numărul 24 (mai 09) - Noua literatura

Jay Parini, Ultima gar\, traducere din englez\ de Luana
Schidu, Editura Humanitas Fiction, Colec]ia „Raftul
Denisei”, 2009, 288 de pag., 33 lei.
Nu trebuie s\ fii pasionat de literatura rus\
ca s\-]i plac\ aceast\ carte despre ultimul
an din via]a lui Lev Tolstoi. Nu atunci cînd
este scris\ de un american ca Jay Parini.
Ultima gar\ face parte din acea categorie ciudat\
de romane-hibrid, amestec de fic]iune [i biografie
foarte bine documentat\. Ultimul an din via]a
celebrului scriitor este povestit pe rînd din mai
multe perspective (în capitole scrise la persoana
întîi) ce apar]in lui Valentin Bulgakov, Sofiei
Andreevna (so]ia lui Tolstoi), Dr. Makovitki,
Sa[a (fiica lui Tolstoi), Certkov. De asemenea,
printre vocile martorilor din cercul strîns al
lui Tolstoi mai sînt pres\rate scrisori [i
fragmente din jurnalul scriitorului. Din cauza
presiunilor din toate p\r]ile, Tolstoi alege s\
fug\, asta pîn\ cînd va ajunge la propriu în
„ultima gar\”.
Camilo José Cela, Stupul, traducere, note
[i postfa]\ de Ioana Zlotescu, Editura
Polirom, 2009, 416 pag., 32,95 lei.
C
artea lui Camilo José Cela, premiat
cu Nobel [i arhicunoscut nu doar
în lumea de limb\ spaniol\, este
un must. Nu numai pentru c\
este un autor de bifat, ci pentru c\ reprezint\
o adev\rat\ experien]\, pentru orice cititor,
dar mai ales pentru orice scriitor. Romanul
cu nenum\rate personaje este, de fapt,
o uria[\ colec]ie de schi]e (l-am auzit [i pe
Caragiale pe-acolo!), fiecare dintre ele fiind
o mic\ bijuterie de proz\ scurt\. Traducerea
Ioanei Zlotescu e impecabil\. (L.M.)
~nt`mplarea a f\cut s\ pagin\m acest num\r exact `n zilele
dinaintea Colocviului Tinerilor Scriitori (edi]ia a IV-a); impresiile
de acolo le ve]i citi `n num\rul urm\tor, dar p`n\ atunci am
profitat de ocazie pentru a-i `ntreba pe organizatori `nainte
de eveniment ce cred ei c\ aduce util tinerilor scriitori o astfel
de `nt`lnire. Ne-a r\spuns unul dintre ei, un cristian.
Juventus [i celelalte aspecte
un cristian
intro
Colocviul Tinerilor Scriitori. Ioi. Nu-i a[a c\
sun\ cam, cum s\ spun, nepotrivit. Discriminator
Limitativ Grupa mic\ Ce-ar fi s\ sc\p\m de
povara asta Dac\ dep\[im limita de v`rst\ [i
întindem pu]in [tacheta peste cei 35 de ani din
buletin [i statistici Se sup\r\ cineva Ce-ar fi
s\-l aducem pe „b\tr`nul” Acosmei, pe „mo[ul”
Mihail Vakulovski sau pe „venerabilul” Marin
M\laicu Hondrari
Un proiect ini]iat de Uniunea Scriitorilor din
România, dup\ o idee de Nicolae Manolescu.
V\ da]i seama! Deschid e-mailul [i g\sesc
urm\toarele. „Nu vin, c\ m\ compromit!”, „Dac\
Manolescu a vrut s\ momeasc\ tinerii [i s\-i
aduc\ în Uniune”, „USR-ul trebuie desfiin]at!”.
Ce s\ r\spund C\ dac\ te duci în vizit\ nu-nseamn\
c\ te [i mu]i acolo C\-n trei edi]ii,
din lista primei serii de paticipan]i nu cred s\
se fi înscris mai mult de cinci oameni [i c\, cel
pu]in din afar\, n-a[ paria c\ exist\ o norm\ de
viitori membri pe fiecare edi]ie C\ au mai
încercat [i al]ii, mult mai uni]i [i mai preg\ti]i,
dar degeaba
dou\ întreb\ri:
Crede]i c\ este util Colocviul Tinerilor Scriitori
(sondaj pe www.rocultura.ro)
Nu-l în]eleg. Cum ar r\spunde pozitiv oameni
care n-ar fi invita]i {i înc\. Util în ce sens Pentru
mine, ca s\ m\ dau rotund, e foarte util. M\ v\d
cu 30 de oameni pe care nu-i înt`lnesc prea des,
facem ni[te materiale pentru bloguri, un interviu
pentru revist\, bem o bere, b\g\m un fotbal.
De ce n-ar fi util C`t de util este s\ mergi la vot
Ce crede]i c\ aduce util tinerilor scriitori lor
o astfel de înt`lnire (întrebarea pus\, f\r\ r\utate,
de redactorii de la Noua literatur\)
E util c\ se poate. S-a spus c\ „tinerii”
nu-s capabili s\ se organizeze. C\ se bea
(bine c\ nu se sparg geamuri), c\ nu se-ajunge
la nici un rezultat [i c\, finalmente, e o scurgere
de fonduri. Cum edi]ia aceasta e f\cut\ pe barba
noastr\ (ca program), gratuit (nu ne taie nimeni
din salariu dac\ nu vin ni[te pile) [i pentru
interesul strict comunica]ional, îmi permit s\
dau dou\ r\spunsuri scurte. Prin dona]ia de
carte din volumele personale ale participan]ilor,
autorii au [ansa s\ fie reg\si]i într-o bibliotec\
public\ în care, altfel, nu [tiu c`]i ar fi intrat. Alo,
lumini]a
marcu
cum se vede din afar`
Mult timp am defilat pe la emisiuni [i prin articole cu o viziune triumfalist\
asupra lumii editoriale române[ti. Dup\ ani în care scriitorul tîn\r, mai ales
debutant, era nevoit s\ bat\ la por]i, s\ se umileasc\, s\ se roage, s\ dea bani din
buzunar pentru a-[i vedea cartea publicat\, iat\, în vremea noastr\ glorioas\,
lucrurile s-au schimbat. Nu doar c\ se inventase la o mare editur\ o colec]ie dedicat\ prozei
tinere, dar o alt\ editur\ începuse s\ publice volum dup\ volum de poezie cu CD-uri încorporate,
c\r]i de critic\ tîn\r\ în avalan[\, romane, de asemenea. Celelalte edituri, m\ gîndeam eu, [i
chiar a[a [i începuse s\ se-ntîmple, vor trebui s\ ]in\ pasul cu civiliza]ia etc.
Ca de obicei, era vorba despre naivit\]i cît mine de mari [i de un fel al meu personal [i enervant
de a înfrumuse]a realitatea. Între timp, a ap\rut criza. Nu [tiu cît afecteaz\ pia]a editorial\, dar
[tiu sigur c\ func]ioneaz\ ca o scuz\ perfect\. Ce editur\ s\ mai publice poezie, de pild\, în
asemenea vremuri de criz\ {i tot între timp mi-am dat seama c\ eu tr\iam de fapt un pic pe
alt\ lume, c\ci, chiar [i f\r\ criz\, lucrurile n-au stat niciodat\ a[a roz cum voiam eu s\ le v\d.
Pentru c\ eu am avut norocul s\ scriu devreme [i s\ intru în sistem. Am avut [i ceva curaj în a spune
lucruri concrete [i nu întotdeauna pozitive [i am c\p\tat astfel un fel de imunitate. Am avut norocul
([i grija) s\ întîlnesc oameni de calitate [i s\-i ocolesc de departe pe tic\lo[i, care exist\ [i ei cu
duiumul în lumea literar\, dar la un moment dat înve]i s\-i detectezi de departe. Sigur c\ întotdeauna
sînt mai mul]i [i mai aproape decît crezi tu. Dar, totu[i, nu m\ plîng. Mi s-a dat în general foarte
mult\ încredere [i sînt obi[nuit\ s\ cred c\ lucrurile func]ioneaz\ corect. Pentru c\ mie nimeni
niciodat\ nu mi-a cerut bani [i nici altfel de compensa]ii pentru a-mi publica un articol sau o carte,
pentru c\ eu nu am avut ghinionul s\ a[tept ca vreun critic s\ binevoiasc\ s\-mi deschid\ cartea
sau vreun editor s\-mi deschid\ u[a, mi-a venit întotdeauna greu s\ cred c\ asemenea lucruri chiar
se întîmpl\.
Dar ele se întîmpl\. M\ tot gîndesc la e-mailul unui tîn\r scriitor pe care nu-l cunosc
personal, dar care mi-a povestit de curînd cam cum stau lucrurile pentru cineva mai pu]in norocos
[i mai pu]in cunoscut decît mine. Cum editurile nu public\ poezie decît contra cost. {i îmi explica,
acela[i scriitor, cît de mînjit se simte înc\ pentru c\, cu cî]iva ani în urm\, a cedat [i a pl\tit, de
dragul de a-[i vedea o carte publicat\. Este o situa]ie care probabil seam\n\ bine cu mersul la
bordel.
Cum criticii scriu despre cî]iva, cum î[i fac servicii unii altora [i cum nu prea deschid c\r]ile
al c\ror autor nu le spune nimic. Oricît a[ vrea s\ zic c\ e o viziune de outsider care
înnegre[te totul din principiu, nu v\d eu îns\mi cum se pritocesc prin toate revistele [i la toate
premiile acelea[i nume, de parc\ ne-am fi l\murit o dat\ pentru totdeauna care sînt
scriitorii tineri buni de premiat [i de l\udat [i am închis pr\v\lia Indiferent ce inep]ii
produc în continuare respectivii, pac la revist\ cronica plin\ de laude.
De asemenea îmi poveste[te c\ nu s-a dus pe la cenacluri pentru c\, pe scurt, i s-au p\rut
penibile. „Poate dac\ a[ fi fost alt\ fire [i m-a[ fi dus cu poeziile prin cenacluri [i alte tipuri
de `nt`lniri, care nu s`nt dup\ mine dec`t prilej de desc\rcat frustr\rile personale pe crea]iile
participan]ilor la turnir, [i ar fi fost atacate pe nedrept [i f\r\ argumente (cum se `ntampl\
de cele mai multe ori pe la noi), sistemul meu imunitar ar fi reac]ionat [i m-ar fi f\cut
probabil mai vanitos fa]\ de literatura mea. Cert este c\ nu vreau s\ testez acest lucru.
~n plus se [tie: sor]ii de succes s`nt mai mari dac\ `no]i concentrat pe culoarul t\u f\r\
s\ te ui]i `n st`nga [i-n dreapta la competitorii t\i.” A[a spune, inteligent, interesant
[i nuan]at, autorul scrisorii electronice.
Doar c\ din acele cenacluri au ie[it „gloriile” de azi, pentru c\ cenaclurile sînt
foarte utile pentru a[a ceva, a[ ad\uga eu. {i într-o lume necompetitiv\ real, cine se
proclam\, exist\ [i, din t\mîiere reciproc\, se na[te genera]ia. Iar ce cade în afar\
pagub\ colateral\ se nume[te.
Mi-a pl\cut mult asta cu înotatul concentrat pe culoarul t\u. Tot ce pot s\
spun eu este c\, singur pe culoarul t\u, pur [i simplu te sim]i bine. Chiar fericit,
cîteodat\. Ceea ce în colectivitate eu nu am experimentat [i, vorba lui, nici nu
vreau s\ testez.
{i mi-a mai povestit multe alte lucruri, atît de interesante, încît am vrut
chiar s\ public e-mailul lui în întregime. Doar c\ m-am gîndit s\ nu-l
expun aici pe autor, c\ci [tiu bine ce aprig\ la mînie este lumea literar\ [i
mai ales cea editorial\. {i cum omu’ spunea acolo despre cutare editur\
care i-a cerut bani, despre alta care nu i-a r\spuns de trei luni nici
m\car c\ a primit manuscrisul etc., ar fi trebuit s\ public un e-mail plin
de beep-uri. A[a c\ am rezumat eu cîteva idei. Care probabil v\ sun\
familiar. Din p\cate. M\ ru[inez pentru frenezia mea de-acum cî]iva
ani. Numi]i-o naivitate.
editurile noastre de top aud [i altceva în afar\
de succesul interna]ional Prin prezent\rile de
reviste care se fac în cadrul lecturii publice,
studen]ii [i elevii din Alba Iulia afl\ c\ mai exist\
[i reviste literare.
Dac\ acestea s`nt sau nu avantaje, nu m\
pronun]. S`nt lucruri m\runte, cum e [i blogul
edi]iei, care-]i prezint\ CV-urile participan]ilor
[i fotografii originale, de la surs\, ale unor scriitori
[i oameni care mai cred în ideea de literatur\.
Gesturi simple, la vedere, cum e chestionarul
din care Iulia Balcana[ î[i construie[te doctoratul
despre comunitatea literar\. Una dificil\, nu-i
a[a Studiu sociologic, avem o literatur\ de
specialitate, vorb-aia!
exit
Voi fi sentimental. M\ simt ata[at de
ideea de colocviu pentru c\ revista pana mea
a ap\rut prima dat\ în public la Cluj. {i-n ciuda
faptului c\ scriitorii au cump\rat atunci doar
[ase exemplare, am r\mas setat pe ideea c\
e fain s\ ne-nt`lnim, s\ punem ]ara la cale, s\
confrunt\m proiecte, s\ punem întreb\ri (cum
e asta din 2009, auzi, „De ce e bine/r\u s\
intri-n Uniune), s\ încerc\m s\ ne promov\m
[i nu doar s\-i [tampil\m pe unii [i pe al]ii.
Habar n-am dac\ e util, nici nu [tiu ce-nseamn\
s\ fie un proiect literar util ast\zi. S\ v`nd\ c\r]i
sau s\ cuprind\ valori S\ atrag\ pu[ti sau s\
adune membrii cotizan]i {tiu doar c\, cel pu]in
pentru aceast\ edi]ie, celelalte aspecte (c`te
s`nt) nu se opresc la tinere]e. Dac\ nu va reu[i,
avem [i-o scuz\. Nici Juventus Torino nu c`[tig\
campionatul în Italia anul acesta. Poate la anul.
editorial
3
noua literatur`................................................................................................mai 2009 ...............................................................................................num`rul 24