02.01.2015 Views

Soprana Silvia Voinea, profesor universitar doctor. Profit de ...

Soprana Silvia Voinea, profesor universitar doctor. Profit de ...

Soprana Silvia Voinea, profesor universitar doctor. Profit de ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>Soprana</strong> <strong>Silvia</strong> <strong>Voinea</strong>, <strong>profesor</strong> <strong>universitar</strong> <strong>doctor</strong>.<br />

<strong>Profit</strong> <strong>de</strong> Aniversarea organizată Luni, 25 oct 2010, ora 17, sopranei <strong>Silvia</strong> <strong>Voinea</strong>, sub<br />

egida Uniunii interpreţilor, coregrafilor şi criticilor muzicali din România pentru a face<br />

un portret succint artistei, trecând cu con<strong>de</strong>iul <strong>de</strong> la partea <strong>de</strong> interpretare, în care a<br />

excelat, cu recunoaşteri <strong>de</strong>pline, atât în ţară, cât şi în străinătate, la notabilele realizări pe<br />

plan educativ, în formarea tinerei generaţii. Evenimentul omagial <strong>Silvia</strong> <strong>Voinea</strong>, <strong>de</strong>schis<br />

publicului larg, va avea loc în cadrul Stagiunii camerale a Uniunii Interpreţilor,<br />

Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România în colaborare cu Biblioteca<br />

Metropolitană Bucureşti, la sala Mircea Elia<strong>de</strong>, în cadrul manifestărilor intitulate poetic<br />

şi sugestiv în acelaşi timp: “După-amiaza unui interpret – Luni la ora 5” şi reprezintă<br />

<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea stagiunii 2010 – 2011.<br />

Invitaţi să <strong>de</strong>pene amintiri împreună cu sărbătorita sunt Vasile Donose şi Doru Popovici.<br />

Vor oferi un program artistic în onoarea Maestrei lor <strong>de</strong> cânt, discipolii prof. univ. dr.<br />

<strong>Silvia</strong> <strong>Voinea</strong>:<br />

Oana Berbec (soprană);<br />

Gabriela Daha (soprană) Teatrul Naţional <strong>de</strong> Operetă "Ion Dacian";<br />

Ileana Petruş – Lenghel (soprană) Teatrul Naţional <strong>de</strong> Operetă "Ion Dacian";<br />

Vladimir Catană (contratenor);<br />

Oliver Popa (tenor), Teatrul Naţional <strong>de</strong> Operetă "Ion Dacian";<br />

Nicolae Lupu (bariton) Opera Comică;<br />

Cătălin Petrescu (bariton), Teatrul Naţional <strong>de</strong> Operetă "Ion Dacian";<br />

La pian Violetta Ştefănescu.<br />

După cum îi place să sublinieze sopranei <strong>Silvia</strong> <strong>Voinea</strong> - profesoara care a format-o<br />

înainte <strong>de</strong> intrarea în facultate şi care i-a condus cariera 25 <strong>de</strong> ani, a cărei şcoală o<br />

reprezintă, este maestra Viorica Teişanu - elevă a celebrei Elena Teodorini. D-na<br />

Teişanu şi-a <strong>de</strong>sfăşurat cariera artistică în Italia 17 ani un<strong>de</strong> unul dintre roluri (Santuza<br />

din Cavaleria rusticană) l-a pregătit cu Darclée. <strong>Silvia</strong> <strong>Voinea</strong> absolvă cursurile<br />

conservatorului <strong>de</strong> muzică "Ciprian Porumbescu" din Bucureşti la clasa mult regretatei<br />

Magda Ianculescu. “Sigur că reputata Magda Ianculescu şi-a pus amprenta specifică<br />

genului meu vocal, dar nu pot şi nu vreau să minimalizez ceea ce-i datorez d-nei<br />

Teişanu, care a fost mama mea muzicală.”<br />

În anul 1968 se perfecţionează în repertoriul Mozartian la Weimar în Germania, sub<br />

îndrumarea <strong>profesor</strong>ului Walter Ludwig.<br />

Începe o carieră extraordinară odată cu <strong>de</strong>butul său pe scena operei din Bucureşti în anul<br />

1968, <strong>de</strong>venind la scurt timp PrimSolista acesteia. Timp <strong>de</strong> 15 ani, este invitată<br />

permanent la Opera Comică şi la Staatsoper din Berlin. Deasemenea la Semperoper din<br />

Dresda (5 ani) apoi timp <strong>de</strong> 3 ani la Teatrul Regal din Liege şi 4 ani la Klagenfurt în<br />

Germania. Participă la 13 festivaluri internaţionale, în mai multe ediţii, în recital sau<br />

spectacole <strong>de</strong> operă: Pamplona, Besançon, Berlin, Madrid, Sofia, Salonic, Leipzig, Aix


les Bains, Copenhaga, Bucuremti, Scopje, Ramatuelle si Almeria. Participă la crearea a<br />

două filme <strong>de</strong> operă "Les folies D'Offenbach" un<strong>de</strong> interpretează rolul Olimpia din "Les<br />

Contes d'Hoffmann", o coproducţie franco - germană în regia lui Jerome Savary şi rolul<br />

titular în opera Lucia di Lammermoor <strong>de</strong> Donizetti, o producţie TVR România în regia<br />

Ceciliei Popescu.<br />

Interpretează peste 37 <strong>de</strong> roluri dintre care menţionăm rolul titular în opera Lakmé <strong>de</strong><br />

Leo Delibes, Lucia di Lammermoor în opera omonimă <strong>de</strong> Donizetti, Königin <strong>de</strong>r nacht<br />

în Die Zauberflöte <strong>de</strong> Mozart.<br />

A interpretat aceste mari roluri în compania unor mari artişti precum: Peter Schreier,<br />

Theo Adam, Alain Vanzo, Albert Voli, Nicolae Herlea, David Ohanesian, Elena Cernei,<br />

Dan Iordăchescu, Ion Buzea, Ionel Pantea, Eduard Tumageanian, Carl Nurmela, Jose<br />

Todaro, Kurt Moll. A colaborat cu mari dirijori: Kurt Mazur, Zimmerman, Kegel, Roger<br />

Rossel, Peter Paul Fucks, Miltia<strong>de</strong> Caridis, Cornel Trăilescu, Cristian Man<strong>de</strong>al, Horia<br />

Andreescu, Kenisiro Kobaiasi.<br />

Cinci piese instrumentale din repertoriul naţional şi internaţional în premieră absolută au<br />

fost aranjate muzical special pentru vocea Silvei <strong>Voinea</strong>: Csardas <strong>de</strong> Monti, Tarantella<br />

<strong>de</strong> Czernei, Amintiri <strong>de</strong> Drdla, Ciocârlia si Hora Staccato. (Victor Dumănescu şi Dinicu<br />

Bobescu).<br />

Excelează şi în repertoriul vocal - simfonic abordând Cecillien Messe <strong>de</strong> Gounod la<br />

Berlin, Carmina Burana <strong>de</strong> Carl Orff la Dresda, Stabat Mater <strong>de</strong> Pergolesi la Ramatuelle<br />

sau Oratoriul <strong>de</strong> Paşti <strong>de</strong> Paul Constantinescu sub bagheta lui Cristian Man<strong>de</strong>al la<br />

Bucureşti.<br />

In anul 1997 a fost nominalizată în "Bicentenarul Donizetti" cu rolul Luciei printre cele<br />

24 <strong>de</strong> interprete ale secolului XX cu cele mai bune înregistrări ale acestui rol din 1928<br />

până în prezent - în Opera International <strong>de</strong> la Paris, <strong>de</strong> către Sergio Segalini.<br />

In anul 2000 este nominalizată drept Femeia Anului <strong>de</strong> A.B.I.- United States of<br />

America. Posedă multe premii <strong>de</strong> excelenţă şi performanţă în arta lirică, numărul lor<br />

mare plasând-o printre campioni şi în această privinţă. Amintim Premiul Saucel al<br />

criticii muzicale şi Glorie în arta lirică.<br />

In anul 2001 Susţine teza <strong>de</strong> Doctorat şi obţine titlul <strong>de</strong> "Doctor în Muzică", cu<br />

calificativul "Magna cum Lau<strong>de</strong>" fiind <strong>de</strong>altfel în prezent maestră <strong>de</strong> canto la<br />

Universitatea <strong>de</strong> Muzică din Bucureşti<br />

Ordinul “Meritul Cultural” în grad <strong>de</strong> Comandor îi este oferit <strong>de</strong> Preşedintele României<br />

în 2004.<br />

Într-o etapă a viselor împlinite, (noiembrie 2007) celebra soprană <strong>de</strong> coloratură <strong>Silvia</strong><br />

<strong>Voinea</strong>, una din marile ve<strong>de</strong>te ale liricii româneşti, acum <strong>profesor</strong> <strong>de</strong> canto la<br />

Universitatea Naţională <strong>de</strong> Muzică din Bucureşti, şi-a dorit o întâlnire cu discipolii săi,<br />

pentru a-şi sărbători astfel aniversarea. Era, <strong>de</strong> fapt, un fericit prilej <strong>de</strong> a prezenta,<br />

dincolo <strong>de</strong> fruntariile Institutului, rezultatele pedagogului în munca <strong>de</strong> formare a vocilor<br />

tinere, unii încă stu<strong>de</strong>nţi, alţii <strong>de</strong>ja intraţi în viaţa spectacolelor muzicale. <strong>Silvia</strong> <strong>Voinea</strong>,


strălucitoare în Regina nopţii, Lucia di Lammermoor sau Lakme, trei din cele peste<br />

patruzeci <strong>de</strong> roluri ale carierei sale româneşti şi internaţionale, a transferat treptat către<br />

noile generaţii trăirile şi experienţele sale <strong>de</strong> o viaţă, în aproape 1.800 <strong>de</strong> reprezentaţii.<br />

Este un gest <strong>de</strong> generozitate, caracteristic pentru un artist care, cunoscând succesul, s-a<br />

simţit iubit <strong>de</strong> publicul ce i-a primit darul <strong>de</strong> suflet. Disciplina <strong>de</strong> fier a muncii <strong>de</strong><br />

perfecţionare continuă se adaugă talentului şi culturii sale, ceea ce este firesc la un<br />

interpret cu un astfel <strong>de</strong> calibru. „Privighetoarea din Carpaţi”, <strong>Silvia</strong> <strong>Voinea</strong>, a <strong>de</strong>corat<br />

clasa sa <strong>de</strong> la facultate cu un citat din Shakespeare – „Cine nu are muzică în el este în<br />

stare <strong>de</strong> orice perfidii şi stricăciuni” – adăugând, în preambulul cărţii sale Incursiune în<br />

istoria artei cântului şi a esteticii vocale, Pro Transilvania, 2002, un altul <strong>de</strong> Emil Cioran<br />

– „când muzica nu ne poate mântui, în ochi ne sclipeşte un pumnal”. Supranumită <strong>de</strong><br />

Magda Ianculescu „<strong>Silvia</strong> <strong>Voinea</strong>-Lakme”, dr. Stephan Poen, într-un studiu fonologic<br />

analitic al vocalităţii sale remarcase „faptul foarte rar întâlnit în istoria artei lirice ca o<br />

soprană <strong>de</strong> coloratură să menţină simultan şi pe o lungă durată <strong>de</strong> carieră trei roluri <strong>de</strong><br />

importanţă capitală: rolul Reginei Nopţii din „Flautul Fermecat” <strong>de</strong> Mozart, rolul titular<br />

din opera „Lakmé” <strong>de</strong> Delibes şi rolul titular din „Lucia di Lammermoor” <strong>de</strong> Donizetti”.<br />

Ca epilog la cartea sus menţionată a doamnei <strong>Voinea</strong>, un citat al marelui maestru italian<br />

Porpora: „Arta începe acolo un<strong>de</strong> se termină tehnica”, pe marginea căruia marea noastră<br />

artistă adaugă: „artiştii nu se improvizează, ei se formează încet, cu educaţie specială şi<br />

îngrijită cu dragoste”*.<br />

Dr. Mirela Zafiri<br />

*informaţii culese personal <strong>de</strong> la artistă; <strong>de</strong> pe booklet-ul CD-ului Electrecord 819,<br />

<strong>Silvia</strong> <strong>Voinea</strong>, soprano; din volumul <strong>Voinea</strong>, <strong>Silvia</strong>: „Incursiune în istoria artei cântului<br />

şi a esteticii vocale”, Pro Transilvania, 2002; cât şi din articolele OPERAMUNDI, 21<br />

martie 2010: "<strong>Silvia</strong> <strong>Voinea</strong> - o voce <strong>de</strong> neuitat" ; Cronica Română, 14 Noiembrie 2007: “Pentru<br />

<strong>Silvia</strong> <strong>Voinea</strong> aplauzele continuă”, <strong>de</strong> Dr. Grigore Constantinescu şi Revista<br />

no14plusminus din 10 august 2010, “Pasărea Shakespeare - Ce înger o trezeşte pe<br />

Titania” <strong>de</strong> Dr. George Anca.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!