numărul 24 (mai 09) - Noua literatura

Aventura mea în PR a început anul trecut cînd, dup\
4 ani petrecu]i în S.U.A., am decis s\ revin în
România. La vremea aceea aveam la activ ceva
experien]\ în domeniul editorial - un masterat în
Publishing la Emerson College din Boston, colabor\ri la
diverse reviste [i ziare locale, precum [i activitatea de redactor
coordonator la Editura Elsevier.
De obicei, în companiile mari exist\ tendin]a de-a te
perfec]iona într-o singur\ direc]ie, dar eu am avut [ansa,
prin natura postului pe care-l ocupam, s\ interac]ionez în
mod constant cu mai multe departamente, de la cel editorial
pîn\ la cel de marketing, de produc]ie [i de design. Hot\rîrea
de a reveni în România avea s\ declan[eze un adev\rat
proces de reorientare [i de readaptare nu numai în plan
social, dar [i în plan profesional.
Oferta de a face PR pentru Editura Trei a fost destul de
tentant\. Îmi doream s\ lucrez într-o echip\ mai restrîns\,
format\ din oameni entuzia[ti, care cred în ceea ce fac [i
care iubesc c\r]ile. Partea aceasta cred c\ este extrem de
important\ - s\ fii ata[at de c\r]i, s\-]i plac\ s\ le cite[ti,
s\ le atingi, s\ nu le transformi în simple obiecte pe care
le vinzi. Am fost deci cucerit\ de pasiunea pentru c\r]i [i de
entuziasmul celor de la Editura TREI [i am decis s\ r\mîn cu
Roxana Boboc,
PR Manager la Editura Trei:
„Mediul editorial românesc este
destul de reticent cînd vine vorba
despre practici neconven]ionale de
promovare a c\r]ilor”
ei.
Am început s\ fac PR [i de atunci nici o zi nu a mai ar\tat
la fel ca alta. De fapt, cred c\ acesta este farmecul, dar [i una
dintre provoc\rile acestei profesii. În fiecare zi interac]ionezi
cu diver[i oameni, te întîlne[ti cu situa]ii noi, trebuie s\ fii
creativ, s\ ai capacitatea de a comunica excep]ionalul din
ceea ce la o prim\ vedere poate p\rea comun. {i mai ales
trebuie s\ r\mîi onest, cu tine [i cu cei cu care intri în contact.
Cred c\ cea mai mare provocare în activitatea de PR este
aceea de a ie[i din tipare f\r\ a-]i dezorienta publicul.
Provocarea aceasta este cu atît mai mare în România, unde
exist\ tendin]a de a supralicita formulele. Multe edituri
merg pe acelea[i scheme chiar [i dup\ ce acestea devin
uzate [i este clar pentru toat\ lumea c\ rezultatele sînt
minimale. De la clasicele comunicate de pres\ care î]i
comunic\ sec noile apari]ii, pîn\ la epuizantele lans\ri, unde
doi-trei oameni vorbesc [i foarte pu]ini dintre cei veni]i s\
asiste ascult\, mediul editorial românesc este destul de
reticent cînd vine vorba despre practici neconven]ionale
de promovare a c\r]ilor.
Eu am încercat s\-mi condimentez pu]in mesajele. Spre
exemplu, am schimbat natura comunicatelor de pres\, le-am
personalizat transformîndu-le într-un soi de scrisori c\tre
coresponden]ii din baza mea de date. Am fost pl\cut surprins\
cînd am primit r\spunsuri - mi-am dat seama c\ oamenii
sînt foarte deschi[i c\tre acest gen de comunicare. Strategia
mea profesional\ este aceea de-a m\ apropia de oameni,
de a-i face s\ în]eleag\ mesajul meu [i de a-i transforma
în parteneri activi în misiunea aceasta de promovare a
c\r]ilor. Îmi doresc ceva mai mult decît un simplu dialog
între PR [i posibilii cititori ai c\r]ilor pe care le promovez.
Cred c\ felul în care v\d lucrurile se traduce printr-o apropiere
între oameni care împart aceea[i pasiune.
PR înseamn\ [i foarte mult\ distrac]ie. Pe lîng\ parteneriate,
contracte, bartere [i tot arsenalul instrumentelor cu care
lucrez, îmi place s\ decop\r mici jocuri în care îi atrag [i
pe ceilal]i. Spre exemplu, pentru promovarea primului volum
din Trilogia Millennium, B\rba]i care ur\sc femeile de Stieg
Larsson, am folosit stencil-uri cu diverse mesaje, pe care
le-am plasat prin ora[. Apoi, am avut o excelent\ colaborare
cu Doina Ru[ti, autoarea romanului Lizoanca la 11 ani, roman
a c\rui lansare s-a încheiat cu o dona]ie ce cred c\ va schimba
radical via]a feti]ei care a inspirat romanul în cauz\. De altfel,
cred c\ exist\ foarte mult poten]ial social [i umanitar în
c\r]i, cred c\ ele pot schimba nu numai mentalit\]i, dar [i
vie]i - [i iat\, v\ pot da [i acest exemplu concret al romanului
Lizoanca.
Un alt exerci]iu ludic este [i crearea promo]iilor online.
Urm\toarea promo]ie se nume[te Spune DA verii! [i const\
într-o serie de pachete personalizate, care combin\ una
dintre ultimele apari]ii editoriale din colec]ia Fiction
Connection, Yes Man de Danny Wallace, cu diverse titluri,
astfel încît s\ reias\ cîteva variante interesante - mister,
ac]iune, dragoste, sezualitate. Cititorii no[tri î[i pot alege
combina]ia care li se potrive[te cel mai mult. Deviza este
inspirat\ din romanul Yes Man, în care am descoperit povestea
unui om care alege s\ spun\ „DA” în loc de „NU”. Este o carte
la care ]in foarte mult [i am salutat experimentul f\cut timp
de o lun\ de zile de autorul ei, înainte de-a se apuca s\ scrie.
Cred c\ [i \sta este unul dintre atuurile PR-ului - trebuie
s\ descoperi pove[tile din spatele c\r]ilor [i uneori aceste
pove[ti sînt de-a dreptul uimitoare. Mie nu-mi r\mîne decît
s\ le comunic mai departe.
În definitiv, c\r]ile sînt ca [i oamenii - au o via]\ a lor,
o poveste... Iar noi trebuie doar s\ le descoperim.
PR de editur`
Moscova - Bucure[ti
Drag\... ,
De fiecare dat\ cînd povestesc cu cei de aici despre
spa]iul de dincolo de Prut am senza]ia c\ începe s\ func]ioneze
un complex pe care eu îl numesc „complexul Siberia”. Tot
ce e dincolo de Prut e „undeva în Siberia”, „la dracu-n praznic”.
Chi[in\ul, reamintesc, este la doar vreo 6 ore de Bucure[ti
dac\ mergi cu ma[ina [i dac\ vama e „binevoitoare”. Pîn\
la Odessa s-ar putea face cam acela[i timp dac\ nu ar exista
aceste bariere „politice” [i mai ales acest „complex siberian”
al geografiei.
Am tr\it în multe ora[e. S\ fie în jur de [ase Dar Odessa
este pentru mine un ora[ special. Este ora[ul care m-a înv\]at
c\ al\turi de mine sînt oameni care pot gîndi, care pot vorbi,
care pot cînta altfel. Cel de lîng\ mine este altfel, diferit
de mine, [i pentru acest lucru trebuie s\ m\ bucur. Aceasta
este marea lec]ie a acestui ora[.
Odessa nu este doar ora[ul „sc\rilor Potiomkin” ci, chiar
dac\ sun\ romantic, este o stare de spirit. Am auzit c\ în
ultima perioad\ s-au schimbat multe lucruri pe-acolo.
Cel mai faimos „brand” al ora[ului este umorul. Exemple
sînt legiune. Cum se discut\ într-o mahala din Odessa S\
lu\m un exemplu. Leova, cunoscutul croitor din Odessa, î[i
vasile ernu
jurnalul vremurilor de infla]ie (XXIV)
soarbe plictisit ceaiul [i-o întreab\ pe Zosea, cunoscuta
chelneri]\ de la cafeneaua „Ancora argintie”: de ce crezi c\
noi, evreii, sîntem a[a de buni la vioar\ P\i e clar, r\spunde
Zosea, sîntem înzestra]i cu un har special. Prostii, zice Leova.
Eu cred c\ lucrurile sînt mult mai simple. L\z\rescu, moldovanul
din col]ul str\zii nu poate fi bun la vioar\ fiindc\ nu-[i permite
s\ cumpere o vioar\ [i nu din cauz\ ca are degetele
groase de la cules de struguri. Iar noi sîntem buni la
vioar\ fiindc\ nu ne permitem s\ cump\r\m pian, ci doar
vioar\. Popov, „vivecubernatorul” din col]ul cel\l\lt al str\zii,
e bun la pian fiindc\ are bani de pian. E elementar, conchide
Leova. Îi pl\cea mereu s\-mi zic\: ce ferici]i sînte]i voi,
„moldovenii”, c\ Iahve nu are atîtea preten]ii de la voi
cîte are de la noi.
Nu po]i tr\i în Odessa f\r\ s\ [tii „limba” ora[ului. Ce
este „limba” Odessei De exemplu: o s\ v\ înv\] „limba”
odessit\ „na [aru”. „Na [aru” este o form\ rusificat\ a
unui cuvînt din ivrit ([ara) care înseamn\ r\m\[i]e, resturi.
Vine de la resturile care, conform tradi]iei evreie[ti,
trebuiau l\sate pe cîmp pentru ca cei s\raci s\ le poat\
culege. În jargonul odessit ele au ajuns s\ însemne „ceea
ce este pe gratis”. Acest cuvînt a ajuns unul dintre cele
mai faimoase cuvinte nu numai în Odessa, ci în tot spa]iul
Imperiului. Mergeai cu metroul, cu tramvaiul sau cu
trenul „na [aru” („cu na[ul” am zice pe-aici). Nu po]i s\ tr\ie[ti
în Odessa f\r\ s\ [tii ce înseamn\ cuvintele „fraier” (din
german\ Frej - libertate), „blatnoi” (din nem]e[te [i idi[ Die
Blatte - foaie, hîrtie), „[aher” - maher (din ivrit - combina]ii
comerciale), „hana”, „klift”, „hipe[”, „para[a”, „haleava”,
„musor”, „[alava” etc. Adic\, în Odessa, f\r\ a [ti limba rus\
de baz\, pe care s-o po]i combina cu toate elementele
verbale ale „minorit\]ilor” evreie[ti, moldovene[ti, ucrainene,
turce[ti [i, fire[te, cu cele „rafinate” fran]uze[ti, engleze[ti
[i mai ales nem]e[ti, nu ai cum s\ ajungi s\ cuno[ti adev\rata
„limb\ odessit\”. Îns\ cea care avea grij\ s\ te înve]e
acest jargon era strada, pia]a, mahalaua, portul.
Poate am uitat s\ v\ spun c\ Odessa a fost cel mai
cosmopolit ora[ al Imperiului din Est. Din cartierul Moldovanka
[i pîn\ pe faimoasa strad\ Deribasovskaya puteai vedea
toat\ „fauna” cultural\ a lumii: de la ru[i [i ucraineni, armeni,
moldoveni [i greci pîn\ la italieni, francezi, germani, englezi
[i mai ales evrei. Administra]ia era „orchestrat\” de ru[i, iar
lumea afacerilor de evrei. Via]a cultural\ era dominat\ de
tandemul ruso-evreu. E unul dintre cele mai fecunde tandemuri
culturale cunoscute în Est. Au fost nenum\rate cazuri în
care imperiul ruso-sovietic a fost dominat de periferia
cultural\ de tip Odessa.
Despre umor ar mai trebui s\ spun cîteva lucruri. Odessa
a dat poate cei mai importan]i autori [i eroi care [i azi ne
fac s\ rîdem pîn\ la lacrimi. {alom Alehem, Ilf [i Petrov,
Babel, Ostap Bender [i Beni Krik sînt autori [i eroi odessi]i
tipici. Cine nu [tie c\ „toat\ contrabanda se face la Odessa”
În fostul imperiu ruso-sovietic Odessa a ajuns s\ se
numeasc\ Odessa-mama. De ce Asta este o alt\ poveste
pe care ]i-o voi spune poate alt\dat\.
Vasile Ernu este n\scut în URSS în 1971. Este absolvent al Facult\]ii de Filosofie
(Universitatea Al.I.Cuza, Ia[i, 1996) [i al masterului de Filosofie (Universitatea
Babe[-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff
[i redactor asociat al revistei Idea art\+societate. A activat în cadrul Funda]iei
Idea, Tranzit [i Editura Idea. Actualmente lucreaz\ în cadrul Editurii Polirom.
În prezent ]ine o rubric\ de opinie în România liber\ [i una în s\pt\mînalul
Suplimentul de Cultur\. A debutat cu volumul N\scut în URSS (Editura
Polirom, 2006) care a fost distins cu Premiul pentru debut al României literare
[i cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România.
v.
23
noua literatur`............................................................................................... mai 2009 ...............................................................................................num`rul 24