip. Max/24h 238,5 143,4 190,2 297,4 180,0 175,7 187,9
Nr.zile precip.>0.1 mm 98,0 63,0 71,0 75,0 75,0 82,0 72,0
Nr.zile precip.>5 mm 21,0 18,0 18,0 29,0 20,0 25,0 24,0
Strat zapada, cm 16,0 0,0 6,0 11,0 7,0 3,0 15,0
Gorgova
17

Zilele de îngheţ au variat în limite restrânse la toate staţiile, cele mai puţine, 37 zile,
revin staţiei Sulina, iar cele mai multe, 57 zile, staţiei Tulcea.
Precipitaţiile atmosferice
Media precipitaţiilor în anul 2009 înregistrate la staţiile meteorologice de pe teritoriul
RBDD a fost de 392,9 mm, înregistrându-se 524,6 mm/an la staţia Maliuc, 492,6 mm/an la
staţia Gorgova, 383,5 mm/an la staţia Tulcea, 341,9 mm/an la staţia Jurilovca, 336,1
mm/an la staţia Sfântu Gheorghe, 370,6 mm/an la staţia Gura Portiţei şi cel mai puţin,
300,7 mm/an la staţia Sulina.
Cantitatea cea mai mare de precipitaţii a fost înregistrată la staţia Mahmudia în luna
decembrie (116,3 mm) şi la staţia Sulina(113,6 mm).
1.2. Resurse naturale
1.2.1. Resurse naturale neregenerabile
În perimetrul RBDD au fost identificate diferite resurse naturale neregenerabile: nisip
cuarţifer pentru siderurgie, minereuri de metale grele în nisipurile grindurilor litorale, turbă,
etc.
Nisipurile din grindurile fluvio-marine au fost exploatate, respectiv cele din grindul
Caraorman (nisip cuarţos – 90,8 % SiO) pentru a fi folosite la fabricarea sticlei şi în
procesul tehnologic la Combinatul Siderurgic de la Galaţi. După declararea Deltei Dunării
Rezervaţie a Biosferei, au fost stopate lucrările de exploatare şi au fost abandonate
instalaţiile şi construcţiile neterminate care, în prezent, nu se integrează în peisajul deltei.
Nisipurile din cordoanele litorale au fost prelucrate pentru extragerea unor metale grele.
Activitatea de extragere şi prelucrare industrială a metalelor grele din nisipurile grindului
Chituc, a fost oprită în anii ‟90 datorită incompatibilităţii acestor activităţi cu statutul de
rezervaţie.
18

1.2.2. Resurse naturale regenerabile
Condiţiile geografice şi climatice deosebite din Delta Dunării au favorizat
dezvoltarea unor importante resurse naturale regenerabile: peşte, stuf, păşuni, păduri,
plante medicinale, ciuperci, etc., care sunt valorificate prin activităţi economice tradiţionale
de către populaţia locală. O resursă naturală importantă o constituie peisajul deltaic cu
caracteristici specifice deosebit de atrăgătoare. Resursa peisagistică este valorificată prin
activităţi de turism, atât de către agenţi economici specializaţi cât şi de populaţia locală.
Exploatarea resurselor naturale este reglementată de legi, hotărâri, şi norme de
aplicare de către instituţiile locale, judeţene şi naţionale. Conform reglementărilor în
vigoare, populaţia locală beneficiază de dreptul de utilizare a resurselor naturale pentru
consum propriu. Localnicii au dreptul la o cotă de peşte pentru consum familial, de circa 3
kg/familie/zi, precum şi o cotă de stuf de 2t/gospodărie pentru construcţii specifice (garduri,
acoperişuri şi anexe gospodăreşti).
Terenurile de păşunat sau terenurile agricole sunt folosite pentru creşterea
animalelor şi agricultură. În satele fără terenuri agricole, (Mila 23, Crişan, Sfântu Gheorghe,
etc.), localnicii folosesc terenul din gospodărie pentru grădinărit. Produsele obţinute nu
sunt suficiente, însă contribuie la întreţinerea gospodăriei.
1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială
În perimetrul RBDD sunt 25 de localităţi organizate în 7 comune situate integral în
acest perimetru: (Ceatalchioi, Pardina, Maliuc, Crişan, C.A. Rosetti, Sfântu Gheorghe,
Chilia Veche) şi oraşul Sulina. De asemenea există comune care au parţial teritorii în
perimetrul RBDD (Nufăru, Beştepe, Murighiol), precum şi suburbia Tudor Vladimirescu a
municipiului Tulcea
Tabel 1.3.1. Evoluţia populaţiei în localităţile din RBDD
Nr.
crt.
Municipiu,Oraş,Comună Localitatea Nr. locuitori -
2008
Nr.locuitori
2009
1 Tulcea T.Vladimirescu 380 380
2 Sulina Sulina 4630 4391
3 Ceatalchioi Ceatalchioi 398 394
4 Ceatalchioi Plauru 96 94
5 Ceatalchioi Sălceni 78 78
6 Ceatalchioi Pătlăgeanca 261 259
7 Chilia Veche Chilia Veche 3600 2496
8 Pardina Pardina 700 712
9 C.A.Rosetti C.A.Rosetti 325 320
10 C.A.Rosetti Sfiştofca 324 315
11 C.A.Rosetti Letea 430 425
12 C.A.Rosetti Cardon 27 25
13 C.A.Rosetti Periprava 150 152
14 Crişan Crişan 486 480
15 Crişan Mila 23 493 495
16 Crişan Caraorman 433 430
17 Maliuc Maliuc 294 294
19

18 Maliuc Partizani 481 475
19 Maliuc Gorgova 147 142
20 Maliuc Vulturu 70 70
21 Maliuc Ilganii de Sus 62 62
22 Beştepe Băltenii de Jos 92 92
23 Nufăru Ilganii de Jos 160 160
24 Murighiol Uzlina 3 3
25 SF.Gheorghe Sf.Gheorghe 971 950
Total 15.091 13.694
Scăderea populaţiei în special în localitatea Chilia-Veche se explică prin faptul că în anul
2009, la nivelul consiliului local au fost înregistraţi numai locuitorii cu domiciliul stabil în
această comună.
1.4.Tendinţe socio-economice în RBDD
Aşezările umane din perimetrul RBDD se caracterizează după poziţionarea
geografică fiind în stânsă legătură cu tipul de relief pe care sunt amplasate : aşezări rurale
de tip “răsfirat“, sunt amplasate pe grinduri fluviale care imprimă aşezărilor o formă liniară
(Pardina, Nufăru) şi aşezări rurale de tip adunat amplasate pe grinduri fluvio-maritime şi
care imprimă dispunerea gospodăriilor în vatră (C.A Rosetti, Caraorman). Densitatea
populaţiei este mai mică de 1locuitor/ 30 ha. Locuitorii îşi au originea în 17 etnii diferite
care convieţuiesc în acest areal de secole în condiţii de înţelegere şi bună vecinătate.
În anul 2009 se constată o scădere a populaţiei
în unele localităţi din perimetrul RBDD, ca urmare a migraţiei către zonele industrializate
dar şi a reducerii sporului natural.
Din evidenţele statistice se observă o îmbătrânire a populaţiei care are domiciliul stabil în
aceste localităţi dar şi faptul că tinerii se îndreaptă către oraşe după terminarea şcoliii,
unde şansele de a se angaja sunt mult mai mari decât în localităţile de domiciliu. Acest
lucru se explică prin posibilităţile reduse de a-şi deschide o afacere sau de a se angaja în
unităţi productive în localităţile de unde provin, întrucât nu există locuri de muncă altele
decât în agricultură, pescuit şi piscicultură.
CAPITOLUL 2. ATMOSFERA
2.1. Emisii de poluanţi atmosferici
Monitorizarea emisiilor emisiilor cu efect acidifiant, COV nemetanici, metale grele,
plumb, poluanţi organici persistemţi, hidrocarburi aromatice policiclice, bifenili policloruraţi
şi hexaclor benzen este realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea.
2.2. Calitatea aerului ambiental
Monitorizarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, compuşi organici
volatili, metale grele, poluanţi organici persistenţi, pulberi în suspensie, benzen şi ozon
este realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea.
20

CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE
3.1. Cadru general. Cadru legislativ
Schimbările climatice sunt un rezultat direct sau indirect al activităţilor umane care
determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale şi care se adaugă la variabilitatea
naturală a climei, observate pe o perioadă de timp comparabilă. Concentraţia de gaze cu
efect de seră este în creştere, ca rezultat direct al activităţilor umane.Emisiile de dioxid de
carbon (în principal din arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor naturale), metan şi
protoxid de azot (în special din agricultură şi schimbarea modului de utilizare a terenului),
ozon (produs de gazele de eşapament şi alte surse) şi de gazele industriale cu durată
mare de viaţă, precum hidrofluorocarburile şi perfluorocarburile blochează căldura
(radiaţia infraroşie emisă de Pământ) în atmosferă, crescând temperatura la nivel global.
Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de efect de seră intensificat. Crescând
concentraţiile gazelor, efectul de seră se intensifică, transportul de energie şi umiditate în
sistem se perturbă, fapt care determină dezechilibre în sistemul climatic.
Modelele climatice prognozează o creştere a temperaturii la nivel mondial de cca
1,4 - 5,8 0 C până în anul 2010. Această schimbare ar fi mult mai mare decât orice
schimbare climatică petrecută cel puţin în ultimii 10000 de ani şi va influenţa atât sistemele
fizice cât şi pe cele biologice.
Printre efectele directe care au apărut se pot menţiona:
creşterea temperaturii medii cu variaţii semnificative la nivel regional,
intensificarea frecvenţei apariţiei şi intensităţii fenomenelor meteorologice
extreme(furtuni, tornade, uragane), schimbarea modelele regionale climatice şi de
precipitaţii (valuri de caldură, secete, inundaţii), iar tendinţele indică o creştere
graduală în următorii ani;
scăderea grosimii şi a extinderii gheţarilor din zona artică
dezvoltarea unor mutaţii la nivelul biosistemelor: înflorirea timpurie a unor specii de
plante, dispariţia unor specii de amfibieni, etc.
Încă din anul 1992, un număr de 154 de state au sesizat potenţialul pericol pe care
îl prezintă fenomenul schimbărilor climatice, şi în consecinţă la summit-ul de la Rio de
Janeiro au adoptat Convenţia cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice
(UNFCCC). Obiectivul fundamental al acestei Convenţii era stabilizarea concentraţiilor de
gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice orice perturbare antropică
periculoasă a sistemului climatic. Un astfel de nivel trebuie atins într-un interval de timp
suficient pentru ca ecosistemele să se poată adapta natural la schimbările climatice, pentru
ca producţia alimentară să nu fie ameninţată, iar dezvoltarea economică să se poată
desfăşura în mod durabil.
În 1994, România a ratificat UNFCCC prin Legea 24/1994. Prin semnarea UNFCCC
şi adoptarea ţintei de reducere, România şi-a manifestat în mod clar preocuparea faţă de
schimbările climatice la nivel mondial şi voinţa politică de a îndeplini angajamentele ce
derivă din această Convenţie. Cea de-a treia Conferinţă a Părţilor ce s-a desfăşurat în
decembrie 1997 la Kyoto, în Japonia, a reprezentat un nou pas înainte în problema
schimbărilor climatice din perspective globale, fiind adoptat un protocol al UNFCC, numit
Protocolul de la Kyoto.
Dat fiind faptul că dovezile ştiinţifice apărute după adoptarea UNFCCC au indicat
necesitatea unor măsuri mai stringente de reducere a gazelor cu efect de seră, prin
21

prevederile Protocolului de la Kyoto s-a cerut Părţilor la Convenţie să-şi asume
angajamente mai puternice decât stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră (stabilite
prin UNFCCC) şi să limiteze sau să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în prima
perioadă de angajament (2008-2012) cu o cotă negociată.
România a fost prima Parte aflată pe Anexa I a UNFCCC care a ratificat Potocolul
de la Kyoto în ianuarie 2001 prin Legea nr. 3/2001, angajându-se să realizeze prevederile
stipulate în Protocol, respectiv:
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în perioada de angajare 2008- 2012,
cu 8% faţă de nivelul de emisii înregistrat în anul 1989;
realizarea, nu mai târziu de anul 2007, a unui sistem naţional pentru estimarea
emisiilor antropogenice rezultate din surse sau din reţinerea prin absorbţie a tuturor
gazelor cu efect de seră;
elaborarea şi implementarea politicilor în vederea promovării unei dezvoltării
durabile;
înfiinţarea Registrului Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră .
Pentru implementarea unei acţiuni naţionale şi unitare, îndreptate atât spre limitarea
emisiilor de gaze cu efect de sera cât şi a efectelor potenţiale ale schimbărilor climatice,
prin Hotărârea de Guvern nr. 645/2005 a fost aprobată Strategia Naţională a României
privind Schimbările Climatice pentru perioada 2005-2007. Strategia stabileşte şi abordarea
principială a României privind implementarea activitaţilor în domeniul schimbărilor climatice
necesare pentru participarea la Schema de Comerţ cu Emisii a Uniunii Europene (ETS
UE).
Prin Hotărârea de Guvern nr. 1877/2005 a fost elaborat şi adoptat Planul de Acţiune
privind Schimbările Climatice ( PNASC), principalul instrument de implementare a
Strategiei Naţionale a României privind Schimbările Climatice. PNASC desemnează sarcini
şi responsabilităţi pentru fiecare instituţie implicată, prevede termene clare pentru acţiunile
ce urmează să fie întreprinse şi identifică potenţialele surse de finanţare a acţiunilor
specifice.
Alte acte legislative ce cuprind prevederi legate de schimbările climatice încadrate în
legislaţia primară sunt:
Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2005 privind protecţia mediului;
HG 586/2004 - privind infiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare
şi gestionare integrată a calitaţii aerului;
HG543/2004 – privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi
programelor de gestionare a calităţii aerului;
HG 731/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei;
HG 738/2004 – pentru aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul
protecţiei atmosferei;
Ordinul MAPM 592/2002 – privind aprobarea Normativului privind stabilirea
valorilor limită,a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a
dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie
(PM10 şi PM 2.5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în
aerul înconjurător;
Ordin MAPM 745/2002 – privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea
aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calitătii aerului din România.
22

Unele acte normative din anumite sectoare de activitate sunt de asemenea
relevante pentru politicile şi măsurile legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră (GES), respectiv: în sectorul energiei,în sectorul transporturilor .
Concluzii
Prin Strategia Naţională privind Schimbările Climatice, România şi-a propus
introducerea unui sistem de comercializare internaţională a emisiilor, inclusiv în forma unei
Scheme Verzi de Investitii (GIS). Acest sistem se va baza pe alocarea veniturilor obţinute
din comercializarea internaţională a emisiilor (IET) pentru promovarea investiţiilor de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din România şi pentru alte proiecte cu
beneficii asupra mediului.
În judeţul Tulcea nu a fost implementat nici un proiect de reducere a emisiilor de
gaze cu efect de seră în baza mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto.
CAPITOLUL 4. APA
4.1. Introducere
Apa este un element esenţial pentru viaţă şi pentru procesele naturale. Existenţa
noastră şi activităţile noastre economice sunt în totalitate dependente de această preţioasă
resursă. Este în egală măsură factorul climatic important care susţine dezvoltarea
ecosistemelor şi componenta cheie în schimbul de substanţă şi energie în ciclul hidrologic.
Mai mult decât atât, la nivel global, apa reprezintă o resursă limitată.
Apa reprezintă elementul preponderent şi în acelaşi timp de importanţă majoră pe
teritoriul RBDD. Având în vedere aceste lucruri, monitorizarea calităţii apei este obiectivul
central al activităţii laboratorului de ecotoxicologie din cadrul ARBDD. Directiva Cadru
defineşte apele de suprafaţă ca toate apele interioare stătătoare sau curgătoare de pe
suprafaţa terenului, precum şi apele tranzitorii şi apele costiere (Art.2(1) şi 2(10)).
Activităţile umane exercită presiuni importante asupra resurselor de apă atât
cantitativ cât şi calitativ, astfel că este necesară analiza acestei componente a mediului
înconjurator, impunându-se crearea de instrumente legislative care să se adreseze clar
problemelor aparute şi să contribuie la asigurarea resurselor de apă pentru generaţiile
viitoare.
4.2. Resursele de apă
1. zona Chilia-Sulina între braţele Chilia, Tulcea şi Sulina,
2. zona Sulina-Sf. Gheorghe, între braţele Sulina şi Sf. Gheorghe,
3. zona Sf. Gheorghe-Razelm, la sud între braţul Sf. Gheorghe şi lacul Razim,
4. zona Complexul lagunar Razim – Zmeica - Goloviţa - Sinoe,
5. zona marină a Deltei Dunării (gurile Dunării, ţărmul mării şi fundul submers din faţa
litoralului Deltei), în care sunt incluse conform Directivei Cadru Ape, atât corpuri de apă de
suprafaţă care nu sunt puternic modificate (adică acele ape care sunt reprezentate de
ape naturale sau cvasi-naturale, sau cele modificate numai calitativ) cât şi corpuri de apă
puternic modificate.
23

4.2.1. Resursele teoretice de apă
Resursele teoretice de apă din perimetrul RBDD sunt constituite din resursele de
apă de suprafaţă şi din cele subterane. Dintre resursele subterane de apă cele de mică
adâncime sunt folosite într-o măsură foarte redusă şi în exclusivitate de către puţine
gospodării ale populaţiei locale, calitatea acestor ape nefiind corespunzătoare.
În ceea ce priveşte resursele subterane de adâncime, acestea nu sunt
corespunzătoare şi nu sunt utilizate.
Resursele de apă de suprafaţă sunt cele mai importante şi sunt reprezentate, în
principal, de fluviul Dunărea, de Complexul Lagunar Razim-Goloviţa-Zmeica, precum şi de
lacurile Bababag, Obretin şi Dranov. Nu se cunosc cazuri de alimentări de apă în scop
gospodăresc sau industrial din lacurile celorlalte complexe lacustre din Delta Dunării.
Principalii utilizatori sunt reprezentaţi de sectorul agricol care utilizează cantităţi
importante de apă pentru culturile agricole, pentru sectorul zootehnic şi pentru cel piscicol.
Pentru culturile agricole, ANIF asigură apă pentru irigaţii prin pompare prin
sistemele de irigaţii alimentate din Complexul Lagunar Razim-Goloviţa-Zmeica şi lacul
Babadag. Amenajările piscicole care funcţionează în perimetrul RBDD, utilizează apa
lacurilor naturale în suprafaţă totală de circa 6.700 ha (Babadag, Obretin, Dranov) sau apa
din Dunăre intrată gravitaţional sau prin pompare în bazinele piscicole amenajate care
funcţionează în RBDD.
Sectorul industrial care foloseşte apa surselor de suprafaţă este reprezentat în
principal de unităţile industriale care funcţionează pe platforma vestică a Municipiului
Tulcea , precum şi de alte unităţi industriale din Municipiul Tulcea.
Cantităţi importante de apă din sursele de suprafaţă, respectiv din Dunăre, sunt
utilizate de unităţile care furnizează apă potabilă Municipiului Tulcea şi celorlalte localităţi
din perimetrul RBDD.
4.2.2. Prelevări de apă
Din evidenţele ANAR, SGA Tulcea, în anul 2008 au fost prelevate cantităţi de apă
de circa 44.632 mii mc, 41.529 mii mc apă de suprafaţă (Dunăre şi lacuri) şi 3.103 mii mc
apă subterană.
4.3. Poluarea apei şi calitatea apei. Ape de suprafaţă
4.3.1. Starea râurilor interioare
Nu este cazul în RBDD
4.3.2. Starea ecologică a lacurilor
4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu gradul de troficitate
În vederea analizei tendinţelor evolutive ale fitoplanctonului din ecosistemele
acvatice ale Deltei Dunării s-a realizat analiza datelor preexistente prelevate în perioada
2005-2008 din lacurile: Cuibul cu Lebede, Erenciuc, Fortuna, Iacub, Isac, Miazăzi, Merhei,
Nebunu, Roşu, Roşuleţ, Uzlina.
Datorită ralierei la cerinţele Directivei Cadru Ape în cursul anului 2008 a fost
introdusă în programul de monitoring analiza „‟in situ‟‟ a fitoplanctonului prin utilizarea
spectrofotometrului submerisibil capabil să detecteze biomasa fitoplanctonică pe grupe
taxonomice.
Programul de monitoring al fitoplanctonului s-a extins în cursul anului 2009 şi la
reţeau de braţe şi canale ale Dunării (Aval Izmail, Ceatal Chilia, Ceatal Sf. Gheorghe,
24

Periprava, Sulina, Sf. Gheorghe; canalele: Crişan-Caraorman, Litcov, Lopatna, Perivolovca
şi Şontea)
Prelevarea probelor fitoplanctonice s-a efectuat în conformitate cu metodologia
prelevărilor din ape de mică adâncime (probe de la suprafaţa apei – adâncime de 0,5m). În
cazul bazinelor acvatice de dimensiuni mici (ex. Lacurile Nebunu, Uzlina) a fost prelevată o
singură probă. În cazul lacurilor de dimensiuni mari (lacurile Isac, Roşu şi Merhei) au fost
prelevate trei probe care au fost amestecate în vederea obţinerii unei probe mixte unice.
Volumul de probă ulterior extras din această probă mixtă a fost de 1 litru.
În laborator, după sedimentarea (7 zile) probele au fost sifonate la un volumul de
100 ml, cu ajutorul trompei de vid. Volumul de probă rămas a fost împărţit în două
„subprobe‟ una folosită la determinarea diatomeelor, cealaltă la determinarea celorlalte
grupe de alge.
Subproba pentru analiza diatomeelor a fost lăsată pentru încă o zi la sedimentat,
apoi s-a sifonat pâna la un volum de 5 ml, s-a adăugat acid sulfuric (5ml) şi bicromat de
potasiu (2-4 granule), pentru distrugerea materialului organic. Proba astfel tratată a fost
lăsată la macerat timp de 7 zile. După distrugerea materialului organic resturile de acid din
probă s-au îndepărtat prin spălare cu apă distilată timp de 5 zile (1spălare/zi). Preparatul
destinat analizei microscopice a fost obţinut după ce în prealabil o picătură de probă cu
vomumul cunoscut a fost pusă pe o lamelă degresată şi arsă pe plita electrică timp de 8
ore. După tratarea termică s-a adăugat ca material de includere Naphrax.
Analiza microscopică s-a făcut cu ajutorul microscopul Novex B. Densitatea
numerică a diatomeelor planctonice a fost stabilită prin raportarea la suprafaţa de
împrăştiere a picăturii [Török,2004].
Datele obţinute după analiza microscopică au fost ierarhizare pe nivelele de
dominanţă, perioadele de înflorire şi tipuri de înfloriri algale.
Nivele de dominanţă s-au realizat prin includerea speciilor dominante (speciile care
au înregistrat densităţi numerice/litru mai mari de 5% din densitatea numerică totală/litru
[Gomoiu, 2001]) în trei clase de variaţie după cum urmează:
specii la care au fost înregistrate densităţi numerice la litru mai mari de 50% din
densitatea totală a fitoplanctonului
specii la care au fost înregistrate densităţi numerice la litru cuprinse între 25-50 % din
densitatea totală a fitoplanctonului
specii la care au fost înregistrate densităţi numerice la litru mai mici de 25% din
densitatea totală a fitoplanctonului
Acestea au fost încadrate în funcţie de frecvenţa apariţiei acestor densităţi numerice /litru
în trei nivele de dominanţă după cum urmează:
1. Dominanta din nivelul 1 (D 1 ) căreia îi corespunde o frecvenţă mai mare de 25%
2. Dominanta de nivel 2 (D 2 ) căreia îi corespunde o frecvenţă cuprinsă între 5-25%
3. dominanta de nivel 3 (D 3 ) căreia îi corespunde o frecvenţă mai mică de 5%
În vederea stabilirii modificărilor apărute la nivelul populaţiilor algale datele de
densitate numerică şi valorile indicelui de diversitate au fost transformate, s-a realizat
matricea de similitudine (Bray Curtis) dintre lacuri stabilindu-se gradul de ierarhizare a
lacurilor, utilizând pentru această analiză programul statistic Primer 6.
Zooplanctonul a fost colectat direct din masa apei din 5 staţii pentru fiecare lac
(Cuibul cu Lebede, Isac, Uzlina, Gorgostel, Fortuna, Nebunu, Merhei, Miazăzi, Roşu,
Roşuleţ,, Iacub, Erenciuc, Razim, Sinoie si Goloviţa) frecvenţa minimă de prelevare fiind de
trei ori pe an.
25

În fiecare staţie s-au filtrat 30 de litri de apă prin fileul planctonic. Concentratul cu
zooplancton adunat în cilindrul colector s-a pus în flacoane de 100 ml şi s-a fixat cu alcool
dublu rafinat de 96 0 . Pe flacoane s-a menţionat locul de prelevare (staţia), numărul probei
şi data.
În laborator s-au concentrat probele pentru optimizarea analizei lor prin sedimentare
lentă (două saptămâni) apoi s-a trecut la numărare, triere şi calcularea parametrilor de
abundenţă numerică şi biomasă.
Numărarea şi identificarea organismelor zooplanctonice şi separarea pe grupe taxonomice
s-a realizat la microscopul binocular în cameră de numărat tip Sedgwick-Rafter de 1ml.
După determinarea crustaceelor planctonice (cladocere şi copepode) şi a rotiferelor
la nivel de specie (sau gen) s-a calculat abundenţa numerică estimată la L -1 şi biomasa
mg/L, (ww) substanţă umedă calculată în funcţie de lungimea individuală a fiecărei specii
(l).
Probele zoobentonice au fost recoltate cantitativ din sedimente cu o dragă de tip
Marinescu (deschiderea de 225cm 2 ) din 5 puncte diferite ale fiecarui lac (Somova, Rotund,
Cuibul cu Lebede, Isac, Uzlina, Gorgoştel, Fortuna, Nebunu, Merhei, Miazăzi, Roşu,
Roşuleţ, Iacub, Erenciuc, Razim, Sinoie şi Goloviţa), pentru a surprinde heterogenitatea
habitatului (substrat mâlos, nisipos, cu resturi de cochilii de moluşte) Frecvenţa minimă de
prelevare a fost de trei ori pe an.
Cantitatea de sediment prelevat cu draga este spalată în fileu (ochiuri de 0.5 mm).
Materialul rămas după spălare este păstrat în pungi de plastic unde se face şi fixarea cu
alcool de 98 de grade. In laborator se realizează o triere suplimentară selectându-se dintre
resturile de sediment şi alte materii organice numai organismele bentonice. Acestea sunt
determinate în cele mai multe cazuri până la nivelul de specie la chironomide (atunci când
este posibil, de exemplu în cazul larvelor de chironomide este necesar, pentru a fi posibilă
identificarea, ca acestea să fie în stadiul IV de dezvoltare, stadiu în care apar caractere
taxonomice suficiente) cu ajutorul unei lupe binoculare.
4.3.2.1.1. Fitoplancton
Ecosistemele acvatice ale R.B.D.D. sunt foarte variate şi extrem de dinamice
[Oosterberg, 2000]. O astfel de varietate este confirmată prin cele 1485 specii de alge
identificate de-a lungul timpului în ecosistemele acvatice ale Rezervaţie Biosferei Delta
Dunării [Török, 2009].
Cu toate că a fost înregistrată o diversitatea algală mare, s-a constatat că numărul
speciilor dominante din ecosistemele lacustre este relativ mic. Analiza dominanţei speciilor
algală arată faptul că din totalul speciilor identificate doar 77 dintre acestea au realizat
densităţi numerice/litru mai mari de 5% din densitatea numerică totală/litru a
fitoplanctonului. Deoarece, de-a lungul timpului speciile dominante au variat foarte mult de
la o lună la alta a fost necesar să se stabilească clase de variaţie a dominanţei şi nivele de
dominanţă, pentru a putea realiza cât mai exact, un model general al evoluţiei acestora la
nivelul ecosistemelor acvatice.
S-a putut astfel stabili că la nivelul întregului biom deltaic 87% din speciile
dominante sunt specii D 3 şi că cele mai frecvente specii care „înfloresc‟ sunt diatomeele
planctonice Aulacoseira granulata (D 1 ), Cyclotella meneghiniana (D 2 ), Fragilaria
construens (D 2 ), Asterionella formosa(D 2 ), Fragilaria ulna (D 2 ). Fitoplanctonul este dominat
primăvara de diatomee şi ocazional de crisoficee Dynobryon divergens (D 3 ), cianobacteriile
Anabaena circinalis (D 2 ), Lingbya limnetica (D 2 ) şi Oscillatoria limnetica (D 3 ) Mycrocystis
26

Analiza comparativa a indicelui de diversitate fitoplanctonica (2004)
aeruginosa (D 3 ) dau înfloriri în lunile iunie, iulie, august şi/sau septembrie, înfloriri care
uneori pot să apară în acelaşi timp cu înfloririle diatomeelor.
De asemenea, rezultatele au arătat că au contribuit ocazional cu densităţi mari la atingerea
pragului de înflorire şi următoarele specii: Aphanizomenon flos-aquae (D 3 ), Chroococcus
microscopicus (D 3 ), Chlorella vulgaris (D 3 ), Cryptomonas erosa (D 3 ), Fragilaria beroliensis
(D 3 ), Stephanodiscus binderanus (D 3 ), S. hantzschii (D 3 ).[Török, 2008]
Analiza comparativă a valorilor indicelui de diversitate a populaţiilor algale scoate în
evidenţă faptul că la nivelul anului 2004 (moment în care au început lucrările la canalul
Bistroe) exista o similaritate ridicată între lacurile din Delta Dunării. Structura populaţiilor
algale având mici diferenţe în lacurile analizate (fig. 4.3.2.1.1.1), distingându-se două
grupuri alcătuite din lacuri Cuibul cu Lebde, Iacub, Fortuna şi Miazăzi, repsectiv Isac,
Uzlina, Nebunu, Merhei, Roşu, Erenciu şi Roşuleţ.
Primele schimbări apar în anul imediat următor (fig. 4.3.2.1.1.2) printr-o scădere a
similarităţii dintre lacuri şi modificări evidente în special în structura calitativă a populaţiilor
algale din lacurile Roşu şi Uzlina.
Figura. 4.3.2.1.1.1- Analiza comparativă a indicelui de diversitate algală în anul 2004
Transform: Square root
Resemblance: S17 Bray Curtis similarity
Cuibul cu Lebede
Iacub
Fortuna
Miazazi
Isac
Uzlina
Nebunu
Merhei
Rosu
Erenciuc
Rosulet
100 98 96 94 92
Similarity
27

Analiza comparativa a indicelui de diversitate fitoplanctonica (2009)
Analiza comparativa a indicelui de diversitate fitoplanctonica (2005)
Figura. 4.3.2.1.1.2 Analiza comparativă a indicelui de diversitate algală în anul 2005
Transform: Square root
Resemblance: S17 Bray Curtis similarity
Uzlina
Rosu
Rosulet
Nebunu
Iacub
Isac
Miazazi
Erenciuc
Cuibul cu Lebede
Fortuna
100 95 90 85 80 75
Similarity
După cinci ani de la primele lucrări efectuate pe canalul Bistroe se remarcă faptul că
diversitatea algală (fig. 4.3.2.1.1.3) a lacului Cuibul cu Lebede, considerat lac de tip III cu
stare ecologică bună (Oosterberg et.al., 2000) începe să semene foarte tare cu cea a
lacului Isac considerat lac de tip I cu stare ecologică precară. În lacuri precum Nebun şi
Fortuna diversitatea cyanobacterilor răspunzătoare de accentuarea efectelor fenomenului
de eutrofizare este în continuă creştere.
Figura. 4.3.2.1.1.3 Analiza cmparativă a indicelui de diversitate algală în anul 2009
Transform: Square root
Resemblance: S17 Bray Curtis similarity
Erenciuc
Rosulet
Uzlina
Rosu
Fortuna
Iacub
Miazazi
Nebunu
Cuibul cu Lebede
Isac
100 95 90 85
Similarity
28

Analiza comparativa a densitatii numerice relative a fitoplanctonului (2004)
În privinţa structurii cantitative a populaţiilor algale se remarcă faptul că în anul 2004
(fig. 4.3.2.1.1.4) fitopanctonul deltaic prezintă caracteristici asemănătoare în următoarele
lacuri:
Merhei, Erenciu, Iacub, Roşu, Isac şi Erenciuc;
Miazăzi, Nebunu, Fortuna, Cuibul cu Lebede şi Uzlina.
Primele modificări vizibile apar în anul 2005 (fig. 4.3.2.1.1.5) la nivelul fitoplanctonului
din lacurile Merhei, Miazăzi, Fortuna, Cuibul cu Lebede, Nebunu şi Uzlina. În baza
structurii cantitative de la nivelul populaţiilor fitoplanctonice (fig. 4.3.2.1.1.6) se poate face
o nouă distincţie a claselor de dominanţă din lacurile deltaice după cinci ani de la
începerea lucrărilor pe braţul Bistroe, constantându-se 3 grupe de lacuri cu caracteristici
asemănătoare. În această clasificare, lacul Cuibul cu Lebede îşi menţine poziţia printe
lacurile în care abundenţa numerică fitoplanctonică depăşeşte ocazional valoarea pragului
de înflorire algală. Cu toate acestea, datorită modificărilor apărute la nivelul structurii
calitative (creşterea ponderei speciilor cu volum celulare mare) se remarcă o creştere
accentuată a biomasei planctonice.
Analiza pe termen mediu (2005-2009) (fig. 4.3.2.1.1.7) scoate în evidenţă faptul că
lacul Erenciuc tinde să aibă acceaşi evoluţia la nivelul fitoplanctonului ca şi în cazul celei
constatat în lacul Cuibul cu Lebede.
Figura. 4.3.2.1.1.4- Analiza comparativă a densităţii numerice relative a
fitoplanctonului în anul 2004
Transform: Square root
Resemblance: S17 Bray Curtis similarity
Merhei
Erenciuc
Iacub
Rosu
Isac
Rosulet
Miazazi
Nebunu
Fortuna
Cuibul cu Lebede
Uzlina
100 90 80 70 60
Similarity
29

Analiza comparativa a densitatii numerice relative a fitoplanctonului (2009)
Analiza comparativa a densitatii numerice relative a fitoplanctonului (2005)
Figura. 4.3.2.1.1.5 Analiza comparativă a densităţii numerice relative a
fitoplanctonului în anul 2005
Transform: Square root
Resemblance: S17 Bray Curtis similarity
Nebunu
Isac
Uzlina
Rosu
Rosulet
Iacub
Erenciuc
Cuibul cu Lebede
Merhei
Fortuna
Miazazi
100 90 80 70 60 50
Similarity
Figura. 4.3.2.1.1.6 Analiza comparativă a densităţii numerice relative a
fitoplanctonului în anul 2009
Transform: Square root
Resemblance: S17 Bray Curtis similarity
Iacub
Uzlina
Erenciuc
Rosu
Isac
Rosulet
Nebunu
Cuibul cu Lebede
Fortuna
Miazazi
100 90 80 70 60
Similarity
30

Analiza comparativa a evolutiei pe termen mediu a densitatii numerice relative a fitoplanctonului (2005-2009)
Figura 4.3.2.1.1.7 Analiza comparativă pe termen mediu a densităţii numerice relative
a fitoplanctonului în perioada 2005-2009
Transform: Square root
Resemblance: S17 Bray Curtis similarity
Nebunu
Fortuna
Miazazi
Isac
Uzlina
Iacub
Rosu
Rosulet
Cuibul cu Lebede
Erenciuc
100 90 80 70 60 50
Similarity
În dezvoltarea populaţiilor algale se remarcă faptul că tendinţele evolutive ale
fitoplanctonului în perioada 2005-2009 sunt semnificative doar în cazul lacului Merhei
(tabelul 4.3.2.1.1.1).
Lacul Merhei înregistrează totodată un puternic proces de colmatare a cuvetei
acvatice
În general, se remarcă faptul că cianobacteriilor îşi menţin un trend pozitiv destul de
însemnat şi în cazul lacurilor Erenciuc şi Roşuleţ.
Tabelul . 4.3.2.1.1.1 - Valorile abaterii medii pătratice şi tendinţele de evoluţie ale
fitoplanctonului deltaic
R diatoms
2
T-
R cyanobacteria
2
T-
R clorofita
2
T-
R fito 2005-
2009 2
LACURI
Cuibul cu
Lebede 0.0617 slab - 0.2171
slab
+ 0.1961
slab
+ 0.0051
Erenciuc 0.2052 + 0.4483 + 0.0153 S 0.2335
31

Furtuna 0 S 0 S 0 S 0.0004
Iacub 0.0018 S 0.2897 + 0.0677
slab
+ 0.0313
Isac 0.0572 slab - 0.2372 S 0.1004 S 0.0211
Rosu 0.1805 - 0.1605 + 0.0028 S 0.0515
Roşuleţ 0.0246 - 0.5347 + 0 S 0
Miazăzi 0.0733
slab
+ 0.0209
slab
+ 0.0755
slab
+ 0.1035
Nebunu 0.0249 slab - 0.0351
slab
+ 0.0132
slab
+ 0.0223
Merhei 0.6827 + 0.4096 + 0.1907 + 0.6556
Uzlina 0.0935 slab - 0.2062 S 0.0094 S 0.0221
Notă: T= tendinţe evolutive; S = staţionar; + = pozitiv; - = negativ
Măsurătorile „‟in situ‟‟ efectuate în perioada 2008-2009, cu ajutorul
spectrofotometrului submersibil (bbeFluoroProbe) au persmis stabilirea valorilor biomasei
fitoplanctonice exprimate în µg/l de clorofilă „‟a‟‟. Aceste valori au variat în anul 2008 între
2,61 µg/l (martie- lac Nebunu) şi 87,54 µg/l (Roşuleţ – iulie).
Valorile biomasei fitoplanctonice înregistrate în cursul anului 2009 au variat după
cum urmează:
pe braţele Dunării: 0,49 µg/l (Periprava –iulie) şi 7,9 µg/l (Aval Izmail – octombrie)
pe canale: 2,05 µg/l (Şontea – iulie) şi 33,99 (Perivolovca – octombrie)
în lacuri: 1,75 µg/l (Uzlina – octombrie) şi 67,48 (Roşu – iulie)
Este important de subliniat că deşi se observă o scădere a biomasei fitoplanctonice,
cantitatea de cianobacterii continuă să fie dominantă în raport cu celelalte grupe algale în
lacurile Isac, Roşu şi Roşuleţ (tabelul 2). În cazul lacului Cuibul cu Lebede se constată o
accentuare a efectelor eutrofizării printr-o creştere accentuată a cianobacteriilor.
Tabelul 4.3.2.1.1.2 – Valori maxime ale biomasei de cianobacterii
Cuib cu
lebede Isac Rosu Rosulet
Cianobacterii
(µg/l )
Cianobacterii
(µg/l )
Cianobacterii
(µg/l )
Cianobacterii
(µg/l )
2008 2.23 48.95 64.63 55.89
2009 42.75 42.66 42.20 40.87
32

Cuibul L
Uzlina
Isac
Gorgoştel
Furtuna
Nebunu
Merhei
Miazăzi
Roşu
Roşuleţ
Iacub
Erenciuc
Razim
Sinoe
Goloviţa
nr.specii
4.3.2.1.2. Zooplancton
Din rezultatele investigaţiilor efectuate în lacurile din Delta Dunării şi complexul
Razim-Sinoe s-a observat o diferenţiere a acestora ca diversitate specifică.
În lacul Cuibul cu Lebede s-au întâlnit 156 specii zooplanctonice, dominate numeric
sunt rotiferele 102 specii, urmate de crustaceii planctonici 54 specii (copepode şi
cladocere), (Figura 4.3.2.1.2.1.). Analiza diversităţii specifice în lacurile ce aparţin
complexului lacustru Isac-Uzlina (Cuibul cu Lebede, Uzlina, Isac, Gorgoştel) evidenţiază
aportul determinant al consumatorilor planctonici primari 78% în raport cu cei secundari
22%.
Figura 4.3.2.1.2.1.Distribuţia numărului de specii zooplanctonice întâlnite în lacurile
studiate (2005-2009)
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
zooplancton
Detalierea analizei zooplanctonice pe grupe sistematice în cele trei lacuri ce apartin
complexului Razim-Sinoe (Razim, Sinoe, Golovita) pe parcursul anilor analizati arată
aportul determinant, în cadrul spectrului taxonomic, al rotiferelor cu 68% urmate de
crustaceii plactonici cu 19% cladoceri şi 13% copepode.
Dinamica crustaceiilor planctonici a cunoscut un maximum de dezvoltare în
perioada lunilor de primavară şi vară ale anului 2007 în toate cele cinci complexe. Cel mai
însemnat număr de indivizi a fost întâlnit în lacul Roşu din complexul lacustru Roşu-Puiu cu
un maxim de 1332 ind/l în luna iulie dezvoltandu-se un număr de indivizi ai speciei de
Cladocere Chydorus sphaericus (1093 ind/l) (Figura 4.3.2.1.2.2.).
33

III2005
V2005
VII2005
IX2005
III2006
VII2006
IX2006
IV2007
V2007
VII2007
III2008
IV2008
VI2008
VII2008
IV2009
VII2009
X2009
nr ind/l
III2005
V2005
VII2005
IX2005
III2006
VII2006
IX2006
IV2007
V2007
VII2007
III2008
IV2008
VI2008
VII2008
IV2009
VII2009
X2009
ind/l
Figura 4.3.2.1.2.2.Variaţia distribuţiei medii lunare a crustaceilor planctonici
(Copepoda, Cladocera) în cinci complexe lacustre din Rezervatia Biosferei Delta
Dunării, (2005-2009)
700
600
500
400
300
200
100
0
Gorgova-Isac Sontea-Fortuna Matita-Merhei Rosu-Puiu Razim-Sinoe
Dinamica mediilor lunare ale densităţii numerice zooplanctonice din lacurile
complexelor Gorgova-Uzlina şi Matiţa-Merhei evidenţiază aportul redus al crustaceilor
planctonici (Figura 4.3.2.1.2.3.) şi o dominanţă pronunţată a rotiferilor în cei cinci ani
investigaţi.
Figura 4.3.2.1.2.3Variaţia distribuţiei medii lunare a grupului Rotifera în cinci
complexe lacustre din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, (2005-2009)
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
Gorgova-Isac Sontea-Fortuna Matita-Merhei Rosu-Puiu Razim-Sinoe
Maxima numărului de indivizi ai zooplanctonului din lacurile ce aparţin complexelor
analizate survin în perioade diferite ale ciclului sezonier, în funcţie de caracteristicile
34

III2005
V2005
VII2005
IX2005
III2006
VII2006
IX2006
IV2007
V2007
VII2007
III2008
IV2008
VI2008
VII2008
IV2009
VII2009
X2009
mg/l substanta umeda
ecologice ale speciilor cât şi de particularităţile dinamicii parametrilor ambientali ai
ecosistemelor.
Structura şi abundenţa numerică a rotiferilor diferă în mod semnificativ de la o luna
la alta şi de la un an la altul pentru fiecare lac, fiind influenţată de dinamica regimului
hidrologic şi de cea a regimului termic.
Fluctuaţiile mediilor lunare ale abundenţei numerice ale rotiferilor din lacurile complexului
Roşu-Puiu prezintă valori scăzute în perioadele în care domină crustaceii planctonici
înregistrându-se un minim de 0,44 ind/l în august 2008 în lacul Roşu. Un maxim al
densităţii numerice pentru grupul Rotifera o au lacurile Razim, cu o dezvoltare a numărului
de indivizi (327 ind/l, iulie 2007), ce aparţin speciei Brachionus angularis, şi lacul Isac cu
specia Brachionus diversicornis (459 ind/l, iulie 2008).
Valorile medii lunare şi anuale ale biomasei zooplanctonice suferă fluctuaţii de mare
amploare între ani, fiind redusă în perioada lunilor martie şi aprilie comparativ cu lunile iulie
şi septembrie (Figura 4.3.2.1.2.4, Figura 4.3.2.1.2.5).
Biomasa zooplanctonică exprimată în greutate umedă (mg/l) în 2007 si 2009,
prezintă în lacurile din complexele lacustre studiate valori cuprinse între 1.114 mg/l - 9,86
mg substanţă umedă/l pentru crustaceii planctonici (Figura 4.3.2.1.2.4).
Figura 4.3.2.1.2.5 Variaţia distribuţiei medii lunare a biomasei grupului taxonomic
Rotifera î cele cinci complexe lacustre analizate din Rezervaţia Biosferei Delta
Dunării, (2005-2009)
2.5
2
1.5
1
0.5
0
Gorgova-Isac Sontea-Fortuna Matita-Merhei Rosu-Puiu Razim-Sinoe
Un exemplu al cladocerilor de dimensiuni mari cu o biomasă ridicată este arătat în
Figura 4.3.2.1.2.4 unde Leptodora kindti (Leptodora kindti are o greutate umedă medie,
cuprinsă între 1-2.6 mg s.u. pentru lacurile din Delta Dunării) şi Diaphanosoma brachiurum
din lacul Roşu sunt cele mai reprezentative specii de dimensiuni mari şi media biomasei
35

din complexul lacustru Roşu-Puiu prezintă o greutate maximă de 9,647 mg/l respectiv 9,86
mg/l in lunile iulie şi octombrie 2009.
Urmărind dinamica biomasei grupului taxonomic Rotifera în cei cinci ani analizaţi se
constată variaţii semnificative pentru fiecare lac în parte/respectiv complex lacustru ce a
fost analizat..
Această dinamică reflectă fluctuaţiile troficitătii lacurilor, cantităţile mai mari sau mai
mici de zooplancton fiind direct proporţionale cu gradul de troficitate. Pe lângă caracterul
general evidentiat in figurile 4.3.2.1.2.4 si 4.3.2.1.2.5 se pot distinge aspecte particulare,
variaţii specifice atât de la o perioadă la alta cât şi de la o staţie la alta pentru fiecare
ecosistem analizat. Spre exemplu pentru fiecare complex lacustru sub aspect cantitativ se
constată o dinamică ce punctează o maximă a biomasei zooplanctonice în anii 2005, 2007
şi 2009, probabil datorată nivelului hidrologic scăzut din perioada analizata. Evoluţia în timp
a densităţii biomasei, marcată de creşteri şi scăderi succesive în cei cinci ani analizaţi,
prezintă un sens ascendent pentru lacurile din complexul Gorgova-Uzlina şi Roşu-Puiu.
4.3.2.1.3. Zoobentos
Macronevertebratele bentonice deţin un rol important în procesele de acumulare şi
transfer a energiei în lanţurile trofice specifice ecosistemelor acvatice. Fiind un grup divers,
constituit dintr-un număr mare de organisme cu cicluri de viaţă diferite ca durată şi cerinţe
ecologice variate, macronevertebratele bentonice integrează în distribuţia lor efectele
fluctuaţiilor factorilor de mediu. Aceste caracteristici stau la baza utilizării
macronevertebratelor bentonice în evaluarea stării ecologice a ecosistemelor acvatice.
Zoobentosul este utilizat de foarte mult timp la caracterizarea ecosistemelor
acvatice. Multe dintre caracterizări depind de o bună determinare, de cele mai multe ori
până la nivel de specie, fapt ce mareşte considerabil timpul de analiză. Chiar dacă
Directiva Cadru pentru Apa cere realizarea unei evaluări a macronevertebratelor,
complexitatea tipurilor de comunităţi pe care acestea le formează, corelată cu diversitatea
habitatelor fac extrem de dificilă utilizarea lor în evaluarea stării ecologice. De aceea se
încearcă utilizarea unor indicatori cât mai simpli care să eficientizeze procesul de
clasificare ecologică a lacurilor. Procentul de Orthocladiine din totalul larvelor de
chironomide, raportul dintre Naidide (Oligochete) şi chironomide, procentul taxonilor
(Plecoptera, Ephemeroptera, Trichoptera) sensibili la eutrofizare şi concentraţii scăzute de
oxigen, sunt câţiva dintre indicatorii utilizaţi pentru determinarea stării ecologice a lacurilor.
Orthocaldiinele sunt caracteristice apelor cu concentraţii ridicate de oxigen
reflectând o calitate bună a apei la fel ca şi raportul dintre Naidide şi chironomide. In
schimb, sortarea Orthocladiinelor dintre celelalte grupe de chironomide necesită foarte mult
timp şi cunostinţe taxonomice avansate. De aceea acest indicator nu a fost utilizat decât
foarte rar şi numai atunci când se urmăreşte evaluarea unui număr relativ mic de
ecosisteme acvatice. Numărul lacurilor care fac obiectul prezentului studiu fiind mare am
renunţat la utilizare acestui indicator. Indicatorul utilizat în acest studiu este raportul dintre
oligochete şi chironomide (abundenţe numerice) deoarece reprezintă grupele de
organisme dominante în lacurile din Delta Dunării spre deosebire de ceilalţi indicatori care
utilizează organisme cu variabilitate spaţială puternică fapt care influenţează rezultatele
analizei în situaţiile în care numărul de probe prelevate este mic.
Singurul lac care, pe întreaga perioadă analizată, este dominat aproape în
exclusivitate de larve ale diferitelor specii de chionomide, este Miazăzi. Din 4.3.2.1.3.1, se
poate observa că raportul dintre abundenţele numerice ale oligochetelor şi cel al
36

chironomidelor este, în general, mic. Scăderea valorilor acestui raport, indică, de cele mai
multe ori o ameliorare a stării ecologice a ecosistemului acvatic. Regimul hidrologic,
temperatura apei, concentraţiile de nutrienţi, precum şi alţi parametri fizico-chimici ai apei,
interacţionează, modelând structura comunităţii de organisme bentonice. Proporţia cu care
participă fiecare dintre factorii enumeraţi la modelarea structurii bentosului nu se poate
determina pe baza datelor existente. În acest sens sunt necesare studii detaliate asupra
interacţiunii dintre componenţa abiotică (incluzând aici şi latura morfo-hidrologică a
ecosistemului acvatic) şi structura populaţiilor de nevertebrate bentonice.
Figura 4.3.2.1.3.1. Distribuţia abundenţelor celor doua grupe dominante ale
zoobentosului (cu albastru – chironomide şi cu verde – oligochete)
Totuşi, din analiza datelor prelevate în perioada 2005-2009 se pot observa tendinţe
generale de evoluţie ale faunei benotnice. Astfel, majoritatea lacurilor, prezintă o tendinţă
de creştere a abundenţei chironomidelor în raport cu abundenţa oligochetelor.
37

Figura 4.3.2.1.3.2 Media pe intervalul 2005-2009 a distributia abundentelor celor doua
grupe dominante ale zoobentosului (cu albastru – chironomide si cu verde –
oligochete)
Grupul
Somova
Rotund
Chironomidae
Oligochaeta
Razim
Sinoie
Golovita
Fortuna
Nebunu
Cuibul cu
Lebede
Uzlina
Isac
Gorgostel
Miazazi
Merhei
Rosulet
Rosu
Iacub
Erenciuc
Utilizând ca indicator al stării ecologice (în sensul menţionat în Directiva Cadru
pentru Apa) a lacurilor raportul olicochete/chironomide se poate constata că în intervalul de
timp 2005-2009, majoritatea lacurilor analizate se incadrează în clasa de calitate moderată
şi bună, cu valori ale raportului menţionat anterior cuprinse între 0.25-0.5 (stare bună) şi
0.5-1 (stare ecologica moderată). (pentru valorile raportului oligochete/chironomide pentru
fiecare clasă de calitate vezi Moss, et al., 2003) (fig. 4.3.2.1.3.1)
Excepţie face anul 2007 în care se constată, în mai multe lacuri, dominanţa
oligochetelor. Lacurile în care această grupă taxonomică prezintă abundenţe mai mari
decât cele ale chironomidelor sunt: Uzlina, Sinoie, Razim şi Fortuna. Valorile ridicate ale
abundenţelor înregistrate în anul 2007 face ca media întregului interval să fie deplasată
către oligochete în lacurile Razim, Sinoie şi Uzlina (fig. 4.3.2.1.3.2)
Pentru ca speciile ce compun comunităţile de chironomide şi oligochete sunt
caracteristice ecosistemelor eutrofe, evidenţiate printr-o diversitate specifică mică şi
prezenţa a doar una sau două specii dominante, am folosit în analiză şi grupele funcţionale
de hrănire.
O proporţie mai mare a nevertebratelor prădătoare este caracteristică lacurilor cu o
stare ecologică bună şi foarte bună, datorită refugiilor pe care aceste tipuri de lacuri le
oferă impotriva presiunii exercitate de peşti (Diehl si Kornijow, 1998).
Din analiza grupelor funcţionale de hrănire se poate constata că (fig 4.3.2.1.3.3-
4.3.2.1.3.7):
- Există lacuri dominate de organismele detritivore, dar care au şi o componentă
formată din chironomide prădătoare, ce prezintă o tendinţă de creştere în ultimii
doi ani analizaţi. Aceste lacuri sunt Somova, Sinoie şi Razim;
- Lacuri dominate de organisme care se hrănesc cu alge fixate de diferite tipuri de
substrat, biofilm şi materie organică parţial particulată, cum ar fi Roşulet şi
Merhei;
- Restul lacurilor analizate, cu dinamica accentuată în ceea ce priveşte distribuţia
în timp a grupelor funcţionale de hrănire, cu schimbări ale proporţiei de la un an
la altul;
38

Abundenta medie (indiv./m2)
- În cadrul fiecarui compatiment, rezilienţa este scazută, în sensul că numărul de
specii care aparţin aceluiaşi grup funcţional este mic, excluzându-se astfel
competiţia interspecifică asupra resurselor de hrană;
Figura 4.3.2.1.3.3 Abundenţa indivizilor aparţinând diferitelor grupe funcţionale de
hrănire în anul 2005 (afil-filtratori activi, det-detritivori, gra-biofilm, gra/det-şi
detritivori şi biofilm, pre-prădători)
2000.00
1500.00
Anul: 2005
Tip hranire
afil
det
gra
gra/det
pre
1000.00
500.00
0.00
Cuibul Furtuna Isacova Miazazi Razim Rosulet Sinoie Uzlina
Erenciuc Iacub Merhei Nebunu Rosu Rotund Somova
Lacul
39

Abundenta medie (indiv./m2)
Abundenta medie (indiv./m2)
Figura 4.3.2.1.3.4 Abundenţa indivizilor aparţinând diferitelor grupe funcţionale de
hrănire în anul 2006
6000.00
5000.00
Anul: 2006
Tip hranire
afil
det
gra
gra/det
pre
4000.00
3000.00
2000.00
1000.00
0.00
Cuibul Furtuna Isac Miazazi Razim Rosulet Sinoie Uzlina
Erenciuc Iacub Merhei Nebunu Rosu Rotund Somova
Lacul
Figura 4.3.2.1.3.5 Abundenţa indivizilor aparţinând diferitelor grupe funcţionale de
hrănire în anul 2007
4000.00
3000.00
Anul: 2007
Tip hranire
afil
det
gra
gra/det
pre
2000.00
1000.00
0.00
Cuibul Furtuna Isac Miazazi Razim Rosulet Sinoie Uzlina
Erenciuc Iacub Merhei Nebunu Rosu Rotund Somova
Lacul
40

Abundenta medie (indiv./m2)
Abundenta medie (indiv./m2)
Figura 4.3.2.1.3.6 Abundenţa indivizilor aparţinand diferitelor grupe funcţionale de
hrănire în anul 2008
5000.00
4000.00
Anul: 2008
Tip hranire
afil
det
gra
gra/det
pre
3000.00
2000.00
1000.00
0.00
Cuibul Furtuna Isac Miazazi Razim Rosulet Sinoie Uzlina
Erenciuc Iacub Merhei Nebunu Rosu Rotund Somova
Lacul
Figura 4.3.2.1.3.7 Abundenţa indivizilor aparţinând diferitelor grupe funcţionale de
hrănire în anul 2009
10000.00
8000.00
Anul: 2009
Tip hranire
afil
det
gra
gra/det
pre
6000.00
4000.00
2000.00
0.00
Cuibul Furtuna Isac Miazazi Razim Rosulet Sinoie Uzlina
Erenciuc Iacub Merhei Nebunu Rosu Rotund Somova
Lacul
41

4.3.2.2. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu chimismul apei
Încadrarea în clase de calitate a fost făcută în conformitate cu Normativul 161/2006,
privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a
corpurilor de apă, tabelul nr.6, Elemente şi standarde de calitate biologice, chimice şi
fizico-chimice pentru stabilirea stării ecologice a a apelor de suprafaţă, anexa C, Elemente
şi standarde de calitate chimice şi fizico-chimice în apă, după cum urmează:
Figura 4.3.2.2.1.Localizare puncte de prelevare probe de apă
S-au luat în considerare valorile medii multianuale ale concentraţiilor indicatorilor
determinaţi în perioada 2005-2009.
42

Punctele de prelevare (Figura 4.3.2.2.1.) au fost următoarele :
Dunăre şi braţe : Aval Izmail, Aval Reni, Ceatal Chilia, Ceatal Sf. Gheorghe, Cotu
Pisicii, Periprava, Sf.Gheorghe, Sulina
Canale: Crişan Caraorman, Litcov, Lopatna, Şontea
Lacuri: Cuibul cu Lebede, Erenciuc, Fortuna, Merhei, Miazăzi, Nebunu, Somova,
Uzlina, Iacub, Isacova, Roşu, Rotundu şi Roşuleţ.
Indicatorii analizaţi au fost grupaţi în funcţie de clasificarea din anexa C, Elemente şi
standarde de calitate chimice şi fizico-chimice în apă, tabelul nr.6, din Normativul
161/2006:
Regimul de acidifiere: pH;
Regimul oxigenului:oxigen dizolvat, consum biochimic de oxigen la 5 zile,
indice de permanganat ;
Nutrienţi: azot amoniacal, azotul din azotiţi, azotul din azotaţi, azotul total,
ortofosfaţi solubili, fosfor total, clorofila ,, a” ;
Salinitate: conductivitate, cloruri, sulfaţi, calciu, magneziu, sodiu;
Poluanţi de origine naturală: crom, cupru, zinc, arsen, plumb, cadmiu, fier,
mangan, nichel, mercur ;
Alţi poluanţi chimici relevanţi: pesticide organoclorurate (lindan, pp‟ DDT),
PCB-uri.
Analizele fizico-chimice au fost efectuate în laboratorul de chimie al Instututului
Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea, laborator acreditat în conformitate
cu SR EN ISO/CEI 17025: 2005, de către Asociaţia de Acreditare din România, RENAR.
Metodele utilizate sunt clasificate în: determinări potenţiometrice, determinări
spectrometrice de absorbţie moleculară, determinări volumetrice, determinări
spectrometrice de absorbţie atomică cu vapori reci (mercur), determinări prin spectrometrie
de masă cu plasmă cuplată inductiv, determinări prin cromatografia de gaze.
Analizele de fitoplancton, zoobentos şi zooplancton au fost efectuate în cadrul
laboratorului de hidrobiologie al Instututului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării
Tulcea.
4.3.2.2.1. Regimul de acidifiere
4.3.2.2.1.1.pH
4.3.2.2.1.1.1. Dinamica multianuală a pH-ului (lacuri)
În anul 2009, pH–ul lacurilor din RBDD se află în domeniul de pH cu valori cuprinse
între 8.10 şi 8.41, excepţie făcând lacul Somova şi Rotundu, unde pH-ul a avut valori de
8.75, respectiv 8.60. În anul 2007, s-au înregistrat cele mai mari valori ale pH-ului. Valorile
minime ale pH-ului s-au obţinut în anul 2005.
43

O2, mgO2/l
pH
Fig. 4.3.2.2.1.1.1. Dinamica multianuală a pH-ului (lacuri)
Lacuri
9,0
7,5
6,0
4,5
3,0
1,5
0,0
Cuibul cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.II de calit. Cls.II de calit.
4.3.2.2.2. Regimul oxigenului
4.3.2.2.2.1. Oxigen dizolvat
Oxigenul dizolvat din apele de suprafaţă, a fost determinat prin metoda iodometrică.
4.3.2.2.2.1.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (lacuri)
Concentraţiile de oxigen dizolvat din lacurile din Delta Dunării au valori
corespunzătoare clasei I de calitate, respectiv stare ecologică foarte bună, excepţie făcând
valorile determinate din lacul Miazăzi (2007, 2008), Erenciuc, 2006, Iacub (2006, 2008,
2009), Cuibul cu Lebede (2009) care încadrează lacurile în clasa a II-a de calitate, Cuibul
cu Lebede, Erenciuc, Iacub în 2005, când valorile concentraţiilor determinate încadrează
lacurile în clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată).
Fig. 4.3.2.2.2.1.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (lacuri)
20,0
18,0
16,0
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
Cuibul cu
lebede
Lacuri
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.(min.)
44

mg CBO5/l
4.3.2.2.2.2. Consum biochimic de oxigen la 5 zile
4.3.2.2.2.2.1. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (lacuri)
În anul 2009, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate (Cuibul cu
Lebede, Fortuna, Miazăzi, Fortuna, Somova, Uzlina, Iacub), clasa a III-a de calitate
(Erenciuc, Isacova, Rotundu, Roşuleţ), clasa a IV-a de calitate (Merhei, şi Roşu).
Comparativ cu anul 2009, în anul 2008, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a II-a de
calitate (Erenciuc, Fortuna, Nebunu, Uzlina, Iacub, Roşuleţ), clasa a III-a de calitate (Cuibul
cu Lebede, Miazăzi, Somova şi Rotundu), clasa a IV-a de calitate (Merhei, Isacova şi
Roşu). În anul 2007, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a IV-a de calitate (Cuibul cu
lebede, Somova, Iacub, Isacova, Rotundu), clasa a III-a de calitate (Erenciuc, Fortuna,
Merhei, Uzlina, Roşuleţ) şi clasa a II-a de calitate (Miazăzi, Nebunu, Roşu). În anul 2006,
lacurile din RBDD se încadrează în general în clasa a II-a de calitate. În anul 2005, lacurile
din RBDD se încadrează în clasa I de calitate, excepţie făcând lacurile Iacub şi Rotundu
(clasa a II-a de calitate), Roşuleţ (clasa a III-a de calitate) şi Isacova, clasa a IV-a de
calitate.
Fig. 4.3.2.2.2.2.1. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (lacuri)
12,0
Lacuri
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.2.2.2.3. Indice de permanganat
4.3.2.2.2.3.1. Dinamica multianuală a indicelui de permaganat (lacuri)
În anul 2009, în funcţie de concentraţia indicelui de permanganat, lacurile din RBDD
se încadrează în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând lacul Fortuna, Uzlina, Iacub,
Isacova, Nebunu, care au valori corespunzătoare clasei I de calitate, Merhei, şi Somova cu
valori corespunzătoare clasei a III-a de calitate. În anul 2008, valorile indicelui de
permanganat încadrează lacurile din RBDD în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând
lacurile Miazăzi, Nebunu, Rotundu (clasa a III-a de calitate), Uzlina, clasa I de calitate.
Aceeaşi încadrare în clasa a II-a de calitate este şi în anul 2007, excepţie făcând lacurile
Erenciuc, Miazăzi, Nebunu, Uzlina, Iacub (clasa I de calitate), respectiv Cuibul cu lebede
clasa a III-a de calitate. În anii 2005-2006 s-au obţinut valori corespunzătoare claselor I şi a
45

mg N-NH4/l
IKMnO4, mgO2/l
II-a de calitate. În perioada 2005-2009, lacul Somova este singurul lac încadrat în clasa a
III-a de calitate.
Fig. 4.3.2.2.2.3.1. Dinamica multianuală a indicelui de permaganat (lacuri)
16,0
Lacuri
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
Cuibul cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.2.2.3. Nutrienţi
4.3.2.2.3.1. Azot amoniacal
4.3.2.2.3.1.1. Dinamica multianuală a azotului amoniacal (lacuri)
Concentraţia medie a azotului amoniacal are valori corespunzătoare clasei I de
calitate în anul 2009. Aceeaşi încadrare, respectiv clasa I de calitate, este corespunzătoare
şi pentru perioada 2006-2008, excepţie făcând lacul Somova în anul 2008, unde valoarea
determinată încadrează apa lacului in clasa a II-a de calitate. În anul 2005, valorile
concentraţiilor de azot amoniacal încadrează lacurile în clasa a II-a de calitate, stare
ecologică bună, excepţie făcând lacul Somova, clasa a II-a de calitate şi lacul Fortuna,
clasa I de calitate. Comparând valorile medii anuale ale concentraţiilor de azot amoniacal
determinate în anul 2009, cu valorile medii anuale ale concentraţiilor determinate în anul
2005, constatăm o scădere a acestor valori.
Fig. 4.3.2.2.3.1.1. Dinamica multianuală a azotului amoniacal (lacuri)
0,90
Lacuri
0,80
0,70
0,60
0,50
0,40
0,30
0,20
0,10
0,00
Cuibul cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
46

N-NO2 mg/l
4.3.2.2.3.2. Azotul din azotiţi
4.3.2.2.3.2.1. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (lacuri)
În anul 2009, în funcţie de concentraţia medie anuală a azotului din azotiţi, lacurile
din RBDD se încadrează în clasa I de calitate, excepţie făcând lacul Fortuna care se
încadrează în clasa a V-a de calitate, Isacova, Roşu, Roşulet clasa a IV-a de calitate. În
anul 2008, lacurile se încadrează în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună), excepţie
făcând lacul Fortuna (clasa a III-a de calitate) şi lacurile Miazăzi, Roşu şi Rotundu (clasa I
de calitate). În anul 2007, lacurile se încadrează în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând
lacurile Isacova, Roşu, Roşuleţ, Rotundu (clasa I de calitate) şi lacul Iacub (clasa a III-a de
calitate). În anul 2006, lacurile se încadrează în clasa a II-a de calitate, excepţie facând
lacul Uzlina (clasa a III-a de calitate). Anul 2005 este anul în care lacurile se încadrează în
clasa a IV-a de calitate, excepţie făcând lacurile Cuibul cu lebede, Erenciuc, Somova,
Roşu, Roşuleţ (clasa a III-a de calitate) şi lacul Nebunu (clasa a V-a de calitate).
Fig. 4.3.2.2.3.3.1. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (lacuri)
0,60
Lacuri
0,50
0,40
0,30
0,20
0,10
0,00
Cuibul cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.2.2.3.3. Azotul din azotaţi
4.3.2.2.3.3.1. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (lacuri)
În anul 2009, în funcţie de concentraţia medie anuală de azot din azotaţi, lacurile din
RBDD se încadrează în clasa I de calitate, excepţie făcând lacul Erenciuc (clasa a II-a de
calitate), Cuibul cu lebede, Fortuna, Uzlina, Iacub, Isacova (clasa a III-a de calitate). În anul
2008, azotul din azotaţi are valori corespunzătoare clasei a IV-a de calitate pentru lacurile
Fortuna, Miazăzi, Uzlina, Iacub, Isacova şi Roşuleţ, clasei a V-a de calitate pentru Cuibul
cu Lebede, Erenciuc, Nebunu, clasei a III-a de calitate pentru Merhei, clasei a II-a de
calitate pentru Roşu şi clasa I de calitate pentru Somova şi Rotundu. În anul 2007, azotul
din azotaţi are valori corespunzătoare clasei a II-a de calitate, excepţie făcând lacurile
Fortuna, Miazăzi, Nebunu şi Iacub, cu valori corespunzătoare clasei a III-a de calitate. În
anul 2005, lacurile se încadrează în clasa I de calitate.
47

mg Nt/l
mg N-NO3/l
Fig. 4.3.2.2.3.3.1. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (lacuri)
18,0
Lacuri
15,0
12,0
9,0
6,0
3,0
0,0
Cuibul cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somova Uzlina Iacub Isacova Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.2.2.3.4. Azotul total
4.3.2.2.3.4.1. Dinamica multianuală a azotului total (lacuri)
Concentraţia de azot total încadrează lacurile din RBDD, în 2009 în clasa I de
calitate (Merhei), clasa a II-a de calitate (Erenciuc, Iacub, Roşu, Rotundu, Roşuleţ), clasa a
III-a de calitate (Cuibul cu lebede, Miazăzi, Nebunu, Somova, Uzlina, Isacova), clasa a IV-a
de calitate (Fortuna). Concentraţia de azot total încadrează lacurile din RBDD, în 2008, în
clasa a III-a de calitate, excepţie făcând Cuibul cu lebede, Erenciuc, Nebunu (clasa a V-a
de calitate), Fortuna, Uzlina, Isacova, Roşuleţ (clasa a IV-a de calitate), Rotundu (clasa a
II-a de calitate). În anul 2007, toate lacurile s-au încadrat în clasa a III-a de calitate.
Fig. 4.3.2.2.3.4.1. Dinamica multianuală a azotului total (lacuri)
25,0
Lacuri
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
48

mg Pt/l
mg P-PO4/l
4.3.2.2.3.5 Ortofosfaţi solubili
4.3.2.2.3.5.1. Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (lacuri)
În funcţie de concentraţia medie anuală de fosfor dizolvat, lacurile din RBDD se
încadrează în 2009 în clasa I de calitate. Aceeaşi încadrare se observă şi în anii anteriori,
excepţie făcând Miazăzi în anul 2005 (clasa a II-a de calitate).
Fig. 2.2.2.2.3.5.1. Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (lacuri)
0,25
Lacuri
0,20
0,15
0,10
0,05
0,00
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.2.2.3.6. Fosfor total
4.3.2.2.3.6.1. Dinamica multianuală a fosforului total (lacuri)
Valorile mediilor anuale ale concentraţiilor de fosfor total, în 2009, încadrează
lacurile în clasa I de calitate. În anii 2006-2008, lacurile din RBDD se încadrează în clasa I
de calitate, excepţie făcând lacurile Cuibul cu lebede, Somova şi Rotundu (clasa a II-a de
calitate). În 2005, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate(excepţie
Cuibul cu lebede, clasa I de calitate).
Fig. 4.3.2.2.3.6.1. Dinamica multianuală a fosforului total (lacuri)
0,40
Lacuri
0,35
0,30
0,25
0,20
0,15
0,10
0,05
0,00
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
49

clorofila"a", ug/l
4.3.2.2.3.7. Clorofila ,, a”
4.3.2.2.3.7.1 Dinamica multianuală a clorofilei ,, a” (lacuri)
Concentraţia medie anuală a clorofilei ,,a”, încadrează lacurile în clasa I de calitate
(Merhei, Nebunu, Roşu, Rotundu), clasa a II-a de calitate (Fortuna, Miazăzi, Nebunu,
Uzlina, Iacub, Roşuleţ), clasa a III-a de calitate (Cuibul cu Lebede, Erenciuc, Isacova) şi
clasa a IV-a de calitate (Somova). În anul 2008. valorile medii anuale ale clorofilei ,,a” din
lacurile din RBDD încadrează lacurile în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând lacurile
Erenciuc şi Uzlina, a căror valori sunt corespunzătoare clasei I de calitate. Anul 2007 este
anul în care lacurile se încadrează în clasa a IV-a de calitate, excepţie făcând Cuibul cu
lebede (clasa a V-a de calitate) şi Nebunu (clasa I de calitate). În perioada 2005, lacurile se
încadrează în clasele I, a a II-a şi a III-a de calitate.
Fig. 4.3.2.2.3.7.1 Dinamica multianuală a clorofilei ,, a” (lacuri)
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
Cuibul
cu
lebede
Lacuri
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.2.2.4. Salinitate
4.3.2.2.4.1. Conductivitate
4.3.2.2.4.1.1. Dinamica multianuală a electroconductivităţii (lacuri)
Valorile medii anuale determinate pentru electroconductivitate în anul 2009, variază
în apele lacurilor între 360 µS/cm în lacul Nebunu şi 470 µS/cm în lacul Rotundu.
Comparând valorile cu anii anteriori, în anul 2009, valorile medii anuale ale
electroconductivităţii sunt mai mici.
50

Cl, mg/l
EC, µs/cm
Fig. 4.3.2.2.4.1.1. Dinamica multianuală a electroconductivităţii (lacuri)
500
Lacuri
400
300
200
100
0
Cuibul cu
lebede
Erenciuc Fortuna M erhei M iazazi Nebunu Somova Uzlina Iacub Isacova Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009
4.3.2.2.4.2. Cloruri
4.3.2.2.4.2.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cloruri (lacuri)
În anul 2009, concentraţiile medii anuale ale clorurilor încadrează lacurile din RBDD
în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând lacul Nebunu (clasa I de calitate). Aceeaşi
încadrare a fost facută şi în anul 2008. Între anii 2005-2007 dinamica este aceeaşi, cu
unele excepţii, şi anume: în anul 2005 lacurile Erenciuc şi Merhei se încadrează în clasa a
III-a de calitate, în anul 2006 lacurile: Cuibul cu lebede, Erenciuc, Merhei, Nebunu, Uzlina
şi Isacova corespund clasei I de calitate , tot în aceeaşi clasă se încadrează în anul 2007
lacurile Erenciuc, Fortuna, Uzlina şi Isacova.
Fig. 4.3.2.2.4.2.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cloruri (lacuri)
70
Lacuri
60
50
40
30
20
10
0
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
51

SO4, mg/l
4.3.2.2.4.3 Sulfaţi
4.3.2.2.2.2.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de sulfaţi (lacuri)
Valorile concentraţiilor de sulfaţi determinate, în anul 2009, din lacurile din Delta
Dunării sunt corespunzătoare clasei I de calitate, respectiv stare ecologică foarte bună. În
anul 2008, lacurile se încadrează tot în clasa I de calitate, excepţie făcând valorile
determinate în lacurile Nebunu, Uzlina, Rotundu, care se înscriu în clasa a II-a de calitate,
tot clasei I aparţin şi valorile obţinute în 2007. În anul 2006 concentraţiile medii de sulfaţi
înscriu apele în clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată), excepţie făcând lacurile
Cuibul cu lebede şi Isacova care se înscriu în clasa a II-a de calitate. În anul 2005 mediile
anuale din probele de apă sunt corespunzătoare clasei I de calitate excepţie făcând în
2005 Fortuna, Merhei, Miazăzi, Uzlina, Iacub, Rotundu şi Roşuleţ, toate acestea
încadrându-se în clasa a II-a de calitate.
Fig. 4.3.2.2.2.2.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de sulfaţi (lacuri)
200
Lacuri
150
100
50
0
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.2.2.4.4. Calciu
4.3.2.2.4.4.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de calciu (lacuri)
Concentraţia medie anuală a calciului are valori corespunzătoare clasei I de calitate
în anul 2009. În anul 2008, cât şi 2005-2006, valorile sunt corespunzătoare clasei a II-a de
calitate excepţie făcând lacul Merhei, Miazăzi, Nebunu şi Isacova în anul 2008, unde
valoarea determinată încadrează apa lacului in clasa I de calitate şi în 2005 şi 2006
Erenciuc (tot clasa I de calitate). Apa din lacul Somova în 2006 se încadrează în clasa a IIIa
de calitate. În 2007, valorile concentraţiilor de calciu încadrează lacurile în clasa I de
calitate, stare ecologică foarte bună, excepţie făcând în 2007 Iacub ce aparţin clasei a II-a
de calitate.
52

Mg, mg/l
Ca, mg/l
Fig. 4.3.2.2.4.4.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de calciu (lacuri)
120
Lacuri
100
80
60
40
20
0
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.2.2.4.5. Magneziu
4.3.2.2.4.5.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de magneziu (lacuri)
Concentraţiile medii anuale determinate pentru magneziu încadrează apa din
lacurile din Delta Dunării în clasa a II-a de calitate stare ecologică bună atât în 2009 cât şi
în perioada 2005-2008, excepţie făcând lacurile Nebunu în 2005, Cuibul cu lebede în 2006,
Isacova şi Rotundu în 2007 unde concentraţiile determinate încadrează apa in clasa I de
calitate, stare ecologică foarte bună.
Fig. 4.3.2.2.4.5.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de magneziu (lacuri)
50
Lacuri
40
30
20
10
0
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
53

Na, mg/l
4.3.2.2.4.6. Sodiu
4.3.2.2.4.6.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de sodiu (lacuri)
În anul 2009, în funcţie de concentraţia medie anuală de sodiu, lacurile din RBDD se
încadrează în clasa I de calitate, excepţie făcând lacurile Roşu, Rotundu, Roşuleţ care se
încadrează în clasa a II-a de calitate. În anul 2008 concentraţiile medii anuale determinate
pentru sodiu încadrează apa din lacurile din Delta Dunării în clasa a II-a de calitate stare
ecologică bună, excepţie făcând lacurile Fortuna, Miazăzi, Merhei, Nebunu ale căror valori
încadrează apa în clasa I de calitate, aceiaşi dinamică se observă şi între anii 2005-2007,
doar că de această dată excepţie fac lacurile Erenciuc, Fortuna, Miazăzi, Nebunu şi
Rotundu în anul 2007, şi Erenciuc în anul 2005. În anul 2006 valorile obţinute încadreză
apa în clasa I de calitate cu unele excepţii: lacurile Somova, Roşu şi Roşuleţ care aparţin
clasei a II-a de calitate, stare ecologică bună.
Fig. 4.3.2.2.4.6.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de sodiu (lacuri)
50
Lacuri
40
30
20
10
0
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.2.2.5. Poluanţi de origine naturală
4.3.2.2.5.1. Crom
4.3.2.2.5.1.1. Dinamica multianuală a concentratiei de crom (lacuri)
În anul 2009, lacurile din RBDD se încadrează în clasa I de calitate. În anul 2008,
lacurile din RBDD se încadrează în clasa I de calitate dupa valorile medii ale concentraţiei
de crom total. În anul 2007, lacurile se încadrează în clasa a V-a de calitate, excepţie
făcând lacurile Merhei, Somova, Erenciuc, Iacub (clasa a IV-a de calitate), Roşu (clasa a IIa
de calitate), Miazăzi clasa I de calitate.
54

Cr, ug/l
Fig. 4.3.2.2.5.1.1. Dinamica multianuală a concentratiei de crom (lacuri)
800
Lacuri
700
600
500
400
300
200
100
0
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.2.2.5.2. Cupru
4.3.2.2.5.2.1. Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (lacuri)
În funcţie de valorile medii ale concentraţiei de cupru, lacurile din RBDD se
încadrează în anul 2009 în clasa I de calitate, excepţie făcând Fortuna, Isacova, Roşu,
Rotundu (clasa a II-a de calitate), Erenciuc (clasa a III-a de calitate), Uzlina şi Roşuleţ
(clasa a IV-a de calitate). În funcţie de valorile medii ale concentraţiei de cupru, lacurile din
RBDD se încadrează în anul 2008 în clasa I de calitate, excepţie făcând lacurile Nebunu,
Roşuleţ (clasa a II-a de calitate), Iacub (clasa a III-a de calitate) şi Rotundu, clasa a IV-a de
calitate. În 2006 şi 2007, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a V-a de calitate,
excepţie făcând lacurile Erenciuc, Miazăzi, Uzlina, Isacova (clasa a IV-a de calitate). În
anul 2005, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a IV-a de calitate, excepţie făcând
lacurile Cuibul cu Lebede, Fortuna, Miazăzi, Rotundu (clasa a III-a de calitate).
Fig. 4.3.2.2.5.2.1. Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (lacuri)
55

Zn, ug/l
Cu, ug/l
200
Lacuri
150
100
50
0
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.2.2.5.3. Zinc
4.3.2.2.5.3.1. Dinamica multianuală a concentratiei de zinc (lacuri)
În anul 2009, valorile medii anuale ale concentraţiei de zinc total încadrează lacurile
în clasa I de calitate, excepţie făcând lacurile Merhei, isacova (clasa a II-a de calitate).
Comparativ cu 2009, în perioada 2005-2008, lacurile se încadrează în clasa I de calitate.
Fig. 4.3.2.2.5.3.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de zinc (lacuri)
200
Lacuri
150
100
50
0
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.2.2.5.4. Arsen
4.3.2.2.5.4.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de arsen (lacuri)
În anul 2009, ca şi în 2008, lacurile din RBDD se încadrează în clasa a II-a de
calitate, excepţie făcând Cuibul cu Lebede (clasa a III-a de calitate). În anul 2007, lacurile
se încadrează în clasa I de calitate, excepţie făcând lacurile Erenciuc, Somova, Rotundu
(clasa a II-a de calitate).
56

Pb, ug/l
As, ug/l
Fig. 4.3.2.2.5.4.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de arsen (lacuri)
30
Lacuri
25
20
15
10
5
0
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.2.2.5.5. Plumb
4.3.2.2.5.5.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de plumb (lacuri)
În anul 2009, lacurile din RBDD, se încadrează în funcţie de concentraţia de plumb
în clasa I de calitate, excepţie făcând Isacova (clasa a II-a de calitate), Cuibul cu lebede,
Uzlina, Iacub (clasa a III-a de calitate). Valorile mediilor anuale ale concentraţiilor de plumb
încadrează lacurile din Delta Dunării în anul 2008 în clasa I de calitate (stare ecologică
foarte bună), excepţie făcând lacurile Roşuleţ, Uzlina şi Somova ale căror valori incadrează
apa acestor lacuri în clasa a II-a de calitate. În anii 2006 şi 2007, valorile medii anuale ale
concentraţiilor de plumb încadrează apa în clasa a V-a de calitate, excepţie făcând lacurile
Isacova (2007), Merhei (2007) şi Cuibul cu Lebede (2006), ale căror valori de concentraţie
încadrează apa în clasa a IV-a de calitate. In anul 2005 valorile medii anuale ale
concentraţiilor de plumb încadrează lacurile în clasa a IV-a de calitate, cu o singură
excepţie, lacul Isacova ale cărui valori de concentraţie încadrează apa în clasa a III-a de
calitate (stare ecologică moderată). In anul 2005 se înregistrează o variaţie a
concentraţiilor medii anuale ce încadrează lacurile din RBDD în clasele a III-a, a IV-a şi a
V-a de calitate.
Fig. 4.3.2.2.5.5.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de plumb (lacuri)
500
Lacuri
400
300
200
100
0
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
57

Cd, ug/l
4.3.2.2.5.6. Cadmiu
4.3.2.2.5.6.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (lacuri)
Valorile mediilor anuale ale concentraţiilor de cadmiu încadrează lacurile din Delta
Dunării în anul 2009 şi în 2008 în clasa a V-a de calitate (stare ecologica foarte proastă).
Aceeaşi încadrare o găsim şi in anii 2005-2007, excepţie făcând lacurile Rotundu (2006,
2005), Somova (2006 şi 2005) şi Roşuleţ (2005) când valorile mediilor anuale ale
concentraţiilor de cadmiu încadrează lacurile în clasa a IV-a de calitate.
Fig. 4.3.2.2.5.6.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (lacuri)
30
Lacuri
25
20
15
10
5
0
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.2.2.5.7. Fier
4.3.2.2.5.7.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (lacuri)
În anul 2009, lacurile din RBDD se încadrează, în funcţie de concentraţia medie
anuală de fier, în clasa I de calitate (Cuibul cu Lebede, Somova, Roşu), clasa a II-a de
calitate (Erenciuc, Miazăzi, Uzlina, Iacub, Isacova), clasa a III-a de calitate (Fortuna,
Merhei, Nebunu, Rotundu, Roşuleţ). Starea ecologică a apei lacurilor Deltei Dunarii în anul
2008 este una moderată corespunzătoare clasei a III-a de calitate, excepţie făcând lacurile
Roşuleţ, Isacova, Uzlina şi Fortuna unde, valorile medii anuale ale concentraţiilor de fier
încadrează apa acestor lacuri în clasa a IV-a de calitate (stare ecologică proastă), iar în
lacul Iacub valorile medii ale concentraţiilor de fier încadrează apa acestui lac în clasa a V-
a de calitate (stare ecologică foarte proastă). In anii 2006 şi 2007 se înregistrează o
variaţie a valorilor mediilor multianuale ale concentraţiilor de fier ce încadrează lacurile din
RBDD în primele trei clase de calitate şi anume: clasa I – Roşuleţ (2006 şi 2007), Merhei
(2007), Erenciuc (2006 şi 2007) şi Cuibul cu Lebede (2007), clasa a II-a – Rosu (2007),
Iacub (2007), Somova (2007), Miazazi (2007), Fortuna (2007), Rotundu (2006) şi clasa a
III-a – Rotundu (2007), Isacova (2007), Uzlina (2007), Nebunu (2006 şi 2007) şi Cuibul cu
Lebede (2006). In 2005, se înregistrează o variaţie a concentraţiilor medii anuale de fier ce
încadrează lacurile din RBDD în clasele a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate.
58

Mn, ug/l
Fe, ug/l
Fig. 4.3.2.2.5.7.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (lacuri)
3500
Lacuri
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.2.2.5.8. Mangan
4.3.2.2.5.8.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (lacuri)
În anul 2009, lacurile din RBDD se încadrează în clasa I de calitate, excepţie făcând
lacul Isacova, cu valori corespunzătoare clasei a II-a de calitate. Valorile mediilor anuale
ale concentraţiilor de mangan încadrează lacurile Deltei Dunării în anul 2008 în clasa a IIIa
de calitate (stare ecologică moderată). Intre anii 2005-2007 starea ecologică a apelor
lacurilor din RBDD se încadrează de asemenea în clasa a III-a de calitate, excepţie făcând
anul 2006, când în lacul Iacub s-au înregistrat valori medii ale concentraţiilor de mangan ce
încadrează apa acestui lac în clasa a IV-a de calitate (stare ecologică proastă).
Fig. 4.3.2.2.5.8.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (lacuri)
500
Lacuri
400
300
200
100
0
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
59

Ni, ug/l
4.3.2.2.5.9. Nichel
4.3.2.2.5.9.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (lacuri)
Valorile mediilor anuale ale concentraţiilor de nichel încadrează lacurile din Delta
Dunării în anul 2009 în clasa I de calitate (Roşuleţ), clasa a II-a de calitate (Somova), în
clasa a III-a de calitate (Erenciuc, Nebunu, Uzlina, Iacub, Isacova, Roşu, Rotundu), în
clasa a IV-a de calitate (Cuibul cu Lebede), clasa a V-a de calitate (Fortuna, Miazăzi).
Valorile mediilor anuale ale concentraţiilor de nichel încadrează lacurile din Delta Dunării în
anul 2008 în clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată), excepţie făcând lacurile
Rotundu, Iacub şi Fortuna ale căror valori încadrează apa în clasa a II-a de calitate. În anul
2007, valorile medii anuale ale concentraţiilor de nichel, încadrează lacurile din RBDD în
clasa a V-a de calitate (stare ecologică foarte proastă) cu mici excepţii.
Fig. 4.3.2.2.5.9.1. Dinamica multianuală a concentratiei de nichel (lacuri)
600
Lacuri
500
400
300
200
100
0
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.2.2.5.10. Mercur
4.3.2.2.5.10.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de mercur (lacuri)
Valorile concentraţiilor medii de mercur încadrează lacurile din RBDD în clasa a II-a
de calitate, excepţie facând lacurile Erenciuc, Fortuna, Nebunu; somova, Iacub, Isacova,
Rotundu, Roşuleţ (clasa a III-a de calitate). Lacurile din RBDD se încadrează în clasa I de
calitate atât în anul 2008 cat şi 2006-2007.
60

Lindan, ug/l
Hg, ug/l
Fig. 4.3.2.2.5.10.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de mercur (lacuri)
0,06
Lacuri
0,05
0,04
0,03
0,02
0,01
0,00
Cuibul
cu
lebede
Erenciuc Fortuna Merhei Miazazi Nebunu Somov a Uzlina Iacub Isacov a Rosu Rotundu Rosulet
2006 2007 2008 2009
4.3.2.2.6. Alţi poluanţi chimici relevanţi
4.3.2.2.6.1. Pesticide organoclorurate
4.3.2.2.6.1.1. Lindan
4.3.2.2.6.1.1.1.Dinamica multianuală a concentraţiei de lindan (gamma HCH ) (lacuri)
Lindanul determinat din lacurile din RBDD nu depăşeşte standardul de calitate de
0.02 µg/l.
Fig. 4.3.2.2.6.1.1.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de lindan (gamma HCH)
(lacuri)
Lacuri
0.020
0.018
0.016
0.014
0.012
0.010
0.008
0.006
0.004
0.002
0.000
Cuibul
cu
lebede
Fortuna Miazazi Somova Iacub Rosu Rosulet
2005 2006 2007 2008
61

pp'DDT, ug/l
4.3.2.2.6.1.2. pp’ DDT
4.3.2.2.6.1.2.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de pp’ DDT (lacuri)
Concentraţiile medii anuale de pp‟ DDT sunt, în anul 2009, sub limita de detecţie a
aparatului.
Fig. 4.3.2.2.6.1.2.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de pp’ DDT (lacuri)
Lacuri
0.010
0.009
0.008
0.007
0.006
0.005
0.004
0.003
0.002
0.001
0.000
Cuibul cu lebede
Erenciuc
Fortuna
Merhei
Miazazi
Nebunu
Somova
Uzlina
Iacub
Isacova
Rosu
Rotundu
Rosulet
2005 2006 2007 2008
4.3.2.2.6.2. PCB-uri
În anii 2007 şi 2008, s-au făcut determinări de PCB-uri (compuşi bifenilici
policloruraţi), respectiv PCB 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180. Valorile concentraţiilor
determinate sunt sub limita de detecţie a aparatului.
4.3.3. Starea fluviului Dunărea
4.3.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
4.3.4.1. Regimul de acidifiere
4.3.4.1.1. pH
4.3.4.1.1.1. Dinamica multianuală a pH-ului (Dunăre şi braţe)
Domeniul optim de pH este cuprins între 6.5 şi 8.5. Valorile medii anuale ale pH-ului
se încadrează în acest domeniu, exceptie făcând Cotul Pisicii în anul 2009 şi Aval Izmail în
anul 2007.
62

pH
pH
Fig. 4.3.4.1.1.1. Dinamica multianuală a pH-ului (Dunăre şi braţe)
9,0
Dunare
7,5
6,0
4,5
3,0
1,5
0,0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
Sf .Gheorghe
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.II de calit. Cls.II de calit.
4.3.4.1.1.2. Dinamica multianuală a pH-ului (canale)
Apa canalelor din RBDD păstrează aceeaşi variaţie ca şi braţele, cu maxime în
2007 şi minime în 2005. În anul 2007, apa canalelor Litcov şi Lopatna au valori ale pH-ului
ce depăşesc valoarea maximă a domeniului de pH.
Fig. 4.3.4.1.1.2. Dinamica multianuală a pH-ului (canale)
9,0
Canale
7,5
6,0
4,5
3,0
1,5
0,0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.II de calit. Cls.II de calit.
63

O2, mgO2/l
O2, mgO2/l
4.3.4.2. Regimul oxigenului
4.3.4.2.1. Oxigen dizolvat
4.3.4.2.1.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (Dunăre şi braţe)
Concentraţiile medii anuale determinate pentru oxigenul dizolvat, în dinamică
multianuală, din probele de Dunăre, au valori corespunzătoare clasei a II-a de calitate
(stare ecologică bună) atât în anul 2009 cât şi în anii anteriori.
Fig. 4.3.4.2.1.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (Dunăre şi braţe)
16,0
Dunare
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.(min.)
4.3.4.2.1.1. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat din apa (canale)
În anul 2009, concentraţia medie anuală de oxigen dizolvat încadrează apa din
canale în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună), aceeaşi încadrare fiind valabilă şi
în anii 2007 şi 2008. În anul 2005 concentraţiile medii anuale determinate pentru oxigenul
dizolvat, încadrează apa canalelor în clasa a III-a de calitate respectiv stare ecologică
moderată. Tot în clasa a III-a de calitate se încadrează şi apa canalelor Litcov şi Lopatna în
anul 2006.
Fig. 4.3.4.2.1.2. Dinamica multianuală a oxigenului dizolvat (canale)
14,0
Canale
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.(min.)
64

mg CBO5/l
mg CBO5/l
4.3.4.2.2. Consumul biochimic de oxigen la 5 zile
4.3.4.2.2.1. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (Dunăre şi
braţe)
Concentraţiile medii anuale ale consumului biochimic de oxigen la 5 zile are valori
ce încadrează apa de suprafaţă din Dunăre, în anul 2009 în clasa a II-a de calitate,
excepţie făcând valorile determinate la Cotul Pisicii şi Aval Izmail, unde s-au determinat
valori corespunzătoare clasei a III-a de calitate. În anii 2006, 2007 şi 2008 Dunărea şi
braţele acesteia se încadrează în clasa a II-a de calitate, cu mici exceptii şi anume Cotul
Pisicii (2006 şi 2007) şi Aval Reni (2007), când s-au obţinut valori corespunzătoare clasei a
III-a de calitate.
Fig. 4.3.4.2.2.1. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen
(Dunăre şi braţe)
10,0
Dunare
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
Sf .Gheorghe
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.2.2.2. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (canale)
În 2009, valorile concentraţiilor de consum biochimic de oxigen la 5 zile, încadrează
apa canalelor din RBDD în clasa a III-a de calitate, doar apa canalului Lopatna încadrânduse
în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună). În anii 2005, 2006, 2007 şi 2008
canalele din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând canalele
Crişan-Caraorman (2007 şi 2008) şi Litcov (2007).
Fig. 4.3.4.2.2.2. Dinamica multianuală a consumului biochimic de oxigen (canale)
10,0
Canale
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
65

IKMnO4, mgO2/l
IKMnO4, mgO2/l
4.3.4.2.3. Indice de permanganat
4.3.4.2.3.1. Dinamica multianuală a indicelui de permanganat (Dunăre şi braţe)
În anul 2009, valorile concentraţiilor indicelui de permanganat exprimat în mg O 2 /l,
încadrează apa Dunării şi braţelor acesteia în clasa I de calitate. În anii anteriori, valorile
indicelui de permanganat încadrează apa Dunării şi braţelor acesteia în clasa I de calitate,
excepţie făcând Cotul Pisicii în 2008 (clasa a II-a de calitate) şi 2006 (clasa a III-a de
calitate), în clasa a II-a de calitate încadrându-se de asemenea în 2005, Ceatal Sf.
Gheorghe, în 2006 Cotul Pisicii şi Sf. Gheorghe, iar în 2008 Aval Izmail, Ceatal Chilia,
Ceatal Sf. Gheorghe, Periprava şi Sulina.
Fig. 4.3.4.2.3.1. Dinamica multianuală a indicelui de permanganat (Dunăre şi braţe)
16,0
Dunare
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.2.3.2. Dinamica multianuală a indicelui de permanganat (canale)
În anul 2009, canalele din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate, excepţie
făcând Lopatna şi Şontea ale căror valori încadrează apa acestor canale în clasa I de
calitate. În anii anteriori, indicele de permanganat are valori corespunzătoare claselor I şi a
II-a de calitate.
Fig 4.3.4.2.3.2. Dinamica multianuală a indicelui de permanganat (canale)
10,0
Canale
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
66

mg N-NH4/l
mg N-NH 4 /l
4.3.4.3. Nutrienţi
4.3.4.3.1. Azot amoniacal
4.3.4.3.1.1. Dinamica multianuală a azotului amoniacal (Dunăre şi braţe)
În anul 2009, valorile concentraţiilor de azot amoniacal determinate din punctele de
prelevare selectate, au valori corespunzătoare clasei I de calitate, respectiv stare ecologică
foarte bună. Aceeaşi dinamică este observată şi în anii 2006, 2007 şi 2008 cu o singură
excepţie şi anume Aval Reni în anul 2006. În anul 2005 valorile determinate pentru azot
amoniacal sunt valori corespunzătoare claselor I şi a II-a de calitate.
Fig. 4.3.4.3.1.1. Dinamica multianuală a azotului amoniacal (Dunăre şi braţe)
0,90
0,80
0,70
0,60
0,50
0,40
0,30
0,20
0,10
0,00
Dunare
Cotul Pisicii Aval Izmail Aval Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf.Gheorghe
Periprava Sf.Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.3.1.1. Dinamica multianuală a azotului amoniacal (canale)
Concentraţiile medii determinate în anul 2009 din apa canalelor Deltei Dunării, au
valori corespunzătoare clasei I de calitate. Aceeaşi încadrare se constată şi în anii anteriori
şi anume 2006, 2007 şi 2008. În anul 2005, azotul amoniacal are valori corespunzătoare
clasei a II-a de calitate.
Fig. 4.3.4.3.1.2. Dinamica multianuală a azotului amoniacal din apa (canale)
0,90
0,80
0,70
0,60
0,50
0,40
0,30
0,20
0,10
0,00
Canale
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
67

N-NO2 mg/l
mg N-NO2 /l
4.3.4.3.2. Azotul din azotiţi
4.3.4.3.2.1. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (Dunăre şi braţe)
Valorile medii determinate pentru azotul din azotiţi în anul 2009 încadrează apa din
Dunăre şi braţe în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând Periprava şi Sf. Gheorghe (clasa
a III-a de calitate) şi Sulina (clasa a IV-a de calitate). În anii 2006, 2007 şi 2008 valorile
determinate sunt valori corespunzătoare clasei a II-a de calitate, (stare ecologică bună),
excepţie făcând în 2006 Aval Reni şi Sf. Gheorghe. Valorile determinate în anul 2005 sunt
valori corespunzătoare clasei a IV-a şi respectiv a V-a de calitate.
Fig. 4.3.4.3.2.1. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (Dunăre şi braţe)
0,50
Dunare
0,40
0,30
0,20
0,10
0,00
Cotul Pisicii Aval Izmail Aval Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf.Gheorghe
Periprava Sf.Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.3.2.2. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (canale)
În anul 2009, valorile concentraţiilor determinate pentru azotul din azotiţi, încadrează
apa canalelor din RBDD în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună), cu o singură
excepţie şi anume canalul Lopatna ale cărui valori de concentraţie încadrează apa acestui
canal în clasa a IV-a de calitate. În anii 2006, 2007 şi 2008, s-a obţinut aceeaşi încadrare
cu mici excepţii şi anume apa canalului Lopatna ale căror valori de concentraţie încadrează
apa acestuia în anii 2007 şi 2008 în clasa a IV-a de calitate. În anul 2005 valorile
determinate pentru toate canalele sunt corespunzătoare clasei a IV-a de calitate (stare
ecologică proastă).
Fig. 4.3.4.3.2.2. Dinamica multianuală a azotului din azotiţi (canale)
0,21
Canale
0,18
0,15
0,12
0,09
0,06
0,03
0,00
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
68

mg N-NO3/l
mg N-NO3/l
4.3.4.3.3. Azotul din azotaţi
4.3.4.3.3.1. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (Dunăre şi braţe)
În anul 2009, valorile medii ale concentraţiilor de azot din azotaţi sunt
corespunzătoare claselor a III-a, a IV-a şi chiar a V-a de calitate. Comparând anii 2005,
2006, 2007 şi 2008 se observă o creştere a concentraţiilor de azot din azotaţi, în anul 2008
obţinându-se valori corespunzătoare clasei a V-a de calitate (stare ecologică foarte
proastă).
Fig. 4.3.4.3.3.1. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (Dunăre şi braţe)
25,0
Dunare
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
Cotul Pisicii Aval Izmail Aval Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf.Gheorghe
Periprava Sf.Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.3.3.2. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (canale)
În ceea ce priveşte valorile medii anuale ale concentraţiei de azot din azotaţi
obţinute în anul 2009 în apa canalelor, acestea se încadrează în clasa a III-a de calitate,
respectiv stare ecologică moderată. În anii anteriori, se observă ca apa tuturor canalelor în
anul 2005 se încadra în clasa I de calitate, iar în anii următori, 2006, 2007 şi 2008, valorile
concentraţiilor de azot din azotaţi obţinute, încadrează apa canalelor în clasele a II-a, a IIIa
şi chiar a IV-a (canalul Şontea în 2007) şi a V-a (canalul Şontea în 2008) de calitate.
Fig. 4.3.4.3.3.2. Dinamica multianuală a azotului din azotaţi (canale)
14,0
Canale
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
69

mg Nt/l
mg Nt/l
4.3.4.3.4. Azotul total
4.3.4.3.4.1. Dinamica multianuală a azotului total (Dunăre şi braţe)
Concentraţia medie anuală a azotului total determinat din probele de apă în anul
2009, încadrează apa Dunării şi a braţelor acesteia în clasele a III-a, a IV-a şi a V-a de
calitate (stare ecologică moderată, proastă şi foarte proastă). Valorile concentraţiilor de
azot total determinate în anul 2008 încadrează apa Dunării şi a braţelor acesteia în clasa a
V-a de calitate, excepţie făcând Aval Reni (clasa a II-a de calitate) şi Cotul Pisicii (clasa a
IV-a de calitate). Comparativ, în anul 2007, apele sunt încadrate în clasa a III-a de calitate,
excepţie făcând Cotul Pisicii şi Periprava (clasa a V-a de calitate) şi Ceatal Chilia (clasa a
IV-a de calitate).
Fig. 4.3.4.3.4.1. Dinamica multianuală a azotului total (Dunăre şi braţe)
35,0
Dunare
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
Cotul Pisicii Aval Izmail Aval Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf.Gheorghe
Periprava Sf.Gheorghe Sulina
2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.3.4.2. Dinamica multianuală a azotului total (canale)
În anul 2009, apa canalelor din RBDD se încadrează în clasa a III-a de calitate În
anii 2007 şi 2008, valorile concentraţiilor medii anuale de azot total încadrează apa
canalelor în clasa a III-a de calitate, excepţie făcând canalul Lopatna în 2008 (clasa a IV-a
de calitate) şi canalul Şontea în 2007 (clasa a IV-a de calitate).
Fig. 4.3.4.3.4.2. Dinamica multianuală a azotului total (canale)
14,0
Canale
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
70

mg P-PO4/l
mg P-PO4/l
4.3.4.4.5. Ortofosfaţilor solubili
4.3.4.3.5.1. Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (Dunăre şi braţe)
Valoarea limită stabilită pentru clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună) pentru
ortofosfaţi solubili exprimaţi ca P-PO 4 -3 este de 0.2 mg P/L. Valorile concentratiilor medii
anuale obţinute în apa Dunării şi a braţelor ei, încadrează aceste ape în perioada 2005-
2009, în clasa I de calitate.
Fig. 4.3.4.3.5.1. Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (Dunăre şi braţe)
0,25
Dunare
0,20
0,15
0,10
0,05
0,00
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.3.5.2. Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (canale)
În perioada studiată, 2005-2009, apa canalelor din RBDD se încadrează în clasa I
de calitate.
Fig. 4.3.4.3.5.2. Dinamica multianuală a ortofosfaţilor solubili (canale)
0,25
Canale
0,20
0,15
0,10
0,05
0,00
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
71

mg Pt/l
mg Pt/l
4.3.4.3.6. Fosfor total
4.3.4.3.6.1. Dinamica multianuală a fosforului total (Dunăre şi braţe)
În anul 2009, valorile concentraţiilor de fosfor total încadrează apa Dunării şi a
braţelor acesteia în clasa I de calitate. Aceeaşi încadrare s-a obţinut şi în anii 2006, 2007 şi
2008. Valorile concentraţiilor de fosfor total in anul 2005, sunt valori corespunzătoare clasei
a III-a de calitate (excepţie Ceatal Chilia, Ceatal Sf. Gheorghe, Cotul Pisicii - clasa a II-a de
calitate).
Fig. 4.3.4.3.6.1. Dinamica multianuală a fosforului total (Dunăre şi braţe)
0,80
Dunare
0,70
0,60
0,50
0,40
0,30
0,20
0,10
0,00
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.3.6.2. Dinamica multianuală a fosforului total (canale)
În anul 2009, valorile concentraţiilor de fosfor total, încadrează apa din canale în
clasa I de calitate. Aceeaşi incadrare s-a obţinut şi în anii 2006-2008. În anul 2005, apa
canalelor se încadrează în clasa a II-a de calitate (stare ecologica buna).
Fig. 4.3.4.3.6.2. Dinamica multianuală a fosforului total (canale)
0,45
0,40
0,35
0,30
0,25
0,20
0,15
0,10
0,05
0,00
Canale
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
72

EC, µs/cm
EC, µs/cm
4.3.4.4. Salinitate
4.3.4.4.1. Conductivitate
4.3.4.4.1.1. Dinamica multianuală a electroconductivităţii (Dunăre şi braţe)
Valorile electroconductivităţii în anul 2009 variază în apele din braţele Dunării între
373 µS/cm în Sfântul Gheorghe şi 420 µS/cm în Aval Reni.
Fig. 4.3.4.4.1.1.Dinamica multianuală a electroconductivităţii (Dunăre şi braţe)
500
Dunare
400
300
200
100
0
Cotul Pisicii Aval Izmail Aval Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf.Gheorghe
2005 2006 2007 2008 2009
Periprava Sf.Gheorghe Sulina
4.3.4.4.1.2. Dinamica multianuală a electroconductivităţii (canale)
În anul 2009 valorile determinate ale electroconductivităţii variază în apele din
canale între 390 µS/cm în Crişan Caraorman şi Litcov şi 417µS/cm în Lopatna.
Fig. 4.3.4.4.1.2.Dinamica multianuală a electroconductivităţii din apa din canale
500
Canale
400
300
200
100
0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009
73

Cl, mg/l
Cl, mg/l
4.3.4.4.2. Cloruri
4.3.4.4.2.1. Dinamica multianuală a clorurilor (Dunăre şi braţe)
În anul 2009, valorile concentraţiilor de cloruri determinate în apa Dunării şi a
braţelor acesteia se încadrează în clasele I (Cotul Pisicii, Aval Izmail, Ceatal Sf. Gheorghe,
Periprava, Sf. Gheorghe) şi a II-a de calitate (Aval Reni, Ceatal Chilia, Sulina).
În perioada 2005-2008, concentraţiile de cloruri determinate din punctele de
prelevare selectate, au valori corespunzătoare clasei a II-a de calitate, respectiv stare
ecologică bună, cu anumite excepţii şi anume Cotul Pisicii (2007 şi 2008) şi Sf. Gheorghe
(2007), când s-au obţinut valori corespunzătoare clasei I de calitate respectiv stare
ecologică foarte bună.
Fig. 4.3.4.4.2.1.Dinamica multianuală a clorurilor (Dunăre şi braţe)
50
Dunare
40
30
20
10
0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.4.2.2. Dinamica multianuală a clorurilor (canale)
Concentraţiile medii anuale determinate pentru cloruri, din probele de apă din
canale, atât în anul 2009 cât şi în ceilalţi ani studiaţi 2005-2008, încadrează apa canalelor
în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună).
Fig. 4.3.4.4.2.2.Dinamica multianuală a clorurilor (canale)
50
Canale
40
30
20
10
0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
74

SO4, mg/l
4.3.4.2.2. Sulfaţi
4.3.4.2.2.1. Dinamica multianuală a sulfaţilor (Dunăre şi braţe)
În anul 2009 valorile medii determinate pentru sulfaţi încadrează apa din Dunăre şi
braţe în clasa I de calitate. Concentraţiile medii anuale determinate pentru sulfaţi în anii
2005, 2007 şi 2008 încadrează apa din Dunăre şi braţe în clasa I de calitate (stare
ecologică foarte bună), excepţie făcând Cotul Pisicii, Aval Izmail, Periprava şi Sf. Gheorghe
în anul 2005 şi Ceatal Sf. Gheorghe şi Sulina în anul 2008, când s-au înregistrat valori ale
concentraţiilor de sulfaţi mai mari de 60 mg/L, ceea ce încadrează această apă în clasa a
II-a de calitate, respectiv stare ecologică bună.
Fig. 4.3.4.2.2.1.Dinamica multianuală a sulfaţilor (Dunăre şi braţe)
200
Dunare
150
100
50
0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.2.2.2. Dinamica multianuală a sulfaţilor (canale)
În anul 2009, concentraţiile medii anuale din probele de apă din canale au valori
corespunzătoare clasei a III-a de calitate (stare ecologică moderată). Aceeaşi dinamică se
observă şi în perioada 2005-2008 când concentraţiile de sulfaţii din apă au valori
corespunzătoare clasei a III-a de calitate, respectiv stare ecologică moderată, cu o
excepţie şi anume canalul Litcov în 2007 cu o concentraţie medie a sulfaţilor ce încadrează
apa acestui canal în clasa a II-a de calitate.
Fig. 2.2.4.2.2.2.Dinamica multianuală a sulfaţilor (canale)
75

Ca, mg/l
SO4, mg/l
250
Canale
200
150
100
50
0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.4.4. Calciu
4.3.4.4.4.1. Dinamica multianuală a calciului (Dunăre şi braţe)
Valorile medii determinate pentru calciu în anul 2009 încadrează apa din Dunăre şi
braţe în clasa I de calitate, respectiv stare ecologică foarte bună, excepţie făcând Aval
Reni care corespunde clasei a II-a de calitate. În anul 2007 concentraţiile medii încadrează
apa din Dunăre în clasa I de calitate. In anii 2005, 2006 si 2008, concentraţiile de calciu
corespund clasei a II-a de calitate (stare ecologică bună), excepţie făcând în anul 2006
Ceatal Chilia, Ceatal Sf. Gheorghe şi Sf. Gheorghe, ale căror valori se înscriu în clasa a IIIa
de calitate (stare ecologică moderată).
Fig. 4.3.4.4.4.1.Dinamica multianuală a calciului (Dunăre şi braţe)
120
Dunare
100
80
60
40
20
0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.4.4.2. Dinamica multianuală a calciului (canale)
În anul 2009, concentraţiile medii anuale de calciu din probele de apă din canale au
valori corespunzătoare clasei I de calitate (stare ecologică foarte bună). Aceeaţi dinamică
se observă şi în anul 2007. În anii 2005, 2006 şi 2008 valorile concentraţiilor de calciu din
apa canalelor încadrează apa acestora în clasa a II-a de calitate.
Fig. 4.3.4.4.4.2.Dinamica multianuală a calciului (canale)
76

Mg, mg/l
Ca, mg/l
120
Canale
100
80
60
40
20
0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.4.5. Magneziu
4.3.4.4.5.1. Dinamica multianuală a magneziului (Dunăre şi braţe)
Valorile concentraţiilor medii determinate pentru magneziu în anul 2009, încadrează
apa din Dunăre şi braţe în clasele I (Cotul Pisicii, Aval Izmail, Ceatal Chilia şi Ceatal Sf.
Gheorghe) şi a II-a de calitate (Aval Reni, Periprava, Sf. Gheorghe şi Sulina). În perioada
2005-2008, concentraţiile medii de magneziu au valori ce încadrează apa Dunării şi a
braţelor în clasele I şi a II-a de calitate.
Fig. 4.3.4.4.5.1.Dinamica multianuală a magneziului (Dunăre şi braţe)
25
Dunare
20
15
10
5
0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
2005 2006 2007 2008 2009
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
4.3.4.4.5.2. Dinamica multianuală a magneziului (canale)\
Concentraţiile medii anuale determinate pentru magneziu în perioada 2005-2009,
încadrează apa din canale în clasa a II-a de calitate, respectiv stare ecologică bună.
Fig. 4.3.4.4.5.2.Dinamica multianuală a magneziului (canale)
77

Na, mg/l
Mg, mg/l
Canale
25
20
15
10
5
0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009
4.3.4.4.6. Sodiu
4.3.4.4.6.1. Dinamica multianuală a sodiului (Dunăre şi braţe)
Valorile concentraţiilor medii determinate pentru sodiu încadrează apa din Dunăre şi
braţe în clasa I de calitate stare ecologică foarte bună atât în 2009 cât şi în perioada 2006-
2008, excepţii făcând în anii: 2008 Sulina şi Ceatal Sf. Gheorghe, în 2007 Aval Reni,
Ceatal Chilia, Cotul Pisicii şi Sulina şi în 2006 Ceatal Chilia, Ceatal Sf. Gheorghe, Sf.
Gheorghe şi Sulina, în care valorile determinate încadrează apa din Dunăre şi braţe în
clasa a II-a de calitate. În 2005 valorile obţinute aparţin clasei a II-a de calitate.
Fig. 4.3.4.4.6.1.Dinamica multianuală a sodiului (Dunăre şi braţe)
35
Dunare
30
25
20
15
10
5
0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009
4.3.4.4.6.2. Dinamica multianuală a sodiului (canale)
În anul 2009 concentraţiile medii determinate pentru sodiu încadrează apa din
canale în clasa I de calitate, stare ecologică foarte bună. În perioada 2005-2008
concentraţiile determinate încadrează apa în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând în
anul 2006 Lopatna şi Şontea care aparţin clasei I de calitate.
Fig. 4.3.4.4.6.2.Dinamica multianuală a sodiului (canale)
78

Cr, ug/l
Na, mg/l
35,0
Canale
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009
4.3.4.5. Poluanţi toxici de origine naturală
4.3.4.5.1. Crom
4.3.4.5.1.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de crom (Dunăre şi braţe)
Valorile medii ale concentraţiei de crom încadrează apa Dunării în anul 2009 în
clasa I de calitate, excepţie făcând Ceatal Sf. Gheorghe (clasa a II-a de calitate) şi Sulina
(clasa a III-a de calitate). În anul 2008, valorile concentraţiilor de crom obţinute încadrează
apa Dunarii în clasa I de calitate cu excepţia punctelor Cotul Pisicii (clasa a III-a) şi Aval
Izmail (clasa a II-a de calitate). În anul 2007, în clasa a II-a de calitate se încadrează
Periprava, în clasa a III-a de calitate se încadrează Aval Izmail, în clasa a IV-a de calitate
se încadrează Aval Reni, Ceatal Chilia şi Sf.Gheorghe, iar în clasa a V-a se încadrează
Ceatal Sf.Gheorghe, Cotul Pisicii, Sulina.
Fig. 4.3.4.5.1.1. Dinamica multianuală a concentratiei de crom (Dunăre şi braţe)
400
Dunare
300
200
100
0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
79

Cr, ug/l
4.3.4.5.1.2. Dinamica multianuală a concentratiei de crom (canale)
În anul 2009, apa canalelor Dunării se încadrează în clasa I de calitate pentru
canalele Litcov şi Lopatna, clasa a III-a de calitate pentru canalul Şontea şi clasa a V-a de
calitate pentru Crişan Caraorman. În anul 2008, canalele din RBDD se încadrează în clasa
I de calitate (Litcov şi Şontea) şi în clasa a II-a de calitate (Crişan Caraorman şi Lopatna).
În anul 2007, canalele Crişan Caraorman şi Litcov se încadrează în clasa a IV-a de
calitate, Lopatna în clasa a III-a de calitate, iar Şontea în clasa a V-a de calitate
Fig. 4.3.4.5.1.2. Dinamica multianuală a concentratiei de crom (canale)
500
Canale
400
300
200
100
0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.5.2. Cupru
4.3.4.5.2.1. Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (Dunăre şi braţe)
În anul 2009, concentraţiile de cupru determinate în apa Dunării şi a braţelor,
încadrează apa în clasele I de calitate (Cotul Pisicii, Ceatal Sf. Gheorghe şi Sf. Gheorghe),
a II-a de calitate (Ceatal Chilia şi Sulina), a III-a de calitate (Aval Izmail) şi a IV-a de calitate
(Periprava). În funcţie de mediile anuale de cupru, în anul 2008, în clasa I de calitate se
încadrează Aval Izmail, Ceatal Chilia, Cotul Pisicii şi Sulina, în clasa a II-a de calitate se
încadrează Aval Reni, Ceatal Sf.Gheorghe, şi Sf. Gheorghe, iar în clasa a V-a de calitate
se încadrează Periprava. În anul 2007, apele se încadrează in clasa a IV-a de calitate,
excepţie făcând Ceatal Sf.Gheorghe (clasa a V-a de calitate). În anul 2006, concentratiile
de cupru determinate în apa Dunării şi a braţelor, încadrează apa în clasa a V-a de
calitate.
Fig. 4.3.4.5.2.1. Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (Dunăre şi braţe)
80

Cu, ug/l
Cu, ug/l
350
Dunare
300
250
200
150
100
50
0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.5.2.2. Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (canale)
În anul 2009, concentraţiile medii de cupru din apele canalelor, încadrează aceste
ape în clasa I de calitate, cu excepţia canalului Litcov (clasa a III-a de calitate).
În funcţie de concentraţia medie anuală de cupru, apa canalelor din RBDD se încadrează
în clasa I de calitate, excepţie făcând Lopatna (clasa a II-a de calitate). În anii 2006 şi 2007
apa canalelor din RBDD se încadrează în clasa a V-a de calitate, excepţie făcând Litcov şi
Lopatna (clasa a IV-a de calitate).
Fig. 4.3.4.5.2.2. Dinamica multianuală a concentratiei de cupru (canale)
180
Canale
150
120
90
60
30
0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.5.3. Zinc
4.3.4.5.3.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de zinc (Dunăre şi braţe)
81

Zn, ug/l
Zn, ug/l
Pe toata perioada studiată, 2005-2009, valorile concentraţiilor de zinc din apa
Dunării şi a braţelor, încadrează aceste ape în clasa I de calitate, cu o singură excepţie şi
anume în anul 2006, Aval Reni (clasa a II-a de calitate).
Fig. 4.3.4.5.3.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de zinc (Dunăre şi braţe)
200
Dunare
150
100
50
0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.5.3.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de zinc (canale)
Apa canalelor din RBDD se încadrează în clasa I de calitate, în toate punctele de
prelevare atât în 2009 cât şi în anii anteriori.
Fig. 4.3.4.5.3.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de zinc (canale)
200
Canale
150
100
50
0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.5.4. Arsen
4.3.4.5.4.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de arsen (Dunăre şi braţe)
Valorile concentraţiilor de arsen din apa Dunării şi a braţelor, încadrează aceste ape
în clasa a II-a de calitate, cu două excepţii şi anume Ceatal Chilia şi Periprava, ale căror
valori de concentraţie încadrează aceste ape în clasa a III-a de calitate. Arsenul determinat
în anul 2008, încadrează apa braţelor în clasa a II-a de calitate, excepţie făcând Sf.
82

As, ug/l
Gheorghe (clasa a III-a de calitate). În anul 2007 apa braţelor se încadrează în clasa I de
calitate, excepţie făcând Aval Reni (clasa a II-a de calitate).
Fig. 4.3.4.5.4.1. Dinamica multianuală a concentratiei de arsen (Dunăre şi braţe)
25
Dunare
20
15
10
5
0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.5.4.2. Dinamica multianuală a concentratiei de arsen (canale)
Valorile concentraţiilor de arsen din apa canalelor din RBDD încadrează aceste ape
în clasa a II-a de calitate, cu excepţia apelor canalului Lopatna, încadrate în clasa a III-a de
calitate. În anul 2008, apele canalelor din RBDD se încadrează în clasa a II-a de calitate în
funcţie de concentraţia medie anuală de arsen, excepţie făcând canalul Litcov (clasa a III-a
de calitate). În anul 2007, apa canalelor se încadrează în clasa I de calitate.
Fig. 4.3.4.5.4.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de arsen (Dunăre şi braţe)
83

As, ug/l
Canale
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.5.5. Plumb
4.3.4.5.5.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de plumb (Dunăre şi braţe)
Valorile mediilor anuale ale concentraţiilor de plumb încadrează apa Dunării în anul
2009 în toate cele cinci clase de calitate. Aceeaşi încadrare a acestor ape se observă şi
pentru perioada 2005-2008. În anul 2008, valorile mediilor anuale ale concentraţiilor de
plumb încadrează apa Dunării în clasa I de calitate, excepţie făcând Periprava (clasa a IVa
de calitate) şi Sulina (clasa a II-a de calitate). În anii 2006 şi 2007, valorile concentraţiilor
medii anuale încadrează apa în clasa a V-a de calitate, excepţie făcând Aval Reni (2006) şi
Sf. Gheorghe (2007) ale căror valori de concentraţie încadrează apa în clasa a IV-a de
calitate. În anul 2005 se înregistrează o variaţie a concentraţiilor medii anuale ce
încadrează apa în clasele a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate.
Fig. 4.3.4.5.5.1. Dinamica multianuală a concentratiei de plumb (Dunăre şi braţe)
84

Pb, ug/l
Pb, ug/l
140
Dunare
120
100
80
60
40
20
0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.5.5.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de plumb (canale)
În anul 2009, valorile concentraţiilor de plumb încadrează apa canalelor din RBDD
în clasa a II-a de calitate, cu excepţia canalului Crişan Caraorman ale cărui valori de
concentratie, încadrează apa acestui canal în clasa a III-a de calitate.
În anul 2008, concentraţia medie anuală de plumb, încadrează apa din canale în
clasa I de calitate (stare ecologică foarte bună), excepţie făcând Crişan-Caraorman, ale
cărui valori de concentraţie încadrează apa în clasa a II-a de calitate. În anul 2007 valorile
concentraţiilor de plumb încadrează apa canalelor din RBDD în clasele a IV-a (Crişan-
Caraorman şi Litcov) şi a V-a de calitate (Lopatna şi Şontea). În anul 2006, concentraţia de
plumb, încadrează apa din canale în clasa a V-a de calitate. În clasa a IV-a de calitate este
încadrată apa în anul 2005, excepţie făcând Lopatna ale cărei valori de concentraţie
încadrează apa în clasa a V-a de calitate.
Fig. 4.3.4.5.5.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de plumb (canale)
120
Canale
100
80
60
40
20
0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
85

Cd, ug/l
4.3.4.5.6. Cadmiu
4.3.4.5.6.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (Dunăre şi braţe)
Valorile concentraţiilor de cadmiu încadrează apa Dunării şi a braţelor în clasa a V-a
de calitate, respectiv stare ecologică foarte prostă.
Aceeaşi încadrare o găsim şi în anii 2005-2008 excepţie făcând Periprava (2007), Sulina
(2005), Sf. Gheorghe (2005), Cotul Pisicii (2005), Ceatal Chilia (2005), Aval Reni (2005),
când au fost determinate valori ale concentraţiilor anuale de cadmiu ce încadrează apa în
clasa a IV-a de calitate (stare ecologică proastă). O stare ecologică bună (clasa a II-a de
calitate) s-a determinat în anul 2006 la Cotul Pisicii. În punctul Aval Reni (2006), s-au
determinat valori medii anuale ale concentraţiilor de cadmiu ce încadrează apa în clasa a
III-a de calitate (stare ecologică moderată).
Fig. 4.3.4.5.6.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (Dunăre şi braţe)
30
Dunare
25
20
15
10
5
0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.5.6.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (canale)
Concentraţiile de cadmiu din apa canalelor din RBDD în anul 2009, au valori
corespunzătoare clasei a V-a de calitate, respectiv stare ecologică foarte proastă.
În perioada 2005-2008 valorile medii anuale ale concentraţiilor de cadmiu determinate
încadrează, de asemenea, apa canalelor în clasa a V-a de calitate, excepţie făcând Litcov
(2005 şi 2006) şi Crişan-Caraorman (2006), când s-au determinat valori medii anuale ale
concentraţiilor de cadmiu ce încadrează apa în clasa a IV-a de calitate (stare ecologică
proastă).
Fig. 4.3.4.5.6.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de cadmiu (canale)
86

Cd, ug/l
20,0
Canale
15,0
10,0
5,0
0,0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.5.7. Fier
4.3.4.5.7.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (Dunăre şi braţe)
Valorile concentraţiilor de fier din apa Dunării şi a braţelor, în anul 2009, încadrează
apa acestora în clasele a II-a (Ceatal Chilia, Periprava şi Sf. Gheorghe), a III-a (Cotul
Pisicii, Aval Reni şi Sulina) şi a IV-a (Aval Izmail şi Ceatal Sf. Gheorghe) de calitate.
De asemenea, în anul 2008 se înregistrează o variaţie a valorilor medii anuale ale
concentraţiilor de fier ce încadrează apa braţelor Dunării în toate cele cinci clase de
calitate: clasa I (Periprava), clasa a II-a (Aval Reni), clasa a III-a (Cotul Pisicii), clasa a IV-a
(Ceatal Chilia, Ceatal Sf. Gheorghe, Sf. Gheorghe şi Sulina) şi clasa a V-a (Aval Izmail). În
anul 2007 s-au determinat valori ale concentraţiilor de fier ce încadrează apa Dunării în
clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată), cu o singură excepţie şi anume Ceatal
Chilia unde s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii anuale de fier ce încadrează apa
în clasa I de calitate (stare ecologică foarte bună). În anii 2005-2006, valorile mediilor
anuale ale concentraţiilor de fier încadrează apa braţelor Dunării în clasele a IV-a şi a V-a
de calitate adică o stare ecologică proastă şi foarte proastă.
Fig. 2.2.4.5.7.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (Dunăre şi braţe)
87

Fe, mg/l
Fe, ug/l
7000
Dunare
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
2.2.4.5.7.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (canale)
În anul 2009 se înregistrează o variaţie a valorile concentraţiilor de fier din apa
canalelor, ceea ce încadrează aceste ape în toate cele cinci clase de calitate.
Concentraţiile de fier din apa canalelor din RBDD în anul 2008, au valori corespunzătoare
claselor a III-a şi a IV-a de calitate. În anii 2006-2007 valorile mediilor anuale ale
concentraţiilor de fier încadrează apa canalelor din RBDD în clasa a II-a de calitate (stare
ecologică bună) cu o singură excepţie şi anume canalul Şontea în anul 2006, a cărui
valoare a concentraţiei încadrează apa canalelor în clasa a III-a de calitate. În anul 2005,
valorile mediilor anuale ale concentraţiilor de fier încadrează apa canalelor din RBDD în
clasele a IV-a de calitate adic[ o stare ecologică proastă (Şontea, Litcov şi Crişan-
Caraorman) şi una foarte proastă (canalul Lopatna).
Fig. 4.3.4.5.7.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de fier (canale)
3500
Canale
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
88

Mn, ug/l
4.3.4.5.8. Mangan
4.3.4.5.8.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (Dunăre şi braţe)
În anul 2009, valorile concentraţiilor de mangan din apa Dunării şi a braţelor,
încadrează aceste ape în clasa I de calitate, respectiv stare ecologică foarte bună, cu mici
excepţii şi anume, clasa a II-a de calitate (Sulina) şi clasa a III-a de calitate (Aval
Izmail). Valorile mediilor anuale ale concentraţiilor de mangan încadrează apa braţelor
Dunării în anul 2008 în clasa a III-a de calitate, cu excepţia punctelor Periprava, Cotul
Pisicii şi Aval Reni, unde concentraţiile de mangan au valori medii anuale corespunzatoare
clasei I de calitate (stare ecologică foarte bună). În anii 2005-2007 s-au determinat valori
medii anuale ale concentraţiilor de mangan ce încadrează apa în clasele a III-a (stare
ecologică moderată) şi a IV-a de calitate (stare ecologică proastă).
Fig. 4.3.4.5.8.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (Dunăre şi braţe)
400
Dunare
300
200
100
0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.5.8.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (canale)
Valorile concentraţiilor de mangan din apa canalelor RBDD în anul 2009 încadrează
aceste ape în clasele I (Lopatna şi Şontea) şi a II-a de calitate (Crişan Caraorman şi
Litcov). Starea ecologică a apei canalelor RBDD în anul 2008 este una moderată,
corespunzătoare clasei a III-a de calitate. Între anii 2005-2007 starea ecologică a apelor
canalelor din RBDD se încadrează de asemenea în clasa a III-a de calitate, excepţie
făcând anul 2005 când valorile mediilor anuale ale concentraţiilor de mangan încadrează
apa canalului Lopatna în clasa a II-a de calitate (stare ecologică bună) iar apa canalului
Litcov în clasa a IV-a de calitate (stare ecologică proastă).
89

Ni, mg/l
Mn, ug/l
Fig. 4.3.4.5.8.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de mangan (canale)
350
Canale
300
250
200
150
100
50
0
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2005 2006 2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.5.9. Nichel
4.3.4.5.9.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (Dunăre şi braţe)
Valorile concentraţiilor de nichel din apa Dunării şi a braţelor în anul 2009,
încadrează aceste ape în clasele a II-a, a III-a şi chiar a IV-a de calitate, respectiv stare
ecologică bună, moderată şi chiar proastă. În anul 2008 se înregistrează o variaţie a
valorilor mediilor anuale ale concentraţiilor de nichel ce încadrează apa braţelor Dunării în
patru din cele cinci clase de calitate: clasa I (Aval Reni), clasa a II-a (Sf. Gheorghe,
Periprava şi Ceatal Chilia), clasa a III-a (Sulina, Ceatal Sf. Gheorghe şi Aval Izmail) şi
clasa a V-a (Cotul Pisicii). În anul 2007, starea ecologică a apei braţelor Dunării este
corespunzătoare claselor a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate.
Fig. 4.3.4.5.9.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (Dunăre şi braţe)
140
Dunare
120
100
80
60
40
20
0
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
90

Ni, ug/l
4.3.4.5.9.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (canale)
În anul 2009, valorile concentraţiilor de nichel din apa canalelor din RBDD,
încadrează apa acestora în clasele a III-a (Lopatna şi Litcov) şi a IV-a de calitate (Crişan
Caraorman şi Şontea). În anul 2008 valorile mediilor anuale ale concentraţiilor de nichel
încadrează apa canalelor din RBDD în clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată).
În anul 2007, valorile medii anuale ale concentraţiilor de nichel, încadrează apa canalelor
din Delta Dunării în clasa a IV-a de calitate (stare ecologică proastă) excepţie făcând
canalul Lopatna, ale cărui valori de concentraţie încadrează apa acestui canal în clasa a
III-a de calitate (stare ecologică moderată)
Fig. 4.3.4.5.9.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de nichel (canale)
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Canale
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2007 2008 2009 Cls.a II-a de calit.
4.3.4.5.10. Mercur
4.3.4.5.10.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de mercur din Dunăre şi braţe
Valorile concentraţiilor de mercur determinate în anul 2009 în apa Dunării şi a
braţelor, încadrează aceste ape în clasa I de calitate.
În anul 2008, mercurul determinat din apa braţelor Dunării, are valori corespunzătoare
clasei I de calitate. Aceeaşi dinamică se observă şi în anii 2006 şi 2007, excepţie făcând
Sf. Gheorghe în 2006 (clasa a II-a de calitate).
91

Hg, ug/l
Hg,ug/l
Fig. 4.3.4.5.10.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de mercur (Dunăre şi braţe)
0,07
Dunare
0,06
0,05
0,04
0,03
0,02
0,01
0,00
Cotul Pisicii Av al Izmail Av al Reni Ceatal Chilia Ceatal
Sf .Gheorghe
2006 2007 2008 2009
Periprav a Sf .Gheorghe Sulina
4.3.4.5.10.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de mercur (canale)
Apa canalelor din RBDD se încadrează în clasa I de calitate atât în anul 2009 cât şi
2006-2008.
Fig. 4.3.4.5.10.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de mercur (canale)
0,080
0,070
Canale
0,060
0,050
0,040
0,030
0,020
0,010
0,000
Crisan-Caraorman Litcov Lopatna Sontea
2006 2007 2008 2009
4.3.4.6. Alţi poluanţi chimici relevanţi
4.3.4.6.1.Pesticide organoclorurate
4.3.4.6.1.1. Lindan
4.3.4.6.1.1.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de lindan (gamma HCH) (Dunăre şi
braţe)
În Normativul 161/2006, în tabelul nr.8, elemente şi standarde de calitate pentru
stabilirea stării chimice a apelor de suprafaţă stabileşte standarde de calitate pentru
substanţele periculoase şi prioritar periculoase. Astfel pentru lindan, standardul de calitate
92

Lindan, ug/l
Lindan, ug/l
este de 0.02 µg/L, raportându-ne la această valoare, observăm că nu sunt depăşiri în
perioada 2005-2008.
Fig. 4.3.4.6.1.1.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de lindan (gamma HCH)
(Dunăre şi braţe)
Dunare
0.020
0.018
0.016
0.014
0.012
0.010
0.008
0.006
0.004
0.002
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2005 2006 2007 2008
4.3.4.6.1.1.2. Dinamica multianuală a concentraţiei de lindan (gamma HCH) (canale)
Lindanul determinat din apa canalelor din RBDD nu depăşeşte limita de 0.02 µg/L.
Fig. 4.3.4.6.1.1.2. Dinamica multianuală a concentratiei de lindan (gamma HCH)
(canale)
Canale
0.020
0.018
0.016
0.014
0.012
0.010
0.008
0.006
0.004
0.002
0.000
Crisan-
Caraorman
. Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2005 2006 2007 2008
4.3.4.6.1.2. pp’ DDT
4.3.1.6.1.2.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de pp’ DDT (Dunăre şi braţe)
Standardul de calitate pentru pp‟ DDT este 0.01 µg/L. Această valoare nu este
depăşită în perioada 2005-2008 în apa braţelor Dunării.
93

pp'DDT, ug/l
pp'DDT, ug/l
Figura. 4.3.1.6.1.2.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de pp’ DDT (Dunăre şi
braţe)
Dunare
0.009
0.008
0.007
0.006
0.005
0.004
0.003
0.002
0.001
0.000
Aval Izmail
Aval Reni
Ceatal Chilia
Ceatal Sf.Gheorghe
Cotul Pisicii
Periprava
Sf.Gheorghe
Sulina
2005 2006 2007 2008
4.3.1.6.1.2.2. Dinamica multianuală a concentratiei de pp’ DDT (canale)
În canalele din RBDD, valoarea de 0.01 µg/L nu este depăşită în perioada 2005-
2008.
Figura. 4.3.1.6.1.2.2. Dinamica multianuală a concentratiei pp’ DDT (canale)
Canale
0.020
0.018
0.016
0.014
0.012
0.010
0.008
0.006
0.004
0.002
0.000
Crisan-
Caraorman
. Litcov Lopatna Sontea Perivolovca
2005 2006 2007 2008
4.3.4.6.1.2. PCB-uri
4.3.1.6.1.2.1. Dinamica multianuală a concentraţiei de PCB-uri
În perioada 2007-2009, s-au făcut determinări de PCB-uri (compuşi bifenilici
policloruraţi), respectiv PCB 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180. Valorile concentraţiilor
determinate sunt sub limita de detecţie a aparatului.
94

4.4. Ape subterane
Pe parcursul anului 2009 ARBDD nu a efectuat monitorizarea apelor subterane.
4.5. Starea apei brute destinată potabilizării
4.6. Apa potabilă
Pe parcursul anului 2009 ARBDD nu a efectuat monitorizarea apelor subterane.
4.7. Apele uzate
4.7.1. Surse majore şi grad de poluare
Dunărea, ecosistemul deltaic precum şi ecosistemele costiere, sunt puncte de
confluenţă ale unor puternice presiuni ecologice, ca rezultat al multiplelor activităţi umane.
În RBDD nu sunt surse fixe cu rol determinant în poluarea apelor. Sursele majore de
poluare a apelor din teritoriul rezervaţiei sunt reprezentate de agenţi economici situaţi în
zona limitrofă a RBDD şi de activitatea de transport naval desfăşurată pe căile navigabile
atât de ambarcaţiunile mici cât şi de navele maritime şi fluviale aflate în tranzit.
Poluarea de la nave este determinată de faptul că nu toate navele sunt dotate cu
separatoare de reziduuri petroliere eficiente, de exploatarea necorespunzătoare a celor
existente şi de faptul că porturile dunărene de pe teritoriul rezervaţiei, nu sunt dotate cu
instalaţii specifice pentru preluarea şi reciclarea acestor reziduuri.
Pentru reglementarea acestei situaţii, ARBDD a impus societăţilor deţinătoare de
mijloace navale de transport, aplicarea recomandărilor POLDANUBE -1986 la fluviu şi a
Convenţiei MARPOL 73 - 78 de către navele maritime (ambele convenţii se referă la
colectarea, stocarea la bordul navelor a reziduurilor de hidrocarburi precum şi ţinerea
evidenţei predării acestora la unităţile colectoare).
Prin Programele de conformare s-a impus dotarea navelor mari cu separatoare de
produse petroliere sau tancuri de stocare cu predarea reziduurilor în portul Galaţi.
Se verifică periodic la nave Registrul de hidrocarburi cu evidenţa consumurilor de
combustibil şi a predărilor de reziduuri.
4.7.2. Reţele de canalizare
Localităţile aflate pe teritoriul RBDD, nu au sisteme de canalizare centralizate care
să colecteze apele reziduale la nivelul întregii localităţi. Staţiile de epurare existente au fost
concepute pentru a realiza numai preepurarea mecanică a apelor menajere.
Din cele patru localităţi care au sisteme proprii de canalizare, două localităţi au staţii
de preepurare mecanică a apelor uzate: Maliuc şi Sulina. Localitaţile Sf. Gheorghe şi Chilia
Veche au câte o staţie de pompare ape menajere concepută pentru a deservi numai
blocurile şi nu au sisteme de preepurare.
Situaţia sistemelor de canalizare şi a modului de funcţionare a staţiilor de epurare,
în 2008, se prezintă astfel:
În oraşul Sulina, sistemul de canalizare deserveşte în sistem unitar 70% din
suprafaţa oraşului.
În Chilia Veche sistemul de canalizare existentă deserveşte 39% din localitate.
Apele uzate sunt deversate direct în Dunăre, prin pompare.
În Sf.Gheorghe, sistemul de canalizarea deserveşte 10% din localitate,
evacuarea realizându-se prin pompare în canalul colector care are legătură cu
95

Dunărea.În anul 2008 s-a obţinut acordul de mediu pentru extinderea reţelei de
canalizare şi construirea unei staţii de epurare.
În Maliuc, reţeaua de canalizare deserveşte peste 90% din localitate.
Celelalte localităţi din RBDD nu sunt prevăzute cu reţele de canalizare.
Epurarea apelor uzate menajere şi industriale este realizată numai printr-o treaptă
mecanică. În acest scop sunt folosite: grătare, deznisipatori, fose septice, separatoare de
grăsimi şi baterii de decantare. Modul de exploatare este deficitar, constatându-se că
fosele vidanjabile amplasate pe traseul reţelelor de canalizare sunt greu de întreţinut, în
majoritatea cazurilor ele sunt curăţate manual din lipsa vidanjelor, excepţie făcând doar
localităţile Chilia Veche şi Sulina care sunt dotate cu vidanje.
4.7.2.1. Ape menajere
Pe parcursul anului 2009, laboratorul de ecotoxicologie din cadrul ARBDD a
efectuat analize de ape uzate evacuate la cererea agenţilor economici care işi desfăşoară
activitatea în teritoriul rezervaţiei sau la solicitarea Gărzii de Mediu a Rezervaţiei Biosferei
Delta Dunării. S-au evaluat indicatorii specificaţi în comenzile agenţilor economici sau în
contractul încheiat cu aceştia şi s-au transmis buletine de analiză către beneficiari şi
autorităţile de control din domeniu.
În această perioadă s-au efectuat analize pentru următorii agenţi economici:
1. SC Danubiu RO 2002- 10 probe
2. SC Piscicola Jurilovca- 6 probe
3. SC Aker Brăila- 24 probe
4. SC Scanrom Impex- 1 probă
5. SC Piscicola Tour- 1 probă
6. SC Carniprod SA- 2 probe
7. SC Pescarom SRL- 1 probă
8. SC.Spet Shiping SA (PD)– 1 probă
9. SC Constantin şi Elena Tour – 2 probe
CAPITOLUL 5. SOLUL
5.1. Introducere
Evaluarea calităţii solului de pe teritoriul RBDD are o importanţă deosebită deoarece
modificările substanţiale ale parametrilor de calitate au o influenţă directă asupra faunei şi
florei şi implicit asupra tuturor habitatelor protejate din această zonă.
5.2. Fondul funciar - Repartiţia solurilor din RBDD pe categorii de folosinţe
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, în limitele stabilite prin Legea nr. 82/1993,
cuprinde o suprafaţă de 580.000 ha, structurată în ce priveşte destinaţia în trei categorii:
Zone cu regim de protecţie integrală .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50.600 ha
96

Zone tampon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . 223.300 ha
din care:
- Zone tampon deltaice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . . . . . . . . . 120.300 ha
- Zonă tampon marină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . 103.000 ha
Zone economice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . 306.100 ha
din care:
- Zone de reconstrucţie ecologică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15.025 ha
- Suprafaţă amenajată agricol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39.974 ha
- Suprafaţă amenajată piscicol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36.567 ha
- Suprafaţă amenajată silvic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.442 ha
97

Figura. 5.2.1. Harta solurilor din RBDD
98

Categoriile de soluri din RBDD
Conform lucrării „Harta solurilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării elaborată de
I. Munteanu şi colab., în 1996, principalele tipuri de sol şi folosinţe sunt:
Solurile aluviale sunt soluri foarte tinere caracteristice în principal grindurilor din
partea fluvială (vestică) a deltei, care în mod regulat primesc aluviuni proaspete. Aceste
grinduri sunt suficient de înalte (2-5mrMN) pentru a fi moderat drenate şi aerate, cel puţin
în partea superioară a profilului de sol (după inundări, apa freatică coboară la adâncimi de
2-3m). Aproximativ 35.000 ha de zone cu soluri aluviale sunt îndiguite şi cultivate. În
condiţiile unui management adecvat aceste soluri sunt productive pentru o gamă largă de
tipuri de culturi pentru teren uscat, dar, din cauza climei uscate fără irigaţii, producţiile sunt
mici şi foarte mici. Orzul, lucerna şi floarea soarelui şi în mai mică măsură grâul de toamnă,
sunt cele mai potrivite culturi. În ecosistemele naturale, solurile aluviale au un procent
relativ redus de acoperire cu vegetaţie, aceasta constând în principal din pajişti mezoxerofile
pe grindurile înalte, sau pajişti mezofile şi sălcete pe grindurile umede. Aceste
soluri, însă, sunt foarte potrivite pentru pădurile de plop.
Limnosolurile, includ depozitele lacustre/lagunare de pe fundul lacurilor. Aceste
sedimente sunt în marea lor majoritate alcătuite din suspensii minerale aduse de apele
Dunării şi cele provenite în urma proceselor chimice şi biologice care au loc la nivelul
masei de apă şi sedimentelor. Biofuncţiile limnosolurilor în cadrul ecosistemelor acvatice
sunt similare solurilor din cadrul ecosistemelor terestre, având rol de:
mediu de creştere şi suport pentru vegetaţia acvatică;
habitat pentru fauna bentonică;
stocarea şi înmagazinarea metalelor grele aduse de apele fluviului;
filtru, ajutând la protejarea apelor lacurilor şi a celor freatice împotriva poluării
chimice, dar cu efect asupra apei din lacuri, prin producerea carbonului organic
volatil (CH 4 - CO 2 ) şi emisii de H 2 S.
Gleisolurile, reprezintă principalul component al învelişului de sol caracteristic
formelor de relief cuprinse între 0,0 şi 0,5mrMN. Sunt dezvoltate pe depozite aluviale, dar
câteva dintre ele s-au format şi pe depozite de loess (Câmpia Chiliei). Dacă nu sunt
drenate şi cultivate, gleisolurile sunt acoperite, predominant, cu stufărişuri, păpurişuri şi
rogozuri. Pe grindurile fluviale acestea se găsesc sub păduri de Salix alba, Salix fragilis şi
pajişti cu Agrostis stolonifera şi Carex sp.
Psamosolurile şi nisipurile, sunt asociate cu grindurile şi dunele de nisip din delta
maritimă şi din Complexul lagunar Razim-Sinoie. Psamosolurile sunt definite prin textura
lor nisipoasă şi de un profil de sol slab dezvoltat. Nivelul general de fertilitate al
psamosolurilor este foarte scăzut. Sunt folosite în special pentru păşuni şi plantaţii de plop.
Numai pe porţiuni de teren foarte mici, în curţile caselor şi pe lângă sate, sunt cultivate cu
porumb, cartofi, secară, orz.
Solonceacurile includ toate tipurile de sol, care au limita superioară a orizontului
salic în primii 20 cm de la suprafaţa solului. Solonceacurile suportă un covor vegetal sărac,
care constă din pajişti halofile de calitate foarte scăzută pentru vite. Prin natura lor, acestea
au o biodiversitate scăzută. Pentru agricultură (exceptând păşunatul extensiv) este
imposibil a fi folosite fără un drenaj artificial şi spălarea sărurilor. O problemă specială a
solonceacurilor nisipoase, care au fost odată drenate, este faptul că prezintă un risc ridicat
de eroziune eoliană.
Soluri bălane sunt caracteristice, prin definiţie, stepelor cu climat continental uscat,
sunt singurele soluri zonale din Delta Dunării. Cea mai mare parte a solurilor bălane este
folosită ca teren arabil de către locuitorii comunei Chilia Veche. Cele alcalizate sunt folosite
ca păşuni. Cele de la Stipoc au fost incluse în fermele piscicole.
99

Cu toate că solurile bălane sunt bune din punct de vedere fizic, ele au un nivel de fertilitate
moderat din cauza conţinutului relativ redus de materie organică, N şi P. Dar principala
cauză a obţinerii de recolte scăzute este lipsa umidităţii din sol. De aceea, irigarea este
întotdeauna necesară pentru obţinerea unor recolte satisfăcătoare de pe terenurile arabile.
Cernoziomurile sunt soluri puţin răspândite în partea de sud a zonei Chilia, unde se
sfârşeşte câmpia de loess a Chiliei. Teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit în
principal la păşunat; doar o mică parte este folosit la fermele piscicole. Din punct de vedere
ecologic există pericolul creşterii salinităţii solului datorită creşterii nivelului apei freatice,
toate acestea ca urmare a vecinătăţii crescătoriilor de peşte ce au înrăutăţit drenajul
natural al zonei.
Histosolurile constituie principala componentă nivelului pedologic al RBDD
Conform SRCS, solurile clasificate cu acest nume conţin un orizont organic de peste 50cm
grosime, cu limita superioară în primii 25cm de la suprafaţa solului.
Modul de utilizare. În stare naturală, histosolurile sunt suport de bază pentru ecosistemele
umede: stufărişuri, vegetaţia acvatică, submersă. Suprafeţe mari sunt utilizate pentru
agricultură în incinte amenajate.
Antroposolurile şi non-solurile sunt rezultatul diferitelor activităţi umane. Sunt în
principal reprezentate de grămezi de pământ sau alte materiale rezultate din săparea de
canale, pentru desecare în incintele agricole, pentru deschiderea unor căi navigabile (ex.
Caraorman şi Mila 23) şi canalelor pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în părţile mai
izolate ale deltei. Antroposolurile sunt constituite în principal din depozite aluviale, uneori
amestecate cu materii organice. Suprafeţe mici - circa 500 ha - sunt folosite de locuitori
pentru cultura legumelor, pepeni şi alte culturi de subzistenţă. Suprafeţe mai mari ce s-au
înierbat natural sunt folosite ca păşune.
Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe
Terenurile cuprinse în limitele teritoriale ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi
care formează fondul funciar din RBDD au folosinţe diverse:
Agricolă, total:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61.453 ha
din care, în amenajări îndiguite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39.974 ha
Ape, stuf, total: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344.553 ha
din care, în amenajări piscicole: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36.567 ha
Ape marine: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140.492 ha
Forestieră, total: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22.796 ha
din care, în amenajări silvice îndiguite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.442 ha
Curţi, construcţii, diguri, drumuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.143 ha
Neproductiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
100
7.563 ha
Cea mai mare parte a suprafeţelor cuprinse în limitele Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării, se găsesc în teritoriul administrativ al judeţului Tulcea, 93,6%, restul fiind în
teritoriul judeţului Constanţa 6,3% şi în teritoriul judeţului Galaţi, 0,1%).
-Suprafeţele de teren ce se valorifică economic, în special cele amenajate, se
găsesc de regulă în delta fluviatilă, zonă cu condiţii fizico - geografice şi pedologice
favorabile.

- Suprafeţe cu folosinţă agricolă amplasate în incinte amenajate categoria „arabil”, au
fost utilizate pentru păşunat.
- Suprafeţe foarte mici cu diverse destinaţii iniţiale (piscicolă, diguri, curţi ş.a.) sunt
utilizate de către locuitorii ce nu au teren arabil în proprietate, pentru culturi de legume,
cartofi şi fasole, produsele obţinute fiind pentru autoconsum.
- Suprafeţe amenajate piscicol au fost utilizate agricol, pentru culturi sau păşuni.
- Suprafeţe cu folosinţă stuf sau forestieră au fost utilizate ca păşune.
Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate
Capacitatea de suport ecologic al solurilor din Delta Dunării este cuprinsă în limite
foarte largi, studiile elaborate în zonă (I. Munteanu), stabilind limite de la foarte redusă la
ridicată.
Tabel nr. 5.2.2. Valoarea ecologică a terenurilor din Delta Dunării* )
Nr. Tip de sol Suprafaţ % din Valoare ecologică
a total
crt. Ha Suprafaţă de la la
0 1 2 3 4 5
1 Soluri aluviale 53.900 13,3 redusă ridicată
2 Limnosoluri - sistem de
70.200 17,3 redusă ridicată
clasificare nou - SRTS 2003
3 Gleisoluri 88.400 21,8 redusă ridicată
4 Psamosoluri şi nisipuri 63.500 15,6 foarte medie
redusă
5 Solonceacuri 8.100 2,0 foarte redusă
6 Cernisoluri (Kastanoziomuri) - 900 0,2 Medie
sistem de clasificare nou - SRTS
2003
7 Histosoluri 110.600 27,2 redusă ridicată
8 Antrosoluri - sistem de
10.400 2,6 Scăzută
clasificare nou - SRTS 2003
* ) I. Munteanu - 1996 - „Harta solurilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării”
5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România
5.3.1. Îngrăşăminte
Cantitatea de substanţe folosite în anul 2009 pentru fertilizarea terenurilor din RBDD
a fost de 375 to îngrăşăminte chimice. Suprafeţele fertilizate au fost în jur de 14% din
suprafaţa arabilă. Nu există o evidenţă clară a folosirii îngrăşămintelor organice pentru
fertilizarea solului şi nici în ceea ce priveşte tratamentele pentru amendarea terenurilor
acide sau degradate la toate localităţile din perimetrul RBDD. Ca o caracteristică a zonei
se poate spune că în localităţile din RBDD nu există o practică a folosirii îngrăşămintelor
organice provenite din fermele zootehnice deoarece creşterea animalelor se face
preponderent în stabulaţie liberă, bovinele, cabalinele sau porcinele fiind lăsate libere pe
grindurile deltaice sau pe terenurile proaspăt ieşite de sub inundaţie. Creşterea ovinelor
este organizată în mod tradiţional şi se practică în principal pe păşunile (izlazurile)
101

comunale. În aceste condiţii, cantităţile de îngrăşăminte organice produse prin creşterea
animalelor nu pot fi utilizate pentru fertilizarea terenurilor agricole, iar cele produse în
gospodăriile săteşti sunt nesemnificative cantitativ. Nu se constată o preocupare a
localnicilor pentru producerea compostului în gospodăriile proprii prin colectarea deşeurilor
menajere de origine vegetală şi a gunoiului de grajd.
Tabelul 5.3.1.1. Utilizarea îngrăşămintelor în perimetrul RBDD în anul 2009
Suprafaţa
% din
Nr.
Cantitate
Tip îngrăşământ fertilizată
suprafaţa
Crt.
(to.)
(ha)
arabilă*
1. Organice 315 946 0,81
2. Amendamente 0 0 0
3. Chimice total
- azotoase
- fosfatice
- potasice
- complexe
5365
4675
632
58
-
375
315
59
1
-
13,82
12,05
1,62
0,15
-
5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)
Pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor au fost folosite numai produse
avizate pentru utilizare de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Sunt
avizate pentru utilizare numai produse care în urma testelor efectuate în cadrul Institutului
Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea se dovedesc a fi nepoluante şi care
nu au impact negativ asupra ecosistemelor. Ele sunt incluse în Lista produselor chimice de
uz fitosanitar şi erbicidelor aprobate spre utilizare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării. Această listă cuprinde produse chimice din grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate
(produse cu o toxicitate redusă). Produsele au fost testate asupra remanenţei şi încadrării
în ce priveşte limitele de poluare. De asemenea, datorită puterii financiare scăzute a
utilizatorilor de terenuri agricole din zonă, consumul produselor chimice este extrem de
redus situându-se sub 1 kg de produs brut la 1 ha de teren arabil. Culturile cărora le-au
fost aplicate tratamente fitosanitare au fost floarea – soarelui, grâu, porumb.
În special producţia vegetală furajeră a fost obţinută fără a se utiliza produse chimice.
Tabelul 5.3.2.1. Tratamente de protecţie a culturilor aplicate în RBDD în anul 2009
Nr.
Suprafaţa
Tip produs
crt.
(ha)
Cantitate (kg S.A.)
1. Erbicide 7900 11000
2. Fungicide 1525 3300
3. Insecticide şi acaricide 5700 5770
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri organice
În perimetrul RBDD nu s-au înregistrat situaţii de afectarea solurilor cu reziduuri
organice.
102

5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare
Din suprafaţa totală de 61.453 ha teren agricol, 39.974 ha (64 %) se află în incintele
agricole îndiguite şi desecate. Incintele agricole îndiguite reprezintă terenuri ce aparţin
domeniului public de interes judeţean. În ele desfăşoară activitate de agricultură
concesionarii: societăţi comerciale, şi persoane fizice. Schema de cultivare a terenului este
stabilită de concesionari. Fermierii care solicită plăţi directe pe suprafaţă, din fonduri
europene sau din bugetul national, şi alte forme de sprijin, începând cu 01.01.2008, trebuie
să respecte măsurile privind bunele condiţii agricole de mediu. DADR Tulcea a transmis
Primăriilor din localităţile din judeţ scrisori de informare şi atenţionare asupra faptului că
activităţile din sectorul agricol trebuie să se realizeze cu respectarea Codului Bunelor
Practici Agricole, care a fost elaborat conform Conţinutului - Cadru din Anexa 3 a Hotărârii
nr. 964 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor
împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Au fost accesate fonduri europene
pentru modernizarea exploataţiilor. Terenurile arabile sunt utilizate în mare parte pentru
producerea cerealelor. Suprafeţele cele mai mari au fost cultivate cu grâu, porumb, floarea
soarelui, rapiţă. Nu sunt înregistrate terenuri arabile retrase din circuit agricol.
Din suprafaţa totală de 61.453 ha de teren agricol, 39.974 ha (64%) se află în
incintele agricole îndiguite şi desecate, restul fiind pe grindurile continentale (circa 21.000
ha), pe grindurile de mal a reţelei hidrografice interioare, pe grindurile fluvio-marine şi şesul
deltaic în regim liber de inundare. Terenurile arabile sunt situate preponderent în delta
fluvială. În delta fluvio-maritimă terenul arabil reprezintă doar 0,12 ha/locuitor şi este folosit
preponderent pentru păşunat.
Capacitatea de suport ecologic pentru folosinţa agricolă în principalele incinte
indiguite (Pardina, Sireasa, Carasuhat şi Murighiol – Dunăvăţ) nu este mare (studii
efectuate de Institutul de Pedologie şi Agrochimie Bucureşti). Tehnologiile de exploatare
agricolă utilizate au fost stabilite de utilizatori, în funcţie de scop şi de posibilităţi. Aceste
tehnologii nu au ca obiectiv prioritar asigurarea durabilităţii resursei naturale şi a fertilităţii
solului.
5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic,
energetic, etc.)
În perimetrul RBDD nu s-au înregistrat situaţii de afectarea solurilor în urma
activităţilor din sectorul industrial.
5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune
În perimetrul RBDD nu au fost semnalate situaţii de afectare a solurilor cu emisii de
la termocentrale cu cărbune.
5.4. Calitatea solurilor
Calitatea solurilor cuprinde totalitatea însuşirilor solului care îi asigură acestuia un
anumit grad de fertilitate naturală. Calitatea terenurilor cuprinde atât fertilitatea solului, cât
şi modul de manifestare faţă de plante a celorlalţi factori de mediu, cum sunt cei cosmicoatmosferici
(lumină, căldură, precipitaţii etc.), continuând cu cei geomorfologici şi
hidrologici. Toate acestea au ca efect productivitatea diferenţiată a muncii umane în raport
cu modul de satisfacere a cerinţelor fiziologice ale plantelor. Din acest punct de vedere
calitatea terenurilor este reprezentată de favorabilitatea, respectiv nota de bonitare pentru
condiţii naturale, privind o anumită folosinţă.
103

5.4.1. Repartizarea terenurilor pe clase de calitate
Nota de bonitare naturală se exprimă în puncte de la 1 la 100 şi se stabileşte pentru
teritoriul cartat pe unităţi de teritoriu ecologic omogene (TEO) pentru categoria de folosinţă
existentă în momentul cartării. Pentru categoria de folosinţă “arabil”, nota de bonitare
naturală reprezintă media aritmetică a notelor de bonitare pentru 8 culturi cu aria de
răspândire cea mai mare, şi anume: grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr,
cartof, soia şi mazăre/fasole, iar pentru “livezi” este media aritmetică a notelor pentru
speciile măr, păr, prun, la care se adaugă, după caz, nota speciei cireş - vişin ori piersic
sau cais. Pentru “vii” nota de bonitare naturală este media aritmetică a celor două categorii
anterioare. Pentru folosinţe (arabil, păşune, fâneţe, vii şi livezi) se stabileşte clasa de
calitate de la 1 la 5.
Gruparea terenurilor în 5 clase de calitate se face în funcţie de nota de bonitare
naturală pentru categoria de folosinţă existentă în momentul cartării, calculată pentru
fiecare TEO:
clasa a I-a: 81 - 100 puncte de bonitare;
clasa a II-a: 61 - 80 puncte de bonitare;
clasa a III-a: 41 - 60 puncte de bonitare;
clasa a IV-a: 21 - 40 puncte de bonitare;
clasa a V-a: 1 - 20 puncte de bonitare.
Conform datelor Oficiului Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Tulcea,
din lipsa bazei topografice, pentru suprafeţele din RBDD este considerată o clasă medie de
calitate (a III-a). Această situaţie se referă la întreaga suprafaţă agricolă (cu cele 4
folosinţe: arabil, păşune, vie, livadă) şi este într-o continuă dinamică, justificată de
programul de monitorizare a solurilor, în baza cărora se actualizează studiile pedologice
mai vechi de 10 ani (Ord. MAAP nr. 223/2002).
5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor
Principalele restricţii ale calităţii solurilor din Delta Dunării sunt date de cei 17
indicatori de bonitare care contribuie la stabilirea notei de bonitare şi implicit a clasei de
calitate a solului:
- temperatura medie anuală (circa 11 0 C);
- precipitaţii medii anuale (circa 400 mm/m²/an);
- gleizarea;
- pseudogleizarea;
- salinizarea;
- textura solului;
- gradul de poluare;
- panta terenului;
- alunecările de teren;
- adâncimea apei freatice;
- inundabilitatea terenului;
- porozitatea totală;
- conţinutul de CaCO 3 ;
- reacţia solului (pH);
- volumul edafic util;
- rezerva de humus;
- excesul de umiditate din sol.
104

5.5. Monitorizarea calităţii solului
Conform Ordinului MAAP nr. 223/2002, Anexa 4, Norme de Conţinut pentru studiile
pedologice elaborate în vederea realizării periodice a sistemului naţional şi judeţean de
monitorizare sol-teren pentru agricultură, acest lucru se realizează printr-un program pe
perioada 2002-2011, program cuprins în Anexa 2, conform căruia în judeţul Tulcea sunt
prevăzute studii pe o suprafaţă medie anuală de 32.261 ha. Pentru urmărirea evoluţiei
stării de calitate a solurilor din RBDD, a fost elaborat în cadrul Institutului Naţional de
Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea, programul DeltaSol2, program compatibil cu
programul de monitorizare a calităţii solului elaborat pentru întreg teritoriul ţării de către
Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti.
5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor
Solurile din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării sunt fragile, rezultate în
principal din specificul pedogenezei: formare în mediu excesiv umed, maturare fizică
redusă, materie organică uşor mineralizabilă, climat cu ariditate accentuată şi ape freatice
cu mineralizare în general ridicată (I. Munteanu, Gh. Curelariu, 1994). Restricţiile privind
calitatea solurilor sunt rezultatul unor procese care s-au declanşat şi au afectat învelişul de
soluri ale deltei, urmare a acţiunii unor factori naturali locali sau a influenţei antropice
directe, dar şi a acţiunii unor factori externi teritoriului deltaic.
5.5.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese
Principalele procese care s-au declanşat şi au afectat în diferite proporţii solurile din
deltă în ultimii 30 - 40 ani, rezultat al factorilor naturali locali sau a acţiunii antropice directe,
sunt:
- Dehumificarea (mineralizarea rapidă a humusului), proces ce se manifestă în
special în incintele amenajate pentru agricultură. Contracararea parţială a efectului acestui
proces s-a realizat prin respectarea rotaţiei culturilor pe suprafeţe relativ mari, acţiune
facilitată de o structură de culturi destul de echilibrată, culturi de plante leguminoase: soia,
lucernă, fasole, încorporarea în sol a resturilor vegetale: paie, coceni, prin arătură,
fertilizarea prin târlire a unor suprafeţe cu folosinţă „arabil” utilizate ca păşune.
- Salinizarea determinată de schimbarea bilanţului hidro-salin, favorizată de climatul
secetos şi apele freatice predominant mineralizate. Este rezultatul în principal al acţiunii
antropice directe: executarea amenajării piscicole Chilia a ridicat salinizarea pe grindul de
loess al Chiliei, executarea digului de apărare C.A. Rosetti - Letea a condus la salinizarea
unor suprafeţe din interiorul incintei apărate. Deşi iniţial s-a preconizat intensificarea
acestui fenomen în incintele agricole, rezultatele cercetărilor desfăşurate evidenţiază în
aceste incinte tendinţa de scădere a salinităţii solurilor, efect al precipitaţiilor, al desecării şi
coborârii nivelului apelor freatice (I. Munteanu şi colab., 1991).
- Deflaţia este prezentă în regim natural în special în zonele fără vegetaţie ale
grindurilor nisipoase, dar şi în amenajările agricole - zonele unde s-a ars turba. Efectul
acestui fenomen a fost diminuat în zonele cu regim natural datorită efectului pădurilor de
protecţie existente, cât şi al precipitaţiilor, iar în amenajările agricole, urmare a
materializării recomandărilor Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării
Tulcea privind structura de culturi şi metodele de lucrare a solului.
- Poluarea este un fenomen de restricţie datorat în cea mai mare parte influenţei
factorilor externi deltei: poluarea Dunării, poluarea atmosferică datorită activităţilor
105

industriale din Tulcea şi Mahmudia (România) şi Izmail (Ucraina) şi mai puţin acţiunilor
antropice directe. În anul 2009 acest fenomen a avut intensitate mai redusă datorită
inundaţiilor din primăvară care au împiedicat realizarea lucrărilor de înfiinţare a culturilor la
timp optim, reducerii volumului irigaţiilor, a măsurilor de prevenire a poluării adoptate în
industria municipiului Tulcea dar şi reducerii influenţei activităţilor antropice locale (în
agricultură, piscicultură şi silvicultură se utilizează numai pesticide nepoluante, ş.a).
5.6.2. Inventarul siturilor contaminate
Nu este cazul în RBDD.
5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi
pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
5.7.1. Modalităţi de investigare
În Delta Dunării, răspândirea şi gradul de dezvoltare ale diferitelor tipuri de sol sunt
într-o strânsă legătură cu răspândirea şi dezvoltarea diferitelor elemente cu caractere
morfo-hidrografice distincte (grinduri, zone depresionare) variaţia în timp şi spaţiu a
regimului hidrologic, vegetaţia abundentă şi caracterul genetic al rocilor de solificare.
Datorită acestor cauze, se întâlnesc soluri puţin evoluate şi permanent transformate atât de
variaţia nivelului apelor freatice, cât şi de activitatea de aluvionare periodică a apelor de
inundaţii.
5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor
Îndiguirile din Lunca şi Delta Dunării şi deconectarea de la dinamica fluviului au avut
ca efect şi aridizarea şi parţial sărăturarea solurilor.
În contextul acestor modificări în anul 2009 s-a avut în vedere continuarea refacerii
funcţiilor naturale hidrologice, biogeochimice, ecologice, tipice zonelor umede care la
rândul lor constituie bază pentru restaurarea complexului de ecosisteme :
‣ Planificarea proiectelor de reconstrucţie ecologică în rezervaţia biosferei
transfrontalieră Delta Dunării, România/Ucraina – Realizarea achiziţiei publice
‣ Lucrari hidrotehnice pentru îmbunătăţirea circulatiei apei în complexul Somova-
Parches - Obiectiv de investiţie în continuare
‣ Reconstrucţie ecologică în amenajarea agricolă Carasuhat - Obiectiv de investiţie în
continuare
‣ Reconstrucţie ecologică în amenajarea piscicolă Ceamurlia - Obiectiv de investiţie
în continuare
‣ Reconstrucţie ecologică în amenajarea piscicolă Murighiol - Obiectiv de investiţie în
continuare
‣ Reconstrucţie ecologică în amenajarea piscicolă Chilia - Obiectiv de investiţie în
continuare
‣ Lucrări pentru îmbunătăţirea condiţiilor hidrologice în zona Sinoe-Istria-Nuntaşi -
Obiectiv de investiţie în continuare
‣ Reconstrucţia ecologică în amenajarea agricolă Murighiol-Dunăvăţ - Obiectiv de
investiţie în continuare
106

‣ Lucrări de decolmatare a principalelor canale şi gârle pescăreşti din Delta Dunării
etapa a II a - Obiectiv de investiţie în continuare
‣ Lucrări pentru prevenirea colmatării gârlelor şi lacurilor din R.B.D.D. pentru
menţinerea unui regim optim, conform modelului hidrologic Sulina-Cardon-
Periprava - Obiectiv de investiţie în continuare
‣ Lucrări hidrotehnice pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul Gorgova-
Uzlina - Obiectiv de investiţie în continuare
‣ Lucrări pentru prevenirea colmatării gârlelor şi lacurilor din R.B.D.D. pentru
menţinerea unui regim optim, conform modelului hidrologic - canal - decolmatare
gârla Şontea -Veche şi canal Litcov - Obiectiv de investiţie nouă
‣ Lucrări hidrotehnice pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic
Şontea-Fortuna - Obiectiv de investiţie nouă
‣ Reconstrucţia ecologică a amenajării piscicole Stipoc - Obiectiv de investiţie nouă
‣ Reconstrucţia ecologică a amenajării piscicole Dunăvăţ - Cheltuieli pentru proiectare
‣ Reconstrucţia ecologică a amenajării Agricole Pardina - Cheltuieli pentru proiectare
‣ Reconstrucţia ecologică a amenajării agricole Sireasa - Cheltuieli pentru proiectare
‣ Reconstrucţia ecologică a amenajării piscicole Obretin - Cheltuieli pentru proiectare
În vederea prevenirii eroziunii solului, alunecărilor de teren şi a altor fenomene
destabilizatoare de mediu, s-a continuat cu următoarele obiective de investiţii:
‣ Împăduriri pentru consolidări de maluri
‣ Lucrări de refacere a fondului forestier natural
CAPITOLUL 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA
6.1. Biodiversitatea Romaniei
6.2. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică
6.2.1. Habitate naturale
Reţeaua europeană de arii natural protejate Natura 2000 creată în baza Directivei
Păsări şi a Directivei Habitate, este compusă din:
Sit-uri de importanţă comunitară - SCI-uri desemnate pentru:
habitatele din Directiva Habitate (198 listate în Directiva Habitate)
speciile (peste 800 listate în Directiva Habitate)
SCI-urile selectate de Comunitatea Europeană în colaborare cu Statele Membre şi
experţii stiinţifici, pe baza criteriilor menţionate în Directiva Habitate devin Arii Speciale de
Conservare (SAC-uri). Statele Membre au la dispoziţie 6 ani pentru desemnarea Ariilor
Speciale de Conservare (SAC-uri).
Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică - SPA-uri desemnate pentru:
200 specii de păsări listate în Directiva Păsări
107

România este singura ţară pe teritoriul căreia se află cinci tipuri de regiuni biogeografice,
dintre care cea stepică şi pontică reprezintă elemente noi pentru capitalul natural al Uniunii
Europene.
Figura 6.2.1.1 Harta delimitării regiunilor biogeografice în România
În perimetrul RBDD, în categoria Sit-urilor de Importanţă Comunitară au fost
incluse ROSCI0065 Delta Dunării (450.542 ha) şi ROSCI0066 Zona marină a Deltei
Dunării (121.697 ha).
Delta Dunării are anumite particularităţi datorate influenţei majore a apelor Dunării
şi a aluviunilor depuse de acestea, aici existând habitate sedimentare unice în zona
litoralului românesc. Este de remarcat frumuseţea şi bogăţia zonei, cu o varietate de
biotopuri şi resurse, care o fac unică nu numai în Europa ci şi în cadrul ecosistemelor
deltaice ale lumii.
108

Figura 6.2.1.2 Motive ale desemnării RBDD ca Sit de Importanţă Comunitară (SCI)
30
25
20
15
10
5
0
29
3
5 5
2
0
15
9
5
2 1 0
SCI Delta Dunării-
457813,5 ha
SCI Zona marină-
121697,5 ha
Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii protejate, dar în mod deosebit,
tipuri speciale de habitate, dintre care 7 habitate prioritare.
Tabelul 6.2.1.1 Tipuri de habitate prioritare specifice bioregiunii stepice
Codul
Denumirea habitatului prioritar
Natura 2000
1150 Lagune costiere
1530 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice
2130 Dune fixate cu vegetaţie erbacee perenă (dune gri)
40CO Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice
6260 Pajişti panonice şi vest pontice pe nisipuri
62CO Stepe ponto-sarmatice
7210 Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus
109

Figura 6.2.1.3 Stepe ponto-sarmatice
Figura 6.2.1.4 Dune fixate cu vegetaţie
erbacee perenă
Tabelul 6.2.1.2 Tipuri de habitate specifice bioregiunii stepice
Cod
Natura
2000
Habitat
1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare
1150* Lagune costiere
1210 Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului
1310
Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile
umede şi nisipoase
1410 Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)
1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice
2110 Dune mobile embrionare (în formare)
2130* Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri)
2160 Dune cu Hippophae rhamnoides
2190 Depresiuni umede intradunale
3130
Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea
uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara
3150
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau
Hydrocharition
3160 Lacuri distrofice şi iazuri
3260
Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie
din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention
40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice
6120* Pajişti xerice pe substrat calcaros
62C0* Stepe ponto-sarmatice
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion
110

caeruleae)
6420 Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion
6430
Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până
la cel montan şi alpin
6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus
91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos
91F0
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba
92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)
Notă: Primele 10 tipuri de habitate se găsesc şi în zona de costieră a Deltei Dunării
Tabelul 6.2.1.3 Tipuri de habitate specifice bioregiunii pontice
Codul Denumirea habitatului
Natura 2000
1110 Bancuri de nisip acoperite permanent cu strat mic de apă de
mare
1140 Nisipuri şi zone mlăştinoase neacoperite de apă de mare la
reflux
1160 Melele şi golfuri
În perimetrul RBDD, în categoria Ariilor Speciale de Protecţie Avifaunistică fac
parte: ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie (512.380,6 ha) şi
ROSPA0076 Zona Mării Negre (147.242,9 ha).
În Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie, habitatele lacustre şi cele caracteristice
grindurilor constituie suportul existenţei unei faune de vertebrate extrem de diverse, cu
numeroase specii ocrotite la nivel naţional şi internaţional. Delta Dunării, partea de avantdeltă
din dreptul localităţii Grindu şi pâna la Tulcea, cu tot complexul de lacuri Crapina –
Parcheş – Somova, complexul de lacuri Razim – Sinoie, inclusiv Grindul Chituc,
găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate - 80 specii listate în
Anexa I a Directivei Păsări.
Acesta este şi motivul pentru care RBDD a fost propusă în întregime pentru a intra
în reţeaua europeană de arii naturale protejate Natura 2000.
Tabelul 6.2.1.4 Specii de păsări din RBDD, listate în Anexa I a Directivei Păsări
Cod NUME
POPULAŢIE
Specie
Rezidentă
Migratoare
Cuibărit/
Reproducere
Iernat Pasaj/
Etapă
A402 Uliu cu picioare
R
scurte
(Accipiter brevipes)
A229 Pescăraş albastru
1500-1700 p
(Alcedo atthis)
A042 Gârliţa mică 10-30 i
111

(Anser erythropus)
A090 Acvila ţipătoare
8-14 i
mare
(Aquila clanga)
A404 Acvila de câmp
1-3 i
(Aquila heliacal)
A089 Acvila ţipătoare
200-300 i
mică
(Aquila pomarina)
A029 Stârc cenişiu
230-450 p
(Ardea purpurea)
A024 Stârcul galben
2000-2400 p
(Ardeola ralloides)
A060 Raţa roşie
3800-4200 p
(Aythya nyroca)
A021 Buhai de baltă
1550-1650 p
(Botaurus stellaris)
A396 Gâsca cu gât roşu
(Branta ruficollis)
7000-
24000 i
A133 Pasărea ogorului
44-60 p
(Burhinus
oedicnemus)
A403 Şorecar mare
4-5 p
(Buteo rufinus)
A138 Prundăraş de
90-120 p 450-520 i
sărătură
(Charadrius
alexandrines)
A196 Chirighiţa cu obraji
2300-2500 p
albi
(Chlidonias
hybridus)
A031 Barza albă
80-90 p
(Ciconia ciconia)
A030 Barza neagră
2-5 p
(Ciconia nigra)
A080 Şerpar
R
(Circaetus gallicus)
A081 Herete de stuf
300-400 p
(Circus
aeruginosus)
A082 Erete vânăt
R
(Circus cyaneus)
A083 Erete alb
R
(Circus macrourus)
A084 Eretele sur
2-3 p
(Circus pygargus)
A231 Dumbrăveanca 360-420 p
112

(Coracias garrulous)
A037 Lebăda mică
1-4 i
(Cygnus
columbianus
bewickii)
A038 Lebăda de iarnă
(Cygnus cygnus)
340-1270
i
A238 Ciocănitoare de R
stejar
(Dendrocopos
medius)
A429 Ciocănitoare de RC
grădină
(Dendrocopos
syriacus)
A236 Ciocănitoare neagră RC
(Dryocopus martius)
A027 Egreta mare
320-360 p 620-870 i
(Egretta alba)
A026 Egreta mică
1700-2500 p
(Egretta garzetta)
A379 Presură de grădină
R
(Emberiza
hortulana)
A511 Şoim dunărean
1-2 p
(Falco cherrug)
A098 Şoim de iarnă
20-60 i
(Falco columbarius)
A095 Vânturel mic
1-3 p
(Falco naumanni)
A103 Şoim călător
R
(Falco peregrines)
A097 Vânturel de seară
2220-340 p
(Falco vespertinus)
A154 Becaţina mare
20-80 i
(Gallinago media)
A002 Cufundar polar
RC
(Gavia arctica)
A001 Cufundar mic
RC
(Gavia stellata)
A189 Pescăriţa râzătoare
8-12 p 320-350 i
(Gelochelidon
nilotica)
A135 Ciovlica ruginie
420-540 p
(Glareola pratincola)
A075 Codalb
26-28 p
(Haliaeetus albicilla)
A092 Acvila mică R
113

(Hieraaetus
pennatus)
A131 Piciorong
220-370 p 1400-2200 i
(Himantopus
himantopus)
A022 Stârc pitic
3000-3500 p
(Ixobrychus
minutes)
A338 Sfrâncioc roşiatic
RC
C
(Lanius collurio)
A339 Sfrâncioc cu frunte
R
C
neagră
(Lanius minor)
A180 Pescăruş roz
20-70 i
(Larus genei)
A176 Pescăruş cu cap
220-360 p
negru
(Larus
melanocephalus)
A177 Pescăruş mic
(Larus minutes)
10000-
12000 i
A157 Sitar de mal nordic
1-5 i
(Limosa lapponica)
A246 Ciocârlie de pădure
V
R
(Lullula arborea)
A242 Ciocârlie de
RC
bărăgan
(Melanocorypha
calandra)
A068 Ferăstraş mic
(Mergus albellus)
2100-
3800 i
A073 Gaie neagră
6-7 p
(Milvus migrans)
A159 Culic cu cioc subţire
1-3 i
(Numenius
tenuirostris)
A023 Stârc de noapte
2660-3200 p
(Nycticorax
nycticorax)
A533 Pietrar negru
12-24 p
(Oenanthe
pleschanka)
A071 Raţa cu cap alb
1-4 i
(Oxyura
leucocephala)
A094 Uligan pescar
RC
(Pandion haliaetus)
A020 Pelicanul creţ 320-410 p
114

A019
A393
A170
A151
A234
A034
A032
A140
A120
A119
A121
A464
A132
A195
A190
A193
A191
A307
A167
(Pelecanus crispus)
Pelican comun
(Pelecanus
onocrotalus)
Cormoran mic
(Phalacrocorax
pygmeus)
Notatiţă
(Phalaropus
lobatus)
Bătăuş
(Philomachus
pugnax)
Ghionoaie sură
(Picus canus)
Lopătar
(Platalea
leucorodia)
Ţigănuş
(Plegadis
falcinellus)
Ploier auriu
(Pluvialis apricaria)
Cresteţ cenuşiu
(Porzana parva)
Cresteţ pestriţ
(Porzana porzana)
Cresteţ mic
(Porzana pusilla)
Puffinus yelkouan
Ciocîntors
(Recurvirostra
avosetta)
Chira mică
(Sterna albifrons)
Pescăriţa mare
(Sterna caspia)
Chira de baltă
(Sterna hirundo)
Chira de mare
(Sterna
sandvicensis)
Silvie porumbacă
(Sylvia nisoria)
Fluierar sur
(Xenus cinereus)
3560-4160 p
8700-9500 p 4000-
6500 i
R
360-440 p
2000-3200 p
2000-3000 p
300-400 p
4000-6500 i
700-1200 i
13000-
18000 i
120-300 i
V
20-1000 i
220-280 p 800-1200 i
160-220 p
1800-2300 p
120-140 i
20-60 p 1200-3000 i
R
RC
1-3 i
115

Nr. specii
Semnificaţia simbolurilor utilizate pentru caracterizarea speciilor, secţiunea
„populaţie”:
RC (relativ comun) – populaţie a căror indivizi (exemplare) sunt prezenţi în 26 - 50% din
eşantioane (de tipul observaţiilor sistematice, recoltărilor periodice etc.) prelevate din
habitate propice speciei;
R (rar) – populaţie a căror indivizi (exemplare) sunt prezenţi în 11 - 25% din eşantioane (de
tipul observaţiilor sistematice, recoltărilor periodice etc.) prelevate din habitate propice
speciei.
Situl este important pentru populaţiile speciilor cuibăritoare, populaţiile speciilor migratoare,
populaţiile speciilor care iernează.
În perioada de migraţie situl gazduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de
baltă, fiind zonă Ramsar.
Figura 6.2.1.2 Situaţia fenologică a avifaunei din RBDD
Ornitofauna RBDD - fenologie - migraţie
400
300
341
200
100
0
34
96
total Sedentare Oaspeti de
vara
35
Oaspeti de
iarna
76
Specii de
pasaj
20
Partial
migratoare
80
Eratice
Categorie migratie
Zona Mării Negre, aferentă Deltei Dunării şi Complexului Razim-Sinoie, constituie
un culoar important de migraţie şi de iernare pentru păsările din nordul Europei, în apele
marine de-a lungul coastei. Viaţa bentică şi pelagică extrem de bogată constituie suportul
pentru populaţiile de păsări migratoare, sedentare şi de pasaj.
116

6.2.2 Flora şi fauna sălbatică
6.2.2.1. Compoziţie calitativă, date generale
Figura 6.2.2.1.1. Starea biodiversităţii în RBDD
8000
7000
6000
5000
4000
3000
7256
4262
2994
Flora
Fauna
2000
1000
0
Total specii
R.B.D.D.
Flora
R.B.D.D.
Fauna
R.B.D.D.
1099
285
34 260 2 37
Noi pentru R.B.D.D.
Noi pentru România
Noi pentru stiinta
Tabelul 6.2.2.1.1. Flora şi fauna sălbatică din R.B.D.D
Nr. crt. Categorie
taxonomică Nr. specii
1 Flora 2994
2 Fauna 4262
Total 7256
Tabelul 6.2.2.1.2. Flora sălbatică din R.B.D.D.
Nr. crt. Categorie
taxonomică Nr. specii
1 Alge 1485
Licheni 2 : Licheni 107
3 Macromicete 38
4 Plante vasculare 1364
Total 2994
Tabelul 6.2.2.1.3. Fauna sălbatică din R.B.D.D.
Nr. crt. Categorie
taxonomică Nr. specii
1 Nevertebrate 3713
2 Fauna 549
117

nr.sp.
Total 4262
Tabelul 6.2.2.1.4. Nevertebratele din R.B.D.D.
Nr. crt. Categorie
taxonomică Nr. specii
1 Protozoare 266
2 Rotifere 471
3 Viermi 253
4 Moluşte 91
5 Crustacee 212
6 Arahnide 168
7 Diplopode 8
8 Insecte 2244
Total 3713
Tabelul 6.2.2.1.5. Vertebratele din R.B.D.D.
Nr. crt. Categorie
taxonomică Nr. specii
1 Peşti 135
2 Amfibieni 10
3 Reptile 12
4 Păsări 341
5 Mamifere 51
Total 549
Figura 6.2.2.1.2. Repartiţia numerică a algelor în RBDD
600
500
400
Repartiţia numerică a algelor planctonice în RBDD pe principalele
unităţi sistematice
526
394
361
300
200
204
100
0
Chlorophitae
Bacillariophyta
Cyanobacteria
altele
Figura 6.2.2.1.3. Repartiţia numerică a macromicetelor în RBDD
118

nr.sp.
nr.sp.
Repartiţia numerică a macromicetelor în RBDD
pe principalele unităţi sistematice
nr.
sp
.
30
25
20
15
10
5
0
12
Euascomicete
26
Holobasidiomicete
Figura 6.2.2.1.4. Repartiţia numerică a plantelor vasculare în RBDD
1200
1000
Repartiţia numerică a plantelor vasculare în RBDD pe principalele
unităţi sitemice
1024
800
600
400
315
200
0
Lycopodiopsida
7 5 7 5 1
Equisetopsida
Polypodiopsida
Pinopsida
Gnetopsida
Magnoliopsida
Liliopsida
Figura 6.2.2.1.5. Repartiţia numerică a viermilor (incluzând şi Rotifera) în RBDD
500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
Repartiţia numerica a viermilor în RBDD pe principalele unităţi
sistematice
471
157
Rotiferi Nematode Anelide
96
Figura 6.2.2.1.6. Repartiţia numerică a crustaceelor în RBDD
119

nr. sp.
nr.sp
nr.sp.
120
100
Repartiţia numerică a crustaceelor în RBDD pe principalele unităţi
sistematice
96
88
80
60
40
20
0
13
8
3 3 1
Cladocere Copepode Isopode Calanoide Amfipode Decapode Cumacee
Figura 6.2.2.1.7. Repartiţia numerică a insectelor în RBDD
Repartiţia numerică a insectelor din RBDD pe principalele unităţi
sistematice
700
600
500
400
300
200
100
0
641
553
440
260
78 78 53 48 35 23 20 8 4 3
Figura. 6.2.2.1.8. Repartiţia numerică a peştilor în RBDD
Repartiţia numerică a peştilor din RBDD pe principalele unităţi sistematice
70
60
50
40
30
20
10
0
Perciforme
60
Cypriniforme
32
7 6 6 3 3 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1
Syngnathiforme
Acipenseriforme
Clupeiforme
Gadiforme
Pleuronectiforme
Rajiforme
Esociforme
Gasterosteiforme
Atheriniforme
Scorpeniforme
Petromizoniforme
Squaliforme
Figura 6.2.2.1.9. Repartiţia numerică a herpetofaunei în RBDD
120
Ophidiiforme
Salmoniforme
Siluriforme
Anguilliforme
Beloniforme
Gobiesociforme

nr.sp.
Repartiţia numerică a herpetofaunei din RBDD
pe principalele grupe sistematice
nr.
sp.
12
10
8
6
4
2
0
5
8
5
2 2
Reptile Amfibieni
Anure
Caudata
Serpentes
Sauria
Testudine
Figura 6.2.2.1.10. Repartiţia numerică a mamiferelor în RBDD
16
14
Repartiţia numerica a mamiferelor din RBDD pe principalele unităţi
15
sistematice
14
12
10
8
8
7
6
4
2
3
2
1 1
0
Rozătoare Carnivore Insectivore Chiroptere Cetacee Ungulate Pinipede Lagomorfe
Tabelul 6.2.2.1.6. Repartiţia numerică a speciilor nou înregistrate în RBDD
Grup
Număr specii noi pentru :
investigat
RBDD România ştiinţă
FLORĂ 285 34 1
Alge planctonice 9 2
Macromicete 35 3
Licheni 91 5
Cormofite 150 24 1
FAUNĂ 1099 260 37
Viermi 161 46 1
Crustacee 16
Arahnide 92 18 5
Doplopode 8
Insecte 816 192 30
Peşti 2 4 1
Amfibieni 1
Mamifere 3
121

Tabelul 6.2.2.1.7 Lista speciilor noi pentru ştiinţă inventariate în RBDD
CORMOFITE
18. Homoporus sp.n.
19. Lampoterma grahami sp.n.
1.Elymus pycnanthus ssp. deltaicus* 20. Tetramesa propodealis sp.n.
VIERMI
21. Invreia rufipes sp.n.
2. Proleptobchus deltaicus 22. Discodes myartsevae sp.n.
ARAHNIDE
23. Discodes psammophilus sp.n.
3. Mediopia halmiriana 24. Discodes termophilus sp.n.
4. Oppiella palustris 25. Discodes sp.n.
5. Graptoppia paradoxa 26. Chrysocharis sp.n.
6. Trachyuropoda dobrogensis 27. Sympiesis storojevae sp.n.
7. Trachyuropoda similicristiceps 28. Sympiesis sp.n.
INSECTE
39. Cirrospilus sp.n.
8. Pseudostachia sp. (Collembola) 30. Diaulinopsis deltaicus sp.n.
9. Isophya dobrogensis (Orthoptera) 31. Hemiptarsenus sp.n.
10. Mesopolobus salius
32. Pronotalia oteli
(Hymenoptera)
11. Spalangia sp.n. 33. Pronotalia psamophila
12. Sphegigaster curticornis 34. Diachrysia chryson deltaica
13. Panstenon sp.n. 35. Gabrius sp. (Coleoptera)
14. Dinarmus cupreus 36. Philonthus sp.
15. Gastrancirtus sp.n. 37. Xantholiunus sp.
16. Halticoptera psammophila PEŞTI
17. Homoporus deltaicus 38. Knipowitschia cameliae
Tabelul 6.2.2.1.8. Specii şi subspecii endemice în RBDD
ALGE
17. Homoporus deltaicus
1. Caetoceros insignis (Bacillaryoph.) 18. Homoporus sp.n.
2. Caetoceros similis solitarius 19. Lampoterma grahami sp.n.
CORMOFITE
20. Tetramesa propodealis sp.n.
3. Centaurea pontica 21. Invreia rufipes sp.n.
4. Centaurea jankae 22. Discodes myartsevae sp.n.
5. Elymus pycnanthus ssp.deltaicus 23. Discodes psammophilus sp.n.
CRUSTACEE
24. Discodes termophilus sp.n.
6. Atheyella dentata (Decapoda) 25. Discodes sp.n.
7. Atheyella trispinosa 26. Chrysocharis sp.n.
8. Atheyella crassa 27. Sympiesis storojevae sp.n.
INSECTE
28. Sympiesis sp.n.
9. Isophya dobrogensis (Orthoptera) 29. Cirrospilus sp.n.
10. Mesopolobus salius (Hymenoptera) 30. Diaulinopsis deltaicus sp.n.
11. Spalangia sp.n. 31. Hemiptarsenus sp.n.
12. Sphegigaster curticornis 32. Pronotalia oteli
13. Panstenon sp.n. 33. Pronotalia psamophila
14. Dinarmus cupreus 34. Diachrysia chryson deltaica
15. Gastrancirtus sp.n. PEŞTI
122

16. Halticoptera psammophila 35. Knipowitschia cameliae
Tabelul 6.2.2.1.9. Specii alohtone în RBDD
Nr.crt. Specia Originea Existenţa în RBDD Impact estimat
P L A N T E I E R B O A S E
1 Azolla
caroliniana
America de N.
Periprava, can.
Împuţita, Fortuna,
Lacul cu Coteţe
Înlătură flora
natantă
indigenă
2 Azolla filiculoides America de N. Idem, mai rară Idem
3 Amaranthus
albus
4 Amaranthus
blitoides
America de N. Culturi, diguri - rară Nedăunătoare
America de N. culturi Intră în
competiţie cu
flora indigenă
5 Amaranthus
emarginatus
Tropice
Sacalin, Sf. Gheorghe,
Chilia V.-f.rară
Fără pericol
6 Amaranthus
crispus
7 Amaranthus
deflexus
8 Amaranthus
hybridus
9 Amaranthus
powellii
10 Amaranthus
retroflexus
Argentina În localităţi Fără pericol
America de S. În localităţi-rară Fără pericol
America de N. Culturi Impact negativ
asupra
speciilor de
cultură
America de N. Culturi Idem
America de N. Culturi Idem
11 Helitropium
curassavicum
America de N.
Letea, Caraorman,
Sulina
Fără pericol
12 Chenopodium
ambrosioides
America
tropicală
Locuri ruderale
Fără pericol
123

13 Chenopodium
pumilio
14 Ambrosia
coronopifolia
Australia Partizani-rară Fără pericol
America de N. Sfiştofca Fără pericol
15 Bidens connata America de N. Caraorman, Sireasarară
Fără pericol
16 Bidens frondosa America de N. RBDD-frecventă nestudiată
17 Brachyactis
ciliata
Asia
Nisipuri umede şi
sărăturate-f.frecv.
Intră în
competiţie cu
flora indigenă
18 Conyza
canadensis
19 Galinsoga
parviflora
America de N. Zone nisipoase-f.frecv. Idem
America de S. Culturi Fără pericol
20 Xanthium
italicum
Europa de S.
Zone inundabilef.frecv.
Dăunătoare
mai ales pt.
agricultură
21 Xanthium
spinosum
22 Xanthium
orientale
23 Coronopus
didymus
24 Diplotaxis
erucoides
America de S. Zone ruderale-f.frecv. Fără pericol
America Chilia V., Pardina-rară Fără pericol
America de S. port Sulina Fără pericol
Europa de S.V. Port Sulina Fără pericol
25 Eruca sativa pl.de cultură
mediteraneană
C.A.Rosetti
Fără pericol
26 Cuscuta
campestris
27 Chamaesyce
maculata
America de N. Culturi Dăunătoare
anumitor pl. de
cultură
America de N. Ruderală Fără pericol
124

28 Oenothera
biennis
29 Oenothera
parviflora
America de N. Culturi-sporadică Fără pericol
America de N. idem-rară Idem
30 Oxalis
corniculata
Sp.ornamentală
mediteraneană
Sulina
Idem
31 Veronica persica Asia de S.V. Culturi Idem
32 Datura
stramonium
America de N.
Zone bogate în nitraţi
(gunoaie)
Idem
33 Petunia
parviflora
34 Solanum
retroflexum
America de N. localităţi Idem
Asia de S.E. Zone umede Idem
35 Acorus calamus Asia de S.E. Zone umede-rară Idem
36 Cyperus
odoratus
Letea, Sulina, Sf.
Gheorghe
Idem
37 Hordeum
jubatum
America de N.
şi Asia de E.
Grindul Letea, Stipoc,
Periprava
Nestudiată
38 Panicum
capillare
39 Paspalum
distichum
America de N. Culturi Idem
Tropice Letea-f.rară Idem
40 Elodea
canadensis
America de N.
Letea, lac Somova,
ghiol Potica, Căzănel
S-a naturalizat
41 Elodea nuttallii America de N. RBDD-zone acvatice S-a naturalizat
şi a înlocuit-o
pr
E.canadensis
42 Vallisneria
spiralis
Tropice RBDD-zone acvatice S-a naturalizat,
fără pericol
43 Lindernia dubia America de N. Insula Sacalin-f.rară Fără pericol
125

44 Eclipta prostrata America
tropicală
Insula Sacalin-f.rară
Fără pericol
P L A N T E
L E M N O A S E
1 Acer negundo America de N. În jurul localit., plantaţii
forestiere
Idem,
naturalizat
2 Alianthus
altissima
China
Localitaţi, Insula
Popina
Idem,
naturalizat
3 Amorpha
fructicosa
America de N.
Marginea canalelor,
plantaţii forestiere
Idem,
naturalizat
4 Elaeagnus
angustifolia
Asia Cent. şi de
V.
Grinduri,Insula Popina
Idem,
naturalizat, rol
antierozional
5 Fraxinus
pennsylvanica
America de N. Zone inundabile Idem,
naturalizat
6 Lycium barbarum Asia de V. Localităţi Idem fixează
nisipurile
7 Morus alba China Cultivat în localităţi Idem,
naturalizat
8 Robinia
pseudacacia
9 Populus x
canadensis
America de N. Cultivat în localităţi Idem fixează
nisipurile
Euro-americană Culturi forestiere Fără pericol
10 Taxodium
distichum
SUA de E.
Uzlina-cultivat
ornamental
Idem
11 Amorpha
fructicosa
America de N.
În lungul canalelor,
plantaţii de plop
Intră în
competiţie cu
flora indigenă
12 Phytolacca
americana
America de N. ChiliaV., Sf. Gheorghe Idem
M O L U Ş T E G A S T R O P O D E
1 Rapana venosa Mările Japoniei,
Coreei şi China
126
M.Neagră
Se hrăneşte cu
bivalve

2 Phisa acuta Vest
Mediterana,
nord Africa
M O L U Ş T E B I V A L V E
Meleaua Sacalin,
Gârla Turceascăfrecventă
indigene
Nestudiată
1 Scapharca
cornea
mările
Extremului
Orient
M.Neagră
Nestudiată
2 Anodonta
woodiana
Bazinul fluviului
Amur
Meleaua Sacalin
Nestudiată
3 Mya arenaria Atlanticul de N. M.Neagră-f.frecventă Înlătură
bivalvele
indigene
4 Corbicula
fluminea
Asia Dunăre - f.frecventă Nestudiată
P E Ş T I
1 Carassius gibelio Bazinul Amur RBDD-f.frecvent Efect benefic,
naturalizat
2 Pseudorasbora
parva
E. Asia, bazinul
Amur, Japonia
Unele ferme piscicole,
unele bălţi dulci
(Murighiol)
Răneşte
speciile
indigene
3 Hypophthalmycht
hys molitrix
Idem
Ferme piscicole
Dunăre-rar, unele
lacuri şi canale
Efect benefic
4 Aristichthys
nobilis
Idem
Idem
5 Ctenopharyngod
on idella
Idem
Ferme piscicole
Dunăre-rar, unele
lacuri şi canale-rar
Consumă
intens
vegetaţia acv.
macrofită
6 Lepomis gibosus America de N. Lacuri şi canalerel.frecvent
Fără pericol,
naturalizat
127

7 Perccottus glenii E Rusia, N
China, Corea
Lacuri şi canale – f. rar
Nestudiată
8 Liza
hematocheila
Golful Petru cel
Mare (Rusia şi
Corea), China
Marea Neagră, Sinoie
– rel. frecvent
Nestudiată
P Ă S Ă R I
1 Phasianus
colchius
Caucaz -
Mongolia, până
la fl. Amur şi
M.Japoniei
RBDD-frecvent
Fără pericol
naturalizat
M A M I F E R E
1 Ondatra zibetica N.E. Americii de
N.
RBDD-frecvent
Distruge
digurile,
naturalizat
2 Nyctereutes
procyonoides
Estul Siberiei RBDD-rel.frecvent Impact redus,
declin al
efectivelor
Tabelul 6.2.2.1.10. Specii de păsări din RBDD declarate Monument al Naturii
Nr.
Specie
Act normativ de bază
crt. denumire ştiinţifică / denumire populară
1 Tadorna tadorna (călifarul alb) HCM 1625/1955
2 T.ferruginea (călifarul roşu) Ibidem
3 Corvus corax (corbul) JCM 734/1933
4 Otis tarda (dropia) JCM 600/1933
5 O.tetrax (spurcaciul) Ibidem
6 Pelecanus onocrotalus (pelicanul alb) Ibidem
7 P.crispus (pelicanul creţ) Ibidem
8 Himantopus himantopus (piciorongul) HCM 1625/1955
9 Platalea leucorodia (stârcul lopătar) Ibidem
10 Egretta alba (egreta mare) JCM 600/1933
11 Egretta garzetta (egreta mică) Ibidem
12 Neophron percnopterus (vulturul hoitar) Ibidem
128

Figura 6.2.2.1.11 Repartiţia actuală a celor mai importante colonii polispecifice de
păsări din RBDD
129

6.2.2.2. Încadrări ale stării actuale a florei şi faunei sălbatice şi a situaţiei legislative
6.2.2.2.1. Lista Roşie a speciilor de plante şi animale din RBDD (Oţel et al., 2000)
Tabelul 6.2.2.2.1. Situaţia numerică a speciilor periclitate din RBDD pe categorii de
periclitare, în conformitate cu Lista Roşie a RBDD, editată în anul 2000
Grupa Ex E V R I K nt
sistematică Ex
Plante
36 23 45 96 166 11 5
superioare
Moluşte 4 5 6
Insecte 3 3 4 1 1
Peşti 4 2 4 13 5 12 19
Amfibieni 2 8
Reptile 7 4
Păsări 5 4 122 28 3 99 46
Mamifere 2 1 14 2 6 3
Total specii 50 30 199 148 174 137 86
Legendă
Abrevierile pentru categoriile de periclitare:
Ex. – specii ce nu s-au mai regăsit în habitatele naturale, după repetate investigaţii, în
zonele în care s-au înregistrat anterior sau în cele în care s-a presupus că au existat;
Ex. – nu a trecut mai mult de 50 de ani de la ultima înregistrare a speciei şi deci este
posibil a fi regăsită în viitor;
E – specii în pericol iminent de dispariţie, dacă factorii cauzali continuă să se menţină;
V – specii în declin numeric, care pot trece în categ. E dacă factorii cauzali nu se înlătură;
R – specii care nu fac parte din categ. E şi V dar există riscul trecerii în acestea;
I – specii Ex., E, V sau R, dar nu există suficiente informaţii pentru a se putea nominaliza
într-una din categorii; specii neregăsite a căror prezenţă este nesigură, fiind suspectate
erori de determinare;
K – speciile semnalate la ultimele evaluări, însă nu se poate indica gradul de periclitare;
nt. – speciile periclitate pe plan european, dar care în RBDD nu sunt periclitate.
6.2.2.2.2. Situaţia speciilor din RBDD considerate periclitate la nivel european
În acest paragraf s-a discutat despre speciile incluse în următoarele documente:
- ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. (modific. de OUG
154/2008)
- COUNCIL DIRECTIVE 92/43/EEC of 21 may 1992 on the conservation of natural
habitats and of wild fauna and flora. (Directiva Habitate, cu ultima modificare în anul 2006
- Directiva 2006/105/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2006)
- COUNCIL DIRECTIVE 79/409/EEC of 2 April 1979 on the conservation of wild birds.
(Directiva Bird – Directiva Păsări), ultima modificare în anul 2006 (COUNCIL DIRECTIVE
2006/105/EC of 20 November 2006 adapting Directives 73/239/EEC, 74/557/EEC and
130

2002/83/EC in the field of environment, by reason of the accession of Bulgaria and
Romania)
Tabelul 6.2.2.2.2.1. Specii de plante şi de animale din RBDD a căror conservare
necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială
avifaunistică (Directiva Habitate Anexa 2, Directiva Păsări Anexa 1 şi OUG 57 Anexa 3)
Specii în RBDD Zone semnalări Cod Natura
2000
PLANTE (similar pt. Anexa 4A a OUG 57)
1. Aldrovanda vesiculosa Can. Porcu, incinta Ceamurlia 1516
2. Centaurea jankae Doloşman 2253
3. Centaurea pontica Sulina oraş şi vecinătate 2255
4. Echium russicum Iancina 4067
5. Marsilea quadrifolia Canal AP Rusca zona M 28 1428
NEVERTEBRATE
1. Theodoxus transversalis M. Neagră (înainte de 1991) 4064
2. Anisus vorticulus
Br. Sulina, lacurile Roşu,
4056
Roşca, Belciug
3. Arytrura musculus
Lângă Sulina, Periprava
4027
(înainte de 1991)
4. Catopta thrips RBDD bioregiunea stepică 4028
5. Coenagrion ornatum N lacul Roşu (înainte de 1991) 4045
6. Colias myrmidone
Pădurea Letea (înainte de 4030
1991)
7. Graphoderus bilineatus
E lac Meşter, Periprava
1082
(înainte de 1991)
8. Leptidea morsei
N lac Erenciuc, păd. Letea 4036
(înainte de 1991)
9. Lycaena dispar Dispersată D. Dunării 1060
10. Morimus funereus Caraprman (înainte de 1991) 1089
11. Ophiogomphus cecilia
RBDD bioregiunea stepică 1037
(înainte de 1991)
12. Osmoderma eremita* Periprava (înainte de 1991) 1084
PEŞTI
1. Alosa immaculata (scrumbie de M. Neagră, Dunăre 4125
Dunăre)
2. Alosa tanaica (rizeafcă) M. Neagră, Dunăre 4127
3. Aspius aspius (avat) Ape dulci stagnante şi Dunăre 1130
4. Cobitis elongatoides (zvârlugă) Ape dulci stagnante 1149
5. Gobio albipinnatus (porcuşor de Dunăre 1124
şes)
6. Gobio kessleri (porcuşor de Dunăre 2511
nisip)
7. Gymnocephalus baloni (ghiborţ Dunăre 2555
de Dunăre)
8. Gymnocephalus schraetzer Dunăre 1157
131

(răspăr)
9. Misgurnus fossilis (ţipar) Ape dulci stagnante şi Dunăre 1145
10. Pelecus cultratus (sabiţă) Dunăre, Razim-Sinoie 2522
11. Rhodeus amarus (boarţă) Ape dulci stagnante 1134
12. Sabanejewia bulgarica Dunăre 1146
(dunăriţă)
13. Umbra krameri (ţigănuş) Ape dulci stagnante 2011
14. Zingel streber (fusar) Dunăre 1160
15. Zingel zingel (pietrar) Dunăre 1159
AMFIBIENI
1. Triturus dobrogicus (triton) RBDD 1993
2. Bombina bombina (buhai de RBDD 1188
baltă)
3. Pelobates fuscus RBDD
REPTILE
1. Emys orbicularis (broască Ape dulci stagnante RBDD 1220
ţestoasă de apă)
2. Testudo graeca (broască Iancina, Doloşman 1219
ţestoasă de uscat)
3. Vipera ursini (viperă de stepă) Cardon, Sf. Gheorghe, grind 1298
Periteaşca-Portiţa
PĂSĂRI (OUG 57/2007 An. 3, pt. RBDD 102 specii)
1. Accipiter brevipes RBDD A402
2.Acrocephalus paludicola RBDD
3.Acrocephalus melanopogon RBDD
4.Aegypis monachus
RBDD
5. Alcedo atthis RBDD A229
6. Anser erythropus RBDD A042
7.Anthus campestris
RBDD
8. Aquila clanga RBDD A090
9. Aquila heliaca RBDD A404
10.Aquila pomarina RBDD A089
11.Aquila chrysaetos
RBDD
12. Ardea purpurea RBDD A029
13. Ardeola ralloides RBDD A024
14. Asio flammeus RBDD
15. Aythya nyroca RBDD A060
16. Botaurus stellaris RBDD A021
17. Branta ruficollis RBDD A396
18. Bubo bubo RBDD
19. Burhinus oedicnemus RBDD A133
20. Buteo rufinus RBDD A403
21.Calandrella brachydactyla RBDD
22.Calidris alpina
RBDD
23.Caprimulgus europaeus RBDD
24.Charadrius alexandrinus RBDD A138
25. Charadrius morinellus RBDD
132

26.Chlidonias hybridus RBDD A196
27.Chlidonias niger
RBDD
28.Ciconia ciconia RBDD A031
29.Ciconia nigra RBDD A030
30. Circaetus gallicus RBDD A080
31. Circus aeruginosus RBDD A081
32. Circus cyaneus RBDD A082
33. Circus macrourus RBDD A083
34. Circus pygargus RBDD A084
35. Coracias garrulus RBDD A231
36. Crex crex RBDD
37. Cygnus cygnus RBDD A038
38. Dendrocopos medius RBDD A238
39. Dendrocopos syriacus RBDD A429
40. Dryocopus martius RBDD A236
41. Egretta alba RBDD A027
42. Egretta garzetta RBDD A026
43. Emberiza hortulana RBDD A379
44. Falco cherrug RBDD A511
45. Falco naumanni RBDD A095
46. Falco peregrinus RBDD A103
47. Falco vespertinus RBDD A097
48. Ficedula parva RBDD
49. Ficedula albicollis RBDD
50. Gallinago media RBDD A154
51. Gavia arctica RBDD A002
52. Gavia stellata RBDD A001
53.Gavia immer
RBDD
54. Gelochelidon nilotica RBDD A189
55. Glareola pratincola RBDD A135
56. Grus grus RBDD
57.Gyps fulvus
RBDD
58. Haliaeetus albicilla RBDD A075
59. Hieraaetus pennatus RBDD A092
60. Himantopus himantopus RBDD A131
61. Ixobrychus minutus RBDD A022
62. Lanius collurio RBDD A338
63. Lanius minor RBDD A339
64. Larus genei RBDD A180
65. Larus melanocephalus RBDD A176
66. Larus minutus RBDD A177
67. Lullula arborea RBDD A246
68. Luscinia svecica RBDD
69. Melanocorypha calandra RBDD A242
70.Milvus milvus
RBDD
71. Milvus migrans RBDD A073
72. Neophron percnopterus RBDD
133

73. Numenius tenuirostris RBDD A159
74. Nycticorax nycticorax RBDD A023
75. Oenanthe pleschanka RBDD A533
76.Otis tarda
RBDD
77. Oxyura leucocephala RBDD A071
78. Pandion haliaetus RBDD A094
79. Pelecanus crispus RBDD A020
80. Pelecanus onocrotalus RBDD A019
81. Pernis apivorus RBDD
82. Phalacrocorax pygmeus RBDD A393
83. Phalaropus lobatus RBDD A170
84. Picus canus RBDD A234
85. Platalea leucorodia RBDD A034
86. Plegadis falcinellus RBDD A032
87. Pluvialis apricaria RBDD A140
88. Porzana parva RBDD A120
89. Porzana porzana RBDD A119
90. Porzana pusilla RBDD A121
91. Recurvirostra avosetta RBDD A132
92. Sterna albifrons RBDD A195
93. Sterna caspia RBDD A190
94. Sterna hirundo RBDD A193
95. Sterna sandvicensis RBDD A191
96. Sylvia nisoria RBDD A307
97.Tadorna ferruginea
RBDD
98. Tringa glareola RBDD
MAMIFERE
1.Lutra lutra (vidră) RBDD 1355
2. Mesocricetus newtoni (grivan Versant N-V Razim-Sinoie
mic)
3. Monachus monachus Marea Neagră
4. Mustela eversmannii (dihor de Ostrov Tătaru 2633
stepă)
5. Mustela lutreola (nurcă
RBDD 1356
europeană)
6. Spermophilus citellus
Versant N-V Razim-Sinoie 1335
(popândău)
7. Vormela peregusna (dihor pătat) Versant N-V Razim-Sinoie 2635
8. Phocoena phocoena (porc de Marea Neagră
mare)
9.Tursiops truncatus (delfin) Marea Neagră
134

Tabelul 6.2.2.2.2.2. Specii de animale din RBDD de interes comunitar – specii care
necesită o protecţie strictă (Directiva Habitate Anexa 2 şi OUG 57 Anexa 4A)
Nr. crt. Specii în RBDD
Zone semnalări
VERTEBRATE
MAMIFERE
Microchiroptera
1 Nyctalus noctula RBDD
2 Nyctalus leisleri RBDD
3 Pipistrellus nathusii RBDD
4 Pipistrellus pygmaeus RBDD
5 Pipistrellus pipistrellus RBDD
6 Myotis daubentoni RBDD
7 Myotis aurascens RBDD
Rodentia
8 Spermophilus citellus Versant N-V Razim-Sinoie
9 Mesocricetus newtoni Vecinătate or. Sulina
10 Lutra lutra RBDD
11 Mustela eversmani Ostrov Tătaru
12 Mustela lutreola RBDD
13 Vormela peregusna Versant N-V Razim-Sinoie
14 Felis silvestris RBDD
Pinnipedia
15 Monachus monachus M.Neagră
Cetacea
16 Phocaena phocaena M.Neagră
17 Delphinus delphis M.Neagră
18 Tursiops trunquatus M.Neagră
REPTILE
19 Testudo graeca Iancina, Doloşman
20 Emys orbicularis Ape dulci stagnante
21 Lacerta agilis (euxinica) Letea, Caraorman, Sf. Gheorghe,
Istria-Sinoie, Crişan, Periboina
22 Lacerta trilineata Doloşman, Iancina, Taşburun,
Enisala, Sălcioara
23 Podarcis taurica Vecinătate Razim-Sinoie, Murighiol
24 Coluber caspius Vecinătate Razim-Sinoie
25 Coronella austriaca Păd. Letea, grind Chituc
26 Natrix tessellata Razim-Sinoie, Maliuc, Tulcea
27 Vipera ursinii Cardon, Sf. Gheorghe, grind
Periteaşca-Portiţa
AMFIBIENI
28 Bombina bombina RBDD
29 Hyla arborea RBDD
30 Pelobates fuscus Delta fluvială
31 Pelobates syriacus Zona litorală şi grindurile nisipoase
135

Bufo viridis
RBDD
PESTI
32 Zingel zingel Dunăre
33 Gymnocephalus baloni Dunăre
34 Acipenser sturio M. Neagră, Dunăre
NEVERTEBRATE
INSECTE
35 Apatura metis Delta Dunării
36 Arytrura musculus Can. Litcov-Împuţita, Periprava,
Cardon (înainte de 1991)
37 Catopta thrips RBDD bioreg. stepică
38 Coenagrion ornatum Sud lacul Porcului (înainte de 1991)
39 Colias myrmidone Letea (înainte de 1991)
40 Euphydryas aurinia Est Beştepe (înainte de 1991)
41 Graphoderus bilineatus Intre lacurile Meşter şi Nebunu,
Periprava (înainte de 1991)
42 Lycaena dispar Delta Dunării
43 Morimus funereus Caraorman (înainte de 1991)
44 Osmoderma eremita Periprava (înainte de 1991)
45 Parnassius mnemosyne Est Sălcioara
46 Proserpinus proserpina Mila 26
47 Rosalia alpina Sud Sulina (înainte de 1991)
48 Saga pedo Caraorman, Grindul Lupilor, grind
Perişor
49 Zerynthia polyxena NE Tulcea (înainte de 1991)
MOLUŞTE
50 Anisus vorticulus Br. Sulina, lacurile Roşu, Roşca,
Belciug
51 Theodoxus transversalis M. Neagră (înainte de 1991)
Tabelul 6.2.2.2.2.3. Specii de floră din RBDD de interes naţional – specii care
necesită o protecţie strictă (OUG 57 Anexa 4B)
Nr. crt. Specii în RBDD
Zone semnalări
1 Artemisia lerchiana Ins. Popina
2 Silene thymifolia Letea, Caraorman (înainte de
1991).
3 Corynephorus canescens Sulina (înainte de 1991).
4 Leymus sabulosus Portiaţa, grindurile Perişor,
Flămanda, Lupilor şi Chituc, Letea,
Sulina, Istria-Sinoie
136

Tabelul 6.2.2.2.2.4. Specii de faună (fără păsări) din RBDD de interes naţional – specii
care necesită o protecţie strictă (OUG 57 Anexa 4B)
Nr. crt. Specii în RBDD
Zone semnalări
VERTEBRATE
MAMIFERE
1 Neomys anomalus Zona loc. Sf. Gheorghe, can.
Dunavăţ, Crişan, mal Razim
2 Spalax leucodon Doloşman
3 Delphinus delphis M. Neagră
REPTILE
4 Eremias arguta Sf. Gheorghe, grind Chituc, gr.
Perişor, Caraorman
5 Coluber caspius Cetate Istria, coastele Razim-
Sinoie
AMFIBIENI
6 Triturus vulgaris vulgaris RBDD
7 Bufo bufo RBDD
8 Rana lessonae Somova-Parcheş, can. Impuţita,
Ciotica, Tulcea
PEŞTI
9 Petroleuciscus borysthenicus Ape stagnante dulci RBDD
10 Carassius carassius Ape stagnante dulci mezotrofe şi
mezo-oligotrofe RBDD
11 Lota lota Dunăre
12 Stizostedion volgensis Balta Somova, Dunăre Tulcea,
melea Sacalin
13 Percarina demidoffi Razim-Sinoie
14 Proterorhinus marmoratus Ape stagnante dulci RBDD
15 Neogobius syrman Razim-Sinoie
NEVERTEBRATE
INSECTE
16 Scarabaeus affinis Ins. Popina, grind Perişor
17 Apatura metis Delta Dunării
18 Cuculia biornata Mila 26
19 Diachrysia chryson deltaica RBDD
20 Everes alcetas Milele 26 şi 35
21 Hyponephele lupinus lupinus Grind Caraorman
23 Isophya dobrogensis Ins. Popina
MOLUŞTE
24 Bathyomphalus contortus Lac Roşca
25 Physa fontinalis Sulina, L. Roşca, L. Rotund şi
Telincea, L. Belciug
26 Adacna fragilis Razim-Sinoie
27 Hypanis plicata relicta Razim-Sinoie
28 Monodacna colorata Razim-Sinoie
29 Pseudanodonta complanata Br. Sf. Gheorghe, L.Puiu, Roşu,
Merheiul Mic, Nebunu, Belciug
137

Tabelul 6.2.2.2.2.5. Specii de faună (fără păsări) din RBDD de interes naţional – specii
care necesită o protecţie strictă (OUG 57 Anexa 4B)
Nr. crt. Specii în RBDD Zone semnalări
1 Tachybaptus ruficollis RBDD
2 Falco tinnunculus RBDD
3 Falco subbuteo RBDD
4 Grus grus RBDD
5 Anthropoides virgo RBDD
6 Actitis hypoleucos RBDD
7 Arenaria interpres RBDD
8 Stercorarius pomarinus RBDD
9 Stercorarius parasiticus RBDD
10 Stercorarius longicaudus RBDD
11 Stercorarius skua RBDD
12 Tyto alba RBDD
13 Otus scops RBDD
14 Athene noctua RBDD
15 Upupa epops RBDD
16 Merops apiaster RBDD
17 Picus viridis RBDD
18 Jynx torquilla RBDD
19 Eremophila alpestris RBDD
20 Motacilla flava RBDD
21 Motacilla citreola RBDD
22 Motacilla cinerea RBDD
23 Motacilla alba RBDD
24 Bombycilla garrulus RBDD
25 Prunella modularis RBDD
26 Erithacus rubecula RBDD
27 Phoenicurus ochruros RBDD
28 Phoenicurus phoenicurus RBDD
29 Remiz pendulinus RBDD
30 Sturnus roseus RBDD
31 Cettia cetti RBDD
32 Locustella luscinioides RBDD
33 Locustella certhiola RBDD
34 Locustella naevia RBDD
35 Locustella fluviatilis RBDD
36 Phylloscopus trochiloides RBDD
37 Phylloscopus humei RBDD
38 Phylloscopus proregulus RBDD
39 Phylloscopus sibilatrix RBDD
40 Phylloscopus collybita RBDD
41 Phylloscopus fuscatus RBDD
42 Phylloscopus trochilus RBDD
138

43 Phylloscopus bonelli RBDD
44 Regulus regulus RBDD
45 Regulus ignicapillus RBDD
46 Muscicapa striata RBDD
47 Panurus biarmicus RBDD
48 Aegithalos caudatus RBDD
49 Tichodroma muraria RBDD
50 Oriolus oriolus RBDD
51 Nucifraga caryocatactes RBDD
52 Corvus corax RBDD
53 Passer hispaniolensis RBDD
54 Emberiza melanocephala RBDD
55 Miliaria calandra RBDD
56 Serinus serinus RBDD
57 Carduelis chloris RBDD
58 Carduelis carduelis RBDD
59 Carduelis spinus RBDD
60 Carduelis cannabina RBDD
61 Carduelis flammea RBDD
62 Carpodacus erythrinus RBDD
63 Coccothraustes
coccothraustes
RBDD
Tabelul 6.2.2.2.2.6. Specii de plante şi animale de interes comunitar din RBDD
(fără păsări) – ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul
măsurilor de management (OUG 57 Anexa 5A)
Nr. crt. Specii în RBDD
Zone semnalări
VERTEBRATE
Mamifere
1 Canis aureus Grindurile Lupilor, Chituc şi
Perişor, Caraorman
2 Martes martes Can. Bogdaproste, Dovnics
3 Mustela putorius RBDD
Amfibieni
4 Rana ridibunda RBDD
Peşti
5 Acipenser stellatus M. Neagră, Dunăre
6 Acipenser ruthenus Dunăre
7 Acipenser nudiventris Dunăre
8 Acipenser guldenstaedtii M. Neagră, Dunăre
9 Acipenser sturio M. Neagră, Dunăre
10 Huso huso M. Neagră, Dunăre
11 Alosa immaculata M. Neagră, Dunăre
12 Alosa tanaica M. Neagră, Dunăre
13 Barbus barbus Dunăre
14 Zingel zingel Dunăre
139

NEVERTEBRATE
Moluşte
15 Helix pomatia Coasta estică Razim, Caraorman
16 Hirudo medicinalis Ape dulci stagnante RBDD
PLANTE
17 Lycopodium annotinum RBDD
18 Lycopodium clavatum RBDD
19 Lycopodium complanatum RBDD
20 Lycopodium inundatum RBDD
21 Lycopodium tristachyum RBDD
22 Gentiana lutea RBDD
23 Ruscus acuteatus RBDD
Tabelul 6.2.2.2.2.7. Specii de animale de interes naţional din RBDD ale căror
prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management
(OUG 57 Anexa 5B, modificată de OUG 154/2008)
Nr. crt. Specii în RBDD
Zone semnalări
MAMIFERE
1 Lepus europaeus RBDD
2 Ordratra zibethicus RBDD
3 Nyctereutes procyonoides RBDD
4 Vulpes vulpes RBDD
5 Martes foina
6 Mustela erminea RBDD
7 Mustela nivalis RBDD
8 Meles meles RBDD
9 Capreolus capreolus RBDD
10 Sus scrofa RBDD
PEŞTI
11 Neogobius eurycephalus Dunăre, Razim-Sinoie
Tabelul 6.2.2.2.2.8. Specii de animale de interes naţional din RBDD ale
căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de
management (OUG 57 Anexa 5B, modificată de OUG 154/2008)
Nr. crt. Specii în RBDD
Zone semnalări
1 Anser albifrons RBDD
2 Anser fabalis RBDD
3 Anser anser RBDD
4 Anas penelope RBDD
5 Anas platyrhynchos RBDD
6 Anas crecca RBDD
7 Anas clypeata RBDD
8 Anas strepera RBDD
9 Anas acuta RBDD
10 Anas querquedula RBDD
11 Aythya ferina RBDD
140

12 Aythya fuligula RBDD
13 Aythya marila RBDD
14 Bucephala clangula RBDD
15 Perdix perdix RBDD
16 Coturnix coturnix RBDD
17 Phasianus colchicus RBDD
18 Gallinula chloropus RBDD
19 Fulica atra RBDD
20 Lymnocryptes minimus RBDD
21 Gallinago gallinago RBDD
22 Scolopax rusticola RBDD
23 Columba oenas RBDD
24 Columba palumbus RBDD
25 Streptopelia decaocto RBDD
26 Streptopelia turtur RBDD
27 Alauda arvensis RBDD
28 Garrulus glandarius RBDD
29 Pica pica RBDD
30 Corvus monedula RBDD
31 Corvus frugilegus RBDD
32 Corvus corone cornix RBDD
33 Sturnus vulgaris RBDD
34 Turdus viscivorus RBDD
35 Turdus philomelos RBDD
36 Turdus iliacus RBDD
37 Turdus pilaris RBDD
141

6.2.2.3. Siturile Natura 2000 din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi
speciile nominalizate pentru acestea
Figura 6.2.2.3.1. Siturile Natura 2000 din perimetrul Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării
1 a
1 b
1 b
2
RBDD – situri Natura 2000
1. Delta Dunării SCI şi SPA: 456463 ha
1 a. Bioregiunea Stepică: 52 %
1.b. Bioregiunea Pontică: 48 %
2. Delta Dunării zona marină – SCI: 121707,6 ha
Specii de interes comunitar
Speciile de interes comunitar sunt incluse în Anexa 2 din Directiva Habitate şi
Anexa 3 din OUG 57 (specii care necesită desemnarea de arii speciale de conservare,
respectiv situri Natura 2000).
În situl Natura 2000 Delta Dunării – sit de importanţă comunitară, sunt nominalizate un
număr de 5 specii de plante, după cum urmează:
Tabelul 6.2.2.3.1 Specii de plante ce necesită desemnarea de arii speciale de
conservare, respectiv situri Natura 2000
Cod
Specii în RBDD
Natura
2000
1516 Otrăţel
(Aldrovanda vesiculosa)
2253 Vineţele (Centaurea
jankae)
2255 Vineţele (Centaurea
pontica)
Zonele în care au fost
semnalate speciile
Canal în incinta A.P. Ceamurlia
Capul Doloşman
Oraş Sulina şi limitrof acestuia
142

4067 Capul şarpelui
(Echium russicum)
1428 Trifoiaş de baltă
(Marsilea quadrifolia)
Capul Iancina
Canal AP Rusca zona Mila 28
Figura 6.2.2.3.2 Echium russicum
Figura 6.2.2.3.3 Centaurea pontica
Toate cele 5 specii de plante vasculare de interes comunitar sunt regăsite după
inventarul din 1991, iar prezenţa lor actuală este certă. Toate sunt înregistrate într-un
număr mic de puncte în RBDD, însă există posibilitatea ca cel puţin 3 specii (Aldrovanda
vesiculosa, Marsilea quadrifolia şi Echium russicum) să fie semnalate şi în alte puncte în
cercetările viitoare. O atenţie deosebită privind evaluarea şi conservarea trebuie acordată
celor două specii endemice şi anume Centaurea pontica şi C. jankae.
Tabelul 6.2.2.3.2 Specii de mamifere ce necesită desemnarea de arii speciale de
conservare, respectiv situri Natura 2000
Cod
Natura
Specii în RBDD Zonele în care au fost
semnalate speciile
2000
1355 Vidră (Lutra lutra) RBDD
2633 Dihor de stepă
Ostrovul Tătaru
(Mustela eversmannii)
1356 Nurcă europeană RBDD
(Mustela lutreola)
1335 Popândău
Versant N-V Complex
(Spermophilus citellus)
2635 Dihor pătat (
Vormela peregusna)
lagunar Razim-Sinoie
Versant N-V Complex
lagunar Razim-Sinoie
Tabelul 6.2.2.3.3 Specii de reptile ce necesită desemnarea de arii speciale de
conservare, respectiv situri Natura 2000
143

Cod Specii în RBDD
Natura
2000
1220 Broască ţestoasă de apă
(Emys orbicularis)
1219 Broască ţestoasă de
uscat (Testudo graeca)
1298 Viperă de stepă
(Vipera ursini)
Zonele în care au fost
semnalate speciile
Ape dulci stagnante din
RBDD
Capul Iancina, Capul
Doloşman
Cardon, Sf. Gheorghe,
grindul Periteaşca-Portiţa
Cercetări recente de genetică moleculară au scos în evidenţă faptul că în aria
RBDD trăieşte subspecia Vipera ursinii moldavica şi nu renardi, cum s-a considerat în
trecut. Arealul geografic al Viperei ursinii moldavica se limitează numai la teritoriul
României, fiind actualmente prezentă în Moldova (Valea lui David/Iaşi) şi Dobrogea
(RBDD). În RBDD după 1991 specia s-a identificat numai în zonele arenicole din
apropierea litoralului: sporadică în zona pădurii Letea lângă Cardon, o populaţie relativ
numeroasă la Sfântu Gheorghe în pădurea plantată şi mai puţin numeroasă în grindul
Sărături şi cea mai mare populaţie estimată la cca. 2000 exemplare în grindul Periteaşca-
Perişor, pe o suprafaţă de cca. 1000 ha, apropiată de ţărmul mării. Din datele anterioare
considerăm că specia este ameninţată în acest teritoriu de factorul antropic.
Tabelul 6.2.2.3.4 Specii de amfibieni ce necesită desemnarea de
arii speciale de conservare, respectiv situri Natura 2000
Cod Specie în RBDD Zonele în care au fost
Natura
semnalate speciile
2000
1993 Triton (Triturus dobrogicus) RBDD
1188 Buhai de baltă
RBDD
(Bombina bombina)
Tabelul 6.2.2.3.5 Specii de peşti ce necesită desemnarea de arii speciale de
conservare, respectiv situri Natura 2000
Cod
Specii în RBDD Zonele în care au fost
Natura 2000
semnalate speciile
4125 Scrumbie de Dunăre Marea Neagră, Dunăre
(Alosa immaculata)
4127 Alosa tanaica (rizeafcă) Marea Neagră, Dunăre
1130 Avat (Aspius aspius) Ape dulci stagnante şi Dunăre
1149 Zvârlugă
Ape dulci stagnante
(Cobitis elongatoides)
1124 Porcuşor de şes
Dunăre
(Gobio albipinnatus)
2511 Porcuşor de nisip Dunăre
(Gobio kessleri)
2555 Ghiborţ de Dunăre Dunăre
(Gymnocephalus baloni)
1157 Răspăr
Dunăre
(Gymnocephalus
144

schraetzer)
1145 Ţipar (Misgurnus fossilis) Ape dulci stagnante şi Dunăre
2522 Sabiţă
(Pelecus cultratus)
Dunăre, Complex lagunar
Razim-Sinoie
1134 Boarţă (Rhodeus Ape dulci stagnante
amarus)
1146 Dunăriţă
Dunăre
(Sabanejewia bulgarica)
2011 Ţigănuş (Umbra krameri) Ape dulci stagnante
1160 Fusar (Zingel streber) Dunăre
1159 Pietrar (Zingel zingel) Dunăre
Figura 6.2.2.3.4 Porcuşor de şes
Figura 6.2.2.3.5 Pietrar
Tabelul 6.2.2.3.6 Specii de nevertebrate ce necesită desemnarea de arii speciale de
conservare, respectiv situri Natura 2000
Cod
Specii în RBDD
Zonele în care au fost
Natura 2000
semnalate speciile
4064 MOLUŞTE
Marea Neagră (înainte de 1991)
Theodoxus transversalis
4056 Anisus vorticulus Braţul Sulina, lacurile Roşu,
Roşca, Belciug
4027 INSECTE
Zona Sulina, Periprava (înainte
Arytrura musculus de 1991)
4028 Catopta thrips RBDD bioregiunea stepică
4045 Coenagrion ornatum Lacul Roşu (zona nord - înainte
de 1991)
4030 Colias myrmidone Pădurea Letea (înainte de 1991)
1082 Graphoderus bilineatus Lacul Meşter (zona est) ,
Periprava (înainte de 1991)
4036 Leptidea morsei Lacul Erenciuc (zona nord),
pădurea Letea (înainte de 1991)
1060 Lycaena dispar Delta Dunării
1089 Morimus funereus Grindul Caraorman (înainte de
1991)
145

1037 Ophiogomphus cecilia RBDD bioregiunea stepică
(înainte de 1991)
1084 Osmoderma eremita* Periprava (înainte de 1991)
Figura 6.2.2.3.6 Catopta thrips
Figura 6.2.2.3.7 Osmoderma eremita*
În ce priveşte cele 12 specii de nevertebrate de interes comunitar listate, doar două
au fost regăsite după 1991 (Anisus vorticulus şi Lycaena dispar). Din cele 10 specii
neregăsite, 9 au fost înregistrate în teritoriul RBDD înainte de inventarul din 1991, iar o
specie de fluture, Catopta thrips, considerăm că a fost introdusă în mod eronat, întrucât nu
există semnalări anterioare.
Specii şi subspecii endemice
În perimetrul RBDD s-au înregistrat un număr de 35 endemite (Fig. 6.2.2.3.8 şi tabel
6.2.2.3.7).
Figura 6.2.2.3.8 Repartiţia numerică a speciilor endemice în RBDD
Tabelul 6.2.2.3.7 Lista endemitelor din RBDD
146

ALGE
17. Homoporus deltaicus
1. Caetoceros insignis (Bacillaryoph.) 18. Homoporus sp.n.
2. Caetoceros similis solitarius 19. Lampoterma grahami sp.n.
CORMOFITE
20. Tetramesa propodealis sp.n.
3. Centaurea pontica 21. Invreia rufipes sp.n.
4. Centaurea jankae 22. Discodes myartsevae sp.n.
5. Elymus pycnanthus ssp.deltaicus * 23. Discodes psammophilus
sp.n.
CRUSTACEE
24. Discodes termophilus sp.n.
6. Atheyella dentata (Decapoda) 25. Discodes sp.n.
7. Atheyella trispinosa 26. Chrysocharis sp.n.
8. Atheyella crassa 27. Sympiesis storojevae sp.n.
INSECTE
28. Sympiesis sp.n.
9. Isophya dobrogensis (Orthoptera) 29. Cirrospilus sp.n.
10. Mesopolobus salius (Hymenoptera) 30. Diaulinopsis deltaicus sp.n.
11. Spalangia sp.n. 31. Hemiptarsenus sp.n.
12. Sphegigaster curticornis 32. Pronotalia oteli
13. Panstenon sp.n. 33. Pronotalia psamophila
14. Dinarmus cupreus 34. Diachrysia chryson deltaica
15. Gastrancirtus sp.n. PEŞTI
16. Halticoptera psammophila 35. Knipowitschia cameliae
NOTĂ: * Subspecie a genului Elymus identificată în RBDD
Tabelul 6.2.2.3.8 Lista endemitelor din zonele cu regim de protecţie integrală
Zona cu regim de protecţie Specii endemice
integrală
Clasa Specia
Roşca Buhaiova Insecte Diachrysia chryson deltaica
Pădurea Letea Insecte Diachrysia chryson deltaica
Mesopolobus salinus
Spalangia sp.n.
Halticoptera psammophila
Discodes myartsevae sp.n.
Discodes psammophilus sp.n.
Discodes termophilus sp.n.
Chrysocharis sp.n.
Sympiesis storojevae sp.n.
Hemiptarsenus sp.n.
Pronotalia oteli
Pronotalia psamophila
Plante Elymus pycnattum deltaicus
Lac Răducu Insecte Diachrysia chryson deltaica
Lac Nebunu Insecte Diachrysia chryson deltaica
Vătafu Lunguleţ Insecte Diachrysia chryson deltaica
Pădurea Caraorman Insecte Diachrysia chryson deltaica
Arinişul Erenciuc Insecte neevaluat
147

Plante
Insula Popina Insecte Diachrysia chryson deltaica
Isophya dobrogensis
Sacalin Zătoane Insecte Diachrysia chryson deltaica
Sympiesis sp.n.
Periteaşca Leahova Peşti Knipowitschia cameliae
Insecte Diachrysia chryson deltaica
Cap Doloşman Insecte Diachrysia chryson deltaica
Plante Centauraea jankae
Grindul Lupilor Insecte Diachrysia chryson deltaica
Istria Sinoie Insecte Diachrysia chryson deltaica
Grindul Chituc Insecte Diachrysia chryson deltaica
Lac Potcoava
Neevaluat
Lac Belciug Insecte Diachrysia chryson deltaica
Specii alohtone
În perimetrul RBDD s-au identificat 69 specii alohtone (Tabel 6.2.2.3.9). Impactul
antropic accelerează procesele de erodare a genofondului populaţional specific, creând
habitate cu condiţii favorabile pentru invazia speciilor alohtone agresive. Tot mai rare şi mai
vulnerabile devin comunităţile primare tipice ecosistemelor şi habitatelor de stepă.
Tabelul 6.2.2.3.9. Lista speciilor alohtone din RBDD
Nr.crt. Specia Originea Existenţa în RBDD Impact estimat
P L A N T E I E R B O A S E
1 Azolla
caroliniana
America de N.
148
Periprava, can.
Împuţita, Furtuna,
Lacul cu Coteţe
2 Azolla filiculoides America de N. Idem, mai rară Idem
3 Amaranthus
albus
4 Amaranthus
blitoides
5 Amaranthus
emarginatus
6 Amaranthus
crispus
7 Amaranthus
deflexus
8 Amaranthus
hybridus
Înlătură flora
natantă indigenă
America de N. Culturi, diguri - rară Nedăunătoare
America de N. Culturi Intră în competiţie
cu flora indigenă
Tropice I.Sacalin, Sf.
Fără pericol
Gheorghe, Chilia V.-f.
rară
Argentina În localităţi Fără pericol
America de S. În localităţi-rară Fără pericol
America de N. Culturi Impact negativ
asupra speciilor
de cultură
America de N. Culturi Idem
9 Amaranthus
powellii
10 Amaranthus America de N. Culturi Idem

etroflexus
11 Helitropium America de N. Letea, Caraorman, Fără pericol
curassavicum
Sulina
12 Chenopodium America Locuri ruderale Fără pericol
ambrosioides tropicală
13 Chenopodium Australia Partizani-rară Fără pericol
pumilio
14 Ambrosia America de N. Sfiştofca Fără pericol
coronopifolia
15 Bidens connata America de N. Caraorman, Sireasarară
Fără pericol
16 Bidens frondosa America de N. RBDD-frecventă
17 Brachyactis
ciliata
Asia
Nisipuri umede şi
sărăturate-f. frecv.
Intră în competiţie
cu flora indigenă
18 Conyza
America de N. Zone nisipoase-f. Idem
canadensis
frecv.
19 Galinsoga America de S. Culturi Fără pericol
parviflora
20 Xanthium
italicum
Europa de S.
Zone inundabile-f.
frecv.
Dăunătoare mai
ales pt.
agricultură
21 Xanthium America de S. Zone ruderale-f. frecv. Fără pericol
spinosum
22 Xanthium America Chilia V., Pardina-rară Fără pericol
orientale
23 Coronopus America de S. Port Sulina Fără pericol
didymus
24 Diplotaxis Europa de Port Sulina
Fără pericol
erucoides S.V.
25 Eruca sativa pl.de cultură C.A. Rosetti
Fără pericol
mediteranean
ă
26 Cuscuta
campestris
America de N. Culturi dăunătoare
anumitor pl. de
27 Chamaesyce
maculata
28 Oenothera
biennis
29 Oenothera
parviflora
30 Oxalis
corniculata
cultură
America de N. Ruderală Fără pericol
America de N. Culturi-sporadică Fără pericol
America de N. Idem-rară Idem
sp.ornamental Sulina
Idem
ă
mediteranean
ă
31 Veronica persica Asia de S.V. Culturi Idem
32 Datura
America de N. Zone bogate în nitraţi Idem
stramonium
(gunoaie)
149

33 Petunia
America de N. Localităţi Idem
parviflora
34 Solanum Asia de S.E. Zone umede Idem
retroflexum
35 Acorus calamus Asia de S.E. Zone umede-rară Idem
36 Cyperus Letea, Sulina, Sf. Idem
odoratus
Gheorghe
37 Hordeum America de N. Grindul Letea, Stipoc,
jubatum
şi Asia de E. Periprava
38 Panicum America de N. Culturi Idem
capillare
39 Paspalum Tropice Letea-f. rară Idem
distichum
40 Elodea
America de N. Letea, lac Somova, S-a naturalizat
canadensis
ghiol Potica, Căzănel
41 Elodea nuttallii America de N. RBDD-zone acvatice S-a naturalizat şi
a înlocuit-o pr
E.canadensis
42 Vallisneria
spiralis
Tropice RBDD-zone acvatice S-a naturalizat,
fără pericol
43 Lindernia dubia America de N. Insula Sacalin-f. rară Fără pericol
44 Eclipta prostrata America Insula Sacalin-f. rară Fără pericol
tropicală
P L A N T E L E M N O A S E
1 Acer negundo America de N. În jurul localit., plantaţii Idem, naturalizat
forestiere
2 Alianthus China Localitaţi, Insula Idem, naturalizat
altissima
Popina
3 Amorpha America de N. Marginea canalelor, Idem, naturalizat
fructicosa
plantaţii forestiere
4 Elaeagnus
angustifolia
Asia Cent. şi
de V.
Grinduri, Insula Popina Idem, naturalizat,
rol antierozional
5 Fraxinus America de N. Zone inundabile Idem, naturalizat
pennsylvanica
6 Lycium barbarum Asia de V. Localităţi Idem fixează
nisipurile
7 Morus alba China Cultivat în localităţi Idem, naturalizat
8 Robinia
pseudacacia
America de N. Cultivat în localităţi Idem fixează
nisipurile
9 Populus x Euroamericană
Culturi forestiere Fără pericol
canadensis
10 Taxodium SUA de E. Uzlina-cultivat
Idem
distichum
ornamental
11 Amorpha
fructicosa
America de N. În lungul canalelor,
plantaţii de plop
Intră în competiţie
cu flora indigenă
12 Phytolacca
americana
America de N. ChiliaV., Sf. Gheorghe Idem
150

M O L U Ş T E G A S T E R O P O D E
1 Rapana venosa Mările
Japoniei,
Coreei şi
China
2 Phisa acuta vest
Mediterana,
nord Africa
M O L U Ş T E B I V A L V E
1 Scapharca
cornea
Mările
Extremului
Orient
M.Neagră
Meleaua Sacalin,
Gârla Turceascăfrecventă
M.Neagră
Se hrăneşte cu
bivalve indigene
2 Anodonta Bazinul Meleaua Sacalin
woodiana fluviului Amur
3 Mya arenaria Atlanticul de
N.
M.Neagră-f. frecventă Înlătură bivalvele
indigene
4 Corbicula Asia Dunăre - f. frecventă
fluminea
P E Ş T I
1 Carassius gibelio Bazinul Amur RBDD-f. frecvent Efect benefic,
naturalizat
2 Pseudorasbora
parva
3 Hypophthalmycht
hys molitrix
4 Aristichthys
nobilis
5 Ctenopharyngod
onidella
E. Asia,
bazinul Amur,
Japonia
Idem
Idem
Idem
Unele ferme piscicole,
unele bălţi dulci
(Murighiol)
Ferme piscicole
Dunăre-rar, unele
lacuri şi canale
Ferme piscicole
Dunăre-rar, unele
lacuri şi canale-rar
6 Lepomis gibosus America de N. Lacuri şi canale-rel.
frecvent
7 Perccottus glenii E Rusia, N Lacuri şi canale – f. rar
China, Corea
8 Liza
Marea Neagră, Sinoie
hematocheila
– rel. frecvent
P Ă S Ă R I
1 Phasianus
colchius
Golful Petru
cel Mare
(Rusia şi
Corea), China
Răneşte speciile
indigene
Efect benefic
Idem
Consumă intens
vegetaţia acvatică
macrofită
Fără pericol,
naturalizat
Caucaz - RBDD-frecvent Fără pericol,
Mongolia,
naturalizat
până la fl.
Amur şi M.
Japoniei
M A M I F E R E
1 Ondatra zibetica N.E. Americii RBDD-frecvent Distruge digurile,
151

2 Nyctereutes
procyonoides
de N.
naturalizat
Estul Siberiei RBDD-rel.frecvent Dăunător pentru
ornitofauna
acvatică,
naturalizat
Inelări efectuate în perimetrul RBDD
În colaborare cu Societatea Ornitologică Română şi Institutul Naţional de Cercetare
Dezvoltare Delta Dunării Tulcea s-au desfăşurat mai multe campanii de marcare a
păsărilor, prin inelare. Aceste acţiuni s-au desfăşurat în cadrul Centrului de Monitorizare
Ornitologică situat pe Grindul Lupilor.
Pe parcursul celor şase ani de studii au fost inelate 8661 păsări, aparţinând a 61 specii,
dintre care 2024 păsări numai în anul 2009. În graficul de mai jos sunt prezentate 12 dintre
cele mai frecvente specii inelate pe grindul Lupilor în anul 2009.
Figura 6.2.2.3.9 Specii inelate pe Grindul Lupilor în anul 2009
800
600
400
200
0
783
277 163 76 63 19 62 41 15 128 26 16
Cu privire la dinamica spaţială a unor păsări, redăm câteva cazuri de regăsiri
efectuate de către specialiştii INCDDD Tulcea.
Tabelul 6.2.2.3.10 Regăsiri de inele interesante în semestrul II
Nr. Specia
Marcat
la
Regăs
it la
Distanţ
a
Dup
ă
Locul
Zona
crt. Data marcării Data regăsirii (km)
1
2
3*
Phalacr
o-
corax
carbo
Phalacr
o-
corax
carbo
Platalea
leucorodi
20.04.20
06
26.05.20
06
10.06.20
04
Ucraina
Canal Tătaru 20.04.200 Saslyk,Tatar
9 bunar 80
Prundu cu
Păsări 19.07.200 Chituc,
9 cherhana 14
Prundu cu 14.05.200 Vadu
Păsări 9
12
152
Felul
(zile
) inform.
106
6
114
9
178
0
Obs. viz.
Inel
color
Obs. viz.
Inel
color
Obs.
viz. Inel

4*
a
Podicep
s 08.11.20
nigricoll. 08
Spania
Marismas del
Odiel Huelva
26.08.200
9 Musura 3160 291
color
Mort în
plase
Specii de interes comunitar.
Dintre acestea, două cazuri se pot considera deosebite:
Cormoranul adult (poziţia 1) capturat în perioada cuibăritului în interiorul coloniei de la
Sfântu Gheorghe-Tătaru. După datele din literatură şi informaţiile avute până în prezent,
fidelitatea teritorială a păsărilor este mare - de regulă se întorc pentru cuibărit în zona de
unde provin, dacă aceasta nu a suferit schimbări majore. Considerăm că aceasta
deplasare nu a fost făcută pentru hrănire, având zone bogate în hrană chiar la câţiva km
distanţă ci şi-a schimbat zona de cuibărit.
Corcodelul cu gât negru (poziţia 4) a iernat în anul precedent în apropierea
Atlanticului, în smârcurile din Delta Guadalquir-ului. Faptul că s-a regăsit în zona
Musura în luna august, încă în perioada cuibăritului, ridică ipoteza că aparţine
populaţiei de corcodei din Delta Dunării.
În perioada 25.06.2009-25.12.2009, Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”
a marcat cu inele provenite de la Centrala Ornitologică Română, 82 exemplare de păsări,
care au fost supuse şi unor controale ectoparazitologice.
Tabelul 6.2.2.3.11 Situaţia inelărilor efectuate în zona Letea şi Sfântu Gheorghe
Nr.crt. Specia Capturat Recapturat
1 Hippolais pallida 4
2 Emberiza schoeniclus 1
3 Sylvia curruca 2
4 Upupa epops 1 1
5 Lanius collurio 3
6 Lymnocriptes minimus 1
7 Turdus philomenos 2
8 Accipiter nisus 1
9 Circus aeruginosus 1
10 Remiz pendulinus 1
11 Acrocephalus melanopogon 1
12 Panurus biarmicus 1
13 Ardea purpurea 1
14 Parus caeruleus 4
15 Motacilla alba 14
16 Anas platyrhyncos 2
17 Luscinia svecica 4
18 Parus major 1
19 Emberiza schoeniclus 2
20 Acrocephalus
9
schoenobaenus
21 Phylloscopus collybita 1
22 Acrocephalus scirpaceus 7
153

23 Acrocephalus arundinaceus 7
24 Hirundo rustica 8
Desfăşurarea acţiunilor de capturări şi inelări masive au contribuit la obţinerea
informaţiilor calitative-cantitative semnicative, referitoare asupra ornitofaunei, respectiv la
biodiversitatea zonei studiate. Inelările au adus o serie de informaţii deosebit de utile
privind dinamica unor specii în timp şi spaţiu. Pe masură ce s-au acumulat tot mai multe
date privind regăsirile păsărilor inelate, s-au deschis noi şi noi aspecte în faţa cercetătorilor
şi noi probleme care trebuie elucidate. Cercetările efectuate contribuie la înţelegerea mai
complexă a dinamicii speciilor şi pot fi folosite la luarea măsurilor manageriale adecvate.
Zone cu valoare ridicată a diversităţii biologice
În aprecierea valorii diversităţii biologice a zonelor din teritoriul RBDD s-a avut în
vedere popularea acestora cu specii de interes ecologic deosebit (sau specii notabile),
înţelegând prin aceasta în primul rând endemitele şi cele periclitate critic, apoi cele
vulnerabile şi rare şi nu în ultimul rând, cele cu valoare estetică deosebită. Teritoriile
investigate au fost punctate în funcţie de numărul şi cantitatea acestor specii, putându-se
face astfel o departajare. Astfel s-au obţinut de la 1 la 400 de puncte.
Se constată o valoare ridicată a biodiversităţii (floră vasculară, nevertebrate şi vertebrate,
exclusiv ornitofauna) în mai multe zone cu regim de protecţie integrală, precum Letea,
Caraorman, insula Popina, Portiţa, grindurile Chituc, Lupilor, Saele, Sacalin-Zătoane dar şi
în unele zone neintegrate în această categorie, precum nordul localităţii Sfântu Gheorghe,
grindul Perişor (propus să devină zonă cu regim de protecţie integrală) etc.
Figura 6.2.2.3.10 Situaţia zonelor investigate în RBDD funcţie de valoarea
biodiversităţii (exclusiv ornitofauna)
154

Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii mono, polispecifice şi individuale,
locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt de
asemenea repartizate în număr mare atât în teritorii de protecţie integrală (Roşca-
Buhaiova, Sacalin-Zătoane, Periteaşca-Leahova, Letea, Sărături-Murighiol, Caraorman,
Nebunu, insula Popina, Doloşman cât şi în afara acestora (golful Musura, lacul Martinica,
zona lacului Dranov, nord de localitatea Sfântu Gheorghe etc.).
Principalele specii ce cuibăresc în colonii polispecifice sunt: Phalacrocorax carbo,
Phalacrocorax pygmeus, Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides, Bubulcus ibis, Egretta
garzetta, Ardea cinerea, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia. Din cele cca. 90 de
colonii investigate în ultimul deceniu de pe teritoriul RBDD, specialiştii de la INCDDD au
selectat o serie de 12, pe care prin mărimea lor, numărul mare de specii şi exemplare şi nu
în ultimul rând datorită dispunerii lor în spaţiu (relativ stabile) le consideră de interes
deosebit.
155

Tabelul 6.2.2.3.12 Lista celor mai importante colonii de păsări din RBDD
Denumirea
Nr.crt. coloniei Amplasament Speciile cuibăritoare
1 Purcelu Pe arbori Phalacrocorax pygmeus,
Nycticorax nycticorax, Ardeola
ralloides, Bubulcus ibis, Egretta
garzetta, Egretta alba, Ardea
cinerea, Plegadis falcinellus,
Platalea leucorodia
2 Nebunu Pe arbori Phalacrocorax carbo,
Phalacrocorax pygmeus,
Nycticorax nycticorax, Ardeola
ralloides, Egretta garzetta, Ardea
cinerea, Plegadis falcinellus,
Platalea leucorodia
3 Martinca Pe arbori Phalacrocorax carbo,
Phalacrocorax pygmeus,
Nycticorax nycticorax, Ardeola
ralloides, Egretta garzetta, Ardea
cinerea, Plegadis falcinellus,
Platalea leucorodia
4 Lopatna-Eracle Pe arbori Phalacrocorax pygmeus,
Nycticorax nycticorax, Ardeola
ralloides, Egretta garzetta, Ardea
cinerea, Plegadis falcinellus
5 Roşca-Buhaiova Pe plauri Pelecanus crispus, Pelecanus
onocrotalus, Phalacrocorax carbo
6 Ghermandi Pe arbori Phalacrocorax pygmeus,
Nycticorax nycticorax, Ardeola
ralloides, Egretta garzetta, Ardea
cinerea, Plegadis falcinellus
7 Obretinul Mic Pe arbori Phalacrocorax carbo,
Phalacrocorax pygmeus,
Nycticorax nycticorax, Ardeola
ralloides, Egretta garzetta, Ardea
cinerea, Plegadis falcinellus,
Platalea leucorodia
8 Litcov-Ceamurlia Pe arbori Phalacrocorax carbo,
Phalacrocorax pygmeus,
Nycticorax nycticorax, Ardeola
ralloides, Egretta garzetta, Ardea
cinerea, Plegadis falcinellus,
Platalea leucorodia
9 Sărături Murighiol Pe sol Himantopus himantopus,
Recurvirostra avosetta, Glareola
pratincola, Charadrius dubius,
Larus melanocephalus, Larus
156

Nr. perchi
cachinnans, Larus ridibundus,
Sterna hirundo
10 Lejai Pe plauri Pelecanus crispus, Pelecanus
onocrotalus, Phalacrocorax carbo
11 Ceaplace Pe plauri Pelecanus crispus, Larus
cachinnans
12 Prundu cu Păsări Pe sol Phalacrocorax carbo, Pelecanus
crispus, Platalea leucorodia,
Egretta garzetta, Larus cachinnans
Datorită lipsei de fonduri care generează şi lipsă de personal, depistarea şi
supravegherea tuturor coloniilor de pe teritoriul RBDD nu este posibilă. Din acest motiv,
au fost selectate un număr de trei colonii considerate semnificative atât din punct de vedere
calitativ cât şi cantitativ, acestea fiind monitorizate deja pe termen lung. Dinamica lor este
prezentată printr-o diagramă (Fig. 6.2.2.3.11)
Figura 6.2.2.3.11 Dinamica populaţiilor de păsări cuibăritoare în perioada 2002-2009
în trei colonii semnificative
8000
7000
7424
6000
5000
4000
3000
2000
1000
1512
1162
4920
2614
Martinca
Purcelu
2963 2773
1867
1454
Nebunu
2642
1670 1766 1670 1632
949
3230
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Anii
Figura 6.2.2.3.12 Aspecte din colonia Martinca
157

Date privind cuibăritul pelicanilor creţi pe teritoriul RBDD
Pelicanul creţ, specie de o importanţă avifaunistică deosebită care a făcut subiectul
Proiectului LIFE05NAT/RO/000169 „Salvaţi Pelecanus crispus în Delta Dunării”, a fost
monitorizat în cele patru colonii din cadrul perimetrului RBDD.
Tabelul 6.2.2.3.13 Evoluţia cuibăritului pelicanului creţ din RBDD
Colonia
Anul
2006 2007 2008 2009
Hrecisca-
Buhaiova
Aprox. 60-70
cuiburi;
Minim 36 cuiburi; Minim 31
cuiburi;
Aprox. 90 -
100 cuiburi;
55 juvenili obs. în
august (estimare
40-60 juvenili);
Minim 39 juvenili
nezburători în
mai
Numărătoarea
nu a fost
completă
Numărătoare
a aeriană
Estimare
aproximativă
efectuată pe baza
observaţiilor din
zonă-nu au fost
efectuate
survolări
Lejai Aprox. 50-60
cuiburi. O
estimare
aproximativă
efectuată pe baza
observaţiilor din
zonă, Nu a fost
efectuată
survolare
Ceaplace Aprox. 90-100
perechi au
început cuibăritul;
aprox. 20 au fost
distruse de valuri;
Estimare
incompletă, pe
baza
observaţiilor
directe şi a
fotografiilor
aeriene
Minim 52 cuiburi
active
Estimare
incompletă pe
baza fotografiilor
aeriene
37 cuiburi
numărate în
aprilie; succes
reproductiv
redus (2-3
158
Minim 40-50
cuiburi
Numărătoarea
nu a fost
completă
39 cuiburi
numărate, 41
juvenili
observaţi în
iulie; aprox. 30
Aprox. 100
cuiburi
Numărătoare
a aeriană
110 cuiburi
numărate

Prundu
cu Păsări
61 cuiburi
numărate în
aprilie; 83 pui în
creşă, observaţi
in iulie
3 cuiburi cu 6
ouă, părăsite şi
prădate de
pescăruşi
juvenili în Iulie);
cormoranii nu au
mai cuibărit pe
insulă, locul lor a
fost ocupat de
pescăruşi
Nu au fost
observate cuiburi
cuiburi de
pescăruşi
pontici, cca. 7
cuiburi de
cormorani mari
Nu au fost
observate
cuiburi
Nu au fost
observate
cuiburi
Primordial, dinamica acestor colonii este dependentă de o serie de factori naturali,
abiotici şi biotici. Dintre cei abiotici sunt hotărâtori factorii hidrologici, meteorologici şi
pedoclimatici. De exemplu, nivelul apelor poate să aibă efecte favorabile asupra dezvoltării
coloniilor chiar în cazul nivelelor extreme. Precum s-a putut constata, anii secetoşi asigură
o hrană abundentă pentru speciile cercetate, datorită aglomerării vieţuitoarelor în spaţii
care se reduc tot mai mult. De asemenea inundaţiile pot asigura o bază trofică la fel de
bogată, prin proliferarea vieţii acvatice în zonele ecotonale şi posibilităţilor favorabile pentru
reproducerea faunei acvatice. Aceste criterii sunt valabile numai pentru speciile
cuibăritoare de pe nivelele superioare sau mijlocii ale arbuştilor şi arborilor din pădurile
inundate ale deltei. În comparaţie cu acestea, coloniile de pe sistemul lagunar şi
eventualele coloniile de pe malul mării, cum ar fi cele de pe insula Sacalin sau din preajma
sistemului lagunar sunt vulnerabile faţă de efectele schimbărilor hidrologice, nivelul apei
fiind un criteriu determinant în mersul cuibăritului şi succesul reproducerii.
Date privind cuibăritul berzelor pe teritoriul RBDD şi zonele limitrofe
Dintre speciile de interes comunitar cuibăritoare solitare, a fost abordată în primul
rând barza albă (Ciconia ciconia), specie sinantropă, legată puternic de prezenţa şi
construcţiile umane. Situaţia cuiburilor luate în evidenţă în anul 2009 aste prezentată în
tabelul de mai jos.
Tabelul 6.2.2.3.14 Cuiburile de berze luate în evidenţă din RBDD şi zone limitrofe în
2009
Nr.
cuiburi
Nr.crt. Localitatea Amplasmanent Nr. cuib Nr. pui goale
1 Colina Pe stâlp 1 2
2 Sarinasuf Pe stâlp 5 18 2
3 Plopu Pe stâlp 2 5 1
4 Murighiol Pe stâlp 7 24 1
5 Dunăvăţul de sus Pe stâlp 2 5
6 Dunăvăţul de jos Pe stâlp 5 15
7 Sarinasuf - Plopu
1 3
limit
Pe stâlp
8 Uzlina Pe stâlp 1 3
9 Beştepe Pe arbore 1 3
159

10 Valea Nucarilor Pe stâlp 1 4
11 Iazurile Pe stâlp 1 4
12 Agighiol Pe stâlp 1 0
13 Tulcea Pe stâlp 3 5 1
14 Vişina Pe stâlp 3 6
15 Lunca Pe stâlp 4 10 1
16 Ceamurlia de Jos Pe stâlp 3 8
17 Jurilovca Pe stâlp 4 8 1
18 Sălcioara Pe stâlp 1 3 2
19 Enisala localitate Pe stâlp 2 4
20 Enisala fermă Pe stâlp 1 4
21 Enisala, bazine Pe stâlp 1 4
22 Mineri Pe stâlp 1 3
23 Gr. Lupilor, Răţărie Grămadă stuf 1 3
23 Partizani Pe stâlp 12 36 1
24 Mila 29 Pe stâlp 1 3
25 Maliuc Pe stâlp 2 6
26 Gorgova Pe stâlp 5 13 1
27 Crişan Pe stâlp 2 7
28 Mila 23 Pe stâlp 2 7
29 Caraorman Pe stâlp 6 17 1
30 Sulina Pe stâlp 2 6
31 Sf. Gh. - localitate Pe stâlp 1 3 3
32 Sf. Gh. - Tătaru Pe stâlp 7 10 3
33 Sf. Gh. - Plantaţie Punct trigon. 1 1
34 Zebil Pe stâlp 1 4
Total 94 256 19
Analizând datele, putem constata existenţa a 113 cuiburi, din care 94 locuite şi 19
goale. Media puilor ridicaţi este 2,73 pe cuib, număr aproximativ similar cu mediile altor ani.
Date privind cuibăritul pescăruşului asiatic
Probe concrete privind cuibăritului pescăruşului asiatic (Larus ichthyaetus) pe teritoriul
RBDD au fost obţinute în zona de vărsare a braţului Sulina - pe ostrovul Musura, de către
INCDDD, în cadrul Proiectului “Cercetări biologice şi ecologice asupra unor specii de
păsări de interes comunitar, din R.B.D.D. - SPA Natura 2000”. Concluziile referitoare la
specia în cauză sunt următoarele:
• Semnalările privind prezenţa pescăruşul asiatic pe teritoriul României prezintă un trend
pozitiv în ultimele decenii;
• Mai puţin de 1% din numărul păsărilor au fost înregistrate pe teritoriul ţări, majoritatea
covârşitoare a observaţiilor provenind din zonele costale, limitrofe mării şi lagunelor
dobrogene;
• Deşi cele mai multe observaţii au fost făcute pe timpul iernii, pescăruşul asiatic este
prezent în Delta Dunării în tot timpul anului;
• În anul 2009 s-a reuşit localizarea cuibăritului pescăruşului asiatic, în număr de cca. 70
perechi, în zona de vărsare a braţului Sulina, pe golful Musura.
160

Cuibăritul codalbului în condiţiile RBDD
Codalbul (Haliaeetus albicilla), este considerat ca fiind o specie reprezentativă de
interes conservativ. Situaţia localizării cuibăritului codalbului în primul semestru al anului
2009 se deosebeşte relativ puţin faţă de bilanţul sezonului trecut de cuibărire.
Tabelul 6.2.2.3.15 Amplasarea cuiburilor de codalb (Haliaeetus albicilla) locuite,
identificate în Delta Dunării în 2007-2009
Situat
Nr.crt. Localizarea cuibului
pe Observaţii
1 Băclăneşti, pe canal Salcie
S-ar putea ca ambele să
aparţine aceleiaşi perechi
Băclăneşti, pe partea nord-vestică Salcie
2 a ghiolului
3 Capul Coşburun Salcie Între cele două canale nord-sud
4 Crişan, Torba Goală
Salcie Pe partea nord-estică, spre
baza Canareica
5 Crişan, Torba Goală
Salcie Spre capătul vestic al canalului
central
Salcie Nord de canal Candura, pe
6 Huncea
Salcie
ghiolul
În apropierea precedentului.
Aceeaşi pereche
7 Huncea
8 Letea, pe partea de nord-vest Plop În apropierea dunelor lui Omer
9 Letea, pe partea de nord-vest Plop La Târla Popii
10 Letea, pe Poala Bălţii Plop Pe gârla lui Burduja
Plop În pădurea rămasă
11 Maliuc, incintă, partea nord-est
neexploatată
12 Martinca, malul vestic Salcie În apropierea canalului Păpădia
13 Maliuc, sud de Fortuna
Salcie În zona de reconstrucţie
ecologică
14 Mişla 17, malul drept Salcie Pe canal colmatat spre Babineţ
Partizani, malul nordic, în dreptul Salcie
15 milei 30
În spatele cimitirului
Salcie În apropierea canalului spre
16 Periteaşca
Zătoanele
17 Ulasova N, canal Salcie Pe canalul spre vest
În cursul anilor trecuţi au fost mai multe iniţiative ale unor organizaţii
neguvernamentale pentru suplimentarea posibilităţilor de cuibărit a codalbilor, oferindu-le
platforme artificiale, amplasate la nivelul coronamentului unor arbori mari din zonele
neumblate (15-18 platforme, din care cel puţin 4 au fost folosite în ultimii ani).
161

6.2.3 Specii de floră şi faună sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse
genetice
Activităţile economice tradiţionale practicate de populaţia locală din perimetrul
RBDD se bazează pe valorificarea unor specii de floră şi faună sălbatică ale căror populaţii
formează importante resurse naturale regenerabile. Speciile de floră şi faună sălbatică
contribuie la realizarea peisajului mirific din Delta Dunării şi la dezvoltarea durabilă locală,
fundamentată pe calitatea resurselor genetice autohtone. Unul din obiectivele Convenţiei
privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro, ratificată în Romania prin Legea
nr. 58/1994 este conservarea resurselor biologice şi utilizarea durabilă a acestora. În acest
contex, pe teritoriul RBDD valorificarea speciilor de floră şi faună sălbatică se face numai în
limita de suport a ecosistemelor naturale (cote stabilite prin studii de evaluare a stării
biologice a resurselor naturale elaborate de institute de cercetare acreditate, vizate de
Academia Română). Prin studiile de evaluare specialiştii fac precizări cu privire la nivelurile
maxime de recoltare/capturare anuale, stabilite pe zone clar delimitate, în special pentru
speciile supuse unui regim intens de exploatare, pentru speciile aflate într-o stare
nefavorabilă, precum şi cu privire la zonele pentru care se instituie interdicţii periodice în
scopul menţinerii potenţialului natural de regenerare a acestor resurse şi a echilibrului
ecologic, conform legislaţiei în vigoare. Valorificarea durabilă a speciilor de floră şi faună
sălbatică este cea mai completă modalitate de valorificare asigurând resurse atât pentru
generaţiile prezente cât şi pentru generaţiile viitoare.
6.2.3.1 Resurse piscicole şi resurse vegetale din RBDD
Prin aplicarea procedurilor de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau
achiziţie şi /sau comercializare a speciilor de floră şi fauna sălbatică pe teritoriul Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării se reglementează nivelul de valorificare a resurselor terestre şi
acvatice.
Resursa piscicolă din RBDD
Resursa piscicolă care susţine activitatea de pescuit şi piscicultură este asigurată de
un număr redus de specii de peşti. Ihtiofauna RBDD cuprinde circa 135 de specii,
majoritatea fiind specii de apă dulce dar şi specii eurihaline sau migratoare. Din numărul
total al speciilor de peşti inventariate în RBDD circa 30 de specii de peşti, dulcicole,
eurihaline şi marine fac obiectul pescuitului comercial. Din speciile de peşti cu valoare
economică primară valorificate anual fac parte scrumbia de Dunăre, şalăul, somnul, crapul,
stiuca şi carasul.
Figura 6.2.3.1.1. Captură peşte
162

Fondul de suprafaţă al sectorului pescăresc din bazinele naturale din Rezervaţia
Biosferei Delta Dunării este variabil de la an la an fiind estimat la cca. 200 - 250 mii ha,
suprafaţă la care se adaugă zonele de pescuit din Marea Neagră (până la izobata de 20
m).
Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării există trei tipuri distincte de pescării:
- pescăria peştilor de apă dulce (Delta Dunării, Complex Razim-Sinoe, Dunărea şi
braţele ei);
- pescăria peştilor migratori: scrumbie şi sturioni (Dunăre şi braţele ei şi Marea
Neagră);
- pescăria peştilor marini (zona litorală).
Sectorul pescăresc reprezintă un factor important de presiune asupra mediului prin
faptul că influenţează direct una din componentele cele mai importante: resursele acvatice
vii. Pescuitul, comercial sau de subzistenţă, are repercusiuni asupra ecosistemelor. Toate
tipurile de pescuit sunt selective, ţintesc anumite specii şi anumite zone. Pescuitul poate
produce perturbarea ecosistemelor de la starea lor iniţială, acestea modificându-se în
funcţie de activităţile specifice ale pescăriilor. De aceea valorificarea resurselor pescăreşti
se face în baza unui Studiului de evaluare a acestor resurse. Captura totală admisibilă
(cota exploatabilă) pe fiecare bazin piscicol natural şi pe specii este stabilită anual, prin
studiu de evaluare a resurselor pescăreşti din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, de către
consultanţi de specialitate şi avizată de Academia Română – Comisia Monumentelor
Naturii.
Cele 6 specii ale ordinului Acipenseriformes (sturionii) sunt strict protejate prin
Ordinul 330/262 publicat în Monitorul Oficial al româniei Nr. 385/2006.
Figura 6.2.3.1.2. Captură de peşte
163

Nr.
Crt
.
Figura 6.2.3.1.3. Structura pe specii şi categorii a capturilor
Nr.
Nr.
A. Specii de apă dulce Crt B. Specii marine
Crt.
.
1 Caras (Carassius gibelio) 1 Gingirică (Clupeonella
cultriventris)
2
2 Hamsie (Engraulis
Plătică (Abramis brama) encrasicholus)
3 Babuşcă (Rutilus rutilus) 3 Chefal (Liza aurata)
4 Somn (Silurus glanis) 4 Ostreinos (Liza saliens)
5 Şalău (Stizostedion
lucioperca)
5 Barbun (Mullus
barbatus)
6
Ştiucă (Esox lucius)
6 Cambulă (Platichthys
flesus)
7 Crap (Cyprinus carpio) 7 Calcan (Psetta maxima)
8 Ciprinide asiatice:
8 Şprot (Sprattus sprattus)
- sânger
(Hypophthalmichthys
molitrix)
- novac (Aristichtys nobilis)
- cosaş
(Ctenopharyngodon
idella)
9
Lin (Tinca tinca)
9 Rechin (Squalus
acanthias)
10
Biban (Perca fluviatilis)
10 Rizeafcă (Alosa caspia
nordmanni)
11
Batcă (Blicca bjoerkna)
11 Stavrid (Trachurus
ponticus)
12 Morunaş (Vimba vimba) 12 Guvizi (Gobius sp.)
13
Avat (Aspius Aspius)
13 PMM (Peşte marin
mărunt)
14 Mreană (Barbus barbus)
15 Sabiţă (Pelecus cultratus)
16 Alte specii de apă dulce
C. Specii
migratoare
1 Scrumbie
(Alosa
imaculata)
Pescuitul comercial se desfăşoară în bazinele acvatice naturale aparţinând
domeniului public de interes national: Delta Dunării, Dunărea şi braţele sale, complexul
lagunar Razim-Sinoe, Marea Neagră (până la izobata de 20 m). Unelte de pescuit folosite
sunt unelte fixe sau mobile. Ambarcaţiunile folosite sunt ambarcaţiuni mici, construite din
lemn. În apele interioare nu se practică pescuitul mecanizat. Numărul de pescari este de
cca. 1500.
În anul 2009, pentru activitatea de pescuit comercial desfăşurată pe domeniul public
de interes naţional din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", a fost alocată o captură totală a
resurselor comerciale pescăreşti de 3.100 tone şi a acoperit 13 bazine acvatice (Figura
6.2.3.1.3.).
164

Captura totală realizată în anul 2009 a fost de 2.090 tone, conform raportărilor
organizaţiilor/asociaţiilor de pescari autorizate pentru activitatea de pescuit comercial, în
zonele piscicole din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (Figura 6.2.3.1.2. şi Figura
6.2.3.1.3.).
Capturile peştilor dulcicoli au fost dominate de caras, plătică şi babuşcă, urmate de
speciile de răpitori-somn, şalău.
Peştii migratori au fost reprezentaţi de scrumbie cu o captura de 236 de tone.
Figura 6.2.3.1.5.
165

166

Figura 6.2.3.1.6. Repartizarea resursei piscicole pe zone piscicole şi captura realizată în anul 2009
Nr. Captura aprobată Captura raportată
crt.
Zona piscicolă
Total
(kg)
Specii
dulcicole
şi marine
(kg)
Scrumbie
de
Dunăre
(kg)
Total
(kg)
Specii
dulcicole
şi
marine
(kg)
Scrumbie
de Dunăre
(kg)
0 1 3 4 7 8 9 12
1 Somova-Parcheş 29.000 29.000 28.120 28.120 -
2 Gorgova-Uzlina 455.500 455.500 396.717 396.698 19
3 Şontea-Fortuna 131.000 131.000 130.532 130.532 -
4 Insula Dranov 51.600 51.600 65.454 65.454 -
5 Matiţa-Merhei si
-
Canalul Sfistofca 176.200 176.200 88.188 88.188
6 Roşu-Puiu 460.800 460.800 252.216 252.216 -
7 Razim-Sinoie 958.100 958.100 704.789 704.746 43
8 Dunăre 648.500 141.00 507.500 246.113 76.836 169.277
9 Marea Neagră 189.300 293.200 37.100 79.576 102.107 67.010
TOTAL peşte 3.100 2.555.404 544.607 2.090,04 1.853,65 236.39
Raci (global) 300 - - - - -
167

Figura 6.2.3.1.7. Structura pe specii şi categorii a capturilor de peşte din RBDD în
anul 2009
Captura
Captura
Nr.
Specia
autorizată realizată
Crt.
(to)
(to)
A. Specii de apă dulce,
total din care:
2.529,700 1.822,890
1 Caras 1.265,200 858,113
2 Plătică 493,200 377,111
3 Babuşcă 264,400 211,691
4 Somn 127,400 78,612
5 Şalău 132,700 126,872
6 Ştiucă 37,000 59,058
7 Crap 127,700 61,364
8 Lin 6,500 6,502
9 Biban 12,800 11,354
10 Batcă 4,700 2,458
11 Morunaş 6,000 0,555
12 Avat 2,900 3,988
13 Fito 37,300 25,045
14 Oblet 0,100 0,153
15 Sabita 11,800 0,014
B. Specii marine, total
15,600 30,758
din care:
1 Chefal 8,300 10,423
2 Calcan 2,500 12,528
3 PMM 3,000 0,106
4 Rechin 1,700 0,759
5 Rizeafca 0,100 6,942
C. Specii migratoare,
total
din care: 544,600 236,394
1 Scrumbie de Dunăre 544,600 236,394
Total general 3.100,000 2.090,042
Analizând capturile totale realizate în ultimii 10 ani în bazinele piscicole naturale
din RBDD, se constată că în anul 2009 captura raportată este scădere (Figura
6.2.3.1.4.). Noua formă de acordare a licenţelor de pescuit nu a prevăzut limitarea
uneltelor de pescuit prin permisele de pescuit, ceea ce e posibil să fi generat creşterea
capacităţii de pescuit.
Figura 6.2.3.1.8. Dinamica capturilor de peşte din RBDD
Total
Dulcicoli Marini Migratori
Anul Cota an realizat % Total Total Total
1996 5848 3633 62 2662 482 489
1997 6444 3595 56 2592 254 749
1998 5835 3630 62 2604 502 524
1999 6716 2964 44 2711 218 35
2000 3094 3000 97 2568 324 108
2001 4597 2743 60 2490 102 151
168

2002 3806 3078 81 2629 162 287
2003 4906 2801 57 2504 66 233
2004 4280 2794 65 2307 86 400
2005 4111 3342 81 2793 34 515
2006 4369 3504 80 3277 14 213
2007 3393 3639 107 3485 16 138
2008 3523 2507 71 2015 9 483
2009 3090 2090 67 1823 31 236
Figura 6.2.3.1.4. Dinamica capturilor de peşte (to) din RBDD
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Cota an Total realizat Dulcicoli Total Marini Total Migratori Total
În perimetrul RBDD se mai practică pescuitul familial, pescuitul recreativ/sportiv
şi pescuitul în scop ştiinţific. Dreptul de pescuit familial îl are populaţia locală. Dreptul de
pescuit în scop ştiinţific se atribuie institutelor şi organizaţiilor de cercetare.
Resursa stuficolă: Exploatarea resurselor naturale vegetale este una din cele
mai importante activităţi economice coordonate de Administraţia Rezervaţiei, resursa
stuficolă având cea mai mare pondere în cadrul resurselor naturale regenerabile
existente pe teritoriul rezervaţiei. Gestionarea durabilă necesită evaluarea anuală a
stării resurselor naturale şi a nivelului de valorificare a acestora. Pentru o mai bună
înţelegere a ecosistemelor iniţiale, a situaţiei actuale şi a factorilor implicaţi a apărut
necesitatea de a carta tipurile de vegetaţie din rezervaţie cu referire specială la
stufărişuri. În urma cartărilor efectuate de către specialiştii institutelor de cercetare a
rezultat că suprafeţele stuficole acoperă o suprafaţă de cca. 170 000 ha, din care cele
potenţial recoltabile însumează cca. 51 233,3 ha cu un potenţial recoltabil de cca. 50
506 tone.
Potenţialul recoltabil al fiecărei zone stuficole variază de la un sezon la altul
funcţie de condiţiile climatice şi de managementul din sezonul anterior. Zone cu stuf
corespunzător pentru valorificare industrială sunt acele zone cu stuf monodominant, în
vârstă de un an, caracteristică menţinută prin recoltare sau prin ardere în sezonul
anterior. O mare importanţă o au fenomenele imprevizibile (inundaţii, colmatări, căderi
169

masive de zăpadă, chiciură, polei, etc.) care îngreunează sau fac imposibilă activitatea
de exploatare şi pot compromite producţia stuficolă a unei zone cu până la 90-100%.
Pentru estimarea potenţialului recoltabil al zonelor stuficole şi pentru a evalua starea
biologică a resurselor vegetale din rezervaţie, anual, specialiştii institutelor de cercetare,
la comanda beneficiarilor, elaborează studii de evaluare. Studiile sunt expertizate tehnic
de comisia de specialitate a Academiei Române. Specialiştii precizează nivelul de
valorificare a resursei(cantitatea recoltabilă), pe sezon, şi se transmite utilizatorilor prin
autorizaţia de mediu şi permisul de recoltare. Pe lângă estimarea potenţialului stuficol
recoltabil specialiştii recomandă, în fiecare an, unele măsuri pe care trebuie să le aibă
în vedere Administraţia Rezervaţiei în luarea deciziilor de gestionare durabilă a
resurselor naturale.
Pe teritoriul RBDD există incă suprafeţe stuficole neexploatate şi care sunt în
curs de degradare. Există zone unde resursa stuficolă nu a fost exploatată de peste 10
ani. Stufăriile acestor zone se prezintă ca un amestec de stuf de mai multe generaţii.
Stuful dominant este cel de peste două generaţii. În masa acestor stufărişuri se
regăsesc cantităţi importante de stuf degradat care nu poate fi comercializate.
În general, zonele neexploatate sunt reprezentate de suprafeţe mai greu accesibile sau
de stufărişuri cu o productivitate mai scăzută.
Cantitatea de stuf recoltabilă este influenţată de măsurile de gospodărire(astfel
funcţie de ardere sau non-intervenţie, prezenţa în mare parte a două generaţii, face ca
productivitatea zonelor neexplatate să scadă până la 90%). Terenurile care nu au fost
recoltate sau igienizate de mult timp au favorizat extinderea salciei de turbă (Salix
cinerea) ceea ce face ca aceste suprafeţe să nu mai poată fi recoltate; stufăriile au
aspect degradat din cauza acumulării materiei organice în diferite stadii de
descompunere din anii precedenţi care provoacă înnăbuşirea noilor generaţii de tulpini
de stuf. Neintervenţia poate conduce la degradarea acestor tipuri de habitate prin
împădurire naturală şi acumulare de resturi vegetale. Intervenţiile pozitive privind
gospodărirea stufărişurilor prin recoltare în scopuri comerciale şi igienizare este un
mijloc de conservare şi de creştere a productivităţii. Pentru a preveni degradarea
stufărişurilor, în zonele neexploatate industrial, este necesară executarea lucrărilor de
igienizare prin recoltarea integrală a suprafeţelor stuficole şi valorificarea cantităţilor de
stuf care pot fi sortate din masa recoltată. Pentru o mai bună gestionare a resursei
stuficole s-a impus necesitatea concesionării activităţii de valorificare a acesteia.
Sunt în derulare contractele de concesiune: nr. 21489/2002; nr. 21995/2002;
21996/2002; 21997/2002; 21997/2002; 21998/2002; 21999/2002, încheiate între
Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului(actualmente Ministerul Mediului şi Pădurilor), în
calitate de concedent, prin Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în calitate
de administrator al patrimoniului natural al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, domeniu
public de interes naţional, pe de o parte, şi SC Piscicola Tour SRL; SC Stuf Delta
Production SRL, în calitate de concesionai ai valorificării resurselor stuficole generate
de ecosistemele naturale situate în perimetrul Rezervaţiei din zonele stuficole: nr. 9,
Zmeica-Goloviţa; nr.7, Cordonul litoral al Mării Negre; nr.6, Roşu-Puiu-Împuţita; nr.8,
Holbina-Dranov; nr.10, Sinoe; nr.11, Buhaz, pe de altă parte.
Societăţile comerciale care au concesionat activitatea de valorificare a resursei
stuficole îşi desfăşoară activitatea în zonele economice Cordonul litoral al Mării Negre,
Roşu- Puiu-Împuţita, Holbina - Dranov, Zmeica – Goloviţa, Sinoie, Buhaz conform
prevederilor contractelor de concesiune încheiate, a prevederilor Legii 82/1993,
completată şi modificată ulterior, privind constituirea Rezervaţiei şi a actelor de
reglementare emise de către Administraţia Rezervaţiei. Autorizaţiilor de mediu s-au
eliberat în baza dispoziţiilor Ordinului nr. 410/MMDD/2008 pentru aprobarea procedurii
de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare a
speciilor din flora şi fauna sălbatică iar permisele de recoltare s-au eliberat în
170

conformitate cu prevederile Legii nr.82/1993 completată şi modificată ulterior, privind
constituirea RBDD.
Contractele de concesiune cuprind clauze contractuale prevăzute în caietele de
sarcini şi clauze convenite şi asumate de ambele părţi la data semnării contractelor.
Recoltarea stufului este permisă în perioada 25 octombrie şi 15 martie şi numai după
eliberarea autorizaţiei de mediu şi a permisului de recoltare, pentru fiecare zonă de
valorificare; emiterea autorizaţiilor de mediu şi a permiselor de recoltare condiţionează
achitarea unui avans a 10% din valoarea actualizată a redevenţei calculată pentru
fiecare sezon şi zonă de exploatare până cel târziu la data de 30.11 a fiecărui an
calendaristic, iar diferenţa de redevenţă se achita până cel târziu la data de 30. 06 a
anului următor celui de plată a avansului.
obiectul contractelor: valorificarea resursei stuficole care se dezvoltă, în regim
natural, în zonele stuficole adjudecate situate în perimetrul Rezervaţiei.
durata: contractele de cocesiune s-au încheiat pe o perioadă de 10 ani,
începând cu data semnării contractelor, cu posibilitatea de prelungire, pentru o perioadă
egală cu jumătate din durata iniţială, respectiv pe o perioadă de 5 ani, prin simplul acord
de voinţă al părţilor. Se consideră că sunt îndeplinite obligaţiile asumate, dacă la
sfârşitul fiecărui an de concesiune, părţile nu şi-au notificat reciproc încălcarea vreunei
obligaţii asumate prin contract.
redevenţa: pentru sezonul de exploatare 2008-2009 s-a încasat suma de
292.037,83 lei, reprezentând echivalentul în lei a redevenţei de 70.251,25 euro,
calculată în funcţie de cantitatea de stuf recoltabilă de 20 992,00 tone stabilită, conform
estimării potenţiabilului recoltabil al fiecărei zone, în exploatare.
Nr.
crt.
Zona; nr. contract
Tabelul 6.2.3.1.1 Redevenţa încasată
Cantitate
recoltabilă,
tone
Redevenţa
euro
Valoare
achitată,
lei
1 Cordonul litoral; 21995/2002 1.380,00 4.634,04 19.322,88
2 Roşu-Puiu-Împuţita; 21996/2002 4.796,00 16.104,97 67.154,01
3 Holbina-Dranov; 21997/2002 8.100,00 27.199,80 113.416,91
4 Zmeica-Goloviţa; 21489/2002 4.136,00 13.648,80 56.941,88
5 Sinoe; 21998/2002 1.600,00 5.372,80 22.403,34
6 Buhaz; 21999/2002 980,00 3.290,84 13.722,05
Total 20.992,00 70.251,25 292.961,07
Caracteristici productive şi de exploatare a zonelor stuficole în perioada 2002-
2009 sunt redate în. tabelul nr. 6.2.3.1.2.
Tabel nr. 6.2.3.1.2.
suprafaţa cantitate cantitate
nr.crt. sezon exploatabilă recoltabilă recoltată %
ha (cota)-kg kg
1 2002-2003 22.054,30 43.945,00 8.254,90 18,78
2 2003-2004 24.105,10 30.874,50 8.849,90 28,66
3 2004-2005 17.477,00 21.983,00 7.418,00 33,74
4 2005-2006 17.480,00 22.162,00 16.037,00 72,36
5 2006-2007 17.480,00 21.264,00 6.857,12 32,25
6 2007-2008 17.440,00 21.951,00 3.572,74 16,28
7 2008-2009 16.180,00 20.992,00 6.249,00 29,77
total x 183.171,5 57.238,67 31,25
171

Pentru estimarea potenţialului recoltabil al zonei stuficole, sezon 2008-2009,
concesionarii au finanţat studiul de evaluare, conform clauzelor contractuale asumate.
Cantitatea de stuf evaluată, pe baza productivităţii naturale a stufăriilor ce se dezvoltă în
regim natural în zonele în care se derulează contracte de concesiune este de 20.992
tone.
S-au recoltat 6.249 tone de stuf faţă de 20.992 tone stabilite, procent realizat: 29,77%.
S-au recoltat 4.065 ha faţă de 16.180 ha estimate de specialişti, din care 2.620 ha s-au
recoltat mecanizat cu utilaje care îndeplinesc condiţiile specifice privind protecţia
rizomilor de stuf şi 1.445 ha s-au recoltat manual, cu unelte tradiţionale.
Nr
crt
Tabelul 6.2.3.1.3 Caracteristici productive şi de exploatare a zonelor
Suprafaţă Suprafaţă Suprafaţ Cantitate Cantitate
Zona perimetrală exploatabil ă recoltabil recoltată
ha
ă recoltată ă to
ha ha to
1 Cordon-Litoral 3.037 690 608 1.380 1.215 88,04
2 Roşu-Puiu 19.584 4.360 637 4.796 700 14,60
3 Holbina-
36.391 8.100 1.300 8.100 1.300 16,05
Dranov
4 ZmeicaGoloviţ 8.228 1.880 610 4.136 1.214 29,35
a
5 Sinoe 6.037 800 725 1.600 1.450 90,62
6 Buhaz 1.847 350 185 980 370 37,76
Total 75.160 16.180 4.065 20.992 6.249 29,77
probleme de mediu-igienizare stufării: Pentru protejarea biodiversităţii zonelor
stuficole 25% din suprafaţă este indicat să nu se recolteze. În general acest procent
este reprezentat de suprafeţe mai greu accesibile sau de stufărişuri cu productivitate
mai scăzută.
Figura 6.2.3.1.4 Zone stuficole şi fauna specifică
%
Zonele propuse pentru refugiul faunei sălbatice au fost delimitate prin
semnalizare cu panouri.
Pentru a preveni distrugerea rizomilor de stuf, se utilizează tehnologiile tradiţionale de
recoltat stuf manual sau mecanic cu utilaje a căror presiune specifică pe sol nu
depăşeşte 100g/cmp.
Arderile stufărişurilor practicate ca acţiune de defrişare a terenurilor acoperite cu
stuf de mai multe generaţii s-au efectuat în zonele Baia şi Caraburun(zona stuficolă
172

Zmeica-Goloviţa) pe o suprafaţă de 150 hectare. În zonele stuficole Roşu-Puiu-Împuţita,
Sinoe şi Stânca Mieilor au fost incendiate aproximativ 459 hectare de terenuri acoperite
cu asociaţii de stuf şi vegetaţie specifică acestui habitat.
Stocarea stufului recoltat s-a realizat la depozitele amenajate în zonele stuficole pe
terenuri mai înalte, cu portanţă ridicată, situate în apropierea zonelor de recoltare, în
zonele de grind sau pe malurile canalelor de acces.
Figura 6.2.3.1.5 Depozitare stuf şi utilaje PJP
Paza şi protecţia zonelor stuficole şi a stufului depozitat s-a asigurat de către
concesionari.
Întreţinerea zonelor de recoltare şi depozitare a stufului s-a asigurat prin colectarea
deşeurilor. Deşeurile de stuf rezultate din activitatea de recoltare şi de condiţionare a
stufului cât şi stuful necorespunzător calitativ au fost eliminate din zonele de valorificare
a resursei, după încheierea activităţii.
Figura 6.2.3.1.6 Depozitare şi condiţionare stuf
Investiţii: Concesionarii au obligaţia să realizeze investiţii privind protecţia
resursei şi asigurarea regenerării acesteia, şi investiţii conexe procesului de exploatare .
În sezonul de exploatare 2008-2009 s-au igienizat aproximativ 4.674 hectare din care
4065 hectare prin recoltare industrială; aproximativ 150 hectare prin ardere
monitorizată şi 459 hectare au fost incendiate.
SC Piscicola Tour SRL a realizat investiţii în valoare de 35.512,55 lei din care:
28.422,85 lei pentru protecţia resursei şi asigurarea regenerării acesteia şi 7.089,70 lei
pentru executarea lucrărilor de amenajare şi igienizare a depozitelor de stuf.
SC Stuf Delta Production SRL nu a raportat valoarea investiţiilor realizate privind
delimitarea prin semnalizare a zonelor de habitate, amenajarea şi igienizarea
depozitelor de stuf şi realizarea lucrărilor de igienizare a stufăriilor.
173

În desfăşurarea activităţii de valorificare a resurselor stuficole se urmăreşte
respectarea condiţiilor ecologice de valorificare a resurselor naturale vegetale,
încadrarea în plafoanele de recoltare transmise utilizatorilor prin autorizaţiile de mediu şi
permisele de recoltare pe baza cotelor aprobate de Academia Română; respectarea
perioadelor de recoltare şi a perioadelor de interdicţie; asigurarea veniturilor la bugetul
de stat.
O cauză majoră a diminuării capacităţilor de recoltare o constituie fenomenele
meteorologice nefavorabile(nivel ridicat al apelor) care fac uneori imposibilă recoltarea.
Figura 6.2.3.1.7 Harta zonelor stuficole din RBDD
174

Plantele melifere
Pe lângă celelalte resurse vegetale (păduri, pajişti, plante medicinale şi stuf) un
loc important îl prezintă resursa (sau baza) meliferă.
Delta Dunării este folosită de crescătorii de albine an de an, datorită compoziţiei
floristice complexe, obţinându-se o miere „polifloră”. Baza meliferă a A.R.B.D.D. include
specii de plante ierboase, arbori şi arbuşti cu pondere apicolă variabilă (CÎRNU I.,
1980). Datorită perioadei mai mari de timp, în care plantele înfloresc, nu necesită
manipulări şi deplasări la intervale scurte, unde apicultorii au cele mai mari pierderi.
Valorificarea florei teritoriului A.R.B.D.D. din punct de vedere apicol este condiţionată de
o serie de limitări: repartiţia neuniformă a resursei melifere, hidrografia variată a Deltei
Dunării (canale, lacuri cu suprafaţa luciului de apă mai mare de 1ha care scad
rentabilitatea zborurilor la cules), accesibilitate terestră pe drumuri de ţară, costuri ale
transporturilor fluviale ce depăşesc uneori costurile celor rutiere, etc.
Figura 6.2.3.1.5. Perioadele de cules asigurate de către baza meliferă a
R.B.D.D.
S-au identificat un număr de 64 specii de plante nectarifere, nectaropolenifere şi
polenifere ce asigură o bază meliferă diversificată. Teritoriul R.B.D.D. fiind izolat de
agenţi poluatori, flora meliferă din Delta Dunării asigură un nectar şi polen fără poluanţi,
astfel că mierea obţinută este un produs ecologic. În funcţie de compoziţia florei
melifere şi de suprafaţa ocupată s-a făcut şi o estimare potenţialului de producţie de
miere (kg/ha), astfel că dacă producţiile cele mai scăzute se pot recolta pe păşunile
deltaice (5kg/ha), pădurile de salcie şi stufăriile pot asigura o producţie de 20kg/ha, în
timp ce pajiştile naturale pot asigura până la 50kg/ha.
Pentru sprijinirea apicultorilor interesaţi în orientarea spre zonele în care să-şi
desfăşoare activitatea în condiţii de rentabilitate maximă, s-au realizat prin studiu de
evaluare a resursei, 8 trasee apicole:
- Traseul 1: Tulcea, Somova, Parcheş, Isaccea, Rachelu, Luncaviţa, I.C. Brătianu.
- Traseul 2: Tulcea, Nufăru, Ilganii de Jos, Rusca, Litcov, Băltenii de jos, Murighiol,
Canalul Dunavăţ, Canalul Dranov.
- Traseul 3: Braţul Sf. Gheorghe (km54-km10), Gârla Perivolovca.
- Traseul 4: Partizani, Ilganii de Sus, Maliuc, Vulturu, Gorgova, Crişan, Caraorman,
Sulina.
- Traseul 5: Canalul Stipoc, Băclăneşti, Canalul Iacubova din AA Pardina, Chilia
175

Veche.
- Traseul 6: Pătlăgeanca, Sălceni, Ceatalchioi, Plaur, Canalul Mila 36, Canalul
Sireasa din AA Sireasa.
- Traseul 7: Pardina, Tatanir, Canalul Tătaru, AA Pardina, Tatanir, Ostroavele Babina
şi Cernovca.
- Traseul 8: Mila 23, Dunărea Veche, Canalul Eracle, Gârla lui Iacob, Obretin,
Ceamurlia.
Plantele medicinale
În Delta Dunării, au fost inventariate 95 specii de plante medicinale din flora
spontană. Din punct de vedere al răspândirii, speciile de interes medicinal ocupă
suprafeţe importante în teritoriul RBDD, 97% din totalul speciilor inventariate fiind foarte
frecvente, frecvente şi sporadice şi speciile rare fiind doar într-un procent de 3%.
Această resursă nu se bucură de un interes deosebit din partea localnicilor care
ar trebui să reprezinte principalii săi valorificatori, profitând de bogăţia şi diversitatea
speciilor de plante medicinale şi cerinţa pe piaţă a acestora.
Ciupercile comestibile
Această resursă este influenţată de următorii factori: existenţa materiei organice
în diferite stadii de descompunere, umiditatea din sol pentru germinarea sporilor şi
formarea miceliului, temperatura din sol corespunzătoare germinării sporilor şi formării
miceliului (aprilie – mai şi august – octombrie). Din cele peste 250 de specii de
ciuperci identificate în deltă, cele care pot face obiectul colectării pentru consum în
stare proaspătă sau conservate sunt în număr mult mai redus. Din punct de vedere
taxonomic, ciupercile recoltate pe teritoriul RBDD se încadrează în familia
Agaricaceae, genul Agaricus. Sunt ciuperci superioare saprofite tericole (cresc pe sol)
ce preferă staţiuni cu material organic (celulozic) în descompunere. Dintre ele
menţionăm: Ciuperca de câmp sau Ciuperca oilor (Agaricus arvensis Schaeff. ex Fr.,
syn. Psalliota arvensis Schaeff Fr.), Ciuperca de bălegar sau ciuperca albă, ciuperca
de gunoi sau şampinion (Agaricus campestris L. ex Fr.); Ciuperca de pădure (Agaricus
silvaticus Schaeff., ex Secr.; syn. Psalliota silvatica Schaeff. Quél), Păstrăv Pleurotus
ostreatus var. salignus Pers. ex. Fr. Konr. et Maubl.
6.2.3.2 Specii de faună sălbatică de interes cinegetic
Resursa cinegetică este formată din specii de păsări şi mamifere care fac
obiectul activităţii de vânătoare sportivă.
Conform cercetărilor efectuate de Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta
Dunării, procesele evolutive ale ecosistemelor din Delta Dunării au prezentat în ultimii
ani o tendinţă tot mai accentuată de schimbare a stării funcţionale optime, atât sub
influenţa unor factori naturali cât şi datorită unor activităţi antropice. Cele mai profunde
schimbări, în sensul deteriorării mediului natural deltaic, s-au produs constant în ultimii
ani, 2003 şi 2007 fiind extrem de secetoşi, respectiv 2005 şi 2006 cu inundaţii grave.iar
în ultimii doi ani s-au caracterizat prin condiţii hodrologice relativ normale. În anul 2007
s-au observat similitudini cu anul 2003, când datorită debitului foarte scăzut al apei a
fost afectată desfăşurarea modului de viaţă al diferitelor specii de vieţuitoare din biomul
deltaic.
În 2009 s-au observat modificări ale distribuţiei diferitelor elemente faunistice, acestea
fiind determinate de reducerea suprafeţei acvatice, iar odată cu acestea au fost afectate
condiţiile optime de migrare, hrănire, de reproducere şi adăpost pentru mai multe specii,
incluzând şi speciile de vânat din anexele la Legea 407/2006. Astfel zone întinse de
176

mlaştini, smârcuri sau lacustre au devenit terenuri parţial sau total uscate, concomitent,
baza trofică compusă din nevertebrate şi vertebrate a ornito-mamofaunei a dispărut sau
s-a redus substanţial.
Evoluţia speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic ca şi activitatea de
valorificare a acestor specii prin activitatea de vânătoare sportivă, s-a încadrat în
limitele impuse de condiţiile ecologice specifice anului 2009.
Şi în acest an nivelul ridicat şi variaţiile de nivel al apei au afectat majoritatea speciilor
de păsări cuibăritoare în RBDD şi mamifere de interes cinegetic . Factorii naturali
(inundaţiile şi variaţiile de nivel al apei) au determinat perturbarea de cuibărit la mai
multe specii acvatice, asfel de raţe (raţa mare pestriţă, raţa cu ciuf, raţa cu cap castaniu
ş.a.), lişiţe şi găinuşe de baltă. Această situaţie a fost observată în zona Sireasa,
Şontea, Fortuna, Băclăneşti heleşteele de la Maliuc, Dunărea Veche, Can. Caraorman,
L.Roşu, zona Murighiolului precum şi în mai multe zone din sistemul lagunar Razim-
Sinoie, însă cu siguranţă cuibăritul a fost perturbat mai peste tot în deltă.
Conform legislaţiei cinegetice în vigoare, pe teritoriul RBDD se pot vâna 37 de
specii de păsări şi 11 de mamifere. Cu privire la situaţia tendinţelor dinamicii marimii
populaţiilor, la principalele specii de vînat din RBDD din cele 37 de specii doar la 7 (5
specii de păsări şi doua de mamifere) s-au înregistrat creşteri, la 13 specii (10 de păsări
şi 3 de mamifere) înregistrăm descreşteri , 10 specii (8 păsări si una de mamifer) cu
efective relativ stabile şi 12 specii (11 de păsări şi una de mamifer) cu variaţii mari de
efective, 5 specii (2 păsări şi 3 mamifere) cu tendinţă necunoscută şi o specie de
pasăre foarte rară. Astfel, din numărul total de 48 de specii de vânat, 33 ( 26 de specii
de păsări şi 7 de mamifere) au putut fi recoltate în ultimii ani, iar dintre acestea numai 5
au avut tendinţă crescătoare (15%) faţă de 13 ce au avut descreşteri de efective (40%).
Aceste valori sunt dovezi indirecte ale impactului vânătorii asupra vânatului în zonele de
maximă importanţă pentru stocuri.Tot în sprijinul acestor afirmaţii este şi faptul că la
speciile de vânat pentru care nu s-au făcut recoltări nu am găsit nici o specie cu
descreşteri de efective. Unele valori de anul trecut la specii în declin sunt mai mari în
acest an, situaţia se datorează unei creşteri a atenţiei la observaţii de specii de interes
ale colectivului temei. De asemenea şi propunerile de cote de recoltare au fost
modificate consecutiv modificării mărimii stocurilor de vînat evaluate în perioada de
studiu. Inundaţiile din ultimii ani au produs pe lîngă mortalităţile directe ale vânatului
terestru şi perturbări grave ale proceselor de reproducere ce au determinat scăderea
stocurilor de vânat.
Gâsca de vară (Anser anser) reprezintă una din speciile cu pondere mare în
activitatea de recoltare din 2009. Zonele preferate de cuibărit se găsesc în ariile
depresionare în care predomină stuful, cu ochiuri de apa, de tipul celor existente între
grindurile Chilia şi Pădurea Letea, pe grindul Ivancea precum şi în zonele cu suprafeţe
mari de stuf din preajma lacurilor Fortuna, Gorgova, Isac, Uzlina, Puiu şi Roşu.Din
evaluările ARBDD , rezultă o creştere a numărului acestora în ultimii doi ani – numărul
mediu/observaţie fiind 17490 în ianuarie 2008 şi 4500 în anul 2009.
177

Figura 6.2.3.2.1. Gâşte de vară
Gârliţa mare (Anser alfibrons) este specia acvatică de interes cinegetic cu cea
mai mare pondere numerică,prezentă la noi numai iarna.Zonele de hrănire, de regulă,
se află pe culturile agricole din apropierea zonelor de înoptare. Dintre zonele
tradiţionale de hrănire şi înoptare amintim: Insula Popina şi zona sa adiacentă, malul
lagunei dinspre Calica, ca zone de odihnă, gârliţele hrănindu-se pe culturile din zonele
Murighiol, Plopu, Sarinasuf, Iazurile, Capul Doloşman în zona căruia gârliţele se menţin
în locurile ferite de îngheţ, amestecându-se cu stolurile de înoptare de la Lehova, iar
pentru acestea, ca zone de hrănire culturile din zonele Sălcioara, Jurilovca, Ceamurlia
de Jos, Baia, Mihai Viteazu etc...Lacul Zmeica ca zonă de înoptare şi cea de hrănire
câmpurile din zona localităţii Sinoie şi Chituc – numărul mediu/observaţie a fost de
39016 în 2008şi 5000 în februarie 2009.
Raţele scufundătoare (raţă mare, raţă mică, raţa cu cap castaniu, raţă moţată
etc..) au avut zone de concentrare lacurile Razim, Sinoie, Leahova, Goloviţa,
Bogdaproste, Fortuna, iar pe perioada iernii au fost observate pe litoralul Mării Negre. În
anul 2009 numărul mediu/ observaţie a fost de 12.276 la raţa mare,de 2.415 la raţa
mică ,de 29.038 la raţa cu cap castaniu, de 200 la raţa moţată, de 484 la raţa
lingurar,de 97 la raţa suliţar,de 283 la raţa fluierătoare,de 535 la raţa pestriţă ,de
142 la raţa cu ciuf, de 227 la raţa roşie şi de 19 la raţa cu cap negru.
Figura 6.2.3.2.2. Raţa pestriţă
Figura 6.2.3.2.3. Lişiţa
Fazanul (Phasianus colchius) este întâlnit şi anul 2009 pe zonele agricole, în
zonele forestiere, cât şi în ecosistemele semi-acvatice de plaur. Datorită numărului
mare de dăunători, s-a remarcat o uşoară scădere a efectivelor de fazani.Numărul
mediu/observaţie în 2008 a fost de 335, şi de 199 în anul 2009.
178

Figura 6.2.3.2.4. Fazan
Tabelul 6.2.3.2.1. Nr.mediu/observaţie în 2009 la speciile de păsări din
RBDD
Specii observate
Nr.mediu
gâsca de vară 4.500
gârliţa mare 500
fazanul 199
raţa mare 12.276
raţa mică 2.415
raţa cu cap castaniu 29.038
raţa moţată 200
raţa lingurar 484
raţa suliţar 97
raţa fluierătoare 283
raţa pestriţă 535
raţa cu ciuf 142
raţa roşie 227
raţa cu cap negru 19
179

Figura 6.2.3.2.5. Dinamică nr.mediu/observaţie în 2009 la speciile de păsări
gâsca de vară
gârliţa mare
fazanul
30.000
raţa mare
raţa mică
25.000
raţa cu cap castaniu
20.000
15.000
10.000
raţa roşie
raţa fluierătoare
raţa moţată
raţa moţată
raţa lingurar
raţa suliţar
raţa fluierătoare
raţa pestriţă
5.000
0
nr.m
ediu
raţa mare
gâsca de vară
raţa cu ciuf
raţa roşie
raţa cu cap negru
Dintre mamiferele de interes cinegetic existente în RBDD au fost monitorizate
speciile cele mai des întâlnite.
Mistreţul (Sus scrofa Attila) a fost întâlnit preponderent în zonele umede cu stufărişuri,
plaur şi zălog. Efectivele acestei specii se menţin relativ constant.
Figura 6.2.3.2.6. Mistreţ
Căpriorul(Capreolus capreolus), specie colonizată între 1960 -1961 pentru
prima dată în Pădurea Letea şi-a extins permanent arealul de răspândire. Scăderea
efectivelor la căprior poate fi pusă în principal pe seama păşunatului şi braconajului.
180

Iepurele de câmp(Lepus europaeus). Populaţia este în general în creştere, însă
datorită unor factori naturali limitativi creşterea efectivelor nu se realizează în acelaşi
ritm ca şi în zonele de vânătoare din afara RBDD.
Figura 6.2.3.2.7. Iepure de câmp
Vânatul răpitor care include vulpea, pisica sălbatică, câinele enot,
înregistrează o uşoară creştere numerică a efectivelor. Evaluarea acestor specii este
mult mai dificilă şi nu dă suficiente date sigure. La bizami şi la hermelină, acţiunea de
evaluare a acestor specii este dificilă datorită particularităţilor de viaţă.
Legea 82/1993 defineşte rezervaţia biosferei ca zonă geografică cu suprafeţe de uscat
şi ape, inclusiv terenuri aflate permanent sub ape, în care există elemente şi formaţiuni
fizico-geografice, specii de plante şi animale care îi conferă o importanţă biogeografică,
ecologică şi estetică deosebită, cu valoare de patrimoniu natural, naţional şi universal,
fiind supusă unui regim special de administrare în scopul protecţiei şi conservării
acesteia, prin dezvoltarea aşezărilor umane şi organizarea activităţilor economice în
corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic şi a resurselor naturale.Din
suprafaţa totală a RBDD, mai mult de jumătate (312.440 ha) o reprezintă ecosistemele
naturale acvatice şi terestre incluse în lista zonelor cu valoare de patrimoniu universal
(Convenţia Patrimoniului Natural Universal UNESCO).
Valoarea patrimoniului natural al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este
recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei,
în cadrul programului "Omul şi Biosfera" (1980), prin declararea ei ca zonă umedă de
importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apă, Convenţia Ramsar
(Legea nr. 5/1991) şi prin includerea ei pe Lista patrimoniului natural mondial -
UNESCO (Decretul 187/1990).Datorită calităţii de obiectiv al patrimoniului natural
mondial şi zonă umedă de însemnătate internaţională a Deltei, regimul juridic general al
acesteia este completat din prevederile documentelor internaţionale în materie,
ratificate de România, precum:
- Berna (1979) - Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale
din Europa - Legea nr. 13/1993;
- Washington (1973) - Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de
faună şi floră pe cale de dispariţie Legea nr. 69/1994;
- Rio (1992) - Convenţia privind diversitatea biologică - Legea nr. 58/1994;
- Bonn (1979) - Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice
- Legea nr. 13/1998;
- Paris (1994) - Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării
Din suprapunerea suprafeţelor ce constituie fonduri de vânătoare pe suprafaţa
sitului Patrimoniului Natural Mondial al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (harta), se
constată următoarele:
181

fondurile de vânătoare Păpădia, Ligheanca, Mila 23, Crişan, Uzlina, Ivancea,
Sinoie, Ceamurlia sunt incluse integral în situl Patrimoniului Natural Mondial;
fondurile de vănătoare Popina, Sulina, Dunavăţ, Rusca, Săcioara sunt incluse
parţial în în situl Patrimoniului Natural Mondial;
fondurile de vânătoare Somova, Sireasa, Tatanir, Stipoc, Bălteni, Heracleea
sunt în afara sitului Patrimoniului Natural Mondial.
S-a supus spre analiză şi aprobarea Consiliului Ştiinţific propunerea Administraţiei
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării de desfiinţare a fondurilor de vănătoare din situl
Patrimoniului Natural Mondial, cât şi modificarea limitelor fondurilor de vânătoare
incluse parţial în situl Patrimoniului Natural Mondial al Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării.
Luarea unei decizii în acest sens, se justifică atât prin prevederile legislative menţionate
cât şi prin prevederile Legii 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării.
Activitatea cinegetică din RBDD ete reglementată de prevederile Legii
407/2006-legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, publicată în Monitorul Oficial
pe 22 noiembrie 2006, Legea 197/2007 pentru modificarea şi completarea Legii
407/2006, Legea 215/2008 pentru modificarea şi completarea Legii 407/2006 şi a
ordonanţei de urgenţă 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice şi a Legii 407/2006.
Sunt delimitate 26 fonduri de vânătoare, cu suprafeţe cuprinse între 5.094 de
ha (F.V. Heraclea) şi 28.243 ha (F.V. Tatanir). Din cele 26 de fonduri de vânătoare
(311.993 ha), sunt încheiate contracte de închiriere pentru:
- 13 fonduri de vânătoare pentru AJVPS Tulcea (F.V.Somova, Sireasa, Stipoc, Tatanir,
Mila 23, Popina, Sulina, Ivancea, Ceamurlia, Heraclea, Dunăvăţ, Bălteni şi Rusca);
- două fonduri de vânătoare pentru AVPS Diana Bucureşti (F.V.Crişan şi Ligheanca);
- un fond de vânătoare pentru AVPS Delta Club Bucureşti (F.V. Păpădia);
- un fond de vânătoare pentru AVPS Bradul Bucureşti (F.V. Uzlina) ;
- un fond de vânătoare pentru AVPS Constanţa (F.V. Sinoe).
Un număr de 7 fonduri de vânătoare sunt considerate zone de genofond şi nu au fost
atribuite în gestiune nici unei asociaţii de vânătoare (F.V. Partizani, Matiţa, Cardon,
Lumina, Sf.Gheorghe, Crasnicol şi Dranov).
Pentru sezonul de vănătoare 2009-2010 au fost autorizate de ARBDD Tulcea
urmatoarele Asociaţii de vanătoare : AJVPS Tulcea, AJVPS Constanţa, AVPS Bradul
Bucureşti, AVPS Delta Club Bucureşti şi AVPS Diana Bucuresti.
Conform contractelor de gestionare încheiate fiecarei Asociaţii de vânătoare mai sus
menţionată i-a fost eliberată si situaţia cotelor de capturi, zona de recoltare şi numarul
total de exemplare capturate.
Conform autorizaţiei de mediu, fiecare din Asociaţiile de vânătoare trebuie să raporteze
de 2 ori pe lună la ARBDD , capturile de vânătoare realizate respectând cotele de
recoltă aprobate pentru fiecare specie şi pentru fiecare fond de vânătoare în parte.
Având în vedere necesitatea întocmirii Lucrării anuale de evaluare a speciilor de
vânat sedentare, în sezonul de vânătoare 2009-2010 s-au organizat acţiuni de evaluare
a efectivelor de vânat sedentar de interes cinegetic, pe fondurile de vânătoare
gestionate de AJVPS Tulcea din teritoriul RBDD.
În urma controalelor efectuate de agenţii de la serviciul Inspecţie şi Pază Ecologică al
ARBDD Tulcea s-au constatat în perioada 01.- 19.03.2010 aglomerări şi mortalităţi de
păsări pe fondurile de vânătoare de pe teritorilul RBDD;
182

Tabelul 6.2.3.2.2. Aglomerări de păsări pe fonduri de vânătoare
Nr.
Crt.
District Fond de
vânătoare
Specia
Nr.aprox.
exemplare
1. Pardina F.V. 39 Sireasa
(Br.Chilia-km 104-
105 Sălceni)
F.V. 41 Stipoc
(incinta Pardina)
4. Sulina F.V. 44 Popina
(Baz.21-22 la ochiuri
de apă )
5. Uzlina F.V. 49( incinta
agricolă) Dunăvăţ
Raţă mare
Raţă cap castaniu
Lebădă vară
Cormoran mare
Porumbel gulerat
Fazan
Graur
Cioară de semănătură
Lebădă vară
Lişiţă
Gâscă vară
Gârliţă mare
Porumbel gulerat
Lebădă vară
Lebădă de iarnă
6. Crişan F.V.54 (Ulasova) Lebădă vară
Lişiţă
Raţă mare
Vultur codalb
350
400
280
180
2000
30
1000
4000
350
400
500
1000
2000
200
100
1800
2200
700
6
Figura 6.2.3.2.8. Distribuţia aglomerări de păsări pe districte şi fonduri de
vânătoare
aglomerări păsări
1. Pardina F.V. 39 Sireasa
(br.Chilia-km 104-105 Sălceni)
raţă mare
1. Pardina F.V. 39 Sireasa
(br.Chilia-km 104-105 Sălceni)
raţă cap castaniu
1. Pardina F.V. 39 Sireasa
(br.Chilia-km 104-105 Sălceni)
lebădă vară
1. Pardina F.V. 39 Sireasa
(br.Chilia-km 104-105 Sălceni)
cormoran mare
1. Pardina F.V. 39 Sireasa
(br.Chilia-km 104-105 Sălceni)
porumbel gulerat
1. Pardina F.V.41 Stipoc
(incinta Pardina) fazan
1. Pardina F.V.41 Stipoc
(incinta Pardina) graur
1. Pardina F.V.41 Stipoc
(incinta Pardina) cioară de
semănătură
1. Pardina F.V.41 Stipoc
(incinta Pardina)
183
2. Sulina F.V. 44 Popina
(baz.21-22 la ochiuri de apa)
lebădă vară

Nr.
Crt.
Tabelul 6.2.3.2.3. Mortalităţi semnalate la păsări pe fonduri de vânătoare
District
Fond de
vânătoare
1. Maliuc F.V.53 Ligheanca
F.V.40 Păpădia(limita
nordică)
Specia
Lebădă de
vară
Şoricar
comun
Nr.aprox.
de
exemplare
9
1
Observaţii
Cauze:
Lipsa hranei şi
frigului din
timpul iernii
F.V.40 Păpădia(grind
Ciobănica)
Lebădă de
vară
Lebădă de
vară
Cormoran
mare
Egretă
mare
5
11
1
3
Pe fondul acţiunii conjugate a celorlalţi factori limitanţi naturali şi antropici s-a impus
luarea unor măsuri urgente în vederea utilizării durabile a vînatului din RBDD după
cum urmează:
Intarzierea deschiderii sezoanelor de vânătoare în RBDD si limitarea sezoanelor
datorită modificărilor distribuţiei diferitelor elemente faunistice, reducerii
suprafeţei acvatice, afectrii condiţiile optime de migrare, hrănire, reproducere şi
adăpost pentru multe specii,
Introducerea obligativităţii însoţirii la toate partidele de vânătoare a unui agent
ecolog din cadrul ARBDD care să vegheze ca toate prevederile legislaţiei
cinegetice sa fie respectate;
Introducerea obligativităţii realizării de evaluări a vânatului de catre asociaţiile de
vânătoare pentru fiecare specie în parte, renunţându-se la evaluarea mai multor
specii la comun cum este cazul raţelor şi gâştelor sălbatice precum şi a sitarilor şi
porumbeilor sălbatici.
Monitorizarea vânatului şi a factorilor limitanţi ai acestuia în perioada noiembrie –
decembrie în vederea propunerii unor cote de recoltare corective, în cazul în
care acestea se vor impune, asfel, propunerile de cote vor fi considerate drept
cote preliminare;
Intensificarea controlului respectării legislaţiei cinegetice de cât mai multe
organisme de pază şi control;
Conform raportărilor primite de la Asociaţiile Vânătorilor şi Pescarilor sportivi autorizaţi
pentru recoltarea animalelor din fauna sălbatică din fondurile de vânătoare aprobate
pentru sezonul 2008-2009, speciile recoltate pe teritoriul RBDD în sezonul 2008-2009 şi
2009-2010 sunt următoarele conform
184

Tabelul 6.2.3.2.4. Specii recoltate pe teritoriul RBDD în sezonul 2008 - 2009
Vânat recoltat sezon 2008-2009 Total buc.
Fazan 1998
Gâscă 1040
Gârliţa 758
Lişiţa 1033
Raţa 4918
Mistreţ 48
Cioara 12
Coţofana 5
Guguştiuc 100
Căprior 10
Iepure 161
Porumbel 909
Sitar 65
Notă: speciile de vânat au fost recoltate pe fondurile de vânătoare:
Nr.50Uzlina, Nr.40Păpădia, Nr.53Ligheanca, Nr.54Crişan, Nr.56Sinoie, Somova,
Sireasa, Stipoc, Tatanir, Mila 23, Popina, Sulina, Ivancea, Ceamurlia, Heracleea,
Dunăvăţ, Bălteni Rusca
Figura 6.2.3.2.9. Grafic evoluţie specii recoltate în sezon 2008-2009
Cioara
0%
Căprior
0%
Iepure
1%
Mistreţ
0%
Porumbel
8%
Sitar
1%
Fazan
19%
Gâscă
9%
Guguştiuc
1%
Raţa
45%
Coţofana
0%
Lişiţa
9%
Gârliţa
7%
Tabelul 6.2.3.2.5. Specii mamifere aprobate şi recoltate pe Fondurile de vânătoare
de pe teritoriul RBDD în sezonul 2009 – 2010
Specii
mamifere
recoltate
Total
specii
aprobate
Total
specii
recoltate
Mistreţ 159 110
Căprior 26 13
185

Enot 20 0
Şacal 196 15
Iepure 280 158
Vulpe 204 28
Bizam 160 2
Figura 6.2.3.2.10. Evoluţie specii mamifere recoltate pe Fondurile de vânătoare de
pe teritoriul RBDD în sezonul 2009 – 2010
Total specii de mamifere recoltate în sezon 2009-2010
Vulpe
20%
Bizam
15%
Mistreţ
15% Căprior
2%
Enot
2%
Şacal
19%
Iepure
27%
Notă:Speciile de păsări au fost aprobate şi recoltate pe fondurile de vânătoare :
53 Ligheanca,54 Crişan,56 Sinoe,40 Păpădia,50 Uzlina,38 Somova,39 Sireasa,41
Stipoc,42 Tatanir,43 Mila 23,44 Popina,45 Sulina,46 Ivancea,47 Ceamurlia,48
Heraclea,49 Dunăvăţ,51 Bălteni,52 Rusca
Tabelul 6.2.3.2.6. Specii de păsări aprobate şi recoltate pe Fondurile de
vânătoare de pe teritoriul RBDD în sezonul 2009 – 2010
Specii păsări recoltate Total
specii
aprobate
Total
specii
recoltate
Fazan 2485 2229
Gâsca de vară 2570 1763
Gârliţa mare 1990 866
Lişiţa 2470 1649
Raţa mare 12200 8916
Raţa mică 770 296
Cioara grivă 600 87
Coţofana 400 63
Guguştiuc 670 451
Porumbel 1625 1437
Sitar 595 159
Raţa cârâitoare 120 45
Raţa lingurar 100 39
Cioara semănătură 200 62
Becaniţă 720 0
Turturică 500 235
Ciocârlie potârniche 2600 1981
186

Raţa fluierătoare 100 31
Raţa suliţar 90 7
Raţa moţată 30 5
Raţa sunătoare 30 4
Raţa de semănătură 10 0
Gaiţă 10 0
Raţa cu cap negru 20 0
Raţa cu cap castaniu 1680 7
Notă:Speciile de păsări au fost aprobate şi recoltate pe fondurile de vânătoare :
53 Ligheanca,54 Crişan,56 Sinoe,40 Păpădia,50 Uzlina,38 Somova,39 Sireasa,41
Stipoc,42 Tatanir,43 Mila 23,44 Popina,45 Sulina,46 Ivancea,47 Ceamurlia,48
Heraclea,49 Dunăvăţ,51 Bălteni,52 Rusca
Figura 6.2.3.2.11. Evoluţie specii de păsări aprobate şi recoltate pe Fondurile de
vânătoare de pe teritoriul RBDD în sezonul 2009 – 2010
raţa de semănătură
0% becaniţă
0%
gaiţă
0%
raţa suliţar
0%
0%
raţa cârâitoare
0%
ciocârlie potârniche
10% sirar
turturică 1%
1% porumbel
7%
cioara semănătură
0%
raţa mică
1% cioara grivă
0%
coţofana
0%
guguştiuc
2%
raţa lingurar
raţa fluierătoare
0%
raţa mare
44%
fazan
11%
total specii recoltate
raţa cu cap negru
0%
raţa cu cap castaniu
0%
raţa sunătoare
0%
gâsca de vara
9%
gârliţa mare
4%
raţa moţată
0%
lişiţa
8%
Nr.crt.
Tabelul 6.2.3.2.7. Situaţia fondurilor de vânătoare de pe teritoriul RBDD
Nr. fond
Fonduri de Gestionar fonduri de
de
vânătoare
vânătoare
vânătoare
187
Suprafaţă
Fond de
vânătoare (ha)
1 SOMOVA AJVPS TULCEA 38 8.512
2 SIREASA AJVPS TULCEA 39 13.547
3 PARTIZANI 13.075
AVPS DELTA CLUB
40
4 PĂPĂDIA
BUCUREŞTI
7.896
5 STIPOC AJVPS TULCEA 41 16.515
6 TATANIR AJVPS TULCEA 42 28.243
7 MATITA 11.942

8 MILA 23 AJVPS TULCEA 43 6.540
9 POPINA AJVPS TULCEA 44 11.367
10 CARDON 11.880
11 SULINA AJVPS TULCEA 45 11.362
12 LUMINA 8.809
13 IVANCEA AJVPS TULCEA 46 8.005
SFÂNTU
GHEORGHE 15.206
14
15 CRASNICOL 27.863
16 DRANOV 16.807
17 CEAMURLIA AJVPS TULCEA 47 6.969
18 HERACLEEA AJVPS TULCEA 48 5.094
19 SALCIOARA 20.145
20 DUNĂVĂŢ AJVPS TULCEA 49 10.752
21 UZLINA AVPS BRADUL BUCUREŞTI 50 10.302
22 BĂLTENI AJVPS TULCEA 51 12.741
23 RUSCA AJVPS TULCEA 52 11.190
AJPS ŞI PESCARILOR
56
24 SINOIE
SPORTIVI
4.662
25 LIGHEANCA AVPS DIANA BUCUREŞTI 53 5.600
26 CRISAN AVPS DIANA BUCUREŞTI 54 6.971
TOTAL 311.995
188

Figura 6.2.3.2.12 Harta fondurilor de vânătoare din RBDD
6.3. Starea zonelor cu regim de protecţie integrală
Zonele cu regim de protecţie integrală cuprind în principal formaţiuni fizice şi
biologice sau grupuri de asemenea formaţiuni, habitate ale speciilor de plante şi
animale ameninţate sau situri naturale cu valori excepţionale din punct de vedere
ştiinţific, al conservării sau al frumuseţii lor.
189

Roşca Buhaiova
Pădurea Letea
Lac Răducu
Lac Nebunu
Vătafu …
Pădurea …
Sărături …
Arinişul Erenciuc
Insula Popina
Sacalin …
Periteaşca …
Cap Doloşman
Grindul Lupilor
Istria Sinoie
Grindul Chituc
Lac Rotundu
Lac Potcoava
Lac Belciug
În cadrul RBDD au fost delimitate 18 zone naturale, a căror suprafaţă totală este de
circa 50.600 hectare. În aceste zone se pot desfăşura cercetări ştiinţifice privind
biologia, menţinerea şi conservarea calităţii mediului precum şi monitorizarea
principalilor parametri ce definesc starea de evoluţie a acestora.
Figura 6.3.1 Zonarea RBDD
RezervaţiaBiosferei Delta Dunării – 580.000 ha
Zone de dezvoltare durabilă, valorificate economic - 306.100 ha
Zone tampon - 223.300 ha
T.I – 1.5.c)
Zone cu regim de protecţie
integrală - 50.600 ha (8,7% din
suprafaţa rezervaţiei)
Zone de reconstrucţie
ecologică
Zonele cu regim de protecţie integrală adăpostesc multe din speciile comunitare:
peşti
amfibieni
păsări
mamifere
Figura 6.3.2 Numărul specii de peşti de importanţă comunitară în zonele cu regim
de protecţie integrală
20
10
0
4 4 4 4
4
12
5 5
2
5
4
3
5
pesti nr.
specii
190

Roşca Buhaiova
Pădurea Letea
Lac Răducu
Lac Nebunu
Vătafu …
Pădurea …
Sărături …
Arinişul Erenciuc
Insula Popina
Sacalin …
Periteaşca …
Roşca Buhaiova
Pădurea Letea
Lac Răducu
Lac Nebunu
Vătafu …
Pădurea …
Sărături …
Arinişul Erenciuc
Insula Popina
Sacalin …
Periteaşca …
Cap Doloşman
Roşca Buhaiova
Pădurea Letea
Lac Răducu
Lac Nebunu
Vătafu …
Pădurea …
Sărături …
Arinişul Erenciuc
Insula Popina
Sacalin …
Periteaşca …
Cap Doloşman
Cap Doloşman
Grindul Lupilor
Grindul Lupilor
Grindul Lupilor
Istria Sinoie
Istria Sinoie
Istria Sinoie
Grindul Chituc
Grindul Chituc
Lac Rotundu
Grindul Chituc
Lac Rotundu
Lac Potcoava
Lac Rotundu
Lac Potcoava
Lac Belciug
Lac Potcoava
Lac Belciug
Lac Belciug
Figura 6.3.3 Numărul specii de amfibieni şi reptile de importanţă comunitară în
zonele cu regim de protecţie integrală
5
0
3 3 3 3 3 2 1
3 2
3 4 4
2
4
2
3 3 3
amfibieni si
reptile nr.
specii
Figura 6.3.4 Numărul specii de păsări de importanţă comunitară în zonele cu
regim de protecţie integrală
100
46 30 47 36 47 30 35 34 40 67 56
0
18 49 43 49 47 33 36
nr. specii
pasari
Figura 6.3.5 Numărul specii de mamifere de importanţă comunitară în zonele cu
regim de protecţie integrală
5
0
2 2 2 2
1 2 1
3
2
4
3
4
3
1
2 2
mamifere
nr. specii
Se observă o reprezentativitate deosebită a zonei cu regim de protecţie integrală
Sacalin Zătoane, unde sunt prezente 12 din cele 14 specii de peşti comunitari listaţi în
191

Anexa II a directive Habitate şi 67 din cele 80 specii de păsări listate în Anexa I a
Directivei Păsări.
Zonele cu regim de protecţie integrală sunt înconjurate de zone tampon, care
însumează 223300 ha şi cuprind suprafeţe de teren sau ape care prezintă caracteristici
biologice apropiate cu cele ale ariei pe care o protejează şi au funcţia de a limita
impactul şi presiunea antropică.
Nr.
crt.
Tabelul 6.3.1 Zonele tampon din RBDD
Zona tampon Suprafaţa (ha) Zona cu regim de
protecţie integrală pe care
o protejează
1 Matiţa-Merhei-Letea 22560 Roşca-Buhaiova
Pădurea Letea
Lac Răducu
2 Şontea 12500 Lac Nebunu
3 Caraorman 13830 Pădurea Caraorman
Arinişul Erenciuc
4 Lumina-Vătafu 13460 Vătafu-Lunguleţ
5 Dranov 21760 Sacalin Zătoane
Lac Belciug
6 Sărături-Murighiol 5 Sărături-Murighiol
7 Lac Rotundu 1240 Lac Rotundu
8 Insula Popina 260 Insula Popina
9 Cap Doloşman 28 Cap Doloşman
10 Zmeica-Sinoie 31510 Grindul Lupilor
Istria-Sinoie
Grindul Chituc
11 Lac Potcoava 2937 Lac Potcoava
12 Periteaşca Leahova 210 Periteaşca Leahova
13 Zona marină până la 103000 Periteaşca Leahova
izobata de 20m
Total 223300
Monitorizarea celor 18 zone cu regim de protecţie integrală din cadrul Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării s-a efectuat pe baza deplasărilor în teren, urmărindu-se mai
multe obiective:
• observaţii asupra stării habitatelor;
• observaţii asupra florei si faunei;
• observaţii asupra factorilor biotici şi abiotici;
• observaţii privind impactul antropic în zonă;
• verificarea indicatoarelor de semnalizare a zonelor.
Monitoringul biodiversităţii în aceste zone s-a făcut pe baza Fişelor de observaţie a
zonelor cu regim de protecţie integrală, completate lunar de către agenţii ecologi din
zonă (Tabele 6.3.2 – 6.3.19).
192

193

Tabelul 6.3.2 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Roşca Buhaiova
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
codalb (Haliaeetus albicilla) 4 4
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 1000 3500
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 5000
egreta mare (Egretta alba) 10 14 11 19 9 24 20 22
egreta mică (Egretta garzetta) 12 20 20 15
erete de stuf (Circus aeruginosus) 9
lebăda de vară (Cygnus olor) 200 170 150
lişiţa (Fulica atra) 10000
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 8000 6000 8000 6000
pelican creţ (Pelecanus crispus) 11 60 24 60 60 12
raţa mare (Anas platyrhynchos) 250 100 150 100 150
raţa mică (Anas crecca) 3000 3000
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 6 12 14 17 19 14 20 17 37 20 19
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) 100 90 59 100 71 250 79 120
stârc galben (Ardea ralloides) 31
stârc pitic (Ixobrychus minutus) 7 15
Tabelul 6.3.3 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Pădurea Letea
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
barza neagră (Ciconia nigra) 50
califar alb (Tadorna tadorna) 3
căprior (Capreolus capreolus) 6 5 6 3 7 3 2 2 3 2
cioara grivă (Corvus carone cornix) 60
ciocănitoare neagră (Dryocopus
martius) 1 3 3 1 1 1
194

ciocănitoare pestriţă (Dendrocopos
major) 3 2 2 2 2 3
codalb (Haliaeetus albicilla) 3 5 5 6 4 2 1 3 3 1 3 5
corb (Corvus corax) 2
dumbrăveancă (Coracias garrulus) 7 3
enot (Nyctereutes procyonoides) 1 1
fazan (Phasianus colchicus) 5 3 3 5 5 3 4 3 3 5 3 3
gaiţa (Garrulus glandarius) 2 5 20
ghionoaie sură (Picus canis) 2 2
ghionoaie verde (Picus viridis) 3 1 3 3 1
graur (Sturnus vulgaris) 300 300 300 30 500
guguştiuc (Streptopelia decaocto) 3 3
iepure (Lepus europaeus) 3 3 5 7 1 1 1 2 2
mierla (Turdus merula) 15 7 6 10 30
mistreţ (Sus scrofa) 10
piţigoi albastru (Parus caeruleus) 2 2 4
piţigoi mare (Parus major) 7
porumbel galerat (Columba palumbus) 500 500
prigorie (Merops apiaster) 15 19
şacal (Canis aureus) 1 3 1 2 1 1
şoimul rândunelelor (Falco subbuteo) 3
stăncuţă (Corvus monedula) 30
sticlete (Caerduelis carduelis) 1 6
turturică (Streptopelia turtur) 3 2
vulpe (Vulpes vulpes) 2 1 1 1 1 3
Tabelul 6.3.4 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Lacul Răducu
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
codalb (Haliaeetus albicilla) 1 2
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 100
egreta mare (Egretta alba) 7
195

enot (Nyctereutes procyonoides) 2 2 4 6 4 4 3
gâsca de vară (Anser anser) 85 150
lebăda de vară (Cygnus olor) 50 100 200 150 100 200 200 100 200 200 100
lişiţa (Fulica atra) 60
mistreţ (Sus scrofa) 2 2 3 3 4 2 2 4 2 2
nurca (Mustela lutreola) 2 2 2 4 2 4
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 70 40 100
raţa mare (Anas platyrhynchos) 125 95 40
vidra (Lutra lutra) 1 1 2 2 1 2 1 2 2 2 2
Tabelul 6.3.5 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Lacul Nebunu
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
codalb (Haliaeetus albicilla) 1 1
corcodel mare (Podiceps cristatus) 10
gâsca de vară (Anser anser) 30
lebăda de vară (Cygnus olor) 200 7 7 100 60 17 150 30 200 200 200
lişiţa (Fulica atra) 60 30 30 2000 500 1500
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 500
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 100
raţa mare (Anas platyrhynchos) 60 100
raţa mică (Anas crecca) 30 15 500 1000 1000
Tabelul 6.3.6 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Vătafu Lunguleţ
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 5 3 5 3
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 5
196

egreta mare (Egretta alba) 1
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 5
lebăda de vară (Cygnus olor) 7 7 5
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 3 3 10 3 5 10
raţa mare (Anas platyrhynchos) 24 20 4
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 1 1
stârc pitic (Ixobrychus minutus) 1
Tabelul 6.3.7 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Pădurea Caraorman
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
căprior (Capreolus capreolus) 6 3
ciocănitoare neagră (Dryocopus
martius) 1 1 2 1 2 2 1 1 2 1 1 1
codalb (Haliaeetus albicilla) 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
erete de stuf (Circus aeruginosus) 7
erete vânăt (Circus cyaneus) 2
fazan (Phasianus colchicus) 7
mistreţ (Sus scrofa) 2
pisica salbatică (Felis silvestris) 1
şacal (Canis aureus) 3 2
Tabelul 6.3.8 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Sărături Murighiol
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
avoseta (Recurvirostra avosetta) 60 40 27
califar alb (Tadorna tadorna) 120 150 100 0 84 21
chira de baltă (Sterna hirundo) 1400 1300 1500 150
codobatura albă (Motacilla alba) 16
codobatura galbenă (Motacilla flava) 6
197

culic mare (Numenius arquata) 2 4 4 2 4 3
fluierar cu picioare roşii (Tringa totanus) 31
gârliţa mare (Anser albifrons) 16 2000 14 41 24
gâsca de vară (Anser anser) 34 49 31 30 54 6 47 38 41
lebăda de vară (Cygnus olor) 49 21 24 300 120 9 4 16 21
Nagâţ (Vanellus vanellus) 21 43 18 4
pasărea ogorului (Burhinus
oedicnemus) 8 8 25
pelican creţ (Pelecanus crispus) 8
pescăriţă mare (Sterna caspia) 3 8
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 400 400 600 1500 1000 400 100 15 21
pescăruş asiatic (Larus ichthyaetus) 1
pescăruş cu cap negru (Larus
melanocephalus) 200 150
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 1000 1000 900 0 150
piciorong (Himantopus himantopus) 140 200 0 100
prigorie (Merops apiaster) 100
raţa cârâitoare (Anas querquedula) 41
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 100
raţa cu ciuf (Netta rufina) 14 2
raţa fluierătoare (Anas penelope) 31 130 15 17 12
raţa lingurar (Anas clypeata) 48 150 41 41 100
raţa mare (Anas platyrhynchos) 14 100 150 150 31 29
raţa mică (Anas crecca) 24
raţa pestriţă (Anas strepera) 34 11
raţa roşie (Aythya nyroca) 18
raţa suliţar (Anas acuta) 14 21
sitar de mal (Limosa limosa) 48 70 24 41 11
ţigănuş (Plegadis falcinellus) 12 14
198

Tabelul 6.3.9 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Arinişul Erenciuc
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
ciocănitoare neagră (Dryocopus
martius) 2
codalb (Haliaeetus albicilla) 3 2 2 2 2 2 3 5 3
enot (Nyctereutes procyonoides) 2 3 3 3 4
mistreţ (Sus scrofa) 5 2
şacal (Canis aureus) 2 2
vidra (Lutra lutra) 1 3 3 2 2 2
Tabelul 6.3.10 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Insula Popina
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
califar alb (Tadorna tadorna) 2 9 12 5 10 6
codalb (Haliaeetus albicilla) 1 1 3 3 2 2 1 2 1 2 1 4
corcodel mare (Podiceps cristatus) 4
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 35 120 17
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 6 16
egreta mare (Egretta alba) 20 2 6 2 2 2 1
egreta mică (Egretta garzetta) 2
erete de stuf (Circus aeruginosus) 1
gâsca de vară (Anser anser) 12 16 6 6 63
lebăda de vară (Cygnus olor) 31 14 3 8 5
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 4 31 3 14 9 6 12
pelican creţ (Pelecanus crispus) 4 3 4 3
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 3 16 45 65
199

pescăruş asiatic (Larus ichthyaetus) 2 3 5 2
raţa mare (Anas platyrhynchos) 40 11 16 60 32 16
raţa mică (Anas crecca) 3
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 7 2 3 3 2 1
stârc roşu (Ardea purpurea) 1
Tabelul 6.3.11 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Sacalin Zătoane
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
avoseta (Recurvirostra avosetta) 80
buhai de baltă (Botaurus stellaris) 4 7 50 25
califar alb (Tadorna tadorna) 15 30
chira de baltă (Sterna hirundo) 200
codalb (Haliaeetus albicilla) 2 2
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 200 500 1500 800 1400 1500 2500 5000 1200 1500 1500
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 1200 200 1000 200 500 600 800 2000 800 1000 700
culic mare (Numenius arquata) 400
egreta mare (Egretta alba) 20 45 80 250 300 150 80
egreta mică (Egretta garzetta) 15 60 350 350 200 100
erete de stuf (Circus aeruginosus) 4 35
erete vânăt (Circus cyaneus) 20
găinuşa de baltă (Gallinula chloropus) 15 45
gâsca de vară (Anser anser) 60 40 120 80 30 200 200
lebăda de vară (Cygnus olor) 70 300 150 400 450 300 20
lişiţa (Fulica atra) 800 600 130 25 50 500
lopătar (Platalea leucorodia) 12 38
nagâţ (Vanellus vanellus) 30
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 4 250 500 600 900 900 500 400 25
pelican creţ (Pelecanus crispus) 20 20 200 200 200 100 80
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 150 800 500 400 700 800 6000 600
200

pescăruş cu cap negru (Larus
melanocephalus) 250
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 700 300 120 300
piciorong (Himantopus himantopus) 90
ploier argintiu (Pluvialis squatarola) 12
raţa mare (Anas platyrhynchos) 250 150 80 40 350 2000 300
raţa mică (Anas crecca) 30
sitar de mal (Limosa limosa) 300
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 15 60 70 400 250 220 100
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) 300 400 300 600 400 180 200
stârc galben (Ardea ralloides) 200
uligan pescar (Pandion haliaetus) 1
Tabelul 6.3.12 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Periteaşca Leahova
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
buhai de baltă (Botaurus stellaris) 60
califar alb (Tadorna tadorna) 30 35 150 80 150 8000 18
corcodel mare (Podiceps cristatus) 2
egreta mare (Egretta alba) 30 30 25 7 8
egreta mică (Egretta garzetta) 16 80 11 30
erete de stuf (Circus aeruginosus) 6 4
fazan (Phasianus colchicus) 135
ferăstraş mic (Mergus albellus) 85
gâsca de vară (Anser anser) 150 60 200 50 40 80 150 60
lebăda de vară (Cygnus olor) 500 3000 1500 1000 60 80 560000 60
lişiţa (Fulica atra) 80 200 500
mistreţ (Sus scrofa) 1 12 4 4 2
nurca (Mustela lutreola) 4 2
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 150 150 300
201

pelican creţ (Pelecanus crispus) 80 70
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 350
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 800
piciorong (Himantopus himantopus) 80
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 150 25000000 15000 200
raţa fluieratoare (Anas penelope) 150
raţa mare (Anas platyrhynchos) 150 150 125 300 45000 80 300
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 4 14 14 26
stârc galben (Ardea ralloides) 10
stârc roşu (Ardea purpurea) 10
vidra (Lutra lutra) 6 2 2 2 3 4
Tabelul 6.3.13 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Cap Doloşman
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
califar alb (Tadorna tadorna) 6 20 12 200 8 5 20
cioara de semănătură (Corvus
frugilegus) 500 300
codalb (Haliaeetus albicilla) 2
egreta mare (Egretta alba) 20 25 20 20 15 40 10
egreta mică (Egretta garzetta) 10 10
erete de stuf (Circus aeruginosus) 8 3 2 5 4 4 4
gâsca de vară (Anser anser) 200 300
lăstun de mal (Riparia riparia) 200
pelican creţ (Pelecanus crispus) 50
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 200
raţa mare (Anas platyrhynchos) 100
sarpe rau (Coluber caspius) 2
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 15 14 15
vidra (Lutra lutra) 2
202

Tabelul 6.3.14 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Grindul Lupilor
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 300 70 322 420
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 50 30 244
egreta mare (Egretta alba) 26 13
egreta mică (Egretta garzetta) 9 9
fazan (Phasianus colchicus) 36 17 12 27 21 14 30 12
gârliţa mare (Anser albifrons) 250 72
gâsca de vară (Anser anser) 70 30 27 30 30 80 216 410 214 37 170
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 160 310 120
lebăda de vară (Cygnus olor) 120 114
lişiţa (Fulica atra) 50 36
mistreţ (Sus scrofa) 17 7 6 16 13 27 23
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 13 250 37 12
pelican creţ (Pelecanus crispus) 70 20 280 36
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 47
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 23
potarniche (Perdix perdix) 11
raţa mare (Anas platyrhynchos) 150 70 250 15 233 280 320 230
şacal (Canis aureus) 11 3 5 7 23 11
203

Tabelul 6.3.15 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Istria Sinoie
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
avoseta (Recurvirostra avosetta) 15
barza alba (Ciconia ciconia) 2 70 20
califar alb (Tadorna tadorna) 2
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 600 16 120 400 400
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 60 150 90 300
culic mare (Numenius arquata) 200 80
culic mic (Numenius phaeopus) 150 40
fazan (Phasianus colchicus) 12 5 18 2 6 4 8 5 16 16
gârliţa mare (Anser albifrons) 600 1200
gâsca de vară (Anser anser) 5 130 150
graur (Sturnus vulgaris) 280
iepure (Lepus europaeus) 2
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 70
lebăda de vară (Cygnus olor) 5
lişiţa (Fulica atra) 550
mistreţ (Sus scrofa) 6 5 7
nagâţ (Vanellus vanellus) 70
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 80 1200 180 420 300 66
pelican creţ (Pelecanus crispus) 70 20
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 40
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 22
raţa mare (Anas platyrhynchos) 80 600 40 400
raţa mică (Anas crecca) 60
şacal (Canis aureus) 2 4
204

Tabelul 6.3.16 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Grindul Chituc
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
cioara de semănătură (Corvus
frugilegus) 24
corcodel mic (Tachybaptus ruficollis) 36
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 94 200 100 120 250 1000 100 200 200 150 700
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 80 100 100 500 80 100
cotofana (Pica pica) 36
egreta mare (Egretta alba) 5 15 12 15 10
fazan (Phasianus colchicus) 12 15 10 10 10 12 15 20 10
gârliţa mare (Anser albifrons) 7000 1000 1000 1000
gâsca de vară (Anser anser) 14000 200 500 100 2000 2500 3000
iepure (Lepus europaeus) 10
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 500 50 60 70
lebăda de vară (Cygnus olor) 400 215 100 40 30 30
lopătar (Platalea leucorodia) 25 20 40
mistreţ (Sus scrofa) 20 10
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 20 40 120 60 50 2000 40 50 80
pelican creţ (Pelecanus crispus) 4 15 50 30 40 20 7
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 640 200 2000
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 4800
pescarusi (Laridae) 300 100 200
raţa mare (Anas platyrhynchos) 100 100 100 200 200 100 50
şacal (Canis aureus) 10 5
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 7
205

Tabelul 6.3.17 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Lac Rotundu
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
barza albă (Ciconia ciconia) 4
corcodel mare (Podiceps cristatus) 18 24 12 21 26 16 12 12 8
corcodel mic (Tachybaptus ruficollis) 16 14 4 2
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 62 40 40 60 40 40 16 36
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 12 12 16 16 6
egreta mare (Egretta alba) 20 4 4 22 8 4 14
egreta mică (Egretta garzetta) 14
erete de stuf (Circus aeruginosus) 2
erete vânăt (Circus cyaneus) 2
lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) 40
lebăda de vară (Cygnus olor) 60 36 12 14 14 26 12 14 18 21 22
lişiţa (Fulica atra) 80 80 24 46 22 20 60 36 14 44
lopătar (Platalea leucorodia) 6
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 2
pescăruş argintiu (Larus argentatus) 14 8 8 8 14
pescăruş râzător (Larus ridibundus) 8 56 18 38 35 30 200 42 28 12
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 6 4
raţa mare (Anas platyrhynchos) 12 28 8 6 32 22 60
ţigănuş (Plegadis falcinellus) 36 10
206

Tabelul 6.3.18 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Lac Potcoava
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
codalb (Haliaeetus albicilla) 2 1 2 2 2 4 2 4 3 2 2 3
corcodel cu gât roşu (Podiceps
grisegena) 1 2
corcodel mare (Podiceps cristatus) 10 4
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 100 50 50 150 50
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 50 50 30 20 50 150 50
egreta mare (Egretta alba) 3 2 40 3 30 5 360 400 10 10
egreta mică (Egretta garzetta) 23 30 25 18 24 30
erete de stuf (Circus aeruginosus) 1 3 2 1
găinuşa de baltă (Gallinula chloropus) 40 28 30 30 30 50
gâsca de vară (Anser anser) 200 500 120 200 200 200 20 30
lebăda de vară (Cygnus olor) 100 1750 4200 7500 200 50 200 20 5400 30000 28 8000
lişiţa (Fulica atra) 400000 300 75000 40000 100 400 150 800 160000 300 600
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 400 300
raţa cârâitoare (Anas querquedula) 50
raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 300 20 10 4
raţa mare (Anas platyrhynchos) 150000 12500 9000 15 2000 30 200 30 200 30000 100 200
raţa mică (Anas crecca) 500 100 15000 300 300 450 400 500 200 60000
raţa moţată (Aythya fuligula) 50
raţa pestriţă (Anas strepera) 30 30
raţa roşie (Aythya nyroca) 6
şorecar comun (Buteo buteo) 1 1 1 1 1
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 1 1 5 11 5 40 11 140 600 5
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) 18 14 3 1
stârc galben (Ardea ralloides) 4 30 25 30 30
stârc pitic (Ixobrychus minutus) 2
stârc roşu (Ardea purpurea) 1 15 1
ţigănuş (Plegadis falcinellus) 50 100
207

Tabelul 6.3.19 Situaţia monitorizării biodiversităţii în zona cu regim de protecţie integrală Lac Belciug
Specii observate
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
codalb (Haliaeetus albicilla) 2 2
cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 120 40 40 150 120 50 50 80 30 20 40
cormoran mic (Phalacrocorax
pygmaeus) 40 20 40 40 30 20 30 60 8 30
egreta mare (Egretta alba) 60 15 30 20
egreta mică (Egretta garzetta) 30 15
lebăda de vară (Cygnus olor) 50 25 15 15 20 20 12 9 12
pelican comun (Pelecanus onocrotalus) 8 4 10 6 12
stârc cenuşiu (Ardea cinerea) 20 35 20
stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) 50
208

În cadrul zonelor cu regim de protecţie integrală monitorizarea s-a efectuat
pentru cele mai semnificative grupe sistematice care să reflecte starea de conservare a
speciilor strict protejate de interes conservativ. Prin dereglarea factorilor preferenţiali (un
anumit tip de habitat, exigenţa mai mare faţă de anumiţi factori fizico-chimici şi faţă de
hrană), aceste specii sunt primele care îşi diminuează efectivele până la dispariţie. De
aceea, cunoaşterea permanentă a stării acestor specii are o importanţă deosebită,
acestea reflectând starea de ansamblu a calităţii mediului.
Figura 6.3.6 Rezultatele monitorizării pelicanului creţ în zona Sacalin Zătoane - lac
Lejai
200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
200 200 200
60
35 40 45 50 50 50
35 30 35 40
20 20 20
100
80
70
60
IV V VI VII VIII IX X
2007
2008
2009
Pelicanul creţ (Pelecanus crispus) este clasificat ca fiind vulnerabil în toate
zonele ce corespund distribuţiei sale geografice, din Serbia şi Muntenegru până în
Mongolia. Populaţia europeană numără cca. 400 perechi în România, unde pelicanul
creţ a cuibărit în ultimii ani în cinci colonii, locaţiile fiind: Roşca-Buhaiova, Lacul Lejai,
Goloviţa-Bisericuţa, Sinoie-Insula Ceaplace, Sinoie-Insulele Prundul cu Păsări. Toate
aceste locaţii se afla pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Menţinerea efectivelor şi protecţia populaţiei de Pelecanus crispus din Delta
Dunării au reprezentat obiectivul major al proiectului LIFE05NAT/RO/000169 „Salvaţi
Pelecanus crispus în Delta Dunării/Saving Pelecanus crispus in the Danube Delta”,
care a inclus o serie de măsuri de conservare specifice care au îmbunătăţit condiţiile
de cuibărire în fiecare locaţie. De asemenea au fost amplasate structuri artificiale care
au mărit suprafaţa disponibilă perechilor pentru cuibărit, aceste condiţii contribuind la
stabilizarea şi ulterior la creşterea efectivelor populaţiei cuibăritoare din cele cinci
locaţii, fapt ce reiese din fig. 6.3.6.
6.4. Mediul marin şi costlier
6.4.1. Introducere
Mările şi oceanele lumii sunt supuse în continuare unei puternice presiuni
antropice amplificate în ultima perioadă de efectul schimbărilor climatice cu consecinţe
geopolitice imense în special pe termen lung.
Efectul acestei presiuni se resimte sub forma următoarelor principale ameninţări:
poluare, degradarea habitatelor, reducerea biodensităţii, supra-exploatarea resurselor,
eroziune costieră, transferul de specii, etc.
209

Caracterul de mare semiînchisă, un bazin hidrografic uriaş, precum şi
particularităţile sale hidrobiologice unice fac din Marea Neagră un ecosistem extrem de
sensibil şi expus la aceste ameninţări.
Degradarea progresivă a ecosistemului Mării Negre începută în anii ‟60 a cunoscut
nivele neîntâlnite nici în alte zone în special în perioada anilor 1980-1995.
Nu puţini specialişti au apreciat că perpetuarea acestei situaţii ar conduce la o iminentă
catastrofă ecologică.
În contextul unor importante restructurări şi reaşezări după 1990 ale sistemului
economic şi social din ţările bazinului de recepţie a Mării Negre au fost înregistrate
schimbări dinamice în componentele ecosistemului marin caracterizat prin uşoare dar
continue îmbunătăţiri ale parametrilor fizici şi chimici.
În acelaşi timp şi indicatorii biologici au cunoscut ameliorări chiar dacă uneori asimetrice
la nivel structural, funcţional şi de productivitate şi se manifestă tendinţe spre noi stări
de echilibru la nivelul biodiversităţii şi resurselor vii marine.
Pe acest fundal, se remarcă o creştere pronunţată a frecvenţei şi amplitudinii
fenomenelor extreme cauzate de schimbările climatice a căror efect în multe cazuri este
amplificat de impactul intervenţiilor umane în mediul marin şi costier.
Totodată presiunile asupra utilizării terenurilor, asupra cadrului natural şi habitatelor
valoroase se confruntă cu nivele fără precedent în anumite sectoare ale zonei costiere
româneşti.
Prezentată sugestiv, starea actuală a ecosistemului marin poate fi asimilată cu o
stare de convalescenţă în care echilibrul este încă fragil iar orice altă intervenţie
adversă majoră poate conduce la efecte dezastruoase.
Contribuţiile INCDM la raportul asupra stării mediului marin şi costier provin din
principalele programe şi proiecte de cercetare (MECI / Nucleu „CEMAR”, PNCDI I şi II,
internaţionale), granturi (CNCSIS) şi studii (MM, ANPA, altele) desfăşurate în 2009.
Informaţiile din prezentul raport se referă la datele culese în cadrul reţelei de staţii
acoperite atât de programul naţional de monitoring cât şi de alte programe sau proiecte
aşa cum sunt ilustrate (Harta nr. 1).
Subliniem că în data de 9 februarie 2009 a fost emisă Decizia Curţii Internaţionale de
Justiţie (Haga) privind partajul delimitării maritime a Mării Negre. În conformitate cu
coordonatele de delimitare la graniţa dintre Rusia şi Ucraina din acest document, zona
economică exclusivă a României la Marea Neagră este de cca 29.700 km 2 (Harta nr. 2).
210

Figura 6.4.1 Reţea de staţii
211

Figura 6.4.2 Zona economică exclusivă a României (2010)
212

6.4.2. Starea ecosistemului şi resurselor vii marine. Situaţia speciilor periclitate
6.4.2.1. Starea litoralului şi a zonei costiere
6.4.2.1.1. Procese costiere
Pentru evaluarea modificărilor plajei din zona Năvodari-Vama Veche s-au utilizat
măsurătorile din perioada de primăvară 2007 şi 2009.
Pe baza determinãrii ritmurilor de modificare a liniei de contact mare-uscat s-a realizat
evaluarea magnitudinii proceselor costiere (eroziune/echilibru-dinamic/acreţiune) pentru
sectoarele cu plajă, prin gruparea acestora în 7 clase (intervalul clasei fiind de 5m), astfel:
EP - Eroziune puternicã: -12,5m; EM - Eroziune medie: -12,5 -7,6m; ES - Eroziune
slabã: -7,5 -2,6m; SR – Echilibru dinamic: 2,5 -2,5m; AS - Acreţiune slabã: 2,6 7,5m;
AM - Acreţiune medie: 7,6 12,5m; AP - Acreţiune puternicã: > 12,5m.
În cadrul sectorului Năvodari – Vama Veche procesele costiere de pe plajele turistice au
avut următoarea pondere (Fig.6.4.2.1.1.1):
-eroziune 64%
-stabilitate relativă 18%
-acreţiune 18%
Figura 6.4.2.1.1.1 Ponderea proceselor costiere (eroziune/stabilitate
relativă/acreţiune) sectorul de ţărm cu plaje Năvodari-Vama Veche (2007 şi 2009)
ES
21%
SR
18%
AS
6% AM
6% AP
6%
EM
15%
213
EP
28%
EP EM ES SR AS AM AP
Raportul eroziune / acreţiune, ca indicator de stare a mediului s-a calculat pe o
lungime de 11.800 m din plajele turistice, din sectorul sudic al litoralului românesc şi are
valoarea de 3.24.
6.4.2.1.2. Nivelul mării
Nivelul mării ca indicator de stare a zonei costiere a prezentat în anul 2009 o
abatere constant pozitivă de la media multianuală pe durata întregului an. (Fig.
6.4.2.1.2.1.). Abaterea maximă a fost de + 19,1 cm în decembrie, cu numai 4,1 cm sub
media lunară maximă pentru această lună (36,1 cm în 2002). Media anuală a fost cu + 7,2
cm mai mare decât media multianuală 1933 - 2008. Împărţirea pe 8 clase statistice de 5
cm, de la - 5,0 la 35,0 cm a valorilor anuale ale nivelului mării situează media anului 2009
în clasa a VI a (21,0 - 25 cm) în care se încadrează 11 ani cu nivelul peste 21 cm. Clasa
cea mai numeroasă, a IV - a, 16 - 20 cm, cuprinde 24 ani , urmată de clasa a III- a,11 - 15
cm cu 16 ani. Intervalul statistic este delimitat de clasa I ( -5,0 - 0 cm) cu o singură valoare
şi clasa de valori > 31 cm cu o singură valoare, reprezentând maxima şirului, 32,4 cm în
2005 (Fig. 6.4.2.1.2.2.)

Număr de cazuri
Figura. 6.4.2.1.2.1. Oscilaţiile nivelului Mării Negre la litoralul românesc în 2009
cm
50.0
40.0
30.0
20.0
10.0
0.0
-10.0
-20.0
-30.0
Ian Febr Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
Medie 1933-2008
Medii lunare 2009
Medii lunare maxime (1933-2008)
Medii lunare minime (1933-2008)
Figura 6.4.2.1.2.2. Mediile anuale ale nivelului mării (1933 - 2009) pe clase statistice
30
25
20
15
10
5
0
I -5 la 0 II 1 la 5 III 6 la 10 IV 11 la 15 V 16 la 20 VI 21 la 25 VII 26 la 30 VIII > 30
Clase statistice
214

1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Densitate (10 6 cel/l)
Biomasa (g/m 3 )
6.4.2.2. Starea ecosistemului marin
6.4.2.2.1. Fitoplancton
Identificarea structurii calitative şi cantitative a componenţei fitoplanctonice, ca
indicator de stare a eutrofizării, s-a realizat în urma analizei probelor colectate pe parcursul
anului (lunile februarie, mai, iulie) pe profilele stabilite de-a lungul întregului litoral pe
izobatele 5m, 20m şi 30m. Continuitatea rezultatelor se bazează pe analiza probelor
prelevate bisăptămânal din staţia Cazino-Mamaia (staţie de referinţă pentru evoluţia în timp
a fitoplanctonului).
În urma analizei celor 99 de probe (dintre care 77 probe prelevate din staţia Cazino-
Mamaia) au fost identificaţi 133 taxoni algali ce aparţin la 7 grupe taxonomice
(Bacillariophyta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanobacteria, Chrysophyta, Euglenophyta şi
Cryptophyta). Dominanţa, în ceea ce priveşte diversitatea specifică, aparţine grupării
Bacillariophyta care constituie 38% din totalul speciilor identificate, urmate de grupurile
Dinoflagellata cu 25% şi Chlorophyta cu 18%. Speciile marine şi marine-salmastricole
reprezintă 61% din totalul speciilor, iar cele dulcicole şi dulcicole-salmastricole 39%. La fel
ca în anul precedent speciile de nondiatomee, continuă sa depăşească numeric pe cele de
diatomee care reprezintă doar 38% din totalul speciilor.
Evoluţia multianuală a densităţii numerice fitoplanctonice din apele sectorului românesc al
Mării Negre s-a încadrat în tendinţa generală de scădere ca urmare a atenuării procesului
de eutrofizare, manifestat la intensităţi maxime în perioada anilor ‟80 (Fig. 6.4.2.1.1.1).
Figura. 6.4.2.2.1.1. Mediile multianuale înregistrate pentru componenta
fitoplanctonică
în apele marine din zona Constanţa în perioada 1983 – 2009
12
10
8
6
4
2
0
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Densitate
Biomasa
Luând în considerare valorile de densitate numerică şi biomasă ale fitoplanctonului
înregistrate în apele continentale româneşti până la izobata de 30m, acestea au variat în
cursul anului 2009 între 0,12 – 16,6·10 6 cel·l -1 , respectiv 315,87 – 9186,63 mg·m -3 .
Distribuţia fitoplanctonului s-a caracterizat printr-o concentrate a biomaselor în zona
Portiţa în luna februarie şi pe profilul Constanţa şi Portiţa în luna mai. Valorea maximă de
215

iomasă -1809,98 mg m -3 - înregistrată în luna februarie pe profil Portiţa a fost
reprezentată în proporţie de 89% de diatomee (Fig. 6.4.2.2.1.2). În luna mai, valoarea
maximă de biomasă de 9186,63 mg·m -3 a fost de cca. cinci ori mai mare decât maxima
lunii februarie, fiind atinsă pe profilul Constanţa. Din valoarea biomasei de 9186,83 mg m -3
specia Chaetoceros curvisetus a reprezentat 66% din total.
Figura 6.4.2.2.1.2. Distribuţia biomaselor fitoplanctonului total (mg/mc) din apele
sectorului
românesc al Mării Negre în lunile februarie (stânga) şi mai (dreapta) 2009
FITOPLANCTON TOTAL (mg/mc)
FITOPLANCTON TOTAL (mg/mc)
Diatomeele au dominat atât în structura calitativă, cât şi cea cantitativă a
fitoplantonului, principalele specii fiind Nitzschia delicatissima, Cerataulina pelagica,
Chaetoceros socialis, Skeletonema costatum, Chaetoceros curvisetus, Cyclotella caspia
acestora adăugându-se şi euglenofitul Eutreptia lanowii.
6.4.2.2.2. Înfloriri algale
Înfloririle algale, ca indicator de impact al eutrofizării asupra mediului marin, au
înregistrat o tendinţă de scădere atât ca număr, cât şi ca amploare, tendinţă care se
menţine constantă în ultimii ani. Astfel, un număr de 6 specii au avut dezvoltări de peste un
milion de celule la litru comparativ cu 10 specii în anul 2008 (Tabel 6.4.2.2.2.1).
216

Tabelul 6.4.2.2.2.1. Principalele specii fitoplanctonice din apele sectorului românesc
al Mării Negre care au înregistrat densităţi semnificative în anul 2009
100-1000 x 10 3
cel/l
1000-10000 x 10 3
cel/l
>10000 x 10 3
cel/l
Dintre speciile care au înregistrat cantităţi semnificative, se remarcă diatomeul
Nitzschia delicatissima cu o densitate maximă de 15528·10 3 cel l -1 în luna mai în dreptul
Portiţei. Acelaşi diatomeu, N. delicatissima, se dezvoltă şi în apele de mică adâncime de la
Cazino-Mamaia, unde înregistrează valori mari de 8690 10 3 cel l -1 şi respectiv de 2380 10 3
cel l -1 în prima şi ultima decadă ale lunii mai. În cursul verii, nu s-au mai întâlnit fenomene
de înflorire deosebite, singurele specii cu dezvoltări peste un million celule la litru fiind
diatomeele Chaetoceros socialis (densitate maximă de 4422 103 cel l -1 în luna iulie) şi
Nitzschia delicatissima (densitate maximă de 1750 10 3 cel l -1 în luna august). Sezonul de
toamnă se remarcă printr-un puseu de dezvoltare a euglenofitului Eutreptia lanowii ce
ajunge la o densitate de 4320 10 3 cel l -1 în luna octombrie.
Ca o evoluţie a cantităţilor de fitoplancton total, media densităţilor în anul 2009
(2540·10 3 cel·l -1 ) a fost de cca. 3,3 ori mai mare decât cea a anilor 2006 şi 2008, iar în
cazul mediei de biomasă pentru 2009 (1986,42 mg m -3 ), aceasta se regăseşte în acelaşi
ordin de mărime cu valoarea mediei de biomasă pentru ultimii doi ani (2171,77 mg m -3 în
2007 şi 1384,24 mg m -3 în 2008).
6.4.2.2.3. Zooplancton
În perioada februarie - iunie 2009, biocenoza zooplanctonică a fost dominată de
componenta sa trofică, singura lună în care zooplanctonul netrofic a înregistrat valori mai
ridicate decât cel trofic fiind iunie.
Structura calitativă a zooplanctonului incepe să prezinte semne de îmbunătăţire în toate
sezoanele existînd o distribuţie uniformă a abundenţei celor 24 de taxoni identificaţi în
această perioadă. Valorile maxime de abundenţă şi biomasă totală au fost inregistrate pe
profilul Est Constanţa în luna iunie în staţia 4 unde abundenţa a atins o valoare de 37.787
ind/m -3 şi o biomasa de 3.236,19 mg/m -3 iar zooplanctonul trofic a înregistrat valori maxime
217

în luna iulie tot pe profilul Est Constanţa în staţia 3 unde s-au înregistrat 32.346 ind/m -3 cu
o biomasă de 1.024,23 mg/m -3 .
Specii rare în deceniile trecute precum copepodul Centropages ponticus şi
cladocerele Penilia avirostris, Evadne spinifera şi Pseudevadne tergestine încep să
înregistreze adundenţe tot mai ridicate (maximul 19.156 ind/m 3 a fost înregistrat de Penilia
avirostris în iulie). Astfel în această lună grupul dominant a fost cel al cladocerelor care a
reprezentat până la 70% din abundenţa totală a zooplanctonului, situaţie similară cu cea
înregistrată în perioada 1960-1970.
Din cele cinci specii zooplanctonice din Cartea Rosie a Mării Negre (Pontella mediterranea,
Anomalocera patersoni, Labidocera brunescens, Centropages ponticus şi Oithona nana),
doar două specii, Centropages ponticus şi Pontella mediterranea, au fost semnalarte în
2009.
Abundenţa zooplanctonului trofic inregistrată în anul 2009 se înscrie în tendinţa de evoluţie
pozitivă care a fost surprinsă la nivelul zooplanctonului în ultimii ani (Fig.6.4.2.2.3.1).
Figura 6.4.2.2.3.1. – Evoluţia abundenţei zooplanctonului trofic şi total pe profilul Est
Constanţa
6.4.2.2.4. Fitobentos
În 2009, prelevarea probelor de macroalge s-a realizat în intervalul iulie –
septembrie în perimetrul cuprins între Năvodari şi Vama Veche. În urma analizei calitative,
s-a identificat un număr de 12 specii macroalgale: 6 specii aparţinând încrengăturii
Chlorophyta, 4 reprezentanţi ai încrengăturii Rhodophyta, o specie de algă brună
(Cystoseira barbata) şi o fanerogamă marină (Zostera noltii). Ca şi în anii anteriori, se
observă o dominanţă clară a algelor verzi, urmate de algele roşii, având drept reprezentanţi
o serie de specii oportuniste capabile de a dezvolta biomase umede apreciabile la
adâncimi cuprinse între 0 şi 5 m. Astfel, tabloul vegetaţiei algale, în sezonul estival al
anului 2009, este dominat de speciile Ulva lactuca (max. 1537,5 g/m 2 biomasă umedă),
Enteromorpha sp. (Enteromorpha flexuosa - 1425 g/m 2 b.u., Enteromorpha intestinalis -
1040 g/m 2 b.u.), Cladophora vagabunda (aprox. 500 g/m 2 b.u). Dintre algele roşii o
prezenţă constantă au avut-o Ceramium elegans (2027,5 g/m 2 b.u.), Ceramium rubrum şi
Callithamnion corymbosum.
218

Figura 6.4.2.2.4.1.Variaţia biomasei medii umede pentru speciile dominante
cantitativ la litoralul românesc în perioada iulie - septembrie 2009
Algele brune sunt slab reprezentate, singura reprezentantă a încrengăturii
Phaeophyta întâlnită în perioada de studiu, fiind specia perenă Cystoseira barbata, care a
putut fi identificată în partea sudică a litoralului (de-alungul fâşiei litorale Mangalia - Vama
Veche), sub formă de pâlcuri dese, unde a dezvoltat biomase umede mari (3877,5 g/m 2
b.u. la Mangalia în luna iulie; 5865 g/m 2 b.u. în aceeaşi staţie, în august) fiind puternic
epifitată de specii de Enteromorpha, Cladophora şi Ceramium. Fanerogama marină
Zostera noltii a fost observată în staţia Mangalia, în luna august.
În lacul Mangalia, în anul 2009, ca rezultat al analizei din punct de vedere calitativ şi
cantitativ a probelor fitobentale prelevate, s-a identificat un număr de 8 specii macroalgale,
repartizate pe filumuri astfel: 7 specii de alge verzi (Chlorophyta) şi 1 specie de algă roşie
(Rhodophyta). Genurile fitobentale dominante au fost Enteromorpha (487,5 g/m 2 b.u.),
Cladophora (Cladophora vagabunda - 322,5 g/m 2 b.u., Cladophora sericea - 270 g/m 2 b.u.)
şi Ceramium, reprezentate prin specii eurihaline, cosmopolite ce se dezvoltă bine în ape
eutrofizate, bogate în substanţe organice.
Sezonul estival constituie perioada de vârf a dezvoltării macrofitelor şi în consecinţă,
datorită furtunilor, vânturilor si valurilor puternice, s-au format, în perioada de vară a anului
2009, depozite macroalgale importante pe ţărm, fenomen întâlnit şi în anii anteriori. Astfel,
în urma observaţiilor de teren, s-au identificat, în depozitele de pe ţărm, următoarele specii
macroalgale: Ulva lactuca (Chlorophyta), Enteromorpha sp. (Chlorophyta), Cladophora sp.
(Chlorophyta), Ceramium rubrum, C. elegans, Callithamnion corymbosum, dintre
reprezentanţii încrengăturii Rhodophyta. În compoziţia depozitelor de alge a dominat
specia Ulva lactuca, urmată de genurile Ceramium şi Enteromorpha.
219

Figura 6.4.2.2.4.2. Depozit de macroalge la Vama Veche în iulie 2009
Vegetaţia macroalgală în sezonul estival 2009 a fost alcătuită din specii oportuniste,
cu ciclu de dezvoltare rapid, uşor adaptabile condiţiilor actuale, cu ape eutrofizate, zona
sudică a litoralului evidenţiindu-se printr-o biodiversitate specifică mai ridicată comparativ
cu restul litoralului.
Cystoseira barbata, specie deosebit de importantă pentru ecosistemul marin, menţine o
tendinţă de regenerare, fenomen observat şi în anii precedenţi.
6.4.2.2.5. Zoobentos
Zoobentosul, indicator de stare a eutrofizãrii, în apele costiere a prezentat în
continuare semne de revigorare, in ceea ce priveste diversitatea speciilor. Evaluarea
calitativã pe ansamblul zonelor monitorizate a condus la înregistrarea a 51 specii
macrozoobentale, tabloul faunistic pãstrându-şi caracteristicile anilor precedenţi (Fig.
6.4.2.2.5.1.) In perioada actualã se observã o uşoarã tentinţã de echilibrare calitativã,
evaluarea faunisticã evidenţiind o îmbunãtãţire în ceea ce priveşte diversitatea speciilor
prezente în apele costiere dacã raportãm aceastã stare la situaţia anilor ‟90 când fauna
bentalã a fost reprezentatã printr-un numãr maxim de 28 specii (Fig. 6.4.2.2.5.1.)
Figura 6.4.2.2.5.1. – Evoluţia numãrului de specii macrozoobentale în apele costiere
(Sulina –Vama Veche), perioada 2006-2009, comparativ cu 1990-1993
220

numar specii
60
50
40
30
20
10
0
1990-1993 2006 2007 2008 2009
Indicatorul cantitativ de densitate a înregistrat creşteri de peste douã ori mai mari
doar în sectorul marin central (Cazino – Mamaia) comparativ cu perioada 2007-2008.
Estimarea biomasei macrozoobentosului din zona de nord, la o valoare totală de 304 g/m 2
este comparabilã cu evaluãrile rezultate în 2007 (324 g/m 2 ,) cu o usoara tendinţã de
scãdere fata de 2008 (425 g/m 2 ), respectiv de 1,4 ori.
In sectorul marin sudic, valoarea biomasei obţinute a fost mai micã de aproape nouã
ori comparativ cu evaluãrile din 2007-2008 când au fost estimate biomase de pânã 2.052
g/m 2 , contribuţia ponderalã a moluştelor la creşterea valorilor de biomasã fiind mult mai
însemnatã, comparativ cu 2009.
În vederea anihilãrii unor efecte negative în zonele litorale, pentru conservarea unor
fragmente din ecosistemele costiere, o soluţie care se impune este cea de limitare a
eutrofizarii, prin ţinerea sub control a deversãrilor cu efect fertilizator, restricţii privind
deversãrile apelor reziduale, mai ales în sezonul estival.
Pe de altã parte, tendinţa progresivã de mãrire a efectivelor gasteropodului rãpitor
Rapana pe fundurile sedimentare a condus la recomandarea suspendãrii temporare a
perioadei de prohibiţie in vederea diminuãrii efectului negativ asupra populatiilor de
moluşte bivalve (Mytilus galloprovincialis, Mya arenaria) care constituie sursa principala de
hrana a acestei specii (Micu et al, 2008).
6.4.2.2.6. Indicatori de biodiversitate
Biodiversitatea marină de la litoralul românesc a fost caracterizată prin valorile
indicatorilor specifici.
Starea biodiversităţii a fost definită prin numărul total de specii identificate la litoralul
românesc şi numărul de specii ameninţate (CR, EN şi VU). În ultimii 15 ani în apele marine
româneşti s-au identificat în total circa 750 de specii din principalele grupe marine
(fitoplancton, zooplancton, macrofitobentos, zoobentos, peşti şi mamifere marine). Pentru a
avea o imagine mai corectă asupra acestui indicator, s-a utilizat numărul de specii
identificat în fiecare an din principalele componente biotice marine. Valorile obţinute sunt
destul de subiective, variind de la an la an, fiind condiţionate de numărul de probe prelevat
şi mai ales de gradul de implicare al specialiştilor în identificarea speciilor. În perioada
1996 – 2008 s-au identificat în medie, aproximativ 200 - 270 de specii anual. În 2009 au
fost identificate circa 300 de specii din grupele menţionate anterior. Speciile ameninţate din
categoriile CR, EN şi VU sunt în număr de 48 în lista roşie, 26 dintre ele fiind identificate în
2009.
Presiunea asupra biodiversităţii s-a exprimat prin existenţa a 28 de specii exotice
(dintre care 18 sunt cuprinse în lista celor mai invazive specii din Europa, întocmită în
221

2006), 8 specii care se exploatează în scop comercial (6 de peşti şi 2 de moluşte) şi 12
tipuri de activităţi antropice cu impact asupra stării de conservare a biodiversităţii.
Impactul asupra biodiversităţii a fost apreciat prin raportul dintre numărul speciilor
periclitate/numărul total de specii identificate în 2009, adică 26/300 şi prin numărul speciilor
dispărute/numărul total de specii, adică 7/750; singura specie autoaclimatizată a fost Mugil
soiuyi. Numărul speciilor periclitate (48) cuprinde speciile încadrate în lista roşie în
categoriile CR, EN şi VU ale IUCN, considerate categorii de periclitare propriu-zisă.
Răspunsul înregistrat la nivelul mediului şi al politicilor de mediu a fost evaluat prin raportul
dintre numărul speciilor marine protejate/numărul total de specii si anume 16/750 (fără
păsări), considerând speciile protejate prin OUG 57/2007. În ceea ce priveşte resursele
umane, în domeniul biodiversităţii marine în 2009 au activat mai puţin de 50 de specialişti.
6.4.2.3. Situaţia speciilor periclitate
Lista Roşie a speciilor de macrofite, nevertebrate, peşti şi mamifere, indicator de
stare pentru biodiversitatea din sectorul marin românesc a fost reactualizată complet în
anul 2008 şi doar pentru peşti în 2009. Aceasta cuprinde 223 specii încadrate în 8 categorii
IUCN (conform categoriilor IUCN v. 3.0 2003, precum şi ghidului de aplicare a acestora
versiunile 2004 şi 2006) şi anume: 19 macrofite şi plante superioare (8,5%), 58 de
nevertebrate (26%), 142 peşti (63,7%) şi 4 mamifere(1,8%) (Fig. 6.4.2.3.1)
Figura 6.4.2.3.1 - Principalele grupe de organisme marine înscrise în Lista Roşie
(stânga)
şi categoriile IUCN în care au fost încadrate (IUCN, v. 3.0, 2003, 2004, 2006)
Dintre algele macrofite şi fanerogamele înscrise în lista roşie, în sezonul estival
2009 a fost identificată alga brună Cystoseira barbata, specie ameninţată (EN), în sudul
litoralului, în zona Mangalia – Vama Veche. În zona Mangalia, populaţia de Cystoseira este
mult mai bine reprezentată decât în rezervaţia marină, fiind prezentă sub formă de pâlcuri
dese, talurile fiind puternic epifitate de specii oportuniste din genurile Enteromorpha,
Cladophora şi Ceramium. În aceeaşi zonă a fost identificată fanerogama Zostera noltii ale
cărei populaţii sunt de asemenea, discontinue. Încadrarea în categoriile IUCN include în
cazul acestora şase categorii (RE, CR, EN, VU, LC, DD): o specie (5 %) considerată
Extinctă în Regiune (RE), 3 (16%) – Critic Ameninţate (CR), 7 (37%) – Ameninţate (EN), 3
(16%) Vulnerabile (VU), 2 (11%) cu Preocupare Redusă (LC) şi 3 (16%) cu Date
Insuficiente (DD) (Tab. 6.4.2.3.1).
222

Tabelul 6.4.2.3.1 – Statutul sozologic al speciilor cuprinse în Lista Roşie
reactualizată în 2007
Grup de specii Statut conform categoriilor IUCN v.3.1, 2001 şi v.3.0, 2003
RE CR EN VU NT LC DD NA Total
Macrofite 1 3 7 3 0 2 3 0 19
Nevertebrate 6 12 6 8 1 11 12 2 58
Peşti 0 0 2 4 27 32 77 0 142
Mamifere 0 0 3 0 0 1 0 0 4
Total 7 15 18 15 28 46 92 2 223
În cazul nevertebratelor, cele 58 de specii incluse în listă au fost încadrate în 8
categorii: RE (6 – 10%), CR (12 – 21%), EN (6 – 10%), VU (8 – 14%), NT (1 – 2%), LC (11
– 19%), DD (12 – 21%) şi NA (2 specii – 3%)(Tab. 6.4.2.3.1). Dintre cele patru specii de
copepode calanide Anomalocera patersoni, Labidocera brunescens, Pontella mediterranea
şi Centropages ponticus, în anul 2009 au fost semnalate doar două (Centropages ponticus
şi Pontella mediterranea). Dintre speciile de nevertebrate bentale cu statut periclitat
înscrise în Lista Roşie, în anul 2009 au fost identificate 16 dintre care amintim: Donax
trunculus (VU), Paphia aurea (VU), Tricolia pullus (CR), Calyptrea chinensis (VU),
Clibanarius erythropus (CR), Carcinus aestuarii (EN), Callianassa truncata (VU), Eriphia
verrucosa (NT) şi polichetul Arenicola marina (VU).
Încadrarea speciilor de peşti în categoriile IUCN a fost schimbată complet în 2009,
în evaluarea stării lor de conservare ţinându-se cont de categoriile în care au fost incluse
de către IUCN la nivel mondial. Aplicând metodologia pentru evaluarea stării de
conservare a speciilor la nivel regional, peştii au fost încadraţi în prezent doar în 5
categorii: EN, VU, NT, LC şi DD, cele mai multe specii (77 – 54%) fiind larg răspândite DD,
urmate de – LC (32 – 23%). Speciile cuprinse în categoriile de periclitare (EN, VU şi NT)
reprezintă împreună mai puţin de un sfert (23%) din totalul celor înscrise în listă
(Tab.6.4.2.3.1). Dintre cele 41 de specii identificate în 2009, 3 fac parte din categoria VU
(Acipenser stellatus, Trachurus mediterraneus ponticus şi Alosa pontica pontica), 13 din
NT, iar 6 din categoria speciilor cu date insuficiente (DD). Acestea din urmă vor putea fi
încadrate în anii următori fie într-o categorie de periclitare, fie în categoria cu risc redus
(LC).
În ceea ce priveşte mamiferele marine, nici în anul 2009 delfinii nu au făcut
obiectul unui program special de monitorizare; cu toate acestea au putut fi observate
cârduri formate din 2 până la 50 de indivizi atât în apropierea ţărmului, cât şi în zonele de
larg, în special în sezonul estival. De asemenea, au fost identificaţi 18 delfini eşuaţi pe ţărm
dintre care 13 exemplare de Phocoena phocoena şi 5 de Tursiops truncatus. Precizăm
faptul că 90% din delfinii eşuaţi provin din plasele de calcan instalate ilegal. Încadrarea
celor trei specii de delfini Delphinus delphis, Phocoena phocoena şi Tursiops truncatus a
rămas aceeaşi ca şi în evaluarea anterioară, adică Ameninţat (EN) atât la nivelul Mării
Negre, cât şi la nivel naţional, deşi în lista roşie a IUCN, doar Tursiops truncatus figurează
ca specie vulnerabilă (VU), celelalte două fiind cu risc redus (LC).
223

6.4.3 Starea fondului piscicol marin
6.4.3.1. Indicatori pentru resurse marine vii
În 2009, la fel ca în anii precedenţi, în sectorul marin românesc activitatea de
pescuit industrial practicată de către pescarii profesionişti s-a realizat în două moduri:
pescuitul cu unelte active, efectuat cu navele trauler costiere la adâncimi mai mari de 20 m
şi pescuitul cu unelte fixe practicat de-a lungul litoralului, în 28 puncte pescăreşti, situate
între Sulina-Vama Veche, la mică adâncime (3-11 m). La aceasta se adaugă şi pescuitul
costier la scară mică.
În sectorul marin românesc au fost semnalate următoarele tendinţe în:
► Evoluţia indicatorilor de stare:
● biomasa stocurilor, pentru principalele specii de peşti (tabel 6.4.3.1.1.) indică:
la şprot care de regulă a prezentat o fluctuaţie naturală, aproape normală şi un efectiv
relativ bun, în 2009, biomasa fiind estimată la fel ca în ultimii dai ani, la cca 60.000 tone,
faţă de 45.000 tone, în perioada 2004-2005 şi 14.750 tone în 2006, când datorită existenţei
unor condiţii hidroclimatice deosebite, specia s-a cantonat în alte zone ale mării. Biomasa
de bacaliar a fost estimata la 10.000 tone, cu circa 10 % mai mare faţă de estimările
ultimilor ani, când a oscilat între 6000 şi 8500 tone (2004-2008). La calcan, biomasa a fost
apreciată la aproximativ 1.500 tone, valoare mai mică faţă de anul 2008 şi apropiată celei
din anul 2007, iar la rechin de 2.500 tone, mai mare în raport cu cea din 2008, dar mai
mică faţă de 2007 (4.300 tone).
Tabelul 6.4.3.1.1. Valoarea stocurilor (tone) pentru principalele specii de
peşti din sectorul românesc al Mării Negre
Specia 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Şprot 45.000 45.000 14.750 60.000 60.000 60.000
Bacaliar 8.000 8.000 7.000 6.000 8.500 10.000
Hamsie 19.000 19.000 20.000 20.000 20.000 -
Guvizi 600 600 600 600 500 -
Calcan 980 1.080 1.150 1.300 2.356 1.500
Rechin 1.650 1.650 2.000 4.300 1.450 2.500
● structura populaţională, indică la fel ca în anii precedenţi prezenţa în capturi a
unui număr mai mare de specii (peste 20), din care de bază au fost atât speciile de talie
mică (şprot, hamsie, bacaliar, guvizi) cât şi cele de talie mai mare (calcan şi scrumbie de
Dunăre). De remarcat, ca şi în anii precedenţi, ponderea redusă a speciilor: rechin, stavrid,
zargan, chefal, lufar, dar şi reapariţia sub formă de exemplare izolate a scrumbiei albastre
(macrou) şi pălămidei (Fig. 6.4.3.1.1);
► Evoluţia indicatorilor de presiune:
● efortul de pescuit continuă tendinţa de reducere semnalată din 2000. În 2009,
în pescuitul activ, specializat pentru şprot, cu traulul pelagic, au activat doua nave, iar în
224

cel de calcan, patru nave, care au utilizat circa 650 de setci. În pescuitul cu unelte fixe,
practicat de-a lungul litoralului românesc, s-au utilizat: 20 taliene, 1.420 setci de calcan,
circa 700 setci de scrumbie, 200 setci de guvizi, 14 navoade de plaja, circa 400 paragate şi
950 de volte;
● nivelul total al capturilor a continuat tendinţa de reducere, semnalată după
anul 2000, de la peste 2.000 tone, în perioada 2001-2002, la 1.390-1.940 tone, în 2003-
2006 şi sub 500 tone, în ultimi trei ani (2007-2009), respectiv 435 t / 2007, 444 t / 2008 şi
331 t / 2009 (Fig. 6.4.3.1.2.). Nivelul redus al capturilor realizate în 2009, respectiv 331
tone, s-a datorat atât reducerii efortului de pescuit (scăderii numărului de traulere costiere,
a numărului de taliene şi implicit a personalului angrenat în activitatea de pescuit), a
creşterii costurilor de producţie, cât şi a influentei conditiilor hidroclimatice asupra
populatiilor de peşti;
Figura 6.4.3.1.1 Structura capturilor (t) a principalelor specii de peşti
pescuite în sectorul marin românesc în perioada 2004-2009
%
80
70
60
50
Captura totala
2004 - 1.831 t
2005 - 1.940 t
2006 - 1.390 t
2007 - 435 t
2008 - 444 t
2009 - 331 t
40
30
20
10
0
calcan sprot bacaliar chefal guvizi hamsie rechin stavrid barbun rizeafca scrumbi
e
2004 2,3 73,7 6,4 0,1 4 7,4 0,1 0,8 2,3 0,9 2
2005 1,8 73,4 4,5 1,2 4,6 7,6 0,2 0,6 1,5 1,6 3
alte
specii
2006 3 78,85 5,8 1 3,5 1,6 1 1,3 0,3 2,7 0,95
2007 12,19 62,29 2,86 0,75 4,38 10,42 2,08 1,73 0,22 0,71 1,82 0,55
2008 10,6 52,7 12,4 1,3 2,9 3,4 2,3 2,6 0,1 0,82 10,7 0,18
2009 14,74 27,72 12,6 4,15 5,13 6,46 1,31 5,07 0,46 2,16 19,18 1,01
225

Figura 6.4.3.1.2. Captura totală (t), realizată în sectorul românesc al Mării Negre,
în perioada 2001-2009
2009
331
2008
444
2007
435
2006
1390
2005
1940
2004
1831
2003
1612
2002
2.116
2001
2.431
● captura totală admisibilă (TAC), pentru principalele specii pescuibile de peşti, în
perioada 2005-2009, s-a menţinut la acelaşi nivel (tabel 6.4.3.1.2).
Tabelul 6.4.3.1.2 Valoarea TAC-ului (captura totală admisibilă) pentru
principalele specii de peşti din sectorul românesc al Mării Negre
Specia TAC (tone)
2005 2006 2007 2008 2009
Şprot 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000
Bacaliar 1.000 1.000 500 500 500
Hamsie 2.000 - - - -
Guvizi 100 100 200 100 100
Calcan 50 50 50 50 50
Rechin 50 50 50 50 50
► Evoluţia indicatorilor de impact:
● procentul speciilor ale căror stocuri sunt în afara limitelor de siguranţă a fost
apropiat de cel din anii precedenţi fiind de aproape 90%. Depăşirea limitelor de siguranţă
nu se datorează numai exploatării din sectorul marin românesc, majoritatea speciilor de
peşti având o distribuţie transfrontalieră, fapt ce necesită un management la nivel regional.
● procentul speciilor complementare din capturile româneşti continuă să se
menţină la un nivel asemănător cu cel din ultimii ani, fiind de cca 25%.
● schimbări în structura pe clase de mărimi (vârstă, lungime), comparativ cu
perioada 1990-2008, exceptând şprotul la care se remarcă o întinerire a cârdurilor, datorită
226

unei completări foarte bune, la celelalte specii apărute în capturi, parametrii biologici s-au
menţinut aproape la aceleaşi valori;
● CPUE (captura pe unitatea de efort de pescuit), la pescuitul cu unelte fixe, a fost
mai mică faţă de cea din 2008, fiind de 4,52 tone/lună, respectiv 0,075 tone/zi, la un efort
de pescuit realizat de 20 taliene şi 1.200 de zile, respectiv 23,55 kg/setca, 45,155 kg/zi,
3,763 kg / oră, la un efort de 2070 setci de calcan, 1080 de zile şi 12.960 ore. În pescuitul
cu unelte active s-au înregistrat 44,04 tone/navă, 1,074 tone/zi, 0,497 tone/traulare şi 0,376
tone/oră, la un efort de pescuit realizat cu 2 nave, 82 zile pescuit, 177 traulări şi 234 ore de
traulare.
6.4.3.2. Măsuri pentru soluţionarea problemelor critice
► pe plan naţional
● armonizarea strategiilor de dezvoltare durabilă din sectorul pescuitului marin
românesc cu cele de protecţia mediului, prin implementarea conceptului de management al
pescuitului bazat pe abordarea ecosistemică şi a Codului de conduită pentru un pescuit
responsabil prin:
- evitarea înfiinţării unei capacităţi de pescuit excedentare;
- practicarea unui pescuit responsabil;
- conservarea diversităţii biologice a ecosistemelor marine şi protejarea speciilor
ameninţate cu extincţia;
- punerea la punct şi utilizarea de unelte şi tehnici de pescuit selectiv -
nedistructive, rentabile, care respectă mediul înconjurător şi protejează resursele
marine vii;
- dezvoltarea mariculturii şi diversificarea produselor din maricultură.
► pe plan regional
● armonizarea la nivel regional a cadrului legal şi instituţional pentru utilizarea
durabilă a resurselor vii;
● îmbunătăţirea managementului exploatării stocurilor de peşti prin metodologii de
evaluare agreate la nivel regional;
● dezvoltarea de programe / proiecte de evaluare a stării stocurilor de peşti şi de
monitorizare a condiţiilor de mediu şi factorilor biologici care le influenţează;
● crearea unor parteneriate între institutele de cercetare, administraţie şi
organizaţiile de producători pentru elaborarea unor programe comune de cercetare;
● realizarea unei baze de date pescăreşti regionale;
● abordarea unor acţiuni riguroase de combatere a pescuitului ilegal;
● crearea unui instrument regional destinat coordonării efortului pentru
conservarea resurselor vii în Marea Neagră.
6.4.4. Marea Neagră şi dezvoltare durabilă
Conceptul de dezvoltare durabila desemnează totalitatea formelor si metodelor de
dezvoltare socio-economica al căror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului intre
sistemele socio-economice si potenţialul natural.
227

Pe plan naţional, implementarea dezvoltării durabile se realizează in baza Strategiei
naţionale pentru dezvoltare durabila a României precum si a Programului de Guvernare
2010 care in cadrul capitolului privind „Protecţia mediului înconjurător” prevede
următoarele obiective de guvernare:
- Creşterea calităţii vieţii şi a me diului în comunităţile umane;
- Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE, cât şi între
regiunile de dezvoltare cu privire la infrastructura de mediu;
- Diminuarea riscului la dezastre naturale şi creşterea gradului de siguranţă a
cetăţenilor;
- Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural; valorificarea potenţialului
turistic şi economic în conformitate cu planurile de management adecvate;
- Aplicarea principiilor dezvoltării durabile în politicile sectoriale;
- Introducerea principiilor dezvoltării durabile în sistemul educaţional şi susţinerea
cercetării aplicate în tehnologii curate;
- Creşterea gradului de transparenţă a instituţiilor de mediu în relaţia cu cetăţenii;
- Aplicarea politicilor de mediu pentru prevenirea schimbărilor climatice;
- Limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice;
- Stimularea iniţiativelor şi investiţiilor în domeniul protecţiei mediului prin
instrumente economice şi fiscale; creşterea gradului de absorbţie a fondurilor
europene;
- Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi minerale; apropierea treptată de
nivelul mediu de performanţă al ţărilor UE;
- Asigurarea transparenţei în implementarea politicilor din domeniul protecţiei
mediului; cooperare cu societatea civilă;
- Extinderea cooperării internaţionale prin participarea la programe şi proiecte
transfrontaliere, o mai bună prezenţă a României în organismele reprezentative
la nivel european şi internaţional.
-
Managementul integrat al zonei costiere – instrumentul de baza al dezvoltarii
durabile
Principalul instrument pentru protecţia si dezvoltarea durabila a zonei costiere îl
constituie managementul integrat al acestei zone.
Managementul integrat al zonei costiere la nivel naţional
În ultimii ani, România a reuşit în transpunerea şi implementarea Acquis-ului
comunitar de mediu şi în ceea ce priveşte zona costieră. De asemenea, odată cu intrarea
în vigoare a prevederilor noii legislaţii transpuse a apărut şi necesitatea de întărire a
capacităţii instituţionale naţionale şi locale.
Cele mai importante documente europene care stau la baza sau facilitează implementarea
managementului integrat al zonei costiere, sunt:
-Directiva Strategiei ICZM;
- Directiva-Cadru Apa;
- Directiva Moluşte;
- Directivele Habitate si Pǎsări si Reţeaua NATURA 2000;
- Strategia Maritima Integrata
228

- Directiva – Cadru privind Strategia mediului marin;
- Directiva INSPIRE conţinând componenta WISE cu privire la apa;
- iniţiativa Global Monitoring for Environment and Security (GMES);
- Politicile comunitare privind pescăriile;
- Politicile maritime europene, inclusiv planificarea maritima spaţiala;
Guvernul României a creat baza legală pentru managementul integrat al zonei
costiere şi, în decembrie 2002, a adoptat Ordonanţa de Urgenţă privind gospodărirea
integrată a zonei costiere aprobată prin Legea nr.280/2003, cu modificările şi completările
ulterioare. Existenţa cadrului legal sprijină România în îndeplinirea cerinţelor legislaţiei
naţionale şi ale Uniunii Europene privind managementul integrat al zonei costiere cu scopul
dezvoltării durabile a zonei costiere româneşti.
6.5. Starea Pădurilor
6.5.1 Fondul forestier
Fondul forestier însumează totalitatea suprafeţelor pădurilor, terenurilor destinate
împăduririi suprafeţelor care servesc nevoilor de cultură. producţie şi administraţie silvică.
Fondul forestier din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) se află în administrarea
Regiei Năţionale a Pădurilor, Direcţia Silvică Tulcea. În conformitate cu Normele tehnice
pentru amenajarea pădurilor încheiate în anul 2004, şi cu rapoartele Direcţiei Silvice
Tulcea respectiv Ocolul Silvic Tulcea şi Ocolul Silvic Rusca privind activitatea de
silvicultură în anul 2009, situaţia terenurilor forestiere din RBDD este distribuită astfel:
Pe teritoriul Ocolului Silvic Tulcea :(zona I Sălceni, II,Tudor Vladimirescu,III Maliuc, IV
Tătaru,V Periprava, VI Letea, XIV Tulcea):
Ocolul Silvic Tulcea
Fond forestier 13.124
suprafaţă
Din care pădure 8.245
Din care RBDD - 13.124
8.245
Pe teritoriul Ocolului silvic Rusca ( amenajarea Rusca, Carasuhat şi Pestriţele):
Ocolul Silvic Rusca
Din care RBDD -9.670
Fond forestier 10.128
suprafaţă
Din care pădure 6.830
6.830
Suprafaţa pădurilor din RBDD, adică suprafaţa de teren acoperită cu vegetaţie
forestieră (asociaţii de arbori sau arbuşti reproduşi natural sau plantaţi) este de 15.558
ha. Din aceasta 45% sunt păduri naturale şi 55% artificiale.
229

În arborete, ponderea este deţinută de foioase, răşinoasele fiind slab reprezentate
prin specii de pin negru şi chiparos de baltă, care vegetează pe nisipuri şi respectiv pe
malurile braţului SF. Gheorghe km.63, fiind plantate artificial. Foioasele sunt reprezentate
în special prin clone de plop euroamerican, plop alb, plop negru, stejar, frasin de
Pensilvania, salcâm, etc..
Tabelul: 6.5.1.1. Structura pe specii şi clase de vârstă:
Pe specii
ha
salcie 3016
Plop ea 2070
Plop indigen 1186
Salcâm 504
frasin 878
Diverse tari 111
stejar 397
răşinoase 19
Diverse moi 64
O.S. Tulcea
Pe clase de vârstă %
I 8
II 15
III 22
IV 13
V 10
VI 19
VII 13
Tabelul: 6.5.1.2. Structura pe specii şi clase de vârstă:
Pe specii
ha
salcie 2321
Plop ea 2013
Plop indigen 685
Salcâm 811
frasin 508
Diverse tari 265
stejar 23
răşinoase 14
Diverse moi 190
O.S. Rusca
Pe clase de vârstă %
I 24.5
II 35.5.
III 23
IV 3.5
V 2.3
VI 11.2
230

Figura:6.5.1.3.
structură păduri pe specii
6000
5000
4000
3000
2000
ha
1000
0
salcie
Plop
indigen
frasin stejar Diverse
moi
Figura:6.5.1.4.
structura păduri pe clase de vârstă
30
25
20
15
%
10
5
0
I II III IV V VI
231

6.5.2. Funcţia economică a pădurilor
Sub aspect ecologic şi economic, pădurile din RBDD au preponderent funcţie de
protecţie( 73% din suprafaţă) funcţia de producţie fiind reprezentată mai puţin ( 27%din
suprafaţa totală). În cceea ce priveşte funcţia de producţie pe primul plan este producerea
de masă lemnoasă, iar pe plan secundar ciupercile, plantele medicinale, vânatul şi altele.
Pădurile de interes economic sunt concentrate în delta fluvială.
Indice mediu de creştere pentru păduri:
O.S. Tulcea
- naturale 4.2 mc/an/ha
- artificiale 2.6 mc/an/ha
Suprafaţa pădurilor naturale – 56%;naturale - 44%
O.S. Rusca
- naturale 6.4 mc/an/ha
- artificiale 4.9 mc/an/ha
Suprafaţa pădurilor naturale – 49%;naturale - 51%
Potenţialul productiv al pădurilor din RBDD este structurat după cum urmează:
Tabelul:6.5.2.1. Posibilitatea anuală pe natură de produse şi grupe de specii: O.S.
Tulcea
Natura
Produse
Principale
Secundare
50 mii mc
1 mii mc
Specii pe
grupa de
specii
qvercinee
tei
0 mii mc
0 mii mc
Igiena
2 mii mc
Div tari
1 mii mc
conservare
2 mii mc
Div moi
55 mii mc
Tabelul:6.5.2.2. Posibilitatea anuală pe natură de produse şi grupe de specii:
O.S. Rusca
Natura Principale 20.900
Produse
Secundare 1480
Igiena 1900
conservare -
Specii pe
grupa de
specii
qvercinee -
tei -
Div tari 500.0
Div moi 23.780
232

71,9
0,2 0,4 0,8
70,5
65,8
0,5 0,3 1
64
83,4
1,3
0,2
81,7
33
1,5 1,2 1
29,3
42,6
0,9 1,2 1
39,5
2,6
1
24,7
38,9
29,3
1,5 4
11,5
21,9
2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002
Economia forestieră absoarbe o mică parte din forţa de muncă disponibilă din RBDD.
Creşterea gradului de ocupare a populaţiei în acest domeniu se mai poate face prin
promovarea unor activităţi tradiţionale (împletituri din nuiele de răchită, etc).
6.5.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
Tabelul: 6.5.3.1. Evoluţia volumului de masă lemnoasă valorificată
grupa produse 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
produse principale 21,9 24,7 39,5 29,3 81,7 64 70,5
produse secundare 11,5 1 0,9 1,5 1,3 1 0,2
produse de
igienizare 1,5 1 1 1 0,2 0,5 0,4
produse accidentale 4 2,6 1,2 1,2 0,2 0,3 0,8
total (mii mc) 38,9 29,3 42,6 33 83,4 65,8 71,9
Figura:.6.5.3.2. Evoluţia volumului de masă lemnoasă valorificată
evoluţia volumului de masă lemnoasă 2002-2008
7
6
5
4
3
2
1
1900 1950 2000 2050 2100 2150 2200
grupa produse produse principale produse secundare
produse de igienizare produse accidentale total (mii mc)
Tabelul: 6.5.3.3. Volumul de masă lemnoasă exploatat în anul 2009 :
O.S. Tulcea
Natura produse
Cumulat
de la
începutul
anului
(mii mc)
principale 19
233

secundare 0
accidentale 0
Igienă 0
Tabelul: 6.5.3.4. Volumul de masă lemnoasă exploatat în anul 2009 :
O.S. Rusca
Natura produse
Cumulat
de la
începutul
anului
(mii mc)
principale 8154
secundare 1318
accidentale 74
Igienă 409
Figura:6.5.3.5. Volumul de masă lemnoasă exploatat în anul 2009
vol.de masă lemnoasă exploatat în 2008
principale
secundare
accidentale
Igienă
Exploatarea masei lemnoase se face preponderent prin firme private dar şi în regie proprie
de Regia Naţională a Pădurilor – pentru lucrările de igienizare şi pentru masa lemnoasă
neadjudecată la licitaţie/negocieri de catre agenţii economici. Beneficiarii volumului de
masă lemnoasă exploatată sunt agenţii economici cu capital privat.
234

Tabelul: 6.5.3.6. Volumul de masă lemnoasă exploatat pe beneficiari în anul 2009:
O.S. Tulcea
Agenţi
economici
Cu capital de stat 0
Cu capital privat 19
Cumulat
de la
începutul
anului
(mii mc)
Tabelul: 6.5.3.7. Volumul de masă lemnoasă exploatat pe beneficiari în anul 2009:
O.S Rusca
Agenţi
economici
Cumulat
de la
începutul
anului
(mii mc)
Cu capital de stat 0
Cu capital privat 6838.0
6.5.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
Pe teritoriul RBDD predomină formele negative de relief, concretizate,
geomorfologic, în depresiuni, conturate de grinduri, a căror altitudine variază între 0-12 m
(în zonele dunelor înalte de pe grindurile Letea şi Caraorman) şi în Podişul Dobrogean în
jur de 60 m din limita rezervaţiei. Urmare a acestor condiţii staţionale, pădurile sunt situate
în două zone fitoclimatice: zona silvostepei umede ce cuprind arborete de pe versanţii
imediaţi din vecinătatea Braţul Tulcea şi în continuare pe Braţul Sf.Gheorghe (partea
dreaptă) şi numeroase trupuri mici de pădure în zona nisipurilor continentale de la
Dunăvăţul de Sus şi Dunăvăţul de Jos, foste perdele de protecţie.
Pădurile din delta fluvială se găsesc în cea mai mare parte de-a lungul celor trei
braţe ale Dunării, dar şi pe gârlele şi canalele de legătură dintre acestea. Păduri se găsesc
şi unele areale din interiorul deltei..Acestea sunt reprezentate prin zăvoaie de salcie care
ocupă părţile mai joase şi plopişuri sau amestecuri de plopi şi sălcii pe părţile mai înalte.
Speciile forestiere din pădurile deltei fluviale sunt: Salcia albă (Salix alba), Salcia
plesnitoare (Salix fragilis), Plopul alb (Populus alba), Plopul cenuşiu (Populus canescens),
şi cele mai extinse arborete de plopi euroamericani de înaltă productivitate, realizate prin
plantaţii (97% din totalul speciilor). Se găsesc şi resturi ale vegetaţiei naturale şi sunt
reprezentate prin exemplare de Frasin comun (Frasinus angustifolia) şi de Frasin pufos
(Fraxinus pallisae).
Pădurile din delta fluvio-marină sunt deosebite faţă de cele din luncă şi din delta
fluvială .
235

Aici se găsesc arborete naturale, pe grindurile Letea, Caraorman şi în luncile braţelor Chilia
şi Sfântu Gheorghe, precum şi plantaţii (plantaţii cu plopi negri şi sălcii), dar şi unele
plantaţii realizate pe nisipurile fluvio-marine de pe grindurile Sărăturile în suprafaţă de
1.280ha. Pe suprafeţe restrânse , datorită diferenţierilor morfologice (dune şi depresiuni
interdune) şi ecologice pe grindurile Letea şi Caraorman, în repartiţia vegetaţiei sunt
caracteristice trecerile bruşte de la pădure la vegetaţia ierboasă psamofilă şi chiar halofilă.
Aproape 55% din păduri sunt artificiale şi 45% sunt naturale , iar cele din ultima categorie
provin din renişuri.Din pădurile naturale 16% se găsesc pe terenurile joase din delta
fluvială.
Figura: 6.5.4.1. Padurea Caraorman
Figura: 6.5.4.2. Pădurea Letea
236

6.5.5. Starea de sănătate a pădurilor
Suprafaţa totală a fondului forestier a crescut cu 1,5 ha arboret salcâm, preluat în
baza deciziei ITRSV Focsani nr.1/2009 şi a procesului verbal de predare-primire .
În ceea ce priveşte starea de sănătate, arboretele afectat a fost exploatat în cadrul
produselor de igienă sau accidentale, şi valorificat ca lemn de foc pentru populaţia locală.
Starea de sănătate a arboretelor poate fi influenţată de dăunători sau de condiţiile
naturale nefavorabile. Principalul factor biotic negativ care acţionează în pădurile şi
vegetaţia forestieră din afara fondului forestier, pe teritoriul RBDD, îl reprezintă omizile
defoliatoare ale dăunătorului Lymantia dispar. Acest dăunător a fost semnalat în anul 2009
pe teritoriul Ocolului Silvic Rusca (amenajarea Rusca, Carasuhat şi Pestriţele) .
Tabelul:6.5.5.1. suprafaţa de pădure afectată de dăunători:
Zona s(ha) dăunător
grad
atac
de
Carasuhat 120
Rusca 389
lymantria
D 40%
lymantria
D 40%
Dintre factorii abiotici vătămători, în anul 2009 inundaţiile au afectat plantaţii de
salcâm şi chiar a arboretelor mature. Fenomenul de uscare al arborilor s-a menţinut în
limite normale, manifestându-se mai accentuat în incintele îndiguite şi la specia salcâm
fenomen datorat apelor freatice, nivelului scăzut al apei, dar şi din cauza depăşirii vârstei
exploatabilităţii şi a limitelor fiziologice ale speciei.
Tabelul: 6.5.5.2. Suprafaţa de pădure afectată de fenomene de uscare:
O.S. Tulcea
grupa de
estimarea
specii s (ha) suprafata pe grade de uscare pagubelor
incipienta slabă medie avansată
DM 3869.1 2502.9 896.8 417.1 52.3
O.S. Rucsa
Tabelul: 6.5.5.3. Suprafaţa de pădure afectată de fenomene de uscare:
grupa de
specii s (ha) suprafata pe grade de uscare
incipienta slabă medie avansată
PL EA 20 20
estimarea
pagubelor
237

Majoritatea arboretelor afectate de dăunători au fost exploatate în cadrul acţiunilor
de igienizare şi valorificare ca lemn de foc pentru populaţia locală. Suprafeţele defrişate ca
urmare a acţiunilor de igienizare urmează a fi împădurite.
6.5.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri
Pădurile sunt administrate de Regia Naţională a Pădurilor . Sistemul de gospodărire
şi întreţinere a pădurilor este planificat şi efectuat sub supravegherea specialiştilor silvici.
Principalele tipuri de tăieri ale arborilor sunt : tăieri de regenerare, tăieri de produse
accidentale, operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor şi tăieri de îngrijire în pădurile tinere.
Aceste lucrări au ca scop păstrarea stării de sănătate a arboretelor , conservarea
biodiversităţii , sporirea rezistenţei la acţiunea factorilor dăunători.
Pe teritoriul Ocolului Silvic Tulcea (zona I Sălceni, II,Tudor Vladimirescu,III Maliuc, IV
Tătaru,V Periprava, VI Letea, XIV Tulcea) în anul 2009 s-au parcurs tăieri de
regenerare după cum urmează:
Tabelul:6.5.6.1. O.S. Tulcea
denumire indicatori
total
proprietate
publică
a statului
tăieri de regenerare 160,8 160,8
tăieri de regenerare în codru 132,9 132,9
tăieri rase 132,9 132,9
tăieri de conservare 27,9 27,9
tăieri de produse accidentale 55,3 36,8
tăieri de îngrijire în păduri tinere 45 45
În anul 2009 pe teritoriul Ocolului silvic Rusca ( amenajarea Rusca, Carasuhat
şi Pestriţele) s-au parcurs tăeri de regenerare în regim de codru cu tăieri rase şi
tăieri de îngrijire. În vederea împăduririi s-a parcurs cu lucrări de pregătire a terenului
(scos cioate, evacuat resturi,nuvelat teren,scarificat teren) şi a solului (arat şi discuit ) .
Tabelul:6.5.6.2. O.S. Rusca
denumire indicatori
tăieri de regenerare
tăieri de regenerare în
codru
tăieri rase
tăieri de conservare
Tăieri de îngrijire
tăieri de produse
accidentale
tăieri de îngrijire în păduri
tinere
total
51.5 ha
277 ha
238

6.5.7 Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
Un program de refacere a pădurilor din RBDD este în curs de derulare pentru o
perioadă de 5 ani şi vizează toate suprafeţele neplantate din fondul forestier.
- zone cu deficit de vegetaţie – clasa de regenerare -1088 ha
Tabelul : 6.5.7.1. Împăduriri realizate în 2009
total
integrale
comp+ref
309
ha
cu
valoare 1.465.159 Ron
139
ha 996.534 Ron
170
ha 488.625 Ron
Tabelul: 6.5.7.2. Evoluţia suprafeţelor împădurite în perioada 2003-2009
anul
ha
2003 168
2004 262
2005 114
2006 248
2007 127
2008 570
2009 309
Figura:6.5.7.3.
Evoluţie suprafeţe împăduriri 2003-2009
2009 - 309 ha
2003 - 168 ha
2008 - 570 ha
2004 - 262 ha
2007 - 127 ha
2006 - 248 ha
2005 - 114 ha
239

6.5.8 Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări- nu sunt în
anul 2009.
6.5.9 Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2009
-Suprafeţe regenerate total - 309 ha
Din care: - împăduriri integrale 139 h
- completări şi refaceri în plantaţii constituite în anii anteriori -170 ha
6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului.
Presiunea antropică asupra pădurii şi fondului forestier se manifestă pe mai multe
căi . În primul rând este păşunatul necontrolat al vitelor semisălbatice (bovine,cabaline), cu
efective de mii de capete – estimate de DSVSA Tulcea, care produc pagube atât
plantaţiilor nou înfiinţate de plop, salcie, salcâm, stejar, în zonele Maliuc, Gorgova, Tudor
Vladimirescu, Pardina, Chilia, Uzlina dar şi în pădurile naturale cu specii valoroase
autohtone cu regim de protecţie integrală Letea şi Caraorman. S-au săpat şanţuri de minim
sanitar,Împotriva păşunatului abuziv şi a sustragerilor de masă lemnoasă pe o lungime de
3,4 km.
Masurile imediate ce se impun pentru remedierea situaţiei trebuie să vizeze
eliminarea animalelor lăsate fără supraveghere şi refacerea împrejmuirii zonelor strict
protejate Letea şi Caraorman.Un alt factor de presiune antropică sunt incendiile, provocate
sau iscate din neglijenţa pescarilor crescătorilor de animale sau a turiştilor. Incendiile
constituie un factor de ameninţare a integrităţii fondului forestier. Multe incendii au putut fi
oprite la limita pădurii datorită benzilor de protecţie contra incendiilor create şi întreţinute
anual, prin arătură şi discuire la Ocolul silvic Tulcea şi Oculul Silvic Rusca.S-au întrţinut
prin arat şi discuit liniile izolatoare împotriva incendiilor pe o suprafaţă de 126 ha.
6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului
Pornind de la conceptul că pădurea ca fenomen natural şi ca producătoare de
resurse economice este o parte a mediului, silvicultura este o activitate de ecologie
aplicată. Organele silvice, în colaborare cu specialiştii din cercetare elaborează norme
tehnice cu caracter specific privind regenerarea pădurilor din cadrul rezervaţiei, instalarea
şi menţinerea vegetaţiei forestiere, asigurarea continuităţii producţiei de masă lemnoasă,
concomitent cu intensificarea funcţiilor de protecţie, lucrări prevăzute prin amenajament
silvic anual.Suprafeţele împădurite nu au fost modificate , ocoalele silvice efectuînd doar
lucrările de întreţinere şi exploatare planificate. Astfel, suprafaţa exploatată de pădure este
practic egală cu suprafaţa pe care s-au efectuat plantări.Pentru arboretele artificiale din
zonele Letea şi Caraorman planurile de amenajament silvic includ executarea tăierilor de
igienă. În zonele cu regim de protecţie integrală nu se intervine cu lucrări de exploatare.
Pentru protecţia fondului silvic dar şi pentru evitarea delictelor, trebuie să se calculeze
necesarul de lemn de foc şi de construcţii şi să se realizeze plantaţii speciale în apropierea
satelor. Au fost realizate deja în RBDD două plantaţii pentru lemn pentru nevoi locale, la
Chilia Veche şi la Sf. Gheorghe.
240

Figura:6.5.11.1 Harta Fond forestier RBDD
241

6.6. Presiuni antropuce exercitate asupra biodiversităţii
Cele mai mari presiuni antropice se exercită asupra speciilor care fac obiectul
valorificării comerciale şi sunt atenuate prin măsurile de gestionare, practicate de ARBDD.
Se înscriu în această categorie speciile de peşti care fac obiectul pescuitului comercial şi
sportiv, în special asupra acelor specii care au valoare economică ridicată. Speciile
dulcicole de talie mare (crap, şalău, somn) sunt cele mai afectate, mai ales că activitatea
de valorificare comercială legală este dublată de activitatea de braconaj destul de
consistentă. De asemenea trebuie menţionate activitatea de recoltare a stufului, activitatea
de turism, circulaţia navelor şi vânătoarea ilegală.
6.7. Biosecuritatea
Activitatea de cultivare a plantelor în RBDD este supravegheată, în vederea
respectării prevederilor legale privind cultivarea sau testarea a plantelor superioare
modificate genetic în ariile naturale protejate.
În perioada analizată, în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, nu au fost
înregistrate culturi de plante superioare modificate genetic.
Capitolul 7. DEŞEURI
7.1. Date generale.
Deşeurile, veriga finală a tuturor activităţilor antropice, reprezintă o mare problemă
pentru protecţia mediului, datorită acumulării lor în cantităţi mari de-a lungul anilor şi a
eliminării mai mult sau mai puţin corespunzătoare.
Gestionarea deşeurilor în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cuprinde toate
activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv
monitorizarea acestor operaţii şi monitorizarea depozitelor de deşeuri după închiderea lor.
Gestionarea deşeurilor devine din ce în ce mai complicată datorită creşterii continue a
cantităţii şi diversităţii acestora.
Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt prevenirea şi reducerea producerii de
deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora prin:
- dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;
- dezvoltarea tehnologilor şi comercializarea de produse care prin modul de fabricare,
utilizare sau eliminare nu au impact sau au un mic impact posibil asupra creşterii
volumului şi/sau periculozităţii deşeurilor, ori asupra riscului de poluare;
- dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor periculoase
din deşeurile destinate valorificării;
- valorificarea materială şi energetică a deşeurilor, cu transformarea acestora în materii
prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.
Prin aceste obiective prioritare ale gestionării deşeurilor, se asigură protejarea resursele
naturale prin folosirea materiilor prime secundare din deşeuri şi se reduce poluarea mediului
cauzată de eliminarea lor.
242

Documentele strategice naţionale care reglementează gestionarea deşeurilor cuprind
două componente principale: Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor
care constituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România a
politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor.
Tabel 7.1.1 Armonizarea legislativă în domeniul deşeurilor
Directiva
Transpunere si Implementare
Directiva 1999/31/CE privind
depozitarea deşeurilor
Decizia 2003/33/CE privind
stabilirea criteriilor şi
procedurilor pentru
acceptarea deşeurilor la
depozite ca urmare a art. 16
si anexei II la Directiva
1999/31/CE
Directiva 75/442/CEE privind
deşeurile
Decizia 2000/532/CE de
înlocuire a Deciziei 94/3/CE
de stabilire a unei liste de
deşeuri în conformitate cu
art. 1 lit. a) din Directiva
75/442/CEE şi a Deciziei
94/904/CE de stabilire a unei
liste de deşeuri periculoase
în conformitate cu art. 1 alin.
(4) din Directiva Consiliului
91/689/CEE privind deşeurile
periculoase
HG 349/ 2005 privind depozitarea deşeurilor;
Ordinul MMGA 95/2005 privind stabilirea criteriilor de
acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a
deşeurilor în fiecare clasă de depozit.
Ordinul MMGA.757/2004, pentru aprobarea Normativului
tehnic privind depozitarea deşeurilor
LEGE nr. 27 din 15 ianuarie 2007 privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2006 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor
HG. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile
periculoase
HG1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de
gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a
deşeurilor;
HG170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;
HG 2.293/2004 privind gestionarea deşeurilor rezultate în
urma procesului de obţinere a materialelor lemnoase.
Ordin 1182/1270/2005 al MMGA si al MAPDR privind
aprobarea Codului bunelor practici agricole pentru
protecţia apelor impotriva poluarii cu nitraţi din surse
agricole
Directiva Parlamentului
European şi Consiliului
94/62/CE privind ambalajele
şi deşeurile de ambalaje
modificată de Directiva
Parlamentului European şi a
Consiliului 2004/12/CE
HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor
de ambalaje
HG1872/2006 pentru modificarea si completarea HG
621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deşeurilor
de ambalaje
Ordinul MMGA 927/2005 privind procedura de raportare a
datelor referitoare la ambalaje si deşeuri de ambalaje
243

ORDIN nr. 1.281 / 2005 privind stabilirea modalităţilor de
identificare a containerelor pentru diferite tipuri de
materiale in scopul aplicării colectării selective
Ordinul comun nr. 1229/731/1095 din 2005 al MMGA si
al MEC, pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de
autorizare pentru persoanele juridice in vederea preluării
responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de
valorificare si reciclare a deşeurilor de ambalaje, modificat
si completat prin Ordinul comun nr. 194/360/1325 din 2006
Directiva Parlamentului
European şi Consiliului
2000/76/CE privind
incinerarea deşeurilor
HG128/2002 privind incinerarea deşeurilor, completată şi
modificată de HG 268/2005
Ordinul MMGA 756/2004 pentru aprobarea Normativului
tehnic privind incinerarea deşeurilor
Directiva Consiliului
86/278/CEE privind protecţia
mediului şi în particular a
solurilor când se utilizează
nămoluri provenite din
epurare în agricultură
Regulamentul Consiliului
(CEE) nr. 259/93 privind
supravegherea şi controlul
transportului deşeurilor în,
dinspre şi înspre
Comunitatea Europeană
Ordin comun nr. 344/708/2004 al MMGA şi al MAPDR
pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului
în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare
în agricultură, modificat şi completat de Ordinul 27/2007
HG 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru
aplicarea Regulamentului European şi al Consiliului (CE)
nr. 1013/2006 privind transferul de deşeuri
HG 895/2006 pentru aplicarea la data aderării României la
UE a Regulamentului Consiliului nr. 259/931 CEE privind
supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în,
înspre şi dinspre Comunitatea Europeană adoptat la 1
februarie 1993
Hg nr. 1061 privind transportul deşeurilor periculoase şi
nepericuloase pe teritoriul României
Directiva Consiliului
91/689/CEE privind deşeurile
periculoase (modificată prin
Directiva Consiliului
94/31/CE)
LEGE nr. 27 din 15 ianuarie 2007 privind aprobarea OUG
nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr.
78/2000 privind regimul deşeurilor
HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile
periculoase
Directiva
Consiliului
HG 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de
gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a
deşeurilor
HG nr.173/2000 pentru reglementarea regimului special
244

96/59/CE privind eliminarea
bifenililor şi trifenililor
policloruraţi (PCB şi PCT)
privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a
altor compuşi similari, modificată cu HG 291/2005 , HG
210/2007, HG 975/2007
Directiva Parlamentului
European şi Consiliului
2000/53/CE privind
autovehiculele uzate
HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din
uz, modificata si completata prin HG 1313/2006 .
Ordin comun nr. 1224/722 din 2005 al MMGA si al MEC
pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare
pentru persoanele juridice in vederea preluării
responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de
reutilizare, reciclare si valorificare energetica a vehiculelor
scoase din uz
Ordinul comun nr. 87/527/411/2005 al MMGA, al MAI şi al
MTCT privind aprobarea modelului şi a condiţiilor de emitere
a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase
din uz;
Directiva Consiliului nr.
2002/96/CE privind
deşeurile de echipamente
electrice şi electronice
HG 448/19.05.2005 privind deşeurile de echipamente
electrice şi electronice
Ordin 1223/ 2006 privind procedura de înregistrare a
producătorilor şi raportare a datelor privind echipamentele
electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente
electrice şi electronice;
Ordin 1225/2005 pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor
de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în
vederea preluării responsabilităţii privind realizarea
obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare a
deşeurilor de EEE;
Ordin 901/2005 privind aprobarea masurilor specifice
pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi
electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru
securitatea şi sănătatea personalului din punctele de
colectare.
ORDIN nr. 556 / 2006 privind marcajul specific aplicat
echipamentelor electrice şi electronice introduse pe piaţă
după data de 31 decembrie 2006
Directiva Consiliului nr.
2002/95/EC privind
restricţionarea utilizării
anumitor substanţe
periculoase în
echipamentele electrice şi
HG 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe
periculoase in echipamentele electrice si electronice,
modificata si completata prin HG 816/2006, Ordinul
1771/2007, Ordinul nr. 1226/2007
245

electronice
Directiva Consiliului
75/439/CEE privind
eliminarea uleiurilor uzate
(modificată de Directiva
Consiliului 87/101/CEE)
Directiva Consiliului
91/157/CEE privind bateriile
şi acumulatorii care conţin
anumite substanţe
periculoase şi Directiva
Comisiei 93/86/CE privind
etichetarea bateriilor
Directiva Consiliului
87/217/CEE privind
prevenirea şi reducerea
poluării mediului cauzată de
azbest
HG 235/07.03.2007 privind gestionarea uleiurilor uzate
Hotărârea de Guvern nr.1132/2008 privind regimul bateriilor
şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori
HG124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul
poluării mediului cu azbest
HG.734/2006 pentru modificarea HG 124/2003 privind
prevenirea, reducerea si controlul poluării mediului cu
azbest.
Ordinul MMGA 108/2005 privind metodele de prelevare a
probelor şi de determinare a cantităţilor de azbest în mediu
7.2. Deşeuri municipale
Deşeurile municipale şi asimilabile reprezintă totalitatea deşeurilor generate, în
mediul urban şi în mediul rural, din : gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi unităţi
prestatoare de servicii, la care se mai adaugă deşeurile stradale colectate din spaţii
publice, străzi, grădini şi parcuri (pentru oraş Sulina), deşeurile din construcţii şi demolări
precum şi nămolurile de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.
Astfel, în perimetrul rezervaţiei se disting: deşeurile municipale (deşeuri menajereactivitatea
casnică, grădinărit, aparate casnice scoase din uz, inclusiv deşeurile speciale,
deşeuri ale colectivităţilor, deşeuri plutitoare - deşeuri solide ce plutesc la suprafaţa apelor
(lemnul, resturi vegetale, plastice, resturi de cadavre); deşeuri din agricultură şi industria
alimentară (deşeuri asimilabile deşeurilor industriale speciale - produse fitosanitare);
deşeuri agicole sau agroalimentare propriu-zise (deşeuri organice care necesită procedee
de coletare şi tratamente particulare - dejecţii de la animale, subproduse ale culturilor şi
pădurilor, reziduuri din industria alimentară, etc.); deşeuri din ativitatea medicală (deşeuri
provenite din cadrul ativităţilor medicale, a laboratoarelor medicale şi veterinare).
În perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării în anul 2009, cantităţile de deşeuri
menajere generate de la agenţii economici şi administraţiile publice locale, au fost
monitorizate conform H.G. nr. 856/2002.
246

7.2.1. Cantităţi şi compoziţie
Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate şi colecate (în
amestec sau selectiv) cât şi deşeurile generate şi necolectate. Deşeurile generate şi
necolectate sunt reprezentate în cea mai mare parte de deşeurile menajere din zonele în
care populaţia nu este deservită de servicii de salubrizare. Indicatorii de generare deşeuri
menajere în mediul urban şi rural sunt cei utilizaţi pentru perioada în care nu au existat
măsurători: 0,9 kg/loc/an în mediul urban şi 0,4 kg/loc/an în mediul rural.
Tabel: 7.2.1.2. Deşeuri generate şi colectate în perioada 2007-2009 (tone) ARBDD
Deşeuri municipale 2007 2008 2009
1 Deşeuri menajere colectate 1525 1303 1419
1.1 în amestec 1518 1295 1384
1.1.1 de la populaţie 844 620 694
1.1.2 de la agenţi economici 674 675 690
1.2 separat 7 8 35
2 Deşeuri din servicii publice(stradale,
pieţe, spaţii verzi)
3 Deşeuri din construcţii şi demolări(
inclusiv alte categorii de deşeuri
neclasificate)
396 219 478
- - -
4=1+2+3 Total deşeuri municipale colectate 1921 1522 1897
5 Deşeuri menajere necolectate 1117 221 658
6= 4+5 Total deşeuri municipale generate 3038 1743 2555
Din datele transmise de către Administraţia Serviciilor Publice Locale Sulina, în anul
2009 cantitatea de apă potabilă consumată de populaţia oraşului Sulina a fost de 602 640
mii mc iar cantităţile de ape uzate înregistrate au fost de 186 458 mii mc.
Tabel: 7.2.1.3. Compoziţia procentuală medie a deşeurilor menajere colectate
(estimare) ARBDD
Material
Procentaj
Hârtie şi carton 2.7
Sticlă 1.0
Metale 1.4
Materiale plastice 6.8
247

Textile Lemn 0.4
Biodegradabile 7.5
Altele 80.2
Total 100%
Evoluţia deşeurilor municipale şi asimilabile generate şi înregistrate de către
Administraţia Serviciilor Publice Sulina, în perioada 2008 – 2009, este redată în graficul nr.
7.2.1.4.
Grafic nr. 7.2.1.4. Evoluţia deşeurilor municipale şi asimilabile în perioada 2008 –
2009 pentru oraş Sulina
Nu există la nivel de judeţ analize recente privind compoziţia deşeurilor menajere
care ar putea fi utilizate pentru verificarea datelor.
Se poate face o estimare a componenţei deşeurilor menajere pe baza datelor primite de la
agenţii economici şi de serviciul de salubritate din perimetrul rezervaţiei. Componenţa
deşeurilor a fost calculată procentual, în funcţie de cantităţile de deşeuri totale generate
estimate (Grafic 7.2.1.5.).
Grafic nr. 7.2.1.5. Componenţa deşeurilor menajere generate în 2009
Cunoaşterea părţilor componente a deşeurilor dă posibilitatea ca pe baza ponderii cu care
intervine fiecare categorie să se stabilescă direcţiile către care trebuiesc îndreptate
248

eforturile în vederea valorificării superioare a acestora. Deasemenea trebuie avută în
vedere în mod deosebit, schimbarea în timp a componenţei deşeurilor menajere.
Colectarea şi transportul deşeurilor
Tabel: 7.2.1.4. Deşeuri totale colectate în anul 2008 (tone), oraş Sulina - ARBDD
Deşeuri municipale colectate Cantitate colectată Procent %
Deşeuri menajere (1) 1303 85
Deşeuri din servicii publice (2) 219 15
Deşeuri din construcţii şi
demolări (3,4)
- -
Total 1522 100
Tabel: 7.2.1.5. Deşeuri menajere colectate în amestec în anul 2008 (mii tone)
ARBDD - SULINA
Deşeuri menajere colectate
în amestec (1.1)
Deşeuri menajere de la
populaţie (1.1.1)
Deşeuri menajere de la
agenţii economici (1.1.2)
Cantitate colectată Procent %
620 48
675 52
Total 1295 100
Tabel: 7.2.1.6. Operatori de salubritate din Regiunea Sud Est în 2009 ARBDD -
SULINA
Judeţ
Tulcea
Denumire agent salubritate
Adresa Tel/fax
Administratia Serviciilor Publice Locale, Sulina,
str. I-a, C-dor Eugeniu Botez, nr.142, Tel/Fax
0240543104
Populaţie deservită
În 2009
urban Rural
3850 -
Tulcea Serviciul de salubritate, Sf.Gheorghe - 861
249

Tabel: 7.2.1.7. Ponderea populaţiei ce beneficiază de servicii de salubritate
Judeţ
Populaţie totală
la 1.01.2009
Populaţie
deservită
Procent populaţie deservită
din total populaţie
Tulcea/ARBDD 13694 4711 34,4 %
Precolectarea deşeurilor municipale şi asimilabile rezultate de la populaţie şi agenţii
economici se realizează în recipienţi de capacităţi diferite (europubele şi eurocontainere de
diferite capacităţi) amplasaţi în spaţii special amenajate pentru depozitarea temporară a
deşeurilor.
În prezent, colectarea selectivă a deşeurilor se realizează într-o mică măsură (în special
pentru deşeurile reciclabile de tipul hârtie-carton, materiale plastice, PET, ambalaje
metalice uşoare), fapt care determină eliminarea deşeurilor de acest tip prin depozitare
împreună cu deşeurile municipale. În vederea reducerii cantităţii de deşeuri municipale
eliminate prin depozitare, măsură impusă şi de Directiva 1999/31/CE privind depozitarea,
Consiliul Judeţean Tulcea, prin proiectul “Sistem de gestiune a deşeurilor în localităţile din
Delta Dunării”, v-a extinde sistemul de colectare selectivă a deşeurilor pe teritoriul
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, atât de la populaţie cât şi de la agenţii economici
generatori de deşeuri.
7.2.2. Deşeuri biodegradabile
Termenul de “deşeuri biodegradabile” defineşte deşeurile biodegradabile din
gospodării şi unităţi de alimntaţie publică, deşeuri vegetale din parcuri şi grădini, deşeuri
biodegradabile din pieţe, de la populaţie şi din activităţi comerciale, deşeurile alimentare şi
vegetale, hârtia şi cartonul (de calitate joasă).
HG nr. 349/2005 privind depozitatea deşeurilor, care transpune Directiva
1999/31/CE, prevede necesitatea reducerii cantităţii de deşeuri biodegradabile din
deşeurile municipale şi asimilabile depozitate. Soluţii de recuperare/reciclare a deşeurilor
biodegradabile în vederea reducerii cantităţii de deşeuri eliminate prin depozitare sunt:
compostarea şi degradarea anaerobă cu producerea şi colectarea de gaz, soluţii pentru
reuşita cărora trebuie realizată colectarea separată a deşeurilor organice din deşeurile
municipale şi asimilabile.
Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate şi colecate (în
amestec sau selectiv) cât şi deşeurile generate şi necolectate. Deşeurile generate şi
necolectate sunt reprezentate în cea mai mare parte de deşeurile menajere din zonele în
care populaţia nu este deservită de servicii de salubrizare. Indicatorii de generare deşeuri
menajere în mediul urban şi rural sunt cei utilizaţi pentru perioada în care nu au existat
măsurători: 0,9 kg/loc/an în mediul urban şi 0,4 kg/loc/an în mediul rural.
Cantităţile de deşeuri rezultate în anul 2009 pe teritoriul RBDD includ şi deşeurile de
ambalaje rezultate de la populaţie, comerţ şi instituţii.
În cursul anului 2009, din datele primite la ARBDD de la Administraţia Serviciilor
Publice Locale din Sulina, s-au generat 1419 tone de deşeuri, din care 29,4% reprezintă
deşeuri colectate prin Serviiul de Salubritate Sulina de la populaţie şi agenţi economici,iar
250

37,4 % sunt deşeuri colectate în amestec de la agenţii economici şi populaţie din restul
teritoriului rezervaţiei.
Situaţia cantităţilor de deşeuri municipale generate în oraş Sulina, procentual pentru
principalele categorii de deşeuri, este prezentată în graficul nr. 7.2.1.1.
Grafic nr. 7.2.1.1. Deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ, industrie,
instituţii, inclusiv fracţiunile colectate generate în RBDD
Din totalul de 4631 de locuitori doar 78% dintre aceştia beneficiază de servicii de
salubritate în mediul urban, respectiv la Sulina (număr locuitori deserviţi este de 3850).
Deasemenea, în mediul rural în anul 2009 au beneficiat de servicii de salubritate un număr
de 861 locuitori, respectiv 9,2 %, din totalul populaţiei din mediul rural. Având în vedere că
în anul 2009 au fost înregistraţi un număr de 114 322 turişti (din datele înregistrate de către
ARBDD de la agenţii economici care sunt autorizaţi să desfăşoare această activitate),
practicând diverse forme de turism, luând ca sezon o perioadă 60 de zile din an şi o
estimare a cantităţii de deşeu de 0,4 kg/persoana/zi, a rezultat o cantitate de deşeuri de
658 tone deşeuri pe an.
Pentru reducerea deşeurilor biodegradabile din perimetrul rezervaţiei, o alternativă
importantă este compostarea acestora, dat fiind localităţile aflate la distanţe mai mari de
centrul comunal şi/sau în cazul gospodăriilor dispersate pe o suprafaţă mai mare, iar
această compostare sa fie organizată astfel:
• în propriile gospodării;
• la nivelul comunităţii;
• în cadrul staţiilor de transfer;
• într-un centru zonal.
Compostarea în propriile gospodării se poate organiza în cazul generării cantităţilor mici si
foarte mici de deşeuri biodegradabile, prin achiziţionarea unor echipamente foarte simple şi
necostisitoare. Rezultatul compostării va fi folosit la fertilizarea terenurilor din propria
gradină.
251

7.2.3. Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje
Deşeurile de ambalaje (cod 15.01 din Lista europeană a deşeurilor) pot proveni atât
de la populaţie, regăsindu-se în deşeurile menajere, precum şi din activităţile industriale,
comerciale şi de la instituţii. Directiva 94/62/CE menită să contribuie la reducerea
deşeurilor de ambalaje, care, prin transpunerea în legislaţia noastră, responsabilitatea
implementării prevederilor acestei directive revine operatorilor economici care produc,
introduc pe piaţă şi distribuie ambalaje şi produse ambalate.
Nu există date privind generarea deşeurilor de ambalaje de hârtie şi carton din
perimetrul rezervaţiei, întrucât nu au fost făcute anchete statistice pe această
componentă. Menţionăm că la nivelul RBDD se colectează selectiv doar ambalajele de tip
PET şi ambalajele din hârtie şi carton la Sulina, Chilia Veche şi Sf. Gheorghe în vederea
valorifcării acestora.
Deasemenea unii agenţi economici colectează selectiv ambalajele de tip PET şi le
valorifică prin mijloace proprii la agenţi reciclatori/valorificatori autorizaţi pentru aceste
activităţi. Astfel, cantităţile generate, valorificate şi eliminate pe teritoriul rezervaţiei sunt
redate în graficul 7.2.3.1.
Grafic nr. 7.2.3.1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri de ambalaje de tip PET
generate, valorificate, eliminate în anul 2009
7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale
În perimetrul RBDD nu se face tratarea deşeurilor, iar pentru operaţia de valorificare
a deşeurilor reciclabile de tip PET din deşeurile municipale, se face doar parţial, la Sulina,
Chilia Veche, Sf.Gheorghe şi o parte din agenţii economici generatori de deşeuri care
transmit datele conform HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.
Din cauza procentului scăzut de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie,
componentele reciclabile din deşeurile menajere, (hârtie, carton, sticlă, materiale plastice,
metale) nu se recuperează, ci se elimină prin depozitare finală împreună cu celelalte
deşeuri urbane/rurale.
252

7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale
Eliminarea deşeurilor municipale (Sulina), se face prin serviciul de salubrizare prin
colectarea deşeurilor menajere de la populaţie şi agenţii economici, şi depozitarea
neselectivă la depozitul oraşului Sulina.
Tabel: 7.2.5.1. Deşeuri municipale depozitate în depozite neconforme
Denumire depozit
Operator
Cantitate
deşeuri
depozitată în
2009
An închidere
Sulina
Administratia Serviciilor
Publice Locale
1419 2017
Conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, depozitul de deşeuri
menajere din oraş Sulina va fi închis în anul 2017. Depozitul de deşeuri nu este împrejmuit
şi nu are autorizaţie de mediu.
Depozite deşeuri rurale
Locuitorii din mediul rural din cele 7 comune din perimetrul Rezervaţiei Biosferei
Delta Dunării, au dispus de 13 depozite neconforme, situate în zonele limitrofe drumurilor
publice, în apropierea cursurilor de apă, ponderea cea mai mare în structura deşeurilor
depozitate fiind reprezentată de deşeurile biodegradabile. Conform HG 349/2005 privind
depozitarea deşeurilor, 12 depozite neconforme au fost închise şi unul a sistat depozitarea.
Pardina
Chilia
Veche
253

C.A.Rosetti
Ceatalchio
iii
Pardina
În verificările efectuate pe parcursul anului 2008 şi 2009, s-a adus la cunoştinţă
autorităţilor locale obligaţia măsurilor de implementare a Directivei 1999/31/CE privind
închiderea depozitelor rurale şi dezvoltarea colectării selective a deşeurilor atât la populaţie
cât şi pentru agenţii economici generatori de deşeuri.
7.2.6. Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale
În prezent, deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeuri
asimilabile deşeurilor menajere, nu sunt colectate separat.
Odată cu dezvoltarea şi implementarea Sistemului integrat de gestionare a deşeurilor din
localităţile din Delta Dunării, trebuiesc iniţiate, în paralel, două activităţi pentru a reduce
eliminarea deşeurilor periculoase:
1. Colectarea separată prin sistemul de colectare separată a deşeurilor periculoase din
gospodarii, şi
2. Reducerea componentelor periculoase din produsele tehnice, de exemplu,
reducerea mercurului din baterii, sau înlocuirea, în lacuri şi vopsele, a solvenţilor
cloruraţi cu chimicale nepericuloase.
7.2.7. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări
Nu există date la nivel de RBDD
254

7.3. Deşeuri de producţie
Nu este cazul în RBDD
7.3.1. Deşeuri periculoase
Nu este cazul în RBDD
7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie
Nu este cazul în RBDD
7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari
Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării există 3 agenţi economici care la
01.01.2009 deţineau un număr de 63 condensatori ce conţin compuşi desemnaţi în
concentraţii cuprinse între 50 şi 500 ppm (conform Planurilor de eliminare), respectiv:
1. SC ENEL DISTRIBUŢIE DOBROGEA SA – Staţia Sulina (24 buc.),
2. SC SCANROM IMPEX SRL (AP LITCOV) – procedură faliment, preluată de SC
PISCICOLA SA Tulcea (12 buc.),
3. ŞANTIERUL NAVAL SULINA SA – (27 buc.)
Din totalul de 63 de echipamente cu PCB, 44 erau condensatori în funcţiune şi 19
condensatori în conservare. Condensatorii în conservare sunt depozitaţi temporar pe
amplasamente adecvate, în incinte închise şi asigurate.
Tabel 7.3.3.1. Situaţia condensatorilor care conţin PCB
Condensatori scoşi din uz
Condensatori în funcţiune
Nr. buc in stoc
2009
Eliminaţi 2009 (buc)
Nr. buc in stoc la
01.01.2010 (inclusiv
cei nou inventariati)
Eliminaţi 2009 (buc)
59 - 63 0
7.4. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori
Prevederile Directivei 2006/66/CE include toate categoriile de baterii şi acumulatori,
indiferent de formă, volum, greutate, compoziţie materială sau utilizare, cu excepţia
echipamentelor folosite în scop militar şi cele proiectate pentru trimitere în spaţiu şi este
transpusă în legislaţia românească prin HG 1132/18.09.2008 privind regimul bateriilor şi
acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori.
255

7.4.1. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili
În perimetrul rezervaţiei, în anul 2009 nu s-au colectat deşeuri de baterii şi
acumulatori portabili.
7.4.2. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali
În cursul anului 2009, operatorii economici cu activităţi în perimetrul Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării, au predat spre eliminare 14 de bucăţi baterii, societăţilor de
reciclare / valorifiare /eliminare.
La nivelui Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, nu sunt agenţi economici care să colecteze
deşeuri de baterii şi acumulatori auto. Agenţii economici din perimetrul rezervaţiei, au avut
în stoc la data de 01.01.2010 o cantitate 14 bucăţi baterii/acumulatori pe care ii vor preda
soietăţilor de colectare în vederea valorificarii acestora.
7.5. Deşeuri generate de activităţi medicale
Deşeurile spitaliceşti cu potenţial infecţios, încadrate conform anexei la hotarârea nr.
856/2002 în cod 18 01 01 „obiecte ascuţite” şi 18 01 03 „deşeuri a căror colectare şi
eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor” sunt colectate atât
din activitatea spitalicească cât şi de la cabinetele medicale din zonele arondate – Maliuc,
Chilia Veche, C.A.Rosetti.
Colectarea se face în recipienţi speciali, separat pe fiecare categorie de deşeu, fiind
sterilizate cu aparatul Medister 10, cu o capacitate de 6 litri/40 min, fiind mărunţite apoi cu
aparatul DSU 480 – mărunţitor pentru deşeuri medicale în prealabil neutralizate.
Eliminarea finală se face către serviciul de gospodărire comunală A.S.P.L. Sulina.
Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr.219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de
culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile
medicale, modificat şi completat prin Ordinul MSF nr.997/2004 şi Ordinul MSF
nr.1029/2004, reglementează modul în care se colectează, se ambalează, se depozitează
temporar, se transportă şi se elimină deşeurile generate de activităţile medicale.
În anul 2009, la nivelul judeţului Tulcea, cantitatea totală de deşeuri generată de activităţile
medicale şi cantitatea de deşeuri medicale supuse metodelor de eliminare finală, este
prezentată în tabelul urmator.
În anul 2009 au rezultat o cantitate de 175 kg de deşeuri (18 01 01 „obiecte ascuţite” şi 18
01 03 „deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind
prevenirea infecţiilor”) atât de la Centrul de Sănătate Sulina cât şi de la cabinetele
medicale arondate.
Tabel: 7.5.1. Deşeuri periculoase generate din activităţi medicale în anul 2008
Judeţ
Cantităţi
generate( kg)
Cantităţi eliminate(kg)
Tulcea/ARBDD – Centrul de
Sanatate Sulina
175 175
256

7.6. Nămoluri
Localităţile aflate pe teritoriul RBDD, nu au sisteme de canalizare centralizate care
să colecteze apele reziduale la nivelul întregii localităţi, ca atare nu sunt generatoare de
nămoluri. Staţiile de epurare mici cu care sunt dotate unele societăţi comeriale din
perimetrul rezervaţiei, datorită capacităţii de funcţionare reduse şi a posibilităţii de stocare
a nămolurilor, până în prezent nu au necesitat curăţarea acestora, ceea ce implicit nu au
generat nămoluri.
Dar, având în vedere prevederile H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, referitoare
la obiectivele de reducere a deşeurilor biodegradabile începând cu anul 2006, nu vor mai fi
permise depozitarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri.
7.6.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
Nu este cazul în RBDD
7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
Nu este cazul în RBDD
7.7. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice
Gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice intră sub incidenţa a
două directive: Directiva 2002/96/CE privind DEEE şi Directiva 2002/95/CE privind
restricţiile de folosire a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi
electronice.
Tipurile de deşeuri de ehipamente electrice şi electronice care fac obiectul colectării
în vederea recuperării/reciclării sunt conform HG nr. 856/2002: tuburi fluorescente şi alte
deşeuri cu conţinut de mercur – 20 01 21*, echipamente abandonate cu onţinut de CFC
(clorrofluorocarburi) – 20 01 23*, echipamente electrice şi electronice casate, altele decât
cele specificate la 20 01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de componenţi periculoşi – 20 01 35* şi
echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 21, 20 01
23 şi 20 01 35.
Cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice colectate în aproape
toate localităţile din Delta Dunării (Sulina, Sf. Gheorghe, Crişan, Chilia Veche, Ceatalchioi)
în urma campaniei în care au fost implicate autorităţile publice locale, agenţi de salubritate
şi populaţia locală, au fost în anul 2009 de aproximativ 4338 kg, conform tabel 7.7.1.:
Tabel nr. 7.7.1. Cantitatea de DEEE colectată pe teritoriul RBDD
Primăria din zona
urbană
Cantităţi
colectate DEEE
(kg)
Primăria din zona
rurală
Cantităţi
colectate
DEEE (kg)
Tulcea/Sulina 1817 Crişan 377
257
Chilia Veche 1266

Ceatalchioi 878
Total 1817 Total 2521
Total general 4338
Tabel nr. 7.7.2. Cantitati DEEE colectate şi reciclate ARBDD,
în perioada 2007 - 2009
Judeţ
Cantitate colectată
(tone)
Cantitate tratată
(tone)
2007 2008 2009 2006 2007 2008
Tulcea – ARBDD 1) 0,3 1,6 4,3 - - -
Cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice colectate sunt stocate în
spaţii special amenajate, urmând a fi transportate pentru reciclare la agenţii economici
autorizaţi pentru această activitate. Raportată la numărul de locuitori ai Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării, procentual, cantitatea de DEEE colectată în anul 2009 a fost de
31,6 kg/locuitor.
7.8. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi
tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate
Nu este cazul în RBDD
7.9. Uleiuri uzate
Directiva 75/439/EEC privind eliminarea uleiurilor uzate, amendată de Directiva
87/101/EEC şi de Directiva nr. 91/692/EEC a fost transpusă prin Hotărârea de Guvern nr.
235/07.03.2007 privind gestionarea uleiurilor uzate care stabileşte un sistem de colectare
şi reciclare a uleiurilor uzate, precum şi obligaţiile producătorilor, colectorilor,
transportatorilor şi regenaratorilor de uleiuri uzate.
Uleiurile uzate generate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării provin de la
navele fluviale în trafic, în categoria acestora intrând uleiuri uzate de motor, de transmisie
şi de ungere cod deşeu 13 02 (uleiuri uzate de motor, transmisie şi ungere – 13 02 04,
uleiuri sintetice de motor, transmisie şi ungere – 13 02 08, uleiuri de santină din navigaţia
pe apele interioare – 13 04 01, ape uleioase de la separatoarele ulei/apă – 13 05 07, ulei
combustibil şi combustibil diesel – 13 07 01.
Cantităţile de uleiuri uzate generate în anul 2009 de un număr de 4 agenţi
economici identificaţi a fost de 5,93 tone, conform tabelului nr. 7.9.1.:
258

Judeţ / Tulcea /
ARBDD
Tabel nr. 7.9.1 Uleiuri proaspete utilizate în 2009, ARBDD
Număr
agenţi
economici
utilizatori
Cantitate de
ulei prospăt
utilizată
(tone)
Cantitate
de ulei
uzat
generată
(tone)
Cantitate de
ulei uzat
predată
(tone)
Cantitate
de ulei
uzat în
stoc la
31.12.2009
(tone)
Generatori 4 20 5,93 2,65 3,28
Service-uri - - - - -
Apele de santină colectate şi prelucrate în anul 2009 de către SC Econav SRL
Sulina au fost de 18400 litri. Cantitatea de hidrocarburi colectată a fost procesată rezultând
40 litri de hidrocarburi şi 18360 litri amestec cu ppm < 15 care au fost deversate în dunăre.
Deasemnea stocul de hidrocarburi la sfârşitul anului 2009 este de 11997 litri amestec de
hidrocarburi şi de 543 litri ulei ars, înregistrate la punctul de lucru al SC Econav SRL
Sulina.
7.10. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului
Actualele practici de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor din mediul rural şi
urban sunt necorespunzatoare, generând un impact negativ asupra factorilor de mediu.
Impactul generat de deşeurile produse şi depozitate necontrolat constă în afectarea calităţii
factorilor de mediu, a solului şi subsolului.
Amplasate de cele mai multe ori în apropierea aşezărilor umane şi a resurselor de apă de
suprafaţă, depozitele de deşeuri poluează atât prin aspectul dezolant al zonei, mirosuri
neplăcute, cât şi prin răspândirea deşeurilor uşoare prin antrenarea vântului, împraştiindule
pe o suprafaţă apreciabilă în jurul acestora.
Efectele asupra omului sunt directe în cazul depozitării deşeurilor menajere, din cauza
conţinutului mare de microorganisme, printre care şi agenţii patogeni care, prin intermediul
apei, aerului şi solului ajung în organismul uman.
În perioada de vară, gazele nocive rezultate în urma descompunerii substanţelor organice
constituie o sursă de afectare majoră pentru sănătatea omului.
Riscurile majore rezultate din depozitarea necontrolată a deşeurilor, neaplicarea măsurilor
de reducere a volumului acestora, apar mai evident în situaţii cu precipitaţii abundente,
viituri, care antrenează cantităţi de deşeuri de toate categoriile, producând poluarea apelor
de suprafaţă.
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deşeurilor necesită adoptarea
unor măsuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deşeurilor în mediu.
Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitoring a factorilor de
mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor.
7.11. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului
Şi în anul 2009 s-a acordat o atenţie deosebită problematicii gestiunii deşeurilor la
nivelul judeţului Tulcea punându-se în aplicare legislaţia armonizată cu directivele
europene şi Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor.
259

Reducerea impactului activităţii deşeurilor asupra mediului implică reducerea cantitativă a
deşeurilor menajere depozitate provenite de la populaţie, agenţii economici, turişti, etc..
În acest sens au fost făcute verificări în teren, autorităţile publice locale fiind atenţionate
pentru a furniza informaţii locuitorilor cu privire la modalităţile de depozitare a deşeurilor
menajere şi celor asimilabile din deşeurile menajere.
În conformitate cu H.G. nr. 920/2007 privind finanţarea programelor multianuale prioritare
de mediu şi gospodărire a apelor ce conţin obiective de investiţii în infrastructura de mediu,
care se vor executa în perioada 2007 - 2010 pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta
Dunării" a fost aprobată finanţarea Sistemului Integrat de Gestionare a Deşeurilor în toate
localităţile din Delta Dunării. În prezent obiectivul de investiţii se află în stadiul de obţinere a
avizelor şi a procedurilor pentru achiziţia publică, iar lucrările de execuţie se vor derula în
perioada 2008 – 2010.
Pentru deşeurile generate pe domeniul public de interes naţional administrat de către
ARBDD, se are în vedere achiziţionarea serviciului de salubrizare, astfel încât tot teritoriul
rezervaţiei va fi acoperit de serviciul de salubrizare, eliminând deşeurile generate din
perimetrul rezervaţiei.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării prin Serviciul de Educaţie Ecologică, a
organizat mai multe activităţi de sensibilizare a publicului, incluzând şi componenta de
deşeuri ce s-au desfăşurat atât în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării cât şi în
municipiul Tulcea. S-au organizat dezbateri, concursuri tematice, activităţi în aer liber,
expoziţii de postere, desene, picturi, jocuri interactive, vizionare filme, s-au realizat afişe şi
pliante specifice fiecărui eveniment.
La acţiuni au participat 1179 elevi şi cadre didactice de la şcolile din oraş, voluntari de
mediu ai A.R.B.D.D. şi ai Centrului de Informare şi Educaţie în Managementul Deşeurilor
Tulcea, elevi ai şcolilor din perimetrul R.B.D.D., precum şi reprezentanţi ai mass-mediei
locale.
Pentru celebrarea Zilei Pământului a fost organizată o acţiune de igienizare a unei
suprafeţe de cca 20 ha în zona litorală Sulina dintre Baia de sud şi Staţia meteo. Au fost
adunate circa 5 remorci de PET-uri care au fost preluate de către ASPL Sulina în vederea
presării, compactării şi valorificării lor prin firme specializate.
În data de 24 mai, a avut loc acţiunea organizată de ecologizare a zonei Edighiol-Periboina
(Grindul Chituc) sub coordonarea agenţilor ecologi din zona districtului M. Viteazu. La
acţiune au participat, elevi din Medgidia, în cadrul parteneriatului încheiat de A.R.B.D.D. şi
Colegiul Tehnic Nicolae Titulescu, reprezentanţi ai mass-mediei constănţene, angajaţi ai
Direcţiei Apelor Dobrogea-Litoral.
În data de 16 Mai 2009, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării cu sprijinul
Asociaţiei EcoAssist, a organizat o acţiune de igienizare în perimetrul zonei Dunăvăţul de
Jos, pe ambele maluri ale Canalele Dunăvăţ şi Lipoveni. La acţiune au participat 30 de
voluntari organizaţi în patrule verzi şi agenţi ecologi ai A.R.B.D.D. Tinerii voluntari au strâns
deşeurile aruncate de turişti şi au susţinut agenţii ecologi în oprirea accesului cu ATV-uri în
arii protejate sau pescuitului în perioada de prohibiţie. S-au colectat aproximativ 350 de
saci cu deşeuri menajere. Tot în această zi, 70 de elevi de la Şcolile Murighiol, Sarinasuf,
Plopu îndrumaţi de agenţi ecologi din cadrul A.R.B.D.D. au participat la o altă acţiune de
igienizare în perimetrul limitrof al zonei strict protejate Sărături Murighiol. S-au colectat
circa 100 saci cu deşeuri menajere.
Toate deşeurile colectate au fost preluate de Primăria Murighiol în vederea
depozitării la rampa de gunoi a comunei Murighiol.
În perioada 01- 07 iunie sub egida „Săptămâna mediului tău”, A.R.B.D.D. a organizat
acţiuni de ecologizare în mai multe zone din perimetrul R.B.D.D., derulate în strânsă
260

colaborare şi cu participarea reprezentanţilor administraţiilor publice, şcolilor şi instituţiilor
locale, precum şi a operatorilor economici. Ca urmare a acestor acţiuni, desfăşurate în 12
locaţii din interiorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării dar şi la limita acesteia, s-au
colectat un număr de 1.535 de saci cu deşeuri metalice, de hârtie, PET-uri, etc., care au
fost transferaţi în locurile speciale de depozitare din zonă în vederea preluării de către
societăţile de salubrizare locale.
Au participat un număr de 533 persoane, angajaţi ai A.R.B.D.D. şi reprezentanţi ai
partenerilor: administraţiile publice, şcolile şi operatori economici din localităţile mai susmenţionate,
Garda de Mediu-Comisariatul RBDD, Poliţia de frontieră, Poliţia Chilia Veche,
ASPL Sulina, etc.
ARBDD a organizat în perioada 31 august - 4 septembrie 2009 o serie de acţiuni de
igienizare în cadrul „Săptămânii curăţeniei în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării” dedicate
celebrării pe 1 septembrie a Zilei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.Programul s-a
desfăşurat în colaborare, cu sprijinul şi cu implicarea reprezentanţilor societăţii civile,
autorităţilor şi instituţiilor publice locale, operatorilor economici locali şi a voluntarilor
preocupaţi de protecţia mediului, iar A.R.B.D.D. a folosit toate resursele de care dispune
(personal, mijloace de transport terestre şi ambarcaţiuni din dotare) pentru buna
desfăşurare a acţiunilor programate.
Conform programului propus luni, 31 august 2009, a avut loc o acţiune de igienizare în
localitatea Sulina, în zona staţiei meteo, derulată în colaborare cu Asociaţia „Salvaţi
Dunărea şi Delta” şi cu participarea a 15 elevi şi 3 cadre didactice din localitatea Merişani,
judeţul Argeş din cadrul proiectului ”SDD la munte şi la mare” al cărui obiectiv este
facilitarea schimbului de experienţă ecologic şi cultural între elevi din diferite zone
protejate. Sub îndrumarea agenţilor ecologi din zonă a fost igienizată plaja pe o lungime de
5 km colectându-se 60 de saci de deşeuri ce au fost predaţi la Administraţia Serviciilor
Publice Locale Sulina (ASPL) pentru sortare şi presare.
Marţi, 1 septembrie 2009, un număr de 45 de persoane din cadrul A.R.B.D.D., organizate
în 2 echipe, au curăţat zona Canalului Mila 36 şi zona economică a Grindului Chituc în
dreptul localităţii Vadu, colectându-se un număr de circa 85 de saci de deşeuri care au fost
transferaţi la serviciile de salubrizare locale. Acestora li s-au alăturat în mod voluntar şi
câteva din persoanele prezente în zonele respective.
261

În data de 2 septembrie reprezentanţii A.R.B.D.D. au participat la acţiunea
desfăşurată la Isaccea în zona cetăţii Noviodunum - Staţia de Monitorizare şi organizată de
Asociaţia EURO DELTA în parteneriat cu Consiliul Local şi Primăria Isaccea, Poliţia de
frontieră şi Grupul Şcolar „Constantin Brătescu” Isaccea, acţiune la care au participat 28 de
persoane. După ecologizarea zonei ante-menţionate, au fost plantate sade de salcie
pletoasă şi s-au eliberat în Dunăre 120 de pui de sturioni din speciile păstrugă şi cegă,
marcaţi cu cipuri, în completarea programului de populare a Dunării cu pui de sturioni.
Joi, 3 septembrie 2009 s-a organizat o acţiune la nivelul localităţii Crişan, pentru curăţarea
malurilor Dunării Vechi şi ale canalului Caraorman. Cele 19 persoane participante (agenţi
ecologi din zonă, reprezentanţi a 3 societăţi comerciale, pescari) au strâns 74 saci de
deşeuri.
Vineri, 4 septembrie 2009, a fost dedicată curăţeniei în zona localităţii Sf. Gheorghe,
malul stâng al Dunării de la km 5 până la vărsarea în Marea Neagră. Au participat 23 de
persoane (agenţi ecologi, angajaţi ai primăriei, operatori economici, voluntari) care au
adunat 45 de saci de deşeuri.
Sacii cu deşeuri strânşi în zonele Crişan şi Sf. Gheorghe au fost depozitaţi temporar în
vederea transferării şi preluării de serviciile de salubritate.
Prin Serviciul de Inspecţie şi Pază Ecologică s-au realizat acţiuni de igienizare a
traseelor turistice, au fost adunaţi circa 3550 saci de PET-uri şi alte deşeuri din material
metalic şi sticlă, care au fost depozitate în locuri special amenajate.
262

7.12. Tendinţe privind generarea deşeurilor
Tendinţele privind gestionarea deşeurilor pe teritoriul rezervaţiei urmează tendinţele
de consum şi de producţie. Odată cu creşterea nivelului de trai creşte şi cantitatea de
deşeuri menajere generată. În prezent se urmăreşte scăderea cantităţii de deşeuri.
7.12.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale
În ultimii ani se constată o tendinţă de creştere a cantităţilor de deşeuri provenite de
la populaţia ce locuieşte atât în mediul rural cât şi cel urban, în special ambalajele din
hârtie şi carton, PET-uri şi plastice uşoare, datorită faptului că produsele comercializate
sunt preambalate astfel. Totodată se constată o creştere a materialelor provenite din
demolări, reparaţii şi construcţii de locuinţe sau alte obiective.
Deşi consumatorii cunosc mai mult sau mai puţin, riscurile achiziţionării unor
produse de proastă calitate ce pot dăuna sănătăţii şi mediului, alegerea acestora este
dictată, de cele mai multe ori de criterii economice. Astfel produsele neecologice, dar
ieftine, cu timp de viaţă scurt, ajung în timp scurt deşeuri şi duc la creşteri semnificative ale
cantităţilor de deşeuri generate ce trebuiesc eliminate.
În cadrul draft -ului Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor s-a realizat
prognoza cantităţilor de deşeuri în judeţul Tulcea, pentru o perioadă de 10 ani,
parcurgându-se următoarele etape:
Identificarea principalilor factori de influenţă pentru gestionarea judeţeană a
deşeurilor;
Cuantificarea factorilor identificaţi;
Prognoza cantităţilor de deşeuri luând în considerare factorii selectaţi.
Prognoza de bază ia în considerare factorii de influenţă şi anume: evoluţia populaţiei;
evoluţia economiei; racordare la sistemele centrale de canalizare/epurare; prognoza
activităţilor de construcţii; schimbări în comportamentul consumatorilor; educaţia privind
mediul înconjurător; nivelul de trai, afluenţa şi diversitatea numărului de turişti ce vizitează
Delta Dunării.
Unul dintre obiectivele prioritare în reducerea impactului deşeurilor (în special a
deşeurilor ambalajelor de tip PET şi a plasticului uşor care constituie o sursă continuă de
poluare, în special vizuală a solului şi apelor, oferind o imagine generală foarte neplăcută
pentru turişti şi nu numai) asupra mediului este micşorarea cantităţii de deşeuri eliminate în
final prin depozitare, prin colectarea selectivă în vederea valorificării deşeurilor reciclabile.
7.12.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie
Nu este cazul
7.12.3. Îmbunataţirea calitaţii managmentului deşeurilor
Implementarea Directivelor Europene în domeniul managementului deşeurilor la
nivelul agenţilor economici cât şi la nivelul administraţiilor publice locale, va conduce la
scăderea impactului negativ pe care îl au deşeurile asupra calităţii mediului şi sănătăţii
umane.
263

Strategia Naţională de Gestionare a deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a
Deşeurilor au ca obiectiv general dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a
deşeurilor care să asigure protecţia mediului şi protecţia sănătăţii populaţiei.
Şi în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării sunt implementate directivele europene,
iar ca obiective specifice pentru gestionarea deşeurilor, amintim:
Instituirea şi îmbunătăţirea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile
la sursă;
educaţia cetăţenilor privind beneficiile colectării selective a deşeurilor reciclabile;
prevenirea depozitării necontrolate a deşeurilor;
elaborarea de materiale informative pentru o corectă eliminare a deşeurilor
menajere, atât din gospodării cât şi din sectorul comercial, instituţional, industrial
privat sau de stat, în special în ceea ce priveşte colectarea separată a diferitelor
fluxuri de deşeuri şi modalităţi de evitare a amestecării deşeurilor menajere.
Până la implementarea “Sistemului integrat de gestionare a deşeurilor în localităţile din
Delta Dunării” finanţat conform H.G. nr. 920/2007 prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării
Durabile, autorităţile publice locale vor lua măsuri de introducerea sistemului de colectare
selectivă a deşeurilor menajere provenite de la populaţie, instituţii, agenţi economici, turişti.
Pentru deşeurile biodegradabile, localnicii vor fi informaţi de modalitatea de compostare în
“spatele casei”.
CAPITOLUL 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
8.1. Introducere
Datorită riscului pe care îl reprezintă substanţele şi preparatele chimice periculoase
pentru mediu şi sănătatea umană, activităţile desfăşurate în perimetrul rezervaţiei,
presupun un interes deosebit, din partea tuturor factorilor implicaţi.
Agenţii economici trebuie să obţină documente care conţin prevederi pentru
substanţele şi preparatele chimice periculoase puse pe piaţă, comercializate sau
utilizate. Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării aprobă listele cu erbicide şi
produse fitofarmaceutice aprobate spre utilizare în perimetrul rezervaţiei.
8.2. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC)
Nu este cazul în RBDD
8.3. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)
Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, numai sunt substanţe reglementate
de Regulamentul CE nr. 2037/2002. Operatorii economici care prestează servicii pentru
completarea cu agenţi frigorifici şi/sau utilizarea de solvenţi se află în afara teritoriului
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
264

8.3.1. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul
1005/2009 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră.
8.3.2. Substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze
fluorurate cu efect de seră.
Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, numai sunt substanţe reglementate de
Regulamentul CE nr. 2037/2002. Operatorii economici care prestează servicii pentru
completarea cu agenţi frigorifici şi/sau utilizarea de solvenţi se află în afara teritoriului
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
8.4. Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide şi pentru
protecţia plantelor
Biocidele sunt substanţe chimice care ucid organisme vii şi se împart în patru grupe
principale: dezinfectante şi produse biocide generale, conservanţi, pesticide, alte produse
biocide. La nivelul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Tulcea, a fost eliberat
un permis pentru prestări servicii privind folosirea de substanţe chimice periculoase pentru
tratarea plantelor de cultură şi a dăunătorilor (grupa de toxicitate I-IV).
8.5. Poluanţii organici persistenţi
Nu este cazul în RBDD
8.6. Metalele grele – mercur, nichel
Nu este cazul în RBDD
8.7. Introducerea pe piaţă a detergenţilor
Nu este cazul în RBDD
8.8. Prevenirea, reducerea şi controlul poluarii mediului cu azbest
Nu este cazul în RBDD
8.9. Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, valuarea, autorizarea şi
restricţionarea substanţelor chimice - REACH
CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA
Pe teritoriul RBDD, funcţionează o staţie pentru măsurarea radioactivităţii
(Sf.Gheorghe), staţie aflată în coordonarea APM Tulcea.
265

CAPITOLUL 10. MEDIUL URBAN
10.1. Aşezări urbane
Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializare, modernizare şi
dezvoltare şi se referă la procentul dintre numărul locuitorilor care trăiesc la oraş şi
populaţia dintr-un anumit areal. Rata de urbanizare se referă la procentul anual de creştere
a populaţiei în zonele urbane. Dezvoltarea unui sistem urban este influenţată de aplicarea
unui management adecvat axat pe patru direcţii principale:
- dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului la aceasta;
- asigurarea accesului la locuinţe;
- protecţia mediului ambiant;
- diminuarea sărăciei.
În perimetrul RBDD există un singur oraş, Sulina cu un număr de 4391 de locuitori.
10.1.1. Amenajarea teritorială
Amenajarea teritoriului este expresia spaţială a patru tipuri de politici: economice,
sociale, ecologice şi culturale. Amenajarea teritoriului şi urbanismul reprezintă un
ansamblu de activităţi complexe care au drept scop organizarea fizică a spaţiului.
În perimetrul RBDD, toate comunele au Planuri de Urbanism Genaral (PUG) aprobate
care includ obiectivele principale ale amenajării teritoriale.
Aceste obiective sunt:
- Dezvoltarea economică şi socială echilibrată a comunelor şi localităţilor;
- Îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţii umane;
- Utilizarea raţională a terenului;
- Conservarea tradiţiilor arhitecturale şi culturale locale.
- Dezvoltarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului.
- Protejarea unor teritorii sensibile din punct de vedere ecologic.
- Evitarea riscurilor naturale şi prevenirea efectelor unor catastrofe.
10.1.1.1. Procesul de urbanizare
Dezvoltarea unui sistem urban este influenţată de aplicarea unui sistem de
management adecvat axat pe următoarele ţinte principale:
- Îmbunătăţitea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea
accesului la servicii publice şi locuinţe;
- Utilizarea eficientă a terenurilor, în concordanţă cu planul de urbanizare;
- Extinderea controlată a zonelor construite;
- Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural;
- Protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.
Urbanizarea poate fi privită ca un proces global care implică transformări economice,
sociale, compotamentale, determinând modificări ale cadrului natural şi construit, ale
modului de utilizare a terenurilor.
Totodată urbanizarea, definită ca fenomen de creştere accelerată a populaţiei urbane,de
apariţia de noi oraşe şi de extindere în teritoriu a celor existente presupune şi necesită
dezvoltarea unor facilităţi semnificative şi din punct de vedere al sănătăţii şi igienei
mediului:
266

- Alimentarea centralizată cu apă potabilă;
- Racordarea la reţeaua de canalizare şi epurarea apelor uzate menajere;
- Colectarea organizată a deşeurilor.
În perimetrul RBDD nu sunt aglomerări urbane. În jurul RBDD există un număr de localităţi
rurale şi urbane (Isaccea, Babadag) şi Municipiul Tulcea însumând o populaţie de peste
150.000 locuitori.
10.1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidenţiale
În perimetrul RBDD se constată în ultimii ani o dezvoltare a unor zone rezidenţiale
în localităţile Crişan, Mila 23 Sfântu-Gheorghe, Sulina. Construirea zonelor rezidenţiale
continuă dar presupune acţiuni ferme din partea consiliilor locale precum şi a tuturor
instituţiilor responsabile, astfel:
- Îmbunătaţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii si energie;
- Dezvoltarea si îmbunatăţirea serviciilor publice;
- Protecţia mediului si dezvoltarea durabilă;
- Dezvoltarea turismului;
- Dezvoltarea economică;
- Dezvoltarea resurselor umane, creşterea ratei de ocupare;
- Atragerea de noi investiţii si creşterea accesului la resurse.
10.1.1.3. Concentrările urbane
Aglomeraţia urbană este forma cea mai dezvoltată şi dinamică a oraşului modern,
efect al dinamismului economiei şi expansiunii în teritoriu a procesului de urbanizare.
În perimetrul RBDD nu sunt aglomerări urbane.
10.1.1.4. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement
Scopul principal al amenajării spaţiilor verzi îl constituie ameliorarea stării mediului şi
armonizarea peisajelor modificate sau amenajate cu cele naturale, asigurând condiţiile
ambientale optime desfăşurării activităţilor sociale.
Parcuri
Parcurile cuprind în perimetrul lor plantaţii de arbori şi arbuşti, gazon şi specii de
plante decorative şi se constituie ca zone pentru odihnă şi recreere, pentru organizarea de
manifestări culturale, sportive,etc.
În mediul urban suprafeţele spaţiilor verzi sunt mici, însă această deficienţă este
compensată prin întinderile mari de ape aflate în vecinătatea localităţilor din Delta Dunării
(lacuri, gârle, canale. etc.) şi cele de uscat (grinduri, plaje, ostroave, etc.) ce au un imens
potenţial peisagistic şi recreativ. În localităţile din perimetrul RBDD suprafaţa ocupată de
parcuri este foarte mică, astfel că la nivelul anului 2009 suprafaţa totală a spaţiilor verzi din
oraşul Sulina a fost de 4200 mp. iar primăria oraşului a alocat fonduri pentru întreţinerea
corespunzătoare a acestora. În localitatea Sf. Gheorghe, suprafaţa totală a spaţiilor verzi şi
a zonelor de agrement de 7314 mp. este organizată în parc public (314 mp.), parc civic
(980 mp.), parc pentru copii (420 mp.) teren pentru piaţă (1500 mp.), teren pentru sport
(4100 mp.).
De asemenea în localitatea Chilia Veche a fost amenajat un parc pentru copii în suprafaţă
totală de 400 mp.
Totodată trebuie amintit parcul dendrologic de la Maliuc în suprafaţă de 4000 mp.
267

Scuaruri
Unele din cele mai importante elemente din cadrul designului unui oraş sunt
scuarurile şi pieţele publice. Acestea creează spaţiul ambiental al unei clădiri importante.
De aceea arhitectura unei clădiri şi a unor grupuri de clădiri este de multe ori în comunicare
cu amenajarea spaţiilor din jur a scuarurilor şi a pieţelor.
În localităţile din perimetrul RBDD acţiunea de amenajare a scuarurilor este abia la
început. Realizarea unor astfel de spaţii verzi având suprafeţe mici este în atenţia
consiliilor locale în perioada următoare.
10.2. Zgomot
Cadrul legislativ general în domeniul zgomotului este asigurat de acte normative
care reglementează zgomotul ambiental şi care cuprinde dispoziţii referitoare la obligaţia
persoanelor fizice şi juridice de a lua măsuri specifice pentru izolarea şi protecţia fonică a
surselor generatoare de zgomot şi vibraţii şi la atribuţiile şi răspunderile autorităţilor privind
controlul surselor de poluare şi protecţia sănătăţii populaţiei. Actele normative
reglementează zgomotul ambiental în timp ce directivele din aquis-ul comunitar de mediu
se referă la controlul zgomotului la sursă. Domeniul de acţiune în ceea ce priveşte
supravegherea calităţii mediului din punct de vedere al surselor de zgomot în perimetrul
RBDD, cuprinde aspecte privind :
- Zgomotul produs de nave şi ambarcaţiuni cu motor;
- Zgomotul produs de diverse echipamente;
- Zgomotul produs de aparatura electrocasnică.
10.2.1. Hărţi strategice de zgomot
ARBDD nu deţine astfel de hărţi.
10.2.2. Măsurători de zgomot pe anul 2009.
În perimetrul RBDD nu s-au efectuat măsurători privind aspectele menţionate şi nu
au existat sesizări ale populaţiei locale privind abaterile de la normele de zgomot.
10.3. Mediu şi sănătate
Conservarea mediului înconjurător reprezintă un ansamblu de măsuri ce trebuie
luate pentru prevenirea şi înlăturarea poluării, a diminuării efectelor ei asupra mediului prin
folosirea celor mai potrivite tehnologii nepoluante, prin acţiuni care să limiteze efectele
distrugătoare.
În cadrul interacţiunii dintre om şi mediul său ambiant, acesta exercită asupra omului
influenţe multiple, cea mai importantă fiind acţiunea asupra sănătăţii. Din acest punct de
vedere se ştie că mediul conţine factori care au o acţiune favorabilă asupra sănătăţii,
cunoscuţi sub numele de factori sanogeni. Mediul conţine însă şi factori care au o acţiune
nefavorabilă asupra sănătăţii determinând înrăutăţirea sau pierderea acesteia, denumiţi
factori patogeni. Efectele acute au fost primele asupra cărora s-au făcut observaţii şi
cercetări privind influenţa poluării mediului aspra sănătăţii populaţiei ele se datorează unor
concentraţii deosebit de mari ale poluanţilor din mediu care au repercursiuni puternice sau
268

utale asupra organismului uman. Efectele cronice reprezintă formele de manifestare cele
mai frecvente ale acţiunii poluării mediului asupra sănătăţii populaţiei. În mod obişnuit,
diverşii poluanţi existenţi în mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte
acute, dar prezenţa lor continuă, chiar în concentraţii mai scăzute nu este lipsită de efecte
nedorite.
10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate
În trecut se credea că atmosfera este extrem de vastă, substanţele emise putând fi
difuzate rapid, efectul lor fiind minim. Astăzi poluarea aerului a devenit o problemă foarte
importantă care afectează toate ecosistemele, neţinând seama de nici o frontieră. Industria
metalurgică şi alte activităţi industriale produc o cantitate mare de plumb, zinc sau alte
metale toxice care sunt eliminate în atmosferă. Ozonul şi smogul sunt de asemenea
substanţe foarte periculoase pentru oamenii şi animalele care le-ar inhala, aşadar controlul
poluării ar aduce beneficii directe oamenilor şi diversităţii biologice.
Nivelul de poluare a aerului este influenţat de densitatea populaţiei şi de rata de
industrializare. Speranţele în privinţa controlului poluării aerului în viitor depind de
reducerea emisiilor la automobile, dezvoltarea unor sisteme de transport controlat al
mărfurilor, eficientizarea filtrelor care să reducă emisiile industriale,etc. În perimetrul
RBDD, cea mai importantă sursă perturbatoare care contribuie la determinarea efectului de
seră este dioxidul de carbon produs de circulaţia navelor fluviale în trafic şi a navelor
maritime în tranzit. În ceea ce priveşte problema emisiilor de particole fine pe teritoriul
RBDD menţionăm faptul că pe teritoriul rezervaţiei nu sunt unităţi industriale cu potenţial de
poluare cu astfel de particole.
10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate
Ca şi aerul, apa este un factor indispensabil vieţii. În condiţiile poluării mediului,
calitatea apei folosită de populaţie poate constitui un important factor de îmbolnăvire:
- Boli infecţioase produse prin apa poluată (boli bacteriene, boli virotice, boli
parazitare)
- Boli neinfecţioase produse prin apa poluată (inoxicaţia cu nitraţi, cu plumb sau cu
mercur).
Poluarea mediului poate conduce la poluarea apei prin ploaia acidă care schimbă phul
solului şi al apelor. Aciditatea are influenţe negative asupra plantelor şi animalelor, astfel
dacă aciditatea apelor creşte multe animale subacvatice mor; multe specii de amfibieni
depind de apă iar scăderea calităţii apei are corespondenţă directă în creşterea mortalităţii
ouălelor şi larvelor sau indirect determinând apariţia unor boli la care organismele nu mai
răspund imunitar.Toate acestea au repercursiuni asupra sănătăţii populaţiei care trăieşte în
aceste areale. Folosirea apei direct din Dunăre pentru consum menajer,în condiţiile în
care, calitatea apei s-a deteriorat mult faţă de perioada de referinţă 1950-1960, constituie
un mare risc pentru populaţia din Delta Dunării. Este important de subliniat că pericolul
mare îl reprezintă în continuare lipsa unităţilor de preparare a apei potabile în multe
localităţi ceea ce face ca, în continuare, un număr însemnat de locuitori, circa 25%, să nu
beneficieze de condiţii optime de alimentare cu apă potabilă. Totuşi având în vedere faptul
că în perimetrul RBDD nu sunt surse majore de poluare a apei, apreciem că nu se poate
vorbi de un impact negativ asupra stării de sănătate a populaţiei. Monitorizarea calităţii
apei este importantă pentru diminuarea efectelor unor fenomene de poluare accidentală
269

sau pentru stabilirea măsurilor de prevenire a evoluţiei necorespunzătoare a unor
parametri de calitate.
10.3.3. Efectele gestionării deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a
populaţiei
Gestionarea actuală a deşeurilor în localităţile din perimetrul RBDD generează un
impact negativ asupra factorilor de mediu iar prezenţa deşeurilor menajere şi industriale
constituie factori de risc pentru sănătate şi mediu. Actualele practici de
colectare/transport/depozitare a deşeurilor sunt necorespunzătoare, generând un impact
negativ asupra factorilor de mediu, facilitând înmulţirea agenţilor patogeni. Ca urmare a
lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri sunt considerate surse
de risc pentu mediu şi sănătatea publică. Principalele forme de impact şi risc determinate
de activităţile de gestionare, respectiv de depozitare sunt:
- poluarea aerului;
- participarea la generarea efectului de seră;
- poluarea apelor subterane şi de suprafaţă;
- modificări de peisaj şi disconfort vizual;
- scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri.
Analiza situaţiei salubrităţii localităţilor din mediul urban şi rural din RBDD a scos în
evidenţă următoarele aspecte:
- la nivelul gropilor de depozitare, deşeurile sunt depozitate direct pe sol;
- depozitele (gropile) de deşeuri sunt neâmprejmuite şi nu se efectuează la nivelul
acestora acţiuni de combatere a insectelor şi a rozătoarelor;
- lipsa reţelei de canalizare pentru apele uzate;
- nu se efectuează spălarea şi dezinfecţia mijloacelor de transport şi a recipienţilor
de precolectare a rezidurilor la nivelul rampelor;
- la nivelul localităţilor nu există platforme de gunoi betonate şi racordate la reţeaua
de apă şi canalizare, pubelele fiind amplasate în locuri improvizate.
Un alt aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile sunt depozitate împreună cu
cele nereciclabile fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic,
recuperarea lor fiind dificilă.
10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei
Potrivit cercetărilor efectuate de oamenii de ştiinţă, zgomotul poate reduce calitatea
vieţii şi constituie un impact negativ asupra sănătăţii oamenilor. El este cel mai răspândit
rezultat nedorit al progresului tehnic, al civilizaţiei. Cea mai gravă boală produsă de poluare
fonică este pierderea auzului. Chiar şi la nivele la care nu există pericolul pierderii auzului,
poluarea fonică produce probleme. Zgomotul face comunicarea între oameni dificilă şi
reduce capacitatea de concentrare .
În general se poate discuta despre o extindere a poluării sonore la nivelul global al
mediului ambiant. În mod practic se consideră că limita de suportabilitate la zgomot pentru
om este de 65 decibeli. S-a admis că valoarea de 80 decibeli reprezintă pragul la care
intensitatea sunetului devine nocivă. În anul 2009, în perimetrul RBDD nu s-au înregistrat
fenomene majore de poluare prin zgomot. Principala sursă a unei astfel de poluări o
constituie traficul naval motorizat. Nu au fost efectuate determinări privind efectele poluării
270

sonore asupra stării de sănătate a populaţiei locale şi nu au existat sesizări ale populaţiei
locale în ceea ce priveşte abaterea de la normele de zgomot.
10.4. Obiective şi măsuri
10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului
Principalele surse de poluare a aerului in perimetrul RBDD sunt reprezentate de
unităţile industriale situate pe platforma vestică a municipiului Tulcea (Feral,
Alum,Tremag), ca surse externe, iar din interior de traficul navelor fluviale şi tranzitul
maritim pe teritoriul RBDD. Obiectivele şi măsurile pentru prevenirea şi combaterea
impactului negativ al acestor surse asupra calităţii aerului sunt:
- îmbunătăţirea mijloacelor pentru realizarea unui monitoring performant;
- diminuarea emisiilor de gaze şi pulberi în aer cu ajutorul filtrelor cât şi a unor
tehnologii moderne aplicate în industrie;
- dotarea echipamentelor industriale poluante cu instalaţii de reţinere (filtre) şi
neutralizarea poluanţilor atmosferici;
- plantarea unor zone verzi de protecţie;
- protejarea pădurilor;
- extinderea şi protejarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a gardurilor vii etc.
- construirea de vehicule cât mai puţin poluante.
10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei
Scăderea calităţii apei se datorează:
- apelor reziduale industriale;
- apelor menajere;
- diferitelor substanţe folosite în agricultură;
- îmbogăţirii cu substanţe organice ca urmare a depozitării de deşeuri şi resturi
menajere.
bazine speciale de colectare a deşeurilor şi rezidurilor, pentru a împiedica deversarea
directă a acestora în apele de suprafaţă;
- epurarea apelor reziduale cu ajutorul filtrelor sau a unor substanţe chimice.
- controlul poluării industriale şi a substanţelor chimice utilizate în procesele
industriale.
10.4.3.Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale
În gestionarea deşeurilor sunt necesare schimbări radicale constând în adoptarea
unor măsuri specifice, adecvate fiecărei forme de eliminare a deşeurilor în mediu.
Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitoring a factorilor de
mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor. Prin depozitare se pierde o mare parte a
potenţialului util din deşeuri datorită faptului că acestea sunt colectate şi eliminate în mod
neselectiv. În acest sens se impune luarea unor măsuri în concordanţă cu normele
europene, astfel:
- amplasarea de containere în scopul colectării selective a deşeurilor în cât mai
multe zone din localităţile RBDD.
271

- amenajarea corespunzătoare a depozitelor existente (Tulcea, Sulina) pentru
protecţia mediului, astfel încât acestea să nu conducă la poluarea apelor şi solului din
zonele respective.
- amplasarea depozitelor autorizate în locuri special amenajate la distanţe bine
calculate faţă de aşezările omeneşti, apele de suprafaţă, zone de agrement,etc.
- operarea corectă a depozitelor actuale, acoperirea periodică cu materiale inerte în
vederea prevenirii incendiilor, a răspândirii mirosurilor neplăcute, împrejmuirea acestor
depozite şi amplasarea de panouri de avertizare.
- măsuri ferme împotriva tuturor celor care nu respectă legislaţia privind depozitarea
deşeurilor în spaţii special amenajate punând în pericol habitatele de păsări protejate (zona
de protecţie integrală Sărături-Murighiol)
- amenajarea şi întreţinerea malurilor fluviului Dunărea, canalelor şi luciilor de apă
din perimetrul fiecărei localităţi.
- depozitarea deşeurilor menajere în mod controlat.
- colectarea rezidurilor menajere în recipiente speciale, pe sortimente (sticlă, metal,
hârtie, material plastic etc.) şi reciclarea acestora.
- măsuri de informare şi sensibilizare a populaţiei privind colectarea şi depozitarea
deşeurilor asfel încât să fie cunoscute metodele simple de compostare în gospodărie,
scopul fiind acela de a se reduce cantităţile de deşeuri biodegradabile.
De asemenea în toate localităţile din perimetrul RBDD în activitatea de colectare şi
gestionare a deşeurilor se impun măsuri tehnico-juridice, adaptarea şi aplicarea celor mai
curate tehnologii, construirea şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare, organizarea şi
dotarea corespunzătoare a operatorilor de salubritate, etc.
10.4.4. Obiective privind reducerea zgomotului
Poluarea sonoră poate fi generată de surse naturale şi surse artificiale.Sursele
artificiale de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot în mediul ambiant ca: zgomotul
produs de diferite instalaţii industriale, echipamente, claxoanele, zgomotul produs de
traficul auto, naval, aerian, lucrări în construcţii, aparate casnice, aparate audio-video,
oameni, etc. Pentru reducerea poluării fonice există metode variate ce ţin de autorităţile
locale chiar de fiecare cetăţean în parte sau de instituţiile specializate:
- plantarea perdelelor forestiere de protecţie pe marginea drumurilor, şoselelor, mai
ales în zonele cu niveluri fonice ridicate;
- întreţinerea perdelelor forestiere existente deoarece au capacitatea de a reduce
zgomotul cu circa 10 decibeli;
- devierea circulaţiei în anumite zone;
- interzicerea claxonării în unele zone populate;
- proiectarea maşinilor, agregatelor,vehiculelor cu un efect sonor redus.
În concluzie nu se poate afirma că există o situaţie dificilă privind poluarea sonoră în
perimetrul RBDD.Totuşi este necesar să se acorde o atenţie deosebită din acest punct de
vedere, în special în vecinătatea zonelor cu regim de protecţie integrală, prin luarea unor
măsuri care să conducă la reducerea nivelului de zgomot produs de sursele artificiale.
10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi
Având în vedere suprafeţele reduse de spaţii verzi din localităţile urbane dar şi în
cele rurale sunt necesare măsuri ferme pentru amenajarea de noi spaţii verzi în toate
272

localităţile din RBDD. Mărirea suprafeţelor ocupate cu spaţii verzi, construirea de perdele
forestiere de protecţie dar şi întreţinerea celor existente trebuie să fie o preocupare
permanentă a consiliilor locale din localităţile RBDD. Acest lucru ar avea o influenţă
benefică asupra mediului înconjurător şi implicit asupra populaţiei. Pentru punerea pe lista
de priorităţi a acestor obiective un rol important poate să-l aibă atât şcoala cât şi populaţia
din fiecare localitate prin sensibilizarea factorilor de decizie.
În scopul creşterii suprafeţelor ocupate cu spaţii verzi în localităţile din perimetrul RBDD se
va acţiona în următoarele direcţii:
- Reabilitarea spaţiilor verzi existente şi reamenajarea prin înlocuirea cu specii valoroase
din punct de vedere estetic.
- Plantări de arbori ca perdele de protecţie pentru zonele rezidenţiale.
- Proiectarea şi amenajarea de noi spaţii verzi integrate în PUG.
- Amenajări de noi spaţii verzi.
- Reamenajarea şi modernizarea parcurilor.
- Plantări de arbori pentru prevenirea inundaţiilor.
CAPITOLUL 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
11.1. Agricultura
11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul
Agricultura este una din activităţile de bază ale populaţiei locale. Fondul funciar
agricol are un total de 61.453 ha, din care:arabil - 38.797 ha; pajisti - 22.546 ha; vii şi livezi
- 110 ha.
Fig. 11.1.1. Fondul funciar din RBDD
Fondul funciar agricol
arabil
pajisti
vii şi livezi
Ecosistemele agricole din RBDD însumează o suprafaţă de 61.453 ha,
reprezentând 12,9% din teritoriul acesteia. Ecosistemele sunt concentrate în zona
economică a deltei fluviatile, mai evoluată sub aspect morfologic şi pedologic.
273

Agroecosistemele din delta maritimă sunt reduse ca suprafaţă dar şi ca potenţial
agroproductiv.
Ca structură de folosinţă a terenurilor agricole, cea mai mare pondere o are terenul
arabil (63%), urmat de pajişti naturale (36,7%). Viile şi livezile ocupă suprafeţe
nesemnificative pe loturile private ale locuitorilor.
În economia agricolă a RBDD o caracteristică a terenurilor agricole, care determină modul
lor de folosinţă şi care a influenţat în mare măsură activităţile tradiţionale ale locuitorilor
este aceea că ele se găsesc în proporţie de peste 64% în incinte îndiguite şi desecate
(poldere), iar restul - preponderent pajişti naturale, sunt situate pe grindurile continentale
(circa 2.560 ha), grindurile de mal ale reţelei hidrografice interioare, grindurile fluvio-marine
şi şesul deltaic, în regim liber de inundaţie.
Agricultura se desfăşoară în sistem privat şi cuprinde două activităţi majore: cultivarea
cerealelor şi a altor plante, şi creşterea animalelor.
Practicarea agriculturii presupune introducerea în mediu a multor substanţe care pot
afecta atât ecosistemul antropic unde se desfăşoară activitatea cât şi ecosistemele
adiacente. Protecţia resurselor de sol constituie o problema ecologică importantă. Solurile
reprezintă una din cele mai importante resurse naturale. Utilizarea durabilă a resurselor
naturale reprezintă una din priorităţile de bază ale României. Activităţile din sectorul agricol
se realizează cu respectarea Codului Bunelor Practici Agricole, care a fost elaborat
conform Conţinutului - Cadru din Anexa 3 a Hotărârii nr. 964 din 13 octombrie 2000 privind
aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi
din surse agricole. Au fost accesate fonduri europene pentru modernizarea exploataţiilor
agricole. A fost realizat inventarul terenurilor care necesită acţiuni de reconstrucţie
ecologică.
Activitatea agricolă se desfăşoară în baza autorizaţiilor de mediu pentru terenurile din
categoria “terenuri agricole” şi în baza permiselor de practicare a agriculturii pe terenurile
ieşite temporar de sub ape.
În condiţiile unui management bun, ecosistemele agricole din delta fluviatilă pot
avea o mare capacitate de producţie pentru cereale păioase, porumb, legume, cartofi, soia
şi plante furajere.
În ceea ce priveşte utilizarea OMG (organisme modificate genetic) la nivelul anului 2009 nu
a fost identificat nici un agent economic utilizator de OMG-uri.
Conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Tulcea,
din suprafaţa totală de 38.797 ha de teren arabil cuprinsă în perimetrul RBDD, în anul 2009
au fost cultivate 32.265 ha (83%). Anul 2009 a fost un an destul de bun pentru agricultură.
Ponderea a deţinut-o cultura de grâu. Campania de recoltare a păioaselor s-a desfăţurat
bine, iar producţiile realizate au fost bune. Utilizarea solului în agricultură s-a axat pe
producţia vegetală în scop alimentar şi furajer. În anul 2009 a fost cultivată o suprafaţă de
32.265 ha având următoarea structură de culturi:
- cereale păioase 17.179 ha (53,3%);
- porumb 1800 ha ( 5,57%);
- floarea soarelui 6751 ha (20,92%);
- plante leguminoase (soia, fasole, mazăre) 135 ha ( 0,4 %);
- alte culturi (rapita, coriandru,canepa, legume, cartofi, pepeni) 3500 ha (10,8%);
- plante de nutreţ 2900 ha (9 %);
274

Fig. 11.1.2. Structura culturilor agricole din RBDD în anul 2009
11.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi
perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol
11.1.2.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate
În anul 2009 au fost executate lucrări de igienizare, curăţire şi rărire pe o suprafaţă
forestieră de 277 ha. În perioada analizată nu au fost scoase din fondul forestier suprafeţe
împădurite.
Suprafeţe împădurite în anul 2009:
Total:
- 309 ha
Din care - integrale
- 139 ha
- completări/refaceri - 170 ha
11.1.2.2. Evoluţia şeptelului
Nivelul de precipitaţii din anul trecut, mai mare decât în anii anteriori, a avut influenţă
pozitivă asupra pajistilor, a crescut producţia de biomasă. Nivelul ridicat al apei din
primăvară şi inundarea suprafeţelor, fac dificilă valorificarea pajistilor din perimerul RBDD.
275

Figura 11.1.2.2.1. Vite păscând
În anul 2009 s-au înregistrat creşteri ale efectivelor de animale comparativ cu anul
2008 (Tabelul 12.1.2.4.).
Tabelul 11.1.2.2. Situaţia efectivelor de animale în anul 2009, comparativ cu anii
anteriori se prezintă astfel:
Evoluţi
Nr.
crt.
Categorii
de
animale
Efective (nr. de capete)
e
2009
faţă de
2008
2004 2005 2006 2007 2008 2009 %
1. Bovine 12.418 13.131 15.816 13.595 14.236 14.805 4
total
2. Ovine 86.241 102.587 95.885 66.746 114.437 171.655 50
total
3. Caprine 13.694 5.094 6.808 6.541 6.671 2
4. Porcine 16.136 16.053 9.711 4.846 5.365 5.847 9
5. Păsări 306.870 293.691 138.049 81.509 90.252 99.277 10
total
6. Cabaline 4.948 5.236 5.626 4.081 7.300 10.585 45
276

Figura 11.1.2.2.2. Porci păscând liber
11.1.2.3. Agricultura ecologică
Prin însăşi definiţia ei, agricultura ecologică se deosebeşte fundamental de
agricultura convenţională. Modalitatea de obţinere a produselor ecologice este
reglementată prin reguli şi principii de producţie stricte, care încep cu calitatea solului şi se
încheie cu caracteristicile produsului final. Prin aplicarea acestui sistem de agricultură se
produc alimente mai potrivite metabolismului organismului uman, şi se respectă şi
principiile dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului. Certificatul de produs ecologic se
eliberează numai în urma controlării întregului proces de obţinere a acelui produs, de
organisme de inspecţie şi certificare.
Sistemul de agricultură practicat anterior a asigurat obţinerea de producţii agricole
ce au rezolvat atât problema hranei populaţiei, cât şi livrarea unor cantităţi de produse, dar
a adus şi prejudicii mediului şi solului în incintele îndiguite şi cultivate (distrugerea florei,
distrugerea pădurilor şi a zonelor acoperite cu stuf, transformarea incintelor în ogoare
întinse deschise vânturilor uscate vara şi viscolelor iarna, eroziunea eoliană a solului,
poluarea solurilor, scăderea fertilităţii).
Producţia agricolă este orientată spre extinderea a două preocupări cu multiple avantaje:
nepoluante şi eficiente economic.
Soluţiile concretizate care parţial se aplică, dar care ar trebui aplicate pe toate
suprafeţele ce se cultivă sunt:
- rotaţia culturilor care elimină problemele legate de boli, dăunători, buruieni şi
contribuie la menţinerea fertilităţii solului;
- metode de combatere integrală a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor cu utilizarea
unor cantităţi mici de substanţe chimice nepoluante şi biodegradabile;
- culturi cu soiuri şi hibrizi de plante adaptate condiţiilor pedologice din RBDD;
- tehnologii nepoluante de cultură;
- executarea lucrărilor în perioadele optime şi cu respectarea normelor tehnice
funcţie de tipul de sol şi de cultură;
277

- măsuri agro-fitotehnice pentru refacerea potenţialului de producţie al solurilor
organice degradate prin ardere.
Rezultatele cercetărilor efectuate în cadrul INCDDD asigură soluţii proprii agriculturii
durabile, care aplicate permit să se asigure condiţii pentru ca în viitor să se aplice integral
principiile acestui concept.
Agricultorii de subzistenţă, care produc cantităţi mici în gospodării fără să
folosească produse chimice, nu au produsele etichetate ecologic. Agricultura ecologică
este abordată în incinta agricolă Carasuhat de două societăţi. O societate a obţinut
certificatul de “fermă ecologică”. Pentru cultura cerealelor şi întreţinerea acestora
societatea foloseşte numai produse certificate ecologic. Din suprafata de teren arabil al
fermei, 26 ha (7%) nu au fost lucrate fiind destinate pentru protectia biodiversitatii – cerinta
a UE pentru produsele ecologice certificate BIO-SUISSE. Necesarul de apa pentru plante
a fost asigurat de precipitatii initial, apoi din Dunare în baza contractului cu SGA. A doua
societate urmeaza demersurile necesare pentru obtinerea certificării de agricultura
ecologica.
11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului
Nu au fost evidenţiate fenomene majore de impact asupra solului, datorate activităţii
din agricultură.
Fenomenul de salinizare specific unor soluri ca cele din deltă, nu se face simţit
decât pe suprafeţe mici şi pe ansamblu nu se pune problema creşterii conţinutului de săruri
datorită supradesecării incintelor.
Creşterea animalelor se face în sistem extensiv, taurinele şi ovinele fiind ţinute
aproape întregul an pe păşuni, în totală neconcordanţă cu resursele de bază furajeră.
Păşunile naturale deşi au o pondere însemnată în structura terenului agricol, sunt de mică
productivitate, unele inundabile, altele salinizate şi nu asigură decât un procent relativ mic
din necesarul de masă verde pentru efectivele de taurine, ovine şi cabaline existente.
Nivelul ridicat al precipitaţiilor şi fenomenul de inundare a suprafeţelor din anul 2009 au
mărit productivitatea păşunilor dar a crescut şi procentul densităţii plantelor hidrofile în
detrimentul plantelor mezoxerofile şi xerofile. De aceea presiunea de păşunat este mare,
iar în unele zone populaţia îşi dispută zonele de păşunat sau solicită păşuni în zone cu altă
categorie de folosinţă.
11.1.4. Utilizarea durabilă a solului
Valorificarea durabilă a solului a fost respectată prin neutilizarea de produse chimice
interzise şi prin utilizarea minimă a celor aprobate de ARBDD. Menţionăm că producţia
vegetală furajeră a fost realizată şi în anul 2009 fără a se utiliza produse chimice.
Necesarul de apa pentru plante a fost asigurat de precipitatii dar şi de folosirea
echipamentelor de irigaţii, desigur acolo unde există echipamente şi posibilităţi financiare.
Conform informaţiilor DADR, în anul 2009 s-au irigat cca. 5.000 ha.
Utilizarea durabilă a solului constituie o preocupare permanentă pentru ARBDD,
solicitând celor care utilizează resursele de sol din RBDD să aplice recomandările
elaborate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea pentru
diferite activităţi desfăşurate în RBDD:
Agricultură. Realizarea unor structuri de culturi ce permit rotaţii încadrate în
asolamente specifice, respectarea de tehnologii nepoluante pentru cultura plantelor,
278

utilizarea de substanţe fitofarmaceutice şi erbicide nepoluante, avizate pentru folosire în
RBDD, în combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor din culturi, repartizarea animalelor
la păşunat funcţie de capacitatea de suport a pajiştilor.
Piscicultură. Inundarea eleşteelor folosite pentru piscicultură la cotele stabilite prin
tehnologii, menţinerea pe uscat şi cultivarea o perioadă de 4 – 5 ani a o parte din eleşteele
cu soluri compactate, menţinerea pe uscat a unor eleştee abandonate şi înmlăştinite,
trecerea în regim liber de inundaţie a unor eleştee amenajate pe soluri cu conţinut ridicat
de sulfuri şi materie organică.
Silvicultură. Executarea lucrărilor de împădurire numai în condiţii de umiditate
normală a solului, combaterea insectelor dăunătoare numai cu insecticide avizate pentru
utilizare în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Recoltarea Stufului. Recoltarea şi transportul stufului numai în perioade de îngheţ,
când solul nu este în pericol ridicat de degradare prin treceri repetate cu utilajele utilizate.
11.2. Capacitatea de pescuit
Nu e cazul
11.3. Acvacultura
Nu e cazul
11.4. Industria
11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului
Majoritatea unităţilor industriale sunt concentrate în localităţile urbane din zona
limitrofă a deltei propriu-zise. În perimetrul RBDD există şi unităţi de industrializare a
peştelui. Pentru diminuarea impactului asupra mediului unităţile de producţie, încă din faza
de proiectare au luat măsurile necesare pentru epurarea apelor uzate şi pentru o
gestionare ecologică a deşeurilor. Astfel industria se dezvoltă pe baza exploatării şi
valorificării resurselor naturale, în primul rând a resurselor piscicole, agricole (legumicole,
cerealiere, animaliere etc.) şi stuficole.
Între resursele specifice, peştele şi stuful prezintă cea mai mare însemnătate, atât
pe plan local pentru economia arealului deltaic, cât şi în funcţionarea unor ramuri
industriale de interes naţional. Acestor resurse li se alătură, în proporţii mai mici, lemnul de
esenţe moi (salcie şi plop), resurse agricole, vânatul, precum şi activitatea de turism.
Amplasarea unităţilor cu activitate industrială este strâns legată şi condiţionată de existenţa
resurselor de sol şi subsol ce constituie materia primă pentru ramurile industriale
respective, ca şi de căile de transport (fluviale, maritime, terestre), de potenţialul uman al
regiunii, gradul de urbanizare şi de tradiţia meşteşugărească.
În perimetrul RBDD funcţionează câteva unităţi economice ce reprezintă industria
alimentară: ateliere de reparaţii, puncte de colectare peşte, centre de panificaţie la Crişan
şi Sulina.
La Şantierul Naval din Sulina se efectuează reparaţii de nave. Şantierul este
autorizat cu program de conformare. Clădirile aflate în conservare au fos reabilitate.
279

Şantierul este dotat cu separator de produse petroliere care colectează şi apele pluviale
care spală platforma.
La Jurilovca sunt 2 fabrici de prelucrare peşte conserve şi semiconserve realizate
din fonduri SAPARD. Ambele sunt autorizate, respectă normele europene; apele uzate
sunt evacuate după tratare în staţia de epurare.
11.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea
şi controlul poluării industriale
Nu e cazul în RBDD
11.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în sectorul prevenirii, ameliorării şi reducerii
poluării industriale
Stabilirea condiţiilor din autorizaţiile integrate de mediu pe baza prevederilor Directivei
IPPC.
În domeniul de aplicabilitate a Directivei 96/61/CE a Consiliului privind prevenirea şi
controlul integrat al poluării (IPPC) sunt instalaţiile mari de ardere cu putere termica > 50
MW.
Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinţă BREF/BAT
În cadrul directivei IPPC cu privire la prevenirea şi controlul integrat al poluării,
numeroase activităţi industriale vor fi autorizate să aplice „cele mai bune tehnici
disponibile” (BAT- best available techniques).
11.5. Turismul
11.5.1. Potenţialul turistic al regiunii (elemente turistice naturale)
Statutul Deltei dunării de arie protejată a determinat un proces de reorganizare a
turismului ce se desfăşoară pe acest teritoriu în contextul valorificării durabile a resurselor
naturale şi în special a resursei peisagistice cu impact minim asupra integrităţii
ecosistemelor naturale.
Activitatea de turism desfăşurată în RBDD nu este pe masura potenţialului deosebit
de ridicat al zonei.Pe lânga datele oficiale luate în considerare în aprecierea fenomenului
turistic din RBDD trebuie menţionat şi fenomenul turismului neorganizat prin agenţi
economici autorizaţi, acest fenomen cunoscând în anul 2009 o uşoară descreştere faţă de
anul 2008 în special în localităţile cu potenţial turistic ridicat: Sf.Gheorghe, Sulina,
Crişan, Mila 23.
Valorile naturale şi culturale ale Deltei Dunării constituie ceea ce se poate numi
generic resurse estetice ale RBDD, resurse valorificabile prin practicarea turismului.Aceste
valori constiuie în acelaşi timp atracţii turistice ce creează produsul turistic RBDD, putând fi
grupate după cum urmează:
Componentele principale ale peisajului din Delta Dunării sunt cele aproape 400 de lacuri
de diferite mărimi, stufărişurile, pădurile de stejar şi frasin, dunele de nisip, plajele de pe
litoralul marin deltaic,toate acestea conferă o diversitate şi varietate spaţială deosebită.
Biodiversitatea deltei constă în aceea că aproape 1/3 din numărul de specii de plante ce
trăiesc în România se găseşte în rezervaţie.Tot aici se află cele mai multe specii de plante
280

medicinale, dar şi cele mai mari suprafeţe acoperite cu stuf de pe glob şi două păduri unice
în Europa, formate din stejari seculari şi liane mediteraneene (Pădurile Letea şi
Caraorman).
Cea mai mare bogăţie faunistică a rezervaţiei o constituie totuşi păsările care
poposesc pe acest teritoriu în timpul migraţiei sau care au ales delta ca loc de hrănire,
cuibărire şi creştere a puilor.Toate aceste caracteristici unice fac din Delta Dunării un
laborator de cercetare şi observare pentru cercetători din întreaga lume, dar şi pentru
turiştii iubitori de natură ca vizitează delta în căutarea unor zone naturale şi a unor specii
deosebite.
Resursele naturale cum ar fi cele piscicole şi cinegetice ale RBDD sunt valorificate
prin turism, constituind o atracţie turistică pentru iubitorii de pescuit sportiv şi pentru
vânători.Regimul termic ridicat ,precipitaţiile reduse şi durata mare de strălucire a soarelui
,în general clima din RBDD favorizează practicarea turismului din primăvară şi până în
toamnă.Cultura şi istoria RBDD, elementele de etnografie şi folclor şi prezenţa unui număr
mare de situri arheologice reprezintă argumentele puternice în favoarea diversificării
ofertelor turistice pentru RBDD.Aşezările umane,specificul şi unicitatea lor, precum şi
arhitectura specifică reprezintă de asemenea atracţii turistice deosebite.Delta Dunării este
totodată un imens spaţiu de linişte şi tăcere, pe care mulţi turişti din ţară şi străinătate
martori activi ai unei vieţi trepidante, îl caută şi pentru a-şi reîmprospăta forţele fizice şi
psihice.
Valorile naturale şi culturale ale Deltei Dunării constituie resursele turistice naturale
şi antropice ale RBDD, resurse valorificabile prin practicarea turismului.
Principalele forme de turism care se pot desfăşura pe teritoriul RBDD sunt:
Turism pentru odihnă si recreere (practicat prin intermediul companiilor de turism,
în unul din hotelurile de pe teritoriul rezervaţiei sau folosind hotelurile plutitoare,
combinând excursiile pe canale si lacuri pitoreşti cu băile de soare şi apa marină pe
plajele situate de-a lungul coastei Mării Negre.
Turism de cunoaştere (itinerant), practicat fie individual, fie prin intermediul
excursiilor organizate) potrivit pentru grupurile mici de vizitatori care au ocazia sa
exploreze varietatea peisajului salbatic, combinând plimbările cu bărci propulsate
manual pe canale pitoreşti cu drumeţii de-a lungul canalelor sau pe grindurile
fluviale şi marine, etc.
Turism specializat – ştiintific (pentru ornitologi, specialişti, cercetători, studenţi)
Programe speciale de tineret (pentru cunoaşterea, întelegerea şi preţuirea naturii)
Turism rural (în cadrul căruia turiştii sunt găzduiti şi ghidaţi de localnici), are traditie
în RBDD, multe familii de localnici găzduind şi însotind vizitatorii în Delta Dunării.
Acest tip de turism reprezintă un important potenţial pentru îmbunatăţirea veniturilor
populatiei locale.
Turism pentru practicarea sporturilor nautice, foto-safari
Turism pentru practicarea pescuitului sportiv foarte apreciat de vizitatorii de
toate vârstele, în orice sezon, pentru orice specie de peşte, şi vânatoare sportivă.
Analiza dinamicii fluxului de turişti înregistraţi la ARBDD conform datelor primite de la
cei 113 agenţi economici care au fost autorizaţi să desfăşoare activităţi de turism în
RBDD, arată că până la sfârşitul sezonului turistic 2009,s-a înregistrat un număr de: 3164
locuri cazare, 7 hoteluri, 61 de pensiuni, 42 de pontoane dormitor, 2 hidrobuze, 1
camping,1 navă pasageri;sezonul turistic 2009 a avut o perioadă de maxim în lunile mai
–septembrie, în celelalte luni numărul turiştilor fiind redus.Această caracteristică a
sezonului 2009 a marcat şi sezonul turistic anterior. Perioadele cele mai prielnice pentru
281

vizitarea deltei sunt primăvară (mai) şi toamna (septembrie), când nu este prea cald, nu
sunt prea mulţi ţânţari şi tăuni iar vreamea este frumoasă şi stabilă.
Anul 2009 înregistrază un total de 114.322 turişti, din care 93.849 turişti români şi
20.473 turişti străini. Se constată o dezvoltare lentă a structurilor de cazare, şi a activităţilor
recreative.În anul 2009 au fost emise 26 de autorizaţii de mediu pentru desfăşurarea
activităţii de turism, din care un număr de 5 au fost revizuite. Ofertele recreative
cuprind:excursii în deltă cu şalupe, catamarane sau bărci cu rame, observare de păsări,
partide de pescuit, explorarea deltei cu caiace, vizitarea localităţilor, mese tradiţionale etc...
Faţă de numărul turiştilor veniţi prin agenţii de turism şi al căror număr a fost
raportat catre ARBDD, Delta Dunării a mai fost vizitată şi de turişti veniţi pe cont propriu şi
care s-au folosit de mijloacele de transport în comun sau mijloace proprii, au stat în corturi
amplasate în zone de campare stabilite de Direcţia Silvică Tulcea sau au fost cazaţi în
localităţile din perimetrul RBDD fără o evidenţă clară declarată. .Se constată o repartiţie
inegală pe cele patru zone analizate, braţele Dunării şi zona Dunării şi zona Jurilovca, zona
cea mai căutată şi cea mai accesibilă, de altfel rămânând zona braţul Sf. Gheorghe.
Centrele de informare şi Educaţie ecologică ale ARBDD (Centrul de Documentare şi
Educaţie Ecologică Crişan,Centrul de informare Sulina şi Centrul de Informare şi Educaţie
Ecologică Tulcea) au oferit în anul 2009 informaţii generale, precum şi informaţii privind
practicarea turismului în RBDD unui număr de 2859 vizitatori din care 1372 români şi
1487 străini.
În centrele de informare ARBDD, turiştilor le-au fost puse la dispoziţie pliante şi
hărţi.De asemeni pentru a veni în sprijinul turiştilor, a fost actualizată permanent baza de
date cu informaţii turistice (capacităţi de cazare, posibilităţi de agrement, transport,etc)
puse la dispoziţie de operatorii de turism cu activitate pe teritoriul RBDD, a fost actualizat
permanent domeniul “turism” (în lb.română şi lb.engleză din pagina web a ARBDD,care
cuprinde informaţii despre: formele de turism practicate în RBDD, reguli de vizitare,
centrele de informare din perimetrul RBDD, trasee turistice, posibilităţi de transport în
RBDD, agenţi economici care desfăşoară activităţi de turism.
282

Figura: 11.5.1.1. Centre de Informare – Educare în RBDD
Tabelul: 11.5.1.2. Situaţie turişti aflaţi pe teritoriul RBDD în 2009
anul
Turişti
români
Turişti
străini
TOTAL
2009 93.849 20.473
114.322
283

114322
20473
93849
2009
Figura: 11.5.1.3. Dinamica fluxului de turişti în RBDD în 2009
total turişti români şi străini în RBDD -2009 -
TOTAL
Turişti străini
Turişti români
anul
0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000
Series1
Tabelul: 11.5.1.4. Situaţie turişti aflaţi pe teritoriul RBDD în perioada 2002 -2009
anul Turişti români Turişti străini
2002 17575 15490
2003 16098 11134
2004 20804 5711
2005 22042 2034
2006 36270 12860
2007 21839 7904
2008 115653 27192
2009 93.849 20.473
284

Nr. turisti
Figura: 11.5.1.5. dinamica fluxului de turişti în perioada 2002-2009
Dinamica turişti în Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării în perioada 2002-2009
140000
120000
100000
80000
60000
anul
Turisti români
Turisti străini
40000
20000
0
1 2 3 4 5 6 7 8
anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Turisti români 17575 16098 20804 22042 36270 21839 115653 93849
Turisti străini 15490 11134 5711 2034 12860 7904 27192 20473
Anul
11.5.2. Impactul turismului asupra mediului
Impactul social şi economic
Elaborarea princiipiilor pentru o dezvoltare durabilă, adaptată la zonele umede ale
deltei, schiţarea şi elaborarea facilităţilor pentru un turism ecologic precum şi implicarea
localnicilor în furnizarea de servicii turistice prin implementarea unui
turism rural, ar trebui să ducă la beneficii egale pentru natură, turişti , tour-operatori şi
populaţia locală.
Cu toate că Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a devenit din ce în ce mai atractivă
ca destinaţie turistică atât pentru turiştii români, cât şi pentru cei străini, populaţia
locală şi natura deltei nu beneficiază încă de pe urma practicării ecoturismului la
întreaga sa capacitate.
O mare parte a serviciilor turistice şi a pachetelor turistice este furnizată în RBDD de
catre companii de turism înregistrate în Tulcea sau în alte oraşe ale României. De cele
mai multe ori, aceste companii folosesc de obicei propriile mijloace de transport,cazare
şi facilităţi pentru desfăşurarea activităţilor turistice. O parte semnificativă a venitului
obţinut din valorificarea resurselor turistice este astfel direcţionată spre companii de
turism situate în afara RBDD.
Doar câteva dintre companiile turistice apeleatză la serviciile turistice locale pentru
întregul pachet turistic sau anumite părţi ale acestuia. Aceste companii organizează
pachete turistice în Delta Dunării bazate pe cazare la localnici, uneori în mai multe sate,
în timp ce altele oferă mese tradiţionale în pensiuni locale.
Dezvoltarea turismului în RBDD, înregistrată în 2009, a dezvoltat totuşi şi
turismul rural.Un număr tot mai mare de pensiuni şi gospodării situate în satele din
285

RBDD oferă acum servicii turistice precum cazare şi masă,plimbări cu barca, activităţi
recreative.
Cazarea la localnici este preferata în special de către pescari, vânători sau acei
turişti care vin la Sulina sau Sf. Gheorghe pentru plajă.Lipsa publicităţii şi a informaţiilor
despre posibilităţile de cazare fac o mare parte a pensiunilor rurale şi a gospodăriilor să
depindă de cunoştinţe, prieteni, clienţi fideli şi recomandările acestora. Ultima iniţiativă
de realizare a unui” Ghid turistic al judeţului Tulcea” care cuprinde toate categoriile de
furnizori de servicii turistice împreună cu ofertele acestora va avea un impact important
asupra unor astfel de furnizori locali. Unul dintre aspectele care merită menţionate este
acela că toate pensiunile nou construite au strictul necesar de facilităţi sanitare ( băi,
grupuri sanitare, apa caldă ) în timp ce gospodăriile încă oferă “doar” toalete uscate,
lavoare şi duşuri de vară.
Figura: 11.5.2.1. Pensiune din Uzlina
Arhitectura specială a caselor din Delta Dunării a dat posibilitatea localnicilor să cazeze
turişti în casele lor, fără prea multe investiţii.Aproape toate gospodăriile din Delta Dunării
sunt alcătuite din două clădiri principale-una în care locuieşte familia şi una separată-de
obicei numită “casa curată ” sau casa de oaspeţi. Timp de foarte mulţi ani locuitorii Deltei
Dunării au găzduit turişti fără să aducă prea multe îmbunătăţiri condiţiilor de trai şi/sau
cazare. Numai în ultimii ani pătrunderea civilizaţiei urbane şi a tehnologiei, cerinţele
turiştilor pentru ceea ce înseamnă pentru ei standarde “minime” şi un venit mai bun au
determinat locuitorii Deltei Dunării ( în special ultimile generaţii ) să-şi îmbunătăţească
standardele de viaţă şi să investească pentru a oferi turiştilor condiţii mai bune.
Ca şi în trecut, motivaţia de a găzdui turişti în propriile case este aceeaşi pentru toţi: să
câştige bani şi să crească venitul familiei. În funcţie de situaţia familiei, banii câştigaţi sunt
reinvestiţi în îmbunătăţirea ofertei turistice (extinderea locurilor pentru cazare, cumpărarea
de bărci), sunt folosiţi la plata taxelor şcolare ale copiilor (liceu sau facultate) sau doar să
acopere cheltuielile zilnice de trai, când nu există alte venituri.
La nivelul comunităţii se observă câteva schimbări vizibile, reflectând dezvoltarea
economică şi socială. Câteva case au îmbunătăţiri, s-au extins, modernizat având toate
facilităţile sanitare precum şi mijloace de comunicare şi informare (telefoane fixe şi mobile,
computere, internet, televiziune prin cablu şi aşa mai departe).
Există totuşi un efect negativ al acestei dezvoltări economice şi sociale a comunităţilor
deltei: comunităţile locale tind să-şi piardă identitatea specifică, tradiţiile şi arhitectura
286

pentru a atinge criteriile cerute pentru obţinerea unor preţuri mai mari ale serviciilor lor în
timp ce cultura şi tradiţiile lor ca atracţii turistice sunt lăsate în urmă!
Figura: 11.5.2.2. Hotel din Dunăvăţul de Jos
Figura: 11.5.2.3. Ponton dormitor
287

11.5.3. Tendinţe de dezvoltare a turismului. Obiective şi măsuri
Planificarea durabilă a dezvoltării turistice într-o zonă protejată se bazează în
primul rând pe un parteneriat între managerii zonei protejate, firmele de turism şi
populaţia locală. În general, aceste planuri includ următoarele ;
Stabilirea clară a scopurilor de protecţie, discuţii şi acorduri privind scopurile
dezvoltării durabile a turismului cu toţi partenerii;
Inventarierea resurselor naturale şi culturale ce pot fi utilizate ca potenţial turistic,
cu analiza informaţiilor obţinute;
Alcătuirea unor echipe de lucru cu populaţia locală, cu organizaţii regionale sau
locale, guvernamentale sau neguvernamentale interesate în dezvoltarea
turismului;
Identificarea valorilor şi posibilităţilor care stau la baza turismului durabil;
Aprecierea capacităţii de susţinere a diferitelor părţi ale zonelor protejate la
nivelul standardelor de mediu şi care să fie menţinute în timp şi spaţiu;
Urmărirea şi analiza pieţei turistice şi a nevoilor turistice;
Acordarea de consultanţă în activitaţile turistice care sunt compatibile cu nevoia
de protejare a arealelor sensibile natural;
Propuneri de lansare a unor produse turistice care să includa şi turismul
educaţional pe diferite domenii:ştiinţific,cultural, protecţia mediului înconjurător;
Aprecierea impactului de mediu şi analiza setului de măsuri necesare în funcţie
de situaţiile existente;
Politica de stabilire a căilor şi mijloacelor de circulaţie şi dezvoltare durabilă a
sistemelor de transport;
Expunerea completă a strategiei promoţionale şi de comunicare pentru
promovarea ideii de areale protejate în managementul tehnic al noilor produse
turistice;
Stabilirea programelor de monitorizare a vizitatorilor şi a tuturor zonelor protejate
Pentru sectorul turistic, participarea şi implicarea în elaborarea planului de
dezvoltare turistică a unei arii protejate, precum RBDD, a avut ca rezultat în anul 2009
creşterea calităţii actului turistic prin: obiective şi servicii turistice specifice zonei, protejarea
resursei turistice, atragerea unei anumite categorii de turişti,.amenajarea ca zone de
campare .
288

Figura:11.5.3.1 Harta Zonelor de Campare din RBDD
Măsuri luate de ARBDD pentru implementarea ecoturismului
Trasee turistice
- 19 trasee turistice
Poteci de învăţare/vizitare
- 3 poteci de învăţare/vizitare în zona C.A Rosetti
- 1 potecă învăţare/vizitare în zona Caraorman
Ghiduri pentru operatorii turistici
- Reguli
- Restricţii
- Ghiduri pentru un turism ecologic
Program de monitorizare a activităţii turistice
-Evaluarea fluxului turistic
- Chestionare de opinie
Materiale pentru educaţie ecologică
-Broşuri
289

-Pliante
- Filme documentare
Materiale de informare turistică
- Ghiduri turistice
- Pliante
Figura:11.5.3.2. Harta trasee turistice pe căi navigabile
Modalităţi şi căi pentru perfecţionarea dezvoltării resursei peisagistice
- Investiţii şi programe pentru promovarea activităţilor turistice cu impact redus asupra
mediului;
290

- Facilităţi financiare asigurate investitorilor în domeniu
- Programe de creditare a investiţiilor în domeniu
- Realizarea unei bănci de gene a animalelor domestice (porc,bovine,cai,câini) pentru
păstrarea genofondului şi ca atracţie turistică
- Realizarea unei infrastructuri corespunzătoare
- Realizarea transportului rapid care să facă legătura oraşului Tulcea, reşedinţă de
judeţ, şi zonele turistice din RBDD
- Monitorizarea valorificării resursei
11.6. Poluări accidentale.Accidente majore de mediu
11.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului
În anul 2009, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupra
mediului pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Majoritatea poluărilor au fost
minore, cu hidrocarburi acumulate (irizaţii dispersate în aval), acumulare de reziduri, de
hidrocarburi şi irizaţii în amonte. În unul din cazuri nu s-a putut identifica poluatorul – pete
dispersate fără miros.
11.6.2. Poluări cu efect transfrontier
În anul 2009, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontier asupra
mediului, în aceste zone ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Concluzii:
În RBDD nu sunt surse fixe cu rol determinant în poluarea apelor. Sursele majore
de poluare a apelor din teritoriul rezervaţiei sunt reprezentate de agenţi economici situaţi în
zona limitrofă a RBDD şi de activitatea de transport naval desfăşurată pe căile navigabile
atât de ambarcaţiunile mici cât şi de navele maritime şi fluviale aflate în tranzit. Pentru
reglementarea acestei situaţii, ARBDD a impus societăţilor deţinătoare de mijloace navale
de transport, aplicarea recomandărilor POLDANUBE -1986 la fluviu şi a Convenţiei
MARPOL 73 - 78 de către navele maritime (ambele convenţii se referă la colectarea,
stocarea la bordul navelor a reziduurilor de hidrocarburi precum şi ţinerea evidenţei predării
acestora la unităţile colectoare).
CAPITOLUL 12. ENERGIA
12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului
În perimetrul RBDD nu există unităţi producătoare de energie electrică. Pentru
transportul energiei electrice din Ucraina în sistemul nostru, în extravilanul oraşului
Isaccea este construită staţia de transformare 750/400 kv care este amplasată pe o
suprafaţă de 18 ha.
Aspectele impactului sectorului energetic sunt următoarele:
- Efecte biologice ale câmpului electric de 59 Hz;
- Producerea de ozon;
- Impactul asupra terenurilor agricole;
291

- Impactul vizual ( estetic ) şi impactul ecologic;
-Impactul liniilor de transport asupra populaţiilor de păsări sălbatice de talie mare.
12.2. Consumul brut de energie
Nu este cazul în RBDD.
12.3. Producţia de energie electrică
Societăţile economice, industriale, agricole, etc. îşi asigură încălzirea spaţiilor de
producţie şi birourilor prin instalaţii proprii, cu energie electrică, sobe cu acumulare de
căldură sau în centrale termice proprii cu combustibil lichid sau gazos.
Energia termică necesară pentru încălzirea tuturor spaţiilor construite din perimetrul RBDD
se obţine prin arderea combustibililor lichizi şi solizi (biomasă).
12.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului
Impactul cel mai relevant al acestei activităţi umane este asupra atmosferei în urma
emisiilor de gaze de combustie.
12.5. Impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului
Nu este cazul în RBDD.
12.6. Energii neconvenţionale
Utilizarea energiilor neconvenţionale în perimetrul RBDD are o amploare
nesemnificativă la acest moment, existând totuşi iniţiative locale de folosire a panourilor
solare pentru încălzirea apei menajere.
Instalarea turbinelor eoliene nu este permisă pe teritoriul RBDD, fiind afectate principalele
căi de migraţie a păsărilor, RBDD aflându-se pe lista siturilor "Natura 2000". Dobrogea este
una dintre cele mai importante culoare de migratie pentru păsări din Europa, din acest
motiv parcurile eoliene trebuiesc dirijate în afara perimetrului rezervaţiei şi doar în zone
unde impactul este cât mai mic posibil.
12.7. Evoluţia energiei în perioada 1995-2009 şi tendinţele generale de mediu în
următorii ani
Consumul de energie electrică la nivelul unităţilor economice din RBDD va cunoaşte
o uşoară creştere în perioada următoare datorată dezvoltării turismului şi a unităţilor de
prestaţii de servicii. Se constată şi tendinţa dezvoltării producţiei de energie
neconvenţională, bazată în principal pe utilizarea energiei solare şi fotonice şi mai puţin pe
utilizare energiei eoliene.
12.8. Eficienţa energetică în RBDD- costuri şi beneficii
Eficienţa energetică în RBDD poate fi obţinută prin luarea unor măsuri privind
reducerea consumului de energie, astfel:
292

- adoptarea unor cerinţe de performanţă pentru clădiri şi promovarea locuinţelor cu
consum energetic foarte redus.
- standarde minime de performanţă energetică pentru aparate şi echipamente
electrice şi electrocasnice prin etichetarea acestora.
- mai multă comunicare şi educaţie în domeniul eficienţei energetice şi crearea unei
asociaţii a primarilor din perimetrul RBDD pentru a schimba informaţii referitoare
la cele mai bune practici în domeniul eficienţei energetice.
CAPITOLUL 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL
13.1. Impactul transporturilor asupra mediului.
Impactul transporturilor trebuie analizat într-o perspectivă largă:
- Omenirea a început să conştientizeze necesitatea unei reconcilieri între economie şi
mediul înconjurător, pe o nouă cale de dezvoltare care să susţină progresul uman
pentru întreaga planetă şi pentru un viitor îndelungat;
- Orice dorinţă de mobilitate care generează efecte negative asupra factorilor de
mediu şi sănătate trebuie satisfăcută concomitent cu abordarea unor măsuri de
diminuare a acestor efecte.
Transporturile constituie un pivot al dezvoltării economice, astfel că serviciile de
transport eficiente sunt necesare pentru dezvoltarea economică. Această activitate se va
dezvolta în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile şi menţinerea biodiversităţii în
RBDD. Pe termen lung aplicarea unui sistem managerial de reguli în navigaţia din RBDD,
precum şi o strictă supraveghere a acestora crează premizele menţinerii stării de
funcţionalitate a ecosistemele deltaice.Transporturile constituie nu numai suportul de
dezvoltare a activităţilor economice din RBDD, dar şi modalitatea populaţiei locale de a se
deplasa în interiorul deltei. Ministerul Transporturilor, prin Programul Naţional Strategic
asigură fondurile necesare navigaţiei şi menţinerii rutelor navigabile. Prin implementarea
Sistemului Integrat de Monitoring în RBDD, această componentă va beneficia şi de suport
logistic satelitar-GPS. Regulamentul de navigaţie pe canalele şi lacurile din perimetrul
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării promovat la acest moment va asigura respectarea
măsurilor de siguranţă pentru navigaţie, mediu şi desfăşurarea unui turism civilizat.
Din prelucrarea statistică a datelor oficiale primite de la Căpitănia Zonală Tulcea cât
şi a celor de la SC Navrom Delta SA, s-a procedat conform metodei CORINAIR, la
determinarea emisiilor de poluanţi în atmosferă produse de navele fluviale care au activat
în anul 2009 pe teritoriul RBDD, a navelor maritime ce au tranzitat canalul Sulina, a navelor
maritime ce au intrat în portul Tulcea şi au staţionat în anul 2009 precum şi a navelor de
pasageri care au efectuat curse regulate în localităţile din perimetrul RBDD. Astfel în anul
2009 consumul de combustibil al acestor nave a fost de 8853 tone. Cantitatea de bioxid
de carbon estimată prin metoda CORINAIR a fost de circa 28.064 tone la acelaşi consum
de combustibil iar emisiile anuale de bioxid de sulf au fost de 8,83 tone. Prin metoda
CORINAIR au fost determinate emisiile anuale care au rezultat din traficul navelor de
pasageri reieşind o cantitate de 2555 de tone/an de bioxid de carbon şi de 0,8 tone/an de
bioxid de sulf.
293

Graficul 13.1.1 Emisii anuale de metale grele rezultate din traficul naval desfăşurat în
anul 2009 pe teritoriul RBDD.
Grafic 13.1.2. Emisii anuale rezultate din traficul naval desfăşurat în 2009 –kg/an
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
0,382 0,48 0,96 0,48 1,17 11590
0,35 0,44 0,88 0,44
0,61
10623
0,032 0,04 0,08 0,04
0,56
967
Cr Cu Pb Hg Ni TSP
Total trafic RBDD
Trafic naval CZTulcea
Trafic naval Navrom
13.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din
transporturi
Transporturile reprezintă un element fundamental pentru accesul la pieţe, pentru
locuri de muncă, locuinţe, bunuri şi servicii.
Reversul îl constituie gradul de congestionare a traficului la care s-a ajuns, necesitatea de
a construi şosele, locuri de parcare şi garaje, poluarea cu deşeuri, poluarea fonică ce
accentuează stresul şi micşorează eficienţa muncii, disconfortul cauzat de vibraţii şi
problemele de sănătate.
294

Dezvoltarea transporturilor în perimetrul RBDD a cunoscut o creştere considerabilă,
în ultimii ani în special, o creştere a numărului de ambarcaţiuni motorizate de mică
capacitate de transport (4-10) locuri şi puteri de propulsie variabile (10-100 CP).
Totodată s-a constatat şi creşterea numărului navelor de transport pasageri în scop turistic
de capacitate mică şi medie (10-80) locuri şi totodată creşterea numărului motoarelor de
propulsie în doi timpi.
Având în vedere pericolul creşterii impactului acestei activităţi asupra ecosistemelor
naturale din rezervaţie, ARBDD a elaborat împreună cu autoritatea navală din Tulcea un
regulament privind desfăşurarea activităţii de transport naval , aprobat prin Ordinul MMGA
nr.111/2007.
Pentru protejarea mediului, în scopul reducerii emisiilor din transporturi se acţionează
în următoarele direcţii mai importante:
- Controlul emisiilor presupune utilizarea celei mai bune tehnologii aplicabile practic şi
la un cost acceptabil;
- Necesitatea aplicării reglementărilor Euro 3 şi Euro 4, precum şi a reglementărilor
de inspecţie tehnică;
- Utilizarea combustibililor alternativi şi a vehiculelor comerciale ce emit particule cu
masă redusă.
- Dotarea autovehiculelor poluante cu dispozitive noi şi utilizarea de combustibili
neconvenţionali.
Din datele preluate de la societatea comercială Navrom-Delta Tulcea în perioada 2006-
2009 se poate observa în graficul de mai jos, evoluţia pasagerilor transportaţi pe toate
relaţiile din perimetrul rezervaţiei, precum şi a mărfii ce a fost transportată cu navele
fluviale din dotare. În anul 2009 numărul pasagerilor transportaţi a fost de 154.327
persoane iar cantitatea de marfă transportată a fost de 2.974.000 kg.
Grafic 13.2.1. Evoluţia pasagerilor şi a mărfii transportate în anul 2009
4500000
4000000
3500000
3000000
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0
4185875
3030608 2.974.000
2.633.774
185523 199608 184.966 154.327
2006 2007 2008 2009
Total marfa tansportata
pe toate relatiile (Kg)
Total pasageri
transportati pe toate
relatiile (nr)
295

Tabel nr. 13.2.2. Navele de pasageri care au efectuat curse în anul 2009 pe teritoriul
RBDD.
Nr.crt. NAVA TOTAL CONSUM
(kg)
TOTAL ORE
FUNCŢIONARE
1 VRANCEA 57.123 423
2 BANAT 158.036 1.171
3 MEHEDINŢI 145.957 1.081
4 MOLDOVA 290 Probe cheu
5 MARAMUREŞ 66.199 662
6 MIRCEŞTI 79.514 795
7 COTNARI 12.773 182
8 FIENI 21.198 606
9 DELTA EXPRES 1 144.859 1.207
10 DELTA EXPRES 2 109.000 908
11 TOPLIŢA 11.876 339
TOTAL 806.825
Figura 13.2.2 Navă de pasageri
Tabel nr. 13.2.3. Traficul naval şi tranzitul maritim prin porturile din teritoriul RBDD în
anul 2009.
Trafic
naval/tranzit/maritim
Nave intrate
în port
296
Nave ieşite
din port
Nave tranzit
Total
Nave maritime transport 743 682 2191 3616
Maritime pasagere 46 46 0 92

Maritime …
Maritime …
Nave fluviale …
Remorchere
Barje
Nave fluviale …
Tehnice
Servitute
Alte nave
Total
Nave fluviale transport 2923 2982 1512 7417
Împingătoare/remorchere 1589 1665 619 3873
Barje şi şlepuri 1334 1317 893 3544
Nave fluviale pasagere 4939 5022 132 10093
Tehnice 78 67 16 161
Servitute 481 479 2 962
Alte nave 270 296 82 648
Total 9480 9574 3935 22989
Figura 13.2.3.1. Traficul naval şi tranzitul maritim prin porturile din teritoriul RBDD.
25000
20000
15000
10000
5000
0
Nave intrate în port
Nave ieşite din port
Nave tranzit
Total
Din înregistrările Căpităniei Zonale Tulcea a reieşit că în anul 2009 au fost efectuate
21.645 curse pentru treceri bac, acestea transportând 27.123 vehicule (intrate/ieşite) şi un
număr de 94.693 pasageri (intraţi/ieşiţi).
De asemenea tot din aceleaşi surse a reieşit că în anul 2009 au intrat şi au ieşit din
porturile Tulcea, Sulina, Mahmudia un număr de 459.853 de pasageri, astfel:
- Număr pasageri nave maritime-6724 ( Tulcea, Sulina)
- Număr pasageri nave fluviale străine-18.889 ( Tulcea, Sulina)
- Număr pasageri nave fluviale româneşti-434.240 (Tulcea,Sulina, Mahmudia)
297

25000
Dinamica traficului naval şi tranzitul maritim în anul 2009.
Figura 13.2.3.2.
20000
19281
15000
10000
8691 8846
Nave maritime
Nave fluviale
5000
0
789 728
Nave intrate
în port
Nave ieşite
din port
2191 1744
Nave tranzit
3708
Total
În anul 2009 s-a constatat o scădere a numărului de nave fluviale care au
acostat sau au tranzitat prin porturile din perimetrul RBDD, şi o creştere a numărului
de nave maritime.
Figura 13.2.3.3. Vas de transport pe Dunăre
13.3. Situaţia parcului auto
Utilizarea excesivă a mijloacelor de transport naval individuale în defavoarea
mijloacelor de transport în comun este una din cauzele poluării sonore precum şi o sursă
majoră de emisii de poluanţi în atmosferă. Având în vedere dispoziţiile din Legea 82/1993,
cu modificările şi completările ulterioare, privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta
Dunări” în ceea ce priveşte anumite atribuţii ale ARBDD Tulcea, respectiv atribuţii în ceea
ce priveşte stabilirea împreună cu Ministerul Transporturilor de reguli de circulaţie şi
acces pe braţele Dunării pentru bărci, şalupe, nave fluviale şi maritime s-a finalizat în
298

cursul anului 2005 de către ARBDD Tulcea documentaţia pentru promovarea unui act
normativ privind stabilirea unor reguli speciale de navigaţie pe teritoriul Rezervaţiei
Biosferei „Delta Dunării” pe canalele şi lacurile navigabile, în vederea completării
Regulamentului de navigaţie pe Dunăre.
Nu se poate realiza o situaţie a parcului de nave, deoarece începând cu anul 2006
Căpitănia Zonală Tulcea nu mai înregistrază navele cu capacitate de sub 20 C.P.
În perimetrul RBDD, navigaţia se desfăşoară atât cu nave de tonaj maritim (gabaritul
maxim admis pentru navele maritime fiind de 200 m lungime, 28 m lăţime şi pescajul de
7,32 m) pe canalul Sulina (Dunarea Maritimă până la portul Brăila), cât şi cu alte tipuri de
nave care pot circula atât pe cele trei braţe (Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe), cât şi pe
canalele interioare şi complexele lacustre.
Tabelul 13.3.1 Caracteristicile tehnice ale navelor fluviale care se deplasează în
RBDD
Nr.
Crt.
Tipul navei sau
ambarcaţiunii şi
puterea instalată
Caracteristici
principale
L x B
( m )
Echipaj
Capacitate
transport
produse
( to )
Capacitate
transport
persoane
Viteza
economi
că
(km/h)
I Ambarcaţiuni
agrement >250CP
2 - 3 - 10 cca. 25
II Nave profesioniste
1 Şalupă remorcher / remorcher >200CP
SR 65 CP 9,06 x 2,7 2 5 6 13-14
SR 150 CP 9,95 x 3,90 2-3 17 25 18
SR 180 CP
Şalupe servitute 180
CP
16,9 x 3,80 2 8 12 18 – 22
Şalupe inspecţie 150 12,64 x 3,24 2 6 10 18 – 22
P
Şalupe servitute tip jet 10,9 x 2,79 2 2 6 35
170 P
Remorcher 150 CP 15,6 x 3,80 3 6 12 18
Remorcher 180 CP
2 Remorchere >200CP
Remorcher 200 CP 21,5 x 4,20 3 - - 18
Remorcher 400 CP 32,2 x 5,80 5 - - 20
Remorcher 555 CP 33,4 x 6,3 5 - - 20
3 Bac Motor (BM): 150 17,71 x 3,65 3 - - 17
CP, 180 CP, 215 CP
4 Impingătoare >2400CP
Împingătoare 560 CP 20,8 x 7,7 3 - - 16
Împingătoare 1200 34,57 x 10,09 5 - - 22
CP
Împingătoare 2400 34,5 x 11,01 5 - - 25
CP
5 Hidrobuze şi nave de 27,5 x 5,00 4 6 - 16 30, 60, 80 18 – 24
pasageri turistice
299

6 Nave transport pasageri
Navă clasică 840 CP 45,21 x 7,09 6 80 300 24
x
Navă clasică 1.640 61,4 x 11,3 x 6 140 600 25
CP
Navă cu aripi portante 21,32 x 4,80 5 8 51 50
1.000 CP
7 Navă de pescuit 25,75 x 7,22 5 18 - 16
costier 385 CP
8 Nave tehnice
Ponton dotat cu 24,28 x 9,6 1 - - -
greifer
Doc plutitor 41,5 x 16,16 4 - - -
Macara plutitoare 40,5 x 20 3 - - -
9 Nave tancuri
Nepropulsate 20 x 4 1 30 -200 - -
Propulsate 54,26 x 9,9 5 30 - 200 - 15
10 Nave nepropulsate pentru mărfuri solide în vrac
Gabară 100 to 28 x 7 1 100 - -
Ceam 100 to 26,7x7,2 1 100 - -
Ceam 500 to 49,9x7,51 1 500 - -
Barjă 1000 to 38,25 x 11 - 1000 - -
Barjă 1500 to 70,2 x 11 - 1500 - -
Barjă 3000 to 88,96 x 11 - 3000 - -
11 Nave nepropulsate destinate cazării pasageri
Ponton-Dormitor 28,2 x 5 1 18 - 40 20 - 42 -
12 Nave maritime cca. 130 x 18 x 9 21 4000 0 26
6000 CP
NOTĂ : L – lungimea; B – lăţimea.
Prin Ordinul nr. 111/2007 pentru aprobarea Regulilor privind accesul şi circulaţia pe
canalele şi lacurile interioare din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, s-au
reglementat atât viteza maximă admisă a navelor şi ambarcaţiunilor de agrement cât şi
traseele turistice din perimetrul rezervaţiei.
13.4. Transportul şi dezvoltarea durabilă
Transportul durabil reprezintă un sistem complex destinat să asigure necesităţile de
mobilitate pentru generaţiile actuale fără a deteriora factorii de mediu şi sănătate. Sistemul
de transport durabil se realizează, în principal, prin moduri de transport nepoluante sau
care au un impact scăzut asupra mediului şi sănătăţii, prin creşterea eficienţei energetice a
carburanţilor şi scăderea consumului de carburanţi, urmărindu-se totodată şi scăderea
consumului de carburanţi proveniţi din resurse neregenerabile.
Activitatea de transport se va dezvolta în concordanţă cu principiile dezvoltării
durabile şi menţinerea biodiversităţii în RBDD. Pe termen lung aplicarea unui sistem
managerial de reguli în navigaţia din RBDD, precum şi o strictă supraveghere a acestora
crează premizele menţinerii stării de funcţionalitate a ecosistemele deltaice.Transporturile
300

constituie nu numai suportul de dezvoltare a activităţilor economice din RBDD, dar şi
modalitatea populaţiei locale de a se deplasa în interiorul deltei. Ministerul Transporturilor,
prin Programul Naţional Strategic asigură fondurile necesare navigaţiei şi menţinerii rutelor
navigabile. Prin implementarea Sistemului Integrat de Monitoring în RBDD, această
componentă va beneficia şi de suport logistic satelitar-GPS. Regulamentul de navigaţie pe
canalele şi lacurile din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării promovat la acest
moment va asigura respectarea măsurilor de siguranţă pentru navigaţie, mediu şi
desfăşurarea unui turism civilizat.
CAPITOLUL 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA
14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului
Pentru întocmirea programului anual de achiziţii publice, care a fost aprobat de
Ministerul Mediului, s-au avut în vedere propunerile prevăzute în Master Plan-Suport pentru
dezvoltarea durabilă în R.B.D.D., elaborat şi aprobat în cursul anului 2005, precum şi lucrările
prevăzute pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale, precum şi alte lucrări cu finanţare de la
bugetul de stat sau din alte surse de finanţare. Obiectivele prevăzute în Master Plan au fost
aprobate prin Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006, pentru aprobarea şi finanţarea programelor
multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor şi prin HG 704/2007, privind unele
măsuri pentru realizarea Programului multianual prioritar de mediu pentru dezvoltarea durabilă
a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" pe perioada 2007 – 2009.
În anul 2009 au fost derulate acţiuni pentru continuarea implemetării programului de
reconstrucţie ecologică şi refacerea potenţialului piscicol, conservarea şi protecţia
genofondului şi biodiversităţii din RBDD, precum şi pentru modernizarea infrastructurii
ARBDD, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de implemetare a Planului de Management.
Programul achiziţiilor publice derulate în anul 2009 :
Obiective de investiţii în continuare:
Fonduri PHARE CBC 2004-2006
‣ Servicii de audit pentru proiectul "Cooperarea transfrontalieră pentru demonstrarea
multiplelor utilizări şi beneficii ale refacerii zonelor umede (în polderele Zagen şi
Stensovsko Zhibrianskie Plavni) din Rezervaţia Biosferei Transfrontaliere "Delta Dunării"
România/Ucraina"
‣ Elaborare şi tipărire pliante pentru prezentarea proiectului "Cooperarea transfrontalieră
pentru demonstrarea multiplelor utilizări şi beneficii ale refacerii zonelor umede (în
polderele Zagen şi Stensovsko Zhibrianskie Plavni) din Rezervaţia Biosferei
Transfrontaliere "Delta Dunării" România/Ucraina"
Program de Cooperare Transnaţională: Europa de Sud-Est
‣ Elaborarea conceptelor unitare de monitoring a speciilor şi habitatelor pentru care s-au
desemnat siturile Natura 2000
‣ Organizarea întâlnirilor grupului de lucru pe domeniu peşti
‣ Cameră WEB pentru observarea vulturului codalb
‣ Morfologia şi revitalizarea fluviului Dunărea
‣ Telemetrie prin satelit pentru monitorizarea populaţiei de vultur codalb din R.B.D.D.
‣ Echipament de căţărare şi telescop pentru monitorizarea populaţiei de vultur codalb din
R.B.D.D.
301

‣ Realizare, montare şi întreţinere cuiburi artificiale pentru vulturul codalb
‣ Inelarea şi monitorizarea populaţiei cuibăritoare de vultur codalb
‣ Planificarea proiectelor de reconstrucţie ecologică în Rezervaţia Biosferei Transfrontalieră
Delta Dunării, România/Ucraina
‣ Reconsiderarea zonării actuale a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi propuneri de
gestionare a zonelor cu regim de protecţie integrală din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
‣ Monitorizarea distribuţiei şi elaborarea manualului de management al populaţiilor de nurcă
europeană
Achiziţii din cont curent
‣ "Autocolante reprezentând zonele strict protejate din perimetrul RBDD" şi "Autocolant
pentru nava laborator"
‣ Actualizare autocolante ARBDD transport turişti/ transport tehnologic
‣ Autocolante prezentare Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
Contracte de servicii
‣ Servicii de interpretariat specializat Română – Ucraineană pentru dezbaterea publică a
studiului referitor la impactul transfrontier al proiectului ucrainean „Renovarea căii
navigabile de mare adâncime Dunăre – Marea Neagră”
‣ Întocmirea documentaţiei cadastrale de specialitate pentru înscrierea în Cartea Funciară
a unor terenuri din domeniul public al statului aflate în administrarea A.R.B.D.D.
Contracte de lucrări
‣ Execuţie barieră metalică la Grindul Chituc
‣ "Lucrări pentru refacerea sistemului de semnalizare, informare şi marcare în RBDD" II
(panouri şi autocolante informative, suport siglă - bornă ARBDD)
În anul 2009 au fost finanţate din fondurile bugetare naţionale lucrări prevăzute în cadrul a
25 de proiecte din care:
o 6 proiecte de reconstrucţie ecologică
o 5 proiecte pentru îmbunătăţirea condiţiilor ecologice din complexele lacustre naturale
o 2 proiecte pentru împăduriri
o 12 proiecte pentru dezvoltarea şi întărirea capacităţii instituţionale
Fondurile aprobate pentru anul 2009, 5,279 milioane lei nu au permis finalizarea unor obiective
importante: centrele de vizită de la Murighiol şi Sf. Gheorghe sau extinderea Centrului de
educaţie ecologică de la Uzlina.
Situaţia realizării obiectivelor de investiţii la 31 decembrie 2009:
Obiective de investiţii în continuare
‣ Reabilitate şi extindere centru de informare Sulina
‣ Reabilitare şi modernizare centru de informare ecologică Crişan
‣ Amenajare trasee de acces şi observatoare ornitologice în RBDD
‣ Lucrări hidrotehnice pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul Somova-Parcheş
‣ Amenajări pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în zonele de reproducere naturală a
peştilor-complexul acvatic Dunăvăţ-Dranov
‣ Reconstrucţie ecologică în amenajarea piscicolă Ceamurlia
‣ Reconstrucţie ecologică în amenajarea piscicolă Murighiol
‣ Reconstrucţie ecologică în amenajarea agricolă Carasuhat
‣ Împăduriri pentru consolidări de maluri
‣ Lucrări de refacere a fondului forestier natural
‣ Centru de informare şi educaţie ecologică în Istria
‣ Centru de informare şi educaţie ecologică în Sf. Gheorghe
‣ Centru de informare şi educaţie ecologică în Chilia Veche
302

‣ Centru de informare şi educaţie ecologică în Caraorman
‣ Centru de informare şi educaţie ecologică în Murighiol
‣ Centru de informare şi educaţie ecologică în C.A. Rosetti
Fig.14.1.1 Centrele de informare de la Murighiol şi Sf. Gheorghe
Obiective de investitii noi
‣ Lucrări pentru prevenirea colmatării gârlelor şi lacurilor din R.B.D.D. pentru menţinerea
unui regim optim, conform modelului hidrologic-canal -decolmatare gârla Şontea-Veche
şi canal Litcov
‣ Lucrări hidrotehnice pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Şontea-
Fortuna
‣ Reconstrucţia ecologică a amenajării piscicole Stipoc
‣ Proiect pilot privind asigurarea energiei electrice pentru utilizarea altor surse de energii
neconvenţionale: eoliene, solară, pompe de căldură etc.
Cheltuieli pentru proiectare
‣ Reconstrucţia ecologică a amenajării piscicole Dunăvăţ
‣ Reconstrucţia ecologică a amenajării agricole Pardina
‣ Reconstrucţia ecologică a amenajării agricole Sireasa
‣ Reconstrucţia ecologică a amenajării piscicole Obretin
‣ Lucrări pentru prevenirea colmatării gârlelor şi lacurilor din RBDD, pentru menţinerea
unui regim optim conform modelului hidrologic-etapa III.
303

Anexa 2
MINISTERUL MEDIULUI SI PĂDURILOR
ADMINISTRAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII-TULCEA
Situaţia realizarii obiectivelor de investiţii la 31 decembrie 2009
nr
crt
Denumire obiectiv
de investiţii
cheltuieli
efectuate
până în anul
2008
(inclusiv)
Program
2009
Realizări
2009
LEI RON
1. 2. 3 4
A Obiective de investiţii în
continuare
1. Extindere sala de conferinte si spatii
de cazare la Centrul International de
Instruire Ecologica Uzlina
2. Modernizarea si diversificarea
cantonului Gura Portitei
3. Reabilitare si extindere centru de
informare Sulina
4. Reabilitare si modernizare centrul
de informare ecologică Crişan
5. Extindere sediu A.R.B.D.D. si
conversia centralei termice de la
alimentare cu motorină la gaz.
6. Amenajare trasee de acces si
observatoare ornitologice in
R.B.D.D.
7. Lucrari hidrotehnice pentru
imbunătăţirea circulatiei apei în
complexul Somova-Parches
8. Amenajări pentru îmbunătăţirea
condiţiilor de mediu în zonele de
reproducerenaturală a peştilor -
complexul acvatic Dunăvăţ-Dranov
9. Reconstrucţia ecologică în
amenajarea piscicolă Ceamurlia
10. Reconstrucţia ecologică în
amenajarea piscicolă Murighiol
11. Reconstrucţia ecologică în
amenajarea agricolă Carasuhat
691.039,00 1.100.000,00 1.100.000,00
65.488,00 10.000,00 398
48.508,00 10.000,00 582
34.843,91 1.000,00 1.000,00
20.274,00 20.000,00 20.000,00
57.654,00 2.000,00 0
1.843.982,00 400.000,00 400.000,00
2.452.409,00 250.000,00 250.000,00
48.162,00 1.000,00 0,00
201.254,00 1.000,00 0,00
206.681,00 1.000,00 0,00
304

12. Împăduriri pentru consolidări de
maluri
13. Lucrări de refacere a fondului
forestier natural
14. Centru de informare şi educaţie
ecologică în Istria
15. Centru de informare şi educaţie
ecologică în Sf. Gheorghe
16. Centru de informare şi educaţie
ecologică în Chilia Veche
17. Centru de informare şi educaţie
ecologică în Caraorman
18. Centru de informare şi educaţie
ecologică în Murighiol
19. Centru de informare şi educaţie
ecologică în C.A. Rosetti
20. Reconstrucţia ecologică în
amenajarea piscicolă Chilia
21. Lucrări pentru îmbunătăţirea
condiţiilor hidrologice în zona Sinoe-
Istria-Nuntaşi
22. Reconstrucţia ecologică în
amenajarea agricolă Murighiol-
Dunăvăţ
23. Lucrări de decolmatare a
principalelor canale şi gârle
pescăreşti din Delta Dunării etapa a
II a
24. Lucrări hidrotehnice pentru
îmbunătăţirea circulaţiei apei în
complexul Gorgova- Uzlina
25. Lucrări pentru prevenirea colmatării
gârlelor şi lacurilor din R.B.D.D. Pt.
menţinerea unui regim optim,
conform modelului hidrologic -
decolm. Sulina-Cardon-Periprava
189.245,00 1.000,00 0
71.025,00 1.000,00 0
16.490,00 1.000,00 0
47.249,00 676.000,00 549.000,00
50.037,00 10.000,00 348
40.578,00 1.000,00 0
28.009,00 651.000,00 576.000,00
41.339,00 1.000,00 0
66.728,00 1.000,00 0,00
159.364,00 166.000,00 134.000,00
72.000,00 1.000,00 0,00
4.510.288,00 1.789.000,00 1.789.000,00
1.317.555,00 183.000,00 183.000,00
9.595.588,00 1.000,00 0,00
TOTAL CAPITOLUL A 21.875.789,91 5.279.000,00 5.003.328,00
B Obiective de investitii noi
24. Lucrări pentru prevenirea colmatării
gârlelor şi lacurilor din R.B.D.D.
pentru menţinerea unui regim optim,
conf. modelului hidrologic -canal -
decolmatare gârla Şontea-Veche şi
canal Litcov
61.571,00 0 0,00
305

25. Lucrări hidrotehnice pentru
îmbunătăţirea circulaţiei apei în
complexul acvatic Şontea-Fortuna
26. Reconstrucţia ecologică a
amenajării piscicole Stipoc
27. Proiect pilot privind asigurarea
energiei electrice pentru utilizarea
altor surse de energii
neconvenţionale: eoliene, solară,
pompe de căldură etc.
28. Sistem integrat de informaţii şi
aplicaţii
29. Modernizare şi reabilitare canton Sf.
Gheorghe
73.090,00 0 0
7.000,00 0 0
54.593,00 0 0,00
50.000,00 0 0
5.000,00 0 0
TOTAL CAPITOLUL B 251.254,00 0 0
Total Capitolul A+B 22.127.043,91 5.279.000,00 5.003.328,00
C Alte cheltuieli de investiţii 171.803,00 0 0
C. Dotari independente 0 0 0
b
C.c Cheltuieli pentru proiectare
1. Reconstrucţia ecologică a
amenajării piscicole Dunăvăţ
2. Reconstrucţia ecologică a
amenajării Agricole Pardina
3. Reconstrucţia ecologică a
amenajării agricole Sireasa
4. Reconstrucţia ecologică a
amenajării piscicole Obretin
5. Lucrări pentru prevenirea colmatării
gârlelor şi lacurilor din R.B.D.D.
pentru menţinerea unui regim
optim,conf. modelului hidrologic
Etapa III
6. Adăposturi ambarcaţiuni în zonele
Somova-Saun, Grindul
Lupilor,Roşca-Buhaiova, bazin
Murighiol, Gura Portiţei, Caraorman,
Sulina, Gorgova, Sf Gheorghe,
Crişan
7. Cantoane în zonele Somova-Saon,
Grindul Chituc, Grindul Lupilor
8. Sisteme de securizare a zonelor
strict protejate şi reabilitarea
sistemului de semnalizare
14.726,00 0 0
114.240,00 0 0
21.000,00 0 0
0 0 0
0 0 0
10.383,00 0 0
11.454,00 0 0
0 0 0
306

Cd
Ce
Total capitolul C.c 171.803,00 0 0
Cheltuieli de expertiză, proiectare
0 0 0
şi execuţie privind consolidările
şi intervenţiile pentru prevenirea
sau înlăturarea efectelor produse
de acţiuni accidentale şi
calamităţi naturale
Alte cheltuieli asimilate
investiţiilor
TOTAL GENERAL FONDURI
SOLICITATE
0 0 0
22.298.846,91 5.279.000,00 5.003.328,00
14.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2009 şi raportate la
Garda Naţională de Mediu
Din valoarea planificată a investiţiilor de mediu 51429,545 derulate de Consiliile judeţene,
Consiliile Locale şi agenţii economici prin programele de conformare, în anul 2009 s-au
realizat investiţii în valoare de 35215,147. Datele privind totalul investiţiilor de mediu
planificate pentru anul 2009 se găsesc centralizate în tabelul 14.2.1., iar cele referitoare la
investiţiile realizate în tabelul 14.2.2.
Tabel 14.2.1. Tabel centralizator investiţii de mediu planificate anul 2009
Comisariat Comisariat Plan investiţii de mediu pentru anul 2009 ( mii lei )
Regional Judeţean TOTAL
Buget
local
Buget de
stat
Surse
proprii
Alte
surse
1 2 3 4 5 6 7
Galaţi RBDD 51429,545 1227,000 40154,494 570,044 9878,000
TOTAL
COMISARIAT
REGIONAL …
307

Tabel 14.2.2. Tabel centralizator investiţii de mediu realizate anul 2009
Comisariat Comisariat Plan investiţii de mediu pentru anul 2009 ( mii lei )
Buget Buget de Surse Alte
Regional Judeţean TOTAL local stat proprii surse
1 2 3 4 5 6 7
Galaţi RBDD 35215,147 563,830 26077,597 55,251 8518,470
TOTAL
COMISARIAT
REGIONAL…
În tabelul 14.2.3. sunt prezentate investiţiile detaliate pe obiective realizate în anul
2009 de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi raportate la Garda
Naţională de Mediu.
14.3. Fondul pentru mediu
Administraţia Fondului pentru mediu (AFM), instituţie publică cu personalitate juridică,
finanţată integral din venituri proprii, în coodonarea Ministerului Mediului, răspunde de
gestionarea Fondului pentru mediu, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă
(OUG) nr. 195/2005 privind Fondul pentru mediu (publicată în M.Of. nr. 1193/30 decembrie
2005), aprobată prin Legea nr.105/2006 (publicată în M.Of. nr. 393/mai 2006).
Administraţia Fondului pentru Mediu acordă sprijin financiar pentru realizarea proiectelor
prioritare de protecţia mediului, ajutând pe de o parte autorităţile publice locale să
implementeze priorităţile Planului Naţional de Dezvoltare şi Directivele UE, pentru sporirea
potenţialului de investiţii, reabilitarea mediului şi creşterea calităţii vieţii în cadrul comunităţilor,
precum şi protejarea sănătăţii populaţiei, şi pe de altă parte, ca operatorii economici să-şi
îndeplinească obligaţiile cuprinse în programele de conformare.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu este eligibilă pentru a derula proiecte
susţinute din Fondul pentru mediu.
14.4. Fondurile Uniunii Europene
14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare
Fondurile de preaderare reprezintă un ansamblu de resurse financiare alocate de
Uniunea Europeană pentru a sprijini ţările candidate la aderare din Europa Centrală şi de Est
în eforturile lor de satisfacere a criteriilor de la Copenhaga şi Madrid.
Programul PHARE este unul dintre cele trei instrumente de pre-aderare finanţate de Uniunea
Europeană în procesul de asistenţă acordată ţărilor din Centrul şi Estul Europei, candidate la
aderarea la Uniunea Europeană.
308

În cadrul programului PHARE 2004 a fost derulat Proiectul Phare CBC RO-
2005/017-539.01.01 „Cooperare transfrontalieră pentru demonstrarea multiplelor utilizari şi
beneficii ale refacerii zonelor umede (polderele Zagen şi Stensovsko Plavni) în Rezervatia
Biosferei Transfrontaliera Delta Dunarii Romania- Ucraina” ce s-a desfasurat în perioada 1
August 2007 – 27 Iunie 2009. Proiectul va contribui la realizarea obiectivului global al
Programului, de a îmbunatati integrarea transfrontalieră între regiunile de granită punând
bazele pentru o dezvoltare economică durabilă. Acesta va ajuta unui nou ciclu de dezvoltare
durabilă, prin îmbunatatirea protectiei mediului şi a managementului în zonele de granit, prin
demostrarea rolului reconstuctiei zonelor umede pentru ecologie, economie, agrement,
implicarea comunitatilor, monitoring, cercetare şi educatie. Obiectivul proiectului a fost realizat
prin implementarea activitatilor sale principale: elaborarea unui studiu de fezabilitate şi a unui
studiu de impact pentru reconstructia polderului Zagen în Romania, prin organizarea de vizite
de studiu în scopul învăţării din experienta reconstructiei Polderului Stensovsko Zhibrianskie
Plavni din Ucraina, şi a utilizarii multiplelor beneficii ce decurg din reconstructia zonelor
umede din UE (zonele de graniţă), diseminarea rezultatelor prin intermediul materialelor
informative (pliante, evenimente de presa, mass media).
Fig. 14.4.1.1. Panoramă Zagăn
Proiectul s-a finalizat cu un studiu de Fezabilitate şi un Studiu de Impact pentru
reconstructia polderului Zagen din Romania. Pe baza acestor două studii, în etapa urmatoare,
vor demara investitii pentru activitatea de reconstructie, ce are în vedere transformarea unei
zone umede fară importanta economica, într-un loc pentru agrement, cercetare şi educatie,
care va fi introdus în oferta turistica pentru vizitatori. Acesta va servi la educatia ecologica
pentru copii şi studenti, ca o demonstratie practică a dezvoltarii durabile pentru o zona
protejată. După reconstructie, zona de recreatie va fi administrată de Primaria Tulcea,
devenind o sursă de venit la bugetul local şi va oferi noi locuri de muncă pentru populatia
locală. Parteneri: Rezervatia Biosferei Dunarea a Academiei Nationale de Stiinte a Ucrainei,
Sucursala Tulcea a Agentiei Nationale “Apele Romane”, Consiliul Local Tulcea şi Consiliul
Judetean Tulcea.
309

14.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post-aderare
Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu reprezintă documentul de programare
a Fondurilor Structurale şi de Coeziune care stabileşte strategia de alocare a fondurilor
europene în vederea dezvoltării sectorului de mediu în România, în perioada 2007-2013.
Comisia Europeană (CE) a aprobat acest program în data de 11 iulie 2007. Urmare a acestei
decizii, România va beneficia, în perioada 2007-2013, de un important sprijin financiar pentru
implementarea unor proiecte care vor contribui la protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului
şi a standardelor de viaţă din ţara noastră.
POS Mediu este unul dintre cele mai importante programe operaţionale din punct de vedere
al alocării financiare şi reprezintă cea mai importantă sursă de finanţare pentru sectorul de
mediu. Programul este finanţat din două fonduri - Fondul European de Dezvoltare Regională
(FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC) - cu o valoare de aproximativ 4,5 miliarde Euro, la care
se adaugă şi cofinanţarea naţională de aproximativ 1,1 miliarde Euro.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) contribuie la eliminarea dezechilibrelor
regionale în Comunitatea Europeană, reducerea diferenţei între nivelurile de dezvoltare a
diferitelor regiuni şi recuperarea decalajului de către regiunile mai puţin favorizate.
Fondul de Coeziune (FC) sprijină statele membre în vederea reducerii diferenţelor de
dezvoltare economică şi socială şi stabilizării economiei naţionale.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării implementeză proiectul “Sistem
informatic integrat - suport pentru managementul ARBDD în vederea îmbunătăţirii stării de
conservare a ecosistemelor,, .Proiectul este finanţat prin Fondul European de Dezvoltare
Regională şi se desfăşoară în perioada 24.11.2009 - 24.11.2011.
Realizarea şi implementarea proiectului, se face în contextul necesităţii de a gestiona şi
coordona eficient Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, mai exact de a dezvolta şi întări
capacitatea instituţională a ARBDD de a integra documente, hărţi de la terţe instituii, de a
urmări evoluţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării în scopul îmbunătăirii şi menţinerii stării de
conservare a speciilor şi habitatelor din rezervaţie.
Proiectul este dezvoltat în conformitate cu obiectivele din Planul de Management şi în
contextul obligativităţii României de a avea o evidenţă cu privire la starea speciilor şi
habitatelor prezentate în Directivele UE, inclusiv a măsurilor de protecţie pentru acestea ca
urmare a reţelei Natura 2000.
Proiectul are la bază Planul de Management pentru conservarea diversităţii
biologice şi pentru dezvoltarea durabilă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Obiectiv general al proiectului este menţinerea echilibrului ecologic al biodiversităţii şi a
patrimoniului natural, precum şi implementarea măsurilor de îmbunătăţire a stării de
conservare a ecosistemelor din Rezervația Biosferei Deltei Dunării prin creşterea capacităţii
instituţionale de gestionare a reţelei de arii naturale protejate, în conformitate cu Directivele
Europene – Directiva Consiliului European 92/43 EEC, Directiva Păsări – Directiva Consiliului
European 79/409 EEC şi Directiva INSPIRE - Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European.
310

Fig. 14.4.2.1. Lansarea proiectului
Rezultatele aşteptate ale proiectului sunt:
‣ creşterea numărului de specii monitorizate
‣ reducerea impactului negativ prin scăderea timpilor de analiză
‣ îmbunătăţirea biodiversităţii printr-o evidenţă clară a evoluţiei numerice şi geografice a
speciilor
‣ conservarea habitatelor şi speciilor prin identificarea arealelor favorabile dezvoltării
durabile, sau acţiunea rapidă în cazul acelora în care este necesară o acţiune imediată
de reconstrucţie ecologică
‣ îmbunătăţirea imaginii prin campanii de promovare
‣ creşterea nivelului de conştientizare prin educţie ecologică
‣ diseminarea eficientă a cunoştinţelor, a procedurilor şi a bunelor practice în interiorul
instituţiei prin optimizarea fluxurilor interne, managementul documentelor şi a resurselor
‣ implicarea şi conştientizarea la nivelul persoanelor şi al instituţiilor partenere ARBDD
privind importanţa monitorizării şi conservării teritoriilor din Rezervaţia Biosferei Delta
Dunării
‣ implicarea cetăţenilor, publicului, turiştilor care vor avea acces la o multitudine de informaţii
prin noile mijloace de comunicare puse la dispoziţie
‣ monitorizarea eficientă a teritoriilor şi habitatelor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
conform cu cerinţele impuse de Comisia Europeană sau alte instituţii prin asigurarea
mijloacelor necesare integrării atât a datelor colectate manual, cât şi a datelor obţinute de
la terţe instituţii
‣ posibilitatea de a integra rapid noi funcţionalităţi şi noi module în cadrul instituţiei
‣ integrarea facilă cu alte sisteme informatice actuale
‣ acoperire necesităţi – proiectarea sistemului a avut la bază analiza necesităţilor identificate
în planul de management
‣ eficienţă atât internă, cât şi în vederea asigurării unei monitorizări corespunzătoare a
ecosistemelor şi a speciilor
311

‣ capacitatea sporită de raportare datorită tehnicilor moderne de analiză, procesare şi
analiză statistică a datelor
‣ mentenanţa – costurile aferente mentenanţei sunt reduse datorită simplităţii soluţiei şi
folosirii tehnicii web; de asemenea costurile de întreţinere sunt mici datorită numărului
restrâns de servere
‣ uşurinţa de administrare şi gestionare a unui sistem centralizat
Proiecte finanţare din alte surse de finanaţare
Proiect LIFE NATURA (LIFE05NAT/RO/000169) „Salvarea Pelicanului creţ din Delta
Dunarii”
Proiectul s-a desfăşurat în perioada 2005 -2009 având ca beneficiar: Administraţia
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi parteneri: Societatea Ornitologică Română şi Royal
Society for the Protection of Birds. Obiectivele proiectului au fost: menţinerea efectivelor şi
protecţia populaţiei de Pelecanus crispus din Delta Dunarii; desemnarea a cinci locaţii ca Arii
de Protectie Specială Avifaunistică; măsuri de conservare care vor îmbunătati condiţiile de
cuibărire. Proiectul LIFE Natura “Salvaţi Pelecanus crispus în Delta Dunării” este un proiect
de conservare a speciei pe toată suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD). În
urma desfăşurării acestui proiect, crearea de condiţii optime de cuibărit va fi rezultatul
înlăturării celor mai importante ameninţări la adresa coloniilor: deranjul şi degradarea locurilor
de cuibărit.
Fig.14.4.2.2. Panou informativ
Fig.14.4.2.3. Platformă plutitoare
În timpul derulării proiectului au fost desfăşurate următoarele acţiuni:
‣ zonele de cuibărit au fost delimitate şi mărginite de panouri de avertizare şi
a fost creat un program de patrulare şi pază a zonelor
‣ s-a consolidat insula Ceaplace care are ca scop oprirea efectelor eroziunii,
s-au realizat şi amplasat structuri artificiale (platforme plutitoare) atât la
colonia de la insula Ceaplace cât şi la colonia de la Prundul cu Păsări
pentru a mări suprafaţa de cuibărire disponibilă perechilor
‣ liniile electrice au fost marcate cu dispozitive speciale de avertizare şi
îndepărtare a păsărilor cu scopul de a reduce mortalitatea cauzată de
impactul cu acestea
312

‣ campaniile de informare şi lobby-ul pentru reglementarea strictă a
pescuitului şi a vânătorii vor reducere pierderile din cadrul populaţiei de
pelicani creţi
‣ s-au realizat cursuri de perfecţionare a agenţilor ecologi pentru o mai bună
aplicare a măsurilor de protecţie în zonele de cuibărit, precum şi cursuri de
informare a vânătorilor şi pescarilor pentru a se evita uciderea accidentală
sau intentionaţă a pelicanilor pe toata suprafaţa Deltei Dunării şi în afara
acesteia
‣ activităţile de conştientizare a publicului au fost şi vor fi desfăşurate atât la
nivel local cât şi la nivel naţional, punându-se accent pe importanţa
desemnării de situri Natura 2000
‣ va fi de asemenea conceput un program detaliat de monitorizare ce va oferi
rezultate esenţiale în ceea ce priveşte necesităţile populaţiei pentru a se
înmulţi, mărimea populatiei, deplasările indivizilor, calitatea apei, riscul
acumulării de metale grele şi pesticide, efectele măsurilor de conservare.
Diseminarea rezultatelor va fi efectuată la o scară largă iar comunitatea
locală şi factorii interesaţi vor fi implicaţi activ în implementarea proiectului.
Proiectul „ Delta Dunării – Peisajul anului 2007- 2009” , un proiect al Asociaţiei
Internaţionale Prietenii Naturii (NFI) desfăşurat în strânsă legătură cu Administraţia
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Prietenii Naturii din România, Institutul National
Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea, Consiliul Judeţean Tulcea, Primăria oraşului
Tulcea, Asociaţia Română de Ecoturism, GTZ şi WWF România.
Prin proiectul „Peisajul anului" organizaţia Prietenii Naturii, împreună cu reprezentanţii
asociaţiilor, organizaţiilor şi reprezentanţilor administraţiei locale, au dorit să aducă regiunea
în atenţia europeană, să sprijine, să elaboreze şi să implementeze proiecte de dezvoltare
durabilă şi iniţiative de viitor, respectiv să finanţeze proiecte deja existente sau în derulare.
Lansarea oficială la nivel european reprezentată de festivitatea proclamaţiei a avut loc în data
de 2-3 iunie 2007 în Tulcea cu diverse acţiuni şi manifestaţii.
Implementarea acestui proiect s-a concretizat cu următoarele aspecte:
‣ creşterea gradului de conştientizare în cadrul factorilor de decizie locali şi regionali, că
natura deltei reprezintă un potenţial imens – nu numai turistic – pentru dezvoltarea
regională; de asemenea s-a reuşit sensibilizarea persoanelor pentru protejarea şi
promovarea acestui potenţial
‣ măsuri de training adaptate pentru multiplicatori şi populaţia locală în domeniul turismului
durabil
‣ o consolidare a cooperării transfrontaliere ca şansă pentru întreaga regiune a deltei
‣ promovarea internaţională pentru Delta Dunării ca destinaţie pentru turism durabil
‣ o mai bună comunicare şi colaborare între toate organizaţiile şi instituţiile implicate, mai
ales prin schimburi personale, directe în cadrul grupului de proiect şi prin implicarea
experţilor (inter)naţionali
Black Sea Coast Wetland Initiative (BlackSeaWet) Iniţiativa Regională Ramsar pentru zonele
umede costiere ale Mării Negre
Proiectul se implementează în perioada 1 Iulie 2009 – 28 Februarie 2010 (8 luni) fiind finanţat
prin contribuţia Ramsar. : Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este responsabilă
de implementarea iniţiativei, respectiv de contactarea partenerilor care vor forma Corpul de
Management: reprezentanţi ai Ministerelor Mediului din ţările de la Marea Neagră (România,
313

Bulgaria, Turcia, Georgia, Ucraina) şi ai celor mai importante organizaţii non-guvernamentale
din aceste ţări.
Zonele costiere ale Mării Negre includ o mare varietate de habitate, cu specii de
plante şi animale de importanţă naţională, internaţională şi desemnate ca situri Ramsar.
Iniţiativa urmăreşte catalizarea conservării şi dezvoltării durabile a acestor zone umede prin
stimularea şi coordonarea cooperării în regiune. Abordarea problemelor implică o strategie cu
multipli factori de decizie care includ guvernele, societatea civilă şi sectorul privat, totul
urmărind promovarea Planului Strategic Ramsar 2009 – 2014.
Promovarea unei exploatări înţelepte a zonelor umede costiere, facilitarea schimbului de
experienţă între diferitele situri Ramsar din zona Mării Negre, creşterea nivelului de cooperare
internaţională între factorii de decizie ai zonei, creşterea capacităţii regionale de a implementa
Convenţia Ramsar prin implicarea societăţii civile sunt obiective ale acestui proiect.
Rezultatul va consta în creearea unui Corp de Management pentru iniţiativa
BlackSeaWet, cu rolul de a aproba Termenii de Referinţă şi Planul de Acţiune al Iniţiativei. În
continuare, Grupurile Naţionale de Acţine, coordonate de Unitatea Interimară de Coordonare,
vor lucra pentru dezvoltarea în comun a unor propuneri de proiecte şi programe de acţiune
pentru conservarea şi utilizarea înţeleaptă a zonelor umede costiere.
DANUBEPARKS – Reţeaua Ariilor Protejate Dunărene – Dezvoltarea şi
Implementarea Strategiilor Transnaţionale pentru Conservarea Patrimoniului Natural al
Dunării
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării implementează ca partener acest proiect în
perioada 1.03.2009 – 28.02.2012, finanaţat prin Programul Europa de Sud-Est 2007-2013.
Acest proiect va iniţia o platformă stabilă pentru a dobândi o nouă calitate a cooperării
practice continue a AP de-a lungul Dunării. Dezvoltarea unei identităţi comune a AP, păstrând
şi dezvoltând un patrimoniu natural şi cultural comun, ar trebui să întărească organismele
administrative ale AP locale şi regionale. Schimbul continuu de informaţii şi experienţă se
face pentru a garanta coerenţa AP. Se va conferi AP o voce comună la nivel European şi
internaţional pentru a sublinia nevoile practice pentru conservarea naturii de-a lungul Dunării.
Se vor dezvolta şi implementa strategii comune pentru refacerea fluviului, conservarea
speciilor şi turismul pentru natură. O coerenţă crescută în managementul AP şi conectivitatea
îmbunătăţită a habitatelor este un alt obiectiv al proiectului. Conştientizarea publică pentru
obiectivele AP trebuie sporită şi numărul de vizitatori din centre şi vizitele ghidate trebuie şi
ele mărite, şi trebuie impusă dezvoltarea turismului pentru natură.
În cadrul lansării oficiale a proiectului DANUBEPARKS toţi partenerii de proiect au
semnat Declaraţia de la Viena în 9 Iunie 2009 pentru stabilirea ţelurilor noii reţele şi pentru
recunoaşterea obiectivelor de colaborare durabilă.
Activităţi principale ale proiectului sunt:
‣ înfiinţarea unui birou al reţelei (website)
‣ comunicare şi diseminare: Festivaluri Natura Dunării, expoziţii, parteneriate ale
comunităţilor Dunărene
‣ morfologia şi revitalizarea fluviului: strategie comună, concepte de refacere,
implementarea de proiecte pilot
‣ managementul zonelor inundabile: catalogarea silviculturii ecologice, concepte de
conservare transfrontalieră, implementare de proiecte pilot, desemnare de noi AP
‣ conservarea speciilor reprezentative ale Dunării: Vulturul codalb (strategie de
conservare, conlucrare ştiinţifică transfrontalieră, implementarea protecţiei
cuiburilor), Sturioni (dezvoltarea de proiecte LIFE+, conştientizare publică)
314

‣ monitoring şi Natura 2000: împărtăşirea experienţei privind Natura 2000,
concepte de monitoring şi implementarea pentru speciile selectate
‣ turism în natura dunăreană: cele mai bune practici, instruire comună, marketing
comun, activităţi pilot.
Fig.14.4.2.4. Întâlnirea grupului de lucru Peşti
Conceptul pe termen lung al DANUBEPARKS include viitoare Arii Protejate de-a lungul
Dunării şi a afluenţilor săi mai mari. Toate Ariile Protejate ale Dunării sunt invitate să se
alăture reţelei, toţi factorii interesaţi să joace un rol activ în Reţeaua de Zone Protejate ale
Dunării sunt bineveniţi.
UP-GRADE BLACK SEA SCIENTIFIC NETWORK
Proiectul în derulare 6FP RI Black Sea SCENE (al-6-lea program cadru) are ca scop
înfiinţarea unei Reţele Ştiinţifice la Marea Neagră a institutelor de cercetare de mediu şi
socio-economice, universităţi şi ONG-uri din ţările cu deschidere la Marea Neagră şi să
dezvolte o infrastructură virtuală de date şi informaţii care va fi alimentată şi menţinută de
aceste organizaţii pentru a îmbunătăţi identificarea, accesul, schimbul, indicaţiile de calitate şi
utilizarea datelor lor şi informaţiilor despre Marea Neagră. Proiectul finanţat prin Seventh
Framework Programme, se implementeză în perioada 2009 – 2011.
Proiectul reuneşte 49 de parteneri din ţările de la Marea Neagră: Ucraina (9), Rusia (8),
Turcia (7), România (3, inclusiv ARBDD), Bulgaria (6), Georgia (6), împreună cu 6 parteneri
din statele membre UE, un partener din Statele Asociate şi 3 organizaţii internaţionale
Infrastructura de cercetare Black Sea SCENE va stimula cooperarea ştiinţifică, schimbul de
cunoştinţe şi expertiză, şi va întări capacitatea şi performanţa regională a managementului
datelor despre mediul marin şi a informaţiilor, sprijină armonizarea procedurilor de evaluare/
control a calităţii datelor marine europene şi adoptă standarde internaţionale a meta-datelor şi
a practicilor de management al datelor, furnizând date îmbunătăţite şi servicii de furnizare a
informaţiilor pentru regiunile Mării Negre la nivel European.
Proiectul Up-Grade of Black Sea SCENE are ca scop:
315

‣ extinderea infrastructurii de cercetare existentă cu 19 organizaţii/institute de mediu
marine din 6 ţări la Marea Neagră
‣ implementarea rezultatelor Activităţilor de Cercetare Comune din proiectul 6FP RI
SeaDataNet
‣ să realizeze o reţea a centrelor de date la Marea Neagră existente şi noi, activând în
colectarea datelor, şi furnizarea de baze de date integrate de calitate standardizată
on-line
‣ realizarea accesului on-line la datele in-situ şi satelitare, meta-date şi produse
‣ adoptarea de metodologii standardizate pentru verificarea calităţii datelor pentru
asigurarea calităţii, compatibilităţii şi coerenţei datelor rezultate din atât de multe
surse.
Obiective:
‣ să se extindă şi să se întărească semnificativ Reţeaua Ştiinţifică la Marea Neagră
cu 17 institute de cercetare de mediu şi socio-economice şi universităţi din ţările la
Marea Neagră şi 2 state membre UE şi 2 organisme internaţionale
‣ să se asigure interoperabilitatea între centrele de date la Marea Neagră şi să se
îmbunătăţească schimbul, disponibilitatea şi accesibilitatea datelor şi informaţiilor
ştiinţifice de mediu, prin implementarea de standarde comune de comunicare şi
tehnologii adaptate SeaDataNet în infrastructura de date virtuale şi informaţii pentru
Marea Neagră
‣ să se îmbunătăţească schimbul de date de calitate comparabile şi informaţii şi să se
asigure calitatea, compatibilitatea şi coerenţa datelor rezultate din atât de multe
surse prin adoptarea şi executarea de metodologii standardizate pentru verificarea
calităţii datelor partenerilor.
Proiectul va mobiliza un număr mare de instituţii la Marea Neagră care deţin cantităţi
semnificative de date şi informaţii de mediu şi socio-economice, precum şi cunoştinţe
ştiinţifice de nivel înalt şi expertiză. Va sprijini comunitatea de cercetare europeană prin
acordarea de revizuiri ale disponibilităţii şi accesului la datele de mediu şi socio-economice
la Marea Neagră, administrate şi deţinute de aceste institute.
Aceste seturi de date sunt fundamentale pentru mulţi cercetători care lucrează în contextul
schimbării globale şi al sub-priorităţii ecosistemelor, şi pentru a dezvolta şi administra
durabil ecosistemele marine europene. Prin introducerea şi compararea cu liniile directoare
şi practicile europene de mediu şi management al datelor, partenerii implicaţi în proiect vor
transforma într-o abordare coerentă practicile lor de control şi management al calităţii
datelor, conforme cu standardele europene şi internaţionale.
În cursul derulării acestui proiect se vor desfăşura activităţi de acces transnaţional care vor
furniza accesul on-line la serviciile naţionale şi internaţionale de date şi informaţii socioeconomice
şi privind mediul marin, de la aproape 39 institute din regiunea Mării Negre:
inventare, date de observare de la deţinători, realizare de date.
Accesul on-line va fi asigurat parţial prin accesul la bazele de date existente şi
parţial prin portalurile web proprii. Un prim grup de 6 centre de date la Marea Neagră, care
sunt centre de date naţionale oceanografice în ţările lor, vor iniţia diseminarea datelor şi
produselor prin portalul Black Sea SCENE. Ulterior se va extinde cu participarea şi a altor
parteneri în proiect.
316

14.5. Planificarea de mediu
Dinamismul societăţii româneşti, evoluţia globală a problemelor de protecţia mediului
la nivelul Europei Centrale şi de Est au condus la promovarea unei noi concepţii despre
planificarea de mediu.
O planificare teritorială punând accent pe elementele construite şi desfăşurarea activităţilor
specific umane raportate la cadrul natural existent poate fi cheia dezvoltării sustenabile a unei
comunităţi.
În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Planul de Management al RBDD reprezintă un
instrument de sprijin ale comunităţii în stabilirea priorităţilor privind problemele de mediu şi
soluţionarea acestora la nivel local/regional, prin abordarea planificării strategice bazată pe o
largă implicare a părţilor interesate în proces.
Planul de management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării constituie documentul
oficial prin care se reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor de pe cuprinsul acestei
arii naturale protejate, precum şi din vecinătatea ei.
Elaborarea planului de management are la bază informaţia ştiinţifică existentă despre
valorile naturale ale Rezervaţiei la data întocmirii planului, reglementările legislaţiei în
domeniu precum şi consultarea factorilor implicaţi sau interesaţi în stabilirea măsurilor de
management necesare pentru realizarea obiectivului general al Rezervaţiei. Elaborarea
planului de management s-a făcut, de asemenea, şi pe baza experienţei acumulate, timp
de 17 ani, în administrarea acestei arii protejate, prin implementarea planurilor de
management anterioare.
Planul de management cuprinde obiective şi măsuri organizate într-un program de
acţiuni planificate pentru următorii 5 ani (perioada 2008-2012) şi care vor constitui un
instrument de lucru atât pentru Administraţia Rezervaţiei cât şi pentru cei care doresc să
desfăşoare activităţi pe teritoriul Rezervaţiei. Condiţiile în care se vor desfăşura principalele
activităţi în perimetrul Rezervaţiei sunt cuprinse în Regulamentul Rezervaţiei Biosferei
Delta Dunării
Procesul elaborării actualului plan de management pentru Rezervaţie a fost stabilit
în baza ghidului informativ al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, elaborat în 2004,
sub coordonarea lui Michael R. Appleton, în cadrul Proiectului „Managementul Conservării
Biodiversităţii din România”, finanţat de Banca Mondială, precum şi al Manualului Eurosite
de Planificarea a Managementului (The Eurosite Management Planning Toolkit), elaborat
în 1999.
Planul de Management are la bază principiile unui management adaptabil, care să
permită o modificare relativ uşoară a deciziilor, ca răspuns la schimbările ce pot apărea
ulterior.
Motivele pentru care se impune adoptarea unui management adaptabil sunt:
identificarea de noi nişe ecologice funcţionale
declararea Rezervaţiei ca sit Natura 2000 poate aduce abordări noi în procesul
managerial al Rezervaţiei
modificarea cadrului legislativ poate aduce modificări în activitatea unor agenţi în
perimetrul Rezervaţiei
fenomene naturale imprevizibile pot produce schimbări care impun reconsiderarea
unor măsuri
prezenţa şi activitatea omului poate accentua şi accelera unele schimbări
factorul social şi economic este în continuă schimbare, influenţând resursele umane
şi economice de care dispune Administraţia Rezervaţiei pentru realizarea
obiectivelor de management
317

implementarea/realizarea unor acţiuni nu au efectele planificate
în atingerea unor obiective pot apărea ameninţări noi.
Responsabilitatea implementării Planului de Management revine Administraţiei
Rezervaţiei şi se realizează prin acţiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru.
Consiliul Ştiinţific evaluează modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute în Planul de
Management şi prezintă, anual sau ori de câte ori este necesar, Academiei Române şi
autorităţii centrale pentru protecţia mediului rapoarte cuprinzând constatări, propuneri şi
recomandări. În cazul în care, la definitivarea planurilor anuale de lucru, apar dezacorduri
între Administraţia Rezervaţiei şi Consiliul Consultativ cu privire la activităţile ce pot afecta
factorii interesaţi, Consiliului Ştiinţific îi revine rolul de a elabora decizia finală cu privire la
activităţile respective.
Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de
către Administraţia Rezervaţiei pentru a se sigura că acestea se încadrează în prevederile
planului de management şi nu contravin obiectivelor Rezervaţiei. În aceste cazuri
Administraţia Rezervaţiei are un rol important în stabilirea unor relaţii de colaborare cu
instituţiile/organizaţiile respective şi definirea modului în care acestea îşi organizează
activităţile care au impact direct sau indirect asupra Rezervaţiei.
14.6. Integrarea politicii de mediu în alte politici sectoriale
Protecţia Mediului reprezintă un domeniu de interes major, la nivelul Uniunii
Europene punându-se un accent deosebit pe integrarea priorităţilor acestui domeniu în
toate politicile sectoarelor economiei. Unul dintre cele mai importante aspecte, este
continuarea integrării obiectivelor de mediu în alte politici sectoriale precum transporturi,
energie, agricultură şi acţiuni la nivel local şi regional pentru promovarea dezvoltării
durabile.
Principiul necesităţii integrării nu este un principiu propriu-zis. Necesitatea unei abordări
holiste pentru realizarea dezvoltării durabile s-a concretizat în sporirea nivelurilor de
integrare, care vizează atât integrarea reglementărilor din domeniul industriei, care
înglobează măsuri de protecţie a mediului, cât şi integrarea măsurilor de protecţie a
mediului în alte politici sectoriale.
În viziunea României, pentru a răspunde contextului complex al cooperării pentru
dezvoltare, este nevoie ca definirea asistenţei să fie fundamentată pe o combinaţie de
politici, care să răspundă necesităţilor de corelare a intervenţiei în diferite domenii:
economic inclusiv comercial, protecţie socială şi a mediului, bună guvernare, securitate.
Ministerul Mediului şi Pădurilor coordonează activitatea de integrare a politicii de mediu în
celelalte politici sectoriale, în concordanţă cu cerinţele europene şi internaţionale pentru
asigurarea dezvotării durabile.
Oportunitatea integrării politicilor de mediu cu politicile sectoriale şi globale rezultă
din natura biunivocă a relaţiei dintre mediu şi sistemul tehnico-productiv şi social economic.
Premisele şi principiile integrării ar putea fi rezumate astfel:
‣ asumarea publică de către diferite ministere, a obiectivului de integrare a politicilor
de mediu cu politicile sectoriale şi globale
‣ formularea unor obiective clare, concise, măsurabile, delimitate în timp şi prin
sistemul legislativ
‣ adoptarea planificării anticipative, atunci când se pun în evidenţă impacte reciproce
între politicile de mediu şi cele sectoriale şi globale
318

‣ limitarea şi eliminarea în timp a măsurilor contradictorii (încurajarea extinderii
suprafeţeor cultivate inclusiv în zone fragile şi acordarea de sprijin, pe de altă parte,
celor care consimt să conserve sau chiar să prezerve astfel de zone)
‣ extinderea posibilităţilor de intervenţie a societăţii civile în procesele decizionale
Evaluarea impactului planurilor şi programelor asupra biodiversităţii, reprezintă un
obiectiv operaţional pentru asigurarea integrării priorităţilor de conservare a biodiversităţii în
politicile şi strategiile sectoriale. În acest sens în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, au fost
supuse evaluării impactului asupra mediului, înaintea acordării acordului de mediu,
următoarele proiecte:
‣ Amenajare Plajă Sulina în intravilanul oraşului Sulina, investiţie a Cosiliului Judeţean
Tulcea
‣ Apărare împotriva inundaţiilor în localitatea Părlăgeanca, investiţie a Agenţiei
Naţionale a Apelor Române
14.7. Dezvoltarea durabilă în România
Fundamentul pentru acest concept este necesitatea integrării obiectivelor economice
cu cele ecologice şi de protecţie a mediului. O lungă perioadă de timp, până în urmă cu cca
20 de ani, se acorda prioritate creşterii economice, excluzând problemele de protecţie a
mediului. Formele grave de manifestare a deteriorării componentelor mediului înconjurător
au impus schimbarea acestei optici.
Este esenţial ca, în această etapă de dezvoltare a omenirii, în toate ţările, obiectivele
economice şi ecologice, incluzând şi acţiuni de protecţie a mediului, să fie integrate de la
început, cu scopul de a minimiza pagubele economico-ecologice.
În general, cerinţele minime pentru realizarea dezvoltării durabile includ următoarele:
‣ redimensionarea creşterii economice, având în vedere o distribuţie mai echitabilă a
resurselor şi accentuarea laturilor calitative ale producţiei
‣ eliminarea sărăciei în condiţiile satisfacerii nevoilor esenţiale pentru loc de muncă,
hrană, energie, apă, locuinţă şi sănătate
‣ asigurarea creşterii populaţiei la un nivel acceptabil (creştere demografică controlată)
‣ conservarea şi sporirea resurselor naturale, întreţinerea diversităţii ecosistemelor,
supravegherea impactului activităţii economice asupra mediului
‣ reorienterea tehnologiilor şi punerea sub control a riscurilor
‣ descentralizarea formelor de guvernare, creşterea gradului de participare la luarea
deciziilor
‣ coroborarea deciziilor privind mediul şi dezvoltarea pe plan naţional cu cele din plan
internaţional
Procesul de dezvoltare al unei regiuni, cum este şi Regiunea Deltei Dunării, este
caracterizată de o continuă schimbare, determinată de o varietate de forţe –
supraexploatarea resurselor deltei, politicile guvernamentale, acţiunea companiilor private,
standardele infrastructurii, siguranţa unui loc de muncă şi multe altele. Când schimbările
duc la condiţii nesatisfăcătoare pentru oamenii din regiune, nevoile iscate cer o intervenţie
planificată cu atenţie pentru a produce rezultatele scontate.
O soluţie viabilă pentru planificarea regională este aceea de a înţelege de ce
condiţiile nesatisfăcătoare actuale sunt aşa cum sunt, care sunt factorii care le afectează,
şi care ar fi intervenţiile care ar putea să influenţeze în mod pozitiv aceşti factori. În mod
curent, planificarea complexă la nivel regional şi local s-a referit la utilizarea terenului sau
319

la aspectele fizice ale dezvoltării, de exemplu scara, natura şi locaţia construirii caselor şi
principalele facilităţi ale comunităţii, sau zonarea locurilor de recreere. Oricum, pentru a
rezulta cât mai bune soluţii asupra planurilor regionale, Master Planul regional al Deltei
Dunării se concentrează mult mai mult şi mai aproape de definiţia dezvoltării: Plănuirea
managementului schimbărilor la nivel local şi regional pentru accelerarea creşterii nivelului
de trai şi îmbunătăţirea sistemului de exploatare a resurselor într-un mod durabil. Acesta
acoperă nu numai forma fizică a dezvoltării, dar de asemenea toate celelalte elemente
care au influenţă asupra oamenilor din Delta Dunării şi se cer a fi bine făcute, incluzând
dezvoltarea infrastructurii ca şi dezvoltarea socială, culturală, comunitară respectând
aspectele de mediu. Toate acestea sunt incluse în conceptul complex al dezvoltării
durabile. Master Planul Dezvoltării Regionale a Deltei Dunării aderă la principiile
dezvoltării durabile, împreună cu definiţiile impuse de Naţiunile Unite şi acceptate de
majoritatea naţiunilor guvernamentale din lumea întreagă. În câteva cuvinte, dezvoltarea
durabilă este explicată astfel: „… dezvoltarea care asigură răspunsurile nevoile prezentului
fără să compromită abilitatea viitoarelor generaţii să îşi satisfacă necesarul lor” (Comisia
Mondială de Dezvoltare şi Mediu, 1987).
Prin dezvoltarea socio-economică, fizică a mediului şi culturală a Regiunii Deltei
Dunării se înţelege un complex de relaţii între diferiţi factori. Aceste inter-relaţii stabilite
între diferite aspecte ale vieţii urbane şi rurale trebuie bine înţelese înainte de a se stabili
ce intervenţii vor fi luate. De exemplu, cum poate fi anticipată schimbarea într-un aspect
precum creşterea numărului de pescari, asupra altor schimbări ale altor aspecte (precum
presiunea asupra resursei de peşte şi a altor resurse, tipuri de scule de pescuit,
conservarea biodiversităţii, posibilitatea pentru generaţiile viitoare de a se beneficia de
resursa piscicolă). Planificarea intervenţiilor independente în operaţiunile din sectoarele
„date” este mai mult ineficientă sau poate cauza rezultate nedorite asupra altor sectoare.
Pentru majoritatea intervenţiilor la un sistem regional, trebuie întemeiat şi urmărit
îndeaproape un pachet de măsuri mutuale şi intersectoriale. În miezul conceptelor
„integrat” sau „holistic” adoptate de Master Planul Regiunii Delta Dunării este explicaţia
pentru a înţelege şi a ţine seama de relaţiile între diferite aspecte ale vieţii şi dintre diferite
agenţii şi deţinători de interese, pentru a-i implica în procesul întocmirii planului şi să
creeze o viziune împărtăşită de către diverşi deţinătorii de interese în timp ce se planifică
schimbarea coordonată a programelor.
Dezvoltarea acestui Master Plan a urmat un proces de consultări profunde şi de
schimb de informaţii, percepţii, idei şi evaluări cu "stakeholderii activi" relevanţi (ale căror
decizii şi acţiuni determina schimbări pe viitor) şi cu "stakeholderii pasivi" (care pot
beneficia de aspectele pozitive sau pot fi afectaţi de aspectele negative ale oricărei
schimbări care va avea loc) şi promovează transparenţa şi responsabilitatea în toate
sensurile. Este de aşteptat ca eforturi similare la nivel local şi guvernamental să genereze
planuri locale, regionale, care să fie pe deplin armonioase, foarte transparente, şi să pună
arealul propus pentru dezvoltare durabilă atât în mediul urban cât şi rural. Este de remarcat
faptul ca în cursul dezvoltării Master Planului Regional, guvernul a introdus Strategia de
Dezvoltare şi Management Economic Naţional (NEEDS). Recunoscând eficienţa acestui
plan, INCDDD a luat iniţiativa de armonizare a Master Planului de Dezvoltare Regională cu
Strategia Naţională (NEEDS).
Master Planul Regional este un cadru şi o strategie pentru dezvoltare de viitor,
bazat pe evaluarea diverselor scenarii şi pe opţiunea pentru un scenariu preferat. Descrie
forma şi structura generală a ceea ce se va înfăptui, şi stabileşte în detaliu procesul pe
care RBDD şi toţi stakeholder-ii din regiune ar trebui sa îl urmeze pentru viitor.
320

Concluzii
Cheltuielile pentru protecţia mediului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, vizează
refacerea biodiversităţii, reprezentând un obiectiv prioritar al R.B.D.D., iar reconstrucţia
ecologică este singura modalitate de refacere a funcţiilor ecosistemelor.
Deoarece îmbunătăţirea regimului hidrologic este premisă pentru funcţionarea tuturor
ecosistemelor din Delta Dunării, aceasta a fost considerată o sarcină de primă urgenţă în
abordarea tuturor lucrărilor de renaturare planificate.
În amenajările agricole şi piscicole aparţinând Consiliului Judeţean Tulcea , nu s-a
putut trece la execuţia lucrărilor din cauza terenurilor aflate în continuare, în administrarea
CJT, excepţie făcând Lacul Murighiol. Lacul Murighiol este parte a Amenajării piscicole
Murighiol, şi a fost încredinţat temporar ARBDD-ului printr-o hotărâre a Consiliului Local
Murighiol, pe perioada derulării lucrărilor de reconstrucţie ecologică.
321