Virgil Cândea, Mărturii româneşti peste hotare

INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENEAL ACADEMIEI ROMÂNEBIBLIOTECA METROPOLITANĂBUCUREŞTIVIRGIL CÂNDEAMĂRTURII ROMÂNEŞTIPESTE HOTARECREAŢII ROMÂNEŞTI ŞI IZVOARE DESPRE ROMÂNIÎN COLECŢII DIN STRĂINĂTATESERIE NOUĂIIFINLANDA – GRECIAEditura Biblioteca BucureştilorBucureşti – 2011

Editor coordonator: Ioana FeodorovColectiv de editare: Andrei Pippidi, Andrei Timotin, Mihai ŢipăuRevizie finală: Andrei PippidiRedactor: Rodica PandeleCulegere computerizată: Iuliana DeacCopertă, tehnoredactare şi concepţie grafică: Anca IvanDescrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiCÂNDEA, VIRGILMărturii româneşti peste hotare : creaţii româneşti şi izvoare despre români încolecţii din străinătate / Virgil Cândea. - Bucureşti : Biblioteca Bucureştilor, 2010-vol.ISBN 978-973-8369-69-6Vol. 2. : Finlanda - Grecia. - 2011. - ISBN 978-973-8369-90-0008(=135.1)(100)

NOTA EDITORULUIDeşi planul iniţial al noii ediţii a lucrării Mărturii româneşti pestehotare prevedea inserarea unui număr mai mare de capitole în volumulII, întinderea capitolului despre Grecia a impus limitarea cuprinsului lanumai cinci ţări: Finlanda, Franţa, Georgia, Germania şi Grecia. Ca şiîn volumul I al Seriei noi, au fost reunite în textul de faţă notele cuprinseîn volumele I şi II ale primei ediţii (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1991 şirespectiv 1998), precum şi adăugirile şi îndreptările din vol. II.Pe lângă importante date privitoare la prezenţa culturală româneascăîn ţări apropiate geografic ori doar spiritual, parcurgerea acestui al doileavolum al lucrării concepute de Virgil Cândea va aduce cititorului şiconstatarea că sunt multe, încă, temele de cercetare care aşteaptă să intreîn atenţia comunităţii ştiinţifice româneşti, de la scrierile cantemirieneneglijate, păstrate la Bibliothèque Nationale de France (Paris), şi până lafondurile de documente deţinute de bibliotecile din Grecia, al căror conţinutreflectă cu limpezime legăturile strânse ale Ţărilor Române cu spaţiulbizantin. Cititorul atent va observa că, adesea, referinţele se datorează doarunor comunicări verbale ale persoanelor care au văzut piesele respective:lucrarea de faţă are şi menirea de a încuraja cercetarea adecvată a acestorpiese, create graţie gândirii şi sensibilităţii artistice româneşti, în speranţacă vor fi publicate, într-un viitor apropiat, descrieri şi analize de detaliu.Pe lângă revizuirea integrală a volumului II, Andrei Pippidi a adăugatnumeroase referinţe la capitolele Franţa, Germania şi Grecia. Înregistrareaunui mare număr de piese din acest volum se datorează bunăvoinţei salede a fi comunicat autorului, în urmă cu câteva decenii, şi mai recentcolectivului de lucru constituit la Institutul de Studii Sud-Est Europene,rezultatele cercetărilor sale necontenite în arhivele şi bibliotecile străine.La îndreptarea şi adăugirea referinţelor din volumul II a contribuitîn mod esenţial Andrei Timotin, care a consultat şi numere recente alepublicaţiilor periodice selectate de Virgil Cândea pentru a fi incluse înlucrare, precum şi numeroase volume apărute după publicarea primei ediţii.La capitolul Franţa au mai contribuit cu adăugiri şi corecturi Monica

VI VIRGIL CÂNDEABreazu şi Ştefan Lemny (Bibliothèque Nationale de France, Paris) – lemulţumim şi pe această cale.Capitolul Georgia a fost revizuit de Nino Kavtaria, cercetătoare laCentrul Naţional pentru Manuscrise, fostul Institut pentru Manuscrise„K. Kekelidze” al Academiei Gruzine (Tbilisi), nepoata marelui cărturarMikhael Kavtaria, cercetător principal la acest institut. La solicitarea luiVirgil Cândea, Mikhael Kavtaria, împreună cu Tamaz Lomidze, directorulCancelariei Patriarhiei Georgiei, au întocmit lista la care se face referireîn întregul capitol Georgia (sub sigla: Patriarhia Georgiei, List of the1709-1722 printings published in the first Georgian printing-house, Tbilisi,1997). Această listă i-a fost comunicată lui Virgil Cândea la 25 aprilie 1997sub formă de dactilogramă, cu titlurile în georgiană şi rusă, iar descrierileîn engleză. Le păstrăm o vie recunoştinţă lui Mikhael Kavtaria şi nepoateisale Nino, cu bucuria de a continua colaborarea şi în această generaţie.La capitolul Germania, căruia Oana Iacubovschi i-a aplicat o primărevizie, au mai contribuit Krista şi Cornelius Zach (Germania), precum şiCristina Ivanov (Universitatea Bucureşti, Catedra de Limbi şi LiteraturiGermanice).Capitolul Grecia, care apare îmbogăţit cel mai substanţial faţă de primaediţie, a fost îngrijit, revizuit şi completat de colegul nostru Mihai Ţipău,care a adăugat un număr important de referinţe noi (cca. 250) având casursă lucrări recente, precum aceea a Arhim. Veniamin Micle, Manuscriseleromâneşti de la Prodromul (Muntele Athos), Sfânta Mănăstire Bistriţa, 1999,ori contribuţiile de după anul 1990 ale reputatului cercetător al arhivelorathonite Florin Marinescu. Unele serii de referinţe se datorează deplasărilorefectuate de Mihai Ţipău în stagii de cercetare în Grecia, precum noteleprivitoare la documente şi cărţi păstrate la Biblioteca Universităţii Creteidin Rethymno.O contribuţie însemnată la capitolul Grecia, prin îndreptări şicompletări, aduse în special secţiunii privitoare la Mănăstirea Hilandar, aavut Radu Păun (Centre d’Études des Mondes Russe, Caucasien et Centre-Européen, CNRS – EHESS, Paris), care pregăteşte pentru tipar comentariişi traduceri ale unor importante documente cuprinse în lucrarea de faţă.Daniel Suceava (Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” alAcademiei Române) ne-a furnizat numeroase note privitoare la manuscrisede muzică psaltică şi alte documente păstrate în bibliotecile aşezămintelormonahale din Grecia. Părintele Iustinian Stoica, ierodiacon la SchitulRomânesc Prodromul de la Athos, ne-a comunicat detalii cu privire labunurile de provenienţă românească păstrate la Schitul Sf. Ioan Botezătorul

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE VIIşi date noi cu privire la aşezămintele athonite locuite de vieţuitori români.Îi păstrăm o vie recunoştinţă.În urma semnării unui protocol de lucru cu Oficiul Naţional pentruCultul Eroilor, aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, lucrarea de faţăbeneficiază de ajutorul semnificativ al acestei instituţii, a cărei bază de datene-a furnizat importante îndreptări şi adăugiri pentru capitolele Franţa şiGermania.Anca Popescu (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al AcademieiRomâne) ne-a ajutat cu multă dăruire în traducerea şi îndreptareatranscrierilor de texte în limba turcă, precum şi în corectarea unor note careau necesitat întoarcerea la sursele primare, iar Arshaluis Paronyan (Casade Culturală Armeană „Dudian” a Parohiei Bisericii Armeneşti, Bucureşti)ne-a oferit lămuriri cu privire la câteva scrieri armeneşti vechi. Le suntemdeosebit de recunoscători.Am făcut apel, ca şi pentru volumul I, la mai multe baze de dateaccesibile on-line, care ne-au permis înregistrarea celor mai recenteinformaţii cu privire la fondurile unor arhive şi biblioteci importante, înspecial din Franţa şi din Grecia.Noul material bibliografic consultat de colectivul de lucru şi decolegii menţionaţi a fost înregistrat în lista Abrevierilor, care se vede astfelsubstanţial îmbogăţită. Sursele la care s-a apelat pentru volumul I, dar carenu mai apar în volumul de faţă, nu se mai regăsesc în această nouă listă.Iuliana Deac a asigurat, cu răbdare şi acribie, tehnoredactarea primarăşi revizia tehnică a întregului volum. Volumul II a beneficiat de îngrijirearedactorială a Rodicăi Pandele şi de expertiza Ancăi Ivan, tehnoredactor laEditura „Biblioteca Bucureştilor”, cărora le exprimăm gratitudinea noastră.Mulţumim Gabrielei Dumitrescu şi Claudiei Nichita de la BibliotecaAcademiei Române, Secţia „Manuscris şi Carte Rară”, care ne-au ajutat ladefinitivarea referinţelor incomplete ori neclare.Nu în ultimul rând, recunoştinţa colectivului de lucru al Institutuluide Studii Sud-Est Europene se îndreaptă în mod special către dl. FlorinRotaru, Directorul General al Bibliotecii Metropolitane a MunicipiuluiBucureşti, care continuă cu multă hotărâre, în ciuda vicisitudinilor vremii,să îşi îndeplinească misiunea aleasă de a susţine activităţile ştiinţificeîndreptate către cunoaşterea şi valorizarea patrimoniului cultural românesc.Ioana Feodorov

EDITOR’S NOTEAlthough in the initial plan of the new edition of Romanian TracesAbroad a larger number of chapters were anticipated for volume II, the extentof the chapter on Greece required a limitation of the contents to five countriesonly: Finland, France, Georgia, Germany and Greece. As in volume I of theNew series, the present work comprises the notes published in volumes Iand II of the first edition (Ed. Enciclopedica, Bucharest, 1991 and 1998,respectively), as well as the additions and corrections in volume II.Alongside important data concerning the Romanian cultural presencein countries that are close geographically or only spiritually, when browsingthrough this second volume of the work conceived by Virgil Cândea thereader will notice that there are many research topics that still wait theirchance to grasp the attention of the Romanian scientific community,from neglected works by Demetrius Cantemir, preserved at BibliothèqueNationale de France (Paris), to collections of documents belonging toGreek libraries, whose contents unmistakably reflect the strong ties of theRomanian Principalities with the Byzantine world. Attentive readers willalso note that, quite often, references only mention verbal communicationsfrom persons who saw the relevant items: the present work also has themission to encourage the appropriate study of such items, created owing tothe Romanians’ mind and artistic sensibility, in order that descriptions anddetailed surveys are published in the near future.Beside the complete revision of volume II, Andrei Pippidi added alarge number of notes to the chapters on France, Germany and Greece.The recording of many items in this volume was possible owing to his kindagreement to provide to the author, several decades back, and nowadays tothe work-team formed at the Institute for South-East European Studies, theresults of his relentless researches in foreign archives and libraries.Andrei Timotin contributed effectively to the improvement and additionof the notes in volume II, also searching recent issues of the periodicals thatwere selected by Virgil Cândea for inclusion in the present work, as well asa large number of volumes issued after the publication of the first edition.

X VIRGIL CÂNDEAThe chapter on France also benefited from additions and revisionsby Monica Breazu and Ştefan Lemny (Bibliothèque Nationale de France,Paris) – we hereby renew our gratitude to them.The chapter on Georgia was revised by Nino Kavtaria, a researcher withthe National Centre of Manuscripts, former Institute of Manuscripts „K.Kekelidze” of the Georgian Academy (Tbilisi), the niece of the great scholarMikhael Kavtaria, senior researcher with the same Institute. AnsweringVirgil Cândea’s request, Mikhael Kavtaria, together with Tamaz Lomidze,the Director of the Chancellery of the Georgian Patriarchate, drew up the listto which all the notes in this chapter refer (indicated as: Patriarhia Georgiei[The Georgian Patriarchate], List of the 1709-1722 printings published inthe first Georgian printing-house, Tbilisi, 1997). This list was sent to VirgilCândea in April 25, 1997, in typed form, with all titles in Georgian andRussian, and descriptions in English. We are grateful to Mikhael Kavtariaand to his niece Nino, being glad to continue this cooperation in the presentgeneration.For the chapter on Germany, to which Oana Iacubovschi achieveda primary revision, we also benefited from contributions by Krista andCornelius Zach (Germany) and Cristina Ivanov (University of Bucharest,Chair of Germanic Languages and Literatures).Our colleague Mihai Ţipău was in charge of the chapter on Greece,which was improved the most substantially, as compared to the first edition:he revised the first version, made consistent improvements and contributednew entries (around 250) based on recent sources, such as Arhim.Veniamin Micle, Manuscrisele româneşti de la Prodromul (Muntele Athos)[Romanian manuscripts at Prodromu (Mount Athos)], Sfânta MănăstireBistriţa, 1999, as well as post-1990 works published by the renownedresearcher of Athonite archives Florin Marinescu. Certain groups of notesare due to Mihai Ţipău’s research trips to Greece, such as those referringto documents and books preserved at the Library of the University of Cretein Rethymno.Radu Păun (Centre d’Études des Mondes Russe, Caucasien et Centre-Européen, CNRS – EHESS, Paris) had a significant contribution to thechapter on Greece through corrections and additions, especially to thesection on the monastery of Hilandar. He is currently preparing for printcomments and translations of important documents that are recorded in thepresent work.Daniel Suceava (Institute for Art History „George Oprescu” of theRomanian Academy) provided many notes concerning manuscripts ofPsaltic music and other documents preserved in libraries of monastic

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XIestablishments in Greece. Fr Iustinian Stoica, a hyerodeacon at theRomanian Skete Prodromos on the Holy Mountain, offered us detailedinformation on the Romanian items that belong to the St John Prodromosskete and recent news on the Athonite communities of Romanian monks.We express our deep gratitude to him.Based on a working protocol signed with the National Office forTribute to Heroes, attached to the State Ministry of Defence, the presentwork benefits from the considerable assistance of this institution, whosedata-base allowed us important improvements and additions to the chaptersFrance and Germany.Anca Popescu (Institute of History “Nicolae Iorga” of the RomanianAcademy) assisted us, with great dedication, in translating and correctingthe transcription of Turkish texts, and in clarifying the notes that requireda return to the primary sources, while Arshaluis Paronyan (ArmenianCultural House “Dudian” of the Armenian Church Parish, Bucharest)offered us clarifications concerning certain old Armenian works. We aremost grateful to both of them.As in volume I, we have resorted to several data-bases that are accessibleon-line, allowing us to record the latest information on the holdings ofseveral major archives and libraries, especially in France and Germany.The new bibliographical sources that our team and the above-mentionedcolleagues searched are recorded in the list of Abbreviations, which istherefore much enlarged. The sources that were surveyed for volume I, butwere not used for the present volume, are not inserted in this new list.Iuliana Deac achieved, patiently and carefully, the basic technicaledition and revision of the entire volume. Volume II benefited from theediting work of Rodica Pandele and the expertise of Anca Ivan, a technicaleditor with “Biblioteca Bucureştilor” Editing House: we are very gratefulto both of them.We wish to thank Gabriela Dumitrescu and Claudia Nichita, at theLibrary of the Romanian Academy, Department of Manuscripts and RareBooks, who helped us complete the deficient or imprecise notes.Last but not least, the gratitude of the work-team of the Institute forSouth-East European Studies goes to Mr. Florin Rotaru, General Directorof the Metropolitan Library of Bucharest who, in spite of these difficulttimes, tenaciously continues to fulfil his elected mission of supportingscientific activities aimed at a better knowledge and consideration of theRomanian cultural heritage.Ioana Feodorov

ABREVIERIA. Cărţi, articole, colecţii de documenteAnastasiadīs, Archeio tīs I.M. Chilandariou – Vasilīs I. Anastasiadīs, Archeio tīs I.M.Chilandariou. Epitomes metavyzantinōn eggrafōn, Atena, 2002.Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945 – Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, adresaMinisterului Culturii Naţionale nr. 150025/1945 (înregistrată la nr. 17457/1945)(document din Arhiva Ministerului Afacerilor Străine, Comisiunea pentru studiulproblemelor păcii, 23, Românii de peste hotare, 1945).Babinger, GOW – Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen und ihre Werke,Leipzig, 1927.Barbu-Bucur, Contributions – Sebastian Barbu-Bucur, Contributions roumaines dans ledomaine de la culture musicale byzantine au Mont Athos, Communication au XVII eCongrès international d’études byzantines, Dumbarton Oaks, august – septembrie1986 (manuscris).Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul – Sebastian Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, „Protopsaltulcurţii Ungrovlahiei” şi epoca sa, în manuscrise psaltice din Athos, Buc.,1985 (manuscris); rezumat: Iovaşcu, le Valaque, „Le protopsalte de la cour del’Hongrovalachie”, dans les manuscrits psaltiques du Mont Athos, în AndrzejSzwalbe, Eleonora Harendarska (ed.), Musica antiqua. Supplementum, Bydgoszcz,1985, p. 7-21.Barbu-Bucur, Cultura – Sebastian Barbu-Bucur, Cultura muzicală de tradiţie bizantină peteritoriul României în secolul XVIII şi începutul secolului XIX şi aportul originalal culturii autohtone, Buc., 1989.Bălan, Vetre – Ioanichie Bălan, Vetre de sihăstrie românească, sec. IV-XX, Buc., 1982.Bălan, Mărturii – Ierom. Ioanichie Bălan, Mărturii româneşti la Locurile Sfinte, Roman,1986.Bălcescu, Portretele – Nicolae Bălcescu, Buletin. Despre portretele principilor TierreiRomanesci şi ai Moldaviei ce se află în Cabinetul de stampe de la BibliotecaRegală din Paris (MID, 4, 1847, p. 212-220).Bărbulescu, Relations – Ilie Bărbulescu, Relations de Roumains avec les Serbes, lesBulgares, les Grecs et la Croatie, en liaison avec la question macédo-roumaine,Iaşi, 1912.

XIV VIRGIL CÂNDEABerciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici – Adina Berciu-Drăghicescu, Maria Petre,Şcoli şi biserici româneşti din Peninsula Balcanică. Documente (1864-1948), I-II,Buc., 2004-2006.Beza, Biblioteci mănăstireşti – Marcu Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, Chipruşi la Muntele Sinai (ARMSL, s. III, t. 6, 1932-1934, p. 207-215).Beza, Urme – Marcu Beza, Urme româneşti în Răsăritul ortodox, ed. 2, Buc., 1937.Bibliotekata na Zografskija Manastir – Hristo Kodov, Božidar Rajkov, Ştefan Kožuharov,Opis na slavjanskite răkopisi v bibliotekata na Zografskija Manastir v Sveta Gora,Sofia, 1985.Bodea, 1848 – Cornelia Bodea, 1848 la români. O istorie în date şi mărturii, I-II, Buc.,1982.Bodogae, Athos – Teodor Bodogae, Ajutoarele româneşti la mănăstirile din sfântul munteAthos, Sibiu, 1940.Bogdan, Daniile – Damian P. Bogdan, Despre daniile româneşti la Athos, Buc., 1941(extras din AR, 6, 1941, p. 263-309).Bogdan, Documentele, I-II – Ioan Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, I-II, Buc.,1913.Bogdanović, Album – Dimitrije Bogdanović, Katalog kirilskih rukopisa manastiraHilandara. Paleografski Album, Belgrad, 1978.Bogdanović, Katalog – Dimitrije Bogdanović, Katalog kirilskih rukopisa manastiraHilandara, Belgrad, 1978.Bojović, Chilandar – Boško Bojović, Chilandar et les Pays Roumains (XV e -XVII e siècles).Les actes des princes roumains des archives de Chilandar (Mont-Athos), Paris,2010.Bouchard – Nicolas Mavrocordatos, Les Loisirs de Philothée, texte établi, traduit etcommenté par Jacques Bouchard, Atena-Montréal, 1989.BRV, I-IV – Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche, I-II, Buc, 1903-1910; Ioan Bianu, Nerva Hodoş şi Dan Simonescu, III-IV, Buc., 1912-1944.Burada, O călătorie – Teodor T. Burada, O călătorie la Muntele Athos, în Opere, ed.Viorel Cosma, IV, Buc., 1980, p. 97-137.Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I-II – Ariadna Camariano-Cioran, Aides pécuniairesfournies par les Pays Roumains aux écoles grecques (RESEE, 17, 1979, nr. 1,p. 123-151; 18, 1980, nr. 1, p. 63-84) (republicat în idem, Relaţii româno-elene. Studiiistorice şi filologice (secolele XIV-XIX), ed. L. Rados, Buc., 2008, p. 703-732, 733-754).Camariano-Cioran, L’Épire – Ariadna Camariano-Cioran, L’Épire et les Pays Roumains,Iannina, 1984.Cat. mss. rom., I-IV – Ioan Bianu, Biblioteca Academiei Române. Catalogul manuscriptelorromâneşti, I, Buc., 1907; Ioan Bianu, Remus Caracaş, II, Buc., 1913; Ioan Bianu,G. Nicolăiasa, III, Buc., 1939; Gabriel Ştrempel, Florica Moisil şi L. Stoianovici,IV, Buc., 1967.Călători străini, I-X – Maria Holban, Maria Matilda Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, PaulCernovodeanu, Călători străini despre Ţările Române, I-X/1-2, Buc., 1968-2001.Cândea – Simionescu, Athos – Virgil Cândea, Constantin Simionescu, Le Mont Athos.Présences roumaines, Buc., 1979.Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II-IV – Virgil Cândea, Constantin Simionescu,

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XVPrezenţe culturale româneşti: Istanbul, Ierusalim, Paros, Patmos, Sinai, Alep,[II], Buc., 1982; Prezenţe culturale româneşti: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa,R.F. Germania, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, [III], Buc., 1984; Prezenţeculturale româneşti: Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, [IV], Buc., 1987.CIL – Th. Mommsen (et al.), Corpus inscriptionum Latinarum, I-XVI + Supplementa,Berlin, 1862-1955.Cioran, Scheseis – G.D. Cioran, Scheseis tōn Roumanikōn chorōn meta tō Athō kai dī tōnmonōn Koutloumousiou, Lauras, Docheiariou kai tou Agiou Panteleīmonōs ī tōnRossōn, Atena, 1938.Cipariu, Muntele Athos – T. Cipariu, Muntele Athos şi monasteriile lui („Archivu pentrufilologia şi istoria”, 1867, p. 170-177, 195-200).Comnen, Proskynītarion – Ioan Comnen, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athōnos(ed. B. de Montfaucon), Palaeographia graeca, Parisiis, 1708, p. 441-611.Conrad, Paris – Jean-Yves Conrad, Paris, capitala... României: ghid al plimbărilorinsolite pe urmele românilor din Paris, traducere din limba franceză de ElisabetaBalint, Iaşi, 2006.Constantinescu, Repertoriu – R. Constantinescu, Manuscrise de origine românească dincolecţii străine, Buc., 1986.Cordescu, Istoricul – Mihail-Virgiliu Cordescu, Istoricul şcoalelor române din Turcia,Sofia şi Turtucaia din Bulgaria şi al seminariilor de limba română din Lipsca,Viena şi Berlin, Buc., 1906.Costăchescu, Documente moldoveneşti, I-II – Mihai Costăchescu, Documente moldoveneştiînainte de Ştefan cel Mare, I. (1374-1437), II. (1438-1456), Iaşi, 1931-1932.Crăciun – Ilieş, Repertoriul – Ioachim Crăciun, Aurora Ilieş, Repertoriul manuscriselor decronici interne, sec. XV-XVIII, privind istoria României, Buc., 1963.Cronici turceşti, I-III – Cronici turceşti privind Ţările Române. Extrase, I (ed. MihailGuboglu), Buc., 1955; II (ed. Mihail Guboglu şi Mehmet A. Mustafa), Buc., 1974;III (ed. A. Mustafa), Buc., 1980.Delikanīs, Katalogos, I-III – Kallinikos Delikanīs, Perigrafikos katalogos tōn en toiskōdixi tou patriarchikou archifylacheiou sōzomenōn episīmon eggrafōn peri tōn enAthō monōn (1630-1863), I-III, Constantinopol, 1902-1905.Desăvârşirea unităţii naţional-statale, III-V = Desăvârşirea unităţii naţional-statale apoporului român. Recunoaşterea ei internaţională. 1918, vol. III-V, Buc., 1986.DIR, seria, veacul, vol. – Documente privind istoria României, Buc., 1951-1960. A.Moldova, veacurile XIV-XV, vol. I; veacul XV, vol. I-II; veacul XVI, vol. I-IV;veacul XVII, vol. I-V; B. Ţara Românească, veacurile XIII-XV; veacul XVI, vol.I-VI; veacul XVII, vol. I-IV; C. Transilvania, veacurile XI-XIII, vol. I-II; veaculXIV, vol. I-IV.DGLR – Dicţionarul general al literaturii române, vol. I-VII, Buc., 2004-2009.Documente Callimachi, I-II – N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachiadunate, publicate şi întovărăşite de o prefaţă, I-II, Buc., 1901-1902.Dragomir, Studii şi documente, I-V – Silviu Dragomir, Studii şi documente privitoare laRevoluţia românilor din Transilvania în anii 1848-1849, I-V, Cluj-Sibiu, 1944-1946.DRH, seria, vol. – Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, I-III, XIX, XXI, XXII;B. Ţara Românească, I-VII, XI, XXI-XXIV; C. Transilvania, X-XI; D. Relaţiiîntre Ţările Romane, I, Buc., 1965-1988.

XVI VIRGIL CÂNDEAFontes, I-IV – Fontes historiae daco-romanae. Izvoarele istoriei României, I (ed. VladimirIliescu, Virgil C. Popescu, Gheorghe Ştefan), Buc., 1964; II (ed. HaralambieMihăescu, Gheorghe Ştefan, Radu Hîncu, Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu),Buc., 1970; III (ed. Alexandru Elian, Nicolae-Şerban Tanaşoca), Buc., 1975; IV(ed. Haralambie Mihăescu, Radu Lăzărescu, Nicolae-Şerban Tanaşoca, TudorTeoteoi), Buc., 1982.Fotić, Sveta Gora – Aleksandar Fotić, Sveta Gora i Hilandar y Osmanskom ţarstvy(XVI-XVII vek), Belgrad, 2000.Fraggiskos – Florentīs, Patmiakī vivliothīkī – Emm. N. Fraggiskos, Diak. ChrysostomosFlorentīs, Patmiakī vivliothīkī. Katalogos tōn entypōn (15os -19os ai.), t. I-III,Atena, 1993-1995.Gedeōn, Athos – Manouīl Gedeōn, O Athos: anamnīseis, eggrafa, sīmeiōseis,Constantinopol, 1885.Geist I – Sidney Geist, Brâncuşi. Un studiu asupra sculpturii. În româneşte de AndreiCretzianu, Buc., 1973.Geist II – Sidney Geist, Brâncuşi. A Study of the Sculpture, New York, 1983.Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta – Antōnīs Giannakopoulos, Archeio tīsI.M. Stauronikīta. Epitomes eggrafōn, 1533-1800, Atena, 2001.Giedion Welcker I – Carola Giedion Welcker, Constantin Brancusi, Basel-Stuttgart, 1958.Giedion Welcker II – Carola Giedion Welcker, Constantin Brâncuşi. În româneşte de OlgaBuşneag şi Ruxandra Buşneag Iotzu, Buc., 1981.Giurescu, L’aide – C.C. Giurescu, L’aide accordée par les Pays Roumains à l’enseignementde la Péninsule Balkanique et du Proche-Orient („Revue Roumaine d’Histoire”, 9,1970, p. 823-835)Göllner, Faima – Carol Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus. Broşuri contemporane(AIINC, 8, 1939-1942, p. 123-196).Göllner, Michael der Tapfere – Carol Göllner, Michael der Tapfere im Lichte desAbendlandes. Berichte („Neuer Zeitungen”, Sibiu, 1943).Göllner, Turcica, I-III – Carol Göllner, Turcica. Die europäischen Türkendrucke des XVI.Jahrhunderts, I-III, Buc. – Berlin–Baden-Baden, 1961-1968.Gorski, Epistula, I-XI – Stanislaus Gorski, Epistula, legationes, responsa, actiones,res geste serenissimi principis Sigismundi, ejus nomini primi, regis Polonie [...],collecte et in tomos XXVII digeste, I-XI, Poznán, 1852-1901.Gounaridīs, Archeio – Paris Gounaridīs, Archeio tīs I.M. Xīropotamou. Epitomesmetavyzantinōn eggrafōn („Athonika Symmeikta”, 3, 1993).Gratziou, Handschriften – Olga Gratziou, Die dekorierten Handschriften des SchreibersMatthaios von Myra (1596-1624), Atena, 1982.Grămadă, Scizia – N. Grămadă, La Scizia minore nelle carte nautiche del Medio Evo.Contribuzione alla topografia storica della Dobrogea („Ephemeris dacoromana”,4, 1930, p. 212-256).Grămadă, Vicina – N. Grămadă, Vicina („Codrii Cosminului”, 2, 1925, p. 435-459).Guboglu, Crestomaţie turcă – Mihail Guboglu, Crestomaţie turcă. Izvoare narativeprivind istoria Europei orientale şi centrale (1263-1683), Buc., 1978.Hilandarec I – Sava Hilandarec, Rukopisy a starotisky Chilandarské („Vestnik Královska

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XVIIČeské společnosti nauk, třída filozoficko-historicko-jazykozpytná”, Praga, 1896,p. 1-96).Hilandarec II – Sava Hilandarec, Katalog bibliotheke hilandarske na Sv. Gori Atonskoj,1906-1908 (manuscris, în biblioteca mănăstirii Hilandar, Muntele Athos).Hudiţă, Recueil – Ioan Hudiţă, Recueil de documents concernant l’histoire des PaysRoumains tirés des archives de France, XVI e et XVII e siècles, Iaşi, 1929.Hudiţă, Répertoire – Répertoire des documents concernant les négociations diplomatiquesentre la France et la Transylvanie au XVII e siècle (1636-1683), Paris, 1926.Hurmuzaki, II/1, III/1-2, IV/1, V/1-2, VI-IX/1-2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documenteprivitoare la istoria românilor, vol. II, partea 1 (1451-1575), Buc., 1891; vol. III,partea 1 (1576-1599), Buc., 1880; vol. III, partea 2 (1576-1600), Buc., 1888; vol.IV, partea 1 (1600-1649), Buc., 1882; vol. V, partea 1 (1650-1699), Buc., 1885;vol. V, partea 2 (1650-1699), Buc., 1886; vol. VI (1700-1750); Buc., 1878; vol.VII (1750-1818), Buc., 1876; vol. VIII (1376-1650), Buc., 1894; vol. IX, partea 1(1650-1747), Buc., 1897; vol. IX, partea 2 (1751-1796), Buc., 1899.Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare laistoria românilor, Supliment II, vol. 1 (1510-1600): Documente culese din arhiveşi biblioteci polone, coordonate, adnotate şi publicate de Ioan Bogdan, Buc., 1893;vol. 2 (1601-1640), Buc., 1895; vol. 3, fasc 1 (1641-1703), Buc., 1900.Hurmuzaki – Densusianu, I/1-2, II/2-5 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare laistoria românilor culese de Nicolae Densusianu, vol. I, partea 1 (1199-1345), Buc.,1887; vol. I, partea 2 (1346-1450), Buc., 1890; vol. II, partea 2 (1451-1517), Buc.,1891; vol. II, partea 3 (1518-1530), Buc., 1892; vol. II, partea 4 (1531-1552), Buc.,1894; vol. II, partea 5 (1552-1575), Buc., 1897.Hurmuzaki – Esarcu, IV/2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoriaromânilor descoperite de Constantin Esarcu în Arhivele din Italia şi documentedin Arhivele Veneţiei, vol. IV, partea 2, Buc., 1884.Hurmuzaki – Hodoş, XVI-XVIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare laistoria românilor, vol. XVI (1603-1824); Corespondenţă diplomatică şi rapoarteconsulare franceze publicate de Nerva Hodoş, Buc., 1912; vol. XVII (1825-1846),Buc., 1913; vol. XVIII (1847-1851), Buc., 1916.Hurmuzaki – Iorga, X-XII, XIV/1-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoarela istoria românilor adunate şi publicate de Nicolae Iorga, vol. X: Rapoarteconsulare prusiene din Iaşi şi Bucureşti (1763-1844), Buc., 1897; vol. XI: Acte dinsecolul al XVI-lea (1517-1612) relative mai ales la domnia şi viaţa lui Petru-vodăŞchiopu, Buc., 1900; vol. XII (1594-1602); Acte relative la războaiele şi cuceririlelui Mihai-vodă Viteazul, Buc., 1903; vol. XIV, partea 1 (1320-1715): Documentegreceşti privitoare la istoria românilor, Buc., 1915; vol. XIV, partea 2 (1716-1777),Buc., 1917; vol. XIV, partea 3 (c 1760-c 1820), Buc., 1936.Hurmuzaki – Kałuzniacki, 1/2, II/2-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare laistoria românilor, vol. I, partea 2: Apendice. Documente slavone (1451-1517), cutraduceri latine de Emil Kałuzniacki, Buc., 1890; vol. II, partea 2, Buc., 1890; vol. II,partea 3 (1510-1527), Buc., 1892.Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare laistoria românilor, vol. XIII (1592-1837); Scrieri şi documente greceşti privitoare

XVIII VIRGIL CÂNDEAla istoria românilor din anii 1592-1837 traduse de G. Murnu şi C. Litzica, Buc.,1914.Hurmuzaki – Nistor, XIX/1-2, XX-XXI – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoarela istoria românilor, vol. XIX/1 (1782-1797): Corespondenţă diplomatică şirapoarte diplomatice austriace, publicate de Ion I. Nistor, Buc., 1922; vol. XIX,partea 2 (1798-1812), Buc., 1930; vol. XX, partea I (tipărit la Cernăuţi, tiraj distrus;ed. a II-a, v. Hurmuzaki – Oţetea – Berindei); partea a II-a (tiraj distrus integral, ms.pierdut); vol. XXI (1828-1836), Buc., 1942.Hurmuzaki – Odobescu, supl. 1/2-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare laistoria românilor, Supliment I, vol. 2 (1781-1814): Documente culese din ArhiveleMinisterului Afacerilor Străine din Paris de A.I. Odobescu, Buc., 1885; vol. 3(1709-1812), Buc., 1889.Hurmuzaki – Oţetea – Berindei – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privind istoriaRomâniei, serie nouă, vol. II, Rapoarte consulare austriece (1812-1823) din„Wiener Haus-, Hof-, und Staatsarchiv, Moldau und Wallachei”, Viena, subîngrijirea acad. A. Oţetea, Buc., 1967 (ed. a II-a a vol. XX/1 din Hurmuzaki –Nistor, cu rezumate de Emil Lăzărescu, revizuite şi completate, şi cu o introducerede Dan Berindei).Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documenteprivitoare la istoria românilor, vol. XIII (1592-1837): Texte greceşti privitoare laistoria românilor culese şi publicate de A. Papadopoulos-Kerameus, Buc., 1909.Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, supl. I/1 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documenteprivitoare la istoria românilor. Supliment I, vol. 1 (1518-1680): Documente culesedin diferite publicaţiuni şi din Biblioteca Naţională din Paris de Grigore Tocilescuşi din Arhivele Ministerului Afacerilor Străine din Paris de A.I. Odobescu, Buc.,1886.Iacovachi – Cojocaru – Ion N. Iacovachi, Ion V.T. Cojocaru, Traian Vuia. Viaţa şi opera,Buc., 1988.IADSM, 2 – D.M. Pippidi, I.I. Russu (ed.), Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minor,seria 2, vol. I-V, Buc., 1980-1983.IDR, 1 – I.I. Russu (ed.), Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minor, seria 1, InscripţiileDaciei romane, I-III, Buc., 1975-1984.IDRE, I – Constantin C. Petolescu, Inscriptions de la Dacie Romaine. Inscriptions externesconcernant l’histoire de la Dacie (I er -III e siècles), t. I. L’Italie et les provincesoccidentales. Recueil, commentaire et index, Buc., 1996.Ierosol. vivl., I-V – A.I. Papadopoulos-Kerameus, Ierosolymitikī vivliothīkī, ītoi katalogostōn en tais vivliothīkais tou Agiōtatou apostolikou te kai katholikou orthodoxoupatriarchikou Thronou tōn Ierosolymōn kai passīs Palaistinīs apokeimenonellīnikōn kōdikōn, I-V, St. Peterburg, 1891-1915Independenţa României – Independenţa României. Documente, I, II/1-2, III, Buc., 1977.Iorga, Acte şi fragmente, I-III – N. Iorga, Acte şi fragmente privitoare la istoria româniloradunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, I-III, Buc., 1895-1897.Iorga, Manuscripte, I-II – N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative laistoria românilor, I (AARMSI, s. II, 20, 1897-1898, p. 197-251); II (ibidem, 21,1898-1899, p. 1-108)

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XIXIorga, Les arts mineurs, I-II – N. Iorga, Les arts mineurs en Roumanie, I-II, Buc.,1934-1936.Iorga, Athos – N. Iorga, Muntele Athos în legătură cu ţările noastre (AARMSI, s. II, t. 36,1914, p. 447-517).Iorga, Byzance – N. Iorga, Byzance après Byzance. Continuation à l’Histoire de la viebyzantine, Buc., 1935.Iorga, Fundaţiuni în Epir – N. Iorga, Fundaţiunile domnilor români în Epir (AARMSI,s. II, t. 36, 1913-1914, p. 881-915).Iorga, Fundaţiuni în Orient – N. Iorga, Fundaţiuni religioase ale domnilor români înOrient (AARMSI, s. II, t. 36, 1913-1914, p. 863-880).Iorga, Studii şi documente, I-XXXI – N. Iorga, Studii şi documente privitoare la istoriaromânilor, I-XXXI, Buc., 1901-1916.Izvoarele Răscoalei lui Horea, seria, volumul – Ştefan Pascu (ed.), Izvoarele Răscoalei luiHorea. A. Diplomataria, I-II; B. Izvoarele narative, I-III, Buc., 1982-1984.The Jews of Romania – David Shasham (ed.), The Jews of Romania in Modern Times.Exhibition Catalogue, Tel Aviv, 1982.Katalog Matenadarana, I-II – O. Eganjan, A. Zejtunjan, P. Antabjan, Katalog rukopisejMatenadarana imeni Maštoca, t. I-II, Erevan, 1965-1970.Karadja, Bătălia de la Guruslău – Const. Karadja, Ziare contemporane despre bătălia dela Guruslău (ARMSI, s. III, 21, 1939, p. 177-193)Karras, Ta ellīnika entypa – Giannīs Karras, Ta ellīnika entypa tīs I.M. Simōnos Petra,Atena, 1989.Kondakov, Pamjatniki – N.P. Kondakov, Pamjatniki hristianskago iskusstva na Afone, St.Peterburg, 1902.Ktena, Apanta – Christofor Ktena, Apanta ta en Agiō Orei iera kathidrymata eis 726 enolō anerchomena kai ai pros to doulon ethnos ypīresiai autōn, Atena, 1935.Lambros, I-II – Spyr. P. Lambros, Catalogue of the Greek Manuscripts on Mount Athos,I-II, Cambridge, Mass., 1895-1900.Langlois, Mont Athos – Victor Langlois, Le Mont Athos et ses monastères, Paris, 1867.Legrand XVII/1-4 – Émile Legrand, Bibliographie hellénique ou description raisonnéedes ouvrages publiés par les Grecs au dix-septième siècle, I-IV, Paris, 1894-1896.Legrand XVIII/1-2 – Émile Legrand, Louis Petit, Hubert Pernor, Bibliographie helléniqueou description raisonnée des ouvrages publiés par les Grecs au dix-huitième siècle,I-II, Paris, 1918-1928.Legrand, Bibl. ion. – Émile Legrand, Hubert Pernot, Bibliographie ionienne. Descriptionraisonnée des ouvrages publiés par les Grecs des Sept-îles ou concernant ces îlesdu quinzième siècle à l’année 1900, I-II, Paris, 1910.Legrand, Épistolaire – Émile Legrand, Épistolaire grec, Paris, 1888 (Bibliothèque grecquevulgaire, IV).Legrand, Recueil – Émile Legrand, Recueil de documents grecs concernant les relations dupatriarchat de Jérusalem avec la Roumanie (1569-1728), Paris, 1895 (Bibliothèquegrècque vulgaire, VII).Lesviodacs – [Meletie mitropolitul Athinelor], Istorie bisericească [...] tălmăcită [...] depah[arnicul] Alecsandru Geanoglu Lesviodacs, Buc., 1845.Mamouka – Ī vivliothīkī Andreou Z. Mamouka, Atena, 1886.

XX VIRGIL CÂNDEAMarinescu, Archeio Ivīrōn – Florin Marinescu, Roumanika eggrafa tou Agiou Orous.Archeio Ieras Monīs Ivīrōn, vol. I-III, Atena, 2007.Marinescu, Archeio Paulou – Florin Marinescu, Roumanika eggrafa tou Agiou Orous.Archeio Ieras Monīs Agiou Paulou, Atena, 2002.Marinescu, Archeio Prōtatou – Florin Marinescu, Roumanika eggrafa tou Agiou Orous.Archeio Prōtatou, Atena, 2001.Marinescu, Archeio Xīropotamou – Florin Marineskou, Roumanika eggrafa tou AgiouOrous. Archeio Ieras Monīs Xīropotamou, t. I, Atena, 1997.Marinescu, Docheiariou – Florin Marinescu, Ī Iera Monī Docheiariou stī Roumania. Tilene ta eggrafa, Agion Oros, 2009.Marsellou – Ellīs D. Marsellou, Trapeza tīs Ellados. Syntaxis kai epimeleia, Atena, 1975.Matejić – Mateja Matejić and Predrag Matejić, Hilandar Room Slavic Manuscripts,Columbus, Ohio State University, 1972.Matejić, Supplemental Checklist, 1 – Mateja Matejić, Predrag Matejić, Hilandar RoomSlavic Manuscripts on Microfilm. Supplemental Checklist no. 1, Columbus, Ohio,1980.Matejić – Thomas – Predrag Matejić, Hannah Thomas, Manuscripts on Microform of theHilandar Research Library (The Ohio State University), vol. I-II, Columbus, Ohio,1992.Mathīmataria – Aggelikī Skarvelī-Nikolopoulou, Ta Mathīmataria tōn ellīnikōn scholeiōntīs Tourkokratias, Atena, 1989.Matthias Corvinus – Gottfried Stangler (et al.), Matthias Corvinus und die Renaissance inUngarn, 1458-1541. 8. Mai – 1 November 1982, Viena, 1982.Micle, Manuscrisele româneşti – Arhim. Veniamin Micle, Manuscrisele româneşti de laProdromul (Muntele Athos), Sfânta Mănăstire Bistriţa, Eparhia Râmnicului, 1999.Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I-V – Mihai Viteazul în conştiinţa europeană.Documente, Mărturii, Buc., I-V, 1982-1990.Mihailovici, Mărturii româneşti – Paul Mihailovici, Mărturii româneşti din Bulgaria şiGrecia, Chişinău, 1933.Miklosich – Müller, Acta et diplomata – Franciscus Miklosich et Josephus Müller (ed.),Acta et diplomata medii aevi sacra et profana collecta, I-VI, Viena, 1860-1890.Millet, Monuments de l’Athos – Gabriel Millet, Monuments de l’Athos. 1, Les Peintures,Paris, 1927.Millet – Pargoire – Petit, Recueil – Gabriel Millet, J. Pargoire, Louis Petit, Recueil desinscriptions chrétiennes du Mont Athos, Première partie, Paris, 1904.MIPC, Bugetul 1914-1915 – Ministerul Instrucţiunei Publice şi Cultelor, Bugetulbisericilor şi şcolilor româneşti din Peninsula Balcanică, 1914-1915 (Arh. Naţ.Rom., fondul Ministerului).Mircea, Catalogul – Ion-Radu Mircea, Catalogul documentelor Ţării Româneşti,1369-1600. Secţia istorică de la Arhivele Statului din Bucureşti, Buc., 1947.Mircea, Manuscrise, I – Ion-Radu Mircea, Manuscrise slavo-române în biblioteci străine,I („Romanoslavica”, 22, 1984, p. 367-379).Moisescu, Contribuţia – Gheorghe I. Moisescu, Contribuţia românească pentru susţinereaMuntelui Athos în decursul veacurilor („Ortodoxia”, 5, 1953, nr. 2, p. 238-278).

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXIMonī Vatopaidiou – Iera megistī Monī Vatopaidiou. Paradosī, Istoria, Technī, I-II, AgionOros, 1996.Moschonas, I-III – Theodoros Moschonas, Katalogoi tīs Patriarchikīs Vivliothīkīs, I-III,Alexandria, 1945-1947.Nandriş, Documente – Grigore Nandriş, Documente slavo-române din mănăstirileMuntelui Athos, Buc., 1936.Năstase, Présentation – D. Năstase, Les documents roumains des archives du couventathonite de Simonopétra. Présentation préliminaire („Symmeikta”, 5, 1983,p. 373-388).Năstase – Marinescu, Catalogue – D. Năstase, Fl. Marinescu, Les actes roumains deSimonopétra (Mont Athos). Catalogue sommaire, Atena, 1987.Năsturel, Athos – Petre Ş. Năsturel, Le Mont Athos et les Roumains. Recherches sur leursrelations du milieu du XIV e siècle à 1654, Roma, 1986.Arhim. Nifon, Athos – Arhimandritul Nifon, Muntele Athos (Sf. Munte), Buc., 1907.Nilles, Symbolae, I-II – Nicolaus Nilles, S.J., Symbolae ad illustrandam historiamEcclesiae orientalis in terris coronae S. Stephani, I-II, Oenipontae (Innsbruck),1885.Nouzille, Le calvaire – Jean Nouzille, Le calvaire des prisonniers de guerre roumains enAlsace-Lorraine, 1917-1918, Buc., 1991.Pall, Inochentie Micu-Klein, I-III – Francisc Pall, Inochentie Micu-Klein. Exilul la Roma,1745-1768, vol. I-III, Cluj-Napoca, 1997.Papadopoulos, Ell. vivl., I-II – Thōma I. Papadopoulos, Ellīnikī vivliografia (1466 ci.-1800),I-II, Atena, 1984-1988.Papastratou, Chatzīkyriakīs – Ntoris Papastratou, O Sinaitīs Chatzīkyriakīs ek chorasVourla. Grammata, xylografies, 1688-1709, Atena, 1981.Papazoglou, Anthimos – Georgios R. Papazoglou, Anthimos o ex Iōanninōn, vivliografostou XVII aiōna („Īpeirotika Chronika”, 23, 1981, p. 335-345).Pavlikianov, Istorija – Kiril Pavlikianov, Istorija na bălgarskija svetogorski manastirZograf ot 980 do 1804 g. Svidetelstvata na dvadeset i sedem neizvestni dokumenta,Sofia, 2005.Pennington, Muzica în Moldova medievală – Anne E. Pennington, Muzica în Moldovamedievală. Music in Medieval Moldavia (ed. Titus Moisescu), Buc., 1985.Petrescu-Dâmboviţa – M. Petrescu-Dâmboviţa, Depozitele de bronzuri din România,Buc., 1977.Pikramenou-Barfī – Dīmītras Pikramenou-Barfī, Ī agia Laura tōn Kalavrytōn, II.Ī vivliothīkī tīs monīs, 1. Katalogos entypōn, 1502-1943, Atena, 1978.Pippidi, Hommes et idées – Andrei Pippidi, Hommes et idées du Sud-Est européen à l’aubede l’âge moderne, Buc.-Paris, 1980.Pippidi, Tradiţia politică – Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în Ţările Române însecolele XVI-XVIII, Buc., 1983.Pippidi, Mihai Viteazul – Andrei Pippidi, Mihai Viteazul în arta epocii sale. Michael derTapfere in der Kunst seiner Zeit, Cluj-Napoca, 1987.Pippidi, Byzantins, Ottomans, Roumains – Andrei Pippidi, Byzantins, Ottomans, Roumains.Le Sud-Est européen entre l’héritage impérial et les influences occidentales, Paris,2006.

XXIV VIRGIL CÂNDEATurilov – Moškova – A.A. Turilov, L.V. Moškova, Slavjanskie rukopisi Afonskih obitelej,Salonic, 1999.Ţovaru – S. Ţovaru, Problema şcoalei româneşti din Balcani, Buc., 1934.Urechia, I-XIII – Vasile Alexandrescu-Urechia, Istoria românilor. Curs făcut la Facultateade Litere din Bucureşti, I-XIII, Buc., 1891-1901.Uricariul, I-XVI, XVIII-XXV – Theodor Codrescu, Uricariul sau colecţiune de diferiteacte care pot servi la istoria românilor, I-XXV, Iaşi, 1852-1895.Uricariul, XVII – Registru hronologic de actele ce se află la Muntele Athonului, înUricariul, XVII, Iaşi, 1891, p. 102-115.Urkundenbuch, I-VI – Franz Zimmermann, Carl Werner (ed.), Urkundenbuch zurGeschichte der Deutschen in Siebenbürgen, I; Franz Zimmermann, Carl Werner,Georg Müller (ed.), II-III; Gustav Gündisch (ed.), IV-VI, Sibiu, 1892-1937; Buc.,1975-1981.Uspenskij, Istorija Afona, III/1 – Porfirij Uspenskij, Hristianskij Vostok. Istorija Afona,III, 1, Kiev, 1877.Uspenskij, Ukazatel’ aktov – Profirij Uspenskij, Ukazatel’ aktov, hranjaščihsja v obiteljahsv. Gory Afonskoj („Žurnal Ministerstva Narodnago Prosveščenija”, 5, 1847,p. 46-47, 169-200).Varia, Brâncuşi – Radu Varia, Brâncuşi, New York, 1986.Veliman, Relaţiile – Valeriu Veliman, Relaţiile româno-otomane (1711-1821). Documenteturceşti, Buc., 1984.Veress, BRU, I-III – Andrei Veress, Bibliografie româno-ungară, I-III, Buc., 1931-1935.Veress, Documente, I-XI – Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului,Moldovei şi Ţării Româneşti, I-XI, Buc., 1929-1939.Vranoussis, Egkōmiastikī – Leandros Vranoussis, Egkōmiastikī akolouthia gia tous treisierarches Meletiō Pīga, Gavriīl Sevīro kai Maximo Margounio, anekdoto ergotou Matthaiou Myreōn, în Pepragmena tou B´ Diethnous Krītologikou Synedriou,Atena, 1968, p. 368-411.Zoumbouli, Luc de Buzau – Maria-Despina Zoumbouli, Luc de Buzau et les centres decopie de manuscrits grecs en Moldovalachie (XVI e -XVII e siècles), Atena, 1995.1918 la români – 1918 la români. Desăvârşirea unităţii naţional statale a poporuluiromân. Documente externe, I-II, Buc., 1983.B. PeriodiceAARMSI, s. II, „Analele Academiei Române”, Memoriile Secţiunii istorice, Bucureşti,seria II, 1886-1907.AARMSL, s. II, „Analele Academiei Române”, Memoriile Secţiunii literare, seria II,Bucureşti, 1889-1907.AARPAD, „Analele Societăţii Academice Române”, Bucureşti, 1867-1878; AnaleleAcademiei Române, seria II, Bucureşti, 1879-1916.AB, „Arhivele Basarabiei”. Revistă de istorie şi geografie a Moldovei dintre Prut şiNistru, Chişinău, 1929-1939.

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXVACMIB, „Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice”. Secţia Basarabia, Chişinău,1929-1938.AE, „Archaeologiai Ertesitö”, Budapesta, 1869-.AFI, „Arhivă pentru filologie şi istorie”, Blaj, 1867-1872.AI, „Arhiva istorică a României”, Bucureşti, 1864-1865, 1867.AIESEE, Bulletin, „Bulletin de l’Association Internationale d’Études du Sud-EstEuropéen”, Bucureşti, 1963-.AIIAI, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D. Xenopol» din Iaşi”, 1964-.AIIC, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie”, Cluj, 1971-.AIINC, „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj”, Cluj, Sibiu, 1921-1945.AMET, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, Cluj, 1957-1978.AMN, „Acta Musei Napocensis”, Cluj, 1964-.AO, „Arhivele Olteniei”, Craiova, 1922-1943.APOR, „Anuarul Parohiei Ortodoxe Române”, Viena, 1962-.AR, „Arhiva românească”, Iaşi, 1840/1841; ed. 2, 1860-1862; Bucureşti, 1939-1946.Arhiva, „Arhiva Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi”, Iaşi, 1889-1916; „Arhiva.Organul Societăţii istorico-filologice din Iaşi”, 1921-1940.ARMSI, s. III „Academia Română”, seria III, Memoriile Secţiunii istorice, Bucureşti,1922-1947.ARMSIA, s. IV, Academia Română, seria IV, Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şiArheologie, Bucureşti, 1976-.ARMSL, s. III, Academia Română, seria III, Memoriile Secţiunii literare, Bucureşti,1923-1948.ASI, „Archivio storico italiano”, Firenze, 1842-1882, 1925-1960.AUB, „Analele Universităţii Bucureşti”, Seria Istorie, Bucureşti, 1951-.AUC „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al.I. Cuza» din Iaşi”, Serie nouă. Secţia III(Ştiinţe sociale), Iaşi, 1955-.AUT, „Analele Universităţii din Timişoara”, Seria Ştiinţe Sociale, Timişoara, 1976-;Seria Ştiinţe Filologice, 1962-.AVSL „Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu, 1843-1851; NeueFolge, Braşov, 1853-1871; Sibiu, 1872-1944; Bistriţa, 1944.BBRF „Buletinul Bibliotecii Române”, Freiburg im Breisgau, 1969/1970-.BCH, „Bulletin de correspondance hellénique”, Athènes-Paris, 1877-1971.BCI, „Buletinul Comisiei Istorice a României”, Bucureşti, 1915-1916, 1924-1938.BCMI, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, Bucureşti, 1908-1945.BG, „Boabe de grâu. Revistă de cultură”, Bucureşti, 1930-1935.BIES „Bulletin de l’Institut pour l’Étude de l’Europe Sud-Orientale”, Bucureşti, Iaşi, 1914-1923 BIRS, „Buletinul Institutului Român din Sofia”, Bucureşti, 1941.BMI „Buletinul Monumentelor istorice”, 1970-1973, titlu schimbat al BCMI.BNJ „Byzantinisch-Neugriechische Jahrbücher”, Atena – Berlin, Wilmersdorf, 1920-.BOR, „Biserica Ortodoxă Română”, Bucureşti, 1874-1916, 1921.BSHAR, „Bulletin de la Section Historique de l’Académie Roumaine”, Bucureşti,1912-1947.CC, „Codrul Cosminului. Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă de pe lângăUniversitatea din Cernăuţi”, Cernăuţi, 1924-1939.

XXVI VIRGIL CÂNDEACI, „Cercetări istorice”. Buletinul Seminarului de Istorie a românilor al Universităţii dinIaşi”, Iaşi, 1925-1943; „Studii şi cercetării istorice”, Iaşi, 1943-1947.CL, „Convorbiri literare”, Iaşi, Bucureşti, 1867-1944.C. Lit., „Cercetări literare”, Bucureşti, 1934-1943.CT, „Columna lui Traian”, Bucureşti, 1870-1877, 1882-1883.DI, „Diplomatarium italicum”, Roma, 1925-1940.EB, „Études balkaniques”, Sofia, 1964-.EDR, „Ephemeris dacoromana”, Roma, 1923-1945.EM, „Erdélyi Múzeum Egylet”, Cluj, 1874-1883; „Erdélyi Múzeum”, Cluj,1884-1917,1930-1947.FVL, „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, Sibiu, 1959-.GB, „Glasul Bisericii”, Bucureşti, 1944-.Grača, „Grača za Proučavanje Spomenika Kulture Vojvodine”, Novi-Sad, 1957-.KASL, „Korrespondenzblatt des Arbeitskreises für Siebenbürgische Landeskunde”,Köln - Viena, 1971-1977.KH, „Kwartalnik Historyczny”. Organ Towarzystiwa Historycznego we Lwowie, Lvov,Krakovia, 1887-.KVSL, „Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu,1878-1930; „Siebenbürgische Vierteljahrsschrift”, Sibiu, 1931-1936, 1941; Iaşi,1937-1940.LK, „Levéltari Közleméniek”, Budapesta, 1923-1946; 1954-.MB, „Mitropolia Banatului”, Arad-Timişoara, 1951-.MI, „Magazin istoric”, Bucureşti, 1967-.MID, „Magazin istoric pentru Dacia”, Bucureşti,1845-1847.MK, „Magyar Könyvszemle”, Budapesta, 1876-1944 1955-.MMS, „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, Iaşi, 1950-.MO, „Mitropolia Olteniei”, Râmnicu Vâlcea, Craiova, 1950-.MTT, „Magyar Történelmi Tar”, Pesta, 1855-1878, 1914-1934.NE, „Neos ellīnomnīmōn”, Atena, 1904-1926.NRB, „Noua revistă bisericească”, Bucureşti, 1919-1930.NRL, „Neamul românesc literar”, Vălenii de Munte, Bucureşti, 1908-1912, 1925-1926.OCP, „Orientalia Christiana Periodica”, Roma, 1935-.RA, „Revista Arhivelor”, Bucureşti, 1924-1947, 1958-.R. ét. Arm., „Revue des études armeniennes”, Paris, 1920-1933.RER, „Revue des études roumaines”, Paris, 1953-.RES, „Revue des études slaves”, Paris, 1921-.RESEE, „Revue des études sud-est européennes”, Bucureşti, 1963-.RHSEE, „Revue historique du Sud-Est européen”, Bucureşti, 1924-1946.RI, „Revista istorică”. Dări de seamă, documente şi notiţe, Bucureşti, 1915-1946;serie nouă, Bucureşti, 1990-.RIAF, „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, Bucureşti, 1882-1885, 1891,1893-1894, 1902-1903, 1909-1914, 1922.RIR, „Revista istorică română”, Bucureşti, 1931-1947.R. Ist., „Revista de istorie”, Bucureşti, 1974-.RITL, „Revista de istorie şi teorie literară”, Bucureşti, 1952-.RMM-M, „Revista muzeelor şi monumentelor”, Seria Muzee, Bucureşti, 1974.

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXVIIRMM-MIA, „Revista muzeelor şi monumentelor”, Seria Monumentelor istorice şi de artă,Bucureşti, 1984.RRH, „Revue roumaine d’histoire”, Bucureşti, 1962-.RRHA TMC, „Revue Roumaine d’Histoire de l’Art”, [Série] Théâtre, Musique, Cinéma,Bucureşti, 1965-1996.RRSI, „Revista română de studii internaţionale”, Bucureşti, 1967-.RS, „Rumanian Studies”, Leiden, 1970-.RSIAB, „Revista societăţii istorico-arheologice bisericeşti din Chişinău”, Chişinău,1918-1934.SAO, „Studia et Acta Orientalia”, Bucureşti, 1957-1983.SBAN, „Sbornik na Bălgarskata Akademia na Naukite. Klon istoriko-filologičen ifilosojsko-obščestven”, Sofia, 1913-1949.SCIA, „Studii şi cercetări de istoria artei”, Bucureşti, 1954.SCIA TMC, „Studii şi cercetări de istoria artei”, [seria] Teatru, Muzică, Cinematografie,Bucureşti, 1954-1997, 2007-.SDA, „Südostdeutsches Archiv”, München, 1958-.SEER, „The Slavonic and East-European Review”, Londra, 1927-1939, 1952-.SF, „Südostdeutsche Forschungen”, München-Leipzig, 1936-1944; Südost Forschungen,Oldenburg - München, 1946-.SI, „Studii italiene”, Roma, Bucureşti, 1934-1943.SMIM, „Studii şi materiale de istorie medie”, Bucureşti, 1956-.SMIMod., „Studii şi materiale de istorie modernă”, Bucureşti, 1957-.SMNB, „Studia et acta Musei «Nicolae Bălcescu»”, Bălceşti pe Topolog, 1969-.SOIAN, „Sbornik Otdelenjia Russkogo jazyka i slovesnosti Imperatorskoj AkademiiNauk”, St. Peterburg, 1882-1926.SOV, „Spicuitor în ogor vecin. Ştiri istorico-literare despre noi şi vecini”, Bucureşti,1919-1924.SSKA, „Spomenik Srpske Kraljevske Akademije” (apoi „Srpska Akademija Nauka”,Nova Serija), Belgrad, 1888-1948, 1951-.Studii, „Studii”. Revistă de istorie, Bucureşti, 1949-1973.SUBB, „Studia Universitatis Babeş-Bolyai”, Cluj, 1956; „Buletinul Universităţilor«V. Babeş» şi «Bolyai», Seria Ştiinţe sociale, 1956-1958; Studia Universitatum«Victor Babeş» et «Bolyai»”. Historia, 1958-1959.TT, „Történelmi Tár”, Budapesta, 1878-1911.VV, „Vizantijski Vremennik”, St. Peterburg, 1894-.ZSL, „Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde”, Köln-Viena, 1978-.C. Clase de referinţeAAMDOCCRObiecte de artăAşezăminte, monumenteDocumentCarte rarăHMUZMSHărţiPiese muzealeManuscris

FINLANDAHELSINKIVALTIONARKISTO(Arhivele Naţionale)DOC1 – Scrisoare, din 1834, adresată colonelului Bergenheim de Consiliul administratival Ţării Româneşti, cu mulţumiri pentru harta demografică a statului, redactată prin grijalui.Ref. şi publ.: C.I. Karadja, Două documente externe (RI, 15, 1929, p. 144-145).HELSINGIN YLIOPISTON KIRJASTO(Biblioteca Universităţii din Helsinki)MS2 – Gustav Adolf Ramsay, Journal börjad den 3 mars 1829 vid antradet af resantill den under nu emot turkarna, pågående falt tågvarande stora activa arméen [Jurnalînceput la 3 martie 1829, odată cu plecarea la marea armată de operaţiuni aflată acum încampanie contra turcilor], I-II, 1830. Cuprinde informaţii despre ţinuturi, oraşe şi sate depe teritoriul românesc consemnate de autor, participant la războiul ruso-turc din 1828-1829 ca ofiţer în armata rusă.Ref.: R.V. Bossy, Mărturii finlandeze despre România, Buc., 1937, p. 5-8.Publ.: ibidem, p. 19-52.3 – Victor Tuderus, Vad jag sett och upplevat under fälttaget 1877-1878 [Ce amvăzut şi prin câte am trecut în timpul războiului ruso-turc din 1877-1878], 1879. Jurnal decampanie, cuprinzînd şi informaţii despre acţiunile trupelor române (ms. E/I 8).Ref.: ibidem, p. 12-13.Publ.: ibidem, p. 123-133 (extrase).CR4 – Euthymios Zigabīnos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710 (H 765. II.4).Ref.: https://helka.linneanet.fi.

2 FINLANDACOLECŢIA CARL-GUSTAFMANNERHEIMMUZ5 – Cheia cetăţii Hotin, cu inscripţiile: avers: „Hotinskoj kreposti”; revers: „Glavnyhvorot”. Bronz aurit.Ref.: R.V. Bossy, Urme româneşti la Miază-Noapte (ARMSI, s. III, t. 19, 1937, p. 49).Reprod.: ibidem, pl. II.6 – Fotografii ale lui Mannerheim, din vremea când comanda frontul rusesc dinVrancea.Ref.: Andrei Pippidi, 2010.COLECŢIA PAUL NYBERGDOC7 – Corespondenţă, din 1827-1830, a generalului Fredrik Nyberg, participant larăzboiul ruso-turc din 1828-1829, desfăşurat şi pe teritoriul românesc.Ref.: R.V. Bossy, Mărturii..., p. 9.Publ.: ibidem, p. 53-59 (8 scrisori).IISALMILUKION KIRJASTO(Biblioteca Liceului)MS8 – Miscelaneu, Iaşi, 1785. 137 f. Cuprinde: Hronologie (fragment din Geneză),Prorocia Sevilei, Zodiac pentru băieţi şi fete, Calendar pe 112 ani, Prognostice, Semne cesă arată înaintea morţii, reţete culinare, de vopsele şi medicale etc. A aparţinut lui JohanGramatowicz, preot la Rosch.Ref.: Nicolae Constantinescu, Un manuscris românesc în Finlanda („Tribuna României”,8, 1979, nr. 156, p. 2); idem, Un manuscris românesc din sec. XVIII („Manuscriptum”,13, 1982, nr. 4, p. 105-111).

FRANŢAAGENMUSÉE DES BEAUX-ARTSA1 – Nicolae Grigorescu, Portret de ţărancă, 1896. Ulei pe lemn. Donaţia dr. LouisBrocq, prieten al pictorului, ante 1928 (inv. 82 BR).Ref.: Tudor Vornicu, La Agen. Alături de Goya şi Sisley – Grigorescu („Contemporanul”,4 sept. 1964, p. 8); Remus Niculescu, 1991, după informaţiile d-nei Anne-MarieLabit, conservatoarea Muzeului Municipal din Agen.2 – Nicolae Grigorescu, Vas cu flori, s.a. Ulei pe pânză. Donaţia dr. Louis Brocq, ante1928 (inv. 301 BR).Ref.: R. Niculescu, 1991, după informaţiile d-nei Anne-Marie Labit.3 – Nicolae Grigorescu, Flori în pahar, s.a. Ulei pe lemn. Donaţia dr. Louis Brocq,ante 1928 (inv. 305 BR).Ref.: R. Niculescu, 1991, după informaţiile d-nei Anne-Marie Labit.4 – Nicolae Grigorescu, Spălătorese la râu, s.a. Ulei pe lemn. Donaţia dr. LouisBrocq, ante 1928 (inv. 306 BR.).Ref.: R. Niculescu, 1991, după informaţiile d-nei Anne-Marie Labit.5 – Nicolae Grigorescu, Car cu boi, s.a. Ulei pe lemn. Donaţia dr. Louis Brocq (inv.84 BR).Ref.: T. Vornicu, loc. cit.; R. Niculescu, 1991, după informaţiile d-nei Anne-Marie Labit.6 – Nicolae Grigorescu, Bust de ţărancă, 1896. Ulei pe lemn. Donaţia dr. LouisBrocq (inv. 304 BR).Ref.: T. Vornicu, loc. cit.; R. Niculescu, 1991, după informaţiile d-nei Anne-Marie Labit.7 – Nicolae Grigorescu, Cap de fetiţă, s.a. Ulei pe lemn. Donaţia dr. Louis Brocq(inv. 397 BR).Ref.: T. Vornicu, loc. cit.; R. Niculescu, 1991, după informaţiile d-nei Anne-Marie Labit.Reprod.: T. Vornicu, op. cit., p. 1.8 – Nicolae Grigorescu, Păstor întins pe plai, s.a. Ulei pe lemn. Donaţia dr. LouisBrocq (inv. 303 BR).Ref.: T. Vornicu, op. cit., p. 8; R. Niculescu, 1991, după informaţiile d-nei Anne-MarieLabit.

4 FRANŢA9 – Nicolae Grigorescu, Peisaj cu mesteceni, s.a. Ulei pe pânză. Donaţia dr. LouisBrocq (inv. 83 BR).Ref.: T. Vornicu, loc. cit.; R. Niculescu, 1991, după informaţiile d-nei Anne-Marie Labit.10 – Nicolae Grigorescu, Plajă la ocean, s.a. Ulei pe lemn. Donaţia dr. Louis Brocq(inv. 86 BR).Ref.: T. Vornicu, loc. cit.; R. Niculescu, 1991, după informaţiile d-nei Anne-Marie Labit.11 – Nicolae Grigorescu, Drum la munte, s.a. Ulei pe lemn. Donaţia dr. Louis Brocq(inv. 85 BR).Ref.: R. Niculescu, 1991, după informaţiile d-nei Anne-Marie Labit.12 – Nicolae Grigorescu, Pansele, s.a. Ulei pe pânză. Donaţia dr. Louis Brocq (inv.302 BR).Ref.: T. Vornicu, loc. cit.; R. Niculescu, 1991, după informaţiile d-nei Anne-Marie Labit.AIX-EN-PROVENCECOLLECTION GILLES M. P. A. BARDYMS13 – Fanny de La Rochefoucauld, Journal d’un voyage commencé le 14 juin 1837,118 f. [152 p. scrise], 23 x 19,5 cm, cuprinzând notele autoarei, tovarăşă de drum a luiAnatole Démidoff, despre localităţile româneşti vizitate: Orşova, Giurgiu, Bucureşti,Buzău, Iaşi, Chişinău ş.a. Achiziţionat în 1989 la „Louvre des Antiquaires” din Paris.Ref. şi publ.: Gilles M.P.A. Bardy, Fanny de La Rochefoucauld dans la Moldavie deMihail Sturdza, en Bessarabie et en Bucovine. Impressions inédites d’une comtesse(RESEE, 30, 1992, 3-4, p. 319-329); idem, Informaţii inedite despre Ţările Române,într-un jurnal francez de călătorie recent descoperit. Un drum din Franţa în Crimeeaîn 1837 („Limbă şi Literatură”, 3-4, 1995, p. 103-119, cu extrase din Jurnal tradusede Constantin Dominte).14 – Mormintele a cinci soldaţi români morţi în Lorena, 1917-1918, ca prizonieri aiarmatei germane.Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 174.ASSEVENTCIMETIÈRE MILITAIREAM15 – Mormintele a 12 soldaţi români morţi în 1917 [-1918?] ca prizonieri ai armateigermane.Ref.: ibidem, p. 186.

6 FRANŢARef. şi reprod.: Remus Niculescu, Noi cercetări asupra activităţii lui Grigorescu în Franţa(SCIA, 5, nr. 2, 1958, p. 177).21 – Nicolae Grigorescu (?), Bătrână sprijinită în toiag, circa 1864. Ulei pe pânză.Ref.: ibidem.BERTRIMOUTIERAMCIMETIÈRE MILITAIRE FRANÇAIS22 – Mormântul unui soldat român necunoscut mort în Lorena, 1917-1918, caprizonier al armatei germane (fig. 672).Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 142-143, 174.BESANÇONDOCBIBLIOTHÈQUE MUNICIPALE23 – Scrisori (30), din 1855-1885, ale lui Vasile Alecsandri către poetul francezEdouard Grenier.Ref. şi publ.: Lettres inédites du poète roumain Basile Alecsandri à Edouard Grenier, 1855-1885, éd. Georges Gazier, Paris, 1911; V. Alecsandri, Scrisori inedite. Corespondenţăcu Edouard Grenier, 1855-1885, trad. A. Alecsandrescu-Dorna, Buc., 1911; BarbuSluşanschi, Un poète français patriote moldave: Edouard Grenier en Moldavie, 1855-1856, în „Mélanges de l’École Roumaine en France”, XI, 1933; Marta Anineanu,Alecsandri. Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 73-76, 79-83, 90-104, 190-193, 196-201, 309-316, 349-351 (8 scrisori din 1855-1884); V. Alecsandri, Opere,VIII, ed. Marta Anineanu, Buc., 1981, p. 211-212, 220-222, 224-226, 233-235, 239-246, 269-286, 289-292, 319-322; ibidem, IX, Buc., 1982, p. 419-420 (scrisoare din1870); ibidem, X, Buc., 1985, p. 18-21, 31-35, 328-332, 354, 358, 473 (5 scrisori din1871-1879).Reprod.: B. A. R., mf. 421.BLAESHEIMAM24 – Placă comemorativă dedicată celor 32 de eroi români morţi în Primul RăzboiMondial, dezvelită în mai 2009, realizată din iniţiativa Oficiului Naţional pentru CultulEroilor, a Consulatului României la Strasbourg şi a Primăriei locale. Pe placă esteinscripţionat „Locuitorii din Geispolsheim şi Blaesheim, în memoria celor 32 de soldaţiromâni morţi, în 1917, de foame şi privaţiuni”.Ref.: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2009.

FRANŢA 7BONDAROY-PITHIVIERSAM25 – Mănăstirea ortodoxă Sfântul Grigorie Armeanul (Chemin de Saint-Martin-le-Seul, 45300 Bondaroy-Pithiviers).Ref.: http://www.mitropolia.eu/ro/site/191; http://www.monastere-saintgregoire.net.BOURG-EN-BRESSEBIBLIOTHÈQUE MUNICIPALEMS26 – Joseph-Gabriel Monnier, [Jurnal de călătorie în Balcani], cuprinzând descrieriale Ţării Româneşti, Transilvaniei şi Banatului (ms. 63).Ref. şi publ.: Jacques Paviot, Un itinéraire inédit à travers le Sud-Est européen: le voyagede J.G. Monnier en 1786 (RESEE, 24, 1986, nr. 3, p. 235-248); Călători străini, X/1,p. 786-792 (traducere fragm.).CAMBRAICIMETIÈRE MILITAIRE ALLEMANDAM27 – Mormintele a şase soldaţi români morţi [în 1917-1918?] ca prizonieri ai armateigermane.Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 186.CARPENTRASBIBLIOTHÈQUE INGUIMBERTINEDOC28 – Epistola Alexandri equitis Hierosolymitanis natione Helveti [...], despreînfrângerea lui Ştefan Tomşa la 28 noiembrie 1615 (ms. P. XLVI, t. I, f. 495).Ref.: Catalogue général des manuscrits des bibliothèques publiques de France.Départements, vol. XXXIV (Carpentras), par M. Duhamel, t. II, Paris, 1901, p. 543,no. 1813.Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 52-55 (după ms. 17789 al Bibliotecii Naţionale,Paris); Călători străini, IV, p. 418-421 (după N. Iorga).Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [74].

8 FRANŢA29 – Epistolae Celsi ad Constantinum de Transilvania [...], sec. XVIII (ms. L. 558,f. 16).Ref.: Catalogue général des manuscrits des bibliothèques publiques de France.Departements, vol. XXXIV, t. I, p. 362, no. 582.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [75].30 – Raport austriac din Brăila, aprilie 1790, relativ la asediul oraşului (1458, HHLXXI).Reprod.: ibidem, p. [73].CHALON-SUR-SAÔNEBIBLIOTHÈQUE MUNICIPALECR31 – André Thevet, Cosmographie universelle [...] illustrée, t. II, Paris, 1575,cuprinzând: Chapitre V, De la Valachie, Transylvanie, Bulgarie et Servie (f. 894 v -898 v ).Ref.: Virgil Cândea, 1982.CHANTILLYMUSÉE CONDÉDOC32 – Documente (45), din 1661-1662, 1664, 1667, 1671, 1673-1674, 1680, 1682,cuprinzând informaţii privitoare la Ţările Române în cadrul relaţiilor franco-poloneotomaneşi, îndeosebi, la evenimentele din Transilvania (t. 24, f. 181, 212, 244, 389, 423,432, 454; t. 25, f. 10; t. 26, f. 36, 175, 358; Série P, t. 35, f. 451; t. 38, f. 205; t. 45, f. 279,280; t. 46, f. 364; t. 52, f. 220; t. 56, f. 38; t. 57, f. 222; t. 58, f. 49, 226; t. 59, f. 70, 346; t.60, f. 336; t. 61, f. 206, 208; t. 62, f. 153, 167, 394, 395, 396; t. 63, f. 155, 156, 392; t. 64,f. 33, 158, 219, 338, 456; t. 65, f. 135; t. 79, f. 194; t. 85, f. 15).Publ.: Hudiţă, Répertoire, p. 127 (doc. 1664); idem, Recueil, p. 134-138, 140-141, 153-156, 182-183, 203, 208-209, 211-222, 224, 259, 262.MS33 – Philippe de Mézières, Le Songe du vieil pèlerin, copie din secolul al XV-lea aacestei opere de propagandă pentru cruciadă, cu referiri la Ţara Românească (ms. 292).Ref. şi publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 9; ed. G.W. Coopland, I-II, Cambridge, 1969.34 – Theodor Spandugino Cantacuzino, Petit traicté... de l’origine des princes desTurcqz, de présent appelez empereurs. Ordre de leur court... et coustumes de la nation etde tout leur pays, 1519-1538. Cuprinde şi referiri la lupta antiotomană a Ţărilor Române(ms. 797).

FRANŢA 9Publ.: Theodore Spandounes, On the Origin of the Ottoman Emperors, ed. Donald M.Nicol, Cambridge, 1997.CHOLOY-MÉNILLOTCIMETIÈRE COMMUNALAM35 – Mormintele a opt soldaţi români morţi în Lorena, 1917-1918, ca prizonieri aiarmatei germane.Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 174.CLICHYAM36 – Biserica ortodoxă Pogorârea Sf. Duh (8, Rue d’Alsace).Ref.: http://www.mitropolia.eu/ro/site/169.COËTQUIDANMUSÉE DU SOUVENIR DES ÉCOLES DE SAINT-CYRDOC37 – Matricole, scrisori şi fotografii, din sec. XIX-XX, ale elevilor români ai ŞcoliiMilitare de la Saint Cyr, printre care: George Bibescu, Alexandru Averescu etc.Ref.: Virgil Cândea, 1983.COLMARBIBLIOTHÈQUE MUNICIPALECR38 – Antzeygung kurtzlichen un[d] volfurung den ursprung dess Thurkyschen undhundtyschen volcks und dess gevaltyger unnd pöslicher zu nemu[n]g milsampt der grossenund schädlychen verderblikeyt die sie byss her wider das christglaublich volck habenbegangen, Nürnberg, 1500. Cuprinde şi: Jörg von Nürnberg, Geschicht von der Turckey,cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476 (f. 2-8).Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, Buc., 1943,p. 399-400.39 – Hie facht sich an gar ein graussemliche erschräckenliche hystorien von dem

10 FRANŢAwilden wütrich Dracole weyde, Wie er die leüt gespist bat und gepraten und mit denhaubtern yn einen Kessel gesotten, Strasbourg, 1500. Povestiri germane despre VladŢepeş.Ref.: C.I. Karadja, Incunabulele despre cruzimile lui Vlad Ţepeş, în Închinare lui N. Iorga,Cluj, 1931, p. 200.COURBEVOIEAMUSÉE ROYBET-FOULD40 – Bust al prinţului George Ştirbei, fiul domnitorului Barbu Ştirbei, realizat deGustav Haller (Valérie Simonin), 1880. Muzeul Roybet-Fould a fost fondat în anul 1927de Consuelo Fould, nepoată a lui Achille Fould, ministrul lui Napoleon al III-lea, şi de unadintre cele două fiice adoptive ale prinţului George Ştirbei.Ref.: Conrad, Paris, p. 301-302.DIEUZEAM41 – Parcela de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial, amplasată încadrul Cimitirului militar din Dieuze, inaugurat în 1914 de germani. În cadrul parceleiromâneşti au fost înhumaţi 947 de eroi români care au murit în lagărele de prizonieri alearmatei germane.Ref.: Jean Nouzille, 1987; Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2009.42 – Monument al eroilor români din Primul Război Mondial, amplasat în partea dinspate a parcelei eroilor români, realizat de sculptorul Ion Jalea şi dezvelit, la 15 septembrie1920, la iniţiativa Elenei Văcărescu, a lui Nicolae Iorga şi a doctorului Nicolae Brânzeu.Ref.: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2009.DIJONARCHIVES MUNICIPALESDOC43 – Documente (2), din 17 şi 21 martie 1240, prin care Bela IV, regele Ungariei,donează Cistercienilor din Franţa bisericile Feldioara, Sf. Petru, Hărman şi Prejmer.Ref.: M. Tănase, Avatarurile unui act de donaţie. Donaţia făcută Cistercienilor, în ŢaraBîrsei, de către Bela IV, la 17 martie 1240 („Revista istorică”, s.n., IV, 1-2, 1993, p.55-80).44 – Privilegiu, din 16 aprilie 1240, prin care Bela IV, regele Ungariei, întăreşte

FRANŢA 11mănăstirii cisterciene din Cârţa (jud. Sibiu) veniturile parohiilor din Feldioara, Sf. Petru,Hărman şi Prejmer din Ţara Bârsei (fond Cîteaux, 11 H 27).Ref. şi reprod.: Virgil Cândea (în „Tribuna României”, 15 iulie, p. 11).45 – Privilegiu, din 23 martie 1246, de la Bela IV, regele Ungariei, privind domeniileordinului cistercian din Ţara Bârsei (fondul Cîteaux, 11 H 27).Ref.: Andrei Pippidi, 1984.MSBIBLIOTHÈQUE MUNICIPALE46 – Mémoires sur la Turquie par le comte d’Antraigues, 1778-1779, cuprinzând şiinformaţii despre Ţările Române. 287 p. (Fonds d’Antraigues, ms. 1545, A 1).Ref.: C.I. Gane, Domniţa Alexandrina şi contele d’Antraigues, Buc., 1937; JacquesGodechot, Le comte d’Antraigues. Un espion dans l’Europe des émigrés, Paris, 1986,p. 17; Paul Cernovodeanu, Une mystification généalogique du comte d’Antraigues: laprétendue «prinţesa» Alexandrine, «fille» de Grégoire III Ghica (1778-1779), în DanBerindei (ed.), Nouveau recueil d’études généalogiques et héraldiques roumaines,Buc., 1988, p. 85-86, n. 4.47 – Voyage du comte d’Antraigues en Turquie, 1779. 381 p. Cuprinde şi descrierealocurilor vizitate la trecerea prin Dobrogea şi Moldova (Fonds d’Antraigues, ms. 1546, B 1).Ref.: Jacques Godechot, op. cit., p. 18; Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 86.DOUAIAMCIMETIÈRE MILITAIRE BRITANNIQUE48 – Mormintele a 14 soldaţi români decedaţi între 7 şi 25 martie 1917 în Franţa, caprizonieri ai armatei germane.Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 187.EFFRYAM49 – Osuarul ruso-român din cadrul cimitirului din localitate, în care sunt înhumaţi23 eroi români decedaţi în anul 1917.Ref.: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2009.EVIAN-LES-BAINSAM50 – Grădină memorială cu rotondă, amenajată în cinstea poetei Anna Elisabeth de

12 FRANŢANoailles, prinţesă Brâncoveanu, născută Bibescu (1876-1933). A fost creată de arhitectulEmilio Therry la comanda Asociaţiei locale a Prietenilor poetei. Situată la Amphion-les-Bains, pe malul lacului Geneva, a fost dăruită oraşului Evian în 1938 şi este deschisăpublicului.Ref.: Monica Breazu, 2010.MUSÉE SAVOYARDMUZ51 – Colecţie memorială formată din piese care au aparţinut poetei Anna Elisabeth deNoailles, prinţesă Brâncoveanu, născută Bibescu (1876-1933) (Ancienne Mairie).Ref.: Edith de Bonnafos, Guide des musées de France, Fribourg, 1970, p. 70; RaduIonescu, 1989.FLIREYCIMETIÈRE COMMUNALAM52 – Mormintele a 3 soldaţi români morţi în Lorena, în 1917-1918, ca prizonieri aiarmatei germane.Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 174.FONTENAY-AUX-ROSESAM53 – Fost amplasament al Şcolii Române din Paris, fondată de N. Iorga în 1922, carea funcţionat până în 1948. Clădirea Şcolii a fost vândută în 1960 de statul român Societăţiicivile imobiliare din Val-Content, care a demolat-o şi a ridicat pe acest teren blocuri delocuinţe (50, Rue Jean-Levand, fostă Châtaigniers).Ref.: Conrad, Paris, p. 315-321.FOURMIESCIMETIÈRE COMMUNALAM54 – Mormintele soldaţilor români, prizonieri ai armatei germane în Franţa: MartinNicolai, mort la 5 martie 1917 şi Gheorghe Păsat, mort la 23 martie 1917.Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 187.

FRANŢA 13GRENOBLEBIBLIOTHÈQUE MUNICIPALEA55 – Triptic, [începutul sec. XIII]. Sculptură în lemn cu inscripţie în limba greacă,reprezentând, pe feţele interioare, cele 12 praznice împărăteşti. Dăruit de Gherasim,mitropolitul Heracleii, unui domn al Ţării Româneşti. Achiziţionat la începutul sec. XIX.Ref.: August Boeckh, în Corpus inscriptionum graecarum, IV, Berlin, 1856, p. 349; E.Darko, Zu den byzantinisch-ungarischen Beziehungen. Die Holzschnitzarbeit inder Stadtbibliothek von Grenoble („Ungarische Jahrbücher”, 13, 1933, fasc. 1-2,p. 1-18); idem, Byzantinisch-ungarische Beziehungen in der zweite Hälfte des XIII.Jahrhunderts, Weimar, 1933, p. 36-53 (donator: Germanos, mitropolit al HeracleiiTraciei, 1283-1289; beneficiar: Ladislau IV Cumanul, regele Ungariei, 1272-1290;rec. V. Laurent, în „Échos d’Orient”, 36, 1933, p. 501; V. Grecu, în CC, 8, 1933-1934,p. 497-499).AMUSÉE DE GRENOBLE56 – Dumitru Vârbănescu, Picturi, gravuri, desene, [1928-1955], circa 200 piese,donaţii ale familiei sau achiziţii (Salle Démètre Varbanesco).Ref.: Radu Ionesco, Motifs folkloriques roumains dans l’iconographie surréaliste deDémètre Varbanesco, în Actes du XX e Congrès International d’Histoire de l’Art,Budapest, 1969. Évolution générale et développements régionaux en histoire de l’art,t. II, Budapesta, 1972, p. 479-482.Reprod.: ibidem, t. III, p. 487-490, nr. 1-10.HAGUENAUCIMETIÈRE DE LA VILLEAM57 – Parcelă de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial, amplasatăîn cadrul Cimitirului militar, cuprinzând 564 însemne de căpătâi ale eroilor români, înparcelele E, F şi G ale cimitirului.Ref.: Adrian Hriţcu, Eroi români căzuţi pe teritoriul Franţei în primul război mondial(„Biserica română”, 7, 1982, nr. 4, p. 9); Nouzille, Le calvaire, p. 173; OficiulNaţional pentru Cultul Eroilor, 2007.58 – Placă comemorativă în marmură a eroilor români din Primul Război Mondial,amplasată la începutul parcelei F a eroilor români, cu următoarea inscripţie în limbileromână şi franceză: „În memoria celor 2 334 prizonieri de război români morţi în lagărelegermane din Alsacia şi Lorena în anii 1917 şi 1918.”Ref.: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2009.

14 FRANŢAHIRSONAM59 – Parcelă de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial, amplasatăîn cadrul Cimitirului militar din localitate, în care sunt înhumaţi 275 militari români.Pe monumentul central se află următoarea inscripţie: „Martirilor săi, soldaţi morţi încaptivitatea germană, Patria recunoscătoare”.Ref.: ibidem.ISSY-LES-MOULINEAUXAM60 – Placă memorială în amintirea pionierului aviaţiei, Traian Vuia, şi a lui HenriCoandă, dezvelită pe 10 februarie 1999 (14, Bd. Frères-Voisins).Ref. şi reprod.: Conrad, Paris, p. 309-310.KOTZINGUEAM61 – Placă comemorativă în memoria celor 46 de eroi români decedaţi în anul 1917în prizonierat, dezvelită în anul 2007.Ref.: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2009.LABRYAMCIMETIÈRE MILITAIRE62 – Groapă comună a celor 435 soldaţi români morţi în Lorena în Primul RăzboiMondial, ca prizonieri ai armatei germane, amplasată în cadrul Cimitirului militar dinlocalitate.Ref.: ibidem.LE BOURGETMUZMUSÉE DE L’AIR ET DE L’ESPACE63 – Aeroplanul „Vuia nr. 1”, restaurat de Raymond Piccard, cu care Traian Vuia aefectuat pe câmpia de la Montesson (Yvelines), la 18 martie 1906, primul zbor din istoriaaviaţiei cu un aparat folosind exclusiv mijloace de bord.

FRANŢA 15Ref.: Alfred Sexer, Un musée passionant qui mérite d’être «mieux logé» – le Musée del’Air („Touring – TCF”, 1961, juin, p. 470-474); Pierre Lissarrague, Alain Dégardin,Le Musée de l’Air, Paris, 1982, p. 9; Virgil Cândea, Au Bourget: l’Ancêtre des avions– «Vuia», 1906 („Tribuna României”, 16, 1987, nr. 338, p. 14); Conrad, Paris, p.268-270.Reprod.: P. Lissarrague, A. Dégardin, op. cit., p. 9; Nicolae Balotescu (ş.a.), Istoria aviaţieiromâne, Buc., 1984, p. 32.64 – Machetă a avionului cu reacţie experimental proiectat de Henri Coandă,prezentat la al doilea Salon de Locomoţie aeriană de la Grand Palais, în 1910.Ref.: N. Balotescu (ş.a.), op. cit., p. 52; Conrad, Paris, p. 268-270.Reprod.: N. Balotescu (ş.a.), loc. cit.65 – Motor de avion, cu turbină, realizat de inginerul Henri Coandă.Ref.: ibidem.LILLEDOCARCHIVES DÉPARTEMENTALES DU NORD66 – Document, din 3 aprilie 1503, prin care Ioan Polo din Cetatea Albă vinde luiMaximilian de Habsburg, viitorul împărat, un manuscris grecesc cuprinzând Tratatul luiGhenadie Scholarios, patriarh de Constantinopol, Cu privire la Sfânta Treime şi la credinţacreştină (B 2183, nr. 73 106).Ref. şi publ.: N. Iorga, Lucruri noi despre Chilia şi Cetatea Albă (ARMSI, s. III, t. 5, 1925-1926, p. 328-329); idem, Studii asupra evului mediu românesc, Buc., 1984, p. 301.LIMOURSAM67 – Centrul eparhial al Mitropoliei ortodoxe române a Europei Occidentale şiMeridionale, din 1998, şi mănăstirea ortodoxă Acoperământul Maicii Domnului (1, Bd.du General Leclerc, 91470 Limours).Ref.: http://www.mitropolia.eu/ro/site/52.LUNÉVILLEAMCOLLÈGE68 – Placă de marmură aşezată în holul de onoare al Colegiului, în 1935, din iniţiativaguvernului francez, în memoria lui Mihail Kogălniceanu, care a studiat la Lunéville în anii1834-1835.

16 FRANŢARef.: Ilie Kogălniceanu, 1989.Reprod.: B. A. R., foto.LYONBIBLIOTHÈQUE MUNICIPALECR69 – Discours de ce qui s’est passé en Transilvanie de l’union des Princes deMoldavye et Duc de Valachie avec le Voievode pour la deffence de la Crestienté contre leturc, Lyon, 1595 (315778).Ref.: Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 162-163, nr. 13; idem, Turcica, II, p.566, nr. 2102.Publ.: Nerva Hodoş, Vitejiile lui Mihai-vodă apreciate în Apus, 1595-1599, Buc., 1913,p. 1-7.70 – Nouvelles du Duché de Transilvanie réduit en l’obéissance de sa MajestéImpériale le 24 Novembre 1599 [...], Lyon, 1600 (315883).Ref.: Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 184, nr. 83; idem, Michael der Tapfere,p. 89, nr. 95.Publ.: Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 184-187.71 – Mémoires du Sieur de la Croix [...] contenant diverses relations très-curieusesde l’Empire Othoman, II, Paris, 1684. La p. 173-206: Relations des provinces de Moldavieet de Valachie (326079).Ref.: V. Mihordea, O descriere a Moldovei înainte de Cantemir (RI, 23, 1937, p. 122-132);Maria Holban, Autour du journal inédit du Sieur de la Croix (RESEE, 26, 1988, nr.2, p. 131-144 şi 3, 1988, p. 187-203).Publ.: ibidem, p. 132-147; Călători străini, VII, p. 249-253, 255-257, 481-484.ÉCOLE NATIONALE DES BEAUX-ARTSA72 – Costin Petrescu, Dans l’atelier du tisserand lyonnais, 1925-1926. Frescă (Sallede l’Écusson)Ref.: Nicolae Mareş, Le peintre Costin Petrescu en France („Tribuna României”, 18,1989, nr. 392, p. 14).MUSÉE DES BEAUX-ARTSA73 – Nicolae Grigorescu, Ţărăncuţă cu ulcior, s.a. Ulei pe pânză.Ref.: Remus Niculescu, Noi cercetări asupra activităţii lui Nicolae Grigorescu în Franţa

FRANŢA 17(SCIA, 5, 1958, nr. 2, p. 184); Radu Ionescu, O sumară incursiune (Arta româneascăîn muzee străine) („Albina”, 1987, nr. 8, p. 11).74 – J.A. Steriadi, Peisaj dobrogean, 1920. Ulei pe pânză. Achiziţionat în 1922 deHenri Focillon.Ref.: Radu Ionescu, ibidem.75 – Dumitru Ghiaţă, Iarna la Bucureşti, s.a. Ulei pe pânză. Achiziţionat în 1922 deHenri Focillon.Ref.: ibidem.MUSÉE DES TISSUS ET DES ARTS DÉCORATIFSA76 – Ţesături populare româneşti, sec. XIX-XX, donate de George Oprescu, în 1922.Ref.: Radu Ionescu, Arta românească la Lyon („Albina”, 1986, nr. 3, p. 11).MAILLANEDOCMUSÉE FRÉDÉRIC MISTRAL77 – Scrisori (11), 1878-1887, de la Vasile Alecsandri către poetul Frédéric Mistral,şi autograful versurilor poetului Mistral.Ref. şi publ.: D. Pop, Alecsandri către Mistral. Scrisori inedite („Steaua”, 16, 1965,nr. 181, p. 95-105: 9 scrisori, 1878-1887); Marta Anineanu, Alecsandri. Cele maifrumoase scrisori, Buc., 1972, p. 257-260, 305-309 (2 scrisori din 1878 şi 1882);Vasile Alecsandri Opere, ed. Marta Anineanu, X, Buc., 1985, p. 413-415 (scrisoare,1882).MARSILIA (Marseille)DOCARCHIVES DES BOUCHES-DU-RHÔNE78 – Documente (16), din 1623, 1644-1648, 1651, 1658, 1677-1678, 1682, 1688,1711, 1715 şi 1761, referitoare la originea familiei Linchou (arabi din Maghreb, convertiţila catolicism şi naturalizaţi francezi, apoi români: Lenş), cariera lui Fr. Linchou laConstantinopol şi în Moldova ca agent secret francez şi comerciant, executarea lui la 1760şi ecourile acestui eveniment în cercurile negustorilor francezi din Levant (E 123, 296,384, 559, 670, 869, 888, 892, 912; Fonds de l’Intendence de Province, ms. c. 2519).Ref.: V. Mihordea, Politica orientală franceză şi Ţările Române în secolul al XVIII-lea(1749-1760) (după corespondenţa agenţilor de la „Secret du Roi”, 1749-1760),Buc., 1937, p. 108-110, 135, 527.

18 FRANŢAARCHIVES DE LA CHAMBREDE COMMERCE ET D’INDUSTRIEDOC79 – Documente, sec. XVII – prima jumătate a sec. XIX, referitoare la portulConstanţa, navigaţia pe Dunăre, mărfurile exportate în Ţările Române, investiţii de capitalfrancez în Moldova şi Ţara Românească, lucrările Comisiei Europene a Dunării.Ref.: Gh. Ungureanu, N. Marcu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 48,1971, nr. 1, p. 138-140).80 – Documente (6), din 1857-1886, privitoare la proiectul înfiinţării unei companiide navigaţie franco-dunărene (1857), activitatea comercială franceză prin portul Galaţi,blocusul otoman din 1777 (Compte-rendu des travaux 1874-1877, p. 206-208; Copies deslettres 1879, f. 197; Déliberation, nr. 74; Dossier Roumanie, f. 3).Ref.: Constantin Buşe, Le commerce extérieur de la Moldavie par le port de Galatz durantla période 1837-1847 (RRH, 12, 1973, nr. 2, p. 309); idem, Comerţul exterior prinGalaţi sub regimul de port franc (1837-1883), Buc., 1976, p. 74, 97, 171, 174-175;E. Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de microfilme Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 33).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 82.MAUBEUGECIMETIÈRE COMMUNALAM81 – Careul soldaţilor români, cuprinzând mormintele a 80 de soldaţi români,prizonieri ai armatei germane, morţi în Franţa între 3 ianuarie şi 31 mai 1917 din cauzacondiţiilor de detenţie. Obelisc comemorativ de piatră cu stema României.Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 187.Reprod.: D. Popovici, Cimitirul eroilor români la Maubeuge – Franţa (MI, s.n., 28, 1994,nr. 5, p. 88-89).MELUNAM82 – Castelul familiei Ghica, sec. XIX, şi mormântul lui Grigore Alex. Ghica, fostdomn al Moldovei, m. 24 august 1857 (Château du Mée).Ref.: Aurelian Sacerdoţeanu, Inscripţii (RI, 18, 1932, p. 276); Leonid Boicu, Adevăruldespre un destin politic. Domnitorul Grigore Al. Ghica (1849-1856), Iaşi, 1973, p.177.Reprod.: ibidem, p. 172.

FRANŢA 19MENARS (Loir-et-Cher)AM83 – Mormântul Martei Bibescu.Ref.: Ghislain de Diesbach, La princesse Bibesco. 1886-1973, Paris, 1986, p. 563.MEUDONAM84 – Casa lui George Enescu şi placă memorială inaugurată post mortem, 1955, deYehudi Menuhin (în spatele Gării).Ref.: Ilie Kogălniceanu, 1989.MONTESSONAM85 – Placă memorială, în amintirea zborului efectuat la 18 martie 1906 de Traian Vuiacu un aeroplan folosind exclusiv mijloace de bord, şi bust al lui Traian Vuia, în interiorulprimăriei. Placa a fost amplasată pe faţada primăriei în 1979, restaurată şi redezvelită pe18 martie 2006, cu prilejul aniversării centenarului zborului istoric din 1906. Bustul a fostdezvelit în anul 2000.Ref. şi reprod.: Nicolae Balotescu (ş.a.), op. cit., p. 39; Conrad, Paris, p. 292-293.MONTPELLIERBIBLIOTHÈQUE DE L’UNIVERSITÉMS86 – Catalogul bibliotecii abaţiei cisterciene din Pontigny, sec. XII. Text în limbalatină. Cuprinde menţiuni despre manuscrisele trimise filiei din Banat a acestei mănăstiri,abaţia din Igriş (jud. Timiş), texte liturgice şi opere patristice (Fonds Faculté de Médecine,ms. lat. 12).Ref.: L. Carucci, Catalogue général des manuscrits des bibliothèques publiques desdépartements, Paris, 1849, p. 289; R. Constantinescu, Emil Lazea, O bibliotecămonastică din Transilvania pe la 1200 (Studii, 22, 1969, nr. 6, p. 1145-1153).Reprod.: L. Carucci, op. cit., p. 697-717.87 – Registru matricol al studenţilor facultăţii de Medicină din Montpellier, sec.XVI. La anul 1554: Iacob Marchetti (viitorul domn al Moldovei, Despot); la anul 1561:Thomas Jordan din Cluj (Fonds Faculté de Médecine).

20 FRANŢARef.: N. Iorga, Încă o precizare asupra lui Despot vodă, student în medicină la Montpellier(RI, 17, 1933, p. 33); Aurel D. Petrescu, În secolul XVI, un clujean medic de faimăeuropeană (MI, 10, 1976, nr. 12, p. 27).88 – Pierre Lescalopier, Voyage fait par moy [...] l’an 1574, de Vénise à Constantinople,par mer jusque à Raguse, et le reste par terre, et le rétour par Thrace, Bulgarie, Walachie,Transylvanie ou Dace, Hongarie, Allemagne, Friul et Marche Treuisane jusques à Venise,66 f. Cuprinde şi textele a 24 inscripţii romane descoperite în Dacia (Fonds Faculté deMédecine, ms. H 385).Ref. şi publ.: Edmond Cleray, Le Voyage de Pierre Lescalopier, Parisien, de Venise àConstantinople, l’an 1574 („Revue d’histoire diplomatique”, 35, 1921, nr. 1, p.21-25); P. Cernovodeanu, Călătoria lui Pierre Lescalopier în Ţara Româneascăşi Transilvania la 1574 (SMIM, 4, 1960, p. 434-463); idem, Le Voyage de PierreLescalopier à travers l’Europe Centrale (1574) (RRH, 7, 1968, nr. 3, p. 371-383);Călători străini, II, p. 418-444; IDR, 1, I, p. 38.Reprod.: B.N., fotocopie.BIBLIOTHÈQUE MUNICIPALECR89 – Messager du Midi, 1857-1859, cu informaţii despre activitatea unionistă şirealizarea Unirii Principatelor.Ref. şi publ.: Gheorghe Platon, Lupta românilor pentru unitate naţională, 1855-1859.Ecouri în presa europeană, Iaşi, 1974 (extrase).Reprod.: R. Constantinescu, E. Lazea, op. cit.MULHOUSEAMCIMETIÈRE DE LA VILLE90 – Mormintele a 35 soldaţi români morţi în Alsacia în 1917, ca prizonieri ai armateigermane.Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 174.NEUF-BRISACHCIMETIÈRE DE LA VILLEAM91 – Mormintele soldaţilor români Costache Dragomir şi Stan Patu morţi în Alsacia,1918, ca prizonieri ai armatei germane.Ref.: ibidem, p. 106, 174.

FRANŢA 21NEUILLYCOLECŢIA MARCEL DUCHAMPA92 – Constantin Brâncuşi, Domnişoara Nancy Cunnard (Fată sofisticată), 1925-1927. Lemn, h 54,3 cm, cu soclu 74,3 cm.Ref.: Geist, I, nr. 160; II, nr. 184.Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 115; II, fig. 69.NISA (Nice)BIBLIOTHÈQUE DE L’UNIVERSITÉ93 – Scrisori (7), din 1929-1934, ale lui Panait Istrati către ziaristul francez FrédéricLefèvre (Bibliothèque de la Faculté des Lettres).Ref. şi publ.: Panait Istrati, Corespondenţă cu scriitori străini, Buc., 1988, p. 299-307.MS94 – Panait Istrati, Alexe Pribeagul – fraţii săraci. 56 + 2 p. Text în limba română.Fost în colecţia Jean Stanesco.Ref.: Alexandru Talex, Panait Istrati, Scrisori către Jean-Richard Bloch („Manuscriptum”,10, 1979, nr. 3, p. 136); Constandina Brezu Stoian, 1984.95 – Panait Istrati, Evadatul de peste Rin. 11 p. Text în limba română. Fost în colecţiaJean Stanesco.Ref.: idem.96 – Panait Istrati, Halef egipţian. 2-11 p. Text în limba română.Ref.: Constandina Brezu Stoian, 1984.97 – Panait Istrati, Moş Popa, 56 p. Text în limba română. Fost în colecţia JeanStanesco.Ref.: Al. Talex, loc. cit.; Constandina Brezu Stoian, 1984.98 – Panait Istrati, Nerantsoula. 94 p. Copie cu indigo.Ref.: idem.NOTRE-DAME-DE-LORETTEAMCIMETIÈRE MILITAIRE99 – Mormântul soldatului român Aprea (Oprea?) Vasile, mort la 27 februarie 1917,ca prizonier al armatei germane (careul 82, rândul 1, fig. 16402)Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 187.

22 FRANŢANOVIANT-AUX-PRÈSCIMETIÈRE COMMUNALAM100 – Mormântul soldatului român Nicolae Cettaro (Cetaru?), mort în Lorena, 1918,ca prizonier al armatei germane.Ref.: ibidem, p. 124, 174.PARISAM101 – Hôtel de Transylvanie, unde a locuit, la începutul secolului al XVIII-lea,principele Francisc Rákóczi (9, Quai Malaquais).Ref.: Conrad, Paris, p. 24.102 – Nume de oameni iluştri din cultura universală, între care şi cel al lui DimitrieCantemir, sec. XVIII, gravate pe frontispiciul clădirii Bibliotecii „Sainte Geneviève”.Ref.: Virgil Cândea, Dimitrie Cantemir (versiunea română), Buc., 1973, p. 22.Reprod.: ibidem, coperta IV; V. Tomescu, Histoire des relations musicales entre la Franceet la Roumanie, I, Buc., 1973, p. 198.103 – Imobil în care a locuit Constantin Negri, în 1839, în faţa Bibliotecii Naţionale(Rue Vivienne).Ref.: Conrad, Paris, p. 177.104 – Imobil în care a locuit Mihail Kogălniceanu, în 1846 (39, Rue Chausséed’Antin).Ref.: Conrad, Paris, p. 204.105 – Fost amplasament al Bibliotecii studenţilor români din Paris, înfiinţată în 1846,care a funcţionat până în 1945 (Place de la Sorbonne, 3).Ref.: S. Vârnav, Biblioteka roméné din Paris, Paris, 1846; N. Iorga, Notă („Neamulromânesc”, 1918, mai); Ion Breazu, Şcoala română din Paris (BG, 1, 1930, nr. 6,p. 331-338); Aurel George Stino, Biblioteca română din Paris, fondată în 1846 deScarlat Vârnav („Analele Moldovei”, 2, 1942, fasc. I-II).106 – Imobil în care a locuit Nicolae Bălcescu, unde îşi primea colegii de la SocietateaStudenţilor Români din Paris (Constantin Daniel Rosenthal, Barbu Iscovescu ş.a.) şi undea fost adoptat, la 20 martie 1848, programul Revoluţiei române (94, Rue Solférino).Ref.: Conrad, Paris, p. 21-22.107 – Imobil în care s-a aflat sediul primei capele ortodoxe române din Paris, fondatăîn 1853 de arhim. Iosafat Snagoveanu, până în 1892, când a fost inaugurată biserica dinJean-de-Beauvais (22, Rue Racine).Ref.: Conrad, Paris, p. 37-38.

FRANŢA 23108 – Imobile în care a locuit Nicolae Grigorescu, între anii 1862-1884, în timpulşederilor sale la Paris (23 et 102, Rue Cherche-Midi; 59, Rue de Seine; 1, Bd. Clichy; 34,Rue Fontaine Saint Georges).Ref.: Remus Niculescu, Noi cercetări asupra activităţii lui Grigorescu în Franţa (SCIA,5, 1958, nr. 2, p. 177-178).109 – Placă memorială, în amintirea Elenei Văcărescu, pe faţada imobilului în carea locuit (7, Rue Chaillot).Ref. şi reprod.: Conrad, Paris, p. 136-138.110 – Placă memorială, în amintirea prinţesei Anna de Noailles, născută Brâncoveanu,pe faţada imobilului în care s-a născut (22, Bd. Latour-Maubourg).Ref.: Conrad, Paris, p. 125-126.111 – Placă memorială, în amintirea Annei de Noailles, pe faţada unuia dintreimobilele în care a locuit (40, Rue Scheffer).Ref. şi reprod.: Conrad, Paris, p. 254-255.112 – Medalion în bronz, reprezentând chipul Iuliei Hasdeu, amplasat pe imobilul încare a locuit în anii 1885-1888 (18, Rue Saint-Sulpice).Ref.: Caleidoscop („Adevărul”, 2, 1991, nr. 556, p. 8); Conrad, Paris, p. 26.113 – Grand Hôtel des Principautés Unies, înfiinţat către 1890 într-un imobil din sec.XIX locuit de români, îndeosebi studenţi, cunoscut drept „Casa românilor din Paris”, înprezent Hôtel Luxembourg Parc (Rue de Vaugirard, 42-44).Ref. şi reprod.: Adrian Niculescu, La Paris, hotelul „Principatelor Unite” în pericol!(„22”, 4, 1994, nr. 12, p. 11).114 – Placă memorială, în amintirea mezzosopranei Elena Teodorini (1857-1926),pe faţada imobilului unde a locuit (25, Rue Tocqueville).Ref.: Conrad, Paris, p. 154.115 – Imobil în care a locuit, la mansardă, Constantin Brâncuşi, între anii 1904 şi1905 (10, Place de la Bourse).Ref.: Conrad, Paris, p. 177.116 – Imobil în care au locuit Martha şi George Bibescu între anii 1911 şi 1929, cuexcepţia perioadei războiului, când au locuit în Hotel Meurice (71, Rue Faubourg-Saint-Honoré).Ref.: Conrad, Paris, p. 142.117 – Placă memorială, pe imobilul în care, între ianuarie 1917 şi iunie 1919, şi-a avutsediul Comitetul Naţional al Unităţii Române, cuprinzînd numele membrilor Comitetului(22, Avenue de l’Opéra).Ref. şi reprod.: Conrad, Paris, p. 169-170.118 – Palatul Pozzo-di-Borgo (Soyécourt), în care a locuit, între 1929 şi 1935,prinţesa Martha Bibescu (51, Rue de l’Université).Ref.: Conrad, Paris, p. 23.

24 FRANŢA119 – Imobil în care a locuit lingvistul Lazăr Şăineanu (38, Rue Boulard).Ref.: Conrad, Paris, p. 65.120 – Placă memorială dedicată dr. Ioan Cantacuzino (1863-1934), executată de A.Lavrillier (Institut Pasteur, 5, Rue Dr. Roux, VI e ).Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [77].121 – Placă memorială, în amintirea poetului şi criticului Benjamin Fondane(Fundoianu) pe faţada imobilului în care a locuit împreună cu soţia sa, Geneviève (6, RueRollin).Ref. şi reprod.: Conrad, Paris, p. 68.122 – Imobil în care a locuit pictorul Victor Brauner, între 1938 şi 1945 (10 bis, RueSantos-Dumont).Ref.: Conrad, Paris, p. 102.123 – Portret al pionierului aviaţiei, Traian Vuia, şi tablou reprezentând pe pilotulGeorge Valentin Bibescu în holul, respectiv în Salonul de Onoare (etaj 1) al sediului Aéro-Club de France (6, Rue Hamelin).Ref.: Conrad, Paris, p. 252.124 – Placă memorială, în amintirea matematicianului şi istoricului ştiinţei PetruSergescu (1893-1954), fost secretar al Academiei Internaţionale de Istorie a Ştiinţelor, pefaţada imobilului în care a locuit (7, Rue Daubenton).Ref.: Conrad, Paris, p. 71.125 – L’hôtel de Béhague, reşedinţă a ambasadei României în Franţa, achiziţionat destatul român în 1939 de la moştenitorii contesei de Béhague (123, rue Saint-Dominique).Ref.: Bruno Pons, Grand et petit hôtel de Béhague, hôtel de Béarn. Catalogue d’exposition.Le Faubourg Saint-Germain, la rue Saint-Dominique, Paris, 1984; L’hôtel deBéhague. La résidence de la Roumanie en France (Hors-série de „Connaissance desArts”), prefaţă de Teodor Baconschi, Paris, 2008.Reprod.: ibidem.126 – Imobil în care a locuit George Enescu (1881-1955) în ultimii ani ai vieţii (10,Rue Chateaubriand).Ref.: Conrad, Paris, p. 140.127 – Imobil în care a locuit scriitorul român Panait Istrati. Placă memorială (Rue duColissée).Ref.: Virgil Cândea, 1982.128 – Hôtel Sully-Saint-Germain, în care a locuit poetul Paul Celan, din 1948 pânăîn 1953 (31, Rue des Écoles).Ref.: Conrad, Paris, p. 51.129 – Placă memorială, circa 1958, în amintirea lui George Enescu, pe faţadaimobilului în care a locuit, împreună cu Maria Cantacuzino, între 1908 şi 1955 (26-28,Rue de Clichy).Ref. şi reprod.: Conrad, Paris, p. 205-206.

FRANŢA 25130 – Placă memorială în amintirea poetului Tristan Tzara (1896-1963), pe faţadaimobilului în care a locuit (15, Rue Junot).Ref. şi reprod.: Conrad, Paris, p. 220.131 – Imobil, în care s-a aflat atelierul pictorului Victor Brauner (1903-1966) (72,Rue Lepic).Ref.: Conrad, Paris, p. 219.132 – Imobil, în care a locuit Paul Celan în ultimii ani ai vieţii, 1969-1970 (6, RueÉmile Zola).Ref.: Conrad, Paris, p. 100.133 – Placă memorială, pe faţada locuinţei lui Mircea Eliade din ultima perioadă avieţii, dezvelită la 19 mai 1988. Inscripţie în limba franceză: „Aici a locuit Mircea Eliade,scriitor şi filosof român, născut la Bucureşti, 1907, decedat la Chicago, 1986” (4, PlaceCharles Dullin).Ref.: Dinu Tătărescu, 1988; Mircea Handoca, 1989; Conrad, Paris, p. 217.134 – Placă memorială pe faţada locuinţei scriitorului Virgil Gheorghiu (1916-1992)(5, Rue de Siam).Ref.: „Evenimentul zilei”, 5, 1994, iulie 25; Fănuş Băileşteanu, 1998.135 – Imobil în care a locuit Eugen Ionescu (1909-1994) în ultima parte a vieţii (96,Bd. Montparnasse).Ref.: Conrad, Paris, p. 93-94.136 – Imobil în care a locuit Emil Cioran, împreună cu Simone Boué, din 1960 pânăla moartea sa, în 1995 (21, Rue de l’Odéon).Ref.: Conrad, Paris, p. 34-35.137 – Imobil în care a locuit dirijorul Sergiu Celibidache (1912-1996) (79, RueBoissière).Ref.: Conrad, Paris, p. 250.138 – Institutul Cultural Român, fondat în 1990 sub titulatura de „Centrul Cultural”.A dobândit denumirea actuală în 2004, de când funcţionează sub tutela MinisteruluiAfacerilor Externe din România şi a Institutului Cultural Român din Bucureşti (1, Rue del’Exposition).Ref.: www.institut-roumain.org.139 – Etienne Hajdu, Femeia cu două păsări, sculptură, s.a. (Rue Rébeval).Ref.: Conrad, Paris, p. 226.ACADÉMIE DES INSCRIPTIONS ET BELLES–LETTRESDOC140 – Menţiune, din 28 ianuarie 1718, în registrul de procese-verbale despreparticiparea unui principe român din familia Duca-Cantacuzino la şedinţa Academiei(Registre, 1718, p. 26).

26 FRANŢARef. şi publ.: N. Iorga, Ştiri nouă cu privire la biblioteca Mavrocordaţilor (ARMSI, s. III,t. 6, 1926, p. 28); V. Mihordea, Ştiri nouă cu privire la Radu Cantacuzino (RI, 22,1936, p. 54-55).ACADÉMIE DES SCIENCESMS141 – Ing. Rodrig Goliescu, Legile dinamismului diferitelor medii aeriene, 1909.Raport prezentat la Academia de Ştiinţe (Arhiva).Ref.: D. Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu. Pagini din istoria invenţiilor şi descoperirilorromâneşti, Buc., 1963, p. 231.Publ.: „La France automobile et aérienne”, 1909, mai 15.142 – Traian Vuia, Aeroplanul automobil, proiect-memoriu depus la 16 februarie1903.Ref.: G.D., „Comptes-rendus des séances de l’Académie des Sciences”, Paris, t. 136, no.7 (16 Février 1903), p. 478; Iacovachi – Cojocaru, p. 105.ARCHIVES DIPLOMATIQUESDU MINISTÈRE DES AFFAIRES ÉTRANGÈRESDOC143 – „Capitulaţia” încheiată în 1512 între Imperiul Otoman şi Moldova. Copie dupăun act moldovenesc, însoţită de un istoric al relaţiilor dintre cele două ţări în perioada1512-1712 (Papiers d’agents. Papiers Desage).Ref.: Nicolae Mocioiu, Dumitru Ivănescu, Cercetări în arhivele franceze. 1981 (RA, 1982,nr. 4, p. 424).144 – Documente (17), din 1544, 1550-1553, 1571, 1572-1574, privitoare laevenimente din Ţările Române în legătură cu politica Franţei în Orient şi relaţiile cuPoarta otomană şi Polonia: scrisori de la Henri de Valois, de la miniştri şi diplomaţi, unsalvconduct pentru nobili francezi, călători în Ţările Române (Affaires de Pologne, ms.Baluze; Corresp. polit., Turquie, t. 1-2, ms. Mortemar Brienne, ms. de Selve, Mém. etdoc., Turquie, t. 4, f. 123-125, 201-208, 384).Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 6-7, 9, 27, 31, 34-35, 37-40; Th.Holban, Noi documente în arhive polone şi franceze (AIIAI, 13, 1976, p. 290-291,307, 324-328).145 – Sommaire de la vie de Selim Second, Empereur des Turcs qui régna depuis l’an1566, jusques à la fin de l’an 1574. Raport din 1574, al ambasadorului francez la PoartăFrançois de Noailles, menţionând şi pierderile suferite de armata otomană în lupteleîmpotriva lui Ioan vodă Viteazul.Publ.: Hurmuzaki, II/1, p. 730.146 – Instrucţiuni, din 23 septembrie 1585, ale regelui Franţei Henri III către Savary

FRANŢA 27de Brèves, ambasador francez la Constantinopol, cu indicaţia de a sprijini obţinereatronului Ţării Româneşti de către Petru Cercel (Corresp. polit., Turquie, t. 2, f. 342-365).Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 99; Th. Holban, Documente despreromâni în secolul al XVI-lea (RI, 21, 1935, p. 113).147 – Instrucţiuni, din noiembrie 1592, către Savary de Brèves, cu referiri lasprijinirea pretendentului Ioan Bogdan pentru ocuparea tronului Ţării Româneşti (Mém.et doc., France, t. 19, f. 387-390).Publ.: Th. Holban, Noi ştiri despre pretendentul Ioan Bogdan (RI, 22, 1936, p. 41-42).148 – Raport din Constantinopol, 27 decembrie 1603, al agentului englez HenryLello, menţionând că înfrângerile suferite de trupele otomane în Ţara Românească,Transilvania şi Ungaria au determinat intrarea în război a Persiei împotriva Porţii (Corresp.polit., Turquie, t. 3, f. 25).Publ.: Hurmuzaki – Hodoş, XVI, p. 1-2.Reprod.: B. A. R., copie.149 – Text preliminar al tratatului de pace de la Zsitvatorok, din 11 noiembrie 1606,între Imperiile habsburgic şi otoman, incluzând în prevederile lui şi Transilvania, Moldovaşi Ţara Românească (Corresp. polit., Turquie, t. 3, f. 27).Publ.: Hurmuzaki – Hodoş, XVI, p. 2-3.Reprod.: B. A. R., copie.150 – Documente, din 1627-1686, privitoare la evenimente din Ţările Române:rapoarte diplomatice franceze din Austria, Bavaria, Danemarca, Germania, Olanda,Suedia, Turcia, Veneţia şi ale solilor francezi în Transilvania (Alba Iulia, Făgăraş, Rodnaetc.), referitoare la domniile lui Gheorghe I Rákóczi, Gheorghe II Rákóczi şi MihailApafi, participarea Transilvaniei la Războiul de treizeci de ani, relaţiile ei cu Franţa,Polonia, Imperiile Habsburgic şi Otoman, alianţele cu Moldova şi Ţara Românească,politica franceză în Ţările Române (Corresp. cons., Constantinople, t. 1-2; Corresp. polit.,Allemagne, t. 2, 14-16, 21-22, 24-29, 31-33, 36, 38, 40-42, 47, 56-58, 64, 66, 76, 84, 94,100, 136-139, 299-302, Suppl., t. 2; Autriche, t. 3, 18, 22-23, 25-27, 30-31, 37-40, 42-45, 49, 57, 59-60, Suppl., t. 5; Bavière, t. 1, 21-33; Danemark, t. 2, 5-6, 9; Dantzig, t. 1;Hambourg, t. 1-3, 5, 7-9; Hollande, t. 25, 30; Hongrie – Transylvanie, t. 1-8; Mayence,t. 6; Pologne, t. 2-12, 14, 19-23, 25-27, 30, 34-35, 37-76; Prusse – Brandenbourg, t. 2,Suppl., t. 17; Suède, t. 1, 8-9, 12, 16, 18, 20, 22-24, 33, 42, 49, 53-56, 58; Turquie, t. 3-9,11-17, Suppl., t. 1-3, 5-6; Venise, t. 1-2, 55, 82; Mém. et doc., Allemagne, t. 24-25; France,t. 286, 1418).Ref.: Hudiţă, Répertoire, p. 30-33, 35-39; idem, Histoire des relations diplomatiques entrela France et la Transylvanie au XVII-e siècle (1635-1683), Paris, 1927, p. 3-4, 27-410; Gh. Ungureanu, N. Marcu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA,1972, nr. 1, p. 148, doc. 1643).Publ.: Hudiţă, Répertoire, p. 57-260 (286 doc., 1635-1683); idem, Recueil, p. 42-49, 52,57-58, 63, 70, 72-73, 77-135, 139-140, 142-145, 148-166, 168-182, 184-195, 198-210, 215, 223, 225-245, 251-272, 275-286, 288, 290-292, 294-297, 299-301 (357doc., 1627-1631, 1634, 1636-1637, 1639, 1643-1650, 1652, 1655-1664, 1666-1686).151 – Documente (11), din 1628-1643, privind situaţia din Ţările Române:

28 FRANŢAcorespondenţă diplomatică franceză din Constantinopol cu informaţii despre alianţa dintreMiron Barnovschi şi hanul tătar Gazi Ghirai (1639), pacea (1640) între Matei Basarab şiVasile Lupu, campania otomană în Polonia şi intenţia lui Gheorghe II Rákóczi de a atacaUngaria (Corresp. polit., Hongrie, t. 1, f. 133, 139 v -140 v ; Pologne, t. 4, f. 139 v , 142 v , 263;Turquie, t. 1, 3, 5).Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 229, 232-234, 237-239 (6 doc.,1628, 1633, 1643); Hurmuzaki – Hodoş, XVI, p. 3-4 (5 doc., 1639-1641).Reprod.: B. A. R., copii ms. doc. 1639-1641.152 – Documente (80), din 1657-1672, referitoare la situaţia Ţărilor Române încursul conflictelor polono-otomane, schimbări de domni în Ţările Române, fuga luiGheorghe Ştefan, solia lui Nicolae Milescu în Franţa, corespondenţă diplomatică francezădin Constantinopol, Cameniţa, Lvov, Iaşi, cu informaţii despre luptele din Ucraina,răscoalele lui Durac şi Hâncu în Moldova, ocuparea cetăţilor Soroca şi Hotin de trupelepoloneze, asediul şi luarea Cameniţei de către otomani, intrarea polonezilor în Moldova şinegocierile de pace (Corresp. polit., Pologne, t. 38-39; Turquie, t. 5-10, Suppl. 4).Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1 p. 242-263 (36 doc., 1657-1672);Hurmuzaki – Hodoş, XVI, p. 4-47 (44 doc., 1671-1672).Reprod.: B. A. R., copii ms. doc. 1671-1672.153 – Scrisoare din Stettin, 2 ianuarie 1665, de la Gheorghe Ştefan, adresată regeluiFranţei, Ludovic XIV, relativă la pericolul otoman, pe care se oferă să-l înfrunte dacă va fiajutat cu mijloacele necesare (Corresp. polit., Turquie, t. 1, f. 160-161).Publ.: I. Corfus, Pe urmele lui Moise Movilă şi ale lui Gheorghe Ştefan (AIIAI, 15, 1978,p. 305).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 97, c. 238-239.154 – Documente (859), din 1676-1699, privind situaţia Ţărilor Române în cursulconflictelor dintre Imperiul Habsburgic şi Polonia cu Imperiul Otoman: corespondenţădiplomatică franceză din Austria, Polonia, Moldova şi Constantinopol despre pacea turcopolonădin 1677 şi implicaţiile pentru Ţările Române, creşterea obligaţiilor acestora faţă deImperiul Otoman, redeschiderea ostilităţilor (1682), operaţiile militare, campania polonăîn Moldova şi a imperialilor în Transilvania, atitudinea domnilor Moldovei GheorgheDuca, Ştefan Petriceicu, Dumitraşcu Cantacuzino, Constantin Cantemir, ConstantinDuca şi Antioh Cantemir, negocierile lui Şerban Cantacuzino cu imperialii, acţiunilelui Emeric Thököly, intrarea trupelor austriece în Ţara Românească, incursiuni tătărăştiîn Ţările Române, politica externă a lui Constantin Brâncoveanu, campania otomană înTransilvania (1696), încheierea păcii de la Carlowitz şi anexarea Transilvaniei la ImperiulHabsburgic (Corresp. polit., Pologne, t. 1, 73-78, 80-87, 94; Turquie, t. 11, 13-14, 17-32,Suppl. 5-7; Vienne, vol. 56-59, 61-63, 65-66, 68-69).Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 263-348 (124 doc., 1676-1693);Hurmuzaki – Hodoş, XVI, p. 47-374 (735 doc., 1682-1699); Călători străini, VII,p. 404-415 (F.G. de Béthune, Jurnal din 1686 despre campania polonă în Moldova).Reprod.: B. A. R., copii ms. (735 doc., 1682-1699).155 – Documente (17), din 1679-1682, relative la situaţia Ţărilor Române, îndeosebia Transilvaniei, în cadrul politicii franceze faţă de rivalitatea austro-otomană în EuropaCentrală şi de Sud-est (Corresp. Polit., Autriche, t. 50, f. 88; Hongrie, t. 2, f. 334; t. 3, f.

FRANŢA 29208; Pologne, t. 60, f. 20; Turquie, t. 16, f. 4-13, 68, 89-100, 206-212, 223, 235, 251, 313-316, 327 sq., 362-363, 394-397).Ref.: Claude Michaud, Le Soleil, 1’Aigle et le Croissant. L’ambassade de Guilleragues àla Porte Ottomane et le Siège de Vienne de 1683 (RESEE, 22, 1984, nr. 2 p. 146-147,150-151, 153-154).156 – Scrisoare din tabăra de lângă Braşov, 11 octombrie 1690, prin care ConstantinBrâncoveanu îşi oferă serviciile lui Ludovic XIV, regele Franţei, prin căpitanul GasparSándor, solul lui Emeric Thököly, principele Transilvaniei (Corresp. polit., Hongrie –Transylvanie, t. 8, f. 209).Publ.: Veress, Documente, XI, p. 446-447; Ioana Burlacu, Natalia Săndulescu, O scrisoarea lui Constantin Brâncoveanu către Ludovic al XIV-lea (RA, 1974, nr. 1-2, p. 306-307).157 – Scrisoare, din 8 februarie 1699, a consulului francez din Durazzo, privindcomerţul Ţării Româneşti, Macedoniei, Epirului şi Albaniei cu Veneţia (Corresp. cons.,Durazzo, 1700-1712).Ref. şi publ.: Valeriu Papahagi, Relaţiile comerciale ale Munteniei cu Peninsula Balcanicăşi cu Veneţia (RI, 19, 1933, p. 122-123).158 – Documente (289), din 1700-1718, referitoare la Ţările Române în timpulconflictelor dintre Imperiile otoman, rus şi habsburgic: corespondenţă diplomaticăfranceză din Constantinopol, Lvov, Viena, cu informaţii despre incursiunea tătarilor Nogaiîn Moldova, politica lui Constantin Brâncoveanu, domnia lui Constantin Duca, AntiohCantemir, Nicolae Mavrocordat, Dimitrie Cantemir, în Moldova, şi Ştefan Cantacuzino,Nicolae şi Ioan Mavrocordat, în Ţara Românească, alianţa dintre Dimitrie Cantemir şiPetru cel Mare, bătălia de la Stănileşti (18-22 iulie 1711), pacea ruso-otomană, intrareatrupelor austriece în Banat şi Oltenia, pacea de la Passarowitz (Corresp. polit., Russie, t.4, Turquie, t. 33-60, Suppl. 10; Vienne, t. 115-117, 120-123, 127-128; Mém. et doc., t. 2,nr. 9).Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 349-396, 399-416, 425-443(138 doc., 1700-1718); Hurmuzaki – Odobescu, Supl. 1/3, p. 1-2 (doc. 1709-1710);Hurmuzaki – Hodoş, XVI, p. 374-429 (151 doc., 1710-1711, 1716-1718); Călătoristrăini, VIII, p. 305-309 (4 doc., 1710 de la Des Alleurs).159 – Documente (4), din 1710-1713, referitoare la refugiul regelui Suediei, CarolXII, la Tighina, asediul Varniţei şi urmările luptei dintre suedezi şi trupele turco-tătare(Corresp. cons., Constantinople, t. 11, 13).Ref.: V. Mihordea, Carol al XII-lea la Tighina (ARMSI, s. III, t. 25, 1942-1943, p. 460-462).Publ.: ibidem, p. 476-479.160 – Scrisoare, 27 septembrie 1711, a domnitorului Constantin Brâncoveanu,cuprinzând informaţii despre situaţia din Ţara Românească. Text în limba italiană(Correspondance politique, Turquie, 1710-1867).Ref.: ibidem, p. 423.161 – Proclamaţia, din 1711, prin care Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei,

30 FRANŢAanunţă intrarea în războiul antiotoman ca aliat al ţarului Petru I al Rusiei. Original latin şitraducere franceză (t. 59 D. 1, 3).Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 396-99.162 – Documente (6), din 1711, referitoare la bătălia de la Stănileşti pe Prut: scrisoriale lui La Perrière şi Chiouzi, interpretul generalului Stanislas Poniatowski, planul luptei,relatări anonime franceze din tabăra rusă (Corresp. polit., Russie, t. 4, p. 333-334; Turquie,nr. 50; Mém. et doc., France, nr. 1964, f. 17-20; Turquie, t. 1, f. 167-175).Ref.: B.G. Spiridonakis, Empire Otoman. Inventaire des mémoires et documents auxArchives du Ministère des Affaires Étrangères de France, Thessaloniki, 1973, p. 16-17 (rec. Sanda Cândea, în RRSI, 8, 1974, nr. 3 (25), p. 285-287).Publ.: C.C. Giurescu, Une relation inédite sur la campagne de Pierre le Grand enMoldavie („Mélanges d’histoire générale”, I, Cluj, 1927, p. 125-132) (doc. 8 aug.1711); T. Holban, Noi ştiri despre luptele ruso-turce din 1711 (CI, 13-16, 1940, nr.1-2, p. 300-303, 305-309) (6 doc., 8 iul., 26 iul., 6 aug., 8 aug., 3 sept., 22 oct. 1711);Călători străini, VIII, p. 503-505 (doc. 8 aug. 1711); p. 549-550 (doc. 26 iul. 1711).163 – Documente (57), din 1719-1736, referitoare la evenimente din Ţările Române:numirea lui Daniel Fonseca, medic al lui Nicolae Mavrocordat, domniile lui MihaiRacoviţă, Grigore II Ghica şi Constantin Mavrocordat, politica franceză faţă de ŢărileRomâne, incursiuni în Ţările Române ale tătarilor Nogai şi ale celor din Bugeac, proiectulformării unui corp de trupe în Moldova şi Ţara Românească, activitatea misionarilorcatolici din Moldova (Corresp. polit., Turquie, t. 59, 61, 63-64, 66-68, 71, 73-78, 80-81,86-88, 90, 91, 93-95, Suppl., 11, 13).Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 444-501.164 – Documente (7), din 1725-1730, relative la Daniel Fonseca, ajuns secretardomnesc în Ţările Române, cuprinzând şi informaţii despre viaţa politică românească,Nicolae Mavrocordat şi biblioteca acestuia, şi despre Grigore II Ghica (Corresp. cons.,Constantinople, t. 22, 24, 26).Ref. şi publ.: V. Mihordea, Un agent politic al ţărilor noastre: Daniel Fonseca (RI, 29,1943, p. 93-127).165 – Scrisori protocolare (11), din 1728-1730 ale lui Louis-Sauveur de Villeneuve,ambasador francez la Constantinopol, către principii Grigore Ghica, Nicolae şi ConstantinMavrocordat, menţionând şi trimiterea unei ediţii a Conciliilor pentru biblioteca de laVăcăreşti.Publ.: Ioan C. Filitti, Scrisori franceze privitoare la relaţiunile Principatelor Românecu Franţa în secolul al XVIII-lea, [Buc., 1911], p. 3-11; idem, Lettres et extraitsconcernant les relations des Principautés Roumaines avec la France (1728-1810),Buc., 1915, p. 3-11.166 – Documente, din 1737-1739, privitoare la situaţia Ţărilor Române în cursulrăzboiului ruso-turco-austriac: corespondenţă diplomatică franceză din Constantinopol,Moldova, St. Peterburg, Viena cu informaţii despre desfăşurarea ostilităţilor pe teritoriulromânesc, ocuparea Moldovei de trupele ruseşti şi a Ţării Româneşti de trupe austriece,intrarea imperialilor în Moldova, pacea de la Belgrad şi retrocedarea Olteniei (Corresp.polit., Russie, t. 31; Turquie, t. 101-104; Vienne, t. 220).

FRANŢA 31Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 502-553 (72 doc.); Hurmuzaki –Hodoş, XVI, p. 429-457 (30 doc.).Reprod.: B. A. R., copii ms., 30 doc.167 – Documente (1323), din 1739-1768, referitoare la relaţiile Franţei cu ŢărileRomâne: rapoarte ale diplomaţilor şi agenţilor francezi din Imperiul Otoman, Polonia,Moldova, Saxa, instrucţiuni ale ministrului de externe francez cu informaţii despreevenimente din Ţările Române, schimbări de domni, ratificarea păcii de la Belgrad,raporturi bibliofile între Constantin Mavrocordat şi Curtea Franţei, rolul Moldovei înnegocierile dintre Prusia şi Imperiul Otoman, serviciile aduse de Constantin Racoviţă,Constantin Mavrocordat şi Matei Ghica ambasadei franceze din Constantinopol, activitateade agent şi cea comercială a lui Fr. Linchou (1749-1760); activitatea misiunilor catoliceîn Moldova, negustori străini în Ţările Române, misiunea baronului de Tott în Moldova,incursiuni tătăreşti (1758), relaţii politice şi economice cu Imperiul Otoman, Polonia,Prusia, şi Rusia etc. (Corresp. cons., Constantinople, t. 41-42, 45-46, 52-53, 55-56, 127;Corresp. polit., Pologne, t. 228, 230-240, 245-246, 248, 250, 253, 254, 258, 265, 273, 302,Suppl. 10, 11; Saxa, t. 43, 45, 45 bis; Turquie, t. 99, 105-107, 109, 111, 116, 118-120, 122-146, 150, Suppl. 14-16, 17 bis; Vienne, t. 253; Mém. et doc., France, t. 1739).Ref.: V. Mihordea, Contribuţie la istoria păcii de la Belgrad (AO, 14, 1935, p. 218);idem, Ecoul atentatului lui Damiens in Principatele Române, 1757 (RI, 21, 1935,p. 216-221); idem, Politica orientală franceză şi Ţările Române în secolul al XVIIIlea(1749-1760) (după corespondenţa agenţilor de la „Secret du Roi”, 1749-1760),Buc., 1937, p. 33, 52, 66, 70, 72, 75-78, 82, 111, 123, 136-137, 139-148, 154, 158,161-162, 165, 173-174, 176-182, 184-211, 215, 217-232, 236-240, 242-243, 246,249-255, 262-268, 270-273, 277-280, 285-293, 295-296, 309-312, 314-316, 318-320, 322, 328, 330, 371-372, 380, 383-388, 390, 393-409, 417, 431-435, 436, 438-439, 442, 458-460 (526 doc., 1744-1759).Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 553-772 (306 doc., 1740-1768);Hurmuzaki – Odobescu, Supl. 1/3, p. 14-21(5 doc., 1755, 1759-760, 1766); IoanC. Filitti, op. cit., p. 11-144 (101 doc., 1750-1755), republicate în: idem, Lettres etextraits..., p. 11-221, 257-516 (488 doc., 1739-1768); V. Mihordea, op. cit., p. 239 (2doc., 1739); idem, Ecoul atentatului lui Damiens în Principatele Române, p. 221-222(3 doc., 1757, Constantin Racoviţă, Fr. Linchou).168 – Scrisori (5), din 1743-1744, relative la activitatea în Principate a lui ExupèreJoseph Bertin, medic al lui Constantin Mavrocordat (Corresp. cons., Constantinople, t.45-46).Ref. şi publ.: V. Mihordea, Un medic francez la curtea lui Constantin Vodă Mavrocordat:doctorul Bertin (1741-1743) (RI, 19, 1933, p. 139-155).169 – Documente (9), din 1747, 1758-1761, privitoare la Ioan Teodor Callimachi,dragoman al Porţii, apoi domn al Moldovei (1758-1761) (Corresp. cons., Constantinople,t. 57; Corresp. polit., Pologne, t. 260, 264, 268, Suppl. 1, 10; Turquie, t. 130).Ref.: V. Mihordea, Contributions aux relations franco-roumaines au XVIIIe siècle, înMélanges N. Iorga, Paris, 1933, p. 895-912.Publ.: V. Mihordea, op. cit., p. 913-914, 921 (4 doc., 1747, 1753, 1758, 1760).

32 FRANŢA170 – Documente (7), din 1747, privind protecţia acordată de Franţa Bisericii Catolicedin Moldova (Corresp. cons., Constantinople, t. 51).Publ.: V. Mihordea, Contribuţie la istoria catolicismului din Moldova, în secolul al XVIIIlea.Protecţia franceză pentru călugării franciscani (RI, 20, 1934, p. 313-323).171 – Documente (3), din 1752, cu informaţii despre călătoria în Franţa din 1749a lui Radu Cantacuzino, fiul lui Ştefan, domnul Ţării Româneşti (1714-1716), cererilede protecţie adresate Curţii Franţei pentru întoarcerea acasă şi ocuparea tronului ŢăriiRomâneşti (Corresp. polit., Pologne, t. 237, f. 364; t. 238, f. 37-38; Saxa, t. 43, f. 73v).Ref. şi publ.: V. Mihordea, Ştiri nouă cu privire la Radu Cantacuzino (RI, 22, 1936, 1-3,p. 52-60, 65).172 – Documente (7), din 1752, privitoare la ceremonialul de la Curtea Moldovei înrelaţiile cu reprezentanţii puterilor străine (Corresp. polit., Pologne, t. 237, f. 384; t. 238,f. 5, 32-33, 194, Suppl. t. 10, f. 124).Ref. şi publ.: V. Mihordea, O chestiune de ceremonial în Moldova (RI, 22, 1936, p. 316-324).173 – Documente (8), din 1758-1761, referitoare la relaţiile Moldovei cu Polonia şiFranţa; informaţii ale diplomaţilor francezi despre intenţia Franţei de a folosi serviciiledomnului Ioan Callimachi, dorinţa acestuia de a primi informaţii din Polonia asuprapoliticii europene, incursiuni poloneze la frontiera Moldovei şi protestul lui Callimachi(scrisoare din 10 noiembrie 1760), închiderea frontierei poloneze pentru exportul de vitedin Moldova (Corresp. polit., Pologne, t. 263, f. 389; 264, f. 342; 473-474; 264, f. 524-525; 268, f. 272 v ; 269, f. 153 v , 272, f. 307; Turquie, t. 130, f. 287 v ).Ref. şi publ.: V. Mihordea, Raporturile lui Ioan-vodă Callimachi cu polonii (1758-1761)(RI, 23, 1937, p. 353-371).174 – Documente (25), din 1758, 1760 şi 1763, cuprinzând informaţii despreconflictele dintre tătarii Nogai şi cei din Bugeac, dintre poloni şi tătari la frontieraMoldovei, şi rolul domnitorului Grigore Callimachi şi al reprezentantului său IanacacheMillo, fost staroste de Cernăuţi, pentru aplanarea diferendului (Corresp. polit., Pologne, t.264, f. 361-363; 268, f. 323; t. 269, f. 380; t. 271, f. 337-340, 418; t. 272, f. 46, 314; t. 273,f. 675, 680, 682-683; t. 274, f. 357-360, 362-366; t. 275, f. 109; t. 277, f. 64, 324, 388).Ref.: V. Mihordea, Participarea diplomatică a Moldovei la aplanarea neînţelegerilorpolono-tătare în 1763 („Studii”, 19, 1966, nr. 2, p. 323-339).Publ.: ibidem, p. 340-342 (doc. 13 martie 1763, de la Grigore Callimachi).175 – Scrisoare, din 24 noiembrie 1762, a lui Charles de Vergennes, ambasadorfrancez la Constantinopol, explicând diferenţa de statut dintre hanul tătar şi domnii ŢărilorRomâne în raporturile lor cu Poarta (Corresp. polit., Pologne, t. 273, f. 675).Ref.: ibidem, p. 323.176 – Documente (5), din 1769-1771, referitoare la domnia lui Grigore III Ghica şinegocierile purtate la Danzig de acesta ca împuternicit al Imperiului Otoman cu polonezii,prin emisarul Ştefan Enache (Corresp. polit., Pologne, t. 285, f. 320, 292, f. 214; 296, f.260; Saxa, t. 55, f. 260).

FRANŢA 33Ref.: V. Mihordea, Les pourparlers de Grigore Al. Ghica, prince régnant de la Valachie,avec les confédérés polonais en 1769 (RRH, 4, 1965, nr. 4, p. 684, 686).Publ.: ibidem, p. 688-689 (2 doc., 1769).177 – Documente (523), din 1769-1780, referitoare la consecinţele războiului dintreImperiile Otoman şi Rus asupra Ţărilor Române: corespondenţă diplomatică francezădin Constantinopol, Iaşi, St. Peterburg şi Viena, despre schimbări de domni, moartealui Constantin Mavrocordat (1769), delegaţii române la Curtea rusă, acţiunile militarepe teritoriul Ţărilor Române, luptele de la Hotin, Brăila, Giurgiu, Tighina, Bucureşti,ocuparea Principatelor de către trupele ruseşti, apoi otomane, tratativele de pace de laFocşani şi Bucureşti (1772), intervenţia austriacă în Principate şi ocuparea Bucovinei,atitudinea Franţei faţă de pretenţiile teritoriale austriece, anexarea Bucovinei, negocieriruso-otomane pentru înfiinţarea unui consulat rus în Ţările Române (1780) (Corresp.polit., Russie, t. 83-84, 86-93, 95-96; Turquie, t. 105-109, 111-116, 118-120; 122-148,150-166, Suppl. 14-15, 17, 17 bis, 18-20; Vienne, t. 313-314, 316, 324, 327).Ref.: Const. I. Andreescu, La France et la politique orientale de Catherine II d’après lesrapports des ambassadeurs français à St. Petersbourg (1775-1792) („Mélanges del’École Roumaine en France”, 1927, p. 45-46, 49, 104, 126-128).Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 772-1003 (211 doc., 1769-1780);Hurmuzaki – Odobescu, Supl. 1/3, p. 22-30, 57-58 (8 doc., 1771-1775); Hurmuzaki– Hodoş, XVI, p. 457-583 (312 doc., 1769-1775).Reprod.: B. A. R., copii ms. (312 doc.).178 – Documente (5), din 1774-1802, referitoare la statutul internaţional alPrincipatelor Române: traduceri în limba franceză după articole din tratatul de la Kuciuk-Kainargi (1774), convenţia explicativă a acestui tratat (1779), senet din 1784, tratatul de laIaşi (1792) şi porunca sultanului adresată domnitorului Constantin Ipsilanti (1802) (Mém.et doc., Turquie, t. 13, f. 230-253).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 54-55.179 – Documente (51), din 1775-1790, referitoare la politica franceză în Principate:scrisori ale ambasadorilor francezi la Constantinopol către domnitorii Moldovei şiŢării Româneşti şi răspunsuri de la Grigore Callimachi, Alexandru Ipsilanti, ConstantinMoruzi, Nicolae Caragea, Alexandru Mavrocordat „Delibei”, Mihai Suţu, cuprinzândsaluturi protocolare şi intenţii de colaborare, cereri de informaţii asupra evenimentelor dinPrincipate şi ţările vecine, aprecieri ale diplomaţilor francezi asupra situaţiei politice dinPrincipate etc.Publ.: I.C. Filitti, Lettres et extraits concernant les relations des Principautés Roumainesavec la France (1728-1810), Buc., 1915, p. 221-257, 516-529.180 – Scrisori (4), din 1776 şi 1783, ale lui Jean-Louis Carra, fost secretar aldomnitorului Grigore III Ghica, cu informaţii despre situaţia politică din Principate(Corresp. polit., Pologne, t. 309, f. 123-126; Turquie, t. 160, f. 276; 168-169, suppl. 20, f.322).Ref. şi publ.: V. Mihordea, Contribuţii la biografia lui Jean-Louis Carra (RI, 25, 1939,7-9, p. 229-242); Ştefan Lemny, Jean-Louis Carra (1742-1793). Parcours d’unrévolutionnaire, Paris, 2000, p. 75-78, 107-112.

34 FRANŢA181 – Raport, din 12 noiembrie 1777, al ambasadorului francez la Viena, relatândîmprejurările asasinării lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei (Corresp. polit., Autriche,1777).Ref.: Gh. Ungureanu, N. Marcu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 1972,nr. 1, p. 147).182 – Documente (997), din 1781-1806: rapoarte diplomatice franceze dinConstantinopol, Bucureşti, Iaşi, Viena, St. Peterburg şi scrisori de la Alexandru Suţu,Constantin Ipsilanti, Alexandru Moruzi, Scarlat Callimachi şi Napoleon I, privind situaţiadin Ţările Române în cursul conflictelor dintre Imperiile otoman, austriac şi rus, înfiinţareaconsulatelor rus (1781), austriac (1782) şi francez (1796) în Principate, activitatea luiConstantin Stamati ca agent francez la Bucureşti, războiul ruso-austro-turc (1787-1791),operaţiile militare, negocierile de la Bucureşti şi Iaşi, tratatele de pace de la Iaşi şi Svištovşi implicaţiile pentru Ţările Române, schimbări de domni şi atragerea acestora în sferapoliticii franceze, negustori străini în Principate, ciuma de la 1798, incursiunile luiPasvantoglu, uciderea lui Constantin Hangerli (1799), fuga lui Constantin Ipsilanti (1806)(Cartons consulaires: Bucarest, an 3-13; Jassy, an 11-1810; Corresp. polit., Russie, t. 125-126, 129, 130-134; Turquie, t. 167-172, 174-212; Vienne, t. 354-362).Publ.: Hurmuzaki – Odobescu, Supl. 1/2, p. 1-177, 189-371 (512 doc., 1781-1806);Hurmuzaki – Odobescu, Supl. 1/3, p. 31-47, 396-596 (122 doc., 1783-1806); [MarinDimitrescu], Documente din Arhivele Franceze (Arhiva, 7, 1896, p. 336-343) (6 doc.,1806); Documente Callimachi, I, 325-340, 379-380 (17 doc., 1806); Hurmuzaki –Hodoş, XVI, p. 584-808 (363 doc., 1788-1792, 1795, 1798, 1802-1806).183 – Le Journal d’Alex. Andronic Ghika, fils de Gr. Ghika, hospodar de Moldavie,1784. Cuprinde corespondenţa acestuia cu cavalerul de la Chaloussière, reprezentant alducelui de Luxembourg, în cursul călătoriei sale la Constantinopol pentru a propune Porţiireorganizarea armatei otomane cu ofiţeri francezi (Mém. et doc., Turquie, t. 33, f. 9-40).Ref.: N. Corivan, Le «Journal» d’Alex. Andronic Ghika, prétendu fils de Grégoire Ghika,prince de Moldavie („Mélanges de l’École Roumaine en France”, 1, 1929, p. 3-23);B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 104; A. Pippidi, Une description de l’Empire ottomanet son auteur, în Pippidi, Byzantins, Ottomans, Roumains, p. 267-288.Publ.: N. Corivan, op. cit., p. 24-115.184 – Rapoarte, din 1784-1785, ale ambasadei franceze din Viena, cu informaţiidespre răscoala din Transilvania condusă de Horia, Cloşca şi Crişan (Corresp. polit.,Autriche, t. 349).Ref.: Ion Frăţilă, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 1978, nr. 4, p. 454).185 – Documente (3), din 1785, referitoare la activitatea în Moldova a agentuluifrancez Alexandre de Hauterive, secretar domnesc (Corresp. polit., Turquie, t. 172, f. 76,124; t. 173, d. 210).Ref. şi publ.: V. Mihordea, De Hauterive secretar domnesc în Moldova, 1785 (RI, 21,1935, p. 33-42).186 – Documente (12), din 1786-1787, relative la refugiul în Rusia al lui AlexandruMavrocordat „Firaris”, fost domn al Moldovei (Corresp. polit., Russie, t. 118, 120, 121,122, 188).

FRANŢA 35Ref. şi publ.: V. Mihordea, Fuga lui Alexandru Mavrocordat în Rusia şi întrevederea de laKerson. 1787 (RI, 29, 1943, p. 247-266).187 – Memoriu, din 1798, al ofiţerului polonez de geniu Lazowski, despre frontiereleeuropene ale Imperiului Otoman: cetăţile Tighina, Cetatea Albă, Hotin, Ismail şi Chilia(Mém. et doc., Turquie, t. 15, f. 211-237).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 60.188 – Documente (103), din 1801-1812: rapoarte consulare franceze din Bucureşti,Iaşi, Viena, St. Peterburg, Odesa, Varşovia, Constantinopol, cu informaţii despre situaţiadin Ţările Române şi evenimentele conflictului ruso-turc (Mém. et doc., Autriche nr. 9, 16,29, 385, 388-390, 392, 393, 395; Bucarest, nr. 3; Jassy, nr. 1; Odessa, nr. 1; Pologne, nr.329-332; Russie, nr. 19, 26, 32, 153, 154; Turquie, nr. 14, 16, 25, 58, 223-225).Publ.: Teodor Holban, Documente româneşti din arhivele franceze (1801-1812), Buc.,1933, p. 33-36, 38-39, 46-47, 49-53, 56-63, 74-113.189 – Rapoarte (2), din 1807 şi [1812-1819], referitoare la Ioan Gheorghe Caragea,domnul Ţării Româneşti şi Scarlat Callimachi, domnul Moldovei (Mém. et doc., Turquie,t. 13, f. 225-261).Ref.: Maria Holban, Autour de deux rapports inédits sur Caragea et Callimachi (RHSEE,18, 1941, p. 175-241; 19, 1942, p. 75-120); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 55.Publ.: Maria Holban, op. cit., p. 120-132.190 – Documente (1282), din 1807-1820, referitoare la situaţia Ţărilor Româneîn timpul războiului ruso-turc şi consecinţele acestuia: rapoarte diplomatice dinConstantinopol, Bucureşti, Iaşi şi scrisori de la Alexandru Suţu, Scarlat Callimachi, Dositeial Ungrovlahiei, Ioan Caragea, despre ocuparea oraşelor Iaşi şi Bucureşti de către trupeleruse, lupta de la Slobozia şi încheierea armistiţiului ruso-turc, eforturile Rusiei de a anexaPrincipatele Române, situaţia bisericii catolice din Moldova, efectele ocupaţiei asuprapopulaţiei şi economiei, pacea de la Bucureşti (1812) şi executarea dragomanului DimitrieMoruzi pentru concesiile făcute Rusiei, anexarea Basarabiei, „ciuma lui Caragea”, fugadomnitorului (1818), foametea din Transilvania şi emigrări de ţărani români şi maghiari înŢara Românească, atitudinea Franţei şi a Angliei faţă de evenimentele din Principate etc.(Corresp. cons., Bucarest, 1806-1810, 1811-1815, 1816-1824; Jassy, 1811-1824; Corresp.polit., Turquie, t. 213-229, Suppl. 24-25).Ref.: E. Vîrtosu, Napoleon Bonaparte şi dorinţele moldovenilor la 1807 („Studii”, 18,1965, nr. 2, p. 420, nota 41) (doc. 22 oct. 1807, Barbieri da Bologna).Publ.: [Marin Dimitrescu], Documente din arhivele franceze („Arhiva”, 7, 1896, p. 342-343) (doc. 1 mart. 1807, Alexandru Suţu); Hurmuzaki – Odobescu, Supl. 1/2, p. 371-755 (975 doc., 1807-1820); Supl. 1/3, p. 48-56, 58-59, 61-64, 370-373, 391-393 (16doc., 1807-1814); Documente Callimachi, I, p. 340-376, 380-384 (46 doc., 1807-1819); Hurmuzaki – Hodoş, XVI, p. 808-1033 (290 doc., 1807-1820).191 – J. Ledoulx, Note sur l’armée russe dans la Valachie et sur la rive droite duDanube, 1809 (Mém. et doc., Turquie, t. 58, f. 71).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 208.192 – Documente (5), din 1809-1810, privind situaţia din Ţara Românească: scrisoride la A. Fornetty, consul şi J. Ledoulx, cancelar al consulatului francez la Bucureşti, şi

36 FRANŢAinstrucţiuni ale lui J.B. De Champagny, ministru francez al afacerilor externe (Mém. etdoc., Turquie, t. 58, f. 50-51, 69-70, 72, 79, 102).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 207-209.193 – Rapoarte (2), din 1811, ale consulatului francez din Bucureşti, referitoare lanegustorul Ioan Hagi Moscu, care i-a furnizat informaţii despre evenimentele de la St.Peterburg (Corresp. cons., Bucarest, t. 2, f. 417-421; t. 3, f. 23-45).Ref.: D. Limona, E. Moisuc, Casa Comercială Ioan Hagi Moscu şi Ştefan I. Moscu dinBucureşti, I (RA, I, 1975, nr. 3, p. 259).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 111-112.194 – Documente, din 1821-1832: rapoarte diplomatice franceze şi scrisori de laGrigore IV Ghica (1823), privind Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, domniile pământene,ocuparea Principatelor de trupele ruse şi otomane, epidemia de ciumă din 1826, convenţiade la Akkerman şi introducerea Regulamentului organic (Corresp. d’Orient 22; Corresp.polit., Bucarest, 1816-1824, 1825-1829, 1830-1836; Iaşi, 1811-1824, 1825-1848; Russiet. 40 161, 176, 179; Turquie, t. 233-266; Vienne, t. 402).Ref.: Vasile Lungu, Les grandes puissances et les Principautés Roumaines de 1821 à 1826(„Mélanges de l’École Roumaine en France”, II, 1934, p. 1-192); Gh. Ungureanu, N.Marcu, op. cit., în RA, 1972 nr. 1, p. 147-148; 1973, nr. 1, p. 107-108.Publ.: Hurmuzaki – Hodoş, XVI, p. 1033-1185 (161 doc., 1821-1824); Revoluţia din1821, p. 67-68, 97-98, 106-109, 217-222, 228-229, 232-234 237-243, 281-286, 303-304, 309-310, 339-348, 350-351, 355-356, 391-392, 427-429, 443-447, 451-466 (21doc.).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 68, c. 44-46, 68-69, 72-75, 81-87, 94-95, 99, 139-140, 193-201, 216-217; r 97, c. 46-50, 112-114, 165-170; r. 98, c. 872-921; r. 137, c.51-53, 56-58 (17 doc., 1821).195 – Documente, 1824-1849, referitoare la situaţia politică din Moldova şi ŢaraRomânească, din arhiva lui Émile Desages, însărcinat cu afaceri al Franţei la Istanbul, înaltfuncţionar în Ministerul Francez al Afacerilor Străine (Papiers d’agents. Papiers Desage).Ref.: ibidem, p. 424.196 – Notă, din 5/17 august, 1825, redactată de consilierul de stat Wlangaly dinSt. Peterburg, privitoare la ofiţerii însărcinaţi cu judecarea musulmanilor în PrincipateleRomâne (Mém. et doc., Turquie, t. 48, f. 6-8).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 161.197 – Corespondenţă diplomatică şi rapoarte consulare franceze, din 1825-1846,privitoare la situaţia din Ţările Române, Convenţia de la Akkerman (1826), epidemiade ciumă (1828-1829) şi holeră (1836), Tratatul de la Adrianopol (1829), ocupaţia şiadministraţia rusă, sub regimul Regulamentelor organice, pregătirea revoluţiei de la1848, situaţia bisericii catolice din Moldova, atitudinea Franţei faţă de evenimentele dinPrincipate etc. (Corresp. dipl. et cons., Bucarest, Jassy, Russie, t. 176-179; Turquie, XII).Publ.: Hurmuzaki – Hodoş, XVII, p. 1-1131 (1054 doc., 1825-1840); Bodea, 1848, I, p.87-93, 118-123, nr. 20 şi 27 (doc. 1834-1838).198 – Rapoarte (5), din 1826-1827, ale consulilor francezi în Principate, Lagau

FRANŢA 37şi Hugot, referitoare la negocierile ruso-otomane de la Iaşi, nemulţumirile din ŢaraRomânească faţă de abuzurile lui Grigore IV Ghica, viaţa politică internă, componenţanoului divan format în mai 1827 ş.a.Publ.: [Marin Dimitrescu], Rapoarte ale consulilor francezi la Bucureşti şi Iaşi din anii1826-1827 („Arhiva”, 7, 1896, p. 344-349).199 – Hatişerif, din 1834, al sultanului Mehmet II, privind capitulaţia acordatăPrincipatelor române (Mém. et doc., Turquie, t. 115, f. 349-356).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., 322.200 – Rapoarte (9) din Bucureşti, 10-18 mai 1834, ale lui Ch. J. de Bois-le-Comte,adresate ministrului de Război, Henri Gauthier de Rigny, privind situaţia politică, socialăşi economică a Moldovei şi Ţării Româneşti, comerţul şi navigaţia pe Dunăre, contacte cupersonalităţi româneşti la Bucureşti şi Iaşi (Mém. et doc., Turquie, t. 22, f. 43-178, copiiîn t. 75, 81, 84).Ref.: ibidem, p. 78-79, 246-248.201 – Scrisoare din Ianina, 8 iulie 1834, a lui Ch. J. de Bois-le-Comte, trimis francezîn misiune în zona europeană a Imperiului Otoman, despre românii din Epir, Tesalia şiMacedonia (Mém. et doc., Turquie, t. 53, f. 12-18).Ref.: ibidem, p. 186.202 – Documente (4), din 1834-1840, referitoare la problemele politice alePrincipatelor: extras din Regulamentul organic, art. 425-426, cuprinzând opinia guvernuluirus asupra unirii Moldovei şi Ţării Româneşti, informaţii despre opoziţia din Moldova şidespre fruntaşii politici, partidele din Ţara Românească, scrisoare a marelui vizir Raufpaşa către domnitorul Alexandru Ghica (5 noiembrie 1840), scrisoare a consulului francezla Bucureşti, A. Billecocq, către Guizot (26 noiembrie 1840) (Mém. et doc., Turquie, t. 48,f. 32-36, 42-45).Ref.: ibidem, p. 161.203 – Rapoarte diplomatice franceze (9) din Belgrad, Bucureşti şi Constantinopol,1837-1839, 1846, 1849, referitoare la activitatea politică din Principatele Române,legăturile cu mişcările de eliberare poloneză şi sârbă şi activitatea prinţului AdamCzartoryski cu oamenii politici români (Corresp. cons., Turquie, divers V, VII-VIII;Corresp. polit., Turquie – Belgrad, III; Turquie – Bucarest, VI).Ref.: Marceli Handelsman, Le prince Czartoryski et la Roumanie 1834-1850, în LaPologne au VII e Congrès International des Sciences Historiques, II, Varşovia, 1933,p. 204-205, 208, 210-212, 221-223, 235.204 – Documente (113), din 1837-1885, privitoare la relaţiile comerciale francoromâne,dezvoltarea portului Galaţi, încheierea de convenţii vamale şi economice de cătrePrincipatele Unite ş.a. (Corresp. comm., Constantinoples, t. 88, 89, 91; Turquie – Galatz,t. 2-7; Turquie – Jassy, t. 3-7; Mém. et doc., France t. 2027, f. 154-155, 160-161, 319; t.2127, f. 216-218; Russie, t. 47, f. 16; Turquie, t. 113, f. 204).Ref.: Constantin Buşe, Le commerce extérieur de la Moldavie par le port de Galanz durantla période 1837-1847 (RRH, 12, 1973, nr. 2, p. 299-315); idem, Dezvoltarea oraşuluiGalaţi. 1848-1861 („Studii”, 26, 1973, nr. 6, p. 1195-1216); idem, Comerţul exterior

38 FRANŢAprin Galaţi sub regimul de port franc. 1837-1883, Buc., 1976, p. 37-65, 69-70, 72-74, 77, 79-80, 82-88, 91-97, 102-103, 105-114, 120-123, 125-160, 162-163, 166,168-184, 187, 189.205 – Documente, din 1847-1851, privitoare la situaţia politică şi alte evenimentedin Ţările Române: corespondenţă diplomatică şi rapoarte consulare franceze, scrisoride la principele Gheorghe Bibescu, mitropolitul Nifon, Ion Ghica, Gh. Magheru, I.Voinescu II, Suleiman paşa, Fuad efendi, proclamaţii ale guvernului revoluţionar dinBucureşti, memorii ale revoluţionarilor români în exil ş.a., cu informaţii despre incendiuldin Bucureşti (1849), revoluţia de la 1848-1849 şi represiunea ei, intervenţia rusă înTransilvania, activitatea fruntaşilor revoluţionari în exil, retragerea trupelor ruseşti (1850)şi otomane (1851) etc. (Corresp. polit., Turquie – Bucarest, t. 3-9, 20, 22-23, 25, 27-32,34-38, 40-42, 44, 55; Jassy, t. 1-7).Publ.: Hurmuzaki – Hodoş, XVIII, p. 1-364 (325 doc.); Titu Georgescu, Mărturii francezedespre 1848 în Ţările Române, Buc., 1968, p. 52-216 (doc. 1848-1850, trad. rom.,fragm.).Reprod.: ibidem (11 doc., 1848-1849, facsimile).206 – Documente (11), din 1848, referitoare la atitudinea Franţei faţă de revoluţia dinPrincipate: rapoarte diplomatice din St. Peterburg şi Londra, instrucţiuni ale ministeruluifrancez al afacerilor străine privind sprijinul acordat de Franţa cauzei româneşti, împreunăcu rezervele asupra oportunităţii acţiunilor revoluţionare, poziţia ostilă a guvernelorenglez, otoman şi ţarist (Corresp. polit., Londres, 1848, nr. 670-672; Russie, nr. 202).Ref.: Paul Henry, Une conversation entre Paris et Londres en 1848 au sujet de l’occupationdes Principautés par la Russie, în Mélanges offerts à Charles Drouhet par ses amis,ses collègues et ses anciens élèves à l’occasion du XXX ème anniversaire de sonenseignement à l’Université, Buc., 1940, p. 204-211.207 – Notă oficială din 8 iulie 1848 a guvernului provizoriu din Ţara Românească,prin care se solicită guvernului francez arme şi ofiţeri pentru reorganizarea armatei române(Corresp. polit. consulaire, Turquie – Bucarest, vol. 5).Ref.: Din lupta poporului român pentru libertate şi unitate naţională (RA, 1968, nr. 1, p.146, nr. 2).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 1.208 – Circulară, din 19/31 iulie 1848, a guvernului rus, remisă ministerului francez alafacerilor străine de P.D. Kiseleff, ambasador rus la Paris, cu privire la intenţia românilorde a forma un stat unitar şi la motivele intervenţiei armatelor ţariste în Principate (Corresp.polit., Russie, t. 202, f. 42-48).Publ.: Bodea, 1848, II, p. 811-819; Românii la 1859, I, p. 10-17.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 310, c. 342-349.209 – Documente (10), din 1848-1850, referitoare la mişcarea revoluţionară dinMoldova şi Ţara Românească şi consecinţele ei politice: scrisori de la A.G. Golescu (18oct. 1848), Nicolae Golescu, I. Eliade-Rădulescu şi Cristian Tell (1849), chemare la armecătre poporul român, memoriu asupra relaţiilor Principatelor cu Rusia şi Turcia, memoriujustificativ asupra actului de la 11 iunie 1848, textul convenţiei de la Balta Liman (1849),ocupaţia rusă şi turcă (Mém. et doc., Turquie, t. 48, f. 63-229).

FRANŢA 39Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 162-163.Publ.: N. Corivan, Cinci piese documentare din Archivele Ministeriului de Afaceri Străinedin Paris (RI, 17, 1931, p. 187-189) (doc. 18 oct. 1848, A.G. Golescu).210 – Raymond Gabriel Baptiste Sabatier, Mémoire sur les Principautés de Valachieet de Moldavie, 1 februarie 1849. Raport cu privire la misiunea îndeplinită în 1848 de acestofiţer francez (Mém. et doc., Turquie, t. 48).Publ.: Elvira Georgescu, Un mémoire inédit sur les Principautés Danubiennes au XIX esiècle (RHSEE, 14, 1937, 4-6, p. 125-150).211 – Documente (118), din 1850-1858, privitoare la politica Franţei faţă de PrincipateleRomâne şi acţiunile pregătitoare Unirii: scrisori, rapoarte şi memorii (de la Pavel Balş,Dumitru Brătianu, Aurelia Ghica, Grigore Ghica, Grigore Grădişteanu, I. Magheru, N.Sava-Piccolo, M. Suţu, I. Văcărescu, administraţia districtului Ilfov, E. Poujade, FuadMehmet paşa, ministru de externe al Imperiului Otoman, Marthe şi J.A. Vaillant, comitetulromânilor din Paris), despre situaţia financiară, militară şi administrativă a Principatelor,jurisdicţia consulară, conferinţa de la Paris (1858), alegerile în divanurile ad-hoc, statutulGurilor Dunării, statutul Principatelor, chestiunea principelui străin etc. (Mém. et doc.,Turquie, t. 54, f. 6-7, 54-96, 103-107, 130, 143-147, 154-161, 170-178, 192-197, 211-216, 235-246, 251-265, 271-277, 337-358; t. 55, f. 7-37, 52-70, 77-91, 96-137, 180-181,201-203, 283-313, 322-324, 327-330, 363-368; t. 87, f. 5-82, 259-322, 376-401; t. 113, f.282-283, 368-380; t. 114, f. 64-72, 95-96, 118-122; t. 115, f. 33, 56-61, 159-160, 291-294,357-460).Ref.: N. Corivan, Date cu privire la unele fonduri documentare din Arhiva Ministerului deExterne de la Paris care cuprind ştiri referitoare la istoria ţării noastre (RA, 1959,nr. 2, p. 216-221); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 190-201, 249, 251-252, 309-314,319-324.Publ.: N. Corivan, Cinci piese documentare din Arhivele Ministerului de Afaceri Străinedin Paris (RI, 17, 1931, p. 192-193); idem, Din corespondenţa lui Vaillant, op. cit.,p. 42-48 (3 doc., 1857-1858); idem, Din activitatea emigranţilor români la Paris(1853-1857). Scrisori şi memorii, Buc., 1931, p. 89-125 (21 doc., 1856-1857).212 – Notă circulară, din 15 iulie 1853, a lui Drouyn de Lhuys, ministru francez alafacerilor străine, privitoare la ocuparea Principatelor dunărene (Mém. et. doc., Turquie,t. 47, f. 191-193).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 55.213 – Documente (3), din 1853-1855, privitoare la luptele pentru Unirea Principatelor:rapoarte ale consulilor francezi la Bucureşti cuprinzând informaţii despre domnia luiGrigore Alexandru Ghica în Moldova, atitudinea Imperiilor Rus, Otoman şi Britanicfaţă de problema Unirii şi independenţei Principatelor, ideea britanică a înfiinţării unuiregat român cu un suveran străin, imixtiunea continuă rusă şi otomană în afacerile interneale Principatelor, demersuri pentru obţinerea sprijinului politic francez (Corresp. polit.,Turquie – Bucarest, t. 11, f. 33-35, 76-78; t. 16, f. 168-172).Publ.: Independenţa României, II/1, p. 1-11.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 4.214 – Documente (7), din 1853-1855, referitoare la ocuparea Principatelor Române

40 FRANŢAde către armata rusă, situaţia politică internă, relaţiile cu Imperiul Otoman şi Franţa: protestîmpotriva ocupaţiei semnat de Cezar Bolliac, Nicolae Golescu, Iosafat Snagoveanu, C.Rosetti şi I. Voinescu (12 iulie 1853), scrisori de la I. Snagoveanu, N. Golescu, principeleBarbu Ştirbei, un memoriu românesc adresat sultanului Abdul-Medjid (1854) şi noteasupra garanţiilor acordate Principatelor (1855) (Mém. et doc., Turquie, t. 47, f. 201-202;t. 48, f. 274-276, 352-365).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 58, 163-164.Publ.: N. Corivan, Cinci piese documentare din Archivele Ministerului de Afaceri Străinedin Paris (RI, 17, 1931, p. 190-191) (doc. 17 aug. 1854, Iosafat Snagoveanu şi N.Golescu).215 – Corespondenţă diplomatică franceză din Constantinopol, Viena, St. Peterburg,Bucureşti şi Iaşi, 1854-1866, referitoare la evenimentele din Principate în perioadapremergătoare Unirii, abolirea protectoratului rusesc, convenţia din 1857 şi Statutuldezvoltător din 1858, Unirea Principatelor, atitudinea Marilor Puteri, domnia lui Al.I.Cuza, activitatea diplomatică pentru recunoaşterea internaţională a Unirii ş.a. (Corresp.polit., Autriche, t. 462, 464, 470, 478, 479; Russie, t. 214-218; Turquie, t. 318 A, 335-342, 347, 359, 360-362; Turquie – Bucarest, t. 19, 22-24; Turquie – Jassy, t. 9; Turquie– Roumanie, t. 21, nr. 1; Mém. et doc., Roumanie, t. L - 3, 8, 18).Ref.: Emilia Poştăriţă, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 1975, nr. 3, p.329-330); N. Marcu, Gh. Ungureanu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa(RA, 1973, nr. 1, p. 105-107); Sanda Racoviceanu, Unirea Principatelor în documentediplomatice externe (RA, 1979, nr. 1, p. 7-8).Publ.: Documente privind Unirea Principatelor, VI, p. 265-574 (174 doc., 1858-1859);Românii la 1859, I, p. 42-49, 58-61, 82-85, 94-96, 99-103, 122-128, 146-147, 190-192, 203-221, 231-244, 261-262, 291-295, 298-307, 314-325, 338, 348, 351-356,361-363, 368-369, 376-382, 384-390, 397-399, 406-413, 424-442, 454-458, 460-462, 466-473, 476-485, 499-502, 504-509, 511-520, 555-557, 562-563, 566-572,574-575, 577-583, 585-586, 588-595, 599-607, 623-627 (60 doc., 1854-1866).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 8-10, 43, 46, 72, 77, 83-84, 137, 165-166, 276,310-312.216 – Extrait des instructions données aux Plénipotentiaires de la Sublime Portepour les Conférences de Vienne sur les Principautés, 1855 (Mém. et doc., Turquie, t. 55,f. 92-95).Ref.: N. Corivan, Renseignements sur la conférence de Vienne 1855 (RHSEE, 8, 1931, p.1-4); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 198.Publ.: N. Corivan, op. cit., p. 4-5.217 – Memoriu, din 1855, al lui Sadyk paşa (Czaykowski) despre o diversiune pePrut şi Dunăre, urmat de o anexă cu efectivele trupelor Principatelor Române (Mém. etdoc., Turquie, t. 114, f. 79-94).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 313.218 – Documente (2), din 1856, privind propuneri de a se alege în Principate un domnstrăin: ducele de Modena sau un prinţ suedez. 2 copii (Mém. et doc., Turquie, t. 55, f. 174-179; t. 87, f. 75-82).

FRANŢA 41Ref.: Olimpiu Boitoş, Deux documents sur le choix d’un prince étranger en 1856 (RHSEE,7, 1930, p. 78-81); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 199, 250.Publ.: O. Boitoş, op. cit., p. 81-85.219 – Documente (79), din 1859, privitoare la atitudinea Marilor Puteri faţă de dublaalegere a lui Al.I. Cuza: corespondenţă diplomatică franceză din Bucureşti, Constantinopol,Londra, St. Peterburg şi Viena, cuprinzând informaţii despre politica de sprijin a luiNapoleon III, implicarea Principatelor Unite în proiectele politice secrete antiaustriece,demersurile diplomatice pentru obţinerea învestiturii principelui Cuza, măsurile deunificare a instituţiilor din Moldova şi Muntenia, politica otomană de menţinere aseparaţiei dintre Principate ş.a. (Corresp. polit., Angleterre, t. 712-713; Autriche, t. 472;Russie, t. 218-219; Turquie, t. 339-340; Turquie – Bucarest, t. 19).Ref.: N. Corivan, Scopul misiunii secrete a lui Bălăceanu şi atitudinea lui Napoleon alIII-lea (CI, 8-9, 1932-1933, nr. 1, p. 3-12); idem, Walewski, Napoleon al III-Iea şiAlexandru Ioan Cuza (CI, 8-9, 1932-1933, nr. 3, p. 65-67, 69-70, 72-73, 75-82);idem, La politica orientale di Napoleone III e l’Unione dei Principati Romeni, Iaşi,1937, p. 15, 21-26, 28-29, 33-34, 37-39, 66-70, 72-73, 77-78, 93-107, 109-112,115-120, 123-125, 127-132, 134, 136-137, 139-140; idem, Relaţiile franco-rusedin 1859 cu privire la Unirea Ţărilor Române, în Studii privind relaţiile românoruseşi româno-sovietice, Buc., 1958, p. 115-128; idem, Lupta diplomatică pentrurecunoaşterea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, în Studii privind UnireaPrincipatelor, Buc., 1960, p. 390-393, 396-397, 399-406, 408-411; Gh. Ungureanu,N. Marcu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 1972, nr. 1, p. 148;1973, nr. 1, p. 108).Publ.: N. Corivan, Scopul misiunii secrete a lui Bălăceanu..., p. 12-14 (doc. 17/29 mai1859, de la Al.I. Cuza).220 – Documente (2), din 1859, referitoare la acţiunea pentru recunoaştereainternaţională a dublei alegeri a lui Al.I. Cuza: memorandum al lui Vasile Alecsandri,ministru al afacerilor străine al Moldovei şi Ştefan Golescu, membru al Comisiei centralea Principatelor Unite, solicitând sprijin diplomatic pentru obţinerea mai grabnică afirmanului de recunoaştere (29 aprilie) către contele Walewski, ministru al afacerilorstrăine al Franţei, şi instrucţiuni ale acestuia către consulii francezi din Bucureşti şi Iaşi(28 iulie) (Corresp. polit., Turquie – Bucarest, t. 19, f. 166, 224).Publ.: N. Corivan, Cinci documente din Arhivele Ministerului de Afaceri Străine din Paris,p. 199-202 (doc. 29 apr.); idem, Două documente inedite din Arhivele Ministerului deExterne de la Paris din epoca Unirii (RA, 1958, nr. 2, p. 186) (doc. 28 iulie).221 – Memoriu, din 2 august 1859, al lui Barbu Ştirbei, fost domnitor al ŢăriiRomâneşti, prin care solicită contelui Walewski intervenţii pentru oprirea ancheteiîncepute la Bucureşti privind situaţia financiară în timpul guvernării sale (Corresp. polit.,Turquie – Bucarest, t. 19, f. 226-229).Ref. şi publ.: N. Corivan, Două documente inedite din Arhivele Ministerului de Externe dela Paris din epoca Unirii (RA, 1958, nr. 2, p. 184-187).222 – Rapoarte (3), din septembrie – noiembrie 1860, ale consulului francezla Bucureşti, H. Tillos, cuprinzând judecăţi critice asupra guvernului din Principate, a

42 FRANŢAAdunării legislative şi a domnitorului Al.I. Cuza (Corresp. polit., Turquie – Bucarest,1860, t. 21).Ref.: Lucia Taftă, Imaginea societăţii româneşti în documente franceze (1860-1868)(SMIMod., 14, 2000-2001, p. 74-75).223 – Raport din Therapia, decembrie 1861, al diplomatului francez Charles-Raymondde La Croix de Chevrières, conte de Saint-Vallier, în misiune în Imperiul Otoman, asupracălătoriei sale la Bucureşti unde sosise la 23 septembrie, cu informaţii despre starea despirit după Unirea Principatelor, principele Al.I. Cuza, miniştrii săi, eforturile pentrurecunoaşterea Unirii de către marile puteri etc. (Corresp. polit., Turquie, t. 352, f. 90-106).Ref. şi publ.: D. Ivănescu, Vicontele de Saint-Vallier (MI, 26, 1992, nr. 1, p. 7-11, fragm.traduse).224 – Documente (9), din 1861-1864, privitoare la politica agrară a lui Al.I. Cuza,atitudinea ţărănimii în ajunul reformei din 1864, la introducerea serviciului militargeneral şi la formarea gărzii naţionale, divergenţele dintre principe şi exponenţii marilorproprietari: rapoarte ale consulilor francezi, Victor Place şi H. Tillos, scrisoare a lui Cuzacătre C. Negri, din 24 mai 1851 (Corresp. polit., Turquie, 1861, t. 349; Turquie – Bucarest,1862, t. 22; 1864, t. 24-26; Turquie – Jassy, 1862, t. 10).Ref.: Grigore Chiriţă, Condiţia politică a ţărănimii în epoca Unirii. Contribuţia eila crearea României moderne. 1856-1866, I (R. ist., 37, 1984, nr. 1, p. 13-23); II(ibidem, nr. 2, p. 149-166); Lucia Taftă, op. cit., p. 76-77.225 – Scrisoare din Paris, 10/22 martie 1862, către guvernul român, prin careMinisterul Afacerilor Externe comunică poziţia Franţei faţă de titulatura „România”adoptată de guvernul principelui Al.I. Cuza (Corresp. polit., Turquie – Bucarest, vol. 22,no. 2).Ref. şi publ.: Emilia Poştăriţă, 65 de ani de la Marea Unire (RA, 60, 1983, nr. 4, p. 380-381, nr. 6).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 9, c. 124-125.226 – Rapoarte (4), din 20-24 iunie 1862, ale consulului francez la Bucureşti, H.Tillos, referitoare la împrejurările asasinării primului ministru Barbu Catargiu (Turquie –Bucarest, t. 22, f. 185-194).Ref. şi publ.: Alex. Lapedatu, Mărturii şi precizări nouă cu privire la sfârşitul lui BarbuCatargiu, 8 iunie 1862 (ARMSI, s. III, t. 21, 1939, p. 130-140).227 – Raport, din 23 octombrie 1862, al diplomatului francez L.M.A. d’Avril,cuprinzând informaţii despre călătoria sa în Principatele Unite, situaţia politică internăşi externă, interesul Franţei pentru consolidarea Unirii, rolul statului român în rezolvareachestiunii orientale (Mém. et doc., Roumanie, t. 1, f. 91-117).Ref.: D. Ivănescu, Diplomaţi străini despre Alexandru Ioan Cuza şi Unirea Principatelor(RA, 1983, nr. 4, p. 370).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 72.228 – Documente (18), din 1862-1863, referitoare la guvernarea lui Al.I. Cuza şirelaţiile externe ale Principatelor Unite: scrisori ale lui H. Tillos, consul francez laBucureşti şi instrucţiuni ale lui Edouard Drouyn de Lhuys, ministrul Afacerilor Externe

FRANŢA 43al Franţei (Corresp. polit., Turquie – Bucarest, t. 23, f. 4, 25, 80, 91, 97-93, 108, 112, 115,126, 128, 144, 156-158, 163-164, 168).Publ.: I. Hudiţă, Franţa şi Cuza Vodă. Lovitura de stat proiectată în 1863. După documenteinedite („Hrisovul”, 1, 1941, p. 377-389).229 – Documente (33), din 1863-1864, referitoare la atitudinea Angliei, Franţei şiItaliei cu privire la reforma constituţională a lui Al.I. Cuza; proiectul de constituţie din1863 şi influenţa acestuia asupra Statutului dezvoltător al Convenţiei de la Paris (mai1864) care sporea drepturile puterii executive în dauna celei legislative în guvernareaPrincipatelor (Corresp. polit., Turquie, t. 359, f. 234-268, 301-302, 380-382; t. 360, f. 17,59-64, 83, 112-114, 150, 214-215, 226, 248-249, 251-252, 282, 286, 304; t. 361, f. 34, 79,100, 111-121, 309; Turquie – Bucarest, t. 24, f. 3-5, 20-27, 111-116, 149, 151-159, 179,234, 355, 367; t. 25, f. 17).Ref.: Constantin G. Angelescu, Proiectul de Constituţie al lui Cuza Vodă, de la 1863, Buc.,1935 p. 10, 14, 15, 17-19, 27-29, 36, 39-43.230 – Rapoarte (19), din 1863-1864, ale consulilor francezi din Bucureşti şi Brăila,privind atitudinea guvernului român faţă de proiectul de insurecţie maghiară, expediţiarăsculaţilor polonezi în Moldova (1853), proiectul formării unei legiuni poloneze înPrincipate (1864), refuzul lui Cuza de a sprijini aceste acţiuni din dorinţa de a menţineneutralitatea statului român ş.a. (Corresp. polit., Turquie – Bucarest, t. 23, f. 273, 298-299,304, 309, 327, 358, 365, 374, 383, 385, 389; t. 24, f. 97 sqq, f. 298 sqq, f. 310-311; t. 25,f. 126).Ref.: Marcel Emerit, Les complots polonais et hongrois en Roumanie en 1863-1864(RHSEE, 12, 1935, p. 228-230, 232, 234-235).231 – Documente (13), din 1863-1874, referitoare la acţiunile politice şi diplomaticeale României pentru emanciparea de sub suzeranitatea Porţii: rapoarte ale consulilorfrancezi la Bucureşti şi instrucţiuni ale Ministerului de Externe francez, cuprinzândinformaţii despre hotărârea României de a cuceri independenţa chiar pe cale militară,problema principelui străin, înarmarea României, emisiunile monetare naţionale, mişcareaantidinastică de la Ploieşti, dificultăţile financiare, atitudinea Rusiei faţă de iniţiativeleRomâniei (Corresp. polit., Turquie – Bucarest, t. 24, f. 97-100; t. 26, f. 352-353; t. 29, f.115; t. 32, f. 271; t. 34, f. 121-122, 144-145, 147, 162-164, 171, 275-276, 379-384; t. 37,f. 315; t. 39, f. 4-13, 358).Publ.: Independenţa României, II/1, p. 27-30, 37-41, 45-59, 67, 93-102.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 10-11, 13-15, 17-18.232 – Documente diplomatice (6), din 1865, referitoare la atitudinea lui NapoleonIII faţă de Al.I. Cuza: scrisori de la consulul francez la Bucureşti, H. Tillos, şi de laministrul Drouyn de Lhuys, cu informaţii despre politica internă şi externă a principeluişi continuarea sprijinului diplomatic francez (Corresp. polit., Turquie – Bucarest, t. 26, f.243-247, 262, 270, 285-287, 291-293, 310).Ref. şi publ.: I. Hudiţă, Contribuţiuni la istoria lui Cuza-vodă (Arhiva, 38, 1931, nr. 2-3)233 – Proiect, din 19 ianuarie 1866, al unei convenţii între Austria, Rusia şiPrincipatele Unite, privind navigaţia pe Prut (Mém. et doc., Turquie, t. 134, f. 154-162).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 420.

44 FRANŢA234 – Memorii (2), din 24 februarie şi 8 martie 1866, ale consulului Franţei la Bucureşti,baronul Adolphe d’Avril, cuprinzând istoricul şi analiza politică a guvernării principeluiAl.I. Cuza, cu aprecieri pozitive şi referiri la interesul Franţei pentru consolidarea statuluiromân (Mém. et doc., Roumanie, t. 18, f. 118-148).Ref.: D. Ivănescu, Unirea – „un rezultat definitiv”. Din rapoartele consulului Franţei laBucureşti, Adolphe d’Avril (MI, 15, 1981, nr. 2, p. 14-17); idem, Diplomaţi străinidespre Al.I. Cuza şi Unirea Principatelor (RA, 1983, nr. 4, p. 371-373).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 77.235 – Documente (254), din 1866, referitoare la abdicarea principelui Al.I. Cuza şivenirea la tronul Principatelor Unite a lui Carol de Hohenzollern: rapoarte diplomaticefranceze din Bucureşti, Bruxelles, Constantinopol, Londra, St. Peterburg şi Viena şiinstrucţiuni ale ministrului francez al Afacerilor Externe, cuprinzând informaţii despredificultăţile principelui Cuza pe plan extern şi intern, lovitura de stat de la 11/23 februarie1866, candidatura contelui Philippe I de Flandra, situaţia politică a Principatelor, guvernulprovizoriu, plebiscitul din 2-8 aprilie 1866, sosirea în ţară şi proclamarea ca domnitor a luiCarol I, emiterea firmanului de investitură (Corresp. polit., Angleterre, t. 736-737; Russie,t. 236-237; Turquie, t. 367-368; Turquie – Bucarest et Ibraila, t. 27-29).Ref.: Paul Henry, L’abdication du prince Cuza et l’avènement de la dynastie deHohenzollern au trône de Roumanie, Paris, 1930, p. V-XII, 1-100.Publ.: ibidem, p. 146-167, 169-176, 180, 184-186, 188-189, 191-203, 207-217, 220-223,225-229, 231-235, 241-242, 244-250, 255-260, 264-267, 271-280, 282-288, 292-298, 300-302, 308-311, 313-322, 324-325, 329-331, 333-371, 374-375, 377-378,381-384, 386-395, 397-400, 402-408, 410-414, 417-429, 432-450, 452-457.236 – Rapoarte, din 1866-1877, ale consulilor francezi la Bucureşti şi Berlin, cuinformaţii privind abdicarea lui Al.I. Cuza, acţiunile guvernului român pentru pregătireacuceririi independenţei, viaţa politică internă din România, activitatea Misiunii militarefranceze, atitudinea Marilor Puteri, dotarea armatei române (Corresp. polit., Prusse, t. 355;Turquie – Bucarest, t. 27-41).Ref.: Marcel Emerit, Madame Cornu et Napoléon III, Paris, 1937, p. 64-65, 67; idem,Le dossier de la première mission militaire française en Roumanie (RRH, 5, 1966,nr. 4, p. 575-586); Radu I. Vasile, Problema obţinerii independenţei României înrapoartele diplomatice franceze din anii 1866-1877 (RA, 1977, nr. 1, p. 54-61);Iosif I. Adam, Premisele economice ale cuceririi independenţei de stat a României(„Muzeul Naţional”, 4, 1978, p. 152-153); Gabriela Mărăşoiu, Cornelia Moraru,Diplomaţia franceză şi italiană despre unele aspecte ale războiului de independenţă(„Muzeul Naţional”, 1978, p. 288-291); Lucia Taftă, Imaginea societăţii româneşti îndocumente franceze (1860-1868) (SMIMod., 14, 2000-2001, p. 84-87).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 12-20.237 – Documente (4), din 1868-1870: rapoartele consulului francez la Bucureşti,Mellinet, şi instrucţiuni către acesta cu informaţii privind divergenţele dintre politicagermanofilă a principelui Carol şi politica francofilă, antiotomană şi de sprijinire a cauzeiromânilor din Transilvania, a cabinetului D. Ghica – M. Kogălniceanu (Corresp. polit.,Turquie – Bucarest, t. 32-33).

FRANŢA 45Ref.: N. Corivan, Aspecte din politica externă a Principatelor Unite în timpul guvernăriiD. Ghica – M. Kogălniceanu. 16 noiembrie 1868-2 februarie 1870 (CI, 6, 1975, p.143, 147, 150, 152).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 14, c. 274, 307, 398; r. 15, c. 15.238 – Raport, din 27 iunie 1871, al lui Patrimonio, girant al consulatului francez dinBucureşti, cu informaţii despre recolta de cereale a României din acel an şi posibilităţilede import ale Franţei (Corresp. comm., Turquie – Bucarest, t. 12, 1870-1876, juillet, f. 79).Ref.: Traian Ionescu, Informations françaises touchant les rapports économiques entre laRoumanie et la France durant la période 1871-1883 (RRH, 19, 1980, nr. 4, p. 629).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 26, inv. 1136.239 – Documente (11), din 1873-1875, referitoare la acţiunile României pentruafirmarea independenţei şi dezvoltarea comerţului exterior: rapoarte diplomatice francezedin Bucureşti cu informaţii privind încheierea convenţiei comerciale, vamale şi de navigaţieîntre Austro-Ungaria şi România (1875), negocierea încheierii de convenţii similare cuAnglia şi Rusia, atitudinea rezervată a Franţei, tarifele vamale, evoluţia schimburilorcomerciale româneşti ş.a. (Corresp. comm., Turquie – Bucarest, t. 12, f. 339-342, 348;Corresp. polit., Turquie – Bucarest, t. 37, f. 252-267; t. 38, f. 32-33, 73-74, 204-207, 371-372; t. 39, f. 4-13, 194-214, 218-224).Ref.: N. Marcu, Lupta pentru independenţa economică a României oglindită în documentede arhivă (R. Ist., 31, 1978, nr. 8, p. 1423-1424).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 17-18, 26.240 – Documente (13), din 1876, referitoare la activitatea diplomatică a României înajunul proclamării independenţei: scrisori ale lui Ion Ghica, I. Bălăceanu, M. Kogălniceanu,N. Ionescu, rapoarte ale ambasadei franceze la Constantinopol şi instrucţiuni aleMinisterului Afacerilor Străine al Franţei (Mém. et doc., Turquie, t. 101, f. 69-120; t. 102,f. 47-53, 81-91, 140-146).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 274, 277-279.241 – Documente (17), din 1876-1877, relative la pregătirea războiului pentruindependenţă şi la atitudinea Franţei: scrisori de la Ion Ghica, M. Kogălniceanu,instrucţiuni trimise reprezentanţilor români şi francezi la Constantinopol şi rapoarte aleacestora (Mém. et doc., Turquie, t. 101, f. 69-120; t. 102, f. 47-53, 81-91, 140-146; t. 119,f. 172, 187-188).Ref.: ibidem, p. 274, 278-279, 338-339.242 – Documente, din 1876-1878, referitoare la pregătirile militare şi politice aleRomâniei pentru cucerirea independenţei şi războiul ruso-româno-turc: rapoarte aleconsulilor francezi la Bucureşti şi instrucţiuni ale ministerului de externe francez privindrefuzul Imperiului Otoman de a garanta neutralitatea Dunării, atitudinea României faţăde evenimentele din Balcani, negocierile româno-ruse privind trecerea armatei ţaristespre Dunăre, mobilizarea armatei române, starea de război cu Imperiul Otoman şi ruperearelaţiilor de dependenţă politică, evenimentele de pe frontul românesc, contribuţia armateiromâne la luptele de la Plevna, Nicopole, Smârdan şi Vidin, sprijinul medical francezacordat armatei române, recunoaşterea independenţei României şi negocieri economiceromâno-franceze ş.a. (Corresp. polit., Turquie – Bucarest, t. 40-43).

46 FRANŢARef.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la războiul pentru independenţă aRomâniei aflate în arhivele din Bruxelles şi Paris („Anale de istorie”, 1967, nr. 2,p. 68); Beatrice Marinescu, Şerban Rădulescu-Zoner, Rapoarte consulare inedite cuprivire la activitatea diplomatică de la Bucureşti, în ajunul şi în timpul războiuluipentru independenţă (R. Ist., 30, 1977, nr. 5, p. 829-842); Dan Berindei, Représentantsétrangers à Bucarest et l’indépendance de la Roumanie (1875-1877) (RRH, 1977, nr.2, p. 279-295); Şerban Rădulescu-Zoner, Rapoarte consulare inedite cu privire lacampania armatei române din 1877-1878 („Studii şi materiale de muzeografie şiistorie militară”, 1978, p. 45-51).Publ.: Independenţa României, II/1, p. 120-121, 139-140, 143-154, 173-181, 209-213,244-245, 247-251, 260-262, 265-275, 279-280, 290-296, 299-301, 304-307, 314-324, 328-337, 339-342, 348-349, 357-364, 366, 374-375, 395, 398, 401; II/2, p. 1-3,5-7, 11-13, 15-17, 23-25, 31-33, 43-62, 67-70, 85-88, 92-96, 101, 106-114, 117-118,125-131, 154-157, 166, 170-171, 190-194, 200-201, 205-209, 211, 225-226, 240-244, 251-252, 263-264, 268270, 273-275, 277, 283 (88 doc.).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 19-22.243 – Documente (4) din 4, 9 şi 11 aprilie 1881, referitoare la recunoaşterea de cătreFranţa a României ca regat şi a titlului de rege pentru principele Carol I (Correspondancepolitique, Roumanie, vol. 4).Ref. şi publ.: Independenţa României în conştiinţa europeană, Buc., 1997, p. 319-324,326-329.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 47, c. 157-158, 172-174, 184-185, 187-188.244 – Raport, din 29 octombrie 1884, al ministrului Franţei la Bucureşti, DucrosAubert, referitor la întâlnirea de la Rusciuk dintre principele Alexandru de Battenberg alBulgariei şi regele Carol al României (Corresp. polit., Roumanie, t. 3, f. 396-398).Ref.: Beatrice Marinescu, Les événements des Balkans après le Congrès de Berlin reflétésdans la presse de Roumanie (1878-1886) (RRH, 20, 1981, nr. 2, p. 298).245 – Scrisoare, din 5/17 decembrie 1887, a ministrului francez la Bucureşti,Gustave de Coutouly, prin care informează despre reacţia negativă din România faţă deîncheierea convenţiei cu Imperiul Austro-Ungar în problemele de frontieră (Corresp.polit., Roumanie, t. 12).Publ.: 1918 la români, I, p. 170-171.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 50, c. 393-394.246 – Rapoarte diplomatice franceze din Bucureşti, 1891, referitoare la ecourilemişcării memorandiste în România (Correspondance politique, Roumanie, vol. 19).Ref.: I. Burlacu, Tr. Russ, Contribuţii documentare privind rolul Ligii Culturale în făurireastatului naţional unitar român (RA, 1968, nr. 2, p. 108).247 – Rapoarte (5), din 1899 şi 1907, ale consulatelor franceze din Bucureşti,Galaţi şi Iaşi, referitoare la răscoalele ţărăneşti din România şi consecinţele asupra vieţiieconomice şi politice interne (Corresp. polit., Nouv. sér., Roumanie, t. 1, f. 66-71; t. 2, f.76-77, 95-107, 192-193).Ref.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la răscoalele ţărăneşti din 1907 aflateîn arhivele din Paris şi Bruxelles (RA, 1967, nr. 1, p. 265-268).Publ.: ibidem, p. 269-283 (2 doc., 1907).

FRANŢA 47248 – Corespondenţă diplomatică, din 1900-1916, privind apropierea României deFranţa, dezvoltarea relaţiilor politice, comerciale şi culturale, conferinţa de la St. Peterburgpentru aplanarea conflictului româno-bulgar (1913), convenţia Brătianu – Sazonov (loctombrie 1914), negocierile dintre guvernul român şi aliaţi în perioada neutralităţii,divergenţele dintre Franţa şi Rusia privind operaţiile de pe frontul românesc (Corresp.polit., Nouv. Ser., Roumanie, t. 1-3, 5-7, 13, 15, 97-100, 110-111; Papiers Delcasse,doss. 19, 20, 24; Série Guerre (1914-1918), Balkans – Roumanie; Dossier général III-V;Mission militaire française en Roumanie, doss. 15; Négociations avec l’Entente, t. I-VI;Operations stratégiques, Conférences I).Ref.: V. Vesa, Din corespondenţa între preşedintele Franţei Raymond Poincaré şi ţarulNicolae al II-lea, privind România în perioada primului război mondial (SUBB,historia, 15, 1970, fasc. 1, p. 109-110, 13 doc., 1914-1917); idem, Relaţiile politiceromâno-franceze în perioada 1900-1914 în lumina corespondenţei diplomaticefranceze (SUBB, historia, 15, 1970, fasc. 2, p. 104, 107, 110, 114-117 (12 doc.,1910-1913); idem, Numirea lui Saint Aulaire ca ministru plenipotenţiar la Bucureşti(SUBB, Historia, 17, 1972, fasc. 2, p. 109-116); Glenn E. Torrey, România’s Decisionto Intervene: Brătianu and the Entente, June – July, 1916 („Rumanian Studies”, II,1971-1972, p. 3-5, 7-9, 21, 25-26, 29 doc., 1916); V. Vesa, Le front de Salonique etl’entrée de la Roumanie dans la première guerre mondiale (RRH, 12, 1973, nr. 2, p.251-277); idem, Franţa şi decizia României de a intra în primul război mondial, înSub semnul lui Clio, Cluj, 1974, p. 622-631; idem, România şi Franţa la începutulsecolului al XX-lea, 1900-1916, Cluj-Napoca, 1975, p. 12, 14-19, 22-24, 26, 28-31,34, 37, 41-44, 51, 53, 56, 58-60, 63, 70, 85-87, 90-91, 94, 96-97, 99, 104-105, 107-112, 114-118, 120-125, 127, 130, 133, 135-141, 144, 148-149, 151-158, 160-166,171-180, 182-184, 186-195 (circa 180 doc., 1900-1916); Glenn E. Torrey, Romaniaand the Belligerants, 1914-1918 (RRH, 14, 1975, p. 57-66); V. Vesa, La France etla décision de la Roumanie de s’engager dans la Première Guerre mondiale (Août1916) (SUBB, Historia, 23, 1978, fasc. 1, p. 54, 57-59) (6 doc., 1916); EmiliaPoştăriţă, Ieliţa Gămulescu, Documente din arhivele franceze referitoare la primulrăzboi mondial. Repertoriu, Buc., 1983, p. 14-29, 31-34 (46 doc.).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 87, 101, 105.249 – Documente, din 1914-1919, referitoare la perioada neutralităţii României,participarea la Primul Război Mondial, relaţiile cu Franţa şi celelalte Puteri aliate,drepturile românilor la teritoriul lor naţional, legiunea românilor americani, corpul devoluntari români din Rusia, Italia şi Franţa, unirea Transilvaniei cu România, rapoarte şitelegrame de I. St. Pichon, ministrul de externe al Franţei, Saint-Aulaire, ministrul Franţeiîn România, generalul H. Berthelot, şeful misiunii franceze în România, miniştrii franceziîn S.U.A. şi Suedia, Gh. Derussi, ministrul României la Stockholm, legaţia României laParis, diplomaţi francezi, Consiliul Naţional al unităţii românilor (Archives diplomatiques:Corresp. polit., Roumanie, Nouv. Série, t. 13 16, 21; Direction des Affaires Politiqueset Commerciales, Série A, carton 1163, doss. 7, 1918-1920, Travaux préparatoires de laConférence, Politique de la Roumanie: Série Europe, Sous-série Autriche, t. 33; Série2, carton 571, doss. 3, 7, Roumanie, t. 18-23; Série Guerre, 1914-1918, Balkans, t. 218;Balkans – Roumanie, Série Europe, 1918-1929, Sous-série Roumanie, t. 31-32, 41, 47;Doss. gén., V-XV, t. 342-350; Matériel de guerre, I-III, t. 355-367; Mission militaireFrançaise (Matériel), I-II, t. 368-369; Négociations avec l’Entente, t. II-IV, t. 352-354).

48 FRANŢARef.: Emilia Poştăriţă, Valeria Şindelaru, Colecţia de microfilme Franţa I (RA, 1978, nr.3, p. 299-300); Emilia Poştăriţă, Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 39-40, 45, 49-50, 54,69, 77, 80-83 86 90-91, 94, 97, 100, 103, 109, 112, 117, 124, 126-127, 129-130, 132-133, 137, 140-141, 145-146, 149-154, 157, 160, 165, 167, 170-173, 176, 186, 196,197, 199, 201-202, 204-205, 208, 211, 214-215, 218-222, 224, 226-228, 230, 235-236, 238, 242, 245-246, 248, 255-256, 258, 260, 266, 272-273, 275-279, 281-282,285-287, 291, 293-300, 302-311, 313-318, 321-325, 330, 332-335, 337, 340-342,344-345, 348, 351-352.Publ.: Vasile Arimia, 60 de ani de la făurirea statului naţional unitar român. Documente(RA, 1978, nr. 4, p.416); 1918 la români, I, p. 554-558; II, 914-916, 1042-1043,1147-1148, 1169-1174, 1190-1193, 1201-1202, 1206, 1209-1210, 1220-1224, 1227-1229, 1241-1242, 1256, 1258-1266, 1281-1282, 1284-1286, 1289-1308 (24 doc.,1914-1918).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 23, 87-90, 103-105, 140, 164, 167-169, 178-184,187, 192-193, 199, 249, 254; Emilia Poştăriţă, Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 44, fig.8 (doc. 9 mart. 1916).250 – Robert de Flers, Les moyens d’étendre l’influence française en Roumanie,Iaşi, 17 iunie 1917, raport al ataşatului pe lângă misiunea militară franceză din România(Correspondance politique des consuls, Nouvelle série, Roumanie, vol. 13, 1914-1918).Ref.: Nicolae Dascălu, Maria Petru, La Roumanie et le projet d’une base navale françaisedans la Mer Noire, 1924-1925 (RRH, 29, 1990, nr. 3-4, p. 243).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 23, c. 158-159.251 – Étude sur la Roumanie, Iaşi, 20 iulie 1917, raport anonim francez din perioadarefugiului guvernului român în Moldova (Correspondance politique des consuls. Nouvellesérie, Roumanie, vol. 13).Ref.: N. Dascălu şi M. Petru, op. cit., p. 243.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 23, c. 173-174.252 – Documente diplomatice (8), 1917-1920, rapoarte ale ministrului francez laIaşi, contele de Saint-Aulaire, notă a directorului afacerilor politice şi comerciale dinMinisterul francez al Afacerilor Străine, rapoarte ale generalului Berthelot, şeful misiuniimilitare franceze în România, ale lui H. Cambon, însărcinatul cu afaceri francez laBucureşti, privind mijloace de pătrundere politică şi economică a Franţei în România(Correspondance politique des consuls. Nouvelle série, Roumanie, vol. 13).Ref.: N. Dascălu, M. Petru, op. cit., p. 243-245.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 23, c. 158-159, 170-171; r. 183, c. 45-54; r. 187, c.705-706; r. 192, c. 902-915; r. 198, c. 920-921, 1089-1095; r. 322, c. 210-211.253 – Documente (9), din august 1918 – iunie 1919, referitoare la Unirea de la 1Decembrie 1918, la demersurile autorităţilor române în vederea recunoaşterii Unirii laConferinţa de Pace de la Paris, precum şi la urmările şi ecoul pe care l-a avut aceastăactivitate politico-diplomatică în ţările aliate: note remise ministrului de externe al Franţei,St. Pichon, de legaţia României la Paris şi de Ambasada Marii Britanii la Paris, răspuns alministrului de externe al Franţei la solicitările Consiliului Naţional Român din Transilvania,telegrame adresate de ministrul de externe al Franţei Legaţiei franceze la Bucureşti şi

FRANŢA 49preşedintelui Consiliului de Miniştri al Franţei, Georges Clemenceau, instrucţiuni date deGeorges Clemenceau Comandantului şef al Armatei Aliate din Orient, generalul Franchetd’Espérey (Archives diplomatiques, Série Europe 1918-1929, Roumanie, vol. 41, f. 24;vol. 32, f. 44, 119-121, 128, 136; vol. 47, f. 86, 119-120; Série Z, Carton 577, dossier 1,Roumanie, f. 32; Politique extérieure, dossier général, 116-117, 123-125).Publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, III, p. 85-86, 93, 117-118, 158-159, 161-162, 177, 183, 307, 353-354.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 170, c. 91; r. 184, c. 698; r. 182, c. 337, 411-412,418-420, 431; r. 187, c. 428, 686-687, 969-970.254 – Scrisoare, din 4 noiembrie 1918, a lui Take Ionescu, preşedintele ConsiliuluiNaţional al Unităţii Române, către St. Pichon, ministrul Afacerilor Străine al Franţei, privindactivitatea politicienilor români desfăşurată în interesul ţării şi în înţelegere cu Antanta(Archives diplomatiques, Série Europe, 1918-1929, Roumanie, vol. 31, f. 158-159).Publ.: ibidem, III, p. 44.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 182, c. 174-175.255 – Telegramă, Stockholm, [23 noiembrie]/6 decembrie 1918 a ministruluiplenipotenţiar al României în Suedia către Consiliul Naţional Român, cu privire lapătrunderea armatei române în Transilvania (Direction des Affaires Politiques etCommerciales, vol. 32, série Z, carton 577, dossier général 2, p. 13).Ref. şi publ.: Emilia Poştăriţă, 65 de ani de la Marea Unire (RA, 60, 1983, nr. 4, p. 387,nr. 15).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 182, c. 303.256 – Documente (18), din 1918-1919, referitoare la acţiunea diplomatică a Românieipentru statutul de cobeligerant în Primul Război Mondial; note şi memorii ale guvernuluiromân adresate guvernelor statelor aliate, rapoarte şi corespondenţă diplomatică franceză(Corresp. polit., Roumanie, t. 31, f. 129, 204-205, 208-209, 233-243, 255; t. 32, f. 67-68,74, 76-78, 80-83, 95, 119-121; t. 41, f. 32).Ref.: Ion Calafeteanu, Recunoaşterea statutului de aliat al României de către marileputeri în ajunul Conferinţei de pace de la Paris (RA, 1978, nr. 3, p. 277-287); Const.Botoran, România şi statele succesorale din centrul şi sud-estul Europei la Conferinţade pace de la Paris (1919-1920) (R. ist., 36, 1983, nr. 11, p. 1129).257 – Telegramă, din 5 februarie 1919, de la Saint-Aulaire, ministrul Franţei laBucureşti, informând despre recunoaşterea unirii Transilvaniei cu România de cătreadunarea din Mediaş a saşilor, din 8 ianuarie 1919.Ref.: C. Botoran, O. Matichescu, Documente străine despre lupta poporului român pentrufăurirea statului naţional unitar, Cluj-Napoca, 1980, p. 55.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 184, c. 629.258 – Documente (5), din 1919-1920, referitoare la participarea României laConferinţa de Pace: memoriul prezentat de Ion I.C. Brătianu privind revendicările teritorialeromâneşti în nord-vestul Transilvaniei (1919), instrucţiunile M.A.E. francez către legaţiadin Bucureşti şi ambasadele din Londra şi Roma privind atitudinea României în chestiuneatratatului cu Bulgaria (28 noiembrie 1919), telegramă a generalului Berthelot cătreaceeaşi, cuprinzând scrisoarea regelui Ferdinand I către preşedintele Raymond Poincaré

50 FRANŢAîn legătură cu stipulaţiile defavorabile României stabilite la Conferinţă (29 noiembrie1919), telegrama lui Georges Clémenceau, preşedintele Consiliului de Miniştri francez,cuprinzând răspunsul la scrisoarea regelui (30 noiembrie 1919), memoriul delegaţieiromâne la Conferinţă prin care se solicită garanţii pentru protecţia populaţiilor românăşi slovacă din Ungaria după retragerea trupelor române (22 ianuarie 1920) (Archivesdiplomatiques, vol. 34, série Z, carton 577, dossier 1, Roumanie, f. 108-118; vol. 41, f.93-109; Série Europe, 1918-1929, Sous-série Roumanie – Hongrie, vol. 49, f. 182-183).Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, V, p. 232-233, 245-247, 267-268,500-509, 588-589.259 – Scrisoare, 2 iulie 1919, cuprinzând răspunsul lui Ion I.C. Brătianu la radiogramaprin care Georges Clémenceau cerea ca trupele române să se retragă de pe Tisa pe un altaliniament stabilit de Aliaţi (Série Europe, 1918-1929, Roumanie, vol. 47).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 8-9.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 329, c. 163260 – Scrisoare din Paris, 3 iulie 1919, a lui Georges Clémenceau, preşedinte alConsiliului de Miniştri şi ministru de Război, către Ministerul Afacerilor Externe alFranţei, referitoare la remiterea către autorităţile române a administraţiei oraşului Arad(Série Europe, 1918-1929, Roumanie, vol. 47).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 9-10.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 329, c. 170.261 – Telegramă din Constantinopol, 7 iulie 1919, a generalului Franchet d’Espérey,către Ministerul de Război al Franţei, referitoare la remiterea către autorităţile române aadministraţiei oraşului Arad (Série Europe, 1918-1929, Roumanie, vol. 47).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 11-12.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 329, c. 172.262 – Notă din [11 iulie 1919] a ministrului Afacerilor Externe al Franţei, StéphenJean-Marie Pichon, adresată însărcinatului cu afaceri al Franţei la Bucureşti, HenriCambon, cu privire la stadiul problemei unirii Basarabiei cu România şi Tratatul referitorla protecţia minorităţilor (Direction des Affaires Politiques et Consulaires, vol. 33, série Z,carton 577, dossier 1, Roumanie. Politique extérieure, Dossier général, f. 13-14).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 23-25.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 182, c. 515-517; r. 187, c. 497-498.263 – Informaţii (9 august 1919) transmise prin radio Lyon, privind presiuneaeconomică exercitată asupra României de către Consiliul Suprem Aliat pentru a odetermina să ţină seama de Mandatul Conferinţei de Pace (Série Europe, Roumanie, 1918-1929, vol. 31, f. 43).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 100-101.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 182, c. 642.264 – Telegrame (5) din Bucureşti, 12 august 1919, ale însărcinatului cu afaceri alFranţei în România, Henri Cambon, către Ministerul Afacerilor Externe al Franţei, princare transmite răspunsul lui Ion I.C. Brătianu, preşedinte al Consiliului de Miniştri şiministru de Externe, la comunicarea primită din partea Conferinţei de Pace (Direction

FRANŢA 51des Affaires Politiques et Consulaires, vol. 33, série Z, carton 577, dossier 1, Roumanie.Politique extérieure, Dossier général, f. 75-79).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 109-113.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 182, c. 582-586.265 – Telegramă din Washington, 21 septembrie 1919, a ambasadorului Franţeiîn SUA, Jean-Jules Jusserand, către Ministerul de Externe al Franţei, prin care solicităinstrucţiuni faţă de cererea preşedintelui SUA, Woodrow Wilson, privind afirmaţiileguvernului român despre nota Aliaţilor la Conferinţa de Pace (Direction des AffairesPolitiques et Consulaires, vol. 34, série Z, carton 577, dossier 1, Roumanie. Politiqueextérieure, Dossier général, f. 23, 24).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 449-450.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 182, c. 621-622.266 – Notă din 30 septembrie 1919, a ministrului Afacerilor Externe al Franţei,St. Pichon, adresată ministrului plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, Saint-Aulaire,referitoare la preocuparea delegaţiei SUA ca Puterile Aliate şi Asociate să manifeste oatitudine unitară faţă de România (Direction des Affaires Politiques et Consulaires, vol.34, série Z, carton 577, dossier 1, Roumanie. Politique extérieure, dossier général, f. 32).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 456-457.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 182, c. 630.267 – Raport, Bucureşti, 4 octombrie 1919, al ministrului plenipotenţiar al Franţei înRomânia, Saint-Aulaire, transmis ministrului Afacerilor Externe al Franţei, St. Pichon, cuprivire la călătoria sa în Transilvania, primirea excepţională ce i s-a făcut şi constatărilesale de ordin politic, economic şi cultural (Archives Diplomatiques, vol. 41, série Z, carton577, dossier 5, f. 47-51).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 460-468.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 184, c. 643-638.268 – Raport din Bucureşti, 7 octombrie 1919, al ministrului plenipotenţiar al Franţeila Bucureşti, Saint-Aulaire, adresat ministrului Afacerilor Externe al Franţei, St. Pichon,cu privire la tentativa SUA de a face presiuni economice asupra României, în cazul când varefuza concesiunile cerute de Societatea „Standard Oil” (Direction des Affaires Politiqueset Consulaires, vol. 34, série Z, carton 577, dossier 1, Roumanie. Politique extérieure,dossier général, f. 35; Série Europe, 1918-1929, Sous-série Roumanie, vol. 49, p. 27-32).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 471-477.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 170, c. 567-572; r. 182, c. 633.269 – Raport din Bucureşti, 8 octombrie 1919, al ministrului plenipotenţiar alFranţei în România, Saint-Aulaire, către ministrul de Externe al Franţei, în legătură cucomunicatul Comandamentului român de la Budapesta privind regimul din închisorilepolitice ungare. Măsurile luate de Comandamentul român pentru îmbunătăţirea acestuiregim, consecinţele ce le-ar putea avea retragerea trupelor române (Série Europe, 1918-1929, Sous-série Roumanie – Hongrie, vol. 49, f. 56).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 471-477.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 170, c. 596-598.

52 FRANŢA270 – Notă din Paris, 10 octombrie 1919, intitulată „Rechiziţiile în Ungaria şi laBudapesta”, înaintată Conferinţei de Pace de către delegaţia română, în care sunt expuseproblemele ce decurg din ocuparea Ungariei de către armata română, capturile de război,recuperarea materialului ridicat din România şi găsit în Ungaria (Série Europe, 1918-1929, Sous-série Roumanie – Hongrie, vol. 49, f. 59-64).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 491-496.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 176, c. 199-207.271 – Scrisoare din Paris, 10 octombrie 1919, a lui Alexandru Vaida-Voevod, ministrusecretar de stat, adresată preşedintelui Conferinţei de Pace, G. Clémenceau, în problemapropunerilor făcute de Comisia pentru delimitarea frontierelor dintre România şi Ungaria(Direction des Affaires Politiques et Consulaires, vol. 41, série Z, carton 577, dossier 5,f. 52-57).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 486-191.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 184, c. 649-653.272 – Scrisoare din Paris, 10 octombrie 1919, a colonelului Toma Dumitrescu,consilier militar în cadrul Delegaţiei române la Conferinţa de Pace, adresată mareşaluluiFerdinand Foch, Comandant şef al Armatelor Aliate, prin care îl înştiinţează că înaltulComandament Român a pus la dispoziţia colonelului Yates, ataşat militar al SUA înRomânia, armament şi muniţii pentru jandarmeria ungară şi despre începerea retrageriitrupelor române din Ungaria (Série Europe, 1918-1929, Sous-série Roumanie – Hongrie,vol. 49, p. 65).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 485.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 170, c. 606.273 – Raport din 11 octombrie 1919 al locotenentului de Grezzot, în misiune laBucureşti, prin care informează că opinia publică românească acuză guvernul francez dea fi cedat presiunilor americane în privinţa măsurilor coercitive luate împotriva României(Direction des Affaires Politiques et Consulaires, Roumanie – Hongrie, série A, carton1275, dossier 1).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 498-499.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 182, p. 498-499.274 – Instrucţiuni, Paris, 12 octombrie 1919, ale ministrului de Externe al Franţei, St.Pichon, către ministrul plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, în legătură cu remiterea cătreguvernul român a unei note adresate de Consiliul Suprem Aliat, privind hotărârile sale încele trei probleme divergente dintre România şi Aliaţi: frontierele, tratatul minorităţilor şiraporturile cu Ungaria (Série Europe 1918-1929, Sous-série Roumanie, vol. 49, p. 68-73).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 499-505.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 170, c. 609-614.275 – Telegramă din Paris, 24 ianuarie 1920, a Ministerului Afacerilor Externe alFranţei, semnată de Millerand, adresată lui Saint-Aulaire şi ambasadorilor francezi de laLondra, Roma şi Washington, în legătură cu demersurile făcute de preşedintele Consiliuluide Miniştri al României, Al. Vaida-Voevod, pe lângă Consiliul Aliat Suprem, cu privire la

FRANŢA 53Basarabia şi problema evacuării trupelor române din Ungaria (Série Europe, 1918-1929,Sous-série Roumanie – Hongrie, vol. 49, f. 184-185).Ref. şi publ.: ibidem, V, p. 592-593.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 170, c. 729-730.276 – Corespondenţă diplomatică din 19 noiembrie 1920-9 aprilie 1924 referitoare laacţiunile României pentru a determina recunoaşterea de către Franţa a unirii Basarabiei custatul român: telegrame ale miniştrilor francezi ai Afacerilor Străine, diplomaţilor franceziacreditaţi la Bucureşti, Copenhaga, St. Peterburg, Praga, Riga, Washington, instrucţiunicătre aceştia, cu informaţii privind evoluţia politicii Franţei până la recunoaşterea unirii decătre Adunarea Deputaţilor (11 martie 1924) şi Senat (16 martie 1924) (Série Z, Europe,Sous-série Roumanie, vol. 14, 1923, f. 218, 235, 247-249; vol. 55, f. 38, 84-86, 148,173-174, 177-180; vol. 56, f. 1-2, 54, 64-65, 67, 72, 76; vol. 64, f. 14; série Z, Russie,vol. 621, f. 1-4, 14, 28-29, 31, 36-38, 57-59, 77-78, 91-97, 101, 105, 120, 122, 131, 137,139, 148-149; vol. 622, f. 27-28; vol. 624, f. 97, 109, 134-135; vol. 625, f. 42, 54; série Z,Tchécoslovaquie, vol. 67, f. 64-69).Ref.: Traian Sandu, Les avatars de la ratification de la Convention bessarabe par laFrance, 1921-1924 (RRH, 35, 1996, no. 1-2, p. 59-68).277 – Corespondenţă diplomatică, 1924-1927, referitoare la relaţiile politice şieconomice, franco-române şi la proiectul înfiinţării unei baze navale militare francezeîn Marea Neagră pe litoralul românesc, proiect promovat de guvernul Edouard Herriot:instrucţiuni către Legaţia Franţei la Bucureşti, note ale Ministerului francez al AfacerilorStrăine etc. (Série Z, carton 575, dossier 1-5, Roumanie; carton 577, dossier 1, Roumanie).Ref.: N. Dascălu, M. Petru, op. cit., p. 237, 245-247, 249-250.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 167, c. 179-189; r. 181, c. 224-227, 232-244; r.183, c. 672, 689-690, 708-710; r. 185, c. 464-465.278 – Documente (5) din 5 aprilie 1924-9 noiembrie 1925, privitoare la politicaRomâniei în cadrul Micii Înţelegeri şi relaţiile româno-franceze: rapoarte şi telegramede la Japy, însărcinat cu afaceri al Franţei la Bucureşti, în legătură cu semnarea tratatuluiromâno-polonez, evoluţia raporturilor României cu Ungaria şi Austria şi atitudinea faţă deacordurile de la Locarno etc. (Série Europe, 1918-1929, Sous-série Roumanie, doss. 37;télégr. 27/5 avril 1924; note 8 avril 1924, rapp. 120/11 avril 1924; rapp. 109/27 avril 1924;note 9 novembre 1925).Ref.: Eliza Campus, Mica înţelegere, ed. 2-a, Buc., 1997, p. 73-75, n. 17, 24, 30; p. 97, n. 1.279 – Raport din 16 iunie 1928 al lui Émile Laurent Dard, ministrul Franţei la Belgrad,cuprinzând comentarii despre declaraţiile lui N. Titulescu referitoare la obiectivele MiciiÎnţelegeri şi politica de respectare a frontierelor în Europa (Série Europe, 1918-1929, doss.38, Sous-série Roumanie, rapp. 117/16 iunie 1928).Ref.: ibidem, p. 103-104, n. 39.280 – Document, din 1924, referitor la capacitatea de luptă a armatei române (Corresp.polit., Roumanie, t. 65).Ref.: Viorica Moisuc, La Roumanie et le problème de la sécurité entre les deux guerresmondiales (RRH, 19, 1980, nr. 2-3, p. 356).

54 FRANŢAMS281 – Relation du Sieur Thalabo, Hongrois ci-devant envoyé du Prince Ragotskiauprès du Czar, qui était parti le 6 avril de Moscou, avait passé à Bender, où il avait vule Roi de Suède et le Kan des Tartares, et de là à Constantinoples [...], 1711-1712, cuinformaţii despre pacea ruso-turcă după bătălia de la Stănileşti (Mem. et doc., Turquie, t.2, nr. 10).Publ.: Hurmuzaki – Odobescu, Suppl. 1/3, p. 2-5 (fragm.).282 – Chestionar, 1712, cu răspunsul trimisului Franţei la Istanbul (ambasadorulPierre Puchot Des Alleurs ?), privitor la etimologia cuvântului „valah” (CorrespondancePolitique, Turquie, 1710-1867).Ref.: Nicolae Mocioiu, Dumitru Ivănescu, Cercetări în arhivele franceze. 1981 (RA, 1982,nr. 4, p. 423).283 – Mémoire sur la Moldavie et la Valachie, [1714], cu informaţii din sursă polonezădespre istoria Ţărilor Române, legenda întemeierii Moldovei, domnitorii între 1678-1711,relaţiile cu Poarta, ceremonialul instalării domnitorilor, religia şi organizarea bisericească,comunităţile străine, bogăţiile naturale, limba, justiţia, familiile nobile, armata, demnitarii,situaţia geografică şi comerţul exterior. 2 variante (Corresp. polit., Turquie, t. 51; Mém. etdoc., Turquie, t. 2, nr. 21).Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 416-424; Hurmuzaki – Odobescu,Supl. 1/3, p. 5-11.284 – Filip Orlik, Diariusz podróźy ktory w imie Troycy Przenay-świetszey zaczal siew roku 1720 miesiaca Oktobra dnia 10, cuprinzând jurnalul călătoriilor autorului, între1720-1732, şi descrierea trecerii prin Moldova în drum spre Constantinopol (1722).Ref. şi publ.: Elia Borciak, în „Ukrainskie Tribuna”, Varşovia, I, nr. 292; P.P. Panaitescu,Călători poloni în Ţările Române, Buc., 1930, p. 151-174.Publ.: Călători străini, IX, p. 136-145 (extras).285 – Mémoire sur la famille Cantemir, post 1744. Biografie sumară a domnitorilorConstantin, Antioh şi Dimitrie (Mém. et doc., Russie, t. 2, nr. 155).Publ.: Hurmuzaki – Odobescu, Supl. 1/3, p. 11-13.286 – Charles de Peyssonnel, Eclaircissements sur le commerce de la Mer Noire,1768, memoriu tratând şi despre bogăţiile naturale din Ţările Române şi comerţul lor înMarea Neagră (Mém. et doc., Turquie, t. 14, f. 179-198).Ref.: N. Iorga, Les voyageurs français dans l’Orient européen, Paris, 1928, p. 104-105;V. Mihordea, Charles de Peyssonnel („Balcania”, 5, 1942, nr. 1, p. 365-392); B.G.Spiridonakis, op. cit., p. 56; Călători străini, IX, p. 391-392.Publ.: V. Mihordea, op. cit., p. 390-392; Călători străini, IX, p. 393-407 (traducere fragm.).Reprod.: Muzeul Municipiului Bucureşti, mf.287 – J.L. Carra, Dissertation géographique, historique et politique sur la Moldavieet la Valachie, [ante 1777]. Datată greşit 1806 (Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 69-78).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 53; M. Holban, Autour de «L’Histoire de la Moldavieet de la Valachie» de Carra (RHSEE, XXI, 1944, p. 155-230); Stefan Lemny, Jean-

FRANŢA 55Louis Carra (1742-1793). Parcours d’un révolutionnaire, Paris – Montréal, 2000,p. 69-76.Publ.: Călători străini, X/1, p. 242-259 (traducere fragm.).288 – Mémoire présenté par le comte de Saint-Priest à son retour en France pourrendre compte à S.M. Louis XVI de son ambassade à Constantinople depuis 1768 jusqu’en1784, menţionând participarea lui Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, la lupteleruso-otomane din 1769, rănirea şi moartea sa (Mém. et doc., Turquie, t. 17, f. 153-216).Ref.: V. Mihordea, Politica orientală franceză..., p. 79; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 63.289 – Louis Parrant (viceconsul francez la Iaşi), Raport privind Moldova, 11 iunie1798, cu informaţii despre geografie, bogăţii naturale, administraţie, locuitori, domnitori,minorităţi, producţie, comerţ intern şi extern (Corresp. polit., Turquie, t. 198, doc. 104).Publ.: Hurmuzaki – Odobescu, Supl. 1/2, p. 177-188.290 – Nicolas Flory (subcomisar al consulatului francez din Bucureşti), Note sur lasituation politique de la Moldavie et de la Valachie, 1804 (Mém. et doc., Turquie, t. 13,f. 67-68).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 53.291 – Charles Frédéric de Reinhard (fost consul francez în Principate), Rapport sur laValachie et la Moldavie remis par ordre de S.M. Napoleon I er à son excellence le ministredes relations étrangères, 30 noiembrie 1807, şi anexa: Observations sur la Valachie et laMoldavie, cu date statistice (Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 79-125).Ref.: Marie Holban, Rapport sur la Valachie et la Moldavie par Reinhard (RHSEE, 7,1930, p. 230-242); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 53.Publ.: M. Holban, Texte d’un rapport inédit du ministre Reinhard, sur la Valachie et laMoldavie (RHSEE, 12, 1935, p. 23-46, 125-141, 237-249).292 – P. Codrikas (fost secretar al lui Mihai Suţu), Memorii (7), din 1808, adresateîmpăratului Napoleon I despre Imperiul Otoman, cuprinzând proiecte de împărţire aregiunii europene (inclusiv Ţările Române) şi date statistice asupra populaţiei (Mém. etdoc., Turquie, t. 33, f. 94-135).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 105.293 – P. Codrikas, Notice sur la Valachie, la Moldavie, la Bessarabie, la Bulgarie, laRoumélie, 1808 (Mém. et doc., Turquie, t. 33, f. 143-144).Ref.: ibidem, p. 106.294 – L.A.F. Mériage, Notes sur Pasvan-Oglu et les événements relatifs à laTurquie pendant l’existence de ce pacha, 1808. 102 p., cu informaţii despre acţiunile luiPasvantoglu în Ţara Românească (Mém. et doc., Turquie, t. 16, f. 144-248).Ref.: ibidem, p. 62.295 – Historique abrégé des campagnes des Russes dans les principautés de Moldavie,Bessarabie, Valachie et Servie en 1806, 1807, 1808, 1809, 1810 par N xxx , témoin oculairede tout ce qui s’y est passé (Mém. et doc., Turquie, t. 58, f. 37-48).Ref.: ibidem, p. 207.Publ.: Teodor Holban, Documente româneşti din arhivele franceze (1801-1812), Buc.,1939, p. 63-72.

56 FRANŢA296 – T.J. Bacher (diplomat francez în Elveţia şi Germania), Notice sur la Moldavie etla Valachie tirée d’une feuille allemande, 1811 (Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 155-159).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 53.297 – Langeron, Journal des campagnes faites au service de la Russie en 1790-1791 [1812]. Cuprinde istoricul Ţărilor Române, cu insistenţă asupra perioadei fanariote,veniturile, locuitorii pe categorii sociale, port, educaţie şi obiceiuri (incluzând şi o descrierea Iaşilor de prinţul de Ligne, 1 decembrie 1788, urmată de Considérations sur l’étatactuel de la Valachie et de la Moldavie şi descrierea operaţiilor militare ruso-otomane peteritoriul Principatelor în 1806-1812. În anexă, planul asediului cetăţii Ismail, 1808. Copiedin 1824 (Mém. et doc., Russie, t. 20, nr. 157; t. 21, nr. 1).Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Odobescu, Supl. I/3, p. 64-65, 70-370, 377-390; Călătoristrăini, X/2, p. 930-953 (traducere fragm.).Reprod.: ibidem, p. 96-97 (planul).298 – Charles Pertusier (diplomat francez la Constantinopol), Notice sur les provincesde Valachie et de Moldavie, 1812 (Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 262-282).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 55.299 – J. Jacquin, Note confidentielle sur l’état des Principautés de la Valachie et dela Moldavie et sur le parti que peut en tirer la France dans son intérêt et dans l’intérêtgénéral de l’Europe, şi Nouvelle voie à ouvrir entre la France et la Moldavie pour leurstransactions commerciales, 1828 (Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 207-223).Ref.: ibidem, p. 54; Gh. Platon, Cristiana Oghină-Pavie, Franţa şi Principatele Româneîn vremea „restauraţiei naţionale”, în vol. Franţa, model cultural şi politic, ed. D.Ivănescu, Al. Zub, Iaşi, 2003; A. Pippidi, Esquisses et brouillons d’une confédérationdanubienne, în vol. Pologne – Roumanie. Intégration européenne (XVIII e -XX esiècles), Warszawa, 2004, p. 99-101.300 – Charles Lagau (viceconsul francez la Iaşi), Notice statistique sur la Moldavie,Iaşi, 1 mai 1828 (Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 171-206).Ref.: Marie Holban, Quelques notes touchant un rapport du consul de France à Jassy,Lagan (RHSEE, 9, 1932, p. 367-372); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 54.Publ.: Maria Holban, Un raport francez despre Moldova (1828) al consulului Lagan,publicat după un manuscript din Arhivele Ministerului Afacerilor Străine din Paris(BCI, 9, 1930, p. 149-184); C.C. Giurescu, rec. în RIR, 1, 1931, p. 92.301 – E. Gaudin, Considérations sur l’état général des Principautés de Valachieet de Moldavie et sur leur futur contingent probable, 1830, însoţite de o scrisoare cătreMinisterul Afacerilor Străine, Paris, 18 septembrie 1830 (Mém. et doc., Turquie, t. 48, f.20-31).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 161.302 – Réglement organique de la Valachie, 1832. Traducere în limba francezăa primelor două capitole (p. 1-18) din textul tipărit la Bucureşti, 1832 (Mém. et doc.,Turquie, t. 13, f. 283-303).Ref.: ibidem, p. 55.

FRANŢA 57303 – Notice bibliographique sur la Moldavie et la Valachie, circa 1832-1839 (Mém.et doc., Turquie, t. 13, f. 304).Ref.: ibidem, p. 55.304 – Raport, din iulie 1834, al baronului Jud de la Rue către mareşalul Maison,ambasador al Franţei la St. Peterburg, cuprinzând informaţii despre situaţia politică şimilitară din Principate, căile de comunicaţie strategice, efectivele armatelor, fiscalitatea,clasele sociale, resursele economice, activitatea portului Brăila, a oraşelor Bucureşti, Iaşi,statutul internaţional al celor două ţări, efectele campaniilor asupra populaţiei ş.a. (Mém.et doc., Russie, 1831-1852, t. 37, f. 126 sqq).Ref.: Elvira Georgescu, Deux documents concernant les Principautés danubiennes auXIX e siècle (RHSEE, 8, 1931, p. 7-9).Publ.: ibidem, p. 18-30.305 – Gheorghe Asachi, Relation historique sur les écoles nationales en Moldaviedepuis leur rétablissement l’an 1828 jusqu’en 1838, 1838. Text în limba română şitraducere în limba franceză (Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 224-229).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 54.306 – Felix Colson, Notice sur le prince de Moldavie, Michel Stourdza (22 p);Rapport sur les hommes et les partis politiques en Valachie (20 p.), 28 ianuarie 1839,anexe la depeşa politică nr. 21, Iaşi (Mém. et doc., Turquie, t. 39, f. 102-123).Ref.: ibidem, p. 118.Publ.: Bodea, 1848, I, p. 128-146, nr. 29.307 – Edouard Thouvenel, La Valachie en 1839 (Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 305-321).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 55.Publ.: „Revue des Deux Mondes”, 18, 1849, p. 553-586.308 – Différend entre le consul général d’Angleterre à Bucarest, R.G. Colquhoun, etl’hospodar de Valachie A. Ghika, 1840-1841 (Mém. et doc., Turquie, t. 48, 37-41).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 161.Publ.: I. Minea, Note şi interpretări (CI, 8-9, 1932-1933, nr. 3, p. 239-243).309 – E. Thouvenel, Mémoire sur la Valachie appuyé sur la correspondance de A.Billecocq şi Situation politique de la Moldavie, 1839-1842 (Mém. et doc., Turquie, t. 48,f. 47-57).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 162.Publ.: I. Minea, op. cit., p. 243-245.310 – Raport din Bucureşti, 24 noiembrie 1848, al lui Barrieu, membru al colonieifranceze, cuprinzând descrierea unei călătorii în Europa Orientală prin Austria, Ungaria,Transilvania şi Ţara Românească, informaţii despre evenimentele politice şi militare,revoluţia românilor din Transilvania, ocuparea Bucureştilor de către turci, apoi de ruşi ş.a.(Turquie – Bucarest, t. 6, f. 93 sqq).Ref. şi publ.: Elvire Georgescu, Deux documents concernant les Principautés danubiennesau XIX e siècle (RHSEE, 8, 1931, p. 9-18).

58 FRANŢA311 – A. Sabatier, Mémoire sur les Principautés de Valachie et Moldavie,Constantinopole, 1 februarie 1849 (Mém. et doc., Turquie, t. 48, f. 78-79).Ref.: Elvire Georgescu, Un mémoire inedit sur les Principautés Danubiennes au XIX-èmesiècle (RHSEE, 14, 1937, p. 125-129); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 162.Publ.: E. Georgescu, op. cit., p. 129-150.312 – Gheorghe Asachi, Mémoire sur la Claca ou droit de propriété en Valachie(7 p.); Charges publiques en Turquie (1 p.); Impôts et contributions du cultivateur enValachie (2 p.); Charges et bénèfices du cultivateur en Moldavie (4 p.); Tableau comparatifdes journées de travail pour la Valachie, la Moldavie et la Bessarabie telles qu’elles sontréglés par les lois respectives de ce pays (3 p.); Observations sur la liberté de changementde domicile pour les paysans de Valachie (2 p.); Mémoire sur la nécessité de maintenirle travail en nature dans les relations entre les propriétaires et les paysans cultivateursen Valachie (3 p.); Considérations sur les arrangements de grès à grès, ordonnés parl’article 140, paragraphe 5, du Réglement organique (2 p.), 1849 (Mém. et doc., Turquie,t. 54, f. 8-21).Ref.: N. Corivan, Date cu privire la unele fonduri documentare din arhiva Ministerului deExterne de la Paris care cuprind ştiri referitoare la ţara noastră (RA, 1959, nr. 2, p.216); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 190-191.313 – E. Thouvenel, Note sur la déchéance du prince Alexandre Ghika, circa 1849(Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 58-62).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 162.Publ.: I. Minea, Note şi interpretări (CI, 8-9, 1932-1933, nr. 3, p. 246-249).314 – L.M.A. d’Avril, Mémoire sur la Turquie [...], 1 iunie 1850. Cuprinde şiinformaţii despre ocupaţia rusă în Moldova şi Ţara Românească (Mém. et doc., Turquie,t. 44, f. 206-231).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 147.315 – Vicontele de Botmiliau (consul la Iaşi), Memoriu despre situaţia PrincipatelorRomâne, 1850, cu informaţii despre bogăţiile, economia, agricultura, comerţul, claselesociale şi relaţiile dintre ele, organizarea politico-administrativă etc. (Mém. et doc.,Turquie, t. 55, f. 38-51).Ref.: ibidem, p. 197.316 – E. Pellissier de Reynaud, Histoire de la diplomatie française dans le Levant de1792 à 1814, Première partie, martie 1853, menţionând (f. 110) importanţa atribuită deNapoleon I domnitorilor Ţărilor Române şi eforturile înlocuirii lui Constantin Ipsilanti şiAlexandru Moruzi (proruşi) cu Alexandru Suţu şi Scarlat Callimachi (profrancezi) în 1806(Mém. et doc., Turquie, t. 63).Ref.: V. Mihordea, Politica orientală franceză şi Ţările Române în secolul al XVIII-lea(1749-1760) (după corespondenţa agenţilor de la „Secret du Roi”, 1749-1760),Buc., 1937, p. 79; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 221.317 – F.H. Desprez, Examen de quelques projets relatifs à l’indépendance de laMoldo-Valachie, decembrie 1853 (Mém. et doc., Turquie, t. 48, f. 330-350).Ref.: ibidem, p. 163.

FRANŢA 59318 – E. Thouvenel, Mémoire [...] sur l’occupation des Principautés danubiennes aupoint de vue des traités şi Memorandum sur le caractère de l’occupation des Principautésdanubiennes, 1853 (Mém. et doc., Turquie, t. 47, f. 172-189).Ref.: ibidem, p. 158.319 – J. Richmond, Mémoire sur la topographie, la météorologie, les forêts etc. de laValachie, Paris, februarie 1854 (Mém. et doc., Turquie, t. 55, f. 71-76).Ref.: ibidem, p. 198.320 – I. Magheru, Mémoire sur les Principautés danubiennes, Constantinopol, 12mai 1854 (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 42-45).Ref.: N. Corivan, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 216; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 191.321 – Petite biographie de tous les boyards de I-ère classe en Valachie appelésgrands boyards, d’après l’ordre hiérarchique de leurs rangs, 1854-1856 (Mém. et doc.,Turquie, t. 54, f. 359-377).Ref.: ibidem, p. 197.Publ.: I. Minea, Note şi interpretări (CI, 8-9, 1932-1933, nr. 3, p. 251-259).322 – Note sur l’organisation militaire et politique de la Dobroudja, Paris, 5 aprilie1855 (Mém. et doc., Turquie, t. 60, f. 191-192).Ref. şi publ.: Elvire Georgescu, Sur un projet d’organisation militaire et politique de laDobrogea en 1855 par Mehmed Sadyk Pacha (Michel C. Czajkowski) (RHSEE, 8,1931, p. 161-169); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 214.323 – Aperçu sur les principales réformes à introduire en Moldavie, 1855 (Mém. etdoc., Turquie, t. 54, f. 78-84).Ref.: ibidem, p. 192.324 – Mémoire sur l’organisation des Principautés danubiennes, 1855 (Mém. etdoc., Turquie, t. 55, f. 138-148).Ref.: ibidem, p. 199.325 – Examen de divers projets de règlement du premier point sur la Moldavie et laValachie, 7 ianuarie 1857 (Mém. et doc., Turquie, t. 55, f. 149-168).Ref.: ibidem, p. 199.326 – Nestor Preter de Lubomir, Mémoire [...] sur le sol, le climat et les habitantsde la Russie méridionale [Basarabia şi Ucraina] entre le Danube, le Prut et le Dniepr,Constantinopol, 9 ianuarie 1856 (Mém. et doc., Turquie, t. 55, f. 369-377).Ref.: ibidem, p. 201.327 – Iosafat Snagoveanu, Discours [...] prononcé dans l’église roumaine de Parisà l’occasion de l’affranchissement des Tsigans, 27 ianuarie 1856 (Mém. et doc., Turquie,t. 54, f. 86-87).Ref.: ibidem, p. 194.328 – Grigore Ghica, Observations sur le protocole des dispositions concertées àConstantinople, le 11 février 1856, à l’égard des Principautés (Mém. et doc., Turquie, t.54, f. 108-128).Ref.: N. Corivan, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 216; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 192.

60 FRANŢA329 – Mémoire relatif à la question politique et économique de la Moldo-Valachie,Paris, 24 februarie 1856 (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 97-102).Ref.: ibidem, p. 192.330 – Nicolae Golescu, Mémoire sur les Principautés du Danube présenté auxplénipotentiaires de France, d’Angleterre et de Sardaigne au nom de ses compatriotes, 3martie 1856 (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 131-139; copie, t. 55, f. 182-189).Ref.: N. Corivan, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 216; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 192-193, 199.331 – Nicolae Golescu, Mémoire sur les Principautés danubiennes, 16 mai 1856(Mém. et doc., Turquie, t. 55, f. 197-199).Ref.: ibidem, p. 199.332 – Nicolae Golescu, Mémoire adressé au grand vizir Mehémet-Ali pacha, sur lesPrincipautés danubiennes [...] au nom de ses compatriotes, 1856 (Mém. et doc., Turquie,t. 54, f. 148-153; copie, t. 55, f. 190-195).Ref.: ibidem, p. 193, 199.333 – Grigore C. Grădişteanu, Mémoire relatif à la solution de la question moldovalaquedans l’intérêt et l’équilibre européen, martie 1856 (Mém. et doc., Turquie, t. 54,f. 162-169).Ref.: N. Corivan, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 216-218; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 193.334 – Dumitru Brătianu, Note sur la question de l’union de la Moldavie et de laValachie en un seul état, Paris, 5 aprilie 1856 (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 179-182).Ref.: N. Corivan, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 216; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 194.335 – Dumitru Brătianu, Les conséquences du traité de Paris pour les Principautésmoldo-valaques şi Mémoire sur la classe des boyards en Moldo-Valachie et sur lesassemblées nationales ordinaires et extraordinaires, aprilie 1856 (Mém. et doc., Turquie,t. 54, f. 183-191; copie, f. 198-210).Ref.: N. Corivan, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 216; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 194.336 – N. Rosetti-Roznovanu, Considérations sur l’organisation des Principautésdanubiennes, Paris, 16 august 1856, precedate de o scrisoare către contele Walewski şiurmate de răspunsul acestuia (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 217-227).Ref.: N. Corivan, op. cit., p. 216, 218; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 195.337 – Nicolae Golescu, Quelques considérations sur les instructions à donner auxcommissaires qui doivent se rendre dans les Principautés danubiennes, 5 septembrie 1856,precedate de o scrisoare către contele Walewski (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 228-234).Ref.: N. Corivan, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 216; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 195.338 – I. Magheru, Notes sur les îles du Delta du Danube [...], Constantinopol, 26octombrie 1856 (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 246-250).Ref.: ibidem, p. 195.339 – Nouvelles considérations à l’appui du système proposé par le gouvernement

FRANŢA 61de l’empereur Napoleon III pour l’organisation de la Moldavie et de la Valachie, 1856(Mém. et doc., Turquie, t. 55, f. 169-173).Ref.: ibidem, p. 199.340 – Mémoire sur l’importance des Principautés danubiennes sous le rapport del’intérêt européen, Paris, 6 martie 1857 (Mém.et doc., Turquie, t. 54, f. 278-281).Ref.: ibidem, p. 196.341 – Mihail Sturdza, Mémoire sur l’existence politique et l’organisation desPrincipautés danubiennés, 21 aprilie 1857 (44 p.) precedat de o scrisoare către conteleWalewski; Suite du mémoire précédent, 14 mai 1857 (47 p.) (Mém. et doc., Turquie, t. 54,f. 282-331).Ref.: N. Corivan, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 216, 218-221; Vasile Maciu, Un projetde Mihail Sturdza datant de 1857, pour l’organisation des Principautés Roumaines(RRH, 5, 1966, nr. 2, p. 235-256); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 196.342 – J.A. Vaillant, Mémoire sur la nécessité de reprendre en sous-oeuvre laquestion moldo-valaque et sur le mode le plus simple d’en obtenir une solution prompte etsatisfaisante, Paris, 14 august 1857 (Mém. et doc., Turquie, t. 55, f. 315-321).Ref.: ibidem, p. 200.343 – Neofit Scriban, Discours à la séance du 12/19 novembre 1857 (Mém. et doc.,Turquie, t. 55, f. 325-326).Ref.: ibidem, p. 200.344 – Mihail Sturdza, Notice sur les derniers hospodars de Valachie et de Moldavie,1857 (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 333-336).Ref.: N. Corivan, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 216; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 126.Publ.: N. Corivan, Cinci piese documentare din Archivele Ministerului de Afaceri Străinedin Paris (RI, 17, 1931, p. 194-197).345 – L.M.A. d’Avril, Note sur l’administration de la Turquie depuis la promulgationdu hatti-humaioun, august 1858 (Mém. et doc., Turquie, t. 115, f. 295-312).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 321.346 – Mémoire sur les Principautés danubiennes. Bases générales et observations,[1858] (Mém. et doc., Turquie, t. 115, f. 335-348).Ref.: ibidem, p. 22.347 – Rapoarte, memorii, informări, [ante 1866], cuprinzând informaţii privitoarela istoria României: organizarea Principatelor până la 1859, domnia lui AlexandruIoan Cuza, biografiile a peste 80 de mari boieri şi oameni politici români din sec. XIX,primejdia mişcării unioniste româneşti pentru integritatea Imperiului Otoman (memoriudin 12 noiembrie 1866 etc.) (Papiers d’agents. Papiers Rouher).Ref.: ibidem, p. 424-425.348 – M.G. Obedenaru, Notice sur les intérêts du commerce français en Roumanie.Avril 1875. Memoriu înaintat Ministerului Afacerilor Străine al Franţei (NégociationsCommerciales – Roumanie, 1868-1883, Correspondance, s. 3, carton 37 A).

62 FRANŢARef.: N. Marcu, Lupta pentru independenţa economică a României oglindită în documentede arhivă (RI, 31, 1978, nr. 8, p. 1426).Publ.: ibidem, p. 1428-1432.349 – Mémoire concernant les questions dont la solution intéresse à un haut degréla Roumanie dans ses rapports avec la Porte ottomane, [1876] (Mém. et doc., Turquie, t.101, f. 89-115).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 274.CR350 – [Jean-Michel Klement], Déduction des Droits de la Principauté de Transylvanie,Utrecht, 1712 (Corresp. polit. Hongrie, vol. 16, fol. 361 sqq).Ref.: Köpeczi Béla, Restitutio Transylvaniae, 1712, Budapesta, 1993 (reeditare cutraducere maghiară şi aparat critic); Ioan Chindriş, 1996.351 – Acte politice din 22 aprilie 1851 cuprinzătoare de firmanuri împărăteşti [...] şiopisurile domneşti, Iaşi, 1851. Text în limbile română şi franceză (Mém. et doc., Turquie,t. 48, f. 230-243).Ref.: ibidem, p. 163.352 – Correspondance with the Russian government respecting obstruction to thenavigation of the Sulina Channel of the Danube presented to both Houses of Parliamentby command of Her Majesty, London, 1853 (Mém. et doc., Turquie, t. 48, f. 244-272).Ref.: ibidem, p. 163.353 – Revue des Deux Mondes, 1 noiembrie 1853, cuprinzând articolul lui F.H.Desprez, Mémoire sur l’occupation russe dans les Principautés du Danube (Mém. et doc.,Turquie, t. 48, f. 279-328, extras art. Desprez).Ref.: ibidem, p. 163.354 – Grigore Ghica, Mémoire de [...] prince de Moldavie adressé aux Conférencesde Vienne, le 30 septembre 1854, publié par Lantival [J.A. Vaillant], Paris, 1856 (Mém. etdoc., Turquie, t. 54, f. 46-53).Ref.: ibidem, p. 191.355 – Alexandre G. Golescu, De l’abolition du servage dans les Principautésdanubiennes, Paris, 1856 (Mém. et doc., Turquie, f. 204-282).Ref.: ibidem, p. 199.356 – [Les Turcs et les Roumains], circa 1856-1857. Extras (11 p.) dintr-o broşură,lipseşte începutul (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 266-270).Ref.: ibidem, p. 196.357 – J.A. Vaillant, Actes diplomatiques constatant l’autonomie politique de laRoumanie, Paris, 1857. 52 p. (Mém. et doc., Turquie, t. 55, f. 332-360).Ref.: ibidem, p. 200.358 – Ministère des Affaires Étrangères, Rapport général et confidentiel, fait à la

FRANŢA 63réunion de la commission pour les Principautés danubiennes, Bucarest, 26 mars/7 avril1858 [imprimé pour le M.A.E. anglais le 29 avril 1859], Paris, 1858 (Mém. et doc.,Turquie, t. 87, f. 197-233).Ref.: ibidem, p. 251.359 – Conférence de Paris: 1. Convention relative à l’organisation des Principautésde Moldavie et de Valachie, Paris, 19 août 1858; 2. Protocoles I-XIX: séances du 22 maiau 19 août 1858, Paris, noiembrie 1858 (Mém. et doc., Turquie, t. 87, f. 324-375).Ref.: ibidem, p. 251-252.360 – Ministère des Affaires Étrangères, Documents sur la conférence de Paris,Paris, noiembrie 1858 (Mém. et doc., Turquie, t. 55, f. 378-429).Ref.: ibidem, p. 201.H361 – Plan, din 1711, al bătăliei de la Prut, dintre trupele ruse şi moldovene cu celeturco-tătare (Corresp. polit., Turquie, t. 51, f. 81).Ref.: C. Şerban, Un plan inedit privitor la campania de la Prut (1711) (SMIM, 4, 1960,p. 519-523).Reprod.: ibidem, pl. la p. 522; B. A. R., fotocopie.362 – Massignac, Dunărea de la Orşova la Marea Neagră, circa 1853-1855. Hartă înculori (Mém. et doc., Turquie, t. 47, f. 196).Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 158.363 – Gurile Dunării, circa 1856-1857. Hartă (Mém. et doc., Turquie, t. 57, f. 342).Ref.: ibidem, p. 206.DOCARCHIVES DU GRAND ORIENT DE FRANCE364 – Documente, 1918-1920, referitoare la istoria Francmasoneriei din România(vol. II, 1918-1920).Ref.: Dan Berindei, Românii şi Francmasoneria în epoca modernă. Contribuţii şi precizări,în Românii şi Europa în perioadele premodernă şi modernă, Buc., 1997, p. 405, n.100.MSARCHIVES DE L’INSPECTION DU GÉNIE365 – André Joseph de Laffitte-Clavé, Journal d’un voyage sur les côtes de la MerNoire du 28 avril au 18 septembre 1784 (ms. 117).Ref. şi publ.: Jacques Paviot, Une reconnaissance militaire et nautique du rivage bulgarede la Mer Noire en 1784 („Bulgarian Historical Review”, 1984, nr. 3, p. 107-116);Călători străini, X/1, p. 673, 674-677 (traducere fragm.).

64 FRANŢAARCHIVES NATIONALES 1DOC366 – Scrisoare în limba latină, din 1288, a arhiepiscopului Lodomer din Gran, încare românii din Transilvania sunt amintiţi ca egali în drepturi cu ungurii, saşii şi secuii.Ref.: V. Motogna, Dovezi noi despre vechimea poporului român în Ardeal (RI, 9, 1923,p. 28-30).Publ.: J. Karácsonyi, A merges vipera és az antimonialis [Despre vipera otrăvitoare şiantidotul ei] („Századok”, 43, 1910, p. 8); V. Motogna, op. cit., p. 30-32.367 – Scrisori (2), din 10 ianuarie 1573, de la Mahomet paşa şi de la primul interpretal sultanului Murat III către împăratul german Maximilian de Habsburg, referitoare laevenimente din Transilvania şi Moldova (K 1319 A, nr. 38, 39).Ref. şi publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 16-20.368 – Documente, din 1635-1648, privind negocierile Transilvaniei cu Suedia întimpul Războiului de treizeci de ani: rapoarte ale plenipotenţiarilor francezi şi ardelenila conferinţa de la Münster şi instrucţiuni către aceştia, tratativele principelui Gheorghe IRákóczi cu generalul suedez Torstensson etc. (K 1308, 1311, 1335, 1337; KK 1388-1389).Ref.: Hudiţă, Répertoire, p. 35; idem, Histoire des relations diplomatiques entre la Franceet la Transylvanie au XVII e siècle (1635-1683), Paris, 1927, p. 5.Publ.: Hudiţă, Répertoire, p. 73 (doc. din 1644).369 – Scrisoare, din 5 august 1661 a lui Antoine de Lumbres, ambasador al Franţei înPolonia, referitoare la primejdia unei invazii otomane în Transilvania (K 1311 Pologne).Publ.: Hudiţă, Recueil, p. 138-139.370 – Notă, din 1675, a lui De La Croix, fost secretar al ambasadei franceze dinConstantinopol, referitoare la atribuţiile capuchehaielor domnilor români la Poartaotomană (K 1347, N. 35, f. 13).Ref.: V. Mihordea, Politica orientală franceză şi Ţările Române în secolul al XVIII-lea(1749-1760) (după corespondenţa agenţilor de la „Secret du Roi”, 1749-1760),Buc., 1937, p. 67.371 – Mémoire de Mr. D’Ortières, touchant les Échelles du Levant, august 1688, cuinformaţii despre capuchehaiele Ţării Româneşti şi Moldovei la Poartă (K 1464).Publ.: Hurmuzaki, V/1, p. 152-153 (extras).372 – Scrisoare, din 11 noiembrie 1703, a lui Charles de Ferriol, ambasador francezla Constantinopol, în legătură cu marele dragoman al Porţii, Alexandru Mavrocordat.Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 98.1Principalele fonduri în care au fost depistate documente privind istoria României sunt:Administration générale de France (Série F), (cu subdiviziunile: F. 12 Commerce et industrie; F.17 Instruction publique; F. 30 Finance); Archives du Pouvoir exécutif de 1789 à 1815 (AF IV);Archives personnelles (AP); Section des plans; Série historique (K). Au fost clasate separat Archivesdiplomatiques du Ministère des Affaires Étrangères (la Paris) şi Archives historiques militaires (laVincennes).

FRANŢA 65373 – Documente (55), din 1706-1707, 1711, 1716-1726, reflectând interesul Franţeipentru Ţările Române în cadrul relaţiilor cu Imperiile Otoman, Habsburgic şi Rus: scrisoride la regii Ludovic XIV şi XV, împăratul Petru cel Mare, Francisc Rákóczi, ambasadoriifrancezi la Poartă, Ferriol şi de Bonnac, contele Golovkin, Grigore Ghica, dragoman alPorţii, firmane privind probleme comerciale, informaţii despre lupta de la Stănileşti etc.(K 1459, 1461, 1463, 1464, 2459).Publ.: Hurmuzaki, VI, p. 50-51, 59-60, 93, 132-133, 166-167, 207-208, 246, 247, 249-257, 260-261, 263-264, 285, 302-304, 351, 355-356, 365, 377, 379-395.374 – Scrisori (5), din 1731 şi 1733, ale lui J.F. de Maurepas, ministrul francez almarinei, către Daniel Fonseca, agent al principilor Grigore II Ghica şi Nicolae Mavrocordat,şi către L.S. De Villeneuve, ambasador al Franţei la Constantinopol, referitoare la încetareaactivităţii lui Fonseca, demersuri ca acesta să copieze cărţi şi manuscrise din biblioteca luiMavrocordat (B 7, Marine, vol. 140, f. 277 v , 618; vol. 146, f. 5, 371).Publ.: V. Mihordea, Un agent politic al ţărilor noastre: Daniel Fonseca (RI, 29, 1943, p.128-131).375 – Documente (6), din 1732 şi 1747, despre sprijinul acordat de Franţa catolicilordin Moldova (B 7 Marine, vol. 143, 186).Ref.: V. Mihordea, Contribuţie la istoria catolicismului din Moldova în secolul al XVIIIlea.Protecţia franceză pentru călugării franciscani (RI, 20, 1934, p. 221-234).Publ.: ibidem, p. 234-235, 312, 323-325.376 – Raport diplomatic din Constantinopol, 1739, referitor la acordarea titlului(onorific) de principe al Moldovei, marelui dragoman Alexandru Ghica, pentru serviciileaduse Porţii (B 7, Marine, vol. 167, f. 87).Ref.: V. Mihordea, Contribuţie la istoria Păcii de la Belgrad (AO, 14, 1935, p. 220).377 – Documente (2), din 1744, referitoare la Exupère Joseph Bertin, fost medic allui Constantin Mavrocordat între 1741-1743, şi demersurile sale pentru recuperarea unordatorii (B 7, Marine, vol. 180, f. 77, 217).Ref.: V. Mihordea, Un medic francez la curtea lui Constantin vodă Mavrocordat: doctorulBertin (1741-1743) (RI, 19, 1933, p. 139-147).Publ.: ibidem, p. 154-155.378 – Documente (6), din 1750-1751, cuprinzând informaţii ale diplomaţilor francezila Poartă despre înfiinţarea postului de secretar francez pe lângă domnii Ţărilor Române,relaţiile politice şi comerciale româno-franceze, activitatea agentului Fr. Linchou, vânzareabibliotecii lui Constantin Mavrocordat (1750) şi intenţia achiziţionării ei pentru bibliotecaregală a Franţei (B 7, Marine, vol. 192, 194).Ref.: V. Mihordea, Politica orientală franceză..., p. 72, 154, 174, 351-352.379 – Raport, 1751, asupra comerţului Moldovei (AE, B III, nr. 11, p. 6).Ref.: Pippidi, Hommes et idées, p. 94, nr. 130.Reprod.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I, vol. I, p. 608-609.380 – Scrisori (5), din 1753-1754, referitoare la Ioan Toader Callimachi, dragoman alPorţii, apoi domn al Moldovei (1758-1761) (B 7, Marine, vol. 198, 200).

66 FRANŢARef.: V. Mihordea, Contributions aux relations franco-roumaines au XVIII e siècle, înMélanges offerts à N. Iorga, Paris, 1933, p. 895-912.Publ.: ibidem, p. 915-920.381 – Scrisoare din Paris, 1 mai 1760, a regelui Ludovic XV, către Tercier, şefulbiroului de corespondenţă secretă, cerându-i informaţii în legătură cu activitatea de agenta lui Fr. Linchou, recent executat la Constantinopol (K. 157).Ref.: V. Mihordea, Politica orientală franceză..., p. 525, n. 4.Publ.: Edgar Boutaric, Correspondance secrète inédite de Louis XV sur la politiqueétrangère, t. I, Paris, 1866, p. 254.382 – Documente (24), din 1803, 1806-1812: rapoarte consulare franceze dinConstantinopol, St. Peterburg, Viena, raportul călătoriei de la Paris la Constantinopol alşefului de brigadă Sebastiani, note militare cuprinzând informaţii despre situaţia din ŢărileRomâne, dependenţa lor faţă de Poartă şi evenimentele războiului ruso-turc (AF IV, nr.1677, 1688, 1689, 1699).Publ.: I.C. Filitti, Lettres et extraits..., p. 529-535 (2 doc., 1803, 1810); Teodor Holban,Documente româneşti din arhivele franceze (1801-1812), Buc., 1939, p. 35-46 48,53-56, 62, 73-75, 79, 88-89, 112 (24 doc.).383 – Moldavie, Valachie, octobre 1807, 10 f. Memoriu anonim, adresat lui NapoleonI, în care se cere unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub numele de Dacia (IV, 1688,pièce 46, doss. 5).Ref.: Emil Vîrtosu, Napoleon Bonaparte şi dorinţele moldovenilor la 1807 („Studii”, 18,1965, nr. 2, p. 403-420).384 – Buletine de informaţii, 13 octombrie, 20 noiembrie 1808 şi 13 mai 1809, despreun „grec” Ghica (Scarlat?), fost secretar al lui Alexandru Vodă Moruzi, pe care acesta l-atrimis la Talleyrand şi la Napoleon în 1806; în 1807 s-a întors la Bucureşti, apoi a călătoritîn Rusia, Turcia şi Persia, la Constantinopol şi în Italia, a revenit în Franţa, unde era subsupraveghere poliţienească (AF IV, nr. 1504, 1505).Publ.: Ernest d’Hauterive, La Police secrète du Premier Empire. Bulletins quotidiensadressés par Fouché à l’Empereur, IV, nouvelle série publiée par Jean Grassion,Paris, 1963, p. 401.385 – Raport, din 9 august 1813, al lui Fornetty, consul al Franţei la Iaşi, prin careinformează Ministerul Manufacturilor şi Comerţului asupra situaţiei comerciale din Iaşi,posibilităţile de depozitare a mărfurilor, relaţiile de schimb etc. (F 12, doss. 1849).Ref.: N. Marcu, Documente din arhivele franceze privitoare la istoria economică aRomâniei (RA, 1969, nr. 1, p. 212).386 – Rapport sur les Principautés de Valachie et de Moldavie, 1834, adresat de unofiţer francez mareşalului N.J. Maison, ambasador francez la St. Peterburg (156 AP III 19,carton 3, nr. 98).Ref.: Andrei Pippidi, 1984.387 – Documente, din 1852-1918, referitoare la relaţiile comerciale franco-române:rapoarte consulare, corespondenţă între Ministerele franceze al Afacerilor Străine şi alComerţului şi Agriculturii, cuprinzând informaţii despre politica vamală a Principatelor,

FRANŢA 67tarife vamale, raport al lui Leon Lalaune despre legislaţia vamală din Ţările Române,întocmit pe baza datelor furnizate de Nicolae Bălcescu (10 februarie 1854), convenţiacomercială între România şi Austro-Ungaria (1875), aplicarea clauzei naţiunii celei maifavorizate în schimburile româno-franceze, convenţia comercială dintre Franţa şi România(1886), importurile de instalaţii siderurgice, tramvaie, armament etc. din Franţa, investiţiide capitaluri franceze în România, criza agrară de la sfârşitul sec. XIX, concurenţa întreprodusele franceze, germane şi austro-ungare, în România, exporturile româneşti decereale către Puterile Centrale în perioada 1914-1916, distrugerea depozitelor de cereale,petrol şi a instalaţiilor din Muntenia şi Oltenia în toamna anului 1916 de către misiunilemilitare britanică, franceză şi rusă (doss. F 12, 6589-6592, 7166-7171, 7272, 7955, 7989,8992, 8997, 9296).Ref.: N. Marcu, op. cit., în RA, 1969, nr. 1, p. 212-219; Emilia Poştăriţă, op. cit., în RA,1975, nr. 3, p. 328-329; Constantin Buşe, Comerţul exterior prin Galaţi sub regimulde port franc (1837-1883), Buc., 1975, p. 104, 129, 166, 177; Emilia Poştăriţă,Valeria Şindelaru, Colecţia de microfilme Franţa, I (RA, 1978, nr. 3, p. 296).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 66, c. 1-1141; r. 67, c. 1-754; r. 158, c. 147-386.388 – Documente (10), din 1855-1856, referitoare la procesul intentat lui I.C. Brătianu,la Paris pentru participare la comploturile „de l’Hippodrome et de l’Opéra comique”:punerea sub acuzare, condamnarea la trei ani închisoare, graţierea de către Napoleon III(Fonds du Ministère de la Justice, BB 24, 394-399, nr. 3676; BB 30, 407, nr. 955).Ref.: N.P. Smochină, Sur les émigrés roumains à Paris de 1850 à 1856 („Mélanges del’École Roumaine en France”, 1933, p. 180-181).Publ.: ibidem, p. 195-203.389 – Documente (159), din 1856-1859, relative la atitudinea Franţei faţă demişcarea unionistă din Principate şi înfăptuirea Unirii: rapoarte diplomatice franceze aleambasadorului la Constantinopol, Antoine Thouvenel şi ale consulilor de la Bucureşti, L.Beclard, şi de la Iaşi, V. Place (Archives personnelles. Papiers Thouvenel b. 1, b. 2 s, b.II, P. s.).Publ.: Documente privind Unirea Principatelor, VI. Corespondenţă diplomatică franceză(1856-1859), Buc., 1980, p. 1-261; Românii la 1859, I, p. 73-77, 88-90, 103-110,168-169, 174-177, 221-226, 254-255, 259-261, 271-274, 326-328.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 113-117.390 – Documente (19), din 1874-1883, referitoare la situaţia economică din Româniaşi schimburile comerciale cu Franţa, între care memoriul Le commerce français enRoumanie de Urbain Chousserie (Fonds Ministère de l’Industrie et du Commerce).Ref.: Traian Ionescu, Informations françaises touchant les rapports économiques entrela Roumanie et la France durant la période 1871-1883 (RRH, 19, 1980, nr. 4, p.627-652). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 66, c. 39-41, 46-47, 51-54, 56-60,94-136, 680-689; r. 67, c. 460-465, 467-493.MS391 – Mémoire de Mr. Girardin, Ambassadeur du Roy, touchant les revenus et lesdépenses de l’Empire ottoman, les différentes milices qui composent ses armées [...], Pera,

68 FRANŢA15 decembrie 1687-15 aprilie 1688. Cuprinde informaţii despre tributul plătit de ŢărileRomâne şi obligaţiile militare faţă de Imperiul Otoman (K 1464, p. 1-25, 82-86).Publ.: Hurmuzaki, V/1, p. 143-146 (fragm.).392 – Mémoire de Mr. de Châteauneuf au Roy à son retour de Constantinople pourluy rendre compte de son Ambassade, 1697-1699, cu informaţii despre eşecul politiciifranceze de a împiedica pacea între Imperiile Otoman şi Habsburgic prin numirea conteluiThököly ca principe al Transilvaniei, precum şi dificultăţile întâmpinate din partea mareluidragoman Alexandru Mavrocordat Exaporitul (K 1465).Publ.: ibidem, p. 483-485.393 – Relation de ce qui s’est passé entre l’armée des Turcs et celle des Moscovitespendant l’année 1711. Descriere a bătăliei de la Stănileşti, cu 3 anexe, rapoarte din 1711-1712 (1352, nr. 66, ms. 1068).Ref.: Gh. Bulgăr, Un manuscrit français inédit sur la bataille de Stănileşti, 1711 (RRH, 8,1969, nr. 1, p. 103-109); idem, Un manuscris francez uitat despre Dimitrie Cantemirşi lupta de la Stănileşti, 1711 („Steaua”, 24, 1973, nr. 12, p. 5); idem, Filologie şiistorie, Buc., 1988, p. 57-59.Publ.: Gh. Bulgăr, Un manuscris..., p. 109-114; idem, Un manuscris..., p. 6-7; idem,Filologie şi istorie, p. 59-66.Reprod.: Gh. Bulgăr, Un manuscris..., p. 107-108.394 – H.F.B. Sebastiani, Mémoire sur la Turquie, sur la Russie, et sur l’Autriche,Paris, 12 iulie 1808. Cuprinde informaţii despre efectivele armatei ruse în Moldova şi ŢaraRomânească (AF IV, 1688, doss. 6, p. 39).Publ.: Teodor Holban, Documente româneşti din arhivele franceze (1801-1812), Buc.,1939, p. 48.H395 – Hartă, s.l., sfârşitul sec. XVI, reprezentând Transilvania şi Ţara Românească(N.N. 168, 2, 4).Ref.: Al. Ungureanu, Hărţi referitoare la ţările române în arhivele şi bibliotecile pariziene(RA, 1973, nr. 4, p. 639).396 – Bourgoin, Carte de l’Empire de Turquie en Europe, s.l., începutul sec. XVIII,reprezentând şi Moldova şi Ţara Românească (N.N., 168, 17, 3).Ref.: ibidem, p. 641.397 – Guillaume Delisle, Itinéraire tiré des mémoires du sieur Bonvart, s.l., sfârşitulsec. XVII, schiţă cuprinzând şi ruta Cernăuţi, Cotnari, Târgu Frumos, Iaşi, Vaslui, Bârlad,Galaţi, Brăila, Măcin, Cobadin (2 J.J., 77).Ref.: ibidem, p. 642.398 – Itinéraire de Zeiller en Hongrie, s.l., sfârşitul sec. XVII. Schiţă, cuprinzând şiruta Oradea - Cluj - Alba Iulia - Sibiu după geograful austriac Martin Zeiller (1589-1661)(2 J.J., 77).Ref.: ibidem, p. 643.399 – Route de Neuhausel à Belgrade, s.l., sfârşitul sec. XVII. Schiţă cuprinzând şi

FRANŢA 69itinerariul prin Transilvania şi Banat, cu menţionarea a numeroase localităţi şi a distanţelordintre ele (2 J.J. 77).Ref.: ibidem, p. 642-643.400 – Via Carolina in Daciis aperta [...] virtus Traiani statit [...], s.l., 1717. Plan înculori. 250 x 20 cm.Ref.: N. Marcu, Gh. Ungureanu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 1973,nr. 1, p. 109).401 – Claas de Vries, Nieuwe wassende gradige paskaart van de geheele SwarteZee strekende van Asoff tot Constantinopolen, met dan wysing van meest alle de Havens,Rivieren en de Foortressen of te Sterktens, s.l., mijlocul sec. XVIII. Hartă a litoraluluiMării Negre, cu porturile şi cetăţile (3 J.J. 230/97).Ref.: Al. Ungureanu, op. cit., în RA, 1973, nr. 4, p. 649.402 – Hendrick Boucker, Nieuwe, accurate en naauvkeurige Kaart van de PontusEuxinus, s.l., 1746 şi Nieuwe, accurate en naamvkeurige Kaart van de Pontus Euxinushodie Mare Nigrum by de russe genaannt Zarno More, s.l., s.a. (3 J.J., 230/97).Ref.: ibidem, p. 649.403 – Nordul Mării Negre, s.l., 1768-1770. Cuprinde Moldova, Crimeea şi Caucazulde vest. Hartă în culori (N.N., 168-192).Ref.: ibidem, p. 645.404 – Jan Hendrik Kinsbergen, Zwarte Zee, s.l., post 1775, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (3 J.J., 230/97).Ref.: ibidem, p. 650.405 – Giacomo Beseggio, Mare Negro, Veneţia, 1779, reprezentând şi porturile de pelitoralul românesc (3 J.J., 230/97).Ref.: ibidem.406 – Dezauche, Carte réduite de la Mer Noire, s.l., 1785.Ref.: ibidem.407 – Laurie and Whittle, A new Draft of the Black Sea, Londra, 1794.Ref.: ibidem.408 – Ucraina, Crimeea şi Ţările Române, s.l., sfârşitul sec. XVIII, reprezentândteatrul războiului ruso-turc din 1768-1774 (N.N., 168-169).Ref.: ibidem, p. 645.409 – Francis Karacs, Mappa postalis inclyti regni Hungariae, Pesta, 1802,reprezentând şi Transilvania (N.N., 6-17, D. 16).Ref.: ibidem, p. 651.410 – F. Müller, Mappa novissima regnorum Hungariae, Croatiae, Sclavoniae necnon magni principatus Transylvaniae, s.l., 1805 (N.N., 6-22 à 25, D. 17).Ref.: ibidem, p. 647.411 – F.G. Levrault, Carte de la Turquie d’Europe (partie septentrionale), Paris,1827, reprezentând şi Dobrogea, Ţara Românească şi Moldova (N.N., 168-28).Ref.: ibidem, p. 647-648.

70 FRANŢAASSOCIATION FRANÇAISE DE NORMALISATIONDOC412 – Documentaţii ale unor standarde franceze, în care se adoptă metode pentrurecunoaşterea sau dozarea substanţelor chimice realizate de chimistul român Acad. Gh.Spacu (1883-1955).Ref.: D. Moroianu, I.M. Ştefan, op. cit., p. 296.BIBLIOTHÈQUE DE DOCUMENTATIONINTERNATIONALE CONTEMPORAINEDOC413 – Arhiva particulară a fostului ministru de Finanţe francez Klotz din anii 1918-1919, cuprinzând documente originale şi copii privitoare la lucrările Conferinţei de Pace,scrisori ale membrilor delegaţiei române la această conferinţă şi memorii privind situaţiadin Transilvania în 1918 trimise din Cluj, documente despre actul de la 1 decembrie 1918.Ref.: Gh. Ungureanu, N. Marcu, Arhive şi biblioteci franceze... (RA, 1971, nr. 3, p. 431-432).BIBLIOTHÈQUE DE L’ARSENALDOC414 – Documente (22), din 1562-1619, cu informaţii despre Ţările Române: rapoarteale ambasadorilor şi agenţilor francezi la Poartă despre Despot Vodă (1562), despre IoanSigismund Zapolya (1574), moartea lui Ştefan Bocskay (1607), relaţiile Transilvaniei cuImperiul Otoman, Moldova şi Ţara Românească, campania lui Gabriel Báthory împotrivaŢării Româneşti (1611), începutul domniei lui Gaspar Gratiani (1619) (t. 4768, 4770).Publ.: Hudiţă, Recueil, p. 17-34.415 – Documente, din 1630-1632, 1644 referitoare la istoria Transilvaniei: scrisori dela Gheorghe I Rákóczi, Nicolae Esterházy, palatin al Ungariei, Philippe de Césy, ambasadorfrancez la Poartă ş.a. referitoare la împrejurările alegerii lui Rákóczi, negocierile dintreTransilvania şi Suedia, participarea Transilvaniei la Războiul de treizeci de ani etc. (ms.3725, 4713, 4771, 5415).Ref.: Hudiţă, Répertoire, p. 35; idem, Histoire des relations diplomatiques..., p. 5, 28, 31.Publ.: Hudiţă, Recueil, p. 52-56, 59-64 (8 doc., 1630-1632, 1634).416 – Documente (5), din 1749, referitoare la pretendentul domnesc RaduCantacuzino, în timpul călătoriei sale în Franţa (Dossier 10 026/1749).Ref. şi publ.: T.G. Bulat, Poliţia lui Ludovic al XV-lea şi Radu Cantacuzino, pretendentdomnesc. Acte din Arhivele Bastiliei în Biblioteca Arsenalului din Paris (RI, 6, 1920,p. 229-285).417 – Documente, din 1769, referitoare la Valcroissant, aventurier francez care a

FRANŢA 71deţinut o comandă în armata turco-tătară în Dobrogea, în Muntenia şi în Banat, în 1770-1771, când visa la domnia Ţării Româneşti.Ref.: François et Louis Ravaisson-Mollien, Archives de la Bastille. Documents inédits.Règne de Louis XV, Paris, 1904, p. 430-438; A. Pippidi, Les aventures de M. deValcroissant sur le Danube („Revue des études roumaines”, 19-20, 1995-1996, p.109-122).MS418 – Philippe de Mézières, Songe du vieil pèlerin, 1389, relatând campania cruciatăîn Peninsula Balcanică, cu menţiuni despre Ţara Românească şi Nicolae AlexandruBasarab (ms. 2682, f. 55 v ).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 9; ed. G.W. Coopland, I-II, Cambridge, 1969.419 – Philippe de Mézières, De la chevallerie de la Passion de Jésus-Christ, circa1396, relatând bătălia de la Nicopole şi întoarcerea cruciaţilor prin Ţările Române (ms.2251, f. 42 v ).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 9.420 – Šems ed-Dīn Aḥmed bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Tevārī-iĀl-i ʻOṯmān [Istoriile dinastiei otomane], ante 1535. Cronică relatând evenimente din sec.XIII, până în 1533, inclusiv legăturile româno-otomne (ms. or. 9).Ref.: Babinger, GOW, p. 62-63.421 – Muṣṭafā ʻĀlī, Künh ül-abār [Miezul ştirilor], circa 1600. Cuprinde şiinformaţii despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Bătrân până la Mihai Viteazul,cu descrierea expediţiei lui Sinan paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni(1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu.Ref.: ibidem, p. 129.422 – Însemnări ale lui Du Cange pentru o listă cronologică şi genealogică aprincipilor Transilvaniei şi a domnilor Moldovei şi Ţării Româneşti (ms. 5047, f. 203,237-239, 243-244).Publ.: Al. Grigorovici, Un cercetător al trecutului românesc în secolul al XVII-lea:Charles du Fresne, Seigneur Du Cange (CC, X, 1939, p. 513-519).423 – Scrisoare, din 1831, a lui Constantin N. Brăiloiu (1809-1889) către economistulfrancez Michel Chevalier.Publ.: A. Pippidi, Un Saint-Simonian român („Vatra”, s. n., 33, 2006, nr. 7, p. 75-78).424 – Theodor Diamant, Aux amis de la liberté, de la Justice et de l’Ordre, sur unmoyen de faire cesser le débat entre ceux qui ont et ceux qui n’ont pas, sans prendre à ceuxqui ont (ms. 7861, 326).Ref.: G. Bogdan-Duică, Un colaborator al Curierului românesc, Teodor Diamant („ViaţaRomânească”, 1906, nr. 5, p. 233-239); D. Popovici, Santa Cetate. Între utopie şipoezie, Buc., 1935 (republ. în idem, Opere, IV, Cluj-Napoca, 1980).Publ.: D. Popovici, op. cit.

72 FRANŢACR425 – Partenie (patriarhul Constantinopolului), Decretum synodale super calvinianisdogmatibus, Paris, 1643. La p. 72: menţiunea retipăririi după ed. Iaşi, Mănăstirea TreiIerarhi, 20 decembrie 1642 (în ms. colligat 4771).Ref.: Legrand XVII/1, p. 450-451, nr. 437.426 – Vito Piluzio, Dottrina christiana tradotta in lingua valacha (Catechismukrestinesku), Roma, 1677.Ref.: Mario Roques, Périodiques („Romania”, 57, 1931, p. 277).427 – Georgios Konstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...]. Lexikontetraglōsson, t. I, Veneţia, 1757, dedicat domnitorului Constantin Mavrocordat (Belleslettres,112).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 472-475, nr. 503; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, nr. 3151.428 – Georgios Konstantinos, Pagkosmios istoria tīs Oikoumenīs, t. I, Veneţia, 1759,dedicată marelui boier Constantin Brâncoveanu.Ref.: Legrand XVIII/1, p. 500-501; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, nr. 3153.BIBLIOTHÈQUE HISTORIQUE DE LA VILLE DE PARISDOC429 – Documentaţie istorico-literară, post 1845, folosită de Jules Michelet înlucrările sale despre poporul român: traduceri în limba franceză de texte folclorice, versuride I. Heliade Rădulescu, note politice de la Ion Ghica, observaţii personale despre istoriapoporului român (Papiers Michelet, dossier Roumanie, A 3869).Ref.: Ion Breazu, Jules Michelet şi folklorul românesc („Anuarul Arhivei de Folklor”,2, 1933, p. 183-192); idem, Michelet şi românii, p. 33, 39, 44, 46, 52-53, 103-116;Marin Bucur, Începuturile unei mitologii folclorice în limba franceză, o preocupare apaşoptiştilor români în exil („Manuscriptum”, 1, 1970, nr. 1, p. 131-138).430 – Scrisori (21), din 1846, 1850-1851, 1853, 1857, adresate lui Jules Michelet şiginerelui său, Alfred Dumesnil, de Dumitru Brătianu, Maria şi C.A. Rosetti, I. HeliadeRădulescu, Armand Lévy şi de un grup de elevi români din Bucureşti, precum şi ciorne derăspunsuri (Papiers Michelet, Correspondance, A 4028, 4162, 4166, 4744/2-4, 6-8, 11-13,4791, 4820 bis/7, 4887/8).Ref.: Ion Breazu, Michelet şi românii. Studiu de literatură comparată, Cluj, 1935, p. 33,35, 48-49, 52, 54-55, 76-79, 96, 118.Publ.: idem, Jules Michelet şi folklorul românesc, p. 181-183, 192-193 (2 scrisori, 1850,C.A. Rosetti); idem, Michelet şi românii, p. 128-157 (3 scrisori, 1846, 1850, D.Brătianu); C.A. Rosetti, Corespondenţă, ed. Marin Bucur, Buc., 1980, p. 193-196,199-200, 362-369 (6 scrisori, C.A. Rosetti).431 – Procese verbale, din 1848, ale Comisiei proprietăţii din Ţara Românească,traduse în limba franceză de A. Odobescu.

FRANŢA 73Ref.: Marin Bucur, Un document al Revoluţiei de la 1848 în versiunea franceză a lui Al.Odobescu: „Procesele verbale” ale „Comisiei proprietăţii” („Viaţa românească”,65, 1970, nr. 8, p. 51-58).432 – Scrisori (93), din 1848-1878, de la Maria Rosetti, Alfred Dumesnil, EugèneNoël, Adële Dumesnil, C.A. Rosetti, A. Odobescu, I.C. Brătianu, Charles Alexandre, JulesMichelet, Armand Lévy, Auguste Marie Mina şi Hermiona Quinet, privitoare la relaţiipolitice şi literare româno-franceze (Papiers Alfred Dumesnil, Correspondance côtesprovisoires, 5713, 5718-5720, 5723-5725, 5733-5734, 5737-5739, 5741, 5744, 5751,5754).Publ.: Marin Bucur, Documente inedite din arhivele franceze privitoare la români însecolul al XIX-lea, I, Buc., 1969, p. 23-40, 45-67, 70-77, 79-124, 126-140, 152-172,174-189, 192-193, 195-197, 199-247, 251-288, 294, 299-302, 319-320; Elena Piru,Hermiona Asachi-Quinet. 150 de ani de la naştere („Manuscriptum”, 2, 1971, nr. 2,p. 178-186); C.A. Rosetti, Corespondenţă, ed. Marin Bucur, Buc., 1980, p. 196, 202-214 (18 scrisori, C.A. Rosetti, 1851-1853, 1857-1873).MS433 – Agendă, 1851, a lui Poulain Dumesnil, cuprinzând însemnări despre vizitede oaspeţi români, între care A. Odobescu, C.A. Rosetti, Maria Rosetti şi I.C. Brătianu(Papiers Alfred Dumesnil, Diverses, nr. 5759).Publ.: Marin Bucur, op. cit., p. 140-158.434 – Alecu Russo, Cântarea României, cânturile 1-9, 13, 26, 33, 3, 46-47, 55, 60-61, traducere în limba franceză (de I. Voinescu?) pentru Jules Michelet, ante 1854. 20 p.(Dossier Roumanie).Ref.: Ion Breazu, Michelet şi românii, p. 103.BIBLIOTHÈQUE DE L’INSTITUTD’ÉTUDES NÉO-HELLÉNIQUES (SORBONNE)MS435 – Nicolae Chiparissa, Diīgīsis tōn symvantōn en Moldavia kata to 1716 etos epitīs tritīs īgemonias tou ypsīlotatou, galīnotatou kai teofrourītou authentou kai īgemonospasīs Moldovlachias kyriou Ioannou Michaīl Rakovitsa Voevoda, circa 1717. Relatare arăzboiului austro-turc desfăşurat pe teritoriul Ţărilor Române (collecţia Émile Legrand).Ref.: Legrand, Epistolaire, p. 282; D. Russo, Cronica Moldovei de N. Chiparissa (RIR,3, 1933, p. 133); idem, Studii istorice, II, Buc., 1939, p. 463-485; Crăciun – Ilieş,Repertoriul, p. 110.Publ.: É. Legrand op. cit., p. 253-276; C. Erbiceanu, Cronicarii greci care au scris despreromâni în epoca fanariotă, Buc., 1890, p. 65-86; Al. G. Suţu, Documente, Cronica luiKiparissa („Arhiva”, 1, 1889-1890, p. 85-103); Uricariul, XIII, p. 348-377.436 – Marco Antonio Cazzaiti, Viaggio per l’Archipelago e Turchia, post 1742,copie. 170 f. 30 x 20 cm. Descriere a călătoriei autorului din insula Corfu la Smirna,

74 FRANŢAAsia Mică, Constantinopol, Iaşi şi Bucureşti. La f. 131-162: Viaggio da Constantinopolia Iassi, capitale della Moldavia, nel 1742; f. 162-164: Della Dacia antica; f. 164-166:Descritione della Moldavia; f. 167-170: Viaggio della Moldavia in Valachia, ossia daIassi in Bucoresti nel 1742 (coll. É. Legrand).Publ.: M.A. Katsaitis, Călătorie de la Constantinopol la Iaşi şi de la Iaşi la Bucureşti, înanul 1742 (ed. Elena Moisuc, D. Limona), în Saeculum, Iaşi, 1977, p. 47-110; Taxidisti Moldovlachia, to etos 1742, ed. Philippos Phalbos, III, Atena, 1979.437 – Panait Codricas, Efemeride, post 1795. Text în limba greacă, cuprinzândinformaţii despre evenimente din Ţara Românească în perioada 1791-1795, scrise desecretarul domnitorului Mihai Suţu (coll. É. Legrand).Ref. şi publ.: Panagiotis Kodrikas, Efemerides, ed. Alkis Angelou, Atena, 1963 (rec. NestorCamariano, în RA, 1967, nr. 2, p. 374-378).CR438 – La perpétuité de la foy de l’Église catholique touchant l’Eucharistie, défenduecontre le livre du Sieur Claude, Ministre de Charenton, t. I, Paris, 1669. La p. 50-54:Nicolae Milescu, Egcheiridion, sive Stella orientalis occidentali splendens (coll. É.Legrand).Ref.: Legrand XVII/2, p. 247-252, nr. 486.439 – Stavrinos Vestiarios, Andragatheiais tou [...] Michaīl Voïvoda [...]; Matei alMirelor, Istoria tōn kata tīn Ougkrovlachian telesthentōn, Veneţia, 1672 (coll. É. Legrand).Ref.: Legrand XVII/2, p. 277-279, nr. 510; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 405, nr. 5403.440 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Peri tīs archīs tou papa antirrīsis, Iaşi,1682 (coll. É. Legrand).Ref.: Legrand XVII/2, p. 401-407, nr. 568.441 – Dositei Notara, Egcheiridion kata Iōannou Karyofyllī, Iaşi, 1694 (coll. É.Legrand).Ref.: BKV, I, p. 338, nr. 97.442 – Sevastos Kyminitis, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul (coll. É. Legrand).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 25-26, nr. 19; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 240, nr. 3240.443 – Antim Ivireanul, Nouthesiai christianopolitikai, Bucureşti, 1715, tipărităde Dionisie Floru, dedicată lui Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti (coll. É.Legrand).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 123-124, nr. 99; BKV, I, p. 498-499, nr. 172; Papadopoulos, Ell.vivl., I, p. 31, nr. 360.444 – Hrisant Notara, Eisagōgī eis ta geōgrafika kai sfairika [...]. Introductio adgeographiam et sphaeram, Paris, 1716, dedicată lui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat,domnul Ţării Româneşti (coll. É. Legrand).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 137-140, nr. 107; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4431.445 – Christophoros Emporokomitis, Egcheiridion peri tīs ekporeuseōs tou Panagiou

FRANŢA 75Pneumatos ītoi Apologia pros [...] Nikolaon Komnenon Papadopoulon, [Bucureşti], 1728(coll. É. Legrand).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 208-209, nr. 177; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 159, nr. 2132.446 – Ioan Comnen, Proskynītarion tou agiou Orous tou Athōnos, Veneţia,1745, retipărire a ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şiconsemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (coll. É. Legrand).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 338/339, nr. 334; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 232, 613, nr.3143.447 – Gennadios Scholarios, Synopsis euchōn ek tou Psalterōs, Bucureşti, 1749 (coll.É. Legrand).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 372, nr. 378; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 393, nr. 5223.448 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīsAnatolikīs [...] Orthodoxa confessio, Bratislava, 1751 (coll. É. Legrand).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 401, nr. 402; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4557.449 – Georgios Konstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...]. Lexikontetraglōsson, t.1, Veneţia, 1757, dedicat domnitorului Constantin Mavrocordat (coll. É.Legrand).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 472-473, nr. 503; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, nr. 3151.450 – Ambrosius Marlianus, Theatron politikon, Leipzig, ed.: 1758, 1776, traducerede Ioan Abramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui ConstantinMavrocordat, domnul Ţării Româneşti (coll. É. Legrand).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 485-486, nr. 517; XVIII/ 2, p. 225-226, nr. 858; Papadopoulos,Ell. vivl., I, p. 280, 614, nr. 3778, 3780.451 – Neon epistolarion, Veneţia, 1785. Cuprinde şi formulele de adresare folosite înierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (coll. É. Legrand).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 444-445, nr. 1161; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 101, nr. 2151.452 – Georgios Konstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...]. Lexikontetraglōsson, t. I, Veneţia, 1786. Între prenumeranţi, academiile domneşti din Bucureştişi Iaşi (coll. É. Legrand).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 451-454, nr. 1170; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, nr. 3152.453 – Georgios Ventotis, Lexikon triglōsson [...] eis tomous treis, Viena, 1790,întocmit şi publicat din porunca lui Alexandru Ioan Mavrocordat, fost domn al Moldovei(coll. É. Legrand).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 509-510, nr. 1251; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 77-78, nr. 1027.BIBLIOTHÈQUE DE L’INSTITUT DE FRANCEDOC454 – Scrisoare din Pera, 12 octombrie 1579, a ambasadorului francez Germignycătre Petru Cercel, făgăduindu-i sprijinul francez pentru obţinerea tronului Ţării Româneşti(ms. Godefroy, vol. 96, f. 147).

76 FRANŢARef. şi publ.: Al. Ciorănescu, Nou despre Petru Cercel (RI, 21, 1935, p. 249-250,256-257).455 – Scrisoare, din 2 mai 1626, a lui Alexandru Coconul, domnul Ţării Româneşti,către Philippe de Césy, ambasadorul Franţei la Constantinopol, în care îşi exprimă dorinţade a întreţine relaţiile bune pe care diplomatul francez le-a avut cu tatăl său, Radu-vodă,recent decedat (ms. Godefroy, vol. 270, f. 7; vol. 516, p. 504).Ref. şi publ.: N. Iorga, Ştiri mărunte de istorie românească (RI, 7, 1921, p. 215-217); Al.Ciorănescu, O scrisoare a lui Alexandru Cuconul (RI, 21, 1935, p. 109-110).456 – Documente, din 1626-1648, 1658 şi 1670-1679, privitoare la politica Franţeifaţă de Transilvania: instrucţiuni către soli, rapoarte ale diplomaţilor francezi în Germania,Imperiul Otoman, Polonia, Suedia etc. (ms. 52, Fonds Godefroy, ms. 66, 80, 87-92, 95-96,128-129, 190, 270, 272, 490, 516, 631, 668).Ref.: Hudiţă, Répertoire, p. 34-35, 40; idem, Histoire des relations diplomatiques..., p. 5,28, 48, 50, 52, 67, 118, 300.Publ.: Hudiţă, op. cit., p. 62-63, 69, 163, 165 (4 dec. 1639, 1642, 1677); Hudiţă, Recueil,p. 37-42, 49-52, 72-77, 132 (7 doc., 1626, 1629-1630, 1637 şi 1658).457 – Documente (23), din 1752-1753, referitoare la relaţiile dintre Moldova şiFranţa: corespondenţă diplomatică franceză din Constantinopol, Dresda şi Varşovia,cuprinzând informaţii despre activitatea lui Fr. Linchou, ca agent francez şi negustor înMoldova, relaţii comerciale cu Franţa şi Polonia, colonizarea cu ţărani moldoveni pe Bug(1753) ş.a. (ms. 1228, 1229).Ref.: V. Mihordea, Politica orientală franceză..., p. 147, 198, 201-202, 204-205, 219, 239-240, 242, 249-251, 254-255, 265-266, 283-285.458 – Documente (16), din 1763, referitoare la activitatea domnului Moldovei,Grigore Callimachi, şi a reprezentantului său, Ianacache Millo, ca mediatori în conflictulpolono-tătar, cu informaţii despre evoluţia negocierilor, condiţiile puse de părţi, dificultateastrângerii sumelor cerute de tătari ca despăgubire (ms. 1223, f. 33, 49; 1232, f. 75; 1233,f. 26-31, 45-48, 52, 71, 88, 104; 1234, f. 189; 1293, f. 30).Ref.: V. Mihordea, Participarea diplomatică a Moldovei la aplanarea neînţelegerilorpolono-tătare în 1763 („Studii”, 19, 1966, nr. 2, p. 330-338).MS459 – Discours sur l’Effect de la grâce et retablissement de Seigneur Pierre Vaivodeen l’Estat et Duché de Valachie à la faveur du Roy très chrestien Henry III accordée parAmurat contre Michel Vaivode usurpateur depuis plus de vingt ans, à la sollicitation duSr. de Germigny ambassadeur, [1580]. Relatare asupra venirii la tron a lui Petru Cercel înlocul lui Mihnea Turcitul. 3 variante (ms. Godefroy, nr. 516, p. 76-80, 165-170, 185-189).Ref. şi publ.: T.G. Bulat, L’Odyssée d’un courtisan valaque de Henri III (RHSEE, 2, 1925,p. 345-354).460 – Dulceur, Jurnal, circa 1650. Relatare a călătoriei solului transilvan al principeluiGheorghe I Rákoczi, la negocierile de la Münster, în mai 1647 (Fonds Godefroy, ms. 286).Ref.: Hudiţă, Répertoire, p. 34.

FRANŢA 77461 – Corespondenţa politică a lui Louis Michel Hennin, rezidentul Franţei laVarşovia, 1763, cuprinzând scrisori de la domnii Moldovei Ioan Teodor şi GrigoreCallimachi (ms. 1233).Ref. şi publ.: A. Pippidi, Une correspondance entre Varsovie, Paris et Iasi, în vol. Idéespolitiques et mentalités entre l’Orient et l’Occident. Pologne et Pays Roumains auMoyen Âge et à l’époque moderne, ed. Janusz Zarnozski, Warszawa, 2000, p. 91-106.462 – Jurnal şi note de călătorie ale lui Louis Allier Hauteroche (1766-1827),cuprinzând însemnări despre Ţările Române (ms. 4730).Ref.: A. Pippidi, Encore un voyageur français dans les pays roumains: Louis Allier deHauteroche (RRH, 26, 1987, nr. 1-2, p. 109-123).BIBLIOTHÈQUE DE L’INSTITUT FRANÇAISD’ÉTUDES BYZANTINESMS463 – Grigorie din Ţara Moldovei, Christianikī pedagōgia, sfârşitul sec. XVIII, 57 p.Tratat de pedagogie atribuit de N. Iorga cărturarului român Grigore Dascălul. Manuscrisul,fost în Biblioteca Asumpţioniştilor de la Kadi Keuy (1905), transferată la Bucureşti (1938)apoi la Paris (1948, Institutul Francez de Studii Bizantine) este, în prezent, dispărut.Ref.: Eutychios Nisiotis, La pédagogie chrétienne de Grégoire de Moldavie („Échosd’Orient”, 9, 1905, p. 99-108); N. Iorga, Un pedagog „moldovean” pe la 1800(ARMSI, s. III, t. 13, 1932, p. 315-323); N.Ş. Tanaşoca, Grigore din Moldova,„Pedagogie creştinească” („Tabor”, 2, 2008, nr. 7, p. 21-46).CR464 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop catolic de Nicopole.În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, şi Vasile Lupu,domnul Moldovei (III 1001).Ref.: Sévérien Salaville, Le premier livre néo-bulgare: l’Abagar de l’évêque Stanislavof(1641) („Echos d’Orient”, 15, 1912, p. 442-448); Božidar Rajkov, Pojava i razvitiena naučnija i kulturen interes kăm Abagar, în Abagar na Filip Stanislavov, Rim,1651, Sofia, 1979, p. 24.Publ.: ibidem, p. 41-49.465 – Sevastos Kyminitis, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul.Ref.: Legrand XVIII/1, p. 25-26, nr. 19; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 240, nr. 3240.466 – Vivlion periechon tas [...] Akolouthiai [...] Charalampous [...], Matronīs tīsChiopolitidos [...], Spyridōnos [...], epimeleia Kōnstantinou Dapontes, Bucureşti, 1736.Ref.: Legrand XVIII/1, p. 249-250, nr. 230; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 11, nr. 113.467 – Hrisant Notara, Egcheiridion [...] peri tīs kat’ exochīn yperochīs tīs [...] poleōsIerousalīm [...], Bucureşti, 1768.Ref.: Legrand XVIII/2, p. 74-75, nr. 676; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4434.

78 FRANŢA468 – Neon epistolarion, Leipzig, 1778, cuprinzând şi formulele de adresare folositeîn ierarhia civilă şi religioasă din Ţările Române.Ref.: Legrand XVIII/2, p. 283, nr. 927; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 160, nr. 2147.469 – P. Ovidius, Tōn metamorfōseon vivlia XV, t. I-II, Veneţia, 1798, traducere dinlatină dedicată lui Constantin Hangerli, domnul Ţării Româneşti (trei tiraje, 1798-1802, cudata 1798) (Coll. Hubert Pernot).Ref.: Legrand, Bibl. ion., I, p. 172, nr. 559; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 340, nr. 4565-4567.470 – Neofit ieromonahul, Ispatī mesichige, ve Meschepi gechoudigenin pazī esrar[...] [Demonstraţie creştină sau Câteva din tainele ascunse ale religiei evreilor (...)],Constantinopol, 1857. Traducere în limba turcă după versiunea greacă a ediţiei în limbaromână, Înfruntarea jidovilor, Iaşi, 1803 (menţiune în foaia de titlu).Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, II, Athena, 1966, p. 30-33, nr. 127.BIBLIOTHÈQUE DE L’INSTITUT NATIONALDES LANGUES ET CIVILISATIONS ORIENTALESMS471 – Šems ed-Dīn Aḥmed bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Fetiḥnāme-isefer-i Mohač [Cartea victoriei expediţiei de la Mohács], ante 1534. Relatare acampaniei otomane de la 1526 împotriva Ungariei, încheiată cu bătălia de la Mohács.Cuprinde şi informaţii referitoare la participarea oştilor româneşti.Ref.: Babinger, GOW, p. 63.CR472 – Vito Piluzio, Dottrina christiana tradotta in lingua Valacha (CatechismuKristinesku), Roma, 1677 (Coll. S. de Sacy).Ref.: [R. Merlin], Bibliothèque de M. le baron Silvestre de Sacy, I, Paris, 1842.473 – Theion kai ieron Evaggelion ellīnovlachikon [...]. Sfânta şi dumnezeiascaEvanghelie elinească şi rumănească, [Bucureşti], 1693.Ref.: Legrand XVII/3, p. 11-19, nr. 652.474 – [Sevastos Kyminitis], Eortologion, Snagov, 1701, tipărit de Antim Ivireanul(R. II. 44).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 9-10, nr. 2; BRV, I, p. 419, nr. 126.475 – Hrisant Notara, Eisagōgī eis ta geōgrafika kai sfairika [...]. Introductio adgeographiam et sphaeram, Paris, 1716, dedicată lui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat,domnul Ţării Româneşti (R. I. 17).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 137-140, nr. 107; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4431.476 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...]. Liber de officiis, Leipzig, 1722(R. III. 16).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 173-175, nr. 146: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3815.

FRANŢA 79477 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1743. Cronică universalăcompilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul (R. II. 34).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 303-305, nr. 301; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 155, nr. 2084.478 – Ioan Comnen, Proskynītarion tou agiou Orous tou Athōnos, Veneţia,1745, retipărire a ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şiconsemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (R. VII. 51).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 338-339, nr. 334; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 232, 613, nr.3143.479 – Kitāb al-zabūr aš-šarif [Cartea psalmilor], Bucureşti, 1747. A aparţinut luiJean Baptiste Rousseau, consulul general al Franţei la Alep, care i-a dăruit-o, pe la 1811,orientalistului Sylvestre de Sacy (coll. S. de Sacy).Ref.: T. Holban, Tipografii şi cărţi armeneşti [arabe] în ţările româneşti (Arhiva, 43, 1936,p. 111); Dan Simonescu şi Emil Muracadé, Tipar românesc pentru arabi în sec. alXVIII-lea (C. lit. 3, 1939, p. 8).480 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig. 1766, dedicată lui Grigore III Ghica,domnul Moldovei (R. III. 31).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 48-49, nr. 645; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 106, nr. 1432.481 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, Leipzig, 1766, dedicată EleneiMavrocordat, doamna Ţării Româneşti (R. VI. 68).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 51-52, nr. 647; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, nr. 1906.482 – Nichifor Theotokis, Stoicheia fysikīs, t. I-II, Leipzig, 1766-1767, dedicată luiGrigore III Ghica, domnul Moldovei (R. III. 25).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 57-58, nr. 652; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5613.483 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias,Bucureşti, 1767 (R. VI. 69).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 68-69, nr. 667; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4559.484 – Spyridon Papadopoulos, Neon epistolarion, Leipzig, 1768, cuprinde şiformulele de adresare folosite de ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (R. VII.34).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 85, nr. 689; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 160, nr. 2143.485 – Chesarie Daponte, Logoi panīgyrikoi eis [...] stichous eis egkōmion diaforōnagiōn, Veneţia, 1778, dedicată spătarului Iacovache Rizu.Ref.: Legrand XVIII/2, p. 272-280, nr. 919; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 610, nr.1907.486 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitōme tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,1783. La p. 2: epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, după ed.Veneţia, 1677 (R. VII. 14).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 402-403, nr. 1100; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4366.487 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III), Alexandru Moruzi

80 FRANŢA(t. IV, adaos de G. Vendoti), ai Ţării Româneşti, şi Alexandru Mavrocordat „Delibei”, alMoldovei (t. II) (R. II. 36).Ref.: Legrand, Bibl. ion., I, p. 144-145, nr. 464; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr.3829.488 – [Duvernois le Chevalier], Essai de géographie, de politique et d’histoire sur lespossessions [...] des Turcs en Europe, Neuchâtel, 1784, cuprinzând şi descrierea ŢărilorRomâne (O VIII-46).Ref.: Rally, II, p. 23, nr. 4607.489 – Gheorghe Dimitriou, Grammatikī ellīnolatinis [...]. Grammatica graeco-latina,Viena, 1785, dedicată lui Alexandru Mavrocordat de către autor, profesor la AcademiaDomnească din Iaşi.Ref.: Legrand XVIII/2, p. 439-440, nr. 1154; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 144, nr. 1935.490 – Giovanni Zanetti (Ioannis Tzanetos), Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată luiNicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti (R. II. 31).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 475-477, nr. 1202; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 441, nr. 5874.491 – Iter abbatis Francisci Pizzagalli ad Russiam, Turciam, Italiam, Germaniam,Angliam [...], Hamburg, 1792. Descriere a călătoriei abatelui Francesco Pizzagalli prinŢările Române, la 1789, apărută în traducere latină, după versiunea italiană, Livorno,1791.Ref.: P.P. Panaitescu, Doi călători italieni necunoscuţi în ţările noastre („Studii italiene”,1, 1934, p. 7-9).492 – Bernard Le Bouvier de Fontenelle, Omiliai peri plīthuos kosmōn, traducere dePanaiotachi Kankellarios Kodrikas, Viena, 1794, a cărţii Sur la pluralité des mondes, dinporunca şi cu cheltuiala lui Mihai Suţu, domnul Moldovei.Ref.: Legrand, Bibl. ion., I, p. 162-163, nr. 526; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 173, nr. 2309.BIBLIOTHÈQUE MAZARINEDOC493 – Salvconduct, din 6 septembrie 1580, emis de sultan pentru Petru Cercel.Traducere italiană.Ref.: N. Iorga, Cronică (RI, 7, 1921, p. 247).494 – Documente, din 1644-1648, referitoare la relaţiile externe ale Transilvaniei şiparticiparea principatului la Războiul de treizeci de ani: rapoarte ale diplomaţilor francezişi transilvăneni la negocierile de la Münster şi instrucţiuni către aceştia (ms. 2219-2224,2226-2227, 2235).Ref.: Hudiţă, p. 34; idem, Histoire des relations diplomatiques..., p. 5, 96, 102, 132, 146-147.Publ.: Hudiţă, Recueil, p. 83-84, 86 (5 doc., 1644).495 – Documente (2), din 1671, referitoare la evenimente din Transilvania: interzicereaunei broşuri, publicate în Transilvania, contra Casei de Austria şi sprijinul acordat rebelilor

FRANŢA 81maghiari de trupe din Moldova, Ţara Românească şi tătăreşti, din dispoziţia Porţii (ms.15426, f. 3-4).Publ.: ibidem, p. 163-164.496 – Scrisori (107) din Veytaux (Elveţia), 1865-1886, de la Hermiona Asachi-Quinet şi Edgar Quinet către Hermine Raffalovich, cu informaţii biografice, referiri laevenimente politice şi culturale (Papiers et correspondance de Mme Hermine Raffalovich,ms. 3649-3650).Ref.: Valerian Nuţu, Hermione Asaki et Edgar Quinet à travers leur correspondance avecM-me Raffalovich (RHSEE, 12, 1935, p. 356-363).Publ.: ibidem, p. 363-399 (37 scrisori, Hermiona Asaki, 1865-1868).MS497 – Legenda minor Sancti Gerhardi, sec. XII. Cuprinde informaţii despre viaţa dinvoievodatul lui Athum din regiunea Mureşului, în sec. XI. Copie (ms. 1733).Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoriaTransilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 387).Publ.: Acta Sanctorum, vol. 46, Paris - Roma, 1867, ad 24 Sept.498 – Catalogue de la bibliothèque de feu M. le Prince Cantemir, 1745. Lista cărţilordin biblioteca lui Antioh Cantemir, vândute la licitaţie după moartea sa. Cuprinde titlurilea 847 de volume (ms. 36845).Ref.: Andrei Pippidi, 1984.Publ.: V.N. Aleksandrenko, K biografii Knyazya A. D. Kantemira, Varşovia, 1896.CR499 – La grande victoire du très illustre Roy de Polonie, contre Vayvode duc deMoldavie [...], Paris, 1531. Broşură relatând lupta de la Obertyn, 1531 (Réserve 35889/16).Ref. şi publ.: Al. Ciorănescu, O broşură franceză contemporană despre bătălia de laObertyn (1531) (RI, 24, 1938, p. 114-118).500 – Andreas Krzycki, Threnodia Valachiae, Cracovia, 1531 (Recueil du XVI e s.,772/8).Ref.: ibidem, p. 114.501 – Parthenie (patriarhul Constantinopolului), Decretum synodale super calvinianisdogmatibus, Paris, 1643. La p. 72: menţiunea retipăririi după ed. Iaşi, Mănăstirea TreiIerarhi, 20 decembrie 1642 (23998).Ref.: Legrand XVII/1, p. 450-451, nr. 337.502 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseōn [...]; Markou Eugenikou, Exīgīsis[...], Iaşi, 1683 (1380 A).Ref.: Legrand XVII/2, p. 414-416, nr. 578; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 409, nr. 5450.503 – Meletios Sirigos, Kata tōn kalvinikon kefalaiōn [...] Kyrillou tou Loukareōs[...]; Dositheou [...] Egcheiridion, Bucureşti, 1690, dedicată lui Constantin Brâncoveanu(1380 B).Ref.: Legrand XVII/2, p. 458-473, nr. 632; BRV, I, p. 315, nr. 90.

82 FRANŢA504 – Dositei Notara, Egcheiridion kata Iōannou Karyofyllī, Iaşi, 1694 (49469, fostT 1358).Ref.: Legrand XVII/3, p. 30-37, nr. 661; BRK, I, p. 338, nr. 97.505 – Dositei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (1380 C).Ref.: Legrand XVII/3, p. 54-59, nr. 681; BRV, I, p. 369, nr. 112.506 – Gennadios Scholarios, Homiliae de sacramento eucharistiae, Paris, 1709. La p.195-198 (intercalate): extras din Dositei Notara, Egcheiridion kata Iōannou Karyophyllī,Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure (12775).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 71-74, nr. 56; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 393, nr. 5222.507 – Hrisant Notara, Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridion [...] Gabriel [Sevīrou][...] syn Omilia [...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715, dedicată lui ŞtefanCantacuzino, domnul Ţării Româneşti (nr. 1137 A).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 125-127, nr. 101; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4439.BIBLIOTHÈQUE NATIONALE DE FRANCEDOC508 – Scrisori, din 1319 ale papei Ioan XXII, informând despre „fărădelegileschismaticilor” din Ungaria şi unele părţi învecinate (cod. Cameracen, t. 538).Ref.: Ştefan Pascu, Contribuţiuni documentare la istoria românilor în sec. XIII şi XIV(AIINC, 10, 1945, p. 162).509 – Sigilion, 1383, al patriarhului Nil de Constantinopol, prin care întăreştehotărîrea anterioară a patriarhului Filotei ca mănăstirea Leukusiada din Thesalia (lângăKarditsa), stareţită de „arhimandritul şi protosinghelul mănăstirilor din jurul Vlahiei”, săfie stavropighie patriarhală, cu drepturile de hirotonisire şi târnosire (ms. Suppl. gr., 1281).Ref. şi publ.: Sp. Lamvros, Neilou Kōnstantinoupoleōs sigillion peri tīs monīs Leukousiados(NE, 6, 1909, p. 174-178); Fontes, IV, p. 308-309.510 – Hrisov, din 11 februarie 1400, de la Alexandru cel Bun, prin care îl răsplăteştepe vameşul Dan cu o moşie formată din şase sate. Pergament. 34 x 30 cm, cu pecete. Fals(Fonds roumain 5).Ref.: I. Tanoviceanu, Cel mai vechi cunoscut document de la Alexandru-cel-Bun (AARMSI,s. II, t. 25, 1902, p. 62-64); idem, în „Arhiva genealogică”, 2, I, 1913, oct. – dec.,p. 270-271; C.C. Giurescu, Les manuscrits roumains de la Bibliothèque Nationale(RHSEE, 2, 1925, p. 50-51).Publ.: G. Ghibănescu, Surete şi izvoade, III, Buc., 1907, p. 81-86; Costăchescu, Documentemoldoveneşti, p. 31-36.Reprod.: DIR, A, I, p. 7-8; DRH, A, I, p. 418-420; B. A. R., 11/23, fotocopie.511 – Scrisoare, din 1475, adresată de Ştefan cel Mare principilor europeni,îndemnându-i la luptă împotriva puterii otomane. Copie.Ref. şi publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 91-92; Bogdan, Documentele, II, p. 322.512 – Reglementări (Kanūn-nāme) (5), din 1484, referitoare la taxele vamale, regimulpescuitului, dările, informaţii despre numărul prăvăliilor etc. din Cetatea Albă şi Chilia,

FRANŢA 83după cucerirea otomană (copie din 1546, Fonds turc. anc. 35, f. 120 v -123 v , 129-130 v ; copie,sec. XVII, turc. anc. 40, f. 190-191 v ; copie din 1583, turc. anc. 85, f. 236 v -239 v ; 261-262).Ref.: Nicoară Beldiceanu, La conquête des cités marchandes de Kilia et de Cetatea Albăpar Bayezid II (SF, 23, 1964, p. 36-90); idem, Kilia et Cetatea Albă à travers lesdocuments ottomans („Revue des études islamiques”, Paris, 1968, nr. 2, p. 225-258).Reprod.: ibidem, p. 259-262 (ms. turc. anc. 85, f. 236 v -238 v , 26l v -262 v ).513 – Hrisov din Suceava, 15 octombrie 1491, prin care Ştefan cel Mare întăreştespătarului Marco satul Cernica (Fonds sl. 69).Ref.: Gh. Ungureanu, N. Marcu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 1972,nr. 1, p. 150); Gh. Ungureanu, Documente româneşti din sec. XV-XVII aflate laBiblioteca Naţională din Paris (RA, 1972, nr. 2, p. 273-277).Publ.: ibidem, p. 284-286 (transcriere şi traducere de I. Caproşu).Reprod.: ibidem, fig. 1, la p. 276-277.514 – Hrisov din Huşi, 7 aprilie 1546, prin care Petru Rareş, domnul Moldovei,întăreşte postelnicului Sava a patra parte din satul Gârleşti, ţinutul Tecuci (Fonds sl. 70).Ref.: Gh. Ungureanu, N. Marcu, op. cit., în RA, 1972, nr. 1, p. 150; Gh. Ungureanu, op.cit., în RA, 1972, nr. 2, p. 277-278 .Publ.: ibidem, p. 286-287 (transcriere şi traducere de I. Caproşu).Reprod.: ibidem, fig. 2, la p. 276-277.515 – Scrisoare, din 25 decembrie 1561, prin care Antoine de Petremol, ambasadorulFranţei la Constantinopol, informează despre tulburările din Moldova în timpul domnieilui Ion Eraclide Despot (Fonds fr. 7091, f. 68-70).Publ.: Theodor Holban, Noi ştiri despre Ion Eraclide Despot, domn al Moldovei (RA,1976, nr. 3, p. 324).516 – Documente din 1570-1855, referitoare la familiile Linche şi Cărpenişeanu,înrudite prin căsătoria lui Philippe de Linche cu Elisabeta Balotescu Cărpenişeanu:acte româneşti, tabloul genealogic al familiei Cărpenişeanu semnat de marele logofătBarbu Văcărescu, scrisori, activitatea lui Philippe de Linche ca vornic şi postelnic înŢara Românească, corespondenţa lui cu generalul Kiseleff etc. (Nouvelles AcquisitionsFrançaises (= Nouv. acq. fr.), Fonds Roumanie).Ref.: Maria Soveja, Rodica Muşetoiu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA,1980, nr. 3-4, p. 418-419).517 – Hrisov din Iaşi, 16 martie 1575, prin care Petru Şchiopul, domnul Moldovei,întăreşte fraţilor Ion şi Luca a cincea parte din satul Rădăcineşti - Bârlad (Fonds sl. 71).Ref.: Gh. Ungureanu, N. Marcu, op. cit., în RA, 1972, nr. 1, p. 150; Gh. Ungureanu, op.cit., în RA, 1972, nr. 2, p. 279.Publ.: ibidem, p. 288-289 (transcriere şi traducere de I. Caproşu).Reprod.: ibidem, fig. 3, la p. 276-277.518 – Documente (8), din sec. XVI, privitoare la rolul porturilor dunărene în comerţulImperiului Otoman cu Europa: dispoziţii privind Brăila, Chilia, Giurgiu, Islaz, Măcin,Nicopole, Vidin, liste de mărfuri, dispoziţii privind taxele portuare (raportul lui MevlanaKüčük Piri, cadiu de Akce Kazanlık, din 15 aprilie 1520), legea pentru taxele vamale,

84 FRANŢApopulaţia Dobrogei, pescuitul în lacurile de lângă Isaccea etc. (Fonds turc. anc. 35, f. 142;85, f. 107 v -115, 250, 275-278 v ).Ref.: Irène Beldiceanu-Steinherr, Nicoară Beldiceanu, Acte du règne de Selim I, concernantquelques échelles danubiennes de Valachie, de Bulgarie et de Dobrudja (SF, 23,1964, p. 91-96); Bîstra Ţvetkova, Regimul schimbului economic dintre teritoriile dela nord şi sud de Dunăre în secolul al XVI-lea, în Relaţii româno-bulgare de-a lungulveacurilor (sec. XII-XIX), I, Buc., 1971, p. 110-132.Publ.: Irène Beldiceanu-Steinherr, Nicoară Beldiceanu, op. cit., p. 96-108 (doc. 15 apr.1520); B. Ţvetkova, op. cit., p. 132-138 (doc. 15 apr. 1520 şi legea taxelor).Reprod.: I. Beldiceanu-Steinherr, Nicoară Beldiceanu, op. cit., p. 109-115.519 – Raport, din 1518-1520, al consiliului imperial către împăratul Maximilian Ide Habsburg referitor la contribuţia militară a Moldovei şi Ţării Româneşti la un eventualrăzboi polono-otoman (Coll. Dupuy, ms. 600: Consultatio [...] super expeditione contraTurcas).Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 1.520 – Documente (32), din 1548, 1572-1596, 1598, cuprinzând informaţii despreŢările Române, raporturile lor cu Imperiul Otoman, Polonia şi Franţa: rapoarte aleambasadorilor francezi şi veneţieni la Constantinopol, instrucţiuni către aceştia şi către solipoloni, scrisori de la Ştefan Báthory, regele Poloniei, Petru Şchiopul, pretendenţii PetruCercel, Iancu Sasul şi Ioan Bogdan, Ieremia III, patriarhul Constantinopolului (Fonds fr.1412, f. 28, 32, 74-75; fr. 3259, f. 98-102; fr. 3275, f. 54; fr. 3528, f. 3, 9, 117; fr. 3609, f.68; fr. 7093, f. 17, 27, 32-34; fr. 16142, f. 202, 263 v ; fr. 20641, f. 57, 74, 182; ital. 215, f.438-439, 459-460; lat. 307, f. 61, 65 v ; lat. 12936 f. 127, 427, 429 v , 434 v -436, 438 v , 441 v ,443; Nouv. acq. fr. 5178, f. 65-66, 71-74).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 13, 15, 16, 20-33, 40-43, 48-50; G. Hofmann,Griechische Patriarchen und römische Päpste Untersuchungen und Texte [...](„Orientalia Christiana”, 25, 1932, p. 246-248) (doc. 1583, Ieremia III, patriarhulConstantinopolului); T. Holban, Noi ştiri despre pretendentul Ioan Bogdan (RI, 22,1936, p. 43-44) (doc. 23 dec. 1598, de la Ioan Bogdan).Reprod.: N. Iorga, Rătăcirile în Apus ale unui pretendent român, Ioan Bogdan, în secolulal XVI-lea (ARMSI, s. III, t. 8, 1927-1928, p. 300, pl. I-II) (doc. 1591 şi 1594, de laIoan Bogdan).521 – Scrisoare, din 1 iulie 1556, a episcopului de Lodève, ambasador al Franţeila Veneţia, recomandând conetabilului de Montmorency pe agentul francez de Martines,care venea din Transilvania cu informaţii despre dorinţa Isabelei şi a lui Ioan SigismundZápolya de a stabili relaţii de alianţă, eventual de rudenie, cu casa regală a Franţei (ms.20456, f. 169).Publ.: Hudiţă, Recueil, p. 16.522 – Documente (249), din 1558-1644, referitoare la evenimente din Ţările Româneîn legătură cu politica Franţei în Orient şi relaţiile cu Poarta Otomană şi Polonia: scrisoride la regina Isabela şi vornicul Socol în legătură cu sfârşitul lui Mircea Ciobanul (1558);scrisori de la Petru Cercel (1581) ş.a., în favoarea demersurilor pentru obţinerea tronuluişi relative la domnia sa în Ţara Românească; rapoarte ale rezidenţilor şi ambasadorilorfrancezi la Poartă: Sebastien de Juyé, Jacques de Germigny, Du Ferrier, De Maisse,

FRANŢA 85Berthier, Savary de Lancosme; scrisori de la regele Henri III şi Caterina de Medicis,regele Henri IV (în favoarea pretendentului domnesc Alexandru Bogdan, 1591-1595);rapoarte ale ambasadorului francez la Constantinopol, François Savary de Brèves, desprecampaniile lui Mihai Viteazul şi luptele lui Radu Şerban; rapoarte ale diplomaţilorfrancezi François de Salignac, Achille Harlay de Sancy, Philippe Harlay de Césy, Jacquesd’Angusse; scrisori de la arhiducele Mathias de Habsburg, Gabriel Báthory, principeleTransilvaniei, Radu Şerban, domnul Ţării Româneşti, regele Ludovic XIII şi patriarhulIerusalimului, Teofan; rapoarte anonime despre schimbări de domnie în Ţările Române;proiecte de campanii antiotomane (Archive de la Couronne, salle V, ms. 30; Corresp. deVenise, Harlay; Coll. Dupuy, ms. 600; Fonds français, ms. 16143-16149; 16150-16158;16160-16164; 16171-16173; 18077; 20983; ms. Colbert; ms. Fontanieu; ms. Momerqué,Lettres à l’ambassadeur du Levant).Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 12, 23, 32, 42-46, 49-60, 62-64,72-77, 92-232, 234-237, 240-242; Călători străini, IV, p. 430-433 (doc. 1619, dinTârgovişte, de la Achille Harlay de Sancy).523 – Scrisoare, din 1569, prin care un fiu al lui Pătraşcu cel Bun solicită ajutorulFranţei pentru a ocupa tronul Ţării Româneşti (Nouv. acq. fr. 5178, f. 62).Ref. şi publ.: Th. Holban, Noi documente în arhive polone şi franceze (AIIAI, 13, 1976,p. 322-323).524 – Scrisoare, din 1572, prin care hanul tătarilor trimite răspuns soliei domnuluiMoldovei, în legătură cu situaţia de la graniţă (Coll. Colbert, ms. 40, f. 192).Publ.: ibidem, p. 326.525 – Raport din Constantinopol, 16 iulie 1574, al lui François de Noailles, ambasadorfrancez la Poartă, anunţând că aşteaptă sosirea fratelui său Gilles de Noailles, care seîntorcea din Transilvania (ms. 10774, f. 235).Publ.: Hudiţă, Recueil, p. 18.526 – Scrisori (3), din 15 octombrie 1579, 7 şi 15 septembrie 1580, de la PetruCercel şi Henri III, regele Franţei, adresate ducelui Charles de Lorraine, referitoare la unîmprumut de bani pentru pretendentul muntean (Coll. Lorraine, t. 476).Ref. şi publ.: Al. Ciorănescu, Pierre «Boucle d’Oreille» et le duc de Lorraine (RHSEE,13, 1936, p. 254-259).527 – Scrisori (24), din 1580-1584, de la Caterina de Medici, către regele Franţei,Henri III, diplomaţi francezi şi veneţieni şi Petru Cercel, în legătură cu demersurile acestuiade a obţine tronul Ţării Româneşti, evenimente din timpul domniei şi mazilirea lui (Coll.Cinq cents de Colbert, ms. 368, p. 211-212, 221-222, 237-238, 241; Fonds fr. 4125, f. 189;ital. 1731, f. 285, 432, 479-481; Nouv. acq. fr. 10736, f. 572; 10739, f. 54-56; 22048, f.95-96, 140, 150, 178-179; 22070, f. 42-46, 64-65, 73-74; 23245, f. 321; 23545, f. 335).Ref. şi publ.: Al. Ciorănescu, Nou despre Petru Cercel (RI, 21, 1935, p. 247-276); Călătoristrăini, III, p. 71-75 (doc. 22 dec. 1583, Bucureşti, Francesco Vincenti).528 – Însemnare, din 1583, despre datorii ale lui Petru Cercel, pretendent la domniaŢării Româneşti, faţă de abatele Strozzi şi de un anume La Corde (ms. 1192, Traités etambassades de Turquie depuis 1574 jusqu’à 1620, t. III, p. 44).Ref.: N. Iorga, Momente istorice (ARMST, s. III, t. 7, 1927, p. 108-109).

86 FRANŢA529 – Scrisoare, din 1583, a lui Ieremia III, patriarh de Constantinopol, către HenriIII, rege al Franţei, pentru a-i mulţumi pentru faptul că ambasadorul francez la Poartă,Germigny, îl protejează pe Petru Cercel (Nouv. acq. fr. 5178, f. 66).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.530 – Scrisoare din Geneva, 23 martie 1594, de la Ioan Bogdan, pretendent la tronulMoldovei, către Henri IV, regele Franţei (Nouv. acq. fr. 5178, f. 71).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.531 – Scrisoare, s.a., s.l., de la Iliaş, pretendent la tronul Moldovei, către Henri IV(Nouv. acq. fr. 5178, f. 73).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.Reprod.: N. Iorga, Rătăcirile în Apus ale unui pretendent român, Ioan Bogdan, în secolulal XVI-lea (ARMSI, s. III, t. 8, 1928, facsimil II).532 – Epistola Alexandri equitis Hierosolymitanis natione Helveti [...], despreînfrângerea lui Ştefan Tomşa la 28 noiembrie 1615 (ms. 17789, f. 154 v sqq).Ref.: Călători străini, IV, p. 416.Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 52-55; Călători străini, IV, p. 418-421.533 – Documente (5), din 1619, relative la participarea domnitorilor români NicolaePetraşcu, Radu Şerban şi Gaspar Graziani la înfiinţarea ordinului Miliţiei Creştine, destinatluptelor antiotomane şi la excluderea lor ulterioară ca „schismatici” ortodocşi: scrisori dela Samuel Koreck şi contele Althan, precum şi actul de înfiinţare al ordinului, din 8 martie1619 (ms. 4703, f. 137-141; ms. 4722; ms. 4727, f. 53; coll. Dupuy, ms. 662, f. 283-290).Ref.: Th. Holban, Un plan de cruciadă din iniţiativă românească (RI, 21, 1935, p. 105);Carol Göllner, La Milice Chrétienne, un instrument de croisade au XVII e siècle(„Mélanges de l’École Roumaine en France”, 13, 1935-1936, p. 59-118); idem,Beziehungen der rumänischen Vojewoden Radu Şerban, Nicolae Petraşcu undGaspar Gratiani, zur „Milice Chrétienne” (RESEE, 6, 1968, nr. 1, p. 74, 77-79).Publ.: Th. Holban, op. cit., p. 105-108 (doc. 1619, Coll. Dupuy 662).534 – Documente, din 1621-1678, privitoare la istoria Transilvaniei, participarea laRăzboiul de treizeci de ani, relaţiile cu Franţa, Imperiile Habsburgic şi Otoman, scrisori dela principele Gheorghe I Rákoczi, rapoarte de la Philippe de Césy, ambasador francez laPoartă, Léon de Chavigny, secretar de stat etc. (Fonds fr. 5178, 6101-6102, 10638, 10655-10657, 13019, 15584, 15934-15935, 16152, 16163, 16173, 20602, 20983; Nouv. acq. fr.,t. 5178, 7460).Ref.: Hudiţă, Répertoire, p. 33-34; 40; idem, Histoire des relations diplomatiques..., p. 5,35, 37, 42, 46, 57, 59, 68, 280-281, 299, 301, 310, 317.Publ.: ibidem, p. 55-58, 60-61, 63-65, 69-70, 146-147, 154 (12 doc., 1635-1677); idem,Recueil, p. 34-37, 46, 64-72, 77, 104, 157, 167, 233, 238, 240, 245-251, 255 (22 doc.,1621, 1625, 1628, 1636-1637, 1642, 1650, 1671-1672, 1675-1678).535 – Documente (58), din 1621-1638, 1650, 1674-1714, 1730 şi 1742, privind situaţiapolitică din Ţările Române după observaţiile ambasadorilor francezi la Constantinopol şidupă informaţiile primite din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania: scrisori de ladomnitorii Alexandru Coconul (1626), Moise Movilă (1631) şi Matei Basarab (1634),

FRANŢA 87un privilegiu otoman pentru călugării franciscani din Târgovişte, manifestul lui EmericThököly din 1686, un raport despre bătălia de la Stănileşti din 1711, scrisoarea din 1730a lui Robert Joseph de Villelongue către Voltaire, privind trecerea lui Dimitrie Cantemirîn Rusia, sfârşitul tragic al domnitorilor Constantin Brâncoveanu şi Ştefan Cantacuzino şivenirea la tron a Mavrocordaţilor (Fonds fr. 7093, f. 335, 337, 387; fr. 9722, f. 90, 99, 174,178-183, 211; fr. 9729, f. 302 v ; fr. 10655, f. 61-62, 72-74, 91 v , 117, 178, 193, 195, 242; fr.16157, f. 236, 287, 342; fr. 16158, f. 227-228, 235 v , 237, 239, 246-247, 269, 331-332; fr.17193, f. 11; fr. 17789, f. 174 v -175; fr. 20981, f. 8 v ; fr. 22784, f. 130 v 136, 184-186; ital.;519, f. 10 v ; 25, 29-32, 52, 61 v -62; Nouv. acq. fr.: 1450, f. 144 v ; 5178, f. 67, 69-75; 5501,f. 72 v , 105, 109-110, 112).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 63-88, 95-104; Călători străini, V, p. 94-97 (doc.,1636).536 – Hrisov din Iaşi, 26 martie 1624, prin care Radu Mihnea, domnul Moldovei,întăreşte marelui vameş Condrea pământuri în satele Tomceşti, Popi, Răneşti, Popeni şiGereni din ţinutul Tecuci şi în satul Ijdeleni din ţinutul Covurlui (Fonds sl. 71).Ref.: Gh. Ungureanu, N. Marcu, op. cit., în RA, 1972, nr. 1, p. 150; Gh. Ungureanu, op.cit., în RA, 1972, nr. 2, p. 280.Publ.: ibidem, p. 289-292 (transcriere şi traducere de I. Caproşu).Reprod.: ibidem, fig. 4, la p. 276-277.537 – Scrisoare, 25 octombrie 1626, de la Alexandru Coconul, domnul al ŢăriiRomâneşti, către contele de Césy (Nouv. acq. fr. 5178, f. 67).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.538 – Scrisoare din Oradea, 20 septembrie 1629, de la Gabriel Bethlen, principe alTransilvaniei, către Philippe de Harlay, conte de Césy, despre emisarii francezi Excideuilşi J. Roussel (Nouv. acq. fr. 5178, f. 87).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.539 – Scrisoare din Iaşi, 29 aprilie 1631, de la Moise Movilă, domnul Moldovei,către contele de Césy (Nouv. acq. fr. 5178, f. 75).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.540 – Scrisoare, 10 septembrie 1635, de la Matei Basarab către contele de Césy(Nouv. acq. fr. 5178, f. 69).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.541 – Scrisoare, din 12 decembrie 1637, de la contele de Césy, ambasador francezla Poartă, către mareşalul d’Estrées, menţionând că Matei Basarab a fost ameninţat cumazilirea (Fonds fr. 4070, f. 317 v ).Ref.: Pippidi, Tradiţia politică, p. 207, nota 320.542 – Scrisoare din Constantinopol, 30 decembrie 1639, a lui Félicien de Rennes,referitoare la executarea vizirului Mohammed Tabani Buyuk, susţinător al lui Vasile Lupuîn acţiunile sale împotriva lui Matei Basarab (Nouv. acq. fr. 10220, p. 381-386).Ref. şi publ.: Constantin C. Giurescu, Uciderea vizirului Mohammed Tabani Buiuc,sprijinitorul lui Vasile Lupu. O scrisoare inedită (RI, 12, 1926, p. 98-103).

88 FRANŢA543 – Scrisoare din Pera, 15 februarie 1647, a lui Ismaël Boulliau, în care semenţionează rolul lui Vasile Lupu în înlocuirea patriarhului Partenie II, în noiembrie 1646(coll. Dupuy, ms. 18, f. 174-175).Ref.: Pippidi, Tradiţia politică, p. 203, nota 302.544 – Corespondenţa dintre Forbin-Janson şi Arnauld de Pomponne, însărcinaţi săorienteze politica Franţei faţă de Imperiul Otoman. Cuprinde informaţii despre campaniilelui Sobieski împotriva turcilor la hotarul Moldovei în 1675-1676 (Nouv. acq. fr. 21100,21101).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.545 – Scrisoare, din 30 septembrie 1688, de la ambasadorul Franţei la Poartă,Girardin, către regele Ludovic XIV, în care se menţionează luptele dintre români şi turciîn zona Calafat - Vidin (Fond. fr. 7174, p. 202).Ref.: Pippidi, Tradiţia politică, p. 224, nota 430.546 – Scrisoare, din octombrie 1688, a ambasadei franceze din Constantinopol,informând despre proiectul Porţii de a instala pe Emeric Thököly ca principe în ŢaraRomânească şi Transilvania (Fonds fr. 7175, p. 58).Ref.: ibidem, p. 224, nota 431.547 – Corespondenţă, din 1689, a lui Sevastos Kyminitis cu Alexandru Mavrocordat,Mihai Cantacuzino spătarul şi Dionisios Spandonis (Suppl. gr. 1248).Ref.: Ch. Astruc – M.L. Concasty, Catalogue des manuscrits grecs. III ème partie. Lesupplément grec, III, ms. 901-1371, Paris, Bibliothèque Nationale, 1960, nr. 1248;Cléobule Tsourkas, Les débuts de l’enseignement philosophique et de la libre penséedans les Balkans. La vie et l’oeuvre de Théophyle Corydalée, Thessaloniki, 1967, p.121 (rec. Cornelia Papacostea-Danielopolu, în RESEE, 6, 1968, nr. 3, p. 544).548 – Scrisori (3), ale lui Ioan Comnen, profesor la Academia Domnească dinBucureşti, circa 1702 (Suppl. gr. 1044, f. 75-77).Ref. şi publ.: N. Vătămanu – M. Carataşu, Trois lettres inédites de Jean Comnène (RRH,1972, nr. 1, p. 137-145).549 – Scrisoare a marchizului de Bonnac, 11 ianuarie 1706, din Transilvania, cătredomnul Moldovei (Nouv. acq. fr. 22262).Ref.: Andrei Pippidi, 1978.550 – Relatări (2), din 1711 ale luptei de la Stănileşti. Anexa: hartă (Nouv. acq. fr.22332, f. 183-184, 188-235).Ref.: C.C. Giurescu, Une relation inédite sur la campagne de Pierre le Grand en Moldavie(Mélanges d’histoire générale, I, Cluj, 1927, p. 125).Publ.: Th. Holban, Noui ştiri despre luptele ruso-turce din 1711 (CI, 13-16, 1940, nr. 1-2,p. 303-305) (doc., 8 iul. 1711).551 – Scrisoare, din 1714, a lui Paul Lucas despre moartea lui Constantin Brâncoveanu(Nouv. acq. fr. 801, f. 43-44).Publ.: Th. Holban, Despre moartea lui Constantin Brâncoveanu (RI, 22, 1936, p. 45-46).552 – Scrisoare, din 25 aprilie 1715, a lui Luigi Ferdinando Marsigli, ofiţer, diplomat

FRANŢA 89şi arheolog, către Bernard de Monfaucon, erudit cercetător al Antichităţii, despre Podul luiTraian şi malul românesc al Dunării (Ms. fr. 17710, f. 95).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.553 – Correspondance de Charles Gravier de Vergennes, de Pierre Puchot des Allurset de Félix Linchou (de Linche) avec les Princes de Valachie et de Moldavie, 1724-1755.Copies des originaux conservés aux Archives du Ministère des Affaires Étrangères. Entête, copie d’une lettre à Pierre Musatesco [Petru Cercel], prince de Valachie, 1582, 514şi 325 f. (ms. 12276-12277, donaţia fam. Lenş din Bucureşti).Ref.: V. Mihordea, Manuscrise româneşti în Biblioteca Naţională din Paris (RI, 22, 1936,p. 146-147).554 – Documente (3), din 1730 şi 1733, relative la activitatea lui Daniel Fonseca, agental principilor Grigore II Ghica şi Nicolae Mavrocordat: scrisori de la L.S. De Villeneuve,ambasador francez la Constantinopol şi D. Fonseca, în legătură cu încetarea activităţii salede agent în Principate şi copierea de manuscrise din Biblioteca Mavrocordaţilor (Fonds fr.5384, f. 200-201; 7183, f. 999; 7186, f. 169).Ref.: V. Mihordea, Un agent politic al ţărilor noastre: Daniel Fonseca (RI, 29, 1943, p.93-120).Publ.: ibidem, p. 128-130.555 – Rapoarte (39) din Constantinopol, 1737-1749, referitoare la războiul rusoturcdesfăşurat pe teritoriul Ţărilor Române, pacea de la Belgrad, rolul marelui dragomanAlexandru Ghica şi executarea lui, retragerea trupelor străine din Principate, activitateahaiducilor Adam Hora şi Niculiţă, în Banat, politica franceză faţă de beligeranţi etc.(Nouv. acq. fr. 6834, f. 83; 7100, f. 393; 7189, f. 201 v 7190, f. 64, 69-70, 227, 360-361,;447; 7191, f. 24-25, 42, 55 v , 71, 164 v , 242; 7193, f. 204; 7195, f. 177, 233, 248, 262; 7198,f. 38 v , 121, 123, 173, 182, 219-222, 224-225, 227-236, 401).Ref.: V. Mihordea, Contribuţie la istoria păcii de la Belgrad (AO, 14, 1935, p. 205-226).Publ.: ibidem, p. 227-253 (35 doc.).556 – Documente (5), din 1732-1733 şi 1747, despre sprijinul acordat de Franţacatolicilor din Moldova (Fonds fr. 7185-7186; Nouv. acq. fr. 5105).Ref.: V. Mihordea, Contribuţie la istoria catolicismului din Moldova în secolul al XVIIIlea.Protecţia franceză pentru călugării franciscani (RI, 20, 1934, p. 221-234).Publ.: ibidem, p. 234-237, 311-313, 323.557 – Raport, din 18 aprilie 1740, al lui Louis-Sauveur de Villeneuve, ambasadorulFranţei la Constantinopol, referitor la atitudinea lui Antioh Cantemir, ministrul Rusiei laParis, faţă de rolul diplomaţiei franceze în negocierile de pace de la Belgrad din 1739(Fonds fr. 7191, f. 710).Ref. şi publ.: V. Mihordea, Note cu privire la Antioh Cantemir (RI, 31, 1945, p. 56, nota 64).558 – Corespondenţa, purtată în anii 1743-1747, de Castellane, ambasadorul Franţeila Poartă, cu contele de Montaigu, ambasador la Veneţia, cuprinzând informaţii despreŢările Române: maziliri şi surghiuniri de domni, transmiterea gazetelor prin Moldova,secetă, lăcuste, foamete (Nouv. acq. fr. 14913).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.

90 FRANŢA559 – Documente (12), din 1748, 1750, 1753, 1756, referitoare la activitatea lui Fr.Linchou ca agent secret francez şi negustor în Principate, activitatea literară a lui NicolaeMavrocordat, achiziţii de cărţi din Franţa pentru biblioteca lui Constantin Mavrocordat,rolul Ţărilor Române în relaţiile polono-otomane (1756) ş.a. (Fonds fr. 6834, f. 48 v , 55 v ,62 v -63; 7177, f. 123-124, 150-151, 393-394; 22012, f. 214-220 v ; 268-271, 303 v ; Nouv.acq. fr. 12276, f. 12, 386; Nouv. acq. fr. 22012, f. 214).Ref.: V. Mihordea, Politica orientală franceză şi Ţările Române în secolul al XVIII-lea(1749-1760) (după corespondenţa agenţilor de la „Secret du Roi”, 1749-1760),Buc., 1937, p. 181, 343-344, 346-347, 349, 383-384, 434, 448, 457.560 – Hrisov, din februarie 1759, prin care Ioan Teodor Callimachi acordă mănăstiriiXeropotamu o danie anuală de 150 piaştri (Suppl. gr. 676).Ref.: V. Laurent, La prétendue croix byzantine du trésor de Putna (BSHAR, 25, 1944, p.89-91).Publ.: St. Binon, Les origines légendaires et l’histoire de Xeropotamou et de Saint-Paulde l’Athos, Louvain, 1942, p. 242-244.561 – Scrisori (3), din 1759-1760, ale canonicului Betanski, privind incursiuni ruseştiîn Moldova şi conflicte cu polonezii la frontiera Moldovei (Fonds fr. 10702, f. 138, 353 v ,356).Ref. şi publ.: V. Mihordea, Raporturile lui Ioan vodă Callimachi cu polonii (1758-1761)(RI, 23, 1937, p. 353-366).562 – Documente (8), din 1763, referitoare la medierea moldovenească în conflictulpolono-tătar, activitatea lui Ianacache Millo, reprezentant al domnitorului GrigoreCallimachi, refuzul palatinilor polonezi de a contribui la plata daunelor cerute de tătari cadespăgubiri (Fonds fr. 10702, f. 409, 452, 458, 463, 468, 489).Ref.: V. Mihordea, Participarea diplomatică a Moldovei la aplanarea neînţelegerilorpolono-tătare în 1763 („Studii”, 19, 1966, nr. 2, p. 334-339).563 – Corespondenţă din Braşov, 1770-1771, trimisă de învăţatul grec NeofitKavsocalivitis lui Nichifor Theotochis şi lui Eugenios Vulgaris (Fonds gr. 1358).Ref.: Ch. Astruc et M.L. Concasty, Catalogue des manuscrits grecs. III ème partie. Lesupplément grec, III, Paris, 1960, nr. 1358 (rec. Cornelia Papacostea-Danielopolu, înRESEE, 6, 1968, nr. 3, p. 544.).Reprod.: B. A. R., copie ms.564 – Corespondenţă (102), din 1794-1819, între învăţaţii greci Daniel Philippidesdin Moldova, Anthim Gazis din Viena şi geograful francez J.D. Barbié du Bocage dinParis, cuprinzând referinţe la mişcarea culturală din Ţările Române şi relaţiile lor cuFranţa, Grecia şi Rusia (Nouv. acq. fr. ms. 10255).Ref.: Al. Ciorănescu, Correspondance de Daniel Démétrius Philippidès et de J.D. Barbiédu Bocage (1794-1819), Thessaloniki, 1965, p. 1-15.Publ.: ibidem, p. 19-153 (62 scrisori); Daniel Philippides, Barbié du Bocage, AnthimosGazis, Allīlografia, 1794-1819, ed. Aikaterini Koumarianou, Atena, 1966, p. 3-190(rec. Al. Duţu, în RESEE, 5, 1967, nr. 3-4, p. 609-613).565 – Corespondenţă primită de Fauvel, consulul Franţei la Atena, între 1796 şi 1826,

FRANŢA 91de la Allier de Hauteroche, Barbié du Bocage, Bartholdy, Félix Beaujour, Jean-BaptisteLechevalier, Choiseul-Gouffier, despre antichităţi şi despre domnii fanarioţi.Ref.: Andrei Pippidi, 1996.566 – Scrisori din Pisa şi Bucureşti, 1817-1820, adresate juristului Tzani Koutoumas,la Paris, de intelectuali greci din Ţara Românească: Ralu Caragea, Constantin Vlahoutzis(mare postelnic al domnitorului Ioan Caragea), serdarul Gh. Pappa (Fonds gr. 1221, f. 20,24 v , 28-29, 32, 35).Ref.: Cornelia Papacostea-Danielopolu, Les contacts des intellectuels roumains avec les«hellénismes périphériques» (1818-1830) (RESEE, 10, 1972, ms. 3, p. 555-566).567 – Documente, 1829, 1842-1863, referitoare la istoria Francmasoneriei române şia membrilor ei: Ioan Deivos, Ioan Slătineanu (1829), Dinu Caramfil, J.A. Vaillant, C.A.Rosetti, Constantin Daniel Rosenthal, Dumitru Brătianu, Nicolae Creţeanu, I.C. Brătianu,Paul Bataillard, loja „Étoile Danubienne” din Bucureşti (1856) formată din membri străinidar şi români, ca Matei Millo, loja „Înţelepţii din Heliopolis” (Bucureşti, 1863) având camembri pe G. Filitti, N. Poenaru, I.A. Cantacuzino, C.N. Suţu, G.C. Filipescu, PantaziGhica ş.a. (Fonds Grand Orient de France, FM 2 54 bis, dos. 1, f. 157-161; FM 2 99, dos. 1,f. 1-3, 30; dos. 2, f. 3, 6; FM 2 147, f. 220, 224, 236-239, 279-284, 289-290, 292; FM 2 148,f. 2, 7, 12, 14-15, 19-20, 28, 54-56; FM 2 599; FM 2 860; FM 2 862).Ref.: Dan Berindei, Românii şi Francmasoneria în epoca modernă. Contribuţii şi precizări,în Românii şi Europa în perioadele premodernă şi modernă, Buc., 1997, p. 375-406.568 – Scrisori (18), din 1852-1861, adresate lui Edgar Quinet şi soţiei sale Hermionade grupuri de români din Paris şi Moldova (Nouv. acq. fr. 20799).Ref.: Ion Breazu, Edgar Quinet et les Roumains („Mélanges de l’École Roumaine enFrance”, 1927, I, p. 212-365).Publ.: ibidem, p. 369-401.569 – Scrisori (14) din Aaran şi Veytaux, 1856-1858, ale Dorei d’Istria, către EdgarQuinet, relative la activitatea literară a scriitoarei, încurajată şi îndrumată de învăţatulfrancez (Nouv. acq. fr., vol. 20790, f. 133 sqq).Ref.: Ion Breazu, Dora d’Istria şi Edgar Quinet, în Închinare lui Nicolae Iorga, Cluj,1931, p. 62-72.Publ.: Edgar Quinet, Lettres d’exil à Michelet et à divers amis, I, Paris, 1885, nr. CXLV, p.317-319; nr. CLVIII, p. 337-338.570 – Registre des lecteurs, 1862, menţionând pe „Gregoresco (Nicolas), peintre,élève de Mr. Séb. Cornu” şi iscălitura artistului, ante 15 noiembrie 1862 (Cabinet desEstampes, 3575 bis).Ref.: Remus Niculescu, Grigorescu la Şcoala de Belle Arte din Paris (SCIA, 5, 1958, nr.1, p. 234).571 – Scrisori (34), din 1863, 1868, 1870-1880, 1888, de la Ulysse de Marsillac, D.Brătianu, Frédéric Damé, Hermiona Quinet şi B.P. Hasdeu, privitoare la relaţii politiceşi literare româno-franceze (Nouv. acq. fr. 4824, 11398, 24263, 24281, 24420, 24436,24442, 24809).Publ.: Marin Bucur, Documente inedite din arhivele franceze privitoare la români însecolul al XIX-lea, I, Buc., 1969, p. 289-293, 295-299, 303-334.

92 FRANŢA572 – Scrisori (11), din 1867-1868, adresate lui Émile Picot, secretarul principeluiCarol, de C.A. Rosetti, B. Crémieux şi conducători ai Alianţei Israelite Universale.Ref. şi publ.: Emil Diaconescu, Nouvelles lettres de la correspondance d’Émile Picot(„Revista critică”, 5, 1931, nr. 3-4, p. 170-187).573 – Scrisori (7), din 1869-1883, de la Victor Hugo, adresate Hermionei Asachi-Quinet (Fonds Victor Hugo).Publ.: Elena Piru, Corespondenţă Hermiona Asachi-Quinet – Victor Hugo(„Manuscriptum”, 2, 1971, nr. 4, p. 143-155; 3, 1972, nr. 1, p. 143-151).574 – Documente din 8 mai, 13 şi 18 iunie 1874, martie 1875, referitoare la cerereade primire în Francmasonerie a dr. Carol Davila, inspector general al Serviciului Sanitaral armatei române: solicitări de referinţe din partea lojilor „Înţelepţii din Heliopolis” şi„Egalitatea” din Bucureşti, conferirea gradelor de Maestru, apoi Venerabil, lui Davila etc.(Fonds maçonnique, FM 2 , 859, doss. 2; FM 2 , 860)Ref.: Mihai Sorin Rădulescu, Acte privind studenţii români medicinişti la Paris în deceniul1850-1860 (RI, s.n., 5, 1994, p. 524-525).575 – Scrisori, 1879-1881, ale filologului Alexandru Lambrior către Gaston Paris(Nouv. acq. fr., nr. 24445, Fonds Gaston Paris).Ref.: Gh. Ungureanu, N. Marcu, Arhive şi biblioteci franceze, surse bogate de cercetarepentru istoria României (RA, 1971, nr. 3, p. 431).576 – Scrisoare, din 27 octombrie 1895, a lui B.P. Hasdeu către Barutel, mulţumindu-ipentru aprecierile comunicate în legătură cu versurile Iuliei Hasdeu (Cabinet des Estampes,Album „La Roumanie”).Ref. şi publ.: Marin Bucur, op. cit., p. 334-336.577 – Album, post 1895, cuprinzând fotografii ale Iuliei Hasdeu şi tăieturi dinrevistele străine în care i-au fost publicate versurile (Cabinet des Estampes, Album, „LaRoumanie”).Ref.: Marin Bucur, op. cit., p. 336.578 – Scrisori ale lui Take Ionescu (Nouv. acq. fr. 15004, f. 302-305).Ref.: Andrei Pippidi, 1974.579 – Scrisori (12), din 1909-1954, ale lui George Enescu către compozitorii FlorentSchmitt (1909, 1910, 1912, 1929, 1939 şi 1952), Guy Ropartz (1928, 1936, 1939, 1947,1954) şi către Adrienne Dukas, fiica profesorului şi compozitorului Paul Dukas.Ref. şi publ.: Alfred Hoffman, Lettres de Georges Enesco adressées à des musiciensfrançais, conservées à la Bibliothèque Nationale de Paris („Revue roumained’histoire de l’art”, 10, 1973, nr. 2, p. 187-192); George Enescu, Scrisori, I, ed. ViorelCosma, Buc., 1974, p. 188, 202, 216, 299-300, 302, 342, 363-364, 380, 395, 403,414-415.Reprod.: ibidem, p. 320-321, 336-337, 352-353 (scris. din 1947, 1952, 1954).580 – Documente, din 1919-1936: fotografii şi scrisori adresate scriitorului francezRomain Rolland de Panait Istrati şi alţi corespondenţi din România (Fonds RomainRolland).

FRANŢA 93Ref.: E. Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de microfilme Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 33);Nicolae Mocioiu, Panait Istrati şi Brăila muncitorească (RA, 1984, nr. 2, p. 166);Alexandru Talex, O pană în bătaia vântului. Confesiuni („Manuscriptum”, 15, 1984,nr. 2, p. 26).Publ.: Al. Oprea, Panait Istrati în Arhiva Romain Roland („Manuscriptum”, 2, 1971, nr.1, p. 143-156) (4 scris., 1934-1935).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 157, c. 282-320.581 – Scrisori (8), din 1921-1933, ale lui Panait Istrati, adresate lui Marcel Martinet(Fonds M. Martinet).Ref. şi publ.: Daniel Lerault, Panait Istrati în dialog cu Marcel Martinet („Manuscriptum”,15, 1984, nr. 2, p. 116-123); Panait Istrati, Corespondenţă cu scriitori străini, ed.Alexandru Talex, Buc., 1988, p. 307-317.582 – Scrisori şi ilustrate (33), din 1923-1932, ale lui Panait Istrati, adresate lui Jean-Richard Bloch (Fonds J.R. Bloch).Ref. şi publ.: Al. Talex, Panait Istrati. Scrisori către Jean-Richard Bloch („Manuscriptum”,10, 1979, nr. 3, p. 136-148: 7 doc., 1923-1924); nr. 4, p. 159-167 (7 doc., 1925); 11,1980, nr. 1, p. 151-165 (14 doc., 1926); nr. 2, p. 162-169 (5 doc., 1927, 1928, 1932);Panait Istrati, Corespondenţă cu scriitori străini, ed. Alexandru Talex, Buc., 1988, p.200-246.MS583 – Auxentius din Durostor, Epistula de fide, vita et obitu Ulfilae, 381-397,cuprinzând informaţii despre activitatea acestuia în Dacia. Copie (Fonds lat. 8907).Ref. şi publ.: Fr. Kaufmann, Aus der Schule des Wulfila: Auxenti Dorostorensis epistulade fide, vita et obitu Wulfilae im Zusammenhang mit der Dissertatio Maximini contraAmbrosium, Strasbourg, 1899, p. 74-76; H. Mihăescu, Scrisoarea lui Auxentius dinDurostor, izvor pentru latinitatea balcanică, în Omagiu lui Iorgu Iordan, Buc., 1968,p. 607-610; Fontes, II, p. 110-113.584 – Athanasios din Emesa, Epitome, sec. VI. Text în limba greacă. Reproduce dinNovelele lui Justinian şi novela XI (14 aprilie 535), în care sunt prevăzute prerogativeleşi jurisdicţia arhiepiscopului de Prima Justiniana, extinse asupra localităţilor din Banatrecucerite de Imperiu, între care Arcidava (Vărădia) (ms. gr. 1381).Ref. şi publ.: G.E. Heimbach, Anekdota, I, Leipzig, 1838, f. 8; Suciu – Constantinescu, I,p. 20 (fragm.).585 – Plotin, arhiepiscop de Tesalonic, Egkōmion eis ton panendoxon tou Christoumartyra Dīmītrion, 602-610, cuprinzând ştiri despre prezenţa avarilor pe teritoriul Dacieişi incursiunile lor în Imperiul Bizantin în anii 582-602 (Fonds gr. 501, f. 113-122).Ref.: Theophilos Ioannis, Mnīmeia agiologika, Veneţia, 1884, p. 40-53; Fontes, IV, p. 4-5.586 – Sf. Ioan Damaschin, Sacra parallela, Palestina, sec. VIII – începutul sec.IX. Pergament, 424 f., 35,6 x 26,5 cm. Cel mai vechi manuscris al operei, decorat cu1658 miniaturi, fost în biblioteca mănăstirii Văcăreşti din Bucureşti, dăruit de NicolaeMavrocordat, domnul Ţării Româneşti, lui Ludovic XV, regele Franţei, prin abateleFrançois Sévin (Fonds gr. 923).

94 FRANŢARef.: N. Iorga, Ştiri nouă despre biblioteca Mavrocordaţilor şi despre viaţa munteneascăîn timpul lui Constantin vodă Mavrocordat (ARMSI, s. III, t. 6, 1926, p. 4); DanielBarbu, Manuscrise bizantine în colecţii din România, Buc., 1984, p. 8.Ref. şi reprod.: Kurt Weitzmann, The Miniatures of the Sacra Parallela. Parisinus Graecus923, Princeton, 1979; Jannic Durand, în Byzance. L’art byzantin dans les collectionspubliques françaises, Paris, 1992, p. 190-191, nr. 127; Virgil Cândea, De la Văcăreştila Luvru (MI, s.n., 27, 1993, p. 9-12 şi coperta II).587 – Georgios Synkellos, Cronografie, sec. VIII-IX, menţionând evenimente dinistoria daco-romană, după Eusebiu de Xyppus şi Eutropius. Copie din sec. XI (Fonds gr.1764).Ref.: R. Constantinescu, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA, 1977, nr. 4, p. 460).Publ.: Fontes, II, p. 588-589.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 236.588 – Julianus de Constantinopolis, Epitome latina, sec. VIII-IX. În cap. IXmenţionează după Novelele lui Justinian, XI, prerogativele şi jurisdicţia arhiepiscopuluide Prima Justiniana, extinse asupra localităţilor recucerite din Banat, între care Arcidava(Vărădia). Copii din sec. IX (ms. lat. 4568) şi X (ms. lat. 4418).Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, I, p. 20.589 – Nichifor (patriarhul Constantinopolului), Cronografie, sec. IX, menţionândevenimentele de la gurile Nistrului şi din Dobrogea în anii 673 şi 702. 3 copii (Fonds gr.233, 1320; Suppl. gr. 67).Ref.: R. Constantinescu, op. cit., p. 460.Publ.: Fontes, II, p. 624-629.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 229 (ms. gr. 1711)590 – Ogüznāme [Cartea ogüzilor], sec. IX, cronică cu menţiuni despre români.Copie (Suppl. turc. 1001).Ref.: Babinger, GOW, p. 8; Mehmet Ali Ekrem, O menţiune despre românii din secolulal IX-lea, în Oguzname – cea mai veche cronică turcă (SCIVA, 31, 1980, nr. 2, p.287-294); Annie Berthier, Vers l’Orient..., Paris, Bibliothèque Nationale, 1983, p. 14,nr. 32.Reprod.: ibidem, p. 15.591 – Etymologikon mega, a doua jumătate a sec. X. Lexicon în limba greacă,menţionând pe gepizii din Dacia şi descrierea oraşului Callatis (Mangalia) (Fonds gr.2654).Ref. şi publ.: Thomas Gaisford, Etymologicum Magnum seu verius Lexicon saepissimevocabulorum origines indagans, Oxford, 1848, p. 230, 486; Fontes, IV, p. 18-19.592 – [Ioan Scărarul], Klimax, copie, 1059. Text în limba greacă. Copiştii menţionează(f. 157 v ) că au sfârşit de scris în timpul lui Vasileios Apokapes, comandant al themeiParistrion (Paradounavon, cuprinzând şi Dobrogea), în anul 1059 (Fonds gr. Coislin 263).Ref.: N. Bănescu, Les premiers témoignages byzantins sur les Roumains du Bas-Danube(BNJ, 3, 1922, p. 294). I. Barnea, Şt. Ştefănescu, Din istoria Dobrogei, III, Buc.,1971, p. 133-145.Publ.: Sp. Lamvros (NE, 7, 1910, p. 130, nr. 10); Fontes, IV, p. 26-27.

FRANŢA 95593 – Miscelaneu, sec. XI, cuprinzând: (1) Nichifor (patriarhul Constantinopolului),Cronografie, sec. IX, menţionând evenimentele de la gurile Nistrului şi din Dobrogeaîn anii 673 şi 702; (2) R. Georgios Synkellos, Cronografie, sec. VIII-IX, menţionândevenimente din istoria daco-romană după Eusebiu de Xyppus şi Eutropius; (3) Theophanes(752-818), Cronografie pentru anii 284-813, cu menţiuni despre retragerea puterii romanela sud de Dunăre, în anii 592-602; (4) Scriere anonimă despre domnia lui Leon V (813-820); (5) Leon Grammatikos, Cronografie până la anul 920, cu informaţii despre istoriapoporului român. 394 f. (Fonds gr. 1711; copie sec. XII: Nichifor, Synkellos, Theophanes,ms. gr. Coislin 133).Ref.: R. Constantinescu, op. cit., p. 460, 463; E. Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia demicrofilme Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 331).Publ.: Fontes, II, p. 588-589 (Synkellos); p. 624-629 (Nichifor).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 229 (ms. gr. 1711); 237 (ms. gr. Coislin 133).594 – Mihail Glykas, Anale de la Facerea lumii pînă la anul 1118. Copie din sec.XVI, cu informaţii despre pecenegii şi uzii din Câmpia Dunării (Fonds gr. 1719).Ref.: R. Constantinescu, op. cit., p. 463; E. Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de microfilmeFranţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 33)Publ.: Fontes, III, p. 166-169.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 236.595 – Ioannis Zonaras, Cronică de la facerea lumii pînă la anul 1118, cu informaţiidespre războaiele daco-romane. Copie (Fonds gr. 1715).Ref.: R. Constantinescu, op. cit., p. 463.596 – Miscelaneu, sec. XII, cuprinzând: Pseudo-Simeon Metafrastul, Cronograful dela facerea lumii până la 948, cu informaţii despre istoria poporului român; Leon Diaconul,Istoria, 992, relatând şi evenimentele din Balcani din 959-976, desfiinţarea primului ţaratbulgar şi realipirea Dobrogei la Imperiul Bizantin (Fonds gr. 1712).Ref.: R. Constantinescu, op. cit., p. 460; E. Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de microfilmeFranţa. II (RA, 1979, nr. 1, p. 33).Publ.: Fontes, II, p. 676-697 (extrase din Leon Diaconul).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 229.597 – Ibn Bībī, Al-Awāmir al-‘Alā‘iya fi‘l-‘Umür al-‘Alā‘iya [Istoria conducătoriloriluştri şi a lucrurilor remarcabile], ante 1285. Text în limba persană. Descrie istoria turcilorselgiukizi în sec. XIII, cu informaţii despre prima colonizare a Dobrogei cu turci creştinaţidin Anatolia în 1263-1264, în timpul căpeteniei lor Izzeddīn Kaykavuz (Găgăuz) în zonaBabadag (coll. Schéfer, Dj. 44).Ref.: Babinger, GOW, p. 8, nota 1.598 – Aristide Retorul, [Cuvântări], sec. XIII. Text în limba greacă. La f. 5 v : însemnaredin 1420, despre campania otomană în Ţara Românească şi rezistenţa opusă de Mircea celBătrân şi fiul său, Mihail voievod (Fonds gr. 2923).Ref.: Sokrates Kugeas, Notizbuch eines Beamten der Metropolis in Thessalonike aus demAnfang des XV. Jahrhunderts („Byzantinische Zeitschrift”, 23, 1914-1919, p. 151).599 – Miscelaneu, sec. XIII. Cuprinde: Scriptor incertus de Leone Armenio, 813-820;

96 FRANŢALeon Grammatikos, Cronografie, 820-948, cu informaţii de istorie românească (Fondsgr. 854).Ref.: J.A. Cramer, Anecdota Graeca e codicibus manuscriptis Bibliothecae RegiaeParisiensis, II, Oxford, 1839, p. 243-373; R. Browning, Notes on the ScriptorIncertus de Leone Armenio („Byzantion”, 35, 1965, p. 389-411); R. Constantinescu,op. cit., p. 460).Publ.: I. Bekker, Leo Grammaticus, Bonn, 1842, p. 335 sqq.600 – Miscelaneu, sec. XIII. Text în limba greacă, în cuprins, însemnări din 1419-1438 ale unui posesor al codicelui, probabil Ioannis Eugenikos din Salonic, menţionând,la anul 1420, ocuparea Vlahiei Mari de trupele otomane şi uciderea lui Mihail şi a altorcopii ai lui Mircea, domnul Ţării Româneşti (Fonds gr. 2953).Ref. şi publ.: Sokrates Kugeas, op. cit., p. 143-163; Fontes, IV, p. 340-341.601 – Miscelaneu, sec. XIII. Cuprinde: (1) f. 2-167: Georgios Kedrenos, Istorieuniversală; (2) f. 167 v -239 v : Michael Attaleiates, Istorie pentru anii 1034-1079; (3) f.239 v -242 v : Vasile I, Povaţă către Leon VI Filozoful; Manuel Straboromanos, Cuvântăricătre împăratul Alexios I Komnenos (1081-1118). Text în limba greacă, cu informaţii deistorie românească (Fonds gr. Coislin 176).Ref.: R. Constantinescu, op. cit., p. 463-464; E. Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia demicrofilme Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 33).Publ.: Fontes, III, p. 66-67 (Attaleiates); p. 120-157 (Kedrenos); p. 170-173(Straboromanos). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 230.602 – Vartan, [Geografia noului traducător şi al doilea luminător], sec. XIII. Text înlimba armeană. Cuprinde informaţii despre geografia şi populaţia Ţărilor Române. Copiedin sec. XVI-XVII (Fonds arm. 147).Ref.: Fr. Macler, Catalogue des manuscrits arméniens et georgiens de la BibliothèqueNationale, Paris, 1908, p. 80; A. Decei, Românii din veacul al IX-lea pînă în al XlIIlea,în lumina izvoarelor istorice armeneşti (AIINC, 7, 1936-1938, p. 534-539).Reprod.: ibidem, pl. III (f. 145).603 – Manuel Philes, Tō sebastō Patrikiōtī, prima jumătate a sec. XIV. Poem în limbagreacă în care sunt descrise prelucrarea şi ţeserea lânii de către păstorii români din Balcani(Fonds gr. 2876).Ref. şi publ.: Manuelis Philae, Carmina, ed. E. Miller, I, Paris, 1855, p. 207; Fontes, IV,p. 158-159.604 – [Descriptio Europae Orientalis], 1308. Tratat anonim de geografie, cuinformaţii despre vlahii din Peninsula Balcanică, păstorii şi păşunile romane din Ungariaşi formaţiunile statale ale românilor la venirea ungurilor (Fonds lat. 5515).Ref. şi publ.: Olgierd Górka, Anonymi Descriptio Europae Orientalis, Cracovia, 1916;Popa-Lisseanu, Izv. ist. rom., II, p. 1-63; idem, Românii în „Descriptio EuropaeOrientalis” (RI, 20, 1934, p. 101-111).605 – Georgios Pachymeres (1242-1310), [Istorii], 6 copii din sec. XVII, cu informaţiide istorie românească (Fonds gr. Coislin 138, 139, 140-143).Ref.: R. Constantinescu, op. cit., p. 463.

FRANŢA 97Publ.: I. Bekker, Georgii Pachymerae De Michaele et Andronico Palaeologis libri XIII,I-II, Bonn, 1835; Fontes, III, p. 442-453.606 – Paulus Sanctinus Ducensis, Tractatus [...] de re militari et machinis belliciseleganter ibi depictis, [Constantinopol], circa 1330-1340. 125 f., ilustraţii şi hărţi. Tratatde tehnică militară, cuprinzând şi informaţii asupra teritoriului Ţărilor Române: populaţie,limbă, viaţă materială etc. (Fonds lat. 7239).Ref.: I. Fave, I. Reinaud, Du feu grégeois, des feux de guerre et des origines de la poudre àcanon. Histoire de l’artillerie, Paris, 1845, p. 220-221; I.M. Ştefan, Din istoria tehniciiromâneşti, Buc., 1968, p. 32-34; Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Maeştrii ingeniozităţiiromâneşti, Buc., 1976, p. 37; Ion Dumitriu-Snagov, Codex latinus Parisinus – 7239(RA, 1975, nr. 2, p. 201-210); Octavian Iliescu, Cu privire la o hartă parţială asud-estului Europei datînd din preajma bătăliei de la Nicopole (SMIM, 9, 1978, p.193-197); I. Dumitriu-Snagov, Ţările Române în secolul al XIV-lea. Codex latinusparisinus, Buc., [1979], p. 7-170.Publ.: ibidem, p. 171-619.Reprod.: I. Fave, I. Reinaud, pl. VII; Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, op. cit., p. 56, fig. 14;I. Dumitriu-Snagov, Codex latinus parisinus, p. 208-209 (hartă secţiunea VI); O.Iliescu, op. cit., 2 pl.; I. Dumitriu-Snagov, Ţările Române, p. 173-619 (f. 1-114).607 – Ioannis VI Kantakouzinos, Istoriai, post 1356. Cuprinde, pentru anii 1323-1349, informaţii de istorie românească. 2 copii (Fonds gr. Coislin 144, 312).Ref.: R. Constantinescu, op. cit., p. 463; E. Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de microfilmeFranţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 33).Publ.: Fontes, III, p. 482-495.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 230 (Coislin 144), 241 (Coislin 312).608 – Makarios de Ankyra, [Tratat contra latinilor], sfârşitul sec. XIV – începutulsec. XV. Text în limba greacă. Cuprinde şi informaţii despre Athanasie, mitropolit alSeverinului, împăcarea patronată de patriarhul Matei al Constantinopolului cu bisericaMoldovei (1401) ş.a. (Fonds gr. 1378-1379).Ref. şi publ.: Dosithei Notara, Tomos katallagīs, Iaşi, 1692, p. 1-205; V. Laurent, Auxorigines de l’Église de Moldavie. Le métropolite Jérémie et l’évêque Joseph („Revuedes études byzantines”, 5, 1947 p. 170); idem, Le trisépiscopat du patriarche MatthieuI (1397-1410). Un grand procès canonique à Byzance au début du XV e siècle (ibidem,30, 1972, p. 5-166); Fontes, IV, p. 320-335.609 – Manuel II Paleologul, Logos epitafios, 1407. Text în limba greacă. Descrielupta de la Nicopole, 1396, la care au participat şi trupele lui Mircea cel Bătrân (Suppl.gr. 309).Ref. şi publ.: J.P. Migne, P.G. 156, Col. 261; Fontes, IV, p. 336-337.610 – Epidīmia Mazari en adou, 1414-1418, scriere anonimă în care sunt satirizatepersonaje de la curtea împăratului bizantin Manuil II Paleologul. Ţara Românească dintimpul lui Mircea cel Bătrân apare în viziunea timpului drept o regiune de prosperitate şide realizare socio-economică rapidă (Fonds gr. 2991 A, f. 448-494 v ).Ref. şi publ.: Fontes, IV, p. 338-339 (extrase); Mazari’s Journey to Hades, ed. J.N. Barry,M.J. Share, A. Smithies, L.G. Westerink, Buffalo, 1975.

98 FRANŢA611 – Miscelaneu, 1422. Text în limba greacă. Cuprinde: Ioannis Zonaras, Cronicăde la facerea lumii, pînă la anul 1118, cu informaţii despre războaiele daco-romane(f. 1-151); Nicetas Choniates, Istorie pentru anii 1118-1206 (f. 152-256); NicephorosGregoras, Istoria romeilor, cu informaţii de istorie românească (Fonds gr. Coislin 137).Ref.: R. Constantinescu, op. cit., p. 463; E. Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de microfilmeFranţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 33).Publ.: Fontes, III, p. 190-229 (Zonaras); 242-273 (Choniates), 496-517 (Gregoras).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 238.612 – Yazığıoğlu ‘Alī, Ta’rī-i Āl-i Selğuq [Istoria dinastiei selgiukide], 1424,cronică otomană cu informaţii despre prima colonizare a Dobrogei cu turci creştinaţi subconducerea lui Izzeddīn Kaykavuz (Găgăuz) în 1263-1264, în zona Babadag, şi alte datede istorie românească (Fonds turc ancien 737).Ref.: Aurel Decei, Relaţii româno-orientale, Buc., 1978, p. 170; Guboglu, Crestomaţieturcă, p. 24.Publ.: M. Th. Houtsma, Recueil de textes relatifs à l’histoire des Seldjoucides, III, Leyden,1902.Reprod.: ibidem, p. 50; Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 177, c. 130 v .613 – Ioannis Kanavutzis, Comentariu la Dionysius din Halicarnas, circa 1430. Textîn limba greacă. Cuprinde şi referiri la români, ca popor creştin dar „barbar”, deoarece nuvorbea limba greacă (ms. gr. 1746).Ref. şi publ.: Maximilian Lehnert, Ioannis Canabutzae magistri ad principem Aeni etSamothraces in Dionysium commentarius, Leipzig, 1980, p. 35, 11-25; Fontes, IV,p. 354-355.614 – Sylvestros Syropoulos, [Memorii], 1444-1445. Text în limba greacă. În cuprinsinformaţii despre participarea delegaţilor moldoveni la Conciliul pentru unirea bisericilorde la Ferrara - Florenţa, 1438-1439 (Fonds, gr. 427).Ref. şi publ.: V. Laurent, Les „Mémoires” du Grand Ecclésiarque de l’Église deConstantinople Sylvestre Syropoulos sur le Concile de Florence (1438-1439), Paris,1971; Fontes, IV, p. 365-383.615 – Taqvīm-ı ḥümāyūn [Calendar împărătesc], 1444-1445, cronică otomană,cuprinzând ştiri despre „Campania cea lungă” (1443-1444), bătălia de la Varna, încheiereapăcii între Gheorghe Brancovici, Iancu de Hunedoara şi sultanul Murad II la Adrianopol şirelaţiile dintre Iancu de Hunedoara, Gheorghe Brancovici şi Murad II (Fonds turc).Ref. şi publ.: Mihai Guboglu, Românii în bătălia de la Varna (10 noiembrie 1444) dupăizvoare turco-islamice şi europene (RA, 1985, nr. 3, p. 265-278; 1986, nr. 2, p. 155-168).616 – Fetiḥ-nāme [Cartea victoriei], 1445, trimisă după bătălia de la Varna de sultanulMehmed II sultanului mamelucilor din Egipt, Melik-üz-Zāhir Sayfüddīn Čakmak (Ms. ar.4434, fol. 133 v -138 v ).Ref. şi publ.: Mihai Guboglu, Românii în bătălia de la Varna (10 nov. 1444)... (II) (RA,1986, nr. 2, p. 155-156).617 – Alōsis Kōnstantinoupoleōs, circa 1454-1455. Poem anonim în greaca populară,apel adresat popoarelor europene şi conducătorilor spirituali, politici, militari ai timpului

FRANŢA 99(papa, împăratul german, Ioan Corvin de Hunedoara) pentru eliberarea Constantinopoluluiocupat de armatele otomane. Cuprinde frecvente referiri la Ţările Române, primejduite, caşi restul continentului, de căderea Bizanţului. Copie din sec. XVI (Fonds gr. ms. 2909).Ref. şi publ.: Émile Legrand, Bibliothèque grecque vulgaire, I, Paris, 1880, p. 169-202;Fontes, IV, p. 388-389.618 – Šükrüllāh bin Šihāb ed-Dīn Aḥmed, Behğet üt-tevārī [Podoaba istoriilor],1456-1457. Text în limba persană. Cronică a popoarelor islamice până în 1451, cuprinzândşi date despre campania lui Mehmed Celebi împotriva lui Mircea cel Bătrân din 1416,jefuirea Ţării Româneşti, cucerirea Severinului, construirea cetăţii Giurgiu şi reparareacetăţilor Isaccea şi Enisala (Fonds pers. 90-91; Suppl. pers. 1120, 1470, 1500; Coll.Scheffer, ms. 1031).Ref.: Babinger, GOW, p. 20.619 – Zotikos Paraspondylos, Diīgīsis [...] o gegone gar en topō Varnas, mīnosnoemvriou XIII [1444], post 1456, relatare în versuri asupra bătăliei de la Varna de unmartor ocular, cu referiri elogioase la rolul lui Ioan Corvin de Hunedoara, comandant altrupelor creştine (Fonds gr. Coislin 316, f. 1-12).Ref. şi publ.: Gyula Moravcsik, Görög költemény a varnai csatarol. Hellīnikon poiīmaperi tīs machīs tīs Varnīs, Budapesta, 1935; Fontes, IV, p. 392-395.620 – Fetiḥ-nāme [Cartea victoriei] de la sultanul Mehmed II către KaramanoğlüIbrahīm-bey, privind campania din Ţara Românească, 1462 (Fonds ar. 4434).Ref.: M. Guboglu, Vlad Ţepeş şi Mehmed al II-lea în lumina cronicilor turco-bizantine(RA, 1976, nr. 4, p. 383, 385-386); idem, Documente arabe şi istoria românilor (RA,1979, nr. 3, p. 351); idem, Izvoare turco-persane privind relaţiile lui Ştefan cel Marecu Imperiul Otoman (RA, 1982, nr. 2, p. 135).621 – Enverī, Düstūr-nāme [Cartea vizirului]. Cronică rimată, cuprinzând ştiri despreluptele dintre Imperiul Otoman şi Ţara Românească, de la sfârşitul sec. XIV până în 1465(Fonds turc ancien 250).Ref. şi publ.: Babinger, GOW, p. 411; Mükrimin Halil, Düstürname-i Enveri, Istanbul,1928; idem, Düstürname-Mehdal, Istanbul, 1930; Cronici turceşti, I, p. 33-45;Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 102.622 – Georgios Sphrantzes, Istoriai, cronică bizantină pentru anii 1258-1476, cuinformaţie de istorie românească, copie de Arcadie din Kyparissia în 1762, cuprinzând şiînsemnări de istorie, în limba română.Ref.: I.B. Papadopoulos, Peri tōn ellīnikōn kai vlachikōn semeiōseōn tou kōdikos 291 tīsieras monīs Vatopediou („Epetīris Etaireias Vyzantinōn Spoudōn”, 11, 1935, p. 410).623 – ‘Ašıq Paša-zāde [Dervīš Aḥmed], Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastieiosmane], ante 1481. 267 f. Cuprinde şi informaţii despre conflictele româno-otomane:campaniile în Ţara Româneasca şi Moldova din secolele XIV-XV, luptele cu Mircea celBătrân, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara (Kosovo, 1448), Ştefan cel Mare(Războieni, 1476). (Fonds turc ancien 101).Ref.: Babinger, GOW, p. 37.624 – Sf. Ioan Casian, De institutis coenobiorum, 420. Opera misticului creştin

100 FRANŢAoriginal din Scythia Minor, într-o copie din Florenţa scrisă în 1490-1491 de Petrus deAbbatis Burdegallensis pentru regele Matia Corvin (ms. lat. 2129).Ref. şi reprod.: Matthias Corvinus, p. 436-437, nr. 422 şi fig. 40.625 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XV. Text în limba greacă, în cuprins texte religioaseşi istorice, între care menţiuni (f. 388-389) despre expediţiile sultanului Mahomed II înŢara Românească (1462) şi Moldova (1476, 1484) (Fonds gr. 1389).Ref. şi publ.: Peter Schreiner, Die byzantinischen Kleinchroniken, I, Viena, 1975, p. 542-550; Fontes, IV, p. 559-561.626 – Urūğ bin ‘Ādil, Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei osmane], sfârşitul sec.XV. Tratează istoria Imperiului Otoman de la jumătatea sec. XIII până în 1494, cuprinzândşi informaţii despre raporturile româno-otomane în această perioadă. Copie din 1732.(Suppl. turc. 859, trad. 23; 1047).Ref.: Babinger, GOW, p. 24; Nicoară Beldiceanu, La conquête des cités marchandes deKilia et de Cetatea Albă par Bayezid II (SF, 23, 1964, p. 82-83).627 – Evangheliar şi Apostol, scrise în Moldova, sfârşitul sec. XV – începutul sec.XVI. Text în limba slavonă (Fonds sl. 27/2).Ref.: I.I. Berednikov, O slavjanskih rukopisjah branjascijhsja v germanskih i francuzskihbibliotekah („Žurnal Ministerstva Narodnogo prosveščenija”, 42, 1844, Otd. II, p.73-74); D.P. Bogdan, Textele slavo-române în lumina cercetărilor ruseşti, în Relaţiiromâno-ruse în trecut, Buc., 1957, p. 249; Jiva Milin, Momente din istoricul cercetăriimanuscriselor slavone şi slavo-române din bibliotecile româneşti şi străine I (AUT,Seria Şt. filol., 12, 1974, p. 96); Constantinescu, Repertoriu, p. 26, nr. 120; MihaiMitu, Cartea de istorie şi teorie literară, rec. la Virgil Cândea, Mărturii româneştipeste hotare, I (RITL, 40, 1992, nr. 1-2).628 – Minei pe luna februarie, scris în Ţara Românească, sec. XV. Text în limbaslavonă.Ref.: I. Molin, loc. cit.629 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică osmană rimată,cuprinzând istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512. Tratează şi raporturileromâno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din 1462împotriva lui Vlad Ţepeş (Suppl. 1558, t. 1-6; Fonds turc 59, t. 3-4; 76, t. 7-8; 77, t. 8; 78,t. 8).Ref.: Babinger, GOW, p. 48-49.630 – Menāqıb-ı Sulṭān Bāyezid-ān ibn-ı Muḥammad-ān [Epopeea sultanuluiBaiazid-han, fiul lui Muhammad-han]. Cronică turcă anonimă despre viaţa sultanuluiBaiazid II (1481-1512), cuprinzând şi informaţii despre relaţiile româno-otomane în primaperioadă a domniei acestuia (1481-1500): căderea Chiliei şi Cetăţii Albe, bătălia de laCodrul Cosminului, domniile lui Ştefan cel Mare, Vlad Călugărul, Radu cel Mare. Copieînsoţită de traducerea franceză a lui Sieur Rocques din 1733 (Fonds turc ancien I, 396;Suppl. turc 922).Ref. şi publ.: Olgierd Górka, Nieznamy źywot Bajezida II (KH, 52, 1938, nr. 3, p. 375-427);(rec. N. Iorga, în RI, 25, 1939, nr. 1-3, p. 88-89); P.P. Panaitescu, în RIR, 9, 1939, p.

FRANŢA 101338-339; I Corfus, în CC, 10 (1936-1939), 1940, p. 638-641); Nicoară Beldiceanu,La conquête des cités marchandes de Kilia et de Cetatea Albă par Bayezid II (SF, 23,1964, p. 83).631 – Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei osmane]. Cronică turcă anonimă,cuprinzând informaţii despre luptele duse de Ţările Române împotriva Imperiului Otoman,din sec. XV până în 1512 (cod. reg. CXIX, cat. 315).Ref.: Babinger, GOW, p. 41; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 271; Cronici turceşti, I, p.177-178.632 – Giovanni Maria Angiolello, Historia turchesca, 1429-1513. Cuprinde şiinformaţii despre campania lui Mahomed II în Moldova, 1476 (Fonds ital. 1238).Publ.: I. Ursu, Historia turchesca, Buc., 1909; Călători străini, I, p. 132-138.633 – Mevlānā Meḥmed Nešrī, Kitāb-ı Ğihānnümā [Cartea descrierii lumii], ante1520. Cronică de la „începutul lumii” până la domnia sultanului Selim I, cu informaţiidespre expansiunea otomană în Europa de sud-est şi campaniile în Ţările Române, pânăla cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe (1485). 2 copii: 1640 şi sec. XVIII (Suppl. turc. 153;coll. Schéfer 1183).Ref.: Babinger, GOW, p. 39, 411.Publ.: Cronici turceşti, I, p. 108-134.634 – Sa‘d ed-Dīn Meḥmed oğa Efendi, Tāğ üt-tevārīh [Coroana istoriilor], cronicăturcă, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIVpână în 1520. Copie din 1590 şi cu traducerea în limba franceză, din 1710, a lui A. Galland(Suppl. turc. 150; Fonds Français, ms. 6074, 10528).Ref.: B.P. Hasdeu, Relaţia turcă despre bătălia de la Valea Albă între sultanul Mahomet şiŞtefan cel Mare între 1474-1476 („Arhiva istorică a României”, I, 2, 1865, p. 31-35);N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria românilor (AARMSI,s. II, t. 21, 1898-1899, p. 53-54); Babinger, GOW, p. 125; Annie Berthier, Versl’Orient..., p. 24, no. 46.Publ.: Cronici turceşti, I, p. 297-332.635 – Šems ed-Dīn Aḥmed bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Tevārī-iĀl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei otomane], ante 1535. Cronică ce a circulat şi sub numelelui ‘Ašıq Paša-zāde [Dervīš Aḥmed] şi Nešrī, cuprinzând şi informaţii despre relaţiileromâno-otomane, din sec. XV până în 1520. Copie din sec. XVII (Suppl. turc. 157).Ref.: Annie Berthier, op. cit., p. 24, nr. 45.Publ.: Cronici turceşti, I, p. 191-218.636 – Ioannes Dantiscus, Serenissimi Regis Poloniae Sigismundi Primi victoriacontra Vayvodam Moldaviae [...], 1531, lucrare relatând înfrângerea lui Petru Rareş laObertyn. Copie din sec. XVII (Fonds lat. 17789, f. 6 v sqq).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 9-12.637 – Teodoro Spandugino, Della origine degli Imperatori Ottomani [...], 1538.Cuprinde şi referinţe la campania otomană în Moldova contra lui Petru Rareş şi la tributulplătit de această ţară (Fonds ital. 881, f. 90-90 v , 120-121).Publ.: ibidem, p. 13.

102 FRANŢA638 – Muḥyī ed-Dīn al-Ğemālī, Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei osmane],mijlocul sec. XVI. Prelucrare de cronici otomane anonime, cuprinzând şi informaţii desprerelaţiile turco-române până în 1556 (coll. Schéfer, ms. 1046).Ref.: Babinger, GOW, p. 73-74; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 271-272.639 – Giulio Ruggiero, Relatione copiosissima del Regno di Polonia [...], 1568.Cuprinde şi informaţii despre poporul român şi originea lui latină (Fonds ital. 418).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 14; Călători străini, II, p. 630-631.640 – Rusān-zāde Aḥmed Ferīdūn, Münše’āt es-selāṭīn [Corespondenţa sultanilor],1568, manuscris ilustrat, reprezentând şi audienţa lui Ioan Sigismund Zápolya la sultanulSoliman Magnificul pe câmpia Zimony (Fonds turc ancien 79).Ref.: Babinger, GOW, p. 107-108.641 – ‘Īsā (mitropolit de Ḥāma), Qasīda li-l-muṭrān ‘Isā tilmīḏ al-’āb al-baṭriyarkkīr Yūwākīm [Ḍaw] al-mutanayyih, qāla-hā lammā madaw ’ilā bilād al-Rūs wa-l-Muṣkūwa-l-Falā [Poemul mitropolitului Isa, ucenicul părintelui patriarh kir Ioachim răposatul,rostit când au mers ei în ţinuturile Rusiei, Moscovei şi Valahiei], 1584 (Fonds ar. 312).Ref.: Georg Graf, Geschichte der christlichen arabischen Literatur, III, Città del Vaticano,1949, p. 89; Virgil Cândea, Sources roumaines et grecques dans les bibliothèques duProche Orient („AIESEE Buletin”, 8, 1970, nr. 1-2, p. 70); J. Nasrallah, Histoire dumouvement littéraire dans l’Église melchite du V e au XX e siècle, IV, Paris - Louvain,1979, p. 232; Hilary Kilpatrick, Visions of Distant Cities. Travellers as Poets in theEarly Ottoman Period („Quaderni di Studi Arabi”, Roma, n.s. 3, 2008, p. 70-71.Publ.: J. Nasrallah, Chronologie des patriarches melchites de 1500 à 1634, Ierusalim,1959, p. 86-88.642 – François de Pavie, baron de Fourquevaux, Relation [...] d’un sien voyage faitl’an MDLXXXV aux terres du Turc et autres divers lieux de l’Europe, 1585. Cuprinde şidescrierea călătoriei prin Moldova, cu informaţii despre domnia lui Petru Şchiopul (Nouv.acq. fr. 6277, f. 188, 207-225).Ref.: Călători străini, III, p. 175-177.Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 34-39; Călători străini, III, p. 178-185.643 – Stefanitīs kai Ichnilatīs, roman popular grec. Copie din 1586 de Dobromir,călugărit sub numele de Constantin, notar al Patriarhiei din Constantinopol. Pe coperta III,însemnare în limba greacă: „Matei Basarab voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn a toatăUngrovlahia” (Suppl. gr. 692).Ref.: Ch. Astruc, M.L. Concasty, Catalogue des manuscrits grecs de la BibliothèqueNationale, II, Paris, 1960, p. 78-87; Olga Cicanci, En marge d’un manuscrit grec dela Bibliothèque Nationale de Paris (RESEE, 31, 1993, nr. 3-4, p. 343-346).644 – Pietro Busto, Descricione della Transilvania, 1595. Relatare a unui muzicantde la curtea lui Sigismund Báthory. Copie (Fonds ital. 1513).Ref.: Émile Haraszti, Sigismund Báthory, prince de Transylvanie et la musique italienne.D’après un manuscrit de 1595 à la Bibliothèque Nationale de Paris („Revue deMusicologie”, 1931, p. 190-213); Giacomo Bascapè, Le relazioni fra l’Italia e laTransilvania nel secolo XVI, Roma, 1931, p. 167-172; Vasile Tomescu, Histoire

FRANŢA 103des relations musicales entre la France et la Roumanie, I, Buc., 1973, p. 173-174;Călători străini, III, p. 436.645 – Description de la Hongrie et de la Transylvanie, post 1595, cuprinzând şidescrierea sumară a Ţării Româneşti şi Moldovei (Fonds fr. 20154, f. 680-683).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 42-43.646 – Journal de l’Estat d’Orient, depuis la naissance de la secte Mahumedanejusqu’à present, y compris plusieurs voyages faictz tant en Afrique, Asie, que Terre Sainte[...], 1596, cuprinzând şi informaţii despre campania lui Mihai Viteazul în Transilvania(Fonds fr. 6103, f. 30 sqq).Publ.: ibidem, p. 44-48.647 – Codicele voroneţean, sec. XVI. Fotocopie după originalul de la BibliotecaAcademiei Române, trimis Bibliotecii Naţionale din Paris, la 23 noiembrie 1883, ceea cea determinat formarea fondului românesc de manuscrise (Fonds roumain 3).Ref.: C.C. Giurescu, op. cit., p. 42, 46.648 – Ekthesis chronikī, sfârşitul sec. XVI. Cronică anonimă, relatând evenimenteledin Europa de sud-est între anii 1391-1578: expansiunea Imperiului Otoman, luptele cuŢările Române, relaţiile lui Neagoe Basarab cu patriarhia din Constantinopol (Suppl. add.gr. 1152).Ref.: Henri Omont, Inventaire sommaire des manuscrits grecs de la Bibliothèque nationaleet des autres bibliothèques de Paris et des départements, III, Paris, 1898, p. 388.649 – Meletie Pigas, Scrisori (211), sfârşitul sec. XVI. Text în limba greacă, încuprins, scrisori din 1597-1599, către domnitorii Mihai Viteazul şi Ieremia Movilă şimitropoliţii Eftimie al Ungrovlahiei şi Gheorghe al Moldovei. Copie din 1801, de Teofil,patriarhul Alexandriei (Suppl. gr. 1040).Ref.: ibidem, p. 333; W. Regel, Analecta byzantino-russica, St. Peterburg - Leipzig, 1891,p. CXVI.650 – Muṣṭafā ‘Ālī, Künh ül-abār [Miezul ştirilor], circa 1600. Cuprinde şiinformaţii despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Bătrân până la Mihai Viteazul,cu descrierea expediţiei lui Sinan paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni(1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu. Partea I-IV (Fondsturc ancien 94; Suppl. turc 1028; coll. Schéfer, ms. 1028).Ref.: Babinger, GOW, p. 129; Nicoară Beldiceanu, La conquête des cités marchandes deKilia et de Cetatea Albă par Bayezid II (SF, 23, 1964, p. 37, nota 8).Publ.: Cronici turceşti, I, p. 333-346.651 – Ottavian Bon, Relatione del Seraglio del Gran Turco, 1606-1608. Cuprinde şiinformaţii privind produsele livrate Porţii de Ţările Române ca tribut sau daruri (Fondsital. 1372).Ref. şi publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 50.652 – Liturghier arhieresc, scris de Matei al Mirelor la mănăstirea Dealu, circa 1609-1614. Text în limba greacă. Titluri şi iniţiale ornate cu motive florale şi zoomorfe (Suppl.gr. 177).

104 FRANŢARef.: Gratziou, Handschriften, p. 161, nr. 29.Reprod.: ibidem, fig. 83, 96-97, 109-112, 176, 182, 184.653 – Cristoforo Valier, Relatione del’Imperio Ottomano, 1615. Cuprinde şi informaţiireferitoare la relaţiile româno-polone (Fonds ital. 1372, p. 3-4; ital. 725, f. 30 v -31).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 51-52.654 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Luca al Buzăului, mitropolit al ŢăriiRomâneşti, 1625. Text în limba greacă (Fonds gr. A 100).Ref.: Henri Bordier, Description des peintures et ornements contenus dans les manuscritsgrecs de la Bibliothèque Nationale, Paris, 1883, p. 292-293; N. Iorga, La figurationdes évangélistes dans l’art roumain et l’école cypriote-valaque (BCMI, 26, 1933,p. 3); Gh. Buluţă, Sultana Craia, Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui MateiBasarab, Buc., 1984, p. 10.655 – Niccolò Barsi, Nuova e vera relatione del viaggio fatto [...] nell’anno 1632 sinoall’1639 nelle parti di Tartaria, Circassia, Abazza e Mengriglia, dove si narrano moltisuccessi strani e curiosi, data in luce dall’istesso [...]. Jurnal de călătorie, cuprinzând şidescrierea Moldovei (Nouv. acq. lat. 1891, f. 59-86).Ref.: C.C. Giurescu, Le voyage de Niccolò Barsi en Moldavie (1633), în „Mélanges del’École Roumaine en France”, 1925, I, p. 277-294).Pul.: ibidem, p. 295-330; Călători străini, V, p. 73-90.656 – Meḥmed bin Meḥmed, Nubet üt-tevārī ve’l-abār [Mănunchiul istoriilor şial ştirilor], 1640. Istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV, cuprinzând şiinformaţii referitoare la relaţiile româno-otomane (Coll. Schéfer, 1022).Ref.: Babinger, GOW, p. 182-183.Publ.: Cronici turceşti, I, p. 400-436 (extrase).657 – Evangheliar, scris în Ţara Românească ante 1641, atribuit lui Isaia. 265 f. 41,5x 27,5 cm. Text în limba greacă. Miniaturi reprezentând portretul lui Matei Basarab şi aldoamnei Elina şi alegoria Zodiacului. Ferecătură de argint, însemnare în limba arabă din1641: „Dăruit de patriarhul Antiohiei, Euthimios, bisericii Sfinţilor Ciprian şi Justina”(Suppl. gr. 242).Ref.: H. Bordier, p. 293-296; H. Omont, Portraits de Mathieu Bassaraba, Voïvode deValachie et de sa femme Hélène („Bulletin de la Société Nationale des Antiquairesde France”, 1898); Politis, p. 10-11; Popescu-Vâlcea, Miniatura, p. 101; Gh. Buluţă,Sultana Craia, op. cit., p. 13, 54-55 (nr. 8).Reprod.: I. Silvestre, Universal Paleography, Londra, 1850, p. 94 (Sinaxar, f. 1); Iorga,Les arts mineurs, I, La miniature roumaine, fig. 80 (donatorii); Pippidi, Tradiţiapolitică, p. 133, fig. 15; Popescu-Vâlcea, Miniatura, p. 72; Gh. Buluţă, Sultana Craia,op. cit., pl. V.658 – Petru Movilă, Mărturisirea ortodoxă, 1642. Text în limba greacă. Copie (Fondsgr. 1265).Ref.: Alexandru Elian, Contribuţia grecească la „Mărturisirea ortodoxă” („Balcania”,5, 1942, nr. 1, p. 112-124); Mărturisirea de credinţă a Bisericii Ortodoxe (1642),traducere de Al. Elian, Buc., 1981, p. 5.Publ.: Orthodoxos Omologia. Mărturisirea ortodoxă. Text grec inedit, ms. Parisinus 1265.

FRANŢA 105Text rom., ed. Buzău, 1691, ed. Nicolae Popescu – Gh. Moisescu, Buc., 1942 (rec. A.S[acerdoţeanu], în „Hrisovul”, 4, 1944, p. 152-154).659 – Muṣṭafā bin ‘Abdullāh (Ḥağī alīfa, Kātib Čelebi), Taqvīm üt-tevārī[Calendarul istoriilor], 1648. Tabele cronologice în limba persană, cu o introducere privindevenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului. Cuprinde şi informaţiidespre relaţiile româno-otomane (coll. Schéfer 1149).Ref.: Babinger, GOIF, p. 197.660 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdār de Timişoara), Ta’rī [Istorie], jumătatea sec.XVII. Cuprinde evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1639 şi informaţii desprerelaţiile româno-turce în această perioadă (Fonds turc 72; coll. Schéfer 1034).Ref.: ibidem, p. 194.661 – Ṣolaqzāde Meḥmed Hemdemī, Fihrist-i šāhān [Şirul şahilor], ante 1657.Cronică tratând istoria Imperiului Otoman din sec. XIII până în 1644, cu informaţii despreraporturile româno-otomane în această perioadă (Fonds turc 66).Ref.: Babinger, GOW, p. 204.662 – Paul din Alep [Būloṣ al-Ḥalabī], [Călătoria patriarhului Macarie III Ibn al-Za‘īm al Antiohiei], copie de la sfârşitul sec. XVII. 311 f. 22 x 15,5 cm. Text în limbaarabă, cuprinzând informaţii despre geografia, istoria, viaţa politică, socială şi culturală,locuri şi monumente din Moldova şi Ţara Românească, în 1653-1658 (ms. ar. 6016).Ref.: Basile Radu, Voyage du Patriarche Macaire d’Antioche. Étude préliminaire. Valeurdes manuscrits et des traductions, Paris, 1927, p. 2-4, 11-32 (rec. C.C. Giurescu,în RIR, 1931, p. 421-424); Călători străini, VI, p. 1-21; Ioana Feodorov, Un lettrémelkite voyageur aux Pays Roumains: Paul d’Alep („Kalimat al-Balamand. Annalesde la Faculté des Lettres et des Sciences Humaines”, Beirut, 1996, nr. 4, p. 55-62);Ottoman Authority in the Romanian Principalities as Witnessed by a Christian ArabTraveller of the 17 th Century: Paul of Aleppo, în Proceedings of the 22 nd Congress ofL’Union Européenne des Arabisants et Islamisants (Cracovia, 2004), Leuven, 2006,p. 307-321; Hilary Kilpatrick, Būlus Ibn al-Za‘īm (Paul of Aleppo) (1627-1669), înEssays in Arabic Literary Biography, 1350-1850, Wiesbaden, 2009, p. 263-264, 269-273.Publ.: Voyage du Patriarche Macaire d’Antioche, ed. et trad. par Basile Radu, Patrologiaorientalis, XXII, f. 1, 1930; XXIV, f. 4, 1933; XXVI, f. 5, 1949 (incompletă); Călătoristrăini, VI, p. 21-316 (incompletă); Ioana Feodorov, The Monasteries of the HolyMountain in Paul of Aleppo’s “Travels of Makarios, Patriarch of Antioch” (RESEE,48, 2010, nr. 1-4, p. 195-210).Reprod.: B. A. R., ms. ar. 68 (foto); Călători străini, VI, pl. 2; Buc., Ioana Feodorov, copiedigitală integrală; idem, The Monasteries..., p. 209-210 (2 fol.).663 – Muṣṭafā Na‘īmā, Journal de l’Histoire de Turquie, 1591-1660. Traduceredin sec. XVIII a cronicii istoricului otoman, cuprinzând şi informaţii despre campaniileotomane în Ţările Române în 1621-1653 şi relaţiile româno-otomane în această perioadă(Fonds fr. 12197, f. 4, 19 v -20).Ref.: Cronici turceşti, III, p. 4.Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 55-63.

106 FRANŢA664 – Ḥüseyin Hezārfen, Tenqīḥ-i tevārī-i mülūk [Îndreptarea cronicilor suveranilor],1673. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV pânăîn anul 1672 (Coll. royale 102).Ref.: Babinger, GOW, p. 229-230.665 – Sieur de la Croix, Journal contenant diverses négociations curieuses, vol. I-III,1674-1676 (cu adăugiri, circa 1695). Cuprinde informaţii despre călătoria sa prin ŢărileRomâne şi o scurtă descriere a Ţării Româneşti (Fonds fr. 6101-6102, Nouv. acq. fr. 1724).Ref.: Maria Holban, Autour du Journal inédit du Sieur de la Croix (RESEE, 26, 1988, nr.2, p. 131-144; nr. 3, p. 187-204); idem, Autour de Cornelio Magni, du Sieur de laCroix et de la note brève sur Iassi (RRH, 30, 1991, nr. 1-2, p. 119-134).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, II, p. 734-738 (după o copie din Deutsche Staatsbibliothek,Berlin); Călători străini, VII, p. 253-254.666 – Sieur de la Croix, Mémoires [...], 1670-1676. Cuprinde şi: Relation desprovinces de Moldavie et de Valachie, 3 copii (Fonds fr. 6094-6095; fr. 6096-6097; Nouv.acq. fr. 4433, p. 151-152, 317-319, 343-351, 362).Publ.: Mémoires du Sieur de la Croix [...] contenant diverses relations très-curieuses del’Empire Othoman, II, Paris, 1684; Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 82-83 (după ms.Nouv. acq. fr. 4438); V. Mihordea, Dimitrie Cantemir în presa timpului („Curentul”,1935, 11 şi 13 iulie); idem, Paştile în trecut, la curţile domneşti (ibidem, 1936,12 aprilie); idem, Obiceiuri de Crăciun la românii din trecut (ibidem, 1936, 25decembrie); Fr. Babinger, O relaţiune neobservată despre Moldova sub domnia luiAntonie-vodă Ruset (1676) (ARMSI, s. III, t. 19, 1937, p. 122-136); V. Mihordea, Odescriere a Moldovei înainte de Cantemir (RI, 23, 1937, p. 132-147, după ed. 1684,II, p. 173-206); Călători străini, VII, p. 249-253, 255-257, 481-484.667 – La Traduction du Journal de Son Excellence [...] le Palatin de Kulmie [...] delangue Polonoise en Françoise et de son Ambassade en Levant, à Sultan Mehmet [...],1677, cu informaţii privind trecerea solului prin Moldova şi Dobrogea (Fonds fr. 22784,f. 11-42).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 88-95.668 – Yūsuf Nābī, Fetiḥ-nāme-i Qaminča [Cartea cuceririi Cameniţei], 1682. Cronicărelatând expediţia otomană împotriva Poloniei din 1672, la care au luat parte şi trupemoldovene şi muntene (Coll. Schéfer 209).Ref.: Babinger, GOW, p. 238; Cronici turceşti, II, p. 12, 276-277.669 – Însemnări ale lui Du Cange pentru o listă cronologică şi genealogică aprincipilor Transilvaniei şi a domnilor Moldovei şi Ţării Româneşti (ms. fr. 9509, f. 111-112, 162, 167-169).Ref.: Andrei Pippidi, 2010.670 – Nicolae Milescu, Opisanie ot položenii, bytě, estestvě i prostranstvě i pročKitajskogo gosudarstva [Descriere despre starea, traiul, natura, întinderea şi celelalte aleîmpărăţiei chinezeşti (Descrierea Chinei)], copie din 1685, dăruită lui Johann GabrielSparwenfeldt. 211 f. (Fonds sl. 35).Ref.: P. Martinof, Les manuscrits slaves de la Bibliothèque Impériale, Paris, 1858, p.

FRANŢA 107107-109; Émile Picot, Notice biographique et bibliographique sur Nicolas SpatarMilescu, Paris, 1883, p. 56; idem, Nicolas Spathar Milescu, în Legrand XVII/4,p. 100-101; Pauline Teste, Catalogue des manuscrits russes et slavons de laBibliothèque Nationale, Paris, 1908, p. 11; P.P. Panaitescu, Nicolas Spathar Milescu,1636-1708 („Mélanges”, 1925, I, p. 152); C.C. Giurescu, Nicolae Milescu Spătarul.Contribuţiuni la opera sa literară (ARMSI, s. III, t. 7, 1927, p. 238; E. Poştăriţă, V.Şindelaru, Colecţia de microfilme Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 33); Zamfira Mihail,La diffusion des écrits «orientaux» de Nicolas le Spathaire (Milescu) (RESEE, 23,1985, nr. 2, p. 122); Constantinescu, Repertoriu, p. 208-209, nr. 1032; DGLR, vol.L/O, 2005, p. 363-364 (Dan Horia Mazilu); Zamfira Mihail, Nicolae le SpathaireMilescu travers ses manuscrits, Buc., 2009, p. 82, 98, 100, 178.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 157, c. 59-279.671 – Sevastos Kyminitis, Euripidou Orestīs [...]. Exīgīthī para [...], copie de EustaţieLambros din Ianina, elev al Academiei Domneşti din Bucureşti, 1690 (Suppl. gr. 1349,fost N.G. Dossios).Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos–Kerameus, XIII, p. XVI, nr. 9; Hurmuzaki – Murnu –Litzica XIII, p. XVIII, nr. 9; Ch. Astruc, M.L. Concasty, Catalogue des manuscritsgrecs. III ème partie. Le supplément grec, t. III, Paris, 1960, p. 668, nr. 1349.672 – Sevastos Kyminitis, Īsiodou ergōn te kai īmerōn. Exīgīthī para [...], copie deEustaţie Lambros din Ianina, elev al Academiei Domneşti din Bucureşti, 1690 (Suppl. gr.1348, fost N.G. Dossios). Cuprinde şi comentarii la scrieri de Sofocle, Hesiod, TheodorProdromos şi la Batrakomyomachia.Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos–Kerameus, XIII, p. XVI, nr. 8; Hurmuzaki – Murnu –Litzica, XIII, p. XVIII, nr. 8; Ch. Astruc, M.L. Concasty, op. cit., p. 669, nr. 1348;Mathīmataria, p. 366, nr. 41.673 – Muṣṭafā bin ‘Abdullāh (Ḥağī alīfa, Kātib Čelebi), Ğihānnümā [Descrierealumii], 1691. Versiune completată de autor după geografii europeni G. Mercator, A.Ortelius şi Ph. Cluverius şi continuată după moartea acestuia (1657) de Ebū Bekr binBehrām. Traducere în limba franceză de Armain. Cosmografie cu informaţii şi despregeografia Ţărilor Române (Nouv. acq. 888-889).Ref.: Babinger, GOW, p. 200.674 – Nicolae Milescu, Vivlos en ī gegraptai ī odoiporia tis vasileias tou Sīmvīriouapo tīs poleōs Tomvolskīs, mechri kai tōn oriōn tou vasileiou tīs Īnas en etei adamiaio7183, 393 p. Traducere în limba greacă a Jurnalului călătoriei în China, Moscova, 1694,din porunca lui Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului. Copie de Émile Legrand (Suppl.gr. 1042).Ref.: Émile Legrand, Bibliothèque grecque vulgaire, III, Paris, 1881, p. XXXVI-XXXVII;Émile Picot, Notice biographique et bibliographique sur Nicolas Spatar Milescu,Paris, 1883, p. 52-54; idem, Nicolas Spathar Milescu, în Legrand XVII/4, p. 100;P.P. Panaitescu, Nicolas Spathar Milescu, 1636-1708 („Mélanges”, 1925, I, p. 133,nota 2); C.C. Giurescu, Nicolae Milescu Spătarul. Contribuţiuni la opera sa literară(ARMSI, s. III, t. 7, 1927, p. 243); Zamfira Mihail, La diffusion des écrits „orientaux”de Nicolas le Spathaire (Milescu) (RESEE, 23, 1985, p. 122); Constantinescu,

108 FRANŢARepertoriu, p. 208-209, nr. 1038; Zamfira Mihail, Nicolae le Spathaire Milescu àtravers ses manuscrits, Buc., 2009, p. 83, 87, 178.Publ.: G. Sion, De la Tobolsk până în China. Note de călătorie de spătarul NicolaeMilescu, 1675, traduse după textul grecesc (AARMSI, s. II, t. 10, 1888).675 – Descritione delli Principati della Moldavia e Valachia, tolta da GiacomoCantelli da Vignola, Geografo del Serenissimo Duca di Modena etc. da un Esemplaretrovato nel Cabinetto del Prencipe di Transilvania, sec. XVII (Ge. D.D. 2787, nr. 5944).Ref.: P.Ş. Năsturel, Le littoral roumain de la Mer Noire d’après le portulan grec de Leyde(RER, 13-14, 1974, p. 121-134); Andrei Pippidi, Călători italieni în Moldova şi noidate despre navigaţia în Marea Neagră în secolul XVII (AIIAI, 22/11, 1985, p. 615-616).676 – Abduraḥmān ‘Abdī-Paša, Veqā’i‘-nāme [Cronica întâmplărilor], sfârşitul sec.XVII. Cuprinde şi informaţii despre raporturile româno-otomane, în anii 1648-1682 (CR72; coll. Schéfer 1023).Ref.: Babinger, GOW, p. 228.677 – Prea min[unatele] şi înfricoşatele şi marile vedenii, pre care vedenii au arătatDomnul Dumnezeu fericitului Grigorie, prea iubitului ucenic al prea cuviosului mareluiîntre sfinţii părinţi şi mult pătimitorului de chinuri şi făcătorului de minuni Vasilie CelNou, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. 59 f. Text în limba română. Achiziţionatîn 1864 (Fonds roumain 2).Ref.: O. Densusianu, Asupra a trei manuscrise române din Paris („Rev. critică-literară”, 3,1895, nr. 10-11, p. 286); C.C. Giurescu, Les manuscrits roumains de la BibliothèqueNationale (RHSEE, 2, 1925, p. 45-46); Constantinescu, Repertoriu, p. 239, nr. 1205.Publ.: O. Densusianu, Studii de filologie română, 1898, p. 58-106.678 – Dimitrie Cantemir, Ṣalāḥ al-ḥakīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm [Mântuireaînţeleptului şi pierzania urâtei lumi], Divanul, Iaşi, 1698, traducere în limba arabă deAthanasios Dabbās, ante 1705. 142 f. (Fonds Ar. 6165).Ref.: René Griveau, Notices des manuscrits arabes chrétiens entrés à la BibliothèqueNationale depuis la publication du Catalogue („Revue de l’Orient Chrétien”,14, 1909, p. 352); E. Blochet, Bibliothèque Nationale, Catalogue des manuscritsarabes des nouvelles acquisitions, Paris, 1925, p. 201; Virgil Cândea, La diffusionde l’oeuvre de Dimitrie Cantemir dans l’Europe du sud-est et au Proche Orient(RESEE, 10, 1972, 2, p. 357); idem, Studiu introductiv la Dimitrie Cantemir, Operecomplete, I, Divanul, Buc., 1974, p. 84; Ioana Feodorov, The Arabic Version ofDemetrius Cantemir’s Divan by Athanasios Dabbās: an Unusual Case of UnitarianIdeas Travelling to the Near East („Chronos. Revue d’Histoire de l’Université deBalamand”, 2005, 12, p. 79-107); idem, The Arabic Version of Dimitrie Cantemir’sDivan: A Supplement to the Editor’s Note (RESEE, 46, 2008, 1-4, p. 195-212).Publ.: Dimitrie Cantemir, The Salvation Of The Wise Man And The Ruin Of The SinfulWorld (Ṣalāḥ al-ḥakīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm), ediţia ms. Arabe 6165, traducereengleză, Nota editorului, note filologice şi indici de Ioana Feodorov, Cuvânt înaintede Virgil Cândea, Buc., 2006, 381 p., 23 ilust. (rec. Aurélien Girard, în „Archives enSciences Sociales des Religions”, 140, 2007, p. 173-175; Andrei Pippidi, în RESEE,

FRANŢA 10946, 2008, p. 552-553; Klaus-Peter Todt, Carsten-Michael Walbiner, în „OriensChristianus”, 92, 2008, p. 258-261; Andrei Eşanu, în „Akademos”, 1-2 (9), 2008,p. 68-71; Konstantin Panchenko, în „Vestnik Moskovskogo Universiteta. Seria 13.Vostokovedenie”, 1, 2008, p. 117-122).Reprod.: Buc., Ioana Feodorov, copie digitală integrală; Dimitrie Cantemir, The SalvationOf The Wise Man..., ilustr. 19-21 (3 fol.).679 – Antoine Lancelot, Abrégé de l’histoire de Pologne, 1700. Cuprinde informaţiicu privire la românii din Moldova şi Ţara Românească, la antichităţi locale, faună, lamercenarii din Polonia, autorul având o lungă experienţă a regiunii (Nouv. acq. fr. 9819).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.680 – Dimitrie Cantemir, [Manifest către poporul Moldovei], 1711. Text în limbalatină (vol. 50, D. l)Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Odobescu, supl. I/1, p. 396-397; A. Pippidi, Politică şi istorieîn proclamaţia lui Dimitrie Cantemir din 1711 (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 923-946).681 – Questions et réponses sur la Moldavie et la Valachie, 1714. Documentarredactat de ambasadorul francez, probabil, în Polonia, cu informaţii despre denumirileţării, domnitorii între 1693-1711, ceremonialul învestiturii, relaţii cu Imperiul Otoman,organizarea fiscală, militară, religioasă, judecătorească, comerţul, minele, limba,dregătoriile, împărţirea administrativă, stema ţării. 2 variante (Fonds fr. 7157, f. 288-292;Nouv. acq. fr. 21661).Ref. şi publ.: C.C. Giurescu, Une enquête française sur les Principautés roumainesau commencement du XVIII-e siècle („Mélanges”, I, 1924, p. 36-63); AurelianSacerdoţeanu, Du nouveau concernant «Une enquête française sur les PrincipautésRoumaines au commencement du XVIII e siècle» (RHSEE, 6, 1929, p. 55-64); E.Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de microfilme Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 33).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 95, c. 4-9.682 – Muṣṭafā Na‘īmā, Ravḍat-ül-Ḥüseyin fī ülāṣat-ül-abār al-āfiqayn [Grădinalui Husein, scurtă înfăţişare a ştirilor orientale şi occidentale], ante 1716. Cronică pentruanii 1591-1661, cu informaţii despre raporturile româno-otomane, îndeosebi din timpuldomniei lui Mihai Viteazul. 2 copii (Fonds turc 76; Suppl. tc. 59).Ref.: Babinger, GOW, p. 246; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 665.Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 55-63.683 – Nicolae Mavrocordat, Philotheou parerga, începutul sec. XVIII. 90 f.Manuscris trimis de autor în 1719 ambasadorului Franţei la Constantinopol, de Bonnac,pentru Biblioteca regală din Paris (Fonds gr. 2108).Ref.: Epaminondas Stamatiadis, Viografiai tōn megalōn diermīneōn tou othomanikouKratous, Atena, 1865, p. 162; Ariadna Camariano, Traducerea greacă a „TeatruluiPolitic” (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 241-242); Bouchard, p. 33.684 – Jean Boivin, Notice du ms. grec. 2108, Nic.-Alex. Mavrocordato «PhilotheiParerga». 1719. Analiză a scrierii lui Nicolae Mavrocordat de elenistul Jean Boivin leCadet la cererea abatelui Bignon, bibliotecarul regelui (Nouv. acq. fr. 4699).Ref.: Bouchard, p. 33.

110 FRANŢA685 – Copie de quelques mémoires du prince Démetrius Cantemir, dernier hospodarde Moldavie, qui m’ont été communiqués à Petersbourg par Mr. Gross, par l’ordre duprince Cantemir, l’un des fils de Démétrius Cantemir, le 20 juillet 1726. Copii obţinute degeograful Jean Nicolas Delisle de la Antioh Cantemir, după Collectanea orientalia şi Demuro Caucaseo (Ge, DD. 2547 bis, 1-11).Ref.: P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Buc., 1958, p. 224-225; P.Cernovodeanu, Démètre Cantemir vu par ses contemporains (Le monde savant et lesmilieux diplomatiques européens) (RESEE, 11, 1973, nr. 4, p. 655).686 – Vivlion istorikon periechon tas īgemonias kai diagōgas tōn en Moldaviaīgemoneusanton authentōn [...] apo tou Dragosi voda kai kathexīs peratoumenon mechritou nyn, Iaşi, 1729. 412 p. Traducere în limba greacă populară, de Alexandru Amiras, acronicilor lui Miron şi Nicolae Costin (pentru anii de la întemeiere până în 1661), însoţităde Cronica lui Amiras (pentru anii 1661-1729). Manuscrisul a fost adus în Franţa deCharles Peyssonnel, 1752 (Suppl. gr. 6, p. 72-544; cf. şi Suppl. gr. 930, f. 195-201v, copieselectivă).Ref.: Charles Benoît Hase, Notice d’un manuscrit de la Bibliothèque du Roi, contenantune histoire inédite de la Moldavie, composée en moldave par Nicolas Costin, ancienlogothète à la Cour d’Iassy et traduite en grec moderne par Alexandre Amiras(„Notices et extraits des manuscrits de la Bibliothèque du Roi”, XI, 2, Paris, 1827,p. 274-394); M. Kogălniceanu, Letopiseţele Ţării Moldovei, I, Iaşi, 1852, p. XXIII;C.C. Giurescu, Les manuscrits roumains de la Bibliothèque Nationale (RHSEE, 2,1925, p. 51-53); M. Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 346-347; Ch.Astruc – M.L. Concasty, op. cit., nr. 930.687 – Livre historique contenant les gouvernements et les vies des princes deMoldavie [...] depuis [...] le gouvernement de Dragos-voda jusqu’à 1729, avec un abrégéde l’histoire du monde [...] jusqu’au règne de l’empereur Trajan et au delà [...], Ankara,1741. 1007 p. Traducere a lui Nicolas Génier din Smirna a versiunii greceşti din culegereade cronici moldoveneşti alcătuită de Alexandru Amiras, 1729 (Fonds français 1409).Ref.: V.A. Urechia, în „Buletinul Instrucţiunii Publice”, 1, 1866, p. 608-613; C.C. Giurescu,op. cit., p. 52-54.688 – Marco Antonio Cazzaiti, Viaggio per l’Archipelago e Turchia, post 1742. 260f. Manuscris autograf. Descriere a călătoriei autorului din insula Corfu la Smirna, AsiaMică, Constantinopol, Iaşi, Bucureşti. Capitolele IV-V: Viaggio da Constantinopoli aIassi, capitale della Moldavia nel 1742 şi Viaggio della Moldavia in Valachia, ossia daIassi in Bucoresti nel 1742 (Fonds ital. 2949).Publ.: M.A. Katsaitis, Călătorie de la Constantinopol la Iaşi şi de la Iaşi la Bucureşti înanul 1742, ed. Elena Moisuc, D. Limona, în Saeculum, Iaşi, 1977, p. 47-110; Taxidistī Moldovlachia to etos 1742, ed. Philippos Phalbos, III, Athena, 1979; Călătoristrăini, IX, p. 279-292 (extras).689 – Ch.-Fr. de Broglie, Idées de la République de Pologne et son état actuel, adoua jumătate a sec. XVIII. Cuprinde şi informaţii despre evenimente din Ţările Române(Suppl. fr. 1929, p. 244, 258-259; Fonds fr. 9028, f. 129, 250).Ref.: V. Mihordea, Politica orientală franceză şi Ţările Române în secolul al XVIII-lea

FRANŢA 111(1749-1760) (după corespondenţa agenţilor de la „Secret du Roi”, 1749-1760),Buc., 1937, p. 224-225.Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 103-104 (extrase după ms. fr. 9028).690 – Ch. Fonton, Essai sur la musique orientale comparée à la musique européenne,Constantinople, 1751. Cuprinde referiri la opera muzicală a lui Dimitrie Cantemir şinotaţia uneia dintre melodiile compuse de acesta (Fonds fr. 4023).Ref.: T.T. Burada, Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir (AARMSI, s. II, t. 32, 1909-1910, p. 99-103); Dimitrie Cantemir, Cartea ştiinţei muzicii, ed. Eugenia Popescu-Judetz, Buc., 1973, p. 147; Vasile Tomescu, Histoire des relations musicales entre laFrance et la Roumanie, I, Buc., 1973, p. 193-196; Demetrius Cantemir, The Collectionof Notations, I, ed. şi note Owen Wright, School of Oriental and African Studies,Musicology Series, Londra, 1992, p. 210, 569, passim; Eckhard Neubauer, Der„Essai sur la musique orientale” von Charles Fonton mit Zeichnungen von Adanson(„Zeitschrift für Geschichte der arabisch-islamischen Wissenschaften” (Frankfurt),2, 1985, p. 277-324 (ediţia textului) şi 3 (1986), p. 335-376, cu completări în 4,1987-1988, p. 270-271), republicat în The Science of Music in Islam, IV, Frankfurtam Main, 1999; Demetrius Cantemir, The Collection of Notations, II: Commentary,de Owen Wright, Londra, 2000, p. 124, 530, passim; O. Wright, Mais qui était ‘Lecompositeur du Péchrev dans le makam Nihavend’? (SCIA TMC, s. n., 1 (45), 2007[2008], p. 22-25).691 – Traité géographique, historique du royaume de Pologne, 1753, menţionândstatutul din 1569 al breslelor, potrivit căruia meşterilor polonezi le era interzis să lucrezeîn Moldova (Fonds fr. 9027, f. 163).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 103.692 – J.B. Bourguignon d’Auville, Papiers géographiques, cca 1760. Cuprindeînsemnări referitoare la teritorii româneşti, de la Isaccea, Brăila, Timişoara, până la Iaşi(Nouv. acq. fr. 6502, f. 1-4, 11, 44, 60, 63).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.693 – Šehdī ‘Oṯmān (? – post 1758), [Ambasada trimisă de sultanul Mustafa IIIţarinei Elisabeta Petrovna], cuprinzând pasaje privitoare la Dobrogea şi Moldova, săraceîn informaţii, şi primirea făcută lui la Babadag, Bender şi Soroca (Supl. tc. no. 1040).Ref.: B. Nikitin, Un diplomate turc en Russie sous l’impératrice Elisabeth („JournalAsiatique”, 244, 1956, fasc. 2, p. 217-222).Publ.: Călători străini, IX, p. 378-380.694 – Mihail Fotinopulos, Nomikon procheiron, 1766, 768 p. Manuscris integralal codicelui de legi întocmit pentru a fi aplicat în Ţările Române, fost în biblioteca luiIenăchiţă Văcărescu (Suppl. gr. 1323).Ref.: Ch. Astruc – M.L. Concasty, op. cit., p. 624-625, nr. 1323; Valentin Georgescu, Unmanuscrit parisien du «Nomikon procheiron» (Bucarest, 1766) de Michel Fotino(Photeinopoulos) (RESEE, 8, 1970, p. 329-364); Nomikon procheiron syntachthenypo Michaīl Foteinopoulon eis Voukourestion (1765-1777), ed. Pan I. Zepos, Val.Georgescu, Atena, 1982, p. IX-CVI.Publ.: ibidem, p. 3-415.

112 FRANŢA695 – Aḥmed bin Ibrāhīm Resmī, ulāṣat ül-i‘tibār [Scurtă înfăţişare a socotinţei],post 1774. Diplomatul otoman, participant la pregătirea şi încheierea păcii de la Kuciuk– Kainargi, expune cauzele războiului ruso-otoman (1768-1774), desfăşurat pe teritoriulŢărilor Române (Suppl. turc. 1180, fost Schéfer 1251).Ref.: Babinger, GOW, p. 310-311.696 – Charles de Peyssonnel, Observations sur le Traité de Paix conclu à Kaïnardjikentre la Russie et la Porte, 1777. 150 f. Cuprinde, la f. 137 v -142, comentarii la art. 16 dintratat, referitor la Principatele Române (Nouv. acq. fr. 3113).Ref.: Gh.I. Brătianu, Les observations de M. de Peyssonnel en 1777 sur 1’exécution dutraité de Koutchouk Kainardji (RHSEE, 6, 1929, p. 339-358).Publ.: ibidem, p. 358-363 (f. 137 v -142).697 – [Cronograf începând cu facerea lumii şi isprăvind cu] împărăţia lui SultanMurat, fiul sultanului Ahmet (1636), copist Gheorghe Bujorovschi, sec. XVIII. 453 f. Textîn limba română cuprinzând, pe lângă cronograf (f. 10-394 v ), şi alte fragmente istoriceşi legende referitoare la istoria sinoadelor ecumenice, istoria Troiei, lista patriarhilorecumenici etc. (Fonds roumain 4).Ref.: O. Densusianu, op. cit., p. 286-298; C.C. Giurescu, op. cit., p. 46-50; P. Cernovodeanu,Filiaţia cronografelor româneşti de tip Danovici (BOR, 105, 1987, nr. 9-10, p. 194);Constantinescu, Repertoriu, p. 239, nr. 1206.698 – Miscelaneu, sec. XVIII. 313 f. Cuprinde texte în limba română din (1): MironCostin, De neamul moldovenilor (f. 7-27 v ); Graiul solului tătărăsc (f. 28-29 v ); Epigrammapreasfinţitului părintelui Dosoftei proin mitropolit Suceavskii (f. 29 v -30); Stihuri împotrivazavistiii (f. 30); Letopiseţul Ţărâi Moldovii (f. 195-245 v ); (2) Nicolae Costin, Carteapentru descălicatul dentâi a Ţării Moldovei (f. 31-84 v ); (3) Grigore Ureche, LetopiseţulŢării Moldovei (f. 85-194 v ); (4) Ioan Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei de la Dabijavoievod (f. 245 v -310 v ); (5) Ioan Canta, Letopiseţul Ţării Moldovei (f. 310 v -313) (Fondsroumain 1).Ref.: O. Densusianu, op. cit., p. 285-286; C.C. Giurescu, op. cit., p. 43-45; Constantinescu,Repertoriu, p. 239, nr. 1204.699 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. În cuprins, cântece revoluţionarede Rigas Velestinlis ş.a. La f. 76-77: Alecu Văcărescu, Ti asystolos („Ce nestatornică elumea”), poem de 32 strofe a 4 versuri (Suppl. gr. 729).Ref.: H. Omont, Inventaire sommaire des manuscrits. Supplément grec de la BibliothèqueNationale, Paris, 1883, p. 183; L. Vranoussis, Rigas, un patriot grec din Principate,Buc., 1980, p. 73-74.Publ.: L. Vranoussis, Oi prodromoi, Athena, [1955], p. 73-75.700 – Nousia Giannotis (N.G. Dosios), Anthī kai fylla, sec. XIX. Note autobiografice,cuprinzând informaţii despre activitatea didactică şi ziaristică a autorului în comunităţilegreceşti de la Bucureşti şi Galaţi (Suppl. gr. 1367).Ref.: Ch. Astruc – M.L. Concasty, op. cit., nr. 1367; Cornelia Papacostea-Danielopolu,La vie culturelle des communautés grecques de Roumanie dans la seconde moitié duXIX e siècle, II (RESEE, 7, 1969, nr. 3, p. 491, n. 117).Reprod.: ibidem, p. 492 (2 file).

FRANŢA 113701 – Hermiona Asachi-Quinet, Mémorial d’Exil, 1858-1861, 23 caiete, cuprinzândinformaţii despre activitatea politică şi literară a unioniştilor români şi a prietenilorfrancezi (Nouv. acq. fr. t. 11826-11827).Ref.: Ion Breazu, Edgar Quinet et les Roumains („Mélanges”, 1927, p. 296-300, 327).Publ.: Hermione Quinet, Mémoires d’Exil, Paris, 1869; idem, Mémoires d’Exil (L’Amnistie,Suisse orientale, Bord du Lac Léman), Paris, 1870.702 – Hermiona Asaki, À mon Edgar, 17 februarie 1872. Versuri (Nouv. acq. fr.20724).Ref. şi publ.: Valérien Nuţu, Hermione Asaki et Edgar Quinet à travers leur correspondanceavec M-me Raffalovich (RHSEE, 12, 1935, p. 363).703 – Scrisoare a lui Émile Picot, din 16 iunie 1874, despre etnografia Turcieieuropene: albanezi, macedoneni, români (Département des Cartes et Plans, colis no. 4,1752, dossier 113).Ref.: Alfred Fierro, Inventaire des manuscrits de la Société de Géographie, Paris, 1984.704 – Scrisoare, din 1894, a lui N. Iorga către istoricul Franz Funck-Brentano,rugându-l să copieze pentru el o pagină de manuscris (Nouv. acq. fr. 13675, f. 79).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.705 – Scrisoare, din 1894, a lui N. Iorga către Gaston Paris, oferindu-i proiectul uneiediţii a scrierilor lui Philippe de Mézières în limba franceză (Nouv. acq. fr. 24443, f. 518).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.706 – Scrisori (2), din 1894 şi 1896, ale lui N. Iorga către istoricul Arthur Chuquet, cuprivire la colaborarea sa şi a lui A.D. Xenopol la „Revue critique” (Nouv. acq. fr. 13676,f. 38; 13689, f. 20).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.707 – Scrisori (2), din 1896, ale lui A.D. Xenopol către Arthur Chuquet (Nouv. acq.fr. 13689, f. 27, 28).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.708 – George Enescu, Simfonia nr. 1, în mi bemol major, op. 13, 1905, dedicată luiEduard Caudella, partitura autografă.Ref.: Ilie Kogălniceanu, 1989.Publ.: Bucureşti, 1908; Bucureşti, 1957.709 – Proces verbal, din 20 octombrie 1916, al şedinţei Societăţii de Geografie(Société de Géographie), Sous-commission France et Europe au sein de la Société deGéographie: Le Bas-Danube, la Roumanie et les Alliés (Département des Cartes et Plans,colis no. 9, dossier 113).Ref.: Alfred Fierro, Inventaire des manuscrits de la Société de Géographie, Paris, 1984.710 – Émile Picot, [Histoire des Roumains]. Serie cronologică de fişe (circa 200),ante 1918, asupra evenimentelor istorice româneşti de la origini până la începutul sec.XVIII (Nouv. acq. fr. 1818-1920).Ref.: N. Georgescu-Tistu, Émile Picot et ses travaux relatives aux Roumains („Mélanges”,1925, I, p. 253).

114 FRANŢA711 – Émile Picot, Répertoire historique, documentaţie de circa 250.000 fişe, clasatealfabetic, cu informaţii luate din scrieri de istorie şi culegeri de documente din bibliotecistrăine, inclusiv despre evenimente de istorie românească (Nouv. acq. fr. 1818-1920).Ref.: N. Georgescu-Tistu, op. cit., p. 249-252.712 – Émile Picot, Roumanie, Russie, Orient en dehors du cadre de la série générale,documentaţie (1.000 fişe) privitoare la istoria culturală a României şi a ţărilor dinEuropa Orientală: evenimente, curente, personalităţi, istoria tiparului etc. (Nouv. acq. fr.1818-1920).Ref.: N. Georgescu-Tistu, op. cit., p. 252-253.713 – Panait Istrati, Cosma, 1924. Text în limba franceză, cu dedicaţie pentru Jean-Richard Bloch (Fonds J.R. Bloch).Ref.: Alexandru Talex, Panait Istrati. Scrisori către Jean-Richard Bloch („Manuscriptum”,1979, nr. 3, p. 136).714 – Panait Istrati, Kyra Kyralina, 63 f. Text în limba franceză, cu dedicaţie pentruRomain Rolland (Fonds Romain Rolland).Ref.: ibidem; Constandina Brezu Stoian, 1984.715 – Panait Istrati, Méditerranée – coucher du soleil, 119 p., cu dedicaţie pentruRomain Rolland (Fonds Romain Rolland).Ref.: idem.716 – Panait Istrati, La Mort de l’Oncle Anghel (Fonds J.R. Bloch).Ref.: Alexandru Talex, loc. cit.717 – Panait Istrati, La vie qui ramène à la vie, 21 f., fragment din Mihail (FondsRomain Rolland).Ref.: Constandina Brezu Stoian, 1984.718 – Fonds Bibesco, ante 1973. 72 de mape, cuprinzând manuscrise literare,însemnări, corespondenţă şi documente de familie de la Marta Bibescu (Département desManuscrits, Don 29 738).Ref.: Ghislain de Diesbach, La princesse Bibesco, 1886-1973, Paris, 1986, p. 565.719 – George Enescu, Oedip, op. 23, 1931, tragedie lirică în patru acte, dedicatăMarucăi Cantacuzino.Ref.: Ilie Kogălniceanu, 1989.Publ. şi reprod.: Bucureşti, 1964.CR720 – [Chronica Hungarorum], Buda, 1473, cuprinzând 5 capitole privitoare la istoriaŢărilor Române până la lupta de la Baia dintre Matia Corvin şi Ştefan cel Mare, 1467.Ref.: Veress, BRU, I, p. 1, nr. 1; C.I. Karadja, Despre ediţiile din 1488 ale cronicei luiIohannes de Thurocz (ARMSI, s. III, 16, 1934-1935, p. 36).Publ.: Die Ofener Chronik, ed. J. Podhradczky, Budapesta, 1900; trad. după ChroniconBudense, Buda, 1838.

FRANŢA 115721 – Ricoldo de Montecroce, Contra sectam Mahumeticam [...] libellus; CaptivusSeptemcastrensis, De vita et moribus eorundem [...] libellus, s.l. [1509], ediţie cuprinzândşi lucrarea anonimului transilvănean luat prizonier de turci în 1438, la asediul cetăţiiSebeş. 2 ex. (Réserve J. 1549; D. 11032).Ref.: Göllner, Turcica, I, p. 36-38, nr. 35.722 – Ricoldo de Montecroce, Contra sectam Mahumeticam [...] libellus; CaptivusSeptemcastrensis. De vita et moribus eorundem [...] libellus; Victor Carben, Libellus devita et moribus Iudaeorum, s.l., [1511] (Réserve D. 9614).Ref.: ibidem, p. 43-44, nr. 48.723 – Mattheus Sancti Angeli, Odeporicon, Viena, 1515. Cuprinde versurile luiIoan Dantiscus scrise cu ocazia căsătoriei lui Sigismund, regele Poloniei, menţionând înversurile dedicatorii incursiunea în Podolia (1509) a trupelor moldovene ale voievoduluiBogdan III (Res. M. 344).Ref. şi publ.: Carol Göllner, Românii în opera lui Ioan Dantiscus (RI, 26, 1940, p. 254-256).724 – Ioannes Dantiscus, Victoria serenissimi Poloniae regis contra voyevodamMoldaviae [...], Louvain, 1531. Relatare a bătăliei de la Obertyn.Ref.: Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/1, p. 30.725 – Andreas Krzycki, Threnodia Valachiae, Cracovia, 1531. Broşură relatând înversuri bătălia de la Obertyn.Ref.: É. Picot, Chronique de Moldavie, depuis le milieu du XIV e siècle jusqu’à l’an 1594,par Grégoire Ureche, Paris, 1879, p. 294-296; Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/1, p. 43.726 – Johannes Bohemus, Omnium gentium, mores, leges et ritus, ed.: Lugduni, 1536;Freiburg, 1540, Paris, 1536; Lugduni, 1539, 1541, 1556. În cartea III, cap. 5, informaţiidespre originea poporului român şi evenimente din secolele XIV-XV, despre Vlad Ţepeşşi Iancu de Hunedoara (1536: G. 32793, 33129; 1539; G. 9120, 32717, 32792; 1540: G.32794; 1541: G. 17992; 1556: G. 32818).Ref.: Virgil Cândea, 1984.727 – Jacques Signot, La division du Monde contenant la Déclaration des provinces,régions d’Asie, Europe et Aphrique, ed.: Paris, 1539, 1540, 1544, 1558; Lyon 1555, 1560,cuprinzând capitolul De Dace şi alte menţiuni despre Dacia (f. XV) (G. 9136; G. 9173;G. 9409).Ref.: Popescu-Spineni, p. 130-131.728 – [Johannes Bohemus], Recueil de diverses histoires touchant les situationsde toutes régions et pays, Paris, 1543. În cartea III, cap. 5, informaţii despre origineapoporului român şi evenimente din secolele XIV-XV, despre Vlad Ţepeş şi Iancu deHunedoara; 2 ex. (G. 9123; G. 13395).Ref.: A. Sandu, O pagină despre România dintr-o geografie imprimată la Paris la 1543(„Revista contimporană”, 1, 1873 p. 684-694); Uricariul, XII, p. 135-143.729 – Historie di M. Marco Guazzo ove si contengono le guerre di Mahomettoimperatore de Turchi havute per quindici anni continui con la Signoria di Venetia poi conil Re di Persia Usuncassano; il Re di Napoli Ferdinando; et l’assedio di Rodi; et in che

116 FRANŢAguisa; et in che luogo morì. Con le guerre di suo figliuolo Baiasit fatte con il Carabogdanvaivoda della Valachia [...], Veneţia, 1545.Ref.: N. Iorga, Cronicile turceşti ca izvor pentru istoria românilor (ARMSI, s. III, t. 9,1928, p. 3); Virginie Vasiliu, Sur une chronique italienne regardant la conquêteturque de la seconde moitié du XV-e siècle („Mélanges”, 1928, p. 1-54).730 – Sebastian Münster, Cosmographiae universalis libri VI, Basileae, 1550,cuprinzând şi descrierea Ţării Româneşti, a Transilvaniei, cu menţiuni despre Vlad Ţepeşşi rivalitatea dintre familiile Dăneştilor şi Drăculeştilor.Ref.: Popescu-Spineni, p. 128-129.Reprod.: ibidem, pl. la p. 160-161.731 – Jacques Basilic Marchet, Signeur [sic] de Samos [Despot Heraclide], Un briefet vray Recit de la prinse de Terouane et Hedin avec la bataille de Renti et de tous les actesmemorables [...], Anvers, 1555 (Réserve 0177).Ref.: Rally, I, p. 94, nr. 1147; II, p. 55, nr. 4828.732 – Jean de Malmédy, Discours véritable de la grand guerre qui est au païs deHongrie, Paris, 1565, despre războiul dintre principele Transilvaniei şi imperiali (J. 24663,Mz. 4087).Ref. şi publ.: N. Tolu, Un récit français du XVI-e siècle sur les affaires de Hongrie, înMélanges d’histoire générale, I, Cluj, 1927, p. 323-342.733 – De falsa et vera unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo.Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia,1567 [1568] (D 2 1691).Ref.: Ambroise Jobert, De Luther à Mohila. La Pologne dans la crise de la chrétienté,1517-1648, Paris, 1974, p. 434; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor întremedieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.734 – Abraham Ortelius, Theatrum orbis terrarum, Antverpiae, 1570, cuprinzânddescrieri ale Transilvaniei şi hărţi reprezentând şi Ţările Române (G. 523).Ref.: Popescu-Spineni, p. 138.735 – Nicolas Chalcondyl, L’histoire de la décadence de l’empire grec et établissementde celui des Turcs [...], Paris, 1577 (J. 3290); Paris, 1584 (J. 3291); Paris, 1650 (J. 864),cuprinzând informaţii privitoare la primele conflicte ale românilor cu Imperiul Otoman.Ref.: Rally, II, p. 49, nr. 4795.736 – Abraham Ortelius, Synonymia geographica, Antverpiae, 1578, cuprinzând (p.114) informaţii despre geto-daci şi Ţările Române (G 3098).Ref.: Popescu-Spineni, p. 138.737 – Peeter Heyns, Le miroir du monde, ed.: Anvers, 1583, Amsterdam, 1598,Arnhem, 1615. În cuprins, capitolul Transsylvanie ou les Sept-bourgs (f. 66 v ) şi o hartă aTransilvaniei de Wolfgang Lasius (f. 67 v ) (G. 3107, G. 3108, G. 3110, GE. FF 616).Ref.: ibidem, p. 133-134.738 – Abraham Ortelius, Thesaurus geographicus, Antverpiae, 1587, lucrarecuprinzând şi descrierea Daciei şi hărţi ale Ţărilor Române (Gf. 30, înv. 51).Ref.: ibidem, p. 138.

FRANŢA 117739 – Advis de la seconde victoire obtenue par le Prince de Transylvanie contreSynan Bassa, Colonel de l’armée turquesque en Valachie, le 18 d’octobre 1595, s.l., 1595(M. 23597).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 554, nr. 2074.Publ.: idem, Quelques plaquettes françaises contemporaines sur Michel le Brave, în„Études roumaines”, 1, 1938, p. 30-32.740 – Nouvelles d’une victoire obtenue par l’armée chrestienne au pays de Hongriele premier jour d’Aoust sur l’armée turquesque [...], Paris, [1595]. Relatare a victoriilorlui Mihai Viteazul din vara 1595 (Mz. 4312).Ref.: Carol Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 165, nr. 21; idem, Turcica, II, p.576, nr. 2121.Publ.: idem, Quelques plaquettes françaises contemporaines sur Michel le Brave, p. 32.741 – Martin Fumée, Sieur de Genille, Histoire générale des troubles de Hongrie etTransylvanie [...], Paris, ed.: 1595, 1608 (M. 6150, 6151, 16979).Ref.: Rally, II, p. 56, nr. 4835.742 – Jacques Regnart, Nouvelles très certaines de la deffaicte de l’armée du Turc enTransylvanie et Hongrie [...], s.l., [1595]. Broşură relatând şi unele din victoriile lui MihaiViteazul (Fond Rothschild).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 546, nr. 2058.743 – Discours au vray des sainctes cérémonies faictes à Rome [...]. Avec un autreDiscours de la route de Synam Bassa et de la copie d’une lettre écrite par l’Empereur desTurcs au Prince de Transsylvanie [...], Lyon, 1596. Informaţii despre victoria lui MihaiViteazul la Giurgiu (Lb 35, 646).Ref.: Carol Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 172, nr. 42; idem, Turcica, II, p.626, nr. 2233.744 – Laurentius Risebergius, Compendiaria praecipuarum rerum turcicarum relatioSeptem distinctis capitibus [...], Helmstadt, 1596. Lucrare de istorie a Imperiului Otoman,cuprinzând şi informaţii despre luptele cu Ştefan cel Mare şi Ioan Vodă cel Cumplit (J.3330).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 617-618, nr. 2212.745 – Sommaire description de la guerre de Hongrie & de Transylvanie, Paris, 1598.Informaţii despre luptele coaliţiei antiotomane ale Ţărilor Române din toamna 1597 pânăîn primăvara anului 1598 (J. 11937/1/6).Ref.: ibidem, p. 684, nr. 2357.746 – Discours de la mort de Michel Voyvode de Valaquie après la victoire obtenuepar luy & George Baste, contre Sigismond Battori; traduit de l’Italien, imprimé à Pragueen Septembre 1601, Paris, 1601 (J. 23401).Ref.: Carol Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 186, nr. 90; idem, Michael derTapfere, p. 92, nr. 104.747 – Hieronymus Ortelius, Chronologia, Nürnberg, 1603. Cuprinde şi un portretanonim al lui Mihai Viteazul cu data morţii: 18 august 1601.Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 214; Sturdza, Memoriu, p. 140.

118 FRANŢA748 – Giorgio Basta, Il maestro di campo generale di [...] conte d’Hust, generale perl’Imperatore della Transilvania [...], Veneţia, 1606 (V + 1570, inv. V 9394).Ref.: Legrand XVII/3, p. 83.749 – Michel Baudier, Inventaire général de l’histoire des Turcs [...], ed.: Paris, 1617,1631; Rouen, 1641, cu referiri la războaiele româno-otomane (Réserve J. 1237; J. 3383;J. 3384).Ref.: Rally, II, p. 49, nr. 4796.750 – Hamonay, Véritable récit de ce qui s’est passé naguière sur la frontière deTransylvanie [...], le tout par lettres de Pragues du 29 décembre dernier 1619, s.l., s.a. (M.17133, Mz. 4033, 4036 şi 4373).Ref.: ibidem, p. 56-57, nr. 4836.751 – J. Baret, Histoire sommaire des choses plus mémorables advenues aux dernierstroubles de Moldavie [...], Paris, 1620. Relatare a evenimentelor de la moartea lui IeremiaMovilă (1608) până la bătălia de la Drăcşani (1616) şi a soartei Movileştilor. 2 ex. (M.17266; J. 16644).Ref.: ibidem, p. 25-26, nr. 4631.Publ.: A. Papiu Ilarian, Tesaur de monumente istorice pentru România, Buc., II, 1863,p. 4-136.752 – La Confession de foy de Cyrille Patriarche de Constantinople, Sedan, 1629(ms. 4771, f. 169-175).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.753 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1631. Cronică universalăcompilată la Iaşi, dedicată lui Petru Şchiopul şi tipărită cu sprijinul lui Apostol Ţigara (inv.G. 3882).Ref.: Legrand XVII/I, p. 290-299, nr. 211; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154, nr. 2073.754 – Paul Ricaut, Histoire de l’état présent de l’empire ottoman [...] ed.: Paris, 1640;Rouen, 1677. În cap. XIV, Des Princes qui sont tributaires du Grand Seigneur (p. 111),menţiuni despre Ţările Române (J. 3386; J. 11969).Ref.: Rally, II, p. 50, nr. 4797.755 – Partenie (patriarhul Constantinopolului), [Decret sinodal contra calvinilor],Iaşi, 1642, prima ed. (ms. Suppl. arménien 67, f. 1).Ref.: Legrand XVII/ 3, p. 89, nr. 708; BRV, I, p. 535-536, nr. 41.756 – Partenie (patriarhul Constantinopolului), Decretum synodale super Calvinianisdogmatibus, Paris, 1643 (ms. 4771, f. 187-222).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.757 – Ioannes Ianssonius, Le Nouveau Théâtre du Monde, Amsterdam, 1649.Cuprinde capitole despre Transsylvania şi Danubius, cu informaţii despre Ţările Române(G. 9 şi G. 10).Ref.: Popescu-Spineni, p. 157.758 – Harangue à la très puissante [...] princesse Louise-Marie de Mantoue, reyne

FRANŢA 119de Pologne et de Suède, s.l., circa 1650, cu menţiuni despre români, vecinii Poloniei (foaievolantă în ms. fr. 23044, f. 7),Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 43.759 – Pierre Duval d’Abbeville, Mémoires géographiques de tous les pays du monde,Paris, 1651, menţionând (p. 578) Ţările Române ca părţi ale vechii Dacii (G. 6397).Ref.: Popescu-Spineni, p. 155.760 – Le tableau de l’Europe [...], livre XI. De la Transylvanie. De la Valachie et dela Moldavie, Paris, 1651 (G. 7446).Ref.: Rally, II, p. 301, nr. 7068.761 – Histoire générale des Turcs contenant l’histoire de Chalcondyle [...] continuéejusques en l’an 1512 par Thomas Artus et en cette édition par le Sieur de Mézerai jusquesen l’année 1661, t. I-II, Paris, 1662-1663. Detalii despre Moldova şi Ţara Românească: t.I, p. 40, 119, 160, 215; t. II, p. 4-5 sqq (J. 870-871).Ref.: ibidem, p. 49, nr. 4795.762 – Laurenţiu Toppeltin, Origines et occasus Transsylvanorum, Lyon, 1667 (M.17116).Ref.: G. Bengesco, Bibliographie franco-roumaine, Bruxelles, 1895, p. 5.763 – La perpétuité de la foy de l’Église catholique touchant l’Eucharistie, défenduecontre le livre du Sieur Claude, Ministre de Charenton, t. I, Paris, 1669. La p. 50-54:Nicolae Milescu, Enchiridion, sive Stella orientalis occidentali splendens (D 7873, inv.D. 6002).Ref.: Legrand XVII/2, p. 247-252, nr. 486.Publ.: Enchiridion, sive Stella orientalis occidentali splendens, ed. Traian Diaconescu,Iaşi, 1997.764 – J. Bisselius, Medulla historiae, Arnberg, 1675, cuprinzând şi portretul luiMihai Viteazul de J. Umbach, gravat de J.A. Boener.Ref.: N. Bălcescu, Portretele, p. 213; Sturdza, Memoriu, p. 138.765 – [Chassepol], Histoire des grands vizirs – Mahomet Coprogli pacha et AchmetCoprogli pacha [...]. Avec le plan de la Bataille de Cotzchin, Paris, 1676; Suite de l’Histoiredu Grand vizir [...], Paris, 1679; Continuation de l’histoire du Grand vizir [...], Paris, 1679,cuprinzând informaţii despre campaniile otomane în Ţările Române (J. 11999-12001).Ref.: Rally, II, p. 50, nr. 4798.766 – Vito Piluzio, Dottrina Christiana tradotta in lingua Valacha (CatechismuKristinesku), Roma, 1677.Ref.: BRV, p. 216, nr. 67; G. Călinescu, Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavianei secoli XVII et XVIII (DI, 1, 1925, p. 25, nota 2).767 – Chevalier de la Magdeleine, Le Miroir de l’Empire ottoman [...], Paris, 1678,2 părţi, cuprinzând informaţii despre campania otomană în Moldova din 1677 (J. 11943-11949).Ref.: Rally, II, p. 50, nr. 4799.

120 FRANŢA768 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Peri tīs archīs tou papa antirrīsis, Iaşi,1682 (D 37, inv. D. 11625).Ref.: Legrand XVII/2, p. 401-407, nr. 568; BRV, I, p. 258, nr. 75.769 – Ananias din Širak [sec. VII] şi Vartan Aighekţi (sec. XII-XIII), Ghirk Askharaţev Araspelabanuteanţ vor e Aghvesaghirk [Carte de geografie şi de fabule, sau CarteaVulpii], Marsilia, 1683, în limba armeană. Atribuită iniţial lui Moise din Khoren sauKhorenaţi (sec. V), scrierea geografică a Vardapetului Ananias prezintă şi informaţiidespre aşezarea şi populaţia teritoriilor nord-dunărene (G. 10767).Ref. şi publ.: Arsène Soukry, Géographie de Moïse de Corène d’après Ptolemée, Venezia,1881; A. Decei, Românii din veacul al IX-lea pînă în al XIII-lea, în lumina izvoareloristorice armeneşti (AIINC, 7, 1936-1938, p. 412-534, extrase); Robert H. Hewsen,On the date and authorship of the Axarha’oyc’, s.l., „R. et Arm.”, 1967, p. 409-432;idem, The geography of Ananias of Širak (Ašxarha’oyc’): the long and the shortrecensions, Wiessbaden, 1992.Reprod.: A. Decei, op. cit., pl. I (foaia de titlu).770 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseōn [...], Markou Eugenikou Exīgīsis [...],Iaşi, 1683 (D. I. a, înv. D2).Ref.: Legrand XVII/2, p. 414-416; nr. 578; BRV, I, p. 275, nr. 81; Papadopoulos, Ell. vivl.,I, p. 409, nr. 545.771 – La Croix, Mémoires [...] concernant diverses relations très curieuses del’Empire ottoman, Paris, 1684. La p. 168 sqq: Relations de Moldavie et de Valachie(Réserve J. 2181).Ref.: Rally, II, p. 26, nr. 4637.772 – Histoire des troubles de Hongrie, t. I-III, Paris, 1685. În prefaţă (t. I): Descriptionde la Transylvanie, la Valachie et la Moldavie (M. 17031-17034).Ref.: ibidem, p. 57, nr. 4841.773 – Histoire des Grands Vizirs Mehmet Coprogli Pacha et Ahmet Coprogli Pacha,Paris, 1686, cuprinzând informaţii despre Ţările Române (J. 11999).Ref.: N. Iorga, Un izvor cu privire la războiul turco-polon din 1673 (RI, 22, 1936,p. 299-300).774 – Philippe d’Avril, Voyage en divers États d’Europe et d’Asie [...], Livre V, Paris,l692. La p. 323-383: Le voyage de Moldavie, Paris, 1693 (G 5251, G 1262).Ref.: Rally, II, p. 17, nr. 4558.775 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekkllīsiastīs Anatolikīs [...]. Ortodoxa confessio [...] interprete Laurentio Normano, Leipzig, 1695.Ref.: Legrand XVII/3, p. 38-40, nr. 664.776 – Foy de la Neuville, Relation curieuse et nouvelle de Moscovie [...]. Le récitd’un voyage de Spatarus [Milescu] par terre à la Chine, Paris, 1698 (M. 17628).Ref.: Rally, II, p. 251, nr. 6610.777 – [Sevastos Kyminitis], Eortologion, Snagov, 1701, tipărit de Antim Ivireanul(B. 108).Ref.: Legrand XVIII/I, p. 9-10, nr. 2.

FRANŢA 121778 – Kitāb al-’ūrūluğiyūn [Ceaslov], tipărit de Antim Ivireanul, Bucureşti, 1702.Text în limbile greacă şi arabă (Réserve B 1581).Ref.: BRV, I, p. 447, nr. 137; Josée Balagna, L’imprimerie arabe en occident, Paris, 1984,p. 134, 141.779 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī Alexiou vasileōs tou Komnīnou,Târgovişte, 1710, tipărită de Antim Ivireanul (D. 22; inv. D./3).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 95-96, nr. 69; BRV, I, p. 482-483, nr. 160; Papadopoulos, Ell.vivl., I, p. 451, nr. 5979.780 – „Mercure politique et historique”, Haga, 1711, ianuarie, p. 31 şi 55; august, p.143, 149; septembrie; octombrie, p. 381-386 (Jurnalul armatei M.S. Ţarului de la 3 iuniela 28 iulie, de un anonim), cuprinzând ştiri despre războiul ruso-turc şi evenimentele dinŢările Române.Ref.: L. Baidaff, Petru cel Mare la Prut (1711) (RI, 13, 1927, nr. 4-6, p. 99, 107-108, 110,112-113).781 – „Gazette de France”, Paris, 1711, 10 şi 17 ianuarie; 7 februarie; 14 martie; 17şi 20 iunie; 4, 18 şi 25 iulie; 22, 29 şi 30 august; 5 septembrie; 10 octombrie, cuprinzândştiri despre războiul ruso-turc din Ţările Române. În nr. din 28 noiembrie 1777, p. 477,informaţii despre asasinarea lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei.Ref.: ibidem, p. 99-102, 104-106, 108-112, 114; L. Baidaff, Uciderea lui Grigore Ghica(octombrie 1777). Ecouri din presa contemporană (RI, 14, 1928, nr. 4-6, p. 107).782 – „Lettres historiques”, Haga, 1711, februarie, p. 154-161, 1/11 martie şi t. 40,august, p. 131-135, cuprinzând informaţii despre înlocuirea lui Nicolae Mavrocordat cuDimitrie Cantemir pe tronul Moldovei şi războiul ruso-turc.Ref.: L. Baidaff, Petru cel Mare..., p. 101-102, 108.783 – „Gazette d’Amsterdam”, Amsterdam, 1711, 13 şi 27 ianuarie; 3 februarie; 20 şi24 martie; 17 aprilie; 26 mai, p. 26; 10, 14, 28, 31 iulie; 4, 14, 28 august; 11 septembrie,cu ştiri despre venirea la tron a lui Dimitrie Cantemir şi războiul ruso-turc.Ref.: ibidem, p. 100-109, 112.784 – „Mercure galant”, Paris, 1711, ianuarie, p. 301-302; martie, p. 66 (raportullui Neugebauer, rezident suedez la Constantinopol, către regele Carol XII, despre D.Cantemir); iulie, p. 64-67; septembrie, p. 84-93 (bătălia de la Stănileşti).Ref.: ibidem, p. 99, 101-102, 104.785 – „Journal historique sur les matières du temps”, Verdun, 1711, t. 15, iulie, p. 63;august, p. 129; octombrie, p. 274-275 şi 315-317; noiembrie, p. 334-346, cuprinzând ştiridin Moldova despre războiul ruso-turc.Ref.: ibidem, p. 104, 107, 114-115.786 – „Sankt-Petersburger Zeitung”, St. Peterburg, 1711 [după 25 iulie], cuprinzândo relatare părtinitoare a bătăliei de la Stănileşti şi acuzaţii la adresa lui ConstantinBrâncoveanu, domnul Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 116 (fără data completă).787 – [Antoine Béchet, canonic de Uzès], Histoire du Ministère du Cardinal

122 FRANŢAMartinusius [...], avec les origines des guerres [...] de la Transylvanie, Paris, 1715 (M.17045).Ref.: Rally, II, p. 57, nr. 4838.788 – Hrisant Notara, Syntagmation [...] meta tōu Egcheiridiou [...] Gavriīl [Sevīrou][...] syn Omilia [...] Gennadiou Scholariou, Târgovişte, 1715, dedicată lui ŞtefanCantacuzino, domnul Ţării Româneşti, 2 ex. (B. 107, inv. B. 34; E. 2204, inv. E. 375).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 125-127, nr. 101; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4439.789 – Stephanus de Altimura Ponticensis [Michel le Quien], Panoplia contra schismasGraecorum qua Romana et occidentalis Ecclesia defenditur adversus criminationesNectarii [...], Paris, 1718. Polemică împotriva cărţii lui Nectarie, Contra primatului papii,publicată la Iaşi, în 1682 (D. 7392, inv. D. 5813).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 407-408, nr. 120.790 – La Motraye, Voyages [...] en Europe, Asie et Afrique [...], t. I-II, La Haye, 1727.În t. I, cap. XIX şi t. II, cap. I, II, IX, referiri la Ţările Române (G. 1384).Ref.: Rally, II, p. 26-27, nr. 4639.791 – Christophoros Emporokomitis, Egcheiridion peri tīs ekporeuseōs tou PanagiouPneumatos, ītoi Apologia pros [...] Nikolaon Komnīnon Papadopoulon, [Bucureşti], 1728(inv. D. 3509).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 208-209, nr. 177; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 159, nr. 2132.792 – J.P. Baratier, Voyages de Rabbi Benjamin [...], Amsterdam, 1734. În cap. IV, p.40-41: Relations des Valaques (G. 19494).Ref.: Rally, II, p. 18, nr. 4569.793 – Dimitrie Cantemir, History of the Growth and Decay of the Othman Empire,translated by N. Tindal, t. I-II, London, 1734-1735 (J. 872).Ref.: Virgil Cândea, 1984.794 – Ta’rī-i Na‘īmā, Istanbul, 1734/1747 h. Cronică otomană de Mustafa Na’ima,imprimată de convertitul Ibrahim Müteferrika de la Cluj, cu informaţii despre relaţiileromano-otomane în sec. XV-XVI (J. 890-891).Ref.: Annie Berthier, Vers l’Orient..., Paris, Bibliothèque Nationale, 1983, p. 59, nr. 128.795 – Le Coq de Villeray, Mémoires historiques du Comte Betlen Niklos contenantles divers troubles de Transylvanie, Amsterdam, 1736, t. I-II (M. 17125-17126).Ref.: Rally, II, p. 57, nr. 4839.796 – Mercure de France, Juillet 1742. Cuprinde şi Constitution faite par S.A.M. leprince Constantin Mavrocordato, prince de Valachie et de Moldavie (p. 1506-1525).Ref.: Florin Constantiniu, Şerban Papacostea, Les Réformes des premiers Phanariotes enMoldavie et en Valachie: Essai d’interprétation („Balkan Studies”, 13, 1972, nr. 1,p. 89-118); Anne-Marie Cassoly, Autour de l’insertion dans le Mercure de Francede la «Constitution» de Constantin Mavrocordato (RESEE, 1981, nr. 4, p. 751-762);Remus Niculescu, Jean Étienne Liotard à Jassy, 1742-1743 („Genava”, 30, 1982, p.134-135).Reprod.: ibidem, p. 134.

FRANŢA 123797 – Dimitrie Cantemir, Histoire de l’Empire Othoman, où se voyent les causes deson aggrandissement et de sa décadence [...], trad. par M. de Joncquières, t. I-IV, Paris,1743 (J. 3327-3328, J. 7081; J. 12181-12184; Réserve I. 1222-1223).Ref.: Virgil Cândea, 1984.798 – Virgile, Les oeuvres [...] traduites en français [...] par M. l’abbé Des Fontaines,t. I-IV, Paris, 1743, dedicate domnitorului Constantin Mavrocordat, 2 ex. (Y. 933 A).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 307-310, nr. 307; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 444, nr. 5906.799 – Antonio Maria Graziani, De Joanne Heraclides despota, Vallachorum principe[...], Varşovia, 1759 (J. 5909, J. 18708, Z. Picot 439).Ref.: Rally, II, p. 55, nr. 4827.Publ.: Johannes Sommer, Antonius Maria Gratianus, Viaţa lui Despot Vodă, ed. TraianDiaconescu, Iaşi, 1998.800 – Peyssonnel, Observations historiques et géographiques sur les peuplesbarbares qui ont habité les bords du Danube et du Pont-Euxin, Paris, 1765. În cap. XXIVşi XXV, informaţii despre Valahia şi Moldova (M. 11846).Ref.: ibidem, p. 46, nr. 4772.801 – Jean Bell d’Antermony, Voyage depuis Saint-Petersbourg [...] à Constantinople,Paris, 1766. În t. III, p. 276-290: Passage à travers la Moldavie (O 2 68).Ref.: ibidem, p. 18, nr. 4566.802 – Jean-Claude Flachat, Observations sur le commerce et les arts d’une partiede l’Europe, t. I-III, Lyon, 1766. în t. I, p. 278-289, 342-344, 350-351, informaţii despreŢările Române (V. 39298-39299; V. 39300-39301).Ref.: ibidem, p. 355, nr. 7548.803 – Dimitrie Cantemir, Historisch-geographische und politische Beschreibung derMoldau [...] übersetzt bey J.L. Redslov, Frankfurt und Leipzig, 1771 (M. 17153).Ref.: Virgil Cândea, 1984.804 – Iosif Boscovici, Journal d’un voyage de Constantinople en Pologne [...],Lausanne, 1772, cu informaţii despre Moldova (p. 145-315) (M. 17363).Ref.: Rally, II, p. 19, nr. 4580.805 – „Nouvelles extraordinaires de Leyde”, Leiden, 1777, 28 octombrie; 14, 18, 21,25, 28 noiembrie; 2 ianuarie 1778, cuprinzând ştiri despre asasinarea lui Grigore III Ghica,domnul Moldovei şi venirea la tron a lui Constantin Moruzi.Ref.: L. Baidaff, Uciderea lui Grigore Ghica..., p. 99, 102-103, 106, 110-111, 113, 115.806 – „Journal historique et politique des principaux événements des différentescours de l’Europe”, Geneva, 1777, nr. 33 din 10 noiembrie, p. 304-306 şi nr. 34 din 10decembrie, cuprinzând informaţii despre asasinarea lui Grigore III Ghica.Ref.: ibidem, p. 103-104, 108, 113.807 – „Gazette des Deux-Ponts”, Zweibrücken, 1777, 24 şi 27 noiembrie, p. 759-760; 1, 4, 11, 25, 29 decembrie, p. 826, şi 5 ianuarie 1778, cuprinzând informaţii despreasasinarea lui Grigore III Ghica şi o descriere a Bucovinei.Ref.: ibidem, p. 114-116, 118-120, 124-128.

124 FRANŢA808 – „Journal historique et littéraire”, Luxembourg, 1777, t. 148, 1 decembrie,p. 503-505; 15 decembrie, p. 579-580; 15 ianuarie 1778, p. 112-113: informaţii despreuciderea lui Grigore III Ghica şi evenimentele ulterioare din Ţările Române.Ref.: ibidem, p. 100-101, 105, 120-121.809 – „Gazzeta di Parma”, Parma, 1777, 2, 9, 23 decembrie, cu informaţii despreasasinarea lui Grigore III Ghica.Ref.: ibidem, p. 111, 115, 120.810 – „Journal encyclopédique ou universel”, Bouillon (Belgia), 1777, t. 8, 15decembrie 1778, ianuarie, p. 173 şi 361-362, cuprinzând ştiri despre uciderea lui GrigoreIII Ghica, domnul Moldovei.Ref.: ibidem, p. 117, 126-127.811 – „Journal de politique et de littérature”, Bruxelles, 1777, t. 3 din 15 decembrie,p. 421; 25 decembrie, p. 447-449; 1778, nr. 1 din 5 ianuarie, p. 13-14; 15 ianuarie; 5martie, p. 282; 15 martie, p. 328, cu ştiri despre moartea lui Grigore III Ghica şi soartafamiliei sale adusă la Constantinopol.Ref.: ibidem, p. 101, 117-118, 121-123, 125, 130.812 – J.L. Carra, Essai particulier de politique, dans lequel on propose un partage dela Turquie européenne, Constantinople, 1777 (J. 24808).Ref.: Rally, II, p. 99, nr. 5199; Călători străini, X/1, p. 235-236.813 – J.L. Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie [...], ed.: Iaşi [Zweibrücken],1777; Paris, 1778; Neuchâtel, s.a. (M. 17157; Y. 5239).Ref.: Rally, II, p. 20, nr. 4587; Maria Holban, Autour de l’Histoire de la Moldavie et de laValachie de Carra (RHSEE, 21, 1944, p. 151-230); Călători străini, X/1, p. 236-241.814 – Friedrich Willhelm von Bawr, Mémoires historiques et géographiques sur laValachie [...], Frankfurt-Leipzig, 1778 (J. 19818).Ref.: ibidem, p. 17, nr. 4562.815 – Ignace de Born, Voyage minéralogique fait en Hongrie et en Transylvanie [...],Paris, 1780 (S. 20554).Ref.: ibidem, p. 19, nr. 4579.816 – Nicolas-Ernest Kleeman, Voyage de Vienne à Belgrade [...], Neuchâtel, 1780.În cap. I-III, descrierea călătoriei pe Dunăre şi în Bugeac (M. 14040).Ref.: ibidem, p. 26, nr. 4634.817 – Samuel Köleseri de Keres-Eer, Auraria romano-dacica, una cum ValachiaeCisalutanae subterraneae descriptione Michaelis Schendo, R.C. eq. Vanderbech,Bratislava – Kosice, 1780. Cuprinde şi harta bogăţiilor miniere ale Olteniei, întocmită în1720, pe timpul ocupaţiei austriece (inv. J. 19270).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 345-349, nr. 1022.818 – Baron de Tott, Mémoires sur les Turcs et les Tartares, I-II, Amsterdam, 1784-1785; ed. în 4 vol., Amsterdam, 1785; cap. Despre Moldova, în partea a II-a (J. 3270-3271;J. 22329-22331).Ref.: Rally, II, p. 34, nr. 4704.

FRANŢA 125819 – „Gazette de France”, Paris, 31 august 1784-21 iunie 1785, cu informaţii deprovenienţă vieneză asupra unor episoade din timpul răscoalei din Transilvania (nr. 70, 76,100, 101, 103/1784; nr. 4, 6, 7, 13, 17, 19, 21, 22, 25-27, 37, 49/1785).Ref.: A. Papiu Ilarian, Ştiri despre răscoala lui Horia culese de Nicu Bălcescu din ziarefranceze contemporane (Tezaur de monumente, III, p. 353-364); N. Edroiu, Ecoulrăscoalei lui Horea în presa franceză („Apulum”, 8, 1971, p. 128 sqq); idem,Răsunetul european al răscoalei lui Horea, Cluj, 1976, p. 84-88.Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, Buc., 1984, p. 224-229.820 – „Wiener Zeitung”, Viena, 27 noiembrie 1784-7 septembrie 1785. Cuprindeinformaţii despre desfăşurarea răscoalei lui Horea şi măsurile de represiune (nr. 95,97/1784: nr. 2, 5, 11, 14, 16, 22, 72/1785) (M. 30808).Ref.: N. Edroiu, op. cit., p. 68-70.Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, Buc., 1984, p. 23-28.821 – „Courrier de l’Europe, Londres - Boulogne”, 1778, 18 noiembrie, 2 decembrie,cuprinzând ştiri despre asasinarea lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei; 14 decembrie1784-17 iunie 1785, cu ştiri despre răscoala din Transilvania, după informaţii din Viena,Bratislava, Cluj, Sibiu (Periodice N. d. 34: nr. 48, 50, 52, 53/1784; nr. 3, 8, 12, 16, 18, 19,24, 26, 27, 31, 35, 37, 48/1785).Ref.: L. Baidaff, Uciderea lui Grigore Ghica (octombre 1777). Ecouri din presacontemporană (RI, 14, 1928, nr. 4-6, p. 99, 103, 108-109, 112); N. Edroiu, op. cit.,p. 106-109.Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, Buc., 1984, p. 328-336.822 – „Gazette d’Utrecht”, Utrecht, 1777, 11, 14, 18, 25 noiembrie, 16 decembrie,cuprinzând ştiri despre uciderea lui Grigore III Ghica 17 decembrie 1784-15 aprilie 1785,cu informaţii despre răscoala din Transilvania pe baza corespondenţelor din Viena, AlbaIulia, Sibiu şi Bratislava (Periodice Pa B.N.G. 4468/86: nr. 101-103, 105/1784; nr. 1, 6-9,12-13, 18-20, 23, 30/1785).Ref.: L. Baidaff, op. cit., p. 99, 103,108-109, 112.Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, Buc., 1984, p. 317-320.823 – „Journal politique de Bruxelles”, Paris, 18 decembrie 1784-21 mai 1785, cuinformaţii de provenienţă vieneză asupra răscoalei lui Horea (nr. 51, 52/1784; nr. 1-9, 12-16, 18-20/1785).Publ.: ibidem, p. 230-247.824 – „Le Courrier”, Avignon, 1777, 25 noiembrie, 16 decembrie; 1778, 27 ianuarieşi 3 martie, cu informaţii despre asasinarea lui Grigore III Ghica şi evenimentele ulterioaredin Moldova, 24 decembrie 1784-7 iunie 1785, cuprinzând ştiri despre răscoala lui Horeadupă corespondenţe din Viena (Periodice 4°, LC 2 65: nr. 104/1784; nr. 2, 5, 9, 11, 12, 14,15, 19, 20, 25, 26, 28, 45/1785).Ref.: L. Baidaff, op. cit., p. 106-107, 122, 129; N. Edroiu, op. cit., p. 94-96.Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, Buc., 1984, p. 257-265.825 – „Gazeta de Madrid”, Madrid, 4 ianuarie – 17 mai 1785, cuprinzând ştiridespre răscoala ţăranilor români din Transilvania, după corespondenţe din anturajul Curţii

126 FRANŢAimperiale din Viena (Periodice Pa 4°, Od. 28: nr. 1, 2, 4, 6, 9, 10, 13, 15, 17, 21, 23, 24,26, 28, 31, 39).Ref.: C. Şerban, Ştiri despre răscoala lui Horea într-un Ziar spaniol (R. Ist., 27, 1974, nr.10, p. 1528-1535); N. Edroiu, op. cit., p. 104-106.Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, Buc., 1984, p. 337-343.826 – „Gazette de la Haye”, Haga, 19 ianuarie – 21 februarie 1785, cu ştiri privitoarela sfârşitul răscoalei lui Horea şi arestarea fruntaşilor ei (Periodice M. 10913/15: nr. 8, 12,22).Ref.: N. Edroiu, op. cit., p. 102-103.Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, Buc., 1984, p. 302-303.827 – J.P. Brissot, Seconde lettre d’un défenseur du peuple à l’empereur Joseph II[...] sur la révolte des Valaques [...], Dublin, 1785, broşură despre Răscoala lui Horea (M.33598).Ref.: Rally, II, p. 144, nr. 5601; N. Edroiu, p. 134.828 – Charles de Peyssonnel, Traité sur le commerce de la Mer Noire, t. I-II, Paris,1787. În t. II, p. 177: La Valachie (V. 49454-49455).Ref.: Rally, II, p. 355, nr. 7547; Călători străini, IX, p. 391-392.829 – Lady Elisabeth Berkeley Craven, Voyage en Crimée et à Constantinople [...],ed.: Londres, 1789; Paris, 1789. La p. 409-438, informaţii despre Ţările Române (M.25135; J. 12309).Ref.: ibidem, p. 22, nr. 4598 bis.830 – Elias Abesci, État actuel de l’Empire ottoman, Paris, 1792. În cap. XIII: DuGouvernement de la Valachie; cap. XIV: Du Gouvernement de la Moldavie (J. 12164).Ref.: ibidem, p. 13, nr. 4532.831 – William Eton, Tableau historique [...] de l’Empire ottoman, t. I-II, Paris [1798];ed. 2, 1801. În t. II, p. 17-25: Considérations sur la Moldavie et la Valachie (J. 18280-18282).Ref.: ibidem, p. 13, nr. 4533.832 – S.F. Osterwald, J.-P. Bérenger, Cours de géographie historique ancienne etmoderne, t. I, Paris, 1804, descriind şi Ţările Româneşti (p. 174, 519) (G. 9922-9923)Ref.: Popescu-Spineni, p. 223.833 – [J.-P.] Bérenger, Dictionnaire géographique [...], Lyon, 1806, tratând şi despreŢările Române (8° G. 8804).Ref.: ibidem.834 – J.A. Demian, Tableau geographique et politique du royaume de Hongrie [...]et de la grande Principauté de Transilvanie, t. I-II, Paris, 1809. În t. II, p. 379-482: LaTransylvanie (M. 16960-16961).Ref.: Rally, II, p. 301, nr. 7067.835 – [Pierre François Xavier Bourguignon d’Herbigny] Revue politique de l’Europeen 1825, Paris, 1825. Originalul lucrării Privire politicească a Europei toată din anu 1825,tradusă de comisul Ionică Tăutu în 1829.

FRANŢA 127Ref.: N.A. Ursu, O comoară politică a Europei din anul 1825, tradusă şi adnotată decomisul Ionică Tăutu (AIIAI, 32, 1995, p. 257-275).836 – Charles Benoît Hase, Notices et extraits des manuscrits de la BibliothèqueNationale, t. XI, 2, Paris, 1827. La p. 274-394: Notice d’un manuscrit de la Bibliothèquedu Roi contenant une histoire inédite de la Moldavie [...] par Nicolas Costin, ancienlogothète à la cour d’Iassy, et traduite en grec moderne par Alexandre Amiras.Ref.: Veress, BRU, II, p. 256, nr. 1199.837 – Jean Guillaume A., Cavalier de Trie et Leopold Chaudezon, L’Armure, ou lesoldat moldave, mélodrame en 3 actes, Paris, 1831 (Yth 1215).Ref.: Rally, II, p. 280, nr. 6893.838 – J.A. Vaillant, Grammaire valaque à l’usage des Français, ed.: Bucarest, 1836;Bucarest, 1840 (X 32820).Ref.: ibidem, p. 243, nr. 6544 şi 6544 bis.839 – Michel Anagnosti, La Valachie et la Moldavie, Paris, 1837 (J. 24333).Ref.: ibidem, I, p. 5, nr. 48.840 – Mihail Kogălniceanu, Esquisse sur l’histoire, les moeurs et la langue desCigains [...], Berlin, 1837 (G. 5970).Ref.: ibidem, p. 171, nr. 2035.841 – Mihail Kogălniceanu, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des ValaquesTransdanubiens, t. I, Berlin, 1837 (M. 28474).Ref.: ibidem, p. 170-171, nr. 2034.842 – J.M. Lejeune, Sur la Moldavie, Paris (1837) (J. 24233).Ref.: ibidem, II, p. 5, nr. 4452 bis.843 – R. Romenescou, Lettre sur la Moldavie et la Valachie [...], Paris, 1837 (J.24233).Ref.: ibidem, p. 5, nr. 4452 ter.844 – Anatole Démidoff, Esquisse d’un voyage dans la Russie méridionale et laCrimée, par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie, t. I-IV, Paris, ed.: 1838, 1840-1842,1854, cuprinzând informaţii despre Ţările Române din timpul călătoriei (1837) şi ilustraţiiexecutate după desenele artistului francez Auguste Raffet, care-l însoţea pe autor (M. 285;M. 10610-10614).Ref.: N. Iorga, Istoria românilor prin călători, III, Buc., 1922, p. 157 sqq; I.C. Băncilă,Pictor francez prin ţara noastră, Sibiu, 1923, p. 12 sqq; G. Oprescu, Ţările Românevăzute de artişti francezi, Buc., 1926, p. 38-39; Rally, II, p. 22, nr. 4601; p. 293, nr.6996.Reprod.: G. Oprescu, op. cit., pl. XXII-LIII.845 – Raoul Perrin, Coup d’oeil sur la Valachie et la Moldavie, Paris, 1839 (M.30759).Ref.: Rally, II, p. 5, nr. 4453.

128 FRANŢA846 – J.A. Vaillant, Vocabulaire roumain-français et français-roumain [...], Bucureşti,1840 (X 32822).Ref.: ibidem, p. 243, nr. 6539 bis.847 – Michel Anagnosti, Les idées de la révolution et les affaires d’Orient [...], Paris,1841 (E. 3708).Ref.: ibidem, I, p. 5, nr. 49.848 – Dimitrie Bolintineanu, Proclamation aux Roumains au sujet du retrait destroupes russes des Principautés Danubiennes, Paris, 1841 (J. 6352).Ref.: ibidem, p. 42, nr. 527.849 – [N. Piccolos], Paul Kisseleff et les Principautés de Valachie et de Moldavie[...], Paris, 1841 (M. 30710).Ref.: ibidem, p. 242, nr. 2898.850 – Mihail Kogălniceanu, Fragments tirés des chroniques Moldaves et Valaquespour servir à l’histoire de Pierre le Grand, Charles XII, Stanislas Leszczynscki, DémètreCantemir et Constantin Brancovan [...], Iaşi, 1845 (M. 28475-28476).Ref.: ibidem, p. 171, nr. 2036.851 – J.A. Vaillant, La Romanie. Histoire, langue, littérature [...], t. I-III, Paris, 1845(M 34709-34711).Ref.: ibidem, II, p. 5, nr. 4454-4456.852 – Ch. Bouscharain, Athénaïs ou Grégoire Ghika, prince et hospodar de laValachie. Tragédie en 4 actes [...], Nîmes, 1846 (Yth 1348).Ref.: ibidem, p. 279, nr. 6886.853 – August Treboniu Laurian, Coup d’œil sur l’histoire des Roumains, Bucarest,1846 (Z. Picot 512).Ref.: ibidem, I, p. 177, nr. 2107.854 – Règlement organique de la principauté de Moldavie. Traduit par GeorgesAsaky, New York - Bruxelles, [1846] (M. 196).Ref.: ibidem, p. 13, nr. 170.855 – Aurélie Ghica, Le petit livre des femmes, Paris, 1848 (R. 51569).Ref.: ibidem, p. 123, nr. 1492.856 – „Le National”, 1848-1849, ziar cuprinzând ştiri despre revoluţia din ŢărileRomâne.Ref.: Gh. Ungureanu, N. Marcu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 1972,nr. 1, p. 150-151).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 119-123.857 – Dumitru Brătianu, À l’Assemblée législative de la République française, Paris[1849] (J. 6582).Ref.: Rally, I, p. 49, nr. 609.858 – J. Heliade-Rădulescu, Lettre au Ministère des Affaires Étrangères de Francesur l’occupation des Principautés danubiennes par la Russie, Paris, 1849 (J. 6404).Ref.: ibidem, p. 137, nr. 1643.

FRANŢA 129859 – „La Tribune des peuples”, 1849, ziar sub redacţia lui Adam Mickiewicz, cuştiri despre activitatea revoluţionarilor români din Franţa.Ref.: Lucia Taftă, «La Tribune des peuples» (La presse révolutionnaire européenne en1849 et l’émigration roumaine) (RRH, 24, 1975, nr. 4, p. 683-691).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 38.860 – J. Heliade-Rădulescu, Souvenirs et impressions d’un proscrit [...], Paris, ed.:1849; 1850 (M. 31271; Mp 1070).Ref.: Rally, I, p. 137, nr. 1644.861 – Nicolae Bălcescu, Question économique des Principautés danubiennes, Paris,1850 (M. 31233).Ref.: Rally, I, p. 24, nr. 309.862 – Aurélie Ghica, La Valachie moderne, Paris, 1850 (M. 26716).Ref.: ibidem, p. 123, nr. 1493.863 – Ştefan Golescu, Lettre à M.M. les rédacteurs en chef de tous les journaux dela presse parisienne, au sujet de l’article inséré dans l’Assemblée Nationale du 12 mars,sous la rubrique de „Bucarest, le 17 février, par un membre du Gouvernement provisoirede la principauté de Valachie en juin 1848”, Paris, 1850 (J. 23715).Ref.: ibidem, p. 130, nr. 1577.864 – Ştefan Golescu, Un mot sur un manifeste de M. Stirbey, prince régnant deValachie, Paris, 1850 (J. 24311).Ref.: ibidem, p. 130, nr. 1578; II, p. 76, nr. 4975.865 – J. Heliade-Rădulescu, Le Protectorat du Czar ou la Roumanie et la Russie [...],Paris, 1850 (J. 1355).Ref.: ibidem, p. 137, nr. 1647.866 – J. Heliade-Rădulescu, Résurrection des peuples. La Roumanie renaissante [...],Paris, 1850 (J. 1879).Ref.: ibidem, p. 137, nr. 1645.867 – J. Heliade-Rădulescu, Mémoires sur l’histoire de la régénération roumaine ousur les évènements de 1848, accomplis en Valachie, Paris, 1851 (M. 31269, 31270).Ref.: ibidem, p. 137, nr. 1648.868 – Dumitru Brătianu şi Daniel Irányi, Lettres hongro-roumaines, Paris, 1851 (Mp.4202).Ref.: ibidem, p. 49, nr. 610.869 – J.A. Vaillant, Poésies de la langue d’or. Traduites par [...], Paris, 1851. Culegerede poezii populare româneşti (Yo 237).Ref.: ibidem, II, p. 253, nr. 6621.

130 FRANŢA870 – Aurélie Ghica, Lettres d’un penseur des bords du Danube, Paris, 1852 (Z.49543).Ref.: ibidem, I, p. 123, nr. 1494.871 – V. Alecsandri, Les Doïnas. Poésies moldaves, ed: Paris, 1853; Paris, 1855 (Yo113, Yo 111).Ref.: ibidem, p. 2, nr. 15.872 – Dimitrie Bolintineanu, Les Principautés roumaines, Paris, 1854 (J. 16892).Ref.: ibidem, p. 43, nr. 528; Rally, II, p. 5, nr. 4457.873 – [C. Filipescu], Mémoire sur les conditions d’existence des Principautésdanubiennes, Paris, 1854 (J. 6483).Ref.: ibidem, p. 242, nr. 2894.874 – V. Alecsandri, Ballades et chants populaires de la Roumanie (Principautésdanubiennes), Paris, 1855 (Yo 115).Ref.: ibidem, p. 2, nr. 16.875 – I.C. Brătianu, Mémoire sur l’empire d’Autriche dans la question d’Orient,Paris, 1855 (M. 24427).Ref.: ibidem, p. 49, nr. 617.876 – Vasile Boerescu, Mémoire relatif à la question politique et économique de laMoldo-Valaquie, s.l. [1856], litogr. (J. 6351).Ref.: ibidem, p. 39, nr. 484; Cornelia Bodea, Ecouri ale propagandei unioniste în Apusîntre 1856-1857, în Omagiu lui P. Constantinescu-Iaşi, Buc., 1965, p. 497-503; E.Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de microfilme Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, 33).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 157, c. 870-881.877 – Vasile Boerescu, La Roumanie après le traité de Paris du 30 mars 1856, Paris,1856 (J. 16870).Ref.: Rally, I, p. 39, nr. 485.878 – Dimitrie Bolintineanu, L’Autriche, la Turquie et la Moldo-Valaquie, Paris,1856 (G. 19043).Ref.: ibidem, p. 43, nr. 529.879 – Cesar Bolliac, Mémoires pour servir à l’histoire de la Roumanie [...], Paris,1856 (J. 16893).Ref.: ibidem, p. 43, nr. 532.880 – Jean-Marie Chopin, A. Ubicini, Provinces danubiennes et roumaines [...],Paris, 1856 (G. 1389, J. 17316).Ref.: ibidem, II, p. 5-6, nr. 4458.881 – Grigore Ghica, Mémoire de [...], prince de Moldavie, adressé aux Conférencesde Vienne, le 30 septembre 1854, publié par Lantival [J.A. Vaillant], Paris, 1856 (J. 6573).Ref.: ibidem, I, p. 100, nr. 1222.

FRANŢA 131882 – Dora d’Istria, La Suisse allemande et l’ascension du Moench, Geneva, Paris,1856 (M. 25544-25547).Ref.: ibidem, I, p. 100, nr. 1222.883 – Grigore Gănescu, Diplomatie et nationalité, Paris, 1856 (Lb 56 , 312).Ref.: ibidem, p. 119, nr. 1437.884 – Alexandru G. Golescu, De l’abolition du servage dans les Principautésdanubiennes, Paris, 1856 (J. 18681; Z. Picot 917).Ref.: ibidem, p. 130, nr. 1570.885 – [Olga] Sturdza, Régime actuel des Principautés danubiennes, Paris, 1856 (J.24108).Ref.: ibidem, p. 300, nr. 3597.886 – Vasile Boerescu, Traité comparatif des délits et des peines au point de vuephilosophique et juridique, Paris, 1857 (F. 29655).Ref.: ibidem, p. 39, nr. 486.887 – Vasile Boerescu, Le Firman turc pour la convocation des Divans «ad hoc» desPrincipautés du Danube, Paris, 1857 (J. 23582).Ref.: ibidem, p. 39, nr. 487.888 – Cesar Bolliac, À la Roumanie, Paris, 1857 (Yo 270).Ref.: ibidem, p. 43, nr. 533.889 – Cesar Bolliac, Domnul Tudor [...], Paris, 1857 (J. 23432; Z. Picot 289).Ref.: ibidem, p. 43, nr. 535.890 – Cesar Bolliac, Poésies [...], Paris, 1857 (Yo 133).Ref.: ibidem, p. 43, nr. 534.891 – I.C. Brătianu, Mémoire sur la situation de la Moldo-Valachie depuis le traitéde Paris, Paris, 1857 (J. 16978).Ref.: ibidem, p. 49-50, nr. 618.892 – Constantin Boerescu, Les Principautés devant le second Congrès de Paris,Paris, 1858 (J. 24023).Ref.: ibidem, p. 40, nr. 492.893 – Vasile Boerescu, Examen de la convention du 19 août, relative à l’organisationdes Principautés danubiennes, Paris, 1858 (E. 3903).Ref.: ibidem, p. 39, nr. 488.894 – Aurélie Ghica, La Valachie devant l’Europe, Paris, 1858 (J. 18547).Ref.: ibidem, p. 123, nr. 1495.895 – Emanuel M. Creţulescu, La Roumanie en 1859, Paris, Marseille, 1859 (J.17678).Ref.: ibidem, p. 83-84, nr. 1028.

132 FRANŢA896 – George Petrescu, Essai sur l’organisation de la propriété foncière dans lesPrincipautés-Unies [...], Paris, 1859 (Fp. 3578).Ref.: ibidem, p. 237, nr. 2826.897 – Dora d’Istria, Les femmes en Orient, Zürich, 1859-1860 (G 2 . 487).Ref.: ibidem, p. 100, nr. 1223.898 – Dora d’Istria, Une rencontre de voyage [...], Paris, 1861 (Y 2 . 64248).Ref.: ibidem, p. 100, nr. 1226.899 – Pompilius Piso, La Transylvanie en face des prétentions de la Hongrie, Paris,1861 (Mp 5632).Ref.: ibidem, p. 242, nr. 2901.900 – Constanţa Elena Dunca, Phanariotes et Roumains, Paris, 1862 (Y 2 31381).Ref.: ibidem, p. 106, nr. 1298.901 – V. Mircesco [V. Alecsandri], Grammaire de la langue roumaine, Paris, 1862(X. 29058, X. 10461)Ref.: ibidem, p. 2, nr. 17.902 – Dora d’Istria, Excursions en Roumélie et en Morée, Paris, 1862-1863 (J.17963-17964).Ref.: ibidem, p. 100, nr. 1227.903 – Agathon Otmenedec [Alexandru Odobescu], Étude sur les droits et lesobligations des monastères roumains dédiés aux Saints-Lieux d’Orient, Bucureşti, 1863(Z. Picot 1307).Ref.: ibidem, p. 221, nr. 2647.904 – Dimitrie Bolintineanu, Brises d’Orient [...], Paris, 1866 (Ye. 15763).Ref.: ibidem, p. 43, nr. 530.905 – I.C. Brătianu, Le panslavisme. Le Prince Couza. La Roumanie. La Russie,Paris, 1866 (J. 23959).Ref.: ibidem, p. 50, nr. 619.906 – I.C. Brătianu, La question religieuse en Roumanie, Paris, 1866 (J. 24075; Z.Picot 291).Ref.: ibidem, p. 50, nr. 620.907 – C.A. Rosetti, Relation authentique du coup d’État du Prince Couza, Paris,1866 (J. 24111).Ref.: ibidem, p. 267, nr. 3211.908 – Alexandru Odobescu şi P.S. Aurelian, Notice sur les antiquités de la Roumanie[...], Paris, 1868 (J. 6054).Ref.: ibidem, p. 221, nr. 2648.909 – A. Cihac, Dictionnaire d’étymologie dacoromane [...], Frankfurt, Berlin, Paris,Bucureşti, 1870, 2 ex. (X. 1554; Z. Picot 323).Ref.: ibidem, p. 71, nr. 865.

FRANŢA 133910 – Mihail Kogălniceanu, Archives diplomatiques [...]. Rapt de la Bukovine d’aprèsles documents authentiques, Paris, 1875 (M. 31361).Ref.: ibidem, p. 171, nr. 2039.911 – Vasile Alecsandri, Cântul gintei latine [...]. Il canto della stirpe latina, Roma,[1878] (Z. Picot 161).Ref.: ibidem, p. 2, nr. 19.912 – Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Histoire critique des Roumains. La Valachiejusqu’en 1400, Buc., 1878 (8° J. 390).Ref.: ibidem, p. 136, nr. 1637.913 – Vasile Alecsandri, Hora Unirei. Le chorus de l’Union, Aix-en-Provence,[1882] (Z. Picot 211).Ref.: ibidem, p. 2, nr. 20.914 – Edgar Quinet, Oeuvres complètes, t. I-VI, Paris, 1856, publicate de HermionaAsachi-Quinet. În t. VI, p. 1-129: Les Roumains; ed. 4, Paris, 1882; ed. 5 Paris, 1909 (G.8767; Z. 2425; Z. 30208).Ref.: ibidem, II, p. 6, nr. 4459.915 – Alexandru Odobescu, Le trésor de Pétrossa, t. I-II, Paris, 1889-1900 (Gr. fol.J. 62).Ref.: ibidem, I, p. 221, nr. 2650.916 – Edouard Grenier, En Moldavie, 1855-1856, Besançon, 1894 (Réserve J. 3261).Ref.: Barbu Sluşanschi, Un poète français patriote moldave: Edouard Grenier en Moldavie,1855-1856, în „Mélanges de l’École Roumaine en France”, XI, 1933.917 – „Bulletin de presse de l’Ambassade de France”, Petrograd, 27 aprilie 1917 – 21ianuarie 1919, cuprinzând informaţii politice din presa rusă, între care şi cele privitoare laRomânia în Primul Război Mondial şi relaţiile româno-ruse.Ref.: Jean Pinet, Bulletins de presse, Petrograd-Moscou, 1917-1918. Édition surmicrofilms. Index alphabétique des noms, Paris, [1970] (rec. de M[ihai] F[ănescu], înRA, 1971, nr. 3, p. 496-497).918 – „Bulletin de presse de l’Ambassade de France”, Moscova, 18 martie – 31 iulie1918, cuprinzând informaţii politice din presa rusă, între care şi cele privitoare la Româniaîn Primul Război Mondial şi relaţiile româno-ruse.Ref.: ibidem.919 – „Le Figaro”, 24, 27 aug. 1944, cu articole despre lovitura de stat din Româniaşi luptele armatei române împotriva a 12 divizii germane (Périodiques, p. 1 şi 4).Ref.: Petru Ignat, Mărturii documentare privind contribuţia poporului român la victoriaasupra fascismului (RA, 57, 1980, n. 2, p. 160).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 142.920 – „L’Humanité”, 25, 26, 28 august, 4, 14 septembrie 1944, publică ştiri şicomentarii despre evenimente de după 23 august 1944: acceptarea de către România acondiţiilor de armistiţiu propuse de URSS şi încetarea ostilităţilor cu Statele Unite, Marea

134 FRANŢABritanie şi Uniunea Sovietică; înfrângerile suferite de germani; înfrângerea de cătrearmata română a centurilor de rezistenţă ale germanilor; invitaţie adresată de „Pravda”sateliţilor Germaniei de a urma exemplul României; necesitatea ca şi Finlanda să rupălegăturile cu Germania; semnarea, la Moscova, a convenţiei de armistiţiu sovieto-românăetc. (Périodiques).Ref. şi publ.: Mioara Tudorică, Mărturii documentare (RA, 51,1974, nr. 3, p. 420-427, nr.40-44, 46-47).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 142, c. 87, 91, 94, 96-97.H921 – L’Apocalypse de Saint Sever, sec. XI. La f. 45, hartă a Mării Mediterane, deBeatus de Liebana, 776-786, copie din 1045, reprezentând şi Dacia (ms. lat. 8878, f. 45 ter).Ref.: A.-D. v. den Brincken, Ost- und Südosteuropa in der abendländischen Kartographiedes Spätmittelalters (RESEE, 13, 1975, nr. 2, p. 254-255).Reprod.: ibidem, p. 259, fig. 1; Gerard din Cenad, Armonia lumii, trad. rom., Buc., 1984,p. 120-121, pl. [IX], fig. 28.922 – Pietro Vesconte, Hartă nautică, 1313, reprezentând şi litoralul apusean al MăriiNegre (D.D. 687).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 248, nr. 4.923 – La carta nautica pisana, sec. XIII, cuprinzând şi litoralul apusean al MăriiNegre (Département des Cartes et Plans, 241).Ref.: Grămadă, Vicina, p. 6; Grămadă, Scizia, p. 247-248, nr. 1.Reprod.: M. Jamard, Les monuments de la Géographie, Paris, s.l., pl. XI; L. Delisle, Choixde documents géographiques conservés à la Bibliothèque Nationale, Paris, 1883, pl.7-8; G. Marcel, Choix de cartes et mappemondes du XIV et XV siècles, Paris, 1896,pl. I; A.E. Nordensköld, Periplus, an essay on the early history of charts and sailingdirections,Stockholm, 1897, p. 25.924 – Angelino Dulcert, Portulan, Majorca, 1339, menţionând că prin Lembergtreceau la acea dată negustori dinspre Moldova, călătorind spre Marea Nordului şi Flandra(B. 696).Ref.: Grămadă, Vicina, p. 10, nota 1; Grămadă, Scizia, p. 248, nr. 9; G. Brătianu, Notes surles Génois en Moldavie au XV e siècle (RIR, 3, 1933, p. 155); A.-D. v. den Brincken,Ost- und Südost-Europa in der abendländischen Kartographie des Spätmittelalters(RESEE, 13, 1975, nr. 2, p. 256-257; cota: C. 988).Reprod.: ibidem, p. 260.925 – Atlasul catalan, 1375, cuprinzând şi litoralul apusean al Mării Negre (ms. sp.30).Ref.: Grămadă, Vicina, p. 19, nota 3; Grămadă, Scizia, p. 248, nr. 13.926 – Virga Albertinus, Hartă nautică, 1409, reprezentând şi litoralul apusean alMării Negre (Réserve Gle. D. 7900).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 20.

FRANŢA 135927 – Mecade Viladestes, Hartă nautică, 1413, reprezentând şi litoralul apusean alMării Negre (A. A. 566).Ref.: Grămadă, Vicina, p. 10, nota 5; Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 21.928 – Giacomo Giraldi, Hartă nautică, 1422, reprezentând şi litoralul apusean alMării Negre (Réserve C. 5088).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 23.929 – Gabriel de Vallsecha, Portulan al Mării Mediterane şi Mării Negre, Majorca,1447, cuprinzând şi localităţi şi porturi din Dobrogea (Réserve Ge. C. 4607).Ref.: A. Pippidi, Călători italieni în Moldova şi noi date despre navigaţia în Marea Neagrăîn secolul XVII (AIIAI, 22, 1985, II, p. 620).Reprod.: The Greek Merchant Marine, 1453-1850, Atena, 1972, pl. 119.930 – Hartă a Peninsulei Balcanice, [1430-1453], reprezentând şi Ţara Românească,părţi din Transilvania şi Moldova. 37 x 32 cm (cod lat. 7239, f. 113 v -114 r ).Ref.: Popescu-Spineni, p. 101; Monumenta cartographica Jugoslaviae, II: Srednovekovnekarte, Belgrad, 1979 (rec. D.P. B[ogdan], în RESEE, 19, 1981, nr. 2, p. 413-415).Publ.: Monumenta cartographica Jugoslaviae, II, p. 82.931 – Pietro Roselli, Hartă nautică, 1462, reprezentând şi litoralul apusean al MăriiNegre (Réserve Gle. C. 5090).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 35.932 – Grazioso Benincasa, Atlas, 1466-1467. 5 hărţi nautice, reprezentând şi litoralulapusean al Mării Negre. 2 copii (Ge. D.D. 2779; Ge. 906).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 38-39.933 – Atlante anonimo, sec. XV. 7 hărţi nautice, cuprinzând şi litoralul apusean alMării Negre (Fonds ital. nr. 1698).Ref.: Giuseppe Mazzatinti, Inventario dei manoscritti italiani delle biblioteche di Francia,II, Roma, 1887, p. 1; Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 69.934 – Tabula nova Poloniae, Ungariae et Russiae, s.l., sfârşitul sec. XV – începutulsec. XVI. Hartă în care sunt reprezentate şi Ţările Române (Ge. D.D. 5108).Ref.: Al. Ungureanu, Hărţi referitoare la Ţările Române în arhivele şi bibliotecile pariziene(RA, 1973, nr. 4, p. 638).935 – Hartă nautică de un anonim portughez, s.l., începutul sec. XVI, reprezentândşi litoralul apusean al Mării Negre (A. 78).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 255, nr. 178.936 – Diego Homen, Hartă nautică, s.l., 1559, reprezentând şi litoralul apusean alMării Negre (Ge. D.D. 2003).Ref.: ibidem, p. 252, nr. 119.937 – Giovanni Martines da Messina, Atlante, s.l., 1583, 7 planşe reprezentând şilitoralul apusean al Mării Negre (Ge. Galerie Mazarin, D.D. 682).Ref.: ibidem, p. 253, nr. 144.

136 FRANŢA938 – Giovanni Oliva, Hartă nautică, s.l., 1595, reprezentând şi litoralul apusean alMării Negre (Ge. C. 2342).Ref.: ibidem, p. 254, nr. 154.939 – Ianuarius Pizigano, Planisfero, s.l., 1597, reprezentând şi litoralul apusean alMării Negre.Ref.: ibidem, p. 254, nr. 156.940 – P[lanisfero] di Genova, s.l., sfârşitul sec. XVI, reprezentând şi litoralul apuseanal Mării Negre (Ge. C. 2341).Ref.: ibidem p. 255, nr. 179.941 – Gerard Mercator, Atlas sive Cosmographicae meditationes de fabrica mundi etfabricati figura (Atlas Minor), ed. I. Hondius, Amsterdam, 1607, cuprinzând descrieri şihărţi ale Transilvaniei şi Ţării Româneşti (G. 3104).Ref.: Popescu-Spineni, p. 134-136.Reprod.: ibidem, p. 160-161 (2 pl.).942 – Ioannes Ianssonius, Atlas contactus, Amsterdam, 1650, cuprinzând şi hărţi aleŢărilor Române (G. 11).Ref.: ibidem, p. 157.943 – Martin Stier, Landkarten des Königreichs Ungarn und dennen andernangräntzenden Königreichen, Fürstenthumen und Landschafften, s.l., 1664, 12 f.;Vermehrte und verbesserte Landkarte des Königreichs Ungarn, Nürnberg, 1687,reprezentând şi Transilvania (Ge. D.D. 3247).Ref.: Al. Ungureanu, op. cit., p. 639.944 – Joannes Chardin, Ponti Euxini cum regionibus versus septentrionem et orientemnova tabula, 1672 (Ge. D.D. 5955).Ref.: ibidem, p. 648-649.945 – Johann Alexander Reiner, Regni Hungariae superioris et maxima partisinferioris et Transilvania novissima et accuratissima descriptio, Viena, 1682 (Ge. D.D.3231).Ref.: ibidem, p. 641.946 – Carte de la Haute et Basse-Hongrie, Transylvanie, Moldavie, Valachie [...],Paris, 1684 (Ge. C. 2395).Ref.: Rally, II, p. 317, nr. 7194.947 – P. Willium, Danubius fluminum Europaeum princeps, s.l., 1689 (Ge. D.D.3214).Ref.: Al. Ungureanu, op. cit., p. 641.948 – Matthaeus Seutter, Hungaria seraphico-observans seu Provincial fratrumminorii regularis, s.l., circa 1690, reprezentând şi Transilvania, parţial Ţara Româneascăşi Moldova (Ge. D.D. 3236).Ref.: ibidem, p. 639-640.

FRANŢA 137949 – H. Janszon şi Martin Janszon, Hartă nautică, s.l., sec. XVII, reprezentând şilitoralul apusean al Mării Negre (Ge. B. 1129).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 256, nr. 215.950 – Georgio Sideri, dictus Calapoda, Cretensis, Portulan al Mării Mediterane şiMării Negre, s.l., sec. XVII, cuprinzând şi Ţările Române (Réserve Ge. D. 4497).Ref.: St.I. Makrymichalos, Ellīnes chartografoi tou 16-ou ai. („O Eranistīs”, 2, 1964, nr.9-10, p. 160-162); The Greek Merchant Marine, 1453-1850, Atena, 1972, p. 176-486; A. Pippidi, Călători italieni în Moldova şi noi date despre navigaţia în MareaNeagră în secolul XVII (AIIAI, 22, 1985, p. 620).Reprod.: The Greek Merchant Marine, pl. 122.951 – Levasseur de Beauplan, Typus generalis Ukrainae sive palatinatum Podoliae,Kiovensis et Braczlaviensis, Nürnberg, sfârşitul sec. XVII, copie reprezentând şi Moldova,Ţara Românească şi Dobrogea (Ge. D.D. 3148).Ref.: Al. Ungureanu, op. cit., p. 640.952 – J.C. Müller, Mappa regni Hungariae propitiis elementis fertilissimi cumadjacentibus regnis et provinciis, Viena, 1709, în care este utilizată şi harta stolniculuiConstantin Cantacuzino (Ge. D.D. 3241).Ref.: ibidem, p. 643-644.953 – Hărţi (2) ale operaţiunilor militare dintre Prut şi Dunăre, 1711, executate de uninginer suedez, martor ocular al războiului.Ref.: Nicolae Mocioiu, Dumitru Ivănescu, Cercetări în arhivele franceze. 1981 (RA, 1982,nr. 4, p. 423).954 – Courieuser Abris von der Bataillie so zwischen Sr. Gross Czarischen Mayt.und denen Türken beij den Fluss Prut den 11-22 Julii An. 1711 vorgefallen (Nouv. acq. fr.22332, f. 185).Ref.: C.C. Giurescu, Une relation inédite sur la campagne de Pierre le Grand en Moldavie(„Mélanges d’histoire générale”, I, Cluj, 1927, p. 125); Th. Holban, Noi ştiri despreluptele ruso-turce din 1711 (CI, 13-16, 1940, nr. 1-2, p. 303).955 – Matthaeus Seutter, Noua mappa Maris Nigri et freti Constantinopolitani, s.l.,circa 1715 (Ge. D.D. 5957).Ref.: Al. Ungureanu, op. cit., p. 649.956 – Visser, Accuraate Kaart van Hungariae, waar in de Stoel des Oorlogs vertrontword omtrent de Lande van Belgrado en Temeswaar, Amsterdam, ante 1718 (Ge. D.D.3257).Ref.: ibidem, p. 644.957 – Hungariae regnum, începutul sec. XVIII, copie după J.C. Müller, cuprinzândşi teritorii româneşti (Ge. D.D. 3249).Ref.: ibidem.958 – P. Coronelli, Tillemon, Cours du Danube, Paris, 1716, indicând şi zonele cupopulaţie românească din Transilvania (Ge. D.D. 3216).Ref.: ibidem.

138 FRANŢA959 – H. Moli, [Map relating to Russia], s.l., circa 1711-1725, reprezentând şiDobrogea şi sudul Moldovei (C. 7051).Ref.: G. Vâlsan, Românii la Marea Neagră. O veche însemnare cartografică („Graiulromânesc”, 1, 1927, nr. 3, p. 63-64).960 – Aubry de la Motraye, Mare Nigrum, s.l., circa 1730 (Ge. D.D. 5954).Ref.: Al. Ungureanu, op. cit., p. 649.961 – Principatus Moldaviae nova et accurata Descriptio. Delineante PrincipeDemetrio Cantemirio, Amsterdam, 1737. 51 x 38,5 cm. Fostă în posesia orientalistuluifrancez Jules Klaproth, de la care a fost achiziţionată în 1832 (Kl. 953).Ref.: G. Vâlsan, Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir (ARMSI, s. III, t. VI, 1927, p. 193-212); E.D. Tappe, Another specimen of Dimitrie Cantemir’s map of Moldavia (RER,3-4, 1957, p. 220-223); Vintilă Mihăilescu, Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir, înD. Cantemir, Descriptio Moldaviae, Buc., 1973, p. 377-396; Georges Ciorănesco, Lacarte de la Moldavie par D. Cantemir. Sa genèse et son destin (RER, 13-14, 1974,p. 113-114).Reprod.: G. Vâlsan, op. cit., p. 212-213, pl. I; E.D. Tappe, op. cit., pl.962 – Moldaviae Principatus. Delineante Demetrio Cantemirio. Copie de geografulfrancez J.B. d’Anville, [1733-1744]. 66,5 x 51 cm (Fonds d’Anville, nr. 5947).Ref.: P.P. Panaitescu, Contribuţii la opera geografică a lui D. Cantemir (ARMSI, s. III, t.8, 1927-1928, p. 183-186).Reprod.: P.P. Panaitescu, op. cit., p. 187-188, pl.; D. Cantemir, Descriptio Moldaviae,Buc., 1973, p. 386-387, pl.963 – J.B. d’Anville, [Marea Neagră], s.l., circa 1750. Hartă manuscrisă, neterminată(Ge. D.D. 5963).Ref.: Al. Ungureanu, op. cit., p. 650.964 – A. Peyrounin, Hungariae regnum, Paris, circa 1750, copie după J.C. Müller,cuprinzând şi teritorii româneşti (Ge. D.D. 3250).Ref.: ibidem, p. 644.965 – N. Witsen, Pontus Euxinus of niewe en naaukeurige paskaart van de ZwarteZee, s.l., mijlocul sec. XVIII (Ge. D.D. 5968).Ref.: ibidem, p. 649.966 – J.B. d’Anville, Carte de l’Europe, Paris, 1761, cuprinzând şi Ţările Române,zona Moldovei copiată după harta lui Dimitrie Cantemir, iar Ţara Românească, după hartastolnicului Constantin Cantacuzino (Ge. D.D. 171).Ref.: J.B. d’Anville, Mémoire sur les peuples qui habitent aujourd’hui la Dacie de Trajan(„Recueil de l’Académie des Inscriptions et Belles Lettres”, 30, 1771, p. 268-269);G. Vâlsan, op. cit., p. 197, 208; Al. Ungureanu, op. cit., p. 645.967 – Longchamp, Nouveau théâtre de la guerre entre les Russes, les Turques et lesPolonois confédérés, s.l., 1769, copie a hărţii lui J.B. d’Anville din 1760, reprezentând şiMoldova (Ge. D.D. 3053).Ref.: Al. Ungureanu, op. cit., p. 645.

FRANŢA 139968 – I. Trescotti, Karta predstavljajuščaja Pol’šu i Moldaviju [...], s.l., 1769 (Ge.A. A. 1312).Ref.: ibidem.969 – Andrew Dury and P. Bell, Map of the present site of war between the Russians,Poles and Turks, 1770-1774, s.l., [1774], copie a hărţii Europei a lui d’Anville din 1761(Ge. D.D. 3052).Ref.: ibidem, p. 645-646.970 – J.B. d’Anville, Harta Ungariei, [Paris, circa 1771-1779], neterminată. A fostimprimată doar partea orientală, cuprinzând şi Ţările Române, după harta stolniculuiConstantin Cantacuzino şi cea a lui Dimitrie Cantemir. 2 ex. (Ge. D.D. 5963).Ref.: G. Vâlsan, op. cit., p. 210-211; Al. Ungureanu, op. cit., p. 645.Reprod.: G. Vâlsan, op. cit., p. 212-213, pl. II.971 – S. Bellin, Carte réduite de la Mer Noire, dressée pour les services des vaisseauxdu roy, s.l., 1772 (Ge. C. 8902).Ref.: Al. Ungureanu, op. cit., p. 650.972 – M. Brion de la Tour, Carte curieuse des nouvelles limites de la Pologne, del’Empire Ottoman et des États Voisins, Paris, 1775, indicând zonele româneşti ocupate deaustrieci: „Bannat de Valakie” şi „Bucovina” (Ge. D.D. 3107).Ref.: ibidem, p. 646.973 – Francisc Kauffer, [Harta Turciei europene şi a unei părţi din Turcia asiatică],Istanbul, 1788. Toponime în limba turcă. 2 f. manuscrise, cuprinzând şi Ţările Române:Bughdan, Aflak şi Ardal (Cartes et Plans, Ge. A. 1212).Ref.: Annie Berthier, Vers l’Orient..., Paris, Bibliothèque Nationale, 1983, f. 77, nr. 172.974 – Carte du Danube, depuis la ville Hirsova jusqu’à son embouchure dans laMer Noire, s.l., sfârşitul sec. XVIII, cuprinzând informaţii despre populaţia românească aDobrogei (C. 7211).Ref.: G. Vâlsan, Românii în Delta Dunării la sfirşitul secolului XVIII, în Omagiu lui I.Bianu, Buc., 1927, p. 327-331.975 – Rigas Velestinlis, Harta Ţării Româneşti, ante 1797, autografă, manuscrisă(Dép. Cartes et Plans, cota GE. F. 5920).Ref.: Anna Avramea, în „Praktika”, 53, 1978, p. 395-407; L. Vranoussis, 1985.976 – Postelnicul Gheorghe M. Ghika, Plan de Bukarest, [Bucureşti, circa 1856-1858], parţial copiat de pe planul lui Blaremberg (Ge. F. 1346).Ref.: Valentin Al. Georgescu, Legislaţia urbană a Ţării Româneşti (1765-1882), Buc.,1975, p. 278, nr. 160; Andrei Pippidi, Bucureştii în preajma Unirii Principatelor,după un plan inedit („Bucureşti”, 13, 1999, p. 127-131).Reprod.: B.N., inv. MFI 122; Muzeul Municipiului Bucureşti, inv. 881; Andrei Pippidi,op. cit.977 – Galicie, Bukovine, Bessarabie (Département des Cartes et Plans, colis no. 123,dossier 113).Ref.: Alfred Fierro, Inventaire des manuscrits de la Société de Géographie, Paris, 1984.

140 FRANŢAA978 – Giovanni Orlandi, Michel Voivoda dela Vallachia il quale prese la città deNicopoli nella Bulgaria l’anno 1598, Roma, 1598. Portret.Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 139-140; N. Iorga, Portrete şi lucruri domneşti nou descoperite(ARMSI, s. III, t. 9, 1928-1929, p. 219-221); idem, Domnii români după portrete şifresce contemporane, Sibiu, 1930, p. VIII; Pippidi, Mihai Viteazul, p. 22-24.Reprod.: N. Iorga, Portrete şi lucruri domneşti..., op. cit., pl. I, fig. 2; idem, Domniiromâni..., nr. 72; Pippidi, Mihai Viteazul, fig. 6.979 – Domenicus Custos, Atrium heroicum caesarum, regum etc. imagin. 72 illustr.,pars I, Augsburg, 1600, cuprinzând şi portretul lui Mihai Viteazul (Cabinet des estampes).Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 214; Sturdza, Memoriu, p. 137-138; Pippidi, Mihai Viteazul,p. 29-32.Reprod.: ibidem, fig. 10.980 – Aegidius Sadeler, Michail Voivoda Walachiae Transalpinae utraque fortunainsignis et in utraque eadem virtute. Aet. XLIII, Praga, 1601 (Cabinet des estampes).Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 215; Sturdza, Memoriu, p. 136-137; N. Iorga, Domniiromâni..., p. VIII-IX; Pippidi, Mihai Viteazul, p. 33-36.Reprod.: N. Iorga, Domnii români..., nr. 74; Pippidi, Mihai Viteazul, fig. 13.981 – Giacomo Franco, Effigie naturali dei maggior principi e più valorosi capitanidi questa età con l’armi loro, Veneţia, 1608. Cuprinde şi portretul lui Mihai Viteazul,atribuit lui Jan Zamoyski (Cabinet des estampes).Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 215; Sturdza, Memoriu, p. 138-139; Pippidi, Mihai Viteazul,p. 24.Reprod.: ibidem, fig. 7.982 – Mihai Viteazul, Portret anonim, reproducere după Aegidius Sadeler, s.l., sec.XVII (?), 4,5 x 4,2 cm.Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 139.983 – Abraham Bloemaert, Constantino Serbano Principe de Valachia, mijlocul sec.XVII. Portret gravat la Viena de Giulio Cesare Bianchi (Cabinet des estampes).Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 218; Sturdza, Memoriu, p. 144.984 – Marcus Boschinus, Ioannes Mathaeus Bassaraba, Princeps et VoivodaTransalpinae Valachiae. Veneţia, mijlocul sec. XVII. Portret (Cabinet des estampes).Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 217; Sturdza, Memoriu, p. 144.985 – Abraham van Westveldt, Illustrissimus atq. celsissimus Princeps ac DominusBasilius D. G. Terrarum Moldaviae Princeps [Danzig], 1651. Portret gravat de WilhelmHondius (Cabinet des estampes).Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 217; Sturdza, Memoriu, p. 141-142.986 – Elias Widman, Michael Voivoda, Valachiae Transalpinae Haereditarius, Viena,1651. Portret (Cabinet des estampes).Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 218; Sturdza, Memoriu, p. 145; N. Iorga, Domnii români...,p. XI (dar identificat greşit ca Mihnea III Radu).Reprod.: ibidem, nr. 112.

FRANŢA 141987 – Johann Hoffmann, Bildnis Gregorii Ghika, Fürstens der Moldau so sich einigeZeit bey der Türkischen Armada befindet, s.l., circa 1658-1660. Portret (Cabinet desestampes).Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 219; Sturdza, Memoria, p. 146.988 – Abraham Bloemaert, Giovanni Gregorio Ghika. Principe di Valachia, s.l.,1663. Portret gravat la Viena de Cornelis Meyssens (Cabinet des estampes).Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 219; Sturdza, Memoria, p. 146; N. Iorga, Domnii români...,p. XII.Reprod.: ibidem, nr. 116.989 – Iacob Toorenvliet, Gregorio Ghika, Principe di Moldavia, Viena, 1664. Portretgravat de Gerhard Bouttats (Cabinet des estampes).Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 219; Sturdza, Memoriu, p. 145-146.990 – Étienne Picart, Portretul lui Ioan-Mihail Cigala, s.l., 1668. Stampă reprezentândpe Muhammad-beg, un convertit la islam, ale cărui călătorii în Austria, Franţa, Spania şiAnglia au făcut multă vâlvă către 1670 şi care era, se pare, originar din Ţara Românească(Est. Od. 1. t. 1).Ref.: O. Lugoşianu, Un aventurier din secolul al XVII-lea, în Prinos lui D.A. Sturdza,Buc., 1903, p. 279-290 (cu privire la o copie executată de gravorul J.M. Liebeler laLeipzig în 1669); N. Iorga, Note cu privire la Ioan Mihail Cigala, ibidem, p. 290-300;Annie Berthier, op. cit., p. 63-64, nr. 143.991 – Johann Georg Mentzel, Ioannes Constantinus Bassarabas Cantacuzenus deBrankovan, Fürst des H. Roem. Reichs und der Wallachey, s.l., începutul sec. XVIII.Portret (Cabinet des estampes).Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 220; Sturdza, Memoriu, p. 147-148.992 – Le Hay, Recueil de Cent estampes, Paris, 1714. Cuprinde şi gravura Princessede Valachie, executată de P. Rochefort după o pictură de Jean-Baptiste Van Mour, din1707-1708 (pl. 79).Ref. şi reprod.: Remus Niculescu, Jean-Étienne Liotard à Jassy, 1742-1743 („Genava”,30, 1982, p. 142).993 – Petrus Uberti, Costantino Bassaraba Brancovani Principe di Valacchiadecollato in Costantinopoli MDCCXIV. Gravură de Alexandro a Via, Veneţia [post 1714],având în medalioane portretele fiilor Constantin, Ştefan, Radu şi Matei (Cabinet desestampes).Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 220; Sturdza, Memoriu, p. 147.Reprod.: N. Iorga, Domnii români..., nr. 134.994 – Dimitrie Cantemir, Vedere panoramică a munţilor Caucaz la Derbent, 1722.Desen.Ref. şi reprod.: G. Vâlsan, Opera geografică a principelui Dimitrie Cantemir („LucrărileInstitutului de Geografie al Universităţii din Cluj”, 2, 1924-1925, pl.); Callimachi,Block, Georgescu-Ionescu, p. 140.995 – Dimitrie Cantemir, Profile ale munţilor Caucaz, 1722. Desene.Reprod.: G. Vâlsan, ibidem; Callimachi, Block, Georgescu-Ionescu, p. 141.

142 FRANŢA996 – Dimitrie Cantemir, Vedere panoramică a Zidului Caucazului lângă Derbent,1722. Desen.Reprod.: G. Vâlsan, ibidem; Callimachi, Block, Georgescu-Ionescu, p. 142.997 – Jean Étienne Liotard, Constantinus Scarlati Moldaviae Princeps. Gravurăde G.F. Schmidt, s.l., jumătatea sec. XVIII, reprezentând portretul domnului Moldovei,Constantin Mavrocordat (Cabinet des estampes).Ref. şi reprod.: G. Oprescu, Ţările Române văzute de artişti francezi, Buc., 1926, p. 12,pl. I.998 – Jean Étienne Liotard, [Ecaterina Rosetti, soţia lui Constantin Mavrocordat,domnul Moldovei], [Iaşi], jumătatea sec. XVIII. Portret.Ref. şi reprod.: Sturdza, Grandes familles, p. 322.999 – Gilles Edmé Petit, Constantinus Mavrocordatus utriusque Valachiae etMoldaviae Princeps, s.l., jumătatea sec. XVIII.Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 152.1000 – Louis Dupré, Voyage à Athènes et à Constantinople ou Collection de portraits,de vues et de costumes [...], Paris, 1825. Cuprinde şi portretele domniţei Elena Suţu, aldomnitorului Moldovei, Mihail Suţu, şi un cul-de-lampe reprezentând un popas al acestuia,cu suita, în apropiere de Constantinopol, executate în 1819 (Cabinet des estampes).Ref. şi reprod.: G. Oprescu, op. cit., p. 15-16, pl. III-V.1001 – Hector de Béarn, Quelques souvenirs d’une campagne en Turquie, Paris, s.a.Album de litografii cuprinzând şi peisaje româneşti, executate de artist în timpul războiuluiruso-turc (1828-1829): Constanţa, Bender, vechea albie a Dunării (Valul lui Traian),Babadag, cazarma din Babadag, Bazargic, Karasu, Stakaul, Isaccea, Kurgan Vizir, Uşneli.Ref. şi reprod.: G. Oprescu, op. cit., p. 18-21, pl. VI-XII.1002 – Auguste Raffet, desene (4) şi decalcuri după lucrările originale (executatede artist sau de membri ai familiei), realizate în timpul călătoriei sale din 7 iulie – 5august 1837 în Ţările Române, ca însoţitor al principelui Anatole Démidoff: locuitori,monumente, peisaje, portrete domneşti din Drenkova, Orşova, Schela Cladovei, AdaKaleh, Giurgiu, Dărăşti, Bucureşti, Buzău, Iaşi, Tighina (Cabinet des estampes, coll. A.Raffet şi „Les armées européennes”).Ref. şi reprod.: Anatole Demidov, Esquisse d’un voyage dans la Russie meridionale et laCrimée, Paris, ed. 1838, 1840-1842, 1854; Auguste Bry, Raffet: sa vie et ses oeuvres,Paris, 1874, p. 37 (rec. M. Bengescu, în „L’Indépendance Roumaine”, 14 martie1894); Auguste Raffet-fils, Notes et croquis de Raffet, Paris, 1878, p. 7-8, 70, 121; L.Lhomme, Raffet, Paris, 1892, p. 117, 119, 121, 133; G. Oprescu, op. cit., p. 36-53, pl.XXII-LIII; Gh. Ungureanu, N. Marcu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa(RA, 1972, nr. 1, p. 148-150, fig. 1-3).1003 – A. B[illecocq], Album moldo-valaque, Paris, 1848 (extras din „l’Illustration”).Cuprinde gravuri în lemn executate după 20 desene de Michel Bouquet, din 1840: Costumeromâneşti şi ţigăneşti de femei, Costume româneşti şi ţigăneşti de bărbaţi, Câmpia, Oinvazie de lăcuste, Ruinele palatului din Târgovişte, Malurile Prutului, Grigore Ghica,

FRANŢA 143domn al Moldovei, Alexandru Ghica, domn al Ţării Româneşti, Cetatea Neamţului, Vederedin Bucureşti, Neofit, mitropolitul Ţării Româneşti, Biserica şi hanul Sf. Gheorghe dinBucureşti, Dorobanţi din Romanaţi, Slatina şi Târgovişte, Un consul străin la Bucureşti,Mocanii, Doamne românce în costume orientale, Ruinele bisericii catolice din Curtea deArgeş, Prinţesa Maria Bibescu, şi după 15 desene din 1843 şi 1844 de Charles Doussault:la Bucureşti (O stradă, O serată la domnitor, Turnul Colţei), la Iaşi (O serată la domnitor,Călugăr, Călugăriţă), la Constanţa (Moară şi fântână), la Călugăreni (Poşta), precum şiPisc în Bucegi, Hora, dans naţional, Plăieşi, Popas de vânătoare în câmpie, Poştă moldovalahă,Serbarea lucrătorilor francezi într-o pădure românească, Steaua (M. 22. 63).Ref. şi reprod.: Rally, II, p. 292, nr. 6902; G. Oprescu, op. cit., p. 22-25, 34, pl. XIII-XVI,XXI (7 gravuri de Ch. Doussault şi 1 de M. Bouquet).1004 – Mihail Lapaty, Mihai Viteazul, 1851. Litografie după gravura lui Sadeler(Cabinet des estampes).Ref.: Remus Niculescu, Noi cercetări asupra activităţii lui Grigorescu în Franţa (SCIA,5,1958, nr. 2, p. 176).1005 – Carol Popp de Száthmari, Generalul Constantin Năsturel Herescu, 1851,Portret (Cabinet des estampes).Ref.: ibidem.1006 – Jazet, Bucarest, envahissement de la Valachie par les Russes; Oltenitza –première victoire remportée par les Turcs, 1854, litografii (2) executate după Jules Rigo(Cabinet des estampes).Ref. şi reprod.: G. Oprescu, op. cit., p. 71-72, pl. LXXIX-LXXX.1007 – Théodore Valério, Souvenirs de la Monarchie Autrichienne, Suite de desseinsaprès nature gravés à l’eau-forte, I, La Hongrie, [Paris], [1854-1855], III, IV, Dalmatie,cuprinzând studiile din călătoria sa din 1851-1852 în Ungaria şi Transilvania, dintre care3 planşe reprezintă: Păstor român din împrejurimile Oradiei Mari, Han românesc şiBétyares (interior de han românesc).Ref. şi reprod.: G. Oprescu, op. cit., p. 56-57, pl. LIV-LV.1008 – D.A. Lancelot, De Paris à Bucarest. Causerie géographique, 1860, texteset desseins inédits, extras din Le Tour du Monde, 1865, I, p. 33-96; 1866, I, p. 177-224;1868, I, p. 289-351. Cuprinde descrierea călătoriei artistului şi ilustraţii după desenelesale realizate în Banat şi în Ţara Românească (Golumbaci, Peştera lui Veterani, Cabane,Orşova, insula Ada-Kaleh, Turnu Severin, Giurgiu, Bucureşti, Găeşti, Piteşti, Curteade Argeş, Şuici, Jiblea, Cozia, Râmnicu Vâlcea, Hurez, mănăstirile Bistriţa, Arnota,Polovragi, Tismana şi Cioclovina, oraşele Baia de Aramă, Tg. Jiu, Mehadia, Lugoj şiTimişoara).Ref. şi reprod.: G. Oprescu, op. cit., p. 60-71, pl. LXVI-LXXVIII.1009 – Gheorghe Anghel, George Enescu, 1964. Bust, bronz. 63 x 60 cm. Donaţie astatului român, din 1964 (Musée, nr. 1055).Ref.: Enrichissements de la Bibliothèque Nationale (1961-1973), Paris, 1974, p. 308, nr.1289; Rodica Matei, Expoziţia Gh. D. Anghel, 1904-1966. Catalog, Buc., 1979, p. 22(localizare: Bibliothèque de l’Opéra).

144 FRANŢAMUZ1010 – Cippus funerar de calcar, sec. II, pentru Antistius Zotides. 140 x 62 x 54 cm.Descoperit în 1865, la Troesmis (Igliţa, jud. Tulcea).Ref.: IADSM, I, p. 209, nr. 175.1011 – Lingouri de aur marcate în 378-379 în atelierul monetar de la Sirmium.Descoperite în 1887 la Crasna, jud. Covasna, pe valea râului Buzău (Cabinet des médailles).Ref.: C. Moisil, Tezaurul de la Crasna („Cronica numismatică şi arheologică”, 3, 1922, nr.5-6, p. 34-39); O. Iliescu, Nouvelles informations relatives aux lingots romains d’ortrouvés en Transylvanie (RESEE, 3, 1965, nr. 1-2, p. 269-281); Emilian Popescu,Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV-XIII descoperite în România, Buc., 1976,p. 377-380.Reprod.: ibidem, p. 278-279.BIBLIOTHÈQUE POLONAISE DE PARISDOC1012 – Scrisori (3) din Cluj, 10 februarie, şi din Alba Iulia, 3 şi 4 mai 1558, princare Isabela Zápolya roagă pe Jean de La Vigne, ambasador francez la Constantinopol, săacorde sprijin vornicului Socol, pretendent la tronul Ţării Româneşti (nr. 80, teka 22, 24).Ref.: Th. Holban, Documente despre români în sec. al XVI-lea (RI, 21, 1935, p. 110-113);idem, Noi documente în arhive polone şi franceze (AIIAI, 13, 1976, p. 305-306).1013 – Documente (4), din 1596-1597, referitoare la politica balcanică a lui MihaiViteazul: scrisori de la Hasan paşa din Razgrad către Sigismund Báthory, de la Dionisie,arhiepiscop de Târnovo, către Mihai Viteazul (13 şi 19 martie 1587) şi scrisoare din Praga(ms. 3, f. 261, 311-313, 315, 323-326).Ref. şi publ.: Andrei Pippidi, Notes et documents sur la politique balkanique de Michel leBrave (RRH, 23 1984, nr. 4, p. 345-346, 352-353, 356-357).Reprod.: Pippidi, Tradiţia politică, p. 240, fig. 33 (scrisoare din 19 martie 1597).1014 – Scrisoare din Moscova, 1601, prin care solii poloni transmit regelui lorSigismund III vestea înfrângerii lui Mihai Viteazul, copie în Jurnalul soliei polone dela Moscova (nr. 7: Wypisy naležace do Moskwy z Djarjusza Elekcji Zygmunta III, kralaPolskiego, MDLXXXVII).Ref.: Th. Holban, Din relaţiile lui Mihai Viteazul cu ruşii (RI, 21, 1935, nr. 1-3, p. 223-225).1015 – Scrisoare, din 27 mai 1606, menţionând palatul de lângă Moscova al unui fostdomn al Moldovei, Ştefan (ms. 7, f. 128).Publ.: Th. Holban, Un Ştefan, domnul Moldovei, şi palatul lui lîngă Moscova (RI, 21,1935, p. 194-195).1016 – Scrisori (2), din mai 1752, ale lui Constantin Racoviţă, domnul Moldovei,către Jozef şi Franciszek Potocki (ms. 27/22, p. 140-143).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.

FRANŢA 1451017 – Scrisoare, din 10 iulie 1764, a lui Grigore Ghica III, domnul Moldovei, cătreCarol Radziwiłł, voievod de Wilno (ms. 12, nr. 35, p. 577-582).Publ.: A. Pippidi, Notules phanariotes, I, Panagiodoros („O Eranistīs”, 15, 1978-1979,p. 105, n. 12).1018 – Raport despre luptele de la Giurgiu, din 1769, între trupele ruso-române şicele otomane (ms. 51, p. 719-721).Ref.: Andrei Pippidi, 1984.1019 – Memorii (2), din 1831: Note sommaire sur la direction à donner auxPrincipautés de Valachie et de Moldavie, dans l’intérêt de la Pologne et en opposition àl’influence russe; Note confidentielle sur l’état des Principautés de la Valachie et de laMoldavie et sur le parti que peut en tirer la France, dans son intérêt et l’intérêt général del’Europe (ms. 356, p. 269-271, 274-288).Ref.: Andrei Pippidi, 1984.1020 – Registre-jurnal ale activităţii sălii de lectură, pe anii 1847-1851, menţionândnumele lui N. Bălcescu şi cărţile consultate pentru redactarea Istoriei românilor suptMihai-vodă Viteazul.Ref.: G. Zane, Elena G. Zane, N. Bălcescu la Biblioteca Poloneză din Paris, Buc., 1973,p. 22-23.1021 – Scrisori, din 1848, ale lui N. Golescu şi I. Voinescu, către colonelul T. Zablockişi decretul de numire al acestui ofiţer polonez în statul major al oştirii române, 7 iulie 1848(ms. 542, 2, f. 121-132).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.1022 – Listă de subscripţie, 27 martie 1849, cu semnăturile lui N. Bălcescu, T. Balşşi ale altor donatori români (ms. 1036).Ref.: N.. Smochină, Sur les émigrés roumains à Paris de 1850 à 1856 („Mélanges del’École roumaine en France”, 1933, p. 160).1023 – Scrisori (7), din 1850, 1854 şi 1888, de la A.G. Golescu, I.C. Brătianu, IonGhica şi A. Odobescu cu informaţii despre situaţia din România, relaţii politice şi literareromâno-franceze şi româno-poloneze (ms. 1109, 1035, 1036, 1044).Publ.: N.A. Gheorghiu, Deux lettres inédites de Ion Ghica (RER, 9-10, 1965, p. 182, 187);Marin Bucur, Documente inedite din arhivele franceze privitoare la români în secolulal XIX-lea, I, Buc., 1969, p. 41-43, 247-251, 330-331.1024 – Scrisori (5), din 1853, 1855-1856 de la Jules Michelet şi Edgar Quinet cătreArmand Lévy şi de la acesta către Mehmed Sadyk paşa, cuprinzând aprecieri despre cartealui Lévy, La Roumanie sur le Danube, procesul lui I.C. Brătianu la Paris (1853), întâlnireacu I. Heliade-Rădulescu la Constantinopol (1855), vizita lui Lévy la Bucureşti în 1856 etc.(ms. 875; 876, mapa 5; 1035).Ref.: N.P. Smochină, op. cit., p. 169-170, 180-181.1025 – Scrisori (17), din 1855, 1858, 1878, 1883-1884 adresate de Dumitru şi I.C.Brătianu şi C.A. Rosetti lui Armand Lévy relativ la trimiteri de informaţii şi publicaţiipolitice (ms. 1035/1-11, 22, 23).

146 FRANŢARef.: Stela Mărieş, Aspects des relations roumano-françaises. Contributions d’ArmandLévy (RRH, 12, 1973, nr. 2, p. 375-385).Publ.: idem, C.A. Rosetti – Armand Lévy (Scrisori inedite) („Cronica”, 5, 1970, nr.23, 6 iunie p. 11) (2 scrisori, 1883, 1884); idem, Aspects des relations roumanofrançaises...,p. 385-394 (15 scrisori); C.A. Rosetti, Corespondenţă, ed. Marin Bucur,Buc., 1980, p. 355-357.1026 – Scrisoare, din 1856, a lui C.A. Rosetti către doi corespondenţi neidentificaţi(doctorii Protici şi Atanasovici), recomandându-l pe Armand Lévy, care urma săcălătorească în România.Publ.: C.A. Rosetti, op. cit., p. 386.1027 – Iosafat Snagoveanu, Discours [...] prononcé dans l’Église roumaine de Parisà l’occasion de l’affranchissement des Tsigans, 27 ianuarie 1856 (17775).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.1028 – Scrisori (13), din 1864, de la Anastasie Panu, Eugen Carada, C.A. Rosetti,către Armand Lévy, privitoare la campania de presă întreprinsă de Comitetul de răsturnarepentru discreditarea lui Al.I. Cuza în opinia publică occidentală (ms. 1035).Publ.: Olimpiu Boitoş, Contribuţii la istoria misiunii lui A. Panu în Apus. 1864 (AIINC,6, 1931-1935, p. 453-465).MS1029 – Manuscris italian, 1568, în care este menţionat Bogdan Lăpuşneanu, domnulMoldovei (ms. 5, C. 13).Ref.: Th. Holban, Noi documente în arhive polone şi franceze (AIIAI, 13, 1976, p. 320).1030 – Janusz Woronicz, Moje Wspomnienia, 1815-1854. Memoriile colaboratoruluiprinţului Adam Czartoryski, cu informaţii despre călătoria lui în Principatele Române(1837-1839), sub numele de Charles Verner, unde a stabilit legături cu consulii francez,Felix Colson, şi englez, R. G. Colquhoun, cu J.A. Vaillant, Ion Câmpineanu, Ion Ghicaşi principele Mihai Sturdza, în vederea luptei comune româno-poloneze pentru eliberareanaţională.Ref.: Marceli Handelsman, Le Prince Czartoryski et la Roumanie, 1834-1850, în LaPologne au VII e Congrès International des Sciences Historiques, II, Varşovia, 1933,p. 205-211.1031 – Dimitrie Cantemir, Chroniques des Roumano-Moldo-Valaques écrite par lePrince de Moldavie [...] en 1710, post 1850, traducere de Eugeniu Carada, după Hroniculromâno-moldo-vlahilor precedată de o odă dedicată autorului. Vol. I, 239 p.; vol. II,corectat de C.A. Rosetti; transcriere parţială de Maria Rosetti (ms. 138).Ref.: N.P. Smochină, Sur les émigrés roumains à Paris de 1850 à 1856 („Mélanges del’École roumaine en France”, 1933, p. 165); E. Vârtosu, Un „epigraf” al lui EugeniuCarada (AO, 14, 1935, p. 497-498).1032 – Petru Maior, Histoire de l’origine des Roumains en Dacie, post 1850, traducereîn limba franceză, după ed. Buda, 1834 (ms. 139).Ref.: N.P. Smochină, op. cit.

FRANŢA 1471033 – Mihou le Haiduk et Stephan-Voda, post 1853, traduceri în limba franceză depoezii populare româneşti, de Armand Lévy, după Balade adunate şi îndreptate de VasileAlecsandri, Iaşi, 1852-1853 (ms. 1034, mapa 5).Ref.: ibidem, p. 170.1034 – George Şincai, Chronique des Roumains, vol. I-III, post 1854. Traducere înlimba franceză după ed. Iaşi, 1853-1854; vol. III, transcris de Maria Rosetti (ms. 140).Ref.: ibidem, p. 166.1035 – Magazine historique pour la Dacie, vol. I-V, cca 1854-1857, traducere înlimba franceză după ed. Bucureşti, 1845-1848 (ms. 141).Ref.: ibidem, p. 166.1036 – Notatke o sytuacij w Polsce, Moldawii, Czechach, va Woloszczyźwie, Wegrach.Însemnări ale lui Wlodyslaw Zamoyski despre situaţia în Polonia, Moldova, Cehia, ŢaraRomânească şi Ungaria (ms. 545, mapa 5, p. 1487-1500).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.1037 – Ciorne ale unui scenariu de Hippolyte Lucas pentru un balet intitulat LaStafie, légende valaque (ms. 9163).Ref.: Andrei Pippidi, 2000.DOCBIBLIOTHÈQUE ROUMAINEPIERRE SERGESCO-MARYA KASTERSKA1038 – Corespondenţă, [circa 1920-1940], de la N. Iorga, Petre Sergescu, MariaKasterska, Elena Văcărescu, Nicolae Herescu, Cezar Petrescu.Ref.: Dan Simonescu, Bibliothèque roumaine Pierre Sergesco-Marya Kasterska(„Biblioteca şi cercetarea”, 6, 1982, p. 343).1039 – Corespondenţă şi documente, [circa 1920-1940], relative la cultura româneascăinterbelică, de la Marcel Fontaine, fost profesor la liceul „Traian” din Turnu-Severin.Ref.: ibidem, p. 344.1040 – Note despre viaţa publică bucureşteană şi relaţiile franco-române, [circa1924-1944], documente iconografice etc. de la Léon Thevenin, corespondent al jurnalului„Le Temps” în România.Ref.: ibidem, loc. cit.1041 – P.M. Carjeu, Bibliothèque roumaine Pierre Sergesco – Marya Kasterska-Sergesco, Paris, f.a. Note biografice despre matematicianul Petre Sergescu şi soţia sa,scriitoarea Marya Kasterska.Ref. şi publ.: ibidem, p. 343-353.H1042 – Hărţi ale regiunilor Transilvaniei, f.a., întocmite de geograful francez RobertFicheux, fost profesor la Universitatea din Cluj.Ref.: ibidem, p. 344.

148 FRANŢABIBLIOTHÈQUE SAINTE-GENÉVIEVEDOC1043 – Corespondenţă, din 1595, între Caspar Peucer, învăţat şi reformator german,şi pastorul Erasmus Johanni Soltwedel din Cluj (ms. 1455).Ref.: Andrei Pippidi, 1984.MS1044 – Enea Silvio Piccolomini, Cosmographia in Asiae et Europae elegantidescriptione, Paris, 1509. Lucrare exprimând vederile umanistului despre origineapoporului român şi unitatea sa pe teritoriul vechii Dacii şi cuprinzând unele informaţiidespre evenimente din Transilvania de la sfârşitul sec. XV (4°, 306, pièce 1, inv. 702).Ref.: Popescu-Spineni, p. 116.1045 – Jacques Signot, La division du Monde, contenant la Déclaration des provinces,régions d’Asie, Europe et Aphrique, ed.: Paris, 1539, 1540, 1544, 1558, Lyon 1555, 1560.Cuprinde capitolul De Dace şi alte menţiuni despre Dacia (f. XV) (G. 8° 38 rés., inv.1616).Ref.: ibidem, p. 130-131.1046 – André Thevet, La Cosmographie universelle, Paris, 1575. În chap. V, livreXX, f. 894 b -898 b : De la Valachie, Transylvanie, Bulgarie et Servie (Fol. G. 24 rés., inv.45-46).Ref.: ibidem, p. 131.1047 – Abraham Ortelius, Synonymia geographica, Antverpiae 1578, cuprinzând (p.114) informaţii despre geto-daci şi Ţările Române (G. 4283, inv. 666).Ref.: ibidem, p. 138.1048 – D. Henrion, Cosmographie, ed. 2, Paris, 1626, cuprinzând la p. 763 informaţiidespre Ţările Române (V, 261).Ref.: ibidem, p. 146.CR1049 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Peri tīs archīs tou papa antirrīsis, Iaşi,1682.Ref.: Legrand XVII/2, p. 401-407, nr. 568.H1050 – Nicolas Sanson, Atlas, Paris, 1644. Culegere de hărţi, cuprinzând şi ŢărileRomâne (W. 42, inv. 46).Ref.: Popescu-Spineni, p. 156.1051 – Ioannes Ianssonius, Le Nouvel Atlas, Amsterdam, t. I-V, 1649-1650. Cuprindeşi hărţi ale Ţărilor Române (W. 3).Ref.: ibidem, p. 157.

FRANŢA 1491052 – Nicolas Sanson, Tables de la géographie ancienne et nouvelle, Paris, 1667.Cuprinde şi Ţările Române (W. 44).Ref.: ibidem, p. 156.CRBIBLIOTHÈQUE DE LA SORBONNE1053 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...]. Liber de Officiis, Leipzig, 1722(LG. m. 3).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 173-175, nr. 146; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3815.1054 – Virgile, Les oeuvres [...] traduites en français [...] par M. l’abbé Des Fontaines,t. I-IV, Paris, 1743, dedicată domnitorului Constantin Mavrocordat (LL. p. 53).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 307-310, nr. 307; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 444, nr. 5906.BIBLIOTHÈQUE THIERSDOC1055 – Rapoarte, din 1851, primite de Pierre-Jules Baroche, ministru de Externe, dela consulii francezi din Bucureşti (Poujade) şi Iaşi (Botmiliau) (ms. 1201).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.1056 – Corespondenţă politică din Constantinopol, 1873-1877, adresată duceluiDecazes (ms. 739).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.1057 – Adresă de omagiu oferită, în 1874, lui Adolphe Tiers din partea „Junimiiromâne” împreună cu o medalie. Printre semnatari, I. Al. Brătescu[-Voineşti], Duiliu L.Zamfirescu, I.I. Heliade-Rădulescu, Bonifaciu Florescu, M. Paleologu, George G. Asan(ms. 1423, 32 p.).Ref.: Andrei Pippidi, 1996.CENTRE NATIONAL D’ART ET DE CULTURE GEORGES POMPIDOU.MUSÉE NATIONAL D’ART MODERNEAM1058 – Atelierul sculptorului Constantin Brâncuşi, fost în Impasse Ronsin 8,reconstituit pe esplanada Centrului Cultural „Georges Pompidou”.Ref.: Gert Schiff, Das Atelier Brancusis („Die Weltwoche”, 13, I, 1956, p. 15); SidneyGeist, Brâncusi, The Sculpture and Drawings, New York, 1957; Giedion Welcker, I,p. 193-210; Luce Hoctin, Le testament de Brancusi; le plus grand sculpteur, depuisRodin, a légué son atelier à la France („Art”, 16 apr. 1957, p. 9); David Lewis,Constantin Brâncuşi, London, 1957, p. 34; Petru Comarnescu, Atelierele parizieneale lui Brâncuşi („Tribuna”, 29 dec. 1966); Conrad, Paris, p. 93.

150 FRANŢAReprod.: David Lewis, op. cit., pl. 1-3; Luce Hoctin, loc. cit.; Cândea – Simionescu,Prezenţe româneşti, III, p. [81-84]; Varia, Brâncuşi, p. 67-85, 120-121, 200-201; 227,246-249, 264.DOC1059 – Fotografii ale operelor lui Constantin Brâncuşi, executate de artist în perioada1907-1940, fotografii de familie şi din perioada studiilor la Bucureşti, scene de atelier(Archives du Musée, Fonds C. Brâncuşi).Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 32, 45, 49-61, 63-67, 69-73, 76, 79-83, 89-93, 99-101,109-113, 115-117, 125-128, 131, 133-135, 139, 142, 145-147, 149-153, 155-162,166-173, 175-179, 185; II, fig. 18, 22-29, 31-33, 35-38, 40-41, 43-44, 46, 49-51,56-57, 62, 64-66, 69-70, 75-78, 82-83, 85, 88, 91-92, 95-99, 101-105, 108-113, 119-122; S. Geist, I, nr. 125, 135-136, 149; II, p. 249-250, 252, 254-257, 266, 276-277;B. Brezianu, op. cit., fig. 1-2, 11-12, 20, 29, 36, 61, 88, 121, 126, 129, 155, 194, 246-248, 250, 254-257, 260; Varia, Brâncuşi, p. 49, 67, 72-74, 83, 287; Stîrcea-Crăciun,Brâncuşi, p. 53, 157, 224, 274, 281.A1060 – Constantin Brâncuşi, Autoportret din faţă, circa 1907. Desen.Ref.: C. Brancusi: 25 dessins..., 10 décembre 1975-8 février 1976, Centre National d’Artet de Culture Georges Pompidou. Musée National d’Art Moderne, [Paris, 1975].Préface de Pontus Hulten, Étude de Pierre Georgel, nr. 1.1061 – Constantin Brâncuşi, Copil adormit, circa 1908 Marmură, h 16,5 cm (AtelierulBrâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 48; II, nr. 61.Reprod.: Geist, II, fig. 48.1062 – Constantin Brâncuşi, Cap de copil, circa 1908. Marmură, h 25 cm.Ref.: Geist, I, nr. 49.1063 – Constantin Brâncuşi, Cap, circa 1908. Piatră, h 32 cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, II, nr. 59.Reprod.: ibidem, fig. 52.1064 – Constantin Brâncuşi, Muză adormită, 1909-1926. Ghips. 16,5 x 30,5 cm(Atelierul Brâncuşi).Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 60; II, fig. 28.1065 – Constantin Brâncuşi, Cap de femeie dormind, circa 1910. Desen.Ref.: C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 2.1066 – Constantin Brâncuşi, Muza dormită, 1910. Bronz, h 27 cm.Ref.: Geist, II, nr. 72 a.Reprod.: Geist, I, nr. 57 b; II, fig. 57.1067 – Constantin Brâncuşi, Muza adormită, 1910. Bronz, h 27,3 cm. (fost în Col.Franchon).

Ref.: Geist, II, nr. 72 e.Reprod.: Geist, I, nr. 57, c; II, fig. 57; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, p. 80.FRANŢA 1511068 – Constantin Brâncuşi, Portret de femeie cu părul lung (baroana RenéeFranchon), circa 1910. Desen.Ref.: C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 3.1069 – Constantin Brâncuşi, Cap de femeie, circa 1910-1916. Desen.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. 4.1070 – Constantin Brâncuşi, Nud aşezat din profil, circa 1910-1916. Desen.Ref.: ibidem, nr. 10.1071 – Constantin Brâncuşi, Femeie, nud şezând, circa 1910-1916. Desen.Ref.: ibidem, nr. 11.1072 – Constantin Brâncuşi, Nud masculin şezând, din profil, circa 1910-1916.Desen.Ref.: ibidem, nr. 12.1073 – Constantin Brâncuşi, Nud, bust din profil, circa 1910-1916. Desen.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. 13.1074 – Constantin Brâncuşi, Prometeu, 1911. Bronz, h 17,6 cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, II, nr. 79 c.Reprod.: Geist, I, nr. 63 c; II, fig. 63.1075 – Constantin Brâncuşi, Bust de femeie cu părul lung şi faţa înclinată, circa1912-1913. Studiu pentru „Domnişoara Pogany”. Desen.Ref. şi reprod.: C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 17; Geist, I, p. 27.1076 – Constantin Brâncuşi, Fântâna lui Narcis, 1913. Mulaj în ghips, h 52,3 cm(Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 82; II, nr. 70.Reprod.: Geist, II, fig. 82.1077 – Constantin Brâncuşi, Studiu de profil pentru „Primul pas”, 1913. Desen.Ref. şi reprod.: C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 18; Geist, I, nr. 75.1078 – Constantin Brâncuşi, Danaidă, circa 1913. Bronz aurit cu patină neagră, 27,5x 18 x 20,3 cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 73 b; II, nr. 87 b.Reprod.: Geist, II, fig. 73; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, p. 126.1079 – Constantin Brâncuşi, Cap de copil, 1913- circa 1915. Lemn de stejar, h 25,9cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, II, nr. 90.Reprod.: Geist, I, nr. 76; II, fig. 76; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, p. 137.1080 – Constantin Brâncuşi, Vedere a atelierului, circa 1915. Desen.Ref.: C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 19.Reprod.: Giedion Welcker, II, pl. 110; C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 19.

152 FRANŢA1081 – Constantin Brâncuşi, Prinţesa X, 1916. Bronz polisat, h 58,4 cm (AtelierulBrâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 97 b; II, nr. 105 b.Reprod.: Geist, II, fig. 97.1082 – Constantin Brâncuşi, Studiu pentru portretul doamnei Meyer, 1916- circa1930. Lemn, h 83,8 cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 176; II, nr. 196.Reprod.: Dan Grigorescu, Brâncuşi, Buc., 1980, fig. 58; idem, Brâncuşi şi secolul său.Buc., 1993, il. 38; Geist, II, fig. 176.1083 – Constantin Brâncuşi, Timiditate, circa 1916-1917. Piatră. 36,5 x 25 x 22 cm(Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 88; II, nr. 112.Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 173; II, fig. 113; Geist, I şi II, fig. 88; Stîrcea-Crăciun,Brâncuşi, p. 209.1084 – Constantin Brâncuşi, Cupa, circa 1917. Lemn. 15 x 28 x 24,7 cm (AtelierulBrâncuşi).Ref.: Geist I şi II, nr. 109.Reprod.: Dan Grigorescu, op. cit., fig. 63; Geist, II, fig. 109.1085 – Constantin Brâncuşi, Cupa II, 1917-1918. Lemn. 18,7 x 36,3 x 29,6 cm(Atelierul Brâncuşi).Ref. şi reprod.: Geist, I şi II, nr. 110.1086 – Constantin Brâncuşi, Portret de femeie cu colier, circa 1918. Desen.Ref.: C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 5.1087 – Constantin Brâncuşi, Portret de femeie cu coafură în aureolă, circa 1918.Desen.Ref.: ibidem, nr. 6.1088 – Constantin Brâncuşi, Proiect arhitectonic, 1918. Lemn, h 94 cm (AtelierulBrâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 107; II, nr. 119.Reprod.: Geist, II, fig. 107.1089 – Constantin Brâncuşi, Sărutul [Medalion], circa 1919. Piatră gri cu inele defier, 58,5 x 47,5 x 9,3 cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 136; II, nr. 121.Reprod.: Geist, II, fig. 136; Petru Comarnescu, Brâncuşi. Mit şi metamorfoză în sculpturacontemporană, Buc., 1972, [pl. 13]; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, p. 43.1090 – Constantin Brâncuşi, Studiu pentru Sărutul (?), circa 1919-1930. Ghips(Atelierul Brâncuşi).Ref. şi reprod.: Geist, II, nr. 208; fig. 208.1091 – Constantin Brâncuşi, Copil adormit, ante 1920 (?). Piatră albă, h 18,8 cm(Atelierul Brâncuşi).

Ref.: Geist, I, nr. 137; II, nr. 140.Reprod.: Geist, II, fig. 137.FRANŢA 1531092 – Constantin Brâncuşi, Copil adormit, ante 1920 (?). Piatră neagră, h 19,8 cm(Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 138; II, nr. 141.Reprod.: Geist, II, fig. 138.1093 – Constantin Brâncuşi, Studiu de cap (Baroana), ante 1920 (?). Ghips, h 43,5cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 86; II, nr. 146.Reprod.: Geist, II, fig. 86.1094 – Constantin Brâncuşi, Studiu de siluetă, ante 1920. Ghips, h 154,5 cm (AtelierulBrâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 85; II, nr. 145.Reprod.: Geist, II, fig. 85.1095 – Constantin Brâncuşi, Coloana fără sfârşit. 1920. Lemn. 717 x 36,8 x 34 cm(Atelierul Brâncuşi, fostă în Col. Steichen).Ref.: Geist, I, nr. 126; II, nr. 136.Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 162, 165; II, fig. 105 107; Geist, II, fig. 126.1096 – Constantin Brâncuşi, Plantă exotică, 1920. Lemn, h 45 cm, pe bază de piatră,d 47,5 cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 128; II, nr. 137.Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 157; II, fig. 101; Geist, II, fig. 128; Stîrcea-Crăciun,Brâncuşi, p. 201.1097 – Constantin Brâncuşi, Cap de copil, circa 1920-1940. Lemn de stejar, h 37 cm(Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, II, nr. 222.Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 175; II, fig. 115; Geist, II, fig. 92.1098 – Constantin Brâncuşi, Studiu pentru domnişoara Pogany, 1922. Guaşă(Atelierul Brâncuşi).Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 79; II, fig. 41; Dan Grigorescu, op. cit., fig. 40; PetruComarnescu, op. cit., [pl. 20].1099 – Constantin Brâncuşi, Studiu pentru „Pasărea în văzduh”, 1922. Ghips şimarmură, h 112,4 cm (Atelierul C. Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 142; II, nr. 144.Reprod.: Geist, II, fig. 142.1100 – Constantin Brâncuşi, Desen pe tema „Socrate”, circa 1922.Ref. şi reprod.: C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 20.1101 – Constantin Brâncuşi, Portret de femeie (Valentine Hugo?), circa 1922. Desen.Ref.: C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 7.1102 – Constantin Brâncuşi, Studiu pentru „Cocoş”, circa 1922. Desen.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. 23.

154 FRANŢA1103 – Constantin Brâncuşi, Studiu de arhitectură cu motivul „Sărutului”, circa1922-1923. Desen, cerneală brună.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. 21.1104 – Constantin Brâncuşi, Studiu de arhitectură cu motivul „Sărutului”, circa1922-1923. Desen cu mină de plumb.Ref.: ibidem, nr. 22.1105 – Constantin Brâncuşi, Profil de femeie, circa 1923. Studiu de frescă.Ref.: ibidem, nr. 26.Reprod.: „Cahiers d’Art”, 30, 1955, p. 237.1106 – Constantin Brâncuşi, Sărutul, 1923-1925. Piatră brună, h 36,5 cm (AtelierulBrâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 135; II, nr. 172.Reprod.: Dan Grigorescu, op. cit., fig. 25; Geist, II fig. 135; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi,p. 40.1107 – Constantin Brâncuşi, Tors de băiat, 1923. Lemn, h 42,7 cm (AtelierulBrâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 144; II, nr. 150.Reprod.: Geist, II, fig. 144.1108 – Constantin Brâncuşi, Eileen, circa 1923. Piatră albă, h 28,7 cm (AtelierulBrâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 157; II, nr. 153.Reprod.: Dan Grigorescu, op. cit., fig. 66; idem, Brâncuşi şi secolul său, il. 34; Geist, II,fig. 157; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, p. 202.1109 – Constantin Brâncuşi, Cupa III, circa 1923. Lemn. 27,5 x 49,7 x 42 cm(Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 112; II, nr. 158.Reprod.: Geist, II, fig. 112.1110 – Constantin Brâncuşi, Măiastra, circa 1923-1940. Marmură bleu-gri, h 70,5cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 83; II, nr. 220.Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 125; II, fig. 75; Geist I şi II, fig. 82; Dan Grigorescu,Brâncuşi şi secolul său, il. 47.1111 – Constantin Brâncuşi, Cocoşul, 1924. Ghips. 254,8 x 30 x 57 cm (AtelierulBrâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 152; II, nr. 163.Reprod.: Geist, II, fig, 152; Dan Grigorescu, op. cit., il. 54-56.1112 – Constantin Brâncuşi, Începutul lumii, 1924. Bronz polisat, h 28,6 cm, pe discde metal, d 50 cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 148; II, nr. 161 a.Reprod.: Nina Stănculescu (ed.), Carte de inimă pentru Brâncuşi, Buc., 1976, p. 224-225; Dan Grigorescu, op. cit., fig. 51; idem, Brâncuşi şi secolul său, il. 20; Geist, II,fig. 148.

1113 – Constantin Brâncuşi, Două nuduri din profil, circa 1924. Desen.Ref.: C. Brancusi, 25 desseins..., nr. 14.1114 – Constantin Brâncuşi, Nud din profil, circa 1924. Desen.Ref.: ibidem, nr. 15.1115 – Constantin Brâncuşi, Nud din spate, circa 1924. Desen.Ref.: ibidem, nr. 16.FRANŢA 1551116 – Constantin Brâncuşi, Profil de femeie cu coc şi faţa înclinată, circa 1924.Desen.Ref.: ibidem, nr. 27.1117 – Constantin Brâncuşi, Coloana fără sfârşit, ante 1925. Lemn. 300 x 30 x 30cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 125; II, nr. 167.Reprod.: Geist, II, fig. 125.1118 – Constantin Brâncuşi, Noul născut, 1925. Bronz polisat, h 24,9 cm, pe disc demetal, d 50 cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 122 b; II, nr. 171 a.Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 64; II, fig. 32; Dan Grigorescu, op. cit., fig. 47-48; Geist,II, fig. 122; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, p. 142.1119 – Constantin Brâncuşi, Leda, 1925. Bronz polisat, h 54 cm, pe disc de metal, d93 cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 158; II, nr. 177.Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 110-111; II, fig. 64-65; Geist, II, fig. 158.1120 – Constantin Brâncuşi, Tors de fată III, 1925. Onix. 26,4 cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 155; II, nr. 175.Reprod.: Geist, II, fig. 155.1121 – Constantin Brâncuşi, Sculptură pentru orbi, 1925. Onix. 17,5 x 32,3 x 24 cm(Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 164; II, nr. 178.Reprod.: Geist, II, fig. 164.1122 – Constantin Brâncuşi, Coloana fără sfârşit, ante 1928. Lemn. 410 x 24,8 x24,8 cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 123; II, nr. 187.Reprod.: Geist, II, fig. 123.1123 – Constantin Brâncuşi, Noul născut, circa 1928. Oţel inoxidabil, h 25 cm, pedisc de metal, d 45 cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 122 a; II, nr. 171 b.Reprod.: Geist, II, fig. 122.1124 – Constantin Brâncuşi, Păsăruică II, 1929. Marmură colorată, h 63,5 cm(Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 174; II, nr. 190.Reprod.: Geist, II, fig. 174.

156 FRANŢA1125 – Constantin Brâncuşi, Portretul lui James Joyce, 1929. Desen.Ref. şi reprod.: C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 8.1126 – Constantin Brâncuşi, Păsări în zbor, circa 1929-1930. Acuarelă. 30,7 x 65,8cm.Ref.: B. Brezianu, op. cit., p. 259, nota 3; C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 24.Reprod.: Athena T. Spear, Brancusi’s Birds, New York, 1969, pl. 38.1127 – Constantin Brâncuşi, Simbolul lui Joyce, 1929-1930. Desen.Ref. şi reprod.: C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 9.1128 – Constantin Brâncuşi, Cocoşul II, 1930. Ghips. 365,8 x 47 x 80 cm (AtelierulBrâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 153; II, nr. 192.Reprod.: Geist, II, fig. 153.1129 – Constantin Brâncuşi, Formă de ghips, 1930. 36,5 x 69 x 34,4 cm (AtelierulBrâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 179; II, nr. 199.Reprod.: Geist, II, fig. 179.1130 – Constantin Brâncuşi, Animal nocturn, circa 1930. Lemn. 24,9 x 69,3 x 17,8cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 178; II, nr. 200.Reprod.: Geist, II, fig. 178.1131 – Constantin Brâncuşi, Coloana fără sfârşit, circa 1930. Ghips. 603 x 61 x 61cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 189; II, nr. 197.Reprod.: Geist, II, fig. 189.1132 – Constantin Brâncuşi, Coloana sărutului, circa 1930. Ghips. 300 cm (AtelierulBrâncuşi).Ref.: Geist I, nr. 184; II, nr. 198.Reprod.: Geist, II, fig. 184.1133 – Constantin Brâncuşi, Cocoşul III, circa 1930. Ghips. 366,8 x 45 x 82,5 cm(Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 203; II, nr. 193.Reprod.: Geist, II, fig. 203.1134 – Constantin Brâncuşi, Vas, circa 1930. Lemn, h 30,5 cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 129; II, nr. 218.Reprod.: Geist, II, fig. 129.1135 – Constantin Brâncuşi, Studiu pe motivul „Sărutului”, circa 1930-1938. Desen.Ref.: C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 25.1136 – Constantin Brâncuşi, Domnişoara Pogany, 1933. Bronz polisat, h 44,5 cm(Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 183 a; II, nr. 207 b.Reprod.: Dan Grigorescu, Brâncuşi şi secolul său, il. 28; Geist, II, fig. 183.

FRANŢA 1571137 – Constantin Brâncuşi, Machetă pentru „Templul Eliberării”, 1933-1937.Ghips (Atelierul Brâncuşi).Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 172; II, fig. 112; Geist, II, p. 195 (datare circa 1935).1138 – Constantin Brâncuşi, Cocoşul, 1935. Bronz polisat, h 103,4 cm.Ref.: Geist, I, nr. 187; II, nr. 209.Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 141; II, fig. 87; Geist, I şi II, fig. 187; Nina Stănculescu(ed.), Carte de inimă pentru Brâncuşi, Buc., 1976. p. 160-161; Dan Grigorescu, op.cit., fig. 74.1139 – Constantin Brâncuşi, Model pentru coloana „Porţii sărutului”, circa 1937.Piatră. 33,5 x 16,5 x 16,8 cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 190; II, nr. 213.Reprod.: Geist, II, fig. 190.1140 – Constantin Brâncuşi, Cariatidă, post 1940. Lemn, h 228,9 cm (AtelierulBrâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 89; II, nr. 223.Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 174; II, fig. 114; Petru Comarnescu, op. cit., [pl. 14]; NinaStănculescu (ed.), op. cit., p. 192-193; Dan Grigorescu, op. cit., fig. 55; Geist, II, fig.89.1141 – Constantin Brâncuşi, Sărutul, post 1940. Piatră galbenă, h 71,8 cm (AtelierulBrâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 94; II, nr. 227.Reprod.: Geist, II, fig. 94.1142 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în văzduh, 1941. Bronz polisat, h 193,4 cm(Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 198; II, nr. 226.Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 131; II, fig. 78; Geist, II, fig. 1981143 – Constantin Brâncuşi, Foca II, 1943. Marmură bleu, h 111 cm.Ref.: Geist, I, nr. 199; II, nr. 228.Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 118; II, fig. 79; Geist, II, fig. 199; Dan Grigorescu,Brâncuşi şi secolul său, il. 59.1144 – Constantin Brâncuşi, Broasca ţestoasă, circa 1943. Ghips. 24,7 x 50,8 x 57,9cm (Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 200; II, fig. 229.Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 142; II, fig. 88; Geist, II, fig. 200.1145 – Constantin Brâncuşi, Piatră de hotar, 1945. Piatră. 184,8 x 40,5 x 30,5 cm(Atelierul Brâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 202; II, nr. 231.Reprod.: Geist, II, fig. 202; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, p. 44.1146 – Constantin Brâncuşi, Cocoşul IV, 1949. Ghips. 479 x 57,5 x 100 cm (AtelierulBrâncuşi).Ref.: Geist, I, nr. 204; II, nr. 232.Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 137; II, fig. 84; Geist, II, fig. 204.

158 FRANŢA1147 – Constantin Brâncuşi, Atelierul, s.a. Desen, cretă albă pe hârtie gri. 43,5 x 33cm.Reprod.: Ionel Jianu, C. Brâncuşi. Viaţa şi opera, Buc., 1983, p. 42.1148 – Constantin Brâncuşi, Păsări în zbor, s.a. Guaşă. 30,7 x 65,8 cm.Ref.: B. Brezianu, op. cit., p. 259, nota 3.Reprod.: Athena T. Spear, A Contribution to Brancusi Chronology („Art Bulletin”, 1966,nr. 1, pl. 38).1149 – Constantin Brâncuşi, Studiu, s.a. Desen, creion (Atelierul Brâncuşi).Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 80; II, fig. 43.1150 – Constantin Brâncuşi, Trei copii, s.a. Desen, peniţă. 46,35 x 32 cm.Reprod.: Dan Grigorescu, op. cit., p. 11; I. Jianu, op. cit., p. 24.CHAMBRE DES DÉPUTÉSDOC1151 – Proiect al publicistului transilvănean Nicolae Preda, înaintat la 23 ianuarie1893 Camerei Deputaţilor francezi, având drept obiect constituirea unui mare institutfinanciar al Franţei (Arhiva).Ref.: Lucian Grigorovici, Proiectul economistului Nicolae Preda asupra constituirii unui„Mare Institut financiar popular al Franţei” (RIR, 14, 1944, p. 89).CIMETIÈRE MONTPARNASSEAM1152 – Monument funerar al lui Iosafat Snagoveanul (1797-1872), participant laRevoluţia din 1848, primul paroh al Bisericii Ortodoxe Române din Paris.Ref.: Veniamin Pocitan, L’église orthodoxe roumaine de Paris, Buc., 1937, p. 59.1153 – Constantin Brâncuşi, Sărutul, 1909. Piatră, h 89,5 cm (Monument funerarpentru Tania Raševskaja, parcela 22, secţiunea 2).Ref.: Geist, II, nr. 68.Reprod.: Giedion Welcker I, p. 99, fig. 56; Petru Comarnescu, Brâncuşi. Mit şi metamorfozăîn sculptura contemporană, Buc., 1972, pl. 13; Geist I, II, fig. 59; Nina Stănculescu(ed.), Carte de inimă pentru Brâncuşi, Buc., 1976, p. 160-161; Dan Grigorescu,Brâncuşi, Buc., 1980, fig. 23; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [80];Dan Grigorescu, Brâncuşi şi secolul său, il. 16; Conrad, Paris, p. 90-91; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, p. 32, 35.1154 – Morminte ale lui Lazăr şi Ceciliei Şăineanu şi al fiicei lor, actriţa ElisabethNizan, societară a Comediei Franceze (1915-1937) şi Cavaler al Legiunii de Onoare(1950) (parcela 9, secţiunea 2).Ref.: Conrad, Paris, p. 76-77.

FRANŢA 1591155 – Morminte, al lui Constantin şi al lui Jean-Constantin Levaditi, medici laInstitutul Pasteur, comandor, respectiv ofiţer al Legiunii de Onoare. Constantin Levaditi afost membru al Academiei de Medicină (1928) (parcela 9, secţiunea 2).Ref.: Conrad, Paris, p. 75.1156 – Monument funerar al sculptorului român Constantin Brâncuşi (parcela 18,rândul 1 Sud – 21 Ouest).Ref.: Henri Pierre Roché, L’Enterrement de Brancusi, în Hommage de la Sculpture àBrancusi, Paris, 1957, p. 26-29.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III. p. [79]; Conrad, Paris, p. 82-83.1157 – Mormântul poetului Tristan Tzara (parcela 8, rândul 1 Ouest – 17).Ref.: Conrad, Paris, p. 78.1158 – Mormântul criticului Ionel Jianu (parcela 13).Ref.: Conrad, Paris, p. 81.1159 – Mormântul lui Eugen Ionescu (parcela 6, primul rând Est – nr. 1 Sud).Ref.: Conrad, Paris, p. 80.1160 – Mormântul lui Emil Cioran (parcela 13, rând 10 Nord – nr. 7 Est).Ref. şi reprod.: Conrad, Paris, p. 81-82.1161 – Mormântul lui Constantin Tacu, fost director al editurii L’Herne (parcela 9).Ref.: Conrad, Paris, p. 77.CIMETIÈRE DE PASSYAM1162 – Mormântul scriitorului Constantin Virgil Gheorghiu (15 septembrie 1916-22iunie 1992).Ref.: Fănuş Băileşteanu, 1998; Elisabeta Lăsconi, Curriculum vitae, în C.V. Gheorghiu,Ora 25, Bucureşti, 2004, p. 18.CIMETIÈRE PÈRE LACHAISEAM1163 – Capela familiei Bibescu, cu o cupolă cu cruce, un vultur deasupra frontispiciuluişi stema Ţării Româneşti sprijinită de doi lei, unde se află cavourile domnitorului GeorgeBibescu şi al prinţesei Bibescu, precum şi al Annei de Noailles. Lângă capelă se află opiatră tombală unde sunt gravate numele descendenţilor direcţi şi prin alianţă ai lui GeorgeBibescu.Ref. şi reprod.: Conrad, Paris, p. 241-242.1164 – Capela familiei Ghica, cuprinzând opt morminte, între care cele ale prinţuluiMihai Ghica (d. 1839), al surorii sale, Alexandrina Ghica (d. 1903) şi al fiicei, MariaGhica (d. 1977) (aleea Dragon, parcela 19).Ref.: Conrad, Paris, p. 243.

160 FRANŢA1165 – Cavou al familiilor Vogoridi şi Musurus, cuprinzând şi rămăşiţele pământeştiale lui Emanuel Vogoridi (1847-1935), fiul lui Nicolae Vogoridi, caimacam al Moldovei(1857), om politic în România, candidat la tronul Bulgariei (1878).Ref. şi reprod.: Sturdza, Grandes familles, p. 467.1166 – Monument funerar al compozitorului George Enescu.Ref. şi reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [78]; Conrad, Paris, p.229-230.1167 – Monument funerar al sculptorului George Apostu (1934-1986) (rândul 3/32,nr. 7/33).Ref. şi reprod.: Conrad, Paris, p. 239-240.1168 – Monument funerar al actriţei Elvira Popescu (1894-1993), fondatoare aTeatrului Mic din Bucureşti şi proprietară a Teatrului Marigny de pe Champs-Elysées,Paris.Ref. şi reprod.: Conrad, Paris, p. 233-234.COLECŢIA APOLLINAIREA1169 – Constantin Brâncuşi, Cap, circa 1908. Piatră, h 32 cm.Ref.: Geist, I, nr. 52; II, nr. 59.Reprod.: Geist, II, fig. 52.COLECŢIA PAUL BAUDRYDOC1170 – Paul Baudry, Note de călătorie în Ţările Române, 1856-1860, perioadă în carepictorul francez a lucrat pentru Comisia europeană a Dunării: informaţii de ordin istoric şipolitic (57, Rue de Grenelle).Ref.: I.D. Ştefănescu, Pictorul Paul Baudry şi Ţările Româneşti (RIR, 14, 1944,p. 199-200).A1171 – Paul Baudry, Vederi şi tipuri din Ţările Române, 1856-1860. Desene şi picturiînsoţite de note şi observaţii asupra temelor tratate.Ref.: ibidem.MUZ1172 – Costume populare româneşti colecţionate, în 1856-1860, de pictorul PaulBaudry, în perioada în care a funcţionat la Comisia europeană a Dunării.Ref.: ibidem.

FRANŢA 161COLECŢIA CASTELLAN(fosta PENSIUNE LAVEUR, RUE SERPENTE)A1173 – Nicolae Grigorescu, Ţărăncuţă culcată în iarbă, circa 1880. Ulei.Ref. şi reprod.: Remus Niculescu, Noi cercetări asupra activităţii lui Grigorescu în Franţa(SCIA, 5 1958 nr. 2, p. 178-181).COLECŢIA MARCEL CHAILLEYDOC1174 – Scrisoare, din 19 iunie 1933, a lui George Enescu, către pianistul francezMarcel Chailley.Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. V. Cosma, I, Buc., 1974, p. 324.COLECŢIA CELINY CHAILLEY-RICHEZDOC1175 – Scrisori (10), din 1933, 1935-1937, 1947, 1950, 1954, ale lui George Enescu,către acompaniatoarea sa, pianista Celiny Chailley-Richez.Ref. şi publ.: ibidem, p. 325, 334-335, 344, 347-349, 354, 381, 387, 388, 394, 413.COLECŢIA ALFRED CORTOTDOC1176 – Scrisoare, din 30 august 1950, a lui George Enescu, către pianistul AlfredCortot.Ref. şi publ.: ibidem, p. 390.COLECŢIA JACQUES DOUCETDOC1177 – Scrisori (32), din 1916-1931, de la Ion Vinea, B. Fundoianu, Marcel Iancu,către Tristan Tzara (Bibliothèque littéraire, Fonds Tristan Tzara, C. 1626-1633, 1704-1705, 2162-2129, 4157, 4159, 4161-4173).Ref. şi publ.: Henri Béhar, I. Vinea – Tristan Tzara („Manuscriptum”, 12, 1981, nr. 2,p. 154-166; nr. 3, p. 131-145); idem, B. Fundoianu – Tristan Tzara („Manuscriptum”,12, 1981, nr. 4, p. 168-182).

162 FRANŢACOLECŢIA MARCEL DUCHAMPA1178 – Constantin Brâncuşi, Portretul lui James Joyce, circa 1929-1930. Desen.Ref.: C. Brancusi: 25 dessins..., 10 décembre 1975-8 février 1976, Centre National d’Artet de Culture Georges Pompidou. Musée National d’Art Moderne, [Paris, 1975].Préface de Pontus Hulten, Étude de Pierre Georgel, nr. 8.COLECŢIA HENRI DUTILLEUXDOC1179 – Scrisori (4), din 1905, ale lui George Enescu, către organistul şi dirijorulfrancez Jean Koszul.Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, I, p. 132-133, 137, 142-144.DOCCOLECŢIA BARBU FLORIAN1180 – Scrisoare din Floreşti, 13 iulie 1878, a lui Mihai Eminescu către I.L. Caragialeşi Ronetti Roman.Ref.: Constantin Crişan, 1989.Publ.: M. Eminescu, Opere, vol. XVI (coordonator D. Vatamaniuc), Buc., 1989, p. 348-349.Reprod.: B. A. R., Arhiva M. Eminescu, I. Varia, 8, f. 1-2 (copie cu erori); C. Crişan,fotocopie.DOCCOLECŢIA BERNARD GAVOTY1181 – Scrisori (33), din 1947-1954, ale lui George Enescu, către criticul muzicalBernard Gavoty.Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. V. Cosma, II, Buc., 1981, p. 109-117, 120-122,124-141.ACOLECŢIA BERNARD GRANET1182 – Constantin Brâncuşi, Începutul lumii, 1924. Bronz polisat, h 28,5 cm (fost înCol. Salles).Ref.: Geist, II, nr. 161 b.Reprod.: ibidem, fig. 148.

FRANŢA 163COLECŢIA KATIA GRANOFFA1183 – Constantin Brâncuşi, Muza adormită II, 1920. Bronz polisat, h 28,5 cm (fostîn Col. Băgulescu).Ref.: Geist, I, nr. 79 c; II, 166 c.Reprod.: Geist, II, fig. 79; Ionel Jianu, C. Brâncuşi. Viaţa şi opera, Buc., 1983, fig. 22.COLECŢIA ANNIE GUÉHENNODOC1184 – Scrisori (5), din 1932-1933 ale lui Panait Istrati către scriitorul francez JeanGuéhenno.Publ.: Panait Istrati, Scrisori către Jean Guéhenno („Manuscriptum”, 12, 1981, nr. 1, p.162-173); idem, Corespondenţă cu scriitori străini, ed. Alexandru Talex, Buc., 1988,p. 14-25.COLECŢIA ALAIN DE GUNZBOURGA1185 – Constantin Brâncuşi, Pasăre, circa 1923-1925. Marmură bleu-gri, h 90,2 cm(fostă în Col. Y. Penteado).Ref.: Geist, I, nr. 133; II, nr. 221.Reprod.: Geist, II, fig. 133.COLECŢIA ALEXANDRU ISTRATI1186 – Constantin Brâncuşi, Macheta stâlpului „Porţii sărutului”, 1935. Mulaj,ghips. 33 x 17 x 17 cm.Ref.: B. Brezianu, op. cit., p. 159, nota 4.1187 – Constantin Brâncuşi, Păsări în zbor, s.a. Frescă în ulei. 29 x 47 cm.Ref.: B. Brezianu, Brâncuşi în România, Buc., 1976, p. 259, nota 3.Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 180; II, fig. 117.1188 – „Fecioara cu Pruncul”, începutul sec. XVI, icoană cu ferecătură de argint(1742) cu inscripţia „Smaranda Kogălniceanu”.Ref.: Ilie Kogălniceanu, 1989.Reprod.: Dan Simonescu (foto).1189 – Fotografii (2) ale lui Mihail Kogălniceanu, circa 1880, de fotograful Nazar.Ref.: Ilie Kogălniceanu, 1989.

164 FRANŢAMUZ1190 – Zaharniţă, 1824, argint, stil alt-Wien, cu inscripţia A[lexandru] K[ogălniceanu].Ref.: Ilie Kogălniceanu, 1989.1191 – Sigiliu mic, a doua jumătate a sec. XIX, argint, pentru corespondenţă, cuînsemnele heraldice ale familiei Kogălniceanu: floarea, sabia şi coroana comitală.Ref.: Ilie Kogălniceanu, 1989.COLECŢIA JEAN LE MOALA1192 – Constantin Brâncuşi, Copil adormit, 1907. Bronz, h 16 cm (Atelierul luiJeanne Muller).Ref.: Radu Ionescu, Deux oeuvres inédites de Brâncuşi découvertes à Paris („Revueroumaine d’histoire de l’art”, 8, 1971, p. 105-106); idem, Brâncuşi: alte două opereinedite („România literară”, 4, 1971, p. 26); Geist, I, nr. 47 d; II, nr. 38 a.Reprod.: Geist, II, fig. 47.1193 – Constantin Brâncuşi, Spiritul lui Buddha, [1918]. Gips (Atelierul lui JeanneMuller).Ref.: Radu Ionescu, Deux oeuvres..., p. 106-108; idem, Brâncuşi..., p. 26.1194 – Album al artistei Jeanne Muller, cuprinzând şi fotografii de ConstantinBrâncuşi (Atelierul lui Jeanne Muller).Ref.: Radu Ionescu, Deux oeuvres..., p. 106; idem, Brâncuşi..., p. 26.COLECŢIA JEAN LEVADITIA1195 – Constantin Brâncuşi, Supliciu, 1907. Bronz. 35,5 cm.Ref.: Geist, I, nr. 30 b; II, nr. 36 b; B. Brezianu, op. cit., p. 107.1196 – Eustaţiu Stoenescu, Bursa la Paris, 1920. Ulei.Reprod.: G. Oprescu, Eustaţiu Stoenescu, Buc., 1946, p. 37.COLECŢIA JACQUES LEVAVASSEUR1197 – Eustaţiu Stoenescu, Portretul baronului Levavasseur, 1926. Ulei.Reprod.: ibidem.

FRANŢA 165COLECŢIA MANUKIANMUZ1198 – Sabie de paradă, începutul sec. XVIII, mâner de aur cu 12 topaze, teacămodernă. Inscripţie pe lamă, în limba greacă. A aparţinut domnitorului ConstantinBrâncoveanu. Fostă în colecţia de arme a prinţului Lvov, cumpărată de anticarul Manukiandin Paris, în 1924 (124, Rue de la Pompe, XVI e ).Ref.: C. Marinescu, Trei săbii ale lui Constantin Brâncoveanu (BCMI, 19, 1926, p. 95-97).Reprod.: ibidem, p. 96, fig. 2-3.COLECŢIA MEŢIANUA1199 – Constantin Brâncuşi, Portret de femeie, s.a. Desen, peniţă. 64 x 46 cm.Reprod.: Petru Comarnescu, op. cit., pl. [28]; Nina Stănculescu (ed.), Carte de inimăpentru Brâncuşi, Buc., 1976, p. 34-35; Ionel Jianu, op. cit., p. 95.COLECŢIA MARCEL MIHALOVICIDOC1200 – Scrisori (21), din 1935-1936, 1943, 1945, 1947, 1949-1954, ale lui GeorgeEnescu, către compozitorul Marcel Mihalovici.Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, I, p. 340, 349-350, 372, 376, 383, 384, 388, 392-395, 399, 401-404, 406-407, 409, 412, 414; II, p. 134-135, 157.COLECŢIA NAZZIDOC1201 – Scrisoare, din 13 aprilie 1948, a lui George Enescu, către instrumentistulamerican de origine franceză Nazzi, membru al Filarmonicii din New York.Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, II, p. 111.COLECŢIA PIERRE PASQUIERDOC1202 – Scrisoare, din 26 martie 1954, a lui George Enescu către Pierre Pasquier.Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, I, p. 411.

166 FRANŢACOLECŢIA JEAN PAULHANA1203 – Constantin Brâncuşi, Melcul, 1929. Desen în creion, pentru volumul de poemePlante şi animale de Ilarie Voronca. 28 x 38 cm.Reprod.: B. Brezianu, op. cit., p. 259, fig. 277; Dan Grigorescu, op. cit., p. 33; Ionel Jianu,op. cit., p. 23.COLECŢIA ÉMILE PICOTDOC1204 – Scrisori (33), din 1866-1868, ale lui Émile Picot, secretar al principelui Carol,precum şi de la Ion Bălăceanu, agent diplomatic român la Paris, şi C. Cretzulescu, cătrePicot, cu informaţii despre viaţa politică şi culturală din România.Ref. şi publ.: N. Georgescu-Tistu, Correspondance d’un secrétaire princier: Émile Picot(1866-1868) („Mélanges de l’École roumaine en France”, 1926, I, p. 101-111).MS1205 – Émile Picot, Inventaire sommaire des diplômes relatifs aux principauxmonastères de la Roumanie dont les originaux ou les copies sont conservées aux Archivesde Bucarest, circa 1890. Caiet cu traduceri în limba franceză de hrisoave grupate pemănăstiri, cu menţiunea cotelor.Ref.: N. Georgescu-Tistu, Émile Picot et ses travaux relatifs aux Roumains („Mélanges del’École roumaine en France”, 1925, I, p. 255).1206 – Émile Picot, [Listes chronologiques des événements relatifs aux Roumains],sfârşitul sec. XIX. Caiet cuprinzând fapte istorice între 1365-1599.Ref.: ibidem.COLECŢIA SALOMON REINACHDOC1207 – Scrisori (56) din Iaşi, Constantinopol şi Viena, 1863-1864, ale lui CharlesTissot, consul francez la Iaşi, cu informaţii despre situaţia politică din Principate, lucrărileComisiei internaţionale pentru mănăstirile închinate, abdicarea lui Al.I. Cuza şi venirea latron a principelui Carol şi impresii din călătoriile prin Moldova.Publ.: Salomon Reinach, Charles Tissot à Jassy et à la Commission des Couvents dédiés(1863-1866) (RHSEE, 1, 1924, p. 205-233).

FRANŢA 167COLECŢIA MARIO ROQUESDOC1208 – Émile Picot, Histoire littéraire des Roumains. Documentaţie utilizată pentrucursul cu această temă ţinut de învăţatul francez la École Orientale des Langues Vivantes:note, extrase, fişe bibliografice, între care o listă – „Roumains instruits au Collège de laPropagande à Rome” (sec. XVII).Ref.: N. Georgescu-Tistu, op. cit., p. 255-257.1209 – Scrisoare, din 17 ianuarie 1887, de la V.A. Urechia, către Émile Picot, princare îi cere opinia asupra ediţiei Miron Costin, Opere, vol. I, care era în curs de apariţie.Ref.: ibidem, p. 257.COLECŢIA E. SECRÉTAN1210 – Platou de faianţă armoriat, având în decor şi stema Ţării Româneşti, dintr-unserviciu de masă al prinţului Constantin Caragea, ministrul Imperiului Otoman la Haga,mijlocul sec. XIX.Ref.: Sturdza, Grandes familles, p. 142.Reprod.: ibidem, p. 141, fig. 9 şi 10.COLECŢIA CLAUDE SERNETA1211 – Constantin Brâncuşi, Portretul lui B. Fundoianu, 1929. Desen în peniţă. 45x 35 cm.Reprod.: Ionel Jianu, op. cit., p. 86.COLECŢIA EUSTAŢIU STOENESCUA1212 – Eustaţiu Stoenescu, Abatele Mugnier, 1927. Ulei.Reprod.: G. Oprescu, op. cit., p. 41.COLECŢIA MIHAIL DIMITRI STURDZADOC1213 – Scrisoare, din 20 ianuarie 1850, a lui Vasile Alecsandri, către Emanueld’Ancuna, marchiz de Bedmar y Escalona.Ref. şi publ.: Vasile Alecsandri, Opere, VIII, ed. Marta Anineanu, Buc., 1981, p. 152-153.

168 FRANŢAMUZ1214 – Pecetea lui Mihail Sturdza, domnul Moldovei.Ref.: Sturdza, p. 142.Reprod.: ibidem, p. 141, fig. 8.1215 – Emanuel Arghiropoulos (1819-1902), fiul lui Gheorghe, caimacam al ŢăriiRomâneşti (1805) şi mare ban al Craiovei (1809), şi al domniţei Ralu Caragea, mareproprietar în Moldova prin căsătoria cu Pulheria Cantacuzino-Paşcanu. Fotografie, a douajumătate a sec. XIX.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 205.1216 – Ioan Suţu (1813-1892), fiul lui Mihail Suţu, în costum naţional grec (fustanelă),purtând sabia oferită de sultan tatălui său, cu prilejul învestiturii ca domn al Moldovei.Fotografie, mijlocul sec. XIX.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 200.1217 – Mihai Suţu şi familia. Fotografie, mijlocul sec. XIX.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 199.COLECŢIA GÉRARD SYLVAINMUZ1218 – Documente diverse, sec. XIX-XX (scrisori, manuscrise, afişe, foi volante,fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Rumania, passim.COLECŢIA COLOMBA VORONCAA1219 – Constantin Brâncuşi, Forme, 1929. Desen în creion, pentru volumul de poemePlante şi animale de Ilarie Voronca. 28 x 38 cm.Ref.: Dan Grigorescu, op. cit., p. 20; Ionel Jianu, op. cit., p. 23.1220 – Constantin Brâncuşi, Vacă, 1929. Desen în creion, pentru volumul de poemePlante şi animale de Ilarie Voronca. 28 x 30 cm.Reprod.: B. Brezianu, op. cit., p. 260, fig. 278; Dan Grigorescu, op. cit., p. 28; Ionel Jianu,op. cit., p. 22.1221 – Margareta Sterian, New York. Fish Market, 1931. Ulei pe pânză. 56 x 46 cm.Ref.: Olga Buşneag, Margareta Sterian, Buc., 1977, p. 34, nr. 16.Reprod.: ibidem, fig. 16.LA COMÉDIE FRANÇAISE1222 – Gh. D. Anghel, Jean Yonnel, 1929. Bust. Replică în bronz, 1964 (în hol).

FRANŢA 169Ref.: Petru Comarnescu, Gh. D. Anghel, Buc., 1966, p. 57; Rodica Matei, Expoziţia Gh. D.Anghel, 1904-1966. Catalog, Buc., 1979, p. 22.CONSERVATOIRE NATIONAL SUPÉRIEURDE MUSIQUE ET DE DÉCLAMATIONA1223 – Dna Cosăceanu-Lavrillier, George Enescu, bust, bronz, post 1955 (în biroulrectorului).Ref.: Ilie Kogălniceanu, 1989.ÉCOLE NATIONALE SUPÉRIEURE DES BEAUX-ARTSDOC1224 – Procès-verbaux des Jugements. Peinture et sculpture, II, 1862-1863,menţionând înscrierea şi reuşita lui Nicolae Grigorescu la concursurile locurilor dinmartie, 8 octombrie 1862 şi 31 martie 1863 (p. 490, 509, 528).Ref.: Remus Niculescu, Grigorescu la Şcoala de Belle Arte din Paris (SCIA, 5, 1958, nr.1, p. 232-236).1225 – Documente (4), din 1905, relative la înscrierea lui Constantin Brâncuşi laconcursul de admitere la Şcoala de Belle Arte din Paris: recomandarea lui Gr. Ghika,ministrul României la Paris, aprobarea profesorului A. Mercié, titularul Catedrei desculptură, şi recomandarea acestuia către directorul şcolii, fişa de admitere.Publ.: B. Brezianu, op. cit., p. 307.A1226 – Théodore Valério, Acuarele (24), 1851-1852, 1854-1855, reprezentând tipuride locuitori, peisaje şi scene din Banat şi Ţara Românească (Bibliothèque).Ref. şi reprod.: G. Perrot, Souvenirs d’un voyage chez les Slaves du Sud [...], desseins parTh. Valério („Le Tour de Monde”, 21, 1870, p. 289, 306, 320); C.I. Karadja, Tipuriromâneşti inedite desenate de Valério (AO, 4, 1925, p. 378-379); G. Oprescu, ŢărileRomâne văzute de artişti francezi, Buc., 1926, p. 54-59, pl. LVI-LXV.ÉGLISE ORTHODOXE ROUMAINEAM1227 – Biserică dominicană (construită în 1374-1380), achiziţionată de statul românîn 1882, pentru a servi ca nou lăcaş Parohiei Ortodoxe Române din Paris (înfiinţată în1853) (Rue Saint-Jean de Beauvais, 9).Ref.: Veniamin Pocitan, L’église orthodoxe roumaine de Paris, Buc., 1937, p. 40-48; N.A.Gheorghiu, La fondation de l’Église orthodoxe roumaine de Paris, Paris, 1953.

170 FRANŢA1228 – Ion Vlad, Mihai Eminescu, statuie de bronz, 1989. Dezvelită la 15 iunie 1989(Rue Saint-Jean de Beauvais, 9).Ref.: Dulciu Morărescu, 1992.MS1229 – Condici de naşteri, căsătorii şi decese, cuprinzând, începând din 1853 pânăîn prezent, numele enoriaşilor parohiei, printre care personalităţi din trecutul românescaflate temporar în capitala Franţei, membri ai comunităţii române sau donatori (Al.I.Cuza, Grigore Ghica, C.A. Rosetti, Cezar Bolliac, Radu şi Ştefan Golescu, V.A. Urechia,Vasile Alecsandri).Ref.: N. Iorga, Colonia românească din Paris, după condicile bisericii ei (RI, 11, 1925,p. 7-9).1230 – Ferecătură de argint aurit a Evangheliarului dăruit în 1856 de IoanichieEvantias, vicar al Mitropoliei din Bucureşti.Ref.: Veniamin Pocitan, op. cit., p. 151.1231 – Ferecătură de argint aurit a Evangheliarului dăruit de Mihail D. Sturdza în1908.Ref.: ibidem, p. 54.1232 – Sfeşnice (4) din bronz, ornate, donate în 1875 de familia Cuza.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 50-51.1233 – Medalion cu monograma principelui Al.I. Cuza, datat 5-15 mai 1875, de caresunt prinse cheia vagonului mortuar cu care i-au fost transportate rămăşiţele pământeşti înRomânia şi medalia purtată de participanţii la înmormântare.Ref. şi reprod.: ibidem, I, p. 51-52.1234 – Casetă cu vase de cult (8) din argint aurit, sec. XIX, donate de DimitrieSturdza.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 53-54.FONDATION NATIONALE DES SCIENCES POLITIQUESDOC1235 – Raport, din 30 decembrie 1937, de la ataşatul militar francez la Bucureşti,colonelul Delmas, referitor la atitudinea proaliată pe care România era gata s-o adopteîn eventualitatea unei agresiuni germano-maghiare împotriva Cehoslovaciei (ArchiveDaladier, 2 DA 2, DR 2, sdra).Ref.: Viorica Moisuc, Au sujet de la responsabilité dans la préparation et le déclenchementde la seconde guerre mondiale („Nouvelles études d’histoire”, 6, 1980, nr. 2, p. 214);idem, La Roumanie et le problème de la sécurité entre les deux guerres mondiales(RRH, 19, 1980, nr. 2-3).

FRANŢA 171INSTITUT NATIONAL DE LA PROPRIETÉ INDUSTRIELLEDOC1236 – Documente (4), din 1827, constituind dosarul brevetului de invenţie a „toculuiportativ fără sfârşit” (stiloul), acordat lui Petrache Poenaru: cererea de brevetare, memoriuldescriptiv, planşa cu desenul tocului, avizul favorabil al comitetului consultativ al artelorşi manufacturilor din Ministerul de Interne francez, semnat de marele chimist Gay-Lussacşi de acad. Pierre Claude Molard, şi certificatul de inventator nr. 3208, din 25 mai 1827(9 file).Ref. şi publ.: I.M. Ştefan, Petrache Poenaru şi invenţia sa, aflată astăzi la îndemânatuturor: stiloul („Tribuna României”, 14, 1985, nr. 283, p. 6); idem, Deux documentsretrouvés: le premier brevet d’invention roumain (le stylo de Petrache Poenaru –1827) et l’album de photographies de la Terre de Feu de l’expédition Popper, 1887(„Noësis, Travaux du Comité Roumain d’Histoire et de Philosophie des Sciences”,11, 1985, p. 45-50).1237 – Documentaţie pentru brevetul nr. 179001, din 12 octombrie 1886, obţinut deJust Buisson şi Al. Ciurcu, privind o butelie cu gaze comprimate servind la propulsareavehiculelor aeriene sau nautice prin forţa reacţiei.Ref.: D. Moroianu, I.M. Ştefan, op. cit., p. 220-223.1238 – G.C. Cosmovici, Matériel roulant. Boîte à huile à graissage prolongé,documentaţie a brevetului, 1906, privind „Cutia cu unsori tip Cosmovici”, pentrutransporturi feroviare.Ref.: ibidem, p. 197-198.1239 – Documentaţie a brevetului nr. 402329, din 26 august 1909, obţinut de ing.Rodrig Goliescu pentru un tip de avion.Ref.: ibidem, p. 231.1240 – Documentaţie a brevetului nr. 429873, din 1910, obţinut de ing. M. Iliescu-Brânceni pentru un stabilizator automat pentru aeroplane, aplicat ulterior avioanelorFarman.Ref.: ibidem, p. 228-229.1241 – Documentaţie a brevetului nr. 374943, din 8 octombrie 1938, obţinut de ing.Henri Coandă pentru crearea unor „discuri zburătoare” aplicabile la diverse dispozitive şisisteme de deplasare.Ref.: ibidem, p. 275-276.1242 – Documentaţie a brevetelor ing. Henri Coandă, privind rezervoare de benzinăşi petrol din beton şi case prefabricate din elemente tip.Ref.: ibidem, p. 272-273.

172 FRANŢABIBLIOTHÈQUE NATIONALE DE FRANCE– Département de l’Audiovisuel(Collections de l’INSTITUT DE PHONÉTIQUEET DU MUSÉE DE LA PAROLE ET DU GESTE)DOC1243 – Discuri (6), cuprinzând înregistrări ale unor discursuri rostite de N. Iorga, C.Argetoianu, Ion G. Duca, Alexandrina Gr. Cantacuzino şi a 2 poeme de Ion Minulescu,în lectura autorului, efectuate de Institut, în 1929, prin casa de discuri „Pathé frères”(Originale, nr. 1099, 1115, 1288-1289, 1313, 1331).Ref.: Catalogue des disques roumains enregistrés en 1929 par l’Institut de Phonétique,Paris, 1930, p. 8-10, 26, 30.1244 – Discuri (140), cuprinzând înregistrări de muzică populară, povestiri şi snoaveromâneşti, culese din toate provinciile ţării, precum şi din zone cu populaţie aromâneascădin Peninsula Balcanică (Monastir, Korica, Gopeš, Salonic), efectuate de Institut în 1929prin Casa de discuri „Pathé frères” (Originale, nr. 1042-1098, 1100-1114, 1116-1287,1290-1330).Ref.: ibidem, p. 1-8, 10-25, 27-29.DOCMAISON VICTOR HUGO1245 – Scrisori (17), din 1869-1883, de la Hermiona Asachi-Quinet, adresate luiVictor Hugo.Ref.: Elena Piru, Victor Hugo şi Hermiona Quinet-Asachi („Gazeta literară”, 1967, nr. 48).Publ.: idem, Corespondenţă Hermiona Asachi-Quinet Victor Hugo („Manuscriptum”, 2,1971, nr. 4, p. 143-155; 3, 1972, nr. 1, p. 143-151).MÉDIATHÈQUE HECTOR BERLIOZ(fosta BIBLIOTHÈQUE DU CONSERVATOIRE NATIONALSUPÉRIEUR DE MUSIQUE ET DE DÉCLAMATION)DOC1246 – Scrisori (100), din 1905-1914, 1919-1922, 1924, 1929-1930, ale lui GeorgeEnescu, către pianistul Eugène Wagner, acompaniator al compozitorului.Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. V. Cosma, I, Buc., 1974, p. 107-108, 146-147,150-151 155, 160-165, 167-168, 179, 181, 187 189-190 195-231, 249-250, 258-259,271, 283, 301-304, 307-309.1247 – Scrisori (3), din 1909 şi 1936 ale lui George Enescu către un necunoscut(1909) şi către dr. Blondel, coleg şi prieten al compozitorului (2, din 1936).Ref. şi publ.: ibidem, I, p. 343-344; II, Buc., 1981, p. 33.

FRANŢA 173MINISTÈRE DE LA MARINEH1248 – Visconte Maggiolo, Hartă nautică, s.l., 1537, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Dépôt des cartes et plans de la Marine).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 104.MUSÉE NATIONAL DU MOYEN-ÂGE(MUSÉE DE CLUNY)A1249 – Cană de argint ciocănit, cizelat, aurit, decorată cu o scenă biblică, atelierGeorg May II, h 23,5 cm, d 14,5 cm, circa 700 gr (nr. 1712).Ref.: Corina Nicolescu, Fr. Killyen, Der Kronstädter Goldschmied Georg May II und seinWerk (FVL, 9, 1966, nr. 1, p. 72-73); Corina Nicolescu, Două lucrări de argintăriedin Transilvania aflate în colecţii străine („Revista Muzeelor”, 3, 1970, p. 235-237);idem, Arta metalelor preţioase în România, Buc., 1973, p. 51, nr. 21.Reprod.: Corina Nicolescu, Fr. Killyen, op. cit., pl. 13; Corina Nicolescu, Două lucrări...,p. 235, fig. 2-4; idem, Arta metalelor..., fig. 22-23.1250 – Cană, executată de argintarul braşovean Georg May II, sec. XVII-XVIII, înstil baroc, cu o scenă, gravată, din Vechiul Testament.Ref. şi reprod.: Corina Nicolescu, Arta metalelor..., p. 18 şi 51, fig. 22-23.MUSÉE NATIONAL DES TECHNIQUES –CONSERVATOIRE NATIONAL DES ARTS ET MÉTIERSMUZ1251 – Traian Vuia, Chariot-automobile, 103. Prototip.Ref.: D. Moroianu, I.M. Ştefan, op. cit., p. 244.MUSÉE DE L’HOMMEMUZ1252 – Obiecte de artă populară şi industrie casnică românească: costum bărbătesc(Mărginimea Sibiului) şi femeiesc (Argeş), cojoc (Răşinari), pălărie de fecior cu păuni şilăţită (Salva, Năsăud), scoarţă (Rozavlea), ştergare, ladă de zestre (Maramureş), icoane pesticlă (3, zona Făgăraş), blidar cu linguri de lemn (Poienile de sub Munte, Maramureş),coşărcuţă de linguri (Ulma – Suceava), păpuşar de caş (Vrâncioaia – Vrancea), căuşe delemn (Pădureni), ulcior cu motive zoomorfe (Oboga), ciubăraş de lemn (Moldova deNord), ceramică diversă, corn de praf de puşcă din os ş.a.

174 FRANŢARef. şi reprod.: Teofil Bălaj, Muzeul Omului. Interviu cu Jacques Millot (MI, 1, 1967, nr. 8,p. 14-19); Ion Vlăduţiu, Arta populară românească în Musée de l’Homme („RevistaMuzeelor”, 5, 1968, nr. 6, p. 529-531).MUSÉE DE LA LÉGION D’HONNEURMUZ1253 – Decret, din 1881, privind acordarea ordinului „Legiunea de onoare” în gradulde mare ofiţer omului politic român Mihail Kogălniceanu.Ref.: Ilie Kogălniceanu, 1989.MUSÉE DU JEU DE PAUMEA1254 – Eustaţiu Stoenescu, Portretul pictorului Jean-Paul Laurens, 1924. Ulei.Ref.: G. Oprescu, E. Stoenescu, Buc., 1946, p. 29.MUSÉE DU LOUVREA1255 – Frans Francken II, Cresus arătându-şi comorile lui Solon, 1633. Ulei pepânză. Alegorie înfăţişând o scenă de la Curtea din Praga a împăratului german Rudolf II,în care este reprezentat şi Mihai Viteazul. Copie (Cabinets du Nord, inv. 1297).Ref.: A. von Wurzbach, Niederländisches Künstler-Lexikon, I, Viena, 1906, p. 552; Al.Busuioceanu, Cîteva portrete ale lui Mihai Viteazul (ARMSI, s. III, t. 5, 1926, p. 51);B. Slătineanu, Contribuţiuni la studiul portretelor lui Mihai Viteazul (RIR, 3, 1933,p. 210); Pippidi, Mihai Viteazul, p. 16, 49-51.Reprod.: ibidem, fig. 31.MUZ1256 – La plaque Campana, lespede cu relief, înfăţişând doi prizonieri daci (comati)într-un car tras de doi cai.Reprod.: S. Reinach, Répertoire des reliefs grecs et romains, II, Paris, 1912, p. 188, nr. 2;Rusu, Daco-geţii, p. 68.1257 – Scut de paradă, circa 230-250, al unui soldat din Cohors XX Palmyrenorumsagittariorum. Lemn. 1,10 x 80 cm. Cu un pergament pictat, 45 x 18 cm, aplicat pe interior,reprezentând Marea Neagră cu două corăbii, iar pe litoral, numele localităţilor străbătuteşi distanţele dintre ele. Sunt menţionate şi Dionysopolis, Bizone, Tirizis, Amlaidyna,Stratonis, Callatis, Tomis, Dunărea, Histria (?), Tyras. Descoperit în 1922-1923, la DuraEuropos (Ṣalḥiye), Siria.

FRANŢA 175Ref.: Franz Cumont, Fouilles de Doura-Europos (1922-1923), Paris, 1926, p. 323-337; I.Mititelu, Itineraria Romana. Le Bouclier de Doura-Europos („Buletinul Societăţiinumismatice române”, 32, 1943, p. 78-91); Izvoare privind istoria României, I, Buc.,1964, p. 724-727; Popescu-Spineni, p. 83-84; Octavian Iliescu, 1984 (localizare).Reprod.: Franz Cumont, op. cit., Album.1258 – Altar de marmură, 293-305, ridicat de Aurelius Firminianus, ducele Scythiei,descoperit la Constanţa (inv. MA 1435).Ref.: Emilian Popescu, Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV-XVIII descoperite înRomânia, Buc., 1976, p. 36-37.1259 – Statui (2), reprezentând prizonieri daci. Porfir, h 240 cm. Iniţial în VilaBorghese din Roma (sec. XVIII), transferate în 1806 la Luvru (Vestibule des prisonniersbarbares, nr. 1381-1382).Ref.: Rusu, Daco-geţii, p. 81.1260 – Sabie de Damasc cu ornamente de aur şi inscripţie în limba greacă, a aparţinutdomnitorului Constantin Brâncoveanu (Salle Delort de Gléon, inv. 7086).Ref. şi reprod.: C. Marinescu, Trei săbii ale lui Constantin Brâncoveanu (BCMI, 19, 1926,p. 97-98, fig. 4-5).MUSÉE MARMOTTANA1261 – Nicolae Grigorescu, Studiu de evreu, circa 1874. Ulei pe pânză.Ref. şi reprod.: Remus Niculescu, Noi cercetări asupra activităţii lui Nicolae Grigorescuîn Franţa (SCIA, 5, 1958, nr. 2, p. 179-180, 184); idem, Georges de Bellio, l’ami desimpressionistes („Paragone”, 1970, nr. 249, p. 79).1262 – Nicolae Grigorescu, Georges de Bellio, Paris, 1876-1877. Ulei pe pânză.Portret al marelui colecţionar român George Bellu.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. 247, p. 41, pl. 53; nr. 249, p. 60.1263 – Pierre Auguste Renoir, Victorine Bellio, 1892. Ulei pe pânză.Ref. şi reprod.: ibidem, 1970, nr. 247, p. 54, pl. 45; nr. 249, p. 69.MUSÉE DE L’OPÉRADOC1264 – Scrisori (8), din 1899-1935, ale lui George Enescu către pianista ElenaBibescu (1899-1900), Antoine Bibescu (1909), Philippe Gaubert (1934) şi criticul muzicalAdolphe Boschet (1935) (Bibliothèque, Lettres autographes Georges Enesco, no. 1-8).Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, I, p. 69-73, 88, 332-333, 341.1265 – Fotografie, circa 1910-1915, reprezentând şi pe George Enescu, alături deFedor Chaliapine.Ref.: Ilie Kogălniceanu, 1989.

176 FRANŢAMUSÉE D’ORSAY1266 – Edouard Vuillard, Les lilas, pictură pe pânză, panou decorativ comandat deprinţul Emmanuel Bibesco, 1899 (retuşat 1908), 2,4 m x 1,54 m (Inv. RF 2009 3). Aflatăîn colecţia Antoine Bibesco până în 1918, a figurat apoi succesiv în colecţia Pierre Rousselşi în colecţia Pierre Bergé – Yves Saint Laurent. A fost achiziţionată la 23 februarie 2009la licitaţia Casei Christie’s de la Grand Palais.Ref.: Florin Ţurcanu, 2010.Publ.: A. Salomon, G. Cogeval, M. Chivot, Vuillard, le regard innombrable: cataloguecritique des peintures et des pastels, Paris, 2003; http://www.musee-orsay.fr/fr/collections/catalogue-des-oeuvres/notice.html?no_cache=1&nnumid=150148.1267 – Eustaţiu Stoenescu, Portret al lui Jean-Paul Laurens, s.a.Ref.: Conrad, Paris, p. 23.PAUILLACCOLECŢIA PHILIPPE DE ROTHSCHILD1268 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în văzduh, 1927. Bronz polisat, h 136,5 cm.Ref.: Geist, I, nr. 170; II, nr. 183.Reprod.: Geist, I şi II, fig. 170.PIERREPONTCIMETIÈRE MILITAIREAM1269 – Mormântul unui soldat român (David Gheorghe) mort în Lorena, 1917-1918,ca prizonier al armatei germane.Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 125, 174.QUATZENHEIMCIMETIÈRE ISRAÉLITEAM1270 – Mormântul unui soldat român (Marcel Moskeritz [Moscovici ?]) mort laKienheim, 17 noiembrie 1918, ca prizonier al armatei germane.Ref.: ibidem, p. 89, 174.

FRANŢA 177RODEZA1271 – Giovanni Schiavoni, Serbarea Academiei Mihăilene din 8 noemvrie 1837,reprezentându-i pe domnitorul Mihail Sturdza, mitropolitul Veniamin Costachi, rectorulCharles Maisonnabe ş.a. Ulei pe pânză.Reprod.: Const. I. Andreescu, De la Vasile Lupu la Mihail Sturza („Însemnări ieşene”, 1,1936, nr. 10, p. 503).ROUENAMUSÉE DES BEAUX-ARTS1272 – Jacques-Émile Blanche, Studiu pentru portretul Elenei Văcărescu, 1916. Uleipe pânză. 115 x 88 cm (Inv. 25-1-4).Ref.: Olga Popovitch, Musée des Beaux-Arts de Rouen, 1978, p. 16.1273 – Jacques-Émile Blanche, Primul studiu pentru portretul contesei Anna deNoailles (născută Brâncoveanu), ante 1922. Ulei pe pânză. 61 x 61 cm (Inv. 21-1-13).Ref.: ibidem, p. 15.1274 – Jacques-Émile Blanche, Al doilea studiu pentru portretul contesei Anna deNoailles, ante 1922. Ulei pe pânză. 61 x 61 cm (Inv. 22-1-14).Ref.: ibidem, loc. cit.RAMBERVILLIERSCIMETIÈRE MILITAIREAM1275 – Mormântul unui soldat român (Măcrineanu) mort în Lorena, în 1918 sau1919, ca prizonier al armatei germane.Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 147, 174.RAON-L’ÉTAPECIMETIÈRE MILITAIREAM1276 – Mormintele a doi soldaţi români (Ion Şerban şi un necunoscut) morţi înLorena, 1917-1918, ca prizonieri ai armatei germane.Ref.: ibidem, p. 147, 174.

178 FRANŢARETHELAM1277 – Morminte individuale ale eroilor români decedaţi în Primul Război Mondial,amplasate în Cimitirul militar din localitate.Ref.: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2009.ROCHEFORT-MONTAGNEAM1278 – Mănăstirea ortodoxă Înălţarea Sfintei Cruci, inaugurată în 2001. Primul eistareţ şi organizator a fost Preasfinţitul Siluan, atunci Episcop-vicar al Mitropoliei EuropeiOccidentale şi Meridionale (La Malvialle, 63210 Rochefort-Montagne).Ref.: http://www.mitropolia.eu/ro/site/191; http://lamalvialle.mitropolia.eu.ROSIERS-POLIGNYAM1279 – Mănăstirea ortodoxă Buna Vestire (30bis, Rue du Château, 77167 Rosiers-Poligny).Ref.: http://www.mitropolia.eu/ro/site/191.SAINT-GERMAIN-EN-LAYEBIBLIOTHÈQUE MUNICIPALEMS1280 – Muṣṭafā ‘Ālī, Künh ül-abār [Miezul ştirilor], circa 1600. Cuprinde şiinformaţii despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Bătrân până la Mihai Viteazul,cu descrierea expediţiei lui Sinan paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni(1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu (ms. or. 118).Ref.: Babinger, GOW, p. 129.MUSÉE DES ANTIQUITÉS NATIONALESMUZ1281 – Columna lui Traian, începutul sec. II. Reproducere în cupru galvanic,executată în 1861-1862 de uzina Oudry din Auteuil, la iniţiativa împăratului Napoleon III.Ref.: W. Froehner, La Colonne Trajane, Paris, 1865, p. VII; Nicolae Mareş, 1989.

180 FRANŢA1293 – Inscripţie onorifică romană de calcar, anii 208-211 (?), dedicată de senatulmunicipiului Troesmis legatului imperial Faustinianus. 170 x 63 x 50 cm. Descoperită în1861, la Troesmis.Ref.: ibidem, p. 181-182, nr. 150.1294 – Altar roman de calcar, anii 218-222, dedicat de Marcus Ulpius Antipater,preot al cultului imperial provincial cu sediul la Troesmis. 120 x 71 x 57 cm. Descoperitîn 1861, la Troesmis.Ref.: ibidem, p. 182-184, nr. 151.1295 – Cippus funerar de calcar, prima jumătate a sec. II, pentru Iulia Urbica, fiicalui Antonius, centurion al legiunii XII Fulminata. 142 x 50 x 40 cm. Descoperit în 1867,la Troesmis.Ref.: ibidem, p. 221-222, nr. 189.1296 – Cippus de calcar, anul 162, dedicat de Martius Verus, legatul legiunii VMacedonica din Troesmis. 88 x 76 x 55 cm. Descoperit în 1865, la Troesmis.Ref.: ibidem, p. 195-196, nr. 159.1297 – Stelă funerară de calcar, anii 162-167, pentru Valerius Valens din legiunea VMacedonica. 62 x 46 x 33 cm. Descoperită în 1865-1868, la Troesmis.Ref.: ibidem, p. 218-219, nr. 185.1298 – Cippus funerar de calcar, sec. II, al unei familii de cetăţeni romani. 168 x 75x 65 cm. Descoperit în 1865, la Troesmis.Ref.: ibidem, p. 215, nr. 182.1299 – Cippus funerar de calcar, sec. II, pentru libertul Lucius Iuventius Marcellus.150 x 53 x 58 cm. Descoperit la Troesmis.Ref.: ibidem, p. 223, nr. 191.1300 – Cippus funerar de calcar, sec. II. Monumentul este rupt în partea superioară(dreaptă). Inscripţia se păstrează fragmentar 97 x 57 x 53 cm. Descoperit în zidurile cetăţiiArrubium (Măcin, jud. Tulcea).Ref.: ibidem, p. 271, nr. 253.1301 – Cippus funerar de calcar, sfârşitul sec. II, pentru Lucius Antonius Felix,centurion în legiunile III Augusta, X Gemina şi I Italica. 160 x 100 x 65 cm. Descoperitîn 1861, la Troesmis.Ref.: ibidem, p. 209-210, nr. 176.1302 – Monument funerar de piatră, sec. II-III. Fragment descoperit la Troesmis(Igliţa, jud. Tulcea).Ref.: ibidem, p. 226-227, nr. 195.1303 – Lespede funerară, sec. II-III. Fragment descoperit la Troesmis.Ref.: ibidem, p. 233, nr. 207.1304 – Cippus funerar de calcar, prima jumătate a sec. III, pentru Tiberia Claudia,soţia lui Publicius Viator, augur în Troesmis, 157 x 58 x 58 cm. Descoperit în 1865, laTroesmis.Ref.: ibidem, p. 213-214, nr. 180.

FRANŢA 1811305 – Stelă funerară, sec. III, în memoria unui medic din Troesmis. Fragment.Piatră. 120 x 38 X 25 cm. Descoperită în 1865, la Troesmis.Ref.: ibidem, p. 206, nr. 170.1306 – Stelă de calcar, sfârşitul sec. III – începutul sec. IV menţionându-l pe prefectullegiunii II Herculis, Valerius Thiumpus. Descoperită în ruinele cetăţii Troesmis (Igliţa,jud. Tulcea), în 1861.Ref.: Emilian Popescu, Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV-XIII descoperite înRomânia, Buc., 1976, p. 246-249.1307 – Tezaurul de la Pietroasa, sec. IV. Reproducere în galvanoplastie, sfârşitul sec.XIX (în depozit).Ref.: Nicolae Mareş, 1989.SAULCY-SUR-MEURTHECIMETIÈRE MILITAIREAM1308 – Mormântul soldatului român Andrei Mitriţă, mort la 7 decembrie 1918 înLorena, ca prizonier în armata germană.Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 148, 174.SENONESCIMETIÈRE MILITAIREAM1309 – Mormintele a 11 soldaţi români morţi în Lorena, 1917-1918, ca prizonieri înarmata germană (fig. 381-391).Ref.: ibidem, p. 148-151, 174.SEPTEUILCOLECŢIA T. PAGNOUDA1310 – Nicolae Grigorescu, Evreu din Moldova, 1874. Ulei pe pânză.Ref.: Remus Niculescu, Noi cercetări asupra activităţii lui Grigorescu în Franţa (SCIA,5, 1958, nr. 2, p. 182, 184).

182 FRANŢASÈVRESCOLECŢIA MADAME ROCHÉDOC1311 – Fotografie, august 1924, de Constantin Brâncuşi, reprezentând creaţia saTemplul crocodilului din Saint-Raphael.Ref.: Geist, II, p. 194.MUSÉE NATIONAL DE CÉRAMIQUEA1312 – Ceramică populară românească (23 piese), donaţie George Oprescu, în 1922.Ref.: Radu Ionescu, Grafica românească la British Museum („Albina”, 1985, nr. 12, p. 6).SIGNY L’ABBAYEAM1313 – Parcelă de onoare româno-britanică, amplasată în cadrul Cimitirului militardin localitate, în care sunt înhumaţi 12 eroi români căzuţi în Primul Război Mondial.Ref.: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2009.SOULZMATCIMETIÈRE MILITAIRE ROUMAINAM1314 – Cimitir militar al eroilor români din Primul Război Mondial, inaugurat la9 aprilie 1924, în prezenţa regelui Ferdinand şi a reginei Maria, pe un teren donat destatul francez statului român. Cimitirul este împărţit în 10 parcele cu 556 de însemne decăpătâi, în care au fost depuse osemintele a 687 de eroi români care au murit în captivitateagermană. De o parte şi de alta a monumentului central sunt două gropi comune, marcateprin două cruci comemorative, în care au fost reînhumate osemintele militarilor româniexhumate din cimitirul de la Steinbrunn le Haut, în iulie 1924.Ref.: Adrian Hriţcu, Eroi români căzuţi pe teritoriul Franţei în primul război mondial(„Biserica românească”, 7, 1982, nr. 4, p. 9); Nouzille, Le calvaire, p. 173; OficiulNaţional pentru Cultul Eroilor, 2007, 2009.1315 – Monument al eroilor români din Primul Război Mondial, amplasat în capătulaleii centrale din Cimitirul eroilor români, având la bază o placă din marmură albă pe careeste inscripţionat un citat al reginei Maria: „Soldaţi români! Departe de patria voastră,

FRANŢA 183pentru care v-aţi sacrificat, odihniţi-vă în pace aureolaţi de glorie, în acest pământ carenu vă este străin”. În stânga monumentului se află o placă din marmură albă cu inscripţia:„Celor 687 de prizonieri de război români care dorm în cimitir, morţi pentru că în ianuarie1917 ei au cunoscut foamea, privaţiunile şi tortura. Cimitirul a fost amenajat în 1920 deComitetul Alsacian al Mormintelor Româneşti”. În dreapta monumentului se află o a treiaplacă din marmură albă: „Comitetul Alsacian al Mormintelor de Război a fost însărcinatde guvernul român să reunească în acest cimitir osemintele celor care erau împrăştiaţi în1919 în 35 de localităţi din Alsacia. Toţi cei pe care mormintele îi adăpostesc sunt morţi înurma unei suferinţe inimaginabile”.Ref.: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2007, 2009.1316 – Statuie de bronz, în cadrul cimitirului eroilor români, realizată de sculptorulOscar Han, în 1933.Ref.: ibidem.STRASBOURGARCHIVES DÉPARTEMENTALESDOC1317 – Documente (4) din 14 noiembrie 1919, 4 septembrie 1920, 3 iulie 1926,referitoare la repatrierea foştilor prizonieri de război români aflaţi în Alsacia şi Lorena,locurile de veci ale celor decedaţi în lagărele germane, imigranţi clandestini români dupărăzboi, activitatea ataşatului militar la Paris, Ionescu-Munte, şi a maiorului Giurcăneanu,însărcinat cu identificarea prizonierilor decedaţi (Chambre de Commerce, 121 A-L, doss.consulats; 121 A-L, 115).Ref.: Anne-Marie Cassoly, Începuturile relaţiilor consulare între Alsacia şi regatulRomâniei (RRSI, 27, 1993, nr. 5-6, p. 351, n. 47-50).1318 – Documente (9) din 2 ianuarie, 14 octombrie 1920, 20 iulie 1922, 8 martie,28 iunie, 7 august 1923, 24 aprilie 1924, noiembrie 1925, 3 martie 1932, referitoarela schimburile cu România ale caselor comerciale din Strasbourg: procese verbale aleCamerei de comerţ, telegrame, o scrisoare a preşedintelui A. Millerand cu informaţiidespre înfiinţarea Consulatului român, primii consuli onorifici, Roger Ehrhardt (1923-1931) şi Edouard Moeder (1932-1948), ataşatul comercial Serrat la Bucureşti, litigiiprivind executarea contractelor de import etc. (Chambre de Commerce, procès-verbaux,vol. 51, p. 43; Fonds 121 A-L, 125, doss. protocol; relations consulaires; Fonds 121 A-L,1348, relations commerciales).Ref.: ibidem, p. 345-346, n. 15-21; p. 348-350, n. 34-35; p. 352-353, n. 55-58, 60.1319 – Document din 11 august 1920, relativ la zborurile zilnice pe ruta Paris –Bucureşti – Paris, cu escală la Strasbourg, ale „Companiei franco-române de navigaţieaeriană” recent înfiinţată (Chambre de Commerce, vol. 49, p. 225).Ref.: ibidem, p. 354, n. 63.

184 FRANŢA1320 – Document din 8 decembrie 1922, relativ la înfiinţarea în Strasbourg a „Ligiide expansiune comercială”, având ca scop promovarea relaţiilor cu România, din iniţiativalui Ştefan Brăcăşescu, fost locotenent în armata română, cavaler al Legiunii de Onoare,preşedinte al Ligii (121 A-L, 1348).Ref.: ibidem, p. 354, n. 62.1321 – Document din 28 iunie 1923, menţionând peste 80 de studenţi români înscrişila Facultatea de Teologie a Universităţii din Strasbourg, 35 la Facultatea de Farmacie,alţii la École du Pétrole şi stagiari în geologie la minele din Pechelbronn (Chambre deCommerce, procès-verbaux).Ref.: ibidem, p. 354, n. 67.1322 – Document din 9 aprilie 1924, menţionând vizita în Alsacia a regelui Ferdinandşi reginei Maria, călătorind din Elveţia cu trenul regal. Suveranii au vizitat şi cimitirele cumorminte ale prizonierilor de război români (Fonds 121 A-L, 125).Ref.: ibidem, p. 355, n. 69.CR1323 – Brochure du Comité alsacien d’Études et d’Information, Strasbourg, 1924,menţionând, la p. 18-24, călătoria în România, în luna septembrie, a unei delegaţii aacestui comitet, cu scopul de a activa schimburile comericale româno-alsaciene, de aatrage studenţi prin atribuirea de burse şi de a încuraja relaţiile culturale.Ref.: ibidem, p. 354, n. 66.1324 – Dernières Nouvelles d’Alsace, Strasbourg. În numerele din 9 şi 10 aprilie1924, ziarul cuprinde informaţii despre vizita regelui Ferdinand şi a reginei Maria, care auvizitat şi cimitirele cu morminte ale prizonierilor de război români.Ref.: ibidem, p. 355, n. 69.BIBLIOTHÈQUE NATIONALE ET UNIVERSITAIREDOC1325 – Raport anonim italian, din 28 decembrie 1602, adresat împăratului germanRudolf II, la Praga, privind situaţia politică şi militară din Transilvania (ms. 2520).Ref.: Catalogue général des bibliothèques publiques de France. Strasbourg. Bibliothèqueuniversitaire et régionale, Paris, 1923, p. 522.1326 – Der Fürsten in Siebenbürgen Georgii Rakoczy, Manifest an die Stände desKönigreiches Ungarn de dato Callow den 17 Februar anno 1644. Chemare adresată deprincipele Transilvaniei Gheorghe Rákoczi I către stările Ungariei, înaintea campanieiantihabsburgice declanşate la 19 februarie 1644 şi încheiate cu bătălia de la Dregelypalank(ms. 2006).Ref.: ibidem, p. 417.MS1327 – Ungerisch Chronica, a doua jumătate a sec. XIV. Traducere germană de

FRANŢA 185Heinrich von Mügeln după Chronicon pictum (1358), izvor narativ relatând lupta de laPosada dintre Basarab I şi regele Ungariei Carol Robert (1330). Copie din sec. XV (ms.1940, X).Ref.: ibidem, p. 401; Adolf Ambruster, La romanité des Roumains, Buc., 1977, pl. 37, nota59; A. Pippidi, La originile Ţării Româneşti (RI, s.n., 19, 2008, 1-2, p. 16-19).Publ.: Johan Christianus von Engel, Monumenta Ungarica, Viennae, 1809; AlexanderDomanovszky, Scriptores rerum Hungaricarum tempore ducem regnumque stirpisArpadianae gestarum, II, Budapest, 1938.CR1328 – [Legenda minor Sancti Gerhardi], Strasbourg, 1486. Cuprinde informaţiidespre viaţa din voievodatul lui Ahtum, din regiunea Mureşului, în sec. XI (nr. 9756).Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoriaTransilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 387).1329 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum, Anvers, 1552.Ref.: Veress, BRU, I, p. 14, nr. 34.1330 – Vertrag und Bündtnuss zwischen [...] Rudolpho II und dem Fürsten inSiebenbürgen so sich mit einander [...] den türckischen Sultan ritterlich zu streiten, Ursel,1595. Tratat de alianţă între Imperiul Romano-German şi Transilvania, pentru luptacomună împotriva Imperiului Otoman.Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 587, nr. 2150.TOULOUSEOPÉRAAM1331 – Placă de marmură, post 1919, menţionând între eroii din Primul RăzboiMondial pe Laurenţiu Teodoreanu, fratele scriitorilor Ionel şi Păstorel Teodoreanu.Ref.: Ilie Kogălniceanu, 1989.VALENCIENNESCIMETIÈRE COMMUNALAM1332 – Mormintele a trei soldaţi români prizonieri ai armatei germane: MihaiPaschelu (sic), mort la 19 martie 1917, Tudor Gloduran, mort la 5 aprilie 1917 şi un soldatnecunoscut, mort la 8 noiembrie 1917.Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 187.

186 FRANŢAVILLELONGUE – DELS – MONTSAM1333 – Mănăstirea ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (Prieuré Santa Maria delVilar, 66740 Villelongue-dels-Monts).Ref.: http://www.mitropolia.eu/ro/site/191; www.prieureduvilar.free.fr.VINCENNESSERVICE HISTORIQUE DE LA DÉFENSE(CENTRE D’ARCHIVES DU MINISTÈRE DE LA DÉFENSE)DOC1334 – Documente, din 1645-1646, 1664-1667, 1681-1684, referitoare la relaţiiledintre Transilvania şi Franţa: rapoarte ale cavalerului de Grémonville, ambasador francezla Viena, informaţii din Roma, Linz, Germania etc. (ms. 128-129, 190, 560, 631, 668,730).Ref.: Hudiţă, Répertoire, p. 35, 37; idem, Histoire des relations diplomatiques..., p. 121,142, 197-199.Publ.: Hudiţă, Répertoire, p. 84-85, 109-110, 118, 127, 206, 244 (9 doc., 1645-1646, 1664,1679, 1681); idem, Recueil, p. 96, 153, 279-280, 282 (5 doc., 1646, 1667, 1684).1335 – Documente (28), din 1861-1869, privind situaţia politică şi militară dinPrincipatele Unite; rapoarte ale lui Eugène Lamy, şeful Misiunii militare franceze, alecomandantului Paul Lamy şi ale intendentului Guy Le Cler, cu informaţii despre măsurilede reorganizare a armatei române şi obstacolele întâlnite în activitatea Misiunii, judecăţicritice asupra societăţii româneşti, raporturile cu Al.I. Cuza, abdicarea acestuia, sosireaîn ţară a principelui Carol, ştiri politice obţinute de la Émile Picot, secretarul principeluiCarol, lipsa de interes a principelui faţă de activitatea Misiunii, informaţii referitoare laînfiinţarea unei Misiuni germane (doss. 1623, f. 5-11, 29, 31, 35-36, 42, 45, 47, 59-62, 66,72, 75, 83, 92, 96, 99, 101, 105-107, 112, 116).Ref.: Marcel Emerit, Madame Cornu et Napoleon III, Paris, 1937, p. 71, 75 (2 doc., 1866,1868); idem, Le dossier de la première mission militaire française en Roumanie(RRH, 5, 1966, nr. 4, p. 575-586); Lucia Taftă, Imaginea societăţii româneşti îndocumente franceze (1860-1868) (SMIMod., 14, 2000-2001, p. 79-87).1336 – Documente (10), din 1864-1868, relative la perioada de studii la şcoala navalădin Brest, a lui Ioan Murgescu, viitor comandant al flotilei române şi contraamiral almarinei militare (Serv. hist. de la Marine, Fonds École Navale de Brest, vol. CC, 787 bis,f. 25; CC’ 817, f. 21-22, 42-43; vol. Murgesco, sujet moldo-valaque).Ref. şi publ.: Nicolae Mocioiu, Documente inedite privind activitatea lui Ioan Murgescu(RA, 1980, nr. 1, p. 98-104).1337 – Documente, din 1914-1919, referitoare la preparativele intrării României în

FRANŢA 187Primul Război Mondial, desfăşurarea operaţiilor, cooperarea militară româno-franceză,Pacea de la Bucureşti, corpurile de voluntari români din Italia, S.U.A., Franţa; convenţiilepolitică şi militară dintre România şi Antantă din 1916, rapoarte şi telegrame de la GeorgesClémenceau, ministrul de război al Franţei, Statul major general al armatei franceze,Marele Cartier General al armatei ruse, generalul J. Joffre, Col. L. de la Panouse, ataşatulmilitar francez în Anglia, lt. col. Marchal, Saint-Aulaire, ministrul Franţei în România,general H.M. Berthelot, şeful misiunii franceze, şi căpitan de navă de Belloy, şeful misiuniinavale, însemnări ale căpitanului Maleissye (Ministère de la Guerre: G.Q.G., T.O.E., 3 èmeBureau, carton 3747, doss. 1-3; État Major de l’Armée: cartons 5 N 118, 142; 6 N 39,68, 71, 75, 77; 16 N 2950, 2992, 2994-2995, 3014-3018, 3021, 3025-3029, 3056-3059,3171-3173, 3180; 17 N 539, 551, 554, 1253-1254; 20 N 876-878-1061; Série Attachésmilitaires, Bucarest 2 ème Bureau, carton 8, 10).Ref.: V. Vesa, Relaţiile politice româno-franceze în perioada 1900-1914, în luminacorespondenţei diplomatice franceze (SUBB, Historia, 15, 1970, fasc. 2, p. 105-107,109-110); idem, România şi Franţa la începutul secolului al XX-lea (1900-1916),Cluj-Napoca, 1975, p. 10, 24, 36, 136, 141-142; Colecţia de microfilme FranţaII (RA, 1979, nr. 1, p. 31-32); Emilia Poştăriţă, Ieliţa Gămulescu, Documente dinarhivele franceze referitoare la primul război mondial. Repertoriu, Buc., 1983, p.13-19, 22, 25-26, 29-40, 42-43, 45-73, 75-86, 89-134, 136-141, 143, 145-147, 149-217, 220-233, 235-292, 294-296, 298-312, 313-318, 322, 324, 330, 332-362, 364-369 (984 doc., 1914-1919); Desăvârşirea unităţii naţional-statale, IV, p. 51-53 (13doc. din 18 iulie – 11 octombrie 1919).Publ.: Vasile Arimia, 60 de ani de la făurirea statului naţional unitar român. Documente(RA, 1978, nr. 4, p. 410) (telegramă, aug. 1917); 1918 la români, I, p. 763-774; II, p.838-841, 844-847, 871-873, 896, 903, 905-906, 947-948, 998-999, 1013-1015, 1017-1018, 1074-1077, 1087, 1129-1130, 1302-1308 (17 doc., 1916-1918).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 78, 80-81, 99, 118, 174; r. 175, c. 185; r. 176, c.145-154, 174-175, 181-184, 188-189, 199-208; r. 177, c. 159-161, 303, 305, 316, 693-700; xerografii Franţa, pach. XXXVI-XXXVTI; Emilia Poştăriţă, Ieliţa Gămulescu,op. cit., p. 42, 74, 87-88, 135, 138-139, 142, 144, 148, 185, 234, 319-320, fig. 7, 9-11,15-19, 21, 24, 27, 29, 30 (doc. 8 febr., 8 aug., 20-21 sept., 28 dec. 1916; 1, 5, 7, 8, 10ian., 22 mart., 29 iul. 1917; 9 ian. 1919).1338 – Campagne contre l’Allemagne, 1914-1918. Dosar privind misiunea în Franţaa colonelului Rudeanu (1914), pentru procurarea de armament greu şi cartuşe, negocierilecu Franţa şi Anglia pentru obţinerea de armament, livrarea materialelor militare prinArhanghelsk, exploatarea economică a României sub ocupaţia germană.Ref.: Ştefan Hurmuzache, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA, 1977, nr. 4, p.459-460).1339 – Les divergences de vue entre la Russie et la Roumanie en ce qui concerne lesconditions stratégiques d’une entrée en ligne de cette dernière puissance, Paris, 10 iunie1916 (Service historique de l’Armée de terre, Série 7 N, carton 2196).Ref. şi publ.: Nouzille, Le calvaire, p. 177-180, annexe 1.1340 – Scrisoare din Paris, 30 decembrie 1916, a Ministerului francez al AfacerilorStrăine către ministrul de Război, cuprinzând rezumatul unui raport al lui Saint-Aulaire,

188 FRANŢAministrul Franţei la Bucureşti, referitor la situaţia din România la sfârşitul lunii noiembrie1916 (Service historique de l’Armée de terre).Ref. şi publ.: ibidem, p. 180-181.1341 – Scrisoare şi telegramă, din 1 martie şi 2 aprilie 1919, ale preşedinteluiConsiliului de Miniştri al Franţei, Georges Clemenceau, adresate generalului Berthelot şigeneralului Franchet d’Espérey, Comandantul şef al Armatei Aliate din Orient, cu privirela hotărârile Conferinţei de Pace, din 26 februarie 1919, referitoare la crearea unei zoneneutre în Transilvania (État Major de l’Armée, 16 N 2028, 3027).Publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, III, p. 226-227, 286-287.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 176, c. 4-5; r. 177, c. 666-667.1342 – Notă, din 3 martie 1919, a delegaţiei române la Conferinţa de Pace, prezentatăgeneralului Alby, şeful Statului Major al Armatei franceze, referitoare la reglementareaunor probleme privind colaborarea armatei române cu trupele aliate în zona neutră dinTransilvania (État Major de l’Armée, 16 N 3171).Publ.: ibidem, III, p. 230.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 176, c. 32-33.1343 – Documente (11) din 1919 privind acţiunile României la Conferinţa de Pacede la Versailles, semnarea tratatelor de pace şi consecinţele militare ale acestora, memoriiale delegaţiei române privind Banatul şi atitudinea Antantei faţă de România, pregătirileretragerii batalionului francez din Dobrogea după semnarea tratatului cu Bulgaria (11noiembrie), refuzul României de a evacua teritoriul dintre Tisa şi frontiera de Vest (15noiembrie), ultimatumul adresat guvernului român de Consiliul Suprem Aliat pentru asemna tratatul de pace cu Austria (23-26 noiembrie) şi reacţia opiniei publice române (30noiembrie) (État Major de l’Armée, 16 N 3171).Ref. şi publ.: ibidem, V, p. 12-13, 21-22, 24-32, 263-267, 420-442, 509-551.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 175, c. 136-196; r. 176, c. 20, 222, 233-241, 245-250.1344 – Documente (20) din 1919-1920, privind situaţia politică din România înperioada finală a Conferinţei şi după semnarea tratatelor de pace de la Paris: telegrame,rapoarte, informări ale Legaţiei Franţei la Bucureşti, referitoare la: demisia guvernuluiVăitoianu, formarea guvernului Al. Vaida-Voevod, semnarea tratatului cu Austria,garanţiile împotriva unei intervenţii maghiare, retragerea trupelor române în noile graniţe,presiunile S.U.A. pentru ruptura României de Antantă, intervenţiile franceze pentrudeschiderea frontierelor româneşti trupelor generalului Denikin, protecţia acordată deAnglia politicii Ungariei de influenţă în zona danubiană, iredentismul maghiar în Banat(État Major de l’Armée, 16 N 2994, 3171).Ref. şi publ.: ibidem, V, p. 234-236, 297-307, 576-583; VI, p. 116-117.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 99, c. 401; r. 176, c. 243-244, 251-273.MS1345 – Raymond Montecuculi, [Voyage en Hongrie], 1677, cuprinzând şi o descrierea Transilvaniei.Ref.: Maria Soveja, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 1979, nr. 4, p. 451).

FRANŢA 1891346 – François Vanel, Histoire et description ancienne et moderne du Royaume deHongrie, et des autres États qui ont été, ou qui sont encore ses tributaires, Paris, 1688,cuprinzând informaţii istorice, geografice şi etnografice despre teritoriile locuite deromâni.Ref.: Ion-Aurel Pop, Sorin Şipoş, Image des Pays Roumains dans un ouvrage français de1688 (RRH, 39, 2000, p. 51-61).1347 – Jurnal de campanie, 1717, cu informaţii despre luptele din 1717 întrehabsburgi şi otomani în Banat şi Oltenia.Ref.: N.A. Constantinescu, Un journal de la campagne d’Eugène de Savoie en 1717(RHSEE, 2, 1925, p. 102-141); Maria Soveja, loc. cit.1348 – Jurnale de campanie, 1738-1739, cuprinzând informaţii despre situaţia înŢările Române în timpul războiului ruso-austro-turc.Ref.: ibidem.1349 – St. Beausobre, Mémoires sur la Moldavie, 1703-1770 (M. P., cutia 1582).Ref.: Nicolae Marcu, Gheorghe Ungureanu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa(RA, 1973, nr. 1, p. 109).1350 – Călătorie în Polonia, Rusia, Turcia, Grecia şi Ungaria în 1770-1772,raport al unui ofiţer francez (Choisy?), cuprinzând şi informaţii despre situaţia din ŢaraRomânească şi Moldova.Ref.: Maria Soveja, loc. cit.1351 – Antoine François Le Clerc, Mémoire topographique et statistique sur laBessarabie, la Valachie et la Moldavie, provinces de la Turquie d’Europe, 1805, 58 p.Ref.: V. Lungu, Un manuscris necunoscut din vremea lui Napoleon I, referitor laPrincipatele Române (RA, 3, 1936-1937, p. 171-177); Sorin Şipoş, Între ficţiune şirealitate: românii şi spaţiul românesc într-un manuscris francez din 1805 („AnaleleUniversităţii Oradea. Secţia Istorie”, 11, 2001, p. 153-160).Publ.: Antoine-François Le Clerc, Memoriu topografic şi statistic asupra Basarabiei,Valahiei şi Moldovei, provincii ale Turciei din Europa, ed. Ioan-Aurel Pop şi SorinŞipoş, Cluj-Napoca, 2004.1352 – Anchetă întreprinsă în 1807, din ordinul împăratului Napoleon I, asupraŢărilor Române (Arh. Hist. Guerre, nr. 1620).Ref. şi publ.: Marcel Emerit, L’enquête de Napoléon I-er sur les principautés roumaines(RHSEE, 13, 1936, p. 188-196).1353 – General Langeron, Jurnale de campanie, 1809-1812, cuprinzând informaţii şidescrieri din Ţara Românească şi Moldova.Ref.: ibidem; Maria Soveja, loc. cit.1354 – J. Desaint, Itinéraire à l’appui d’un levé à vues executé dans les PrincipautésDanubiennes (Valachie et Moldavie) pendant les mois de août-septembre 1848. Cuprindeobservaţii şi măsurători efectuate în cursul unei expediţii franceze (M.P., cutia 1620,nr. 10).Ref.: Al. Ungureanu, O misiune franceză în Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea

190 FRANŢAîn anul 1848 (RA, 1969, nr. 1, p. 81-90); Nicolae Isar, Mărturii franceze privindrevoluţia de la 1848 din Ţara Românească (R. Ist., 36, 1983, nr. 5, p. 466).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 173/11, c. 864-967.1355 – J. Desaint, Itinéraire à l’appui d’un levé à la boussole exécuté dans laDobroudja, la Bulgarie et la Roumanie (août – octobre 1848) (M. P., cutia 1620, nr. 11).Ref.: ibidem, loc. cit.1356 – Raymond Gabriel Baptiste Sabatier, Mémoire sur la Valachie et la Moldavie,Constantinopol, 1 februarie 1849, 42 + 90 p. + hartă, memoriu descriind expediţia francezădin august – septembrie 1848 în zone limitrofe ale Imperiului Otoman (M. P., cutia 1620,nr. 6).Ref.: Al. Ungureanu, op. cit., p. 81-90; Nicolae Marcu, Gheorghe Ungureanu, op. cit.; E.Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de microfilme Franţa (II) (RA, 1979, nr. 1, p.32);Nicolae Isar, op. cit., p. 466.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 173, c. 1074-1126.1357 – E. Blondeau, Note sur la Dobrudja, 9 februarie 1856 (M. P., cutia 1628).Ref.: Nicolae Marcu, Gheorghe Ungureanu, op. cit., p. 109; Emilia Poştăriţă, Cercetări înarhivele de peste hotare. Franţa (RA, 1975, nr. 3, p. 329).1358 – Historique des négociations poursuivies avec le gouvernement roumain enJuin 1916, memoriu al Col. Pichon, ataşat militar francez la Bucureşti, cu informaţiidespre problemele politice şi militare ale României, în ajunul intrării în Primul RăzboiMondial (État major de l’Armée, Fonds Roumanie, Carton 8).Ref.: Glenn E. Torrey, Rumania’s Decision to Intervene: Bratianu and the Entente, June– July 1916 („Rumanian Studies”, 2, 1971-1972, p. 7, 9, 12-15, 25, 28); V. Vesa,România şi Franţa la începutul secolului al XX-lea (1900-1916), Cluj-Napoca, 1975,p. 175.H1359 – Harta Dunării, 1684, cuprinzând şi teritoriile româneşti.Ref.: Nicolae Marcu, Gheorghe Ungureanu, op. cit., p. 108.1360 – Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, 1687, cu legendă istorică.Ref.: ibidem.1361 – Moldova, 1737.Ref.: ibidem.1362 – Moldova, 1750. Crochiu manuscris.Ref.: ibidem.1363 – Samuel Krieger, Regni Hungariae in suos circulos et comitatus divisi fabulanova, Bratislava, jumătatea sec. XVIII (nr. 1611).Ref.: Al. Ungureanu, Hărţi referitoare la ţările române în arhivele şi bibliotecile pariziene(RA, 1973, nr. 4, p. 644).1364 – Plan al oraşului Bucureşti, 1772.Ref.: N. Marcu, Gh. Ungureanu, loc. cit.

1365 – Moldova şi Ţara Românească, 1774.Ref.: ibidem.FRANŢA 1911366 – Hartă a Dunării inferioare, cu zona războiului din 1768-1774 (Cartes etPlans, R. 18, D. 3/4.10 B. 503).Ref.: Al. Ungureanu, op. cit., p. 646.1367 – Ignatz Heymann, Postcharte des Königreichs Ungarn, 1808, reprezentând şiŢările Române (Cartes et Plans, N. 14, II. C. 1/37).Ref.: ibidem, p. 647.1368 – Plan al oraşului Constanţa, 1825.Ref.: N. Marcu, Gh. Ungureanu, loc. cit.1369 – Cpt. Sadetzky, Mappa generalis topographico-ecclesiastica-etnographicastatisticaRegni Hungariae partiumquae adnexarum Croatiae, Slavoniae et ConfiniorumMilitarium, magni item Principatus Transilvaniae, Viena, 1830-1840, gravor BernardBiller, cu anexe statistice şi informaţii despre organizarea militară şi ecleziastică (Carteset Plans, 14, II, C. 1/7-4.6. C. 737).Ref.: Al. Ungureanu, op. cit., p. 648.1370 – J. Dessaint, Hartă cu itinerariul expediţiei franceze din 1848 în ŢaraRomânească, Moldova şi Dobrogea, 3 f. Scara 1: 400.000.Ref.: Al. Ungureanu, O misiune franceză..., p. 81-90.1371 – Paul de Bourgoing, Carte ethnographique historique et stratégique descontrées hongroises, slaves, moldo-valaques et allemandes, 1849 (nr. 1511).Ref.: Al. Ungureanu, Hărţi..., p. 651.1372 – Banatul Timişoarei, 1853. Hartă cuprinzând şi planul oraşului Timişoara.Ref.: N. Marcu, Gh. Ungureanu, op. cit.CINÉMATHÈQUE HISTORIQUE MILITAIREDOC1373 – Fotografii, 1916-1918, executate pe frontul românesc de Misiunea militarăfranceză.Ref.: Gh. Ungureanu, N. Marcu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 1971,nr. 1, p. 138-140).1374 – Filme documentare, 1917-1918, realizate pe frontul românesc de Misiuneamilitară franceză.Ref.: ibidem.

GEORGIAKUTAISIAKADEMIKOS NIKO BERDZENISHVILISSAKHELOBIS KUTAISIS SAKHELMTSIPO MUSEUMI(Muzeul de Stat „Acad. Niko Berdzenişvili”)CR1 – Sakhareba [Evanghelie]. Tbilisi, 1709, 302 p., cu caractere nuskhuri (bisericeşti).Tipărită cu aprobarea regelui Vakhtang VI de Mihail Ungrovlakheli (Mihail din ŢaraRomânească, fiul lui Ştefan, numit de georgieni Iştvanovici, Stepanesdze sau StepanesShvili), ucenic al lui Antim Ivireanul, în tiparniţa trimisă de acesta. În prefaţa cărţii, Mihailarată împrejurările înfiinţării acestei tiparniţe la Tbilisi.Ref.: BRV, I, p. 543; P. Michael Tarchnišvili, Geschichte der kirchlichen georgischenLiteratur, Città del Vaticano, 1955, p. 327; Dan Dumitrescu, Activitatea tipograficăa lui Mihai Ştefan în Gruzia (Studii, 11, 1958, nr. l, p. 136, nr. 1); Patriarhia Georgiei,List of the 1709-1722 printings published in the first Georgian printing-house, Tbilisi,1997, nr. l; Andrei Pippidi, À propos des débuts de l’imprimerie en Géorgie, în Impactde l’imprimerie et rayonnement intellectuel des Pays Roumains, Buc., 2009, p. 26.Reprod.: BRV, I, p. 543; A. Pippidi, op. cit., p. 40.2 – Kondaki [Liturghier]. Tbilisi, 1710, 210 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: BRV, I, p. 483-484; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 4; Patriarhia Georgiei, List...,nr. 4; A. Pippidi, op. cit., p. 25-26.3 – Zhamni [Ceaslov]. Tbilisi, 1710, 385 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de MihailStepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 5 (greşit: cu caracter mkhedruli); PatriarhiaGeorgiei, List..., nr. 5.4 – Zhamni [Ceaslov]. Tbilisi, 1710. 421 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de MihailStepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: Dan Dumitrescu, op. cit., p. 137, nr. 6; Patriarhia Georgiei, List..., nr. 6.5 – Davitni [Psaltire]. Tbilisi, 1712, 415 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de Mihail,fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: ibidem, nr. 12.6 – Paraklitoni [Octoih]. Tbilisi, 1720. 453 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deGiorgi zugravul, de la catedrala Sioni din Tbilisi, în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: ibidem, nr. 18.

GEORGIA 1937 – Zhamni [Ceaslov]. Tbilisi, 1722. 336 p., cu caractere mkhedruli. Tipărită depreotul Gabriel (Garsevankopili) în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: ibidem, nr. 20.TBILISIAM8* – Tipografie, activă în anii 1709-1722, dăruită de Constantin Brâncoveanu,domnul Ţării Româneşti, regelui Vakhtang VI al Georgiei (1709-1729). A funcţionat în1709-1712 sub conducerea lui Mihail, fiul lui Ştefan (Mihail din Ţara Românească, numitde georgieni Iştvanovici, Stepanesdze sau Stepanes Shvili), ucenic al lui Antim Ivireanul,continuându-şi activitatea, prin meşteri formaţi de Mihail, până la ocupaţia otomană din1722.Ref.: G. Shanshiev, Khronologicheskij ukazatel’ knig i broshjur vyshedsikh na gruzinskomjazyke s 1629-po 1883, Tbilisi, 1883; David Karitchashvili, Kartuli tsignis bechdvisistoria [Istoria cărţii tipărite georgiene], Tbilisi, 1929; Kartuli Tsigni, Bibliograpia1629-1920, v.1 [Georgian Books, Bibliography 1629-1920], Tbilisi, 1941, p. VIII-IX, 9-32; Damian P. Bogdan, Legăturile Ţărilor Române cu Georgia (Studii, 4,1951, nr. 4, p. 132-141); Kristine Sharashidze, Priveli stamba sakartvelosshi [Primaimprimerie georgiană], Tbilisi, 1955; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 135-138; ShotaKurdghelashvili, Kartuli stambis istoriidan [Din istoria tiparului georgian], Tbilisi,1959; Virgil Molin, Contribuţiuni noi la istoria relaţiilor culturale cu Orientulortodox (1709-1712). Un ipodiacon ungrovlah, Mihail fiul lui Ştefan, meşter de tiparîn ţări străine (BOR, 79, 1961, nr. 3-4, p. 319-338); Mikhail Kavtaria, Pirveli kartulinabechdi tsigni [Prima carte tipărită georgiană], Tbilisi, 1971; Otar Gvinchidze,Antim Iverieli [Antim Ivireanul], Tbilisi, 1973; Otar Kasradze, Dzveli kartulinabetchdi tsigni [Old Georgian Printed Books], Tbilisi, 1973; Fanny Djindjihašvili,Antim Ivireanul, cărturar umanist, Iaşi, 1982, p. 47-53; Avtandil Ioseliani, Kartulimtsignobrobis, tsignis da stambis istoriis sakitkhebi uzvelesi droidan XIX saukunissamotsian tslebamde [Probleme de istorie a cărţii şi tiparului georgian din cele maivechi timpuri până în anii 60 ai secolului XIX], Tbilisi, 1990; Gabriel Ştrempel,Antim Ivireanul, Buc., 1997, p. 234-241; Nana Targamadze, Vakhtang VI-is stambisistoriisatvis [For the history of Vakhtang VI's typography], în Mtsignobari, 2009, p.9-18; Vakhtang VI-is stambis gamocemebi, erovnuli bibliotekis koleqtsiis agtseriloba,1709-1722 [Editions of Vakhtang VI’s typography, description of the collection ofthe National Library, 1709-1722], ed. Dali Machaidze, Tbilisi, 2009; A. Pippidi, op.cit., p. 25-37.SAKARTVELOS EROVNULI BIBLIOTEKA(Biblioteca Naţională Georgiană)CR9 – Sakhareba [Evanghelie]. Tbilisi, 1709. 302 p., cu caractere nuskhuri (bisericeşti).Tipărită cu aprobarea regelui Vakhtang VI de Mihail Ungrovlakheli (Mihail din Ţara

194 GEORGIARomânească, fiul lui Ştefan, numit de georgieni Iştvanovici, Stepanesdze sau StepanesShvili), ucenic al lui Antim Ivireanul, în tiparniţa trimisă de acesta. În prefaţa cărţii Mihailarată împrejurările înfiinţării acestei tiparniţe la Tbilisi.Ref.: BRV, I, p. 543; P. Michael Tarchnišvili, op. cit., p. 327; Dan Dumitrescu, op. cit.,p. 136, nr. 1; Patriarhia Georgiei, List..., nr. 1; Vakhtang VI-s stambis, p. 9-19; A.Pippidi, op. cit., p. 26.10 – Davitni [Psaltire]. Tbilisi, 1709, cu caractere nuskhuri. Exemplar deteriorat, lipsăînceputul şi sfârşitul, din seria cărţilor imprimate în tiparniţa adusă din Ţara Româneascăde Mihail, fiul lui Ştefan.Ref.: P. Michael Tarchnišvili, op. cit., p. 327; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 2;Patriarhia Georgiei, List..., nr. 2; Vakhtang VI-s stambis, p. 21-29.11 – Samotsikulo [Apostol]. Tbilisi, 1709. 442 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: BRV, I, p. 484; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 3; Patriarhia Georgiei, List..., nr. 3;Vakhtang VI-s stambis, p. 23-29.12 – Kondaki [Liturghier]. Tbilisi, 1710. 210 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail Stephanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: BRV, I, p. 483-484; Dan Dumitrescu, loc cit., p. 136, nr. 4; Patriarhia Georgiei, List...,nr. 4; Vakhtang VI-s stambis, p. 31-49.13 – Zhamni [Ceaslov]. Tbilisi, 1710. 421 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: Dan Dumitrescu, op. cit., p. 137, nr. 6; Patriarhia Georgiei, List..., p. 6; Vakhtang VI-sstambis, p. 57-64.14 – Lotsvani [Molitvenic]. Tbilisi, 1710. 290 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: Dan Dumitrescu, op. cit., p. 137, nr. 7; P. Michael Tarchnišvili, op. cit., p. 447-448(cu data: 1713); Vakhtang VI-s stambis, p. 51-55.15 – Biblia. Tsigni tsinastsarmetkvelta da Sakhareba [Biblia. Cărţile Profeţilor şiEvanghelia]. Tbilisi, 1709-1710. 404 p., cu caractere nuskhuri. Traducere georgianărevăzută. Tipărită de Mihai, fiul lui Ştefan din Ţara Românească.Ref.: P. Michael Tarchnišvili, op. cit., p. 327; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 137, nr. 8;Patriarhia Georgiei, List..., nr. 8 (fără indicarea tipografului); Vakhtang VI-s stambis,p. 131-133; A. Pippidi, op. cit., p. 25.16 – Davitni [Psaltire]. Tbilisi, 1711. 248 + 37 p., cu caractere mkhedruli. Tbilisi,1711. Tipărită de Mihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: Patriarhia Georgiei, List..., nr. 9; Vakhtang VI-s stambis, p. 73-83.17 – Gherman Ieromonahul, Stsavla tu vitar martebs modzgvarsa stsavleba motsapisa[Manual duhovnicesc pentru tineri]. Tbilisi, 1711. 311 p., cu caractere mkhedruli. Tipărităde Mihail Stephanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: Patriarhia Georgiei, List..., nr. 10; Vakhtang VI-s stambis, p. 67-71.18 – Shota Rustaveli, Vepkhistkaosani [Viteazul în blană de tigru]. Tbilisi, 1712, 352

GEORGIA 195p., cu caractere mkhedruli. Tipărită de Mihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă dinŢara Românească.Ref.: Patriarhia Georgiei, List..., nr. 11; Vakhtang VI-s stambis, p. 89-99.19 – Davitni [Psaltire]. Tbilisi, 1712. 415 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de Mihail,fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: Patriarhia Georgiei, List..., nr. 12; Vakhtang VI-s stambis, p. 85-87.20 – Kurtkhevani [Trebnic]. Tbilisi, 1713. 415 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: Patriarhia Georgiei, List..., nr. 13; Vakhtang VI-s stambis, p. 101-107.21 – Zhamni [Ceaslov]. Tbilisi, 1717. 444 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită depreotul Gabriel (Garsevankopili) în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: Patriarhia Georgiei, List..., nr. 15; Vakhtang VI-s stambis, p. 109-115.22 – Paraklitoni [Octoih]. Tbilisi, 1720. 453 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deGiorgi zugravul, din Catedrala Sioni din Tbilisi, în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: Patriarhia Georgiei, List..., nr. 18; Vakhtang VI-s stambis, p. 117-123.23 – Kmnulebis Tsodnis Tsigni (Aiati) [Astrologie]. Tbilisi, 1721. 148 p., cu caracteremkhedruli. Tipărită de episcopul Nikoloz Mroveli Orbelis Dze, în tiparniţa adusă din ŢaraRomânească.Ref.: Patriarhia Georgiei, List..., nr. 19; Vakhtang VI-s stambis, p. 125-128.24 – Iona Gedevanishvili, [Călătoria Mitropolitului Iona în Rusia, scrisă în 1805-1806] (text în limba georgiană), ed. Platon Ioseliani, Tbilisi, 1852. Cuprinde noteleautorului din timpul călătoriei sale în Europa, când a trecut şi prin Iaşi (1791) fiind primitde prinţul Potemkin, comandantul trupelor ţariste în războiul ruso-turc.Ref.: P. Mikhael Tarchnišvili, op. cit., p. 289-290; Virgil Cândea, 1998.CRTBILISIS SAKHELMTSIPOUNIVERSITETIS BIBLIOTEKA(Biblioteca Universităţii de Stat din Tbilisi)25 – Sakhareba [Evanghelie]. Tbilisi, 1709. 302 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită cuaprobarea regelui Vakhtang VI de Mihail Ungrovlakheli (Mihail din Ţara Românească, fiullui Ştefan, numit de georgieni Iştvanovici, Stepanesdze sau Stepanes Shvili), ucenic al luiAntim Ivireanul, în tiparniţa trimisă de acesta, în prefaţa cărţii, Mihail arată împrejurărileînfiinţării acestei tiparniţe la Tbilisi.Ref.: BRV, I, p. 543; P. Michael Tarchnišvili, op. cit., p. 327; Dan Dumitrescu, op. cit., p.136, nr. 1; Patriarhia Georgiei, List..., nr. 1; A. Pippidi, op. cit., p. 26.26 – Davitni [Psaltire]. Tbilisi, 1709, cu caractere nuskhuri. Exemplar deteriorat, lipsăînceputul şi sfârşitul, din seria cărţilor imprimate în tiparniţa adusă din Ţara Româneascăde Mihail, fiul lui Ştefan.Ref.: P. Michael Tarchnišvili, op. cit., p. 327; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 2;Patriarhia Georgiei, List..., nr. 2.

196 GEORGIA27 – Samotsikulo [Apostol]. Tbilisi, 1709. 442 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail Stepanes Švili Ungrovlakheli.Ref.: BRV, I, p. 484; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 3; Patriarhia Georgiei, List...,nr. 3.28 – Zhamni [Ceaslov]. Tbilisi, 1710. 385 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail Stepanes Švili Ungrovlakheli.Ref.: Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 5 (greşit: cu caractere mkhedruli, laice);Patriarhia Georgiei, List..., nr. 5.29 – Biblia. Tsigni tsinastsarmetkvelta da Sakhareba [Cărţile Profeţilor şi Evanghelia].Tbilisi, 1710-1711. 404 p., cu caractere nuskhuri. Traducere georgiană revăzută. Tipărităde Mihai, fiul lui Ştefan, din Ţara Românească.Ref.: P. Michael Tarchnišvili, op. cit., p. 327; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 137, nr. 8;Patriarhia Georgiei, List..., nr. 8 (fără indicarea tipografului).30 – Davitni [Psaltire]. Tbilisi, 1711. 248 + 37 p., cu caractere mkhedruli. Tbilisi,1711. Tipărită de Mihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: Patriarhia Georgiei, List..., nr. 9.31 – Shota Rustaveli, Vepkhistkaosani [Viteazul în blană de tigru]. Tbilisi, 1712. 352p., cu caractere mskhedruli. Tipărită de Mihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusădin Ţara Românească.Ref.: ibidem, nr. 11.32 – Davitni [Psaltire]. Tbilisi, 1712. 415 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de Mihail,fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: ibidem, nr. 12.33 – Kurtkhevani [Trebnic]. Tbilisi, 1716. 415 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: ibidem, nr. 13.34 – Zhamni [Ceaslov]. Tbilisi, 1717. 444 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită depreotul Gabriel (Garsevankopili) în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: ibidem, nr. 15.35 – Lotsvani [Molitvenic]. Tbilisi, 1717. 290 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită depreotul Gabriel (Garsevankopili) în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: ibidem, nr. 16.36 – Kurtheva eklesiisa [Sfinţirea bisericii]. Tbilisi, 1719-1720., cu caractere nuskhuri.Tipărită de preotul Gabriel (Garsevankopili) în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: ibidem, nr. 17.37 – Kmnulebis Tsodnis Tsigni (Aiati) [Astrologie]. Tbilisi, 1721. 148 p., cu caracteremkhedruli. Tipărită de episcopul Nikoloz Mroveli Orbelis Dze, în tiparniţa adusă din ŢaraRomânească.Ref.: ibidem, nr. 19.

GEORGIA 19738 – Iona Gedevanishvili, Călătoria Mitropolitului Iona în Rusia, scrisă în 1805-1806, text în limba georgiană, ed. Platon Joseliani, Tbilisi, 1852. Cuprinde notele autoruluidin timpul călătoriei sale în Europa, când a trecut şi prin Iaşi (1791), unde a fost primit deprinţul Potemkin, comandantul trupelor ţariste în războiul ruso-turc.Ref.: P. Mikhael Tarchnišvili, op. cit., p. 289-290; Virgil Cândea, 1998.TBILISIS SAKHELMTSIPOMUSEUMIS BIBLIOTEKA(Biblioteca Muzeului de Stat din Tbilisi)CR39 – Sakhareba [Evanghelie]. Tbilisi, 1709. 302 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită cuaprobarea regelui Vakhtang VI de Mihail Ungrovlakheli (Mihail din Ţara Românească, fiullui Ştefan, numit de georgieni Iştvanovici, Stepanesdze sau Stepanes Shvili), ucenic al luiAntim Ivireanul, în tiparniţa trimisă de acesta, în prefaţa cărţii, Mihai arată împrejurărileînfiinţării acestei tiparniţe la Tbilisi.Ref.: BRV, I, p. 543; P. Michael Tarchnišvili, op. cit., p. 327; Dan Dumitrescu, op. cit., p.136, nr. 1; Patriarhia Georgiei, List..., nr. 1; A. Pippidi, op. cit., p. 26.40 – Samotsikulo [Apostol]. Tbilisi, 1709. 442 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: BRV, I, p. 484; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 3; Patriarhia Georgiei, List..., nr.3.41 – Kondaki [Liturghier]. Tbilisi, 1710. 210 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: BRV, I, p. 483-84; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 4; Patriarhia Georgiei, List...,nr. 4.42 – Lotsvani [Molitvenic]. Tbilisi, 1710. 290 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: Dan Dumitrescu, op. cit., p. 137, nr. 7; P. Michael Tarchnišvili, op. cit., p. 447-448(cu data: 1713).43 – Ghermane ieromonahul, Stsavla tu vitar martebs modzgvarsa stsavleba motsapisa[Manual duhovnicesc pentru tineri]. Tbilisi, 1711. 311 p., cu caractere mkhedruli. Tipărităde Mihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: Patriarhia Georgiei, List..., nr. 10.44 – Shota Rustaveli, Vepkhistkaosani [Viteazul în blană de tigru]. Tbilisi, 1712. 352p., cu caractere mkhedruli. Tipărită de Mihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă dinŢara Românească.Ref.: ibidem, nr. 11.45 – Kurtkhevani [Trebnic]. Tbilisi, 1716. 415 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: ibidem, nr. 13.

198 GEORGIA46 – Zhamni [Ceaslov]. Tbilisi, 1717. 444 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită depreotul Gabriel (Garsevankopili) în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: ibidem, nr. 15.47 – Lotsvani [Molitvenic]. Tbilisi, 1717. 290 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită depreotul Gabriel (Garsevankopili) în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: ibidem, nr. 16.48 – Paraklitoni [Octoih]. Tbilisi, 1720. 453 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deGiorgi zugravul, din Catedrala Sioni din Tbilisi, în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: ibidem, nr. 18.AKADEMIKOS SIMON JANASHIAS SAKHELOBISSAKHELMTSIPO MUSEUMIS BIBLIOTEKA(Biblioteca Muzeului Istoric de Stat „Acad. S. Janashia”)CR49 – Gherman Ieromonahul, Stsavla tu vitar martebs modzgvarsa stsavleba motsapisa[Manual duhovnicesc pentru tineri]. Tbilisi, 1711. 311 p., cu caractere mkhedruli. Tipărităde Mihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: Patriarhia Georgiei, List..., nr. 10.G. LEONIDZIS SAKHELOBISLITERATURULI MUSEUMIS BIBLIOTEKA(Biblioteca Muzeului de Literatură „G. Leonidze”)CR50 – Kurtkhevani [Trebnic]. Tbilisi, 1716. 415 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: Patriarhia Georgiei, List..., nr. 13.51 – Paraklitoni [Octoih]. Tbilisi, 1720. 453 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deGiorgi zugravul, din Catedrala Sioni din Tbilisi, în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: ibidem, nr. 18.KHELNATSERTA EROVNULI CENTRI(KOPILI K. KEKLIDZIS SAKHELOBISKHELNATSERTA INSTITUTI)(Centrul Naţional pentru Manuscrise,fostul Institut pentru Manuscrise „K. Kekelidze”)CR52 – Sakhareba [Evanghelie], Tbilisi, 1709. 302 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită,cu aprobarea regelui Vakhtang VI, de Mihail Ungrovlakheli (Mihail din Ţara Românească,

GEORGIA 199fiul lui Ştefan, numit de georgieni Iştvanovici, Stepanesdze sau Stepanes Shvili), ucenicullui Antim Ivireanul.Ref.: Inventory list of the Rare Books of the National Center of Manuscripts, 8 ex.: N7/Rar3, N8/Rar3, N9/Rar3, N10/Rar3, N11/Rar3, N13/Rar3, N18/Rar3, N19/Rar3; A.Pippidi, op. cit., p. 26.53 – Samotsikulo [Apostol], Tbilisi, 1709. 440 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: Inventory list, N4/Rar3. Un al doilea exemplar, N12/Rar3, are pagini lipsă.54 – Lotsvani [Molitvenic], Tbilisi, 1710. 290 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: Inventory list, N15/Rar1a, 16/Rar1a.55 – Zhamni [Ceaslov], Tbilisi, 1717. 445 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită depreotul Gabriel (Garsevankopili) în tiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: Inventory list, N14/Rar1a.56 – Kondaki [Liturghier], Tbilisi, 1710. 210 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită deMihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: Inventory list, N51/Rar2.57 – Davitni [Psaltire], Tbilisi, 1711. 248 + 5 p., cu caractere mkhedruli. Tipărită deMihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: Inventory list, N69/Rar2.58 – Paraklitoni [Octoih], Tbilisi, 1720. 440 p., cu caractere nuskhuri, lipsescînceputul şi sfârşitul. Tipărită de Giorgi zugravul, din Catedrala Sioni din Tbilisi, întiparniţa adusă din Ţara Românească.Ref.: Inventory list, N49/Rar4.59 – Gherman Ieromonahul, Stsavla tu vitar martebs modzgvarsa stsavleba motsapisa[Manual duhovnicesc pentru tineri], Tbilisi, 1711. 306 p. Caractere mkhedruli. Tipărită deMihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.Ref.: Inventory list, N11/Rar1a, 12/Rar1a.60 – Shota Rustaveli, Vepkhistkaosani [Viteazul în blană de tigru], Tbilisi, 1712. 352p. Caractere mkhedruli. Tipărită de Mihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă dinŢara Românească.Ref.: Inventory list, N6/Rar3.

GERMANIAAACHENDOMSCHATZKAMMERAl – Fibulă de mantie, atelier Transilvania (?), sec XIV. Argint parţial aurit; h = 22 cm,l = 16 cm. Însemne heraldice în elemente de arhitectură, portrete de sfinţi protectori aiTransilvaniei şi Ungariei (Domschatzkatalog nr. 80/1972).Ref. şi reprod.: Barbier de Montault, Le trésor du Dôme d’Aix la Chapelle („Bulletinmonumental”, s. V, 5, 1877, p. 406); Charles Pulszky, Eugène Radisics, Em. Molinier,Chefs d’œuvre d’orfèvrerie ayant figuré à l’exposition de Budapest, Budapesta, II,1884, p. 94; J. Hampel, Die Metallwerke der Ungarischen Kapelle im AachenerMünsterschatz („Zeitschrift des Aachener Geschichtsvereins”, 14, 1892, p. 63);Viktor Roth, Geschichte der deutschen Plastik in Siebenbürgen, Strassburg, 1906, p.9-10; Karl Faymoville, Der Dom zu Aachen, München, 1909, p. 64; Tömöry Edith, AzAacheni Magyar kápolna története [Istoria capelei maghiare din Aachen], Budapesta,1931, p. 54-57; Marcel Romanescu, Introducere în istoria costumului românesc (RIR,14, 1944, fasc. I, p. 477); Ştefan Pascu, Meşteşugurile din Transilvania pînă în secolulal XVI-lea, Buc., 1954, p. 74; D. Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu. Buc., 1963, p.62; Ernst Günther Grimme, Der Aachener Domschatz („Aachener Kunstblätter”, 24,1972); Claudia Cleja-Gârbea, Piese de orfevrărie transilvană aflate în tezaurul dinAachen („Revista muzeelor”, 10, 1973, nr. 2, p. 124-129); idem, Sub semnul muzeului,Buc., 1984, p. 173-174; Horst Klusch, Siebenbürgische Goldschmiedekunst, Buc.,1988, p. 85-86, nr. 22.2 – Relicvariu cu armele regelui Ludovic I, atelier Transilvania (?), sec. XIV. Argintaurit; h = 42 cm, fus 13 cm (inv. nr. 77).Ref. şi reprod.: Claudia Cleja-Gârbea, op. cit., p. 125-136, 128.3 – Sfeşnice (2) cu armele regelui Ludovic I, atelier Transilvania (?), sec. XIV. Argintaurit; h = 22,8 cm (inv. nr. 81).Ref. şi reprod.: ibidem.4 – Potire (2), atelier Transilvania (?), a doua jumătate a sec. XV. Argint aurit; h =22,8 cm, picior 15 cm (1); h = 5 cm (2). Decoraţie în filigran şi motive florale pe fond deemail (inv. nr. 85, 86).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 127, 129.

GERMANIA 201STADT FRIEDHOF(Cimitirul Orăşenesc)AM5 – Morminte ale unor soldaţi români morţi în 1917-1918 ca prizonieri ai armateigermane.Ref.: Marilena Rotaru, [Emisiune la Televiziunea Română, Buc., 18 iulie 1993] („PanoramicRadio-TV”, 4, 1993, nr. 28, p. 8); Arhiva Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor,Rapoarte din 1921 (indică un mormânt).ANSBACHAM6 – Mormântul muzicologului român George Onciul (Waldfriedhof).Ref.: Viorel Cosma, 1984.AUGSBURGSTADTARCHIV AUGSBURGDOC7 – Documente, prima jumătate a sec. XVI, privind situaţia economică a Transilvaniei,îndeosebi exploatările miniere concesionate casei Fugger (Fugger-Archiv).Ref.: Călători străini, I, p. 260.Publ.: Gustav Gündisch, Die siebenbürgische Unternehmung der Fugger, 1528-1531, înOmagiu lui I. Lupaş, Buc., 1941, p. 317-334.MS8 – Hans Dernschwam de Hradeczin, Raport, privind exploatarea salinelor dinTransilvania, 1528.Ref. şi publ.: J. Strieder, Ein Bericht [...] über den siebenbürgener Salzbergbau um 1528(„Ungarische Jahrbücher”, 13, 1933, p. 260-290); Călători străini, I, p. 256-295.STADTBIBLIOTHEKCR9 – Von der Schlacht Sigismund Bathori mit dem Michael Wayda auss der Wallacheyund Georgem Basta [...], Köln, 1601 (G. Flugschriften 605).Ref.: Karadja, Bătălia de la Guruslău, p. 181-182; Göllner, Michael der Tapfere, nr. 114.Reprod.: Karadja, op. cit., pl. IV (foaia de titlu).

202 GERMANIAAULENDORFGRAF KÖNIGSEGG-BIBLIOTHEKMS10 – Ulrich von Richenthal, Conciliumbuch zu Costancz. Cronică despre conciliul dela Constanţa din 1415. Cuprinde informaţii privind participarea delegaţiilor moldovene şimuntene la acest sinod. Copie din 1433-1450 (cod A.).Ref.: C.I. Karadja, Delegaţii din ţara noastră la Conciliul de la Constanţa (în Baden) înanul 1415 (ARMSI, s. III, t. 7, 1927, p. 61-62).BADEN-BADENRUMÄNISCHE KAPELLE STURDZAAM11 – Biserică ortodoxă, 1864-1866, ctitorită de Mihai Sturdza, fostul domn alMoldovei, după proiectele arhitecţilor Leon de Klenze şi G. Dollman (Stourdzastrasse 2).Ref.: Veniamin Ploeşteanu, Capelele ortodoxe române din Germania (BOR, 1940, p. 797-803); Scarlat Porcescu, Centenarul capelei române din Baden-Baden. 1864-1964(APOR, 1965, p. 217-221); Claudia Cleja-Stoicescu, Sub semnul muzeului, p. 175-176.Reprod.: Scarlat Porcescu, op. cit., p. 218.CR12 – Evangheliar, ferecat în argint aurit şi împodobit cu pietre semipreţioase, şi altecărţi de ritual în greacă şi română.Ref.: Claudia Cleja-Stoicescu, op. cit., p. 176.13 – Monumentele funerare ale membrilor familiei Sturdza, executate de sculptoriiRinaldo Rinaldi şi Gabriel Thomas.Ref.: Scarlat Porcescu, loc. cit.14 – Perignon, Mihail Sturdza, Paris, 1866. Ulei pe pânză.Ref.: ibidem.15 – Perignon, Smaragda Sturdza, Paris, 1866. Ulei pe pânză.Ref.: ibidem; Sturdza, Grandes familles, p. 465.Reprod.: Scarlat Porcescu, loc. cit.16 – Iconostas sculptat în lemn de stejar, cu icoane pe plăci de aramă executate depictorul Müller din Düsseldorf.Ref.: Claudia Cleja-Stoicescu, op. cit., p. 176.

GERMANIA 20317 – Triptic din lemn de cedru, purtând monograma lui Mihail Sturdza, probabil omoştenire de familie.Ref.: ibidem, p. 177.MUZ18 – Stema Moldovei şi drapele moldoveneşti, fixate pe un perete al criptei.Ref.: ibidem.19 – Obiecte de cult (policandru de bronz, candele, sfeşnice de argint, odăjdiipreţioase), unele aduse din Moldova.Ref.: ibidem, p. 176.BERLINANTI-KOMINTERNARCHIVDOC20 – Documente, din 1921-1940, privitoare la mişcarea muncitorească din România,activitatea Internaţionalei comuniste, înfiinţarea PCR şi acţiunile sale în ilegalitate etc.Ref.: Tiberiu Coliban, Cercetări în arhivele din Germania (RA, 1979, nr. 4, p. 455-456).COLECŢIA JONASMS21 – Elisabeth Jonas (?), Auszug aus Familienbriefen, betr[effend] die Rumänen. Auseiner Selbstbiographie [...], 1836-1838. Extrase dintr-o broşură. Cuprinde acte de familiecu informaţii despre anii de studiu la Berlin ai lui Mihail Kogălniceanu.Ref. şi publ.: D. Amzăr, Kogălniceanu la Berlin (C. Lit., 3, 1939, p. 296-301).COLECŢIA OLGA VON LICHTENSTEINDOC22 – Scrisori (circa 500), din 2 noiembrie 1939-12 iunie 1942. Provin din arhivapersonală a pianistului Theofil Demetriescu.Ref.: Viorel Cosma, 1985.COLECŢIA PAUL LINDENBERGDOC23 – Corespondenţă, din 1877-1879, a generalului Franz Eduard (Ivanovici)Todleben, cuprinzând informaţii despre acţiunile armatei române în războiul ruso-turc.

204 GERMANIARef. şi publ.: I.I. Nistor, Din corespondenţa lui Todleben de la Plevna (ARMSI, s. III, t.13, 1932-1933, p. 223-248).COLECŢIA ZEPPELINDOC24 – Planurile cârmei balonului tip Zeppelin, inventată de Dumitru Popescu (1867-1905), însuşite de bancherul Heinrich Birenbach din Viena şi vândute contelui Zeppelin.Ref.: „Universul”, nr. 222, 16 aug. 1912; Tache Brumărescu, în „Dimineaţa”, nr. 3045,26 august 1912; Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 217-219; idem, Maeştriiingeniozităţii româneşti, Buc., 1977, p. 107.BRANDENBURGISCHE AKADEMIE DER WISSENSCHAFTENDOC25 – Documente, 11 iulie 1714, referitoare la alegerea lui Dimitrie Cantemir camembru al Academiei de Ştiinţe din Berlin.Ref.: Şt. Ciobanu, Dimitrie Cantemir în Rusia (ARMSL, s. III, t. II, 1925, p. 521, nr. 67);Emil Pop, Dimitrie Cantemir şi Academia din Berlin („Studii”, 22, 1969, nr. 5, pl.825-838).Publ.: ibidem, p. 838-845.Reprod.: ibidem (2 facsimile).26 – Scrisoare, din 13 martie 1726, a lui Heinrich Huyssen către Daniel ErnstJablonski, preşedintele Academiei din Berlin, privitoare la posibilitatea traducerii în limbagermană a cărţii lui Dimitrie Cantemir, Sistemul religiei muhammedane, de către G.L.Frisch (fond Cantemir, in-folio, I: V, nr. 3).Ref.: ibidem, p. 832; W. Bahner, Ein bedeutender Gelehrter an der Schwelle zurFrühaufklärung: Dimitrie Cantemir (1673-1723) („Sitzungsberichte der Akademieder Wissenschaften der DDR”, 1973, nr. 13, p. 16); Virgil Cândea, Studiu introductivla Dimitrie Cantemir, Sistemul religiei muhammedane, Buc., 1977, p. LVIII-LIX;idem, Studiu introductiv la Dimitrie Cantemir, Opere complete, VIII, t. II, Sistemulsau întocmirea religiei muhammedane, Buc., 1987, p. XXXII.MS27 – Dimitrie Cantemir, Sistemul religiei muhammedane, traducere în limba germanăa câtorva fragmente din cărţile I-II şi IV, post f. 723 (fond Cantemir, 3-4-5, in folio, I:V,nr. 3).Ref.: Emil Pop, op. cit., p. 832; W. Bahner, op. cit., p. 16; Virgil Cândea, op. cit., în D.Cantemir, Opere complete, VIII, t. II, Sistemul..., p. XXXII.Reprod.: ibidem, p. 662-663, fig. 44.

GERMANIA 205DEUTSCHES PATENTAMTDOC28 – Actele brevetului nr. 39 964 din 19 octombrie 1886, obţinut de Just Buisson şi Al.Ciurcu (1854-1922), privind o butelie cu gaze comprimate pentru propulsarea vehiculeloraeriene sau nautice prin forţa reacţiei.Ref.: Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 220-223; idem, Maeştrii ingeniozităţiiromâneşti, p. 129-130.29 – Actele brevetului nr. 347 388 din 1911, obţinut de ing. N. Iliescu-Brânceni pentruinvenţia unui stabilizator automat pentru aeroplane, proiectat să fie aplicat avioanelorFarman.Ref.: Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 228-229; idem, Maeştrii..., p. 108.30 – Actele brevetului nr. 402683 din 19 septembrie 1924, obţinut de ing. Aurel Perşupentru un „automobil aerodinamic corect”.Ref.: Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 205; idem, Maeştrii..., p. 131.31 – Actele brevetului nr. 549553 din 3 martie 1928, obţinut de Traian Vuiapentru invenţia sa Dampf-kesselfeuerung mit zentrisch angeordneter von ringförmigenRauphgasabzügen und Ringkammern zur den Wasserumlauf umgebener Zündkammer[generator de aburi].Ref.: Iacovachi – Cojocaru, p. 381.STAATSBIBLIOTHEKDOC32 – Documente, din 1577-1664, referitoare la evenimente din Ţările Române:relaţiuni ale ambasadorilor la Istanbul, instrucţiuni ale Vaticanului către nunţii săidin Polonia, Austria, Transilvania etc., intervenţia polonă din 1595 în Moldova etc.(Informazioni politiche, I-XLVIII).Ref.: Al. Papiu Ilarian, Tesaur de monumente istorice pentru România, II, Buc., 1863, p.141; Cat. mss. rom., III, nr. 948, p. 168; Ştefan Andreescu, La Pologne, la Moldavieet la „Sainte Ligue” en 1596: une nouvelle source (RRH, 22, 1983, nr. 3, p. 244)(scrisoarea papei Clement VIII, 7 ian. 1596).Reprod.: B. A. R., ms. rom. 948, p. 117-140 (copii de Al. Papiu Ilarian).33 – Corespondenţă polono-otomană din 1623, cu referiri la Ţările Române (Variahungaro-turcica).Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 168 (copii de Al. Papiu Ilarian).Reprod.: B. A. R., ms. rom. 949, p. 44.34 – Scrisoare din Alba Iulia, 11 septembrie 1656, de la Gheorghe Rákoczi II,principele Transilvaniei, către Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, prin care îi cererestituirea unor datorii şi-i recomandă prudenţă în aprecierea informaţiilor controversateşi urmărirea soţiei lui Vasile Lupu (Radowitz-Sammlung, Ungarn, nr. 1557).

206 GERMANIARef.: Iorga, Acte şi fragmente, II, p. 734, nota 1.Publ.: Veress, Documente, X, p. 304-307.35 – Documente (53), din 1787-1791, privind istoria Ţărilor Române în cadrulpoliticii orientale a Prusiei: rapoarte ale lui Heinrich Friedrich von Dietz, ambasador laPoartă, către regele Friedrich Wilhelm II şi ministrul Hertzberg; instrucţiuni primite de laaceştia (ms. Dietz, C, in 4° :122, p. 38, 41, 44, nr. 2, 7; 123, p. 86, 106-107, 112, 116, 127,129, 137 v , 145, 147, 148 v , 149, 155 v , 167, 174; 124, p. 4-5, 8, 12, 14 v -15, 22-23, 31, 38 v ,54, 68, 81, 115 v , 159, 168, 195; 163, p. 15-16, 20, 24 v , 26 v , 33-35 v , 39, 42, 48, 58, 60-61,65-67).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, II, p. 217-223, 225-229, 231-235, 237, 239, 241, 243-248,258-259, 261, 264, 266, 268-270, 275-277, 279, 281-285, 287-290, 293-296, 299,301, 321-322.36 – Scrisoare, din 1821, a împărătesei Elisabeta a Rusiei, soţia ţarului AlexandruI, referitoare la primirea în audienţă a generalului Al. Ipsilanti în ajunul plecării lui spreMoldova, pentru declanşarea insurecţiei greceşti (Radowitz-Sammlung, nr. 1315).Publ.: ibidem, p. 562.37 – Scrisoare, din 12 aprilie 1839, a lui Alexandru Ghica, domnul Ţării Româneşti,către un anume Vaucher (Radowitz-Sammlung nr. 1563).Publ.: ibidem, p. 731.38 – Scrisori (37), din 1857-1901, adresate lui Theodor Mommsen de arheologi şiistorici români, maghiari şi saşi (B. Bedeus, P. Broşteanu, J. Erdély, H. Finály, J.P. Király,P. Király (König), E. Mikó, L. Reissenberger, G. Téglás, Fr. Teutsch, G.D. Teutsch, Gr.Tocilescu, C. Torma, A. Väjna), relative la descoperiri de antichităţi în Transilvania şiprobleme privind istoria veche şi continuitatea romană în Dacia (Handschriftenabteilung).Publ.: Volker Wollmann, Briefe zur Geschichte der siebenbürgischen Altertumskunde,Buc., 1983, p. 50, 52, 57, 59-61, 69-72, 75-76, 101-116, 163-164, 168-171, 177, 265.39 – Scrisoare, din 29 mai 1902, a lui George Enescu către Jean Alpi Bernard,preşedinte al Societăţii Autorilor, Compozitorilor şi Editorilor de Muzică din Franţa(SACEM).Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. Viorel Cosma, II, Buc., 1976, p. 27.MS40 – Julianus din Constantinopol, Epitome latina, copie din sec. VIII-IX. Cuprinde(cap. IX) novela XI a lui Justinian din 14 aprilie 535, în care sunt menţionate prerogativeleşi jurisdicţia arhiepiscopului de Prima Justiniana, extinse asupra localităţilor recucerite dinBanat, între care Vărădia (Recidiva = Arcidava) (ms. lat. in folio 269).Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 20.41 – Novelele lui Justinian, copie din sec. XIII. Menţionează (f. 72 v ) şi Vărădia(Recidiva = Arcidava), localitate din Banat aflată sub jurisdicţia arhiepiscopului de PrimaJustiniana (ms. lat. fol. 271).Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 19-20.

GERMANIA 20742 – Gerardus et Leonardus Valk, Principatus Valachiae, Moldaviae et Transylvaniae,divisus in singulares Populos cum finitimis Regionibus, s.l., 1678 (Q. 2211).Ref.: Popescu-Spineni, p. 158 şi n. 22.43 – Epidēmia Mazari en Adou, 1414-1418, scriere anonimă în care sunt satirizatepersonaje de la curtea împăratului bizantin Manuel II Paleologul. Ţara Românească dinepoca lui Mircea cel Bătrân apare în viziunea timpului drept o regiune de bogăţie şirealizare socială rapidă (ms. Phill. gr. 1577).Ref. şi publ.: Fontes, IV, f. 338-339 (extrase); Mazari’s Journey to Hades, ed. J.N. Barry,M.J. Share, A. Smithies, L.G. Westerink, Buffalo, 1975.44 – Šükrüllāh bin Šihāb ed-Dīn Aḥmed, Behğet üt-tevārī [Podoaba istoriilor], 1456-1457. Traducere din persană în turcă de Muṣṭafā Fārisī. Cronică a popoarelor islamicepână în 1451, cuprinzând şi date despre campania lui Mehmed Celebi împotriva lui Mirceacel Bătrân, din 1414, jefuirea Ţării Româneşti, cucerirea Severinului, construirea cetăţiiGiurgiu şi repararea cetăţilor Isaccea şi Enisala (ms. or. in folio, 3349).Ref.: Babinger, GOW, p. 20.45 – Fetiḥ-nāme-i Qara Boġdān [Cartea cuceririi Moldovei]. Cronică otomanăprivind războiul moldavo-otoman din 1476.Ref.: Wilhelm Pertsch, Verzeichnis der Türkischen Handschriften der KöniglichenBibliothek, Berlin, 1889, p. 474, nr. 495; M. Guboglu, Izvoare turco-persane privindrelaţiile lui Ştefan cel Mare cu Imperiul otoman (RA, 1982, nr. 2, p. 136).46 – Qivām ed-Dīn Yūsuf, Fetiḥ-nāme-i Sultan Meḥmed [Cartea cuceririlor sultanuluiMehmed], post 1484. 160 f. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane şia expediţiilor în Ţara Românească (1462) şi Moldova (1476, 1484), la care autorul aparticipat (ms. or. 1975).Ref. şi publ.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 161-183.Reprod.: ibidem, p. l62.47 – Sūzī Čelebi, Ġazavāt-nāme-i Ālī-bey Mihaloğlu [Istoria campaniilor luiMihaloglu Ali-bei], post 1485. Cronică turcă rimată despre faptele de arme ale unuicomandant de acângii care a luptat şi în Transilvania, Moldova şi Ţara Românească întreanii 1460 şi 1485.Ref.: Al. Olesnicki, Suzi Celebi i prizrena turski pesnik XIV şi XV veka („Glasnik SkopskogNaučnog Družstva”, 1934, p. 69-71) (rec. Th. Tripcea, Din Cronica rimată a lui SuziCelebi, în „Balcania”, 5, l, 1942, p. 431-434).Publ.: Cronici turceşti, I, p. 141-147.48 – Ruī Čelebi, Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei osmane], începutul sec.XVI. Cronică otomană, relatând şi evenimente din Ţările Române (ms. or. 4°, 821).Ref.: Babinger, GOW, p. 43; Nicoară Beldiceanu, La conquête des cités marchandes deKilia et de Cetatea Albă par Bayazid II (SF, 23, 1964, p. 38, nota 8).49 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică osmană rimată înlimba persană. Cuprinde istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512, tratând şiraporturile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din1462 împotriva lui Vlad Ţepeş (ms. or. 440, t. 6-8).Ref.: Babinger, GOW, p. 48-49.

208 GERMANIA50 – Ḥadīdī, Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei otomane], circa 1523. 196 p.Cronică versificată, relatând evenimentele Imperiului Otoman din sec. XIII până în 1522,inclusiv legăturile cu Ţările Române în această perioadă (ms. or. 206).Ref.: ibidem, p. 60.51 – Stephanus Brodericus, episcopus Syrmiensis, De conflictu Hungarorum cumSolimano Turcorum Imperatore ad Mohacz habito, 1526. Cuprinde şi informaţii desprerelaţiile Ţărilor Române cu Ungaria în perioada invaziei otomane (ms. lat. 504, f. 8 v -9).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 107-108.52 – Muḥyī ed-Dīn al-Ğemālī, Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei osmane],mijlocul sec. XVI. Prelucrare de cronici otomane anonime, cuprinzând şi informaţii desprerelaţiile turco-române până în 1556 (ms. or. 207; ms. or. in folio, 3365).Ref.: Babinger, GOW, p. 73-74; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 271-272.53 – Rusan-zāde Aḥmed Ferīdūn, Münše’āt es-selāṭīn, [Corespondenţa sultanilor],1568. Manuscris ilustrat, reprezentând şi audienţa lui Ioan Sigismund Zápolya la sultanulSoliman Magnificul pe câmpia Zimony (ms. or. in octavo, 2201; in folio, 3323).Ref.: Babinger, GOW, p. 107-108.54 – Wenceslas, Comes a Lesno (procancelar al regelui Poloniei), Annales rerumpolonicarum ab ex ordio gentis usque ad Sigismundi III polonorum regis imperiumproducti [...], scriere continuată de un anonim, cuprinzând, pentru anii 1546-1582,informaţii privitoare la Petru Rareş, Ilie Rareş, Despot vodă, Bogdan Lăpuşneanu, Ioanvodă, Iancu Sasul (ms. lat. 137).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 110-114.55 – Pietro Cedolini (episcop de Lesina), Del presente stato dell’Imperio Turchesco,1594. Cuprinde şi menţiuni despre luptele pentru libertate ale Ţărilor Române (ms. ital.21, f. 425).Publ.: Tesoro politico, III, Turnoni, 1605, p. 85; Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 126.56 – Sopra l’Imperio dei Turchi, sfârşitul sec. XVI. Menţionează şi efectiveleromâneşti din armata otomană (ms. ital. 21, f. 33 v , 68 v ).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 132.57 – Muṣṭafā ‘Ālī, Künh ül-abār [Miezul ştirilor], circa 1600. Cuprinde şi informaţiidespre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Bătrân până la Mihai Viteazul, cudescrierea expediţiei lui Sinan-paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni(1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu. Partea I-IV (ms.Neuerwerbung).Ref.: Babinger, GOW, p. 129; Cronici turceşti, I, p. 333-356.58 – Relatione di Constantinopoli et Gran Turca [...], 1627. Menţionează efectiveleromâneşti din armata otomană (ms. ital. 21, f. 389).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 195.59 – Meḥmed bin Meḥmed, Nubet üt-tevārī ve’l-abār [Mănunchiul istoriilor şi alştirilor], 1640. Cuprinde referiri la relaţiile româno-otomane (ms. or. 1039).Ref.: Babinger, GOW, p. 182-183.Publ.: Cronici turceşti, I, p. 400-436 (extrase).

GERMANIA 20960 – ‘Abd ul-Qādir Efendi, Ta’rī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei osmane], circa1644. 151 p. Cuprinde şi informaţii privind relaţiile româno-otomane de la campaniile luiMihai Viteazul (începând din 1595: bătălia de la Călugăreni, ocuparea Bucureştilor şi aTârgoviştei, bătălia de la Giurgiu), până spre mijlocul sec. XVII (ms. or. 9729).Ref.: Babinger, GOW, p. 188.61 – [Confesiunea patriarhului Ghenadie II Scholarios]. Traducere în turcă deIanache din Egipt, „supusul” lui Matei Basarab, din îndemnul lui Istratie al II-lea vistier,la Târgovişte, în 1646 (ms. or. 4, 193).Ref., publ. şi reprod.: Wilhelm Pertsch, op. cit., p. 484-486; Aurel Decei, Versiuneaturcească a Confesiunii patriarhului Ghenadie II Scholarios scrisă la cerereasultanului Mehmet II, în Omagiu lui Nicolae Bălan, Sibiu, 1940.62 – Muṣṭafā bin ‘Abdullāh (Ḥağī alīfa, Kātib Čelebi), Taqvīm üt-tevārī[Calendarul istoriilor], 1648. Tabele cronologice în limba persană, cu o introducere privindevenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului. Cuprinde şi informaţiidespre relaţiile româno-otomane (ms. or. in folio, 3062; 4°, 1463; ms. or. 195-198).Ref.: Babinger, GOW, p. 197.63 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdār de Timişoara), Ta‘rī [Istorie], jumătatea sec.XVII. Cuprinde evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1639 şi informaţii desprerelaţiile româno-turce în această perioadă (ms. or. 208, 2698).Ref.: ibidem, p. 194.64 – Narratione della campagna dell’anno 1663 in Ungheria. Menţionează efectiveletrupelor moldoveneşti şi muntene (ms. ital. 53, p. 97 v . 99, 101 v , 103 v ).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 251-252.65 – Andrea Holtzel, Relatione che contiene la mossa del primo Visiere daConstantinopoli [...] per il viaggio sin à Uivar o Neüheüsel, 1664. Cuprinde informaţiiprivind participarea trupelor româneşti la campanie (ms. ital. 53, f. 9 v , 26 v , 27 v , 29 v , 41 v ,44-45, 47-48 v , 72, 81 v , 84 v , 87).Publ.: ibidem, I, p. 252-261.66 – Ḥüseyn Hezārfen, Tenqīḥ-i tevārī-i mülük [Îndreptarea cronicilor suveranilor],1673. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV pânăîn anul 1672 (ms. or. 199-200).Ref.: Babinger, GOW, p. 229-230.67 – Sieur de la Croix (secretar al Ambasadei Franţei la Poartă), Journal 1ère partie,contenant diverses négociations curieuses, 1673-1675. Cuprinde informaţii desprecălătoria sa prin Ţările Române şi o scurtă descriere a Ţării Româneşti (ms. Philipp. 1934,p. 39-41, 45-46, 278-291, 300-301, 311-312, 358-363, 408).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, II, p. 734-738; Călători străini, VII, p. 253-254.68 – Muṣṭafā Na‘īmā, Ravḍat-ül-Ḥüseyin fī ülāṣat-ül-abār al-āfiqayn [Grădinalui Husein, scurtă înfăţişare a ştirilor orientale şi occidentale], ante 1716. Cronică pentruanii 1591-1661, cu informaţii despre raporturile româno-otomane, îndeosebi din timpuldomniei lui Mihai Viteazul (ms. or. in folio, 3115)Ref.: Babinger, GOW, p. 246.

210 GERMANIA69 – Meḥmed Raġib Paša, Fetḥiyye-i Belġrad [Cucerirea Belgradului], post 1739.Descriere a războiului austro-otoman din 1735-1739, desfăşurat şi pe teritoriul ŢărilorRomâne (ms. 220, II).Ref.: ibidem, p. 290.70 – Journal de la Campagne de 1769 de l’armée de Russie sous les ordres deMonsieur le Prince Gallizin contre l’armée ottomanne. Menţionează acţiunile militarede pe teritoriul Moldovei (ms. Gal. 4°, 31, p. 17, 19, 56, 70, 73-74, 76, 79-80, 107, 161,163-164).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, II, p. 12-15.71 – Aḥmed bin Ibrāhīm Resmī, ulāṣat ül-i‘tibār [Scurtă înfăţişare a socotinţei],post 1774. Diplomatul otoman, participant la pregătirea şi încheierea păcii de la Kuciuk-Kainargi, expune cauzele războiului ruso-otoman (1768-1774), desfăşurat pe teritoriulŢărilor Române (ms. or. 222).Ref.: Babinger, GOW, p. 310-311.CR72 – Von den Türcken, Memmingen, 1496. Cuprinde la p. 2-8: Jörg von Nürnberg,Geschicht von der Turckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476(p. 2-4b).Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, Buc., 1943,p. 399.73 – Antzeygung kurtzlichen un[d] volfurung den ursprung dess Thurkyschen undhundtyschen volcks und dess gewaltyger unnd pöslicher zu nemu[n]g mitsampt dergrossen und schödlychen verderblikeyt die sie byss ber wider das christglaublich volckhaben begangen, Nürnberg, 1500. Cuprinde la p. 2-8: Jörg von Nürnberg, Geschicht vonder Türckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476.Ref.: ibidem, p. 399-400.74 – Hie facht sich an gar ein graussemliche erschröckenliche ystoren von demWilden Wuetrich Dracole Weyde, Strassbourg, 1500.Ref.: Gr.C. Conduratu, Michael Beheims Gedicht über den Woiwoden Wlad II. Drakul,Buc., 1903, p. 17, nota 1; C.I. Karadja, Incunabulele despre cruzimile lui Vlad Ţepeş,în Închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 200.Publ.: ibidem, p. 202-203.75 – Von dem Dracole Wayda, dem Grossen Thyranen, Nürnberg, 1521.Ref.: Gr.C. Conduratu, op. cit., p. 17, nota 1.Publ.: ibidem, p. 114-118.76 – Ausz Rathschlage Herren Erasmi von Roterdam, die Türcken zu bekriegen [...],s.l., [1530]. Cuprinde şi: Captivus Septemcastrensis, Türckisch und Mahometisch Glaub[...] (Ui 2112).Ref.: Göllner, Turcica, I, p. 191, nr. 369.77 – Captivus Septemcastrensis, Chronica und beschreibung der Türckey, Nürnberg,

GERMANIA 211[1530]. Lucrare a anonimului transilvănean luat prizonier de turci în 1438, la asediulcetăţii Sebeş (Luth. 9199).Ref.: ibidem, p. 188, 189, nr. 364.78 – Captivus Septemcastrensis, Cronica Abconterfayung und entwernfung derTürckey, Augsburg, [1531], ediţie germană a lucrării anonimului transilvănean (Ui 7531).Ref.: ibidem, p. 210, nr. 412.79 – Nicolaus Secundinus, De Turcarum origine, Vitebergae, 1531. Cuprinde şiinformaţii despre Ţările Române.Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 950, 8.Reprod.: B. A. R., ms. rom. 950, p. 160 (copie de Al. Papiu Ilarian).80 – Johann Schildtberger, Ein wunderbarliche und kurtzweylig Histori [...], ed.:Frankfurt a. M., 1549; Nürnberg, 1549 (Uk 2872, 7838).Ref.: Göllner, Turcica, I, p. 413-414, nr. 885.81 – [Paul] Speltacher, Ein Schön New Liedt vom zug auss Sibenbürgen wie es jetz imSturm vor Lippa ergangen ist, Nürnberg, [1551]. Poem descriind lupta dintre imperiali şiotomani la Lipova, din 1550. 2 ex. (Ye 3601, 3602).Ref.: ibidem, II, p. 23-24, nr. 913.82 – Michael Haslobius, Carmina de [...] Alberto a Lasco, Francofordiae cis Viadrum,1570. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile moldo-polone.Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 950, 9.Reprod.: B. A. R., ms. rom. 950, p. 161 (copie de Al. Papiu Ilarian).83 – [Bartosz Paprocki], Warhafftige Beschreibung des Krieges, welchen derWalachische Woiewod Juon mit der Türken gefüret, s.l., 1576.Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 949,8.Publ.: Al. Papiu Ilarian, Tesauru de monumente istorice pentru România, III, Buc., 1864,p. 273-286.Reprod.: B. A. R., ms. rom. 949, p. 250-265 (copie de Al. Papiu Ilarian).84 – Jacobus Francus, Relatio historica, Frankfurt, 1595. Cuprinde informaţii despreluptele antiotomane în timpul lui Mihai Viteazul.Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 9497 (şi alte ed.: 1597-1608).Reprod.: B. A. R., ms. 949, p. 162, 172, 176, 193, 200, 211, 214, 224, 226 v , 227 (copie deAl. Papiu Ilarian).85 – Neuwe Zeitungen vom Vertrag [...] zwischen [...] Rudolpho dem 2. und demFürsten in Siebenbürgen, und Walachey sampt den Rätzern und Moldawern [...] zu Pragbeschlossen [...], Augsburg, 1595. Conţine informaţii relative la tratatul de la Alba Iuliadintre Ţara Românească şi Transilvania, recunoscut şi de Moldova la 3 iunie 1595 (Ye5056).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 602, nr. 2182.86 – Warhafftige Newe Zeitung aus Vngarn, Ziebs und Siebenbürgen. Was sichzwischen den Christen und Türcken zugetragen hat nemlich von dem Sieg [...], Viena,

212 GERMANIA1595. Conţine informaţii despre înfrângerile suferite de turci în Ţara Românească încursul anului 1595 (Ye 5066).Ref.: ibidem, p. 598, nr. 2175.87 – Zwey herliche Schöne newe Lieder, das Erst. Von der tröstliche SiegreichēFeldschlacht, so die drei abgfalne Lēder, als Moldau gross vn klein Walachey, samptSiebenbürgen de 15. Mertzens dieses 95. Jars, gantz Ritterlich, dem Türcken aberhalten[...], Augsburg, [1595]. Relatare a victoriilor româneşti de la Brăila şi Ismail din martie1595 (Ye 5061).Ref.: ibidem, p. 575, 576, nr. 2119.88 – Jacobus Francus, Historicae Relationis Continuatio [...]. FranckfurterHerbstmess und etliche Monat zuvir biss auff gegenwertige Fastenmess dieses 1596 Jahrszugetragen [...], Wallstatt, 1596. Relatare a luptelor antiotomane ale lui Mihai Viteazul(Qe 170).Ref.: Göllner, Michael der Tapfere, p. 71, 72, nr. 50.89 – Martin Jumce, Historia von den Empörungen so sich in Konigreich Ungarnauch in Siebenbürgen, Moldaw in der Bergische Walachey und andern Orthen zu getragenhaben, Cölln, 1596.Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 950,3.Reprod.: B. A. R., ms. rom. 950, f. 53-82 (copie de Al. Papiu Ilarian).90 – Laurentius Risebergius, Compendiaria praecipuarum rerum turcicarum relatioSeptem distinctis capitibus [...], Helmstadt, 1596. Lucrare de istorie a Imperiului Otoman,cuprinzând şi informaţii despre luptele cu Ştefan cel Mare şi Ioan vodă (Ui 423 a).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 617, 618, nr. 2212.91 – Vngerische, Sybenbürgische, Moldawische, Tartarische, Türckische, Englische,und Portugalische Zeitung, s.l., 1596. Informaţii despre luptele antiotomane la începutulanului 1596. (Aè 81. a 40).Ref.: ibidem, p. 643, nr. 2270.92 – Warhafftige newe Zeitung auss Vngarn welcher massen der hochgeborn fürstauss Siebenbürgen den gewesenen Bassa zu Temisswar den 4. Februarij angegriffen,Augsburg, 1596. Informaţii despre luptele lui Sigismund Báthory cu turcii la Timişoara(Ye 5116).Ref.: ibidem, p. 645, 646, nr. 2275.93 – Zwo warhafftige newe Zeitung, die erste aus Venedig [...]. Die andere Zeitung.Wie durch Gottes Hülff, der grosse Fürst auss Siebenbürgen ein gewaltige Schlacht mitden Türcken gethan, s.l., 1596. Cuprinde versuri dedicate bătăliei de la Călugăreni (Ye5131).Ref.: ibidem, p. 646, 647, nr. 2277.94 – Warhafftige newe Zeitung wie die Türcken dem Siebenbürgen [...] die Stadt undVestung Hulmburg einbekommen [...], Viena, 1597 (Ye 5181).Ref.: ibidem, p. 668, 669, nr. 2323.95 – Eine kurze Vermanung [...] Ausfürliche Bedencken [...], s.l., 1598. Broşură,cuprinzând informaţii despre istoria românilor în timpul domniei lui Mihai Viteazul.

Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 949,10.Reprod.: B. A. R., ms. rom. 949, p. 268-270 (copie de Al. Papiu Ilarian).GERMANIA 21396 – Jacobus Francus, Historicae Relationis continuatio [...] zwischen nechtverschienerFrancfurter Herbstmesse Anno 1598 und ettliche Monat darvor biss auff gegenwerigeFastenmess Anno 1599 [...], Wallstatt, 1599. Relatare a evenimentelor din Transilvania,1598-1599 (Qe 172).Ref.: Göllner, Michael der Tapfere, p. 84, nr. 82.97 – Christophorus Varsevicius, Turcicae tres [...], Pragae, 1599. Cuprinde informaţiiprivind evenimente din timpul domniei lui Mihai Viteazul.Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 950,7.Reprod.: B. A. R., ms. rom. 950, p. 158-159 (copie de Al. Papiu Ilarian).98 – Warhafftige Newe Zeitung von dem Fürsten auss der Walachey, wie er demTürcken Fünff Stät hatt eingenomen [...], Neuss, 1599. Versuri despre victoriile lui MihaiViteazul la sud de Dunăre (Ye 5281).Ref.: Carol Göllner, Broşuri rimate despre campania lui Mihai Viteazul în sudul Dunăriiîn anul 1598 (RI, 25, 1939, p. 230); idem, Turcica, II, p. 718, nr. 2439.Publ.: idem, Broşuri rimate..., p. 220-221.99 – Zwo warhafftige Newe Zeitung, die erste auss Comorrn [...] welche bey einemTürckischen Curier, so nahe bey Stuhlweissenburg [...] gefangen, schriftlich gefunden[...], Görlitz, 1599 (Ye 5286).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 718, nr. 2440.100 – Johannes Honterus, Rudimentorum cosmographicorum, libri III, Anvers, s.a.Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române.Ref.: Veress, BRU, p. 26, nr. 65.101 – Achille Tarducci, Il Turco vincibile in Ungaria [...], Ferrara, 1600. Cuprindeinformaţii despre luptele antiotomane ale lui Mihai Viteazul din 1595-1599 (Ui 2568).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 725, nr. 2454.102 – Jacobus Francus, Historicae Relationis continuatio [...] necht verschienerFrancfurter Herbstmess und etliche Monat zuvor biss auff gegenswertige Fastenmessdieses 1500 Jahrs zugetragen und verlauffen haben [...], Wallstatt, 1600. Cuprindeinformaţii despre solul român trimis la Pilsen în mai 1599 (Qe 174).Ref.: Göllner, Michael der Tapfere, p. 88, nr. 91.Publ.: ibidem, p. 197, 202.103 – Jacob Friedlieb, Historicae Relationis Continuatio. Das ist: Eine historischeBeschreibung was sich seidhero verschiener Herbstmess, bis in jetzigen Monat Martium,angangen 1600 Jahrs, in der Christenheit [...], Köln, 1600. Conţine informaţii despreMihai Viteazul şi evenimente din Ţările Române (Qe 118).Ref.: ibidem, p. 88, nr. 92.104 – Jakob Friedlieb, Historicae Relationis Continuatio. Das ist historischeBeschreibung, aller fürnemen und denckwürdigen Geschichten so von Martio dieses

214 GERMANIAlauffenden Jahrs 1601 [...], 1601. Cuprinde şi descrierea bătăliei de la Gorăslău din 3august 1601 (Qc 119).Ref.: C.I. Karadja, Bătălia de la Guruslău, p. 182-183, nr. IX.105 – Jacob Framen, Historicae Relationes Continuatio. Warhafftige Beschreibungealler gedenckwirdigen Historien so sich hin und wider [...] hierzwischen nechstverschiedener Franckfurter Fastenmess dieses 1601. Jahrs biss auff die Herbstemesszugetragen und verlauffen haben, Magdeburg, 1601, cu informaţii despre campaniile luiMihai Viteazul, bătălia de la Gorăslău din 3 august 1601 (Qe 200).Ref.: ibidem, p. 183, nr. X.Publ.: ibidem, p. 190-191, 193.106 – Gute Newe Zeitung. Wie Michael Weida der Fürst in Siebenbürgen, denFürsten Sigismundo Bathori geschlagen, das Feld errhalten [...], Dresda, 1601. Cuprindeinformaţii despre bătălia de la Gorăslău (Flugsschriften 1601/3).Ref.: Karadja, Bătălia de la Guruslău, p. 183-184, nr. XI; Göllner, Michael der Tapfere,p. 98, nr. 119.Publ.: Karadja, op. cit., p. 188; Göllner, op. cit., p. 215-218.107 – Von der Schlacht Sigissmundi Bathori mit dem Michael Weyda aus der Wallachey,unnd Georgen Basta [...], Praga, 1601. Pe foaia de titlu: xilogravură reprezentând paradasteagurilor cucerite în bătălia de la Gorăslău de trupele imperiale comandate de MihaiViteazul şi George Basta, prezentate împăratului Rudolf II la Praga. 2 ex. (Se. 80/3; alttiraj: Flugsschriften, 160I/1, Ui 207).Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 168, nr. 949, la; Karadja, op. cit., p. 180-181, nr. III-IV; Göllner,op. cit., p. 94-95, nr. 111, 113.Reprod.: Karadja, op. cit., pl. 2-3 (foaia de titlu); B. A. R., ms. 949, p. 4-7 (copie de Al.Papiu Ilarian).108 – Zeitung von der Schlacht Sigismundi Bathori mit dem Michael Wayda aussder Wallachey und Georgen Basta [...], Regensburg, 1601. Pe foaia de titlu, portretul luiSigismund Báthory, copie după Domenicus Gustos (Flugsschriften 160I/27).Ref.: Karadja, op. cit., p. 182, nr. VI; Göllner, op. cit., p. 97, nr. 117.Reprod.: Karadja, op. cit., pl. IV.109 – Zwo Warhafftige Zeitung. Die erste von der Schlacht Sigismundi Bathori mitdem Michael Wayda auss der Wallachey und Georgen Basta [...]. Die andere wie undwelcher Gestalt Michel Weyda auss der Wallachey in seinem Zelt von einem Hauptmannerstochen [...], Praga, 1601 (Ui 208).Ref.: Karadja, op. cit., p. 182, nr. VIII; Göllner, op. cit., p. 99, nr. 121.Publ.: Veress, Documente, VI, p. 433-435.Reprod.: Karadja, op. cit., pl. VII.110 – Zwo warhafftige Newe Zeitung. Die erste wie [...]. Die andere Zeitung von demMichel Weywoda, Fürsten in der Walachey [...], Praga, 1601. Descriere în versuri a lupteide la Nicopole (Ye 5461).Ref.: Carol Göllner, Broşuri rimate despre campania lui Mihai Viteazul în sudul Dunăriiîn anul 1598 (RI, 25, 1939, p. 217-219); idem, Michael der Tapfere, p. 98, nr. 120.Publ.: ibidem, p. 162-164.

GERMANIA 215111 – Querela Hungariae, s.l., 1620. Cuprinde informaţii despre istoria românilor.Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 950,11.Reprod.: B. A. R., ms. rom. 950, p. 167-168 (copie de Al. Papiu Ilarian).112 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop catolic de Nicopole.În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti şi Vasile Lupu, domnulMoldovei.Ref.: Božidar Rajkov, Pojava i razvitie na naučnija i kulturen interes kăm Abagara, înAbagar na Filip Stanislavav. Rîm, 1651, Sofia, 1979, p. 24.Publ.: ibidem, p. [41-49].113 – Pierre Chevalier, Histoire de la guerre des Cosaques contre la Pologne, Paris,1663. Cuprinde informaţii despre istoria Moldovei.Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 950,5.Reprod.: B. A. R., ms. rom. 950, p. 106-135 (copie de Al. Papiu Ilarian).114 – Lugubre Monumentum Ducissae Regni Capularis Anus Anna Madylownagenere Walacha, s.l., 1666, 2 p.Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 170, nr. 951,4.Publ.: Al. Papiu Ilarian, Tesauru de monumente istorice pentru România, II, p. 137-144.Reprod.: B. A. R., ms. rom. 951, p. 186 (copie de Al. Papiu Ilarian).115 – Clemens Ianitius Polonus, Vitae regum polonorum elegiaco carmine, Stendaliae,1670. Cuprinde informaţii despre relaţiile polono-moldave.Ref.: Cat. ms;. rom., III, p. 169-170, nr. 950,13.Reprod.: B. A. R., ms. rom. 950, p. 172 (copie de Al. Papiu Ilarian).116 – J.B. Tavernier, Les six voyages [...] en Turquie, en Perse et aux Indes, Paris,1676. Cuprinde şi descrierea trecerii sale prin Ţările Române.Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 170, nr. 951,2.Reprod.: B. A. R., ms. rom. 951, p. 135 (copie de Al. Papiu Ilarian).117 – Vito Piluzio, Dottrina Christiana tradotta in lingua valacha [CatechismuKristinesku], Roma, 1677. 32 p.Ref.: G. Călinescu, Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII eXVIII (DI, I, 1925, p. 25, nota 2); BRV, I, 216, nr. 67; Cat. mss. rom., III, p. 169, nr.950,4; G. Piccillo, Note sulla ‘lingua valacha’ del Katekismo Kriistinesko de VitoPiluzio („Studii şi cercetări lingvistice”, XXX, 1979, p. 31-46); idem, Le fonti della«Dottrina Christiana tradotta in lingua valacha da Vito Piluzio» (1677) („Revue delinguistique romane”, 56, 1992, p. 495-507); Teresa Ferro, I missionari cattolici inMoldavia, Cluj-Napoca, 2005, p. 81, 108, 117-121.Publ.: Al. Papiu Ilarian, Tesauru de monumente istorice pentru România, I, p. 105-106(extrase).118 – Moise din Khoren, sau Khorenaţi (Movses Kert’ogh, „Poetul”, sec. IX), şiVartan Aighekţi (sec. XII-XIII), Ghirk Askharaţ ev Araspelabanuteanţ vor e Aghvesaghirk[Carte de geografie şi de fabule, sau Cartea Vulpii], Marsilia, 1683, în limba armeană.Cuprinde şi informaţii despre geografia şi populaţia teritoriilor nord-dunărene în sec. IX-XIII (Pq. 2744).

216 GERMANIARef. şi publ.: A. Decei, Românii din veacul al IX-lea pînă în al XIII-lea, în lumina izvoareloristorice armeneşti (AIINC, 7, 1936-1938, p. 412-534, extrase).Reprod.: ibidem, pl. I (foaia de titlu).119 – Valentinus Franckius, Origines Nationum et praecipue saxonicae inTransylvania, Cibinium, 1696.Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 950,2.Reprod.: B. A. R., ms. rom., 950, f. 29 (copie de Al. Papiu Ilarian).120 – Johannes Filstich, Schediasma historicum de valachorum Historia AnnaliumTransilvanensium, Ienae, 1743.Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 950,1.121 – Antonius Maria Gratiani, De Ioanne Heraclide Despota Vallachorum principelibri tres, Varsoviae, 1759.Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 168, nr. 949, 4-5; Johannes Sommer, Antonius Maria Gratianus,Viaţa lui Despot Vodă, ediţie bilingvă, traducere, note şi comentarii de TraianDiaconescu, Iaşi, 1998.Publ.: ibidem, p. 100-210.122 – Anhang zu den St. Petersburgischen Zeitungen, No 72, St. Peterburg, 8/20septembrie 1769. Cuprinde informaţii despre înaintarea trupelor ruse spre Nistru, învederea intrării pe teritoriul Moldovei, în cadrul operaţiilor antiotomane. Foaie volantă(Rep. XI, 78).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, II, p. 18-19.123 – Samuel Micu Clain, Gheorghe Şincai, Elementa linguae daco-romanae sivevalachicae, Viena, 1780.Ref.: Gr. Ploeşteanu, Contribuţii la cunoaşterea relaţiilor culturale româno-germane înepoca modernă (pînă la mijlocul sec. al XIX-lea) („Cercetări de ştiinţe sociale”, 2,1984, p. 286-287).124 – Unständlicher Bericht von den in Siebenbürgen enstanden Unruhen ausWahrhaften Nachrichten, Viena, 1784.Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 950,6.Publ.: Al. Papiu Ilarian, Tesauru de monumente, III, p. 341-349.Reprod.: B. A. R., ms. rom., 950, f. 136 (copie de Al. Papiu Ilarian).125 – Lamentatio Hungariae, s.l., 1790, cuprinzând şi date despre istoria Transilvaniei.Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 950,12.Reprod.: B. A. R., ms. rom., 950, f. 169 (copie de Al. Papiu Ilarian).126 – Ioan Molnar Piuariu, Deutsch-Walachische Sprachlehre, Sibiu, 1810.Ref.: Gr. Ploeşteanu, loc. cit.127 – Ioan Theodorovici Nica, Cântare despre începutul şi starea de astăzi aromânilor, Buda, 1813.Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 168-169, nr. 949,6; BRV, III, p. 82, nr. 833.Reprod.: B. A. R., ms. rom. 949, f. 153 (copie de Al. Papiu Ilarian).

GERMANIA 217128 – A.V. [Vasile Alecsandri], Farmazonul din Hârlău, Iaşi, 1840 (Zq 28258-1).Ref.: Gesamtkatalog der Preussische Bibliotheken, III, Berlin, 1933, p. 49, nr. 594.129 – A.V. [Vasile Alecsandri], Modista şi cinovnicul. Comedie într-un act, Iaşi, 1841(Zq 28258-7).Ref.: ibidem, p. 49, nr. 601.130 – Magazin istoric pentru Dacia, t. I-V, Bucureşti, 1845-1847.Ref.: ibidem, X, 1938, p. 186.131 – V. Alecsandri, Un rămăşag. Comedie-vodevil, Iaşi, 1846 (Zq 25588-7).Ref.: ibidem, III, p. 50, nr. 617.132 – V. Alecsandri, Peatra din casă. Comedie cu cuplete, Iaşi, 1847 (Zq 25588).Ref.: ibidem, p. 50, nr. 606.133 – [N. Bălcescu], Questions économiques des Principautés Danubiennes, Paris,1850 (Ui 29962).Ref.: ibidem, X, p. 186, nr. 2797.134 – V. Alecsandri, Balade. Adunate şi îndreptate de [...], Iaşi, 1852-1853 (Zq26808).Ref.: Virgil Cândea, 1987.135 – V. Alecsandri. Doine şi lăcrămioare. 1842-1852, Paris, 1853 (Zq 26808).Ref.: Gesamtkatalog der Preussische Bibliotheken ..., III, p. 49, nr. 589.136 – Georgiu Bariţ, Gavriil Munteanu, Dicţionaru germano-român, t. I-II, Braşov,1853-1854 (Zq 22972).Ref.: ibidem, XI, 1939, p. 421, nr. 6121.137 – V. Alecsandri, Salba literară, Iaşi, 1857 (Zq 25600).Ref.: ibidem, III, p. 50, nr. 618.138 – V. Alexandri [Vasile Alecsandri], Rumänische Volkspoesie, traducere de W. v.Kotzebue, Berlin, 1857 (Zq 25988).Ref.: ibidem, III, p. 50, nr. 615.139 – G.A. Polizu, Vocabular româno-german, compus şi întocmit cu privire latrebuinţele vieţei practice, Braşov, 1857.Ref.: ibidem, XI, p. 421.140 – Transilvania. Foaia Asociaţiunii transilvane, Braşov - Sibiu, 1868-1916.Ref.: ibidem.H141 – Johannes Honterus, Chorographia Transylvaniae, Basel, 1532. Prima hartă aTransilvaniei întocmită după observaţii directe (in octavo, 16301).Ref.: Popescu–Spineni, p. 124.142 – Joannes Janssonius, Partis Hungariae inter Tibiscum et Nigrum Chrijsum,Amstelodami, 1658. Cuprinde şi partea de apus a Ţărilor Române (B 338, vol. 2, f. 160).Ref.: ibidem, p. 157.

218 GERMANIA143 – Johann Christian Schreiber, Neue Kriegscharte von Siebenbürgen, Moldau,Walachey u. dem Temeswarer Bannat, Leipzig, 1720 (O. S. 16350).Ref.: ibidem, p. 199.144 – Friedrich Schwantz, Tabula Valachiae Cisalutanae, Viena, 1722. Hartă aOlteniei, însoţită de o descriere geografică şi istorică în 22 capitole. 4 f. 58,5 x 63 cm (Q.2930).Ref.: M. Popescu-Spineni, Harta Bucovinei din anul 1774 (RIR, 11-12, 1941-1942, p.150); Popescu-Spineni, p. 181-183.Reprod.: ibidem, p. 208-209.145 – Banatus, Valachia, Moldavia, s.l., 1730 (?). Hartă austriacă.Ref.: I. Lepsi, O veche hartă manuscrisă a regiunilor româneşti („Analele Banatului”, 5,1933, nr. 2, p. 253-258).146 – Harta Bucovinei, s.l., 1774. 56 x 57 cm. Scara 1: 182.000. Întocmită inexact deaustrieci pentru a servi la tratativele pentru luarea Bucovinei (O. 13908).Ref.: M. Popescu-Spineni, Harta Bucovinei din anul 1774, p. 150-161; Popescu–Spineni,p. 183.147 – A.F. Crome, Neue Karte von Europa welche die merkwürdigsten Produkte undvornehmsten Handelplaetze [...] enthaelt, Viena, 1787. Cuprinde şi Ţările Române.Ref.: Bojan Beševliev, Wirtschaftskarte des europäischen Teils vom OsmanischenImperium im 18. Jahrhundert (EB, 7, 1971, nr. 2, p. 92-103).Reprod.: ibidem, p. 94-95.148 – J.W. Jaeger, Le Théâtre de la Guerre entre les trois puissants Empires, Autriche,la Russie et la Turquie [...], ed. 2, Göttingen, 1788. 134 x 95 cm. 6 planşe cuprinzând şiteritorii româneşti (Karten, S. 23887).Ref.: Docan, Memoriu, p. 1296.149 – I.F. Lange, Neue Karte von den gegewärtigen Kriegs [...], Bessarabien, dasSchwarze Meer, die ganze Moldau und Walachei [...], Siebenbürgen [...] die Bukowine,s.l., 1788 (Karten, S. 23885).Ref.: ibidem, p. 1296.150 – F.A. Schraembi, Grosser Atlass, Viena, 1800. Cuprinde şi Ţările Române.Ref.: Bojan Beševliev, loc. cit.151 – F. von Kausler, Belagerung von Ismail durch die Russen vom 29-ten Nov. bis22-ten Dezember 1790, Karlsruhe, 1831. 40 x 33 cm (Karten, v. 25, vol. II f. 109).Ref.: Docan, Memoriu, p. 1335.152 – C. Weigel und Schneider, Karte der sämtlichen Kriegs-Vorfaelle bey denvereinigten Oesterreichisch-Russischen und Türkischen Armeen im Jahr 1788, Viena,1790. 73 x 49 cm (Karten S. 23894).Ref.: ibidem, p. 1307.A153 – Christian von Mechel, Vorstellungen und Pläne der merkwürdigsten

GERMANIA 219Begebenheiten des gegenwärtigen Krieges der Oesterreicher und Russen gegen dieTürken [...], Viena, 1790. 49,7 x 38,7 cm. Desene şi planuri comentate, înfăţişând localităţişi cetăţi de pe teritoriul Ţărilor Române în timpul războiului ruso-austro-turc din 1787-1792. Exemplar incomplet.Ref.: ibidem, p. 1351-1354.154 – [Johann Balzer], Sammlung der merkwürdigsten Städte und Festungen Welchein den Jahren 1788, 1789 und 1790 von den K.K. öestereichischen und Kais: russischenArmee der Pforte abgenommen Worden [...], I-II, Praga, 1790. Album cu 35 de desene,reprezentând şi localităţi din Ţările Române.Ref.: ibidem, p. 1348-1351.155 – Die Schlacht bey Martiniestie und die Eroberung Belgrads, die herrlichstenDenkmaller öesterreichischer Tapferkeit [...]. Mit illuminirten Planen nachOriginalzeichnungen, Praga, 1790. Cuprinde şi Plan des erfolgenen Siegs bey Martinestie[...] den 22 September 1789. 30 x 28 cm (nr. 538).Ref.: ibidem, p. 1339.DEUTSCHES INSTITUT FÜR NORMUNGDOC156 – Actele standardelor prin care se adoptă unele dintre cele 125 de metode pentrurecunoaşterea sau dozarea substanţelor chimice, create de chimistul român GheorgheSpacu.Ref.: Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 296.GEHEIMES STAATSARCHIVPREUSSISCHER KULTURBESITZ 2DOC157 – Documente, din 1211-1231 referitoare la încercarea de aşezare în Transilvania acavalerilor teutoni din Ordinul ospitalier „Sfânta Maria” din Ierusalim: privilegiile regeluiAndrei II al Ungariei, prin care li se întăreşte Ţara Bârsei, cu scutire de dări şi drepturile dea construi cetăţi şi oraşe, de a încasa vămi, a face comerţ şi a exploata mine, de a stăpânicetatea Kruczburg (com. Teliu, jud. Braşov), în schimbul obligaţiei de apărare a ţării deincursiunile cumane (1211-1212, 1222); diploma lui Wilhelm, episcopul Transilvaniei,prin care se îngăduie ordinului să perceapă dijme de la locuitori (1213); diploma papiiHonorius III de întărire a privilegiilor regale (1222); scrisoarea papii Gregorius IX princare cere lui Bela IV, coregent al Ungariei, să restituie cavalerilor cetăţile confiscatede tatăl său, Andrei II, pentru neîndeplinirea angajamentelor militare (26 aprilie 1231).2Documentele privitoare la istoria românilor sunt păstrate în fondurile Ordensbriefarchiv,Etatsministerium, Gesandtsschaftssachen ş.a., transferate de la Arhivele din Königsberg (aziKaliningrad, Rusia) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Localizarea actuală, la CostinFeneşan, Tiberiu Coliban, Cercetări în arhivele de peste hotare. 1980 (I). R.F. Germania (RA, 1981,nr. 3, p. 373).

220 GERMANIAÎn cuprinsul documentelor, informaţii despre aşezări umane, organizarea teritoriului,relaţiile ordinului cu populaţia din Ţara Bârsei şi din „Ţara românilor” (Terra blacorum)etc. (Ordensbriefarchiv XX X.A.).Ref.: Costin Feneşan, Tiberiu Coliban, op. cit., p. 373.Publ.: Fejér, III/1, p. 106, 116, 118, 370-374, 422-425; Theiner, I, p. 94-96; B.D. Teutsch,F. Firnhaber, Urkundenbuch zur Geschichte Siebenbürgens, I, Viena, 1857, p. 8, 17-19, 50; Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 56-59, 74-77, 121-122; Urkundenbuch, I, p.15-20, 22-24, 50-51, 134-135, 183, 323-324; DIR, C, I, p. 150-151, 182-184, 187-188, 245-246, 323-324; DRH, D, I, p. 1-7, 15-17, 19.158 – Document din Viena, 28 decembrie 1278, prin care Filip, episcop de Fermo,legat papal, transcrie diplomele regelui Andrei II din 1211, papei Honorius III din 1224şi papei Grigore IX din 1232 privind posesiunile din Transilvania (Ţara Bârsei) alecavalerilor teutoni.Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu I/1, p. 436; Urkundenbuch, I, p. 134-135; DIR, C,XI-XIII, vol. II, p. 197-198.159 – Document din Viena, 15 martie 1280, prin care împăratul Rudolf I de Habsburgîntăreşte diploma din 7 mai 1222 a lui Andrei II, regele Ungariei, privind posesiunile dinŢara Bârsei ale ordinului cavalerilor teutoni.Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 441; Urkundenbuch, I, p. 140-141; DIR, C,XI-XIII, vol. II, p. 229.160 – Document din Komarno, 29 septembrie 1317, prin care Thomas, arhiepiscopde Strigoniu, transcrie diploma din 1222 a regelui Andrei II privind posesiunile din ŢaraBârsei ale cavalerilor teutoni.Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 323-324.161 – Scrisoare, din 5 martie 1431, de la Ioan de Ryza, episcop catolic de Baia, cătreepiscopul Sbigneus (Zbygniew) din Cracovia, cuprinzând informaţii despre comunitateahusită din Baia.Ref.: L. Demény, J. Pataki, Husitské revolučni hnuti na územi Lídové Republiky Rumnskéîn Medzinárodni ohlas husistvi, Praga, 1957, p. 185-220; Călători străini, I, p. 62-63.Publ.: Şerban Papacostea, Ştiri noi cu privire la istoria husitismului în Moldova în timpullui Alexandru cel Bun („Studii şi cercetări ştiinţifice”, Istorie, Iaşi, 13, 1962, nr. 2, p.257-258); Călători străini, I, p. 64-66.162 – Document din Turnu Severin, 7 martie 1432, prin care Klaus de Redwitz, ban alSeverinului, comunică marelui maestru al Ordinului cavalerilor ospitalieri „Sfânta Maria”din Ierusalim, cuantumul veniturilor acestui ordin din posesiunile sale ardelene.Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 456.163 – Document, din 30 octombrie 1447, privitor la consacrarea unui altar laKulm (azi Chelmno, Polonia) de către episcopul catolic din Moldova, Nicolae (CulmerStadtbuch, Schublade LXIV, 39/a).Publ.: Iorga, Studii şi documente, I/2, p. 415.164 – Scrisoare, din 29 ianuarie 1476, a lui Matia Corvin, regele Ungariei, către

GERMANIA 221regele Poloniei, menţionând importanţa ostaşilor români din Transilvania şi Moldovaîn luptele antiotomane (anexă la scrisoarea din 27 mai 1476 a episcopului Nicolae deBraunsberg către marele maestru al Ordinului teutonic).Ref. şi publ.: N. Iorga, Lucruri noi despre Vlad Ţepeş (CL, 35, 1901, p. 152-153); idem,Studii asupra evului mediu românesc, Buc., 1984, p. 213-214,165 – Scrisoare, din 1476, a unui anonim către papa Sixt IV, relatând luarea oraşuluiŞabaţ (Šabac, Serbia) de la turci, expediţia de pedeapsă maghiară în Serbia, la Kušlat şiZvornik şi rolul lui Vlad Ţepeş, înainte de a doua domnie în Ţara Românească, în aceastăcampanie (Schublade VII/a, nr. 47).Ref.: N. Iorga, Lucruri noi despre Vlad Ţepeş, p. 152-153; idem, Studii asupra evuluimediu românesc, p. 214-216.Publ.: N. Iorga, Lucruri noi despre Vlad Ţepeş, p. 159-161; idem, Studii asupra evuluimediu românesc, p. 219-221.166 – Documente (112), din 1527-1598, referitoare la Ţările Române şi relaţiile lorcu Polonia şi Imperiile Habsburgic şi Otoman (Bd. K. 3045, Rechnungsbücher).Publ.: N. Iorga, Studii de istorie şi istorie literară („Literatura şi arta română”, 4, 1899, p.144-145, doc. 19 mart. 1531); idem, Studii şi documente, XXIII, p. 3-93, 96-99, 103-104, 111-112, 207); Călători străini, I, p. 307-310 (doc. 19 mart. 1531).167 – Scrisoare din Hârlău, 22 octombrie 1539, de la Ieronim Laski către ducelePrusiei, cuprinzând informaţii despre evenimentele din Moldova la Curtea lui ŞtefanLăcustă, consemnate în cursul călătoriei sale spre Constantinopol (Scrisori polone).Ref. şi publ.: N. Iorga, Documente geografice, I, Buc., 1900, p. 3-5; Călători străini, I, p.231-234, 236.168 – Documente (11), din 1542-1669, relative la datoria de 200.000 de floriniungureşti a markgrafului Ioachim de Brandenburg, principe elector, către Petru Rareş,contractată prin convenţia din l martie 1542: scrisori de la Petru Rareş (1542) şi Ioachim(1542, 1564) şi informaţii despre posesorii ulteriori ai obligaţiilor de restituire a sumei(1606, 1617, 1621, 1632) (Karton Dess Hospodars in der Wallachey alte Schultforderungan Churfursten Joachim, No. 53, 1669).Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. CLI-CLIV.169 – Corespondenţă, din 1557-1563, între Iacob Heraclid Despot, domnul Moldovei,cu ducele Albert al Prusiei şi Sigismund August, regele Poloniei (Copialbücher, Corresp.de Pologne; reg. 1556-1559, p. 192-193, 245-246, 435-438, 502-503; reg. 1560-1563, p.908-910, 960-961, 1076-1077, 1213-1218, 1300-1303; Konzepte E – A.Z., 4.45.51; VI,38.28-29, 32-35, 39).Ref.: N. Iorga, Iarăşi ştiri nouă despre Despot (RI, 2 1916, p. 125-126); idem, Nouveauxmatériaux pour servir à l’histoire de Jacques Basilikos l’Héraclide dit le Despot,prince de Moldavie, Buc., 1900, p. 21-83.170 – Scrisori (5), din 1563-1564, prin care Sebastien Cziechanicki informează peducele Albert al Prusiei despre mişcările militare otomane în Ţările Române (Copialbücher,Corresp. de Pologne).Ref.: ibidem, p. 84-85.

222 GERMANIA171 – Documente (10), din 1600-1601, relative la campaniile lui Mihai Viteazul şiluptele cu polonii.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1021, 1040, 1045, 1106-1107, 1124.172 – Documente, 1599-1635, cuprinzând şi informaţii despre campaniile lui MihaiViteazul şi alte evenimente din istoria Ţărilor Române (ms. germ. fol. 83).Ref.: Eugen Glück, O călătorie de studii în Norvegia, Suedia şi Berlinul de Vest (RA,1986, nr. 1, p. 89).173 – Documente (39), din 1602-1612, referitoare la evenimente din Moldova şiTransilvania: scrisori de la Rudolf II, pretendentul Dimitrie Despot Cercel, Sigismund III,regele Poloniei, şi rapoarte diplomatice cuprinzând informaţii referitoare la încercărilelui Sigismund Báthory de a deveni rege al Ungariei şi ale lui Gabriel Báthory de a ocupaMoldova şi Ţara Românească, cererea tătarilor ca polonezii să părăsească Moldova,acţiunile lui Radu Şerban în Transilvania, negocierile polono-moldave de la Hotin (1611) şicondiţiile prezentate de polonezi delegaţiei moldovene conduse de mitropolitul AnastasieCrimca (Gesandtschaftsachen).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 260, 270-296, 380, 384-385, 392-394, 398, 409,431, 433-434, 436-437, 474.174 – Scrisori (21), din 1602-1612, de la autorităţi din Braunsberg, Marienburg,Elbing şi Dimitrie Cercel, pretendent la tronul Ţării Româneşti, în legătură cu acţiunileacestuia pentru sprijin politic şi financiar (Etatsministerium ad ann.).Publ.: ibidem, p. 270-295.175 – Scrisori (12), din 1602, 1604, 1608, 1611, 1612-1613 şi 1616, de la împăratulRudolf II, Sigismund III, regele Poloniei, diplomaţi şi corespondenţi germani, referitoarela situaţia din Ţările Române în legătură cu conflictele şi negocierile dintre imperiali,polonezi şi otomani şi pretenţiile Imperiului Habsburgic asupra suzeranităţii Transilvanieişi Ţării Româneşti (Etatsministerium ad ann., Gesandtschaftssachen ad ann.).Publ.: ibidem, p. 260, 269-296, 361, 392-394, 398, 409, 431, 436-437, 440, 474-475(extrase şi regeste).176 – Documente (8), din 1606-1607, 1614, 1616: scrisori de la regele Sigismund IIIşi rapoarte din Constantinopol, Viena şi Veneţia, referitoare la luptele pentru domnie aleurmaşilor lui Ieremia Movilă şi evenimente din Ţările Române (Gesandtschaftssachen adann.).Publ.: N. Iorga, Doamna lui Ieremia Vodă (AARMSI, s. II, t. 32, 1909-1910, p. 1049-1052, 1062-1064, extrase).177 – Documente (10), din 1606-1628, privind relaţiile dintre Polonia, imperialişi Ţările Române: informaţii despre alegerea lui Simion Movilă ca domn al Moldovei(1606), campania hatmanului Potocki în Moldova (1607), soliile româneşti în Polonia(1610), Ştefan Tomşa şi planurile sale pentru o campanie în Transilvania (1613-1614),Radu Şerban (1616) şi evenimentele din Moldova (1628).Ref.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. LXI, LXVII, LXVIII, LXXX, CXVI, CXXIV.Publ.: ibidem, p. 186-187 (doc. 1628).

GERMANIA 223178 – Scrisori (2), din 28 martie şi 9 aprilie 1608, în care Daniel Nepfel şi StanislavZolkiewski descriu năvălirea tătarilor în Moldova.Ref.: ibidem, p. LXXIII.179 – Documente (2), din 1623: raport german din Constantinopol şi scrisoare alui Sigismund III, regele Poloniei, către marele vizir, Husein-paşa, cu privire la GabrielBéthlen şi dorinţele Poloniei de a păstra pace cu Ţările Române (Etatsministerium adann.).Publ.: ibidem, XX, p. 189-190 (extrase).180 – Scrisori (5), din 1636-1637, referitoare la năvălirea tătarilor în Ţările Române,înfrângerea hanului Cantemir (1637) şi intervenţia trupelor otomane în Ţara Românească(Etatsministerium ad ann.).Publ.: ibidem, p. 189-198.181 – Ordin, din 29 august 1648, către secretarul Toma Vieyski, menţionând şiîncercările lui Vasile Lupu de a fugi în Turcia şi obligaţia domnilor Moldovei şi ŢăriiRomâneşti de a da ajutor lui Bogdan Hmielniţki (Etatsministerium ad ann.).Ref.: ibidem, XX, p. 204.182 – Scrisori (3), din 1654, de la Ionaşcu Cuparul, pârcălab de Hotin, către cancelarulPoloniei, de la Gheorghe II Rákoczi către regele polon şi răspunsul acestuia cu informaţiiprivind raporturile polono-române (Etatsministerium, 654).Ref.: ibidem, XX, p. 212.183 – Documente, 1685-1699, 1716-1718, referitoare la campaniile ImperiuluiHabsburgic în Transilvania (ms. germ. fol. 528).Ref.: ibidem.184 – Documente, iulie – 16 noiembrie 1790, referitoare la conflictul ruso-turc;corespondenţa regelui Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei cu contele Spiridon Lusi,informaţii despre administrarea Ţării Româneşti sub ocupaţia austriacă în anii 1789-1791,rolul lui Manuel Caragea (interpret) în tratativele Turciei cu Prusia etc. (Rep. XI, 275 d.Turkei, p. 7; fasc. 63, p. 4).Ref.: Georgeta Penelea-Filitti, Lia Brad-Chisacof, Comorile unei arhive. FondurileConstantin I. Karadja, Buc., 1996, p. 47-61.185 – Rapoarte (2) din Bucureşti, 17 februarie 1875 şi 7 februarie 1876, aleconsulului general prusian la Bucureşti, Pfuel, către von Bülow, cancelarul Germaniei,referitoare la acţiunile pentru obţinerea independenţei ţării, votarea unor credite pentrudotarea armatei şi declaraţia lui Lascăr Catargiu privind neutralitatea României (DahlemDeutschzentralbüro politische Schriftwechsel, Rumänien III. Hauptabteilung/nr. 1047).Ref. şi publ.: Independenţa României în conştiinţa europeană, Bucureşti, 1997, p. 159-164, nr. 24, 25; Costin Feneşan, 1998 (localizarea).MS186 – Annales Rodenses, 1100-1157, pergament, menţionând donaţia lui Hezels,probabil originar din Aţel (Hetzeldorf), jud. Sibiu.

224 GERMANIARef.: R. Mark, Sind Anselm von Braz und Hezelo von Merkstein die ersten SiebenbürgerSachsen gewesen? („Siebenbürgisches Archiv”, 8, 1971, p. 261-268); DieDonauschwaben, p. 71, nr. 11.Reprod.: ibidem, p. 73, nr. 3.11.187 – Descriere a soliei lui Ieronim Laski prin Moldova, cuprinzând ştiri despresituaţia Ţărilor Române la 1539.Publ.: N. Iorga, Documente geografice, Buc., 1900, p. 3-5.188 – Iacob Heraclid Despotul, Ars militaris. Manuscris original, în latină, al opereiviitorului domn al Moldovei (1561-1563) (ms. Etatsministerium 83 a).Ref.: C. Marinescu, Jacques Basilicos „Le Despote”, prince de Moldavie (1561-1563),écrivain militaire, în Mélanges d’histoire generale, II, Buc., 1938, p. 319-336.Publ.: ibidem, p. 337-346.189 – Severi Muratowicz, eines Armeniers, so newlich aus Persien kommen, IhrerKönik. Mtt. abgelegte Relation, 12 Augusti anno 1602. Cuprinde informaţii despre trecereasolului prusian prin Dobrogea şi luptele cu otomanii ale lui Mihai Viteazul. 2 copii.Ref. şi publ.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 125-127 (extrase).190 – Conditiones so aufgerichtet und beschlossen worden den 8 Octombris in anno1612, unter Choczin im Draze am Neiper auff der Seiten naher Camienetz, negocieriledintre delegaţia polonă condusă de Stanislaw Zolkiewiski şi cea moldoveană formatădin mitropolitul Anastasie Crimca, episcopul Efrem de Rădăuţi, căpitanul Beldiman,Alexandru vistierul şi pârcălabul Ieremia, relative la actul omagial, păzirea păcii întrecele două state, respectarea vechilor tratate, statutul cetăţii Hotin (păstrată de polonezi),restituirea prizonierilor şi plata daunelor de război de către polonezi, regimul vămilor şi alhotarelor (Gesandtschaftssachen ad ann.).Ref.: ibidem, XX, p. 433-434.191 – Diarium der tattarischen Niederlage, 1624. Cuprinde informaţii din 17iulie, referitoare la campania tătarilor din Bugeac împotriva Poloniei, prin Moldova(Gesandtschaftssachen).Ref.: ibidem, IV, p. CLI-CLII.CR192 – Claudius Ptolemaeus, Cosmographia, ed. Dominicus Calderinus, Roma, 1478,cuprinzând şi descrierea şi harta Daciei (Incunabula, 3335).Ref.: Eugen Glück, O călătorie de studii în Norvegia, Suedia şi Berlinul de Vest (RA,1986, nr. 1, p. 89).193 – Claudius Ptolemaeus, Cosmographia, trad. Iacobus Angelus, Ulm, 1482,cuprinzând şi descrierea şi harta Daciei (Incunabula, 2640).Ref.: ibidem.194 – Petrus Appianus, Cosmographicus liber, Anvers, 1581 (1584?), cuprinzând înharta Europei corectată de Gemma Frisius şi cele trei ţări româneşti, sub numele comun„Valachia”.Ref.: ibidem.

GERMANIA 225H195 – Domenico Vigliarolo, Portulan, s.l., 1580, cuprinzând şi litoralul românesc alMării Negre (Kart. F. 41).Ref.: ibidem.196 – Marea Neagră, hartă manuscrisă anonimă, Napoli, 1580, 37 x 70 cm, cuprinzândşi litoralul românesc (Kart. F. 40).Ref.: ibidem.197 – Hartă a Ţării Româneşti, s.l., sec. XVIII.Ref.: ibidem.198 – [Hartă a Moldovei], s.l., 1769-1774, cuprinzând zona războiului ruso-turc.Ref.: ibidem.199 – [Planul oraşului Galaţi], s.l., sec. XVIII-XIX.Ref.: ibidem.200 – [Planul oraşului Moineşti], s.l., sec. XVIII-XIX.Ref.: ibidem.201 – [Hărţi ale Imperiului Habsburgic], 10 ediţii din 1806-1848, cuprinzând şiTransilvania, Banatul şi Bucovina.Ref.: ibidem.202 – Abatele Herbbitz, Karte von der Moldau, s.l., 1811.Ref.: ibidem.203 – [Hartă rutieră a zonei Mureşului], s.l., 1832.Ref.: ibidem.204 – Lt. col. Bergenheim I. şi cpt. Galiţin, Hartă administrativă [...] a PrincipatuluiMoldovei, traducere de praporcicul Şonţiul I., Bucureşti, 1833.Ref.: ibidem.205 – [Harta curselor poştale din Transilvania, Ţara Românească şi Moldova], s.l.,1833.Ref.: ibidem.206 – [Hărţi ale comitatelor din Transilvania], s.l., 1833-1836.Ref.: ibidem.207 – [Harta economică a Ungariei şi Transilvaniei], s.l., 1850, cuprinzând şiMoldova şi Ţara Românească.Ref.: ibidem.208 – [Planuri ale localităţilor din Transilvania şi Bucovina] (83 localităţi), s.l.,mijlocul sec. XIX.Ref.: ibidem.209 – [Zona Plevnei], s.l., 1877. Hartă, scara 1:320.000, reprezentând teatrulrăzboiului ruso-româno-turc.Ref.: ibidem.

226 GERMANIAHUMBOLDT-UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEKDOC210 – Matricole, 1821-1881, ale studenţilor universităţii, între care 450 tineri dinTransilvania şi Principatele Unite: Dimitrie Sturdza (1837-1840), Grigore Sturdza (1837-1840), Mihail Kogălniceanu (1837-1838), Grigore Ghica (1852-1855), Dimitrie Balş(1852-1856), Dimitrie Ghica (1857-1860), Leon Negruzzi (1858-1859), Titu Maiorescu(1858-1860), Ion Strat (1859), Iacob Negruzzi (1859-1863), Al. Xenopol (1867-1871),Mihai Eminescu (1872-1875), Constantin Dimitrescu-Iaşi (1875-1876), Vasile Bejan(1877-1878), Ioan Neniţescu (1878-1882), Anghel Demetriescu (1880-1881) ş.a.(Registrele matricole ale Facultăţilor de Drept, Filosofie, Medicină, Ştiinţe Naturale şiTeologie; Acta betr. Abgangszeugnisse, 1822-1883).Ref.: I.V. Pătrăşcanu, M. Eminescu student la Berlin, Buc., 1931; D.C. Amzăr,Kogălniceanu la Berlin. Cîteva date noi din vremea studiilor (C. Lit., 3, 1939, p.295-316); N. Cartojan, Mihail Kogălniceanu la Berlin (AR, 3, 1939, p. 29-41); D.C.Amzăr, Studenţi români în străinătate. Date şi interpretări statistice (C. Lit., 4, 1940,p. 215-248); Al. Zub, Mihail Kogălniceanu istoric, Iaşi, 1974, p. 8 sqq.; Stancu Ilin,Mihai Eminescu. Documente berlineze („Manuscriptum”, 8, 1977, nr. 1, p. 144-146);Augustin Z.N. Pop, Pe urmele lui Mihail Kogălniceanu, Buc., 1979.Reprod.: D.C. Amzăr, Studenţi români în străinătate, p. 248-249 (filă din Registrul 1837).CR211 – V. Alecsandri, Ballades et chants populaires de la Roumanie, Paris, 1855.Ref.: Gesamtkatalog der Preussische Bibliotheken, III, p. 49, nr. 587.212 – Anton Kral, Kaiser Rudolf II. und Michael IV. Woywode der Walachei,în Programm des K.K. Gymnasiums in Brünn für das Schuljahr 1856, p. 8-10. Primatipăritură modernă dedicată de un străin personalităţii lui Mihai Viteazul.Ref. şi reprod.: Eugen Stănescu, O disertaţie din 1856 despre Mihai Viteazul („Studii”, 18,1965, nr. 1, p. 117-124).213 – V. Alecsandri, Rumänische Volkspoesie, Berlin, 1857. Traducere de W. v.Kotzebue.Ref.: Gesamtkatalog der Preussische Bibliotheken, III, p. 50, nr. 615.DEUTSCHES HISTORISCHES MUSEUMMUZ214 – Sabie de paradă cu inscripţie în limba greacă, din sec. XVII-XVIII, provenindprobabil de la Constantin Brâncoveanu (colecţia Zeughaus).Ref.: N. Iorga, Portrete şi lucruri domneşti nou descoperite (ARMSI, s. III, t. 9, 1928-1929, p. 210); C. Rosetti, Cîteva săbii ale lui Constantin Brâncoveanu (ibidem, t.10, 1929, p. 1-9); C.I. Karadja, Încă o sabie a lui Constantin Brâncoveanu (BCMI,

GERMANIA 22725, 1932, p. 42); Em. Vârtosu, Odoare româneşti la Stambul (BCMI, 28, 1935, p. 9,nota 3, p. 16); C. Marinescu, Săbii brâncoveneşti (ARMSI, s. III, t. 27, 1944-1945,p. 402).Reprod.: C. Marinescu, op. cit., pl. I.MUSEUM FÜR VOR- UND FRÜHGESCHICHTEMUZ215 – Piese arheologice preistorice, descoperite în Transilvania, provenite dincolecţia Sofiei Torma, 1890.Ref.: Coriolan Petranu, Contribuţiuni privitoare la înstrăinarea şi distrugerea comorilor deartă ardeleană (HI, 10, 1924, p. 99); idem, Revendicările artistice ale Transilvaniei,Arad, 1925, p. 32.216 – Piese arheologice preistorice, descoperite la Monteoru, Cernavodă şi Sălcuţa,şi piese din cultura Cucuteni, descoperite de H. Schmidt.Ref.: Hubert Schmidt, Cucuteni, Berlin-Leipzig, 1932 (rec. P. Nicorescu, în CI, 8-9, 1932-1933, nr. 1, p. 286-291); C. Mătasă, Cercetări din preistoria judeţului Neamţ (BCMI,31, 1938, p. 97-133; rec. de I. Nestor, în RIR, 9, 1939, p. 385); I. Andrieşescu,Bucovina şi Basarabia în lumina arheologiei, I, în „Analecta”, I, 1943, p. 10.217 – Piese arheologice, bronz, sec. X a. Chr.: celturi (3) cu gura concavă, tăişuride celt (2), daltă cu tub, cazan cu ataşe cruciforme (2 fragmente de margine), toarte decazan (4), cazan (2 margini), ceşti (4 fragmente), obiect nedeterminat din tablă de bronz(fragment), mâner de sabie (fragment), vârfuri de lame (3), brăţări rotunde (2), brăţări(22 întregi şi 6 fragmente), verigă plată, bucăţi de bronz brut (2). Descoperite în şantierulMoigrad I (com. Mirşid, jud. Sălaj), achiziţionate în 1914 (inv. IV d 4147 a-p).Ref.: I. Nestor, Ein Bronze-Depot aus Moigrad, Rumänien („Prähistorische Zeitschrift”,26, 1935, p. 24-57; rec. Dorin Popescu, în RIR, 9, 1939 p. 386); Petrescu-Dâmboviţa,p. 131-132.Reprod.: ibidem, pl. 310/10-16; 31I/1-10; 312/1-3, 5-16.218 – Depozit de bronzuri, sec. VIII a. Chr. (Hallstatt B3), format din celturi, topoare,vârfuri de lance şi de săgeată, descoperit la Mirşid (jud. Sălaj), şantierul Moigrad III,punctele Măgura sau Pomeţ. Provine din colecţia grofului Andrássy din Gârceni.Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 149.219 – Tăbliţe cerate din Dacia (2), Deusara, 28 martie 167, triptic, tabella I-II. Lemn.16,2 x 8,5 cm. Contract pentru înfiinţarea unei asociaţii cămătăreşti. Descoperite în 1855la mina Sf. Ecaterina, Roşia Montană. Achiziţionate de la Muzeul Colegiului reformat dinAiud.Ref. şi publ.: IDR, I, p. 239-242.220 – Tăbliţă cerată dacică, triptych, tabella I. Lemn. 17,5 x 8,5 cm. Contract deasociere. Provenită din Transilvania.Ref., publ. şi reprod.: IDR, I, p. 242-243.

228 GERMANIA221 – Bust de captiv dac, comatus, fost la Villa Aldobrandini din Roma.Ref.: Beschreibung der antiken Skulpturen. Königliche Museen zu Berlin, 1891, p. 480, nr.461; Russu, Daco-geţii, p. 88.222 – Piese arheologice romane, sec. II-IV, descoperite în Transilvania. Din colecţiaînvăţătorului Botar, 1902.Ref.: ibidem.ASTAATLICHE MUSEENPREUSSISCHER KULTURBESITZ223 – Jean Etienne Liotard, Catherine Mavrocordato, 1742-1743. Piatră neagră şisanguină. 21,7 x 15 cm. Lucrare realizată la Iaşi (Kupferstichkabinett).Ref. şi reprod.: Remus Niculescu, Jean-Etienne Liotard à Jassy, 1742-1743 („Genava”,XXX, 1982, p. 143, 160, nota 152).224 – Jean Etienne Liotard, Jeune dame de Jassy. 1742-1743. Piatră neagră şisangvină. 21,4 x 14,5 cm, Lucrare executată la Iaşi.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 143, 145, 161, nota 164.DOCSTAATSBIBLIOTHEKPREUSSISCHER KULTURBESITZ225 – Scrisori (103) din Iaşi, 24 decembrie 1891-4 februarie 1914, ale lui Al.I.Philippide către Hermann Suchier, oglindind relaţiile de prietenie şi ştiinţifice între aceştia.Publ.: Alexandru I. Philippide în dialog cu contemporanii, I, ed. I. Oprişan, Buc., 1986,p. 75-238.MS226 – Slujebnic, Banat (?), sfârşitul sec. XIV. 130 p. 20,5 x 14 cm. Text în limbaslavonă (ms. sl. 23/Wuk 19).Ref.: A.J. Jacimirskij, Opisanie južno-slavjanskih i ruiskih rukopisej zagraničnyh bibliotek(„Sbornik Otdelenija Russkogo jazyka i slovesnosti”, 98, 1921, p. 311-314); HeinzMiklas, Jaroslav N. Scapov, William R. Veder, The Slavic Manuscripts in the FederalRepublic of Germany („Polata knigopis’naja”, 9, 1984, p. 40); Constantinescu,Repertoriu, p. 28, nr. 125.227 – Grigorie Omiritul, Scrieri, Moldova, sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. sl.51/9.2).Ref.: A.J. Jacimirskij, op. cit., p. 410; Constantinescu, Repertoriu, p. 28, nr. 126.228 – Tetravanghel, Moldova, sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII. Text în limbaslavonă (ms. sl. 23/Wuk 19).Ref.: A.J. Jacimirskij, op. cit., p. 277-278; Constantinescu, Repertoriu, p. 27, nr. 124.

GERMANIA 229BEUTH-HOCHSCHULE FÜR TECHNIKDOC229 – Matricole, sec. XX, ale studenţilor români care au urmat cursurile acestei şcoli,între care Henri Coandă (1886-1972).Ref.: Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 266.BONNPOLITISCHES ARCHIV DES AUSWÄRTIGEN AMTSDOC230 – Scrisori şi rapoarte (20), din 1867-1873, de la diplomaţi ai Prusiei (SaintPierre, Radowitz şi Pfuel, consuli generali la Bucureşti; contele Keyserling, ambasadorla St. Peterburg; Brassier, ambasador la Constantinopol; Annecke şi Thilau, giranţi aiconsulatului de la Bucureşti; contele von der Goltz, ambasador la Paris; Barthes, consul laIaşi) şi de la Offenberg, consul general al Rusiei la Bucureşti, relative la acţiunile în vedereareaducerii pe tron a principelui Al.I. Cuza, moartea acestuia în exil, înmormântarea sa înţară (Türkei, I.A.B., q. 24, Acta betr. die politischen Verhältnisse der Fürstentümer Moldauund Walachei, Bd. XXXV, XXXVI, XLI-XLIII, XLVII, XLVIII).Ref.: Grigore Ploeşteanu, Alexander J. Cuza im Exil (1866-1873), innerer Nachklang unddiplomatische Implikationen (RRH, 22, nr. 1, p. 50-56); Ploeşteanu, Românii, p. 201-209 (coresp. dipl. din 21 august 1868-17 noiembrie 1868), 212-232 (rapoarte dinBuc., 19 mai, 13 şi 11 iunie 1873, înmormântarea principelui Al.I. Cuza).Publ.: ibidem, p. 56-58 (rapoartele lui Pfuel din 19 mai, 3 şi 11 iun. 1873).231 – Documente (2), din 1870: raport către regele Wilhelm I şi circulară către agenţiilediplomatice ale Germaniei, prin care prim-ministrul Otto von Bismarck se pronunţăîmpotriva sprijinirii cererilor guvernului român privind dreptul de a bate monedă şi de aacorda decoraţii, dar este de acord cu schimbarea numelui oficial al ţării din PrincipateleUnite în România sub rezerva aprobării Porţii (Türkei I.A.B., q. 24, vol. XLVII).Publ.: Independenţa României, II/1, p. 41-44.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 8, c. 24-26, 29-30.232 – Documente diplomatice (20) din 10 septembrie 1870 – 4 februarie 1871:scrisori ale cancelarului Bismarck, rapoarte ale reprezentanţilor Prusiei la Bucureşti(von Radowitz), Constantinopol (Keyserling), St. Peterburg (prinţul Heinrich VII vonReuss), referitoare la reacţia opiniei publice româneşti faţă de războiul franco-german,episodul antimonarhic de la Ploieşti, intenţia principelui Carol de a abdica şi scrisoarea sacătre suveranii Europei, atitudinea rezervată a Prusiei şi ostilă a Rusiei şi Turciei faţă dePrincipatele Române (fond IA Bq, Türkei, 24, vol. 43 şi 44).Ref.: Dan Berindei, La Roumanie face à la France et à la Prussie pendant la guerrefranco-allemande de 1870-1871 (RRH, 33, 1994, nr. 1-2, p. 63-89); idem, Româniaîntre Prusia şi Franţa în timpul războiului franco-german din 1870-1871, în România

230 GERMANIAşi Europa în perioadele premodernă şi modernă, Buc., 1997, p. 338-351, 356-357 şi66-72, 74, 86-93, 109-110.233 – Corespondenţă diplomatică din 4 aprilie 1871 – 24 iunie 1878, rapoarte aleagenţilor Germaniei la Bucureşti, Constantinopol, St. Peterburg, Viena şi instrucţiunicătre aceştia referitoare la mişcarea pentru independenţa României, proclamarea şirecunoaşterea acesteia (Türkey, I.A.B., q. 24, Acta betr. die politischen VerhältnisseMoldau und Walachey, Bd. 45, 47-48, 52-53, 56, 60-61, 63; q. 111, Bd. 4-5; q. 114, Bd.53; q. 125, Acta betr. den Krieg zwischen Russland und der Türkey, Bd. 3, 8-9, 13; q. 125,adh. 4, Bd. 5-7; q. 128, adh. 1; adh. 4, Bd.7; q. 129, Bd.l; q. 133, adh. 23, Bd.2).Ref.: Ploeşteanu, Românii, p. 237-300, 306-316, n. 15, 18, 22, 29-35, 37-39, 41-12, 51, 55,59-60, 118, 120-123, 130-131, 196, 199-201, 228, 232-233, 238-243, 247, 256-257,266-268, 298, 303-305.234 – Rapoarte (2) din Bucureşti, 25 noiembrie 1874 şi 16 octombrie 1875, prin careconsulul german Pfuel informează despre mişcarea studenţimii române în vederea Uniriicu România a Transilvaniei şi Bucovinei (I.A.B. Türkey, q.24, Acta betr. die politischenVerhältnisse Moldau und Walachey, Bd. 50, 52).Ref. şi publ.: ibidem, p. 207-210 (rap. din 25 noiembrie 1874).235 – Documente, din 1875-1878, referitoare la luptele de independenţă ale României:rapoarte prusiene din Bucureşti, Pera şi Viena; instrucţiuni ale lui Bismarck, cuprinzândinformaţii despre demersurile guvernului român la Constantinopol pentru recunoaştereaindependenţei de stat, atitudinea rezervată a Prusiei, luptele româneşti la sud de Dunăre şivictoriile de la Griviţa, Nicopole şi Plevna, atitudinea Prusiei şi Austro-Ungariei faţă denegocierile de la San Stefano, chestiunile Dobrogei, Basarabiei de sud, libera navigaţie peDunăre, neutralizarea portului Sulina, temerile Prusiei faţă de creşterea influenţei ţaristeîn România şi Balcani (Türkei, I.A.B., q. 23; q. 24, Bd. LV, LXII, LXIII; q. 104, vol. 3; q.125: adh., vol. 4, 7; adh 8, vol. 2).Ref.: Grigore Ploeşteanu, Aspects diplomatiques de la guerre d’indépendance de laRoumanie (RRH, 16, 1977, nr. 1, p. 67-86); Dan Berindei, Représentants étrangersà Bucarest et l’indépendance de la Roumanie (1875-1877) (RRH, 16, 1977, nr. 2,p. 279-295); Iosif I. Adam, Premise economice ale cuceririi independenţei de stat aRomâniei („Muzeul Naţional”, 4, 1978, p. 153); Sanda Racoviceanu, Informaţii dinarhivele străine referitoare la aportul României la războiul din 1877-1878 („MuzeulNaţional”, 4, 1978, p. 283); Elena Moisuc, Tematica colecţiei de documentemicrofilmate din arhivele R.F. Germania (I) (RA, 1981, nr. 3, p. 332-333).Publ.: Independenţa României, II/1, p. 206-209, 234-236, 246-247, 276-277; II/2, p. 42-43, 159-164, 168, 215-217, 224-229, 244-255, 261-263, 267-273, 290-293 (19 doc.,1876-1877).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. RFG, r. 8, c. 24-26, 856-860, 951-954, 1232-1233; xerografii,pach. II/2-3, 6-8, 10, 13, 97-98; HI/1, 5, 7.236 – Corespondenţă diplomatică (35), din 1880-1883, referitoare la situaţia politicădin România, lupta românilor din Transilvania pentru unitatea naţională, relaţiile statuluiromân cu Germania şi Austro-Ungaria, rapoarte ale trimişilor germani la Bucureşti şi Vienaşi instrucţiuni către aceştia din partea cancelarului Bismarck şi a ministerului german deexterne (Rumänien 1: Bd. 10, Ber. 87, 89; Bd. 11, Ber. 8, 20, 50, 67, 157, 341; Bd. 13, Ber.

GERMANIA 23145, 47-49, 152, 156, 162, 169; Bd. 14, Ber. 59, 198; Rumänien 3: Bd. l, Ber. 12, 15, 26 A,28, 32, 33, 57, 61, 65, 143, Erlass nr. 216; Rumänien 6: Bd. l, Ber. 5).Ref.: Ernst R. v. Rutkowski, Österreich-Ungarn und Rumänien 1880-1883, dieProklamierung des Königreiches und die rumänische Irredente (SF, 25, 1966, p. 156-157, 171, 173-176, 179-180, 188, 197-198, 200, 210-211, 219, 229, 231, 235-236,240-241, 244, 252, 255).237 – Rapoarte (36) din 11 mai 1888 – 23 februarie 1891 ale lui Bernhard von Bülow,ministru plenipotenţiar al Germaniei la Bucureşti, către cancelarul Bismarck, cuprinzândinformaţii despre regele Carol I, oamenii politici I.C. Brătianu, D.A. Sturdza, P.P. Carp,Lascăr Catargiu, Al. Lahovary ş.a., problema agrară, orientarea profranceză a opinieipublice româneşti etc. (fond IA, Rumänien, vol. 22-26, 28-29).Ref.: Dan Berindei, Bernhard von Bülow und Rumänien in den ersten Jahren seinerMission in Bukarest, în Deutsche Frage und europäisches Gleichgewicht. Festschriftfür Andreas Hillgruber zum 60. Geburtstag, Viena - Köln, 1985, p. 47-66; idem, Încapitala României independente (MI, 1983, nr. 12, p. 73-76); idem, Bernhard vonBülow şi România în primii ani ai misiunii sale la Bucureşti, în Românii şi Europa înperioadele premodernă şi modernă, Bucureşti, 1997, p. 359-374.238 – Rapoarte, din 1888-1896, ale consulilor germani de la Budapesta, privindmişcarea naţională din Transilvania, procesul memorandiştilor şi urmările lui (fond I.A.A.1, Österreich 104, Bd. 4).Ref.: Teodor Pavel, Acte diplomatice germane despre mişcarea memorandistă, în Subsemnul lui Clio, Cluj, 1974, p. 389-396; idem, Die rumänische Nationalbewegung inSiebenbürgen und Deutschlands Südosteuropa-Politik am Ende des 19. Jahrhunderts(RRH, 15, 1976, nr. 3, p. 483-491).239 – Rapoarte (2), din 1891 şi 1894, ale lui Anton von Monts, consul germanla Budapesta, relative la documentarul consulului englez A. Nicolson despre situaţiaromânilor din Transilvania, având în anexă şi traducerea lui fragmentară în limba germană(25 mai 1891), şi la verdictul în procesul memorandiştilor (1894) (Österreich 104, Bd. 4).Publ.: 1918 la Români, I, p. 199-205, 236-238.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 14, c. 47-62, 104-111; xerografii, pach. I/1.240 – Raport, Budapesta, [12]/25 mai 1894, despre verdictul dat în procesulmemorandiştilor români (Politisches Archiv, Österreich 104).Ref. şi publ.: Emilia Poştăriţă, 65 de ani de la Marea Unire (RA, 60, 1983, nr. 4, p. 383,nr. 9).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii R.F.G., pach. I/1; mf. r. 14, c. 104-111.241 – Documente, din 21-25 martie 1907, referitoare la răscoala ţărănească: demersuriprivind protejarea intereselor persoanelor şi firmelor germane din zonele afectate derăscoală.Ref.: Karl Scheerer, Răscoala şi cancelariile din Berlin şi Viena (MI, 8, 1974, nr. 11, p.53-55).242 – Raport, din 30 octombrie 1909, al ministrului Germaniei la Bucureşti, Alfredvon Kiderlen-Wächter, despre reacţia României în cazul unor modificări teritoriale înBalcani (Beziehungen Rumäniens zu Österreich, Rumänien nr. 17, geheim, Bd. 1).

232 GERMANIAPubl.: 1918 la Români, I, p. 306-311.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 64, c. 371-376.243 – Documente (13), din 1913-1915, referitoare la relaţii externe ale României,pacea de la Bucureşti (1913), perioada neutralităţii României, mişcarea unionistă dinTransilvania: rapoarte, note şi telegrame de la Th. von Bethmann Hollweg, cancelarulGermaniei, Gottlieb von Jagow, secretar de stat german, Frederic de Pourtalès,ambasadorul Germaniei la St. Peterburg, J. von Waldthausen, ministru, H. von WaldburgWolfegg, secretar, şi H. von Bussche Haddenhausen, trimis special din cadrul legaţieigermane la Bucureşti; Lutz Korodi, director al liceului Fontana din Berlin şi AlexandruVaida-Voievod (Beziehungen Rumäniens zu Österreich, Rumänien, nr. 17, geheim, Bd.4; Botschaft Wien, Geheim, III, 547; Gr. Hauptquartier, Akten betr. Rumänien Allg. LageRumäniens nr. 30, April 1915 – Juni 1916, bd. 1; Österreich nr. 104, bd. 13).Publ.: 1918 la Români, I, p. 337-338, 344-349, 372-373, 440-442, 449-450, 459-460, 484-486, 516-517, 526-540, 588-599, 608-610.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G, r. 64, c. 980-982 (doc. Al. Vaida-Voievod, 1915);xerografii: pach. XVII/2, p. 6-15, 25-26, 32-34, 45-46, 70-71, 74-75; pach. XVII/7,p. 4-5, 8-15, 32.244 – Documente (17), din 1915-1920, relative la atitudinea autorităţilor maghiare faţăde saşii şi românii din Transilvania, starea de spirit a populaţiei româneşti faţă de ocupanţiigermani, negocierile păcii de la Bucureşti, pretenţiile bulgare asupra Dobrogei, acordulAntantei privitor la unirea Bucovinei şi Transilvaniei cu România, actul de la l decembrie1918 şi recunoaşterea Unirii de către saşii din Transilvania: rapoarte şi telegrame de laministrul german la Berna, consulii germani la Budapesta şi Braşov, trimişii germani înBulgaria şi România, şeful secţiei politice a Administraţiei germane în România, R. vonKühlmann, delegat german la negocierile de pace de la Bucureşti, şi Lutz Korodi, directoral liceului Fontana din Berlin (Beziehungen Rumäniens zu Österreich, Bd. 4; Deutschland,nr. 10, 135; Gr. Hq. Kriegsziele 16 a, Bd. l; Komissionsakten Brest-Litovsk/Bukarest nr.91, 95; Österreich, 95, Bd. 4; 104, Bd. 16; Rumänien nr. 1, 6, 22; Der Weltkrieg nr. 2, 14,20, 23; G. Verwaltung besetzter Gebiete in Rumänien, Bd. 3).Ref.: Mircea Popa, Documente din arhive vest-germane referitoare la armata română înprimele două decenii ale sec. XX, în File din istoria militară a poporului român, II,Buc., 1974, p. 67-81; Martin Kitchen, Hindenburg, Ludendorff and Rumania (SEER,54 1976, nr. 2, p. 217-218, 228); Tiberiu Coliban, Cercetări în arhivele de pestehotare. R.F. Germania (RA, 1977, nr. 3, p. 319; 1978, nr. 4, p. 457); Ioan Chiper,Atitudinea Germaniei faţă de problema Unirii Transilvaniei cu România (1918-1919) (R. Ist., 1978, nr. 11, p. 2065-2074).Publ.: 1918 la Români, II, 882-887, 903-905, 1047-1049, 1064-1069, 1088-1094, 1165-1167, 1177-1179, 1195-1196, 1207-1209, 1212-1213, 1231-1237, 1242-1244, 1247-1250, 1269-1272, 1275-1279 (17 doc., 1917-1918).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 64, c. 190-194, 544-547, 869-871; r. 65, c. 65-70,115-116, 121-124; xerografii: XVII/5, p. 7-8, 16-17, 20-22, 33-36, 43-51, 53-56, 67-70; XVII/7, p. 51-53.245 – Raport din Berlin, 28 octombrie 1919, al lui W. Bock, şeful Agenţiei de informaţii

GERMANIA 233germano-române, către Stockhammer, director în Ministerul de Externe al Germaniei,privind poziţia Germaniei faţă de situaţia politică din România şi în mod special situaţiaminorităţii germane din Transilvania, Banat, Bucovina şi Dobrogea (Rumänien, 1).Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, IV, p. 520-533.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 109, c. 169-182.246 – Rapoarte (2) din Viena, 2 şi 18 decembrie 1919, ale lui Johann Roser, directoral Societăţii „Agricola”, către Ministerul german al Afacerilor Externe, referitoare laatitudinea germanilor din România faţă de Unirea din 1918, statutul politic al minorităţiigermane, propunerile delegaţiei maghiare la Conferinţa de Pace de la Paris, între careaceea a unei autonomii faţă de Transilvania şi Banat, relaţiile autorului cu Al. Vaida-Voievod, Iuliu Maniu şi Vasile Goldiş (Akten betreff. Siebenbürgen und die Stellungender Deutschen und Rumänen in Ungarn, Bd. 17, Österreich, Nr. 104).Ref. şi publ.: ibidem, V, p. 291-297, 373-379.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. RFG, r. 64, c. 235-240.247 – Rapoarte germane, din 1920-1944, relative la situaţia României după paceade la Trianon, activitatea diplomatică a lui N. Titulescu, infiltrarea ideologiei naziste înRomânia, situaţia mişcării muncitoreşti etc.Ref.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1977, nr. 3, p. 319.248 – Raport, din 20 decembrie 1927, al ministrului plenipotenţiar german laBucureşti, Gerhard von Mutius, referitor la acţiunile antisemite care au avut loc la Oradeaşi Cluj, în luna decembrie, cu prilejul unui congres studenţesc (profanare de sinagogi,prădare şi distrugere de obiecte de cult, spargerea unor magazine evreieşti etc.), şi lamăsurile luate de guvernul român (R. 73645).Ref. şi publ.: Dumitru Hâncu, Documente din arhivele diplomatice germane („BuletinulCentrului, Muzeului şi Arhivei Istorice a Evreilor din România”, 1999, p. 7-10).249 – Documente (38), din 1931-1932, privind relaţiile economice românogermane:rapoarte diplomatice din Ankara, Belgrad, Bucureşti, Geneva, Varşovia(Deutsche Gesandtschaft Ankara, 1932; D.G. Belgrad, Bd. 24/2-5, 25/1-2; Geheimakten,Handel 13, Rumänien, VII/30 – III/35; Handelspolitische Abteilung, Handakten Wiehl,Donauraum 1931-1933; Sonderreferat W, Agrarblock der Südost-Europa Staaten, Bd. 1-4;Sonderreferat W, Europa-Präferenzen Bd. 1-3).Ref.: Holm Sundhaussen, Politisches und wirtschaftliches Kalkül in denAuseinandersetzungen über die deutsch-rumänischen Präferenzvereinbarungen von1931 (RESEE, 14, 1976, nr. 3, p. 405-424).250 – Documente (13), din 1934-1936, privitoare la acţiunile prinţului regent, Paul,al Iugoslaviei şi ale lui Stoiadinovici împotriva politicii de pace şi securitate europeană aRomâniei şi a lui Nicolae Titulescu; rapoarte şi scrisori ale trimişilor germani din Belgradşi instrucţiuni către aceştia (Deutsche Gesandtschaft Wien, nr. A 1685; Politische AbteilungII b; Jugoslawien, Politische Beziehungen zwischen Jugoslawien und Rumänien, Bd. 2;Rumänien, Politische Beziehungen zwischen Rumänien und Deutschland, Bd. 2, 3; Pol.IV, 20, Jugoslawien, Politische Beziehungen zwischen Jugoslawien und Italien, Bd. 1;Pol. IV. 48, Jug.-Rum.; Pol. IV, 333, Rum., Bd. 1).

234 GERMANIARef.: Živko Avramovscki, Le gouvernement yougoslave, les négociations du traité soviétoroumaind’aide mutuelle et la chute de Titulescu (RESEE, 4, 1966, nr. 3-4, p. 495-496, 498, 501-511).251 – Notă, din 21 noiembrie 1938, a ministrului plenipotenţiar german la Bucureşti,Wilhelm Fabritius, prin care aduce la cunoştinţa Ministerului de externe german existenţaunor manifestări antisemite la Cernăuţi din luna noiembrie 1938, aşa cum reiese dintr-oserie de rapoarte ale consulatului german la Cernăuţi (R. 103620).Ref. şi publ.: Dumitru Hâncu, Documente din arhivele diplomatice germane („BuletinulCentrului, Muzeului şi Arhivei Istorice a Evreilor din România”, 1999, p. 13-15).252 – Documente, din 1940-1944, referitoare la relaţiile politice şi militare românogermane:corespondenţă diplomatică şi rapoarte ale experţilor economici şi militarigermani în România, ale conducătorilor grupului etnic german. Cuprinde informaţiidespre situaţia politică din România, abdicarea regelui Carol II, pregătirea răsturnăriidictaturii antonesciene, evenimentele de la 23 august 1944, consecinţele politice şi militareale întoarcerii armelor împotriva Germaniei naziste (Büro der Staatssekretär Rumänien,Bd. 15; Handakten Ritter, Bd. 27, Rumänien 1944; Inland II G, dos. 94, 200, 426-428;Unterstaatssekretär Luther 231).Ref.: Mircea N. Popa, Din amintirile unui şofer regal (MI, 4, 1970, nr. 9, p. 96-98); TiberiuColiban, op. cit., în RA, 1978, nr. 4, p. 456-457; Ioan Chiper, Situaţia politică dinRomânia în primăvara şi vara anului 1944 în lumina unor documente germane (R.Ist., 37, 1984, nr. 6, p. 518-532); idem, În culisele adversarului şi capacitatea dereacţie a Germaniei faţă de evoluţia situaţiei din România în ajunul lui 23 August1944 (ibidem, nr. 8, p. 782-792); idem, La situation politique de Roumanie auprintemps et à l’été 1944 (à la lumière de documents allemands) (RRH, 23, 1984, nr.3, p. 209-225).253 – Document, din septembrie 1944, cuprinzând declaraţia făcută de Ante Pavelićlui Hitler asupra consecinţelor provocate în Croaţia de întoarcerea armelor de cătreRomânia împotriva Germaniei (Reichsminister, Handakten, Dolmetscher Schmidt, 23Aug. – Dez. 1944, p. 4).Ref.: Eugen Bantea, L’insurection roumaine d’août 1944 dans le contexte de la situationpolitique sud-est européenne (RESEE, 13, 1975, p. 345).RHEINISCHES LANDESMUSEUMMUZ254 – Inscripţie pe un soclu de statuie, sec. II, descoperită la Brühl, în memoria luiPublius Helvius Pertinax, ofiţer roman, legatus pro Praetore, guvernator al Daciei (c.170-179).Ref. şi publ: IDRE, I, p. 201-203, nr. 197.

GERMANIA 235UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEKDOC255 – Matricole, 1818-1880, ale studenţilor universităţii, între care şi studenţi dinTransilvania şi Principatele Unite (Immatrikulation Register. Universität Bonn, 1818-1880).Ref.: Elena Siupiur, Die Intellektuellen aus Rumänien und den südosteuropäischenLändern in den deutschen Universitäten (19. Jahrhundert). II. Teil. Universität Bonn(RESEE, 33, 1995, nr. 1-2, p. 83-100).256 – Scrisori (9), ianuarie 1900-1907, adresate de N. Iorga istoricului german KarlLamprecht, relative la Istoria poporului român şi Istoria Imperiului Otoman, publicate deIorga în colecţia Geschichte der europäischen Staaten iniţiată de A.H.L. Heeren şi F.A.Ukert (Handschriftensammlung, S. 2713, Korr. 32, 50, 67 a (8, 16, 94), 67 b (33, 42, 46,50, 51).Ref. şi publ.: I. Oprişan, Nicolae Iorga. Corespondenţă cu Karl Lamprecht („Manuscriptum”,13, 1982, nr. 3, p. 67-85).CR257 – V. Alecsandri, Ballades et chants populaires de la Roumanie, Paris, 1855.Ref.: Gesamtkatalog der Preussischen Bibliotheken, III, p. 49, nr. 587.258 – B. Alexandri [Vasile Alecsandri], Rumänische Volkspoesie, traducere de W. v.Kotzebue, Berlin, 1857.Ref.: ibidem, p. 50, nr. 615.COBURGALANDESBIBLIOTHEK259 – Orşova, începutul sec. XVIII. Gravură (ms. LXXXV/13 d).Ref.: A. Armbruster, O relatare inedită a morţii lui Despot vodă (SMIM, 7, 1974, p. 322,nota 2).260 – Oradea, începutul sec. XVIII. Gravură (ms. LXXXVI).Ref.: ibidem.MSSTADTBIBLIOTHEK261 – Thomas Frohlich, Historia de interfecto Heraclio Iacobo Despota Vualachiaeex literis Thomae Frolich pastoris Ecclesiae Cassouiensis, post 1563. Cuprinde informaţiidespre moartea lui Iacob Eraclid Despotul, domnul Moldovei, în 1563 (ms. XIX/3).Publ.: ibidem, p. 324-327.

236 GERMANIADARMSTADTHESSISCHES STAATSARCHIV DARMSTADTDOC262 – Documente (3), din 1722-1726, privitoare la primele colonizări germane înBanat, scrisoarea împăratului Carol VI, din 20 aprilie 1772, către landgraful Ernst-Ludwigde Hessen-Darmstadt prin care îl invită să trimită în Banat emigranţi germani, scrisori alelui Johann Karl Reichard, primul pastor evanghelic din Banat, din 3 iunie 1724 şi 6 martie1726, relatând evoluţia colonizării (Abt. XI, f. 61-64).Ref.: Friedrich Lotz, Johann Karl Reichard (1700-1753). Der erste Banater evangelischePfarrer nach der Türkenzeit (SF, 22, 1963, p. 326-342).Publ.: ibidem, p. 342-346.UNIVERSITÄTS- UND LANDESBIBLIOTHEK DARMSTADTDOC263 – Scrisoare din Viena, 18 noiembrie 1485, prin care regele Matia Corvin îl anunţăpe episcopul din Meinz că a încheiat pace cu Ştefan cel Mare. Copie.Publ.: A. Veress, Acta et epistolae relationam Transylvaniae Hungariaeque cum Moldaviaet Valachia, I, Budapesta, 1914, p. 39-41.DONAUESCHINGENFÜRSTLICH FÜRSTENBERGISCHES ARCHIVDOC264 – Patent de imigrare în Banat, Ulm, 30 septembrie 1736, eliberat pentru un grupde şvabi de Joseph Anton Vogi, comisar imperial pentru populaţie (Causal subditorum,fasc. 2).Ref. şi reprod.: Imma Ebert, în Die Donauschwaben, p. 118-119, nr. 7.DORTMUNDINSTITUT FÜR ZEITUNGSFORSCHUNGCR265 – Zwo Warhafftige Zeitung. Die erste wie die Fürsten in Siebenbürgen demTyrannischen Blüthund, widerum einen Abbruch gethan [...], Regensburg, 1595. Descriere înversuri a victoriilor lui Mihai Viteazul împotriva turcilor, din iarna şi primăvara anului 1595.Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 599-600, nr. 2179.

GERMANIA 237DRESDA (Dresden)GEMÄLDEGALERIE NEUE MEISTERA266 – Corneliu Baba, Bust de femeie, ulei pe pânză, 61 x 57 cm, 1976. Dăruit depictor în 1981, cu prilejul expoziţiei temporare.Ref.: Cezara Mucenic, 1981; Katalog der Gemäldegalerie Neue Meister, StaatlicheKunstsammlungen Dresden, 1987.267 – Corneliu Baba, Nud. Ulei pe pânză.Ref.: Cezara Mucenic, 1981.268 – Corneliu Baba, Veneţia. Ulei pe pânză.Ref.: Cezara Mucenic, 1981.269 – Corneliu Baba, Veneţia, ulei pe pânză (probabil expus la expoziţia temporarădin 1981).Ref.: Cezara Mucenic, 1981.HISTORISCHES MUSEUMMUZ270 – Săbii (2), din 1671 şi 1674, executate de meşterul clujan Tho[mas] Kapystrano.Ref.: M. Bunta, Aurari clujeni şi operele lor (sec. XVI-XVII), I („Acta Musei Napocensis”,13, 1976, p. 347).271 – Steag ostăşesc, presupus al lui Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti,capturat la asediul Vienei din 1683 şi dus electorului August.Ref.: V. Alecsandri, în „Viaţa nouă”, 1881; Dimitrie A. Sturdza, Steagul lui Şerban vodăCantacuzino (AARMSI, secţia II-a, s. II, t. 8, 1885-1886, p. 266-267); N. Iorga,Steagul lui Mihnea vodă Radul în Muzeul istoric din Belgrad (AARMSI, s. II, t.36, 1914, p. 530); C.I. Karadja, Steagul românesc al lui Istratie Dabija voievod(pierdut în anul 1664, redobândit în anul 1937) (ARMSI, s. III, t. 19,1937, p. 75-82:N. Ghika-Budeşti atribuie steagul lui Eustratie Dabija, domnul Moldovei); Arteleminore bizantine şi române (BCMI, 30, 1937, p. 174).Reprod.: C.I. Karadja, op. cit., pl. I.272 – Sabie de paradă din sec. XVII-XVIII, presupusă a fi fost a lui ConstantinBrâncoveanu, cu inscripţie în limba greacă, intrată în 1716 în tezaurul electorului de Saxa(inv. Y/26).Ref.: C. Marinescu, Săbii brâncoveneşti (ARMSI, s. III, t. 27, 1944-1945, p. 402-419).Reprod.: ibidem, pl. I-II.

238 GERMANIASÄCHSISCHE LANDESBIBLIOTHEKDOC273 – Rapoarte diplomatice germane, din 1691-1793, cuprinzând ştiri despre ŢărileRomâne.Publ.: Ilie Angelescu, Din corespondenţa bavareză şi saxonă (1691-1739). Scrisorile luiStoyberer şi Franz Hannibal von Mörmann, trimişi bavarezi la Viena, Târgovişte,1904.MS274 – Ibn Bībī, Al-Awāmir al-‘Alā‘iya fi‘l-‘Umür al-‘Alā‘iya [Istoria conducătoriloriluştri şi a lucrurilor remarcabile], ante 1285. Text în limba persană. Descrie istoria turcilorselgiukizi în sec. XIII, cu informaţii despre expediţia mongolo-bulgară prin Dobrogea în1265 (ms. or. 86).Ref.: Babinger, GOW, p. 9.Publ.: Herbert W. Duda, Die Seltšukengeschichte des Ibn Bibi, Copenhaga, 1959.275 – ‘Ašıq Paša-zāde [Dervīš Aḥmed], Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastieiotomane], ante 1481. 267 f. Cuprinde şi informaţii despre conflictele româno-otomane:campaniile în Ţara Românească şi Moldova din sec. XIV-XV, luptele cu Mircea celBătrân, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara (Kosovo, 1448), Ştefan cel Mare(Războieni, 1476) (ms. or. 60).Ref.: ibidem, p. 37.276 – Cronică anonimă veneţiană, sec. XV, privind expediţia maghiară din 1443-1444 în Ţara Românească (ms. 160, f. 139 v , 198 v , 205 v ).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 11 (parţial).277 – Šems ed-Dīn Aḥmed bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Fetiḥnāme-isefer-i Mohač [Cartea victoriei expediţiei de la Mohács], ante 1534. Relatare acampaniei otomane de la 1526 împotriva Ungariei, încheiată cu bătălia de la Mohács.Cuprinde şi informaţii referitoare la participarea oştilor româneşti (ms. or. 95, 103 b).Ref.: Babinger, GOW, p. 63.278 – Šems ed-Dīn Aḥmed bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Tevārī-iĀl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei otomane], ante 1535. Cronică relatând evenimente din sec.XIII până în 1533, inclusiv legăturile româno-otomane. 4 copii.Ref.: Babinger, GOW, p. 62-63.279 – Minei pe lunile ianuarie şi februarie, Moldova, jumătatea sec. XVI. Text înlimba slavonă (ms. sl. 1/OF 89).Ref.: A.J. Jacimirskij, Opisanie južno-slavjanskih i russkih rukopisej zagraničnyhbibliotek („Sbornik Otdelenija Russkogo jazyka i slovesnosti”, 98, 1921, p. 495-501); Constantinescu, Repertoriu, p. 27, nr. 121.280 – Reinhold Heideinstein, De vita Ioannis Zamoscii regni Poloniae. Cancelarii

GERMANIA 239exercituumque ducis summi, libri tres, 1593. Cuprinde informaţii relative la Ţările Române(ms. G 9, f. 92 v sqq.).Publ.: R. Heideinstein, De vita Ioannis Zamoiscii, ed. Dzyatyński, Poznan, 1861;Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 293-299 (extrase).281 – Raguaglio dello Stato nel quali si ritrova quest’anno 1594 il governodel’Imperio turchesco e della causa perchè egli habbia volto l’Armi al presente nelle partidi Hungaria. Relatare anonimă menţionând şi aprovizionarea cu cai a armatei otomane dinMoldova şi Ţara Românească (ms. G 104, f. l, 8 v .).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 388 (extras).282 – Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei osmane]. Cronică turcă anonimă,relatând istoria Imperiului Otoman şi relaţiile lui cu Ţările Române în sec. XIV-XVI(ms. or. 11).Ref.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 271.Publ.: Cronici turceşti, I, p. 177-190.283 – Contrafactur der Reutter und Landts Knecht-Fahnen welche in derSiebenburgischen Schlacht durch Gottes Gnädige Hulffe unndt Rittermesziger Handtseindt eröbert worden, und der Rom: Kay: Mayt: durch eigner Pottschafft auf der Postvom Herrn Michael Weida und George Basta seind zugeschickt [...], Dresda, 21 august1601. 118 f. 31 x 20 cm. De la f. 6, acuarele reprezentând cele 110 steaguri cucerite detrupele imperiale conduse de Mihai Viteazul şi George Basta în lupta de la Gorăslău din3 august 1601, între care 35 cu stema familiei Báthory, un steag al lui Ieremia Movilă (cudata 1600), două cu emblema oraşului Braşov, unul cu stema Sighişoarei (1599) şi altul custema oraşului Târgu Mureş (ms. G 81).Ref.: C.I. Karadja, Steagurile cucerite de Mihai Viteazul în lupta de la Guruslău (ARMSI,s. III, t. 14, 1933, p. 175-179); Prag um 1600. Kunst und Kultur am Hofe KaiserRudolfs II, I, Viena, 1988, p. 219, nr. 103.Reprod.: C.I. Karadja, op. cit., p. 184-185 (steagul lui Ieremia Movilă); B. A. R.,reproducere foto integrală.284 – Ioan şi Petru Damaschin, [Scrieri], copiate la mănăstirea Dragomirna dePahomie din porunca lui Anastasie Crimca, 1618. Text în limba slavonă. Dăruit deAnastasie Crimca mănăstirii Dragomirna la 9 august 1622 (ms. 88).Ref.: S. Stroev, Opisanie pamjatnikov slavjano-russkoj literatury, hranjaščihsja v publičnyhbibliotekah Germanii i Francii, Moscova, 1841, p. 73-74; I.I. Berednikov, Oslavjanskih rukopisej, hranjaščihsja v germanskih i francuzskih bibliotekah (în „ŽurnalMinisterstva Narodnogo Prosveščenija”, 42, 1844, otd. II, p. 73 sqq.); A.I. Jacimirskij,Opisanie južno-slavjanskih i russkih rukopisy zagraničnyh bibliotekah, I, op. cit., 98,1921, p. 502-504; E. Turdeanu, Le métropolite Anastase Crimca et son oeuvre littéraireet artistique, 1608-1629 (RES, 29, 1952, p. 61, nr. 16); D.P. Bogdan, Textele slavoromâneîn lumina cercetărilor ruseşti, în Relaţii româno-ruse în trecut, Buc., 1957,p. 269; Buc., 1957, p. 269; E. Turdeanu, Manuscrise robite de cazaci la 1653 („Fiinţaromânească”, 4, 1966, p. 137); Constantinescu, Repertoriu, p. 27, nr. 122.285 – Cronică polonă, 1587-1626, cu informaţii din 1620-1621 asupra luptelorpolono-otomane pe teritoriul Moldovei (ms. G 207, f. 7 v -8).Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. CXLIV; XX, p. 154-155 (extrase).

240 GERMANIA286 – Miscelaneu, 1634. Cuprinde: (1) Grammatikī Petraskou eutelous iou Petrouvoivoda tou Skoularika pasīs Megalovlachias oper synathen ek pollōn palaiōn kai neōngrammatikōn [Gramatică a umilului Petraşcu, fiul lui Petru-voievod Cercel al întregiimarii Vlahii ce a fost adunată din multe gramatici vechi şi nouă]; (2) Vivlion syntomon perimonachikīs diagōgīs [Scriere pe scurt despre purtarea călugărului]; (3) Eutelis Petrascieclogae e diversis libris peri kreatos [Ale umilului Pătraşcu culegeri din diferite cărţidespre câşlegi] (ms. Da 43).Ref.: Fr. Schnorr von Carolsfeld, Katalog der Handschriften der k. öffentl. Bibliothek zuDresden, I, Leipzig, 1882, p. 294; N. Iorga, Scrieri gramaticale şi didactice ale luiPetru Cercel, voievodul Munteniei („Arhiva”, Iaşi, 5, 1894, p. 261-264) (recte p. 510-513); idem, Note cu privire la Ioan Mihai Cigala, în Prinos lui D. A. Sturdza, Buc.,1903, p. 296; Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 99, nota 7; D. Russo, Elenismul în România,Buc., 1912, p. 52, nota 1; V. Grecu, Informaţiuni (CC, 7, 1931-1932, p. 534); C.Grecescu, Pătraşcu fiul lui Petru Cercel (RIR, 9, 1939, p. 178-183).287 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdār de Timişoara), Ta’rī [Istorie], jumătatea sec.XVII, tratând evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1595. Cuprinde informaţiidespre relaţiile româno-turce în această perioadă (ms. or. 381).Ref.: Babinger, GOW, p. 194.288 – Vespasian Kochowski, Annalium Coloniae Climacter quartus, sub regimineMichaelis regis per regnum Poloniae res gestas continens, circa 1675. Cuprinde şiinformaţii despre moartea lui Dimitrie Wiesnowecki Cazacul, pretendent la tronulMoldovei (1563), originea moldovenească (din Ieremia Movilă) a regelui polon MihaiWiesnowecki (1669-1673), participarea trupelor din Moldova şi Ţara Românească larăzboiul otomano-polon (1673) (ms. G 100, p. 47, 110-111, 377, 381, 397).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 59 (extras); Iorga, Studii şi documente, XX, p. 181-184(extrase).289 – [Urbino Cerri], Informazione dello stato della religione cattolica in tutto ilmondo, 1676-1678. Copie a raportului secretarului Propagandei către papa Inocenţiu XI,cuprinzând şi informaţii despre situaţia comunităţilor catolice din Ţara Românească şiMoldova (ms. A 82, p. 31 v sqq.).Ref.: N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în Ţările noastre şi asupra ţărilornoastre, Buc., 1899, p. 52; Călători străini, VII, p. 487.CR290 – De falsa et vera Unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo.Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmantia et Transylvania, Alba Iulia,1567 [1568].Ref.: Régi Magyarországy Nyomtatvánjok 1473-1600. Res litteraris, Budapesta, 1971,p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şimodern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.291 – Bartosz Paprocki, Warhafftige Beschreibung des Krieges welchen der

GERMANIA 241Walachische Woiewod Juon mit den Türcken gefüret [...], Cracovia, 1575. Lucrare despreluptele antiotomane ale lui Ioan vodă, domnul Moldovei (Hist. Turc. 425, Mise. 2).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 357-358, nr. 1666.292 – Discours de ce qui c’est passé en Transylvanie, de l’union des Princes deMoldauye et Duc de Valachie avec le Vaiuode pour la défence de la Chrestienté contre leTurc, Lyon, 1595.Ref.: G. Bengesco, Bibliographie franco-roumaine, Bruxelles, 1895, p. 2.293 – Laurentius Risebergius, Compendiaria praecipuarum rerum turcicarum relatioSeptem distinctis capitibus [...], Helmstadt, 1596. Lucrare de istorie a Imperiului Otoman,cuprinzând şi informaţii despre luptele cu Ştefan cel Mare şi Ioan vodă (Hist. Turc. 336).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 617-618, nr. 2212.294 – Gross Waradein Warhaffte Beschreibung welcher massen [...] Herr Melchiorvon Redern Frey Herr, die Gewaltige Vestung Gross Waradein [...] mit 2000, Soldatenerhalten, Nürnberg, 1599. Cuprinde informaţii despre eliberarea Oradei şi campania luiMihai Viteazul la sud de Dunăre, cu ocuparea cetăţii Nicopole (Hist. Turc. 533.27).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 711, nr. 2421.295 – Giovanni-Battista Malbi (Montalbani), Vera Relatione et aviso de Moldavia [...]tradotta dalla lingua Tedesca, Vienna, 1620. Broşură relatând evenimente din Moldova(1618-1620) în timpul domniei lui Gaspar Gratiani (F 104, Varia Italica, p. 94 sqq.).Ref.: N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria românilor (AARMSI,s. II, t. 21, 1898-1899, p. 27-40); Călători străini, IV, p. 434-437.Publ.: N. Iorga, op. cit., p. 40-53; Călători străini, IV, p. 438-442, 541-550.H296 – Giambattista Agnese di Genova, Atlante, 1544, cu 15 planşe reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămada, Scizia, p. 252, nr. 108.A297 – Aegidius Sadeler, Mihai Viteazul, 1601. Gravură (ms. G 81, f. 2 v ).Ref.: C.I. Karadja, op. cit., p. 180; Vasile Grecu, Dări de seamă (CC 8, 1933-1934, p. 510-511; 9, 1935, p. 341).SÄCHSISCHES HAUPTSTAATSARCHIV DRESDENDOC298 – Documente (peste 200), din 1454-1490, majoritatea scrisori ale regeluiMatia Corvin către principii saxoni, în vederea pregătirii unei alianţe împotriva turcilor(Wittenberger Archiv, loc. 4375, Bd. 4, S. 327-34; loc. 9321).Ref.: Nicolae Nistor, op. cit., în RA, 1975, nr. 3, p. 330.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 35.

242 GERMANIA299 – Scrisoare din Regensburg, 5 decembrie 1471, a lui Mathaeus Delnitzer,cuprinzând informaţii despre un cutremur în Ţările Române. Copie contemporană.Publ.: A. Veress, Acta et epistolae relationum Transylvaniae Hungariaeque cum Moldaviaet Valachia, I, Budapesta, 1914, p. 6-7.300 – Scrisori din Buda, 15 noiembrie 1476, prin care Matia Corvin, regele Ungariei,informează pe Ernest, principele elector al Saxoniei, despre campania lui Ştefan cel Mareîn Ţara Românească şi înlocuirea lui Laiotă Basarab cu Vlad Ţepeş.Publ.: A. Veress, op. cit., p. 26-27.301 – Documente, din 1527-1700, privitoare la istoria politică a Transilvaniei, întrecare: lista cetăţilor aflate pe linia de apărare împotriva turcilor, corespondenţă despreamestecul principelui Gabriel Béthlen în Războiul de 30 de ani, proiectul unei alianţemilitare între Saxonia şi Transilvania (1633-1658), activitatea solului saxon Werdermann(Geheimes Archiv. Siebenbürgische Sachen).Ref.: Gernot Nussbächer, Cercetări în arhivele de peste hotare. R. D. Germană (RA, 1974,nr. 4, p. 550).302 – Scrisoare din Praga, 21 august 1528, a regelui Ferdinand al Ungariei, prin carecomunică Porţii alegerea lui Radu de la Afumaţi, domn al Ţării Româneşti, ca mijlocitorîn viitoarele negocieri austro-otomane. Copie (ms. 10528).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 4-5.303 – Raport anonim german din Moldova, 1561, descriind victoria lui Despot vodăasupra lui Alexandru Lăpuşneanu (ms. 8510, f. 428).Publ.: ibidem, p. 58.304 – Scrisori (2), din 1574, de la Hans Rüber de Pixendorf, căpitan general alUngariei Superioare, prin care cere electorului August de Saxonia protecţie pentrupribeagul Bogdan Lăpuşneanu şi de la Cristofor Gaiovski, secretarul lui Bogdan, caresolicită paşaport pentru a se întoarce la acesta în Rusia (Schreiben der Obristen, 3. Buch,f. 145-146).Publ.: ibidem, p. 85-86.305 – Documente (4), din 1596-1598, privind luptele lui Mihai Viteazul cu otomanii(1596), intenţii otomane de atac în Ţara Românească (1597), alianţa dintre Mihai şiSigismund Báthory (1597), pretendentul Ioan Bogdan (1598-1599) (ms. 7310, 9328).Publ.: ibidem, p. 280, 311, 313, 385-387.306 – Scrisori (2), din 1594, ale ducelui Francis de Lauernburg şi Ferdinando vonKühbach, cu informaţii despre măsurile de apărare a Ţărilor Române împotriva tătarilor şidiscuţii avute cu Petru Şchiopul, refugiat în Tirol (ms. 9325, f. 30).Publ.: ibidem, XI, p. 413-417.307 – Scrisoare, din 1607, a pretendentului Bogdan, fiul lui Iancu Sasul, prin caresolicită ducelui de Saxa scrisori de recomandare către papă (ms. 8019).Ref.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 106-107.308 – Raport, circa 1630, al unui sol polonez la Constantinopol, cu informaţii despre

GERMANIA 243campania anti-imperială a tătarilor împreună cu trupe din Moldova şi Ţara Românească(ms. 9984).Publ.: ibidem, XX, p. 192 (extras).309 – Raport german, din 1653, referitor la intervenţia cazacilor în Moldova şi ŢaraRomânească la cererea lui Vasile Lupu (ms. 9986).Publ.: ibidem, p. 502-503 (extras).310 – Scrisori (12), din 1664-1668, referitoare la refugiul lui Gheorghe Ştefan:scrisori (2) de la acesta, din 1664, de la soţia sa Ştefania Mihailova, electorul de Saxonia şiducesa Magdalena Sibila, cuprinzând intervenţii pentru ajutor şi informaţii despre moarteafostului domn al Moldovei (Geheimes Archiv. Moldavische Sachen; ms. 8568, p. 64; ms.9772, p. 35-38, 40-41, 43-46).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 108-111; Gernot Nussbächer, op. cit., p. 550.311 – Rapoarte diplomatice (12) din Viena şi Constantinopol, 1686-1698, referitoarela războiul dintre Austria şi Polonia cu Imperiul Otoman, ostilităţile desfăşurate pe teritoriulŢărilor Române şi atitudinea acestora, politica lui Emeric Thököly faţă de imperiali şiPoartă, pretenţii poloneze de anexare a Moldovei (Chwrf. sachs. Abschikung nacher Wien1686; ms. 2892, 3598, 3933).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 74, 126-135, 142-143, 145.312 – Rapoarte, din 1698, ale lui A.D. Wackerbart către împăratul Austriei şi regelePoloniei cu informaţii referitoare la situaţia politică din Ţările Române (ms. 2982, f. 53sqq.).Ref.: Elena Moisuc, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.D. Germană (RA, 1973, nr.1, p. 109).Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la Constantin vodă Brâncoveanu, Buc., 1901, p.3-46; C.I. Karadja, Un document despre Principate din timpul lui C. Brâncoveanu(RI, 15, 1929, p. 66-67); idem, Două documente externe (ibidem, p. 143-144).313 – Documente (97), din 1710-1812, referitoare la Moldova şi Ţara Românească:rapoarte ale trimişilor polonezi şi saxoni la Poartă, instrucţiuni către aceştia cu informaţiidespre schimbările de domni, conflictele Poloniei, Austriei şi Rusiei cu Imperiul Otomanpe teritoriul Ţărilor Române, anexarea Bucovinei de către austrieci, scrisori ale lui MateiGhica, domnul Moldovei, şi ale lui Constantin Racoviţă, domnul Ţării Româneşti (ms.2955, 2956, 3553).Ref şi publ.: N. Iorga, Ştiri despre veacul al XVIII-lea în ţările noastre după corespondenţediplomatice străine, I. 1700-1750 (AARMSI, s. II, t. 32, 1909-1910, p. 2, 14-18, 20-26, 29, 32, 34-38); II. 1750-1812 (ibidem, p. 569-587, 590-591, 596, 600, 602-604,621-625, 628-635).314 – Documente (50), din 1711-1714, referitoare la domnia lui ConstantinBrâncoveanu, relaţiile cu imperialii şi mazilirea sa: corespondenţe diplomatice dinBucureşti, Constantinopol, Lemberg, Târgovişte şi Viena şi scrisori ale domnitorului (ms.689, 3325, 3552, 3625, 3629).Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la Constantin vodă Brâncoveanu, p. 51-101.315 – Firman, din 1741, adresat lui Grigore II Ghica, principele Moldovei, referitor

244 GERMANIAla trimiterea în Moldova a episcopului catolic Stanislav Raymund. Traducere în limbafranceză (ms. 2957).Ref.: Iorga, Studii şi documente, I/2, p. 436.316 – Firman, din 1752, adresat cadiului din Brăila şi domnului Moldovei, ConstantinRacoviţă, referitor la refacerea bisericii catolice din Iaşi. Traducere în limba latină (ms.2956).Ref.: ibidem, p. 436-437.317 – Scrisoare din Iaşi, 13/24 decembrie 1755 prin care Matei Ghica, domnulMoldovei, felicită pe mareşalul Jan Karol Mniszech pentru misiunea de sol la Poartă,încredinţată de regele Poloniei (dosar 2956, Des litonischen Kronkammern Grafen vonMniszech Versicherung nach Konstantinopel, 1755-1756).Ref. şi publ.: N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în ţările noastre („BuletinulSocietăţii geografice”, 19, 1898, p. 78-79).318 – Scrisori (6) din Zvaniec (29 decembrie 1755, către Matei Ghica, domnulMoldovei), Hotin (26 ianuarie 1756), Iaşi (2, din 10 februarie 1756), Galaţi (2 februarie1756) şi Bazargic (ante 8 februarie 1756) ale lui Jan Karol Mniszech, sol polon la Poartă,cuprinzând informaţii despre misiunea lui în cursul călătoriei prin Moldova (dos. 2596).Ref. şi publ.: ibidem, p. 78-79 şi p. 80, n. l.319 – Verschickung nach Constantinopel, 1755-1756. Dosar cu documente privindmisiunea la Poartă a lui Jerzy August Mniszek, cuprinzând, între altele, o scrisoare a luiMniszek despre trecerea sa prin Moldova (ms. 2956).Ref.: ibidem, p. 30-32.320 – Scrisoare din Iaşi, 20 februarie 1756, a lui Matei Ghica, domnul Moldovei,către contele Potocki, referitoare la trecerea prin Moldova a solului polon la Poartă, JanKarol Mniszech (pach. 2956).Ref. şi publ.: ibidem, p. 79-80, n. 1.321 – Scrisori (4) din Iaşi, 16 octombrie 1759, către Matei Ghica, domnul Moldovei,Stănileşti (ş.a.) şi Varşovia (22 noiembrie 1759), de la contele Potocki, staroste de Bielz,şi secretarul său C. Lafont, referitoare la solia polonă la Poartă din 1759-1760 (dos. DesGrafen Podoski Abschickung an die Ottomanische Pforte, 1759-1760).Ref.: ibidem, p. 90-91.322 – Firman, din 1762, adresat domnului Moldovei, Ioan Callimachi, privindactivitatea negustorilor armeni şi evrei supuşi polonezi. Traducere în limba latină (ms.2956).Ref.: Iorga, Studii şi documente, I/2, p. 438.323 – Rapoarte (9), din 1767, 1795, 1799, 1806-1807, 1812, ale agentului danez şisaxon la Constantinopol, Friedrich Hübsch, privind schimbări de domnie în Principate,mazilirea lui Grigore III Ghica (1767), numirea lui Alexandru Callimachi în Moldova(1795), fuga în Transilvania a lui Alexandru Ipsilanti (1806), înscăunarea în Moldova a luiScarlat Callimachi (1812) etc.Publ.: Documente Callimachi, I, p. 4-7.

GERMANIA 245324 – Rapoarte, din 1740-1774, ale lui Friedrich Hübsch, agent saxon laConstantinopol, despre războiul ruso-otoman, situaţia din Principate, asediul cetăţiiGiurgiu (Geheimes Kabinett, loc. 2957).Ref.: Elena Moisuc, op. cit., p. 110-111.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 26, c. 70-656.325 – Rapoarte (2) din Bucureşti, 24 şi 27 iunie 1848, prin care C. Sakellario, consulal Saxoniei în Ţara Românească, îşi informează superiorii despre evoluţia revoluţiei şiabdicarea principelui Gheorghe Bibescu (fond SLHA, MAA, l T, Nr. 1760, p. 901-903).Ref. şi publ.: Ploeşteanu, Românii, p. 29-35.326 – Rapoarte consulare germane din Bucureşti şi Iaşi, 1839-1904, cuprinzând ştiridespre înfiinţarea primului consulat saxon şi numirea lui C. Sachelarie în funcţia de consul,comerţul în Ţările Române, Revoluţia de la 1848 etc. (Sächsische Aussenministerium nr.3268, 3629, 3654).Ref.: Cornelia Baravache-Crivăţ, Cercetări în arhivele de peste hotare. R. D. Germană(RA, 1972, nr. 1, p. 152); Elena Moisuc, op. cit., p. 109; Cornelia Lungu, Cercetări înarhivele de peste hotare. R. D. Germană (RA, 1979, nr. 4, p. 454).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. RDG, r. 26, c. 754-878.327 – Corespondenţă diplomatică germană din Berlin, Viena, Cernăuţi şi Timişoara,1893, 1908-1931, referitoare la relaţiile economice româno-germane, familia regală română,producţia de petrol, Primul Război Mondial, negocierile privind pacea de la Bucureşti(1918), situaţia economică şi politică din România ş.a. (Sächsisches Aussenministerium,Sächsische Gesandtschaft Berlin nr. 337, 1303, 1308; Sächsische Gesandtschaft Wien nr.365, 416).Ref.: Nicolae Nistor, Cercetări în arhivele de peste hotare. R. D. Germană (RA, 1975,nr. 3, p. 331); idem, în RA, 1976, nr. 4, p. 436.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 35, c. 329-335, 844-900; r. 36, c. 1-328.328 – Rapoarte (6), din 1916, ale lui Alfred Nostitz von Wallwitz, ministrul Saxonieila Viena, relative la reacţia guvernului austro-ungar faţă de intrarea în război a Românieişi desfăşurarea operaţiilor trupelor române în Transilvania şi Dobrogea (GesandtschaftWien, nr. 365).Publ.: 1918 la români, II, p. 813, 816, 821-824, 826-828, 834-838.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 35, c. 291-298, 301-303.329 – Documente militare germane, din 1916-1918, privind luptele pe frontulromânesc, situaţia politică şi militară din România, aprecieri despre armata română etc.(Königliches Sächsisches Kriegsministerium, Allgemeine Armee-Abteilung, nr. 4200-4210).Ref.: Nicolae Nistor, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 437; idem, în RA, 1977, nr. 3, p. 318;Corneliu Lungu, op. cit., p. 454.330 – Raport, din 13/26 martie 1918, al împuternicitului militar al Saxoniei cu privirela atitudinea de rezistenţă a populaţiei române împotriva armatei germane de ocupaţiedin Muntenia (Königlich Sächsisches Kriegsministerium, Allgemeine Armee Abteilung,Sachbetreff. Mitteilungen pp. von Militärbevollmächtigten).

246 GERMANIAPubl.: 1918 la români, II, p. 1100-1101.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 36, c. 504.331 – Notă informativă, Budapesta, 10 noiembrie 1919, referitoare la vizitadiplomatului român Constantin Diamandy la Budapesta, promovarea unor bune relaţiicomerciale şi economice cu Ungaria, preocupări pentru constituirea unei confederaţiidunărene în care să intre Italia şi Ungaria (Aussenministerium, nr. 2080).Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, V, p. 9-11.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 87, c. 437-438.MS332 – Abraham Tocken, Bedenken und Discurs, neben allerey Erinnerung dieturckischen Sachen belangende, 1594. Opinii asupra războiului dintre Habsburgi şiPoartă, aliaţii posibili, atitudinea Poloniei şi Ungariei, avantajul alianţei Ţărilor Româneşi potenţialul lor militar, perspectivele de pace (ms. 9325, f. 86, 96, 107, 152, 160, 164,166, 169 v , 174 v , 186 v ).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 391-393.333 – Jerzy August Mniszek, Journal de voyage pour Constantinople [...], 1755,descriind şi trecerea prin Moldova.Publ.: N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în ţările noastre şi asupra ţărilornoastre, p. 33-52.334 – [Jan Tadeusz Mniszech], Journal de voyage pour Constantinople de SonExcellence Monseigneur le Comte Mniszech, Grand Chambellan de Lithuanie et EnvoyéExtraordinare du Roi et de la République de Pologne, fait l’an 1755, s.l., [1756]. Solulpolon Jan Karol Mniszech, tatăl autorului, a călătorit prin Moldova descriind aşezareaţării, hotarele, anexarea Bugeacului, localităţile vizitate, natura, drumurile. Versiuneadupă un original latin sau polon (dos. 2956. Des lituanischen Kronkammern Grafen vonMnizech Versicherung nach Konstantinopel, 1755-1756).Ref. şi publ.: N. Iorga, op. cit., p. 80-89; Călători străini, IX, p. 361-372.335 – Iosif Podoski, [Jurnalul soliei în Turcia], 1759, în limba franceză, scris, foarteprobabil, de secretarul francez al soliei, C. Lafont. Conţine o descriere a Moldovei, vizitatăîn călătoria din Polonia spre Constantinopol.Ref.: P.P. Panaitescu, Călători poloni în Ţările Române, Buc., 1930, p. 174-175.Publ.: N. Iorga, op. cit., p. 43-52.336 – [C. Lafont], Journal de l’ambassade, le 28 août 1759, s.l., 1760. Secretarulpentru corespondenţa străină al contelui Podoski, staroste de Bielz, descrie solia acestuiala Constantinopol în 1759-1760, în cursul căreia a trecut prin Iaşi, iar la întoarcere prinFălciu, Huşi şi localităţile din stânga Prutului (dosarul Des Grafen Podoski Abschickungan die Ottomanische Pforte, 1759-1760).Ref. şi publ.: N. Iorga, op. cit., p. 92-101; Călători străini, IX, p. 424-430.337 – Extras din ziarul Dresder Neue Nachrichten, din 31 decembrie 1918/12ianuarie 1919. Cuprinde informaţii privitoare la hotărârea saşilor transilvăneni de-arecunoaşte Unirea Transilvaniei cu România (Gesandschaft Wien, Akten XI, 40, Bd. III,Ungarn betr.).

GERMANIA 247Publ.: 1918 la români, II, p. 1308-1309.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 79, c. 141.CR338 – Deutsche Allgemeine Zeitung, 1920, ianuarie 2. Cuprinde articolul O şedinţăretorică în Camera Deputaţilor din România, în care se descrie reacţia entuziastă ladecretele regale privind alipirea la România a provinciilor din fostul Imperiu Austro-Ungar (Gendschaft Wien, Akten XI 40, Bd. III. Ungarn betreff).Ref. şi publ.: 1918 la români, I, p. 574-575.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 79, c. 169.VERKEHRSMUSEUMMUZ339 – Vagonet de lemn pentru transportat minereu, cu şine de lemn (ecartament 48cm) şi macaz, atelier Transilvania, sec. XVI. Provine din mina „Ruda celor 12 apostoli”,azi mina „Barza”, Brad, jud. Hunedoara. Copie 1 x 1 (V.M.D. 25.8° 46).Ref.: A. Steopoe, Comunicaţiile şi muzeele de comunicaţie din Berlin („Natura”, 17,1927, nr. 6, p. 24); idem, Muzeul Ştiinţelor din Londra („Natura”, 19, 1930, nr. 2,p. 27); I.K. Derry, T.I. Williams, The Short of Technology, Oxford, 1960, p. 253; D.Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 97; I.M. Ştefan, Cel dintîi vehicul purtat pe şine(„Scânteia tineretului”, 1974, 11 mai); idem, Primul vehicul purtat pe şine şi creatoriisăi: valahii („Tribuna României”, 2, 1974, nr. 46, p. 7); Dinu Moroianu, I.M. Ştefan,Maeştrii ingeniozităţii româneşti, Buc., 1976, p. 35-36; Ioachim Mucha, 1989.DUISBURGASTIFTUNG WILHELM-LEHMBRUCKMUSEUM-ZENTRUM INTERNATIONALE SKULPTUR340 – Constantin Brâncuşi, Negresă blondă, 1926. Bronz polisat; h 38,4 cm (fostă înCol. O. Penteado).Ref.: Geist, I, nr. 167 c; II, nr. 179 e.Reprod.: Geist, II, fig. 167.ERFURTAANGERMUSEUM341 – Frans Francken II, Cresus arătându-şi comorile lui Solon. Ulei pe pânză,

248 GERMANIA1624-1628 (?). Alegorie reprezentând o scenă de la Curtea din Praga a împăratului RudolfII. Între personaje figurează şi Mihai Viteazul.Ref.: Al. Busuioceanu, Câteva portrete noi ale lui Mihai Viteazul (ARMSI, s. III, t. 5,1926, p. 51); Barbu Slătineanu, Contribuţiuni la studiul portretelor lui Mihai Viteazul(RIR, 3, 1933, p. 210); Pippidi, Mihai Viteazul, p. 46.ESSLINGEN AM NECKARAM342 – Emil Kiemlen, Nikolaus Lenau, 1802-1850. Monument inaugurat la 18 mai1904 pentru cinstirea poetului şvab din Banat.Ref.: Die Donauschwaben, p. 216, nr. 26.FRANKFURT AM MAINDOCBUNDESARCHIV, AUSSENSTELLE FRANKFURT343 – Documente diplomatice, din 1826-1829, referitoare la politica Rusiei faţă dePrincipatele Române în timpul războiului ruso-turc: ocupaţia militară, scopurile ei politice(Akten d. Deutschen Bundestag, 1816-1866).Ref.: Tiberiu Coliban, Costin Feneşan, Viaţa ştiinţifică. R.F. Germania (RA, 1983, nr. 2,p. 196).344 – Scrisoare, Bucureşti, 16/28 iunie 1848, prin care Ioan Voinescu II, ministru alAfacerilor Străine în Guvernul provizoriu, îl informează pe preşedintele Parlamentului dinFrankfurt despre revoluţia din 11/23 iunie 1848 din Ţara Românească şi despre protestulconsulului rus, care cerea intervenţia Germaniei (RMMA, 14. Wallachei und Moldau,Politische Beziehungen zu beiden Fürstenthümer, S.I.).Ref. şi publ.: Ploeşteanu, Românii, p. 36-39.345 – Scrisoare din Frankfurt, 30 august 1848, prin care A.G. Golescu, trimis alGuvernului provizoriu din Bucureşti, solicită ministrului Afacerilor Externe al Germanieisprijinirea revoluţiei din Ţara Românească şi-i trimite documentele cerute de acesta(RMAA, 14. Wallachei und Moldau, Politische Beziehungen, p. 9).Ref. şi publ.: ibidem, p. 53-66.346 – Documente, din 1848-1849, referitoare la relaţiile revoluţionarilor din ŢaraRomânească cu Guvernul revoluţionar german de la Frankfurt am Main: corespondenţăadresată Adunării Naţionale Germane de revoluţionarii români, între care scrisoride la Alexandru C. Golescu (Frankfurt am Main, 30 august 1848), Ion Maiorescu (29septembrie 1848), scrisorile de acreditare ale lui Ion Maiorescu ca reprezentant alGuvernului revoluţionar român pe lângă cel german, protestul adresat marilor puteri aleEuropei de membrii fostului Guvern provizoriu al Ţării Româneşti, februarie 1849 (Aktend. Reichsversammlung, 1848-1849).Ref.: Tiberiu Coliban, Costin Feneşan, op. cit., p. 197.

GERMANIA 249347 – Documente, din 1848-1854, cuprinzând informaţii despre situaţia politicăşi economică din Ţările Române (Arhiva Ministerului de Externe şi a Ministerului deComerţ).Ref.: Tiberiu Coliban, Cercetări în arhivele de peste hotare. Germania (RA, 1976, nr. 4,p. 439).348 – Documente (2), din februarie 1849, proteste ale Guvernului revoluţionarprovizoriu din Ţara Românească adresat marilor puteri europene împotriva forţelorintervenţioniste (otomane şi ţariste) (Deutsches Verfassunggebäude, Reichsversammlung,Mai 1848 – Juni 1849. Ausschuss für völkerrechtliche und internationale Fragen. Plt. 7226a, Pet. 7226 a.l.).Ref. şi publ.: Mircea N. Popa, Plini de încredere în înţelepciunea şi în simpatiile Dietei dinFrankfurt (MI, 7, 1973, nr. 11, p. 53, 71).349 – Documente, din 1849, referitoare la atitudinea de neangajare a dietei germanedin Frankfurt faţă de intervenţia trupelor ţariste în Transilvania pentru reprimarea revoluţiei(Ministerul de Externe al Puterii Centrale Provizorii din 1848-1849).Ref.: Tiberiu Coliban, Costin Feneşan, op. cit., p. 197.350 – Documente, din 1856, referitoare la atitudinea statelor Federaţiei Germanefaţă de conferinţa de la Paris pentru hotărârea statutului Principatelor Române (ActeleAdunării Deputaţilor din Statele Federaţiei Germane, 1816-1866).Ref.: ibidem.AFRANKFURTER GOETHE-MUSEUM351 – Carl Rahl, Nikolaus Lenau (1802-1850). Ulei pe pânză, 1834; h 60 x 48 cm.Portret al poetului şvab bănăţean.Ref. şi reprod.: Die Donauschwaben, p. 216-217, nr. 27.DOCINSTITUT FÜR STADTGESCHICHTE FRANKFURT352 – Scrisoare din Ilidia, 11 septembrie 1428, de la Gaspar Slik, protonotarul regeluiSigismund al Ungariei, către magistratul din Frankfurt pe Main, informând despre lupteleregelui cu otomanii, cu menţiunea că în ultima luptă au murit 200 de oameni din ŢaraRomânească.Publ.: G. Fejér, Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasticus ac civilis, Buda, 1829-1844,X 6, p. 929-930; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 551-552; DRH, D, I, p. 264-265.CRUNIVERSITÄTSBIBLIOTHEK JOHANN CHRISTIAN SENCKENBERG353 – Antzeygung kurtzlichen un[d] volfurung den ursprung dess Thurkyschen und

250 GERMANIAhundtyschen volcks und dess gevaltyger unnd pöslicher zu nemu[n]g mitsampt der grossenund schödlychen verderblikeyt die sie byss ber wider das christglaublich volck habenbegangen, Nürnberg, 1500. Cuprinde la p. 2-8: Jörg von Nürnberg, Geschicht von derTurckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476 (p. 2-8).Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, p. 399-400.354 – Georgiu Bariţiu, Gavriil Munteanu, Dicţionaru germano-român, I-II, Braşov,1853-1854.Ref.: Gesamtkatalog der Preussischen Bibliotheken, XI, p. 421, nr. 6121.FREIBURG IM BREISGAUBUNDESARCHIV-MILITÄRARCHIVDOC355 – Documente, din 1916-1918, privind acţiunile de luptă ale trupelor germanepentru ocuparea Braşovului (toamna 1916), organizarea armatei germane de ocupaţie dinRomânia şi administrarea teritoriului ocupat.Ref.: Tiberiu Coliban, Costin Feneşan, Viaţa ştiinţifică. R.F. Germania (RA, 1983, nr. 2,p. 197).356 – Documente, din 1940-1945, referitoare la raporturile militare românogermane:misiunea militară germană în România, corespondenţă Hitler – Antonescu,jurnale de război, operaţii terestre, maritime şi aeriene, evenimentele de la 23 august 1944,participarea României la războiul antihitlerist.Ref.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 438-439; 1977, nr. 3, p. 319; 1979, nr.4, p. 456; Tiberiu Coliban, Costin Feneşan, op. cit., în RA, 1983, nr. 2, p. 197.COLECŢIA WALTHER VIORADOC357 – Corespondenţă, 1945-1958, de la muzicologul Constantin Brăiloiu.Ref.: Viorel Cosma, 1982.RUMÄNISCHES INSTITUTDOC358 – Scrisori, texte şi autografe, sec. XIX-XX, de la Vasile Alecsandri, CincinatPavelescu, Ionel Teodoreanu, Ion Pilat, Liviu Rebreanu, George Topîrceanu, ElenaVăcărescu, Victor Ion Popa, Aron Cotruş, George Enescu, Sextil Puşcariu, DinuLipatti etc.Ref.: Virgil Mihăilescu, 1982.

GERMANIA 251MS359 – Mihai Eminescu, Criticilor mei, [circa 1876-1877], text autograf al poezieidedicate reginei Carmen Sylva.Ref.: idem.A360 – Icoane vechi româneşti.Ref.: idem.361 – Lucrări de Theodor Pallady, Jean Al. Steriadi, Dumitru Ghiaţă.Ref.: idem.MUZ362 – Monede dacice din perioada cuceririi romane.Ref.: idem.UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEKCR363 – Von den Türcken, Memmingen, 1496. Cuprinde la p. 2-4 b: Jörg von Nürnberg,Geschicht von der Turckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476.Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, p. 399.FÜRSTENFELDBRUCKKLOSTER S. MARIAAM364 – Monument comemorativ şi 6 morminte comune a 19 militari români, morţi caprizonieri în Primul Război Mondial şi înhumaţi în spatele mănăstirii Maria, împreună cumilitari francezi, polonezi, ruşi şi sârbi.Ref.: Arhiva Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, doc. CE 4249/18.12. 2007.GOTHAFORSCHUNGSBIBLIOTHEKMS365 – Šems ed-Dīn Aḥmed bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Fetiḥnāme-isefer-i Mohač [Cartea victoriei expediţiei de la Mohács], ante 1534. Relatare a

252 GERMANIAcampaniei otomane de la 1526 împotriva Ungariei, încheiată cu bătălia de la Mohács.Cuprinde şi informaţii referitoare la participarea oştilor româneşti (ms. or. 152).Ref.: Babinger, GOW, p. 63.366 – Muṣṭafā bin ‘Abdullāh (Ḥağī alīfa, Kātib Čelebi), Taqvīm üt-tevārī[Calendarul istoriilor], 1648. Tabele cronologice în limba persană, cu o introducere privindevenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului. Cuprinde şi informaţiidespre relaţiile româno-otomane (ms. or. 147).Ref.: ibidem, p. 197.367 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdār de Timişoara), Ta’rī [Istorie], jumătatea sec.XVII. Tratează evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1639 şi cuprinde informaţiidespre relaţiile româno-turce în această perioadă (ms. or. 151).Ref.: ibidem, p. 194.CR368 – Alte und Newe Zeitungen [...] Warhafftiger Bericht, was sich allenthalbenzwischen dem [...] Fürsten und Herrn Sigmund Bathori in Siebenbürgen [...] mit demTürcken und Tartern [...] zugetragen, Dresda, 1595. Cuprinde informaţii despre campaniileantiotomane ale lui Mihai Viteazul din 1594 (9 an Hist. 6684-6685).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 601, nr. 2181.369 – Warhaffte Zeitung [...] welcher massen der [...] Fürst und Herr, HerrSigismundus [...] sampt den Walachen, Moldawern, und Bulgaren, im Monat Februario,diss 1595. Jars, die Türcken und Tattern, zwischen Temetschwar und Lippa angriffen [...],Nürnberg, 1595. Cuprinde informaţii despre luptele antiotomane la Timişoara şi Lipova(24 in Opp. 46/1).Ref.: ibidem, p. 595, nr. 2168.370 – Warhafftige Newe Zeytung auss Sieben-Bürgen, Walachey vnnd Moldaw,Nürnberg, 1595. Cuprinde informaţii din Košice şi Satu Mare (9 şi 19 aprilie 1595) desprecampaniile antiotomane ale lui Mihai Viteazul din iarna 1594-1595 (25 in Opp. 46/1).Ref.: ibidem, p. 598, nr. 2174.371 – Marsilianische, Räitzische und Woitzische Zeyttung. Das ist: Warhaffte kurzeBeschreibung wie die Statt Marsilia Wider die Spanier Rebelliert [...]. Dergleichenwie 10.000 Räitzen sich zu dem Fürsten in Syben Bürgen geschlagen [...] danach mitdem Sybenbürgischen Volck auff Temeswar gestraifft [...] dieTürcken nidergehawt [...],Nürnberg, 1596. Cuprinde informaţii despre luptele antiotomane din Banat ale principeluiSigismund Báthory (34 in Opp. 46/1).Ref.: ibidem, p. 641, nr. 2266.372 – Neue Sibenbürgische Victorien mitt Lippa, Temeswar und andern Orten[...], Nürnberg, 1596. Cuprinde informaţii din 24 aprilie – 13 mai 1596, despre lupteleantiotomane ale lui Sigismund Báthori la Lipova, Timişoara etc. (31 in Opp 46/1).Ref.: ibidem, p. 638-639, nr. 2261.373 – Vngerische, Böhemische, Sybenbürgische [...] Handlungen. Kurtze verzeichniss

GERMANIA 253was sich in den nechsten vier Monaten [...] zugetragen hat. Auch welcher massen [...] dieTürckischen Vnterthanen per terra genöttigt und mit gewalt in Sybenbürgen, Walachey,Moldaw vnnd Vngern sich gebrauchen zu lassen, auff Constantinopel gefürt worden,Nürnberg, 1596. Însemnări zilnice de călătorie, din 3 decembrie 1595 până la sfârşitul luimartie 1596. Autorul anonim dă informaţii şi despre Ţările Române, aflate în campaniaantiotomană (39 in Opp. 46/1).Ref.: ibidem, p. 629, nr. 2239.374 – Vngerische, Siebenbürgische, Persische, Türckische vnnd Tartarisch jüngstenverloffne Geschichten [...]. Auch wie der Fürst in Sibenbürgen seinen Obersten zu Lippa[...] zerreissen lassen, und dass er die Vestung Lippa dem Türcke übergeben wollen,Nürnberg, 1597. Cuprinde şi informaţii despre luptele trupelor transilvănene la Lipova(4° in Opp. 46/1).Ref.: ibidem, p. 664, nr. 2312.375 – Neue Zeitung [...] Wie der Fürst in der Walachey bey dreysigtausent Tartarnund Türcken erlegt, Nürnberg, 1599. Cuprinde şi informaţii despre o luptă în care MihaiViteazul a nimicit o oaste turco-tătară de 50.000 de ostaşi (46 in Opp. 46/1).Ref.: ibidem, p. 717, nr. 2438.376 – Histoire de la guerre entre la Russie et la Turquie, et particulièrement dela campagne de 1769, St. Pétersbourg, 1773. Cuprinde şi descrierea operaţiilor de peteritoriul românesc.Ref.: Slavica-Katalog der Landesbibliothek Gotha, Berlin, 1961, nr. 3012.377 – Eugène Jouvet, Guerre d’Orient. Voyage à la suite des armées aliées enTurquie, en Valachie et en Crimée, vol. I-II, Paris, 1855.Ref.: ibidem, nr. 3148.378 – A. Horsetzky von Hornthal, Der russische Feldzug in Bulgarien und Rumelien,1877-1878, Viena, 1878. Cuprinde şi informaţii despre luptele armatei române.Ref.: ibidem, nr. 3151.H379 – Giambattista Agnese di Genova, Atlante idrografico, 1546, cu 17 planşereprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (cod. membr. II, 146).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 109.SCHLOSSMUSEUMA380 – Frans Francken II, Cresus arătându-şi comorile lui Solon. Ulei pe pânză, 1624-1628 (?). Alegorie reprezentând scenă de la Curtea din Praga a împăratului Rudolf II, întrepersonaje figurând şi Mihai Viteazul.Ref.: C. Perkins, Cyclopaedia of Painters, II, Londra, 1888, p. 86; Al. Busuioceanu, op.cit., p. 51; Barbu Slătineanu, op. cit., p. 210; Pippidi, Mihai Viteazul, p. 46.

254 GERMANIAMUZ381 – Monedă de bronz, sec. II a. Chr., emisă de Aelis, rege din Scythia Minor. Avers:divinităţi din mitologia greacă; revers: numele şi titlul regelui (Münzkabinett).Ref.: T. Gherasimov, Aelis, un roi scythe en Dobroudja („Studia historica-philologicasardicensis”, l, 1938, p. 212-216; rec. C. Velichi, în RIR, 9, 1939, p. 391-392).GÖTTINGENUNIVERSITÄTSBIBLIOTHEKDOC382 – Matricole, sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX, cuprinzând şi nume destudenţi originari din Transilvania.Ref.: J. Trausch, Verzeichnis derjenigen Siebenbürger Sachsen welche an den Universitätenzu Krakau, Strassburg und Göttingen studiert haben (AVSL, 6, 1865, p. 296-297);Selle Gotz, Die Matrikel der Georg-August-Universität zu Göttingen, 1731-1837,Leipzig, 1937; Fr. Reimesch, Ergänzungen zu den Verzeichnissen derjenigenSiebenbürger Sachsen, welche an der Universität zu Strassburg und Göttingenstudiert haben („Siebenbürgische Vierteljahrsschrift”, 63, 1940, p. 61-63); C. Göllner,Der Einfluss der Göttinger Universität auf die Aufklärungsphilosophie in Rumänien(RESEE, 7, 1969, nr. 4, p. 599-611); István Futaki, Felig Bod, Michael Katzschmann,Hungarica Gottingensia. Verzeichnis der Ungarn betreffenden Archivbestände imGöttingen (1734-1945), München, 1978 (rec. Aurel Varannai, în SF, 38, 1979, p. 318-319); Elena Siupiur, Die Intellektuellen aus Rumänien und den südosteuropäischenLändern in den deutschen Universitäten (19. Jahrhundert). II. Teil. UniversitätGöttingen (RESEE, 33, 1995, nr. 3-4, p. 251-265).MS383 – Mihael Schendos, Empirica illustris per septem nobilissima euporista familiariaRemedia ad totidem, gravissimos et frequentiores morbos profligandos, începutul sec.XVIII. Cuprinde şi Apologia adversus Mavrocordati Sycophantias, publicată la Augsburg,1723.Ref.: P. Cernovodeanu, N. Vătămanu, Un médecin princier moins connu de la périodephanariote: Michel Schendos van der Bech (1691 – env. 1736) („Balkan Studies”,18, 1977, nr. 1, p. 17-20).384 – Francantonio Minotto, [Culegere de cuvinte româneşti cu noţiuni de gramaticăa limbii române], Iaşi, 1770 [1772?]. 20 p. Text în limbile italiană şi română (ms. Asch223).Ref.: Verzeichnis der Handschriften im Preussischen Staate. I. Hannover, Göttingen, III.Bd., Berlin, 1894, p. 68; N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la istoriaromânilor (AARMSI, s. II, t. 20, 1897-1898, p. 197-203); Şt. Paşca, Manuscriptulitalian-român din Göttingen („Studii italiene”, 2, 1935, p. 119-136) (rec. D. Bodin,

GERMANIA 255în RIR, 5-6, 1935-1936, p. 613); Giuseppe Piccillo, Il ms. Asch 223 di Göttingen(sec. XVIII) („Travaux de linguistique et de littérature”, XXVI, 1987, p. 9-148;atribuie culegerea lui Antonio-Maria Mauro) (rec. Gh. Chivu, în „Studii şi cercetărilingvistice”, XL, 1989, p. 161-165).Publ.: Şt. Paşca, op. cit.; Giuseppe Piccillo, op. cit.385 – Georg von Asch, Jurnal de campanie. Autorul, medic participant la războiulruso-turc din 1768-1774, notează şi date privind organizarea asistenţei medicale din ŢărileRomâne (ms. Asch 198).Ref.: Heinz D. Müller-Dietz, Informaţii de interes medico-sanitar cu privire la principateledunărene în vremea războiului ruso-turc din 1768-1774, în Din tradiţiile medicinii şiale educaţiei sanitare, Buc., 1978, p. 109-118.CR386 – Captivus Septemcastrensis, Türckei. Chronika, Glaube, Gesatz, Sittenn,Herkommen, Weis und alle Geberden der Türcken, Zwickau, [1530]. Lucrare a anonimuluitransilvănean luat prizonier de turci în 1438 la asediul cetăţii Sebeş (40 H. Turc. 715).Ref.: Göllner, Turcica, I, p. 190, nr. 367.387 – Georgius Reicherstorffer, Chorographia Transilvaniae, quae Dacia olimapellata, Viena, 1550.Ref.: Gerhard Engelmann, Die Siebenbürgenkarte in Martin Bronovius: TartariaeDescriptio. Köln, 1595 (KASL, III. F., 5, 1975, nr. 1, p. 7).388 – Poemata quaedam Ioannis Sambuci Tirnaviensis, Padova, 1555, cu epistolădedicatorie către cărturarii ardeleni Georgius Bona din Sibiu şi Nicolaus Istvánfy,menţionând şi pe Nicolaus Olahus.Ref. şi publ.: A. Veress, Matricola et acta hungarorum in Universitate Patavina studentium(1264-1864), Budapesta, 1915, p. 168-169 (epistolă dedicatorie).Reprod.: ibidem, p. 55.389 – Gute Newe Zeitung aus Siebenbürgen, Ober und Nieder Ungern wie dieSiebenbürger, Moldawer und Walachen den Sinan Bassa [...] geschlagen und das Felderhalten, Dresda, 1595. Informaţii despre înfrângerea oştilor otomane conduse de Sinanpaşa în Ţara Românească, de către Mihai Viteazul (Turc. 712).Ref.: Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 168, nr. 30; idem, Michael der Tapfere,nr. 35; idem, Turcica, II, p. 591, nr. 2158.390 – Dimitrie Cantemir, Symvevēkota [...] tōn en Vlachia Kantakouzēnōn kaiVragkovanōn, [Viena], 1795. Traducere de Georgios I. Zavira.Ref.: N. Iorga, Zavira şi opusculul lui Dimitrie Cantemir despre lupta dintre Cantacuzinişi Brâncoveni (ARMSI, s. III, t. 21, 1939, p. 28-31).Reprod.: ibidem, pl. I.391 – B. Alexandri [Vasile Alecsandri], Rumänische Volkspoesie, Berlin, 1857.Traducere de W. v. Kotzebue.Ref.: Gesamtkatalog der Preussischen Bibliotheken, III, p. 50, nr. 615.

256 GERMANIAH392 – Hartă nautică anonimă, s.l., 1517, reprezentând şi litoralul românesc al MăriiNegre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 86.GUNDELSHEIM / NECKARSIEBENBÜRGISCHE BIBLIOTHEKDOC393 – Statuten der Schuhmacher-Zunft, Braşov, sec. XVII, ms. incomplet al statutuluibreslei cizmarilor din Braşov.Ref. şi reprod.: Die Donauschwaben, p. 80, nr. 25.394 – Meisterbrief der Kürschner-Zunft, Sighişoara, 1772. Carte de meşter în breaslablănarilor saşi din Sighişoara (inv. A 1806).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 80-81, nr. 29.395 – Gesellenbrief der Kleidermacher-Zunft, Sibiu, 18 octombrie 1821. Carte demembru în breasla croitorilor din Sibiu (inv. A 339).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 80-81, nr. 26.396 – Gesellenbrief der Bürstenmacher-Zunft, Sibiu, 28 mai 1842. Carte de membruîn breasla meşterilor de perii din Sibiu (inv. A 339).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 80-81, nr. 27.397 – Meisterbrief der Leinweber-Zunft, Braşov, ante 1867. Formular necompletat decarte de meşter din breasla ţesătorilor din Braşov (inv. A 1194).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 80-81, nr. 28.CR398 – Lehr- und Lesebuch der magyarischen Sprache für Mittelschulen, Sibiu, 1903,manual şcolar având în anexă caietul de exerciţii (inv. A).Ref.: ibidem, p. 209, nr. 15 c.SIEBENBÜRGISCHES MUSEUM, SCHLOSS HORNECKA399 – Felon, atelier din Braşov, circa sec. XV. Brocart roşu şi aur cu motive florale, înpartea centrală, pe fond albastru, Hristos pe cruce, Dumnezeu Tatăl, sfinţii Petru (stânga),Pavel (dreapta), un episcop şi donatorul (jos) (inv. 2453/82).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 63, nr. 14 şi p. 64, fig. 2.14.

GERMANIA 257400 – Potir, atelier din Transilvania, circa 1400; h 18 cm. Argint aurit. Gravuri cuscena Răstignirii şi ornamente florale. Inscripţii: IESUS, HMDRIA (inv. 4620/86).Ref.: ibidem, p. 63, nr. 12 şi p. 64, fig. 2.12.401 – Pafta pentru veşmânt arhieresc, atelier din Transilvania, sfârşitul sec. XV; d 12cm. Argint aurit, pietre preţioase şi perle, în centru scena „Naşterii Domnului”, flancată deSfinţii Ioan Botezătorul (?) şi Petru (?) (inv. 1829/81).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 63, nr. 13 şi p. 64, fig. 2.13.402 – Agrafă, Braşov, ante 1675; d. 11,5 cm, argint aurit, perle, pietre semipreţioaseşi carneol. Meşter S.J. (probabil Hans Süssmilch din Braşov, 1640-1675) (inv. 1710/80).Ref.: ibidem, p. 78, nr. 19 şi p. 79, nr. 3.19.403 – Pafta şi centură, Braşov, ante 1765; d. 98 cm, argint aurit, perle şi pietresemipreţioase, meşter: L.R. (Lucas Romer), (inv. 698/78).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 78, nr. 20 şi p. 79, nr. 3.20.CR404 – Sebastian Münster, Weltchronik, [Basel], 1548. Cuprinde şi informaţii despreistoria veche a poporului român.Ref.: Virgil Cândea, 1987.405 – Georgius Reicherstorffer, Chorographia Transylvaniae, quae Dacia olimappellata, Viena, 1550.Ref.: idem.406 – Ioannes Honterus Coronensis, Rudimentorum Cosmographicorum [...] libritres, Zürich, 1564. 2 ex.Ref.: idem.407 – Matthias Fronius, Statuta iurium municipalium Saxonum in Transylvania, DerSaschssen inn Siebenbürgen Statute oder eygen Landtrecht, [Braşov], 1583.Ref.: Hans Meschendörfer, Siebenbürgisches Museum, Schloss Horneck, Gundelsheim,München und Zürich, 1983, p. 31.408 – Dionisius Sibemwurger, Praktika Teutsch auf das Jahr 1548, Nürnberg, 1597.Ref.: Virgil Cândea, 1987.409 – Christliche Gebethbüchlein auf alle Tage in der Woche, Braşov, 1625.Ref.: idem.410 – Conrad Memmius, Sybenbürgische Chronika und Kriegshandel zu Wasser undZulande, Wallstatt – Frankfurt, 1596.Ref.: idem.411 – Abraham Calovius, Theses theologicae. Locos theologicos universos, Sibiu,1687.Ref.: idem.

258 GERMANIAA412 – Agrafă (Marienheftel). Atelier transilvănean, sec. XV. Argint aurit. Reprezintăşapte figuri de sfinţi sub un baldachin. Decoraţie de sticlă şi perle.Ref. şi reprod.: Horst Klusch, Siebenbürgische Goldschmiedekunst, Buc., 1988, p. 29, 86,nr. 26.413 – Felon liturgic, perioada prereformei. Broderie pe fond de catifea roşie cu firede argint aurit şi culori, reprezentând în cadrul unei cruci Fecioara cu Pruncul şi sfinteleEcaterina, Barbara, Margareta şi Doroteea. Transformat după reformarea Transilvaniei înacoperământ de altar (sala 3).Ref.: Hans Meschendörfer, op. cit., p. 30.Reprod.: ibidem, p. 29.414 – Pluvial, sfârşitul sec. XV. Broderie cu fire de argint aurit, provenind dinTransilvania (sala 8, vitrina 3).Ref.: ibidem, p. 27.415 – Cingătoare. Piesă de costum de patrician, meşter Peter Perlhefter II (1589-1655). Argint aurit cu ornamente din pietre semipreţioase, provenind din Transilvania(sala 8, vitrina 4).Ref.: ibidem.416 – Cingătoare. Piesă de costum de patrician sas. Atelier transilvănean, sec. XIX.Argint aurit, cu ornamente din pietre semipreţioase (sala 8, vitrina 4)Ref.: ibidem.417 – Garnitură de podoabe militare maghiare, meşter Krestel Preffling din Sibiu,1601. Argint aurit, cu pietre preţioase, perle şi email (sala 8, vitrina 5).Ref.: ibidem.418 – Agrafă de încheiat veşmântul, meşter Johannes Birthälmer din Braşov, circa1621-1653. Piatră semipreţioasă în formă de casetă, cu ornament din email şi filigran (sala8, vitrina 3).Ref.: ibidem, p. 26-27.Reprod.: coperta 2.419 – Agrafă de încheiat veşmântul, meşter Georg Hetzeldorfer din Mediaş, circa1652-1675. Argint aurit cu ornament central în formă de spic (sala 8, vitrina 3).Ref.: ibidem, p. 26.420 – Agrafă de încheiat veşmântul, meşter Hans Süssmilch din Braşov, circa 1666-1688, din piatră semipreţioasă în formă de casetă, cu ornamente din email şi filigran (sala8, vitrina 3).Ref.: ibidem, p. 27.421 – Agrafă de încheiat veşmântul, meşter Michael Hanius din Mediaş, circa 1672.Argint aurit cu ornament central în formă de spic (sala 8, vitrina 3).Ref.: ibidem, p. 26.

GERMANIA 259422 – Cingătoare cu paftale de argint ornamentate cu pietre semipreţioase, meşterLukas Romer (1697-1795) (sala 8, vitrina 1).Ref.: ibidem, p. 26.423 – Paftale, ateliere transilvănene, sec. XVII-XVIII. Argint (sala 8, vitrina 1-2).Ref.: ibidem.424 – Potir de argint aurit, atelier transilvănean, perioada gotică târzie, renovat în1740; patenă datată 1769, cu inscripţie în limba latină (sala 8, vitrina 6).Ref.: ibidem, p. 27.425 – Potir de argint aurit şi patenă, atelier transilvănean, perioada barocă, decoratecu ornamente vegetale şi florale (sala 8, vitrina 6).Ref.: ibidem.426 – Pocal cu inscripţie în limba germană, argint parţial aurit, atelier Braşov, 1748(sala 8, vitrina 6).Ref.: ibidem.Reprod.: ibidem, p. 28.427 – Căni de cositor (5), ateliere din Sighişoara, Sibiu şi Braşov, sec. XVIII (sala 8).Ref.: ibidem.428 – Talere de cositor (4), atelier Sibiu, a doua jumătate a sec. XVIII, gravate cuscene de gen, dintre care unul reprezentând un cioban român cântând din fluier (Sala 8).Ref.: ibidem.Reprod.: ibidem, p. 30.429 – Felon liturgic, sec. XVIII. Broderie provenind din Transilvania (sala 3).Ref.: ibidem.430 – I. Hickel, Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei. Gravură de I.E.Mansfeld, 1779.Ref.: Virgil Cândea, 1987.431 – Taler liturgic de argint, atelier Christian Gottlieb Fleischer din Braşov (1825-1888) (sala 8, vitrina 6).Ref.: Hans Meschendörfer, op. cit., p. 27.MUZ432 – Piuliţă de bronz, atelier transilvănean, 1694 (sala 8).Ref.: ibidem, p. 28.433 – Piuliţă de bronz, 1803, provenind din farmacia Mauksch din Bistriţa (sala 8).Ref.: ibidem.434 – Costume populare săseşti din Transilvania (sala 3).Ref.: ibidem, p. 18-19.Reprod.: ibidem, p. 17-18.

260 GERMANIA435 – Ceramică săsească din Transilvania, sec. XVIII-XX (sala 4).Ref.: ibidem, p. 19-21.Reprod.: ibidem, p. 20-21.436 – Cusături săseşti din Transilvania (sala 6).Ref.: ibidem, p. 22-23.Reprod.: ibidem, p. 22.437 – Pungă de tutun, brodată cu motive săseşti, care a aparţinut cărturarului sasŞtefan Ludwig Roth (1796-1849) (sala 6).Ref.: ibidem, p. 23.438 – Interior ţărănesc săsesc (sala 7), constituit din sobă de cahle ornamentate, lăzipictate (4), scaune pictate (2), leagăn de copil, lemn sculptat şi pictat, dulap de colţ pictat,blidar sculptat, ceas de perete din lemn pictat, roţi de tors (2), furcă, şervete brodate (2),ceaun de aramă, piese de ceramică, ploşti de lemn sculptat (3), sfeşnice de perete, din lemnsculptat (2), leagăn de copil.Ref.: ibidem, p. 23, 25.Reprod.: ibidem, p. 23-24.HALLEARCHIV FRANCKESCHE STIFTUNGDOC439 – Scrisoare din Amsterdam, 2 septembrie 1700, a lui Ludolf către marele pietistgerman A. H. Francke, menţionând şi profesori veniţi din Ţara Românească.Ref.: Elena Cernea, Relaţii româno-germane în perioada Frühaufklärung-ului („Bibliotecaşi cercetarea”, 4, 1980, p. 282, 284, n. 14).440 – Scrisori (3), din 9 aprilie 1701, 18 mai 1706, 17 iulie 1712, ale lui Chr. Voigtcătre A. H. Francke, referitoare la relaţiile lui cu românii („greci”, adică ortodocşi), NoulTestament din 1702 (1703?) adus în dar de la domnitorul Constantin Brâncoveanu alŢării Româneşti şi despre negustori români care i-au cerut de la Halle „ein Packet kleinerSchriften” (l12, p. 41, 59).Ref.: ibidem, p. 278-279, 283, n. 4-5.441 – Scrisoare, din 20 decembrie 1713, a lui Chr. Voigt către Avelung. Ca rector alGimnaziului evanghelic din Sibiu, remarcă dorinţa de instruire a elevilor români.Ref.: ibidem, p. 281, n. 11.442 – Scrisoare, din 8 septembrie 1714, a lui Vasile Teodor (Basilius Theodorus),student din Moldova, către A.H. Francke, mentorul său, prin care îi comunică hotărâreade a se întoarce în ţară.Ref. şi publ.: ibidem, p. 282, 284, n. 17.443 – Scrisoare din Bratislava, 1754, a lui Beer, rectorul Gimnaziului evanghelic din

GERMANIA 261Pressburg (Bratislava), către Gottlieb Aug. Francke (fiul lui A.H. Francke), referitoare lastudenţii transilvăneni Nicolaus Codericus şi Petrus Barbutowicz, protejaţii acestuia.Ref.: ibidem, p. 282.MS444 – A.H. Francke, Tagebuch, 1720-1721, menţionând şi vizita de rămas-bun a doiteologi absolvenţi, Weinfeld şi Eckard din Transilvania, la 3 mai 1719, care şi-au exprimatdorinţa de a-şi desfăşura activitatea în Ţara Românească (A. 174:1; 175:1).Ref.: ibidem, p. 280, n. 10.MARTIN-LUTHERUNIVERSITÄTS- UND LANDESBIBLIOTHEKDOC445 – Matricole ale studenţilor din Transilvania, sec. XVIII, printre care JohannAlbrich, Johann Barbenius, Georgios Draut, Johann Filstich etc.Ref.: Fritz Juntke, Die Matrikel der Martin-Luther Universität Halle-Wittenberg, I (1690-1730) Halle 1960, p. 4, 15, 125, 146, 541; Johann Filstich, Încercare de istorieromânească, Buc., 1979, p. 9 a.446 – Documente, 1848-1918, cuprinzând evidenţa studenţilor români care şi-aufăcut studiile la această universitate, printre care Dimitrie Caracaş (1760), ConstantinFilitti (1812), Apostol Arsaki (1813), Nicolae O. Popovici-Lupa (1889), George Marin(1887), Alexandru I. Zaharia (1898), Nicolae I. Moga (1909), Victor Slăvescu (1913), PaulZarifopol (1904), August Şerban (1903), Const. D. Găluşcă (1912) etc. (AlphabetischesVerzeichnis der Promovierten von 1850-1948. Signatur 1I/1909; Amtliches Verzeichnis,pe semestre; Dekanatsakten; Matrikel der Universität Halle; Dos. Rep. II 21, 23, III)Ref.: Mihai Sorin Rădulescu, Rumänische Studenten an den Universitäten in Tübingenund Halle zwischen 1848-1918 (RRH, 36, 1997, nr. 1-2, p. 34-47, n. 50-59, 61-93,96-105, 107-109, 111-125).MS447 – Muṣṭafā ‘Ālī, Künh ül-abār [Miezul ştirilor], circa 1600. Cuprinde şiinformaţii despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Bătrân până la Mihai Viteazul,cu descrierea expediţiei lui Sinan-paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni(1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu. Partea a II-a (ms.Weisenhaus LI).Ref.: Babinger, GOW, p. 129.448 – Martin Schmeizel, Collegium in res Transilvanicas praelectum, ante 1747.Cursuri de istoria Transilvaniei la începutul sec. XVIII, ţinute de profesorul sas din Braşovla Universitatea din Halle.Ref.: Joseph Trausch, Schriftsteller-Lexikon oder biographisch-literärische Denk-Blätter der Siebenbürger Deutschen, III, Kronstadt (Braşov), 1871, p. 201; Adolf

262 GERMANIAArmbruster, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Buc., 1972, p. 277-278; idem,Dacoromanica saxonica. Cronicari români despre saşi. Românii în cronica săsească,Buc., 1980, p. 130-131.449 – Martin Schmeizel, De rebus Transilvanicis historicum absolutum, ante 1747.Curs ţinut la Universitatea din Halle, cuprinzând şi informaţii despre originea românilor.Ref.: ibidem, p. 131-132.450 – Teze de doctorat ale unor medici din Transilvania, din sec. XVIII-XIX, printrecare a lui Apostol Arsachi (1813).Ref.: Wolfram Kaiser, Die Doktordissertationen transsylvanischer Mediziner an derUniversität Halle. 18. Jahrhundert (FVL, 16, 1973, nr. 2, p. 37-47); Al. Zub,Rumänische Studierende an europäischen Universitäten (ZSL, IV. F., 2, 1979, nr. 1,p. 32).CR451 – George Bariţiu, Gavriil Munteanu, Dicţionariu germano-român, t. I-II, Braşov,1853-1854.Ref.: Gesamtkatalog der Preussischen Bibliotheken, XI, p. 421, nr. 6121.HAMBURGAM452 – Biserica ortodoxă Sf. Dumitru (Classenweg 31).Ref.: Communautés orthodoxes roumaines de l’étranger („Romanian Orthodox ChurchNews”, 7, 1977, nr. 4, p. 80).CRCOLECŢIA DR. SIMEON SIMOV453 – Antonius Bonfinius, Rerum ungaricarum decades quatuor cum dimidia hisaccessere Joan. Sambuci, Hannover, 1606. Cuprinde şi informaţii privind istoria românilor.Ref.: Lilijana Vanova, Galilej Lambev, Panto Kolev, Bojko Kirjakov, Bălgarskite zemi vknigi, atlasi, karti, gravjuri i risunki ot kolekcijata na d-r Simeon Simov, Sofia, 1986,p. 14, nr. I.10.454 – Paulus Piasecius, Chronica gestorum in Europa singularium, Cracovia, 1648.Cuprinde şi informaţii privind Ţările Române.Ref.: ibidem, nr. I. 13.455 – Johan Christoph Wagner, Delineatio provinciarum Pannonii et Imperii turciciin Oriente, Augsburg 1685. Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române, cu hărţi şi gravuri.Ref.: ibidem, p. 15, nr. I.15.456 – Philip Cluverius, Introductio in universam geographiam tam veteris quamnovam, Wolfenbüttel, 1686. Cuprinde şi harta Daciei, Moesiei şi Traciei. 4,5 x 20,5 cm.Ref.: ibidem, nr. I.16; p. 34, nr. II.24.

GERMANIA 263457 – Jacques Robbé, Méthode pour apprendre facilement la géographie, ed. 4, t. I,Haga, 1691. Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române.Ref.: ibidem, p. 15, nr. I.17.458 – Paul Ricaut, Giovanni Sagredo, Die neueröffnete Ottomanische Pforte,Augsburg, 1694, cu informaţii privind şi istoria românilor.Ref.: ibidem, nr. I.18.459 – Philip Briet, Annales mundi sive Chronicon universale, Augsburg, 1696, cuinformaţii privind istoria românilor.Ref.: ibidem, nr. I.19.460 – Christophorus Cellarius, Notitiae orbis antiqui sive Geographiae [...] orbisterrarum faciem declarans, t. I-II, Leipzig, 1701-1706. Cuprinde şi descrierea ŢărilorRomâne.Ref.: ibidem, p. 16, nr. I.21.461 – Pieter van der Aa, Le grand Théatre historique ou Nouvelle Histoire universelle[...] depuis la création du monde jusqu’au commencement du XVIII e siècle, t. I-V, Leiden,1703, cuprinzând şi informaţii privitoare la istoria românilor.Ref.: ibidem, nr. I.22.462 – Michel-Antoine de Baudrand, Dictionnaire géographique universel, Utrecht,1712, cuprinzând şi descrierea Ţărilor Române.Ref.: ibidem, nr. I.24.463 – Nicolas de Fer, Introduction à la géographie avec une description historiquesur toutes les parties de la terre, Paris, 1717, cuprinzând şi informaţii privind ŢărileRomâne.Ref.: ibidem, nr. I.26.464 – Méthode pour étudier la géographie, t. I-IV, Amsterdam, 1718, cu descriereaŢărilor Române.Ref.: ibidem, p. 16, nr. I.27.465 – M. Noblot, Géographie universelle historique et chronologique, t. I-VI, 1725,cuprinzând şi descrierea Ţărilor Române.Ref.: ibidem, nr. I.29.466 – Johann Hübner, Reales Staats-, Zeitungs- und Conversations-Lexikon, Leipzig,1727, cu informaţii despre Ţările Române.Ref.: ibidem, nr. I.30.467 – Pierre Bayle, Dictionnaire historique et critique, ed. 4, Amsterdam-Leiden,1730, cu informaţii privind Ţările Române.Ref.: ibidem, nr. I.32.468 – Johann David Koehler, Kurze und gründliche Anleitung zu der alten undmittlern Geographie, t. I-II, Nürnberg, 1730-1737, cuprinzând şi Ţările Române.Ref.: ibidem, nr. I.33.

264 GERMANIA469 – Louis Moreri, Le grand Dictionnaire historique, t. I-VI, Basel, 1731-1732, cuinformaţii privind istoria românilor.Ref.: ibidem, p. 18, nr. I.34.470 – Sigebert Haverkamp, Algemeene Histori der zaaken in Asie, Afrike und Europe,t. I-II, Haga, 1736-1737. Cuprinde şi date despre istoria românilor.Ref.: ibidem, nr. I.35.471 – D. Kantemir, Geschichte des Osmanischen Reichs, Hamburg, 1745.Ref.: ibidem, nr. I.37.472 – Nicolaus Istvanfius, Historia regni Ungariae post abitum gloriosissimi MattiaeCorvini regis, Viena – Praga – Trieste, 1758. Cuprinde şi informaţii privind Ţările Române.Ref.: ibidem, nr. I.38.473 – P. Buffier, Géographie universelle, Paris, 1759, cuprinzând şi descrierea ŢărilorRomâne.Ref.: ibidem, nr. I.39.474 – Manuel Trincado, Compendio historico, geografico y genealogico de lossoberanos de la Europa, Madrid, 1760, cu informaţii despre Ţările Române.Ref.: ibidem, p. 18-19, nr. 1.40.475 – Christophorus Cellarius, Geographia antiqua, Roma, 1774, cuprinzând şiDacia.Ref.: ibidem, nr. I.44.476 – Franz-Johann von Reilly, Schauplatz der fünf Theile der Welt, I. Theil, Viena,1791. Cuprinde şi Ţările Române.Ref.: ibidem, nr. I.49.H477 – Claudius Ptolemaeus, Nova Europae tabula, Roma, 1478. 47 x 35 cm. Cuprindeşi Dacia; ed. Ulm, 1482. 50,5 x 36 cm; ed. Veneţia, 1561 (1564 sau 1574). 24 x 17 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 31, nr. II.2, 3, 5 şi pl. 17 (ed. 1478).478 – Sebastian Münster, Transilvania, Siebenbürgen, Basel, 1544. Fragment dinCosmographia aceluiaşi autor. 18,5 x 15,5 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 32, nr. II.8 şi pl. 18.479 – Claudius Ptolemaeus, Polonia et Hungaria nova tavola, Veneţia, 1561 [1564sau 1574], cuprinzând şi Dacia.Ref.: ibidem, nr. II.6.480 – Description nouvelle de l’Europe, sec. XVI, după Ptolemeu. Cuprinde şi Dacia.34 x 25,5 cm.Ref.: ibidem, nr. II.7.481 – Sebastian Münster, Neüw Griechenland mit andern anstossenden Ländern, s.l.,

GERMANIA 265s.a. 34,3 x 25,5 cm. Cuprinde şi Ţările Române. Hartă din Cosmographia aceluiaşi, ed. dela mijlocul sec. XVI; altă ediţie, 34 x 25,5 cm, cu titlul Polonia et Ungaria.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. II.9-10 şi pl. 19.482 – Iacobo Castaldi, Romaniae [...] vicinorumque regionum, uti Bulgariae,Valachiae, Syrfiae etc. descriptio, Anvers, 1584. 50 x 36,5 cm. Hartă din Theatrum orbisterrarum.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 33, nr. II.19 şi pl. 22.483 – Gerard Mercator, Walachia, Servia, Bulgaria, Romania, Duisburg, 1589. 46,5 x34,5 cm. Hartă din atlasul aceluiaşi, Italiae, Sclavoniae et Graeciae tabulae geographicae;ed. Amsterdam, 1628, 19,5 x 14,5 cm, din Atlas minor.Ref.: ibidem, nr. II.13-14.484 – Abraham Ortelius, Pontos Euxeinos, s.l., 1590. Hartă din Theatro del Mondo alaceluiaşi, ed. 1608 [sau 1612]. Cuprinde şi litoralul românesc.Ref.: ibidem, p. 33, nr. II.16.485 – Abraham Ortelius, Daciarum Moesiarumque vetus descriptio, Anvers, 1595.46 x 35 cm. Hartă din Theatrus orbis terrarum al aceluiaşi.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. II.17 şi pl. 20.486 – Abraham Ortelius, Romania, Bulgaria, Walachia et Styrfia, Anvers, 1612.Hartă din atlasul aceluiaşi, Epitomi theatri orbis terrarum. 12,5 x 8 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. II.18 şi pl. 21.487 – Henricus Hondius, Europa exactissime descripta, Amsterdam, 1631. Hartă dinJ. Jansonius, Nouveau Théatre du Monde ou Nouvel Atlas. Cuprinde şi Ţările Române. 50x 38 cm.Ref.: ibidem, p. 34, nr. II.22.488 – Petrus Kaerius, Vetus descriptio Daciarum nec non Moesiarum, Amsterdam,s.a. [ante 1646]. Hartă din J. Jansonius, Novus Atlas. 47,5 x 36 cm.Ref.: ibidem, p. 33, nr. II.20.489 – Nicolas Sanson, Les États de l’Empire des Turques en Asie, Paris, 1650.Cuprinde şi Marea Neagră şi parţial Ţările Române. 51 x 39,5 cm.Ref.: ibidem, p. 35, nr. II.28.490 – Joannes Jansonius, Orbis terrarum veteribus cogniti typus geographicus,Amsterdam, 1650. Mapamond cuprinzând şi Dacia, din cartea aceluiaşi, Accuratissimaorbis antiqui delineatio, Amsterdam, [circa 1652-1741]. 50 x 40 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. II.32 şi pl. 24.491 – Philippe de la Rue, La partie septemtrionale de la Turquie en Europe, avec lestrois Principautés electives de Transylvanie, Moldavie et Valachie lesquelles sont agrééespar le Grand Seigneur, Paris, 1651. 53 x 38 cm.Ref.: ibidem, nr. II.26.492 – Matthäus Merian, Totius regni Hungariae maximaeque partis Danubii fluminis,

266 GERMANIAuna cum adjacentibus et finitis regionibus, s.l., [circa 1660]. Cuprinde în zona limitrofă şiŢările Române.Ref.: ibidem, nr. II.34.493 – Guilelmo Blaeu, Danubius fluvius Europae maximus a fontibus ad ostia,Amsterdam, s.l., [circa 1662]. Hartă din G. şi I. Blaeu, Theatrum orbis terrarum. Cuprindeşi Ţările Române. 95 x 41 cm.Ref.: ibidem, p. 36, nr. II.36.494 – Jacobus Sandrart, Nova totius Graeciae [...] nec non Danubii fluminis cumadiacentibus regnis et provinc. tabula, Nürnberg, 1664. 52 x 41 cm.Ref.: ibidem, nr. II.37.495 – Nicolas Sanson, Estats de l’Empire des Turqs en Europe où sont les beglerbeliczou gouvernements de Romelie [...], de Temeswar [...], Paris, 1672, 88 x 55,5 cm; ed. Paris1700, 65 x 46 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 35, nr. II.29-30 şi pl. 23 (ed. 1700).496 – Giacomo Cantelli de Vignola, Stato del Gran Turco diviso ne suoi beglierbatio governi e ne principati che li sono tributari, Roma, 1679. Cuprinde şi Ţările Române.56,5 x 42,5 cm.Ref.: ibidem, nr. II.38.497 – Theodorus Danckerts, Exactissima totius Danubii fluvii Tabula [...] cumomnibus adjacentibus regionibus, Amsterdam, circa 1679. Cuprinde şi părţi din teritoriulromânesc. 57 x 50 cm.Ref.: ibidem, p. 37, nr. II.48.498 – Frederic de Wyt, Nova totius Hungariae, Transilvaniae [...] maximaeq. partisDanubii fluminis descriptio, Amsterdam, s.l., [circa 1680]. 58 x 44,5 cm.Ref.: ibidem, p. 36, nr. II.41.499 – Tabula itineraria ex illustri Peutingeriorum bibliotheca, quae AugustaeVindelicorum beneficio Marci Velseri [...] in lucem edita, Augsburg, 1682. Copie aoriginalului din sec. III, extras din Marcus Velserus, Opera, Augsburg, 1682. 51 x 18,5cm.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 31, nr. II.l, pl. 16.500 – Giacomo Cantelli da Vignola, Corso del Danubio da Belgrado fino al MarNero con le provincie che intorno al medisimo si trovano, Roma, 1684. Hartă din Giacomode Rossi, Mercurio geografico, II, Roma, 1687. 55 x 42 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. II.40 şi pl. 27.501 – Giacomo Cantelii de Vignoli, Descriptione delli principati della Moldavia eValachia, Roma, 1686. 54 x 42 cm.Ref.: ibidem, nr. II.39.502 – Pierre du Val, Le grand Royaume de Hongrie qui est aujourd’hui la TurquieSeptentrionale en Europe où sont [...] la Transylvanie, la Valaquie, la Moldavie [...], Paris,1687. 53 x 39 cm.Ref.: ibidem, p. 37, nr. II.42.

GERMANIA 267503 – Vincenzo Maria Coronelli, Corso del Danubio de Vienna sin’à Nicopoli,paesi adiacenti descritti, Veneţia, 1692. Planşă din atlasul aceluiaşi, Corso geograficouniversale. Cuprinde şi părţi din teritoriul românesc. 46 x 60 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. II.44 şi pl. 28.504 – Johannes van Keulen, Nieuwe paskaart van de geheele Swarte Zee, beginendevan Constantinopolen tot Azak, Amsterdam, 1695. Cuprinde şi litoralul românesc al MăriiNegre. Hartă din volumul aceluiaşi, De groote Nieuwe Vermeerderle Zee-Atlas. 99,5 x51,5 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. II.46 şi pl. 29.505 – Justus Danckerts, Accuratissime Europae tabula, Amsterdam, 1696, cuprinzândşi Ţările Române. 57 x 49 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. II.47 şi pl. 30.506 – Carel Allard, Turcicum Imperium, Amsterdam, 1697. Din Atlas minor alaceluiaşi. Cuprinde şi Ţările Române. 55 x 45 cm.Ref.: ibidem, nr. II.51.507 – Michel Baudrant, Romani imperii qua Oriens est descriptio geographica,Roma, 1699. Cuprinde şi Dacia. 52,5 x 39,5 cm.Ref.: ibidem, p. 38, nr. II.50.508 – Bodenehr, Ungarn samt angräntzenden Ländern [...] Siebenbürgen, Moldau,Wallachei, s.l., s.a. [Augsburg, circa 1700]. 26 x 15 cm.Ref.: ibidem, p. 41, nr. II.73.509 – Pieter Schenk, Regni Hungariae, Graeciae et Moreae regionumqe finitimarum[...] delineatio, Amsterdam, circa 1703. Hartă din Atlas contractus al aceluiaşi. Cuprindeşi Ţările Române. 58 x 46 cm.Ref.: ibidem, p. 39, nr. II.57.510 – Nicolas de Fer, Hongrie, ou partie septent. de la Turquie en Europe, s.l., s.a.[circa 1700]. Cuprinde şi Ţările Române. 19,5 x 13,5 cm.Ref.: ibidem, p. 40, nr. II.65.511 – Jacob de la Feuille, Totius Danubii nova et accuratiss. tabula, Amsterdam[circa 1701]. Cuprinde şi Ţările Române. 60 x 51,5 cm.Ref.: ibidem, p. 39, nr. II.59.512 – J.B. Homann, Tabula geographica qua pars Russiae Magnae, Pontus Euxinusseu Mare Nigrum [...] exhibetur, Nürnberg, începutul sec. XVIII. Cuprinde şi litoralulromânesc al Mării Negre. 48 x 57,5 cm.Ref.: ibidem, p. 40, nr. II.64.513 – Carel Allard, Accuratissima Europae tabula, Amsterdam, 1705, din Atlasmaius al aceluiaşi. Cuprinde şi Ţările Române. 58 x 50 cm.Ref.: ibidem, p. 38, nr. II.52.514 – J.B. Homann, Danubii cum adiacentibus regnis [...] tabula, Nürnberg, 1707,

268 GERMANIAdin Atlas novus al aceluiaşi. Cuprinde şi Ţările Române. 57 x 48 cm; ed. Nürnberg, 1747.58 x 47 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 39, nr. II. 61, 63 şi pl. 33 (ed. 1747).515 – J.B. Homann, Ukraina quae et terra cosaccorum cum vicinis Walachiae,Moldaviae [...] provinciis, Nürnberg, s.a. [circa 1707]. 57,5 x 48 cm.Ref.: ibidem, nr. II.62.516 – Carte pour l’intelligence des affaires présentes des Turcs [...] aux environs dela Mer Noire, Paris, 1711, reprezentând zona conflictului ruso-turc, în care intrau şi ŢărileRomâne. 56 x 51 cm.Ref.: ibidem, p. 40, nr. II.66.517 – Hermann Moli, Atlas geographus, or a complete system of Geography, ancientand modern, I-II, s.l., 1711. Cuprinde, în t. II, p. 1660 sqq., descrierea Europei de sud-est,cu Ţările Române şi harta Turciei europene.Ref.: ibidem, p. 16, nr. I.23.518 – Pieter van der Aa, Veteris orbis tabulae geographicae ex accuratissimisauctoribus selectae, Leiden, 1714, cuprinzând şi Ţările Române.Ref.: ibidem, nr. I.25.519 – Nicolas de Fer, La Hongrie, la Transilvanie, la Valaquie, la Moldavie, Paris,1717. 32 x 22,5 cm.Ref.: ibidem, p. 40, nr. II.67.520 – Gerard et Leonard Valk, Imperium Turcicum in Europa, Asia et Africa, s.l., s.a.[circa 1720]. Cuprinde şi Ţările Române. 59 x 48,5 cm.Ref.: ibidem, p. 42, nr. II.80.521 – Johann David Koehler, Descriptio orbis antiqui in XLIV tabulis exhibita,Nürnberg, 1720, cuprinzând şi Dacia.Ref.: ibidem, p. 17, nr. I.28.522 – Zacharias Chatelain, Carte ancienne et moderne des différents États et payssitués au long du Danube, Amsterdam, circa 1720-1732, din Atlas historique, t. II, alaceluiaşi. Cuprinde şi Ţările Române. 33 x 23,5 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 41, nr. II.75 şi pl. 36.523 – John Senex, Turkey in Europe, Londra şi Paris, s.a. [circa 1725], cuprinzând şiŢările Române. 65,5 x 98,5 cm.Ref.: ibidem, p. 42, nr. II.81.524 – Claudius Ptolemaeus, Orbis antiqui tabulae geographicae, Amsterdam, 1730;pl. IX cuprinde şi Dacia.Ref.: ibidem, nr. I.31.525 – Luillier, L’Europe divisée dans ses principaux États, Paris, 1730. Cuprinde şiŢările Române. 71,5 x 49 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 42, nr. II.82 şi pl. 38.

GERMANIA 269526 – Georg Mattheus Seutter, Transylvaniae, Moldaviae, Walachiae, Bulgariaenova et accurata delineatio, Augsburg, [1730]. 58 x 50 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 38, nr. II.54 şi pl. 31.527 – Hauptkarte Hungarn, Sclavonia, Croatia, Servia, Bosnia etc., s.l., s.a. [1733].Cuprinde şi Ţările Române. 13 x 11 cm.Ref.: ibidem, p. 41, nr. II.72.528 – Ioan van Der Bruggen, Regnum Bulgariae, Viena, 1737. Cuprinde şi zona desud a Ţării Româneşti. 33 x 24 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 43, nr. II.84 şi pl. 39.529 – J.-N. Delisle, Theatrum belii ad Borysthenem Tyram et Danubium fluvios gesti,St. Peterburg, 1738, reprezentând zona conflictului ruso-turc, inclusiv Ţările Române. 66x 48 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 40, nr. II.68 şi pl. 34.530 – Des neu eröffnenden Kriegs Theatri in Ungarn zweyster Theil, enthaltend dieKriegsoperationen in der Walachey, Moldau [...], Nürnberg, 1740. 56,5 x 36,5 cm.Ref.: ibidem, p. 43, nr. II.85.531 – Georg Mattheus Seutter, Nova et accurata Tartariae Europae seu [...] Crimeaedelineatio geographica, Augsburg, [circa 1740]. Cuprinde şi harta Mării Negre cu litoralulromânesc. 56,5 x 48,5 cm.Ref.: ibidem, p. 39, nr. 55.532 – Johann Hasius, Asia Minoris veterae et novae itemque Ponti Euxini [...] Mappa,Nürnberg, 1744. Cuprinde şi litoralul românesc al Mării Negre. 57,5 x 46,5 cm.Ref.: ibidem, p. 43, nr. II.87.533 – J.B. Homann, Danubii fluminis [...] pars infima in qua Transylvania, Valachia,Moldavia, Bulgaria [...] et Bessarabia [...] ostenduntur, Nürnberg, s.a. [circa 1707-1716],publicată în Homanischer Atlas, Nürnberg, 1747. 58 x 47 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 39, nr. II.63 şi pl. 33.534 – Guillelmus De l’Isle, Tabula Hungaria, Augsburg, mijlocul sec. XVIII,cuprinzând şi zonele vecine, între care Ţările Române. 58,5 x 47,5 cm; şi ed. Amsterdam,circa 1757. 57,5 x 46,5 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 40, nr. II.69; p. 41, nr. II.71 şi pl. 35 (ed. 1757).535 – Regni Serviae pars, una cum finitimis Valachiae et Bulgariae partibus,Nürnberg, mijlocul sec. XVIII. 117 x 54 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 43, nr. II.88 şi pl. 40.536 – J. Janvier, Turquie d’Europe, Paris, 1760, cuprinzând şi Ţările Române. 64 x48,5 cm.Ref.: ibidem, nr. II.91.537 – Robert de Vaugondy, Hongrie, Turquie europ[éenne], Paris, 1762. Planşă dinAtlas du monde al aceluiaşi. 20,3 x 23 cm.Ref.: ibidem, p. 19, nr. I.41.

270 GERMANIA538 – Giovanni Rizzi-Zannoni, Atlas géographique contenant la mappemonde [...]avec les différents États de l’Europe, Paris, 1762; pl. 27 cuprinde şi Ţările Române.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. I.42 şi pl. 7.539 – August Gottlieb Boehme, Totius Danubii cum adjacentibus regnis [...] tabula,Nürnberg, 1766. Cuprinde şi Ţările Române. 55,5 x 46,5 cm.Ref.: ibidem, p. 44, nr. II.92.540 – M. Brion de la Tour, Turquie européenne avec les États qui en sont tributaires,Paris, [circa 1766]. Hartă din Atlas général de acelaşi autor. Cuprinde şi Ţările Române.26 x 23 cm.Ref.: ibidem, nr. II.93.541 – Tobias Conrad Lotter, Tabula synoptica totius fluminis Danubii a fontibususque ad ostia, Augsburg, s.a. [circa 1770]. Cuprinde şi Ţările Române. 75,5 x 50 cm.Ref.: ibidem, nr. II.94.542 – Tobias Conrad Lotter, Transylvaniae, Moldaviae, Walachiae, Bulgariae, novaet accurata delineatio, Augsburg, [circa 1770]. 58 x 48,5 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. II.95 şi pl. 41.543 – Johann Probst, Nova [...] tabula regnorum Sup. et Inf. Hungariae [...] et Princ.Transylvaniae, Moldaviae, Walachiae, Augsburg, 1771. 57 x 48,5 cm.Ref.: ibidem, nr. II.97.544 – Théâtre de la guerre entre les Russiens et les Turks, partie seconde, St.Pétersbourg, 1771. Cuprinde şi părţi din teritoriul românesc. 93 x 51 cm.Ref.: ibidem, p. 44-45, nr. II. 98.545 – Brion de la Tour, Atlas général civil, ecclésiastique et militaire, Paris, 1772,cuprinzând şi Ţările Române.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. I.43 şi pl. 8.546 – Rigobert Bonne, Atlas de toutes les parties connues du globe terrestre, s.l.,[1780], cuprinzînd şi Ţările Române.Ref.: ibidem, p. 19, nr. I. 45.547 – [Robert de Vaugondy], Atlas moderne portatif, Paris, 1781; pl. 15 cuprinde şiŢările Române.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 19-20, nr. I. 47 şi pl. 10.548 – J.B. d’Anville, Atlas antiqus danvillianus, Nürnberg, 1784. Planşa V cuprindeImperiul Roman de răsărit cu Dacia.Ref.: ibidem, p. 20, nr. I. 48.549 – L’Abbé Grenet, Atlas portatif [...] pour servir à l’intelligence des auteursclassiques, Paris, circa 1791. Cuprinde şi harta Daciei.Ref.: ibidem, nr. I. 51.550 – Franz-Johann von Reilly, Schul-Atlas, Viena, 1791-1792. Cuprinde şi ŢărileRomâne.Ref.: ibidem, nr. I. 50.

GERMANIA 271551 – Jean Barbié du Bocage, Maps, plans, views and coins illustrative of the Travelsof Anacharsis the younger in Greece, ed. 2, Londra, 1793. Cuprinde şi harta Mării Negrecu litoralul românesc.Ref.: ibidem, nr. I. 52.552 – Robert Wilkinson, A general Atlas, being a collection of the World, Londra,1794. Cuprinde şi Ţările Române.Ref.: ibidem, nr. I. 53.553 – Franz Reilly, Karte von den Osmanischen Reiche in Europa, Viena, 1796.Cuprinde şi Ţările Române. 72,5 x 57 cm.Ref.: ibidem, p. 45, nr. II. 99.554 – Joseph-Romain Joly, Atlas de l’ancienne géographie universelle comparée à lamoderne, Paris, 1801. Planşa 9 cuprinde Dacia.Ref.: ibidem, p. 21, nr. I. 55.555 – Die Graenzen Oesterreichs, Russlands und der Turkey, enthaltend [...]Siebenbürgen, Moldau, Bessarabien, Walachey [...], s.l., [sfârşitul sec. XVIII]. 44,5 x 34,5cm.Ref.: ibidem, p. 45, nr. II. 101.556 – Lotter (fraţii), Neue Graenzkarte zwischen Oesterreich, Russland und derTurken, Augsburg, s.a. [sfârşitul sec. XVIII]. Cuprinde şi Ţările Române. 57 x 48 cm.Ref.: ibidem, p. 44, nr. II. 96.A557 – Ad. Kunike, Ausfluss der Donau in das Schwarze Meer bey Sulina. Litografie deA. von Saar, din cartea lui Ad. Kunike, Zwei hundert vier und sechszig Donau-Ansichten,Viena, 1826.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 52, nr. III.39, pl. 56.HAMBURGER KUNSTHALLEA558 – Constantin Brâncuşi, Sărutul, circa 1907. Piatră. 28 x 22 x 21 cm (inv. 1955/13).Ref.: B. Brezianu, Brâncuşi în România, Buc., 1976, p. 131; Ionel Jianu, ConstantinBrâncuşi. Viaţa şi opera, Buc., 1983, fig. 18.MUSEUM FÜR KUNST UND GEWERBEA559 – Potir. Atelier Transilvania, sec. XV. Argint aurit, gravuri şi email verde, roşu,violet, cafeniu, alb; h 22,5 cm; d buzei 10,5 cm (inv. nr. 1906. 436).Ref. şi reprod.: Horst Klusch, Siebenbürgische Goldschmiedekunst, Buc., 1988, p. 89, nr.76, fig. 76.

272 GERMANIA560 – Cupă. Atelier Transilvania, sec. XVII. Sidef. Piciorul, capacul şi toartele dinargint ciocănit, cizelat, aurit; h 19,5 cm, d 14,5 cm. A aparţinut lui Gheorghe Rákoczi I.Ref.: Stiftung zur Förderung der hamburgischen Kunstsammlungen Erwerbungen 1957,Hamburg, 1957, p. 48; Corina Nicolescu, Două lucrări de argintărie din Transilvaniaaflate în colecţii străine („Revista muzeelor”, 7, 1970, nr. 3, p. 235-237); idem, Artametalelor preţioase în România, Buc., 1973, p. 51, nr. 26; M. Bunta, Aurari clujeni şioperele lor (sec. XVI-XVII), I, (AMN, 13, 1976, p. 332, nota 9).Reprod.: Stiftung..., loc. cit.; Corina Nicolescu, Două lucrări..., p. 235, fig. l; idem, Artametalelor..., fig. 28.STADTBIBLIOTHEKMS561 – Šems ed-Dīn Aḥmed bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Tevārī-iĀl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei otomane], ante 1535. Cronică relatând evenimente din sec.XIII, până în 1533, inclusiv legăturile româno-otomane (ms. or. 268/1520-1526).Ref.: Babinger, GOW, p. 62-63.562 – Muṣṭafā bin ‘Abdullāh (Ḥağī alīfa, Kātib Čelebi), Taqvīm üt-tevārī[Calendarul istoriilor], 1648. Tabele cronologice în limba persană, cu o introducere privindevenimentele ,,de la începutul lumii” până în timpul autorului, cuprinzând şi informaţiidespre relaţiile româno-otomane (ms. or. 266).Ref.: ibidem, p. 197.HANNOVERGOTTFRIED WILHELM LEIBNIZ BIBLIOTHEK-NIEDERSÄCHSISCHE LANDESBIBLIOTHEKMS563 – Jakob Unrest, Ungarische Chronik, sec. XV. Cuprinde şi informaţii despreluptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara şi Vlad Ţepeş (ms. XIII/763).Ref.: F. von Krones, Jakob Unrests Bruchstück einer deutschen Chronik von Ungarn(„Mitteilungen des Instituts für Osterreichische Geschichtsforschung, l, 1980, p. 349-355); Adolf Armbruster, Jakob Unrests Ungarische Chronik (RRH, 13, 1974, nr. 3, p.473-508). Războieni, p. 252.Publ.: F. von Krones, op. cit., p. 355-372.CR564 – Georgius Reicherstorffer, Chorographia Transilvaniae, quae Dacia olimapellata, Viena, 1550.Ref.: Gerhard Engelmann, op. cit., în KASL, III, F. 5, 1975 nr. 1, p. 7.

GERMANIA 273HEIDELBERGEUROPÄISCHER HOFAM565 – Placă comemorativă, aşezată în 1969, menţionând că „în această clădire alocuit, în ultimele zile ale vieţii sale, marele om politic şi patriot român Alexandru IoanCuza, primul domnitor al Principatelor Unite Române, militant de seamă pentru făurireaStatului Român modern, stins din viaţă aici la Heidelberg la 15 Mai 1873”.Ref.: Claudia Cleja-Stoicescu, Sub semnul muzeului, p. 177.HEUSCHEUERMUZ566 – Metopele monumentului Tropaeum Traiani de la Adamclisi. Copii I/1 gips,executate în 1916-1918.Ref.: Florea Bobu Florescu, Das Siegesdenkmal Trajans in Adamklissi. Tropaeum Traiani(„Ruperto-Carola. Zeitschrift der Vereinigung der Freunde der Studentenschaft derUniversität Heidelberg e. V.”, 18, 1966, Nr. 40, Dec., p. 105-113).RATHAUSARCHIVDOC567 – Actul de deces al lui Al.I. Cuza, din 15 mai 1873.Ref., publ. şi reprod.: Claudia Cleja-Gârbea, Epilog la o legendă... (MI, 7, 1973, nr. 5, p.16-17); idem, Sub semnul muzeului, p. 144-145, 178, pl. [VII].UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEKDOC568 – Matricole, din sec. XVI-XIX, ale studenţilor din Ţările Române care au învăţatla Universitatea din Heidelberg, între care Gh. Cuciuran, (1833), Eugen Predescu (1833),Gr. Costachi (1834), Vasile şi Alexandru Ghica (1835), C. Makrula (1836), Lascăr Rosetti(1838) ş.a.Ref.: G. Toepke, Die Matrikel der Universität Heidelberg (1386-1870), Teil I-VI,Heidelberg, 1884-1907; Fr. Teutsch, Die Studierenden aus Ungarn und Siebenbürgenan der Hochschule in Heidelberg (AVSL, N. F., 10, I, p. 182-192); Paul Philippi,Heidelberger Studenten aus dem Donau-Karpatenraum zwischen 1810 und 1870(FVL, 29, 1986, nr. 1, p. 40-60); Elena Siupiur, Die Intellektuellen aus Rumänien undden südosteuropäischen Ländern in den deutschen Universitäten (19. Jahrhundert).III. Teil. Ruprecht-Karl-Universität zu Heidelberg (RESEE, 39, 2001, p. 143-196).

274 GERMANIAMS569 – Johann Schiltberger, Reisen [...] aus München in Europa, Asia und Africa, von1394 bis 1427. Cuprinde şi informaţii despre Ţările Române în anii 1396 şi 1427.Ref.: Călători străini, I, p. 26-27.Publ.: Reisen des Johannes Schiltberger aus München in Europa, Asia und Afrika von1394 bis 1427, ed. K. Fr. Neumann, München, 1859; Hans Schiltbergers Reisebuchnach der Nürnberger Handschrift herausgegeben..., ed. Valentin Langmantel,Tübingen, 1885; Putešestvie Ivana Šiltbergera po Evrope, Azii i Afrike s 1394 po1427, Odessa, 1860; The Bondage and Travels of Johann Schiltberger, a Native ofBavaria, in Europe, Asia and Africa from his capture at the battle of Nicopolis in1396 to his escape and return to Europe in 1427, Londra, 1878; Călători străini, I,p. 28-31 (extrase).570 – Michael Beheim, Hie dises geticht sagt uo[n] [Kunig Vladislauo dem] Kunguon Unger[n] wie de[r] mit de[n] Turken strait, 1455-1456. Manuscris autograf şi copiedin 1462-1463. Poem despre luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara şi bătălia dela Varna, la care a participat şi oastea Ţării Româneşti (ms. Pal. germ. 312, originalul; ms.334, p. 109-113, copie de autor).Ref.: C.I. Karadja, Poema lui Michael Beheim despre cruciadele împotriva turcilor dinanii 1443 şi 1444, publicată după manuscrisele Pal. Germ. 334 şi 312, din BibliotecaUniversităţii de la Heidelberg (BCI, 15, 1936, p. 1-17) (rec. P.P. Panaitescu, în RIR,7, 1937, p. 211).Publ.: ibidem, p. 18-48.Reprod.: ibidem, pl. I, II.571 – Michael Beheim, Von ainem Wutrich der hiess Trakle waida von der Walachei,1462-1463. Poem referitor la Vlad Ţepeş (ms. Pal. germ. 334, p. 94-104).Ref. şi publ.: K. Bartsch, Die altdeutschen Handschriften der Universitätsbibliothek inHeidelberg, Heidelberg, 1887, p. 79-80; Gr. C. Conduratu, Michael Beheims Gedichtüber den Woiwoden Wlad II. Drakul, Buc., 1903, p. 1-55; Jakob Bleyer, Ein GedichtMichael Beheim’s über Wlad IV., Woiwoden von der Walachei (1456-1462) (AVSL,N. F. 32, 1903, p. 5-39); C.I. Karadja, op. cit., p. 6.572 – Johannes de Thurocz, [Cronica regilor Ungariei], 1490. Traducere germanădupă ed. latină din Brno, 1488, cuprinzând informaţii despre istoria românilor din sec.XIII-XV (ms. Pal. germ. 156).Ref.: C.I. Karadja, op. cit., p. 16.CR573 – Von den Türcken, Memmingen, 1498, cuprinzând şi: Jorg von Nürnberg,Geschicht von der Turckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476(f. 2-4 b).Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, Buc., 1943,p. 399.574 – Heidelberg Zeitung, ziar cuprinzând, în numerele din 13, 15, 20 şi 21 mai

GERMANIA 2751873, ştiri despre sosirea în oraş a lui Al.I. Cuza, moartea lui, sosirea doamnei Elena Cuza,ecourile din România ale veştii morţii principelui.Ref.: Claudia Cleja-Stoicescu, op. cit., p. 177-178.ICHENHAUSEN (Bayern)IKONENMUSEUM SCHLOSS AUTENRIEDA575 – Diaconul Dimitrie Zugravul, Hristos Pantocrator şi Mare Arhiereu, icoană pelemn, atelier românesc, 1743. Textul Evangheliei şi semnătura în limba română.Ref. şi reprod.: Helmut Brenske, Ikonen, Fenster zur Ewigkeit, Kirchdorf am Inn, 1986, nr.19 (cu indicaţia „de diaconul rus Dimitrios”); comunicare Ioana Iancovescu, 1996.IENA (Jena)UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEKDOC576 – Matricole ale studenţilor din Transilvania, printre care şi a istoricului JohannFilstich.Ref.: Gustav Schiel, Franz Herfurth, Verzeichniss der auf der Universität zu Jenaimmatrikulierten Ungarn und Siebenbürger (AVSL, 12, 1875, nr. 2, p. 322 sqq.);Johann Filstich, op. cit., p. 10.577 – Documente, 1801-1918, cuprinzând evidenţa studenţilor români care şi-aufăcut studiile la această universitate printre care: Constantin Conachi (1803), NicolaeGhica (1817), Alex. Vardalah (1818), Dim. Philitis (1860-1861), Nic. Leon (1884-1885),Grigore Antipa (1886-1887), Vasile Pârvan (1904-1905), Ion B.N. Manolescu (1907-1908), Nic. G. Longinescu (1909-1910), George N. Leon (1912), Nic. Florea (1916), IonGoilav (1913-1914) etc. (Matrikel Archive, Thüringer Universitäts- und LandesbibliothekJena)Ref. şi publ.: Uwe Dathe (Jena), Studenten aus Rumänien an der Universität Jena in denJahren 1801 bis 1918 (RRH, 36, 1997, nr. 1-2, p. 49-56).CR578 – Vitus Marchtaler, Rerum a Sigismundo [...] Transylvaniae Principe contraTurcas gestarum Brevis Enarratio, s.l., 1595. Relatare a începutului campaniei ŢărilorRomâne împotriva otomanilor în 1595 (4° Bd. 23/30).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 542, nr. 2050.579 – Vertrag und Bündtnuss zwischen [...] Rudolpho II und dem Fürsten inSiebenbürgen so sich mit einander [...] den türckischen Sultan ritterlich zu streiten, Ursel,

276 GERMANIA1595. Tratat de alianţă între Imperiul Romano-German şi Ţările Române pentru luptacomună împotriva Imperiului Otoman (4° Hist. or. II 6/2 /2/).Ref.: ibidem, p. 587, nr. 2150.580 – Von der Eroberung dreyer Vestungen. In Ober Hungern der Stadt Wacen. In derWallachey der Stadt Klaudi, und in Dalmatia der Vestung Casta Nanico [...], Praga, 1596.Cuprinde şi informaţii despre luptele de la Cladova (4° Bud. Hist. un. 137, 40).Ref.: ibidem, p. 628, nr. 2237.581 – Fröliche Zeitung und Bericht, von Entsetzung der gewaltigen SiebenbürgischenHauptfestung Warden [...], Augsburg, 1599 (4° Bud. Hist. un. 137, 41).Ref.: ibidem, p. 716, nr. 2435.INGOLSTADTUNIVERSITÄTSBIBLIOTHEKDOC582 – Matricole, 1478-1479, a doi studenţi originari din Transilvania, Petrus Polnerşi Jacobus Andree, călugări dominicani.Ref.: Gotz Freiherr von Polnitz, Die Matrikel der Ludwig-Maximilians UniversitätIngolstadt, Landshut-München, I. 1472-1500, München, 1937; Helmut Czoppelt,Zwei siebenbürgische Studenten der Universität Ingolstadt (KASL, III. F., 2, 1972,nr. 1-2, p. 23-24).ZENTRAL FRIEDHOF(Cimitirul Central)AM583 – Monumente din granit şi gropi comune, în care sunt înhumaţi militari românişi de alte naţionalităţi, care au murit ca prizonieri în Primul Război Mondial. Numelemilitarilor identificaţi sunt inscripţionate pe monumente.Ref.: Cătălin Fudulu, 2010.KARLSRUHEGENERALLANDESARCHIV KARLSRUHEDOC584 – Firmane (2), din 23 ianuarie 1649, de la sultanul Mehmed IV către GheorgheRákoczi II, principele Transilvaniei: berat pentru împuternicirea dregătorului Mahmud,care aducea caftanul şi scrisorile, şi ‘ahdnāme de recunoaştere a noului principe (Rastatt232, 233).

GERMANIA 277Ref. şi publ.: Franz Babinger, Zwei türkische Schutzbriefe für Georg II. Rákoczi, Fürstenvon Siebenbürgen, aus dem Jahre 1649 („Le Monde Oriental”, 14, 1920, p. 115-151);idem, Aufsätze und Abhandlungen zur Geschichte Südosteuropas und der Levante, I,München, 1962, p. 406-437.Reprod.: Aüfsätze..., p. 471-472.585 – Scrisoare din Bucureşti, 25 decembrie 1689, de la generalul Donat Heislercătre împăratul Leopold I, cuprinzând informaţii despre aşezarea regimentelor austriecela Câmpulung, Târgovişte şi Bucureşti, despre angajamentul principelui ConstantinBrâncoveanu de a plăti întreţinerea armatei austriece şi despre situaţia familiilor lui ŞerbanCantacuzino (decedat) şi Bălăceanu.Publ.: Veress, Documente, XI, p. 391-393.586 – Tratat de alianţă între Constantin Cantemir, domnul Moldovei, şi împăratulLeopold I, încheiat la Sibiu, 15 februarie 1690, de reprezentanţii Moldovei, clucerul IoanBuhuş şi Petru Iuraşcu Ienicerul şi reprezentantul Austriei, generalul Heisler.Publ.: ibidem, p. 400-403.587 – Documente, privind emigrarea de ţărani germani spre Transilvania în sec.XVIII.Ref.: Werner Hacker, Zur Auswanderung aus dem südlichen Oberrheingebiet (Breisgauund Ortenau) nach Siebenbürgen im 18. Jahrhundert (ZSL, IV. F. 2, 1979, nr. 1, p.59-70).MS588 – Ulrich von Richental, Conciliumbuch zu Constancz. Cronică despre conciliulde la Constanţa (Konstanz) în 1415, cuprinzând informaţii despre participarea delegaţieimoldovene şi muntene la acest sinod. Copii din 1464 şi 1467 (cod. Ettenheim – MünsterII; St. Georgen LXIII-G).Ref.: C.I. Karadja, Delegaţii din ţara noastră la Consiliul de la Constanţa (în Baden) în1415 (ARMSI, s. III, t. 7, 1927, p. 61-62).589 – G. Schneler, Catalogue des minéraux qui se trouvent en Valachie et Essaichimique des eaux minérales de la Valachie, 1837. 20 p. (ms. 867).Ref.: W. Brambach, Die Handschriften der grossherzoglich Badischen Hof- undLandesbibliothek in Karlsruhe. IV. Die Karlsruher Handschriften, Karlsruhe, 1896,p. 185; Vasile Grecu, Informaţiuni (CC, 7 1931-1932, p. 540).KOBLENZBUNDESARCHIV KOBLENZDOC590 – Documente, din 1897-1944, referitoare la relaţiile politice şi economiceromâno-germane; negocieri privind comunicaţiile poştă-telegraf-telefon, chestiuniconsulare, perioada neutralităţii, probleme economice decurgând din starea de beligeranţă

278 GERMANIA1916-1918, negocierile păcii de la Bucureşti (1918), activitatea grupului etnic german dinRomânia, viaţa politică internă românească şi îndeosebi partidele de dreapta, pătrundereaeconomică germană în România, acapararea producţiei petrolifere şi a altor sectoareale economiei naţionale, rebeliunea legionară din 1941, relaţii îndeosebi economice întimpul celui de-al Doilea Război Mondial etc. (Adjudantur des Führers, AuswärtigesAmt, Nachlass Hertling, Bd. 41; Reichsfinanzministerium; Reichskanzlei; Südosteuropa-Gesellschaft e. V. in Wien).Ref. şi publ.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 437-438; Martin Kitchen,Hindenburg, Ludendorf and Rumania (SEER, 54, 1976, nr. 2, p. 227-228) (doc.1918); Mircea N. Popa, Pe marginea unor documente germane din anii 1917-1918referitoare la situaţia politică şi la „viitorul României” (AUB, istorie, 1971, nr. 1,p. 137-151); idem, Un document din arhive germane privind „viitorul României”(ibidem, 1972, nr. 1, p. 141-151); idem, Documente din arhive vest-germanereferitoare la armata română în primele două decenii ale sec. XX, în File din istoriamilitară a poporului român, II, Buc., 1974, p. 67-81.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 9-13.591 – Raport, din 8 ianuarie 1918, al feldmareşalului P. Hindenburg privind proiectegermane de înfeudare a economiei României şi pretenţiile bulgare asupra Dobrogei(Nachlass Schwertfeger, nr. 115, f. 221).Publ.: 1918 la români, II, p. 1047-1049.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 13, c. 442-443.592 – Documente (5), din 1931-1932, privind relaţiile economice româno-germane(R 43 1/621, f. 69-91; 1/622, f. 104-109, 114-116; I/1113, f. 102-105; I/2547, f. 78-81).Ref.: Holm Sundhaussen, Politisches und wirtschaftliches Kalkül in demAuseinandersetzungen über die deutsch-rumänischen Präferenzvereinbarungen von1931 (RESEE, 14, 1976, nr. 3, p. 405-424).593 – Documente (20), din 1943-1944, referitoare la situaţia politică, economicăşi militară din România în perioada pregătitoare întoarcerii armelor împtriva Germanieinaziste: buletine de presă, rapoarte economice şi inventare (Klein Erwerbungen, 589; MA,N. 229/4, NS-19 neu/823, 2146; R 7/1943, 3019, 3404; R 22/20182; R 58/124; SammlungSchumacher dos. 397).Ref.: Ioan Chiper, Situaţia politică din România în primăvara şi vara anului 1944 înlumina unor documente germane (R. Ist., 37, 1984, nr. 6, p. 518-532); idem, Înculisele adversarului; capacitatea de reacţie a Germaniei faţă de evoluţia situaţieidin România în ajunul lui 23 August 1944 (ibidem, nr. 8, p. 782-792); idem, Lasituation politique de la Roumanie au printemps et à l’été 1944 (à la lumière dedocuments allemands) (RRH, 23, 1984, nr. 3 p. 203-205).MS594 – Wilhelm Fabricius, Memorii, 1952, cuprinzând şi informaţii din perioada încare autorul a fost ministru plenipotenţiar al Germaniei în România (1936-1941), demersulregelui Carol II de a negocia pacea între germani şi aliaţi în 1939 (refuzat de Hitler),aprecieri despre Diktatul de la Viena etc. (fond. 101, F/KE, r. 55)

GERMANIA 279Ref.: Nicolae Jurcă, O iniţiativă românească de pace necunoscută, la începutul celui dealdoilea război mondial (MI, 25,1991, nr. 9, p. 33-35); idem, Wilhelm Fabricius(ibidem, nr. 12, p. 45-49).LANDESHAUPTARCHIV KOBLENZDOC595 – Rapoarte, din 1475-1792, ale ambasadorilor din Viena acreditaţi la Curteaelectorului din Trier şi ale agenţilor diplomatici germani trimişi la Viena, cu informaţiidespre războaiele împotriva turcilor desfăşurate pe teritoriul Transilvaniei şi Banatuluiîn sec. XV-XVIII (fond Arhiepiscopatul şi Electoratul din Trier, acte administrative şibisericeşti).Ref.: Elisabeta Marin, Cercetări în arhivele de peste hotare. Republica Federală Germania(RA, 1980, nr. 3-4, p. 423).596 – Documente, din 1570-1696, referitoare la istoria Transilvaniei: discutareasituaţiei din Principat în Reichstagul de la Speyer (l februarie 1570), cererea regeluiSuediei de sprijin militar de la hanul Crimeii pentru intervenţie în Transilvania (15 mai1631), scrisoare a lui Friedrich Wilhelm Markgraf de Brandenburg, în care îl criticăpe regele Suediei pentru atitudinea faţă de Transilvania (7 septembrie 1658), rapoartediplomatice cu informaţii despre intenţia habsburgilor de a ocupa Transilvania, acţiunilemilitare austro-turce din Transilvania şi Banat, pregătiri de război în Ţara Românească(4 martie 1693), închiderea principelui Emeric Thököly în temniţa celor şapte turnuridin Istanbul, campania generalului Veterani în Banat (24 septembrie 1695), ocupareaTimişoarei (28 martie 1696) etc. (Bestand 403: Acta des Rheinischen Oberpraesidii, 1530-1918; Kriegsarchiv, Abt I C, nr. 895, 906, 9220, 9333, 16346).Ref.: Elena Moisuc, op. cit., în RA, 1981, nr. 3 p. 330-331.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 73, c. 1-150.597 – Corespondenţă diplomatică, din mai – septembrie 1612, referitoare la campaniaotomană în Ţara Românească, Transilvania şi Banat şi a tătarilor în Moldova (Bestand403; Acta des Rheinischen oberpraesidii, 1530-1918, Kriegsarchiv, Abt. I C, nr. 9214).Ref.: Elisabeta Marin, Stagiu de specialitate în Germania (RA, 1978, nr. 4, p. 458-459);Elena Moisuc, op. cit., în RA, 1981, nr. 3, p. 331.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 58, C. 1-92.598 – Documente, 1841-1850, referitoare la tratatele comerciale încheiate întreGermania şi Moldova, Ţara Românească, Turcia, care prevăd înfiinţarea consulatelorcomerciale la Iaşi, Bucureşti şi Galaţi, precum şi încheierea de convenţii privind circulaţiamărfurilor.Ref.: Elisabeta Marin, op. cit., în RA, 1978, nr. 4, p. 458-459.599 – Rapoarte, 1917, către prezidiul superior, referitoare la acţiunile de luptăale armatei germane pe teritoriul României oglindite în presă (Acta der RheinischenOberpraesidii; Kriegsarchiv).Ref.: Elisabeta Marin, Cercetări în arhivele de peste hotare. Republica Federală Germania(RA, 1980, nr. 3-4, p. 423).

280 GERMANIAMS600 – Cronică, 1612. Text în limba germană. Cuprinde şi informaţii despreevenimentele din Transilvania, pregătirile populaţiei faţă de ameninţarea unei invaziiotomane etc.Ref.: Elisabeta Marin, Stagiu de specialitate în Germania (RA, 1978, nr. 4, p. 458-459).KONSTANZROSGARTEN-MUSEUMMS601 – Ulrich von Richental, Conciliumbuch zu Costancz. Cuprinde informaţii despreconciliul de la Constanţa din 1415, participarea delegaţiilor moldovene şi muntene la acestsinod. Copie din 1455-1465 (cod. K)Ref.: C.I. Karadja, op. cit., p. 61-62.LEIPZIGAM602 – Biserică ortodoxă, construită în 1858 de negustorii români care întreţineaurelaţii comerciale cu Lipsca, în urma interdicţiei de a mai frecventa capela grecească.Primii 7 epitropi au fost negustori din Bucureşti, Craiova, Ploieşti şi Focşani.Ref.: Biserica română din Lipsca, „Naţionalul”, 1, 1858, p. 268-269, 395; „Foaia pentruminte, inimă şi literatură” 21, 1858, p. 98-9; „Predicatorul”, 2, 1858, p. 237-239;Veniamin Ploeşteanul, Capelele ortodoxe româneşti din Germania (BOR, 58, 1940,p. 794-797).STADTARCHIV LEIPZIGDOC603 – Documente, sfârşitul sec. XVIII, relative la patru negustori revoluţionari grecicare aveau legături cu Ţara Românească (Tit. L. 13).Ref.: I. Moga, Negustori greci agenţi revoluţionari la noi şi în Apus (AIINC, 7, 1936-1938,p. 640-656).CR604 – [Chronica hungarorum], Buda, 1473. Cuprinde 5 capitole privitoare la istoriaŢărilor Române până la lupta de la Baia dintre Matia Corvin şi Ştefan cel Mare, 1467.Ref.: Veress, BRU, I, p. l, nr. 1; C.I. Karadja, Despre ediţiile din 1848 ale cronicii luiIohannes de Thurocz (ARMSI, s. III, 16, 1934-1935, p. 36).

Publ.: Die Ofener Chronik, ed. J. Podhraczcky, Budapesta, 1900.GERMANIA 281605 – Georgius Reicherstorffer, Chorographia Transilvaniae, quae Dacia olimapellata, Viena, 1550.Ref.: Gerhard Engelmann, Die Siebenbürgenkarte in M. Bronovius: Tartarians descriptio.Köln 1595 (KASL, III.F. 1975, nr. 1, p. 7).STADTBIBLIOTHEKDOC606 – Documente (35), din 1530-1531: scrisori de la Sigismund I, regele Poloniei,vicecancelarul Petru Tomicki, Ioan Choienski, arhidiacon de Cracovia, marele hatmanIoan Tarnowski şi sultanul Soliman II, referitoare la conflictul moldavo-polon, poziţiaImperiului Otoman, bătălia de la Obertyn şi intervenţia maghiară în relaţiile dintreMoldova şi Polonia (Rep. II, nr. 86, f. 4-20, 32-34, 49-57, 61, 78, 103-112, 120-122).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 5-34.607 – Scrisoare, din aprilie 1573, a marelui vizir Mehmet Sokollu către dietapolonă, comunicând că s-au dat indicaţii domnitorilor români să păstreze pacea cu regatul(Rep. II, nr. 102, f. 156).Publ.: ibidem, p. 83.608 – Scrisori (2), din 6 februarie 1583, ale lui Jan Zamoyski, cancelarul Poloniei,către regele Ştefan Báthory şi nunţiul papal Alberto Bolognetti, comunicând ştiri primite dela Petru Şchiopul, domnul Moldovei, despre pregătirile de campanie ale tătarilor, căsătoriaapropiată a Tofanei, fiica lui Alexandru Lăpuşneanu, şi cererile de sprijin material alevăduvei lui Iancu Sasul (Rep. II, nr. 87, f. 123-124).Publ.: ibidem, p. 151-152.609 – Documente (3), din 2 februarie, 8 martie şi 25 aprilie 1600, privitoare la luptelelui Mihai Viteazul, scrisoarea voievodului român şi răspunsuri ale stărilor Boemiei şiSileziei (ms. CCCCXXX, IV, f. 12, 399, 402).Ref.: Josef Macurek, Michael der Tapfere und die Böhmisch-Schlessischen Stände amEnde des 16 Jh. (RIR, 2, 1932, p. 348-349).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 664-665 (scrisoare 2 febr., Mihai Viteazul), p. 868-869(scrisoare, 25 aprilie, cota ms. diferită: Rep. IV, 12 g); Veress, Documente, VI, p. 28-29, 52-54 (doc. 2 febr. şi 8 martie).610 – Scrisori (9), din 1620-1621, ale regelui Poloniei, Sigismund III, referitoarela războiul otomano-polon, cu referiri Ia Ţările Române şi în special la Radu Mihnea,domnul Ţării Româneşti (Sigismundi III, regis Poloniae, epistolae et instructiones,f. 33-34, 37-38, 69, 72 v , 104-105, 122-125).Ref.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. CXLIV.Publ.: ibidem, XX, p. 149-154.

282 GERMANIAMS611 – Swientoslaw Orelius de Bozejewice, Interregni Poloniae liber, 1573. Cuprindeinformaţii despre solia lui Ioan vodă către dieta polonă, exportul de vite din Ţările Româneş.a. (Rep. IV, 86, f. 69 v -70 v , 126, 144 v ).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 82-83 (extrase).612 – Muṣṭafā bin ‘Abdullāh (Ḥağī alīfa, Kātib Čelebi), Taqvīm üt-tevārī[Calendarul istoriilor], 1648. Tabele cronologice în limba persană, cu o introducere privindevenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului, cuprinzând şi informaţiidespre relaţiile româno-otomane (ms. or. 273).Ref.: Babinger, GOW, p. 497.613 – Curiosità di Turchia, sec. XVII, cu informaţii despre Ţările Române în capitolulParticolarità dell’Impero ottomanno (f. 98-100, 102, 104, 105 v ), urmat de traducerea înlimba germană (f. 132) (Rep. IV, 45).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 178-179.UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEKDOC614 – Matricole ale studenţilor din Ţările Române care au învăţat la Universitateadin Leipzig în sec. XV-XIX, între care I. Popescu (1860), Z. Boiu (1860-1861), N. Cristea(1861-1862), G. Petreanu (1863), I. Popea (1863-1864) ş.a.Ref. şi publ.: Th. Fabini, Fr. Teutsch, Die Studirenden aus Ungarn und Siebenbürgen aufder Universität Leipzig von der Gründung derselben 1409 bis 1872 (AVSL, N. F.,10, 1872, I, p. 386-416); G. Erler, Die Matrikel der Universität Leipzig (1405-1559),I-III, Leipzig, 1909; D.C. Amzăr, Studenţii români la Universitatea din Leipzig (C.Lit., 5, 1943, p. 21-40; rec. Nestor Camariano, în RIR, 14, 1944, p. 146); idem,Rumänen die in Leipzig studierten („Leipziger neueste Nachrichten”, 22 ian. 1953);Al. Zub, Rumänische Studierende an europäischen Universitäten (ZSL, IV. Folge, 2,1979, nr. 1, p. 22-23, 31).MS615 – Aethicus Histricus, Cosmographia, sec. IV, cuprinzând şi informaţii despreaşezările din Scythia Minor, vechi toponime dobrogene, date despre farmacopeea localăetc. Copie prescurtată a versiunii latine, executată în scriptoriul catedralei din Freising,764-784.Ref. şi reprod.: V. Nestor [Nestor Vornicescu], Un Enciclopedist străromân: AethicusHistricus (MI, 22, 1988, nr. 2, p. 14).616 – Sbornic muzical, scris la mănăstirea Putna ante 1579. 3 + 134 p. 16,4 x 10,3 cm.Notaţie psaltică, text în limba slavonă (ms. sl. 12). Cuprinde şi trei cântări de Theodosie[Zotica], compozitor român (f. 7 v , 25, 93 v ).

GERMANIA 283Ref.: Anne Pennington, Music in Sixteenth-century Moldavia. New Evidence („OxfordSlavonic Papers”, N.S., 11, 1978, p. 64-83; rec. Adriana Şirli, în RESEE, 18,1980, nr. 1, p. 153-154); idem, Muzica în Moldova medievală. Secolul al XVI-lea,Buc., 1985, p. 59-73; Titus Moisescu, Prolegomene bizantine. Muzică bizantină înmanuscrise şi carte veche românească, Buc., 1985, p. 35; idem, Muzica bizantină înspaţiul cultural românesc, Buc., 1996, p. 15, n. 28; „Şcoala muzicală de la Putna”.Manuscrisul nr. 12/Leipzig, „Antologhion”, ed. Titus Moisescu, Bucureşti, 1985.Publ. şi reprod.: Titus Moisescu (red.), Izvoare ale muzicii româneşti, vol. VI (Monumenta),Buc., 1985 (facsimile); „Şcoala muzicală de la Putna”.CR617 – Ioannes Boemus, Omnium gentium mores, leges et ritus, Augsburg, 1520,cuprinzând şi informaţii privind istoria românilor: originea latină a poporului român,a numelui Valahia, a limbii etc. Cartea a fost tradusă în ebraică de istoricul medievalIosefha-Kohen sub titlul: Matzov gehulet avemin, în 1555.Ref.: Eugen Glück, Câteva informaţii privind istoria României, cuprinse în izvoarelenarative medievale („Biblioteca şi cercetarea”, 12, 1968, p. 261-262).618 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop catolic de Nicopole.În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, şi Vasile Lupu,domnul Moldovei.Ref.: A. Leskien, Abagar – ein neubulgarischer Druck aus dem XVII. Jahrhundert („Archivfür slavische Philologie”, 3, 1879, p. 518-521); A. Todorov, Bălgarski knigopis, I(„Sbornik za narodni umotvorenija, nauka i kniznina”, 9, 1893, priloženie, p. 151;rec. N. Iorga, în RI, 19, 1933, p. 96); Božidar Rajkov, Pojava i razvitija na naučnijai kulturen interes kăm Abagara, în Abagar na Filip Stanislavov. Rim, 1651, Sofia,1979, p. 24.Publ.: ibidem, p. [41-49].619 – George Bariţiu, Gavriil Munteanu, Dicţionaru germano-român, t. I-II, Braşov,1853-1854.Ref.: Gesamtkatalog der Preussischen Bibliotheken, XI, p. 421, nr. 6121.LIMBURG AN DER LAHNAM620 – Monumentul eroilor români, germani şi austrieci căzuţi la Volgograd (fostStalingrad) în al Doilea Război Mondial. Se depun anual jerbe de flori în memoriadiviziilor germane, austriece şi româneşti care au luptat la Stalingrad.Ref.: Mircea Mavrichi, 2009; Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2010.

284 GERMANIAMANNHEIMHELDEN FRIEDHOF(Cimitirul Eroilor)AM621 – Troiţă, dezvelită în anul 2005, şi mormintele a 64 ostaşi români, identificaţi,morţi în 1917-1918 ca prizonieri ai armatei germane şi înhumaţi în parcela nr. 14.Ref.: Mircea Tudoran, Mannheim – Germania: un cimitir al eroilor români (MI, 1993, nr.10, p. 27-29); Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2005.MAINZCRBIBLIOTHEK DES BISCHÖFLICHEN SEMINARS622 – Hie facht sich an gar ein graussemliche erschröckentliche hystorien von demWilden Wütrich Dracole Weyde, Strasbourg, 1500.Ref.: C.I. Karadja, Incunabulele despre cruzimile lui Vlad Ţepeş, în Închinare lui N. Iorga,Cluj, 1931, p. 200.MUZLANDESMUSEUM MAINZ623 – Inscripţie pe un fragment de altar de piatră, circa 220, în onoarea lui Elagabal(nume deformat ulterior), militar roman fost comandant al legiunii V Macedonica laPotaissa (Turda).Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 196-197, nr. 193.MARBACH AM NECKARDOCDEUTSCHES LITERATURARCHIV624 – Documente literare, 1882-1913, provenind de la poetul german bănăţean AdamMüller-Guttenbrunn: corespondenţă, contracte editoriale etc.Ref.: Die Donauschwaben, p. 219, nr. 33-35.MSSCHILLER NATIONALMUSEUM625 – Nikolaus Lenau, Die Wurmlinger Kapelle, versuri, 1831, descriere amonumentului de lângă Tübingen. Autograf.Ref.: ibidem, p. 21, nr. 31.

GERMANIA 285A626 – Anonim, Nikolaus Lenau (1802-1850), începutul sec. XX. Model în gips albustului poetului şvab bănăţean. Circa 20 x 50 cm.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 21, nr. 28.MARBURGSTAATSBIBLIOTHEKCR627 – Jüngst geschehene Zeitung auss Obern Ungern, und Sibenbürgen, von dergrossen Schlacht und Victori, so den 5. und 9. September beschehen, Praga, 1595. Conţineinformaţii despre victoria antiotomană de la Lipova (Flugschriften 1595/5).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 592, nt. 2160.UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEKCR628 – Captivus Septemcastrensis, Türckei. Chronika, Glaube, Gesatz, Sittenn,Herkommen, Weiss und alle Geberden der Türcken, Strasbourg, [1530]. Lucrare aanonimului transilvănean luat prizonier de turci în 1438, la asediul cetăţii Sebeş (VI b B144 alk).Ref.: ibidem, I, p. 189-190, nr. 366.MERSEBURGZENTRALES STAATSARCHIV.HISTORISCHE ABTEILUNG II 3DOC629 – Documente (28), din 1542-1609, referitoare la relaţiile lui Petru Rareş cu casade Brandenburg: tratatul secret antiotoman încheiat de domnul Moldovei cu Ioachim,electorul de Brandenburg, şi împrumutul de 200.000 florini ungureşti acordat de Rareşacestuia (1542), demersurile lui Ioachim de a-şi recupera obligaţia (1564) şi ale lui„Wolfgang voievod”, pretins fiu al lui Bogdan Rareş, de a i se achita lui datoria (1594-1599).Ref. şi publ.: Al. Papiu Ilarian, Tesaur de monumente istorice pentru România, II, p. 7-12;Elena Moisuc, Cercetări în arhivele de peste hotare. Republica Democrată Germană(RA, 1973, nr. 1, p. 110); Corneliu Lungu, Cercetări în arhivele de peste hotare.3Cuprinde şi documentele fostei Arhive Regale din Berlin, transferate după cel de-al DoileaRăzboi Mondial.

286 GERMANIAR.D. Germană (RA, 1979, nr. 4, p. 453-454; 1982, nr. 2, p. 188); Ştefan Marinescu,Mihai Ceauşu, Viaţa ştiinţifică. R.D. Germană (RA, 1983, nr. 2, p. 193).Publ.: Al. Papiu Ilarian, op. cit., II, p. 13-52.630 – Documente (550), din 1542, 1550, 1570-1768, privind istoria românilor:rapoarte ale agenţilor diplomatici germani la Poartă şi Rusia, informaţii din Praga,Podolia, Cracovia, Alba Iulia, Košice, Bratislava, despre campaniile lui Mihai Viteazul,scrisori de la arhiducele Matias de Habsburg, Sigismund III, regele Poloniei, sultanulAhmed I, Gabriel Béthlen (1617) şi Gheorghe Ráckozi II (1654), principii Transilvaniei,Timuş Hmielniţki, Vasile Lupu, domnul Moldovei (1653), Gheorghe Ştefan, fost domnal Moldovei (1664), Carol Gustav, regele Suediei, Grigore Ghica (1673) şi ConstantinBrâncoveanu (1711), domnii Ţării Româneşti, Frederic Wilhelm, regele Prusiei, GrigoreCalimah, domnul Moldovei (1762), jurnale de operaţii ale armatei ruseşti din timpulcampaniilor din Moldova, 1711 (Stănileşti) şi 1739 (R IX; 2 a-b, 5 sqq. (nr. 1, 4-5), 6 a-c,loc. 25 a; R XI: 178, 273 a-e, 274 (conv. 2, 20-22), 275; R XLXI: 45 a; R CXLI: D 19,D 24; Russland, Rep. XI, conv. 76; Sobieski-Arhiv, Sobieski vor 1674, c. 6, vol. 6-17;Zegelin-Nachlass, Rep. CXII, Zegelin, 1-7-Ordres).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 108-110, 114-208, 214-251, 261-377, 379-380, 383-400.631 – Documente, din 1548-1749, privind istoria Transilvaniei: corespondenţaîmpăraţilor germani şi a principilor electori relativă la luptele împotriva polonilor şiturcilor (Rep. XI).Ref.: Kalmán Benda, A magyar történetem forrásai a merseburgi állami levéltárban[Izvoarele istoriei maghiare în Arhivele de stat din Merseburg] („Századok”, 91,1957, nr. 5-6, p. 917-918); Elena Moisuc, op. cit., p. 110.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 27-28.632 – Rapoarte, din 1594-1601, referitoare la campaniile lui Mihai Viteazul:năvălirea tătarilor în Moldova şi Ţara Românească (rap. din Wrocław, 30 iunie 1594),luptele românilor cu turcii (rapoarte din Košice, Praga şi Transilvania, 26 noiembrie – 21decembrie 1594), relaţiile lui Mihai cu Sigismund Báthory şi imperialii (rapoarte din 29februarie 1596 – 20 iunie 1597), acţiunile din Transilvania, misiunile banului Mihalcea,vizita lui Mihai la Curtea din Praga (6 rap. din 10 aprilie 1600 – 25 ianuarie 1601) (Rep.XI, Türkei, 273 b, Fasz. 2-4; 273 c., Fasz. 2; 273d, Fasz. 1).Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 43, 45-49, 60-61, 128, 134-135,141-143, 257-260, 307-308, 399-402, 410-411.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 169, c. 429, 496-508; r. 170, c. 9, 24-26, 70-71,74, 80-81, 158-161, 341-342, 345-346, 357-361, 364-365.633 – Documente (11), din 1596-1600, referitoare la Ţările Române în timpullui Mihai Viteazul: rapoarte şi scrisori despre expediţia polonă în Moldova (1596) şicampaniile lui Mihai în Transilvania şi Moldova (1599-1600).Ref. şi publ.: Al. Papiu Ilarian, op. cit., II, p. 55-72.634 – Raport din Turda, 24 august, 1601, referitor la împrejurările asasinării luiMihai Viteazul (Rep. XI, 253, Siebenbürgen, nr. 4, f. 10).Ref. şi reprod.: Elena Moisuc, op. cit., p. 110.

GERMANIA 287635 – Documente (36), din 1657-1668, privind exilul în Pomerania al lui GheorgheŞtefan, fost domn al Moldovei: scrisori de la acesta, de la concubina sa, Ştefana Mihailovna,şi Grigore Ghica, fost domn al Ţării Româneşti, către Friedrich-Wilhelm, principe electorde Brandenburg, şi răspunsuri ale acestuia.Ref. şi publ.: Al. Papiu Ilarian, op. cit., II, p. 73-75; Ştefan Marinescu, Mihai Ceauşu, op.cit., p. 183.Publ.: Al. Papiu Ilarian, op. cit., II, p. 76-104.636 – Documente (14), din 1687, referitoare la acţiunile principelui elector Friedrich-Wilhelm pentru răscumpărarea de la vasalul său Adam-Friedrich de Dolaw a obligaţiei de200.000 florini ungureşti împrumutaţi în 1542 de Petru Rareş lui Ioachim de Brandenburg.Ref.: Al. Papiu Ilarian, op. cit., II, p. 52-54.637 – Documente, din 1710-1711, referitoare la domnia lui Dimitrie Cantemir şibătălia de la Stănileşti.Ref.: Gh. Iancu, Cercetări în arhivele de peste hotare (II). R.D. Germană (RA, 1982, nr.1, p. 188).638 – Documente (11), din 1741, privind demersurile infructuoase ale principeluiRadu Cantacuzino de a intra în serviciul regelui Prusiei, Frederic cel Mare, răspunsuri aleacestuia, informaţii despre moartea doamnei Păuna şi soarta lui Constantin, fiul lui ŞtefanCantacuzino, fost domn al Ţării Româneşti.Ref. şi publ.: Al. Papiu Ilarian, op. cit., p. 105-119.639 – Rapoarte (604), din 1763-1844, ale agenţilor diplomatici prusieni König,Marco Kreuchely, Harte, Margotti, C. Sakellario, cuprinzând informaţii privitoare laistoria românilor (Rep. XI, 178, Rep. 81 Constantinopol).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, X, p. 1-489, 631-632.Reprod.: B. A. R., ms. 947 (copii de Al. Papiu Ilarian).640 – Rapoarte (36), din 1768-1769 ale lui Benoît, trimis prusian la Varşovia, cuinformaţii despre acţiunile confederaţilor polonezi în Moldova, represiunile trupelorruseşti şi otomane, devastarea ţării din cauza ostilităţilor.Publ.: Documente Callimachi, II, p. 561-572 (extrase şi regeste).641 – Documente (1355), din 1768-1839, privitoare la istoria românilor în relaţie cupolitica Prusiei în Europa Orientală şi Levant: rapoarte diplomatice ale reprezentanţilorPrusiei la Constantinopol, St. Peterburg, Bucureşti şi Iaşi, instrucţiuni către aceştia;scrisori ale domnilor români Grigore II Ghica (1774, 1775, 1777), Alexandru Ipsilanti(1788), Constantin Ipsilanti (1801, 1803, 1805, 1807), Alexandru Moruzi (1803), IonSandu Sturdza (1829), Alexandru Ghica (1839); memoriu al boierilor munteni privindprimejdia ocupaţiei turceşti (1821); socotelile vistieriei muntene (1822); informaţii desprecampaniile austro-ruso-turce de pe teritoriul principatelor din 1768-1772, 1787-1790,1806-1812, tratativele de pace de la Focşani (1772-1773) şi Svištov (1791) şi păcile de laKuciuk-Kainargi (1774), Bucureşti (1812), convenţia de la Akkerman (1826); revoluţialui Tudor Vladimirescu şi primii ani după aplicarea Regulamentului organic (Rep. I, 6-10,15, 17, 19-21, 41-42, 47, 49, 80, 97; Rep. IX, 62; Rep. XI, 78, 80, 83, 85, 93, 95, 114, 119,

288 GERMANIA121, 123, 125, 132-133, 156, 157d, 158, 178, 274, 275 d; Rep. LXXXI, Constantinopol,VI, 93; Rep. XC, Zegelin-Nachlass, 4-5).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, II, p. 7-734.642 – Document, începutul sec. XIX, în care se exprimă îngrijorarea autorităţilorgermane faţă de numărul crescând al studenţilor din Ţara Românească şi Moldova în şcolişi universităţi germane (fond Moldau und Wallachei, nr. 7293, nr. 34).Ref.: Gr. Ploeşteanu, Contribuţii la cunoaşterea relaţiilor culturale româno-germane înepoca modernă (pînă la mijlocul sec. al XIX-lea) („Cercetări de ştiinţe sociale”,Târgu Mureş, 2, 1984, p. 286).643 – Rapoarte diplomatice prusiene din Istanbul, 1820-1867, cuprinzând informaţiiprivitoare la revoluţia lui Tudor Vladimirescu, Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelorşi relaţiile româno-otomane în această perioadă (doc. 1821: Rep. 81, Constantinopol, VI,87; 2, 4, l, Auswärtiges Amt Abt. I, nr. 7328).Ref.: Elena Moisuc, op. cit., p. 109; Nicolae Nistor, op. cit., în RA, 1975, nr. 3, p. 330-331;idem, în RA, 1976, nr. 4, p. 437; Ştefan Marinescu, Mihai Ceauşu, op. cit., p. 193-194.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, X, p. 107-109, 118-123 (4 doc., 1821); Revoluţia din 1821, p.86-90, 122-124, 131-132, 135-138, 150-154, 170-171, 234-236, 261-263, 336-338,383-385 (12 doc., 1821).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 19, 20, 29, 31-34; xerografii R.D.G., pach. I, p.11-13, 20, 22, 26-30; II, p. 31-42 (doc. 1821).644 – Documente, din 1836-1867, despre comerţul Prusiei în Principatele Române:concurenţa engleză (1846), exportul de cereale prin Brăila şi Galaţi (1847), uniuneavamală dintre Moldova şi Ţara Românească etc. (Fondul Ministerului pentru comerţ şiindustrie, Rep. 120 5 ).Ref.: Elena Moisuc, op. cit., p. 109-110; Gh. Iancu, op. cit., în RA, 1982, nr. 2, p. 188-189.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 17, 24.645 – Rapoarte, din 1838-1878, ale consulilor germani la Bucureşti, cuprinzând ştiriîndeosebi despre relaţiile comerciale ale Principatelor, numărul contribuabililor, circulaţiavaselor în porturile româneşti, reacţia faţă de Regulamentul organic, domnia lui Al.I. Cuzaşi detronarea sa, Războiul pentru Independenţă etc. (Rep. 81, Iassy, 1836-1853).Ref.: Nicolae Nistor, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 436-437; idem, în RA, 1977, nr. 3, p.317; Corneliu Lungu, op. cit., p. 454.646 – Rapoarte, din 1846-1848, ale lui Emil Richthofen, consul al Prusiei înPrincipatele Române, despre „năzuinţele de unitate naţională ale neamului valah”.Ref.: Grigore Ploeşteanu, Corespondenţe diplomatice inedite privind tendinţele de unitatenaţională ale românilor în epoca revoluţiei de la 1848 („Vatra”, 8, 1978, nr. 6, p. 9).647 – Raport, din 28 iulie 1847, al consulatului prusian din Galaţi privind intereselecomerciale ale statelor din Uniunea vamală germană (Zollverein) în porturile româneşti depe Dunăre (Historische Abteilung II, 2.4.1, Abt. II, nr. 382).Ref.: Stela Mărieş, Die Rumänischen Fürstentümer aus der Sicht deutscher Reisenderund Diplomaten der ersten Hälfte des XIX. Jahrhunderts (RRH, 22, 1983, nr. 3, p.217-218).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 49, c. 285-321.

GERMANIA 289648 – Rapoarte consulare din 1847-1849, trimise de Emil Richthofen, consul generalal Prusiei în Principate, Huber, viceconsul al Austriei la Galaţi, König, agent consularprusac la Bucureşti, referitoare la Năzuinţele de unitate naţională ale neamului valah (Iaşi,27 septembrie 1847), antecedentele, desfăşurarea şi represiunea mişcării revoluţionaredin Moldova, Ţara Românească şi Transilvania (Geheimes Staatsarchiv, Moldau undWallachey, AAZ3, nr. 133, p. 2133-2134; nr. 710, p. 800-801 etc.; nr. 7293, p. 29-30, 73,77, 79-80; nr. 7294, f. 77).Ref.: Camil Mureşanu, Hilde Mureşanu, 1848 în mărturii străine necunoscute. Consulatulprusian raportează (MI, 22, 1988, nr. 7, p. 6-9); Ploeşteanu, Românii, p. 8-11, 22, 24,27, n. 9 şi 14; p. 67-97.Publ.: ibidem, p. 40-45 (rap. Galaţi, 3 iulie 1848).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 2, c. 794-796, 813, 829-832, 839, 841, 848, 862,868, 870-872, 875-876, 878-879, 901-902, 907-909, 911-913, 915, 929-932, 957,960, 963, 967, 975, 979-980, 995-996, 1010, 1012-1015, 1020, 1023, 1030-1031,1048-1050, 1070, 1073-1074, 1080-1081, 1087-1088, 1090-1092, 1095.649 – Rapoarte (2), din 1848, de la Richthofen, consulul Prusiei la Iaşi, desprepregătirea revoluţiei în România şi revendicările politice ale românilor din Transilvania(Geheimes Staats-Archiv, Moldau und Wallachei, A. A. Z. B., nr. 710).Publ.: Românii la 1859, I, p. 5-6, 8-10.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 2, c. 873-874, 884-887.650 – Rapoarte diplomatice, din 1850-1858, ale consulatelor prusiene din PrincipateleRomâne, privind viaţa economică şi politică din Principate, importul şi exportul românesc,relaţiile comerciale româno-prusiene, criza economică ş.a. (Rep. VI, Consulate, S.Preussische: nr. 7; Türkei, vol. III-IV, nr. 8; Türkei vol. I; Rep. 81, Bukarest nr. 1, vol. III).Ref.: Theodor Bucur, Informaţii din arhiva consulatelor prusiene din Principatele Române(RA, 1975, nr. 3, p. 341-342); Gh. Iancu, op. cit., p. 199.651 – Rapoarte comerciale din Galaţi şi Brăila, 1851-1854, privind comerţulPrincipatelor Române cu statele europene, oferte comerciale prusiene, sistarea exportuluide cereale ordonată de armata ţaristă de ocupaţie, situaţia navigaţiei la gurile Dunării ş.a.(Rep. 81, Bukarest, nr. 1, vol. III, 1852-1854; Koeniglich Preussisches General Konsulatfür die Donaufürstenthümer, Acta über Allgemeine Handelsangelegenheiten, nr. 358, v. II).Ref.: Theodor Bucur, op. cit., p. 341.652 – Documente, din 1853-1860: acte, note, rapoarte diplomatice prusiene dinIaşi, Bucureşti, Galaţi, Constantinopol şi Belgrad referitoare la Războiul Crimeei,implicaţiile şi urmările acestuia pentru Principatele Române. Cuprind informaţii despreintrarea trupelor ţariste în Moldova, cheltuielile pentru întreţinerea cancelariilor civile aleocupaţiei, rechiziţiile armatei ţariste în Oltenia, contracte de aprovizionare ale armateide ocupaţie, retragerea armatelor ţariste, intrarea trupelor austriece, ruperea legăturiloradministrative între Bucureşti şi Craiova, înaintarea turcilor în Oltenia, intrarea turcilorîn Bucureşti, suplica boierilor din Ţara Românească împotriva rechemării lui BarbuDimitrie Ştirbei (septembrie 1854), proiecte de împărţire militară a Ţării Româneşti întreturci şi austrieci, restabilirea consulatelor Franţei şi Angliei la Bucureşti şi Iaşi, comerţulpe Dunăre ş.a. (Rep. VI, Consulat Preussens: nr. 2, ian. 1853 – okt, 1860; Türkei, ActaMoldau – Wallachei, Smyrna, Algier, Syrien, Gallacz, nr. 8; Türkei, Adenda, vol. I-II, okt.

290 GERMANIA1853 – dez. 1855; Türkei, I, Abz. 41: Auswaertiges Amt, Acta betreffend die VerhältnisseMontenegros, Sendung des kaiserlichen Oesterreichischen Feldmarschalls Grafen vonLeiningen nach Constantinopel, vol. I; Türkei, I, Abq. 45-46: Auswaertiges Amt, Actabetreffend die russisch-türkische Differenz. Verhältnisse in den Donau-FürstenthümernNachrichten von den Kriegsschauplaetzen, vol. I-VI; Türkei, I, Abq. VI: Schriftwechselmit den bei den Unterhandlungen über die Frage nichtbetheiligter nichtdeutscherCabinette, vol. I, vom 13 apr. bis feb. 1854; Türkei – Serbien, I, Abq. 53: Acta betreffendden politischen Schriftwechsel mit dem Koeniglichen Consul Meroni zu Belgrad).Ref.: ibidem, p. 342-343.653 – Rapoarte, din 5 august – 31 decembrie 1854, ale diplomaţilor prusieni dinBruxelles, Neapole şi Torino trimise în copii la cancelaria consulatului prusian dinBucureşti (Türkei I, Abq. 46: Auswaertiges Amt, I, Acta betreffend die russisch-türkischeDifferenz. Schriftwechsel mit den bei Unterhandlungen über diese Frage nichtbetheiligtennichtdeutschen Cabinetten, vol. III).Ref.: ibidem, p. 343.654 – Documente (10), din 1858-1861, privind atitudinea Prusiei şi a puterilor garantefaţă de mişcarea unionistă din Principate, înfăptuirea Unirii şi acţiunile diplomatice pentrurecunoaşterea ei internaţională: instrucţiuni ale miniştrilor prusieni ai afacerilor externe O.Manteuffel şi A. Schleinitz, rapoarte şi telegrame ale miniştrilor prusieni la conferinţa dela Paris din 1859, la Londra, St. Peterburg, Paris şi ale consilierului prusian al legaţiei dinLondra (Rep. 81, Constantinopol, X-a, nr. 21, vol. I-II).Publ.: Documente 1859, I, p. 247-250, 450-451, 521-524, 526-537, 551-555.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 31, c. 624-628, 677-678, 681-682, 706-707, 709-722, 753; r. 32, c. 145-150.655 – Documente, din 1850-1918, referitoare la relaţiile româno-germane: navigaţiape Dunăre şi activitatea comisiei europene, negocieri comerciale germano-române,scriitoarea Fanny Seculici, moartea regelui Carol I, ordonanţe ale administraţiei militarede ocupaţie din România, acordul adiţional româno-german la tratatul de pace de laBucureşti, 1918 (Königlich Geheimes Civilkabinett nr. 13294-13296).Ref.: Nicolae Nistor, op. cit., în RA, 1975, nr. 3, p. 331.656 – Scrisori (2), din 1870 şi 1878, ale principelui Carol către împăratul WilhelmI privind simpatia poporului român faţă de Franţa în timpul războiului franco-german şiprimirea făcută armatei române la întoarcerea din Bulgaria în 1878 (Königliches Haus-Archiv, Rep. 51, j. 586).Ref.: Elena Moisuc, op. cit., în RA, 1973, nr. 1, p. 110.657 – Rapoarte, din 1879-1884, ale legaţiilor germane din Bucureşti şi alte ţări,referitoare la activitatea diplomatică privind recunoaşterea internaţională a independenţeide stat a României şi viaţa politică internă.Ref.: Noi microfilme date la sala de studii (RA, 1970, nr. 1, p. 271).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 31.658 – Documente, din 1918, privind negocierile păcii de la Bucureşti: activitateadelegaţilor germani, divergenţele germano-austriece privind aservirea politică şi

GERMANIA 291economică a României (Preussisches Staatsministerium, Rep. 89, H. XXXVI Militaria 11;Rep. 90 a, Abteilung III 2 b nr. 6, Bd. 167).Ref.: Martin Kitchen, Hindenburg, Ludendorff and Rumania (SEER, 54, 1976, nr. 2, p.225, 227).MS659 – Beschreibung der Solemniteten, so bey der Hochzeit des Chmielnizken Sohns,Timoszek, mit des Hospodarn in Wallachey Tochter vorgangen [...], august – septembrie1652. Relatarea unui martor ocular al festivităţilor prilejuite de nunta dintre TimuşHmielniţki şi domniţa Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu (RIX, 6a).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 208-214.660 – Ignatie (mitropolit de Arta), Précis historique manuscrit sur l’état actuelde l’Église orthodoxe-nonréunie d’Orient, St. Peterburg, 1809, scris pentru cancelarulRumianţev. Cuprinde şi informaţii despre cărturari greci legaţi prin activitatea lor deŢările Române (Rep. XI, Nr. 178, Moldau und Wallachei, rapoarte consulare, 1821).Publ.: ibidem, II, p. 443 (parţial).CR661 – All’insigne vittoria riportata dal potentissimo et invitissimo Czar Pietro, granDuca di Moscovia, nella Moldavia, contra il Turco, Faenza, [1711]. Foaie volantă.Ref.: XI, conv. 22.Publ.: ibidem, I, p. 310-311.662 – Manifestum seu declaratio foedifragae violationis pacis initae a Sultanoturcico Achmete cum Sacra Caesarea Maiestate, 22 februarie 1711. Foaie volantă (Rep.XI, conv. 22).Publ.: ibidem, I, p. 312.MÜNCHENAM663 – Biserica ortodoxă Naşterea Domnului (Landesbergerstr. 61/II).Ref.: Communautés orthodoxes roumaines de l’étranger („Romanian Orthodox ChurchNews”, 9, 1979, nr. 4, p. 80).664 – Alexandru Pană, Mihai Eminescu, bust de bronz, inaugurat la 15 ianuarie 1991(Parcul Christoph von Glück).Ref.: Dulciu Morărescu, 1992.ARCHIV DES INSTITUTS FUR ZEITGESCHICHTEDOC665 – Document, din septembrie 1940, exprimând opinia conducătorilor nazişti că

292 GERMANIAdupă instaurarea guvernului Ion Antonescu poate fi încercată atragerea României într-oalianţă cu Germania (doc. nr. 007, P.S., p. 18).Ref.: Gheorghe Zaharia, Ion Calafeteanu, The International Situation and Romania’sForeign Policy between 1938 and 1940 (RRH, 18, 1979, nr. 1, p. 105).666 – Rapoarte militare (6), din 1944, referitoare la situaţia politică, economică şimilitară din România în perioada pregătitoare întoarcerii armelor împotriva Germanieinaziste (AM-2407. H.Qu. 1944, MA-3274).Ref.: Ioan Chiper, În culisele adversarului şi capacitatea de reacţie a Germaniei faţă deevoluţia situaţiei din România în ajunul lui 23 August 1944 (R. Ist., 37, 1984, nr. 8, p.782-792); idem, La situation politique de la Roumanie au printemps et à l’été 1944(à la lumière de documents allemands) (RRH, 23, 1984, nr. 3, p. 210-221).667 – Scrisori (2), din 30 iulie 1956 şi 23 martie 1957, ale generalului A. Hansen,referitoare la reacţiile înaltului comandament al trupelor germane din România faţă deevenimentele din august 1944 (ZS-1130).Ref.: Ioan Chiper, op. cit., p. 783-789.BAYERISCHE STAATSBIBLIOTHEKDOC668 – Document, din sec. XIII, amintind pe vlahii din Epir şi un domn localnic,Tarona.Ref.: G. Murnu, Vlahia Mare, Buc., 1913, p. 131.Publ.: idem, Un document despre românii din Epir în Evul Mediu, în Lui Ion Bianu, Buc.,1916, p. 51-56; idem, Români medievali în Epir („Revista aromânească”, l, 1929, nr.1, p. 5-8).669 – Documente (5), din 1389 – începutul sec. XVI, despre bătălia de la Kosovo(1389), autoritatea Patriarhiei de Constantinopol asupra bisericilor din Moldova şiŢara Românească (1435), proiectul trecerii trupelor polono-maghiare în 1443 prin ŢaraRomânească, înştiinţarea clericilor greci (1453) către orăşenii din Sibiu despre cădereaConstantinopolului, rolul românilor în conflictele maghiaro-otomane (1479) şi o scrisoarea sultanului Baiazid II către regele Ioan Albert al Poloniei (1498), menţionând şi cuceririleImperiului Otoman în Ţara Românească (ms. lat. 3507, f. 350 sqq.; 5350, f. 100 v -101;12725, f. 119 v ; 14668, p. 113 v ; 26608, p. 8).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 2-3, 7-8, 11-12, 31, 68-69, 103 (parţial).670 – Convenţie de armistiţiu, Adrianopol, 20 noiembrie 1451, încheiat între Ungariaşi Imperiul Otoman pentru trei ani, cu prevederi referitoare şi la Ţara Românească. Întăritla 13 aprilie 1452 (ms. 19542, f. 260 şi urm).Publ.: ibidem, p. 23-27; idem, Privilegiul lui Mahomet al II-lea pentru Pera (1 iunie 1453)(AARMSI, s. II, t. 36, 1914, p. 88-91); DRH, D, I, p. 418-421.671 – Scrisoare, din 6 august 1453, a lui Samuel „vlădica”, refugiat cu un alt episcopdin Constantinopole în Ţara Românească, către Oswald, judele oraşului Sibiu, referitoarela cucerirea Constantinopolului de către turci. Copie din a doua jumătate a secolului XV(ms. lat. 3507, p. 350).

GERMANIA 293Ref. şi publ.: Zwei gleichzeitige Berichte über die Eroberung Constantinopels durchdie Türken im Jahr 1453 (AVSL, N.F., 2, 1855, p. 158-161); Fr. Müller, DeutscheSprachdenkmäler aus Siebenbürgen, Sibiu, 1864, p. 62-66; Urkundenbuch, V, p.414-416 (rezumat); Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 31 (rezumat); DRH, D, I, p. 436(rezumat).672 – Scrisoare, din 11 februarie 1462, de la Vlad Ţepeş, despre victoriile saleantiotomane obţinute la sud de Dunăre (Miscel. 19648, H. Schedel).Ref. şi publ.: Andrei Corbea, Cu privire la corespondenţa lui Vlad Ţepeş cu Matia Corvin(AIIAI, 17, 1980, p. 669-679).Reprod.: ibidem, p. 684-685.673 – Tratat de alianţă, Iaşi, 12 iulie 1475, încheiat între Ştefan cel Mare şi MatiaCorvin, regele Ungariei. Copie în limba latină.Ref. şi publ.: Hurmuzaki, II/1, p. 8-10; Bogdan, Documentele, II, p. 334-336.674 – Tratat între Moldova şi Ungaria, variantă redactată la Buda, 15 august 1475, înnumele regelui Matia Corvin (parafrază a textului semnat de Ştefan cel Mare, Iaşi, 12 iulie1475). Text în limba latină. Copie.Publ.: Hurmuzaki, II/1, p. 10; Bogdan, Documentele, II, p. 334-336; Războieni, p. 145-148.675 – Documente (7), din 1534-1535, privind relaţiile dintre Ungaria şi Moldova:instrucţiuni ale regelui Ferdinand I către solul Georg Reichersdorfer pentru încheiereaunui tratat de alianţă cu Moldova, act de omagiu al lui Petru Rareş, cedarea către Moldovaa cetăţilor Ciceu, Cetatea de Baltă, Rodna şi a oraşului Bistriţa.Publ.: Hurmuzaki, II/1, p. 83-87, 90-97.676 – Documente (2), din martie 1555: schimb de corespondenţă în limba greacă întreDespot vodă şi Philip Melanchton (coll. Camerariana, XIII, ms. lat. 10393, nr. 41-42).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 54-56.677 – Raport, din 1571, al solului imperial Gaspar von Minkwitz la Poartă, menţionândefectivele trupelor române din armata otomană (ms. germ. 5385).Publ.: ibidem, p. 81.678 – Raport, din 7 iulie 1574, al ambasadorului francez la Poartă, François deNoailles, privind luptele lui Ioan vodă cu turcii (ms. Gall. 649, p. 102 v , 108).Publ.: ibidem, p. 89.679 – Raport, din 1575 (după 7 septembrie), al unui cavaler de Malta către Don Juande Austria, privind rolul tătarilor pentru reprimarea acţiunilor româneşti contra ImperiuluiOtoman (ms. ital. 6, f. 431).Publ.: ibidem, p. 92.680 – Scrisoare, din 30 septembrie 1575, a sultanului Murat III către polonezi,somându-i să-l aleagă ca rege pe Ştefan Báthory, principele Transilvaniei (ms. ital. 90, f.19-20 v ).Publ.: ibidem.

294 GERMANIA681 – Scrisori (146), din 1579-1583, semnate de Henri III, regele Franţei, sultanulMurad III, marele vizir Mehmet Sokollu, ambasadorul Jacques de Germigny, Caterinade Medicis, Petru Cercel şi alţii, privind acordarea domniei muntene lui Cercel, precumşi despre evenimente diverse din Ţara Românească, Mihnea Turcitul, pretendentul IancuSasul, Pătraşcu, fratele lui Cercel etc. (ms. Gall. 143, f. 22 v -432).Publ.: ibidem, p. 96, 98, 100-103, 109-115, 118-151, 153-180, 182-190.682 – Scrisoare, din 9 mai 1598, a lui Zinbelinus către Ioachim Camerarius, încare îşi exprimă temerile privind urmările expansiunii Austriei în Ţările Române (coll.Camerariana XXII, ms. 10372, nr. 229).Publ.: ibidem, p. 350.683 – Raport, din 20 septembrie 1620, de la Cornelis Haga, ambasadorul olandez laConstantinopol, cuprinzând ştiri de la curtea lui Alexandru Iliaş, domnul Ţării Româneşti,transmise de Chiril Lucaris, patriarhul Alexandriei (coll. Camerariana, ms. 53).Ref.: Călători străini, IV, p. 473-476.Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 178-182; Călători străini, IV, p. 478-479.684 – Documente (21), din 1623-1624, 1632, 1637: rapoarte şi scrisori privateale ambasadorului olandez la Poartă, Cornelis Haga, privind campania tătarilor înŢara Românească (1624) şi informaţii despre Ştefan Tomşa, Gabriel Bethlen, RaduMihnea, Matei Basarab, Vasile Lupu, Gheorghe Rákoczi I şi relaţiile dintre aceştia (coll.Camerariana, ms. 19; ms. lat. 10369, nr. 313, 333, 343; ms. 53, p. 145, 148, 180, 185, 215).Ref.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. CL, CLXXV-CLXXVI, CLXXXVIII, 184-185,197, 205-208.Publ.: ibidem, p. 183-184 (doc. 1623), 203 (doc. 1637); ibidem, XX, p. 156-159 (8 doc.,1623-1624).685 – Rapoarte (11), din 1633-1638, ale rezidentului imperial la Constantinopol, cuinformaţii despre campaniile otomane din Transilvania şi Polonia, cu participarea trupelordin Moldova şi Ţara Românească (coll. Camerariana, ms. 66, nr. 316, 322, 326, 333, 338,341, 343-346).Publ.: ibidem, XX, p. 194-199, 203 (extrase).686 – Documente (9), din 1663-1664, relative la campania otomană în Ţările Române,participarea de contingente româneşti la expediţia din Transilvania şi Ungaria, vânzări derobi ş.a. (Guerre di Ungheria, ms. ital. 576; ms. ital. 192, p. 148, 191, 198, 231, 270, 281,283).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 257-258; IX, p. 134, 301; XX, p. 166-168.687 – Rapoarte (3), din 1666-1667, ale lui Denis La Haye, ambasador francez laConstantinopol, cu informaţii despre intenţia Porţii de a trimite trupe în Moldova şi ŢaraRomânească, despre refugiul lui Gheorghe Ştefan şi despre cererea de ajutor împotrivaFranţei adresată Transilvaniei, Ţării Româneşti şi Moldovei de către imperiali (ms. fr. 639,f. 222 v ; 640, f. 64 v , 79 v ).Publ.: ibidem, XX, p. 176-177.688 – Rapoarte diplomatice din Constantinopol, Varşovia, Viena, 1681-1698,cuprinzând informaţii despre Gheorghe Duca vodă ca hatman al Ucrainei, participarea

GERMANIA 295trupelor române la asediul Vienei şi la războiul dintre Imperiile otoman şi habsburgic (1683-1699), negocierile dintre Ţara Românească şi imperiali în timpul lui Şerban Cantacuzino,campania austriacă în Ţara Românească (1690-1691), ocuparea Transilvaniei de cătreimperiali (1691), campania lui Sobieski în Moldova (1699) etc. (coll. Camerariana, ms.65; ms. fr. 641, 3598; ms. ital. 120, 193-195, 269-272, 274, 276-283, 325, XI/82; ms. lat.25221).Publ.: ibidem, XI, p. 132, 140-141, 144, 147-159, 161, 164-174, 181-182 (extrase).689 – Corespondenţă, din prima jumătate a sec. XIX, adresată lui Fr. Thiersch,rectorul Universităţii din München, de personalităţi din Ţările Române, între care DinicuGolescu (2 scrisori, 1828-1829), Teodor Diamant, Grigore Ghica, Mihail Mano, EustaţieRolla, Arghira Vrane, Eufrosina Rosetti (1828-1930) şi J. F. Neugebauer, consulul Prusieila Iaşi (1844), referitoare la studenţi români la München (Thierschiana 1/87).Ref.: M. Turczynski, Die deutsch-griechischen Kulturbeziehungen, München, 1959, p.252; I. Cojocaru, Goleştii şi Theodor Diamant elevi la München („Manuscriptum”, 3,1972, nr. 3, p. 141-146); Gr. Ploeşteanu, Const. (Dinicu) Golescu către Fr. Thiersch(„Cronica”, 12, 1977, nr. 5, p. 6); Ion Oltean, Dinicu Golescu către Friedrich Thiersch(„Manuscriptum”, 8, 1977, nr. 2, p. 174-176); Elena Moisuc, op. cit., în RA, 1981,nr. 3, p.331; Gr. Ploeşteanu, Contribuţii la cunoaşterea relaţiilor culturale românogermaneîn epoca modernă (până la mijlocul sec. al XIX-lea) („Cercetări de ştiinţesociale”, Târgu Mureş, 2, 1984, p. 293, nota 60); Ploeşteanu, Românii, p. 69-70, 93,n. 19.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., pach. VI/1-16.MS690 – Descriptio civitatum et regionum ad septentrionalis plagam Danubii, sec. IX.Listă cu localităţi din zona de nord a Dunării, între care şi aşezări din ţara noastră. Copiedin sec. XI-XII.Ref.: C. Cihodaru, Note critice asupra „geografului bavarez” („Studii”, 23, 1970, nr. 6,p. 1119-1131).Publ.: Bohuslav Horák, Dušan Trávniček, Descriptio civitatum ad septentrionalis plagamDanubii („Rozprávy Československé Akademie Ved”, s. XV, 66, 1956, nr. 2, p. lsqq.); C. Cihodaru, op. cit., p. 1131-1132.691 – Nichifor (patriarhul Constantinopolului), Cronografie, sec. IX, menţionândevenimentele de la gurile Nistrului şi Dobrogea în anii 673 şi 702. Text în limba greacă(ms. gr. 510).Ref.: Radu Constantinescu, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA, 1977, nr. 4, p.460).Publ.: Fontes, II, p. 624-629.692 – Gerard din Cenad, Deliberatio supra hymnum trium puerorum ad Isingrinumliberalem, 1027-1046, cuprinzând informaţii despre viaţa din voievodatul lui Ahtum dinregiunea Mureşului (ms. lat. 6211).Ref.: Eugen Glück, Une source précieuse de l’histoire de la Roumanie: le manuscritDeliberatio (XI e siècle) (RRH, 1979, nr. 2, p. 259-275); Gerard din Cenad, Armonia

296 GERMANIAlumii sau tălmăcire a cîntării celor trei coconi către Isingrim Dascălul, Buc., 1984,p. 10-67, 155-231.Publ.: ibidem, p. 69-154.693 – Iōannīs Zonaras, Synagōgī lexeōn syllegeisa ek diaforōn vivliōn, circa 1125-1150. Cuprinde şi termeni, toponime, etnonime din zona daco-romană (ms. gr. 263).Ref. şi publ.: Iohannis Zonarae, Lexicon ex tribus codicibus manuscriptis nunc primumedidit [...] J. A. H. Tittmann, I-II, Leipzig, 1808; Fontes, IV, p. 66-67.694 – Collectio constitutionum ecclesiasticarum, sec. XIII-XIV, miscelaneucuprinzând şi novela XI a lui Justinian, referitoare la extinderea prerogativelor şijurisdicţiei arhiepiscopului de Prima Justiniana asupra localităţilor recucerite din Banat,între care Vărădia (Arcidava) (ms. Cgm. 380).Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 20.Publ.: Th. A. Fabrotus, în G. Voell, H. Justei, Bibliotheca juris canonici veteris, II, Paris,1661, p. 1223-1361.695 – Peter von Retz, [Povestire rimată despre expediţia creştină la Nicopole], 1396.Cuprinde şi informaţii despre Ţara Românească.Ref.: Călători străini, I, p. 32-33.Publ.: R. von Liliencron, Die historischen Volkslieder der Deutschen vom 13. bis 16.Jahrhundert, I, Leipzig, 1865, p. 154-160; Călători străini, I, p. 34-35.696 – Yazığıoğlu ‘Alī, Ta’rī-i Āl-i Selğuq [Istoria dinastiei selgiukide], 1424,cuprinzând informaţii despre colonizarea Dobrogei de către otomani în sec. XIII (ms. or.quart. 1823).Ref.: Aurel Decei, Relaţii româno-orientale, Buc., 1978, p. 170.697 – Trebnic, Moldova, circa 1425-1430. Text în limba slavonă (ms. sl. 5).Ref.: A.J. Jacimirskij, Opisanie južno-slavjanskih i russkih rukopisej zagraničnyhbibliotek („Sbornik Otdelenija Russkogo jazyka i slovesnosti”, 98, 1921, p. 569-572); Constantinescu, Repertoriu, p. 29, nr. 129.698 – Marianus Jacobus Taccola, De machinis (Tractatus de re militari et machinisbellicis), ante 1427 (1441-1453), 22 x 30 cm, cuprinzând şi informaţii asupra ŢărilorRomâne (ms. lat. 197. II).Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, Codex latinus parisinus 7329 (RA, 1975, nr. 2, p. 204).699 – De rebus militaribus, circa 1450. 83 f. 22 x 31,5 cm. Tratat anonim cuprinzândşi informaţii despre Ţările Române (ms. lat. 28800, fost Wilczek).Ref.: ibidem, p. 204-205.700 – Leonard Hafft, Cronica, circa 1475, cuprinzând şi descrierea ImperiuluiOtoman (1461), cu menţionarea raialelor româneşti Brăila, Chilia, Cetatea Albă şi agurilor Dunării. Text în limba latină (ms. lat. 26632).Ref. şi publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 38 (extras).701 – Ein andere Tat: dy Cristen den Sig, 1479. Relatare despre campania antiotomanădin 1478, în care este menţionată şi participarea românilor sub conducerea voievoduluiBasarab cel Tânăr, Ţepeluş (ms. lat. 14668, f. 59-60).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 102.

GERMANIA 297702 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Teodor Mărişescul la mănăstirea Neamţ,1493, din porunca lui Ştefan cel Mare, pentru biserica din cetatea Hotinului. Pergament.266 f. Text în limba slavonă. Miniaturi în plină pagină reprezentând Evangheliştii,iniţiale şi vignete în aur şi culori. La f. 3 v : însemnare de donaţie a lui Petru Movilă pentrumănăstirea Pečerska, 21 decembrie 1637 (ms. sl. 1).Ref. şi reprod.: P. Keppen, Sobranie slavjanskih pamjatnikov nahodjaščihsja vne Rossij,I, St. Peterburg, 1827, p. 87-89, pl. IX; P. Stroev, Opisanie pamjatnikov slavjanskojliteratury..., Moscova, 1841, p. 30-32; Georgius M. Thomas, Codices manuscriptiBibliothecae Regiae Monacensis, VII, München, 1858, p. 327; N. Iorga, Istorialiteraturii religioase pînă la 1688, Buc., 1904, p. 10; D. Dan, O evanghelie a luiŞtefan cel Mare în München, Cernăuţi, 1914; A.J. Jacimirskij, op. cit., p. 564-569; N.Iorga, La figuration des évangélistes, p. 2; idem, Les arts mineurs, I, p. 47, fig. 1-9;P.P. Panaitescu, Un autograf al lui Petru Movilă pe un Tetraevanghel al lui Ştefan celMare (RIR, 9, 1939, p. 82-86); Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 422-425, 429-431;idem, Manuscrise slave, p. 182-185; idem, Moldavie, 1457-1504, p. 56; Rep. Ştefancel Mare, p. 404-406; Popescu-Vîlcea, Miniatura, p. 88; Cândea – Simionescu,Prezenţe româneşti, III, p. [92-95]; Constantinescu, Repertoriu, p. 28-29, nr. 128;Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 7.703 – Nicolaus Rossenberger (ambasador al regelui Poloniei la Dieta din Freiburg),Discurs către împăratul Germaniei Maximilian I, 1498, în care prezintă şi relaţiile dintreŞtefan cel Mare, Polonia şi Imperiul Otoman (ms. lat. 464, f. 235 sqq.).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 66-68 (extras).704 – Q. Curtius Rufus, Vita Alexandri Magni, sec. XV. Legătură în piele Renaissance.A aparţinut lui Ioan Vitéz, episcop de Oradea (ms. lat. 15739).Ref.: Matthias Corvinus, p. 153, nr. 30 d.705 – Titus Livius, Historiarum decas IV. De bello macedonico, scris de Piero Strozzi,sec. XV, miniat în manieră florentină, circa 1465. Pergament. 16 f. Provine din bibliotecaumanistului ardelean Ioan Vitéz, episcop de Oradea (ms. lat. 15733).Ref.: Klára Csapodi-Gárdonyi, Vitéz Janos könyvtára (Biblioteca lui Ioan Vitéz), în TiborKardos, Sándor V. Kovacs (ed.), Janus Pannonicus, Budapesta, 1975, p. 235-243;Matthias Corvinus, p. 148-149, nr. 22.706 – Uruğ bin ‘Ādil, Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei osmane], sfârşitul sec.XV. Tratează istoria Imperiului Otoman de la jumătatea sec. XIII – 1494, cuprinzând şiinformaţii despre raporturile româno-otomane în această perioadă (ms. or. 83).Ref.: Babinger, GOW, p. 24.707 – Legenda maior Sancti Gerardi, circa 1500, cuprinzând informaţii despre viaţadin voievodatul lui Ahtum din regiunea Mureşului în sec. XI (ms. lat. 18624, f. 31-49).Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoriaTransilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 388).708 – Dy kronycke des Stephan Vayvoda aus der Wallachay. Cronica breviter scriptaStephani Dei gratia Vayvoda Terarum Moldannensi[um] nec non Valachyensi[um], 1502.23 p. Cronica lui Ştefan cel Mare între anii 1457-1499. Din colecţia Hartmann Schedel(ms. lat. 952, p. 277-298).

298 GERMANIARef.: Olgierd Górka, Polonica i starsze Hungarica w bibliotekach i archiwachmonachijskich („Sprawodzania Poslkiej Akademii Umiejetnosci”, 17, 1912, nr. 4, p.4-6); idem, Kronika czasów Stefana Wielkiego Moldawskiego. Nieznane najstarszežródla rumuńskiej historjografii, în op. cit., 34, 1929, nr. 6, p. 29-31; Ion I. Nistor,O nouă cronică asupra domniei lui Ştefan cel Mare (CC, 6, 1929-1930, p. 484-485);Elena Eftimiu, O cronică a Moldovei la Monaco [= München] (AO, 9, 1930, p. 99);N. Iorga, Noua cronică germană a lui Ştefan cel Mare descoperită de d. OlgierdGórka (BCI, 9, 1930, p. 185-195); I.C. Chiţimia, Cronica lui Ştefan cel Mare (C.lit., 3, 1938, p. 219-293) (rec. P.P. Panaitescu, în RIR, 9, 1939, p. 336-338); P.P.Panaitescu, Cronicile slavo-române, Buc. 1959, p. 24-28; I. Crăciun şi A. Ilieş, Rep.mss. cronici, p. 43.Publ.: Olgierd Górka, Kronika czasów Ştefana Wilkiego Moldawskiego, Cracovia, 1931;idem, Cronica epocii lui Ştefan cel Mare (RIR, 4, 1934, p. 215-279; 5-6, 1936, p.1-85); I. Chiţimia, Cronica lui Ştefan cel Mare. Versiunea germană a lui Schedel,Buc., 1942; P.P. Panaitescu, Cronicile slavo-române, p. 28-37.Reprod.: B. A. R., ms. 64; Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 7; Cândea – Simionescu, Prezenţeromâneşti, III, p. [96].709 – Gräffliche Zillische Cronnica, sec. XVI. La p. 174 v -175 v conţine informaţiidespre originea românească a lui Matia Corvin, participarea românilor sub conducerea luiVlad Dracul la bătălia de la Varna (ms. germ. 5941).Ref. şi publ.: Celska Kronika, spisal Ignac Orožen, vikar v Celi, Celi, 1854; Iorga, Acte şifragmente, III, p. 15-16 (extras).710 – De ordine et militia Magni Turci domi forisque habita tractatus Imperatoredicatus, sec. XVI. Menţionează, la f. 8, româna între limbile de cancelarie ale ImperiuluiOtoman în corespondenţa diplomatică primită din Ţările Române la Poarta otomană (ms.lat. 24591).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 71 (parţial).711 – Historia Mathiae regis: De clarissimo Hungarorum rege Matthia talisquaepiem narratur veridica historia, sec. XVI. La f. 451 sqq., informaţii referitoare lacucerirea Chiliei şi a Cetăţii Albe de către armata otomană (ms. lat. 13192).Publ.: ibidem, p. 63-65.712 – Veit Gail, [Relatare despre Transilvania], 1551-1552, în care se afirmă originealatină a poporului român. Text în limba germană (ms. germ. 1216).Ref.: Adolf Armbruster, Romanitatea românilor, Buc., 1972, p. 90-91.713 – Anton Tiepolo, Sommario della militia turchesca al Signor IacopoBuoncompagno, 1576. Menţionează, la f. 347, efectivele cavaleriei române din armataotomană (ms. ital. 6, f. 347).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 93.714 – Muṣṭafā ‘Ālī, Künh ül-abār [Miezul ştirilor], circa 1600. 267 f. Cronicăotomană, cuprinzând şi informaţii despre Ţările Române de la Mircea cel Bătrân la MihaiViteazul (ms. or. 73).Ref.: Babinger, GOW, p. 129; Nicoară Beldiceanu, La conquête des cités marchandes deKilia et de Cetatea Albă par Bayezid II (SF, 23, 1964, p. 37, nota 8).

GERMANIA 299715 – Leonardus Basilius, Narratio de rebus Transilvanicis. Cronică relatândevenimentele din anii 1599-1603 (Kartes Blau 344/27).Ref.: Ioan Chiper, 1980.716 – Ottavian Bon, Descrittione del Seraglio e Corte del Sultan Imperatoredel’Turchi, 1607-1608, copie de Rudolf Schmidt. Cuprinde şi informaţii privind produselelivrate Porţii de Ţările Române ca tribut sau daruri (ms. ital. 129, p. 36 v -37, 42 v ).Ref. şi publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 50-51, nota 3.717 – Maximilian Brandstetter, Relaţie a soliei imperiale a lui Adam de Herbersteinla Constantinopol, 1608-1609, cu informaţii despre pretendentul Ştefan Bogdan, întâlnit laPoartă, şi despre trimişii munteni întâlniţi la Buda (ms. germ. 1277, f. 49 v , 76 v , 182, 217).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 496-497 (extrase).718 – Raiss so der kayserlich Orator H. Jacob Kurtz, Freiherr auff Senfftenaw[...] anno 1623 nach Constantinopol. Raport menţionând şi solia lui Gaspar Gratiani laîmpăratul Mathias de Habsburg, 1615 (ms. germ. 5941, p. 41 sqq.).Publ.: ibidem, p. 44-45 (extras).719 – Von den vier Monarchien [...] von Anfang biss Nero, anno 1644 etc., menţionândşi Ţările Române (ms. germ. 601, p. 51 v ).Publ.: ibidem, p. 203 (extras).720 – Ṣolaqzāde Meḥmed Hemdemī, Fihrist-i šāhān [Şirul şahilor], ante 1657.Cronică tratând istoria Imperiului Otoman din sec. XIII până în 1644, cu informaţii despreraporturile româno-otomane în această perioadă (ms. or. 74-75).Ref.: Babinger, GOW, p. 204.721 – Muṣṭafā bin ‘Abdullāh (Ḥağī alīfa, Kātib Čelebi), Uyūn ül-tevārī [Cronologiaistorică], 1659. Tabele cronologice în limba persană, cu o introducere privind evenimentele„de la începutul lumii” până în timpul autorului, cuprinzând şi informaţii despre relaţiileromâno-otomane (ms. or. 60-61).Ref.: ibidem, p. 197.722 – Note, din 1665, despre călătoria la Roma a lui Ioan Kiciemowicz, episcop alBisericii armene din Moldova (ms. ital. 483, f. 129).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 172-173 (extras).723 – Luigi Maria Pidon, Breve relatione dello stato, principi e progressi dellaMissione apostolica a gli Armeni di Polonia e Valachia [...], l aprilie 1669. Raport al şefuluimisiunii catolice teatine în Ţara Românească şi Moldova, cuprinzând informaţii desprecomunităţile armene în rândul cărora îşi desfăşura activitatea (ms. ital. 483, p. 6-8, 15).Ref.: ibidem, I-II, p. 429-431.724 – Ḥüseyn Hezārfen, Tenqīḥ-i tevārī-i mülūk [Îndreptarea cronicilor suveranilor],1673. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV pânăîn anul 1672 (ms. or. 67).Ref.: Babinger, GOW, p. 229-230.725 – ‘Abduraḥmān ‘Abdī-Paša, Veqā’i‘-nāme [Cronica întâmplărilor], sfârşitul

300 GERMANIAsec. XVII, cuprinzînd şi informaţii despre raporturile româno-otomane în anii 1648-1682(ms. or. 88).Ref.: Babinger, GOW, p. 228.726 – Gio.-Marco Isolano, Guerre descritte dalla felice memoria [...], sec. XVII,cuprinzând informaţii despre luptele lui Mihai Viteazul contra otomanilor, 1594-1601 (ms.ital. 35, p. 3-59).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 380-388.727 – Ḥasan Kürdī, Cronică despre campania de la Prut, 1711 (ms. or. 91).Ref. şi publ.: Akdes Nimet Kurrat, Prut Seferi ve barışı – 1123/1711 [Campania şi paceade la Prut – 1123/1711], I-II, Ankara, 1951-1953.728 – Pietro Businello, Lettere informative delle cose de Turchi, riguardo alla religioneet al governo civile, economico, militare et politico, 1744, cuprinzând şi informaţii despreorganizarea Moldovei şi Ţării Româneşti (ms. ital. 580, p. 99, 114 sqq., 198, 221).Ref. şi publ.: N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în ţările noastre şi asupra ţărilornoastre, Buc., 1899, p. 20-30.729 – Silvius J. Hohenhausen, Sammlung derer Trümmer dacischer Alterthümer.Original-Entwurf, circa 1770, cuprinzând copii de inscripţii romane din Transilvania.Ref.: IDR, I, l, p. 46.730 – Ta’rī-i Mosqof [Istoria Rusiei], sfârşitul sec. XVIII. Istorie a războaielor rusootomanedin sec. XVIII, începând cu campania în Moldova din 1711 (ms. or. 91).Ref.: ibidem, p. 310, nota 1.CR731 – Turkenkalendar, Mainz, 1454. Broşură anonimă tipărită de Johann Gutenberg.La p. 2: apel de luptă adresat statelor Europei, între care şi „Dacia” (Ţările Române).Ref. şi reprod.: C.I. Karadja, Cea mai veche menţiune a Daciei în tipar, Mainz, 1454,Bucureşti, 1940 (cu facsimile); Mihai Culman, Cea mai veche menţiune tipărită adenumirii de Dacia (MI, 15, 1981, nr. 9, p. 33).732 – Geschicht von der Türckey, incunabul, s.l., 1482-1483, în tipografia lui AlbertKunne. Fragment de cronică referitor la campania otomană în Moldova din 1476 şiincursiunea tătarilor.Ref. şi publ.: N. Iorga, Une nouvelle source sur les campagnes de Mohamed II contreEtienne le Grand, prince de Moldavie (RHSEE, 11, 1934, nr. 10-12, p. 341-342);Războieni, p. 252-253.733 – Jörg von Nürnberg, Geschicht von der Turckey, [Memmingen, circa 1482-1483], cuprinzând şi informaţii despre luptele româno-otomane din 1456-1476.Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, p. 398.Reprod.: ibidem, p. 400-401 (facsimile 8 p.).734 – Dracole Waida, Nürnberg, circa 1488. Broşură cu povestiri germane despreVlad Ţepeş.Ref.: C.I. Karadja, Incunabulele despre cruzimile lui Vlad Ţepeş, în Închinare lui N. Iorga,Cluj, 1931, p. 196-197.

GERMANIA 301735 – Dracole Wayda, Augsburg, 1494. Broşură cu povestiri germane despre VladŢepeş. 2 exemplare, dintre care unul incomplet.Ref.: ibidem, p. 198-199.736 – Antzeygung kurtzlichen un[d] volfurung den ursprung dess Thurkyschen undhundtyschen volcks und dess gevaltyger unnd pöslicher zu nemu[n]g mitsampt der grossenund schödlychen verderblikeyt die sie byss ber wider das christglaublich volck habenbegangen, Nürnberg, 1500. Cuprinde la p. 2-8: Jörg von Nürnberg, Geschicht von derTurckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476 (f. 2-8).Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, p. 399-400.737 – Ain grosz Wunderzäichen das do geschechen ist durch das Creütz [...],[München, 1514]. Broşură anonimă, cuprinzând şi informaţii despre răscoala lui GheorgheDoja (Rar. 351/1).Ref. şi publ.: Göllner, Turcica, I, p. 58-59, nr. 72; Ludovic Demény, Primele ecourigermane ale războiului ţărănesc din 1514, reflectate în aşa-zisele Wunderzeichen(R. Ist., 1982, nr. 2, p. 291-305) (ed. Augsburg şi Nürnberg, cu xilogravuri).738 – Turchicae spurcitiae et perfidiae Suggillatio et confutatio..., s.l., [1514], ed.cuprinzând şi lucrarea lui Captivus Septemcastrensis, De vita et moribus [...], lucrare aanonimului transilvănean luat prizonier de turci în 1438 la asediul cetăţii Sebeş (4° Polen2506 n).Ref.: Göllner, Turcica, I, p. 52-55, nr. 63.739 – Georgius Reicherstorffer, Chorographia Transilvaniae, quae Dacia olimapellata, Viena, 1550.Ref.: Gerhard Engelmann, op. cit., în KASL, III, F., 5, 1975, nr. 1, p. 7.740 – Fünfferley Warhafftige Newe Zeyttung [...] wie der Fürst in Sibenbürgen mithilft des Fränchischen und Moldawer kriegsvolck [...] die Statt Nicopolis geplündert,Praga, 1595. Informaţii despre victoriile coaliţiei Ţărilor Române la Călugăreni şi Giurgiu(4°, Turc. 85/34).Ref.: Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 169, nr. 34; idem, Michael der Tapfere,nr. 39; idem, Turcica, II, p. 589-590, nr. 2154 a.741 – Newe Sybenbürgische Victoria zughaffte Flucht und Niderlag Sinam Bassa,Nürnberg, 1595. Informaţii despre campania antiotomană din Ţara Românească încheiatăcu înfrângerea lui Sinan paşa la Giurgiu (4° Eur. 182).Ref.: Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 166-167, nr. 26; idem, Michael derTapfere, nr. 31; idem, Turcica II, p. 588, nr. 2152.742 – Newe Sybenbürgische Victoria zughaffte Flucht und Niederlag Synam Bassa[...], Nürnberg, [1596]. Relatare a luptelor coaliţei Ţărilor Române contra turcilor între 15şi 30 octombrie 1595 (4° Turc. 85/38).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 637, nr. 2258.743 – Bericht und kurtze Erzehlung dess heroischen Gemüts auch herrlichen undlöblichen Thaten welche der Hochgeborne Fürst und Herr, Herr Sigismundus Batori,Fürst in Siebenbürgen [...], s.l., 1596 (4° Eur. 182).

302 GERMANIARef.: Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 171, nr. 41; idem, Michael der Tapfere,nr. 63.744 – Sybenbürgische Chronica und Kriegsshändel zu Wasser und Land. Darinnenauch der Walachen, Moldawer und Podolier Vrsprung [...] meldung gegent der RitterlichenKriegssthaten und glückkseliger verrichtung gegen gemeinem Erbfeind den Türckengehandelt wirdt [...], Wallstadt, 1596. Scurtă istorie a Ţărilor Române şi a campaniei lorantiotomane din 1594-1595 (4° Eur. 182).Ref.: Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 171, nr. 40; idem, Michael der Tapfere,nr. 48; idem, Turcica, II, p. 625-626, nr. 2230.745 – Vngerische, Sybenbürgische, Moldawische, Tartarische, Turckische, Englischeund Portugalische Zeittung, s.l., 1596. Informaţii despre luptele antiotomane la începutulanului 1596.Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 643, nr. 2270.746 – Gross Waradein. Warhaffte Beschreibung, welcher massen [...] Herr Melchiorvon Redern [...] die gewaltige Vestung Gross Waradein [...] erhalten [...], Nürnberg, 1598(4° Turc. 86, 26).Ref.: ibidem, p. 686-687, nr. 2362.747 – Samuel Dilbaum, Relatio, Oder Historische Erzelung, Was gestalt diefürtreffliche Vöstung Gross Wardein inn Sibenbürgen [...], Augsburg, 1599 (4° Turc. 86,9 m).Ref.: ibidem, p. 701, nr. 2397.748 – Neue Zeitung [...]. Wie der Fürst in der Walachey bey Dreysigtausent Tartarnund Türcken erlegt, Nürnberg, 1599, cuprinzând şi informaţii despre o luptă în care MihaiViteazul a nimicit o oaste turco-tătară de 30.000 de ostaşi (4° Turc. 86).Ref.: ibidem, p. 717, nr. 2438.749 – Continuatio Vngarischer und Sibenbürgischer Kriegshändel [...] was sich inober als under Vngern, Sibenbürgen, Wallachey, Moldaw [...] verloffen vnnd begeben,Ursei, 1600. Informaţii despre ecourile din Constantinopol ale cuceririi Transilvaniei decătre Mihai Viteazul. (4° Turc. 86, 12).Ref.: ibidem, p. 726-727, nr. 2458.750 – Relation und kurtze Erzehlung Herren Georgen Woroczky, velcher den 16. Julijvon Constantinopel, da er etliche Wochen gewesen, in Polen widerumb angelangt, samptgewisen Bericht was in der Königl. Mayst. in Polen Feldlaeger wider den Turcken sichbiss zu Endt Septembris verloffen [...], Augsburg, 1621, menţionând negocierile de pacepolono-otomane încredinţate lui Alexandru Iliaş, domnul Moldovei (Turc. 86, 28, f. 5 v ).Ref.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. CXLV.751 – Gennadios Scholarios, Homiliae de Sacramento Eucharistiae, Paris, 1709.La p. 183-186, extrase din Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Pros ta proskomistheisastheseis, Iaşi, 1682; la p. 195-198 (intercalate), extrase din Dositei Notara, Egcheiridionkata Iōannou Karyofyllī, Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure (P. gr. 100).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 393, nr. 5222.

GERMANIA 303752 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīsAnatolikīs [...]. Orthodoxa Confessio [...] interprete Laurentio Normano, Leipzig, 1695(H. Ref. 146).Ref.: ibidem, p. 339, nr. 4555.753 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...]. Liber de officiis, Leipzig, 1722(Ph. Pr. 104).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3815.754 – Ambrosius Marlianus, Theatron politikon, Leipzig, 1776, traducere de IoanAbramios, din porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat (Pol. g. 631).Ref.: ibidem, p. 280, 614, nr. 3780.755 – Historisch-politische Blätter fur das katholische Deutschland, München,1838-1922, periodic în care au apărut şi articole despre Unirea Principatelor şi atitudineaAustriei faţă de mişcarea unionistă (v. vol. 38, 1856, p. 821-838; vol. 40, 1857, p. 438-466;vol. 43, 1859, p. 379-387).Ref.: Ploeşteanu, Românii, p. 165-175.756 – George Bariţiu, Gavriil Munteanu, Dicţionaru germano-român, t. I-II, Braşov,1853-1854 (L. lat. f. 627).Ref.: Gesamtkatalog der Preussischen Bibliotheken, XI, p. 421, nr. 6121.757 – V. Alecsandri, Ballades et chants populaires de la Roumanie, Paris, 1855 (P.o. rel. 3870).Ref.: ibidem, III, 1933, p. 49, nr. 587.758 – V. Alecsandri, Les Doinas. Poésies moldaves, ed. 2, Paris, 1855 (P. o. rel.3871).Ref.: ibidem, p. 49, nr. 591.759 – V. Alecsandri, Salba literară, Iaşi, 1857 (P. o. rel. 3871 b).Ref.: ibidem, p. 50, nr. 618.760 – B. Alexandri [Vasile Alecsandri], Rumänische Volkspoesie, Berlin, 1857.Traducere de W. v. Kotzebue. (P. o. rel. 3872).Ref.: ibidem, p. 50, nr. 615.761 – Albume (2), sec. XVII, cuprinzând şi 2 desene colorate reprezentând domnitoriromâni (ms. tal. 251 a, 251 b).Ref.: N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în ţările noastre şi asupra ţărilor noastre,Buc., 1899, p. 27-30.Reprod.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. II-III.H762 – Jaume Olives de Mallorca, Mappae Geographicae calamo descriptae, 1563,hărţi manuscrise cuprinzând şi Ţările Române sub denumirea „Dacia”, cu informaţiiistorico-geografice (Kartensammlung).Ref.: Ileana Cazan, Stagiu de documentare la München şi Budapesta (RI, 5, 1994, p. 370,n. 1).

304 GERMANIA763 – Abraham Ortelius, Theatrus orbis terrarum, ed. din Anvers, 1576, 1579, 1590şi traducerea engleză, 1606, cuprinzând şi hărţi ale Ţărilor Române (Kartensammlung).Ref.: ibidem.BAYERISCHES HAUPTSTAATSARCHIV.ABTEILUNG II: GEHEIMES STAATSARCHIVDOC764 – Act, din 25 mai 1268, prin care Ştefan, regele Ungariei, întăreşte o proprietateîn Transilvania lui Nicolae, fiul lui Jula.Publ.: Urkundenbuch, I, p. 528.765 – Documente din arhiva familiei Corvin, sec. XV-XVI, luată de la Hunedoara demarchizul George de Brandenburg.Ref.: Ivány Béla, München levéltárai magyar szempontból [Arhivele oraşului München dinpunct de vedere maghiar] (LK, 12, 1934, p. 62); I. Pataki, Gospodărirea domeniuluiHunedoara în anii 1517-1518 („Studii”, 13, 1960, nr. 6, p. 69-82).766 – Scrisoare, din 1440, a lui Vladislav, regele Ungariei, către capitlul din Cenad,cerându-i să-i pună pe Ioan de Hunedoara şi pe fratele său în posesia domeniului Boşardin Banat.Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 666-667767 – Act, din 1445, prin care capitlul din Alba Iulia pune pe Iancu de Hunedoaraşi fiii săi, Ladislau şi Matei, în posesia cetăţii Şiria din Zărand şi a 110 sate dependente.Publ.: ibidem, p. 717-721.768 – Scrisoare, din 21 noiembrie 1446, a împăratului Frederic III către ducele AlbertI al Bavariei, relativă la luptele cu otomanii duse de Ioan Corvin (Allgemeines Archiv,Türken-Hilff de anno 1446 bis 1518 nr. 3).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 22.769 – Act, din 1447, prin care capitlul din Alba Iulia pune pe Iancu de Hunedoara înposesia cetăţii Deva, primită de la regele Vladislav, împreună cu comunele dependente,locuite de familii româneşti.Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 736-737.770 – Act, din 1509, prin care Ioan Becuş, castelanul Hunedoarei, preia cetateaîmpreună cu castelele Haţeg, Marginea şi Mănăştur de la marchizul George de Brandenburgşi soţia sa, Beatrice Frangepani.Publ.: ibidem, II/2, p. 596.771 – Documente (11), din 1510-1516, privind ţinutul Hunedoarei: nobilul Dan dinSăcel preia cetatea Jidova, din Banat, de la marchizul George de Brandenburg (1510),Ladislau de Folt preia de la acelaşi partea sa din jumătate: castelul Hunedoara şi casteleleHaţeg, Marginea şi Folt (1511), veniturile Hunedoarei de la castelele Marginea, Terd,Başor, Şudea şi Icuş (1514), registrul de venituri al Hunedoarei (1516), obligaţiile fiscaleale românilor de la castelele din Başor, Mănăştur şi Şudea (începutul sec. XVI).Publ.: ibidem, II/3, p. 2-3, 8-9, 186-187, 249-251, 270-278.

GERMANIA 305772 – Documente (15), din 1517-1593, privitoare la rolul rezervat românilor înplanurile germane de coaliţie antiotomană (1517, 1592), conflicte româno-otomane(1518-1524), pacea dintre Moldova şi Ţara Românească (1526) şi dintre Moldova şiPolonia (1528), începutul domniei lui Alexandru Cornea (1541), ajutorul militar dat Porţiide voievozii români (1543, 1566), proiect de campanie românească în Transilvania (1551-1552), efectivele româneşti în armata otomană (1571), pretenţiile hanului Mehmed Ghiraide a i se ceda Moldova (1581), refuzul german de a face pace cu Poarta (1593) (Türken-Hilff de anno 1446 bis 1518, f. 60, 154 v -155; 1521-1526, f. 95; 1528-1529, f. 211 v -212 v ;K. Schw., 37I/2, f. 8; 426/13; 486/12, f. 12 v , 30 v , 38, 77; Landschaft Altbayern., S. XIII, G3, nr. 16, f. 36; nr. 17, f. 14, 133, 151 v ).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 1-4, 38-39, 44-46, 75-76, 108, 249-250, 307-308, 361,372.773 – Memoriu anonim, sec. XVI, în limba latină, prezentat regelui Poloniei,Sigismund I (1506-1548), referitor la un proiect de campanie antiotomană în care esteamintit conflictul moldavo-polon din 1507 (Türken-Hilff de anno 1446 bis 1518, nr. 3).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 74.774 – Documente (40), din 1595-1601, privind luptele de la Călugăreni, Târgovişte şidin Moldova, raporturile lui Mihai Viteazul cu Andrei Báthory şi George Basta, moarteacardinalului, soarta familiei lui Mihai Viteazul după uciderea sa şi alegerea lui RaduŞerban ca domn al Ţării Româneşti (Allgemeines Archiv, Türkenkriege; K. Schw.).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 29-31, 47-48, 53-54, 74, 77, 98-99, 101, 131-132, 135-137, 149-151, 183-188, 192, 306-307, 340, 350-351, 376, 455, 527-528, 542-543,552, 559-560, 590, 1113, 1120, 1146, 1153, 1225, 1229, 1232-1233, 1238, 1240;Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 112-114, 646-647 (2 doc., 1595, 1601).775 – Documente (25), din 1601-1614, 1620: rapoarte din Praga, Viena, Transilvaniaşi Banat, precum şi instrucţiuni către solii imperiali referitoare la campaniile austriece înTransilvania, luptele lui Radu Şerban şi poziţia Ţărilor Române în cadrul relaţiilor dintreImperiile Habsburgic şi Otoman (Fürsten-Sachen anno 1605, t. 39/2; K. Schw. 120/7. 14;3 H/2, p. 144, 232; 403/11, p. 287; 486/12, p. 255).Ref.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. CVII, CXVII (2 doc., 1612, 1614).Publ.: ibidem, p. 139-140 (doc. 1602); 177-178 (doc. 1620); ibidem, XX, p. 489-495, 497-502 (21 doc., 1601-1614, extrase).776 – Documente (4), din 1661 şi 1663, referitoare la campania otomană dinTransilvania şi consecinţele ocupării Oradiei (K. Schw., Bl. 43/19; 43/20; 60/7, f. 4 v , 10,45, 81, 105, 115, 125).Publ.: ibidem, IX, p. 131-133.777 – Rapoarte diplomatice din Viena, 1682-1692, cu informaţii despre participareatrupelor române la războiul dintre Imperiile Otoman şi Habsburgic, campaniile polonezeîn Moldova şi ale imperialilor în Transilvania şi Ţara Românească (K. Schw., Bl. 11/5, 6,10, 16, 18, 20, 23; 52/13; 348/7, abc; Türkenkrieg, fasc. 4).Ref.: N. Iorga, Cîteva manuscripte şi documente (AARMSI, s. II, t. 28, 1906, p. 510) (doc.1686).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 132-135, 146, 156, 162-163, 167, 169-170; XX, p.63, 74-75, 80-92, 94-95, 97-100, 104-117, 119-129, 131-132 (extrase).

306 GERMANIA778 – Rapoarte (11), din 1686-1689, ale lui Stoyberer, trimis bavarez la Viena,referitoare la negocierile dintre Ţara Românească şi Imperiul Habsburgic şi soliileromâneşti la Viena (K. Schw. 11/16, f. 66 v , 128, 206 v , 224, 227, 262, 331, 351; 11/18, f.37 v , 44, 52 v ).Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Buc., 1902, p. 323-328.779 – Corespondenţă diplomatică germană, din 1691-1739, cuprinzând informaţiirelative la Ţările Române (K. Schw. 13/12).Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la Constantin Vodă Brâncoveanu, Buc., 1901, p.47 (doc. 1698); Ilie Angelescu, Din corespondenţa bavareză şi saxonă (1691-1739).Scrisorile lui Stoyberer şi Franz Hannibal von Nörmann, trimişi bavarezi la Viena,Târgovişte, 1904, p. 5-48.780 – Rapoarte diplomatice, din 1848-1866, ale reprezentanţilor Bavariei la Vienaşi Berlin, privind evenimentele din Principatele Române: revoluţia de la 1848, UnireaPrincipatelor şi domnia lui Al.I. Cuza (MA 2416, 2425-2429, 2434, 2637, 2638, 2646).Ref.: Elena Moisuc, op. cit., în RA, 1981, nr. 3, p. 331; Ploeşteanu, Românii, p. 46-52 (3rap. din Viena, 4, 5 şi 15 iulie 1848).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii R.F.G., pach. VII/1-15.781 – Rapoarte, 18/30 martie 1856 – 30 decembrie 1858, ale diplomaţilor Bavarieiîn Anglia, Austria, Franţa, Prusia şi Rusia, cuprinzând informaţii privitoare la atitudineaacestor state faţă de mişcarea unionistă din Principatele Române (Die OrientalischeAngelegenheiten, MA I 600, Bd. XXII; MA III 2006, 2114, 2115 Frankreich; MA III2251-2253 Grossbritannien; MA 2424-2425 Österreich; MA III 2636-2638 Preussen; MA2741 Russland).Ref.: Ploeşteanu, Românii, p. 127-164.782 – Rapoarte (4) din Viena, 15 decembrie 1860, 26 februarie şi 6 august 1861,26 februarie 1866 ale contelui Bray, ambasadorul Bavariei, relative la atitudinea ostilă aAustriei faţă de acţiunile pentru unitate şi independenţă ale românilor (MA 2428, 2434).Ref.: ibidem, p. 236, 306, n. 10-13.783 – Scrisoare, din 11 octombrie 1869, de la Perglas către regele Bavariei, referitoarela numirea contelui Keyserling în postul de consul general al Prusiei la Bucureşti (MA III2649).Ref.: Grigore Ploeşteanu, Alexander J. Cuza im exil (1866-1873), innerer Nachklang unddiplomatische Implikationen (RRH, 22, 1983, nr. 1, p. 51).BAYERISCHES HAUPTSTAATSARCHIV.ABTEILUNG IV: KRIEGSARCHIVDOC784 – Documente (3), din 1827-1830, privind studiile fraţilor Radu şi AlexandruGolescu, Teodor Diamant ş.a. la München (Abteilung IV, Kriegsarchiv, A VII l.A, Bd. 70).Publ.: Ion Cojocaru, Goleştii şi Teodor Diamant, elevi la München („Manuscriptum”, 3,1972, nr. 3, p. 141-146).

GERMANIA 307785 – Documente, din 1918, de la maiorul von Kessler, delegat german lanegocierile de pace de la Bucureşti, reflectând divergenţele de interese dintre Germaniaşi Austro-Ungaria cu privire la aservirea politică şi economică a României (Abteilung IV,Kriegsarchiv, Bd. 1832).Ref.: Martin Kitchen, Hindenburg, Ludendorff and Romania (SEER, 54, 1976, nr. 2, p.225).COLECŢIA TRAIAN ONCIULDOC786 – Scrisori, din 1923-1936, ale compozitorului Alexandru Voevidca cătremuzicologul George Onciul.Ref.: Viorel Cosma, 1984.MS787 – Alexandru Voevidca, Manuscrise muzicale şi culegeri de folclor din Bucovina,1908-1918.Ref.: idem.COLECŢIA WEINMÜLLERA788 – Cană cu capac, executată de argintarul transilvănean Sebastian Hann (1680-1682). Argint parţial aurit.Ref.: Viorica Guy-Marica, Sebastian Hann, Cluj, 1972, p. 148.DEUTSCHES MUSEUM VON MEISTERWERKENDER NATURWISSENSCHAFT UND TECHNIKMUZ789 – Plug de lemn, sec. XIX, lucrat în România.Ref.: A. Steopoe, Grădina zoologică din München („Natura”, 19, 1929, nr. 9, p. 18); DinuMoroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 57.790 – Moară de lemn cu ax vertical şi palete (făcae), sec. XVIII, provenind dincomuna Câineni, judeţul Vâlcea. Donată de Gustav Thälmann din Sibiu.Ref.: ibidem, p. 48; I.M. Ştefan, Exponate româneşti celebre în muzee străine. Roata cufăcae („Tribuna României”, 1974, nr. 48); Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Maeştriiingeniozităţii româneşti, p. 38.Reprod.: ibidem, p. 56-57, fig. 15-16; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p.[98].

308 GERMANIARESIDENZ-MUSEUMMUZ791 – Columna lui Traian, reproducere executată la Roma în 1779-1780 de LouisValadier, Bartholomäus Hecher şi Peter Ramoser, după gravurile lui Pietro Santi Bartoli.Marmură albă şi granit de Suedia, cu ornamente de lapis lazuli, argint aurit şi bronz aurit;h 203 cm.Ref.: C[laudia] G[ârbea], Două replici ale Columnei: la München şi la Rîmnicu Vâlcea(MI, 7, 1973, nr. 5, p. 64).UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEKDOC792 – Matricole, sec. XV-XX, ale studenţilor din Ţările Române care au învăţat laUniversitatea din München.Ref.: Em. Turczinski, München und Südosteuropa, în Wirtschaft und GesellschaftSüdosteuropas, München, 1961, p. 351 sqq.; A. Röhrin – Gh. Brătescu, Despreromânii care au studiat medicina şi farmacia la Universitatea „Ludwig-Maximilian”din München în cea de a doua jumătate a sec. XIX („Revista medicală”, 18, 1972,nr. 3, p. 357-361); Lieselotte Resch, Ladislau Buzas, Verzeichniss der Doktoren undDissertationen der Universität Ingolstadt-Landshut-München, 1472-1970, I-IX,München, 1975-1979, I, p. 116, 119; II, p. 95-98, 112, 116, 121, 130, 134, 135; III, p.36, 87, 106, 112, 178, 184, 202, 213, 294, 412 etc.; Elena Siupiur, Intellektuelle ausRumänien und Südosteuropäischen Ländern an den deutschen Universitäten im 19.Jahrhundert. IV.a-b Teil. Ludwig-Maximilian Universität zu München (RESEE, 42,2004, p. 133-157 şi 43, 2005, p. 305-343).MÜNSTERUNIVERSITÄTSBIBLIOTHEKCR793 – Gute Newe Zeitung aus Siebenbürgen, Ober und Nieder Ungern. Wie dieSiebenbürger, Moldawer und Walachen, den Sinan Bassa mit seiner grossen Türkischenmacht [...], s.l., 1595 (Turc. 712).Ref.: Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 168, nr. 30.794 – Eigentliche und gewisse Zeytung der gewaltigen Schlacht, so gehalten vonSigismundi Bathori, mit dem Michael Waida auss der Wallachey und Georgen Basta [...],Köln, 1601 (Lib. rara G. I., 575).Ref.: Karadja, Bătălia de la Guruslău, p. 182; Göllner, Michael der Tapfere, p. 97-98,nr. 118.

GERMANIA 309NEUWIEDSCHLOSS DES FÜRSTEN ZU WIEDDOC795 – Scrisori, din 1877, ale principesei Elisabeta de Wied, privind personalitatea luiMihail Kogălniceanu şi proclamarea independenţei României.Ref.: Elena Moisuc, op. cit., în RA, 1981, nr. 3, p. 334.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 58, c. 93-120.796 – Scrisori, din 1889-1906, primite de regina Elisabeta a României, între caredouă de la soţul său, Carol I.Ref.: Hildegard Emilie Schmidt, Die Förderung von Kultur und Bildung in Rumänien,Neuwied, 1983, p. 4.797 – Colecţie de fotografii, sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX. Imagini dinRomânia şi portrete ale reginei Elisabeta (foto-album, centenar Elisabeta de Wied, 1943).Ref. şi reprod.: ibidem, p. III.MS798 – Carmen Sylva, Libret pentru opera Meşterul Manole de George Enescu,autograf 1899.Ref.: ibidem, p. 52.Publ.: Carmen Sylva, Meister Manole. Trauerspiel in vier Aufzügen, Bonn, 1899.NÜRNBERGAM799 – Mănăstirea Sf. Martiri Brâncoveni (Fürtherstraße 166-168).Ref.: http://www.mitropolia-ro.de.GERMANISCHES NATIONALMUSEUMCR800 – Hie facht sich an gar ein graussemlihe erschrockenliche ystoren von demwilden Wütrich Dracole Weyde, Strassburg, 1500.Ref.: Gr.C. Conduratu, Michael Beheims Gedicht über den Woiwoden Wlad II. Drakul,Buc., 1903, p. 17, nota 1.H801 – Martin Beheim, Glob pământesc, post 1492, reprezentând şi Ţările Române(sala 35).

310 GERMANIARef. şi reprod.: Virginia Cartianu, Ţările române prezente pe cele mai vechi globurigeografice (MI, 15, 1981, nr. 1, p. 25-26).802 – Johan Schoner (1477-1547), Glob pământesc, executat după cel al lui MartinBeheim, reprezentând şi Ţările Române.Ref. şi reprod.: ibidem.MUZ803 – Piese de ceramică din Transilvania, sec. XVIII-XIX.Ref.: Ioan Opriş, 1984.804 – Icoane pe sticlă din Transilvania, sec. XIX-XX.Ref.: idem.805 – Covoare otomane provenite de la Biserica Evanghelică din Bistriţa, sec. XVI-XVIII.Ref.: Ştefan Ionescu, Covoare otomane din Transilvania, Roma, 2007.STAATSARCHIV NÜRNBERGDOC806 – Document, din 29 iulie 1357, prin care regele Ludovic I întăreşte negustorilordin Praga şi Nürnberg un privilegiu acordat la 5 mai 1336 de regele Carol Robert,menţionând între martori pe Andrei, voievodul Transilvaniei şi pe episcopii de Oradea,Transilvania şi Cenad.Publ.: G. Wenzel, Magyar diplomácziai emlékek az Anjou-korból [Monumente diplomaticemaghiare din perioada angevină], II, Budapesta, 1875, p. 482-484; DRH, C, XI, p.162.807 – Documente, din sec. XV până în 1686, referitoare la domeniile corvineştilordin Transilvania ajunse prin succesiune în posesia lui Iancu de Hunedoara şi Georg vonBrandenburg: liste de domenii, sate şi iobagi, inventare de bunuri, instrucţiuni cătreadministratori, venituri, plângeri ale locuitorilor, procese, informaţii de ordin militar şipolitic privind istoria Transilvaniei în această perioadă (Brandenburger Literalien nr.1026-1245).Ref.: J. Pataki, Gospodăria domeniului Hunedoara în anii 1517-1518 („Studii”, 13, 1960,nr. 8, p. 69-81); E. Dorner, G. Kovacs, Documente ale fondului Brandenburg cuprivire la campania lui Gh. Doja în Valea Mureşului („Studii”, 17, 1964, nr. 3, p.497-501); Elena Moisuc, op. cit., în RA, 1981, nr. 3, p. 329-330.Publ.: E. Dorner, G. Kovacs, op. cit., p. 501-514 (7 doc.).Reprod.: Muzeul Judeţean Arad (copii selective de S. Marki, în vol. ms. DiplomatariumAradiense); Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 1-6.808 – Scrisori (2), din 26 februarie 1502, ale magistraturii oraşului Nürnberg cătreregele Vladislav al Ungariei şi către Ştefan cel Mare, relative la trimiterea în Moldova adoctorului Johann Klingensporn (Nürnberger Briefbuch 48, f. 230-231 v ).

Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 73-74.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [104-105].GERMANIA 311809 – Memoriu, din [1526], trimis papei, prin care se justifică politica lui IoanZápolya şi se arată sprijinul oferit Transilvaniei de Radu de la Afumaţi, domnul ŢăriiRomâneşti. Copie (Brandenburger Literalien, nr. 1198).Ref.: Jozsef Pataki, Atitudinea lui Radu de la Afumaţi şi a lui Ioan Zápolya în ajunulluptei de la Mohács (1526) (SUBB, Historia, 1967, fasc. 2); idem, Studii de istoriea naţionalităţilor conlocuitoare din România şi a înfrăţirii lor cu naţiunea română.Naţionalitatea maghiară, Buc., 1976, p. 61 sqq.Publ.: ibidem, p. 75-77.Reprod.: Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, mf. 340/1963.810 – Documente (8), din 1538-1591, privind evenimente din Ţările Române:expediţia contra lui Petru Rareş (1538), moartea lui Despot vodă (1564), alegerea cadomn al Moldovei a lui Alexandru Lăpuşneanu (1564), acţiunea pretendentului BogdanConstantin, „fiul lui Rareş” (1565), peţirea unei surori a lui Petru Şchiopul de cătreambasadorul francez la Constantinopol (1566), pretendentul Ioan Bogdan la Anspach şiNürnberg (1531) (S 10, Rep. 1/3, nr. 20, 155, 200, 202, 204, 254; S 12, I/1).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 35-36, 63, 72-73, 77, 239-243.811 – Documente (4), din 1598-1599 şi 1601, privind evenimentele din ŢărileRomâne în timpul lui Mihai Viteazul.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 402, 468-469, 1224-1225.STADTBIBLIOTHEKMS812 – Captivus Septemcastrensis, Tractatus de moribus, condicionibus, et nequiciaTurcorum, 1438. Copie din sec. XVI. 32 p. (Cent. 6, Append. nr. 18).Ref. şi publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 8-10 (f. 1-2); C.I. Karadja, Die ältestengedruckten Quellen zur Geschichte der Rumänen (în „Gutenberg Jahrbuch”, 1934, p.114-136); Ute Monika Schwob, Kulturelle Beziehungen zwischen Nürnberg und denDeutschen im Südosten Europas im 14. bis 16. Jahrhundert, München, 1969.CR813 – [Andrei Taranowski], Beschreibung einer Reyse oder eins Zuges einsfuernemlichen polnischen Herrn, von koeniglicher polnischen Wirden botschafftweiss genConstantinopel und von dannen inn die Tartarey gezogen, Nuernberg, 1571. La p. l, 6, 24:descrierea trecerii prin Moldova şi informaţii despre moartea lui Despot-vodă.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 79-80; Călători străini, II, p. 398-399.814 – Beschreibung deren, anno 1747 und 1748, in der Wallachey, Moldau undSiebenbürgen eingedrungenen Heuschrecken und was zu deren Ausrattung für Mittel zugebrauchen seyen. Broşură despre invazia de lăcuste din Ţările Române.Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 163-164 (parţial).

312 GERMANIA815 – Der Korrespondent von und für Deutschland, periodic cuprinzând, în numereledin 19 martie, 27 aprilie, 16 şi 20 mai, 14, 19, 22 iunie şi 2 iulie 1821, informaţii desprerăscoala lui Tudor Vladimirescu şi episodul românesc al mişcării eteriste.Ref.: Eugen Glück, Cu mic cu mare l-au întâmpinat pe Tudor (MI, s.n., 25, 1991, nr. 2, p. 9).H816 – Lucas Mayr, Harta Transilvaniei, Moldovei şi Valahiei, Nürnberg, 1595 (Sign.Math. 912. 4, Slg. AW Landkarten).Ref. şi publ.: Ute Monika Schwob, Lucas Mayrs Karte von Siebenbürgen der Moldauund der Walachei. Eine Nürnberger Drei-Länder-Karte aus der Zeit des LangenTürkenkriegs (KASL, III, N.F., 6, 1976, nr. 1-2, p. 44-60.Reprod.: ibidem, p. 56, fig. 2; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [99].OBERMEITINGENMILITÄR FRIEDHOF(Cimitirul Militar)AM817 – Monument şi gropi comune în care au fost înhumaţi 41 de prizonieri românimorţi în Primul şi al Doilea Război Mondial, în cimitirul militar aflat la marginea localităţii.Ref.: Arhiva Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, doc. nr. CE 4249/18.12.2007.OFFENBACH / MAINAM818 – Biserica ortodoxă Sf. Nicolae. Iconostas de lemn executat la mănăstireaPlumbuita (Hermann Steinhüserstr. 18).Ref.: Communautés ortodoxes roumaines de l’étranger („Romanian Orthodox ChurchNews”, 6, 1976, nr. 4, p. 108; 9, 1979, nr. 4, p. 80).POTSDAMZENTRALES STAATSARCHIV. HISTORISCHE ABTEILUNG IDOC819 – Corespondenţă diplomatică, din 1852-1944, a reprezentanţelor germaneîn România şi instrucţiuni către acestea ale Ministerului german al Afacerilor Externecu informaţii despre: politica germană în România, convenţiile comerciale între celedouă ţări, politica naţională a Imperiului Austro-Ungar, răscoala din 1907, pătrundereaideilor socialiste la sate, pregătirea României pentru intrarea în Primul Război Mondial,

GERMANIA 313ocupaţia germană din 1916-1918, pacea de la Bucureşti, reforma agrară, atitudinea caseiregale faţă de Germania, politica externă a României între cele două războaie, MicaÎnţelegere, problema despăgubirilor de război, relaţiile politice, economice şi militareîn timpul celui de-al Doilea Război Mondial (Auswärtiges Amt, Politische Abteilung,Konsulaten in Gallatz, Temeswar; Deutsche Gesandtschaft in Bukarest; Vizekonsulatenin Brăila, Giurgewo, Kiustendje, Sulina; Handelspolitische Abteilung, HandaktenClodius, Presse Abteilung; Reichskanzlei: Allgemeines Rep. 89; Rumänien 2458/3-4;Reichswirtschaftsministerium, Reichsministerium für Volksaufklärung und Propaganda;Zentralstelle für Auslandsdienst).Ref.: Noi microfilme date la sala de studiu, p. 271-273; H. Mureşan, Politica externă aRomâniei între 1871-1900 în corespondenţa diplomatică germană (AIIC, 13, 1970,p. 199-212); Cornelia Bavarache-Crivăţ, op. cit., în RA, 1972, nr. 1, p. 152; IonOprea, Documentare în Arhiva centrală germană din Potsdam (R. Ist., 27, 1974, nr.3, p. 470-471); Martin Kitchen, Hindenburg, Ludendorff and Rumania (SEER, 1976,nr. 2, p. 214-230); Nicolae Nistor, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 436; idem, în RA,1977, nr. 3, p. 316-317; Corneliu Lungu, op. cit., în RA, 1978, nr. 4, p. 45; idem, înRA, 1979, nr. 4, p. 453; Gh. Iancu, Cercetări în arhivele de peste hotare, 1980 (II),R.D. Germană (RA, 1982, nr. 2, p. 190); Şt. Marinescu, M. Ceauşu, op. cit., în RA,1983, nr. 2, p. 194.Publ.: 1918 la români, I, p. 510-512, 610-611, 626-627, 671-673 (4 doc., 1914-1915).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 3-14, 16, 22, 24-30, 37-38, 40-42.820 – Scrisoare, din 8/20 iunie 1869, a lui Dimitrie Ghica, ministru de externe,adresată contelui de Keyserling, consul general al Conferinţei Germane de Nord, în caresunt menţionate raporturile bilaterale româno-germane între 1396, când Mircea cel Bătrâna luptat la Nicopole ca aliat al împăratului Sigismund, şi perioada lui Carol I (AuswärtigesAmt, Politische Abteilung).Ref.: Corneliu Lungu, op. cit., în RA, 1979, nr. 4, p. 455.821 – Documente, din 1914-1918, referitoare la mişcarea muncitorească din ImperiulAustro-Ungar, cu informaţii asupra situaţiei din Transilvania (Reichsministerium desInnern).Ref.: Nicolae Nistor, op. cit., în RA, 1977, nr. 3, p. 316-317.822 – Tabele sinoptice, din 28 iulie/10 august 1917, ale administraţiei germane deocupaţie în România privind bunurile rechiziţionate (alimente, furaje, produse petroliereşi materii prime) şi repartiţia lor între Puterile centrale în perioada l decembrie 1916 – 4august 1917 (Reichskanzlei, Kriegsakten, 18, Bd. l, 2458/2-5).Publ.: 1918 la români, II, p. 931-937.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 13, c. 605-606, 608, 610, 612.823 – Documente, din 1919, relative la regimul minorităţilor în statele succesoare aleImperiului Austro-Ungar (Auswärtiges Amt, nr. 57401, p. 13).Ref.: Ion M. Oprea, Apărarea suveranităţii naţionale a României la Conferinţa Păcii de laParis, 1919-1920 (R. Ist., 34, 1981, nr. 12, p. 2178).824 – Rapoarte, din 1920-1930, privitoare la situaţia politică din România şi îndeosebimişcarea muncitorească (Reichsministerium des Innern, Politik 36, nr. 13394/4, Bd. l).Ref.: Corneliu Lungu, op. cit., în RA, 1978, nr. 4, p. 453.

314 GERMANIA825 – Corespondenţă diplomatică germană din Bucureşti, 1921, referitoare lalucrările congresului socialist din 8-12 mai, înfiinţarea Partidului Comunist Român şireacţia autorităţilor faţă de mişcarea muncitorească.Ref.: Noi microfilme date la sala de studiu, p. 272.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 17.826 – Documente, din 1930-1944, referitoare la expansiunea economică germană înRomânia şi în alte ţări sud-est europene (I. G. Farbenindustrie Aktiengesellschaft).Ref.: Nicolae Nistor, op. cit., în RA, 1977, nr. 3, p. 317.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 29.827 – Scrisori (2), din 28 februarie şi 6 decembrie 1936, ale lui Viktor von Heeren,ministrul Germaniei la Belgrad, relative la N. Titulescu şi eforturile germane, sprijinite deprinţul regent Paul şi de primul ministru Milan Stojadinović, de contracarare a politicii depace şi cooperare europeană a României (Büro RAM, Handakten v. Neurath).Ref.: Živko Avramovski, Le gouvernement yougoslave, les négociations du traité sovietoroumaind’aide mutuelle et la chute de Titulescu (RESEE, 4, 1966, nr. 3-4, p. 501-503).828 – Documente, din 1938-1940, privind acapararea economiei româneşti de cătreGermania nazistă (Akten des Auswärtigen Amts; Handakten Clodius).Ref.: Viorica Moisuc, Ofensiva Germaniei hitleriste pentru acapararea economieiRomâniei în perioada ianuarie 1938 – mai 1940 (RRSI, 5, 1971, nr. 4, p. 113-135).RASTATTMILITÄR FRIEDHOF(Cimitirul Militar)AM829 – Monument, sfinţit la 19 iunie 1949, şi mormintele a 28 soldaţi români morţi înprizonierat în Germania între 18 februarie 1917 şi 13 noiembrie 1918 (cartierul Niederbühl,în cimitirul civil).Ref.: Pr. Radu Mironovici, Eroi români la Niederbühl-Rastatt (Germania) (MI, s.n.,28, 1994, nr. 11, p. 57); Arhiva Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, doc. CE4249/18.12.2007.RECKLINGHAUSENIKONEN-MUSEUMA830 – Sfinţii Dimitrie şi Nestor. Icoană. Atelier Moldova, sfârşitul sec. XVI. Temperape lemn. 82,5 x 49 cm.

GERMANIA 315Ref.: H. Skrobucha, Ikonen-Museum, 4 Aufl., Recklinghausen, 1968, nr. 372; CorinaNicolescu, Lucrări de artă românească în Muzeul de Icoane de la Recklinghausen(„Revista muzeelor”, 3, 1970, nr. 1, p. 43-46); Claudia Cleja-Stoicescu, op. cit.,p. 180.Reprod.: H. Skrobucha, op. cit.; Corina Nicolescu, op. cit.831 – Relicvar. Atelier românesc, sec. XVII. Reprezentări ale sfinţilor Gheorghe şiDumitru. Argint. 6 x 7 cm. (inv. 170).Ref.: Aurel Bongers (ed.), Kunstsammlungen der Stadt Recklinghausen Ikonen-Museum.Erweiterter Katalog, Recklinghausen, 1960, nr. 432; Günther Ott, Muzeul de icoanedin Recklinghausen şi literatura germană despre arta religioasă din răsăritul Europei(SCIA, seria „Arta plastică”, 12, 1965, nr. 1, p. 107).832 – Fecioara cu Pruncul. Atelier românesc, sec. XVIII. Pictură pe lemn. 41 x 31cm (inv. 43).Ref.: Aurel Bongers (ed.), op. cit., nr. 127; Günther Ott, op. cit., p. 105.833 – Fecioara pe tron. Atelier Moldova, sec. XVIII. Pictură pe lemn. (inv. 34).Ref.: ibidem, p. 104-105.Reprod.: H.P. Gerhard, Muttergottes, ed. 3, I. Bd. Recklinghausen, 1956, pl. XVI; GüntherOtt, op. cit., p. 106, fig. 1.834 – Maica Domnului pe tron. Atelier românesc, sec. XVIII. Pictură pe lemn. 66,5x 50,5 cm.Ref.: Günther Ott, op. cit., p. 105.835 – Crucifix. Atelier românesc, sec. XVIII-XIX. Sculptură în lemn. 51,4 x 36,5 cm(inv. 215).Ref.: Aurel Bongers (ed.), op. cit., nr. 365; Günther Ott, op. cit., p. 105.836 – Crucifix. Atelier românesc, sec. XVIII-XIX. Sculptură în lemn. 76 x 53 cm.Ref.: Aurel Bongers (ed.), op. cit., nr. 368; Günther Ott, op. cit., p. 105.837 – Pogorârea Sfântului Duh. Atelier românesc, sec. XVIII-XIX. Sculptură înlemn.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 108, fig. 5.838 – Engolpion. Atelier românesc, sec. XIX. Lemn şi argint. 9,5 x 7,3 cm. Pe avers:relief în lemn reprezentând pe Sfinţii Petru şi Pavel şi Sf. Treime încoronând pe MaicaDomnului. Pe revers, în argint: Sf. Gheorghe şi Sf. Nicolae.Ref.: ibidem, p. 105-106.Reprod.: ibidem, p. 108-109, fig. 3-4.839 – Icoane pe sticlă (4). Ateliere din Transilvania, sec. XIX.Ref.: H. Skrobucha, op. cit., nr. 424-472; Corina Nicolescu, op. cit., p. 43-46; ClaudiaCleja-Stoicescu, op. cit., p. 180.

316 GERMANIAREGENSBURGMORGENLÄNDISCHES INSTITUTA840 – Pictura paraclisului şi iconostasul, executate în 1978 de fraţii Gavriil şi MihaiMoroşan.Ref.: Mihai Moroşan, 1984.RINTELNSTADTARCHIV RINTELNDOC841 – Document din Zvolen, 30 octombrie 1377, prin care Ludovic I, regele Ungariei,făgăduieşte magistrului Benedict o moşie drept răsplată pentru serviciile lui şi ale frateluiPetru, care a murit în expediţia din Ţara Românească.Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 248-249; DRH, D, I, p. 109-110.ROTTACH-EGERNAM842 – Mormântul diplomatului Constantin Moruzi (1848-1913), purtând stemaMoldovei (Friedhof, Cimitirul).Ref.: Sturdza, Grandes familles, p. 355.Reprod.: ibidem, fig. 3.SALZGITTERAM843 – Biserica ortodoxă Învierea Domnului, construită în 1981. Iconostas sculptat înlemn la mănăstirea Plumbuita (Mamutringstr. 71).Ref.: M. Branişte, Retrospectivă (APOR, 1982-1983, p. 221, 247); Communautésorthodoxes roumaines de l’étranger („Romanian Orthodox Church News”, 9, 1979,nr. 4, p. 80).

GERMANIA 317SIGMARINGENFÜRSTLICH HOHENZOLLERNSCHESMUSEUM FÜR WISSENSCHAFT UND KUNSTA844 – Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen. Portret, ulei pe pânză, şi placă memorialăde bronz, sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX.Ref.: Virgil Cândea, 1971.MUZ845 – Steaguri otomane capturate de armata română în războiul din 1877-1878.Ref.: idem.846 – Trofee de vânătoare provenind din rezervaţii cinegetice româneşti.Ref.: idem.STAATSARCHIV SIGMARINGENDOC847 – Scrisori (17), 24 martie/5 aprilie – 27 iunie 1866 (data primirii), trimise dinRamersdorf, Paris, Düsseldorf, Versailles de baroana Ozélie de Francq, Mathilde Drouynde Lhuys, Hortense Comu, Jean Ubicini, Ion C. Brătianu şi prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, privitoare la împrejurările venirii acestuia la tronul Principatelor Unite(Depositum 30: Fürstliche Hohenzollernsches Haus- und Domänenarchiv, HS, R53, 1428,nr. 9, ad hoc. 9 I, ad. 9 2 , nr. 45-46, ad. 46; nr. 52, 57, 66, 69, 74/4, 87, 88, 194, 195).Ref. şi publ.: Dan Berindei, Documente inedite privind începuturile domniei PrincipeluiCarol I (ARMSIA, s. IV, 20, 1995, p. 7-23).848 – Scrisoare din Versailles, 9 ianuarie 1871, a cancelarului Bismarck cătreprincipele Carol de Hohenzollern, prin care îi comunică rezerva Germaniei faţă deîncercările României de schimbare a statutului internaţional din cauza reacţiei ostile aPuterilor garante (Depositum 30: Fürstliche Hohenzollernsches Haus- und Domänerarchiv,HS R53, 1428, 69/1).Publ.: 110 ani de la dobîndirea independenţei. Documente (RA, 1987, nr. 2, p. 126-127).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 101, c. 64-67.849 – Scrisori, 1907-1908, adresate de regele Carol I şi principele moştenitorFerdinand familiei de Hohenzollern, cu ştiri despre situaţia din România.Ref. şi publ.: E. Turdeanu, Deux années du règne de Carol I er (RER, 11-12, 1969, p. 171-172).850 – Minută din Sigmaringen, 9 august 1916, în care prinţul Wilhelm de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele regelui Ferdinand, consemnează discuţiile avute cu elveţianul Louis

318 GERMANIABasset, fost secretar particular al regelui Carol I, apoi al lui Ferdinand, privind preludiileintrării în război a României împotriva Triplei Alianţe; în anexă: telegrama cifrată a luiWilhelm către regele Ferdinand, în care îi reproşează decizia (Depositum 30: FürstlicheHohenzollernsches Haus- und Domänenarchiv, Nachlass Fürst Wilhelm, 1880-1926(1928), Nr. 23).Ref. şi publ.: Dan Berindei, La mission de Basset à Sigmaringen (Août 1916) (RRH, 34,1995, nr. 1-2, p. 189-194).MS851 – Miscelaneu scris în Ţările Române, 1679-1684. 458 f. 28 x 18,5 cm. Textîn limba română. Cuprinde: f. 1-7, sumarul; f. 8-189, Hronografos, adică liatopiseţ, cesă chiamă scrierea anilor, redacţie Danovici, copiat de un anonim, 1679; f. 192-458,părţi traduse din Dorotei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1631; f. 192-215copiate de un anonim, f. 216-458 de preotul Văsii Grid de la biserica română din ŞcheiiBraşovului (ms. 5).Ref.: F.A. Lehner, Fürstlich Hohenzollern’sches Museum zu Sigmaringen Verzeichniss derHandschriften, Sigmaringen, 1872, nr. 5; H. Schuchardt, [Recenzie la „Columna luiTraian”, 7, 1876, I] („Zeitschrift für Romanische Philologie”, 1, 1877, p. 483-484);Moses Gaster, Literatura populară română, Buc., 1883, p. 262; Iulian Ştefănescu,Cronografele româneşti, tipul Danovici, I (RIR, 9, 1939, p. 6, 25-26, 46); E.Turdeanu, Cronograful românesc de la Sigmaringen (1679-1684) (RS, 2, 1973, p.149-177; reimprimat în Études de littérature roumaine et d’écrits slaves et grecs desPrincipautés Roumaines, Leiden, 1985, p. 243-273); idem, La légende du prophèteJérémie en roumain (RER, 15, 1975, p. 175-176); Doru Mihăescu, La plus anciennesynthèse roumaine des chronographes néo-grecs vénitiens du XVII e siècle, I (RESEE,18, 1980, nr. 3, p. 493-517); Constantinescu, Repertoriu, p. 239, nr. 1207.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [101-103] (3 file).852 – Fürst Wilhelm von Hohenzollern-Sigmaringen, Reise an die rumänischeFront, 1916-1917, 45 f. Jurnal de campanie al fratelui regelui Ferdinand I, cu informaţiide pe frontul germano-român, unde fusese trimis de împăratul Wilhelm II al Germaniei(Depositum 39: Fürstlich Hohenzollernsches Haus- und Domänenarchiv, Nachlass FürstWilhelm, 1880-1926 (1928), Nr. 13).Ref. şi publ.: Dan Berindei, Voyage sur le front de Transylvanie du prince Guillaume deHohenzollern-Sigmaringen (novembre 1916) (AUB, 39, 1990, p. 59-91).SINDELFINGENHAUS DER DONAUSCHWABENA853 – Stephan Ludwig Roth, 1796-1849, pedagog şi om politic sas. Fotografie deepocă.Ref. şi reprod.: Die Donauschwaben, p. 96, nr. 22.

GERMANIA 319854 – Franz Blaskowics, 1864-1937, preot catolic, fruntaş al comunităţii şvabe dinBanat, originar din Anina. Fotografie.Ref. şi reprod.: Immo Eberl, ibidem, p. 196, nr. 5.855 – Rudolf Brandsch, 1880-1953, profesor, pastor şi fruntaş politic sas, deputat înParlamentul României. Fotografie.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 164, nr. 7.STUTTGARTHAUPTSTAATSARCHIVDOC856 – Scrisoare, din 5 septembrie 1542, prin care George Martinuzzi, episcop deOradea, informează pe Ferdinand de Habsburg despre sprijinul militar acordat Porţii deRadu Paisie, domnul Ţării Româneşti (Türkenkriege).Ref.: Tiberiu Coliban, Costin Feneşan, Viaţa ştiinţifică. R.F. Germania (RA, 1983, nr. 2,p. 196).857 – Documente, din 1562-1563, privind călătoria lui Wolf Schreiber în Moldova şirelaţiile sale cu Despot vodă.Ref.: Martin Kriebel, Wolf Schreibers Mission im europäischen Südosten in der Mitte des16. Jahrhunderts (SDA, 2, 1959, p. 18-42).858 – Scrisoare, din 1599, a lui Ioan Bogdan, pretendent la tronul Moldovei, princare cere sprijin material Curţii din Württemberg pentru obţinerea domniei.Ref.: Elisabeta Marin, Cercetări în arhivele de peste hotare. Republica Federală Germania(RA, 1980, nr. 3-4, p. 424).859 – Rapoarte (3), din 1621-1629, ale lui Johannes Pistorius, ambasador alWürttembergului la Viena, cu informaţii despre acţiunile principelui Transilvaniei GabrielBethlen de a păstra autonomia ţării în contextul raporturilor austro-otomane (Beziehungenzu Auswärtigen Staaten).Ref.: ibidem.860 – Documente diplomatice (5), din 1644-1645, referitoare la politica externăa lui Gheorghe Rákoczi I, principele Transilvaniei, relaţiile cu Imperiul Habsburgic şiparticiparea la Războiul de 30 de ani (Beziehungen zu Auswärtigen Staaten).Ref.: ibidem.861 – Rapoarte, din 1784-1785, ale lui von Bühler, rezident al Württembergului laViena, referitoare la răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. În anexe: copii de pe relatăridespre evoluţia evenimentelor în diferite părţi ale Transilvaniei (Beziehungen zuAuswärtigen Staaten).Ref.: ibidem.862 – Documente, din 1918, privitoare la negocierile de pace de la Bucureşti: rapoarte

320 GERMANIAale delegaţilor germani şi scrisoare, din 6 aprilie, a generalului Ludendorff despre statutulpreconizat Dobrogei (E 74/1 Berliner Gesandschaft, Krieg 1914-1918, Politische Berichte168).Ref.: Martin Kitchen, Hindenburg, Ludendorff and Rumania (SEER, 54, 1976, nr. 2, p.224).MS863 – Neue Historische, Geographische und Topographische Beschreibung DaciaeMediterraneae oder des Heutigen Fürstenthums Siebenbürgen. Copie a unei descrierianonime a Transilvaniei din 1735 (fondul austro-ungar).Ref.: A. Sch., Ein Beitrag zur siebenbürgischen Litteratur (KVSL, 7, 1884, p. 78-80).864 – Von Wagner, [Descriere a minelor din Maramureş], 1760, 23 p.Ref.: Tiberiu Coliban, Costin Feneşan, op. cit., p. 196.CR865 – G.M., [Raport amănunţit despre tulburările din Transilvania], Viena, 1784.Text în limba germană.Ref.: ibidem.INSTITUT FÜR AUSLANDSBEZIEHUNGENCR866 – Temeswarer Wochenblatt für nützliche Unterhaltung heimatliche Interessen.Timişoara, nr. 1, 7 ianuarie 1843 – (?). Redactor: David Wachtel.Ref. şi reprod.: Die Donauschwaben, p. 181, nr. 23.867 – Deutsches Tagblatt für Ungarn, Timişoara, nr. 2, 18 decembrie 1900.Ref. şi reprod.: ibidem, nr. 24.868 – Banater Deutscher Volkskalender für das gemeine Jahr 1901, Gross-Kikinda(Chichinda Mare). Redactor: Arthur Korn.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 183-184, nr. 34.869 – Deutsch-ungarischer Volksfreund. Timişoara, 20 decembrie 1903, nr. 8.Supliment duminical al ziarului „Deutsches Tagblatt für Ungarn”.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 182, nr. 27.870 – Die Karpathen. Halbmonatschrift für Kultur und Leben, Braşov, nr. 10, l mai1910. Redactor: Adolf Meschendorfer.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 182-183, nr. 31.871 – Raimund Friedrich Kaindl, 1866-1930, istoric austriac originar din Cernăuţi,profesor universitar şi cercetător al trecutului Bucovinei. Fotografie.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 214, nr. 22.

GERMANIA 321WÜRTTEMBERGISCHE LANDESBIBLIOTHEKMS872 – Cronica von dem Anfang des hochlöblichen ritterlichen Deutschen Ordens,dessgleichen des edeln Landes Preussen, [Danzig], ante 1527. 549 f. Cuprinde informaţiidespre aşezarea temporară a cavalerilor teutoni în Transilvania şi Banat (Cod. hist. F. 736).Ref.: W. von Heid, Die historischen Handschriften der Königlichen offentlichen Bibliothekzu Stuttgart, I/2, Stuttgart, 1890, p. 314; Virgil Cândea, Vlad Ţepeş: portret necunoscutla Stuttgart (MI, 22, 1988, nr. 2, p. 11).873 – Nikolaus Ochsenbach, Stammbuch, Tübingen, 1596-1626. 189 f. 17,5 x 14 cm.Album cuprinzând însemne heraldice şi portrete de oameni celebri din Europa, peisaje,alegorii etc. La f. 74: Vladislaus Dracula, Woiwode der Walachei, portret în medalion,acuarelă (ms. HB, XV, 2).Ref.: Magda Fischer, Die Handschriften der ehemaligen Hofbibliothek Stuttgart, 5,Wiesbaden, 1975, p. 5; Virgil Cândea, op. cit., p. 10-11.Reprod.: ibidem, coperta 2.874 – Stephans Gerlachs des Eltern Konstantinopolische Raisbeschreibung dahin ermit David von Ungnaden etc. als dessen Hofprediger geschikt worden [...], 10 noiembrie1664. 1474 f. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane (Cod. hist. F. 272).Ref.: W. von Heid, op. cit., I/1, Stuttgart, 1889, p. 131.875 – Gabriel Bucelin, Vita et res praeclare gestae S. Gerardi, St. Gallen, 1672,având ca izvor codicele Sagredi, 1421 (pierdut). Cuprinde Legenda maior Sancti Gerardi,cu informaţii despre viaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum din regiunea Mureşuluiîn sec. XI (Cod. hist. HB, V, 3).Ref.: Ulrich Sieber, Wolfgang Irtenkauf, Ingeborg Krekler, Die Handschriften derehemaligen Hofbibliothek Stuttgart, II/2 (Codices historici), Wiesbaden, 1975, p.7-24; Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoriaTransilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 388); idem, Vechi manuscrise dinpărţile Aradului şi Bihorului în mari biblioteci europene (MI, 14, 1980, nr. 10, p. 18-22); Virgil Cândea, op. cit., p. 11.876 – E. v. E., Der Türcken Kunst und Waffen, crafft derer sie gantz Siebenbürgenund fest Ungern durch und durch unter ihre Bothmessigkeit gebracht haben, sec. XVII.17 f. (Cod. hist. Q. 282).Ref.: W. von Heid, op. cit., II, p. 119: Virgil Cândea, op. cit., p. 11.877 – Miscelaneu, sec. XVII. 543 f. 31 x 19 cm. Cuprinde 173 rapoarte, acte şi scrisorirelative la Războiul de 30 de ani. La p. 454: informaţii din 1644 despre participarea luiGheorghe Rákoczi I, principele Transilvaniei (Cod. hist. HB, V, 26).Ref.: U. Sieber, W. Irtenkauf, I. Krekler, op. cit., p. 41; Virgil Cândea, op. cit., p. 11.878 – Nachschriften von Vorlesungen des Geh. Rats Nik. Hieron. Grundling überden jetzigen Zustand von Europa, ante 1729. 341+454+468+501+359+472 f. În capitolele

322 GERMANIA12 (Türkisches Reich) şi 13 (Hungarn): informaţii despre Ţările Române (Cod. hist. Q.47-52).Ref.: W. von Heid, op. cit., II, p. 21; Virgil Cândea, op. cit., p. 11.879 – Sylloge historico-politica s. scriptorum historiam Hungariae et Transylvaniaecivilem tractantium collectio. Neue historisch-, geographisch- und topographischBeschreibung Daciae mediterranae oder des heutige Fürstenthums Siebenbürgen, sec.XVIII. 217 f. (Cod. hist. Q. 112).Ref.: W. von Heyd, op. cit., II, p. 46; Virgil Cândea, op. cit., p. 11.880 – Wolfgangi comitis de Bethlen, Historiarum Pannonico-Dacicarum libri X aclade Mohazensi MDXXVI usque ad finem seculi. In arce Kreusch Transylvaniae typis etsumptibus autoris, sec. XVIII. 20 f. Copie după ed. Criş, 1690 (Cod. hist. F. 267).Ref.: W. von Heyd, op. cit., I/1, p. 127; Virgil Cândea, op. cit., p. 11.881 – Jos. Albrecht in Ohringen, Miszellaneen zur Geschichte der Herren vonWeinsberg, ante 1871. 21 fascicule, în fascicula 11: Nachrichten über den Drachenordenoder der Orden vom Lindwurg, înfiinţat de Sigismund de Luxemburg (1408), din care afăcut parte şi Vlad Dracul (ms. F. 683, Kaps. b).Ref.: W. von Heyd, op. cit., I/2, p. 294-295; Virgil Cândea, op. cit., p. 11.CR882 – Herodot, Historiarum libri I-IX, interprete Laurenzio Valla, Roma, 1475.Cuprinde informaţii despre istoria geto-dacilor.Ref.: Virgil Cândea, 1987.883 – Jörg von Nürnberg, Geschicht von der Turckey, [Memmingen, circa 1482-1483], cuprinzând şi informaţii despre luptele româno-otomane din 1456-1476.Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, p. 398.Reprod.: ibidem, p. 400-401 (facsimile 8 f.).884 – Claudius Ptolemaeus, Cosmographia, Ulm, 1486. Cuprinde informaţii despregeografia Daciei şi locuitorii ei, cu harta ţării.Ref.: Virgil Cândea, 1987.885 – Dracole Waida, Nürnberg, circa 1488. Povestire germană despre Vlad Ţepeş.Ref.: C.I. Karadja, Incunabulele povestind despre cruzimile lui Vlad Ţepeş, în Închinarelui Nicolae Iorga la împlinirea vîrstei de 60 de ani, Cluj, 1931, p. 196-197.886 – Strabo, Geographiae libri I-XVII, Veneţia, 1494. In cărţile I-VII, X-XII, XV-XVII, informaţii despre Dacia şi locuitorii ei.Ref.: Virgil Cândea, 1987.887 – Johann Schildtberger, Ein wunderliche und kurtzweylige History, Nürnberg,[1540]. Relatare a călătoriei autorului de la München la Nicopole unde a participat labătălia din 1396, apoi a prizonieratului la turci, cu informaţii privind şi istoria românilor.Ref.: idem.

GERMANIA 323H888 – Hărţi, sec. XVI-XIX, reprezentând şi Ţările Române.Ref.: Virgil Cândea, op. cit., p. 11.TECKLENBURGPORTRÄTARCHIV H. D. VON DIEPENBROICKA889 – Jean Martin Will, Closka, ein Gehülfe des Rebellen Hora, welcher mit ihmgefangen worden. Gravură. 17,3 x 10,9 cm.Ref.: Michael Kroner, Gravuri despre răscoala ţărănească din 1784, într-o expoziţie dinAustria (MI, 14, 1980, nr. 11, p. 12).890 – Jean Martin Will, Horja. Gravură. 17,6 x 11,1 cm.Ref.: ibidem.891 – Hora und Closka, 1785. Gravură nesemnată. 21 x 28 cm. Inscripţii: „Horarex Dazie” (în pecetea din stânga), „Nos pro Cesare” (în pecetea din dreapta), „HoraDuc Valaques Revoltés en Transilvanie 1784. Hora fürst von der Rebelion der Wallachenin Siebenbürgen” – „Kloska Premier Capitain des Revoltés, 1784”; „Klotschka ersterHauptmann des Rebelirten”.Ref.: ibidem.TÜBINGENUNIVERSITÄTAM892 – Placă comemorativă, menţionând că aici şi-au făcut o parte din studiileuniversitare Tudor Vianu (1923) şi poetul matematician Ion Barbu, 1925.Ref.: Virgil Cândea, 1971.UNIVERSITÄTSARCHIV TÜBINGENMS893 – Colligat, sec. XVII, de compuneri poetice ale studenţilor Universităţii dinTübingen, scrise cu ocazia serbărilor anuale, în cinstea profesorilor şi absolvenţilor. Texteîn limbile latină, germană şi română.Ref.: Horst Fassel, 1989.

324 GERMANIAUNIVERSITÄTSBIBLIOTHEKDOC894 – Documente, 1848-1918, cuprinzând evidenţa studenţilor români care şi-aufăcut studiile la această universitate: George Moroianu (1897), Carol Henry Stolz, IoanTeodorescu (1910), Ilie Georgian (1912), Tudor Vianu (1924), Ioan A. Cristescu, Al. A.Babeş (1913-1914), G. Ibrăileanu (1888-1889) etc. (dos. 40/68; 103, nr. 9; 128, 147, nr. 21;152; dos. 258/444, 2824, 5274, 8519, 11552, 13876, 15847, 19537; Promotionsregister,182/7, p. 65).Ref. şi publ.: Mihai Sorin Rădulescu, Rumänische Studenten an den Universitäten inTübingen und Halle zwischen 1848-1918 (RRH, 36, 1997, nr. 1-2, p. 27-34, n. 8, 14,17, 20, 22, 24-31, 33, 36, 37, 39, 40, 41).MS895 – Versuch einer politischen und natürlichen Geschichte des Temeswarer Banatsin Briefen an Standespersones und Gelehrte, Viena, 1780. Pergament. 20 x 30 cm. 450 p.+ hărţi.Ref.: Die Donauschwaben, p. 136.896 – Album Transsylvanorum, Tübingen, 1819. Cuprinde, după matricole, numelestudenţilor saşi din Transilvania care au studiat la Universitatea eberhardiană începând din1557, cu completări până în 1877.Ref.: Hans Philippi, Siebenbürgische Studierende der Universität Tübingen. Abschriftder wichtigsten Teile des „Album Transsylvanorum” („Siebenbürgisch-sächsischerHauskalender”, 22, 1977, p. 130-144).CR897 – Georgius Reicherstorffer, Chorographia Transilvaniae, quae Dacia olimapellata, Viena, 1550.Ref.: Gerhard Engelmann, op. cit. (KASL, III. F., 5, 1975, nr. 1, p. 7).WILHELMSTIFTCR898 – Geschicht von der Türckey, incunabul, s.l., 1482-1483, în tipografia lui AlbertKunne. Fragment de cronică referitor la campania turcă în Moldova din 1476 şi incursiuneatătarilor.Ref. şi publ.: N. Iorga, Une nouvelle source sur les campagnes de Mahomet II contreÉtienne le Grand, prince de Moldavie (RHSEE, 11, 1934, nr. 10-12, p. 341-342);Războieni, p. 252-253.

GERMANIA 325ULMSTADTBIBLIOTHEKCR899 – Vitus Marchtaler, Rerum a Sigismundo [...] Transylvaniae principe contraTurcas gestarum brevis enarratio, [s.l., 1595]. Relatare a începutului campaniei ŢărilorRomâne împotriva otomanilor în 1595 (Schnd. 8206).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 542, nr. 2050.900 – Jakob Typotuis, Orationes III [...] Litterae binae. 1. De Amurathis III. morteet inauguratione Mahometes III nec non de Victoria Sigismundi Transylvaniae Principis[...], Frankfurt, 1595, (15.413).Ref.: ibidem, p. 552, nr. 2070.901 – Von der Niderlager der Tartern und Türcken, Newe Zeitungen, die des Weywodaaus Siebenbürgen Kriegsvolck die Walachen und Moldauer [...] über Tartern und Türcken,den Sieg erhalten [...], Praga, [1595]. Broşură despre victoriile Ţărilor Române asupraotomanilor din 1595 (Schad. 10779).Ref.: Göllner, Faima lui Mihai Viteazul, p. 165, nr. 20; idem, Turcica, II, p. 576, nr. 2120.Reprod.: Göllner, Michael der Tapfere, pl. II.ZENTRAL FRIEDHOF(Cimitirul Central)AM902 – Monument şi morminte individuale (fără însemne de căpătâi) a 99 de eroi românicare au murit ca prizonieri în Primul Război Mondial (Parcela nr. 32, str. Eythsstrasse).Ref.: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2004.WEIL AM RHEINHALTINGENAM903 – Groapă comună, monument şi troiţă comemorativă în memoria a 54 de militariromâni, morţi ca prizonieri în 1917 (Cartierul Haltingen).Ref.: Cătălin Fudulu, Reinaugurarea cimitirului eroilor români din Weil am Rhein(„Document“, nr. 3 (41), 2008, p. 19-22); Arhiva Oficiului Naţional pentru CultulEroilor, doc. CE 2.223 /19.06.2008.

326 GERMANIAWEIMARLANDESBIBLIOTHEKMS904 – Peter Sparnau, Ulrich von Tennstädt, [Descrierea călătoriei la Ierusalim],1385, menţionând trecerea prin Târgovişte, Râşnov, Satulung, Braşov, Sibiu şi Oradea(ms. O55 b , f. 182).Ref.: N. Iorga, Un vechi călător german în secolul al XIV-lea la noi. Rectificări deinterpretare (RI, 23, 1937, p. 25); Călători străini, I, p. 17-18.Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 1-2; Călători străini, I, p. 19-20.DOCHAUPTSTAATSARCHIV WEIMAR905 – Scrisoare din Iaşi, 25 septembrie 1562, de la Ioan Iacob Heraclid, domnulMoldovei (Despot vodă), către contele Günther von Schwarzburg (Fond ThüringischesLandesarchiv, Sondershausen).Publ.: N. Iorga, O scrisoare a lui Despot (RI, 11, 1925, p. 268-269); Hans Petri, Relaţiunilelui Iakobus Basilikus Heraclides zis Despot vodă cu capii Reformaţiunii, atât înGermania cât şi în Polonia [...] (ARMSI, s. III, t. 8, 1927-1928, p. 7).WERNIGERODECRSTADTBIBLIOTHEK906 – Dracole Waida, Nürnberg, circa 1488. Povestire germană despre Vlad Ţepeş.Ref.: C.I. Karadja, Incunabulele povestind despre cruzimile lui Vlad Ţepeş, în Închinarelui Nicolae Iorga la împlinirea vîrstei de 60 de ani, Cluj, 1931, p. 196-197.WIESBADENHESSISCHES HAUPTSTAATSARCHIVDOC907 – Documente (18), din sec. XV-XVIII, de la Vlad Dracul, Alexandru II Mircea,Vlad Ţepeş, Neagoe Basarab (nedatate), Matei Basarab (9 mai 1651), Vasile Lupu (13octombrie 1652), Gheorghe Ştefan (16 mai 1658), Constantin Brâncoveanu (8 aprilie1701), Constantin Mavrocordat (3 martie 1749), Grigore II Ghica (11 martie 1749 şi14 august 1752) şi de la diferiţi boieri (sec. XVII-XVIII), scrisori şi privilegii adresatepârgarilor Braşovului.

GERMANIA 327Ref. şi publ.: D.A. Sturdza, Colecţiunea de documente istorice române aflate la Wiesbaden(AARMSI, s. II, t. 8, 1888, p. 239-259).Reprod.: ibidem (facsimile).WITTENBERGDOCUNIVERSITÄTSBIBLIOTHEK908 – Matricole ale studenţilor din Transilvania care au învăţat la Universitatea dinWittenberg.Ref.: Förestemanns, Album Academiae Vitebergensis, Leipzig, 1841; Karl Fabritius,Die siebenbürgischen Studierenden auf der Universität zu Wittenberg imReformationszeitalter (AVSL, N. F., 2, 1855, p. 134-141).MS909 – Johann Hanbold, Ivonias, praeside Conrado Samuele Schurtzfleisch publiceconsideratus; [...], 1672. 12 f. Lucrare despre Ioan vodă, domnul Moldovei.Ref.: A.C. Gorgan, La première thèse d’histoire roumaine (RER, 3-4, 1957, p. 223-227).910 – Thomas Scharsius din Braşov, Memorabilia aliquot Transylvaniae. Tezăsusţinută în 1690, amintind urmele materiale lăsate de romani în Transilvania.Ref.: Armbruster, Romanitatea românilor, p. 181-182.WOLFEGGASCHLOSS DER FÜRSTEN VON WALDBURGZU WOLFEGG UND WALDSEE911 – Americo Aspertini, Il codice del Castello Wolfegg, ante 1517, cu desenereproducând scene din partea inferioară a Columnei lui Traian (Kunstkammer).Ref.: C. Robert, Über ein Michelangelo zugeschriebenes Skizzenbuch aus Schloss Wolfegg(„Römische Mitteilungen”, 16, 1901, p. 209-243); C. de Fabriczy, în „Arte”, 1905, p.401-413; Mihail Macrea, Un disegno inedito del Renascimento relativo alla ColonnaTrajana (EDR, 7, 1937, p. 92, 96).Reprod.: C. Robert, loc. cit.WOLFENBÜTTELDOCHERZOG-AUGUST BIBLIOTHEK912 – Scrisoare, din 11 februarie 1462, a lui Vlad Ţepeş, prin care anunţă lui Matia

328 GERMANIACorvin, regele Ungariei, succesele dobândite în lupta împotriva turcilor la sudul Dunării.Copie (ms. 858 Nov. Cod. Guelf., f. 4).Ref. şi publ.: Andrei Corbea, Cu privire la corespondenţa lui Vlad Ţepeş cu Matia Corvin(AIIAI, 17, 1980, p. 665-679); C.A. Stoide, În legătură cu „scrisoarea” datată 14februarie 1462. Contribuţii la cunoaşterea izvoarelor domniei lui Vlad Ţepeş (AIIAI,18, 1981, p. 151-165).Reprod.: Andrei Corbea, op. cit., p. 680-683.913 – Raport, din 1711, cuprinzând descrierea bătăliei de la Stănileşti.Ref.: Ştefan Lemny, Wolfenbüttel – Întîlnire cu secolul XVIII („Cronica”, 1984, nr. 42).MS914 – Matei al Mirelor, Orologhion, începutul sec. XVII, probabil Ţara Românească.Text în limba greacă. Incomplet. 33 f. 13 x 9,5 cm (cod. Guel. 113 Gud. graec.).Ref.: Gratziou, Handschriften, p. 171, nr. 51.CR915 – Antzeygung kurtzlichen un[d] volfurung den ursprung dess Thurkyschen undhundtyschen volcks und dess gevaltyger unnd pöslicher zu nemu[n]g mitsampt der grossenund schödlychen verderblikeyt die sie byss ber wider das christglaublich volck habenbegangen, Nürnberg, 1500, cuprinzând şi: Jorg von Nürnberg, Geschicht von der Turckey,cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476 (f. 2-8).Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, Buc., 1945,p. 399-400.916 – Georgius Reicherstorffer, Chorographia Transilvaniae, quae Dacia olimapellata, Viena, 1550.Ref.: Gerhard Engelmann, Die Siebenbürgenkarte in Martin Borovius. TartariaeDescriptio. Köln, 1598 (KASL, III. F. 5, 1975, nr. 1, p. 7).917 – Von der Schlacht Sigismundi Báthory mit dem Michael Wayda aus derWallachey unnd Georgen Basta, welches dises lauffende 1601, Nürnberg, 1601. Pe foaiade titlu: xilogravură reprezentând bătălia de la Gorăslău din 3 august 1601 şi paradasteagurilor prezentate la Praga împăratului Rudolf II. Pe verso: portretul lui Mihai Viteazul.Xilogravură, copie după Sadeler (Z.01.19/13).Ref.: Karadja, Bătălia de la Guruslău, p. 179-180; C. Göllner, Faima lui Mihai Viteazul,p. 188, nr. 91; idem, Michael der Tapfere, p. 95, nr. 112.Publ.: Veress, Documente, VI, p. 426-430.Reprod.: Göllner, Michael der Tapfere, pl. I.918 – Berlinische Monatschrift, 1783-1796 (continuă subtitlurile „Berliner Blätter”,1797-1798 şi „Neue Berliner Monatschrift”, 1799-1811). Cuprinde informaţii privindistoria politică şi culturală românească.Ref.: Ştefan Lemny, loc. cit.

GERMANIA 329H919 – Conte Freducci, Hartă nautică, s.l., 1497, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre.Ref.: Grămadă, Vicina, p. 21, nota l; idem, Scizia, p. 250, nr. 55.920 – Hartă nautică anonimă, s.l., începutul sec. XVI, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (nr. 93).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 82.921 – Atlante anonimo, s.l., ultimul sfert al sec. XVI cu 10 hărţi nautice reprezentândşi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 254, nr. 158.WORMSPAULUS-MUSEUMMUZ922 – Inscripţie, [sec. IV?], în amintirea lui Valerius Maxentius, cavaler de originedacă din unitatea Catafractarii Pictavenses din Borbetomagus (Worms), făcută de fratelesău Valerius Dacus.Ref. şi publ.: Aug. Weckerling, Die römische Abteilung des Paulus-Museums der StadtWorms, II, Worms, 1887, pl. IV/2; IDRE, I, p. 200, nr. 196.ZENTRAL FRIEDHOF(Cimitirul Central)AM923 – Gropi comune şi morminte individuale a 160 de eroi români, morţi în lagărul deprizonieri din localitate în Primul Război Mondial, în 1917 şi 1919, şi înhumaţi în parcelamilitarilor britanici, francezi, italieni şi ruşi (Eckenberstrasse, nr. 114).Ref.: Arhiva Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, fond Cultul Eroilor, dosar 126/1920,f. 251.WUPPERTALFRIEDRICH-ENGELS HAUSDOC924 – Scrisori şi fotografii privind relaţiile lui Friedrich Engels cu socialiştii românişi ediţii din traducerile în limba română ale operelor acestuia.Ref.: Claudia Cleja-Stoicescu, Sub semnul muzeului, p. 181-182.

330 GERMANIAWÜRZBURGUNIVERSITÄTSBIBLIOTHEKCR925 – George Bariţiu, Gavriil Munteanu, Dicţionaru germano-român, t. I-II, Braşov,1853-1854.Ref.: Gesamtkatalog der Preussischen Bibliotheken, XI, p. 421, nr. 6121.ZWICKAUSTADTBIBLIOTHEKCR926 – Dracole Wayda, Augsburg, 1494. Povestiri despre Vlad Ţepeş.Ref.: C.I. Karadja, op. cit., p. 196-197.927 – Hie facht sich an gar ein graussemliche erschröckentliche hystorien von demWilden Wütrich Dracole Weyde, Augsburg, 1494.Ref.: ibidem, p. 198-199.WISSENSCHAFTLICHE RATSSCHULBIBLIOTHEKCR928 – Antzeygung kurtzlichen un[d] volfurung den ursprung dess Thurkyschenund hundtyschen volcks und dess gewaltyger unnd pöslicher zu nemu[n]g mitsampt dergrossen und schödlychen verderblikeyt die sie byss ber wider das christglaublich volckhaben begangen, Nürnberg, 1500. Cuprinde la p. 2-8: Jörg von Nürnberg, Geschicht vonder Turckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476 (f. 2-8).Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, p. 399-400.ZENTRAL FRIEDHOF(Cimitirul Central)AM929 – Monument şi însemne comemorative în memoria a 134 de militari români careau murit ca prizonieri în Primul Război Mondial şi au fost înmormântaţi în acest cimitir,în parcela nr. IV.Ref.: Cătălin Fudulu, 2004.

GRECIAAĪDONOCHORI (Epir)AM1 – Şcoală, înfiinţată prin testament, în 1733, de Ioanichie din Ţara Românească,mitropolitul Stavropolei, care a lăsat în acest scop veniturile hanului şi bisericiiStavropoleos din Bucureşti.Ref.: V. Papacostea, Esquisse sur les rapports entre la Roumanie et l’Épire („Balcania”,1, 1938, p. 237-238; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 145-146 (localizareOstanitsa: Aīdonochori).AMMONĪ TAXIARCHŌN TOU GKOURA(Mănăstirea Sfinţii Voievozi din Gura)2 – Aşezământ ajutat, în sec. XVII, prin donaţii din Ţara Românească, din veniturilemănăstirii închinate Valea şi ale bisericii şi hanului Stavropoleos din Bucureşti.Ref.: B. A. R., ms. gr. 969, sec. XVII, f. 32; Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1080-1085;Nestor Camariano, Catalogul manuscriselor greceşti din Biblioteca AcademieiRomâne, II, Buc., 1940, p. 70; Camariano-Cioran, L’Épire, p. 18-36; Vasilios Dimou,Mănăstirea Taxiarchōn Gura şi metoacele ei în Valachia (în limba greacă), Ianina,1983.AIGION (Pelopones)AMMONĪ TAXIARCHŌN(Mănăstirea Sfinţii Voievozi)3 – Aşezământ întreţinut, în sec. XVII-XIX, cu ajutoare din Ţara Românească.Ref.: Urechia, VIII, p. 404; X A, p. 177-178; N. Iorga, Fondations des princes roumainsen Epire, en Morée, à Constantinople, dans les îles et sur la côte d’Asie Mineure(BSHAR, 2, 1914, p. 241-269).MS4 – Liturghier, scris de Matei al Mirelor, la mănăstirea Dealu, 22 iunie 1620, dăruit

332 GRECIAde acesta călugărului Daniel (însemnare în versuri, f. 53 v ). 55 f. 27 x 20 cm. Text în limbagreacă. Frontispicii ornate cu motive florale şi zoomorfe (ms. 16).Ref.: L. Politis, Cheirografa monastīriōn Aigiou kai Kalavrytōn („Ellīnika”, 11, 1939, p.88, nr. 16); Vranoussis, Egkōmiastikī, p. 387-388, nr. 20; Politis II, p. 389, nr. 24;Gratziou, Handschriften, p. 69, 114-115, 166-167, nr. 42; Politis – Politi, Vivliografoi,p. 549; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 114, 138 (nota), 191.Reprod.: Politis II, fig. 11; Gratziou, Handschriften, fig. 133, 137, 177, 183.5 – Liturghier, scris de Porfirie, Iaşi, 1635. 111 f. 21 x 15 cm. Text în limba greacă.Hârtie purpurie (ms. 17).Ref.: Sp. Lambros, Porfyrous kōdix leitourgiōn tīs para to Aigion monīs tōn Taxiarchōn(NE, 2, 1905, p. 352-356); Politis I, p. 8-9; idem, Persistances byzantines dansl’écriture liturgique du XVII e siècle, în La paléographie grecque et byzantine, Paris,1977, p. 375; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 610; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 142(nota), 198.Reprod.: ibidem, p. 381, fig. 12.AMPELAKIA (Tesalia)AM6 – Şcoală, ajutată, la începutul sec. XIX, de cărturari din Ţările Române: StefanosDoungas, fost director al Academiei din Iaşi şi Grigorios Konstandas.Ref.: Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 144-145.AMPELAKIOTISSAMONĪ KOZITSĪS(Mănăstirea Coziţa)7 – Epitaf, 1735. Broderie în fir de aur şi argint cu inscripţie în limba greacă: „Cuosteneala Marioarei”.Ref.: I. Kalliambakos, Naupaktiaka. Istoria Ieras Monīs Kozitsīs, [Ianina], 1902, p. 54;Eugenia Beīs Chatzīdakī, Mouseion Mpenakī. Ekklīsiastika kentīmata, Atena, 1953,p. 74.ANDROS (INSULA ~)AM8 – Biserica Sf. Treime şi şcoala locală, ajutate, la începutul sec. XIX, de domnitoriiIoan Gheorghe Caragea al Ţării Româneşti (1817) şi Scarlat Callimachi al Moldovei(1818), precum şi de alţi donatori din Ţările Române.Ref.: Urechia, X, A, p. 311 (doc., 5 apr. 1817); Gh. Pârnuţă, Documents concernant lesaides accordées par les Pays Roumains aux écoles grecques de l’étranger (RESEE, 7,1969, nr. 4, p. 654); Giurescu, L’aide, p. 832; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires,II, p. 69-70.

GRECIA 333COLECŢIA CAMPANISMS9 – Pseudo Alexandru Amiras, Cronică anonimă a Ţării Moldovei de la 1661 la1733, sec. XVIII. Text în limba greacă.Ref.: Sp. Lambros, Kōdix Alexandrou Amīra en Andrō (NE, 11, 1914, p. 183-185); N.Iorga, Un manuscript al lui Amiras (RI, 19, 1933, p. 15; C. Grecescu, rec. în RIR, 3,1933, p. 421); A. Karathanassis, L’exemple d’un érudit grec en Moldavie, AlexandreAmiras, 1679-1740 („Balkan Studies”, 23, 1982, p. 326).MSDĪMOTIKĪ VIVLIOTHĪKĪ(Biblioteca Municipală)10 – Gaspar Réal de Curban, Ta politika, Bucureşti, 1785. 34 + 1852 p. 23 x 17 cm.Traducere în neogreacă a scrierii La science du gouvernement, vol. II, de marele clucerDimitrie Catargi, din însărcinarea lui Mihail Suţu, domnul Ţării Româneşti. Copie (ms. 3).Ref.: D. Polemis, Ta cheirografa tīs en Andrō Dīmotikīs Vivliothīkīs („Epetīris KykladikōnMeletōn”, 3, 1963, p. 463-468, nr. 3); Demetrios Katartzis, Ta euriskomena, ed. C.Dimaras, Atena, 1970, p. 441.Publ.: ibidem, p. 328-329, 418-426.AMONĪ ZŌODOCHOU PĪGĪS(Mănăstirea Izvorul de Viaţă Dătător)11 – Potir de argint aurit, atelier din Bucureşti, lucrat din porunca arhimandrituluiGavriil Costachi, 1789.Ref.: Vasile Grecu, Cronică (CC, 7, 1931-1932, p. 500).ANILIOU METSOVOU (Epir)AM12 – Şcoală, reconstruită şi întreţinută din donaţiile acordate, prin testamentul din1865, de Sterghie Boţaris, negustor de cereale din Brăila.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 141.ARCHAGGELOS (arom. Oşani, Macedonia)AM13 – Biserică, subvenţionată până în 1915 de statul român.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915.

334 GRECIA14 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1893, subvenţionată de statul român pânăîn 1926.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 132; Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şibiserici, I, p. 480, 482 (doc. 155), II, p. 365 (doc. 177).ARGITHEA AGRAFŌN (Karditsa)vezi KARDITSAARGOS ORESTIKON (arom. Hrupiştea, Macedonia)AM15 – Biserică, înfiinţată înainte de 1914, subvenţionată până în 1941 de statul român.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 415 (doc. 214).16 – Şcoli primare (2) de băieţi, înfiinţată în 1881, şi de fete, înfiinţată în 1903,subvenţionate de statul român până în 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 87-88; MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa nr.150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 482 (doc. 155), 613(doc. 214), II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177), 414 (doc. 214).ARGOSTOLI (Insula Cefalonia)ARCHIEPISKOPIKĪ VIVLIOTHĪKĪ(Biblioteca Arhiepiscopiei)CR17 – Emmanouīl Romanitīs, O metanoōn didaskomenos, Veneţia, 1742, dedicată luiConstantin Mavrocordat, domnul Moldovei.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 316, nr. 4271.DĪMOTIKĪ VIVLIOTHĪKĪ(Biblioteca Municipală)CR18 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769.Ref.: Legrand XVIII/2, p. 102-105, nr. 710; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 350, nr. 4693.19 – Nikifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīn Oktateuchonkai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica, domnulMoldovei, cu portretul acestuia în frontispiciu.Ref.: Legrand XVIII/2, p. 160-161, nr. 771; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.

GRECIA 33520 – Giovanni Zanetti (Iōannīs Tzanetos), Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată luiNicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti.Ref.: Legrand XVIII/2, p. 475-477, nr. 1202; Papadopoulos, Ell. vivl. I, p. 441, nr. 5874.ARMATOVON (arom. Armata, Pind)AM21 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român către începutul sec. XX.Ref.: Ţovaru, p. 106.ARTA (Epir)CRSKOUFAS([Societatea Culturală] Skoufa)22 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geōgrafika kai sfairika, Paris, 1716, dedicată luiScarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti.Ref.: Giannīs Tsoutsinos, Ta palia vivlia (1480-1881) tou „Skoufas” („Skoufas”, 21, 1976,5, p. 115); Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4431.23 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766, dedicată lui Grigore III Ghica,domnul Moldovei.Ref.: Tsoutsinos, op. cit., p. 119; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 106, nr. 1432.24 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīn Oktateuchonkai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica, domnulMoldovei şi având în frontispiciu portretul acestuia.Ref.: G. Tsoutsinos, op. cit., p. 114; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.25 – A[gapios] L[overdos], Istoria tōn dyo etōn 1787, 1788 periechousa tas praxeistōn parontōn polemōn meson tōn Austro-Rōssōn kai tōn Othōmanōn, Veneţia, 1791.Cuprinde informaţii despre operaţiile militare desfăşurate pe teritoriul PrincipatelorRomâne în cursul războiului ruso-austro-turc din 1787-1791 şi despre negocierile de pacecare priveau şi statutul Moldovei şi Ţării Româneşti.Ref.: Tsoutsinos, op. cit., p. 117; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 267, nr. 3621.26 – Leonhard Albert Euler, Stoicheia tīs arithmitīkīs kai algevrīs, traducere de Z.Kavras, Iena, 1800, dedicată lui Lambru Fotiade, directorul Academiei Domneşti dinBucureşti.Ref.: Tsoutinos, op. cit., p. 118; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 168, nr. 2263.ATENA (Athīna)AM27 – Arsakeion. Clădire în stil neoclasic, jumătatea sec. XIX, construită din donaţia

336 GRECIAlui Apostolos Arsakis, medic şi om politic din România, fost ministru de externe (1826) şiprim-ministru (1863) (actualmente Consiliul de Stat, Bd. Panepistimiou).Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 224-227.28 – Reşedinţa lui Ioan Gheorghe Caragea, domn al Ţării Româneşti, construită în1830 (Piaţa Eleutherias).Ref.: Dan Simonescu, Ioan-vodă Caragea şi traducerile lui din Goldoni („Studii italiene”,2, 1935, p. 105).29 – Zappeion. Ansamblu arhitectural în stil neoclasic, construit la începutul sec. XXdupă planurile arh. Hansen din moştenirea lăsată statului grec de Evanghelis şi ConstantinZappas, mari proprietari în România. În faţa intrării, statuile filantropilor.Ref.: Sturdza, Grandes familles, p. 192; Camariano-Cioran, L’Épire, p. 121-124.Reprod.: Sturdza, loc. cit.30 – Mausoleul baronului Teodor Tosiţa (1795-1870), comerciant de origine aromână,confident al khedivului Egiptului Mehmed Ali (Cimitirul oraşului).Ref.: Sturdza, Grandes familles, p. 437.Reprod.: ibidem.31 – Mormântul lui Gheorghe Tipaldo şi al Eufrosinei, născută Moruzi (1811-1869),purtând stema Moldovei (Cimitirul oraşului).Ref.: Sturdza, Grandes familles, p. 355.Reprod.: ibidem, fig. 2.32 – Mormântul lui Constantin Moruzi (1821-1876), purtând stema Moldovei(Cimitirul oraşului).Ref.: Sturdza, Grandes familles, p. 354.Reprod.: ibidem, fig. 1.AKADĪMIA ATHĪNŌN(ACADEMIA DIN ATENA)33 – Hrisov, din iunie 1818, prin care Scarlat Alexandru Callimachi, domnul Moldovei,acordă o subvenţie liceului grecesc din Smirna (arhiva Kōnstantinos Oikonomos, dos.XXXVI/b).Publ.: „Ermīs o logios”, Viena, 1819, p. 150-152; Kōnstantinos Oikonomos ex Oikonomōn,Ta sōzomena filologika, I, Atena, 1871, p. 453-455.34 – Documente (5 caiete), din 1821, privitoare la mişcarea eteristă în Ţările Române:proclamaţii, rapoarte despre luptele şi mişcările de la Galaţi, Stânca, Sculeni, Bucureştietc. (arhiva Oikonomos, dos. XXXVI/d).Ref.: Leandros Vranoussis, 1985.35 – Documente, sec. XIX, referitoare la problema mănăstirilor închinate din ŢărileRomâne (arhiva Oikonomos, dos. XXII, 4).Ref.: Leandros Vranoussis, 1985.

GRECIA 337MS36 – Gheorghe Trapezuntiul, Versuri encomiastice către Antim Ivireanul, mitropolitulUngrovlahiei, ante 1715. Text în limba greacă (Col. Sideridīs, ms. gr. 10, f. 3-5).Ref.: K.I. Dyovouniotīs, Katalogos tōn kōdikōn tīs Vivliothīkīs X. A. Sideridou tīsdōrītheisīs tī Akadīmia Athīnōn („Theologia”, 12, 1934, p. 226-253).37 – Iakovakis Rizos Neroulos, Descrierea luptelor de la Galaţi, 1821, 14 p. Text înlimba greacă (arhiva Oikonomos, dos. XXXVI/d).Ref.: Leandros Vranoussis, 1985.CR38 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,1677, dedicată lui Antonie Ruset, domnul Moldovei; altă ed.: Veneţia, 1770. (Maurok.1776).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 323, 616, nr. 4362; 324, nr. 4365.39 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseōn [...], Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],Iaşi, 1683.Ref.: ibidem, p. 409, nr. 5450.40 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi 1694 (Maurok.206).Ref.: Legrand, XVII/3, p. 28-29, nr. 658; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331-332, nr. 4445.41 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (Maurok. 205).Ref.: Legrand, XVII/3, p. 54-59, nr. 681; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4443.42 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs kai apostolikīsEkklīsias tīs Anatolikīs, Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul; alte ed.: St. Peterburg,[Veneţia], 1764; Viena, 1771 (Maurok. 1087).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4556, 4558, 4560.43 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul.Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3241.44 – Hrisant Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias[...], Râmnic, 1705 (Maurok. 207).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 43-45, nr. 37; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4444.45 – Gennadios Scholarios [et all.], Omiliae de sacramento eucharistiae, Paris, 1709.La p. 183-186: extrase din Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Pros tas proskomistheiseisthesei, Iaşi, 1682; la p. 195-198 (intercalate): extras din Dosithei Notara, Egcheiridionkata Iōannou Karyofyllī, Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 393, nr. 5222.46 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gavriīl [Sevīrou] [...] syn omiliai[...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715 (Maurok. 201).Ref.: ibidem, I, p. 331, nr. 4439.

338 GRECIA47 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaika [...], epimeleia Iōannou touPostelnikou, Bucureşti, 1716.Ref.: ibidem, p. 282, nr. 3807.48 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...], epimeleia [...] GeōrgiouTrapezountiou, Bucureşti, 1719.Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3814.49 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...]. Liber de officiis, Leipzig, 1722.Ref.: ibidem, I, p. 283, nr. 3815.50 – Christoforos Emporokōmitīs, Egcheiridion peri tīs ekporeuseōs tou PanagiouPneumatos, ītoi Apologia pros [...] Nikolaou Komnīnou Papadopoulou, [Bucureşti], 1728.Ref.: ibidem, p. 159, nr. 2132.51 – Emmanouīl Romanitīs, O metanoōn didaskomenos, Veneţia, 1742, dedicată luiConstantin Mavrocordat, domnul Moldovei.Ref.: ibidem, p. 316, nr. 4271.52 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769 (Maurok. 1025).Ref.: ibidem, p. 350, nr. 4693.53 – Ambrosius Marlianus, Theatron politikon, Leipzig, 1776. Traducere de IoanAvramios, din porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat.Ref.: ibidem, p. 280, nr. 3780; p. 614.54 – Neon epistolarion, Leipzig, 1782. Cuprinde şi formulele de adresare folosite înierarhia civilă şi religioasă a Ţărilor Române.Ref.: ibidem, p. 161, nr. 2150.55 – Meletie (mitropolitul Athenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II).Ref.: ibidem, p. 284-285; nr. 3829.56 – Giovanni Zanetti (Iōannīs Tzanetos), Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată luiNicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti. 2 ex. (F. 1522).Ref.: ibidem, I, p. 441, nr. 5874.57 – Geōrgios Ventotīs, Lexikon triglossōn [...] eis tomous treis, Viena, 1790.Întocmit şi publicat din porunca lui Alexandru Ioan Mavrocordat („Firaris”), fost domnal Moldovei.Ref.: ibidem, p. 77-78, nr. 1027.58 – Istoria tīs Taurikīs Chersonīsou, traducere de Gherasim Caruso, t. I-II, Viena,1792. Istoria Crimeii şi Tartariei Mici, dedicată lui Gavriil Bănulescu-Bodoni, mitropolitulMoldovei.Ref.: ibidem, p. 203, nr. 2734.59 – Bernard Le Bouvier de Fontenelle, Omiliai peri plīthuos kosmōn, Viena, 1794.

GRECIA 339Traducere de Panaiotachi Kankellarios Kodrikas, a cărţii Sur la pluralité des mondes, dinporunca şi cu cheltuiala lui Mihai Suţu, domnul Moldovei.Ref.: ibidem, p. 173, nr. 2309.60 – Proskynītarion tou Agiou Orous. Mpou kitap Agion Orozoun Proskynītarion,Veneţia, 1806. Cuprinde şi informaţii despre daniile româneşti (fond X. Sideridīs, nr.2031).Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, I, Atena, 1958, p. 128-130, nr. 38.Reprod.: ibidem, p. 128-129, pl. XXI (gravură).61 – [Moise din Adana], Mouteneba ilimberin itzmalī. Gionanītze enbaï kitaplertensetzilip, alesebi tourktze lisane tertzoume oltou Atanalī Mōysīsten. Anatolta ilme talīpkimesneler itzin [Însemnată prescurtare a ştiinţelor. Extrasă din diferite cărţi greceşti şitălmăcită aidoma în turceşte de Moise din Adana, pentru cei din Anatolia, care iubescştiinţele], Smirna, 1836. Cuprinde, la p. 127-141: Descrierea Constantinopolului,Rumeliei, Traciei, Bulgariei, Serbiei, Ţării Româneşti, Moldovei [...], tradusă din cronicaotomană Ğihānnümā (fond X. Sideridīs, nr. 1342).Ref.: ibidem, I, Atena, 1958, p. 221-224, nr. 74.62 – Neofit Ieromonahul, Ispatī mesichige, ve Meschepi Geschoudigenin pazī esrar[...] [Demonstraţie creştină sau Câteva din tainele ascunse ale religiei evreilor (...)],Constantinopol, 1858. Traducere în limba turcă după versiunea greacă a ediţiei în limbaromână (Înfruntarea jidovilor, Iaşi, 1803), cf. menţiune în foaia de titlu (9288/1944).Ref.: ibidem, II, p. 128-129, nr. 128.VIVLIOTHĪKĪ ALEXIOU KOLYVA(Biblioteca Alexios Kolyva)MS63 – Nicolae Mavrocordat, Peri grammatōn spoudīs kai vivlōn anagnōseōs, ante1730 (ms. 98).Ref.: Spyr. P. Lambros, Katalogos tōn kōdikōn tōn en Athīnais vivliothīkōn plīn tīs Ethnikīs.III. Kōdikes tīs vivliothīkīs Alexiou Kolyva (NE, 13, 1916, p. 459).DOCVIVLIOTHĪKĪ TĪS VOULĪS(Biblioteca Parlamentului)64 – Corespondenţă diplomatică, din 1711, referitoare la înfrângerea lui Carol XII,regele Suediei, şi refugiul său la Tighina: scrisori de provenienţă otomană, rusească sausuedeză, probabil din arhiva lui Alexandru Amiras, cronicar din Moldova (ms. 64).Ref.: Sp. Lambros, Kōdikes tīs Vivliothīkīs tīs Voulīs (NE, 3, 1906, p. 447); N. Iorga, Notiţe(RI, 19, 1933, p. 101).65 – Act, din august 1741, al lui Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti,privind scutirea de dări a mănăstirilor şi preoţilor (ms. 139).Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 5, 1908, p. 323); N. Iorga, Notiţe, p. 100.

340 GRECIAMS66 – Varlaam şi Ioasaf, sec. XVI, în care se cuprind însemnări ale lui Nicolae Caragea,căruia codicele i-a aparţinut (f. 431 v ) (ms. 11).Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 1, 1904, p. 354); A. Papadopulos-Kerameus, Dyo kōdikestīs vivliothīkīs Nikolaou Karatza („Epet. Parnassou”, 8, 1904, p. 5 sq.).67 – Miscelaneu, sec. XVII-XVIII. Text în limba greacă. În cuprins şi: Matei al Mirelor,Peri tou aitiou tou tōn latinōn schismatos archīthen, sec. XVII; Gheorghe TrapezuntiulAdamitis (Chrysogon), Dialogos [...], 1715-1739. Copie sec. XVIII: corespondenţă întreAlexandru Mavrocordat Exaporitul şi Constantin Duca, Mihai şi Constantin Cantacuzino,Pantaleon, medicul lui Brâncoveanu, Nicolae Costin, Constantin Brâncoveanu (ms. 65).Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 3, 1906, p. 447, 462-464); N. Iorga, loc. cit.; Russo, Studiiistorice, I, p. 174, 316; Vranoussis, Egkōmiastikī, p. 380; V. Papacostea, Manuscrisegreceşti din biblioteci străine relative la istoria românilor (RA, 1961, nr. 2, p. 285);Gratziou, Handschriften, p. 174, nr. 13 (Matei al Mirelor).68 – Miscelaneu, s.l., sec. XVII-XVIII, 363 p. Cuprinde comentarii la scrieri deLucian, Sf. Vasile cel Mare etc. La f. 181, însemnări de posesor din 1821: călătoria sade la Bucureşti la Braşov şi Câmpulung, moartea bunicii sale Sultana PolcovniceasaStoieneasca, intrarea otomanilor în Bucureşti la 11 (?) mai 1821 (ms. 57).Ref.: Sp. P. Lambros, Katalogos cheirografōn tōn en Athīnais vivliothīkōn plīn tīs Ethnikīs(NE, 1, 1904, p. 119-121).69 – Miscelaneu, sec. XVIII, cu o însemnare în limba greacă la f. 20 a lui Manolakisal lui Nantaltzou cu referire la Nicolae voievod (ms. 19).Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 1, 1904, p. 359-360).70 – Miscelaneu, 1727-1737. Text în limba greacă, în cuprins, de la f. 50: discursuri dePaşte şi de Crăciun dedicate domnilor Ţării Româneşti Nicolae şi Constantin Mavrocordatşi Mihai Racoviţă, de Panait Vizantios, fiul său Ştefan şi Gheorghe Trapezuntiul.Manuscrisul cuprinde şi polihronii (polihronioane) pentru Ioan Constantin Nicolaevoevod, dimpreună cu doamna Ecaterina şi cu domniţele, pentru voevodul Ioan MihailRacoviţă cu doamna şi beizadelele, pentru mitropolitul Daniil al Ungrovlahiei. La f. 2,însemnare de posesor a lui Neofit al Ungrovlahiei (ms. 47).Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 2, 1905, p. 495); N. Iorga, Notiţe, p. 100-101.71 – Miscelaneu, Bucureşti, 1736-1739, 118 p. Scris de Manolache, fiul lui Nedelciu,elev la Academia Domnească, în cuprins: scrieri de Agapet diaconul, Sf. Grigore Teologul,Fokilide, Pitagora, Democrit ş.a. F. 118: însemnarea copistului (ms. 19).Ref.: Sp. P. Lambros, op. cit. (NE, 1, 1904, p. 359-360); Mathīmataria, p. 450-451, nr. 185.72 – Kouropalatīs [Pseudo-Codinos], Peri ton offikiōn; Constantin Porfirogenetul,Ekthesis tīs Vasileiou taxeōs. Traducere în greaca populară de Hrisant Notara, în 1691, lacererea stolnicului Constantin Cantacuzino. Copie de Constantin Daponte, Bucureşti, 11septembrie 1741 (însemnare la f. 272) (ms. 35).Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 2, 1905, p. 233-235); N. Iorga, Notiţe, p. 101; D. Russo,op. cit., II, p. 534.

GRECIA 34173 – Miscelaneu, scris în Bucureşti, 1766, de Evghenie Sumeliotul, elev la AcademiaDomnească. Text în limba greacă, în cuprins, la f. 183: versuri de Nicolae Vīllara pentruConstantin Racoviţă şi doamna Sultana (ms. 215).Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 6, 1909, p. 89-90); N. Iorga, Notiţe, p. 100; Mathīmataria,p. 462, nr. 201.74 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă, în cuprins şi scrisoare cătreŞerban Cantacuzino (1715), act de despărţenie al Despei, soţia „românului Nicoulcheroi”şi scrisoare a ieromonahului Nicodim către Constantin Mavrocordat (mai 1742) (ms. 17).Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 1, 1904, p. 357-358); N. Iorga, Notiţe (RI, 19, 1933, p.100).75 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. La f. 285-288: corespondenţăîn versuri, între marele logofăt Constantin Drakos Suţu şi marele postelnic ConstantinCaragea, din ianuarie 1745; f. 302-304: 3 hrisoave de la Ioan Mavrocordat, primul datatfebruarie 1744; f. 356-363: Kritias, Discurs la logodna domniţei Sultăniţa [fiica lui NicolaeMavrocordat, domnul Moldovei] cu Gheorgaki (fiul lui Scarlat Caragea), 21 august 1743(ms. 66).Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 3, 1906, p. 467); Leandros Vranoussis, 1985.Publ.: F. Vouvoulidīs, Fanariōtika keimena, I, Atena, 1967.76 – Neofytos Lachovaris, Scrieri, circa 1800. Text în limba greacă. La p. 87-90,epigrame funebre dedicate unor membri ai familiilor Racoviţă, Ipsilanti etc. (ms. 117).Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 5, 1908, p. 104-106); Leandros Vranoussis, 1985.77 – Miscelaneu [Bucureşti], 1801, 410 f. Text în limba greacă. Caiet de student laAcademia Domnească din Bucureşti, texte de Lysias, Demosthene ş.a., cu comentariileprofesorilor, între care Lambros Fotiadou (ms. 23).Ref.: Mathīmataria, p. 452, nr. 187.78 – Neofit Duca, Logikī, īthikī, fysikī, metafysikī, rītorikī, începutul sec. XIX, lucrarededicată marelui ban Grigore Brâncoveanu (ms. 119).Ref.: Sp. Lambros, op. cit., p. 107; N. Iorga, Notiţe, p. 100; Corneliţa Crivăţ, Dan Livezeanu,Cercetări în arhive de peste hotare. Grecia (RA, 1983, nr. 2, p. 198).79 – Athanasios Christopol, mare logofăt al lui Ioan Gheorghe Caragea, domnul ŢăriiRomâneşti, Sofisme politice, începutul sec. XIX. Text în limba greacă (ms. 159).Ref.: Sp. Lambros, op. cit., p. 471.Publ.: L. Vranoussis, „Politika sofismata”, anekdoton ergon tou Athanasiou Christopoulou(„Epetīris tou Mesaiōnikou Archeiou”, 10, 1960, p. 1-162).80 – Athanasios Xodilos, Proodos tīs Etaireias tōn Filikōn en tī Epanastasei, 1821.201 f. + 24 p. Descriere a evenimentelor din Ţările Române din timpul mişcării eteriste.Cuprinde şi: scrisoare a eforilor din Iaşi (31 martie 1821); scrisoare a dascăului Macridupă lupta de la Galaţi (5 mai 1821); scrisori (3) din 1820-1821. Copie de autor (ms. 41).Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 2, 1905, p. 360-361).Publ.: Atanasios Xodilos, Ī Etaireia tōn Filikōn kai ta prōta symbanta tou 1821, ed. L.I.Vranoussis, N. Kamarianos, Atena, 1964 (rec. în „Studii”, 16, 1963, nr. 6, p. 1462;SF, 25, 1964, p. 534-536; SMIM, 6, 1973, p. 422).

342 GRECIACR81 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682 (Aithousa spaniōn [Sala rarităţilor]).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.82 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseōn [...]; Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],Iaşi, 1683 (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 409, nr. 5450.83 – Ī Theia Grafī [...] Palaias kai Neas Diathīkīs apanta, Veneţia, 1687, tipărităcu sprijinul bănesc al lui Şerban Cantacuzino. În prefaţă, tipograful N. Glykys afirmădrepturile domnului Ţării Româneşti la tronul Imperiului Bizantin (Aithousa spaniōn).Ref.: Légrand XVII/II, p. 439-443; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 82-83, nr. 1087.84 – Maxim Peloponesianul, Egcheiridion kata tou schismatos tōn papistōn,Bucureşti, 1690 (Aithousa spaniōn).Ref.: BRV, I, p. 298, nr. 89; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 289, nr. 3826.85 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]. Kyrillou tou Loukareōs,[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690 (Aithousa spaniōn).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413-414, nr. 5514.86 – Dosithei Notara, Egcheiridion kata Iōannou tou Karyofyllī, Iaşi, 1694 (Aithousaspaniōn).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4441.87 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694 (Aithousaspaniōn).Ref.: Legrand XVII/3, p. 28-29, nr. 658; BRV, I, p. 339, nr. 99; Papadopoulos, Ell. vivl., I,p. 331-332, nr. 4445.88 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (Aithousa spaniōn).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4443.89 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs kai apostolikīsEkklīsias tīs Anatolikīs, Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanu; altă ed.: Viena, 1771(Aithousa spaniōn).Ref.: BRV, I, p. 389, nr. 117; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 399, nr. 4556, 4560.90 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul, dedicată lui Dosithei, patriarhul Ierusalimului (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, I, p. 240, nr. 3240.91 – Dosithei Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias[...], Râmnic, 1705 (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4444.92 – Hrisant Notara, Peri ierōsynīs logos, [Bucureşti (?), circa 1707-1708] (Aithousaspaniōn).Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4437.

GRECIA 34393 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710 (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5979.94 – Varinus Favorinus, To mega lexikon [...]. Magnum Dictionarium, Veneţia, 1712,dedicat de îngrijitorul ediţiei, Giorgios Trapezuntios, lui Constantin Brâncoveanu. 2 ex.(Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 172, nr. 2294.95 – Dosithei Notara (patriarhul Ierusalimului), Istoria peri tōn en Ierosolymoispatriarcheusantōn, Bucureşti, 1714 (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4442.96 – Hrisant Notara, Syntagmation peri tōn offikiōn [...], Târgovişte, 1714, tipărită deAntim Ivireanul (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 330-331, nr. 4438; II, p. 197, nr. *520.97 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gavriīl [Sevīrou] [...] syn omilia[...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715 (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4439.98 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaika [...], epimeleia Iōannou touPostelnikou, Bucureşti, 1716 (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 282, nr. 3807.99 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geōgrafika kai sfairika, Paris, 1716, dedicată luiScarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4431.100 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...], epimeleia [...] GeōrgiouTrapezountiou, Bucureşti, 1719 (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3814.101 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...]. Liber de officiis [...], ed.: Leipzig,1722; Londra, 1726 (Aithousa spaniōn, F LS. 1500 BM).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3815, 3817; n, p. 208, nr. *548.102 – Meletie, mitropolitul Athenei, Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 285, nr. 3830.103 – Emmanouīl Romanitīs, O metanoōn didaskomenos, Veneţia, 1742, dedicată luiConstantin Mavrocordat, domnul Moldovei (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 316, nr. 4271.104 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athōnos, Veneţia,1745, retipărire a ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şiconsemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 232, nr. 3143; p. 613.105 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745, ediţieîngrijită de Alexandros Kankellarios şi dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul ŢăriiRomâneşti (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3806.

344 GRECIA106 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1750. Cronică universală,alcătuită la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul, domnul Moldovei.Ref.: Legrand XVIII/1, p. 373, nr. 382; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 155, nr. 2085.107 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon; ed.: Leipzig, 1758; Leipzig, 1776.Traducere de Ioan Avramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat dedicată lui ConstantinMavrocordat, domnul Ţării Româneşti (Aithousa spaniōn).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 280, 614, nr. 3778, 3780.108 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766, ediţie dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 106, nr. 1432.109 – Nichifor Theotochi, Stoicheia fysikīs, t. I-II, Leipzig, 1766-1767, dedicată luiGrigore III Ghica, domnul Moldovei.Ref.: Legrand XVIII/2, p. 57-58, nr. 652; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5613.110 – Neofit Cavsocalivitul, Theodōrou [Gazī] Grammatikīs eisagōgī tōn eis tessaraeis to tetarton ypomnīma, ek pollōn eranisthen, Bucureşti, 1768 (Aithousa spaniōn).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 77-80, nr. 680; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 325, nr. 4377.111 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-II, Leipzig, 1768-1784, dedicată lui GrigoreIII Ghica, domnul Moldovei (Aithousa spaniōn).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, nr. 1474; p. 610.112 – Neofit Cavsocalivitul, Eklogī tou Psaltīriou, Bucureşti, 1769 (Aithousaspaniōn).Ref.: ibidem, p. 325, nr. 4372.113 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769 (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 350, nr. 4693.114 – [Giovanni della Casa], Christoītheia, metafrasteisa kai stichourgītheisa paraKōnstantinou Daponte, Veneţia, 1770. La p. 412-419: epistolă a lui Constantin Dapontecătre Ioan Mavrocordat (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 115, nr. 1559; p. 610.115 – Istoria tou parontos polemou anametaxy Rousias kai tīs Othōmanikīs Portas,t. VI, Veneţia, 1770-1773, descriind şi luptele desfăşurate pe teritoriul Ţărilor Române(Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 203, nr. 2736.116 – Mīni Augoustou 30. Akoulouthia tou en agiois patros īmon AlexandrouArhiepiskopou Kōnstantinoupoleos, Veneţia, 1771. Tipărită la cererea lui AlexandruScarlat Ghica, domnul Ţării Româneşti, prin grija marelui vistier Ioan (Ienăchiţă)Văcărescu (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 8, nr. 76.117 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica,domnul Moldovei, având în frontispiciu portretul acestuia. 2 ex. (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.

GRECIA 345118 – Episiolarion ī epistolikos charaktīr, t. I-II, Veneţia, 1773. Cuprinde şi formelede adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 160, nr. 2144; p. 611.119 – Polychronios Dimitrios, Galenus adversus Vesalium [...], Leipzig, 1777. Tezăde doctorat în medicină a unui elev al Academiei Domneşti din Iaşi (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 144, nr. 1938; II, p. 291, nr. *748.120 – Chesarie Daponte, Logoi panīgyrikoi eis [...] stichous eis egkōmion diaforōnagiōn, Veneţia, 1778, tipărită cu cheltuiala spătarului Iacovache Rizu (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, I, p. 141, 610, nr. 1907.121 – Iosif Moisiodax, Parallagī tou Pros Nikoklea logou [...] tou Isokratous [...]Transformation [...], Veneţia, 1779 (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 319, nr. 4309.122 – Iosif Moisiodax, Pragmateia peri paidōn agōgīs, Veneţia, 1779 (Aithousaspaniōn).Ref.: ibidem, p. 319, nr. 4310.123 – Iosif Moisiodax, Theoria tīs geōgrafias, Viena, 1781 (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 319, nr. 4312.124 – Psaltīrion tou profītanaktos Dauid [...]. Zītīmata diafora theologika, Leipzig,1781, dedicată marelui ban Dimitrie Ghica (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 97, 610, nr. 1305.125 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs) şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II) (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 284-285, nr. 3829.126 – Gheorghe Dimitriou, Grammatikī ellīnolatinis [...]. Grammatica graeco-latina,Viena, 1785, dedicată lui Alexandru Mavrocordat („Delibei” sau „Firaris”?) de către autor,profesor la Academia Domnească din Iaşi (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 144, nr. 1935.127 – Neon epistolarion, Veneţia, 1785, cuprinzând şi formulele de adresare folositeîn ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (Aithousa spaniōn).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 444-445, nr. 1161; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 101, nr. 2151.128 – Geōrgios Kōnstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...]. Lexikontetraglōsson, t. I, Veneţia, 1786. Între prenumeranţi, Academiile Domneşti din Bucureştişi Iaşi (Aithousa spaniōn).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 451-454, nr. 1170; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, nr. 3152.129 – Ilie Miniat, [Petra skandalou], Der Stein des Anstosses, Viena, 1787. [Traducerede Dimitrie Nicolae Darvaris] (Aithousa spaniōn).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 315, nr. 4257.

346 GRECIA130 – Giovanni Zanetti (Iōannīs Tzanetos), Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată luiNicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 441, nr. 5874.131 – Geōrgios Ventotīs, Lexikon triglōsson [...] eis tomous treis, Viena, 1790,întocmit şi publicat din porunca lui Alexandru Ioan Mavrocordat („Firaris”), fost domn alMoldovei (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 77-78, nr. 1027.132 – Dimitrie Nicolae Darvari, Cheiragogia eis tīn kalokagathion, Viena, 1791.Ref.: ibidem, p. 119, nr. 1608; p. 607.133 – [Geminiano Gaeti], Tropaion tīs orthodoxou pisteōs, Viena, 1791. Traduceredin limba italiană de Antonie Manuil, fost mare serdar în Moldova, tipărită cu cheltuialamarelui spătar Ioan (Ienăchiţă) Văcărescu (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 175-176, 612, nr. 2338.134 – Istoria tīs Taurikīs chersonīsou, t. I-II, Viena, 1792. Traducere de GherasimCaruso. Istorie a Crimeii şi Tartariei Mici, dedicată lui Gavriil Bănulescu-Bodoni,mitropolitul Moldovei (Aithousa spaniōn).Rif.: ibidem, p. 203, nr. 2734.135 – Friedrich Christian Baumaister, Logikī, Viena, 1795. Traducere de NicolaeVarkosi, dedicată lui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti. 2 tiraje (Aithousaspaniōn).Ref.: ibidem, p. 75, nr. 991.136 – Dimitrie Caracaş, Poiīmatia iatrika. Poëmata medica, Viena, 1795, dedicatălui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti, cu versuri către mitropolitul Filaret alUngrovlahiei, şi Chesarie, episcopul Râmnicului (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 224, nr. 3029.137 – Chesarie Daponte, Exīgīsis tīs theias Leitourgias, t. I, Viena, 1795, scrisă înŢara Românească în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat şi dedicată lui Filaret,mitropolitul Ungrovlahiei (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1905.138 – Alīthīs odos eis ton eudaimonian ītoi logoi [...] Ploutarchou [...], Isokratous[...], Xenofōntos [...] metafrasthentes [...] ypo Dīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena,1796. 2 ex. (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 19, nr. 198.139 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi(Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5980.140 – Dimitrie Nicolae Darvari, Eisagōgī eis tīn ellīnikīn glōssan [...], Viena, 1798(Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 141, nr. 1909; p. 611.

GRECIA 347141 – P. Ovidius, Tōn metamorfoseōn vivlia XV, t. I-II, Veneţia, 1793. Traducere dinlimba latină, dedicată lui Constantin Hangerli, domnul Ţării Româneşti. 3 tiraje, 1798-1802, cu data 1798 (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 340, nr. 4565-4567.142 – Chrysoun egkolpion etoi Kevītos Pinax kai Epiktīlou Egcheiridion,metafrasthenta [...] ypo Dīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena, 1799 (Aithousaspaniōn).Ref.: ibidem, p. 128, nr. 1726.143 – Leonhard Albert Euler, Stoicheia tis arithmitīkīs kai algevrīs, Iena, 1800.Traducere de Z. Kavras, dedicată lui Lambru Fotiade, directorul Academiei Domneşti dinBucureşti (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 168, nr. 2263.144 – Syntomos iera istoria tīs Ekklīsias tīs palaias kai neas Diathīkīs, metafrastheisa[...] ypo Dīmītriou N. Darvareōs, Viena, 1800 (Aithousa spaniōn).Ref.: ibidem, p. 413, nr. 5508.VIVLIOTHĪKĪ LOVERDOU(Biblioteca Loverdos)MS145 – Liturghier, scris şi împodobit de Matei al Mirelor la mănăstirea Dealu, circa1623-1624. 88 f. 19,6 x 13,2 cm. Text în limba greacă. Frontispicii şi iniţiale ornate cudecoraţii florale şi portrete (Col. Spyros Loverdos, ms. 14).Ref.: Gratziou, Handschriften, p. 169, nr. 47; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 114, 184(despre filigran), 211 (despre legătură).Reprod.: Gratziou, Handschriften, fig. 142, 144, 148, 149, 152, 153, 155, 156.VYZANTINO KAI CHRISTIANIKO MOUSEIO(Muzeul Bizantin şi Creştin)DOC146 – Hrisov, din 22 iulie 1714, de la Ştefan Cantacuzino, privitor la mănăstireaMărgineni (BXM 19 996).Ref.: Andrei Pippidi, 2010.147 – Hrisov, din 15 septembrie 1722, de la Nicolae Mavrocordat, privitor lamănăstirea Sf. Ioan Botezătorul din Constantinopol, metoh al mănăstirii Sf. Ecaterina dela Muntele Sinai (BXM 19 995).Ref.: Andrei Pippidi, 2010.148 – Hrisov, din 1775, de la Alexandru Ipsilanti domnul Ţării Româneşti, privitor lamănăstirea Sumela din Trapezunt. Original şi copie (doc. 34).Ref.: G. Sotiriou, Guide du Musée Byzantin d’Athènes, Atena, 1932, p. 153, nr. 34-35;

348 GRECIADīm. I. Pallas, Katalogos tōn cheirografōn tou Vyzantinou Mouseiou Athīnōn, III,Atena, 1955, p. 91-92, nr. 34; Leandros Vranoussis, 1985.Publ.: Epam. Th. Kyriakidīs, Istoria tīs para tīn Trapezounta Ieras, vasilikīs, patriarchikīs,stauropīgiakīs Monīs tīs Yperagias Theotokou Soumela, Atena, 1898, p. 143-144.149 – Hrisov, din 1787, de la Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti. Text înlimba română. 79 x 54 cm, cu sigiliu domnesc.Ref.: Dīm. I. Pallas, Katalogos tōn cheirografōn tou Vyzantinou Mouseiou Athīnōn (BNJ,11, 1934-1935, p. 59-60, nr. 5); Leandros Vranoussis, 1985.150 – Hrisov din Bucureşti, 23 august 1817, prin care Ioan Gheorghe Caragea,domnul Ţării Româneşti, întăreşte fraţilor Anteli şi Zograf Cubeti pe termen de 10 aniţesătoria de la mănăstirea Mărcuţa. 78 x 54 cm, cu sigiliu domnesc.Ref.: Dīm. I. Pallas, op. cit., 1955, p. 59, nr. 4.Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 86-88.151 – Scrisoare, din 1819 de la Agapie, egumenul (?) mănăstirii Izvorul Tămăduiriidin Bucureşti, către Alexandru Suţu, domnul Ţării Româneşti, privind dreptul anual almănăstirii, de 360 groşi, pentru apa furnizată oraşului. Text în limba greacă, cu o copie înlimba română. 11 f. 34 x 25 cm.Ref.: Dīm. I. Pallas, op. cit., 1934-1935, p. 61, nr. 11; idem, op. cit., 1955, p. 109.MS152 – Psaltire, scrisă şi împodobită de Luca al Buzăului, post 1613. Text în limbagreacă (ms. gr. 203, fosta Col. Kolyvas, ms. 1).Ref.: Sp. Lambros, (NE 11, 1914, p. 471); Politis – Politi, Vivliografoi, p. 537; Politis, I,p. 4; Gh. Buluţă, Sultana Craia, Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui MateiBasarab, Buc., 1984, p. 10; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 66, 183.153 – Liturghier arhieresc, scris şi împodobit de Matei al Mirelor, mănăstirea Dealu,datat 26 mai 1623, dăruit lui Ioasaf, episcop de Grevena (cf. însemnare f. 46 v ). (2) + 46 +(3) f. 24 x 16 cm. Text în limba greacă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive florale şizoomorfe (ms. gr. 87).Ref.: Dīm. I. Pallas, op cit., 1934-1935, p. 10-11, nr. 87; L. Vranoussis, Egkōmiastikī, p.388, nr. 23; Gratziou, Handschriften, p. 168-169, nr. 46; Politis – Politi, Vivliografoi,p. 549 (cu nr. 84 şi 87a).Reprod.: Gratziou, Handschriften, fig. 99, 141, 154, 158; Zoumbouli, Luc de Buzau, pl.49, 50, 131.154 – Liturghier, scris de Antim din Ianina, Ţara Românească, 1634. Text în limbagreacă, însemnarea copistului la f. 79 (ms. gr. 85).Ref.: G. Sotiriou, op. cit., p. 152-153, nr. 20; Dīm. I. Pallas, op. cit., 1934-1935, p. 7-9;Politis II, p. 10; Papazoglou, Anthimos, p. 337, nr. 1; Zoumbouli, Luc de Buzau, p.104, 125, 130-134, 185, 213; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 352155 – Tetraevanghel, scris de Antim din Ianina, Ţara Românească, 1644. 336 f. 45x 29 cm. Text în limba greacă. Însemnarea copistului la f. 2 v . Iniţiale şi viniete ornateîn aur, miniaturi în plină pagină reprezentând Evangheliştii, alegoria zodiacului şi

GRECIA 349portretele donatorilor: Matei Basarab şi doamna Elena, cu dedicaţie către patriarhia dinConstantinopol, 1645. Ferecătură de argint aurit. Provine de la mănăstirea Gura Motrului(ms. gr. 158).Ref.: A. Delatte, Les Manuscrits à miniatures et à ornements des bibliothèques d’Athènes,Bruxelles – Paris, 1926 (rec. V. Laurent, în „Byzantion”, 6, 1931, nr. 2, p. 923); C.I.Karadja, Notiţă despre unele miniaturi înfăţişând pe Matei-vodă Basarab şi doamnaElena (BCMI, 19, 1926, p. 54-57); Gh. Secaş, Două manuscrise („Rev. Teologică”,22, 1932, nr. 4, p. 158-161); G. Sotiriou, op. cit., p. 119, nr. 17; 152-153, nr. 20;D. Ionesco, Quelques miniatures trouvées dans un évangile du XVII-e siècle, înMélanges N. Iorga, Paris, 1933, p. 877-894 (rec. I. Minea, în CI, 8-9, 1932-1933, p.283-286); Dīm. I. Pallas, op. cit., 1955, p. 39, nr. 159; Papazoglou, Anthimos, p. 343,nr. 15; Politis II, p. 10; Popescu-Vâlcea, Miniatura, p. 101; L. Politis, Évangiles deluxe, offrandes du Prince de Valachie Mathieu Basarabe („Deltion tīs ChristianikīsArchaiologikīs Etaireas”, 10, 1981, p. 260-261); Gh. Buluţă şi Sultana Craia, op. cit.,p. 12, 51-52, nr. 6; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 125, 129, 183, 217; Politis – Politi,Vivliografoi, p. 353.Reprod.: C.I. Karadja, op. cit., fig. 4-5; D. Ionesco, loc. cit.; MI, 10, 1976, nr. 10, coperta3; L. Politis, op. cit., p. 267-269; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p.123-129, fig. 126-133.156 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. La f. 44-72: Dimitrie Catargi,mare clucer, Grammatikī tīs rōmaïkīs glōssas, ante 1800. Copie de Dionysios Paparoussis,profesor particular la Bucureşti (1807-1821); la f. 131-134: scrisori (2) din Leipzig, 1769,ale lui Eugenios Voulgaris către un domnitor român (ms. gr. 191).Ref.: Dīm. I. Pallas, op. cit., 1955, p. 82-84; D. Katartzis, Ta euriskomena, ed. C. Dimaras,Atena, 1970, p. 440; Camariano-Cioran, L’Épire, p. 216.Publ.: C. Dimaras, D. Katartzī, Grammatikī tīs fysikīs glōssas („Nea Estia”, 61, 1957, p.51 sq.); D. Katartzis, op. cit., p. 217-261.A157 – Fecioara Maria. Icoană ferecată la sfârşitul sec. XVII de doamna MariaCantacuzino, conform inscripţiei de danie în care sunt menţionate şi fiicele Maria,Casandra, Bălaşa şi Elena. Donată mănăstirii Sumela din Asia Mică, a fost transferată lamuzeul din Atena după cel de-al Doilea Război Mondial.Ref.: M. Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 2, 1968, nr. 10, p. 67).158 – Epitaf brodat, din 1751, cu semnătura „Mariora” (BXM 21278, împrumutat dela Exarhatul Ierusalim).Ref.: Andrei Pippidi, 2010.COLECŢIA A. S. ALIVIZATOUCR159 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa Antirrīsis, Iaşi, 1682.

350 GRECIARef.: D.S. Pikramenou, Vivliothīkī Amilka S. Alivizatou. Katalogos, Atena, 1973, p. 157;Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.160 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]. Kyrillou tou Loukareōs,[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690.Ref. D.S. Pikramenou, op. cit., p. 202; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413-414, nr. 5514.161 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710.Ref.: D.S. Pikramenou, op. cit., p. 106; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5979.162 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica,domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.Ref.: D.S. Pikramenou, op. cit., p. 84; Papadopoulos Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.163 – Iosif Moisiodax, Theōria tīs geōgrafias,Viena, 1781.Ref.: D.S. Pikramenou, op. cit., p. 144; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 319, nr. 4312.164 – Meletie (mitropolitul Athenei), Ekklīsiaslikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti: Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs) şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II).Ref.: Pikramenou, op. cit., p. 138; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.165 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: D.S. Pikramenou, op. cit., p. 78, 112; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5980.COLECŢIA G. ARVANITIDISCR166 – Proskynītarion tīs agias poleōs Ierousalīm kai pasīs Palaistinīs. Koultouserrifazīm mouparek Christos Efentimizīn meblout oloup agiak pastigī gerīn ziaretnamessī,Leipzig, 1780, tipărit cu cheltuiala lui Ioasaf Peloponesianul, egumenul mănăstirii Sf.Gheorghe Nou din Bucureşti.Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, I, Atena, 1958, p. 55-58, nr. 14;Papadopoulos, Ell, bibl., I, p. 376, nr. 5028.167 – Nicolae Theologidis Sullioglu din Festek, Dzografia (Geografia), Istanbul,1863. Cuprinde şi descrierea teritoriilor româneşti.Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, II, Atena, 1966, p. 61-62, nr. 141.COLECŢIA EUGENIO DALLEGGIOCR168 – Proskynītarion tou Agiou Orous. Mpou kitap Agion Orozaun Proskynītarion,Veneţia, 1806. Cuprinde şi informaţii despre daniile româneşti.

GRECIA 351Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, I, Atena, 1958, p. 128-130, nr. 38.Reprod.: ibidem, p. 128-129, pl. XXI (gravură).COLECŢIA MARIO DAPERGOLACR169 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrrīsis, Iaşi, 1682.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.170 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.Ref.: ibidem, p. 331-332, nr. 4445.171 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs kai apostolikīsEkklīsias tīs Anatolikīs, Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul.Ref.: ibidem, p. 339, nr. 4556.172 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745. Ediţieîngrijită de Alexandros Kankellarios şi dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul ŢăriiRomâneşti.Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3806.173 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīsOktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.174 – [Nicolae Villara], Odaria tetrasticha pros ton panierōtaton, ellogimōtatonkai theoprobletōn Metropolitīn agion OugkroVlachias, kyrion kyrion Grīgorion, Veneţia,1777.Ref.: ibidem, p. 76, nr. 1008; p. 459, nr. 6091 a; II, p. 290-291, nr. *747 a.COLECŢIA C. DIMARASMS175 – Chronikon tōn Iōanninōn, circa 1442, 23 f. 21 x 15 cm, cuprinzând şi informaţiidespre vlahii din Grecia de Nord. Copie din 1799.Ref. şi publ.: Leandros Vranoussis, To Chronikon tōn Iōanninōn kat’ anekdoton dīmodīepitomīn (,,Epetīris tou Mesaiōnikou Archeiou”, 12, 1962, p. 57-115).176 – Dimitrie Catargi, Ektī dialektos ellīnikī, ī rōmaika entechna kai memousōmena.Ennato kai ogdoo ponīma, Bucureşti, 1788.Ref.: Dimitrios Katartzis, Ta euriskomena, ed. C. Dimaras, Atena, 1970, p. 440.Publ.: ibidem. p. 217-261.

352 GRECIACOLECŢIA G. HARITAKISMS177 – Atanasie Psalidas, Geografia, 1817-1822. Note de curs scrise de ElefterieTolioglu, cuprinzând şi descrierea Ţărilor Române.Publ.: G. Charitakis, Ī Tourkia eis tas archas tou 19 aiōnos ypo A. Psalida („ĪpeirotikaChronika”, 6, 1931, p. 32-74; rec. P.P. Panaitescu, în RIR, 2, 1932, p. 96-97).COLECŢIA THEODOROS YPSILANTISCR178 – Ioan Alexandru Ipsilanti, Syntagmation nomikon, Bucureşti, 1880. Copie, sec.XIX.Ref. şi publ.: Pan. Zepos, Syntagmation nomikon Alexandrou Iōannou Ypsilantī Voevoda,Atena, 1936 (rec. P.P. Panaitescu, în RIR, 7, 1937, p. 185).COLECŢIA C. IATRIDĪSDOC179 – Scrisori (3), din 1712 şi 1715, de la Anastasie Gordios către NicolaeMavrocordat.Ref.: C. Sathas, Bibliotheca graeca medii aevi, III, Veneţia, 1872, p. XC, 538; M. Richard,Répertoire des manuscrits grecs, Paris, 1958, p. 123 (localizarea colecţiei).COLECŢIA MARIA KARATZADOC180 – Scrisori (19) din Berlin, 1937-1943 şi Bucureşti, 1944-1946, ale istoricului şidiplomatului C.I. Karadja către Maria Karadja, la Atena, prin care îi cere informaţii despreistoria familiei, gradul de rudenie etc.Ref.: Etairia Ellīnikou Logotechnikou kai Istorikou Archeiou [Arhiva Maria Karatza,fond prezentat de Lidia Vellisariou-Trifa], Atena, 1987 [dactilogramă multiplicată];Georgeta Penelea-Filitti, Cuvânt înainte, în Georgeta Penelea-Filitti, Lia Brad-Chisacof, Comorile unei arhive, Buc., 1996, p. 7.COLECŢIA ANDREA KOUNDOURIOTIA181 – Aglae Argyropoulo (1810-1871), fiica lui Radu Rosetti şi a Eufrosinei Manu.Portret. Ulei pe pânză.Ref.: Sturdza, Grandes familles, p. 462.

GRECIA 353COLECŢIA A. Z. MAMOUKACR182 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Prostas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.Ref.: Ī vivliothīkī Andrea Z. Mamouka, Atena, 1886, p. 16; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p.324 nr. 4367.183 – Simion al Thesalonicului, Kata aireseōn [...]. Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],Iaşi, 1683.Ref.: Ī vivliothīkī... Mamouka, p. 35-36; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 409, nr. 5450.184 – Ī Theia Grafī [...] Palaias kai Neas Diathīkīs apanta, Veneţia, 1687, tipărită cusprijinul bănesc al lui Şerban Cantacuzino.Ref.: Ī vivliothīkī... Mamouka, p. 35; Papadopoulos Ell. vivl., I, p. 82-83, nr. 1087.185 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.Ref.: Ī vivliothīkī [...] Mamouka, p. 35; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331-332, nr. 4445.186 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698.Ref.: Ī vivliothīkī [...] Mamouka, p. 10; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4443.187 – Hrisant Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias[...], Râmnic, 1705.Ref.: Ī vivliothīkī [...] Mamouka, p. 10; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4444.188 – Iōannes Damaskīnos, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715.Ref.: Ī vivliothīkī [...]. Mamouka, p. 21; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 136, nr. 1833.189 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gavriīl [Sevīrou] [...] syn omilia[...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715.Ref.: Ī vivliothīkī [...] Mamouka, p. 10; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4439.190 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-II, Leipzig, 1768-1784, dedicată lui GrigoreIII Ghica, domnul Moldovei.Ref.: Ī vivliolhīkī [...] Mamouka, p. 18; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, nr. 1474; p. 610.191 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei şi având în frontispiciu portretul acestuia.Ref.: Ī vivliothīkī [...] Mamouka, p. 16-17; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.192 – Psaltīrion tou profītanaktos Dauid [...] Zītīmata diafora theologika, Leipzig,1781, dedicată marelui ban Dimitrie Ghica.Ref.: Ī vivliothīkī [...] Mamouka, p. 6; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 97, 610, nr. 1395.193 – Meletie (mitropolitul Athenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs) şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II).Ref.: Ī vivliothīkī [...] Mamouka, p. 36; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.

354 GRECIA194 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekpoureuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: Ī vivliothīkī [...] Mamouka, p. 17; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5980.COLECŢIA MAVROMICHALIA195 – Anonim, Căsătoria lui Petru Mavromichali cu Eufrosina Suţu, circa 1847. Uleipe pânză.Ref. şi reprod.: Sturdza, Grandes familles, p. 335.COLECŢIA MELPOMÈNE MERLIERMS196 – Antologhion, circa 1730-1750. Text în limba greacă. La f. 125 v -127 v : IovaşcuVlahul, Doxologie (ms. 12).Ref.: M. Chatzigiakoumīs, Mousika cheirografa Tourkokratias, 1453-1832, I, Atena, 1975,p. 131-135, 426; Constantinescu, Repertoriu, p. 240, nr. 1211; Barbu-Bucur, IovaşcuVlahul, p. 11; Barbu-Bucur, Cultura, p. 175, n. 458; p. 177, n. 460.197 – Antologhion, 1805, scris de Dimitrie Lotos. Text în limba greacă. La f.139 v -141 v : Iovaşcu Vlahul, Doxologie (ms. 7).Ref.: M. Chatzigiakoumīs, op. cit., p. 204, 427, nr. 95; Constantinescu, Repertoriu, p. 240,nr. 1210; Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 12; Barbu-Bucur, Cultura, p. 175.CR198 – Nicolae Theologidis Sullioglu din Festek, Dzografia (Geografia), Istanbul,1863. Cuprinde şi descrierea teritoriilor româneşti.Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, II, Atena, 1966, p. 61-62, nr. 141.COLECŢIA EURIPIDE ŞI ELISABETA MORAITAKISDOC199 – Document, din 25 martie 1735, prin care Grigorie II Ghica, domnul ŢăriiRomâneşti, îi întăreşte lui Fiera Brezoianu, logofăt de taină, o moşie în hotarul Miecoşilorşi Fulgeştilor din judeţul Dâmboviţa.Ref.: Mihai Ţipău, 2010.200 – Corespondenţă, din 1948-1951, dintre Visarion Puiu, fost mitropolit alBucovinei şi protopresbiterul Constantin Moraitakis, cu privire la situaţia din exil a celuidintâi.

GRECIA 355Ref. şi publ.: Dumitru-Marcel Andreica, Din corespondenţa personală a MitropolituluiVisarion Puiu cu protopresbiterul Constantin Moraitakis (1948-1951), în Studiahistorica et theologica. Omagiu profesorului Emilian Popescu, Iaşi, 2003, p. 783-796; Euripide Moraitakis, Preotul Constantin E. Moraitakis, Buc., 2004, p. 189-218.CR201 – Serie de ziare, în limba română, publicate în exil la Beirut în deceniul 6 alsecolului XX, cu contribuţia lui Euripide Moraitakis.Ref.: Euripide Moraitakis, 2009.A202 – Lucrări de pictură, datate aproximativ 1940-1950, reprezentând peisaje dinMangalia, realizate de pictorul şi arhitectul Stefan Eleutheriades, născut în Mangalia,stabilit ulterior în Brazilia.Ref.: Elisabeta Moraitakis, 2009.COLECŢIA STAVROS NIARCHOSA203 – Constantin Brâncuşi, Muza adormită, 1910. Bronz. 26,7 cm (fost în Col.Bogdan-Piteşti).Ref.: Geist II, nr. 72 d; B. Brezianu, Brâncuşi în România, Buc., 1976, p. 250.Reprod.: Geist, II, fig. 57.COLECŢIA KŌNSTANTINOS NIKOLOUDIA204 – Platou de faianţă, armoriat, cuprinzând stemele Moldovei şi Ţării Româneşti,dintr-un serviciu de masă al prinţului Grigore Ipsilanti, ministrul Greciei la Viena, 1880.Ref.: Sturdza, Grandes familles, p. 142.Reprod.: ibidem, p. 140, fig. 4 şi 5.COLECŢIA SOFOKLĪS OIKONOMOUMS205 – Nicolae Milescu, Odoiporikon apo Tompolskīs Mītropolis Symperias kaieōs autōn tōn oriōn tīs Chīnas, 1676. Traducere în limba greacă, 1693, a Jurnalului decălătorie în China, din porunca arhimandritului Hrisant Notaras. Copie, sec. XVIII.Ref.: C.N. Sathas, Neoellīnikī filologia, Atena, 1868, p. 400; Émile Legrand, Bibliothèquegrecque vulgaire, III, p. XXXVIII; Émile Picot, Notice biografique et bibliografiquesur Nicolas spatar Milescu, Paris, 1883, p. 54-55.

356 GRECIA206 – Meletie Pigas, Epistolar, sfârşitul sec. XVI. Copie din 1834 de MihailFarmakakis, cuprinzând şi scrisori din 1595-1599 către domnitorii Mihai Viteazul şiIeremia Movilă şi către mitropoliţii Eftimie al Ungrovlahiei şi Gheorghe al Moldovei.Ref.: W. Regel, Analecta byzantino-russica, St. Peterburg – Leipzig, 1891, p. CXVI.COLECŢIA J.T. PAMBOUKISCR207 – Neofit Ieromonahul, Ispatī mesichige, ve Meschepi Geehoudigenin pazī esrar[...] (Demonstraţie creştină sau Câteva din tainele ascunse ale religiei evreilor [...]),Constantinopol, 1858. Traducere în limba turcă după versiunea greacă a ediţiei în limbaromână (Înfruntarea jidovilor, Iaşi, 1803), menţiune în foaia de titlu.Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, II, Atena, 1966, p. 128-29, nr. 128.208 – Nicolae Theologidis Sullioglu din Festek, Dzografia (Geografia), Istanbul,1863. Cuprinde şi descrierea teritoriilor româneşti.Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, op. cit., p. 61-62, nr. 141.COLECŢIA NIKOLAOS ROQUE-MELASA209 – Elena Mavrocordat (1842-1917), fiica lui Alexandru Balş şi a SmarandeiSturdza. Portret de un pictor anonim din Dresda. Ulei pe pânză.Ref.: Sturdza, Grandes familles, p. 463.COLECŢIA I. SAKKELIONMS210 – Meletie Pigas, Scrisori şi epigrame (108), ante 1590-1601. Text în limbagreacă. Manuscris autograf, p. 1-175, şi copie din Patmos. La p. 141-142: scrisoare din 11noiembrie 1583 către Mihnea, fost domn al Ţării Româneşti.Ref.: I. Sakkelion, Meletiou Patriarchou Alexandreias tou Pīga epistolai pros tonoikoumenikon patriarchīn Ieremian ton B΄ („Deltion tīs Istorikīs kai EthnologikīsEtaireias”, 1, 1883, p. 32-36); W. Regel, op. cit., p. CXVI-CXVII, CXLIV-CLI.COLECŢIA KOSTA STAIKOUCR211 – [Anton-Maria del Chiaro], Gnōmika palaiōn tinōn filosofōn [...] metafrasthenta[...] para [...] Manou Apostolī (sic!) [...], Leipzig, 1732, retipărită de Ioan Sachelarie dinKozani, dedicată lui Constantin Brâncoveanu.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., II, p. 426-427, nr. *1096.

GRECIA 357COLECŢIA ATHANASIOS VERNARDAKĪSCR212 – Archieratikon, Veneţia, 1714, dedicat lui Constantin Brâncoveanu.Ref.: Legrand XVIII/1, p. 117.COLECŢIA SPYRIDON VLAHOSDOC213 – Sigilion, din martie 1598, de la Meletie Pigas, patriarh al Alexandriei şi locţiitoral Constantinopolului prin care se recunoaşte calitatea de stavropighie patriarhală mănăstiriiSosinu, ctitorită de „bogatul domn şi neguţător din Moldova kyr Ioan” (Simotas).Ref.: Leandros Vranoussis, Ī en Īpeirō Monī Sōsinou („Epetīris tou Mesaionikou Archeiou”,6, 1956, p. 87, 96).Publ.: ibidem, p. 115-117.Reprod.: ibidem, p. 128, fig. 6.214 – Sigilion, din aprilie 1598, al lui Matei II, patriarhul Constantinopolului, princare se recunoaşte calitatea de stavropighie patriarhală mănăstirii Sosinu, ctitorită de IoanSimotas din Moldova.Ref.: ibidem, p. 87-88, 96-87.Publ.: ibidem, p. 117-120.Reprod.: ibidem, p. 128, fig.7.COLECŢIA THRASYVOULOS ZAÏMIS 4DOC215 – Hrisoave (3) din Suceava, 30 aprilie 1478, prin care Ştefan cel Mare întăreşte luiHărman, portarul Cetăţii Albe, părţi din satele Şerbăneşti, Milişăuţi şi Maneuţi. Pergamentîn limba slavonă, cu traducere în limba română.Ref. şi reprod.: Atena, Fundaţia Naţională de Cercetare Ştiinţifică. Centrul de CercetăriNeoelenice, mf.; Bucureşti, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, fotocopii.216 – Hrisov din Suceava, 12 martie 1488, prin care Ştefan cel Mare cumpărăjumătate din satul Zvoriştea şi o face danie mănăstirii Moldoviţa. Text în limba slavonă.Ref. şi reprod.: ibidem; Marinescu, Archeio Paulou, p. 52.217 – Hrisov din Suceava [17 martie] 1492, prin care Ştefan cel Mare întăreşte luiŞteful şi surorii sale Marina satul Şerbăneşti. Traducere în limba română.Ref. şi reprod.: Atena, Fundaţia Naţională de Cercetare Ştiinţifică, Centrul de Cercetări4Descrieri şi regeste ale întregului fond (originale, traduceri, copii): Florin Marinescu,Georgeta Penelea, Anna Tabaki, Documents gréco-roumains. Le fonds Mourouzi d’Athènes,Athènes – Bucarest, 1991.

358 GRECIANeoelenice, mf.; Bucureşti, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, fotocopii; Marinescu,Archeio Paulou, p. 52.218 – Hrisov din Iaşi, 15 noiembrie 1569, prin care domnitorul Bogdan Lăpuşneanuîntăreşte lui Sima Covaliu şi surorii sale jumătate din satul Bereşti. Text în limba slavonă.Ref. şi reprod.: Atena, Fundaţia Naţională de Cercetare Ştiinţifică, Centrul de CercetăriNeoelenice, mf.; Bucureşti, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, fotocopii.219 – Hrisov din Suceava, 7 martie 1581, prin care domnitorul Iancu Sasu întăreştepisarului Gavril câte o jumătate din satele Milişăuţi şi Mărăţei. Text în limba slavonă.Ref. şi reprod.: ibidem.220 – Hrisov din Suceava, 10 aprilie 1598, prin care Ieremia Movilă întăreştevătafului Cehan şi rudelor sale satele moştenite. Traducere în limba română.Ref. şi reprod.: ibidem.221 – Act din Iaşi, 24 decembrie [ante 1605], prin care aga Gligore Ropceanu vindefratelui său Simion Ţâra biv-vornic de Botoşani o parte din satul Şerbăneşti. Text în limbaromână.Ref. şi reprod.: ibidem.222 – Hrisov, din 18 decembrie 1605, prin care Ieremia Movilă întăreşte lui DumitruMătieşescu o proprietate la Şerbăneşti. Text în limba slavonă.Ref. şi reprod.: ibidem.223 – Hrisov, din iunie 1627, prin care domnitorul Miron Barnovski întăreşteaprodului Simion Ţâra o parte din satul Vlădeni. Text în limba slavonă cu traducere înromână.Ref. şi reprod.: ibidem.224 – Hrisov din Iaşi, 15 iulie 1634, prin care Vasile Lupu întăreşte lui Simion Ţârajumătate din satul Şerbăneşti. Text în limba slavonă.Ref. şi reprod.: ibidem.225 – Act din Iaşi, 12 ianuarie 1641, prin care Ionaşcu Buzdan întăreşte nepotului săuIonaşcu părţi din satul Bereşti. Text în limba română.Ref. şi reprod.: ibidem.226 – Act din Iaşi, 13 iulie 1645, prin care Ionaşcu Ţâra, sora sa Maria şi soţul eiMirăuţă renunţă la o parte din satul Bereşti pentru cumnata lor Tofana. Text în limbaromână.Ref. şi reprod.: ibidem.227 – Act din Iaşi, 3 mai 1648, prin care Tofana, văduva lui Simion Ţâra dăruieştesatul Bereşti mănăstirii Golia din Iaşi.Ref. şi reprod.: ibidem.228 – Acte (2), din 23 ianuarie şi l februarie 1658, prin care marele vornic Dabija şialţi boieri hotărnicesc moşia Hănţeşti, cu întărirea voievodului Gheorghe Ştefan. Text înlimba română. Copie.Ref. şi reprod.: ibidem.

GRECIA 359229 – Acte (2) din Iaşi, 8 iunie şi 25 iunie 1659, ordin al domnitorului GheorgheGhica prin care însărcinează pe Solomon Bârlădeanu, biv-vel vornic, să verifice hotărniciamoşiilor lui Toader din Bereşti şi Vasile Stârcea, precum şi raportul biv-vel vornicului.Text în limba română.Ref. şi reprod.: ibidem.230 – Act, din 27 iulie 1659, prin care marele medelnicer Miron Ciogolea întăreşteînvoiala dintre sora sa Tofana Ţâra şi Vasile Stârcea, privind stăpânirea moşiei Bereşti.Text în limba română.Ref. şi reprod.: ibidem.231 – Acte (11) din Iaşi, 9 februarie, 29 martie, 6 aprilie, 13 octombrie 1659;9 iunie şi 11 iunie 1662; 25 octombrie 1656; 14 aprilie şi 5 mai 1668, de la ŞtefăniţăLupu, mitropolitul Sava, Eustratie Dabija, Alexandru Iliaş şi divanul Moldovei, privindstăpânirea satului Bereşti de către Vasile Stârcea. Text în limba română.Ref. şi reprod.: ibidem.232 – Acte (2) din Iaşi, 31 martie şi 1 aprilie 1670, prin care domnitorul GheorgheDuca şi divanul Moldovei întăresc clucerului Toderaşcu jumătate din satul Zvoriştea. Textîn limba română.Ref. şi reprod.: ibidem.233 – Hrisov din Iaşi, 3 martie 1672, prin care Gheorghe Duca întăreşte mănăstiriiGolia morile din Bereşti. Text în limba română.Ref. şi reprod.: ibidem.234 – Hrisov din Iaşi, 20 aprilie 1686, prin care domnitorul Constantin Cantemirdăruieşte fraţilor Pătraşcu şi Dragoş Başotă părţi din satul Bereşti. Text în limba română.Ref. şi reprod.: ibidem.235 – Documente (945), din 1696-1893, privitoare la proprietăţile familiei Moruzi(moşiile Băluşeni, Bereşti, Comarova, Copou-Iaşi, Cremeneni, Turceni, Hănţeşti,Lăncăuţi, Sălişte, Sărăţeni, Şerbăneşti, Teleneşti, Târleşti, Trebujeni, Zvoriştea ş.a.) dinMoldova: hrisoave domneşti de întărire, porunci, acte de moştenire, partaje, sentinţejudecătoreşti, liste de venituri etc.Ref. şi reprod.: ibidem; Florin Marinescu, Étude généalogique sur la famille Mourouzi(„Tetradia ergasias”, 12, 1987, fig. 6 (doc., 8 nov. 1802), fig. 15 (21 aug. 1848).236 – Scrisori şi acte (210), din 1785-1880 ale membrilor familiei Moruzi privitoarela chestiuni personale, afaceri, călătorii etc.Ref. şi reprod.: Atena, Fundaţia Naţională de Cercetare Ştiinţifică. Centrul de CercetăriNeoelenice, mf.; Bucureşti, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, fotocopii.237 – Scrisori (3), din 11 mai 1788, l ianuarie 1789 şi l ianuarie 1792, de la AlexandruMavrocordat „Delibei”, fost domn al Moldovei, privitoare la proprietăţi şi relaţii de afaceri.Ref. şi reprod.: ibidem.238 – Documente (2), din 27 septembrie 1812 şi 28 iulie 1815, de la Ioan Mavrocordat:listă de venituri moştenite şi poliţă.Ref. şi reprod.: ibidem.

360 GRECIA239 – Scrisoare, din 2 aprilie 1814, de la Chiril, patriarhul Constantinopolului,referitoare la reşedinţele domneşti ale familiilor Suţu şi Sturdza şi biserica Sf. IoanBotezătorul de la Kuru-Ceşme.Ref şi reprod.: ibidem.240 – Memoriu, din iunie 1822, al lui Dimitrie C. Moruzi către Curtea imperială aRusiei, cerând autentificarea unor texte din codul Harmenopoulos invocate într-un proces.Ref. şi reprod.: ibidem.241 – Scrisoare din Odesa, 21 aprilie 1823, a lui Alexandru Sturdza către ConstantinPlagino, soţul Eufrosinei Moruzi, aflat la Chişinău.Ref. şi reprod.: ibidem.242 – Scrisoare din Iaşi, 14 aprilie 1847, a lui Gheorghe Suţu către Alexandru C.Moruzi, cu informaţii despre situaţia politică din Grecia, sosirea flotei engleze la Pireu şicomentariile presei europene.Ref. şi reprod.: ibidem.243 – Scrisoare din Trapezunt, 27 aprilie 1848, a mitropolitului Constantin şi a altorfruntaşi ai comunităţii greceşti prin care se aduc mulţumiri lui Alexandru C. Moruzi pentrudaniile făcute şcolilor locale.Ref. şi reprod.: ibidem.244 – Scrisori (2) din Iaşi, 21 aprilie/3 mai şi 20 iulie 1855, ale lui Alecu Russo cătreAlexandru C. Moruzi privitoare la procesul pentru moşia Sărata.Ref. şi reprod.: ibidem.245 – Scrisoare din Paris, 1 septembrie 1856, a lui Panait C. Moruzi către AlexandruC. Moruzi, cu descrierea capitalei Franţei.Ref. şi reprod.: ibidem.246 – Scrisori (3) din Paris, 12, 20, 30 iunie 1858 ale lui Alexandru Suţu cătreAlexandru C. Moruzi în care descrie călătoria spre Franţa prin Marea Mediterană şi Italia,cu informaţii despre desfăşurarea lucrărilor Conferinţei de la Paris a Puterilor Garanteprivitoare la statutul Principatelor Române.Ref. şi reprod.: ibidem.247 – Scrisoare din Iaşi, 5 octombrie 1861 a lui Ion Ghica către Alexandru C.Moruzi, informându-l că acesta a fost numit prin decret princiar preşedinte al Consiliuluide Miniştri şi ministru de Finanţe.Ref. şi reprod.: ibidem.248 – Scrisoare din Bucureşti, 21 noiembrie 1861, a lui Apostol Arsaki cătreAlexandru C. Moruzi, informându-l despre demersurile pe lângă Al.I. Cuza în legătură culegea rurală, situaţia politică din capitala Munteniei şi evoluţia problemei recunoaşterii decătre Poartă a Unirii Principatelor.Ref. şi reprod.: ibidem.249 – Scrisoare din Bucureşti, 28 noiembrie 1861, a lui Alexandru Plagino, ministrude Finanţe al Munteniei, către Alexandru C. Moruzi, privitoare la situaţia politică, legearurală şi recunoaşterea Unirii Principatelor.Ref. şi reprod.: ibidem.

GRECIA 361250 – Scrisoare [din Iaşi, noiembrie – decembrie 1861] a lui Alexandru C. Moruzi(?), cu informaţii despre situaţia politică din Principatele Unite.Ref. şi reprod.: ibidem.251 – Scrisori şi telegrame (17) din Bucureşti, 1 august, 14 şi 17 octombrie 1862,28 septembrie, 4 octombrie, 7 noiembrie 1863, 19 mai, 22 mai/3 iunie, 2 iulie, 6 şi 8decembrie 1864, 10 iunie, 2, 5 şi 11 decembrie 1865, 6 şi 15 ianuarie 1866 ale principeluiAl.I. Cuza către Alexandru C. Moruzi, cuprinzând informaţii privitoare la relaţiile deprietenie şi politice între cei doi.Ref. şi reprod.: ibidem.252 – Scrisoare din Bucureşti, 5 octombrie 1865, a generalului I.M. Florescu, ministrude Interne, al Agriculturii şi Lucrărilor Publice, prin care îi comunică lui Alexandru C.Moruzi că a fost numit prin decret princiar membru al comisiei de pregătire a participăriiRomâniei la expoziţia universală de la Paris, din 1867.Ref. şi reprod.: ibidem.253 – Scrisoare din Florenţa, 29 septembrie/11 octombrie 1869, a lui Gheorghe A.Manu către Alexandru C. Moruzi, cu informaţii despre situaţia politică din Grecia.Ref. şi reprod.: ibidem.254 – Scrisoare, din 22 ianuarie 1873, a lui Spyridion de Roma către ThrasyvoulosZaïmis, cu comentarii despre situaţia politică din Grecia.Ref. şi reprod.: ibidem.255 – Scrisoare din Zvoriştea, 25 octombrie 1875, prin care primarul I. Petroviciaminteşte Elizei Zaïmis că tatăl ei, Alexandru C. Moruzi, a făgăduit o danie pentruconstruirea şcolii comunale.Ref. şi reprod.: ibidem.MS256 – Madame de Staël, Corinne ou l’Italie, fragment de 2 pagini. Copie în limbafranceză, post 1807, din arhiva familiei Moruzi.Ref. şi reprod.: Atena, Fundaţia Naţională de Cercetare Ştiinţifică. Centrul de CercetăriNeoelenice, mf.; Bucureşti, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, fotocopii.257 – Ralu Moruzi, Jurnal, scris la Comarova, 23-30 decembrie 1829. Text în limbagreacă.Ref. şi reprod.: ibidem.258 – Chateaubriand, Études ou discours historiques, traducere fragmentară în limbagreacă, după ed. Paris, 1831, p. 268, probabil de Al. C. Moruzi.Ref. şi reprod.: ibidem.259 – File (2) cu încercări literare (proză şi versuri) în limbile franceză şi greacă,circa 1831, din arhiva familiei Moruzi.Ref. şi reprod.: ibidem.

362 GRECIACR260 – Bulletin. Foaie oficială, Iaşi, 18 martie 1834, nr. 20, p. 199-202; 29 aprilie1834, nr. 31, p. 239-242.Ref. şi reprod.: ibidem.EKKLĪSIASTIKĪ VIVLIOTHĪKĪ IERAS SYNODOU(Biblioteca Bisericească a Sfintului Sinod)CR261 – Vivlos eniausios, Snagov, 1709, tipărită de Antim Ivireanul.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 99, 610, nr. 1331.ETHNIKĪ VIVLIOTHĪKĪ TĪS ELLADOS(Biblioteca Naţională a Greciei)DOC262 – Sigilion, din 6 octombrie 1630, prin care Chiril Lucaris, patriarhulConstantinopolului, întăreşte scutirea de dăjdii a locuitorilor satului Poieni din ŢaraRomânească, închinat Patriarhiei de Ierusalim de Leon vodă.Ref.: Dumitru Limona, Cercetări în arhivele de peste hotare. Grecia (RA, 1974, nr. 4, p.551).263 – Scrisori (156), din 1684-1685, 1690, 1695, 1701, 1704, 1705, 1716-1730, de ladomnitorul Şerban Cantacuzino, Constantin, Radu şi Maria Brâncoveanu, Nicolae şi IoanMavrocordat, marele logofăt Şerban Cantacuzino, Grigoraşcu Ghica, stolnicul ConstantinCantacuzino, Ştefan Cantacuzino, Dracu Suţu, Scarlat Mavrocordat, Matei Racoviţă,doamna Zafira, Constantin, Ruxandra şi Zoe Mavrocordat, Alexandru Ghica, doamnaSmaranda, către Dositei (l doc., 1695) şi Hrisant Notara, patriarhi ai Ierusalimului,şi Clement, mitropolitul Adrianopolei (l doc., 1690), cuprinzând informaţii despreevenimente din Ţările Române şi relaţiile lor externe, activitatea familiei Mavrocordat,situaţia proprietăţilor din Principate ale Sfântului Mormânt. Copii de la începutul sec. XIXdupă originalele aflate la Metocul Sfântului Mormânt (ms. fond G. Mavrocordat).Publ.: É. Legrand, Épistolaire grec, Paris, 1888, p. 2-8, 12-16, 19-32, 38-40, 43-45,47-51, 63-74, 94-100, 102-103, 107-117, 120-126, 128-156, 161-180, 183-251;Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 256-259, 272-274, 297-299, 344-345, 355, 364-365,368-369, 377-378, 384-388, 403-404, 411-415, 421-423, 426, 431-434, 436-441,460-470, 472, 476-477, 539-541, 547-548, 554, 571-572, 578-579, 581-582, 591-594, 598-604, 610-612, 614-617, 622-623, 625-628, 635-642, 646-648, 653-654,662-663, 673-676, 678-681, 693-695, 702-703; XIV/2, p. 772-773, 776-778, 784,787, 790, 792-793, 823-824, 827-828, 851-852, 858-859, 867, 875-876, 884-889,892-893, 896-897, 900-901, 905-906, 911, 914-920, 922-937, 944-947, 949-955,958-964, 968-969, 971-972, 975-981, 984-1001, 1009-1010, 1013-1016, 1020-1022,1035-1036, 1041-1047, 1055-1061, 1070-1071; Al. Mavrocordato, O culegere de

GRECIA 363scrisori către Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului („Arhiva”, Iaşi, 7, 1896, p.488-516); D.C. Ollănescu, Manuscripte ale Sf. Mormânt (CL, 26, 1892-1893, p.836-861, 948-953, 1072-1075; CL, 27, 1893-1894, p. 613-618, 654-671, 43 scrisori,1684-1730); Dan Livezeanu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Grecia (RA,1980, nr. 3-4, p. 425-426).264 – Scrisori (26), din 1709, 1711-1713, 1722, ale lui Nicolae Mavrocordat cătreGherasim şi Serafim, patriarhii Alexandriei, Hrisant Notara, patriarh al Ierusalimului,Ierotei, mitropolit de Dristra, dascălul Iacov din Constantinopol şi Ştefan Berglerdin Braşov, cuprinzând date autobiografice, informaţii despre evenimente din timpulguvernărilor sale în Moldova şi Ţara Românească, relaţiile cu Constantin Brâncoveanu,incursiuni tătărăşti, refugiul lui Carol XII, regele Suediei, la Tighina, situaţia mănăstirilormoldoveneşti închinate Sfântului Mormânt şi activitatea literară a domnitorului. Copii dela jumătatea sec. XVIII (ms. fond G. Mavrocordat).Publ.: É. Legrand, Épistolaire grec, Paris, 1888, p. 33, 37, 40-42, 46-47, 51-65, 75-94,96-102, 104-107, 127-138, 170-171; Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 434-435, 444-457,461, 477-487, 496-505, 540, 546-547, 549-550, 558-559, 565-566, 568, 618-619;XIV/2, p. 877; Al. Mavrocordato, loc. cit.; D. Olănescu, loc. cit. (trad. rom).265 – Act, din mai 1714, prin care Nicolae Mavrocordat închină Sfântului Mormântbiserica din Atzikī, insula Chios. Copie (fond G. Mavrocordat).Publ.: É. Legrand, op. cit., p. 117-120; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 600-602.266 – Scrisori (101), din 1778-1825, adresate casei comerciale Hagi Pop din Sibiu decorespondenţi din Bucureşti, Braşov şi Pesta.Ref.: Dumitru Limona, Cercetări în arhivele de peste hotare. Grecia (RA, 1974, nr. 4, p.552).267 – Carte de milă, din 2 mai 1816, dată lui Dimitrie de Veniamin Costachi,mitropolitul Moldovei.Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 85.268 – Scrisoare din Ancona, 18 octombrie 1821, de la revoluţionarul grec EmmanouilXanthos, privitoare la acţiunile Eteriei în Moldova şi Ţara Românească, raporturile Eterieicu Tudor Vladimirescu, luptele de la Galaţi şi misiunea lui Athanasios Karpenisiotis acolo,tabăra eteristă de lângă Prut, bătălia de la Sculeni (arhiva Iōannis Filimon, A 9143).Ref.: Konstantinos K. Hatzopoulos, An unpublished document about the Greek revolutionof 1821 (RESEE, 18, 1980, nr. 4, p. 721-725, 731-736).Publ.: ibidem, p. 725-731.269 – Documente (circa 10.000), din 1821, referitoare la luptele desfăşurate deeterişti în Moldova şi Ţara Românească, relaţiile cu mişcarea revoluţionară a lui TudorVladimirescu etc. (fond Archeion Agōnistōn).Ref.: Leandros Vranoussis, 1985.MS270 – Makarios Magnītos, Ī apokritikos pros tous Ellīnas, a doua jumătate a sec. IV,cuprinzând referiri la condiţiile de viaţă ale locuitorilor din nordul Dunării.

364 GRECIARef. şi publ.: D.M. Pippidi, Contribuţii la istoria veche a României, ed. 2, Buc., 1967, p.492-493; Fontes, IV, p. 2-3.271 – Evanghelie, sec. XIII (?), pergament, 663 pagini. Text în limba greacă. Peo pagină adăugată în limba slavonă, însemnare din 1593: „În zilele lui Ieremia Movilă,Grigore Crăciun, mare vornic, către mănăstirea Vatopedi”.Ref.: P. Büberl, Die Miniaturenbandscriften der Nationalbibliothek in Athen („KaisericheAkademie der Wissenschaften in Wien. Filologische-historische Klasse” 60, 1917,Abh. 2; N. Iorga, Consideraţiuni istorice asupra documentelor prezentate de d.Marcu Beza (ARMSI, s. III, t. 17, 1935, p. 136-137); Bogdan, Daniile, p. 42-43;Beza, Urme, p. 123, 120-126; Popescu-Vîlcea, Miniatura, p. 94; Constatinescu,Repertoriu, p. 232, nr. 1172.Reprod.: Beza, Urme, p. 122, 130, 131.272 – [Cronică minoră fragmentară], sec. XV. Text în limba greacă. Cuprindeşi informaţii despre acţiunea lui Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, 1410, însprijinul lui Musa, pretendent la tronul otoman (ms. gr. 17, însemnări marginale).Publ.: A. Papadopoulos-Kerameus, Analekta ierosolimitikīs stachyologias, IV, St.Peterburg, 1899, p. 32-33; Peter Schreiner, Die byzantinischen Kleinchroniken, I,Viena, 1975, p. 635-637; Fontes, IV, p. 562-563.273 – Onomatoposiai poleōn kai topōn, sec. XV (?), cu nume comentate de locuri şipopulaţii din Europa Orientală, inclusiv Dacia (fond Pallanī, ms. 39, f. 279 v -281).Publ.: Sp. Lambros, Antistoichiai topōnymiōn (NE, 6 1909, f. 436-438); Fontes, IV, f.538-539.274 – Manuscris în limba greacă, pergament, cu însemnare pe prima filă: „Anul7063 (1555). S-a împodobit crucea sculptată în Valahia, şi a împodobit-o Doamna Elena.Dumnezeu s-o ierte.”Ref.: Beza, Urme, p. 123.Reprod.: ibidem, p. 128.275 – Miscelaneu, 1571. 387 f. 15 x 10 cm. Text în limba greacă. În cuprins: slujbe şinomocanon. La f. 387 însemnare în limba greacă: „Anul 1574 când beilerbeiul împreunăcu trei paşale s-au dus şi au tăiat treizeci şi două de mii de bogdani [moldoveni] şi l-ausfâşiat pe domnul Bogdaniei [Moldovei] Ioan Voievod cu două cămile; luna iulie 15; şiatunci a luat scaunul Petru Voievod” (ms. 703).Ref.: I. Sakkelion, Alk. Sakkelion, Katalogos tōn cheirografōn tīs Ethnikīs Vivliothīkīs tīsEllados, Atena, 1892, p. 129, nr. 703 (şi însemnarea); Beza, Urme, p. 203 (localizareaşi cota greşite); Leandros Vranoussis, 1985.Reprod.: N. Iorga, Consideraţiuni istorice, p. 136; Beza, Urme, p. 182.276 – Liturghier, scris de Luca al Buzăului, sfârşitul sec. XVI, 114 f. 25 x 19 cm. Textîn limba greacă (ms. 836).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 151, nr. 836; Politis, I, p. 4; Gh. Buluţă, Sultana Craia,Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab, p. 10; Politis – Politi,Vivliografoi, p. 537; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 66, 68 (nota), 72-74.Reprod.: Politis, I, pl. I; Zoumbouli, Luc de Buzau, pl. 36 şi 37.

GRECIA 365277 – Liturghier, scris de Antim din Ianina, Ţara Românească, 1634. Text în limbagreacă. Însemnarea copistului la f. 96 (ms. 2438).Ref.: Papazoglou, Anthimos, p. 337, nr. 2; L. Politis, Polytelī euaggelia, afierōmata touīgemōna tīs Vlachias Matthaiou Mpasarampa („Deltion Christ. Arch. Etaireias”,10 (1980-81) [Afierōma ston A. Xyngopoulo], p. 259-272); Politis, 1991, p. 440;Politis – Politi, Vivliografoi, p. 352; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 66, 68 (nota), 72-74.Reprod.: Zoumbouli, Luc de Buzau, pl. 36 şi 37.278 – Liturghier, scris şi împodobit de Antim din Ianina, în Ţara Românească, 1638.105 f. 22 x 16 cm. Text în limba greacă, însemnarea copistului la f. 105. 3 miniaturireprezentând pe Sf. Vasile cel Mare, Ioan Hrisostom şi Grigore Dialogul (ms. 816).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 147, nr. 816; L. Politis, Persistances byzantines dansl’écriture liturgique du XVII e siècle, în La paléographie grecque et byzantine, Paris,1977, p. 375; Papazoglou, Anthimos, p. 340-341, nr. 9; Politis – Politi, Vivliografoi,p. 352; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 125.279 – Miscelaneu teologic, sec. XVII. 80 f. Pe prima copertă, însemnare în limbagreacă (13 august 1659) despre evenimentele din Ţara Românească: campania turcă,invazia tătarilor, jafuri, rezistenţa armată a domnitorului Mihnea III (Mihail Radu) (ms.2067).Ref.: Linos Politis, Maria L. Politis, Katalogos cheirografōn tīs Ethnikīs Vivliothīkīs tīsEllados, ar. 1857-2500, Atena, 1991, p. 106-107, nr. 2067.280 – Hrisant Notara, Kitaïa douleuousa, sfârşitul sec. XVII. 185 f. Lucrare compilatădupă Nicolae Milescu, dedicată lui Constantin Brâncoveanu (prefaţă, Moscova, 1694). Înanexă: însemnări despre Nicolae Milescu de J.H. Schnitzler din Strasbourg (ms. 1362).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 246, nr. 1362; Leandros Vranoussis, 1985.281 – Miscelaneu, [Bucureşti], 1707-1708. 63 f. Text în limba greacă. Scrisde Alexandru din Trikis (Thessalia), închinat marelui postelnic Ştefan Cantacuzino(însemnare). Cuprinde: Sf. Vasile cel Mare, Logos peri pleonexias, tradus în greacamodernă de Marcu din Cipru; Sf. Grigore de Nazianz, Gnomai tetrastichoi (ms. 1897).Ref.: Angelikī Nikolopoulou, Ī ypo tou Markou Porfyropoulou metafrasis tōn anekdotōntou Prokopiou („Epetīris Etairias Vyzantinōn Spoudōn”, 41, 1974, p. 211-215);Mathīmataria, p. 398, nr. 87.282 – Ioan Adam, [Compendiu de ştiinţele naturii], Sibiu, 8 mai 1709. 269 f. 15 x 11cm. Text în limba greacă (ms. 1182).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 214-215; nr. 1182; Olga Cicanci, Companiile greceştidin Transilvania şi comerţul european în anii 1636-1746, Buc., 1981, p. 165-167.283 – Iosif din Vatopedi (profesor la Academia Domnească din Iaşi), Cuvinte (2)către Alexandru beizadea, fiul lui Constantin Mavrocordat, prima jumătate a sec. XVIII.Copie (fond George Mavrocordat).Publ.: Legrand, Recueil, p. 415-451.284 – Marco Antonio Cazzaiti (Katsaitis), Viaggio per l’Archipelago e Turchia, 1740-1742. 260 f. Cuprinde, în capitolele IV-V, relaţiile de călătorie: Viaggi da Constantinopoli

366 GRECIAa Jassi, capitale dalla Moldavia nel 1742 (113 p.) şi Viaggio dalla Moldavia in Valahia,ossia da Jassi in Bucoresti nel 1742 (14 p.) (ms. VII, VI, 6, 2949).Ref. şi publ: M.A. Katsaitis, Călătorie de la Constantinopol la Iaşi şi de la Iaşi la Bucureştiîn anul 1742, ed. Elena Moisuc, Dumitru Limona, în vol. Saeculum, Iaşi, 1977, p.45-110; Remus Niculescu, Jean-Étienne Liotard à Jassy 1742-1743 („Genava”, 80,1982, p. 128-130, 164-166) (fragmente din cap. V); Călători străini, IX, p. 279-292(parţial).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. l, c. 1-258; Saeculum, p. 49, 53 (foaia de titlu,pagină din cap. IV); R. Niculescu, op. cit., p. 129 (pagină din cap. V).285 – Antologhion, 1747. Notaţie psaltică şi text în limba greacă. La f. 141 v -142 v :Iovaşcu Vlahul, Doxologie (ms. 893).Ref.: Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 11, 13, 16; idem, Cultura, p. 175, 178; I. şi Alk.Sakkelion, op. cit., p. 162, nr. 893; Ozana Alexandrescu, Un manuscris inedit dinsecolul al XVII-lea (în „Muzica”, s.n., 9, 1998, p. 135).286 – Miscelaneu, 1758-1761. 486 f. 24 x 18 cm. Text în limba greacă. În cuprins,extrase din autori greci, clasici şi bizantini scrise de Neofit Kalutsis, profesor la AcademiaDomnească din Bucureşti: f. 1-320, Bucureşti, 6 aprilie 1751 (cf. însemnare f. 320 v ); f.321-382, Ianina, 1758 (cf. însemnare f. 382) (ms. 1120).Ref.: Sakkelion, p. 202-203, nr. 1120; Leandros Vranoussis, 1985; Mathīmataria, p. 376-377, nr. 60.Publ.: Anghelos Nikolopoulos, Eideseis peri mathītōn tōn ellīnikon scholōn Vlachiaskai Moldavias ek. sīmeiōseōn cheirografōn kōdikōn („Epetīris Etairias VyzantinōnSpoudōn”, 39-40, 1972-1973, p. 613: însemnările).287 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, 1766. Lucrare prescurtată de marele ban GrigoreBrâncoveanu. 160 f. 24 x 16 cm (ms. 1140).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 207, nr. 1140; Leandros Vranoussis, 1985.288 – Theofil Corydaleu, Peri ouranou, sec. XVII. Copie de ieromonahul NeofitKalutsis, Bucureşti, 1766. 163 f. 24 x 17 cm (ms. 1153).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 209, nr. 1153; Leandros Vranoussis, 1985.289 – Theofil Corydaleu, Peri filosofias, sec. XVII. Copie de Neofit Kalutsis,Bucureşti, 1766. 337 f. 25 x 17 cm. (ms. 1169).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 212, nr. 1169; Leandros Vranoussis, 1985.290 – Theofil Corydaleu, Peri psychīs, sec. XVII. Copie de ieromonahul NeofitKalutsis, Bucureşti, 25 mai 1767, 186 f. 24 x 17 cm. (ms. 1152).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 209, nr. 1152; Leandros Vranoussis, 1985.291 – Miscelaneu, Braşov, 1777-1785. 252 f. Scris de Nikolaos Panaghiōtou. Cuprindetexte de Mihail Chrysoloras, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigore de Nazianz. Însemnări alecopistului din Braşov şi Sighişoara (ms. 3127).Ref.: ibidem, p. 430-431, nr. 130.292 – Mihail Fotino din Chios (mare paharnic în Ţara Românească), Învăţături [...],Bucureşti, 1781. 65 f. 16 x 11 cm. Text în limba greacă (ms. 1184).

GRECIA 367Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 215, nr. 1184; N. Iorga, Pedagogia unui juris-consultfanariot din Bucureşti la 1780 (ARMSI, s. III, t. 12, 1932, p. 221-224; rec. P.P.Panaitescu, în RIR, 2, 1932, p. 315).293 – Constantin (Chesarie) Daponte, Geōgrafikī istoria, 1782. Autograf. 329 + 13f. 1a f. 79-86 (capitolul XV): Dacia şi o scrisoare din 1 noiembrie 1762 către ConstantinDudescu; f. 130-133: scrisoare a patriarhului Dositei şi răspunsul lui Daponte (fondGeorge Mavrocordat).Ref.: É. Legrand, Bibliothèque grecque vulgaire, III, Paris, 1881, p. XXXV sqq.; idem, înC. Dapontès, Ephémérides daces, III, Paris, 1888, p. LVII-LXXV, nr. 19.Publ.: ibidem, I, Paris, 1880, p. CDXXXIII sqq. (scrisoare, 1762); É. Legrand, op. cit., p.252-258 (cap. despre Dacia).294 – Voltaire, Essai sur les moeurs et l’esprit des nations [...]. Traducere în neogreacăde Nicolae Caragea, domnul Ţării Româneşti (1782-1783). 3 volume, 165 + 279 + 327 f.(ms. 1211-1214).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 220-221, nr. 1211-1214; Ariadna Camariano-Cioran,Nicolae Caragea, prince de Valachie, traducteur de la langue française („Atena”,73-74, 1972-1973, p. 245-266); L. Vranoussis, Les Grecs de Constantinople et la vieintellectuelle à l’âge des drogmans, în Istanbul à la jonction des cultures balkaniques,Buc., 1977, p. 133-142.295 – Neofit Kalutsis ieromonahul, Parafrază la Iliada lui Homer, Bucureşti, 1783.4 + 262 p. Caiet de curs la Academia Domnească (ms. 1297).Ref.: I. şi A. Sakelion, Katalogos tōn cheirografōn tīs Ethnikīs Vivliothīkīs tīs Ellados,Atena, 1892, p. 236; Mathīmataria, p. 394, nr. 81.296 – Gheorgachi Suţu (?), Alexandrovodas o asyneidītos [...], 1785. Comedie în3 acte, în care este satirizat Alexandru Mavrocordat „Firaris”, domnul Moldovei (1785-1786) (ms. 1328).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 240, nr. 1328; N. Iorga, Istoria literaturii române însecolul al XVIII-lea, II, Buc., 1901, p. 77; D. Russo, Studii şi critice, Buc., 1910, p.104-105; Beza, Urme, p. 126, 129-132.Publ.: Lia Brad-Chisacof, Antologie de literatură greacă din Principatele Române. Prozăşi teatru. Secolele XVIII-XIX, Buc., 2003, p. 2-53 (traducere).Reprod.: Beza, Urme, p. 128; Geōrgios Spathis, Alexandrovodas o asyneidītos, Atena,1995.297 – Constantin Caragea Banul, Efīmerides idiocheiroi, Iaşi, 1790-1792. Cuprindeinformaţii despre evenimentele din Moldova şi Ţara Românească (ms. 3106).Ref.: G. Kournoutos, Agnōstos kōdix Efīmeridōn Kōnstantinou Karatza tou Mpanou(„Praktika tīs Akadīmias Athīnōn”, 24, 1949, p. 169-173); N. Camariano, Călătoriede documentare în Grecia („Studii”, 1962, nr. 1, p. 198).298 – Antonio Genovese, Peri metafysikīs, sec XVII. Traducere de EugeniosVoulgaris. Copie de Neofit Duca, Bucureşti, 10 august 1792. 244 f. 29 x 21 cm (ms. 1167).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 212, nr. 1167; Leandros Vranoussis, 1985.

368 GRECIA299 – Anthologhion, sec. XVIII. Notaţie psaltică şi text în limba greacă. La f. 404:Iovaşcu Vlahul, Doxologie (ms. 901).Ref.: Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 16; idem, Cultura, p. 178; I. şi Alk. Sakkelion, op.cit., p. 164, nr. 901; Ozana Alexandrescu, Un manuscris inedit din secolul al XVII-lea(în „Muzica”, s.n., 9, 1998, p. 135).300 – Eugenios Voulgaris, Epistolarion, sec. XVIII. 55 f. Cuprinde 92 scrisoriautografe, printre care unele adresate unor domnitori şi demnitari din Ţările Române (ms.1334).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 242, nr. 1334; K. Dyovuniotis, Eugeniou tou VoulgareōsEpistolai („Epistīmonikī Epetīris Theologikīs Scholīs Panepistīmiou Athīnōn”, 15,1940, p. 3-10); Leandros Vranoussis, 1985.301 – Eugenios Voulgaris, Peri palirroiōn, sec. XVIII. 32 f. 22 x 16 cm. Manuscrisautograf. La fila 32, text în limba română (ms. 1171).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 212, nr. 1171; Leandros Vranoussis, 1985.302 – Theofil Corydaleu, Epistolarion, sec. XVII. 47 f. 18 x 12 cm. Text în limbagreacă. Copie din sec. XVIII de Teodor din Ţara Românească, elev al şcolii din insulaPatmos (cf. însemnare f. 47 v ) (ms. 1149).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 208, nr. 1149; Leandros Vranoussis, 1985.303 – Constantin Daponte, Scrieri, sec. XVIII. 45 f. + 608 p. Text în limba greacă.Manuscris autograf. La p. 1-99: Istoria tōn symvantōn epi tīs vasileias tou soultanMechmetī, cuprinzând informaţii interesând şi istoria românilor, 1648-1704; la p. 115-603: Dakikai efīmeirides, relatare a evenimentelor din timpul războiului austro-rusootomandin 1736-1739, desfăşurat pe teritoriul Ţărilor Române (fond G.A. Mavrocordat).Ref. şi publ.: C. Sathas, Biblioteca graeca medii aevi, III, Veneţia, 1872, p. 1-70 (Istoria...);C. Dapontes, Ephémérides Daces ou chronique de la guerre de quatre ans (1736-1739), publiée, traduite et annotée par Émile Legrand, I-II, Paris, 1880-1881; C.Erbiceanu, Cronicarii greci carii au scris despre români în epoca fanariotă, Buc.,1888, p. 5-63.304 – Dialog contra francmasonilor, sec. XVIII, dedicat unui francmason din Braşov.Text în limba greacă. 184 f. (ms. 1298).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 236, nr. 1298; Leandros Vranoussis, 1985.305 – Epistolar, sec. XVIII. Text în limba greacă, în cuprins şi 2 scrisori din 25 martie1719 ale lui Partenie egumenul mănăstirii Tatarna şi ale obştii către Nicolae Mavrocordat,domnul Ţării Româneşti, şi Constantin, secretarul acestuia, solicitând ajutoare, precum şio scrisoare către Ianachi, rugându-l să transmită cele două cereri (ms. 2188, f. 261-264).Ref. şi publ.: M.S. Théocharis, Nicolas Mavrocordato bienfaiteur du monastère de Tatarna(BNJ, 20, 1970, p. 322-326, 334-340).Reprod.: ibidem, p. 339.306 – Nicolae Mavrocordat, [Despre viaţă şi moarte], sec. XVIII. Text în limbagreacă (ms. 1335).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 242, nr. 1335; Leandros Vranoussis, 1985.

GRECIA 369307 – Miscelaneu, sec. XVIII. 50 f. Text în limba greacă. În cuprins, gramatepatriarhale adunate de logofătul Hierax, scrieri de Damaschin episcopul Rendinei etc.,cu referiri la: Hrisant Notara, Syntagmation peri offykiōn, Târgovişte, 1715. Însemnăriautografe ale lui Nicolae Caragea (ms. 1474, fost în Col. Nicolae Caragea).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 263, nr. 1474; A. Papadopoulos-Kerameus, Dyo kōdikestīs vivliothīkīs Nikolaou Karatza („Epetīris ton Filologikou Syllogou Parnassou”, 8,1904, p. 23-53).308 – Miscelaneu, sec. XVIII. 324 f. 25 x 18 cm. Text în limba greacă. În cuprins:predici, fragmente liturgice, extrase din autori greci, copiate de Neofit Kalutsis la Bucureştişi Câmpulung, 1766 (ms. 1202).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 218-219, nr. 1202; Leandros Vranoussis, 1985.309 – Omoglasnic sau Molebnic, scris în Ţara Românească, sec. XVIII. Textereligioase în limba română. 153 f. 16 x 10 cm. (ms. 1799).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 303, nr. 1799; Matilda Caragiu-Marioţeanu, Liturghieraromânesc. Un manuscris anonim inedit, Buc., 1962, p. 9, n. 3 (presupus ca manuscrisaromân); Kasimir Stancev, Aksinia Džurova, Arheografski beležki ot NacionalnataBiblioteka v Atinia („Starobălgarskata literatura”, 9, 1981, p. 52); Mihai Ţipău, 2009(identificare exactă).310 – Alexandru Turnavitu (director al Academiei Domneşti din Bucureşti), Răspunscătre cipriotul Aloisie Andrutzi, sec. XVIII. 150 f. Text în limba greacă (ms. 1340).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 243, nr. 1340; Leandros Vranoussis, 1985.311 – [Nicolae Caragea (?)], Syntomos diīgīsis [Despre ceremonialul curţii otomane],sfârşitul sec. XVIII. 8 f. Manuscris incomplet (ms. 1569).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 276, nr. 1569; Ariadna Camariano-Cioran, NicolasCaragea, prince de Valachie, p. 261; L. Vranoussis, Les Grecs de Constantinople etla vie intellectuelle, p. 141-142.Publ.: I. Sakkelion, Syntomos diīgīsis („Ebdomas”, 3, 1886, p. 230-233, 243-246).312 – Antologhion, sec. XVIII. Notaţie psaltică şi text în limba greacă, 92 f. Cuprindeîntre f. 65 şi f. 79: Iovaşcu Vlahul, Doxologie (ms. 2221).Ref.: Linos Politis, Maria L. Politis, Katalogos cheirografōn tīs Ethnikīs Vivliothīkīs tīsEllados, ar. 1857-2500, Atena, 1991, p. 251; Ozana Alexandrescu, Un manuscrisinedit din secolul al XVII-lea (în „Muzica”, s.n., 9, 1998, p. 136).313 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon. Traducere în limba neogreacă deIoan Avramios, din porunca lui Nicolae Mavrocordat, începutul sec. XVIII. 161 f. 21 x 16cm. Copie sec. XVIII-XIX (ms. 1219).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 221, nr. 1219; Ariadna Camariano, Traducerea greacăa „Teatrului Politic” (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 221).314 – Miscelaneu medical, sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX. 190 f. 21,5x 16,5 cm. Cuprinde reţete medicale şi leacuri adunate de Sofronios Delagrammaticadin Andros (f. 1-158) şi scrierea lui Ioan Mulaimis din Ianina, Syntomos perigrafī tōnhydropikōn pathous kata te praxin kai theōrian [Scurtă descriere a boalei hidropicii după

370 GRECIApractică şi teorie], închinată stolnicului Constantin Cantacuzino în Bucureşti, noiembrie1694 (f. 159-190). La f. 159 v -160, epistola dedicatorie a autorului către stolnic (ms. 2173).Ref.: Linos Politis şi Maria L. Politis, op. cit., p. 193-195, nr. 2173.315 – Emanuil Rizos, Essai sur la nouvelle doctrine médicale de Brown, ed. Paris,1797. Traducere în limba neogreacă, de paharnicul Rizos Artakinos Gheorghiadis cudedicaţie pentru beizadea Dimitrie Moruzi, Constantinopol, 1 martie 1806 (ms. 1503).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 269, nr. 1503; Leandros Vranoussis, 1985.316 – Miscelaneu, prima jumătate a sec. XIX. 216 f. Text în limba greacă. În cuprins:discursuri şcolare şt traducerea din limba franceză a unui tratat de drept natural de I.Seliminski, profesor în Ţara Românească (ms. 1227).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 223, nr. 1227; N. Sotīrakīs, Ioannis (Ivan) Seliminski(„O Eranistīs”, 12, 1975, p. 81-93); Leandros Vranoussis, 1985.317 – Memoriu, post 1812, 219 p. Text în limba franceză. Recapitularea tratatelorîncheiate de Imperiul Otoman cu ţările creştine de la Pacea de la Carloviţ (1699) până lacea de la Bucureşti (1812).Ref.: Dan Livezeanu, op. cit. (RA, 1980, nr. 3-4, p. 426).318 – Miscelaneu, Bucureşti, 1821. 144 f. Text în limba greacă, în cuprins: Oracoleleîmpăratului Leon şi ale patriarhului Tarasie; Anastasios Gordios, Tratat despre Mahomed;Profeţiile lui Agatanghel etc. (ms. 1256).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 228, nr. 1256.Publ.: Astérios Argyriou, Anastasios Gordios (1654/5-1729), Sur Mahomet et contre lesLatins, Athènes, 1983, p. 29-120.319 – Emanoil Xanthos, Memoriu, post 1821, referitor la înfiinţarea Eteriei (ms.1557, f. 20).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 275, nr. 1557; Nestor Camariano, Călătorie dedocumentare în Grecia („Studii”, 15, 1962, nr. 1, p. 197).320 – L.B. Francoeur, Cours complet des mathématiques pures. Traducere de I.Seliminski, Galaţi, 1830 (Aritmetica) şi Bucureşti, 1832 (Algebra) (ms.1226).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 222-223, nr. 1226; N. Sotīrakīs, loc. cit.; LeandrosVranoussis, 1985.321 – D’Holbach, Morale universelle, 3 volume, Ploieşti, 1835. Traducere înneogreacă de I. Seliminski. 167 + 143 + 145 f. (ms. 1222-1224).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 222, nr. 1222-1224; N. Sotīrakīs, loc. cit.; LeandrosVranoussis, 1985.322 – Condică, Bucureşti, 1836-1841. 76 f. 20,5 x 16,5 cm. Cuprinde copii descrisori trimise în această perioadă de ieromonahul Dionisie şi de alţi trei călugări dinmănăstirea Sf. Visarion, aflaţi în Bucureşti, către egumenul Dusicului, privitoare la afaceriale mănăstirii şi ale altor aşezăminte tesaliote şi administrarea metocurilor din ŢaraRomânească, mănăstirile Banu şi Nucet. Text în limba greacă (ms. 1886).Ref.: ibidem, p. 15, nr. 1886.

GRECIA 371323 – Mably, [De la manière d’écrire l’histoire], Petroşani, 1839. Traducere înneogreacă de I. Seliminski, 213 f. (ms. 1225).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 222, nr. 1225; N. Sotīrakīs, loc. cit.; Leandros Vranoussis,1985.324 – Iatrikī ek tōn tou Yppokratous kai Galīnou, începutul sec. XVIII. 234 f.Traducere în neogreacă de Marcu Porfyropoulos Cipriotul, director al Academiei Domneştidin Bucureşti, la îndemnul lui Răducanu, fiul stolnicului Constantin Cantacuzino. Copiesec. XIX (ms. 1500).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 268, nr. 1500; P. Cernovodeanu, N. Vătămanu, Lapremière traduction des „Aphorismes” d’Hippocrate en langue roumaine (XVIII esiècle) (RESEE, 10, 1972, p. 491-500).325 – Miscelaneu, Moldova, sec. XIX. 165 f. Text în limba greacă. În cuprins, stihurişi un vocabular româno-grec (ms. 1367).Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 247, nr. 1367; Constantinescu, Repertoriu, p. 240, nr.1208.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 1-14.CR326 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, ed.: 1637, 1676, 1781.Cronică universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul. Gravură cu portretulşi stema lui Zotu Tzigara, mare spătar al Moldovei, ginerele lui Petru Şchiopul (IST. 1228;1228 M; 1230/BM).Ref.: Legrand XVII/1, p. 351-352; XVII/II, p. 327-334; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154,155 nr. 2074, 2077, 2091.327 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682 (Th. 9477).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.328 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseon [...]; Markou Eugenikou, Exīgīsis[...], Iaşi, 1683 (Th. 13181).Ref.: ibidem, p. 409, nr. 5450.329 – Akolouthia Sergiou kai Vakhou, Iaşi, 1685, tipărită de Mitrofan, episcopul deHuşi (BM).Ref.: Legrand, XVII, II, p. 425-426; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, nr. 170.330 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, 1694 (Th. 14075 a).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331-332, nr. 4445.331 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul (Th. 137).Ref.: ibidem, p. 196, nr. 2632.332 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul (Th. T. 928/7517 a).Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3240.

372 GRECIA333 – Plutarh, Ellīnikōn kai rōmaïkōn parallīlon, metafrasis [...] Kōnstantinou [...]Vragkovanou, Bucureşti, 1704, tipărită de Antim Ivireanul (E. F. 10577, G. D.).Ref.: ibidem, p. 364, nr. 4867.334 – Akolouthia tou [...] patros īmōn Vīssariōnos archiepiskopou Larissīs, Bucureşti,1705 (Th. 126. T, G. D.).Ref.: ibidem, p. 10, nr. 108.335 – Dosithei Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias[...], Râmnic, 1705 (Th. 14079, 40).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4444.336 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710 (Th. 231 a).Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5979.337 – Varinus Favorinus, To mega lexikon [...]. Magnum dictionarium, Veneţia, 1712,dedicat lui Constantin Brâncoveanu, cu portretul acestuia (Ling.1923).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 101-103, nr. 77; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 172, nr. 2294.338 – Sf. Ioan Damaschinul, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715. 2 ex. (Th.3423 C., G. D.).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 136, nr. 1833.339 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...], epimeleia [...] GeōrgiouTrapezountiou, Bucureşti, 1719 (FLS 1499 E).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3814.340 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...]. Liber de officiis, Leipzig, 1722(FLS 1500).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3815.341 – Vivlion periechon tīn Akolouthian tou Agiou Megalomartyra Neofytou kai touAgiou Maximou tou Maximou Omologītou, Bucureşti, 1723 (Th. 157 Y, G. D.).Ref.: ibidem, p. 15, nr. 152.342 – Hrisant Notara, Egcheiridion peri tīs kat’ exochīn yperochīs tīs poleōsIerousalīm, Ierusalim [Bucureşti?], 1728 (Th. 2803 a).Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4433.343 – Hrisant Notara, Omiliai oligai ek tōn pollōn euretheisai [...], Veneţia, 1734,dedicată domnitorilor Grigore II Ghica, al Ţării Româneşti, şi Constantin Mavrocordat, alMoldovei, 2 ex. (Th. 2804).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4434.344 – Istoria tīs palaias kai neas Diathīkīs [...], metafrasteisa [...] para Anthōnioukatīforou, Veneţia, 1737, dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti(Th. 1313).Ref.: Legrand, Bibl. ion., I, p. 96; Legrand XVIII/1, p. 260-261; Papadopoulos, Ell. vivl.,I, p. 203, nr. 2732.345 – Emmanouil Rōmanitīs, O metanoōn didaskomenos, Veneţia, 1742, dedicată luiConstantin Mavrocordat, domnul Moldovei (Th. 8937 a, G. D.).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 296-298, nr. 292; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 316, nr. 4271.

GRECIA 373346 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athōnos, Veneţia,1745, retipărire a ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şiconsemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (Th. 10697).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 232, 613, nr. 3143.347 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745, ediţieîngrijită de Alexandros Kankellarios şi dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul ŢăriiRomâneşti. 2 ex. (GL. 2379/BM).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3806.348 – Constantin Daponte, Vivlos iera periechousa tīn [...] akolouthian [...] Rīginou,Veneţia, 1746, dedicată lui Ioan Mavrocordat, domn al Moldovei. 2 ex. (Th. 169).Ref.: Cioran, Scheseis, p. 140; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, nr. 167; p. 608.349 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīsAnatolikīs [...]. Orthodoxa confessio, ed.: Bratislava, 1751; St. Peterburg [Veneţia], 1764;Viena, 1771 (Th. 3500, 3501, 3502).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 401, nr. 402; XVIII/2, p. 26-27, nr. 607; p. 143-144, nr. 748;Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4557, 4558, 4560.350 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,ed.: 1758, 1770, cuprinzând epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldoveidin ed. Veneţia, 1677 (Th. 9479, 2320).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 115, nr. 721; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4364, 4365.351 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, Leipzig, 1758. Traducere de IoanAvramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui Constantin Mavrocordat,domnul Ţării Româneşti (FLS 2256/BM).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 280, 614, nr. 3778.352 – Akolouthia [...] Vīssariōnos arhiepiskopou Larissīs [...], ed. 2, Bucureşti, 1759(Th. 126 E, G. D.).Ref.: ibidem, p. 10, nr. 110.353 – Geōrgios Kōnstantinos, Pagkosmios istoria tīs Oikoumenīs, Veneţia, 1759,dedicată marelui boier Constantin Brâncoveanu (Th. 2319).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 483, nr. 514; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, 613, nr. 3153.354 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, t. I-II, Leipzig, 1766, dedicată EleneiMavrocordat, doamna Ţării Româneşti (N. F. 500 H).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 611, nr. 1906.355 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-III, Leipzig, 1768-1784, dedicată lui GrigoreIII Ghica, domnul Moldovei (Th. 5119).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 80-83, nr. 683; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, 610, nr. 1474.356 – Neofit Cavsocalivitul, Eklogī tou Psaltīriou, Bucureşti, 1769 (Th. 9496, 11099,G. D.).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 325, nr. 4372.357 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīn

374 GRECIAOktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei, cu portretul acestuia în frontispiciu (Th. 1043).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 160-161, nr. 771; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.358 – [Johann Hübner], Ieron apanthisma [...], metafrasthen [...] ypo PolychroniouDīmītriou, Leipzig, 1775, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei, cu portretulacestuia şi stemele reunite ale Principatelor Române (Th. 499).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 215, 612, nr. 2895.359 – Christoforos o Xīropotamīnos, Egcheiridion periechon ton Paraklītikon kanonakai tous 24 oikous eis ton [...] Stauron, Veneţia, 1776, tipărit cu cheltuiala negustoruluiRadu din Braşov (Th. 15000 G/EM).Ref.: ibidem, p. 122, 610, nr. 1146.360 – Nicolae Villara, Syllogī diaforon poiīmatōn [...] pros [...] Iōannou AlexandrouYpsilantī, Leipzig, 1777 (N. F. 1091).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 250-251, nr. 898; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 76, nr. 1009.361 – Chesarie Daponte, Logoi panīgyrikoi eis [...] stichous eis egkōmion diaforōnagiōn, Veneţia, 1778, tipărită cu cheltuiala spătarului Iacovache Rizu (Th. 4219).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 272-280, nr. 919; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 610, nr.1907.362 – A.M. del Chiaro (traducere după Antoine Galland), Gnōmika [...] filosofōn,Veneţia, 1780, retipărire a ed. Târgovişte, 1713 (E. F. 913, G.D.).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 143, nr. 1927; Al. Duţu, Un livre de chevet dans lespays roumains au XVIII e siècle: les Dits des Philosophes (RESEE, 5, 1966, 3-4, p.513-533).363 – Grigorie (papă al Romei), Paterikon [...], metafrasthentes [...] para KōnstantinouDaponte, Veneţia, 1780, dedicat lui Grigorie, episcop al Râmnicului (Th. 5457).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 340-343, nr. 1019; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 192, 612, nr.2560.364 – Epistolarion ī epistolikos charaktīr, t. I, Veneţia, 1781. Cuprinde şi formulelede adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (F. 1124, 1).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 359-360, nr. 1039; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 161, nr. 2149.365 – Psaltīrion tou profītanaktos Dauid [...]; Zītīmata diafora theologika, Leipzig,1781, dedicată marelui ban Dimitrie Ghica (Th. 11053).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 97, 610, nr. 1305.366 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (I), Mihai Suţu (III),Alexandru Moruzi (IV, adaos de G. Ventotīs), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (II) (Th. 2273).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 400-402, nr. 1099; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr.3829.367 – Neon epistolarion, Veneţia, ed.: 1785; 1797. Cuprinde şi formulele de adresarefolosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (GL 1121/BM; F. 758).

GRECIA 375Ref.: Legrand, Bibl. ion., I, p. 168, nr. 547; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 161, nr. 2151,2153.368 – Geōrgios Kōnstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...]. Lexikontetraglōsson, t. I, Veneţia, 1786. Între prenumeranţi, Academiile Domneşti din Bucureştişi Iaşi (F. 1318).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 451-454, nr. 1170; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, nr. 3152.369 – Ilie Miniat, [Petra skandalou], Der Stein des Anstosses [traducere de DimitrieNicolae Darvari], Viena, 1787 (Th. 8903 K/GD).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 15, nr. 4257.370 – Geōrgios Ventotīs, Lexikon triglōsson [...] eis tomous treis, Viena, 1790,întocmit şi publicat din porunca lui Alexandru Mavrocordat „Firaris”, fost domn alMoldovei (F. 188).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 509-510, nr. 1251; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 77-78, nr. 1027.371 – [Dimitrie Darvari], Mikra Katīchīsis ītoi Syntomos omologia tīs AnatolikīsEkklīsias tōn Graikōn, Viena, 1791 (Th. 6950 v/G.D.).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 227, nr. 3074.372 – Akolouthia tou en agiois patros īmōn Vīssariōnos tou thaumatourgou, Viena,1797, retipărire a ed. Bucureşti, 1759, cu cheltuiala marelui vornic Ioan Florescu (Th.127-4°).Ref.: ibidem, p. 10, 608, nr. 111.373 – Proskynītarion tou Agiou Orous. Mpou kitap Agion Orozoun Proskynītarion,Veneţia, 1806. Cuprinde şi informaţii despre daniile româneşti (Th. 10970).Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, I, Atena, 1958, p. 128-130, nr. 38.Reprod.: ibidem, p. 128-129, pl. XXI (gravură).374 – Carlo Goldoni, Komōdiai, Nauplia, 1834. Traducere de Ioan Gheorghe Caragea,fost domn al Ţării Româneşti. 2 ex. (4678, 4678 a).Ref.: Dan Simonescu, Ioan Vodă Caragea şi traducerile lui din Goldoni („Studii italiene”,2, 1935, p. 1, nr. 110).H375 – Hartă a Ţării Româneşti, sec. XIX, 2 file. 47,5 x 65,5 cm şi 48 x 71 cm, încerneală neagră. Cuprinde denumiri de munţi, râuri, oraşe, sate, judeţe (ms. 1887, fost2003).Ref.: ibidem, p. 15, nr. 1887.ETHNIKĪ TRAPEZA TĪS ELLADOS(Banca Naţională a Greciei)CR376 – Varinus Favorinus, To mega lexikon [...]. Magnum Dictionarium, Veneţia,

376 GRECIA1712, ediţie dedicată de îngrijitor, Giorgios Trapezuntios, lui Constantin Brâncoveanu.Ref.: Ellīs D. Marsellou, Palaiai ī spaniai ekdoseis, para tī vivliothīkī tīs Trapezīs tīsEllados, Atena, 1975, p. 5-6; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 172, nr. 2294.377 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaïka [...], epimeleia Iōannou touPostelnikou, Bucureşti, 1716.Ref.: Marsellou, op. cit., p. 11; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 282, nr. 3807.378 – Hrisant Notara, Eisagōge eis ta geōgrafika kai sfairika [...]; Introductio adgeografiam et sfaeram, Paris, 1716, dedicată lui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat,domnul Ţării Româneşti.Ref.: Marsellou, op. cit., p. 12; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4431.379 – Meletie (mitropolitul Atenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1738.Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române.Ref.: Marselllou, op. cit., p. 16; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 285, nr. 3830.ETHNIKO ISTORIKO MOUSEIO(Muzeul Istoric Naţional)DOC380 – Hrisov, din 1529, de la Radu de la Afumaţi, domnul Ţării Româneşti, privindmănăstirea Sărindar.Ref.: Beza, Urme, p. 123 (semnalează un pachet de 62 doc., privitoare la mănăstireaSărindar, dintre 1529 şi 1831).381 – Hrisov, din 8 noiembrie 1577, prin care Mihnea Turcitul, domnul ŢăriiRomâneşti, dăruieşte mănăstirii Sf. Ilie de la Athos 1.000 de aspri anual.Ref. şi publ.: Democratia Hemmerdinger-Iliadou, Un hrisov de danie inedit de la MihneaTurcitul („Studii”, 18, 1965, nr. 4, p. 913-916).382 – Hrisov, din 21 decembrie 1610, de la Constantin Movilă, domnul Moldovei,prin care închină biserica Sf. Paraschiva din Iaşi ca metoc mănăstirii Sf. Ecaterina dinMuntele Sinai.Ref.: Beza, Urme, p. 123.Publ.: N. Iorga, Două hrisoave domneşti pentru mănăstirea Mărgineni închinată munteluiSinai (ARMSI, s. III, t. 17, 1935-1936, p. 3-10).Reprod.: Beza, Urme, p. 123; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 147, fig.158-159.383 – Hrisov, din iunie 1627, prin care Alexandru Coconul, domnul Ţării Româneşti,întăreşte proprietăţi lui Mihăilă din Brăneşti.Ref.: Beza, Urme, p. 123; N. Iorga, Două hrisoave, p. 10; idem, Consideraţiuni istoriceasupra documentelor prezentate de d. Marcu Beza (ARMSI, s. III, t. 17, 1935-1936,p. 137).384 – Hrisov, din Bucureşti, 26 iulie 1631, de la Leon Tomşa, domnul Ţării Româneşti,prin care întăreşte doi copii de ţigani jupânului Papa, mare logofăt.

GRECIA 377Ref.: Beza, Urme, p. 123; N. Iorga, Două hrisoave, p. 10-11; idem, Consideraţinni istorice,p. 137.Publ.: DRH, B, XVII, p. 416-417Reprod.: Beza, Urme, p. 129; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 142, fig.147; B. A. R., foto XXVII/35.385 – Hrisov, din 19 aprilie 1667, de la Radu Leon, domnul Ţării Româneşti, careîntăreşte mănăstirii Mărgineni a zecea parte din producţia ocnei de sare de la Telega.Ref. şi publ.: N. Iorga, Două hrisoave, p. 11-12; Beza, op. cit., p. 123.Reprod.: Beza, Urme, p. 124; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 138, fig.144.386 – Sigilion, din mai 1681, prin care Iacob, patriarh de Constantinopol, confirmăstatutul de stavropighie al mănăstirii Mărgineni.Ref. şi publ.: Sp. Lambros, Dyo synodika sigillia peri tīs en Ouggrovlachia monīsMartzinaniou („Deltion tīs Istorikīs kai Ethnologikīs Etaireias”, 6, 1902, p. 102-110);Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 238-244.387 – Hrisov, din 12 decembrie 1693, prin care Constantin Brâncoveanu întăreştemănăstirii Sărindar proprietăţi din Bucureşti (ms. 202).Ref.: Sp. Lambros, Katalogos tōn kōdikōn tōn en Athīnais Vivliothīkōn plīn tīs Ethnikīs. B΄.Kōdikes tīs Istorikīs kai Ethnologikīs Etaireias (NE, 8, 1911, p. 492, nr. 202).Publ.: Dimitrie Ionescu, O danie a lui Constantin Vodă Brâncoveanu pentru Sărindar (RI,28, 1932, p. 263-265); M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Siria, Atena şi insula Hios(ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, p. 15-17; datat 1702).388 – Act, din 2 aprilie [1698], prin care Radu, fiul căpitanului Sava Odivoianu,dăruieşte lui Grigore Greceanu, mare agă, o moşie în judeţul Vlaşca.Publ.: N. Iorga, Două hrisoave, p. 12-13.389 – Sigilion, din iulie 1702, prin care Calinic II, patriarh de Constantinopol,confirmă statutul de stavropighie mănăstirii Mărgineni.Ref. şi publ.: Sp. Lambros, Dyo synodika..., p. 110-116.390 – Hrisov, din 18 septembrie 1720, prin care Nicolae Mavrocordat închinămănăstirii Sf. Ecaterina din Sinai mănăstirea Mărgineni. Pergament, iniţială ornată, chenarcu motive florale, miniaturi; pecete în teacă de argint gravată.Ref.: Beza, Urme, p. 123.Publ.: N. Iorga, Două hrisoave, p. 13-18.Reprod.: ibidem, pl. I-II; Beza, Urme, p. 124-126; Cândea – Simionescu, Prezenţeromâneşti, IV, p. 136, fig. 141; p. 137, fig. 142; p. 143, fig. 149.391 – Hrisov, din 20 octombrie 1753, prin care Constantin Racoviţă, domnul ŢăriiRomâneşti, confirmă mănăstirii Mărgineni reparaţiile făcute de egumenul Antim, precumşi proprietăţi în judeţul Prahova. Pergament, chenar cu motive florale, miniaturi; pecete înteacă de argint gravată.Ref.: M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Siria, Atena şi insula Hios (ARMSL, s. III, t. 8,1936-1938, p. 17) (datat 1751); idem, Urme, p. 123.Publ.: N. Iorga, Două hrisoave, p. 21-28.

378 GRECIAReprod.: ibidem, pl. III-V; Beza, Urme, p. 125, 126; Cândea – Simionescu, Prezenţeromâneşti, IV, p. 140, fig. 145; p. 143, fig. 142.392 – Hrisov, din 1756, de la Constantin Racoviţă, domnul Moldovei.Ref. şi reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 141, fig. 146.393 – Scrisoare, din 3 iulie 1808, prin care Agapie, egumenul mănăstirii Zitsa (aSfinţilor Părinţi) din Epir, se plânge lui Dositei Filitti, mitropolitul Ungrovlahiei, deabaterile lui Constantie, egumenul mănăstirii Mislea (ms. 239).Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 9, 1912, p. 465, nr. 239); N. Iorga, Consideraţiuniistorice..., p. 139; Beza, Urme, p. 196.Reprod.: ibidem, p. 189.394 – Convenţie, semnată la Bucureşti, 3 august 1819, de Iordachi Olimpiotul, IoanFarmachi şi arhimandritul Dicheos.Ref.: I.A. Meletopoulos, Ī ekthesis tīs istorias tīs Filikīs Etaireias en tō Ethnikō IstorikōMouseiō, Atena, 1964, p. 20.Reprod.: ibidem, p. 24.395 – Proclamaţie din Ismail, 7 octombrie 1820, adresată de Alexandru Ipsilanticomandanţilor armatei eteriste.Ref.: I.A. Meletopoulos, op. cit., p. 20.396 – Proclamaţie din Râmnic, 8 iunie 1821, dată de Alexandru Ipsilanti după bătăliade la Drăgăşani (ms. 179).Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 8, 1911, p. 89, nr. 179); Leandros Vranoussis, 1985.397 – Scrisoare din Ţara Românească, 1821, a eteriştilor către căpitanii IordachiOlimpiotul şi Farmachi (ms. 179).Ref.: Leandros Vranoussis, 1985.398 – Scrisoare, din 1830-1831, a lui Climent, egumenul mănăstirii Zitsa (a SfinţilorPărinţi), referitoare la metocurile Sărindar şi Mislea, din Ţara Românească (ms. 239).Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 9, 1912, p. 465, nr. 239).399 – Scrisori, din 18 aprilie şi 8 noiembrie 1836 de la mănăstirea Mărgineni dinŢara Românească, ale luptătorului politic grec Emanuel Xanthos către familie şi prietenidin Grecia.Ref.: I.A. Meletopoulos, op. cit., p. 20-21.MS400 – Miscelaneu, sec. XVII, cuprinzând şi Nomocanonul lui Manuil Malaxos cu oînsemnare (f. 42 v ) care se referă la Ieremia voievod (ms. 298).Ref.: Sp. Lambros (NE, 20, 1926, p. 273).401 – Dimitrie Cantemir, Divanul, începutul sec. XVIII. Copie a textului grecescpublicat la Iaşi, 1698. 95 f. 27 x 20 cm. Donat de Hristu D. Caragea, care îl achiziţionaseîn Ghemi, oraş din Tracia, lângă Adrianopol (ms. 109).Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 7,1910, p. 336-337, nr. 109); N. Iorga, Consideraţiuni

GRECIA 379istorice asupra documentelor prezentate de d. M. Beza (ARMSI, s. III, t. 17, p. 138-139); Beza, Urme, p. 203; Scarlat Callimachi, Vl. Block şi Elena Georgescu, DimitrieCantemir. Viaţa şi opera în imagini, Buc., 1963, p. 32; V. Cândea, La diffusion del’œuvre de Dimitrie Cantemir en Europe du Sud-Est et au Proche-Orient (RESEE,10, 1972, nr. 2, p. 353); D. Cantemir, Opere complete, I, Divanul, ed. V. Cândea,Buc., 1974, p. 81-82; Era Vranoussis, Échos de l’œuvre de Cantemir dans les milieuxgrecs, în Istanbul à la jonction des cultures balkaniques, méditerranéennes, slaves etorientales aux XVI e -XIX e siècles, Buc., 1977, p. 464-468.Reprod.: Beza, Urme, p. 190-191; D. Cantemir, Opere complete, I, p. 288-289; EraVranoussis, op. cit., p. 464-465.402 – Theodoros din Dristra (profesor la Academia Domnească din Iaşi), Cuvântla întronarea lui Nicolae Caragea, domn al Ţării Româneşti, 1782. Text în limba greacă(ms. 41).Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 6, 1909, p. 477, nr. 41); Leandros Vranoussis, 1985.403 – Gaspar Réal de Curban, Ta politika, traducere în neogreacă de Dimitrie Catargi,mare clucer, din porunca lui Mihail Suţu, domnul Ţării Româneşti, 9 decembrie 1784 – 29august 1785, a lucrării La science du gouvernement. Manuscris autograf. 1008 p., 25 x 17cm (ms. 313).Ref.: K.I. Dyovouniotīs, Katalogos tōn kōdikōn tīs en Athīnais Istorikīs kai EthnologikīsEtaireias (NE, 20, 1926, p. 284-285); Dimitrios Katartzis, Ta euriskomena, ed. C.Dimaras, Atena, 1970, p. 441.Publ.: ibidem, p. 328-329, 418-426.404 – Alexandru Mavrocordat „Firaris”, Scrisoare către Evghenie Vulgaris, episcopde Poltava, cuprinzând o mărturisire de credinţă creştină în versuri. 27 x 20 cm. Text înlimba greacă (ms. 135, f. 1).Ref.: Beza, Urme, p. 203; N. Iorga, Consideraţiuni istorice, p. 139; idem, Notiţe (RI, 19,1933, p. 97).Reprod.: Beza, Urme, p. 190.405 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn, Bucureşti, 1719. Copie de SpyridonKrassas din Ianina, sec. XVIII. 301 f. 17 x 11 cm. (ms. 346).Ref.: K.I. Dyovouniotīs, Katalogos..., p. 394, nr. 346.406 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. La f. 39-41, descriere aceremonialului instalării domnitorilor în Ţările Române cu titlul: Perigrafī tīs authentiasotan ginetai (ms. 36).Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 6, 1908, p. 349, nr. 36); Beza, Urme, p. 197 (ms.24); Dumitru Limona, Cercetări în arhivele de peste hotare. Grecia (RA, 1974, nr.4, p. 551).407 – Neofit Cavsocalivitul, Scrieri, Bucureşti, sfârşitul sec. XVIII. Text în limbagreacă. În cuprins: Gramatică, Epigrame către Lambros Fotiadis etc. Însemnări din 16septembrie 1781 şi 2 august 1793. 83 f. 21 x 16 cm (ms. 342).Ref.: K.I. Dyovouniotīs, Katalogos... (NE, 20, 1926, p. 392-393, nr. 343); LeandrosVranoussis, 1985.

380 GRECIA408 – Antologie de versuri, începutul sec. XIX. 20 f. 20 x 17 cm. Text în limbagreacă, în cuprins: Odă regelui Prusiei, traducere în neogreacă de Kyr Ioannis, profesor laAcademia din Iaşi. 8p. (ms. 124).Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 7, 1910, p. 473-474, nr. 124); Leandros Vranoussis,1985.409 – Dionisie Fotino, Katreptīs gynaikōn, [Bucureşti], începutul sec. XIX. 13 f. 18x 13 cm. Copie (ms. 306).Ref.: K.I. Dyovouniotīs, Katalogos... (NE, 20, 1926, p. 387, nr. 306); L. Vranoussis,Vīlarika symeiōmata – A΄. To stichourgīma „Kata gynaikōn” („O Eranistīs”, 2, 1964,p. 7-20, 40-59); Cornelia Papacostea-Danielopolu, Typologie sociale dans les textesroumains et grecs des Principautés Roumaines au début du XIX e siècle („CahiersRoumains d’études litteraires”, 3, 1983, p. 32 sqq.).410 – Miscelaneu, scris de eteristul P. Sekeris, 1821. 136 f. 28 x 18 cm. Text înlimba greacă. În cuprins: tabel cu membrii Eteriei, inclusiv cei din Principatele Române,şi contribuţiile lor la finanţarea mişcării (f. 2-53), socoteli diverse şi copii de scrisori (f.53-136).Ref.: K.I. Dyovouniotīs, Katalogos..., p. 290, nr. 327; Leandros Vranoussis, 1985.Publ.: Valerios Mexas, Oi filikoi, Atena, 1937; I. Meletopoulos, Filikī etaireia, Atena,1967.411 – Iacovachi Rizos [Neroulos], [Descrierea luptelor de la Galaţi şi Sculeni], 1821.Text în limba greacă (ms. 56).Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 7, 1910, p. 78, nr. 56); N. Iorga, Notiţe (RI, 19, 1933,p. 97).412 – Voltaire, [Moartea lui Caesar], Braşov, 1826. Traducere în neogreacă de D.Filipescu Grigoriadi. 16 f. 32 x 12 cm (ms. 140).Ref.: Sp. Lambros, Katalogos...., p. 478, nr. 140; Leandros Vranoussis, 1985.413 – Dimitrios Ioannidis, [Primirea studenţilor români în Grecia], sec. XIX. Notemuzicale şi versuri în limba greacă. 6 f. 33 x 25 cm (ms. 252).Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 10, 1913, p. 190, nr. 252); Leandros Vranoussis,1985.H414 – N. Sanson, Estats de l’Empire des Turqs en Europe et pays circomvoisins entrelesquels sont Hongrie, Transilvanie, Valaquie, Moldavie, s.l., 1655.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 148, fig. 160-161.A415 – Triptic de lemn pictat, 1691 – sec. XVIII, provenind de la o mănăstire dinMacedonia, cuprinzând nume de donatori români: Constantin, domnul Ţării Româneşti,Elina Doamna, Şerban Voevod, Maria Doamna ş.a.Ref.: N. Iorga, Consideraţiuni istorice, p. 138; Beza, Urme, p. 121-122.

GRECIA 381Reprod.: Beza, Urme, p. 121-122, 124; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p.145, fig. 155; p. 146, fig. 156-157.416 – Palatul hospodarilor (Bucureşti, Curtea domnească de la Mihai Vodă). Stampă,sec. XVIII-XIX.Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 117-118.417 – Grigore Zugravul, Victoria lui Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Romaneşti,asupra trupelor austriece, 1788. Ulei pe pânză, copie de pe originalul fost la mănăstireaCăldăruşani.Ref.: Sturdza, Grandes familiei, p. 454.Reprod.: ibidem, p. 455.418 – Tâmpla bisericii greco-române din Viena, 1822. Pictură pe mătase, cu inscripţieîn limbile germană, greacă şi română, menţionând şi pe donatorul Simu Gheorghe Sina.Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 117, 120-121; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti,IV, p. 144, fig. 154.419 – Ignatie de Arta, mitropolit al Ungrovlahiei (1809-1812). Portret în ulei pelemn.Ref.: Beza, Urme, p. 120; I.A. Meletopoulos, op. cit., p. 12.Reprod.: Beza, Urme, p. 120; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 134, fig.139.420 – Constantin Ipsilanti, domn al Moldovei (1799-1801) şi al Ţării Româneşti(1802-1807). Portret în ulei pe pânză.Ref. şi reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 132, fig. 136.421 – Jules Jacquet, Constantin Mavrocordat, domn în Ţara Românească şi Moldova,între 1730-1769. Gravură.Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 119-120.422 – Dimitrie Mavrogheni, fost spătar în Moldova, sec. XVIII. Portret în ulei pelemn.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 117, 120.423 – Nicolae Mavrogheni, domn al Ţării Româneşti (1786-1790). Portret în ulei.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 132; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 134, fig.138.424 – Investitura lui Nicolae Mavrogheni ca domn al Ţării Româneşti în martie1786. Pictură în ulei.Reprod.: Beza, Urme, p. 150; idem, Biblioteci mănăstireşti în Epir, Rodos şi Paros(ARMSL, s. III, t. 7, 1934-1936, p. 241); copii la B. A. R. şi Patriarhia ortodoxă dinIstanbul.425 – N. Lytra, Alexandru Moruzi, domn al Ţării Româneşti (1793-1796) şi alMoldovei (1802-1805). Portret în ulei pe pânză.Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 117, 119; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV,p. 131, fig. 135; Florin Marinescu, Étude généalogique sur la famille Mourouzi(„Tetradia ergasias”, 12, 1987, fig. 5).

382 GRECIA426 – Constantin Moruzi, domn al Moldovei (1777-1782). Portret în ulei.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 133, fig. 137; Florin Marinescu,op. cit., fig. 4.427 – Mihai Suţu, domn al Ţării Româneşti şi Moldovei (1783-1802). Portret în ulei.Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 120; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 135,fig. 140.428 – Alexandru Ipsilanti înalţă steagul independenţei în piaţa din Iaşi la 6 martie1821. Stampă de epocă.Ref.: I.A. Meletopoulos, op. cit., p. 20.429 – Bătălia de la Prut din 9 iunie 1821. Litografie de epocă.Ref.: ibidem.430 – Execuţia căminarului Sava de către otomani. Bucureşti, 19 august 1821.Compoziţie în ulei.Ref.: ibidem.431 – Iordache Olimpiotul şi tovarăşii lui la mănăstirea Secu din Moldova, post1821. Stampă de epocă.Ref.: ibidem, p. 29.MUZ432 – Sigiliu al lui Mihail Suţu, domn al Ţării Româneşti (1791-1793, 1801-1802),şi al Moldovei (1793-1795).Ref.: C.N. Radu, Katalogos tōn antikeimenōn tou Mouseiou tīs Istorikīs kai Ethnologikīsetaireias tīs Ellados, Atena, 1927, p. 133, nr. 79; Gh. Moisescu, Legăturile ŢărilorRomâne cu mănăstirile Mega-Spileon şi Sfânta Lavră din Pelopones (BOR, 52,1934, p. 28, n. 2); Beza, Urme, p. 120.Reprod.: ibidem, p. 132.433 – Doamna Ecaterina Ipsilanti, născută Văcărescu (1771-1866). Fotografie.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 117-119.434 – Gheorghe Voinescu, din Atena, secretar al lui Dimitrie Ipsilanti, a doua jumătatea sec. XIX. Fotografie.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 117, 119.ETHNIKĪ PINAKOTHĪKĪ(Pinacoteca Naţională)MOUSEIO ALEXANDROU SOUTZOUA435 – Nikiforos Litras (1832-1904), Portret al lui Mihai Vodă Suţu II, 1890.Ref.: Andrei Pippidi, 2008.

GRECIA 383GENIKA ARCHEIA TOU KRATOUS(Arhivele Generale ale Statului)DOC436 – Tratat, din 9 iunie 1520, între Neagoe Basarab şi Ioan Zápolya, privind stabilireahotarului Ţării Româneşti cu Transilvania. Traducere din limba slavonă în limba română,4 iulie 1695, din porunca lui Constantin Brâncoveanu (K 45 B΄, nr. 4, Col. Chotzis).Ref.: Leandros Vranoussis, 1985.Reprod.: B. A. R., foto; Arh. Naţ. Rom., foto; Buc., Olga Cicanci, foto.437 – Chitanţă, din 1594, a lui Ioan Bogdan, privind o datorie a sa de 360 de aspricătre Eliaz-bei Ienicerul (K. 8, S΄, Col. Chotzis).Ref.: Leandros Vranoussis, 1985.Reprod.: B. A. R., foto; Arh. Naţ. Rom., foto.438 – Însemnări din Ţara Românească, 9 mai 1709, referitoare la Neofit, egumenulmănăstirii Brâncoveni, 15 august 1712, diaconirea lui Mitrofan, 23 martie 1714 (marţi, însăptămâna mare), mazilirea lui Constantin Brâncoveanu, surghiunirea lui la Constantinopolşi înlocuirea cu Ştefan Cantacuzino (fond Pericle Zerlenti, fas. 63).Ref.: D.A. Zakythinos, Katalogos tīs syllogīs Perikleous Zerientī („Epeterīs EtaireiasVyzantinōn Spoudōn”, 13, 1937, p. 291-292); M. Beza, Urme româneşti la Atena şiIerusalim (ARMSL, s. III, t. 9, 1938-1940, p. 35).439 – Scrisoare, din 1711, către Barbu Brăiloiu, biv treti logofăt din Ţara Românească(K 45 B΄, Col. Chotzis).Ref.: Leandros Vranoussis, 1985.Reprod.: B. A. R., foto; Arh. Naţ. Rom., foto; Buc., Olga Cicanci, foto.440 – Foiţă de cheltuiala feciorilor i fămeilor ce iau de la curte, Ţara Românească,1717 (K 45 B΄, Col. Chotzis).Ref.: Leandros Vranoussis, 1985.Reprod.: B. A. R., foto; Arh. Naţ. Rom., foto.441 – Scrisoare, din 18 iulie 1737, de la Nicolae Mavrocordat către Petrachi Foscolo,cancelar de Mykonos, despre o danie acordată mănăstirii Sinai (fond Pericle Zerlenti, fak.157).Ref.: D.A. Zakythinos, op. cit., p. 243; M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim,p. 35.442 – Acte (8), din mai 1776, 1777, martie 1778 şi 20 septembrie 1780, de la AlexandruIpsilanti, domn al Ţării Româneşti: copii de hrisoave privind proprietăţi ale generaluluimaior Mihail Cantacuzino, strămutat în Rusia, şi alte domenii din Ţara Românească (K45 B΄, Col. Chotzis).Ref.: Leandros Vranoussis, 1985.Reprod.: B. A. R., foto; Arh. Naţ. Rom., foto; Buc., Olga Cicanci, foto.443 – Act, din 7 iulie 1784, prin care Mihai Suţu, domnul Ţării Româneşti, întăreştepe Daniil ieromonahul ca egumen al mănăstirii Gorgota, jud. Dâmboviţa (K 8, Th΄, nr. 7,Col. Chotzis).

384 GRECIARef.: Leandros Vranoussis, 1985.Reprod.: B. A. R., foto; Arh. Naţ. Rom., foto; Buc., Olga Cicanci, foto.444 – Acte (7), din 1786-1787, 1806, referitoare la Nicolae Frangopol, biv tretilogofăt, ispravnic al judeţului Argeş: porunci de la Nicolae Mavrogheni şi caimacamii din1806 (A 248, Moldovlachias, 1786-1828, fond Vlachoiannis).Ref.: Ion Radu Mircea, 1985.Reprod.: Buc., Olga Cicanci, foto.445 – Act, din 5 octombrie 1817, prin care Ioan Gheorghe Caragea, domnul ŢăriiRomâneşti, întăreşte pe ieromonahul Efrem de la Meteora ca egumen al schitului Gorgota(K 8, d΄, nr. 8, Col. Chotzis).Ref.: Leandros Vranoussis, 1985.Reprod.: B. A. R., foto; Arh. Naţ. Rom., foto.446 – Poruncă, din 6 decembrie 1818, a lui Scarlat Callimachi, domnul Moldovei,pentru cercetarea unei plângeri a boierului Răducanu (fond. A 248, Moldovlachias).Ref. şi reprod.: Olga Cicanci, 1989, foto.447 – Sigilion, din august 1819, al lui Grigore V, patriarhul Constantinopolului,privind proprietăţile schitului Bursuci şi ale schitului Floreşti, cu întăritură din 4 decembrie1819 a lui Mihai Suţu, domnul Moldovei (fond A 248, Moldovlachias).Ref. şi reprod.: Olga Cicanci, 1989, foto.448 – Documente, din 1821-1832, referitoare la răscoala din 1821 şi la proiectulmarilor puteri europene de a accepta ocuparea de către Rusia a Ţărilor Române (fondLazaros şi Gheorghios Conduriotis).Ref.: N. Todorov, La participation des Bulgares à l’Insurrection hétairiste dans lesPrincipautés danubiennes (EB, 1, 1964, nr. 1, p. 69); N. Todorov, V. Trajkov,L’insurrection grecque de 1821-1829 et les Bulgares (EB, 7,1971, nr. 1, p. 5-26);Dumitru Limona, Cercetări în arhivele de peste hotare. Grecia (RA, 1974, nr. 4, p.551); Dan Livezeanu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Grecia (RA, 1978, nr.4, p. 459).449 – Documente, din 1822-1828, referitoare la activitatea filelenilor din Chişinău şiOdesa (A 1, fond Vlachoiannis).Ref.: Ion Radu Mircea, 1985.450 – Document, din 1854, privitor la strângerea de ajutoare din Iaşi pentru omănăstire din Grecia (K 94, fond Vlachoiannis).Ref.: Ion Radu Mircea, 1985.MS451 – Matei al Mirelor, Istoria tōn kata tīn Ouggrovlachian telesthentōn [...],Târgovişte, 23 februarie 1618. 115 f. 16 x 10 cm. Copie după o ediţie veneţiană a cărţii.Ref.: „Vivliothīkī Genikōn Archeiōn tou Kratous”, 11, 1972, nr. 17, p. 492, nr. 4; LeandrosVranoussis, 1985.452 – Catastihul pe luna lui iulie de cîţi bani s-au luat împrumut şi pe unde ce

GRECIA 385s-au dat, pe cum se însemnează înlăuntru anume. Iul[ie] 31 ani, leat 7215 [1707], ŢaraRomânească, semnat de Şerban Stolnicul ş.a. Text în limba română. 5 f. (K. 45 B΄, Col.Chotzis).Ref.: Leandros Vranoussis, 1960.Reprod.: B. A. R., foto; Buc., Olga Cicanci, foto.453 – Catastih de toate veniturile domniei, Ţara Românească, 1709-1714, scris deConstantin Brâncoveanu. Manuscris autograf. Text în limba română. 38 f. 24 x 17,5 cm.(K 45 B΄, Col. Chotzis, fond Vlachoiannis).Ref.: Leandros Vranoussis, 1960; I.R. Mircea, Un document inedit scris de ConstantinBrâncoveanu, Catastihul-jurnal, 1709-1714 (MI, 13, 1979, p. 29-31); idem,Constantin Brâncoveanu. Însemnări de taină („Manuscriptum”, 16, 1985, nr. 4, p.7-9); idem, Constantin Brâncoveanu – Dimitrie Cantemir. Rivalitate sau colaborare?(MI, 20, 1986, nr. 3, p. 9-12, 16).Publ.: idem, Constantin Brâncoveanu. Însemnări de taină, op. cit., p. 10-33.Reprod.: B. A. R., foto; Buc., Olga Cicanci, foto; I.R. Mircea, Constantin Brâncoveanu.Însemnări de taină, op. cit., p. 13, 17 (2 file din ms.).454 – Biografie a Mavrocordaţilor, începând cu Alexandru Exaporitul, sec. XVIII,15 p. Text în limba greacă (fond Pericle Zerlenti).Ref.: M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim, p. 35.455 – Epistolar, sec. XVIII. Text în limba greacă. În cuprins: scrisoare din 1716 aobştii mănăstirii Tatarna către Nicolae Mavrocordat, solicitând ajutoare; scrisoare din 15februarie 1716 a lui Anastasios Gordios către negustorul Dimitrie, recomandând lui IoanMavrocordat, mare dragoman al Porţii, pe egumenul Tatarnei care călătorea în Principate;scrisoare din 15 februarie 1716 a lui Anastasios Gordios către Hrisant egumenul Tatarnei,rugându-l să-i aducă din Principate cartea lui Dositei al Ierusalimului, Tomos charas,apărută la Râmnic, în 1705, şi unele scrieri ale lui Sevastos Kymīnitīs; scrisoare din 24august 1716 a lui Anastasios Gordios către egumenul Hrisant, în care îi mulţumeşte pentrucartea lui Dositei (ms. 171, f. 1046-1050, 1100-1102).Ref. şi publ.: M.S. Théocharis, Nicolas Mavrocordato bienfaiteur du monastère deTatarna (BNJ, 20, 1970, p. 319-322, 331-334); idem, Skarlatos, der Neugründer desTatarnaklosters („Theologia”, 41, 1970, p. 690-704);Reprod.: idem, în BNJ, 20, 1970, p. 333.456 – Biografia lui Dositei Filitti (1734-1826, mitropolitul Ţării Româneşti). 40 p.,34 x 21 cm + portret (K 94, fond Vlachoiannis).Ref.: „Vivliothīkī Genikōn Archeiōn tou Kratous”, 13, 1974, p. 849, nr. 1; LeandrosVranoussis, 1985.457 – A. Baumgarten, Fysikī, începutul sec. XIX. Traducere în limba greacă deDionisios Paparoussis, profesor în Ţara Românească (ms. 52).Ref.: Kōnstantinos Diamantīs, Ta periechomena tōn Genikōn Archeiōn tou Kratous, II,Atena, 1973, p. 741-742; Camariano-Cioran, L’Épire, p. 216.458 – Mihail Perdikaris, Rigas sau Contra pseudofilelenilor, Bucureşti, 1811. 360f, 12,5 x 10 cm. Manuscris autograf în limba greacă, cuprinzând informaţii despre viaţaeconomică, politică şi socială din Ţările Române (K 28).

386 GRECIARef.: L. Vranoussis, Prodromoi, Atena, 1955, p. 189-200; idem, Rigas, un patriot grec dinPrincipate, Buc., 1980, p. 39-40.Publ.: idem, în „Epetīris tōu Mesaiōnikou Archeiou”, 12, 1962, p. 1-204.459 – Iannis Vlachoiannis, Note, extrase, bibliografie, privind Principatele Româneîn perioada domniilor fanariote (fond Vlachoiannis).Ref.: „Vivliothīkī Genikōn Archeiōn tou Kratous”, 13, 1974, nr. 14, p. 961-1085; LeandrosVranoussis, 1985.CR460 – A[gapios] L[overdos], Istoria tōn dyo etōn 1787, 1788 periechousa tas praxeistōn parontōn polemōn meson tōn Austro-Rōssōn kai tōn Othōmanōn, Veneţia, 1791.Cuprinde informaţii despre operaţiile militare desfăşurate pe teritoriul PrincipatelorRomâne în cursul războiului ruso-austro-turc din 1787-1791 şi despre negocierile de pacecare priveau şi statutul Moldovei şi Ţării Româneşti (fond Vlachoiannis).Ref.: Kōnstantinou A. Diamantī, Ektheseis archeiakīs ypīresias kai katalogoiperiechomenōn („Vivliothīkī Genikōn Archeiōn tou Kratous”, 16, 1977, p. 139);Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 267, nr. 3621.A461 – Rigas Velestinlis, Genikī charta tīs Moldavias, [Viena], 1797, cu portretul luiAlexandru Callimachi, domnul Moldovei. 82 x 63 cm.Ref.: „Vivliothīkī Genikōn Archeiōn tou Kratous”, 13, 1974, nr. 13, p. 828, nr. 480;Leandros Vranoussis, 1985.H462 – Buna Vestire, sec. XVIII. Desen pe hârtie. Pe verso, însemnări din 9 mai 1709şi 15 august 1712, ale lui Mitrofan de la mănăstirea Brâncoveni, şi din 23 martie 1714,referitoare la mazilirea lui Constantin Brâncoveanu (fond Pericle Zerlenti).Ref.: M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL, s. III, t. 9, 1938-1940, p.35).GENNADEIOS VIVLIOTHĪKĪ(Biblioteca Gennadeios)DOC463 – Scrisoare din Cetatea Albă, 26 august 1815 a învăţatului grec Daniel Filippidecătre Barbié du Bocage la Paris, descriindu-i frumuseţea şi bogăţia portului Cetatea Albă,identificat de el cu Nikonia lui Strabon, pescuitul pe Nistru şi Marea Neagră şi aşezareaoraşului Tighina.Ref.: D. Filippides, Barbié du Bocage, Antimos Gazīs, Allīlografia (1794-1819), ed.Aikaterinīs Koumarianou, Atena, 1966, p. 163-165 (rec. Al. Duţu, în RESEE, 5,1967, nr. 3, p. 609-613).

GRECIA 387464 – Corespondenţă, din 1816-1828, dintre Ioan Gheorghe Caragea, domn al ŢăriiRomâneşti, şi Friedrich von Gentz.Ref.: Leandros Vranoussis, 1985.MS465 – Constantin (Chesarie) Daponte, Dakikai efīmerides, Ţara Românească, 1736-1739. Copie din sec. XVIII.Ref.: N. Camariano, O călătorie documentară în Grecia („Studii”, 15, 1962, nr. 1, p. 197).Publ.: C. Dapontes, Éphémerides Daces ou chronique de la guerre de quatre ans (1736-1739), ed. É. Legrand, I-II, Paris, 1880-1881.466 – Miscelaneu, cuprinde poezii, reţete medicale etc., sec. XVIII. 158 f. Provinedin Ţara Românească. A fost achiziţionat în 1983 de la Ştefania Camariano. A aparţinutInstitutului de Studii Balcanice (ms. 725).Ref.: Īlias Chatzipanagiotīs-Sangmeister, Το scholeion tōn delikatōn erastōn kai to ErōtosApotelesmata: Nea Stoicheia gia ta stichourgīmata tous („Ο Eranistīs”, 23, 2001, p.143-165); idem, Stichourgimata kai syntages apo ton 18ο aiōna. Ο kōdikas 725 tīsGennadeiou Vivliothīkīs („Göttinger Beiträge zur byzantinischen und neugriechischenPhilologie”, 2, 2002, p. 23-37); Lia Brad Chisacof, Closed-doors performances ofdancing poetry in Wallachia at the end of the 18 th century (RESEE, 45, 2007, p. 207-219).467 – The Siege of Vienna by the Turcks in 1683, 1922. Traducere de F.H. Marshall,după versiunea greacă a lui Ieremia Cacavela (Th 961 K 13).Ref.: Monica Breazu, 1983.Publ.: J. Cacavelas, The Siege of Vienna by the Turcks in 1683, translated from an ItalianWork, published anonymous in the year of the Siege, ed. by F.H. Marshall, Cambridge,1925.CR468 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīsAnatolikīs, ed.: [s.l., 1667]; Leipzig, 1695; Snagov, 1699; Wratislawiae,1751; Veneţia,1764; Viena, 1771 (T. 931.1; T. 938; T. 938.2.2; T. 938.3; T. 938.4; T. 938.5).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4554, 4558, 4560, 4557, 4558, 4560.469 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,ed.: 1677, 1729, 1783, dedicate lui Antonie Ruset, domnul Moldovei (HNE 5/N. 41; 41.1;41.4).Ref.: ibidem, p. 323, 324, 616, nr. 4362, 4363, 4366.470 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682 (T. 2122/B. 5).Ref.: ibidem, p. 324, nr. 4367.471 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseōn [...]. Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],Iaşi, 1683 (F. 53.5).Ref.: ibidem, p. 409, nr. 5450.

388 GRECIA472 – Dosithei Notara, Egcheiridion kata Iōannou tou Karyofyllī, Iaşi, 1694, tipăritde Dimitrie Pădure (B/T, 2/23).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4441.473 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694 (T. 1541).Ref.: ibidem, p. 331-332, nr. 4445.474 – Iōannes Karyofyllīs, Egcheiridion peri tinōn aporiōn kai lyseōn [...] tīs ekklīsiasdogmatōn, Snagov, 1697 (T. 1541. 3).Ref.: ibidem, p. 224-225, nr. 3040.475 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (T. 2124).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4443.476 – Psaltīrion, Snagov, 1700, tipărită de Antim Ivireanul (T. 73.2/100).Ref.: ibidem, p. 95, nr. 1269.477 – Ai Theiai Leitourgiai. Kitāb al-qudūsāt al-ṯalāṯa al-’illāhiyya [Cartea celor treiSfinte Liturghii], Snagov, 1701, tipărită de Antim Ivireanul, în limbile arabă şi greacă (T.535.5).Ref.: ibidem, p. 260, nr. 3527.478 – [Sevastos Kymīnitīs], Eortologion, Snagov, 1701, tipărită de Antim Ivireanul(T. 714).Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3242.479 – Pantaleon Killiarchos, Akolouthia [...] Matrōnīs tīs Hiopolitidas, Bucureşti,1702, tipărită de Antim Ivireanul (T. 585, M. 434/1702).Ref.: ibidem, p. 14, nr. 146.480 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul (T. 621).Ref.: ibidem, p. 196, nr. 2632.481 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul, ediţia dedicată lui Dosithei, patriarhul Ierusalimului.Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3240.482 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul, ediţia dedicată ţarului Petru cel Mare (B/T. 928.1).Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3241.483 – Plutarh, Ellīnikōn kai romaïkōn parallīlōn, metafrasis [...] Kōnstantinou [...]Vragkovanou, Bucureşti, 1704, tipărită de Antim Ivireanul (GC 2624).Ref.: ibidem, p. 364, nr. 4867.484 – Akolouthia tou [...] patros īmōn Vīssariōnos arhiepiskopou Larissīs [...],epimeleia Metrofanous Grīgora, ed.: Bucureşti, 1705; 1759 (T. 585/B.55/1705, 1759).Ref.: ibidem, I, p. 10, nr. 108, 110.485 – Dosithei Notara, Tomos charas [...], typōtheis [...] para ... Anthimou ex Ivīrias[...], Râmnic, 1705 (T. 21242 q.).Ref.: ibidem, I, p. 331, nr. 4444.

GRECIA 389486 – Radu Brâncoveanu, Logos panīgyrikos eis ton en ieromonachois thaumatourgonmegan Nikolaon, prosfonetheis tō aiōniou mnīmīs Papa Vragkovanō, Râmnic, 1706 (T.1664.3/B).Ref.: ibidem, I, p. 108, nr. 1464; II, p. 190, nr. *503.487 – Gheorghe Maiota, Logos eis to sotīrion pathos tou Theanthropou Logou,Râmnic, 1706, tipărită de Mihail Iştvanovici hipodiaconul (T. 1543).Ref.: ibidem, I, p. 271, nr. 3671.488 – Vivlos eniausios, Târgovişte, 1709, tipărită de Antim Ivireanul (T. 621).Ref.: ibidem, p. 99, nr. 1331.489 – Gennadios Scholarios [et all.], Omiliae de sacramento eucharistiae, Paris, 1709.La p. 183-186: extrase din Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisastheseis, Iaşi, 1682; la p. 195-198 (intercalate): extras din Dosithei Notara, Egcheiridionkata Iōannou Karyofyllī, Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure (F. 8).Ref.: ibidem, I, p. 393, nr. 5222.490 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710 (T. 1521).Ref.: ibidem, I, p. 451, nr. 5979.491 – La Perpétuité de la Foy de l’Église catholique touchant l’Eucharistie [...], t. I-III,ed. 2, Paris, 1713. Cuprinde, în t. II, lucrarea spătarului Nicolae Milescu: Egcheiridion,sive Stella orientalis occidentali splendens (T. 2236.2).Ref.: ibidem, p. 357, nr. 4782; II, p.197, nr. *519.492 – Dosithei Notara, Istoria peri tōn en Ierosōlymois patriarcheusantōn, Bucureşti,1714 (T. 2124.3 q.)Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4442.493 – Sf. Ioan Damaschin, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715 (T. 1481).Ref.: ibidem, p. 136, nr. 1833.494 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gavriīl [Sevīrou] [...] syn omilia[...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715 (T. 1743.3).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4439.495 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaika [...], epimeleia Iōannou touPostelnikou, Bucureşti, 1716 (T. 1544-1549).Ref.: ibidem, p. 282, nr. 3807.496 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geōgrafika kai sfairika, Paris, 1716, dedicată luiScarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti (G.T. 133, l.q.).Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4431.497 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...]. Epimeleia [...] GeōrgiouTrapezountiou, Bucureşti, 1719 (B/MGL. 84).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3814.498 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...]. Liber de officiis, ed.: Leipzig,1722; Londra, 1724 (MGL. 84.2; 85).

390 GRECIARef.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3815, 3816.Reprod.: To ellīniko vivlio, fig. 94.499 – Akolouthia [...] Stylianou [...], epimeleia Geōrgiou tou Trapezountiou,Bucureşti, 1726 (T. 585/S. 93/1726).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 17, nr. 182.500 – Meletie (mitropolitul Atenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române (GT. 134.4.q).Ref.: ibidem, p. 285, nr. 3830.501 – Emmanouīl Romanitīs, O metanoōn didaskomenos. Veneţia, 1742, dedicată luiConstantin Mavrocordat, domnul Moldovei (T. 436.1).Ref.: ibidem, p. 316, nr. 4271.502 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon. Veneţia, ed.: 1743; 1761; 1767.Cronică universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul, dedicată lui AlexandruCoconul, domnul Ţării Româneşti (H. 7/D. 713, 714, 716).Ref.: ibidem, p. 155, nr. 2084, 2087, 2089.503 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athōnos, Veneţia,1745, retipărire a ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şiconsemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (T. 1687.21).Ref.: ibidem, p. 232, 613, nr. 3143.504 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745, ediţieîngrijită de Alexandros Kankellarios şi dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul ŢăriiRomâneşti (BL. 213).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3806.505 – Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1751.Cuprinde, la p. 68-71, hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti,din 5 octombrie 1750 (T. 1686. 51).Ref.: ibidem, p. 356, nr. 4771.506 – Constantin Daponte, Vivlos iera periechousa tīn [...] akolouthian [...] Rīginou,Veneţia, 1746, dedicată lui Ioan Mavrocordat, domn al Moldovei (T. 585/R. 34/1746).Ref.: Cioran, Scheseis, p. 140; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, 608, nr. 167.507 – Nikolaos Mauroeidīs, To apostolikon dyktion [sic] [...] ītoi Logoi [...] eis tīnMegalīn tessarokostīn, Iaşi, 1756 (T. 1545.4).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 282, nr. 3804.508 – Geōrgios Kōnstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...]. Lexikontetraglōsson, t. I, Veneţia, 1757, dedicat domnitorului Constantin Mavrocordat (L. 427.q).Ref.: ibidem, p. 233, nr. 3151.509 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon. Traducere de Ioan Avramios, dinporunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul ŢăriiRomâneşti, Leipzig, ed.: 1758, 1776 (MGL. 92; 92.1).Ref.: ibidem; p. 280, 614, nr. 3778, 3780.

GRECIA 391510 – Akolouthia [...] Vīssariōnos arhiepiskopou Larissīs..., ed. 2, Bucureşti, 1759(T. 585/B. 55/1759).Ref.: ibidem, p. 10, nr. 110.511 – Geōrgios Kōnstantinos, Pagkosmios istoria tīs Oikoumenīs, t. I, Veneţia, 1759,dedicată marelui boier Constantin Brâncoveanu, cuprinzând şi epistola dedicatorie cătreAntonie Ruset, domnul Moldovei, din ed. Veneţia, 1677 (H. 840/K. 82).Ref.: ibidem, p. 233, 613, nr. 3153.512 – Ludovico Antonio Muratori, Ethikī filosofia, metafrastheisa [...] para Iōsīpou[...] Moisiodakos, t. II, Veneţia, 1761-1762 (MGL. 9.3).Ref.: ibidem, p. 319, nr. 4350.513 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766, ediţie dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei (MGL. 97).Ref.: ibidem, p. 106, nr. 1432.514 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, t. I-II, Leipzig, 1766, dedicată EleneiMavrocordat, doamna Ţării Româneşti (MGL. 96).Ref.: ibidem, p. 141, nr. 1906; p. 611.515 – Nichifor Theotochi, Stoicheia fysikīs, t. I-II, Leipzig, 1766, manual folosit laAcademia Domnească din Iaşi, unde autorul a fost profesor şi director (MGL. 98).Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5613.516 – Neofit Cavsocalivitul, Theodōrou [Gazī] Grammatikīs eisagōgī tōn eis tessaraeis to tetarton ypomnīma ek pollōn eranisthen, Bucureşti, 1768 (L. 95.3).Ref.: ibidem, p. 325, nr. 4377.517 – Spyridon Papadopoulos, Neon epistolarion, Leipzig, 1768. Cuprinde şiformulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (MGL.40.5).Ref.: ibidem, p. 160, nr. 2143.518 – Hrisant Notara, Egcheiridion [...] peri tīs kat exochīn yperochīs tīs [...] poleōsIerousalīm [...], Bucureşti, 1768 (T. 1680.2).Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4434.519 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-II, Leipzig, 1768-1784, dedicată lui GrigoreIII Ghica, domnul Moldovei (BL. 255).Ref.: ibidem, p. 109, 610, nr. 1474.520 – [Giovanni della Casa], Christoītheia, metafrastheisa kai stichourgītheisa paraKōnstantinou Daponte, Veneţia, 1770. La p. 412-419: epistolă a lui Daponte către IoanMavrocordat (MGL. 101.8).Ref.: ibidem, p. 115, 610, nr. 1559.521 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,ed.: 1770, 1783; la f. 2: epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, dupăed. Veneţia, 1677 (HNE. 5/N. 413, 414).Ref.: ibidem, p. 324, nr. 4365, 4366.

392 GRECIA522 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia (T. 411.33 q.).Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.523 – Epistolarion ī epistolikos charaktīr, t. I-II, Veneţia, 1773. Cuprinde şi formulelede adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (MGL. 40.52).Ref.: ibidem, p. 160, 611, nr. 2144.524 – [Hübner, Johann], Ieron apanthisma [...] metafrasten [...] ypo PolychroniouDīmītriou, Leipzig, 1775, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei, cu portretulacestuia şi stemele reunite ale Principatelor Române (T. 319.1).Ref.: ibidem, p. 21, 612, nr. 2895.525 – Epistolarion ī epistolikos charaktīr, Veneţia, 1777. Cuprinde şi formulele deadresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (MGL. 40.522).Ref.: ibidem, p. 160, nr. 2146.526 – Neon Epistolarion, ed.: Veneţia, 1779; Leipzig, 1782; Veneţia, 1785. Cuprindşi formulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi religioasă din Ţările Române (MGL.40.521; 40.54; 40.56).Ref.: ibidem, p. 160-161, nr. 2148, 2150, 2151.527 – Grigorie Papa Romei, Paterikon [...], metafrasthentes [...] para KōnstantinouDaponte, Veneţia, 1780, dedicată lui Grigorie, episcop al Râmnicului (T. 1654.1).Ref.: ibidem, p. 192, nr. 2560.528 – Iōannes Alexandros Ypsilantīs, Syntagmation nomikon, [Bucureşti], 1780, înlimbile greacă şi română (Ind. 77.5/B).Ref.: ibidem, p. 213, nr. 2898.529 – Iosif Moisiodax, Theōria tīs Geōgrafias, Viena, 1781 (GT. 133).Ref.: ibidem, p. 319, nr. 4312.530 – Psaltīrion tou profītanaktos Dauid [...]; Zītīmata diafora theologika, Leipzig,1781, dedicată marelui ban Dimitrie Ghica (T. 74.2/81).Ref.: ibidem, p. 97, 610, nr. 1305.531 – Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1782.Cuprinde, la p. 80-81, hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti,din 5 octombrie 1750 (T. 1686. 511).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 380-382, nr. 1075; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 356, nr. 4772.532 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II) (T. 1777.2).Ref.: ibidem, p. 284-285, nr. 3829.Reprod.: To ellīniko vivlio, fig. 95.533 – Dimitrie Nicolae Darvari, Grammatikī germanikī, Viena, 1785 (L. 320).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 611, nr. 1909.

GRECIA 393534 – Gheorghe Dimitriou, Grammatikī ellīnolatinis [...]; Grammatica graeco-latina,Viena, 1785, dedicată lui Alexandru Mavrocordat („Delibei” sau „Firaris”?) de către autor,profesor Ia Academia Domnească din Iaşi (SL. 578).Ref.: ibidem, p. 144, nr. 1935.535 – Geōrgios Kōnstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...]. Lexikontetraglōsson, t. I, Veneţia, 1786. Între prenumeranţi, Academiile Domneşti din Bucureştişi Iaşi (L. 427 l.q.).Ref.: ibidem, p. 233, nr. 3152.536 – Giovanni Zanetti (Iōannīs Tzanetos), Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată luiNicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti (GC. 5084).Ref.: ibidem, p. 441, nr. 5874.537 – Geōrgios Ventotīs, Lexikon triglōsson [...] eis tomous treis, Viena, 1790,întocmit şi publicat din porunca lui Alexandru Ioan Mavrocordat („Firaris”), fost domn alMoldovei (F. 142; L. 429).Ref.: ibidem, p. 77-78, nr. 1027.538 – [Dimitrie Darvari], Mikra katīchīsis ītoi Syntomos omologia tīs AnatolikīsEkklīsias tōn Graikōn, Viena, 1791 (T. 944.5).Ref.: ibidem, p. 227, nr. 3074.539 – Daniil [Filipide], Grigorie [Constanda], Geōgrafia neōterikī, t. I, Viena, 1791,scrisă în Ţara Românească şi dedicată generalului Potemkin, comandant al armatei rusede ocupaţie (GT. 165.5).Ref.: ibidem, p. 183, 612, nr. 2449.540 – [Geminiano Gaeti], Tropaion tīs orthodoxou pisteos, Viena, 1791. Traduceredin limba italiană de Antonie Manuil, fost mare serdar în Moldova, tipărită cu cheltuialamarelui spătar Ioan (Ienăchiţă) Văcărescu (T. 1549. 1).Ref.: ibidem, p. 175-176, 612, nr. 2338.541 – Kaisarovasilikī patenta peri tou kampiou [traducere de Dimitrie NicolaeDarvari], Viena, 1791 (BH 3082/K. 13).Ref.: ibidem, p. 218, nr. 2946.542 – Istoria tīs Taurikīs Chersonīsou, traducere de Gherasim Caruso, t. I-II,Viena, 1792. Istorie a Crimeii şi Tartariei Mici, dedicată lui Gavriil Bănulescu-Bodoni,mitropolitul Moldovei (MGL. 112 3, t. l).Ref.: ibidem, p. 203, nr. 2734.543 – Bernard le Bouvier de Fontenelle, Omiliai peri plīthuos kosmōn, Viena, 1794.Traducere de Panaiotachi Kankellarios Kodrikas a cărţii Sur la pluralité des mondes, dinporunca şi cu cheltuiala lui Mihai Suţu, domnul Moldovei. 2 ex. (F. 660).Ref.: ibidem, p. 173, nr. 2309.544 – Friedrich Christian Baumaister, Logikī, Viena, 1795. Traducere de NicolaeVarkosi, dedicată lui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti. 2 tiraje (T. 2928/B. 34).Ref.: ibidem, p. 75, nr. 991.

394 GRECIA545 – Dimitrie Caracaş, Poiīmatia iatrika. Poëmata medica, Viena, 1795, dedicatălui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti, cu versuri către mitropolitul Filaret alUngrovlahiei şi Chesarie, episcopul Râmnicului (MGL. 116).Ref.: ibidem, p. 224, nr. 3029.546 – Chesarie Daponte, Exīgīsis tīs theias Leitourgias, t. I, Viena, 1795, scrisă înŢara Românească în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat şi dedicată lui Filaret,mitropolitul Ungrovlahiei (T. 429.2).Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1905.547 – Carlo Goldoni, Ī stochastikī kai ōraia chīra, Viena, 1795. Traducere a comedieiLa vedova scaltra (Văduva şireată), dedicată marelui cămăraş Ioan Dimitrie Mavrogheni(MGL. 108).Ref.: ibidem, p. 188, nr. 2519.548 – Alīthīs odos eis tīn eudaimonian ītoi logoi [...] Ploutarchou [...], Isokratous[...], Xenofōntos [...], metafrasthentes [...] ypo Dīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena,1796 (GC. 5083.2).Ref.: ibidem, p. 19, nr. 198.549 – Dimitrie Nicolae Darvari, Eisagogī eis tīn ellīnikīn glōssan, Viena, 1798 (L.217).Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1909.550 – Chrysoun egkolpion ītoi Kevītos Pinax kai Epiktītou Egcheiridion,metafrasthenta [...] ypo Dīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena, 1799 (GC. 5083).Ref.: ibidem, p. 128, nr. 1726.551 – Leonhard Albert Euler, Stoicheia tīs arithmitīkīs kai algevrīs, traducere Z.Kavras, Jena, 1800, dedicată lui Lambru Fotiade, directorul Academiei Domneşti dinBucureşti (MGL. 124.7).Ref.: ibidem, p. 168, nr. 2263.552 – Syntomos iera istoria tīs Ekklīsias tīs palaias kai neas Diathīkīs, metafrastheisa[...] ypo Dīmītrious N. Darvareōs, Viena, 1800 (MGL. 126).Ref.: ibidem, p. 413, nr. 5508.553 – Proskynītarion tou Agiou Orous. Mpou kitap Agion Orozoun Proskynītarion,Veneţia, 1806. Cuprinde şi informaţii despre daniile româneşti (T. 1687.2).Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, I, Atena, 1958, p. 128-130, nr. 38.Reprod.: ibidem, p. 128-129, pl. XXI (gravură).554 – Dionisie Fotino, Istoria tīs palai Dakias, t. I-III, Viena, 1818.Ref. şi reprod.: To ellīniko vivlio, fig. 101.555 – [Carte de rugăciuni], Iaşi, 1821, lucrare în limba greacă, tipăriră pentruluptătorii eterişti, cu cheltuiala Eforiei Eteriei din Iaşi, 84 p. Exemplar unic.Ref.: N. Camariano, Călătorie documentară în Grecia („Studii”, 15, 1962, nr. 1,p. 197-198).Reprod.: B. A. R., copie ms.

GRECIA 395556 – [Moise din Adana], Mouteneba ilimberin itzmalī. Gionanītze enhai kitaplertensetzilip, alesebi tourktze lisane tertzoume altou Atenale Mōysīsten. Anatolta ilme talīpkimesneler itzin [Însemnată prescurtare a ştiinţelor. Extrasă din diferite cărţi greceşti şitălmăcită aidoma în turceşte de Moise din Adana, pentru cei din Anatolia care iubescştiinţele], Smirna, 1836. Cuprinde (p. 127-141), Descrierea Constantinopolului, Rumeliei,Traciei, Bulgariei, Serbiei, Ţării Româneşti, Moldovei [...], tradusă din cronica otomanăĞihānnümā (MGL 416).Ref.: S. Salaville, E. Dalleggio, Karamanlidika, I, Atena, 1958, p. 221-224, nr. 74.YPOURGEIO EXŌTERIKŌN TĪS ELLADOS.ISTORIKO ARCHEIO(Ministerul de Externe al Greciei. Arhiva istorică)DOC557 – Documente, din 1869-1878, privind situaţia solilor de limbă greacă dinRomânia şi legăturile culturale dintre cele două ţări.Ref.: Hélène D. Belia, L’Instruction aux communautés grecques de Roumanie („BalkanStudies”, 16, 1975, nr. 1, p. 5-13).558 – Corespondenţă diplomatică, din 1875-1878, privind relaţiile dintre România şiGrecia în perioada războiului pentru independenţă.Ref.: E. Kofos, Greece and the Eastern Crisis 1875-1878, Thessaloniki, 1975; idem,Greek-Romanian attempts at collaboration on the eve of Romania’s Independence(RRH, 16, 1977, nr. 4, p. 619-629).METOCHION TOU PANAGIOU TAFOU 5(Metocul Sfântului Mormânt al Patriarhiei din Ierusalim)DOC559 – Scrisoare, din aprilie 1456, a lui Ştefan cel Mare către Dorothei, arhiepiscopde Ohrida, rugându-l să-i trimită consimţământul şi un reprezentant pentru instalarea unuinou mitropolit al Moldovei, copii de V.I. Grigorovici, făcute la Bucureşti, 8 noiembrie1845, după filele luate din Sintagma lui Matei Vlastaris, ms. sec. XV, de la mănăstireaRila.Ref.: Paul Mihail, K voprosu o perepiske moldovlahijskogo voievody Ştefana Velikogo sarhiepiskopom pervoj Justiniany Dorofeem (RESEE, 4, 1966, nr. 1-2, p. 239-246).Reprod.: ibidem, p. 243-245, fig. 1-3.560 – Hrisov din Suceava, 30 iunie 1456, prin care Petru Aron, domnul Moldovei,întăreşte proprietăţi pisarului Giurgea.Publ.: Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 585; Paul Mihailovici, Opt documentemoldoveneşti dinainte de Ştefan cel Mare (CI, VIII-IX, 1932-1933, nr. 1, p. 185-215);DIR, A, I, p. 289-290; DRH, A, II, p. 91-93.5Transferate de la Istanbul, arhiva şi biblioteca Metocului Sfântului Mormânt au suferit,îndeosebi între cele două războaie mondiale, pierderi care fac unele localizări nesigure.

396 GRECIAReprod.: Paul Mihailovici, Album de documente moldoveneşti din veacul al XV-lea, Iaşi,1934, pl. X; B. A. R., foto, XXIX/9; Arh. Naţ. Rom., foto, IX/9; Inst. de Istorie „A.D.Xenopol” din Iaşi, foto, II/440.561 – Hrisoave (2) din Suceava, septembrie 1462 şi 17 ianuarie 1491, prin care Ştefancel Mare dăruieşte cinci sate mănăstirii Bistriţa şi întăreşte cumpărarea satului Călineşti decătre Cosma Uşariu.Ref. şi publ.: Paul Mihailovici, Documente moldoveneşti găsite la Constantinopol (1462-1755) (CI, 8-9, 1932-1933, nr. 3, p. 4-6; M. Costăchescu, Documente de la Ştefan celMare, p. 270-273).562 – Hrisov din Suceava, 3 februarie 1467, de la Ştefan cel Mare privind întăriri dedrepturi mănăstirii Bistriţa şi satelor ei din ţinutul Neamţ.Publ.: Paul Mihailovici, op. cit. (CI, 10-12, 1934-1936, nr. 1, p. 105-127); M. Costăchescu,Documente de la Ştefan cel Mare, Iaşi, 1948, p. 23-26; DIR, A, I, p. 355-356; DRH,A, II, p. 211-213.Reprod.: P. Mihailovici, Album de documente moldoveneşti din veacul al XV-lea, Iaşi,1934, pl. nr. 12; B. A. R., foto, XXIX/11; Arh. Naţ. Rom., foto, IX/11; Inst. de Istorie„A.D. Xenopol” din Iaşi, foto, II/485.563 – Hrisov din Iaşi, 29 iulie 1600, prin care Mihai Viteazul, domn al ŢăriiRomâneşti, al Transilvaniei şi al Moldovei, întăreşte satul Mogeşti mănăstirii Bistriţa.Publ.: P. Mihail, Documente inedite ale cancelariei moldoveneşti din veacul al XVI-lea.Din arhiva Metocului Sf. Mormânt din Constantinopol („Studii”, 17, 1964, nr. 2;DIR, A, p. 299-300; DRH, B, XI, p. 561-562).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., Mănăstirea Neamţ, XXIV/2.564 – Documente (693), din 1609-1863, hrisoave domneşti de danie şi întărire, actede vânzare, cărţi de judecată, scutiri de dări, împărţeli, mărturii hotarnice (originale saucopii) privitoare la proprietăţile mănăstirilor din Moldova închinate Sfântului Mormânt:Caşin, Sf. Gheorghe din Galaţi, Galata, Cetăţuia, Sf. Sava din Iaşi, Barnovschi, Bârnova,Nicoriţă, Bistriţa, Tazlău, Soveja, Probota şi schiturile Frumoasa (Bacău), Hlincea şi Sf.Ioan (Iaşi).Ref.: Paul Mihailovici, Regestele actelor moldoveneşti din arhiva de la Constantinopola Sfântului Mormânt („Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti dinBasarabia”, 24, 1934, p. 365-413).565 – Gramate (22), din 1619, 1643, 1663-1665, 1669-1670, 1680, 1682, 1688,1699, 1704, 1714, 1716, 1735, 1756, 1789, 1793, 1827, ale patriarhilor ConstantinopoluluiTimotei II, Partenie I, Dionisie, Metodiu, Calinic II, Gavril III, Cosma III, Meletie,Chiril V, Neofit şi Agatanghel, Dositei al Ierusalimului şi Nicolae Mavrocordat, domn alMoldovei (1714). Pergament. Texte în limba greacă. Privesc întărirea de mănăstiri şi moşiidin Moldova şi Ţara Românească, închinate Sfântului Mormânt.Ref.: Paul Mihailovici, Regestele actelor moldoveneşti..., p. 414.566 – Scrisori (13), din 1679-1717 de la Calinic II, patriarh de Constantinopol, cătreConstantin Brâncoveanu (2 doc., 1700), Ioan Cariofil (1692), Dositei al Ierusalimului(1679), Nicolae Milescu (1693), Ioanichie şi Sofronie Lihudios către Constantin

GRECIA 397Brâncoveanu (1698), Hrisant Notara către Ştefan Răducanu şi Toma Cantacuzino,Ghermanos Nyssis din Braşov (1680), negustorii din Braşov (martie 1717).Ref.: C. Sathas, Bibliotheca graeca medii aevi, III, Veneţia, 1872, p. XCI, 518-520.567 – Scrisori, din 1695-1728, adresate lui Hrisant Notara, patriarh de Ierusalim, de lapersonalităţi din Ţările Române: Ioan Avramie din Bucureşti, Antim Ivireanul, Constantin,Matei, Radu şi Ştefan Brâncoveanu, Ieremia Cacavela din Iaşi, Constantin, Elena, Maria,Radu, Şerban şi Ştefan Cantacuzino, Antioh Cantemir, Ioan Cariofil, Ioan MolyvdosComnen (Ierotei al Dristrei), Gheorghe şi Ioan Creţulescu, Damaschin al Râmnicului,Dositei al Ierusalimului, din Bucureşti, Constantin Duca, Radu, Constantin şi MariaDudescu, Ghermano Nyssis, Grigoraşcu şi Grigore II Ghica, Grigore Greceanu, SevastosKymīnitīs, Constantin, Ioan, Nicolae, Pulcheria, Ruxandra, Scarlat şi Zoī Mavrocordat,Mitrofan al Ungrovlahiei, Mihai Racoviţă şi Nicolae Ruset.Ref.: C. Sathas, op. cit., III, p. XCI, p. 520-533.Publ.: Legrand, Recueil, p. 94-185, 192-199, 203-234, 239-246, 251-258, 262-268 (97doc., 1710-1719); Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 423-425, 439-440, 487-488, 491-496, 505, 507, 509-515, 518-521, 524-539, 541-542, 544-546, 548-552, 554-558,583, 602-603, 605-610, 613-614, 621-622, 626-628, 638-639, 645-646, 650-652,655-660, 664-668, 670-671, 676-681, 684-685, 696-698, 701-702, 704-705, 707-714; XIV/2, p. 779-782, 785-786, 790-791, 802-803, 806-809, 811-813, 815, 817-818, 824, 826-833, 840-841, 847-850, 853-854 (97 doc., 1710-1719).568 – Scrisoare din Bucureşti, 7 decembrie 1787 a lui Dimitrie Panaiotachi Catargi,mare clucer în Ţara Românească, către Procopie, patriarhul Ierusalimului.Ref.: Dimitrios Katartzis, Ta euriskomena, ed. C. Dimaras, Atena, 1970, p. 441.Publ.: ibidem, p. 429-430.569 – Dosare (16), din 1835-1840, 1843-1847, 1849 şi 1858, cuprinzând acteprivitoare la moşii din Moldova şi Bucovina închinate Sfântului Mormânt.Ref.: Paul Mihailovici, Regestele actelor moldoveneşti..., p. 415.MS 6 570 – Miscelaneu, sec. XIV. 442 f. 35 x 27,5 cm. Text în limba greacă, în cuprins:comentarii la cărţile Profeţilor. La f. 314, însemnare din 1402 referitoare la Mircea celBătrân şi pretendentul otoman Musa-bei, susţinut de domnitor (ms. 17).Ref. şi publ.: Ierosol. vivl., IV, p. 32-33 (însemnarea din 1402).571 – Miscelaneu, începutul sec. XV. 6 + 543 f. h 28,5 cm. Text în limba greacă.În cuprins: scrieri patristice. Pe coperta 2, însemnare din Iaşi, martie 1650 despre preţulpâinii; f. 142, însemnare de proprietate, metocul mănăstirii Sf. Sava din Iaşi (ms. 48).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 66.572 – Miscelaneu, 1531. 14 f. + 1225 p. 29 x 20 cm. În cuprins, scrieri de TeofanKerameus, Ioan Xifilin ş.a. La f. 1, însemnare de cumpărare (10 lei) în Bucureşti, deHrisant Notara, post 1711 (ms. 260).6Fondul de manuscrise a fost transferat la Biblioteca Naţională a Greciei, dar a suportat pierderiînsemnate. A se vedea Répertoire des bibliothèques et des catalogues de manuscrits grecs de MarcelRichard, troisième édition entièrement refondue par Jean-Marie Olivier, Turnhout, 1995, p. 387.

398 GRECIARef.: Ierosol. vivl., IV, p. 233-234.Publ.: Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 453 (însemnarea).573 – Tetraevanghel, scris de Fotie, fiul lui Oprea, Râmnic, 1546. 286 f. 32 x 23 cm.Text în limba slavonă. La f. 132, însemnare de cumpărare de jupân Drăghici, vtori logofăt,şi danie bisericii Sf. Gheorghe din Oreşti; însemnare a lui Paraschiv logofăt din 1604privind cumpărarea manuscrisului, după moartea lui Drăghici, de către clucerul RaduBuzescul, şi danie mănăstirii Robaia (ms. 417).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 391-392.574 – Meletie Pigas, Scrieri, 1593. 435 f. 21 x 15 cm. Manuscris autograf în limbagreacă. La f. 221, însemnare privind manualul lui Pigas, publicat sub titlul Orthodoxosdidaskalia de Chesarie al Ungrovlahiei, Bucureşti, 1769; la f. 327, însemnare despreDialogos, text tipărit de Neofit Cavsocalivitul la Iaşi [Bucureşti], în 1769 (ms. 503).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 60-62; K. Moraitakis, Symplīrōmatikos katalogos kōdikōn touen Fanariō, Kōnstantinoupoleōs Metochiou tou Panagiou Tafou („Orthodoxia”, 11,1936, nr. 6, p. 211).575 – Eortologion, sec. XVI, 684 f. 1a f. 1, însemnare din Iaşi, noiembrie 1580,despre Petru Şchiopul (ms. 353).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 328.576 – Manuel Moschopol, Erōtīmata tīs grammatikīs technīs, sec. XVI. 116 f. 20,4 x15,5 cm. Însemnări în limba română despre metrul iambic ş.a. (ms. 159).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 142.577 – Miscelaneu, scris de Ierotei, fost mitropolit al Monemvasiei, 1566. 516 f.30,2 x 21,2 cm. La f. 501-514, Ekthesis chronikī syntomōtera, sfârşitul sec. XVI. Cronicăanonimă relatând evenimentele din Europa de sud-est între anii 1391 şi 1578: expansiuneaImperiului Otoman, luptele cu Ţările Române, relaţiile lui Neagoe Basarab cu patriarhiadin Constantinopol (ms. 252).Ref.: C. Sathas, op. cit., VII, Paris, 1894, p. CCLI; Ierosol. vivl., IV, p. 218-223.578 – Miscelaneu, sec. XVI-XVII. 105 f. 20,5 x 14 cm. Text în limba greacă. Încuprins, scrieri ale lui Manuil, mare retor al patriarhiei din Constantinopol, Panait dinBizanţ ş.a. La f. 27-52: Maxim Cretanul (episcop de Cythera), Tratat despre purcedereaSfântului Duh, cu epistolă dedicatorie către Petru Cercel, domnul Ţării Româneşti, 1584(ms. 348).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 323-325.579 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVI sau începutul sec. XVII. 144 f. 14 x 10 cm. Laf. 142 v , lista episcopilor Ungrovlahiei şi Moldovei (ms. 602).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 135-137.580 – Chiril Lucaris, [Scrieri şi însemnări], 1603-1607. 595 f. 29,5 x 20,5 cm. Textîn limba greacă. Manuscris autograf. A aparţinut lui Dosithei al Ierusalimului şi lui HrisantNotara, care au completat filele albe ale manuscrisului; la f. 71 v : Dosithei, Predică la BunaVestire, 1680, dedicată lui Şerban Cantacuzino; f. 73: însemnare din 29 iunie 1673 în

GRECIA 399mănăstirea lui Duca vodă din Iaşi; f. 74 v ; însemnare din 6 octombrie 1687, de la mănăstireaCotroceni (ms. 262).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 235-237.581 – Chiril Lucaris, Didachai, 1607-1615. 623 f. 29,5 x 23,5 cm. Text în limbagreacă. Manuscris autograf, în cuprins, predici, între care unele scrise şi rostite în ŢărileRomâne: f. 16-17: predică la duminica Ortodoxiei, Târgovişte, 6 februarie 1615; f. 18-21; predică la duminica a doua din post, Târgovişte, 5 martie 1615; f. 59 v -60 v ; copie aunei scrisori în limba latină către „dominis statibus generalibus confeder. provinciarumFlandriae”, trimisă din Ţara Românească, 9 septembrie 1613 (stil nou); f. 74 v -84 v : douăomilii rostite la Târgovişte, 1614; f. 85-89: predică la duminica înainte de Crăciun, ŢaraRomânească, 1614; f. 89-100: predică la Naşterea Domnului, Târgovişte, 1614; f. 101-114: Cuvânt despre cele ce ne sunt de trebuinţă, Ţara Românească; f. 115-120: predică laînnoirea mănăstirii Sf. Treime din Bucureşti, 1614; f. 120-170: predică la duminica LucaXIII, rostită la Iaşi, 28 noiembrie 1613; f. 120 v -170: predici rostite în 1613, Moldova; f.171-199: predică la Duminica Ortodoxiei, Iaşi, 13 martie 1614 şi alte predici rostite înŢările Române în acelaşi an (ms. 263).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 237-243.582 – Chiril Lucaris, Didachai, t. II, Giurgiu, 1615 (cf. f. 8). 497 f. 30 x 20,5 cm.Manuscris autograf. Text în limba greacă. În cuprins, predici din 1604-1607 (ms. 439).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 415; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 723.583 – Tetraevanghel, scris de Matei al Mirelor la mănăstirea Dealu, 20 noiembrie1620. 89 f. 30,3 x 21 cm. Text în limba greacă. Miniaturi reprezentând portreteleEvangheliştilor, frontispicii şi iniţiale ornate, în aur şi culori. La f. 89, epigramă în care semenţionează data şi locul scrierii (ms. 435).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 412; L. Vranoussis, Egkomiastikī, nr. 21; Gratziou, Handschriften,p. 167, nr. 43.584 – Nomokanon, 1622. 298 f. 21,2 x 15 cm. La f. 298 v , însemnare de proprietate din1777 a bisericii Sf. Gheorghe–Bârnova din Moldova (ms.136).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 119.585 – Ioan Cantacuzino, [Kata Mōamethanōn], Iaşi, 1 decembrie 1635. Traducere înneogreacă de Meletie Sirigul. 232 p. 19,8 x 13,8 cm (ms. 365).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 337-338.586 – Ioan Cantacuzino, Kata Mōamethanōn, 1 decembrie 1635. 385, p. 23 x 15,5cm. Traducere în neogreacă de Meletie Sirigul, din îndemnul lui Vasile Lupu (ms. 26).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 39-40.587 – Meletie Sirigul, Didahii, 1629-1637. (I) 191 f. 15,6 x 10 cm; (II) f. 102-212,16 x 11 cm. Manuscris autograf, în partea I: însemnare la f. 1: „În Moldovlahia 1632, laNaşterea Înaintemergătoriului”; f. 27: predică din 23 septembrie 1632, la hirotonisirea luiVarlaam, mitropolitul Moldovei; f. 65: predică din 1633 în Moldova, în postul mare; f.160: predică din 1632 rostită în Moldova (ms. 780, fost 748).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 273; J. Pargoire, Meletios Syrigos. Sa vie et ses oeuvres („Échosd’Orient”, 11, 1908, p. 266-268).

400 GRECIA588 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia, Iaşi, 15 septembrie 1642, copie de MeletieSirigul, 1649. La f. 112: însemnare de Meletie Sirigul, referitoare la întrebările pe care ile-a transmis Petru Movilă la Iaşi, 27 octombrie 1642 (ms. 360).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 334.589 – Meletie Sirigul, Scrieri, 1643-1655. Manuscris autograf. 822 p. 16 x 10,5 cm. Lap. 567-862: Martyrion tou Agiou endoxou megalomartyros Iōannou tou ek Trapezountos,predică şi slujbă scrise de Sirigul la Iaşi - Suceava, în mai 1646 (ms. 778, fost 746).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 266-273; J. Pargoire, op. cit., p. 280.590 – Toma d’Aquino, Zītīmata, oktō vivlia, ante 1663. [3] f. + 501 p., 21 x 15,3 cm.A aparţinut lui Nicolae Kerameus din Vechiul Epir, decedat la mănăstirea Galata, în 1663;trecut în proprietatea Sfântului Mormânt în 1669, cf. însemnării patriarhului Dosithei (ms.331).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 305; Beza, Urme, p. 93, 95.Reprod.: ibidem, p. 90 (însemnarea).591 – Ioan Cantacuzino, Scrieri, traducere în neogreacă de Meletie Sirigul, 1decembrie 1635, copiate de Constantin Chrysopol din Calcedon, în mănăstirea Hlincea, la22 aprilie 1673 (ms. 196).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 171; J. Pargoire, op. cit., p. 279; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p.211.592 – Miscelaneu, [Bucureşti], 1671-1705. 477 f. Text în limba greacă. Texte dinSocrate, Sofocle, Hesiod, Aristofan, Synesios, Sf. Grigore de Nazianz ş.a., cu comentariiale profesorilor de la Academia Domnească, între care Marcu Kyprios (însemnare, f. 3),(ms. 539).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 94-97; Mathīmataria, p. 805, nr. 910.593 – Nomikī synagōgī, 1680. 7 + 451 f. 41,2 x 28,5 cm. În cuprins, documente din1538-1680 adunate de patriarhul Dosithei al Ierusalimului, cu completări ulterioare, pânăîn sec. XVIII, dintre care: sec. XIV: memoriu al lui Isidor Glava, mitropolit de Thesalonicpentru Antim al Ungrovlahiei; sigilion din iulie 1583 al lui Mitrofan III, patriarh deConstantinopol, întărind o danie a lui Petru [Şchiopul], fost domn al Moldovei, cătrepatriarhie; sigilion al patriarhului Chiril Lucaris al Constantinopolului, din ianuarie 1626,privind caterisirea mitropolitului Meletie al Dristrei; din aprilie 1628, privind caterisireamitropolitului Ioachim al Dristrei; din 21 mai 1628, privind ctitorirea mănăstirii MaicaDomnului, de către Miron Barnovschi, domnul Moldovei; corespondenţa dintre VasileLupu, patriarhii Partenie I şi Ioanichie II şi sinodul din Constantinopol, privitoare la platadatoriilor patriarhiei ecumenice de către domnul Moldovei, cu condiţia unei reorganizăriadministrative şi financiare şi a folosirii fondurilor sub controlul acestuia (scrisori,5 decembrie 1640, mai, 20 august, septembrie 1641, ianuarie 1643, 5 şi 23 decembrie1646, septembrie 1647), sigilion din noiembrie 1643 al patriarhului Partenie I, privindmănăstirea stavropighie Sfânta Maria din Ismail, înnoită din temelii de Gheorghe (Coci),mare paharnic; epistolă din 1/10 august 1645 de la Vasile Lupu către Ioasaf, arhiepiscopulSinaiului, privitoare la metocul sinait din Cairo, unde Chiril Lucaris oprise slujbele, şirăspunsul lui Ioasaf din 17 ianuarie 1646; act din iunie 1645 privind alegerea lui Ioanichiede Veria ca patriarh al Alexandriei în locul lui Nichifor, decedat în Moldova; tom sinodal

GRECIA 401din 13 martie 1646 al lui Partenie II, patriarh de Constantinopol, pentru chemarea dinMoldova a lui Teofan de Paleopatra; act din mai 1648 prin care sunt desemnaţi cei treicandidaţi la demnitatea de mitropolit al Ungrovlahiei după moartea mitropolitului Teofil;Ştefan, stareţul mănăstirii Tismana, ieromonahul Atanasie şi ieromonahul Leontie; acte diniunie şi iulie 1651, de la Ioanichie II de Constantinopol, privitoare la Macarie al Dristrei;scrisori din 2 iunie, de la Matei Basarab către Ioanichie II de Constantinopol, şi din 21iulie 1653, de la patriarh către Matei Basarab, referitoare la înlocuirea mitropolituluiŞtefan cu Ignatie, arhiepiscop de Râmnic; scrisoare din octombrie 1655 de la IoanichieII de Constantinopol, privind caterisirea lui Meletie al Proilaviei; sigilion din noiembrie1677 al lui Dionisie IV de Constantinopol privind mănăstirea Sf. Apostoli din Bucureşti;act din 15 decembrie 1680 al lui Iacov I de Constantinopol, privind alegerea lui Nectarieca mitropolit al Proilaviei (ms. 2).Ref.: C. Sathas, op. cit., III, p. XCI-XCH, 547-604; Ierosol. vivl., IV, p. 2-7; K. Delikanis,Patriarchikōn eggrafōn, I, p. 288-302, 303-321, 326-332, 333-335, 344-345;Demetrios G. Apostolopoulos, P.D. Mihalares, Ī Nomikī Synagogī tou Dositheou.Mia pīgī kai ena tekmīrio, vol. 1, Atena, 1987, p. 156, nr. 152; p. 158, nr. 158-159; p.168, nr. 188-189; p. 169, nr. 192; p. 170, nr. 193-194; p. 181-182, nr. 234; p. 188, nr.254-255; p. 198, nr. 285; 202, nr. 298 ; p. 291-292, nr. 589; p. 292, nr. 591; p. 295, nr.602; p. 321-322, nr. 691; p. 778, nr. 348-349; p. 377, nr. 862; p. 430-431, nr. 1039; p.431-432, nr. 1042; p. 432, nr. 1043 (regeste).Publ.: Hurmuzaki, XIV/1, p. 134-138, 170-173, 182-184, 190-192, 214-217, 219-221;Russo, Studii istorice, I, p. 290-291 (2 doc., 1655).594 – Dosithei al Ierusalimului, Egcheiridion elegchon tīn kalvinikīn frenovlaveian,1682. 58 f. 30,5 x 20,7 cm. Text publicat în Meletie Sirigul, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn,Bucureşti, 1690 (ms. 258).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 232.595 – Dumnezăiasca Liturghie a lui din svinţi părintele nostru Vasile cel Mare, scrisăde Mihai logofăt, fiul diaconului Oprea, Ţara Românească, 9 ianuarie 1683. 42 f. 20 x 14,8cm. Text bilingv, în limbile greacă şi română (ms. 362).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 335; Beza, Urme, p. 93; Constantinescu, Repertoriu, p. 251, nr.1307 (localizare: Istanbul).Reprod.: Beza, Urme, p. 96 (f. 1).596 – Miscelaneu, scris de Mihail logofăt, fiul lui Oprea Diaconul, Ţara Românească,9 ianuarie 1683. 111 f. 20,2 x 14,8 cm. La f. 1-84: lexicon greco-român (cuvintele greceşticu caractere slavone); f. 85-106: Acatistul Precistei, în limbă slavonă (ms. 498).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 55-56; Al. [Atanasie] Mironescu, O călătorie în Orient, BOR, 13,1889-1890, p. 523; Gr. Creţu, Mardarie Cozianul. Lexicon slavo-românesc, Buc.,1900, p. 46-47 (datat 1678); K. Moraitakis, Symplīrōmatikos katalogos kōdikōn touen Fanariō Kōnstantinoupoleōs Metochiou tou Panagiou Tafou („Orthodoxia”, 11,1936, nr. 6, p. 208); Beza, Urme, p. 93; Constantinescu, Repertoriu, p. 250, nr. 1308.Reprod.: Beza, Urme, p. 94-95.597 – Miscelaneu, scris de Calinic din Heracleea, Bucureşti, 1685. 196 f. 22,2 x 15,8

402 GRECIAcm. Text în limba greacă, în cuprins: cursuri de filosofie după comentariile lui TheofilCorydaleu la Aristotel (Logica, Categoriile, Hermeneia, Analiticele, I-II) (ms. 183).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 154.598 – Bartolomeo Sacchi (Platina), Chronikon, Bucureşti, 19 decembrie 1687. 164f. 30,5 x 20,2 cm. Traducere în neogreacă de Ieremia Cacavela, a lucrării De vita Christiac de vitis summorum pontificum omnium, din porunca lui Constantin Brâncoveanu (ms.440).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 415; Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XII, n. 4;Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XIV, n. 2; Constantin Karadja, Un manuscrisal lui Ieremia Cacavela în biblioteca lui Constantin Brâncoveanu (RI, 11, 1925, p. 16-17); A. Camariano-Cioran, Jérémie Cacavela et ses relations avec les PrincipautésRoumaines (RESEE, 3, 1965, nr. 1-2, p. 180).599 – Miscelaneu, scris de Mihail Vizantiul la mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti,iulie 1698, cu cheltuiala arhimandritului Ghermanos, egumen al mănăstirii Segarcea. 374f. 20,8 x 15 cm. Text în limba greacă. În cuprins: scrieri juridice şi de ceremonial, liste deeparhii şi copii de documente patriarhale (ms. 501).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 56-59; K. Moraitakis, op. cit., p. 209-210.600 – Sevastos Kymīnitīs, [Scrieri], Bucureşti, 30 septembrie 1699. Manuscrisautograf în limba greacă. În cuprins şi Exīgīsis eis tīn syntomon tou Aristotelous Periaretōn kai kakiōn pragmateian, lucrare dedicată lui Constantin Brâncoveanu (11 f.) şiParainesis kai nouthesia pneumatikī peri monadikīs politeias (45 f.) (ms. 118).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 106-107; Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XVII,XIX, nr. 44; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XX, XXII, nr. 44.601 – Miscelaneu, sec. XVII. 741 p. 21 x 15,8 cm. Text în limba greacă, în cuprins:predici, scrisori ş.a. Pe ultima filă, însemnare de danie din Bucureşti, aprilie 1728, deHrisant al Ierusalimului pentru Sfântul Mormânt (ms. 335).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 307-310; Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 968 (însemnarea).602 – [Asediul Vienei], sfârşitul sec. XVII. 38 f. 31,5 x 21,5 cm. Traducere din limbaitaliană în neogreacă de Ieremia Cacavela, dedicată lui Şerban Cantacuzino, domnul ŢăriiRomâneşti, după lucrarea Ragguaglio historico della guerra tra l’armi cesaree e ottomanedal principio della ribellione degl’ Ungaria fino l’anno corrente 1683, tipărită la Veneţia,1683. Manuscris autograf (ms. 21, fost 252)Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 35; V. Grecu, Manuscrise inedite privitoare la istoriaromânească (CC, 1, 1924, p. 577-578); N. Iorga, Cronică (RI, 11, 1925, p. 336)(localizare eronată); A. Camariano-Cioran, Jérémie Cacavela et ses relations avecles Principautés Roumaines (RESEE, 3, 1965, nr. 1-2, p. 176).603 – Paisie Ligaridis, [Scrieri], sfârşitul sec. XVII, 60 f. 30 x 21 cm. Text în limbagreacă. La f. 1-35, patru învăţături împotriva românilor „luterano-calvini din Ardeal”, subformă de dialog între profesor şi un elev român (ms. 20).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 34-35; Harry T. Hionides, Paisius Ligarides, New York, 1972,p. 46, 92.604 – Alexandru Mavrocordat, Rōmaikī istoria, sfârşitul sec. XVII. 7 + 206 + 6 f.

GRECIA 40338 x 25,8 cm. La f. 7 v , însemnare de danie de la Nicolae Mavrocordat, către mănăstireaVăcăreşti, ianuarie 1727 (ms. 7).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 22-23; Beza, Urme, p. 102.Reprod.: ibidem, p. 90.605 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVII. 63 f. 20,3 x 15,2 cm. Text în limba greacă.În cuprins, lucrări anticatolice, între care enciclica patriarhului Teofan al Ierusalimuluicătre ortodocşii din Palestina, trimisă din Moldova, 6 martie 1630. La f. 1: însemnare din6 noiembrie 1692 a patriarhului Dosithei al Ierusalimului, privind nunta lui Radu Iliaşcu fiica lui Constantin Brâncoveanu, la care a participat ca naş împreună cu AlexandruMavrocordat Exaporitul (ms. 164).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 144-145; Beza, Urme, p. 95.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 287-288 (însemnare 1692).606 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVII. 630 f. 22 x 16 cm. Text în limba greacă, încuprins, scrieri antice şi patristice copiate în scopuri didactice, cu comentarii de SevastosKymīnitīs la Grigore de Nazianz. La f. 551-556: Prolegomena dia ton chatmanon tīsRōsias, comparaţie între hatman şi voievod, încheiată cu referiri la Eustratie Dabija,domnul Moldovei (ms. 290).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 264-266.607 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVII. 187 f. 21 x 16 cm. Text în limba greacă. Încuprins, scrieri dogmatice ş.a. La f. 86-106: Ioan Cariofil, Erōtapokriseis anagkaias,lucrare scrisă în Bucureşti, la cererea stolnicului Constantin Cantacuzino (ms. 352).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 326-328.608 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVII. 74 f. 24,2 x 18 cm. Text în limba greacă.În cuprins, scrieri de Isaac Sirul, Ioan Damaschin etc.; însemnare de danie către SfântulMormânt de la Hrisant al Ierusalimului, Bucureşti, aprilie 1728 (ms. 473).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 37-39.609 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVII. 629 p. 20 x 15 cm. Text în limba greacă. La p.471-628: scrisori către Neofit, mitropolitul Adrianopolului, între care două din Iaşi, 1663,de la Nectarie, patriarhul Ierusalimului, de la Dosithei Notara (două din Iaşi, 1670 şi unadin Ţara Românească, 1673), de la Germanos Lokros (Nyssis, din Bucureşti, 1685-1686)(ms. 553).Ref.: C. Sathas, op. cit., III, p. XCI, 515-518; Ierosol. vivl., V, p. 110-113.610 – Dosithei Notara, Istoria tōn patriarchōn tīs Ierousalīm, sfârşitul sec. XVII.1163 p. 33,2 x 22,5 cm. Pe coperta l, interior, însemnare autografă Dosithei: „Să se traducăIstoria Chinei [de Nicolae Milescu] şi să se dea domnului Mihalache” (ms. 230).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 196.611 – Hrisant Notara, Peri aforismou, sfârşitul sec. XVII, cu dedicaţie pentruConstantin Brâncoveanu. 17 f. 22,7 x 16,7 cm (ms. 69).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 85-86.612 – Teofilact al Bulgariei, Paideia vasilikī pros ton Porfyrogennīton Kōnstantinon,sfârşitul sec. XVII. Traducere în neogreacă de Sevastos Kymīnitīs, dedicată lui ConstantinBrâncoveanu. 46 f. 21,5 x 15,8 cm. (ms. 95).

404 GRECIARef.: Ierosol. vivl. IV, p. 98-99; Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XVIII;Hurmuzaki – Litzica–Murnu, XIII, p. XXI.613 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. 293 f. Text în limbagreacă. În cuprins, şi diferite scrieri de Sevastos Kymīnitīs între care, la f. 229-251,traducerea dedicată lui Constantin Brâncoveanu, din Teofilact al Bulgariei, Paideiavasilikī pros ton Porfyrogennīton Kōnstantinon (ms. 299).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 270; Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XVIII;Hurmuzaki – Litzica–Murnu, XIII, p. XXI.614 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. 164 f. 31 x 20,8 cm.Text în limba greacă. În cuprins, scrieri religioase şi laice. La f. 153-154, două poeme încinstea stolnicului Constantin Cantacuzino. A aparţinut lui Hrisant Notara (ms. 441).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 416.615 – Miscelaneu, 1690-1701. 205 f. 21 x 15,5 cm. Text în limba greacă. În cuprins,scrieri de autori antici (Sofocle, Hesiod, Pindar), comentate şi parafrazate de SevastosKymīnitīs, şi epigrame de Maximos Planudes, copiate de Gheorghe Ypomenas laBucureşti, 3 februarie 1701 (ms. 322).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 296; Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XVI, nr. 8;p. XVIII-XIX, nr. 36; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XVIII, nr. 8; p. XXI-XXII, nr. 36; Mathīmataria, p. 802-803, nr. 906.616 – Miscelaneu, scris de Neofit din Peloponez în Bucureşti, 1692-1701. 221 f.22,5 x 16,5 cm. Text în limba greacă. În cuprins, scrieri originale şi traduceri de SevastosKymīnitīs, profesor la Academia Domnească din Bucureşti, dedicate lui ConstantinBrâncoveanu. Traduceri din: Agapet Diaconul (f. 29-57), Teofilact al Bulgariei (f. 87-137), Synesios (f. 185-221); scrieri originale: Predică la învierea lui Hristos (f. 61-65),Cuvinte de laudă pentru Constantin Brâncoveanu (f. 65 v -67, 135-147), Parainesis kainouthesia pneumatikī peri monadikīs politeias (f. 152-182). însemnări ale autorului şicopistului din Bucureşti, la f. 26 v , 57V, 134 v , 182 v , 221, 221 v (ms. 672).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 224-227; Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XVII,nr. 13; p. XVIII; p. XXIII, nr. 86; p. XIX; p. XXIV, nr. 102-104; Hurmuzaki – Murnu– Litzica, XIII, p. XIX, nr. 13, XXI; XXVI, nr. 86; XXVII, nr. 102-104; N. Iorga,Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria românilor (AARMSI, s. II, t.20, 1898, p. 39-43); V. Papacostea, Manuscrise greceşti din arhive străine relative laistoria românilor (RA, 4, 1961, nr. 2, p. 282).Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. 217-220; Hurmuzaki – Murnu –Litzica, XIII, p. 199-212 (ms. f. 87-90).617 – Vivlion tōn Arithmōn. Meros tetarton ek tīs Pentateuchou, începutul sec. XVIII,190 f. 32,3 x 21,5 cm. Copie de Nicolae Mavrocordat, după ediţia neogreacă, cu caractereebraice, Constantinopol, 1547. Legătură în piele roşie, cu iniţialele domnitorului (ms. 611).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 142-143.618 – Vivlion tīs Exodou, meros B′-on, începutul sec. XVIII. 198 f. 32,1 x 22 cm.Copie de Nicolae Mavrocordat, după ediţia neogreacă cu caractere ebraice, Constantinopol,1547. 198 f. 32,1 x 22 cm. Legătură în piele roşie, cu iniţialele domnitorului (ms. 620).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 148-149.

GRECIA 405619 – Vivlion tōn Paroimiōn tou Solomōntos yiou David, începutul sec. XVIII. 82f. 32,1 x 21 cm. Copie de Nicolae Mavrocordat. Cuprinde transcrierea textului ebraical proverbelor lui Solomon şi traducerea lor în neogreacă. Legătură în piele roşie, cuiniţialele aurite ale domnitorului (ms. 619).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 147-148.620 – Iïov megilath sefer. Vivlion istorias tou Iōv, începutul sec. XVIII. Copie deNicolae Mavrocordat, după ediţia neogreacă cu caractere ebraice, Constantinopol, 1547.97 f. 31,8 x 21,7 cm. Legătură în piele roşie, cu iniţialele domnitorului (ms. 617).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 145-146.621 – Comentariu la cele cinci cărţi ale Vechiului Testament, începutul sec. XVIII.Copie de Nicolae Mavrocordat, după ediţia neogreacă cu caractere ebraice, Constantinopol,1547. 233 f. 23 x 22 cm. Legătură în piele roşie, cu iniţialele domnitorului (ras. 232).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 196-198.622 – Dosithei Notara, Istoria peri tīs episkopīs tou Agiou orous Sina kai elegchostōn kata kairous gegonotōn skandalōn kai tarachōn, începutul sec. XVIII. 243 p. 31,9x 21 cm. În cuprins, şi scrisoare din Iaşi, 10 august 1645, a lui Vasile Lupu către Ioasafarhiepiscopul Sinaiului, privind metocul sinait din Cairo, unde Chiril Lucaris opriseslujbele; scrisoare din 17 ianuarie 1646 a lui Partenie I, patriarh de Constantinopol, cătreVasile Lupu, şi scrisoare din 20 decembrie 1690 de la Anania, arhiepiscop de Sinai, cătreConstantin Cantemir (ms. 627, fost 118).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 186-187.Publ.: Legrand, Recueil, p. 9-15, 27-31; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 175-179 (doc.1645).623 – Nicolae Mavrocordat, Filotheou parerga, începutul sec. XVIII. 2 copii: 41 f.22,7 x 17 cm; 62 f. 21 x 15,5 cm (ms. 71, 100).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 86; 100; Bouchard, p. 34, 39.624 – Nicolae Milescu, Vivlos en ī gegraptai ī odoiporia tīs vasileias tou Sīmvīriouapo tīs poleōs Tomvolskīs, mechri kai ton oriōon tou vasileiou tīs Chīnas en etei adamiaiō7183, traducere în limba greacă a Jurnalului călătoriei în China, Moscova, începutul sec.XVIII, din porunca lui Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului. 265 f. 21 x 16,5 cm (ms.176, fost 575).Ref.: Émile Legrand, Bibliothèque greque vulgaire, III, Paris, 1881, p. XXXVI-XXXVII;Émile Picot, Notice biografique et bibliografique sur Nicolas Spathar Milescu,Paris, 1883, p. 52-54; idem, Nicolas Spathar Milescu, în Legrand XVII/4, p. 100;Ierosol. vivl., V, p. 148-149; P.P. Panaitescu, Nicolas Spathar Milescu, 1636-1708(„Mélanges”, 1925, I, p. 133, note 2); C.C. Giurescu, Nicolae Milescu Spătarul.Contribuţiuni la opera sa literară (ARMSI, s. III, 7, 1927, p. 243).625 – Miscelaneu, începutul sec. XVIII. 498 p. 31,5 x 21 cm. Text în limbagreacă. Manuscris autograf Hrisant Notara. În cuprins, scrieri de Mihail Psellos, LeonFilosoful, Petrus Gyllius ş.a. La p. 201-208: două cuvinte de laudă pentru ConstantinBrâncoveanu, 1695; p. 307-311: rânduiala ceremoniei din joia mare în Palatul domnesc alŢării Româneşti; p. 373-374: scrisoare din 26 decembrie 1710, a lui Antim Ivireanul către

406 GRECIApatriarhul Athanasie, privitoare la mănăstirile din Ţara Românească închinate SfântuluiMormânt; p. 405-406: scrisoare din septembrie 1728, a episcopilor Serbiei către patriarhulecumenic Ieremia III, semnată şi de Nicolae al Timişoarei; p. 456-457: patru epigrameale lui Efrem Dekarhul, cu prilejul publicării operelor lui Simeon al Thesalonicului (Iaşi,1683) şi adresate lui Dosithei al Ierusalimului, lui Gheorghe Duca, domnul Moldovei şihatman al Ucrainei, cărţii tipărite şi autorului Simion; la p. 463-464: lista eparhiilor dinarhiepiscopia Pécs (între mitropoliţi e menţionat şi Constantin al Timişoarei); p. 465:epigramă dedicată lui Constantin Brâncoveanu (ms. 418).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 393-402; K. Delikanīs, Patriarchikōn eggrafōn, III, p. 391-395(doc. 1710); Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 434 (doc., 1710), p. 560-565 (doc. 1695);XIV/2, p. 1009 (doc. sept. 1728).626 – Miscelaneu, începutul sec. XVIII, l + 84 f. 21,8 x 16,3 cm. Text în limbagreacă. În cuprins, versuri şi copii de scrisori patriarhale, între care, la f. 1: epitaf în versuridin 23 februarie 1719, al lui Ioan Mavrocordat, fost domn al Ţării Româneşti; f. 43-44:sinodicon al lui Gavril III, patriarh de Constantinopol, fără dată, acordat lui GheorgheMaiota profesor de limbile greacă şi latină al fiilor lui Constantin Brâncoveanu; f. 60-66:două sigilioane ale lui Metodic III al Constantinopolului, din noiembrie 1670 şi ianuarie1671, privitoare la mănăstirea Cetăţuia (între semnatari, Macarie al Dristrei, Ghedeonal Sucevei şi Dosoftei al Romanului); f. 74 v : scrisoare din Bucureşti, 1 aprilie 1728, alui Hrisant Notara către Nicolae Comnen Papadopol; f. 77-78: scrisoare din iunie 1729,a lui Paisie II, patriarh de Constantinopol, către mitropolitul Ungrovlahiei, prin care dădispensă de căsătorie lui Radu Creţulescu (ms. 827).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 301-308.Publ.: K. Delikanīs, Patriarchikōn eggrafōn, III, p. 336-339 (doc., nov. 1670).627 – Dosithei Notata, Peri tōn en Ierosolymois patriarcheusantōn, I-XIII, 1703. 12+ 2104 p., 32,3 x 22 cm. Însemnare finală a lui Dosithei privitoare la călătoria sa în ŢaraRomânească şi Moldova, 1704-1705 (ms. 242).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 206-207.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 198-200, p. 758 (însemnare, 21 mai 1704).628 – Leon Filosoful, Peri aretōn [...], 1705. 31 f. 22 x 16,3 cm. La f. 1, versuridedicatorii către Ştefan Brâncoveanu scrise de Hurmuz Marcu Vyzantios (ms. 82).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 92-93.629 – Miscelaneu, 21 mai 1712. Text în limba greacă. 141 f. 21,5 x 16,3 cm. Încuprins, la f. 1-78: Alexandru Mavrocordat, Efīmerides, 1682-1687, cu informaţii desprerelaţiile româno-otomane; Afenduli Constantinopolitanul, Istoria merikī men, axiologosde, periechousa en synopsei ta symbanta tō rīgi svekō onomati Karolō, 1712, cu informaţiidespre evenimentele din Ţările Române şi relaţiile cu Carol XII al Suediei, după bătăliade la Stănileşti (ms. 129).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 114-115; Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, p. I-III;Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. I-III.Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. 1-43, 49-76; Hurmuzaki – Murnu– Litzica, XIII, p. 1-43, 45-68.630 – Nicolae Chiparissa, Diīgīsis ton symvantōn en Moldahia en etei 1716, Iaşi,

GRECIA 4071716. 23 f. 19,5 x 14,6 cm. Relatează evenimentele din al treilea an de domnie a lui MihaiRacoviţă şi din războiul austro-otoman desfăşurat şi pe teritoriul Moldovei (ms. 371).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 345; D. Russo, Cronica Moldovei de N. Chiparissa (RIR, 3,1933, p. 133, n. 1); Beza, Urme, p. 93; Russo, Studii istorice, II, p. 463-485;Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 110.Publ.: Legrand, Épistolaire, p. 253-276; C. Erbiceanu, Cronicarii greci, Buc., 1888, p.65-86; Uricariul, XIII, 1889, p. 348-376; Al. G. Suţu în „Arhiva”, 1, 1889-1890, p.81-103.631 – Meletie (mitropolitul Atenei), Geōgrafia palaia kai nea, 11 noiembrie 1716. 566f. 33,5 x 22,5 cm. La f. 1 v , însemnare de donaţie din Bucureşti, aprilie 1728, a patriarhuluiHrisant Notara către Sfântul Mormânt de la Ierusalim (ms. 214).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 205-206; Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 967-968 (însemnarea).632 – Hrisant Notara, Eisagōgī eis ta geōgrafika kai sfairika. 178 p., 34 x 22,5 cm.Copie după ed. Paris, 1716, dedicată lui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat (ms. 239).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 204-205.633 – Katalogos tōn vivliōn tīs [...] monīs tīs Panagias Triados tou Vakarestiou, iunie1723. 90 f. 21,5 x 15,7 cm (ms. 123).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 110; Beza, Urme, p. 102.634 – Miscelaneu, scris la Bucureşti, 1728. 188 f. 21,7 x 16 cm. În cuprins: NeofitRodinos, Didachai, Roma, 1636 (f. 1-125); Psellos, Ermīneia eis to Asma tōn asmatōn (f.126-160); Matei al Mirelor, Diīgīsis syntomos peri te tou Sermpanou [Şerban] Voevoda (f.161-178); Matei al Mirelor, Versuri şi epistolă către Chiril Lucaris (f. 179-188) (ms. 175).Ref.: Ierosol. vivl., p. 147-148; N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative laistoria românilor (AARMSI, s. II, t. 21, 1898-1899, p. 2); Russo, Studii istorice, I, p.157-179; II, p. 401-408; Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 436-437.Publ.: Bibliothèque grecque vulgaire, II, Paris, 1881, p. 231-333 (Matei al Mirelor); N.Iorga, op. cit. p. 7-27 (idem).635 – Condică a patriarhiei Ierusalimului, 1661-1741. 471 f. 31,1 x 20,4 cm. Încuprins, acte trimise de patriarhii Nectarie, Dosithei, Hrisant, Meletie şi Partenie. La f.18 v : scrisoare a lui Nectarie din septembrie 1664, prin care monahul Macarie este numitegumen al mănăstirii Racoviţa din Ţara Românească, metoc al Sfântului Mormânt; f.22-23; liste de subscripţie pentru Sfântul Mormânt în limba română; documente de laDosithei, patriarh de Ierusalim: f. 79: scrisoare, din noiembrie 1701, către Ştefan Raţiula Alba Iulia; f. 80: mustrare, din noiembrie 1701, către Atanasie Anghel, mitropolitulBălgradului, pentru unirea cu Roma; f. 82: scrisoare din Bucureşti, 27 aprilie 1702, cătrepreotul anglican Benjamin [Woodroffe], care trimisese lui Dosithei o carte; f. 83: scrisori,din martie 1702, către Ioan Mazepa, hatmanul cazacilor; f. 85 v : răspuns la scrisoarea unorcreştini din Sibiu; f. 86 v : sigilion de la patriarhul Dosithei, din Bucureşti, iunie 1693,privitor la mănăstirea Polovragi; f. 86 v -87: raport din 20 februarie 1701, consemnândconvorbirea dintre un cardinal şi mitropolitul Ţării Româneşti; f. 10l v ; pitac al băcanilor dinBucureşti, 1705, îndemnând la acordarea de ajutoare Sfântului Mormânt; f. 105 v : contract,din iunie 1677, cu Nicolae Racoviţă, privitor la arendarea moşiei Roznov; f. 106: contract,din octombrie 1704, cu Gheorgachi Ruset, privitor la moşia Buciuleşti; f. 106 v : scrisoare

408 GRECIAdin Iaşi, noiembrie 1704 a lui Dosithei, pentru mănăstirea Hadumi, metoc la Sf. Sava; f.108; scrisoare din iunie 1705 de la Mihail Racoviţă, adresată lui Dosithei, pe când se aflaîn Moldova, privitoare la metoacele de acolo ale Sfântului Mormânt; f. 122: contract, dinoctombrie 1705, încheiat la Constantinopol, cu Vasile aga, referitor la moşia Buciuleşti; t.127: sigilion, din iulie 1706, al lui Gavril III, patriarh de Constantinopol, privind şcoala dinCastoria a marelui comis Gheorghe Castriotul; f. 128: sigilion, din august 1706, privitorla daniile lui Gheorghe Castriotul, mare comis în Ţara Românească; f. 129: scrisoare din29 august 1706, referitoare la metocul sfântului Mormânt din Ismail; documente de laHrisant, patriarh de Ierusalim; f. 133: scrisoare, din 1707, referitoare la metocul SfântuluiMormânt din Ismail; f. 137: hrisov de la Mihail Racoviţă, din 6 decembrie 1707, privitorla dania făcută în Iaşi, patriarhului Hrisant, pentru Sfântul Mormânt; f. 138: hrisov, din9 septembrie 1707, al lui Constantin Brâncoveanu, privitor la Academia Domnească dinBucureşti; f. 150: scrisoarea unui patriarh al Constantinopolului, fără dată, semnată şi deIerotei al Dristrei; f. 151 v : fragment dintr-o scrisoare a lui Hrisant Notara către creştiniidin Timişoara; f. 153: scrisoare sinodală a lui Atanasie V, fără dată, semnată şi de Atanasieal Dristrei; f. 155 v : scrisoare din Bucureşti, februarie 1728, a lui Hrisant Notara, cătremitropolitul şi episcopii Ungrovlahiei, privitoare la Ioan Evreul; f. 163 v -165: Hrisant alIerusalimului, despre profesorii şcolii din Bucureşti şi ce urmează să predea fiecare; f.168-170: sigilion din Târgovişte, august 1707, al lui Hrisant, despre înnoirea de cătreConstantin Brâncoveanu a bisericii Sf. Gheorghe din Bucureşti, metoc al SfântuluiMormânt, şi plata a doi profesori; f. 181-184: scrisoare sinodală din octombrie 1717 alui Ieremia III, patriarh de Constantinopol, către Mitrofan, mitropolit al Ungrovlahiei,privitoare la mănăstirea Tuturor Sfinţilor din Bucureşti; f. 185-187: scrisoare, din august1718, a lui Hrisant al Ierusalimului, întărind un sigilion al patriarhului de Constantinopol,privitor la ajutorarea bisericii Sf. Nicolae din Grădişte; f. 211-216: sigilion din Iaşi,septembrie 1728, al lui Hrisant Notara pentru şcolile din Iaşi; f. 233: scrisoare, din 1719, alui Constantin Duca, ginerele lui Constantin Brâncoveanu, prin care dăruieşte două moşiibisericii Sf. Gheorghe, metoc bucureştean al Sfântului Mormânt; f. 292: scrisoarea, din1 noiembrie 1728 a lui Hrisant Notara, către breasla blănarilor din Bucureşti, privitoarela împărţirea ajutoarelor strânse pentru Sfântul Mormânt; f. 304: scrisoare sinodală, din1708, a lui Chiprian, patriarhul de Constantinopol, către Nicolae Mavrocordat, domnulŢării Româneşti, întărind scutirea de dări a negustorului Pandele Primicerul; f. 313-316: testamentul lui Gheorghe Castriotul, mare comis, l mai 1708; f. 320: sigilion, dinaugust 1720, privitor la moşia Piţigaia, închinată de Nicolae Ruset Sfântului Mormânt;f. 321 v -322: scrisoare a lui Hrisant al Ierusalimului şi Paisie al Constantinopolului, din28 februarie 1721, întărind un act al lui Auxentie al Kizikului şi al domniţei Elena, fiicalui Ilaşcu vodă; f. 324: scrisoare din Smirna, decembrie 1726, a lui Hrisant către NicolaeMavrocordat; f. 359: sigilion, din octombrie 1718, al lui Ieremia III al Constantinopolului,întărind hrisovul lui Ioan Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti, pentru scutirea dedări a domniţei Ilinca Brâncoveanu; f. 436 v : scrisoare, din 1569, a doamnei RuxandraLăpuşneanu, privind daniile către mănăstirea Caracalu; f. 438: scrisoare sinodală de laCalinic II, 8 noiembrie 1699, despre metocul Sfântului Mormânt din Ismail; f. 443: douăscrisori, din 20 martie 1708, ale marelui comis Gheorghe Castriotul, privind daniile salepentru întreţinerea şcolii din Castoria; f. 458: sigilion al lui Chiril Lucaris, din octombrie1630, întărind hrisovul lui Radu Leon, domnul Ţării Româneşti, privitor la dania către

GRECIA 409Sfântul Mormânt a satului Poieni din Vlaşca; f. 459-461: sigilion, din februarie 1681, al luiIacob, patriarh de Constantinopol, privitor la mănăstirea Cotroceni; f. 461 v -463: sigilion,din martie 1715, al lui Hrisant al Ierusalimului, privind mănăstirea Antim din Bucureşti; f.463: sigilion patriarhal, fără dată, privind mănăstirea Colţea din Bucureşti (ms. 622, fost605).Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XXXIII, XXXIX; Hurmuzaki –Murnu – Litzica, XIII, p. XXXVII, XLIV; Ierosol. vivl., V, p. 150-182; ConstantinAmantos, Sinaitika mnīmeia anekdota, Atena, 1928; D. Ionescu, Ştiri greceştiprivitoare la istoria noastră (RI, 18, 1932, p. 258-259); Beza, Urme, p. 25 (doc.,1630).Publ.: Legrand, Épistolaire, p. 180-182 (doc., dec. 1726); D.C. Ollănescu, Manuscripteale Sf. Mormânt (CL, 25, 1891-1892, p. 838-861, 1072-1085; 26, 1892-1893, p.613-618, 654-671); Legrand, Recueil, p. 1, 5-9, 15-21, 31-90, 186-191, 234-239,246-251, 258-261, 269-293 (33 doc., 1569, 1630, 1664, 1677, 1681, 1693, 1699,1701, 1704, 1705-1708, 1713, 1715, 1718-1720, 1728); K. Delikanīs, Patriarchikōneggrafōn, I, p. 340 (doc., 1630); III, p. 276-278, 367-371, 396-399, 822-827 (6 doc.,1569, 1701, 1708, 1715); Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. 369, 451-457 (5 doc., 1569, 1677, 1693, 1704); Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. 339,407-413; Hurmuzaki – Iorga; XIV/1, p. 129-132, 202, 221-230, 334-336, 355-360,370-371, 619-621, 660-662 (8 doc., 1630, 1664, 1677, 1701, 1705, 1714, 1715), 901-902 (doc., 1726); XIV/2, p. 1002-1008; DRH, B, XXIII, p. 27-277 (doc., oct. 1630,localizat eronat: Ierusalim).Reprod.: B. A. R., foto DCLXXXVII/53 (doc. oct. 1630).636 – Miscelaneu, sec. XVIII. 202 f. 20 x 14,5 cm. Text în limba greacă. În cuprins:scrieri şi corespondenţă de Macarie din Patmos, Sevastos Kymīnitīs ş.a. La f. 62-66:exerciţii retorice redactate la Bucureşti, cf. însemnare la f. 64; f. 173-176: SevastosKymīnitīs, Cuvânt către Şerban Cantacuzino; f. 178-180: Sevastos Kymīnitīs, Laudăcătre Constantin Brâncoveanu; f. 181-188: Grigoraşcu Ghica beizadea, Cuvântare lanunta Ecaterinei, fiica lui Alexandru Ghica, cu Dimitrie Gheorghiades, circa 1713-1733,cu răspunsul lui Nicolae Kritias (ms. 567).Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XL-XLI; Hurmuzaki – Murnu –Litzica, XIII, p. XLV-XLVI; Ierosol. vivl., V, p. 120-122.Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. 505-512; Hurmuzaki – Murnu –Litzica, XIII, p. 459-464 (Grigoraşcu Ghica, Cuvântare...).637 – Eustratie Argentis, Anthos tīs euseveias, a doua jumătate a sec. XVIII. 108p. 20,8 x 15,3 cm. Copie după ed. Leipzig, 1757, publicată cu cheltuiala lui ConstantinMavrocordat (ms. 110).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 104.638 – Peri tīs tōn symvouliōn mataiotītos, vivlion en, 1715. 46 f. 21,2 x 16 cm.Însemnare din Bucureşti, 12 august 1715, despre traducerea lui Dimitrie Notara dinHerodot (ms. 92).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 96-97.639 – Miscelaneu, Bucureşti, 1723-1727. 898 + 33 f. Scris de Gheorghe Rousaitīs

410 GRECIAdupă cursurile profesorului Antonie de la Academia Domnească, în mănăstirea Văcăreşti(însemnare, f. 898). Cuprinde scrieri de Teodorit al Cyrului, Sf. Ioan Hrisostom, Sf. Vasilecel Mare, Libanius, Tucidide ş.a. (ms. 144).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 125-126; Mathīmataria, p. 800-801, nr. 903.640 – Miscelaneu, 1730. 492 p. Text în limba greacă. În cuprins, copii de scrisoripatriarhale ş.a. A aparţinut patriarhului de Ierusalim, Hrisant Notara, între p. 18-19, ciornaunei scrisori a lui Constantin voievod, fără dată, către Hrisant; p. 21-22: două scrisori,din decembrie 1715, de la Hrisant, întărind dania marelui comis Gheorghe Castriotul,pentru întreţinerea a doi profesori la şcoala din Castoria; p. 40-41: act, din 25 ianuarie1661, privitor la alegerea patriarhului de Ierusalim, Nectarie, la sinod participând şidelegaţii domnitorilor Moldovei şi Ţării Româneşti; p. 47-50: scrisoare din Smirna,februarie 1725, de la Hrisant Notara către Nicolae Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti;p. 139-142: sigilion, din aprilie 1642, al lui Partenie I, patriarh de Constantinopol,menţionând şi binefacerile lui Vasile Lupu către această patriarhie; p. 148-155: sigilion,fără dată, menţionând şi un mitropolit al Proilaviei; p. 207: despre ajutoarele primitepentru construirea bisericii Sf. Gheorghe din Bucureşti, metoc al Sfântului Mormânt; p.229-236: scrisoare din Bucureşti, 1726, de la Hrisant Notara către creştinii mitropolieiBelgradului; p. 251-254: scrisoare sinodală a lui Calinic II, patriarh de Constantinopol,despre taina Euharistiei, contra teoriilor lui Ioan Cariofil, publicată în 1694, la Iaşi, deDosithei al Ierusalimului; p. 464: scrisoare a lui Teodosie, mitropolitul Ungrovlahiei, cătreun mitropolit necunoscut, luându-i dreptul de a sluji în Ţara Românească; p. 473-475:însemnare despre luptele austro-otomane din 1696 şi ocuparea Timişoarei (ms. 411).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 367-390; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 204 (doc. Teodosie);p. 219 (1677), 295 (1693-1705), 453-454 (doc., circa 1712); 728-730 (doc., 1642);XIV/2, p. 893 (doc., n. 1725), 908 (doc., 1727).Publ.: Legrand, Recueill, p. 94-95.641 – Niccolo Strada, Oi karpoi tou Xylou tīs Zoīs, traducere în neogreacă de PetruDepasta, 3 mai 1746. 167 p. 16,8 x 11,7 cm. Însemnare de posesor, Constantin Mavrocordat(ms. 387).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 352-353.642 – Miscelaneu, 1769-1783. 264 p. 32 x 22 cm. Text în limba greacă. În cuprins,predici şi traduceri din franceză în neogreacă de Nicolae Caragea, fost domn al ŢăriiRomâneşti (ms. 407).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 363-364.643 – Constantin Caragea Banul, Akolouthia efīmeridōn tou 1789-ou kai tou 1790-ou etous. 89 f. 21,5 x 12 cm. Manuscris autograf, cuprinzând cronica evenimentelor dinŢările Române (ms. 768).Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p.IV; Hurmuzaki – Murnu – Litzica,XIII, p. V; Ierosol. vivl., V, p. 260.Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. 115-119, 537-551; Hurmuzaki –Murnu – Litzica, XIII, p. 102-105, 483-493.644 – Listă a mănăstirilor din Moldova închinate Sfântului Mormânt, sec. XVIII(ms. 15).

GRECIA 411Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 30-31.Publ.: A.I. Papadopoulous-Kerameus, Analekta ierosolymitikīs stachyologias, IV, St.Peterburg, 1897, p. 63; Ierosol. vivl., IV, p. 30-31.645 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, traducere de Ioan Avramios dinporunca lui Nicolae Mavrocordat, copie sec. XVIII. 517 f. 22 x 16,2 cm (ms. 288).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 263-264; A. Camariano, Traducerea greacă a „Teatrului politic”(RIR, 11-12, 1941-1942, p. 222).646 – Nicolae Mavrocordat, Peri ton kathīkontōn, copie sec. XVIII. 1 + 87 f. 22,8 x16,8 cm (ms. 471).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 37; Beza, Urme, p. 93.Reprod.: ibidem, p. 88 (f. 1).647 – Miscelaneu, sec. XVIII. 898 p. 21,2 x 15,5 cm. Text în limba greacă. În cuprins,scrieri antice şi patristice. La p. 512: Hesiod, Erga kai īmerai, cu însemnare din 2 februarie1723, privind comentarea lucrării în şcoala de la Văcăreşti; p. 518: Homer, Iliada, cărţileI-II, cu însemnare din februarie 1727, privind comentarea lucrării la cursurile din aceeaşişcoală (ms. 144).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 125-126; Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 909 (însemnare 1727).648 – Miscelaneu, sec. XVIII. 162 f. 20,5 x 15 cm. Text în limba greacă. În cuprins,scrieri teologice şi laice, corespondenţă ş.a. La f. 113-116, scrisoare patriarhală în legăturăcu plata drepturilor mitropolitului Calinic al Proilaviei (1743-1748) (ms. 338).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 318, nr. 49.649 – Ioan Cariofil, Egcheiridion peri tinōn aporiōn kai lyseōn, scrisă din îndemnulstolnicului Constantin Cantacuzino, copie de la începutul sec. XIX, după ed. Snagov,1697. 89 f. 22,8 x 16,2 cm (ms. 516).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 75; K. Moraitakis, op. cit. („Orthodoxia”, 12, 1937, nr. 2, p. 65-66).650 – Sergios Makraios, Ypomnīmata ekklīsiastikīs istorias, începutul sec. XIX. 581p. 24,8 x 17,8 cm. Cuprinde şi informaţii de istorie românească politică, religioasă şiculturală din perioada 1750-1800 (ms. 651).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 209-210.Publ.: C. Sathas, Bibliotheca graeca medii aevi III, Veneţia, 1872, p. 201-419 (extrase, p.222, 247, 278, 334, 348, 355, 370, 378, 384).651 – Ioan Mavrocordat beizadea, Versuri, copie de Procopie din Nazianz, începutulsec. XIX, 33 f. 30,3 x 21,9 cm (ms. 250).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 217.652 – Miscelaneu, începutul sec. XIX. 165 p. 21,5 x 15,5 cm. Text în limba greacă,în cuprins; scrisori, cuvântări ş.a. La p. 124-132: răspuns al beizadelei Nicolae Moruzifostului patriarh Chiril al Constantinopolului, ianuarie 1819; p. 133-135: scrisoare din 23ianuarie 1819 de la Alexandru Suţu, domnul Ţării Româneşti, către doamna Zoe Moruzişi răspunsul acesteia; p. 136-152: două scrisori de răspuns ale Eufrosinei Callimachi, soţiadomnitorului Alexandru Suţu (ms. 309).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 286-287.

412 GRECIA653 – Miscelaneu, începutul sec. XIX. 219 f. 24,5 x 17 cm. Text în limba greacă.Scrisori autografe de la Sergios Makraios, din 1774-1803, adresate lui Grigore III Ghica,domnul Moldovei (1776), dascălului Ioan din Iaşi (1786), lui Alexandru Moruzi, domnulMoldovei (1792), lui Alexandru Callimachi, domnul Moldovei (1795), lui Dosithei alUngrovlahiei (1797), lui Constantin Ipsilanti, domnul Moldovei (1799-1801, patru), luiAlexandru-Constantin Moruzi, domnul Ţării Româneşti (1800, două), precum şi cătremarele logofăt Dimitrie la Bucureşti (ms. 650).Ref.: C. Sathas, op. cit., III, p. LXXXIV, 540-544; Ierosol. vivl., V, p. 209.654 – Catastih, 1815-1820. 60 f. 24,5 x 19 cm. A aparţinut unui egumen anonim de laun metoc al Sfântului Mormânt din Ţara Românească. Text în limba greacă. La f. 19-24,catagrafie a averii lui Ierotei al Caşinului, 26 ianuarie 1814 (ms. 843).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 311-312.655 – Vivlion antigrafīs, 1845, septembrie. 12 f. 23,8 x 16,8 cm. În cuprins, copiilescrisorilor trimise din Constantinopol la Bucureşti în 1845-1846, referitoare la mănăstiriledin Ţara Românească, închinate Sfântului Mormânt (ms. 842).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 311.656 – Miscelaneu, sec. XVII-XIX. Text în limba greacă. În cuprins, scrieri diverseprovenind din arhiva Academiei Domneşti din Bucureşti, printre care: AlexandruTurnavitu, Elogiu lui Gheorghe Coresi, sec. XVIII, manuscris autograf, 2 f.; Exerciţiide Logică ale elevului Nicolae Alvanohoritul, 7 februarie 1748; Povestire despre tăiereacapului Sf. Ioan, exerciţiu al elevului Gheorghe din Dristra, sec. XVIII, 3 f.; exerciţii aleelevului Dimitrie Alvanohoritul, sec. XVIII, 5 f.; Povestire despre Macarie din Patmosscrisă de Alexandru Turnavitu, 8 f.: Cuvinte de laudă ale profesorilor Academiei Domneştidin Bucureşti, către Mihai Racoviţă, Nicolae Mavrocordat, Neofit al Ungrovlahiei, PitarulConstantin Polcovnicul, Constantin Mavrocordat, Grigore Ghica ş.a., sec. XVIII, 30f.; copie a unui hrisov prin care se cere mitropolitului Neofit să inspecteze AcademiaDomnească din Bucureşti şi listă cu salariile profesorilor şcolilor din Bucureşti; testamentulElinei Cantacuzino, 18 noiembrie 1681 (ms. 75).Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 88-90.Publ.: C. Sathas, op. cit., III, p. 504-514 (Viaţa lui Macarie din Patmos).657 – Miscelaneu, sec. XVIII-XIX. În cuprins, scrisori şi alte texte în limba greacă,între care trei epistole ale lui Daniil Barnovschi din Moldova, 1724 şi 1726-1727, adresatelui Hrisant al Ierusalimului (ms. 858).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 316-317.CR658 – Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie, Bucureşti, 1723 (cu cota ms. 623).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 182.659 – [Efrem (patriarhul Ierusalimului)], Didaskalia christianikī tīs orthodoxou īmōnpisteōs [...] Talīm mesihī orthodoxos mououmīn imanīmizīn, Bucureşti, 1768. Catehismîn limbile greacă şi turcă, dedicat lui Alexandru Scarlat Ghica, domnul Ţării Româneşti(S. 976).

GRECIA 413Ref.: Legrand XVIII/2, p. 71-73, nr. 674; S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, I,Atena, 1958, p. 43-48, nr. 11; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 149, nr. 2009.Reprod.: S. Salaville, E. Daleggio, op. cit., p. 48-49, pl. IX-X; Atena, Centre d’Étudesd’Asie Mineure, foaia de titlu (foto).MOUSEIO BENAKĪ(Muzeul Benakis)DOC660 – Diplomă emisă, la 5 septembrie 1636, de Gheorghe I Rákóczi, principeleTransilvaniei, pentru înnobilarea lui Andrei Şandru Bulboc din Ţara Făgăraşului.Ref.: Dan Livezeanu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Grecia (RA, 1980, nr. 3-4, p.426).661 – Scrisoare, din 11 martie 1679, a lui Mihail Apafi, principele Transilvaniei,către Constantin Brâncoveanu.Ref.: ibidem.662 – Hrisov din Bucureşti, 21 martie 1768, de la domnitorul Alexandru ScarlatGhica, prin care scuteşte de dări mănăstirea Sf. Ecaterina.Ref.: Leandros Vranoussis, 1985.663 – Hrisov din 12 mai 1768 prin care Alexandru Ghica, domnul Ţării Româneşti,scuteşte de dări mănăstirea Sf. Ecaterina din Bucureşti. Original în limba română.Ref.: Atena, Centrul Arhivei Medievale a Academiei, Regeste P.Ş. Năsturel, 1970;Leandros Vranoussis, 1992.Reprod.: ibidem, mf.664 – Documente, din 1788-1835, referitoare la Moldova: anaforale ale lui NicolaeMavrogheni, domnul Ţării Româneşti, scrieri de la Ioan Gheorghe Caragea, memoriiale boierilor Moldovei (9 septembrie 1835, 9 iunie 1836), rapoarte privind aplicareaRegulamentului organic în Moldova ş.a. (fondul Mavrocordat).Ref.: Dan Livezeanu, op. cit., p. 426.665 – Acuarelă reprezentând biserica Sf. Sava din Bucureşti şi o parte a palatuluidomnesc de vară, sec. XVIII (Inv. 27353).Ref. şi reprod.: Fani Maria Tsigakou, Thomas Hope (1769-1831). Pictures from 18thCentury Greece, Atena, 1985, p. 25.666 – Memoriu, din 6 august 1803, al mitropolitului Veniamin Costachi şi al boierilorMoldovei, către domnitorul Alexandru Moruzi, referitor la proprietăţile din Moldova alemănăstirilor din Bucovina ocupată de austrieci.Ref.: Leandros Vranoussis, 1985; Dan Livezeanu, loc. cit.667 – Documente din 1815-1828, referitoare la situaţia din Moldova şi ŢaraRomânească: scrisori (5) de la Mihai Suţu către baronul Stroganov, privind activitateaconsulului Pisani şi corespondenţa oficială cu principele Scarlat Callimachi (1819-1820);scrisori (13) ale lui Mihai Suţu către consulul Pini (1819-1820); memoriu din 17 februarie

414 GRECIA1820 despre situaţia financiară a Moldovei; memoriu din 1818 al lui Ioan GheorgheCaragea către guvernul rus, despre administraţia Ţării Româneşti în anii 1812-1818;scrisori (2) din 1821 ale lui Yusuf paşa din Brăila către mitropolitul Moldovei; memorii alelui Grigore IV Ghica (2) privind proprietăţi şi probleme de cadastru în Moldova (fondulŞuţu – Caragea).Ref.: Dan Livezeanu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Grecia (RA, 1989, nr. 3-4, p.426).MS668 – Tetraevanghel, sec. XVII (?). Text în limba greacă. Însemnare de proprietateîn limba română, 31 martie 1711, Ianache [Văcărescu] clucerul. Ferecătură de argintaurit, lucrată de Sebastian Hann, din porunca lui Constantin Brâncoveanu, l mai 1712, cf.însemnare (vitrina XX, nr. 10).Ref.: Dan Simonescu, O însemnare românească pe o carte din Asia Mică (RIR, 4, 1934, p.293-294); Beza, Urme, p. 194; Emil Turdeanu, La reliure roumaine ancienne (RER,1, 1953, p. 220).Reprod.: M. Beza, op. cit., p. 191-196; Corina Nicolescu, Argintăria laică şi religioasă înŢările române, Buc., 1968, p. 29; Viorica Guy Marica, Sebastian Hann, Cluj, 1973,p. 176, nr. 66; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 150, fig. 163-165(coperta IV şi însemnările); Constantinescu, Repertoriu, p. 232, nr. 1173.669 – Antologie de versuri antice şi moderne, sec. XVIII-XIX. Text în limba greacă.În cuprins, şi poezii de Alecu Văcărescu (ms. gr. 50).Ref.: L. Vranoussis, Rigas, un patriot grec din Principate, Buc., 1980, p. 73-75.A670 – Epigonat, atelier românesc, sec. XVI. Broderie. 45 x 45 cm, reprezentând„Pogorârea în iad”, „Sfânta Treime”, „Apostolii” şi „Cei 4 Evanghelişti”, inscripţii înlimba greacă cu caractere slave (G΄, 135. Eur. 9324).Ref.: Eugenia Beīs Chatzīdakīs, Mouseion Mpenakī Ekklīsiastika kentīmata, Atena, 1953,p. 9-10.671 – Epitaf, 1776. Broderie în fir de aur şi argint. 76 x 51 cm. Inscripţie de donaţieîn limba greacă de la Dimitraki Stoioutza [Sturza ?] (B΄, 28. Tam. antal.).Ref.: ibidem, p. 50, 72.672 – Broderie, 1797, cu stemele celor două principate şi numele lui AlexandrosIpsilanti (nr. 20).Ref.: Andrei Pippidi, 2008.673 – Poală de icoană, 1803. Broderie. 112 x 100 cm. Inscripţie în limba greacă cumenţionarea donatorilor: Alexandru Ioan Ipsilanti voievod, Constantin voievod şi Dimitrievoievod şi stema Ţării Româneşti (O΄, 121-D΄ syrt., nr. 7, Eur. 9387).Ref. şi reprod.: Eugenia Beīs Chatzīdakīs, Mouseion Mpenakī Ekklīsiastika kentīmata, p.61-62, pl. XXXII, nr. 1.

GRECIA 415674 – Portret-miniatură al domnului Ţării Româneşti, Ioan Gh. Caragea (1812-1818), s.a. (nr. 30).Ref.: Andrei Pippidi, 2008.675 – Fotografie, din 1931, înfăţişând pe Venizelos şi N. Iorga la Bucureşti (nr. 215).Ref.: Andrei Pippidi, 2010.Reprod.: Valentine Tselika, Odigos istorikon archeion Mouseiou Mpenaki, Atena, 2006,p. 308.MOUSEIO D. LOVERDOU(Muzeul D. Loverdos)MS676 – Nicolae Mavrocordat, Peri grammatōn spoudīs kai vivlōn anagnōseōs, sec.XVIII (Biblioteca Alexios Kolyvas, ms. 98).Ref.: Sp. Lambros, Katalogos tōn kōdikōn tōn en Athīnais vivliothīkōn plīn tīs ethnikīs. G΄.Kōdikes vivliothīkīs Alexiou Kolyva (NE, 13, 1916, p. 459); N. Iorga, Notiţe (RI, 19,1933, p. 99).677 – Macarie Egipteanul, Omiliai, copie din Moldova, 12 februarie 1796, semnatăde Vasile, „românul sau moldoveanul”, însemnări din Iaşi, 1802 (cutremur), 1820(pomelnic). Cumpărat în 1906 (Biblioteca Alexios Kolyvas, ms. 16).Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 11, 1914, p. 482-483); N. Iorga, Un manuscript grecescdin Moldova la Atena (RI, 1, 1915, p. 57-58).PANEPISTĪMION ATHĪNON(Universitatea din Atena)AM678 – Aşezământ ajutat din 1841 (prin testament) cu suma de 600 florini anual denegustorul epirot, din Bucureşti, Gheorghe Ioan Metaxos.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 120.DOC679 – Ştefan Kommitas [Corespondenţă], începutul sec. XIX, cu banul GrigoreBrâncoveanu, cu profesori ai Academiei Domneşti din Bucureşti, poetul Iancu Văcărescuş.a. (ms. 29).Ref.: Dan Livezeanu, Cercetări în arhive de peste hotare. Grecia (RA, 1980, no. 3-4,p. 426).680 – Matricole ale studenţilor români, mijlocul sec. XIX, între care: P. Cazimir, D.Racoviţă, B. Belu etc.Ref.: C.D. Aricescu, Domnilor redactori ai Pruncului român! („Pruncul român”, 1, 1848,p. 146-147); Al. Zub, Rumänische Studierende an europäischen Univesitäten (ZSL,IV. F., 1, 1979, nr. 1, p. 28).

416 GRECIASPOUDASTĪRIO VYZANTINĪS KAI NEOELLĪNIKĪSFILOLOGIAS TOU PANEPISTĪMIOU ATHĪNŌN(Facultatea de Filologie Bizantinăşi Neoelenică a Universităţii din Atena)MS681 – Miscelaneu, sec. XVI. 424 f. 31 x 20 cm. Text în limba greacă. La sfârşit,modele de scrisori, între care una adresată lui Mihnea Turcitul, domn al Ţării Româneştişi alta lui Iancu Sasul, pretendent la tronul Moldovei (Lambros 4).Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... D΄. Kōdikes tīs Vivliothīkīs Spyr. P. Lamprou (NE, 17,1923, p. 89, nr. 4); Leandros Vranoussis, 1985.682 – Ioan Cariofil, Zītīmata [...] tou [...] Kōstantinou Kantakouzīnou [...] taopoia apekrithī [...], Bucureşti, 1697. 250 f. 22 x 15 cm. Copie după ed. Snagov, 1697(Lambros 27).Ref.: Sp. Lambros, Katalogos (NE, 18, 1924, p. 116, nr. 27).683 – Miscelaneu, sec. XVIII-XIX. 208 f. 21 x 14 cm. Text în limba greacă. În cuprins,documente interesând istoria Ţărilor Române: scrisori de la Nicolae Mavrocordat, privindînchinarea unei biserici din Atzikī Sfântului Mormânt (mai 1714) şi şcoala din Serres(1722); testamentul lui Ioanichie, mitropolitul Stavropolei (Bucureşti, 1733); act patriarhalprivind două biserici din eparhia Romanului ctitorite de Mihail Racoviţă (1763); scrisoride la Grigore Matei Ghica (1764-1765), Alexandru Scarlat Ghica (1767-1768), NicolaeMavrogheni către mitropolitul Partenie de Chalkedon şi răspunsurile acestuia (1786),Misail dascălul din Bucureşti către Nicolae Mavrogheni, de la doamna Sevastia AlexandruCallimachi, Mihai şi Tarsiţa Suţu (1792-1795, 1819-1821), Alexandru Ipsilanti (1821) şi ocuvântare din 7 iulie 1810, a mitropolitului Ignatie al Ungrovlahiei (Lambros 24).Ref.: Sp. Lambros. Katalogos (NE, 17, 1923, p. 401-414); N. Iorga, Notiţe (RI, 19, 1933,p. 98); Th. Zoras, F.K. Vouvoulidīs, Katalogos cheirografōn kōdikōn SpoudastīrionVyzantinīs, kai neoellīnikīs filologias tou Panepistīmiou Athīnōn. A. Kōdikes Sp.Lamprou („Epistīmonikī Epetīris tīs Filosofikīs Scholīs tou Panepistīmiou Athīnōn”,s. II, 13, 1962-1963, p. 464-488; rec. Olga C[icanci], în „Studii”, 17, 1964, nr. 5, p.1229-1230).684 – Ştefan Kommytas, [Scrieri], Bucureşti, începutul sec. XIX. 63 f. 29 x 21 cm.Text în limba greacă. Manuscris autograf. În cuprins: Discurs rostit în faţa banului GrigoreBrâncoveanu (f. 5); poemă închinată domnitorului Alexandru Moruzi (f. 17); scrisoarecătre Beizadea Scarlat Ghica (f. 33); scrisoare către Ioan Văcărescu (f. 58) şi versurimenţionând pe Radu Golescu ş.a. (f. 58 v ) (Lambros 30).Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 18, 1924, p. 299-301); N. Iorga, Cronică (RI, 11,1925, p. 245-246).

GRECIA 417THEOLOGIKO SPOUDASTĪRIO PANEPISTĪMIOU ATHĪNŌN(Facultatea de Teologie a Universităţii din Atena)MS685 – Chiril Lavriotul, Ermīneia eis tīn Apokalypsīn, Bucureşti, 1792-1821. 8 vol.,5256 p., cuprinzând şi referiri la evenimente şi persoane (Alecu Văcărescu) din ŢărileRomâne.Ref.: K. Dyobuniotīs, Kyrillou Lauriōtou Anekdotos ermīneia eis Apokalypsin („Praktikatīs Akadīmias Athīnōn”, 6, 1931, p. 36-53); Gh. Moisescu, Legăturile Ţărilor Românecu mănăstirile Mega-Spileon şi Sfânta Lavra din Pelopones (BOR, 52, 1934, p. 34,n. 1); Andreas Fytrakis, Katalogos tōn cheiografōn tou Theologikou Spoudastīriou,Atena, 1937, p. 8-13, nr. 1; L. Vranousis, Rigas, un patriot grec din Principate, Buc.,1980, p. 74-75; Asterios Argyriou, Les exégèses grecques de l’Apocalypse à l’époqueturque (1453-1821), Thessalonique, 1982, p. 594-645.CR686 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694 (Spoud.Hist. Theol.).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331-332, nr. 4445.687 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (Spoud. Hist. Theol., nr. 99).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4443.688 – Dosithei Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias[...], Râmnic, 1705 (Spoud. Hist. Theol., nr. 83).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4444.ATHOS (MUNTELE ~)(Agion Oros Athōs)KARYAIAM689 – Biserica Adormirea Maicii Domnului, a conducerii Muntelui Athos (Protaton),datând din prima jumătate a sec. X, întreţinută şi reparată, de la sfârşitul sec. XV, prin daniide la domnitorii Ştefan cel Mare, Bogdan III (inscripţie, 1508, pe faţada vestică), NeagoeBasarab şi fiul său Teodosie (inscripţie, 1512, în naos) şi alţii menţionaţi în pomelniculbisericii şi în inscripţii, precum şi din veniturile mănăstirilor închinate Trei Ierarhi (1645),Cotroceni (1682), ale schiturilor Budişteni (Muscel), Pârlita (Dâmboviţa) şi Vălenii deMunte (Prahova).Ref.: Ierosh. Serafim, p. 55; Iorga, Athos, p. 469-470, 479; Millet – Pargoire – Petit,Recueill, nr. 1; M. Beza, Biblioteci mănăstireşti la Muntele Athos (ARMSL, s. III, t.7, 1934-1936, p. 56); Bodogae, Athos, p. 82, 85; Moisescu, Contribuţia, p. 245.

418 GRECIAARCHEIO IERAS KOINOTĪTOS AGIOU OROUS(Arhiva Sfintei Comunităţi a Sfântului Munte)DOC690 – Documente (1110), din 1546 până în sec. XIX, referitoare la danii româneşticătre toate aşezămintele din Muntele Athos: hrisoave domneşti (334), acte provenind dela mănăstiri închinate din Ţările Române, îndeosebi Trei Ierarhi şi Cotroceni, ale cărorvenituri erau distribuite mănăstirilor athonite prin Protaton.Ref.: Cipariu, Muntele Athos, p. 196 (doc. Cotroceni); Eulogios Vatopediou (ş.a.),Katalogos tōn en tō Archeiō tīs Ieras Koinotītos apokeimenōn typikōn tou AgiouOrous, chrysovoullōn Vlachikōn kai kīrovoullōn, sigilliōn, fermaniōn kai diaforōnallōn episīmōn eggrafōn, Atena, 1921, p. 28 (hrisov Petru Şchiopul, 1575, cutia 22,dos. VII, nr. 5); Denise Papachrysantou, Actes de Protaton, Paris, 1975, p. 199-200(doc. Cotroceni); Năsturel, Athos, p. 299-300 (doc. Petru Şchiopul, 1575); FlorinMarinescu, Ta roumanika eggrafa tou Agiou Orous („Tetradia ergasias”, 11, 1987, p.213-214, 217-222: fondul doc. româneşti); idem, Archeio Prōtatou, passim.691 – Hrisov, 12 aprilie 1547, emis la Huşi, prin care Iliaş Rareş, domnul Moldovei,întăreşte cumpărarea moşiei Bălăneşti. Text în limba slavonă, pe pergament.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 39, nr. 1.692 – Hrisov, 3 iunie 1557, emis la Iaşi de Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei,prin care le întăreşte preotului Ionaş şi fratelui său Teodor două locuri pentru prisacă.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 39-40, nr. 2.693 – Hrisov, 12 aprilie 1560, emis la Iaşi de Alexandru Lăpuşneanu, domnulMoldovei, prin care întăreşte o serie de proprietăţi în satul Bălăneşti. Traducere în limbaromână din 11 aprilie 1725.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 40, nr. 3.694 – Hrisov, 15 februarie 1568, prin care Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei,dăruieşte mănăstirii Slatina moşia Truşeşti de lângă râul Jijia. Text în limba slavonă(Roumaniko archeio, 1020).Ref. şi reprod.: Florin Marinescu, Roumanika eggrafa, în Thīsauroi tou Agiou Orous,p. 491-492, nr. 16.3; Virgil Cândea, Tezaurele Muntelui Athos expuse la Salonic.Mărturii culturale româneşti necunoscute (MI, s.n., 32, 1998, nr. 4, p. 7); Marinescu,Archeio Prōtatou, p. 40, nr. 4.695 – Hrisov, 9 februarie 1575, emis la Iaşi de Petru Şchiopul, domnul Moldovei,prin care se acordă o sumă de 10.000 monede (de tip nespecificat) mănăstirilor din SfântulMunte şi călugărilor pe care îi vor trimite în Moldova. Pergament.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 41, nr. 5.696 – Documente (2), 28 iunie 1576, emise la Iaşi de Petru Şchiopul, domnulMoldovei, prin care le dăruieşte lui Gavril pisar şi lui Gavril treti logofăt satele Bârsănenişi Lagicani, care fuseseră anterior domneşti, dându-le drept să ridice acolo sate, pentru căplătiseră la vistierie câte 900 de zloţi tătărăşti.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 41-42, nr. 6-7.

GRECIA 419697 – Documente (164), 1601-1700, emise de domnitori, clerici, boieri şi negustoridin Ţara Românească şi Moldova referitoare la relaţiile dintre Ţările Române şi Protaton,la proprietăţile mănăstirilor închinate etc.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 43-123, nr. 8-161, p. 507-510, nr. 1058-1067.698 – Hrisov, 16 februarie 1603, prin care Ieremia Movilă, domnul Moldovei,întăreşte lui Ştefan Prăjescu, cămăraş al ocnelor de sare, moşia Agiudeni din judeţulRoman, lângă râul Siret. Text în limba slavonă (Roumaniko archeio, 1055).Ref. şi reprod.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 492, nr. 16.4; V. Cândea, loc. cit.699 – Hrisov, 4 februarie 1665, prin care Radu Leon, domnul Ţării Româneşti,scuteşte de dări zece oameni ai mănăstirii Mihai-Vodă din Bucureşti închinată mănăstiriiSimonopetra. Pergament. Text în limba slavonă (Roumaniko archeio, nr. P 57).Ref. şi reprod.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 498, nr. 16.12; V. Cândea, loc. cit.700 – Hrisov, 21 februarie 1681, prin care Şerban Cantacuzino, domnul ŢăriiRomâneşti, mitropolitul, episcopii şi Divanul acordă o serie de venituri mănăstiriiCotroceni, ctitoria domnitorului. Pergament de mari dimensiuni (146 x 33,6 cm), decoratcu miniaturi, cu stema Cantacuzinilor şi cu sigiliu în cutie de metal.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 99-100, nr. 121.701 – Hrisov, 15 octombrie 1682, prin care Şerban Cantacuzino, domnul ŢăriiRomâneşti, închină tuturor aşezămintelor din Muntele Athos veniturile mănăstiriiCotroceni, cu toate averile sale. Pergament. 202 x 33,7 cm, caligrafie şi ornamentaţiede lux (în partea superioară, „Adormirea Maicii Domnului” între patru îngeri, însemneheraldice), în aur şi culori, sigiliu în cutie de metal (nr. 1106).Ref.: Charalampos Gasparīs, Archeio Prōtatou. Epitomes metavyzantinōn eggrafōn,Atena, 1991, p. 270-271; Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 102-103, nr. 128.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 248-255.Reprod.: Kriton Chrysochoïdīs, Ellīnika eggrafa, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p. 463,nr. 13.46 (fragmente).702 – Hrisov, 1682, prin care Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti,menţionează regulile cu privire la funcţionarea mănăstirii Cotroceni, ctitoria sa. Pergamentde mari dimensiuni (231 x 32,9 cm), ornat cu miniaturi şi cu sigiliu în cutie de metal.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 163-164, nr. 129.703 – Hrisov, 10 februarie 1683, prin care Şerban Cantacuzino, domnul ŢăriiRomâneşti, acordă mănăstirii Cotroceni, ctitoria sa, o serie de sate. Pergament de maridimensiuni (231 x 32,9 cm), ornat cu miniaturi, cu sigiliu în cutie de metal.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 105-106, nr. 130.704 – Documente (511), 1701-1800, emise de domnitori, autorităţi ecleziastice şilaice, boieri şi negustori din Ţara Românească şi Moldova, referitoare la relaţiile dintreŢările Române şi Protaton, la proprietăţile mănăstirilor închinate etc.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 123-343, nr. 163-655; p. 510-513, nr. 1068-1076.705 – Hrisov, 18 februarie 1714, prin care Ştefan Cantacuzino, domnul ŢăriiRomâneşti, întăreşte mănăstirii Cotroceni, daniile pe care i le-a făcut Şerban Cantacuzino,

420 GRECIActitorul acesteia: o serie de sate. Pergament de mari dimensiuni (376 x 35,8 cm), ornat cuminiaturi şi stema Cantacuzinilor şi cu sigiliu în cutie de metal.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 144-147, nr. 207.706 – Documente (418), 1801-1861, emise de domnitori, autorităţi ecleziastice şilaice, boieri şi negustori din Ţara Românească şi Moldova, referitoare la relaţiile dintreŢările Române şi Protaton, la proprietăţile mănăstirilor închinate etc. (Între acestea, o seriede inventare de documente).Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 343-506, nr. 656-1057, p. 513-517, nr. 1077-1094.MS707 – Pomelnicul bisericii Protaton, început în a doua jumătate a sec. XIV.Pergament. 21 f. 19 x 14 cm. Text în limba greacă, menţionând la f. 21 numele lui NeagoeBasarab, domnul Ţării Româneşti, al doamnei Despina şi al copiiilor lor, Teodosie, Stanaşi Ruxandra (Protaton, ms. 113).Ref.: P. Uspenskij, Pervoe putešestvie v Afonskie monastyry i skity, IV, Kiev, 1877, p. 270;Politis – Manousakas, p. 133-135, nr. 340.708 – Euhologion, Ţara Românească, 24 aprilie 1592, scris cu cheltuiala lui Mardarieieromonahul, proegumen al mănăstirii Sf. Treime (Radu-Vodă, din Bucureşti), destinatbisericii Adormirea de la Protaton. Text în limba greacă (Protaton, ms. 69).Ref.: Lambros, I, p. 10, nr. 69; Bodogae, Athos, p. 86, n. 2; Constantinescu, Repertoriu, p.233, nr. 1178.709 – Minei pe luna noiembrie, sec. XVI, dăruit mănăstirii Xeropotam de jupâneasaAnca, probabil fiica banului Udrişte din Mărgineni şi soţia marelui armaş Filip. Text înlimba slavonă (Protaton).Ref.: K.T. Dimitriev-Petkovič, Obzor afonskih drevnostej („Zapiski ImperatorskojAkademii Nauk”, 6, 1865, supl. 4, p. 5); Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 78-79;Bogdan, Daniile, p. 16-17.710 – Condică, [sec. XVIII], 332 p., 29,5 x 20 cm. Cuprinde 15 documente din anii1743-1764 privind averile administrate de Protaton, între care (p. 15-20) statutele bresleiblănarilor din Constantinopol, cu prevederi asupra veniturilor mănăstirilor Cotroceni dinBucureşti şi Trei Ierarhi din Iaşi (Protaton, cod. 2, fost 8).Ref.: Gasparīs, op. cit., p. 29-36.711 – Condică, [a doua jumătate a sec. XVIII], 142 f. 32,5 x 21 cm. Cuprinde copiilea 10 documente din anii 1766-1792 privitoare la veniturile administrate de Protaton, întrecare cele încasate prin epitropii din Bucureşti (f. 129, 141) în 1781-1782 etc. (Protaton,cod 5, fost 9).Ref.: Gasparīs, op. cit., p. 113-118.712 – Condică, [a doua jumătate a sec. XVIII], 17 + 380 p., cuprinzând copiile a 22documente din anii 1763-1797 privitoare la averile administrate de Protaton, între caremetoace din Ţările Române: lista acestora (p. 319-322, din l octombrie 1781), catastihulîncasărilor pe anii 1776-1781 întocmit de epitropii din Bucureşti ai Sfântului Munte

GRECIA 421(p. 325-335), încasări şi cheltuieli ale mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi, 1776-1781 (3 doc.,p. 336-343) etc. (Protaton, cod 4, fost 5).Ref.: Gasparīs, op. cit., p. 103-112.Publ.: ibidem, p. 181 (extras, p. 151, danii din Ţările Române).713 – Condică, [sec. XVIII-XIX], 4 + 32 + 465 p., 30 x 21 cm. Cuprinde: documentedin anii 1692-1803 referitoare la averile administrate de Protaton, între care şi domeniileînchinate din Ţările Române: Ţara Românească (p. 95), hrisov din 1714 de la NicolaeMavrocordat, domnul Moldovei, privind o danie de 200 de groşi (p. 288), veniturile de lamănăstirea Trei Ierarhi din anii 1692-1694, 1696, 1721, 1722, 1733 (p. 289), catagrafiea milelor pe anii 1694-1742 intrate după 1713 prin mănăstirea Cotroceni (p. 290-296),amanetarea moaştelor Sfintei Maria Magdalena aduse din Moldova (p. 457), listă de actetransmise noilor ipistaţi ai Comunităţii Athosului în 1790 şi 1792, alte acte privitoare laaveri (p. 460-462) (Protaton, cod. l, fost 6).Ref.: ibidem, p. 3-28.714 – Condică [sec. XVIII-XIX], 11 + 356 f. 32,5 x 22,2 cm. Cuprinde 103 copiide documente din anii 972-1830 privind îndeosebi averile administrate de Protaton.Dintre acestea, circa 60 se referă la mănăstiri, moşii, hanuri închinate din Ţările Române:hrisovul domnitorului Şerban Cantacuzino din 1682 de închinare a mănăstirii Cotroceni(p. 65-69), scrisoarea din 1 noiembrie 1795 a lui Alexandru Callimachi, domnul Moldovei,privitoare la epitropia mănăstirii Sf. Pantelimon (Rossikon) de la Muntele Athos, labiserica Sf. Nicolae de la Bogdan-Sarai din Constantinopol, moşia Fărcăşani şi mănăstireaTrei Ierarhi din Iaşi (p. 69-70), condiţiile de „închiriere” (sic!) a egumeniei Cotrocenilor(doc., l octombrie 1776, p. 172-175), dispute cu egumenii greci nesupuşi de la metoaceleromâneşti, liste de venituri de la acestea etc. (Protaton, cod 3, fost 5 şi 2z).Ref.: ibidem, p. 37-102.715 – Condici (8), 1781-1793, 12 f., 35 x 24,5 cm (cod. 37); 8 f., 35 x 24 cm (cod. 38);14 f., 35 x 24 cm (cod. 39); 12 f., 35 x 24,3 cm (cod. 40); 12 f., 35,7 x 24,1 cm (cod. 41);10 f., 31,1 x 24,5 cm (cod. 42); 12 f., 36 x 24,5 cm (cod. 43); 14 f., 35 x 24 cm (cod. 44),cuprinzând evidenţele încasărilor şi cheltuielilor mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi, închinatăSfântului Munte cu averile sale, din perioada sus menţionată (Protaton, cod. 37-44).Ref.: ibidem, p. 261-265.Publ.: ibidem, p. 254-260 (extrase din cod. 37, 39 şi 40).Reprod.: ibidem, p. 263 (pagini din cod. 42).716 – Condică, 1797, 45 f. 34 x 24,5 cm, cuprinzând evidenţa încasărilor şicheltuielilor epitropilor din Constantinopol ai Sfântului Munte, 1 iunie 1796 – 31 iulie1797, între care acelea privind averile din Bucureşti şi ale mănăstirii Cotroceni (f. 2-14)(Protaton, cod. 16).Ref.: ibidem, p. 227.717 – Condică, [sfârşitul sec. XVIII – prima jumătate a secolului XIX], 222 f. 38 x23,8 cm. Cuprinde copiile a 77 documente din anii 1776-1840 privitoare la averile dinŢările Române administrate de Protaton, ale mănăstirilor închinate Cotroceni, Radu-Vodă, Mihai-Vodă, Hotărani, Slobozia, Plumbuita, Jitia, Baia de Aramă, Trei Ierarhi,Dobrovăţ, Dancu, Doamnei, Ocna etc. (f. 2-7), liste de încasări şi cheltuieli, activitatea

422 GRECIAepitropilor din Bucureşti ai Sfântului Munte, măsurile de control financiar (prin exarhi)asupra egumenilor (f. 81), scrisori cu instrucţiuni către aceştia, scrisori către ConstantinHangerli, domnul Ţării Româneşti, din 21 şi 23 septembrie 1798 (f. 95 v -96 v ), marele banGrigore Brâncoveanu, epitrop al Cotrocenilor, din 15 decembrie 1816 (f. 120 şi 121 v ),Ioan Caragea (15 decembrie 1816), Alexandru Suţu (1819), domni ai Ţării Româneşti (p.121-122) etc. (Protaton, cod. 6, fost 11).Ref.: ibidem, p. 119-166.718 – Condică, 1800-1833, 176 f. 33 x 23 cm, cuprinzând 8 documente (şi 2însemnări) privind venituri şi cheltuieli ale averilor administrate de Protaton, între care olistă din 1 iunie 1800 – 31 mai 1801 referitoare la socotelile mănăstirii Cotroceni (f. 2-25)(Protaton, cod. 9, fost 4).Ref.: ibidem, p. 200-204.719 – Condică, 1813-1824, 250 p., 35,2 x 24 cm, cuprinzând 8 liste de venituri şicheltuieli ale metoacelor Sfântului Munte administrate de Protaton, între care două, 1 iunie1814 – 31 mai 1816, referitoare la mănăstirea Cotroceni (p. 38-70, 100-107) (Protaton,cod. 11, fost 4).Ref.: ibidem, p. 208-210.720 – Sbornic, Moldova, 1804. 204 f. Text în limba română. Cuprinde: Învăţăturăpentru tundere în călugărie, corespondenţa dintre stareţul Paisie de la Neamţ şi soborul dela Poiana Voronei, privitoare la scrierile patristice etc. La sfârşit, însemnare de danie a luiCalistrat, duhovnic în mănăstirea Neamţul, către mănăstirea Ţigăneşti, 1815 (Protaton).Ref.: Paul Mihail, 1981.CR721 – Tetraevanghel, tipărit de Macarie în Ţara Românească, 1512 (Protaton).Ref.: P. Uspenskij, Vtoroe putešestvie po Svjatoj Gore Afonskoj, în „Hristianskij Vostok”,8, 1880, p. 286; Bogdan, Daniile, p. 17; Iannis Karas, Ta ellīnika entypa tou Prōtatoukai tīs Athōniados, Atena, 1985, p. XX, n. 10.722 – Akolouthia tōn agiōn martyrōn Sergiou kai Bakhou, Iaşi, 1685 (Protaton, 107).Ref.: Iannis Karas, op. cit., p. 5723 – Akolouthia tīs osias mītros īmōn Paraskeues tīs Epivatinīs, Iaşi, 1817 (Protaton,158).Ref.: ibidem, p. 20.724 – Apanthīsis tōn Anatolikōn Orthodoxōn Ekklīsiōn kai Agiōn Topōn pros toYpomnīma tīs Īgemonikīs kyvernīseos tōn Īnōmenōn Īgemoniōn Vlachias kai Moldahiasperi tōn graikikōn monasterion, Constantinopol, 1863. 2 ex. (Protaton, 205, 326).Ref.: ibidem, p. 35.H725 – Planuri şi hărţi (27), 1792-1861, reprezentând: mănăstirea Precista din Bacău,moşiile Piatra şi Brătişani, mănăstirea Trei Ierarhi şi terenuri ale acestei mănăstiri, moşiile

GRECIA 423Fărcăşani, Bălăneşti, Copou, pădurea Copou, moşiile Radomireşti, Letea, Poporul,Truşeşti, moşiile din judeţul Botoşani ale mănăstirii Trei Ierarhi, Fărcăşeni (Roman),Busurmeni, Leţcani şi Costeşti.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 31-33, nr. X.I-X.XXVII.A726 – Diptic de lemn, cu nume de donatori începând din sec. XV, între care (pe coloanaV-a): Ştefan cel Mare, Bogdan III, Neagoe Basarab, Petru Rareş (biserica Protaton).Ref.: Iorga, Athos, p. 476; Beza, Urme, p. 34.Reprod.: ibidem.727 – Potir, atelier Moldova sau Transilvania, 1504-1517, h 23 cm, diam. bază 82cm, diam. cupă 13 cm. Argint aurit. Inscripţie în limba slavonă: „Acest potir l-am făcut IoBogdan Voievod, fiul lui Ştefan Voievod, nepotul lui Radu [cel Frumos] Voievod şi l-amdăruit la Protaton în Sfântul Munte, în [...]”.Ref. şi reprod.: Giōta Oikonomakī-Papadopoulou, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p. 617-618, nr. 9.74; Virgil Cândea, Tezaurele..., op. cit., p. 7.AM728 – Paraclisul Sf. Ioan Botezătorul, zugrăvit în 1526 cu ajutoare băneşti din ŢărileRomâne (pisanie, menţionând pe Gavriil Protul).Ref.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, p. 7; Iorga, Athos, p. 476; Bodogae, Athos, p. 82.729 – Chilia Naşterea Maicii Domnului, dependentă de mănăstirea Caracalu, zidităîn 1817, pictată în 1819 de trei fraţi din Galaţi, Veniamin, Zaharia şi Macarie.Ref.: Cosmas Vlahos, Ī chersonīsos tou Agiou Orous, Volos, 1903, p. 256; Bodogae, Athos,p. 241-242.Reprod.: Cândea – Simionescu, Athos, p. [106].MONĪ DIONYSIOU(Mănăstirea Dionisiu)AM730 – Aşezământ sprijinit cu danii, în sec. XVI-XIX, de domnitorii români NeagoeBasarab, Petru Rareş (1547-1548), Alexandru Lăpuşneanu, Petru Şchiopul (1577), MateiBasarab (1640), Constantin Brâncoveanu (1696, 1713), Ştefan Cantacuzino (1714),Nicolae Mavrocordat (1716), Ioan Mavrocordat (1717) ş.a. şi din veniturile schituluiînchinat Hotărani din jud. Romanaţi.Ref.: Lesviodacs, p. 163, nr. 13; Ierosh. Serafim, p. 104-105; Gedeon, Athos, p. 181;Stoica Nicolaescu, Un preţios chivot de la Neagoe Basarab voevod, 1512-1521, înmănăstirea Dionisiu din sfântul Munte Athos, Buc., 1933, p. 3-5; Bodogae, Athos, p.162-167; Moisescu, Contribuţia, p. 251-252.731 – Biserica mănăstirii Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, construită cu sprijinul luiNeagoe Basarab (1512-1521); refăcută şi zugrăvită, după incendiul din 1535, de Petru

424 GRECIARareş şi doamna Elena, între 1547-1548, conform inscripţiei şi tabloului votiv, care-ireprezintă pe cei doi donatori; alte renovări: 1553, Alexandru Lăpuşneanu, iconostasul,circa 1560, Ruxandra Lăpuşneanu, reprezentată în tabloul votiv alături de AlexandruLăpuşneanu şi fiii Bogdan şi Constantin; 1647, din donaţiile lui Matei Basarab.Ref.: H. Brockhaus, Die Kunst in den Athos-Klöstern, Leipzig, 1891, p. 284-285; Millet– Pargoire – Petit, Recueil, nr. 458; Iorga, Athos, p. 479; idem, Portretele domnilornoştri la Muntele Athos (ARMSI, s. III, t. 9, 1928, p. 23-24); Stoica Nicolaescu,op. cit., p. 3-5; Beza, Urme, p. 58; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 76; Bogdan,Daniile, p. 26; Bodogae, Athos, p. 163-167; Moisescu, Contribuţia, p. 251; Thesauroi,I, p. 41; Sotiris Kadas, Mount Athos, Atena, 1980, p. 63-66.Reprod.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, pl. VII, nr. 2; Millet, Monuments de l’Athos,p. 204, fig. 1-2; F. Fichtner, Die Wandmalereien der Athosklöstern, Berlin, 1931,fig. 18; N. Iorga, Portretele..., fig. 2; Pippidi, Tradiţia politică, p. 131; Cândea –Simionescu, Athos, p. [46-54] (Petru şi Elena Rareş, familia Lăpuşneanu); idem,Prezenţe româneşti, IV, p. 180, fig. 199 (doamna Ruxandra); p. 181, fig. 201 (PetruRareş).732 – Turn de apărare (h 25 m, 4 etaje, la primul etaj: bibliotecă) şi apeduct, construiteîn 1519-1520 de Neagoe Basarab, conform inscripţiei în limba greacă.Ref.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 494; Iorga, Athos, p. 473; Stoica Nicolaescu, op.cit., p. 3; Bodogae, Athos, p. 163; Năsturel, Athos, p. 145.Reprod.: Beza, Urme, p. 58; F. Dölger, G. Weigand, A. Deindl, Mönchsland Athos,München, 1943, p. 89; F. Conti, Le Mont Athos, [Paris, 1980], p. 6; Cândea –Simionescu, Athos, p. [47]; idem, Prezenţe româneşti, IV, p. 184, fig. 206.733 – Trapeza construită şi zugrăvită de Petru Rareş şi doamna Elena. Pictură înstil cretan, de zugravul Zorz, conform inscripţiei din 1547-1548. Renovată şi mărită deRuxandra Lăpuşneanu, a doua jumătate a sec. XVI.Ref.: H. Brockhaus, op. cit., p. 285; Iorga, Athos, p. 484; Stoica Nicolaescu, op. cit., p.7; Bodogae, Athos, p. 165; Juliette Renaud, Le cycle de l’Apocalypse de Dionysiou,Paris, 1943.Reprod.: ibidem, pl. 1-24; Cândea – Simionescu, Athos, p. [48-49], 51.734 – Bolniţă construită din donaţia doamnei Ruxandra Lăpuşneanu, circa 1560.Paraclisul aferent, cu hramul Tuturor Sfinţilor, a fost zugrăvit în 1610 de Daniel şiMercurie, cu cheltuiala călugărului Gherasim de la Dionisiu, identificat drept un fostepiscop de Rădăuţi, călugărit în acest aşezământ.Ref.: Gedeon, Athos, p. 181; Gherasimos Smyrnakis, To Agion Oros, Atena, 1903, p.308; Iorga, Athos, p. 484; Stoica Nicolaescu, op. cit., p. 7; Bodogae, Athos, p. 165;Archim. Gabriel, Ī en Agio Orei iera monī tou Agiou Dionysiou, Atena, 1959, p. 174(episcopul Gheorghe); Năsturel, Athos, p. 157 (episcopul Ioan).735 – Paraclisul Sfinţilor Anarghiri, construit cu cheltuiala episcopului de Roman,Macarie, către jumătatea sec. XVI. Inscripţie în limba greacă.Ref.: Pl. Theocharidīs, Paratīrīseis stīn oikodomikī istoria kai tīn ochyrōsī tīs M. DionysiouAg. Orous kata to 16. aiōna („Makedonika”, 22, 1982, p. 445, n. 5); Năsturel, Athos,p. 153.

GRECIA 425736 – Paraclisul Sf. Gheorghe, zidit şi zugrăvit cu cheltuiala mitropolitului Teodosieal Moldovei ş.a. Pictura murală terminată de Daniel, cf. inscripţiei, la 25 mai 1609.Ref.: Archim. Gabriel, op. cit., p. 54; Năsturel, Athos, p. 157.737 – Paraclisul Sf. Ioan Evanghelistul, zugrăvit, către 1615, cu cheltuialaieromonahului Antonie din Moldova, proegumen al mănăstirii Dionisiu. Inscripţie.Ref.: Arhim. Gabriel, op. cit., p. 51; Năsturel, Athos, p. 159.738 – Chilia Intrarea Maicii Domnului în biserică (sau chilia părintelui Serafim),cumpărată la începutul sec. XIX de Teofilact Cantacuzino de la mănăstirea Neamţ,răscumpărată la 1875 de Serafim Şoimu.Ref.: Arhim. Nifon, Athos, p. 15-20; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 100-103;Moisescu, Contribuţia, p. 274; Bălan, Mărturii, p. 370, 389.DOC739 – Firman din 4-13 august 1513, prin care sultanul Selim I înnoieşte prevederilefirmanului din 29 iunie – 7 iulie 1491 al sultanului Baiazid II (cf. Gr-1319) privind drepturiale mănăstirii Cutlumus, emis la cererea domnului Ţării Româneşti, Vlad Călugărul.Ref. şi reprod.: E.A. Zachariadou, Ottoman Documents from the Archives of Dionysiou(Mount Athos), 1495-1520 (SOF 30, 1971, p. 1-35); Vassilis Dīmītriadīs, Othomanikaeggrafa, în Thesauroi ton Agiou Orous, p. 476-477, nr. 14.5; V. Cândea, Tezaurele...,op. cit., p. 7.740 – Scrisoare, din 1569-1570, a călugărilor mănăstirii Dionisiu către doamnaRuxandra Lăpuşneanu, mulţumindu-i pentru răscumpărarea bunurilor amanetate şi pentruplata datoriilor mănăstirii (Tezaur).Ref.: Burada, O călătorie, p. 135; Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 46; P. Nikolopoulos, N.Oikonomidīs, Iera monī Dionysiou. Katalogos tou Archeiou („Symmeikta”, 1, 1966,p. 259; rec. P.Ş. Năsturel, în RESEE, 6, 1968, nr. 1, p. 165-167); Năsturel, Athos, p.155-156; Florin Marinescu, Roumanika eggrafa, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p.492-493, nr. 16.5.Publ.: Archim. Gabriel, op. cit., p. 111-113.741 – Hrisov, din 28 aprilie 1577, prin care Petru Şchiopul dăruieşte mănăstiriiDionisiu 6.000 de aspri.Ref.: Uspenskij, Ukazatel’ aktov, p. 66, nr. 16; Langlois, Mont Athos, p. 94; Uricariul,XVII, p. 104; Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 51; Bogdan, Daniile, p. 26.742 – Hrisov, din 20 februarie 1640, prin care Matei Basarab dăruieşte mănăstiriiDionisiu 4.000 de bani (Tezaur).Ref.: Uspenskij, Ukazatel’ aktov, p. 68, nr. 32; Langlois, Mont Athos, p. 94; Uricariul, XVII,p. 107; Hurmuzaki – Iorga, XIV/4, p. 134; Bogdan, Daniile, p. 26; P. Nikoloupoulos,N. Oikonomidīs, loc. cit.743 – Hrisov, din 1641, prin care Vasile Lupu închină mănăstirilor de la Athosbiserica Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: Uspenskij, Istorija Afona, III/1, p. 339; Bogdan, Daniile, p. 26.

426 GRECIA744 – Documente (aprox. 100), sec. XVII-XIX, aflate în arhiva mănăstirii.Ref.: Florin Marinescu, Ta roumanika eggrafa tou Agiou Orous („Tetradia ergasias”, 11,1987, p. 216, 220-222).745 – Acte, din a doua jumătate a sec. XVII – mijlocul sec. XIX, privitoare la schitulHotărani (jud. Romanaţi) şi proprietăţile sale (dulapul B, sertarul 4).Ref.: P. Nikolopoulos, N. Oikonomidīs, loc. cit.; P.Ş. Năsturel, rec. în RESEE, 6, 1968, nr.1, p. 167.746 – Hrisoave (2), din 1696 şi 6 februarie 1713, prin care Constantin Brâncoveanuajută mănăstirea Dionisiu cu bani (în 1713: 120 de aspri). Texte în limba română (doc.1696, Tezaur).Ref.: Uspenskij, Ukazatel’ aktov, p. 69, nr. 41; p. 70, nr. 70; Uricariul, XVII, p. 108-109;Bogdan, Daniile, p. 26; P. Nikoloupoulos, N. Oikonomides, loc. cit.747 – Hrisov, din decembrie 1714, prin care Ştefan Cantacuzino dăruieşte mănăstiriiDionisiu 8.000 de aspri. Text în limba română.Ref.: Uspenskij, Ukazatel’ aktov, p. 70, nr. 47; Uricariul, XVII, p. 109; Bogdan, Daniile,p. 26.748 – Hrisov, din mai 1716, prin care Nicolae Mavrocordat dăruieşte mănăstiriiDionisiu 120 de aspri. Text in limba română.Ref.: Uspenskij, Ukazatel’ aktov, p. 70, nr. 48; Uricariul, XVII, p. 109; Bogdan, Daniile,p. 26.749 – Hrisoave (2), din 20 martie 1717, prin care Ioan Mavrocordat dăruieştemănăstirii Dionisiu 8.000 de aspri.Ref.: Uricariul, XVII, p. 109; Bogdan, Daniile, p. 26.MS750 – Evanghelie, sec. XI-XII. Pergament. Text în limba greacă. Ferecătură de argintcu cheltuiala domnului Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul, şi a doamnei Chiajna, circa1555. Coperta I: „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul”, portretele Evangheliştilor, ale celor 12Apostoli şi ale donatorilor, cu fiul Petru şi fiica Stana (inscripţie); coperta IV: „Răstignirea”(ms. 587).Ref.: Kondakov, Pamjatniki, p. 201; Iorga, Athos, p. 477; Millet – Pargoire – Petit, Recueil,nr. 462; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 104; Beza, Urme, p. 58; Turdeanu,Legăturile româneşti, p. 80; Bodogae, Athos, p. 165; Stoica Nicolaescu, op. cit., p.5; Vasile Grecu, Evanghelia lui Mircea Ciobanul din mănăstirea Dionisiu în munteleAthos (CC, 10-12, 1936-1939, p. 512-513); Kurt Weitzmann, An Imperial Lectionaryin the Monastery of Dionysiu on Mount Athos. Its Origins and its Wanderings (RESEE,7, 1969, nr. 1, p. 239-253); Corina Nicolescu, Arta metalelor preţioase în România,Bucureşti, 1973, p. 36; Thīsauroi, I, p. 434-435; Constantinescu, Repertoriu, p. 232,nr. 1174; Daniel Barbu, Manuscrise bizantine în colecţii din România, Buc., 1984,p. 8; Barbu-Bucur, Cultura, p. 227; Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I, Buc.,2007, p. 304.Reprod.: Kondakov, Pamjatniki, p. 202, fig. 80; Stoica Nicolaescu, op. cit., p. 6;

GRECIA 427Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 105; Beza, Urme, p. 48, 50, 54; Kurt Weitzmann,op. cit., p. 249-250; Cândea – Simionescu, Athos, p. [52]; idem, Prezenţe româneşti,IV, p. 180, fig. 200 (coperta I, cu inscripţia).751 – Miscelaneu liturgic, scris de Luca al Buzăului, 20 martie 1588, cu completăride Ierotei Koukouzelis, 1595-1597 şi Matei al Mirelor, 1597-1598. Text în limba greacă(ms. 429).Ref.: Lambros, I, p. 424, nr. 3963; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 719; Bodogae, Athos,p. 168; Gratziou, Handschriften, p. 148, nr. 6; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 536(considerat „parţial”, deoarece partea de la urmă a fost completată de Matei alMirelor); Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 60 (trece acest manuscris între cele scrise deAmbrosios), 67, 88 (filele de la urmă sunt de mâna lui Matei al Mirelor), 138, 191,193-196; Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I, Buc., 2007, p. 304.752 – Neagoe Basarab, Logos didaktikos peri agapīs Theou pros ton īgapīmenonautou hyion Theodosion. Autograf Manuīl din Corint. Versiunea greacă a învăţăturilor luiNeagoe Basarab către fiul său Theodosie, sec. XVI. 164 f. (ms. 221).Ref.: Lambros, I, p. 367, nr. 3755; Beza, Urme, p. 56; Bodogae, Athos, p. 169; V. Grecu,Izvor sau prelucrare a uneia din Învăţăturile lui Neagoe Voievod, în Omagiu prof.Ioan Lupaş, Buc., 1943, p. 296; L. Vranoussis, Texte şi documente româneşti ineditedin Grecia (MI, 6, 1972, nr. 2, p. 6-10); V. Cândea, Din nou despre învăţăturile luiNeagoe Basarab (ibidem, p. 2-5); L. Vranoussis, Les „Conseils” attribués au princeNeagoe (1512-1521) et le manuscrit autographe de leur auteur grec, în Actes du II eCongrès international des études du sud-est européen (Athènes, 7-13 mai 1970), IV,Athènes, 1978, p. 377-387.Publ.: V. Grecu, Învăţăturile lui Neagoe Basarab, domnul Ţării Româneşti (1512-1521).Versiunea grecească, Buc., 1942; Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I, Buc.,2007, p. 301.Reprod.: ibidem; L. Vranoussis, „Les conseils”, pl. I; Pippidi, Tradiţia politică, p. 129, fig.10; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 182, fig. 202.753 – Ekthesis chronikī, sfârşitul sec. XVI. Cronică anonimă relatând evenimenteledin Europa de sud-est, între anii 1331-1543; expansiunea Imperiului Otoman, luptele cuŢările Române, relaţiile lui Neagoe Basarab cu patriarhia din Constantinopol (ms. 263).Ref.: Lambros, II, nr. 3796; Russo, Studii istorice, I, p. 64.Publ.: Ecthesis chronica, ed. by Sp. P. Lambros, Londra, 1902; Fontes, IV, p. 540-555(extrase).754 – Miscelaneu, scris de Matei al Mirelor la mănăstirea Dealu, [1615-1620]. 278 f.Text în limba greacă. Conţine: scrieri patristice, ascetice şi Akolouthia eis tous neofaneisasteras kai didaskalous tīs ekklīsias, Meletion Patriarchīn Alexandreias [...] kai GavriīlFiladelfeias [...] kai Maximon Kythīrōn, lucrare originală a lui Matei al Mirelor, dedicatăarhimandritului Gherasim Spartaliotis (ms. 234).Ref.: Lambros, I, p. 380, nr. 3768, 14-15; L. Vranoussis, Egkōmiastikī akolouthia gia toustreis ierarches Meletio Rīga, Gavriīl Sevīro kai Maximo Margounio, anekdoto ergotou Matthaiou Myreōn, în Pepragmenai tou B΄ Diethnous Krītologikou Synedriou,t. III, Atena, 1968, p. 368-384 (rec. C. P[apacostea] – D[anielopolu], în RESEE, 8,

428 GRECIA1970, nr. 1, p. 164-165); Politis, II, p. 390, nr. 42; Gratziou, Handschriften, p. 166, nr.41; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 549; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 88, 114.Publ.: L. Vranoussis, op. cit, p. 391-411 (Akolouthia).755 – Miscelaneu, sec. XVIII. 398 f. Text în limba greacă, cuprinzând la f. 19-69:Gavriil Protul, Vios kai politeia tou en agiois patros īmōn Nīfōnos, sec. XVI, copie deSamuil din 15 aprilie 1754, cu informaţii referitoare la perioada în care Nifon a fost înŢara Românească (1503-1505), chemat de domnitorul Radu cel Mare; la f. 148-154:Neagoe Basarab, Logos didaktikos peri agapīs Theou, fragment din învăţături, prelucratde Gheorghe Retorul din Enos, copie din 1754 (ms. 610).Ref. şi publ.: Vasile Grecu, Izvor sau prelucrare a uneia din învăţăturile lui NeagoeVoievod, în Omagiu prof. Ioan Lupaş, Buc., 1943, p. 296-315; idem, Viaţa sfântuluiNifon. O redacţie grecească inedită, Buc., 1944, p. 13-175; Vasile Vasile, Tezaurmuzical românesc, I, Buc., 2007, p. 301.Reprod.: Vasile Grecu, Izvor..., p. 316 (f. 148); idem, Viaţa sfântului Nifon, pl. II (f. 1), pl.V (f. 61).756 – Gavriil Protul, Vios kai politeia tou en agiois patros īmōn Nīfōnos, sec. XVI.59 f. Copie de la sfârşitul sec. XVIII (ms. 715).Ref. şi publ.: V. Grecu, Viaţa sfântului Nifon, p. 13-175; Vasile Vasile, Tezaur muzicalromânesc, I, Buc., 2007, p. 301.Reprod.: ibidem, pl. I (f. 1); pl. III (f. 46, 47).757 – Teodor al Edesei, Capete a faptelor celor bune, începutul sec. XIX. 121 f. Textîn limba română (Chilia Serafim).Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 100; P. Mihail, Noi mărturii româneşti de laAthos (BOR, 100, 1982, nr. 5-6, p. 552); Constantinescu, Repertoriu, p. 242, nr.1224; Micle, Manuscrisele româneşti, p. 59.758 – Grigore Sinaitul, Spunere prescurtată pentru tăcere, prima jumătate a sec.XIX. 23 p. Text în limba română (Chilia Serafim).Ref.: P. Mihail, loc. cit.; Constantinescu, Repertoriu, p. 242, nr. 1223; Micle, Manuscriseleromâneşti, p. 59.759 – Antologie de cântări bisericeşti pentru liturghie, 1855. Text în limba română(Chilia Serafim).Ref.: P. Mihail, loc. cit.; Micle, Manuscrisele româneşti, p. 59; Vasile Vasile, Tezaurmuzical românesc, I, p. 304.760 – Cântări psaltice, 12 volume, 1890-1917, scrise de ierodiaconul Isihie PetrescuCârjanu în România şi la Muntele Athos (Chilia Serafim).Ref.: P. Mihail, loc. cit.; Micle, Manuscrisele româneşti, p. 59; Vasile Vasile, Tezaurmuzical românesc, I, p. 304.761 – Cântare de laudă Maicii Domnului, compusă de o călugăriţă de la mănăstireaVăratec, începutul sec. XX. 17 f. (Chilia Serafim).Ref.: P. Mihail, loc. cit.; Constantinescu, Repertoriu, p. 242, nr. 1223; Micle, Manuscriseleromâneşti, p. 59; Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I, p. 304.

GRECIA 429762 – Panahida şi Litia Mică, 1913. 21 f. Copie după ed. Neamţ, 1848 (ChiliaSerafim).Ref.: P. Mihail, loc. cit.; Constantinescu, Repertoriu, p. 242, nr. 1222; Micle, Manuscriseleromâneşti, p. 59.CR763 – Dorothei al Monemvasiei, O Chronografos, toutesti Vivlion istorikon, Veneţia,1676. Cronică universală compilată la Iaşi din porunca domnului Moldovei, PetruŞchiopul.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154, 611, nr. 2077.764 – Maxim Peloponesianul, Egcheiridion kata tou schismatos tōn papistōn,Bucureşti, 1690.Ref.: ibidem, p. 284, 611, nr. 3826.765 – Evanghelie greco-română, Bucureşti, 1693. Însemnare de posesor: „AtanasieBasarabeanu, 1899”.Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 104.766 – Anthologion [...] spoudī Galaktionos Bidalī, Snagov, 1597, tipărit de AntimIvireanul.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 32, 608, nr. 378.767 – Dimitrie Cantemir, Divanul, Iaşi, 1698. A aparţinut lui Antim Ivireanul şi luiMitrofan, egumenul mănăstirii Cotroceni din Bucureşti.Ref.: V. Cândea, La diffusion de l’œuvre de Dimitrie Cantemir en Europe du Sud-Est et auProche-Orient (RESEE, 10, 1972, nr. 2, p. 352-353); D. Cantemir, Opere complete,I, Divanul, ed. V. Cândea, Buc., 1974, p. 84; Era Vranoussis, Échos de l’oeuvre deCantemir dans les milieux grecs, în Istanbul à la jonction des cultures balkaniques,mediterranéennes, slaves et orientales aux XVI e -XIX e siècles, Buc., 1977, p. 469-470.Reprod.: D. Cantemir, Opere complete, I, Divanul, ed. cit., p. 288-289 (pagini cuînsemnări).768 – Sevastos Kymīnitīs, Eortologion, Snagov, 1701, tipărit de Antim Ivireanul.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 240, 613, nr. 3242.769 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1713, tipărită de AntimIvireanul.Ref.: ibidem, p. 195, nr. 2632.770 – Vivlion periechon tīn Akolouthian tou Agiou Megalomartyra Neofytou kai touAgiou Maximou tou Maximou Omologītou, Bucureşti, 1723.Ref.: ibidem, p. 15, nr. 152.771 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,ed.: 1729, 1770. La f. 2, epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, dupăed. Veneţia, 1677.Ref.: ibidem, p. 323, nr. 4363; p. 324, nr. 4365.

430 GRECIA772 – Constantin Daponte, Vivlos iera periechousa tīn [...] akolouthian [...] Rīginou,Veneţia, 1746, dedicată lui Ioan Mavrocordat, domn al Moldovei.Ref.: Cioran, Scheseis, p. 140; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, 608, nr. 167.773 – Psaltīrion tou Profītou kai Vasileōs David [...], Leipzig, 1760, cu cheltuiala luiIoan Teodor Callimachi, domnul Moldovei.Ref.: ibidem, I, p. 96, nr. 1286; II, p. 248, nr. *652.774 – Evanghelie, Iaşi, 1762. La f. 5, însemnare de posesor din 24 februarie 1772.Alte ed.: Neamţ, 1834; Râmnic, 1865 (Chilia Serafim).Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 100-101.775 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs AnatolikīsEkklīsias, St. Peterburg [Veneţia], 1764.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4558.776 – Simeon al Thesalonicului, Voroavă de întrebări şi răspunsuri, Bucureşti, 1765.Însemnări de posesori din 1810 şi 1832 (Chilia Serafim).Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 101.777 – Grigorie, Papa Romei, Paterikon [...] metafrasthentes [...] para KōnstantinouDaponte, Veneţia, 1780, dedicat lui Grigorie, episcopul Râmnicului.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 192, 612, nr. 2560.778 – Sf. Atanasie cel Mare, Sinopsis, Râmnic, 1783 (Chilia Serafim).Ref.: Mihailovici, op. cit., p. 101.779 – Neon epistolarion, Veneţia, 1785. Cuprinde şi formulele de adresare folosite înierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 101, nr. 2151.780 – Giovanni Zanetti [Iōannīs Tzanetos], Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată luiNicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 441, nr. 5874.781 – Apostol, ed.: Bucureşti, 1802; Neamţ, 1851 (Chilia Serafim).Ref.: Mihailovici, loc. cit.782 – Vieţile Sfinţilor pe lunile septembrie, noiembrie şi decembrie, Neamţ, 1807,1811 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.783 – Chiriacodromion, Neamţ, 1811 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.784 – Liturghie, ed.: Chişinău, 1815, 1837, 1859, 1860, 1870; Neamţ, 1860 (ChiliaSerafim).Ref.: ibidem.785 – Orânduiala pentru schima monahicească, Neamţ, 1815. Adaos: 7 filemanuscrise, cu Rugăciunea Sfântului Simeon Noul Teolog şi însemnare de posesor din1828 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.

786 – Molebnic, Chişinău, 1816 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.GRECIA 431787 – Octoih de canoane pentru pavecerniţă, Neamţ, 1816. Însemnări de posesoridin 1830 şi 1844 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.788 – Catavasier greco-român, Sibiu, 1817 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.789 – Catihisis, Iaşi, 1818 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.790 – Noul Testament, Neamţ, 1818 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.791 – Psaltire, ed.: Chişinău, 1818; [Sibiu], 1826; Neamţ, 1843 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.792 – Biblia, St. Peterburg, 1819, în limba română (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.793 – Rânduiala sfinţirii bisericii, Chişinău, 1820 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem, p. 102.794 – Macarie ieromonahul, Irmologhion, Viena, 1823 (Chilia Serafim).Ref.: Mihailovici, loc. cit.; Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I, p. 304.795 – Cum să se urmeze slujba luminată, Neamţ, 1833 (Chilia Serafim).Ref.: Mihailovici, loc. cit.796 – Sf. Ioan Gură de Aur, Puţul, Buzău, 1833 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.797 – Triod, ed.: Neamţ, 1833; Chişinău, 1862. Exemplarul din 1862 cu însemnare dedanie către Muntele Athos, din Chişinău, 1890 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.798 – Penticostar, ed.: Neamţ, 1834; Bucureşti, 1856 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.799 – Oglinda omului celui dinlăuntru, Bucureşti, 1835 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.800 – Acatistier, Neamţ, 1836 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.801 – Octoih, ed.: Neamţ, 1836; Chişinău, 1862 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.802 – Viaţa prea cuviosului stareţ Paisie, Neamţ, 1836 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.803 – Vieţile Sfinţilor pe luna mai, Neamţ, 1836 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.

432 GRECIA804 – Ilie Miniat, Didahii, Iaşi, 1837 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.805 – Aghiazmatarul mic, Iaşi, 1840 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.806 – Acatistul Sf. Apostoli, Neamţ, 1843 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.807 – Mineie, Neamţ, 1845-1846, 12 vol. (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.808 – Ceaslov, Iaşi, 1846 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.809 – Epitaful sau slujba înmormântării Domnului, Bucureşti, 1846 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.810 – Mâna lui Damaschin, Bucureşti, 1846 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.811 – Molitvelnic, Neamţ, 1848 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.812 – Slujba mucenicului Modest, Neamţ, 1848 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.813 – Proschinitar sau închinător, Bucureşti, 1852 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.814 – Prolog pe Martie – Mai, Neamţ, 1855 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.815 – Octoih mic, Bucureşti, 1856 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.816 – Praştie, adică dialog evreo-creştin, Bucureşti, 1858 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.817 – Canonic, Chişinău, 1860 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.818 – Antologhion, Chişinău, 1861 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.819 – Ceaslov, Chişinău, 1862, 2 ex. (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.820 – Viaţa marelui mucenic Haralambie, Iaşi, 1865 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.821 – Panahida, Bucureşti, 1899 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.822 – Slujba şi acatistul Născătoarei de Dumnezeu, Chişinău, 1908 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.

823 – Trebnic, Chişinău, 1908 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.GRECIA 433824 – Slujba şi acatistul Sf. Teodosie din Cernigov, Chişinău, 1909 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.825 – Slujba şi acatistul părintelui Serafim Sarovschi, Chişinău, 1910 (ChiliaSerafim).Ref.: ibidem.826 – Învăţături creştineşti, Chişinău, 1911 (Chilia Serafim).Ref.: ibidem.A827 – Fragment de icoană, începutul sec. XVI. 31 x 25 cm. Sunt reprezentate şiportretele donatorilor: Neagoe Basarab şi fiul său Theodosie (Sala de consiliu).Ref.: G. Smyrnakis, To agion Oros, Atena, 1903, p. 517; Bodogae, Athos, p. 163; Năsturel,Athos, p. 146-147; Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I, p. 301.Reprod.: Beza, Urme, p. 56; Cândea – Simionescu, Athos, p. [50]; idem, Prezenţe româneşti,IV, p. 179, fig. 198; Euthumios N. Tsigaridas, Forītes eikones, în Thīsauroi tou AgiouOrous, p. 102-104, nr. 2.37; S. Kadas, Ī Iera Monī Agiou Dionysiou, Agion Oros,1997, p. 23; V. Cândea, Tezaurele..., op. cit., p. 6.828 – Relicvariu conţinând moaştele Sfântului Nifon, atelier din Ţările Române,1515. 18 kg, 42 x 30 x 42 cm. Argint aurit, filigran, email şi pietre preţioase. În formă debiserică cu cinci turle. Pe părţile laterale superioare sunt reprezentaţi Sfinţi cu numele înlimba slavonă. Pe friza exterioară, inscripţie de donaţie în limba greacă, 1515. Pe capac,partea interioară, portrete pictate: Sf. Nifon şi domnul Neagoe Basarab, cu numele înlimba greacă.Ref.: I. Comnen, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athōnos, ed. B. Montfaucon,Palaeografia graeca, Parisiis, 1708, p. 478; V.G. Barskij, Putešestvie, k SvjatymMestam v Evrope, Azii i Afrike, II, St. Peterburg, 1785, p. 729-730; Kondakov,Pamjiatniki, p. 214; G. Smyrnakis, op. cit., p. 509; Millet – Pargoire – Petit, Recueil,nr. 465; Iorga, Athos, p. 477-478; N. Iorga, Portretele domnilor noştri la munteleAthos (ARMSI, s. III, t. 9, 1928, p. 6); Archim. Gabriel, op. cit., p. 73; N. Iorga,Două opere de artă româneşti din sec. XVI la muntele Athos (BCMI, 26, 1933, p.27); Stoica Nicolaescu, op. cit., p. 1-2; Beza, Urme, p. 52; Bodogae, Athos, p. 163;P.Ş. Năsturel, Aperçu critique des rapports de la Valachie et du Mont Athos desorigines au début du XVI e siècle (RESEE, 2, 1964, nr. 1-2, p. 119-120); idem, Dixcontributions roumano-athonites. XIV e -XVI e siècles (BBRF, s.n., 12, 1985, p. 20-27);idem, Athos, p. 144; Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I, p. 301.Reprod.: Kondakov, Pamjatniki, fig. 85; Beza, Urme, p. 52-53; Stoica Nicolaescu, op. cit.,fig. 1; I.P. Mamalakis, To Agion Oros (Athos) dia mesou tōn aiōnōn, Thessaloniki,1971, p. 236; MI, 6, 1972, nr. 2 (coperta 2, 3, 4); Cândea – Simionescu, Athos, p. [53];Thīsauroi, I, p. 42; Sotiris Kadas, Mount Athos, p. 184; Pippidi, Tradiţia politică,p. 128, fig. 9; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 183, fig. 203-205;

434 GRECIAE.N. Tsigaridas, op. cit., p. 103-104, nr. 2.38; S. Kadas, op. cit., p. 121, 133-134; V.Cândea, Tezaurele..., op. cit., p. 6.829 – Epitaf, atelier Moldova, 15 ianuarie 1545, dăruit de Petru Rareş şi doamnaElena mănăstirii Dionisiu. Broderie cu fir de aur, argint şi mătase colorată; în colţuri,simbolurile Evangheliştilor. Inscripţie în limba slavonă.Ref.: Kondakov, Pamjatniki, p. 270, Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 484; Iorga,Athos, p. 480; Stoica Nicolaescu, Un preţios chivot, p. 4-5; E. Turdeanu, Din vechileschimburi, p. 163, nr. 7; G. Millet, Hélène de Ylouses, Broderies religieuses destyle byzantin, Paris, 1939-1947, p. 107-108; Bodogae, Athos, p. 164; Turdeanu, Labroderie religieuse, p. 192-193, 210; Ion Radu Mircea, Câteva observaţii asupraunor broderii româneşti de la mănăstirea Dionisiu – Athos şi Tismana – Gorj (MO,10, 1959, nr. 7-8, p. 431-433); Corina Nicolescu, Două epitafe din vremea lui PetruRareş (MMS, 47, 1971, nr. 7-8, p. 464-470).Reprod.: Kondakov, Pamjatniki, pl. XLI; Stoica Nicolaescu, op. cit., fig. 2; G. Millet,Hélène de Ylouses, op. cit., pl. CXCI, CCXVI; Turdeanu, La broderie religieuse, pl.VIII; Cândea – Simionescu, Athos, p. [50].830 – Epitrahil, atelier Moldova, sec. XVI, dăruit de Petru Rareş şi doamna Elena.Broderie cu fir de aur şi mătase colorată, reprezentând cei 12 Apostoli în arcade. Inscripţieîn limba slavonă.Ref.: Kondakov, Pamjatniki, p. 254; Millet – Pargoire – Petit, op. cit., nr. 485; Iorga, Athos,p. 480; Stoica Nicolaescu, op. cit., p. 5; Bodogae, op. cit., p. 164-165.Reprod.: Kondakov, Athos, p. 255, fig. 93 (mijloc).831 – Epitrahil, atelier Moldova, sec. XVI, dăruit de Petru Rareş şi doamna Elena.Broderie cu fir de aur şi mătase colorată, reprezentând 10 sfinţi. Inscripţie în limba slavonă.Ref.: Kondakov, Pamjatniki, p. 254.832 – Epitrahil, atelier Moldova, jumătatea sec. XVI, dăruit de jupan Gavril Motoc.Broderie cu ornamente vegetale (motiv specific: trei palmete rotunjite pornind dintr-otulpină). Inscripţie în limba slavonă.Ref.: G. Millet, Hélène de Ylouses, op. cit., p. 48-49; Ion Radu Mircea, op. cit., p. 432-433; P.Ş. Năsturel, Un épitrachilion moldave du XVI e siècle et ses correspondantsathonites („Cyrillomethodianum”, 2, 1972-1973, p. 94-95); Corina Nicolescu,Lucrări de artă românească în colecţiile străine: o broderie moldovenească din sec.al XVI-lea în Muzeul „Victoria şi Albert” din Londra („Revista Muzeelor”, 7, 1970,nr. 5, p. 423-424).Reprod.: G. Millet, Hélène de Ylouses, op. cit., pl. XCV, 1; XCVI, 3; XCVIII, 3 (Dionisiu,nr. 7).833 – Epitrahil, atelier Moldova, 1553. Broderie dăruită mănăstirii Dionisiu deSimion [Negrilă] hatmanul Sucevei, şi soţia sa, Elisabeta. Inscripţie în limba slavonă.Ref.: G. Millet, Hélène de Ylouses, op. cit., p. 43-44 (Dionisiu, nr. 5); Năsturel, Athos, p.152-153.Reprod.: G. Millet, Hélène de Ylouses, op. cit., pl. XCIII.834 – Epitrahil, atelier Moldova, [1554-1563]. Broderie dăruită de Ion vistierul, fiullui Petrică pârcălabul. Inscripţie în limba slavonă.

GRECIA 435Ref.: G. Millet, Hélène de Ylouses, op. cit., p. 52 (Dionisiu, nr. 4 b); Ion Radu Mircea, op.cit. p. 432-433; P.Ş. Năsturel, Un épitrachilion, p. 95-96.Reprod.: G. Millet, Hélène de Ylouses, op. cit., pl. CIV, 3; CV.835 – Epitrahil, atelier Moldova, [1558-1560]. Broderie dăruită de Cârstea şi soţia sa,Maria. Inscripţie în limba slavonă.Ref.: G. Millet, Hélène de Ylouses, op. cit., p. 45-46; P.Ş. Năsturel, Un épitrachilion, p.90-92.Reprod.: G. Millet, Hélène de Ylouses, op. cit., pl. XCIV, 4; XCVIII, 2.836 – Epitrahil, atelier Moldova, [1558-1562], dăruit de Dimitrie, hatman şi portaral Sucevei. Broderie cu ornamente vegetale (motiv specific: trei palmete rotunjite porninddintr-o tulpină). Inscripţie în limba slavonă.Ref.: G. Millet, Hélène de Ylouses, op. cit., p. 49-50; P.Ş. Năsturel, Un épitrachilion, p. 95;Corina Nicolescu, Lucrări de artă românească, p. 423-424.Reprod.: G. Millet, Hélène de Ylouses, op. cit., pl. XCV, 4; CI, 8 (epitrahil Dionisiu).837 – Broderie cu fir de aur pe mătase cafenie, formată din 3 benzi. L. totală 9002 cm,l. 29 cm, cu inscripţie pe banda centrală, 20 martie 1553, menţionând că tâmpla bisericiimănăstirii a fost realizată cu cheltuiala lui Alexandru Lăpuşneanu.Ref.: Uspenskij, Istorija Afona, III/1, p. 347; Stoica Nicolaescu, op. cit., p. 5-7; Năsturel,Athos, p. 154; Florin Marinescu, Roumanika eggrafa, în Thīsauroi tou Agiou Orous,p. 491, nr. 16.2 (cu reprod. fragm.); V. Cândea, Tezaurele..., op. cit., p. 6.838 – Sf. Ioan Botezătorul, icoană lucrată din porunca lui Alexandru Lăpuşneanu şi adoamnei Ruxandra, 30 august 1564. Inscripţie în limba slavonă (naos, stâlpul din dreapta).Ref.: Kondakov, Pamjatniki, p. 180; Iorga, Athos, p. 483; Millet – Pargoire – Petit,Recueil, nr. 479; Stoica Nicolaescu, op. cit., p. 7; Bodogae, Athos, p. 165; Moisescu,Contribuţia, p. 251.Reprod.: Fr. Pichtner, Die Wandmalereien der Athosklöstern, Berlin, 1931, fig. 20; Cândea– Simionescu, Athos, p. 46.839 – Orar, atelier Moldova, sfârşitul sec. XVI. Broderie lucrată din porunca luiGheorghe Movilă, mitropolitul Sucevei, şi dăruită mănăstirii Dionisiu (1587-1606).Inscripţie în limba slavonă.Ref.: Ion Radu Mircea, op. cit., p. 433-434.Reprod.: G. Millet, Hélène de Ylouses, op. cit., pl. CIV, 2; CVIII, 2.MONĪ DOCHEIARIOU(Mănăstirea Dohiariu)AM840 – Aşezământ, ajutat în sec. XV-XIX cu danii din Ţările Române, de la domnitoriiVlad Călugărul (1490), Radu cel Mare (1497), Vlad Vintilă (1535), Radu Paisie (1536),Alexandru, Ruxandra şi Bogdan Lăpuşneanu (1564-1570), Radu Şerban (1606), AlexandruCoconul (1626), marele postelnic Ianache etc. şi din veniturile mănăstirilor închinateSlobozia – Ialomiţa şi Apostolache – Prahova. Obiecte de cult (vase, potire, cădelniţe de

436 GRECIAargint ş.a.), transferate de la mănăstirea Slobozia – Ialomiţa, în 1834 şi 1843, de egumenulgrec Gabriel.Ref.: Lesviodacs, p. 462, nr. 5; Ierosh. Serafim, p. 126; Gedeon, Athos, p. 186; Iorga,Athos, p. 483-484; Chr. Ktena, Ta keimīliarcheia tīs en Agiō Orei Ieras monīs touDocheiariou („Epetīris Etaireias Vyzantinōn Spoudōn”, 7, 1930, p. 125-126);Bodogae, Athos, p. 227-234; Mircea, Catalogul, p. 17, nr. 87; 22, nr. 117; 63, nr. 394;Moisescu, Contribuţia, p. 258-259; Marinescu, Docheiariou, p. 13-32.841 – Biserica şi chiliile mănăstirii, refăcute de Radu Paisie (1536), apoi de Alexandruşi Ruxandra Lăpuşneanu (1564-1568); pisanie în piatră deasupra intrării, menţionând căbiserica a fost clădită din temelie şi împodobită cu cheltuiala lui Alexandru Lăpuşneanu, 8decembrie 1567; alte reparaţii, construcţia trapezei, pictura murală, inclusiv a iconostasului,din dania lui Bogdan Lăpuşneanu (1570-1575). În biserică, tablou votiv reprezentând peAlexandru Lăpuşneanu, doamna Ruxandra şi fiii, Constantin, Bogdan şi Petru. Scenele„Judecăţii de Apoi” din pronaos au fost pictate de Macarie zugravul din Galaţi, 1788.Ref.: Chiril de Smirna, Proskynītarion tīs monīs Docheiariou, Buc., 1843, p. 25; LordCurzon, Visits to the Monasteries of the Levant, 1837, London, 1849, p. 210; K.T.Dmitriev-Petković, Obzory Athonskih drevnostej („Zapiski Imperatorskoj AkademiiNauk”, 6, 1865, p. 50-51); Langlois, Mont Athos, p. 27; Burada, O călătorie, p. 113;Duchesne et Bayet, Mémoire sur une mission au Mont Athos, Paris, 1876, p. 309(inscripţie); H. Brockhaus, Die Kunst in den Athosklöstern, Leipzig, 1891, p. 29,64-69, 286-292; G. Smyrnakis, To Agion Oros, Atena, 1903, p. 567; Gh. Balş, Notiţăasupra arhitecturii Sf. Munte (BCMI, 6, 1913, p. 20); F.W. Hasluck, Athos and itsMonasteries, London, 1913, p. 132; Iorga, Athos, p. 483-484; J. Strzygowski, Diebildende Kunst des Ostens, Leipzig, 1916, p. 58; Christ. Ktena, Ī, en Agiō Orei, ieravasilikī, stravropīgiakī kai patriarchikī monī tou Docheiariou, Atena, 1926, p. 40,43; N. Iorga, Portretele domnilor noştri la Muntele Athos (ARMSI, s. III, t. 9, 1928-1929, p. 24-25; Fritz Fichtner, Wandmalereien der Athosklöstern, Berlin, 1931, p.47, 49; Beza, Urme, p. 50; Bodogae, Athos, p. 226-230; Bogdan, Daniile, p. 33;Thīsauroi, III, p. 161; Sotiris Kadas, Mount Athos, p. 92.Reprod.: H. Brockhaus, op. cit., pl. 12-17 (desfăşurarea programului iconografic); G.Millet, Monuments de l’Athos, p. 242, fig. 2; p. 243, fig. 1-2; G. Balş, op. cit., p. 23,fig. 33; p. 33, fig. 52; p. 39, fig. 57; Fritz Fichtner, op. cit., tab. 42; N. Iorga, op. cit.,pl. 3; Cândea – Simionescu, Athos, p. [20, 23-24] (tabloul votiv); idem, Prezenţeromâneşti, IV, p. 170-171, fig. 186-187; Marinescu, Docheiariou, p. 355 (inscripţie),359-360 (tabloul votiv).842 – Piatra de mormânt şi portretul în frescă ale lui Teofan, fost mitropolit alMoldovei, apoi călugăr la Dohiariu (m. 1598). Epitaful în versuri săpat în piatră şi pictatîn stânga şi dreapta portretului menţionează ca donatoare pe doamna Elisabeta Movilă,ruda mitropolitului (exonartex, peretele de nord, nişă).Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 25-26; Beza, Urme, p. 50; Bodogae, Athos, p. 230; Sotiris Kadas,op. cit., p. 92; Năsturel, Athos, p. 214-215.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV, p. 107 (epitaful).Reprod.: G. Millet, Les monuments de l’Athos, Paris, 1927, I, p. 254, fig. 3; N. Iorga, op.cit., pl. 6; Cândea – Simionescu, Athos, p. [22]; idem, Prezenţe româneşti, IV, p. 172,fig. 188; Marinescu, Docheiariou, p. 356-357.

GRECIA 437DOC843 – Hrisoave (2), din 24 martie 1490 şi 1497, prin care Vlad Călugărul şi Radu celMare acordă mănăstirii un ajutor anual de 3.000 de aspri.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 33; P.Ş. Năsturel, Les Rapports de la Valachie avec le MontAthos (RESEE, 2, 1964, nr. 1-2, p. 106).Publ.: DIR, B, XIII-XV, p. 202-203, 243-244; DRH, B, I, p. 357-359, 441-443.844 – Hrisov, din 26 februarie 1536, prin care Radu Paisie întăreşte dania anuală de3.000 de aspri acordată mănăstirii.Ref.: Stoica Nicolaescu, Domnia lui Radu Vodă Paisie şi a fiului său Marcu Voievod (AO,17, 1938, p. 25-26); Bogdan, Daniile, p. 33; Thīsauroi, III, p. 161.Publ.: DIR, B, XVI, vol. II, p. 201-202.845 – Hrisov, din 1568, prin care doamna Ruxandra Lăpuşneanu şi fiul său Bogdandăruiesc mănăstirii Dohiariu 165.000 de aspri pentru pomenirea lor şi a domnitoruluiAlexandru Lăpuşneanu (Pahomie monahul).Ref.: Christofor Ktena, Sigilliōdī kai alla patriarchika eggrafa tīs Ieras monīs Docheiariou(„Epetīris Etaireias Vyzantinōn Spoudōn”, 7, 1930, p. 104-132); Dimitrie Ionescu,Ştiri greceşti privitoare la istoria noastră (RI, 18, 1932, p. 106).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 46.846 – Scrisoare, din august 1570, prin care călugării mănăstirii Dohiariu mulţumescdoamnei Ruxandra Lăpuşneanu şi fiului ei Bogdan pentru dania de 165.000 de aspri, cucare au fost răscumpărate mănăstirea şi proprietăţile ei confiscate de autorităţile otomane(doc. nr. 10).Ref.: Burada, O călătorie, p. 134; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 47, 49 (dată greşită:1575); N. Iorga, Muntele Athos în legătură ca ţările noastre (AARMSI, s. II, 36,1914, p. 485); Chr. Ktena, op. cit., 5, 1928, p. 108; Vasile Grecu, Dări de seamă (CC,6, 1929-1930, p. 521-522); N. Iorga, Notiţe (RI, 19, 1933, p. 309-310); Bodogae,Athos, p. 229; Bogdan, Daniile, p. 34.Publ.: Christofor Ktena, op. cit., p. 109-111; Vasile Grecu, op. cit., p. 522-523; DIR, A,XVI, vol. II, p. 235-237.Reprod.: B. A. R., foto XXVII/26; Beza, Urme, p. 41; Marinescu, Docheiariou, p. 365.847 – Document, din 5 ianuarie 1572, prin care Alexandru Mircea, domnul ŢăriiRomâneşti, îi întăreşte lui Sin şi fiilor lui mai multe părţi din satul Nenişori. Original, textîn limba slavonă (nr. 42) cu o traducere românească (nr. 57).Ref.: Marinescu, Docheiariou, p. 37, nr. 1.848 – Document, din 6 septembrie 1578, prin care Mihnea, domnul Ţării Româneşti,îi întăreşte lui Sin două părţi din satul Nănişeşti. Original, text în limba slavonă (nr. 43) cuo traducere românească (nr. 56).Ref.: Marinescu, Docheiariou, p. 37-38, nr. 2.849 – Documente (2), din ianuarie 1592, prin care sinaxul Sfântului Munte hotărăşteca prisosul de apă cuvenit lui Teofan, fost mitropolit al Moldovei, apoi călugăr la Dohiariu,să revină ieromonahului Pahomie.Ref. şi publ.: N. Oikonomidīs, Iera monī Docheiariou. Katalogos tou archeiou(„Symmeikta”, 3, 1979, p. 228-229, nr. 83-84); Năsturel, Athos, p. 212-213.

438 GRECIA850 – Document, din 3 februarie 1594 (sau 1593), prin care Alexandru, domnulŢării Româneşti, întăreşte mănăstirii Dohiariu un teren în Bucureşti, cu o casă şi curte,aflate lângă mănăstirea Stelea. Original, text în limba slavonă (nr. 191) cu o traducereromânească (nr. 192).Ref.: Marinescu, Docheiariou, p. 38, nr. 3.851 – Document, din 2 februarie 1594, prin care judeţul Selman şi cei 12 pârgarimărturisesc că logofătul Sibiu dăruise mănăstirii Dohiariu o casă în Bucureşti. Original,text în limba slavonă (nr. 216) cu o traducere românească (nr. 217).Ref.: Marinescu, Docheiariou, p. 38-39, nr. 4.852 – Document, din 18 iunie 1594, prin care banul Iacov îi vinde slugerului Necula27 de stânjeni în satul Sărăceni. Original, text în limba română (nr. 168).Ref.: Marinescu, Docheiariou, p. 39, nr. 5.853 – Documente (circa 373), din 1606-1700, emise de domnitori ai Ţării Româneşti(dintre care 24 emise de Matei Basarab), dregători şi negustori, cu privire la legăturileŢării Româneşti cu mănăstirea Dohiariu şi metoacele acesteia etc.Ref.: Marinescu, Docheiariou, p. 39-200, 341-343.854 – Hrisov, din 30 mai 1608, prin care Radu Şerban, domnul Ţării Româneşti,întăreşte lui Costea şi fratelui său, Lazăr din Popeni, proprietăţi în satul Popeni, pădureaBuciumeni şi o vie.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 34.Publ.: Nandriş, Documente, p. 82-84, nr. 14.855 – Hrisoave (2), din 21 decembrie 1613 şi 26 februarie 1615, prin care RaduMihnea, domnul Ţării Româneşti, scoate din vecinie pe locuitorii satului Bora.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 34.Publ.: Nandriş, Documente, p. 84-93, nr. 15, 16.856 – Hrisov, din 26 aprilie 1620, prin care Gavril Movilă scoate din vecinie peNistor şi pe copiii săi şi le întăreşte trei proprietăţi.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 34.Publ.: Nandriş, Documente, p. 115-118, nr. 22.857 – Hrisov, din 28 iunie 1620, prin care Gavril Movilă, domnul Ţării Româneşti,întăreşte lui Ţigulea şi copiilor săi stăpânirea peste mai multe părţi din satul Bădeni.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 34.Publ.: Nandriş, Documente, p. 112-115, nr. 21.858 – Hrisoave (2), din 28 iunie şi 10 iulie 1626, prin care Alexandru Coconul,domnul Ţării Româneşti, întăreşte lui Ianache, fost mare postelnic, 12 moşii din Ialomiţa(„Slobozia lui Ianache”).Ref.: Lesviodacs, p. 462; Bodogae, Athos, p. 230; Bogdan, Daniile, p. 34.Publ.: Nandriş, Documente, p. 127-141, nr. 25-26; DRH, B, XXI, p. 196-199.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., Condica mănăstirii Slobozia lui Enache, nr. 314, f. 90-91;Nandriş, op. cit., p. 309, pl. 7 (pecetea).859 – Hrisov, din 13 aprilie 1630, prin care Leon Tomşa întăreşte lui Ianachestăpânirea peste satul Slavica.

Ref.: Bogdan, Daniile, p. 30.Publ.: Nandriş, Documente, p. 141-146, nr. 27.GRECIA 439860 – Hrisov, din 14 septembrie 1634, prin care Matei Basarab închină mănăstiriiDohiariu mănăstirea Slobozia lui Ianache – Ialomiţa, satele Vaideei, Cetăţele şi alteproprietăţi. Pergament. 41 x 32 cm.Ref.: Cosmas Vlahos, op. cit., p. 250; G. Smyrnakis, op. cit., p.539; Christ. Ktena, op.cit., p. 48; Bodogae, Athos, p. 231; Bogdan, Daniile, p. 34; Thīsauroi, III, p. 161(menţionează şi dania lui Matei Basarab: Sărăceni); Gh. Buluţă, Sultana Craia,Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab, Buc., 1984, p. 65, nr. 27.Publ.: Nandriş, Documente, p. 152-158, nr. 29; DRH, B, XXIV, p. 506-509.861 – Document, din 10 ianuarie 1635, prin care Matei Basarab scuteşte satul Vaideeide toate dările, în afară de 100 galbeni ungureşti, destinaţi mănăstirii Slobozia lui Ianache,metocul Dohiariului.Ref.: Bodogae, Athos, p. 231; Bogdan, Daniile, p. 34.Publ.: Nandriş, Documente, p. 158-161, nr. 30; DRH, B, XXV, p. 9-10.862 – Hrisov, din 27 aprilie 1636, prin care Matei Basarab întăreşte lui Radu Călăraşuldouă proprietăţi în satul Ciulniţa.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 34.Publ.: Nandriş, Documente, p. 161-164, nr. 31.863 – Hrisov, din 1637, prin care Matei Basarab dăruieşte mănăstirii Vaideei dinSlobozia lui Ianache două proprietăţi din ocina Năenilor şi 300 de bolovani de sare anual.Ref.: Bodogae, Athos, p. 231.Publ.: Nandriş, Documente, p. 164-168, nr. 32.864 – Hrisov, din 22 noiembrie 1646, prin care Matei Basarab întăreşte mănăstiriiVaideei via din Dealul Năenilor.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 34.Publ.: Nandriş, Documente, p. 187-190, nr. 36.865 – Hrisov, din 13 ianuarie 1650, prin care Matei Basarab întăreşte mănăstiriiVaideei pe ţiganul Pascu, fiul lui Nestor din satul Stăneşti.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 34.Publ.: Nandriş, Documente, p. 218-221, nr. 38.866 – Hrisov, din 25 iulie 1652, prin care Matei Basarab întăreşte dania comisuluiApostolache (schitul Măstăneşti - Prahova cu averile lui) către mănăstirea Dohiariu.Ref.: N. Iorga, Istoria bisericii româneşti, II, Vălenii de Munte, 1909, p. 65; Christ. Ktena,op. cit., p. 49-50; Bodogae, Athos, p. 232; Bogdan, Daniile, p. 34; Thīsauroi, III, p.161.Publ.: Nandriş, Documente, p. 221-225, nr. 39.867 – Hrisov, din 10 mai 1654, prin care Constantin Şerban restituie lui Vlad, Ioan,Radu şi alţii partea de ocini de la Sărăţeni - Ilfov, uzurpată de mănăstirea Vaideei.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 34.Publ.: Nandriş, Documente, p. 225-228, nr. 40.

440 GRECIA868 – Hrisov, 14 ianuarie 1686, prin care Şerban Cantacuzino, domnul ŢăriiRomâneşti, întăreşte mănăstirii Vaideei (Slobozia, jud. Ialomiţa), metocul mănăstiriiDohiariu, un loc de 200 stânjeni la Păreiaţi (Fundeni, jud. Ilfov), dăruit de domnitorulMatei Basarab. Text în limba română (Roumaniko archeio, nr. 1).Ref. şi reprod.: Florin Marinescu, Roumanika eggrafa în Thīsauroi tou Agiou Orous, p.499, nr. 16.14; V. Cândea, Tezaurele..., op. cit., p. 7.869 – Documente (circa 555), din 1701-1863, emise de domnitori ai Ţării Româneşti(dintre care 25 emise de Constantin Brâncoveanu), clerici, dregători, instituţii ale statului,clerici, boieri şi negustori, cu privire la legăturile Ţării Româneşti cu mănăstirea Dohiariuşi metoacele acesteia etc.Ref.: Marinescu, Docheiariou, p. 200-341, 344-350.870 – Hrisov, din 7 mai 1709, prin care Constantin Brâncoveanu, domnul ŢăriiRomâneşti, întăreşte mănăstirii Slobozia lui Ianache mai multe proprietăţi în judeţulDâmboviţa. Pergament de dimensiuni însemnate (138 x 49,8 cm), validat cu sigiliu deceară în cutie de metal.Ref.: Marinescu, Docheiariou, p. 205-206.Reprod.: ibidem, p. 368 (partea de jos a hrisovului).MS871 – Evanghelie, sec. XII. Pergament. Text în limba greacă, însemnare menţionândapelul călugărilor către doamna Ruxandra Lăpuşneanu şi Bogdan, fiul ei, pentrurăscumpărarea bunurilor confiscate mănăstirii în 1568 de autorităţile otomane (ms. 1).Ref.: Lambros, I, p. 233, nr. 2675; Beza, Urme, p. 50.872 – Tetraevanghel, sec. XII-XIII. Text în limba greacă. Ferecătură donată de LupuStroici, mare logofăt al Moldovei, 1598-1599, pentru mănăstirea Dohiariu (însemnare lasfârşitul manuscrisului).Ref.: Porfirij Uspenskij, Hristijanskij Vostok. Istorija Afona, t. VIII, Vtoroe putešestvie,Moscova, 1881, p. 84; Bogdan, Daniile, p. 34; Constantinescu, Repertoriu, p. 232,nr. 1175.873 – Liturghier, scris şi împodobit de Matei al Mirelor, mănăstirea Dealu, 4 mai1609. Text în limba greacă. Viniete şi iniţiale ornate în aur şi culori (ms. 257).Ref.: Lambros, I, p. 261, nr. 2931 (greşit: 1599); L. Vranoussis, Egkōmiatiskī, p. 385-386,nr. 8; Gratziou, Handschriften, p. 159-160, nr. 26; Politis – Politi, Vivliografoi, p.548; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 114.Reprod.: Gratziou, Handschriften, fig. 103-105.874 – Miscelaneu liturgic, scris de Antim din Ianina, Ţara Românească, primajumătate a sec. XVII. Text în limba greacă. În cuprins: Liturghia Sf. Ioan Hrisostom,Rânduiala hirotoniilor ş.a. La f. 1: miniatură reprezentând pe Sf. Ioan Hrisostom; f. 32:însemnarea caligrafului (ms. 246).Ref.: Lambros, I, p. 260, nr. 2920; Papazoglou, Anthimos, p. 344, nr. 18; Politis – Politi,Vivliografoi, p. 353.875 – To mesonyktikon, circa 1634-1653. Traducere în greaca populară de MeletieMihalopoulos cu epistolă dedicatorie către Vasile Lupu, domnul Moldovei (ms. 206).

GRECIA 441Ref.: Lambros, I, p. 258, nr. 2880; M. Beza, Biblioteci mănăstireşti la muntele Athos(ARMSL, s. III, t. 7, 1934-1936, p. 54-55); Bodogae, Athos, p. 234.876 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. În cuprins şi o scrisoare a luiHrisant Notara, din l februarie 1684, adresată lui Constantin Brâncoveanu şi Kitaiadouleuousa, lucrare compilată după Nicolae Milescu, Descrierea Chinei (ms. 117).Ref.: Lambros, I, p. 251, nr. 2791 (data greşită: 1634).877 – Miscelaneu muzical, prima jumătate a sec. XVIII. Notaţie psaltică şi text înlimba greacă. Cuprinde: Anastasimatarul şi Antologhion. La f. 171-175 v : Iovaşcu Vlahul,Doxologie (ms. 372).Ref.: Stathis, Manuscrits, I, p. 509 (nr. 200); Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 11. Barbu-Bucur, Cultura, p. 175, n. 458; Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I, p. 328.878 – Miscelaneu muzical, mijlocul sec. XVIII. Notaţie psaltică, text în limba greacă.Cuprinde: Balasie preotul, Antologhion Prologarion; Gherman Neōn Patrōn, Irmologhion.La f. 18-21: Iovaşcu Vlahul, Doxologie (ms. 407).Ref.: Stathis, Manuscrits, I, p. 590 (nr. 232); Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 11; Barbu-Bucur, Cultura, p. 175, n. 458; Vasile Vasile, op. cit., I, p. 329-330.879 – Antologhion, 1767. Notaţie psaltică şi text, în limba greacă. La f. 130 v : IovaşcuVlahul, Doxologie; f. 145-146: Doxologie „valahă”. La f. 334: Ioan Vlahul Domesticul,Eirmos kallofōnikos (ms. 338).Ref.: Lambros, I, p. 269, nr. 2979-3065; Stathis, Manuscrits, I, p. 410 (nr. 166); Barbu-Bucur, Contributions, p. 4; idem, Iovaşcu Vlahul, p. 11; idem, Cultura, p. 175, n. 458;p. 228, n. 695, p. 229; Vasile Vasile, op. cit., I, p. 327-328.880 – Antologhion, circa 1750-1775, scris probabil de Lavrentios sau Anatolios.Notaţie psaltică, text în limba greacă. La f. 90 v -93: Iovaşcu Vlahul, Doxologie; f. 215 v -216: Heruvic de acelaşi (ms. 376).Ref.: Stathis, Manuscrits, I, p. 518, 520 (nr. 204); Barbu-Bucur, Contributions, p. 3; idem,Iovaşcu Vlahul, p. 15 şi anexa I, nr. 36; idem, Cultura, p. 175, n. 458, p. 178; VasileVasile, op. cit., I, p. 328-329.881 – Anastasimatarul lui Hrisaf cel tânăr, mijlocul sec. XVIII, copiat de unnecunoscut, conţinând o însemnare din 20 august 1820 despre prezenţa unui preot în„Vlahia” (ms. 380).Ref.: Stathis, Manuscrits, I, p. 540-542, nr. 208; Vasile Vasile, op. cit., I, p. 329.882 – Miscelaneu muzical, sec. XVIII. Notaţie psaltică, text în limba greacă. La f.256: Ioan Vlahul Domesticul, Eirmos kalofōnikos (ms. 310).Ref.: Stathis, Manuscrits, I, p. 342 (nr. 138); Barbu-Bucur, Contributions, p. 3; idem,Cultura, p. 228, n. 695; Vasile Vasile, op. cit., I, p. 327.883 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă, în cuprins, şi versuri dedicate luiNicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti (ms. 262).Ref.: Lambros, I, p. 262, nr. 2936.884 – Miscelaneu muzical, sec. XVIII. Notaţie psaltică, text în limba greacă. La f.219-220V, Chinonic de un psalt român anonim (ms. 359).

442 GRECIARef.: Stathis, Manuscrits, I, p. 474 (nr. 187); Barbu-Bucur, Contributions, p. 4; idem,Cultura, p. 229, n. 702; Vasile Vasile, op. cit., I, p. 328.885 – Miscelaneu muzical, sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX. Notaţie psalticăşi text în limba greacă. La f. 26-27: Ioan Vlahul Domesticul, Eirmos kalofōnikos; f. 130 v -132: Iovaşcu Vlahul, Doxologie (ms. 390).Ref.: Stathis, Manuscrits, I, p. 563 (nr. 218); Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 11; idem,Cultura, p. 175, n. 458, p. 228; Vasile Vasile, op. cit., I, p. 329.886 – Stihirar, 1839, copiat de Nicolae Dohiaritul, pe cheltuiala PreacuviosuluiMetodie Vlahul (ms. 327).Ref.: Stathis, Manuscrits, I, p. 376, nr. 155; Vasile Vasile, op. cit., I, p. 327, nr. 175.Reprod.: Stathis, Manuscrits, I, p. 376, fig. 32.887 – Evanghelie, dăruită de egumenul mănăstirii Vaideei, metocul Dohiarului, cuînsemnarea: „Archim. Slompozias, Gavriil Smirnaios, 1843”. Ferecătură în aur şi argint.Ref.: Christ. Ktena, op. cit., p. 125-126; Bodogae, Athos, p. 233.CR888 – Vistiernicul Stavrinos, Andragatheiais tou eusevestatou kai andraiotatouMichaīl Voīvoda [...]; Matei al Mirelor, Etera istoria tōn kata tīn Ougkrovlachiantelesthentōn [...], Veneţia, post 1638 (legată la sfârşitul ms. 128).Ref.: Lambros, I, p. 253-254, nr. 2802; Bodogae, Athos, p. 234.889 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.890 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.Ref.: ibidem, p. 331-332, nr. 4445.891 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698.Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4443.892 – Sevastos Kymīnitīs, Eortologion, Snagov, 1701, tipărit de Antim Ivireanul.Ref.: ibidem, p. 240, 613, nr. 3242.893 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul.Ref.: ibidem, p. 196, 612, nr. 2632.894 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia tīs [...] Anatolikīs Ekklīsias,Bucureşti, 1703, tipărită de Antim Ivireanul, dedicată lui Dosithei, patriarhul Ierusalimului.Ref.: ibidem, p. 240, 613, nr. 3240.895 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710.Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5979.896 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...], epimeleia [...] GeōrgiouTrapezountiou, Bucureşti, 1719.Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3814.

GRECIA 443897 – Constantin Daponte, Vivlos iera piriechousa tīn [...] akolouthian [...] Rīginou,Veneţia, 1746, dedicată lui Ioan Mavrocordat, domn al Moldovei.Ref.: Cioran, Scheseis, p. 140; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, 608, nr. 167.898 – Nikolaos Mauroeidīs, 50 apostolikon dyktion [sic] [...] ītoi logoi [...] eis tīn [...]Megalīn Tessarakostīn, Iaşi, 1756.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 282, 614, nr. 3804.899 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, Leipzig, 1758. Traducere de IoanAvramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui Constantin Mavrocordat,domnul Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 280, 614, nr. 3778.900 – Nichifor Theotochi, Stoicheia fysikīs, t. I-II, Leipzig, 1766, manual folosit laAcademia Domnească din Iaşi, unde autorul era profesor şi director.Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5613.901 – Hrisant Notara, Egcheiridion [...] peri tīs kat’ exhochīn yperochīs tīs [...] poleōsIerousalīm [...], Bucureşti, 1768.Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4434.902 – Neon epistolarion, Leipzig, 1778, cuprinde şi formulele de adresare folosite înierarhia civilă şi religioasă din Ţările Române.Ref.: ibidem, p. 160, nr. 2147.903 – A[gapios] L[overdos], Istoria tōn dyo etōn 1787, 1788, periechousa taspraxeis ton parontōn polemōn meson tōn Austro-Rōssōn kai tōn Othōmanōn, Veneţia,1791. Cuprinde informaţii despre operaţiile militare desfăşurate pe teritoriul PrincipatelorRomâne în cursul războiului ruso-austro-turc din 1787-1791 şi despre negocierile de pacecare priveau şi statutul Moldovei şi Ţării Româneşti.Ref.: Legrand, Bibl. ion., I, p. 156, nr. 503; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 267, nr. 3621.904 – Daniil [Filipide], Grigorie [Constanda], Geōgrafia neōterikī, t. 1, Viena, 1791,scrisă în Ţara Românească şi dedicată generalului Potemkin, comandant al armatei rusede ocupaţie.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 183, 612, nr. 2449.905 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, t. I-II, St.Peterburg, 1797. Traducere de Eugenios Voulgaris, cuprinzând şi Epistola dogmatică alui Theofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5930.906 – Kyrilos Smyrnaios, Proskynītarion tīs Monīs Docheiariou, Bucureşti, 1843.Ref.: Bodogae, Athos, p. 225.A907 – Năframă cu sângele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, dăruită mănăstiriiDohiariu de către Alexandru Lăpuşneanu.Ref.: Marinescu, Docheiariou, p. 29.

444 GRECIA908 – Potir, atelier Moldova, 1587-1588, h 21 cm, d cupă 12 cm, d bază 13 cm.Argint aurit cu decoraţii florale. Inscripţie în limba slavonă, caligrafie moldovenească.Ref. şi reprod.: Giōta Oikonomakī-Papadopoulou, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p. 618-619, nr. 9.75 (descrierea pare a fi deplasată la p. 619, nr. 9.76; inscripţia parţial lizibilăîn reproducere); V. Cândea, Tezaurele..., op. cit., p. 7.909 – Broderie, atelier românesc, sec. XVIII, lucrată pentru Maria, fiica lui HagiLeonte. Inscripţie în limba greacă.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV p. [138], fig. 143.910 – Relicvariu în formă de ferecătură, dăruit de Alexandru Ipsilanti, domnul ŢăriiRomâneşti. 32 x 23 cm. Argintat în 1779 cu cheltuiala domniţei Ralu Ipsilanti. Inscripţieîn limba greacă, iniţialele voievodale şi stema Ţării Româneşti.Ref.: Chr. Ktena, Ī en Agiō Orei iera [...] monī tou Docheiariou, Atena, 1926, p. 43;Dimitrie Ionescu, Ştiri greceşti privitoare la istoria noastră (RI, 19, 1932, p. 106);N. Iorga, Notiţe (RI, 19, 1933, p. 310); Beza, Urme, p. 50; Bodogae, Athos, p. 233;Marinescu, Docheiariou, p. 29-30.Reprod.: Beza, Urme, p. 33.MONĪ ESFIGMENOU(Mănăstirea Esfigmenu)AM911 – Aşezământ, întreţinut în sec. XVI-XIX cu danii româneşti: Petru Rareş (circa1540), Radu Paisie (1544-1550), Gavriil Costachi, mare vornic al Moldovei (circa 1679-1685), Alexandru Moruzi, domnul Moldovei (1802), Veniamin Costachi (1806, 1808,1818) şi din veniturile mănăstirilor Ciocăneşti, Floreşti şi ale schitului Golgota – Huşeni– Vaslui. După 1780, egumenii greci ai acestor metoace, începând cu Teodoret, transferăla Esfigmenu obiecte de cult şi veşminte.Ref.: Ierosh. Serafim, p. 16, 18; Gedeon, Athos, p. 192, 317; G. Smyrnakis, To agion Oros,Atena, 1903, p. 645-647; Cosmas Vlahos, op. cit., p. 309; Ktena, Apanta, p. 587;Bodogae, Athos, p. 286-290; Bogdan, Daniile, p. 10-11; Moisescu, Contribuţia, p.265.912 – Clădirile mănăstirii, reparate cu sprijin românesc: 1716, 1806-1811 (naosulbisericii şi trapeza); 1818, 1841 (pictura bisericii, reprezentând şi pe Veniamin Costachi,pe peretele de sud al pronaosului); 1854-1858 (reparaţii generale).Ref.: Gedeon, Athos, p. 192; G. Smyrnakis, op. cit., p. 640-647; Cosmas Vlahos, op. cit.,p. 308-309; F.W. Hasluck, Athos and its Monasteries, London, 1913, p. 120, 180;Ktena, Apanta, p. 586; Theodosie Bonteanu, Istorisirea unei călătorii în MunteleAthos, Mănăstirea Neamţ, 1930, p. 97; Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 107;Bodogae, Athos, p. 103.Reprod.: Cândea – Simionescu, Athos, p. [103]; idem, Prezenţe româneşti, IV, p. 201, fig.231 (Veniamin Costachi).

GRECIA 445DOC913 – Hrisov, din 27 mai 1546, de la Petru Rareş, domnul Moldovei, privind întărireaunei părţi din satul Ciumuleşti.Ref.: Beza, Urme, p. 50; Bodogae, Athos, p. 286-287; Bogdan, Daniile, p. 11.Publ.: Nandriş, Documente, p. 237-239.Reprod.: B. A. R., foto XXVII/24.914 – Document, din 6 mai 1622, prin care marele vornic Gavriil Costachi închinămănăstirii ctitoria sa de la Bursuci – Fălciu.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 77; Iorga, Athos, p. 497-498; Gedeon, Athos, p. 192; N.Iorga, Donaţii româneşti la Athos (RI, 19, 1933), p. 20; Bodogae, Athos, p. 287;Thīsauroi, II, p. 201; Sotiris Kadas, Mount Athos, p. 128.Publ.: Eclaircissements sur la question des monastères grecs situés dans les PrincipautésDanubiennes, Paris, 1857, p. 51-53; I. Antonovici, Mănăstirea Floreşti din plasaSimila, judeţul Tutova, Buc., 1916, p. 7-9; Actes d’Esphigmenou, ed. Louis Petit, W.Regel (VV, 12, 1906, fasc. 3, p. 56-57).915 – Document, din 20 august 1806, prin care Veniamin Costachi, mitropolitulMoldovei, închină mănăstirii Esfigmenu mănăstirea Floreşti, cu schitul Bursuci.Ref.: N. Iorga, Daniile româneşti la Muntele Athos (RI, 19, 1933, p. 19-20); Bodogae,Athos, 288.Publ.: Actes d’Esphigmenou, p. 57.916 – Sigilion al lui Grigore V, patriarh de Constantinopol, din iunie 1814, prin caremetocul Floreşti devine stavropighie.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 47; Cipariu, Muntele Athos, p. 196; Bodogae, Athos, p. 289.Publ.: Actes d’Esphigmenou, p. 100.917 – Sigilion al lui Grigore V, patriarh de Constantinopol, din 7 mai 1819, prin careîntăreşte proprietăţile metocului Floreşti, menţionând 11 hrisoave de danie anterioare.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 46; Cipariu, Muntele Athos, p. 196; Delikanis, Patriarchikōneggrafōn, I, p. 24; Actes d’Esphigmenou, p. 100; N. Iorga, Daniile româneşti..., op.cit., p. 20; Bodogae, Athos, p. 289.MS918 – Evangheliar, sec. XI. 205 f. 35 x 24,5 cm. Text în limba greacă. Frontispicii şiiniţiale ornate în aur şi culori, 6 miniaturi. La f. 205: însemnare că manuscrisul a fost legatdin nou în 1587, Ţara Românească (ms. 19).Ref.: Lambros, I, p. 173, nr. 2032; Thīsauroi, II, p. 390; P.Ş. Năsturel, Dix contributionsroumano-athonites (BBRF, s.n., 12, 1985, p. 45-46).919 – Iōannīs Staurakios, Logos eis ta thaumasia tou Agiou Dīmītriou, sfârşitul sec.XII – începutul sec. XIII. Parafrază neogreacă, sec. XVIII. Cuprinde şi informaţii despredacoromani şi populaţiile de la Dunărea de jos până în sec. XIII (ms. gr. 2177).Ref.: Lambros, I, p. 188, nr. 2177.Publ.: Sp. Lambros, Iōannou Staurakiou logos eis ta thaumata tou Agiou Dīmītriou (NE,15, 1921, p. 189-216); Fontes, IV, p. 96-97.

446 GRECIA920 – Evanghelie, scrisă de Manuil Trapezuntiul, 1462. Text în limba greacă. Iniţialeornate. Ferecătură de argint, atelier Moldova, sec. XVI.Ref.: Kondakov, Pamjatniki, p. 201, 299 (iniţiale de tip moldovalah); Bodogae, Athos, p.287 (dăruită de Petru Rareş); Constantinescu, Repertoriu, p. 39, nr. 189.921 – Evanghelie pe pergament. La f. 1, însemnare de donaţie, 1551(?) a lui IonCrimca, tatăl lui Anastasie Crimca, către mănăstirea Sf. Petru şi Pavel din Suceava.Ref.: K.T. Dmitriev Petković, Obzor afonskih drevnostej („Zapiski ImperatorskojAkademii Nauk”, 6, 1865, nr. 4, p. 1); Vl. Benešević, Otčet o dejatel’nosti otdelenija,russkogo jazyka i slovesnosti za 1902 g. („Izvestija Imperatorskoj Akademii Nauk”,18, 1903, nr. 4, p. 81-82); Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 104; Bogdan, Daniile,p. 10; E. Turdeanu, Le métropolite Anastase Crimca et son oeuvre littéraire etartistique (1608-1629) (RES, 29, 1955, p. 55); idem, Études, p. 227; Constantinescu,Repertoriu, p. 40, nr. 190.922 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion chronografikon, lucrare redactată la Iaşi dinîndemnul lui Petru Şchiopul, cuprinzând şi informaţii de istorie românească. Copie sec.XVII (ms. 296).Ref.: Lambros, I, p. 197, nr. 2309.923 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. Texte în limba greacă,cuprinzând şi copii de scrisori de la Ioan Cariofil, Ghermanos Nyssis, Constantin Duca,domnul Moldovei, Ioan Comnen, Sevastos Kymīnitīs Trapezuntiul, cărturari greci dinŢările Române (ms. 315).Ref.: Lambros, I, p. 199, nr. 2328; Bodogae, Athos, p. 290.924 – Sf. Ioan Damaschin, Cuvinte la naşterea lui Hristos, copist Constantin dinIanina, cu cheltuiala lui Neofit din Paros, egumenul mănăstirii Brâncoveni, 20 iulie 1714.Text în limba greacă (ms. 133).Ref.: Lambros, I, p. 187; nr. 2146, 2; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 765; Bodogae, Athos,p. 290.925 – Dimitrie Catargi, Symvoulī stous neous, Bucureşti, 1783-1786 (ms. 306).Ref.: Lambros, I, nr. 2319; Dimitrios Katartzīs, Ta euriskomena, ed. C. Dimaras, Atena,1970, p. 442.Publ.: ibidem, p. 42-71; idem, Dokimia, ed. C. Dimaras, Atena, 1974, p. 42-73.926 – Culegere de vieţi ale sfinţilor de după căderea Constantinopolului, sec. XVIII.Text în limba greacă. La data de 12 mai 1662, Viaţa Sf. Ioan Românul (ms. 129).Ref.: Lambros, I, p. 185-186, nr. 2142, 11.927 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text liturgic şi hagiografic în limba greacă. La sfârşit, ofilă din cartea vistiernicului Stavrinos, Andragatheiais tou [...] Michaīl Voevoda, Veneţia,1638 (ms. 218).Ref.: Lambros, I, p. 192, nr. 2231; Bodogae, Athos, p. 290.928 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă, cu scrieri de autori antici,bizantini şi greci moderni, între care Nicolae Mavrocordat, mare logofăt al patriarhiei dinConstantinopol şi dragoman al Porţii (ms. 74).Ref.: Lambros, I, p. 178, nr. 2087, 11.

GRECIA 447CR929 – Biblia, St. Peterburg, 1819, în limba română. Exemplar incomplet, lipsăsfârşitul.Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 107.930 – Epitrahil, atelier Ţara Românească, 1537, dăruit de voievodul Radu Paisieşi fiul său Marcu. Broderie în fir de aur pe mătase, reprezentând ierarhi şi portreteledonatorilor. Inscripţie în limba slavonă.Ref.: Kondakov, Pamjatniki, p. 251-253; Beza, Urme, p. 50; Stoica Nicolaescu, Domnialui Radul vodă Paisie şi a fiului său Marcu voievod, 13 iun. 1535 – 17 mart. 1545(AO, 17, 1938, p. 218); Bogdan, Daniile, p. 11; Bodogae, Athos, p. 287; Turdeanu,La broderie religieuse, p. 48-49.Reprod.: Kondakov, Pamjatniki, fig. 92.MONĪ GRĪGORIOU(Mănăstirea Grigoriu)AM931 – Aşezământ ajutat, în sec. XV-XIX, prin danii româneşti de la Maria de Mangop,Alexăndrel, fiul lui Ştefan cel Mare (ante 1496); Ştefan cel Mare (1500), Ştefăniţă (1520),Alexandru Lăpuşneanu (1553), mitropolitul Grigore al Ţării Româneşti (1776-1783),Ioan Caragea (1777), Alexandru Moruzi (1793) şi din veniturile schitului Spirea din Deal,Bucureşti.Ref.: Ioan Comnen, Proskynītarion tou agiou Orous tou Athōnos, ed. Montfaucon,Palaeographia graeca..., Parisiis, 1708, p. 494; Lesviodacs, p. 463, nr. 14; Ierosh.Serafim, p. 106; Gedeon, Athos, p. 191; Athelstan Riley, Athos, or the Mountains ofthe Monks, London, 1887; Urechia, III, p. 105-107; X, A, p. 154-155, 178-179; Iorga,Athos, p. 22; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 42; Bodogae, Athos, p. 278; Moisescu,Contribuţia, p. 264-265.932 – Construcţii şi reparaţii datorate unor ctitori români: biserica mănăstirii(Alexăndrel, fiul lui Ştefan cel Mare, ante 1496; Ştefan cel Mare, 1500), turnul (Ştefan celMare, 1501-1502, pisanie), reparaţii generale la biserică, trapeză şi paraclise (1776-1783).Ref.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 496; Iorga, Athos, p. 500; Mihailovici, Mărturiiromâneşti, p. 57-58; Bodogae, Athos, p. 279-280, 282; Thīsauroi, I, p. 354; SotirisKadas, op. cit., p. 123-124.933 – Paraclisul Sf. Ioan Botezătorul, 1792, construit cu bani adunaţi de Ioachim,exarh al metoacelor mănăstirii Esfigmenu din Ţările Române, de la donatorii Ion Bălaşa,Elena şi Nicolae, menţionaţi în pomelnic.Ref.: Biblioteca mănăstirii Vatopedi, ms. 1038, f. 233; Varlaam Angelakis, Ī en AgiōOrei Athō iera monī tou Agiou Grīgoriou (1300-1921), Thessaloniki, 1921, p. 35;Bodogae, Athos, p. 282.

448 GRECIA934 – Chilia Sf. Artemie, cumpărată la sfârşitul sec. XIX, de părintele Maxim. Fostaşezământ românesc.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 389.DOC935 – Act, din 10 iunie 1513, prin care epistasia Muntelui Athos confirmă mănăstiriiGrigoriu refacerea ei din temelie, după distrugerea de otomani, de către Ştefan cel Mare,domnul Moldovei, care i-a acordat şi o danie de 4.000 de aspri.Ref.: B. Angelakis, op. cit., p. 47-48; Bodogae, Athos, p. 279-280.Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 57-59.936 – Hrisov de danie, [1500-1501], de la Ştefan cel Mare, domnul Moldovei.Ref.: V.G. Barski, Stranstvovanie za Svetaja Gora, III, St. Peterburg, 1885, p. 361;Bodogae, Athos, p. 279-280.937 – Hrisov de danie, din 1520 de la Ştefăniţă, domnul Moldovei.Ref.: V.G. Barski, op. cit., p. 361; Bodogae, Athos, p. 280.938 – Hrisov, din 21 septembrie 1553, de la Alexandru Lăpuşneanu, domnulMoldovei, prin care acordă mănăstirii Grigoriu 3.000 de aspri.Ref.: V.G. Barski, op. cit., p. 361; Iorga, Athos, p. 482; B. Angelakis, op. cit., p. 41;Bodogae, Athos, p. 280.Publ.: DIR, A, XVI, vol. II, p. 37-38.939 – Zapis, din 8 august 1702, prin care Moise Iuzbaş din Buzeşti – Râmnic îşivinde moşia lui Tudurache [Iuliano], spătar.Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 66-67.940 – Zapis, din 17 martie 1706, prin care Onică din Măxineni vinde partea sa dinmoşia Buzeşti – Râmnic, lui Tudurache Iuliano, spătar.Publ.: ibidem, p. 67-68.941 – Zapise (2), din 5 şi 17 iunie 1706, prin care Muşat din Măxineni vinde parteasa din moşia Buzeşti – Râmnic, lui Tudurache Iuliano, spătar.Publ.: ibidem, p. 68-70.942 – Zapis, din 31 iulie 1714, prin care Onică din Măxineni vinde partea vărului săuMuşat din moşia Buzeşti – Râmnic, lui Tudurache Iuliano, spătar.Publ.: ibidem, p. 70.943 – Zapis, din 28 octombrie 1762, prin care Bălaşa Creţu vinde nepotului săuRăducanu moşia Cremenea din ţinutul Râmnicului.Publ.: ibidem, p. 74-75.944 – Act, din 15 ianuarie 1769, prin care Grigore III Ghica, domnul Moldovei, închinămănăstirii Grigoriu mănăstirea Vizantea din Putna, la stăruinţa călugărului Ioachim.Ref.: Uspenski, Ukazatel’ aktov, p. 73-74; Bodogae, Athos, p. 281.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1197.

GRECIA 449945 – Hrisov, din 15 mai 1776, prin care Grigore III Ghica închină mănăstiriiGrigoriu mănăstirea Sf. Spiridon Nou din Bucureşti şi acordă o danie anuală de 1100 talerica răsplată pentru ajutorul primit din partea egumenului Ioachim la redobândirea domniei.Ref.: Cipariu, Muntele Athos, p. 197; Uricariul, XVII, p. 112; Bodogae, Athos, p. 281-282.946 – Hrisov, din 15 ianuarie 1777, de la Grigore III Ghica, prin care întăreşteînchinarea metocului Vizantea.Ref.: Éclaircissements sur la question des monastères grecs situés dans les PrincipautésDanubiennes, Paris, 1857, p. 75-77; Cipariu, Muntele Athos, p. 197; Melchisedec,Notiţe istorice şi arheologice adunate de pe la 48 de monastiri şi biserici antice dinMoldova, Buc., 1885, p. 101-108; Uricariul, XVII, p. 12; Bogdan, Daniile, p. 28.947 – Hrisov, din 30 ianuarie 1778 de la Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti,referitor la metocul Vizantea.Ref.: Burada, O călătorie, p. 137; Uricariul, XVII, p. 113.948 – Hrisov, din 1778, prin care Alexandru Ipsilanti întăreşte mănăstirii Grigoriudania anuală de 1 100 taleri.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 68; Ionescu-Gion, Istoria Bucureştilor, Buc., 1899, p. 217-219; Cipariu, loc. cit.; Burada, O călătorie, p. 137; Uricariul, XVII, p. 113 (500 lei);Bodogae, Athos, p. 282; Bogdan, Daniile, p. 28 (50 groşi); Moisescu, Contribuţia,p. 264.949 – Zapis, din 12 martie 1780, prin care Maria Iuliano dăruieşte schitului Spirea delângă Bucureşti 1 100 stânjeni din moşia Cremenea, ţinutul Râmnicului.Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 76-77.950 – Hrisoave (2), din 1783 şi 1792, prin care Mihai Suţu, domnul Ţării Româneşti,întăreşte mănăstirii Grigoriu dania anuală de l 100 taleri.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 68; Bodogae, Athos, p. 282.951 – Jalbă din Bucureşti, mai 1792, prin care Pană, fiul preotului Constantin dinBucureşti, se adresează lui Mihai Suţu, domnul Ţării Româneşti, pentru o pricină cumănăstirea Spirea.Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 78-79.952 – Hrisov, din 1792, prin care Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti,întăreşte mănăstirii Grigoriu dania de l 100 taleri.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 68; Bodogae, Athos, p. 282.953 – Catastih, din 12 decembrie 1797, al bunurilor mişcătoare şi nemişcătoare alemănăstirii şi schitului Sf. Spiridon din Bucureşti: cărţi, odoare, icoane, hrisoave, obiectede gospodărie, haine, alimente, moşii (2), vii (2). Text în limba greacă.Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 80-85.954 – Act, din 5 iunie 1818, semnat de Şer[ban] Vericeanu biv căpitan, privindhotarele moşiei Buzeşti sau Joiţa, ţinutul Râmnicului, proprietate a mănăstirii Spirea dinBucureşti. Anexă, un plan al moşiei din 1841.Publ.: ibidem, p. 89-90.Reprod.: ibidem, p. 91 (harta).

450 GRECIA955 – Poruncă, din 20 februarie 1843, a lui Mihail Sturza, domnul Moldovei, cătreisprăvnicia ţinutului Putna, privind punerea în execuţie a sentinţei în procesul dintremănăstirea Vizantea şi răzeşii de pe moşia Găurile.Publ.: ibidem, p. 93.956 – Inventar, din 15 mai 1850 al averii, cărţilor şi hrisoavelor schitului Vizantea dinţinutul Putnei.Text în limba greacă. 2 f.Publ.: ibidem, p. 93-96.957 – Hrisoave (2) din Iaşi, 2 şi 3 martie 1855, prin care Grigore Alexandru Ghica,domnul Moldovei, şi mitropolitul Sofronie întăresc pe ieromonahul Sofronie de lamănăstirea Grigoriu ca egumen al schitului Vizantea din ţinutul Putnei.Publ.: ibidem, p. 96-97.958 – Contract din Bucureşti, 18 iunie 1856, între Simion, monahul de la schitulSpirea, şi avocatul Ion Duculescu, privind procesul moşiilor Joiţa şi Gurgueţi.Publ.: ibidem, p. 97-99.959 – Inventar, din 1860, al cărţilor şi obiectelor bisericii Spirea din Bucureşti.Publ.: ibidem, p. 99.MS960 – Nomocanon, scris de Constantin la mănăstirea Hlincea din Moldova, 6octombrie 1675, cu cheltuiala lui Cosma, egumenul. Text în limba greacă, însemnareacopistului la f. 362 v (ms. 80).Ref.: Lambros, I, p. 53, nr. 627; Bodogae, Athos, p. 284; Micle, Manuscrisele româneşti,p. 46.961 – Antologhion, circa 1730-1740, menţionând şi pe Panaiotachi ProtopsaltulHalatzoglu. Notaţie psaltică, text în limba greacă. La f. 380 sqq.: Eirmos kalofōnikos deIovaşcu Vlahul (ms. 14).Ref.: Stathis, Manuscrits, II, p. 612 (nr. 627); Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 16; idem,Cultura, p. 178, 183.962 – Antologhion, 1747. Notaţie psaltică, text în limba greacă. La f. 119 v -125:Doxologie de Iovaşcu Vlahul (ms. 53/33).Ref.: Stathis, Manuscrits, II, p. 675 (nr. 588); Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 11; idem,Cultura, p. 175, n. 458.963 – Nomocanon, scris de Gheorghe din Secăreşti, Moldova, 4 iulie 1756, conformînsemnării copistului. Text în limba greacă (ms. 81).Ref.: Lambros, I, p. 54, nr. 628; Micle, Manuscrisele româneşti, p. 46.964 – Nomocanon, scris de Stanislav Constantin, Bucureşti, 9 august 1757. Text înlimba greacă, însemnarea copistului pe ultima filă (ms. 85).Ref.: Lambros, I, p. 54, nr. 632; Bodogae, Athos, p. 284; Micle, Manuscrisele româneşti,p. 46.965 – Pomelnic, sec. XVIII, cuprinzând şi nume de donatori români: Ştefan cel

GRECIA 451Mare (sau Ştefăniţă), Alexandru Lăpuşneanu, Mihai (sau Constantin) Racoviţă, GrigoreGhica etc.Ref.: Năsturel, Athos, p. 272.966 – Ioan Cariofil, Zītīmata [...] Kōnst. Kantakouzīnou, împreună cu răspunsurilemarelui logofăt Ioan Cariofil din Bucureşti. Copie, sec. XVIII, după ed. Snagov, 1697 (ms.21 şi 34).Ref.: Lambros, I, p. 46, nr. 568; p. 48, nr. 581; Micle, Manuscrisele româneşti, p. 46.967 – Evanghelii (2), ferecate în argint, ornate cu pietre preţioase, donate, se pare, deAlexandru Scarlat Ghica (1766-1768).Ref.: B. Angelakis, op. cit., p. 161; Bodogae, Athos, p. 284; Micle, Manuscrisele româneşti,p. 46.968 – Antologhion, 20 iulie 1916, copiat în semiografia nouă de Ilie monahul de laGrigoriu, pe când se afla în metocul Sf. Fără-de-Arginţi Cosma şi Damian, în Arta. Întrealtele, antologia cuprinde cântări de Nectarie Vlahul (f. 1-3) şi Dimitrie Vlahul (f. 10-13).Ref.: Stathis, Manuscrits, II, p. 673 (nr. 624); Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I,p. 312-313.CR969 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1631. Cronică universală,compilată la Iaşi din porunca domnului Moldovei, Petru Şchiopul.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154, 611, nr. 2073.970 – Maxim Pelopenesianul, Egcheiridion kata tou schismatos tōn papistōn,Bucureşti, 1690.Ref.: ibidem, p. 284, 614, nr. 3826.971 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]. Kyrillou tou Loukareōs,[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690.Ref.: ibidem, p. 413-414, nr. 5514.972 – Psaltīrion, Snagov, 1700, tipărit de Antim Ivireanul.Ref.: ibidem, p. 95, 610, nr. 1269.973 – Sevastos Kymīnitīs, Eortologion, Snagov, 1701, tipărit de Antim Ivireanul.Ref.: ibidem, p. 240, 613, nr. 3242.974 – Akolouthia tīs [...] agias Matrōnīs tīs Hiopolitidos, Bucureşti, 1702, tipărită deAntim Ivireanul.Ref.: ibidem, p. 14, 608, nr. 146.975 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia tīs [...] Anatolikīs Ekklīsias,Bucureşti, 1703, tipărită de Antim Ivireanul, dedicată împăratului Petru cel Mare.Ref.: ibidem, p. 240, 613, nr. 3241.976 – Vivlos eniausios, Snagov, 1709, tipărită de Antim Ivireanul.Ref.: ibidem, p. 99, 610, nr. 1331.

452 GRECIA977 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710.Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5979.978 – Varinus Favorinus, To mega Lexikon, Veneţia, 1712, dedicat lui ConstantinBrâncoveanu, domnul Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 172, 612, nr. 2294.979 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi ta Ioudaïka, Bucureşti, 1716, tipărităde Dionisie Floru.Ref.: ibidem, p. 282, 614, nr. 3807.980 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geōgrafika kai sfairika, Paris, 1716, dedicată luiScarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4431.981 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...], epimeleia [...] GeōrgionTrapezountiou, Bucureşti, 1719.Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3814.982 – Meletie (mitropolitul Atenei), Gīografia palaia kai nea, Veneţia, 1728.Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române.Ref.: ibidem, p. 285, nr. 3830.983 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,ed.: 1729, 1783. La f. 2, epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, dupăed. Veneţia, 1677.Ref.: ibidem, p. 323-324, nr. 4363, 4366.984 – Emmanouīl Rōmanitīs, O metanoōn didaskomenos, Veneţia, 1742, dedicată luiConstantin Mavrocordat, domnul Moldovei.Ref.: ibidem, p. 316, nr. 4271.985 – Ludovico Antonio Muratori, Ethikī filosofia metafrastheisa [...] para [...]Iōsīpou [...] Moisiodakos, t. II, Veneţia, 1761-1762.Ref.: ibidem, p. 319, 616, nr. 4350.986 – Nichifor Theotochi, Stoicheia fysikīs, t. I-II, Leipzig, 1766. Manual folosit laAcademia Domnească din Iaşi, unde autorul a fost profesor şi director.Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5613.987 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs AnatolikīsEkklīsias, ed.: Bucureşti, 1767; Viena, 1771.Ref.: ibidem, p. 339, nr. 4559, 4560.988 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-II, Leipzig, 1768-1784, dedicată lui GrigoreIII Ghica, domnul Moldovei.Ref.: ibidem, p. 109, 610, nr. 1474.989 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769.Ref.: ibidem, p. 350, nr. 4693.990 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīn

GRECIA 453Oktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.991 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, Leipzig, 1776, traducere de IoanAvramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat.Ref.: ibidem, p. 280, 614, nr. 3780.992 – Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1782. La p.80-81, hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti, din 5 octombrie1750.Ref.: Legrand XVIII/2, p. 380-382, nr. 1075; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 356, nr. 4772.993 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs) şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II).Ref.: ibidem, p. 284-285, nr. 3829.994 – [Geminiano Gaeti], Tropaion tīs orthodoxou pisteōs, traducere din limbaitaliană de Antonie Manuil, fost mare serdar în Moldova, Viena, 1791, tipărit cu cheltuialamarelui spătar Ioan (Ienăchiţă) Văcărescu.Ref.: ibidem, p. 175-176, 612, nr. 2338.995 – Kaisarovasilikī patenta peri tou kampiou, [traducere de Dimitrie NicolaeDarvari], Viena, 1791.Ref.: ibidem, p. 218, nr. 2946.996 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon periechon en synopsei diaforouskai exochous istorias [...], Veneţia, 1792. Cronică universală scrisă la Iaşi din îndemnullui Petru Şchiopul, domnul Moldovei şi dedicată lui Alexandru Coconul, domnul ŢăriiRomâneşti.Ref.: ibidem, I, p. 155, nr. 2093; II, p. 327, nr. * 835.997 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5980.998 – Dimitrie Nicolae Darvari, Eisagogī eis Ellīnikīn glōssan, Viena, 1798.Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1909.999 – Maica Domnului Pantanassa. Icoană, a doua jumătate a sec. XV. 40 x 31 cm.Dăruită de Maria Assanina Paleologina (Maria de Mangop), doamna Moldovei.Ref.: Uspenskij, Istorija Afona, III/1, p. 353; Iorga, Athos, p. 466 (identificare: soţia luiAlexandru cel Bun); Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 511; Beza, Urme, p. 59;Bodogae, Athos, p. 279; Bogdan, Daniile, p. 27; Thīsauroi, I, p. 359; Şt. S. Gorovei,O biografie nescrisă: Alexandru voievod (MI, 1974, nr. 2, p. 16-17; identificare:Maria, soţia lui Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare); Pippidi, Tradiţia politică, p. 150.

454 GRECIAReprod.: Beza, Urme, p. 48; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 201, fig.230.1000 – Poale de icoane (2), atelier Moldova, circa 1500. Donaţii atribuite Mariei deMangop. 46 x 38 cm. Broderie cu mătase policromă şi fir de aur, reprezentând, pe o piesă,„Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, pe cealaltă, „Filoxenia lui Avraam”.Ref.: Năsturel, Athos, p. 272.Ref. şi reprod.: B. Angelakis, op. cit., p. 128-129; G. Millet, Hélène de Ylouses, op. cit.,p. 85-86 şi pl. CLXXI; Maria Theochari, Kentītikī, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p.414-415, nr. 11, 27 (Intrarea în Biserică...); V. Cândea, Tezaurele..., op. cit., p. 6.1001 – Aer, atelier Ţările Române. Broderie cu inscripţie din sec. XVII.Ref.: B. Angelakis, op. cit., p. 129; Bodogae, Athos, p. 284.1002 – Obiecte de cult (cruci), provenite din Ţările Române, aduse de schevofilaxulIoachim, din călătoria la Bucureşti, 1776.Ref.: B. Angelakis, op. cit., p. 161, 175; Bodogae, Athos, p. 284.Reprod.: B. Angelakis, op. cit., p. 30-31.MONĪ AGIOU PANTELEĪMONOS (Ī ROUSSIKON)(Mănăstirea Sf. Pantelimon sau Rusicon)AM1003 – Aşezământ, ajutat în sec. XV-XIX prin danii româneşti: Vlad Călugărul(1487), Radu cel Mare (1495-1496, 1502), Petru Rareş (1542), Mihai Racoviţă (1709),Grigore II Ghica (1737), Ioan Mavrocordat (1744), Constantin Racoviţă (1750, 1753),Matei Ghica (1754-1755), Scarlat Ghica (1757, 1759), Ioan Teodor Callimachi (1758,1760), Grigore Callimachi (1762), Ştefan Racoviţă (1764), Grigore III Ghica (1764-1765,1776-1777), Nicolae Caragea (1782-1783), Alexandru Mavrocordat „Firaris” (1786),Alexandru Ipsilanti (1786-1788), Mihail Suţu (1793), Alexandru Callimachi (1795),Constantin Ipsilanti (1806), Ioan Gheorghe Caragea (1812-1818), Scarlat Callimachi şidoamna Smaranda (1814), din veniturile bisericii închinate Adormirea din Botoşani şi alereşedinţei moldoveneşti la Constantinopol Bogdan-Saray, cu biserica Sf. Nicolae.Ref.: Ieroshim. Serafim, p. 109, 115; Langlois, Mont Athos, p. 82; Cipariu, Muntele Athos,p. 199; Gedeon, Athos, p. 196; Urechia, X, A, p. 324-325; Iorga, Athos, p. 465, 502-503; Bodogae, Athos, p. 294-299; Moisescu, Contribuţia, p. 265-266.1004 – Aşezământul (biserică, turn, chilii, trapeză, brutărie, paraclisul Sf. IoanProdromu, paraclisul Sf. Sava, paraclisul Sf. Haralambie, alte clădiri şi zidul incintei)reconstruit cu cheltuiala lui Scarlat Callimachi, domnul Moldovei (1812-1819),mănăstirea devenind astfel „chinovia domnească a Callimachilor”. Stemele Moldovei şia Ţării Româneşti sunt sculptate pe uşile de lemn ale bisericii (pisanie în limba greacădeasupra intrării principale din 1855, menţionând contribuţia lui Scarlat Callimachi);stema Moldovei, cu data 1819, sculptată în piatră pe turnul de lângă trapeză.Ref.: Burada, O călătorie, p. 113; Smyrnakis, op. cit., p. 666; Cosmas Vlahos, op. cit., p.316; Iorga, Athos, p. 502 (pisanie din 1821); Ktena, Apanta, p. 252, 595; A. Soloviev,

DOCGRECIA 455Histoire du Monastère russe au Mont Athos („Byzantion”, 8, 1933, p. 213-232; rec.în BOR, 49, 1934, p. 270-271); Cioran, Scheseis, p. 274-277; Bodogae, Athos, p. 299;Bogdan, Daniile, p. 31; Thīsauroi, II, p. 145; Sotiris Kadas, Mount Athos, p. 136.1005 – Hrisov, din 12 iunie 1487, prin care Vlad Călugărul, domnul Ţării Româneştidăruieşte mănăstirii un ajutor anual de 6.000 de aspri.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 82; Cipariu, Muntele Athos, p. 198; Burada, O călătorie, p.131; Uricariul, XVII, p. 102; Stoica Nicolaescu, Ajutoare băneşti date de voievoziiromâni la Sf. Munte (CL, 1902, p. 960); Al. Lapedatu, Vlad Vodă Călugărul (CL,1903, p. 621); Iorga, Athos, p. 465; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 40-41; Cioran,Scheseis, p. 255-256; Beza, Urme, p. 59; Bodogae, Athos, p. 294; Bogdan, Daniile,p. 30; P.Ş. Năsturel, Aperçu critique des rapports de la Valachie et du Mont Athos desorigines au début du XVI ème siècle (RESEE, 2, 1964, p. 106-107).Publ.: Arhim. Leonid, Stare srpska pisma iz sv. Pantelimona („Glasnik Srpskog UčenogDruštva”, 7, 1868, p. 288-289); Acta praesertim graeca Rossici in Monte Athosmonasterii, Kiev, 1874, nr. 68; Gh. Ghibănescu, Surete şi izvoade, XVIII, Iaşi, 1927,p. 81-83; DIR, B, XIII-XV, p. 186-187; DRH, B, I, p. 326-328.1006 – Hrisov, din Bucureşti, [1495-1496], prin care Radu cel Mare acordă mănăstiriio danie de 3.000 de aspri anual.Ref.: Cipariu, Muntele Athos, p. 198; Langlois, Mont Athos, p. 82 (datează: 1498); Burada,O călătorie, p. 131; Uricariul, XVII, p. 103; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 42; Beza,Urme, p. 40, 59; Bodogae, Athos, p. 294; Bogdan, Daniile, p. 30; Turdeanu, Dinvechile schimburi, p. 149; P.Ş. Năsturel, Aperçu critique.., p. 107.Publ.: Arhim. Leonid, op. cit., p. 292-295; Acta..., p. 438-442; Stoica Nicolaescu,Documente slavo-române, p. 5; DIR, B, XIII-XV, p. 236-237; DRH, B, I, p. 424-427.Reprod.: B. A. R., foto XXVII/16.1007 – Hrisov, din 25 februarie 1502, prin care Radu cel Mare măreşte dania sa cătremănăstire la 4.000 de aspri anual.Ref.: Cipariu, Muntele Athos, p. 198; Burada, O călătorie, p. 131; Uricariul, XVII, p. 103;Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 42; Bodogae, Athos, p. 294; Bogdan, Daniile, p. 30.Publ.: Acta..., nr. 70; DIR, B, XVI, I, p. 9-11; DRH, B, II, p. 31-35.Reprod.: B. A. R., foto XXVII/17.1008 – Hrisov, din 1542, prin care Petru Rareş trimite mănăstirii o danie anuală de6.000 de aspri.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 82; Josef Müller, Historische Denkmäler für die Geschichteder Athos-klöster, I, Leipzig, 1885, p. 65; Bodogae, Athos, p. 304.1009 – Scrisoare, din 12 mai 1679, a ieromonahului Evghenie Ianulis către ŞerbanCantacuzino, domnul Ţării Româneşti, despre o ceartă în familia Corcodeli. Copie din sec.XVIII (ms. 693, f. 26).Ref.: Lambros, II, p. 415-416, nr. 6200.Publ.: „Ellīnika”, 7, 1934, fasc. 1, p. 97-98.

456 GRECIA1010 – Hrisoave, din 1673-1793, privind întărirea închinării către mănăstirea Rusicona mănăstirii Doamnei (biserica Adormirea din Botoşani) şi scutiri de dări pentru acestaşezământ de către domnitorii Ştefan Petriceicu (5 septembrie 1673), Mihai Racoviţă (18noiembrie 1709), Grigore II Ghica (august 1737), Ioan Mavrocordat (iulie 1744 şi 1747),Scarlat Ghica (1757), Constantin Moruzi (5 iunie 1780), Alexandru Mavrocordat „Firaris”(20 mai 1786), Mihail Suţu (1793).Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 82; Cipariu, Muntele Athos, p. 197; Uricariul, XVII, p.109-110, 113; Gedeon, Athos, p. 195; G. Smyrnakis, To Agion Oros, p. 139; CosmasVlahos, Ī chersonīsos tou Agiou Orous Athos, p. 316; Iorga, Studii şi documente, V,p. 497; Ktena, Apanta, p. 252, 595; Cioran, Scheseis, p. 264; Bodogae, Athos, p. 296;Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 490, n. 4; Burada, O călătorie, p. 131-132; Bogdan,Daniile, p. 30.Publ.: Acta..., p. 454-458; Uricariul, VI, p. 352; VIII, p. 235-240; Şt. Gr. Berechet,Documente româneşti de danie pentru m-rea Rusicon din muntele Athos în legăturăcu m-rea Doamnei din Botoşani („Luminătorul”, 1927, p. 69-80, doc. 1750-1786).1011 – Hrisoave (circa 25), din 1744-1806, referitoare la danii în bani, vin sau sarecătre mănăstirea Rusicon, întăriri sau majorări de danii mai vechi de la domnitorii IoanMavrocordat (iulie 1744), Constantin Racoviţă (3 august 1750, 20 octombrie 1753), MateiGhica (aprilie 1754 şi 1755), Scarlat Ghica (1759), Ioan Teodor Callimachi (octombrie1758), Grigore Callimachi (ianuarie 1762), Ştefan Racoviţă (20 mai 1764), GrigoreIII .Ghica (septembrie 1764), Constantin Moruzi (iulie 1778), Alexandru Callimachi(octombrie 1795), Constantin Ipsilanti (1806).Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 82; Cipariu, Muntele Athos, p. 198-199; Uricariul, XVII,p. 110-111, 113-114; Burada, O călătorie, p. 131-132, 135; Al. Soloviev, Histoire dumonastère russe au Mont Athos, Belgrad, 1933, p. 19, 83; Cioran, Scheseis, p. 267;Bodogae, Athos, p. 297-298.Publ.: Acta..., p. 302-307, 486-490; Uricariul, IX p. 125-128; Hurmuzaki – Iorga, XIV/2,p. 1112-1113, 1129, 1132-1135, 1143-1144, 1174, 1234; Şt. Berechet, Un act dedanie pentru mănăstirea Rusicon dat de Alexandru Calimah, domnul Moldovei, în1795 („Spicuitor în ogor vecin”, 1, 1920, fasc. 1-3, p. 76-78).1012 – Hrisoave (7), din 1760-1814, privind închinarea către mănăstirea Rusicon abisericii moldoveneşti Sf. Nicolae de la Constantinopol (Buġdān-Saray), apoi întărireaacestei închinări de către domnitorii: Ioan Teodor Callimachi (iunie 1760), GrigoreCallimachi (ianuarie 1762), Grigore III Ghica (aprilie 1765), Alexandru Callimachi (27iulie 1795), Scarlat Callimachi (1 august 1814).Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 83; Uricariul, XVII, p. 112, 113-115; Burada, O călătorie,p. 131-132, 135; G. Smyrnakis, To agion Oros, Atena, 1903, p. 663; Iorga, Athos, p.52-54; E. Kourila, Ta agioreitika archeia kai o Katalogos tou Ouspenski („EpetīrisEtaireias Vyzantinōn Spoudōn”, 7, 1930, p. 97-100); Bodogae, Athos, p. 298.Publ.: Acta..., no. 39, 40-46, 79, 80-85; Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1145, 1151-1152,1169, 1174, 1179-1180.1013 – Scrisori, din 1763-1815, ale cărturarului grec Dorothei Vulisma, adresate luiNicolae din Smirna (scrisă în Bucureşti), domniţei Eufrosina Callimachi şi mitropolituluiMoldovei, Veniamin Costachi (ms. 513, p. 7; 515, p. 1214; 516, p. 1650).Ref.: Lambros, II, p. 387, nr. 6020, 6022, 6023.

GRECIA 4571014 – Hrisov, din 1777, prin care Grigore III Ghica scoate de sub închinaremănăstirea Doamnei din Botoşani, metocul Rusiconului, cu obligaţia de a da cai pentrupoşta şi grajdurile domneşti.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 82; Gedeon, Athos, p. 195; Bodogae, Athos, p. 297.Publ.: Acta..., p. 296-301.1015 – Scrisori (4) din l ianuarie, 18 februarie, 23 iulie, 9 august 1785 ale lui Paisie,stareţul mănăstirii Neamţul, către învăţatul Dorotheos Voulismas şi două răspunsuri aleacestuia din 31 ianuarie şi 13 august 1785.Ref.: A.E. Tachiaos, The Revival of Byzantine Mysticism among Slavs and Romaniansin the XVIII th Century. Texts relating to the Life and Activity of Paisy Velichkovsky(1722-1794), Thessaloniki, 1986, p. XLII-LV.Publ.: ibidem, p. 259-289.1016 – Gramată, din 25 februarie 1810, a mitropolitului Gavril al Moldovei,privitoare la ieromonahul Teofan, egumen al mănăstirii Doamnei din Botoşani.Ref.: Burada, O călătorie, p. 132.MS1017 – Tetraevanghel, scris în 1493 pentru biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel dinHuşi. Text în limba slavonă (Schitul Bogorodiţa).Ref.: Bogdan, Daniile, p. 44; Turdeanu, Manuscrise slave, p. 166-167.Reprod.: Ştefan cel Mare, p. 442; Constantinescu, Repertoriu, p. 41, nr. 200.1018 – Liturghier, scris şi împodobit de Luca al Buzăului, ante 1599, pentru Matei alMirelor şi completat de acesta în septembrie – octombrie 1599. Manuscrisul se compunedin două părţi: prima parte, până la f. 100 r , este de mâna lui Luca al Buzăului. A douaparte, care cuprinde Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite (f. 100 r -120 r ), este scrisă deMatei al Mirelor. 120 f. 20 x 13 cm. Text în limba greacă (ms. 426).Ref.: Lambros, II, p. 373, nr. 5933; Bodogae, Athos, p. 301; Politis, I, p. 6-7; L. Politis, EineSchreiberschule im Kloster tōn Odīgōn („Byzantinische Zeitschrift”, 51(1958), p.283); Gary K. Vikan, Illustrated Manuscripts of Pseudo-Ephraem’s «Life of Joseph»and the «Romance of Joseph and Aseneth», Princeton, 1976, p. 624; Politis II, p. 376,385; B. L. Fonkič, Grečesko-russkie kul’turnye svjazi v XV-XVII vekah, Moscova,1979, p. 64-65; L. Politis, Persistances byzantines dans l’écriture liturgique duXVII e siècle, în La paléographie grecque et byzantine, Paris, 1977, p. 374; Gratziou,Handschriften, p. 153, nr. 13; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 548; Zoumbouli, Luc deBuzau, p. 67, 69, 85-88, 159, 189-190.Reprod.: Politis, II, fig. 6, 7; Zoumbouli, Luc de Buzau, pl. 44, 45; Mf. la InstitutulPatriarhal de Studii Patristice de la mănăstirea Vlatadon (Thessaloniki).1019 – Liturghier arhieresc, scris şi împodobit de Matei al Mirelor, mănăstirea Dealu,datat 20 decembrie 1611. 94 f. 17,5 x 12,5 cm. Text în limba greacă. Viniete şi iniţialeornate cu motive vegetale (ms. 428).Ref.: Lambros, II, p. 373, nr. 5935; Gratziou, Handschriften, p. 160-161, nr. 28; Politis –Politi, Vivliografoi, p. 548; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 67, 88, 114.Reprod.: Gratziou, Handschriften, fig. 107.

458 GRECIA1020 – Anthologhion, începutul sec. XVIII. 256 f. Notaţie psaltică şi text în limbagreacă. La f. 95 v , compoziţie de Calist arhimandritul Vlahobogdanul (ms. gr. 1005).Ref.: Lambros, II, p. 459, nr. 6512; Stathis, Manuscrits, II, p. 409, nr. 474; Barbu-Bucur,Contributions, p. 4; idem, Cultura, p. 228, n. 696.1021 – Miscelaneu muzical, începutul sec. XVIII. 475 f. Notaţie psaltică, text înlimba greacă. La f. 136 v : un heruvic în ehul 4, compus de Damian, dascăl şi protopsaltal Moldovlahiei (ieromonah la Vatopedi); la f. 399 v : un chinonic în ehul 1, compus deIovaşcu Vlahul, protopsaltul curţii (ms. gr. 967).Ref.: Lambros, II, p. 457, nr. 6474; Stathis, Manuscrits, II, p. 307, nr. 436; Barbu-Bucur,Contributions, p. 2; idem, Iovaşcu Vlahul, p. 15; idem, Cultura, p. 175, 178, 227.1022 – Miscelaneu, începutul sec. XVIII. 359 f. 22 x 16 cm. Texte în limba greacă,în cuprins: Ioan Cariofil, mare logofăt, Zītīmata kai lyseis theologikai, scris din îndemnulstolnicului Constantin Cantacuzino; Nicolae Mavrocordat, Peri grammatōn spoudīs kaivivliōn anagnōseos (ms. 229).Ref.: Lambros, II, p. 339, nr. 5736.1023 – Miscelaneu, începutul sec. XVIII. 206 f. 20,5 x 14,5 cm. Texte în limbagreacă. La f. 121-149, Hrisant Notara, Peri aforismou, întocmită la cererea lui ConstantinBrâncoveanu (ms. 235).Ref.: Lambros, II, p. 340, nr. 5742; Bodogae, Athos, p. 301 (cotă şi conţinut greşit).1024 – Anastasimatarion, a doua jumătate a sec. XVIII. 522 f. Notaţie psaltică, textîn limba greacă. La f. 256-258, Doxologie la Înălţarea Sfintei Cruci, compusă de IovaşcuVlahul (ms. gr. 1007).Ref.: Lambros, II, p. 460, nr. 6514; Stathis, Manuscrits, II, p. 414, nr. 476; Barbu-Bucur,Iovaşcu-Vlahul, p. 11; idem, Cultura, p. 175.1025 – Anthologhion, circa 1760, copiat de Ignatie Zograful. 468 f. Notaţie psaltică,text în limba greacă. La f. 165 v sqq., Doxologie la Înălţarea Sfintei Cruci, compusă deIovaşcu Vlahul (ms. gr. 972).Ref.: Lambros, II, p. 458, nr. 6479; Stathis, Manuscrits, II, p. 326, nr. 441; Barbu-Bucur,Iovaşcu Vlahul, p. 11; idem, Cultura, p. 175, n. 458.1026 – Miscelaneu muzical, 1767. 346 f. Notaţie psaltică, text în limba greacă. La f.170 v -177, Doxologie la Înălţarea Sfintei Cruci, compusă de Iovaşcu Vlahul (ms. gr. 958).Ref.: Lambros, II, f. 457, nr. 6465; Stathis, Manuscrits, II, p. 287, nr. 427; Barbu-Bucur,Iovaşcu Vlahul, p. 11; idem, Cultura, p. 175.1027 – Pateric după alfabet, Viaţa şi molitva lui Efrem Sirul, 1775. 204 f. Scrisîn mănăstirea Naşterii Maicii Domnului din „Russkaia poljana” din Moldova (PoianaMărului). Lipseşte sfârşitul. Însemnare la f. 1. Ornamente la f. 57 şi 58 (ms. 50).Ref.: A.E. Tachiaos, The Slavonic Manuscripts of Saint Panteleimon Monastery (Rossikon)on Mount Athos, Thessaloniki, 1981, p. 97-98, nr. 50; Turilov – Moškova, p. 216,nr. 540.1028 – Paisie Velicicovski, Kriny selnyja [Crinii ţarinei], copie din 1776. 181 f. 16 x11 cm. Text în limba slavonă (ms. sl. 45).

GRECIA 459Ref.: A.E. Tachiaos, op. cit., p. 93, nr. 45 (rec. P. M[ihail], în RESEE, 21, 1983, nr. 3, p.311-312).Reprod.: A.E. Tachiaos, op. cit., pl. ms. 45 (f. 111).1029 – Theodor Studitul, [Cuvinte de învăţătură], copie după traducerea lui PaisieVelicicovski, 1777. 230 f. 22,5 x 16 cm. Text în limba slavonă (ms. sl. 46).Ref.: A.E. Tachiaos, op. cit., p. 94, nr. 46.1030 – Petru Damaschinul, Scrieri, copist Nicolae de la Vorona, 1779. 233 f. 18 x 12cm. Text în limba slavonă (ms. sl. 47).Ref.: ibidem, p. 94-95, nr. 47.Reprod.: ibidem, pl. nr. 47 (f. 123).1031 – Theodor Studitul, [Cuvinte de învăţătură], 1789. Copie după traducerea luiPaisie Velicicovski, realizată în mănăstirea Vorona din Moldova de ieromonahul Nicolae,monahul Filimon şi schimonahul Onufrie. 247 f. Text în limba slavă. Manuscrisul faceparte din biblioteca schitului Maicii Domnului (Xylourgos), nr. 8. Miniaturi.Ref.: Turilov – Moškova, p. 228, nr. 587.1032 – Miscelaneu, sec. XVIII. 79 f. 21 x 14,5 cm. Texte în limba greacă. În cuprins:5 scrieri despre Sfântul Mucenic Ştefan (Slujbă, Viaţă, Laude de diverşi autori), întrecare Logos panīgyrikos eis ton protomartyra tou Christou Stefanou, alcătuit de ŞtefanBrâncoveanu. Copie datată 25 decembrie 1790 (ms. 470).Ref.: Lambros, II, p. 377, nr. 5977.1033 – Miscelaneu, sec. XVIII. 539 f. 24 x 17 cm. Texte în limba greacă. În cuprins,şi Nicolae Mavrocordat, Peri zōīs kai thanatou (ms. 542).Ref.: ibidem, p. 391-392, nr. 6049, 6.1034 – Miscelaneu, sec. XVIII. 236 f. 20,5 x 15,5 cm. Texte în limba greacă. La f.17-44, Cuvânt de laudă către Constantin Brâncoveanu, alcătuit de Iacob Manu, profesorla Academia Patriarhală din Constantinopol, şi o scrisoare adresată de autor domnuluiŢării Româneşti (ms. 781).Ref.: ibidem, p. 432, nr. 6288, 3 şi 4.1035 – Anthologhion, sec. XVIII, 342 f. Notaţie psaltică, text în limba greacă. La f.186 v -189 v , Doxologie «care se numeşte vlahicească», scrisă în ehul plagal 1 (ms. gr. 997).Ref.: ibidem, p. 459, nr. 6504; Stathis, Manuscrits, II, p. 388, nr. 466; Barbu-Bucur,Contributions, p. 4; idem, Cultura, p. 229.1036 – Friedrich Christian Baumeister, Metafysikī, traducere de Dimitrie NicolaeDarvari, sfârşitul sec. XVIII. 65 f. 22 x 16 cm (ms. 252).Ref.: Lambros, II, p. 342, nr. 5759.1037 – Sf. Isaac Sirul, Învăţături, traducere de Paisie Velicicovski în limba slavonă,sfârşitul sec. XVIII. 257 f. 33 x 21 cm. Copie din 1833 (ms. sl. 34).Ref.: A.E. Tachiaos, op, cit., p. 86, nr. 34.1038 – Sf. Isaac Sirul, Învăţături, sfârşitul sec. XVIII, copie după traducerea luiPaisie Velicicovski. 162 f. 19 x 15,5 cm. Text în limba slavonă (ms. 43).Ref.: ibidem, p. 91, nr. 43.

460 GRECIA1039 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVIII. 85 f. 22,5 x 16,5 cm. Texte în limba greacă.La f. 50v, formulele de adresare în corespondenţa către domnitorul Moldovei (ConstantinIpsilanti) (ms. 695).Ref.: Lambros, II, p. 416, nr. 6202.1040 – Miscelaneu, post 1798. 90 f. 35 x 24 cm. Texte în limba greacă. La f. 61-63:scrisoare în limba română cu traducere greacă de la Franz Adam Keinz către DorotheiVulisma, privitoare la publicarea cărţilor acestuia; f. 64-65: scrisoare din Ţările Românede la doamna Eufrosina Callimachi către patriarhul ecumenic Neofit (ms. 721).Ref.: ibidem, p. 420, nr. 6228, 6 şi 7.1041 – Miscelaneu, sfirşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX. 546 p. 25 x 19 cm.Texte în limba greacă. La p. 385-396: Catalog al domnilor Ţării Româneşti din 1290-1806; p. 397-404: Catalog al domnilor Moldovei de la Dragoş Vodă până la 1801; p. 405-425: hatişeriful Porţii din 12 septembrie 1802, privitor la regimul obligaţiilor materialeale Moldovei şi stabilirea domniilor pe durata de 7 ani (traducere din limba turcă); p. 426-431: lista demnităţilor din Moldova; p. 432-433: lista ţinuturilor Moldovei; p. 434-438:lista veniturilor domnitorului Alexandru Mavrocordat „Delibei” pe anul 1783; p. 439-446: lista veniturilor domnitorului Alexandru Suţu în 1801; p. 447-454: a doua anaforă aboierilor Moldovei adresată domnitorului Alexandru Moruzi (traducere în limba greacă),5 iulie 1804; p. 455-473: hatişeriful Porţii [1799-1801] către Alexandru Moruzi, domnulŢării Româneşti (traducere parţială din limba turcă); p. 474-477: hatişeriful Porţii, circa1800, către beizadea Alexandru Moruzi, privind organizarea sănătăţii publice în Moldova(traducere din limba turcă); p. 478-483: hrisov al lui Alexandru Moruzi, domnul Moldovei,privitor la aprovizionarea cu apă a oraşului Iaşi; p. 484-494: epigrame (38) în cinstea luiAlexandru Moruzi pentru fântânile construite în Moldova; p. 495-497: odă în cinstea luiAlexandru Moruzi (ms. 203).Ref.: Lambros, II, p. 322-325, nr. 5710; Bodogae, Athos, p. 301.1042 – Besedoslovia staroobretce s novoobratcam, sec. XVIII-XIX. 11 + 135 f. 20,5x 16 cm. Text în limba rusă. La cap. 107, referire la practicile religioase din Moldova, dupăo gravură din Cartea românească de învăţătură, tipărită la Iaşi, 1643 (ms. sl. 42).Ref.: A.E. Tachiaos, op. cit., p. 90-91, nr. 42.Reprod.: ibidem, pl. ms. 42 (f. 54 v ).1043 – Sbornic, sec. XVIII-XIX, copist din şcoala lui Paisie Velicicovski. 44 f. 21 x16 cm. Text în limba slavonă. La f. 8-23 v , Poslanie Velikogo Starca Paisiija, scrisoare cuînvăţături a stareţului Paisie (ms. sl. 44).Ref.: ibidem, p. 92, nr. 44; I. Ch. Tarnaridīs, Slavika cheirografa, în Thīsauroi tou AgiouOrous, p. 548-549, nr. 19.14 (cu titlul: Patenka).Reprod.: ibidem, pl. ms. 44 (f. 8).1044 – Sbornic pustnicesc, sec. XVIII-XIX, copist din şcoala lui Paisie Velicicovski.77 f. 22,3 x 14,8 cm. Text în limba slavonă (ms. sl. 49).Ref.:. ibidem, p. 96-97, nr. 49.Reprod.: ibidem, pl. ms. 49 (f. 16, 51).1045 – Miscelaneu, începutul sec. XIX. 409 p. 29 x 20 cm. Texte în limba greacă.

GRECIA 461La p. 184-186, facsimil al hrisovului de la un domnitor Callimachi privind moşia Fărcăşeni(ms. 743).Ref.: Lambros, II, p. 424, nr. 6250, 6.1046 – Miscelaneu, 1814. Texte în limba greacă. La f. 25-26: scrisori de la VeniaminCostachi, mitropolitul Moldovei; f. 27: Chiril, patriarhul Constantinopolului, către acesta;f. 28: de la Scarlat Callimachi; f. 51-62: Întrebările stolnicului Constantin Cantacuzinocătre Ioan Cariofil; f. 65-68: scrisoare de închinăciune a comunităţii metocului dinBucureşti al Sfântului Mormânt; f. 69: Despre ortodocşii botezaţi de Uniaţi în Moldova(ms. 522).Ref.: ibidem, p. 388-389, nr. 6029.1047 – Miscelaneu, 1815-1818. Texte în limba greacă. Scrisori, memorii, documenteprivitoare la activitatea Academiei Domneşti din Iaşi: cazul profesorului Ştefan Dunga,acuzat de ateism; corespondenţă de la Dorothei Vulisma (şi memoriile sale contra luiDunga), Scarlat Callimachi, Meletie al Neochesareei, Ştefan Dunga, scrieri filosofice aleacestuia (ms. 517, f. 13-433; ms. 527, 111 f.).Ref.: ibidem, p. 387-388, nr. 6024; p. 390, nr. 6034.1048 – Miscelaneu, prima jumătate a sec. XIX. 82 f. 25 x 17 cm. Texte în limbagreacă, în cuprins: Slujba Sf. Ştefan cel Nou, copiată din îndemnul Ruxandrei Callimachişi dăruită mănăstirii Rusicon în 1815 (ms. 885).Ref.: Lambros, II, p. 452, nr. 6392, 2; Bodogae, Athos, p. 301-302; N. Bănescu, Din viaţatrecutului nostru: femei iubitoare de carte şi frumos (AO, 6, 1926, p. 9).1049 – Vasile de la Poiana Mărului, Vivlion kaloumenon Ermīneia, sec. XVIII,traducere datată 21 ianuarie 1853. 80 f. 8,3 x 6 cm. (ms. 848).Ref.: Lambros, II, p. 443, nr. 6355; Bodogae, Athos, p. 301 (greşit ms. 484).1050 – Iacov Monahul, Vivlos syn Theō Agiō Athonias kaloumenī, partea I-III, 1865.Istorie a Muntelui Athos şi a aşezămintelor sale, documente, texte hagiografice, descriereamănăstirilor etc. în partea I, p. 69-74: informaţii despre pătrunderea păstorilor vlahi înMuntele Athos; p. 107-110: scrierea lui Silvestru (patriarhul Alexandriei, 1566-1590),Peri azymōn, dedicată unui domn al Ţării Româneşti, Radu (?); în descrierea fiecăreimănăstiri, date despre ajutoarele primite din Ţările Române (ms. 281-282).Ref.: Lambros, II, p. 348-353, nr. 5788-5789; M. Beza, Biblioteci mănăstireşti la MunteleAthos (ARMSL, s. III, t. 7, 1934-1936, p. 41-45).1051 – Miscelaneu, sec. XIX. Texte în limba greacă. La f. 35-51, literele A-P dinLexikon triglōsson (romaïika, vlachika, alvanitika), copie după ediţia Theodor Cavalliotis,Veneţia, 1770 (ms. 637).Ref.: Lambros, II, p. 408, nr. 6144; Th. Capidan, Un lexicon grec-aromân-albanez (RI, 30,1934, p. 20-21).Publ.: M. Beza, Biblioteci mănăstireşti la Muntele Athos, p. 64-81.Reprod.: B. A. R., ms. 45; Beza, Urme, p. 58.1052 – Miscelaneu, sec. XIX. 140 f. 53 x 21 cm. Texte în limba greacă. La f. 105-106: Nicolae Mavrocordat, Peri aiōniotītos; f. 114-118, Atanasie Petru Psalida, Elegchos

462 GRECIAtou pseudolatinismou tīs Ellados, scris pentru Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti(1793-1796, 1799-1801) (ms. 720).Ref.: Lambros, II, p. 419-420, nr. 6227, 13 şi 17.CR1053 – Žitie [...] Starca Paisija, Mănăstirea Neamţ, 1836.Ref. şi reprod.: A.E. Tachiaos, The Revival of Byzantine Mysticism among Slavs andRomanians in the XVIII th Century. Texts relating to the Life and Activity of PaisyVelichkovsky (1722-1794), Thessaloniki, 1986, p. 151-255.A1054 – Văl liturgic, atelier Moldova, sfârşitul sec. XV. 48 x 51 cm. Broderie pemătase, cu fir de aur şi argint, reprezentând scena „Împărtăşirea Apostolilor”.Ref.: Kondakov, Pamjatniki, p. 248-250; V. Vătăşianu, L’Arte bizantine in Romania. Iricami liturgici, Roma, 1945, p. 19; Rep. Ştefan cel Mare, p. 334; Bodogae, Athos, p.294; Turdeanu, La broderie religieuse, p. 35; G. Millet, Hélène des Ylouses, Broderiesreligieuses de style byzantin, Paris, 1947, p. 82-84; P.Ş. Năsturel, Dix contributionsroumano-athonites, XIV e -XVI e siècles (BBRF, s.n., 12, 1985, p. 17-20).Reprod.: Kondakov, Pamjatniki, p. 249, fig. 91; G. Millet, Hélène de Ylouses, op. cit., pl.CLXVII, CLXIX.1055 – Chivot de argint, 1796, dăruit de Alexandru Callimachi, domnul Moldovei;în interior, relicvariul de argint donat în 1751 de doamna Sultana Racoviţă (inscripţie înlimba greacă) pentru capul Sf. Pantelimon, ferecat în aur de aceeaşi donatoare.Ref.: Uspenski, Istorija Afona, III/1, p. 352; Bogdan, Daniile, p. 31.1056 – Mănăstirea Pantelimon, gravură din 1836, reprezentând şi pe ScarlatCallimachi, domn al Moldovei, ca nou ctitor al mănăstirii.Ref.: Beza, Urme, p. 59; Bogdan, Daniile, 31.Reprod.: B. A. R., foto; Beza, Urme, p. 51; A.E. Tachiaos, op. cit. (în frontispiciu).MONĪ AGIOU PAULOU(Mănăstirea Sf. Pavel)AM1057 – Aşezământ, întreţinut în sec. XVI-XIX prin danii româneşti de la Ştefancel Mare (circa 1500), boierii Craioveşti (1501), Neagoe Basarab şi fiul său Theodosie(1521-1522), Radu Paisie (circa 1536-1545), Radu Mihnea (1617-1618), Ştefan Petriceicu(1623), Matei Basarab, Vasile Lupu (1635), Eustratie Dabija (1662-1663), Miron Costin(1664), Gheorghe Duca (1668, 1678), Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu (1689,1694), Nicolae Mavrocordat (1711-1716), Mihail Racoviţă (1726), Constantin Racoviţă(1752), Matei Ghica (1755), Alexandru Ipsilanti (1779, 1797), Alexandru Moruzi (1793)şi din veniturile mănăstirilor închinate Jitianu – Dolj, Todireni – Burdujeni – Suceava şi abisericii Sf. Dumitru din Galaţi.

GRECIA 463Ref.: Lesviodacs, p. 463, nr. 10; Ieroshim. Serafim, p. 103; Gedeon, Athos, p. 189; Arhim.Leonid, Slavjano-serbskija knigohranilisca na St. Afonskoj Gore v monastyrjaHilandary i svjatomu Pavel („Ctenija v imperatorskomu obsčestva istorii idrevnosti”, 4, 1875, p. 1-138); Iorga, Athos, p. 468-469; Bodogae, Athos, p. 259-264; F.S.J. Tailliez, Jitianul: un chrysobulle de 1689 de Constantin Brâncoveanu(OCP, 16, 1950, p. 137-176); Moisescu, Contribuţia, p. 261-262; T.G. Bulat, O danieneobişnuită, făcută de Constantin Brâncoveanu mănăstirii Sf. Pavel de la Athos (GB,24, 1965, nr. 9-10, p. 849-859); Marcel D. Ciucă, Dan Livezeanu, Documente de laAthos privitoare la mănăstirea Jitianu-Dolj, 1654-1813 (RA, 1979, nr. 2, p. 191-200).1058 – Construcţii şi reparaţii efectuate cu ajutoare româneşti: mănăstirea şi 2 fântâni(Ştefan cel Mare, circa 1500), turn de apărare (Neagoe Basarab şi fiul său Theodosie,1521-1522; Radu Paisie, 1535-1545; Constantin Brâncoveanu, 1698), zid de incintă şi unturn (începutul sec. XIX).Ref.: Gavriil Protul, ed. Erbiceanu, Buc., 1888, p. 99; Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr.446-449 (pisanii); Bodogae, Athos, p. 259-260, 264.Reprod.: Cândea – Simionescu, Athos, p. [57-58]; idem, Prezenţe româneşti, IV, p. [185],fig. 207-208 (turnul Neagoe Basarab şi inscripţia); Marinescu, Archeio Paulou, p.481-482, il. 14-15 (turnul Neagoe Basarab).1059 – Paraclisul Sf. Constantin şi Elena, construit, circa 1698, cu cheltuialalui Constantin Brâncoveanu. Tabloul votiv care îi reprezenta pe ctitori, ConstantinBrâncoveanu şi doamna Maria, a dispărut.Ref.: I. Comnen, Proskynītarion tou Agiou orous tou Athōnos, Snagov, 1701, p. 192; Millet– Pargoire – Petit, Recueil, nr. 439 (pisanie din 1708); Bodogae, Athos, p. 261-262.1060 – Paraclisul Maicii Domnului, Akathistos cu pictura murală realizată cuajutoare româneşti în 1645.Ref.: Kondakov, Pamjatniki, p. 53; Bodogae, Athos, p. 260.DOC1061 – Hrisov, din 12 septembrie 1468, al lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei,prin care întăreşte lui Frâncu cel Bătrân, Ivan, Isaia şi Trifu moşia Frânceşti. Traducere înlimba română din 7 iulie 1783 de Gheorghe Evloghie (nr. 908).Ref.: Marinescu, Archeio Paulou, p. 51, nr. 1.1062 – Hrisov, din 12 martie 1488, al lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, princare dăruieşte mănăstirii Moldoviţa jumătate din satul Dvorâşte, cumpărat cu 400 de zloţitătărăşti. 3 traduceri în limba română din secolul XVIII (nr. 579, 552, 553).Ref.: Marinescu, Archeio Paulou, p. 51-52, nr. 2.1063 – Hrisov, din 17 martie 1492, emis la Suceava, al lui Ştefan cel Mare, domnulMoldovei, prin care îi întăreşte Marincăi şi nepoţilor ei stăpânirea satului Mândreşti peSiret. Traducere în limba română (nr. 121).Ref.: Marinescu, Archeio Paulou, p. 52, nr. A3.1064 – Hrisov, din 12 martie 1488, al lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, prin

464 GRECIAcare dăruieşte mănăstirii Moldoviţa jumătate din satul Dvorâşte, cumpărat cu 400 de zloţitătărăşti. 3 traduceri în limba română din secolul XVIII (nr. 579, 552, 553).Ref.: Marinescu, Archeio Paulou, p. 51-52, nr. 2.9065 – Document, din 28 ianuarie 1501, prin care boierii Craioveşti Barbu, vorniculPârvul, comisul Danciul şi postelnicul Radu donează mănăstirii Sf. Pavel un ajutor anualde 2.000 de aspri şi 100 de aspri pentru monahii care vor ridica suma (inv. nr. 18, nr. 980).Ref.: A. Viktorov, Sobranie rukopisej P. I. Sevastjanova, Moscova, 1981, p. 98, nr. 10; IlieBărbulescu, Românii faţă de Sârbi şi Bulgari, mai ales cu privire la chestia macedoromână,Buc., 1905, p. 169; St. Nicolaescu, Documente slavo-române, Buc., 1905,p. 39; Marta Andronescu, Repertoriul documentelor Ţării Româneşti publicate pânăastăzi, I, Bucureşti, 1937, p. 192, nr. 728; Năsturel, Athos, p. 244.Publ.: Lj. Stojanović, Stari srpski hrisovuli („Spomenik Srpske Kraljevske Akademije”,Belgrad, III, 1890, p. 53); Marinescu, Archeio Paulou, p. 471, nr. 958.Reprod.: Moscova, Biblioteca Rusă de Stat (fostă „V.I. Lenin”); Marinescu, ArcheioPaulou, p. 344, il. 8.1066 – Hrisov, din 3 martie 1528, emis la Târgovişte, al lui Radu de la Afumaţi,domnul Ţării Româneşti, care face o danie anuală mănăstirii Sfântul Pavel, în suma de5.000 de aspri şi 500 de aspri monahilor care îi vor ridica. Traducere în limba română (nr.272).Ref.: Marinescu, Archeio Paulou, p. 52, nr. 4.1067 – Hrisov, din 5 iunie 1567, al lui Petru cel Tânăr, domnul Ţării Româneşti, princare le întăreşte lui Hamza şi Neagoe satul Prisaca. Original în limba slavonă (nr. 364) cuo traducere în limba română (nr. 365).Ref.: Marinescu, Archeio Paulou, p. 53, nr. 5.1068 – Hrisov, din 30 decembrie 1580, al lui Iancu Sasul, domnul Moldovei, prin careîi întăreşte diacului Ioan Babici jumătate din satul Nosova din ţinutul Soroca. Original înlimba slavonă (nr. 27) cu o traducere în limba română (nr. 763).Ref.: Marinescu, Archeio Paulou, p. 53, nr. 6.Reprod.: ibidem, p. 345, il. 9.1069 – Hrisov, din 23 martie 1587, al lui Petru Şchiopul, domnul Moldovei, prin carele întăreşte lui Timuş şi Petrino o moşie în ţinutul Soroca. 3 traduceri în limba română (nr.805, 899, 900).Ref.: Marinescu, Archeio Paulou, p. 54, nr. 7.1070 – Document, din 12 martie 1593, prin care Alexie şi Pârvu dăruiesc mănăstiriiJitian o serie de terenuri în Craiova şi în alte părţi. Original cu textul în limba română (nr.475) şi o copie (nr. 932).Ref.: Marinescu, Archeio Paulou, p. 54, nr. 8.1071 – Document, din 11 ianuarie 1597, emis de Mihai Viteazul, domnul ŢăriiRomâneşti, prin care întăreşte preotului Novac şi copiilor lui o parte din satul Popova.Original în limba slavonă (nr. 476) cu o traducere în limba română (nr. 471).Ref.: Marinescu, Archeio Paulou, p. 55, nr. 9.Reprod.: ibidem, p. 346, il. 10.

GRECIA 4651072 – Document, din 30 ianuarie 1598, emis de Ieremia Movilă, domnul Moldovei,prin care îi întăreşte lui Teodor Movilă satul Hrinăuţi. Original în limba slavonă (nr. 849),cu 4 traduceri (nr. 744, 762, 845, 846).Ref.: Marinescu, Archeio Paulou, p. 55, nr. 10.1073 – Documente (91), 20 martie 1604 – 20 noiembrie 1698, originale, traduceri,copii şi un document fals, emise de domnii Ţării Româneşti şi Moldovei, mitropoliţişi episcopi din Ţările Române, egumeni, boieri şi negustori, cu privire la proprietăţilemănăstirii Sfântul Pavel etc.Ref.: Marinescu, Archeio Paulou, p. 56-96, nr. 11-96; p. 459-460, nr. 928-931; p. 470, nr.957.1074 – Hrisov din Iaşi, 2 ianuarie 1617, prin care Radu Mihnea, domnul Moldovei,întăreşte biv vornicului Eremia Băceanul satul Hrinăuţi.Ref.: Dan Livezeanu, Documente de la Athos privitoare la câteva mănăstiri din Moldova.1617-1755 (BOR, 98, 1980, nr. 5-6, p. 630).1075 – Hrisov din Iaşi, 30 aprilie 1618, prin care Radu Mihnea, voievodul Moldovei,dăruieşte o vie mănăstirii Sf. Sava din Iaşi, metoc al mănăstirii Sf. Sava de lângă Ierusalim.Ref.: ibidem.1076 – Hrisov, din 25 februarie 1623, prin care Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei,întăreşte mănăstirii Todereni o baltă în hotarul târgului Suceava.Reprod.: ibidem, p. 630-631.1077 – Document din Iaşi, 28 mai 1623, prin care Ştefan Petriceicu voievod cerepârcălabilor de Soroca să hotărnicească satul Noscova al mănăstirii Suceviţa.Publ.: ibidem, p. 631.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 3.1078 – Hrisov din Iaşi, 5 aprilie 1635, prin care Vasile Lupu întăreşte mănăstiriiPantocrator din Suceava posluşnici scutiţi de dăjdii.Ref.: Dan Livezeanu, op. cit., p. 630.1079 – Act, din 8 august 1654, prin care Ghiorma, mare ban al Craiovei, întăreşteclucerului Vlădislav nişte rumâni din Cârna (Dolj).Ref. şi publ.: Marcel Dumitru Ciucă, Dan Livezeanu, Documente de la Athos privitoarela mănăstirea Jitianul (Dolj), 1654-1813 (RA, 1979, nr. 2, p. 192) (menţionează 29doc., din care publică 9).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., Buc., mf. Grecia, r. 4, c. 26.1080 – Hrisov, din 5 ianuarie 1655, prin care Constantin Şerban, domnul ŢăriiRomâneşti, întăreşte clucerului Vlădislav nişte rumâni din Cârna.Publ.: M.D. Ciucă, D. Livezeanu, op. cit., p. 192-194.Reprod.: ibidem, p. 193; Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 17.1081 – Hrisov din Iaşi, 30 iulie 1662, prin care Eustratie Dabija întăreşte mănăstiriiTodereni satul Hrinăuţi.Publ.: Dan Livezeanu, op. cit., p. 631-632.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 1.

466 GRECIA1082 – Hrisoave (2) din Iaşi, 18 iunie şi 28 septembrie 1663, prin care EustratieDabija întăreşte mănăstirii Todereni satul Sverscăuţi.Ref.: Dan Livezeanu, op. cit., p. 630.Publ.: ibidem, p. 632-633 (28 sept. 1663).Reprod.: ibidem, Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 19.1083 – Document din Iaşi, 20 noiembrie 1668, prin care Gheorghe Duca, domnulMoldovei, porunceşte pârcălabilor de Soroca să hotărnicească seliştele Noscova şi Rijinţiale mănăstirii Suceviţa.Publ.: Dan Livezeanu, op. cit., p. 633.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 20.1084 – Hrisov din Bucureşti, 8 iunie 1669, prin care Antonie Vodă din Popeştiîntăreşte jupânesei Anca, văduva lui Hamza clucerul, satul Cârna.Publ.: M.D. Ciucă, D. Livezeanu, op. cit., p. 194-196.Reprod.: ibidem, p. 195; Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 12.1085 – Hrisov din Iaşi, 18 decembrie 1678, prin care Gheorghe Duca scuteşte de dări,pe 20 ani, pe străinii ce se vor aşeza în Siliştea Tulceşti a mănăstirii Cetăţuia.Publ.: Dan Livezeanu, op. cit., p. 633-634.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 14.1086 – Hrisov, 1 aprilie 1681, prin care Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti,dăruieşte mănăstirii Jitianu, închinată mănăstirii Sf. Pavel de la Muntele Athos, moşiaIanicu (jud. Dolj). Pergament. Text în limba slavonă (Roumaniko archeio, nr. 72).Ref. şi reprod.: Florin Marinescu, Roumanika eggrafa, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p.499, nr. 16.15; V. Cândea, Tezaurele..., op. cit., p. 7.1087 – Ordin din Craiova, 28 octombrie 1689, de la generalul Steinville, comandantgeneral al Transilvaniei, ca trupele austriece să procedeze la găsirea şi restituirea cătremănăstirea Jitianu a 25 de rumâni şi 6 slugi.Publ.: M.D. Ciucă, D. Livezeanu, op. cit., p. 196-197.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 7.1088 – Hrisov, din 14 decembrie 1693, prin care Constantin Brâncoveanu întăreştemănăstirii Jitianu două ocini în judeţul Mehedinţi.Publ.: M.D. Ciucă, D. Livezeanu, op. cit., p. 197-198.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 11.1089 – Poruncă, din 15 mai 1698, a lui Constantin Brâncoveanu către marele cămăraşde la Ocna Mare să dea mănăstirii Sf. Pavel de la Muntele Athos 150 de taleri anual.Publ.: M.D. Ciucă, D. Livezeanu, op. cit., p. 198.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 5.1090 – Documente (388), 31 ianuarie 1702 – 25 decembrie 1800, emise de domniiŢării Româneşti şi ai Moldovei, mitropoliţi şi episcopi din Ţările Române, egumeni, boierişi negustori, cu privire la proprietăţile mănăstirii Sfântul Pavel etc.Ref.: Marinescu, Archeio Paulou, p. 96-265, nr. 97-469, p. 460-462, nr. 932-936, p. 471-477, nr. 959-968.

GRECIA 4671091 – Hrisov din Iaşi, 12 ianuarie 1726, prin care Mihai Racoviţă dăruieşte mănăstiriiTodireni un vad de moară pe apa Sucevei.Publ.: Dan Livezeanu, op. cit., p. 634.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 14.1092 – Hrisov, din l octombrie 1752, prin care Constantin Racoviţă, domnulMoldovei, întăreşte mănăstirii Todireni toate moşiile închinate ei.Publ.: Dan Livezeanu, op. cit., p. 634-635.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 41.1093 – Hrisov, din 19 ianuarie 1755, prin care Matei Ghica, domnul Moldovei,întăreşte mănăstirii Todireni moşia Petrişul, ţinutul Iaşi.Publ.: Dan Livezeanu, op. cit., p. 635.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 40.1094 – Poruncă, din 29 august 1766, a lui Scarlat Grigore Ghica, privitoare laperceperea vinăriciului de la mănăstirile din judeţul Gorj.Publ.: M.D. Ciucă, D. Livezeanu, op. cit., p. 198-199.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 37.1095 – Act din Bucureşti, 20 iulie 1790, prin care divanul Ţării Româneşti întăreşteprivilegii mai vechi mănăstirii Jitianu.Publ.: M.D. Ciucă, D. Livezeanu, op. cit., p. 199.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 8.1096 – Documente (478), 9 ianuarie 1801-1927, emise de domnii Ţării Româneşti şiMoldovei, mitropoliţi şi episcopi din Ţările Române, egumeni, boieri şi negustori, precumşi de ofiţeri ai armatei ruse de ocupaţie din Basarabia, cu privire la proprietăţile mănăstiriiSfântul Pavel etc.Ref.: Marinescu, Archeio Paulou, p. 265-458, nr. 470-927; p. 462-470, nr. 937-956.1097 – Hrisov, din 15 martie 1813, prin care Ioan Gheorghe Caragea întăreştemănăstirii Jitianu milele acordate de domnii anteriori.Publ.: M.D. Ciucă, D. Livezeanu, op. cit., p. 199-200.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., Buc., mf. Grecia, r. 4, c. 33-39.MS 7 1098 – Ioan Kalekas (patriarhul Constantinopolului), Omilii [...], prima jumătate asec. XIV. Copie din sec. XV. 312 f. 20 x 15 cm. Prototip al Evangheliei cu învăţătură adiaconului Coresi, tipărită la Braşov, în 1561.Ref.: Vasile Grecu, Izvorul principal bizantin pentru cartea cu învăţătură a diaconuluiCoresi din 1581, Buc., 1939, p. 4-6.1099 – Minei pe luna august, sec. XV. Text în limba slavonă. Însemnare din 1731 amitropolitului Moise al Sucevei.Ref.: Arhim. Leonid, Sloveno-srpska knjižnica na Sv. Gori Atonskoj u manastiru Hilandar7Barbu-Bucur, Contributions, p. 9 şi n. 55 semnalează în biblioteca mănăstirii peste 30 demanuscrise muzicale româneşti dăruite de Macarie Utan, fost cântăreţ la schitul Lacu.

468 GRECIAsv. Pavlu („Glasnik srpskog društva”, 16, 1877, fasc. 44, p. 288); Turdeanu, Legăturileromâneşti, p. 100; Bogdan, Daniile, p. 23-24; Constantinescu, Repertoriu, p. 41,nr. 196.1100 – Tetraevanghel, scris de Vasile din satul Martinţi, Ţara Românească, 1560.Text în limba slavonă.Ref.: Arhim. Leonid, op. cit., p. 277-278; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 79; idem,Legăturile româneşti, p. 79-80; Bogdan, Daniile, p. 24; Ion Radu Mircea, Relationsculturelles roumano-serbes au XVI e siècle (RESEE, 1, 1963, nr. 3-4, p. 396, n. 83; p.410, n. 146); Constantinescu, Repertoriu, p. 40, nr. 193.1101 – Liturghier, [Ţara Românească], ante 1612. Text în limba slavonă. Însemnaredin 1612 a arhimandritului Leontie, la mănăstirea Potoc din Ţara Românească.Ref.: Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 85; Bogdan, Daniile, p. 24; Constantinescu,Repertoriu, p. 172, nr. 881.1102 – Liturghier, dăruit la 1640 de Simion Ştefan, mitropolit al Bălgradului (AlbaIulia) preotului său Mihail din Ungrovlahia de la mănăstirea Cătăluiu (Ilfov). Text în limbaslavonă. Însemnare a preotului Mihail despre victoria lui Matei Basarab asupra lui VasileLupu la Ojogeni, în 1639-1640.Ref.: Stojanović, Zapisi i natpisi, I, p. 342, nr. 1333-1334; Turdeanu, Din vechile schimburi,p. 175; idem, Legăturile româneşti, p. 90; Bogdan, Daniile, p. 24; Constantinescu,Repertoriu, p. 40, nr. 194.1103 – Pomelnic, 1674, menţionând numele unor domni ai Moldovei şi ŢăriiRomâneşti, începând cu Matei Basarab şi doamna Elina.Ref.: Arhim. Leonid, op. cit., p. 288; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 90; Bogdan,Daniile, p. 23-24.1104 – Miscelaneu, ante 1783. Texte în limba greacă, scrieri morale şi religioase dinautori bizantini şi greci, cuprinzând şi: Nicolae Mavrocordat, Psogos nikotianīs (ms. 9).Ref.: Lambros, I, p. 20-21, nr. 136, 30.1105 – Antologii muzicale (30), sec. XIX-XX. Notaţie psaltică şi texte în limbaromână, compuse şi copiate de monahi români (dascăli şi cântăreţi) de la schitul românescLacu din Muntele Athos sau aduse din ţară (ms. 133, 196, 206, 242, 252, 256, 301, 315,316, 375, 376, 393, 396, 406-416, 428, 432-436).Ref.: Gr. Stathis, Manuscrits roumains de musique byzantine du monastère St. Paul aumont Athos (XIX e - début XX e siècle), în AIESEE, 3 e Congrès international d’étudesdu Sud-Est Européen. Résumés des communications, II, Buc., 1974, p. 422; Stathis,Manuscrits, III, p. 971-972; Barbu-Bucur, Contributions, p. 9; idem, Cultura, p.232, n. 734; A. Jakovljević, Inventarul manuscriselor muzicale româneşti aflatela mănăstirea Sf. Pavel de la Muntele Athos (cu Addenda de Gh. Ciobanu) (SCIATMC, 29, 1982, p. 35-41, sunt menţionate 22 ms.); Andrija Jakovljevic, Inventory ofRomanian Manuscripts of Agios Paulos Monastery on Mount Athos (RRHA TMC,19, 1982, p. 63-66); Micle, Manuscrisele româneşti, p. 55; Vasile Vasile, Tezaurmuzical românesc, I, p. 12-104.Reprod.: Vasile Vasile, op. cit., I, p. 381 (ms. 432), p. 382 (ms. 507), reproduceri color,(ms. 432), în foile (fără paginaţie) de la sfârşitul volumului.

GRECIA 469CR1106 – Apostol, Târgovişte, 1547, tipărit de Dimitrie Liubavici cu ucenicii Oprea şiPetru, din porunca lui Mircea Ciobanul, domnul Ţării Româneşti.Ref.: BRV, I, p. 30, nr. 7; Bogdan, Daniile, p. 24.1107 – Maxim Peloponesianul, Egcheiridion kata tou schismatos tōn papistōn,Bucureşti, 1690 (nr. 3399).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 289, nr. 3826.1108 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikon kefalaiōn [...]. Kyrillou tou Loukareōs,[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690 (nr. 4602).Ref.: ibidem, p. 413-414, nr. 5514.1109 – Anthologion [...] spoudī Galaktionos Vidalī, Snagov, 1697, tipărit de AntimIvireanul (nr. 4026).Ref.: ibidem, p. 32, 608, nr. 378.1110 – [Sevastos Kymīnitīs], Eortologion, Snagov, 1701, tipărită de Antim Ivireanul(nr. 4029).Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3242.1111 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gavriīl [Sevīrou] [...], syn omilia[...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715 (nr. 4601).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4439.1112 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...], epimeleia... GeōrgiouTrapezountiou, Bucureşti, 1719.Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3814.1113 – Emmanuil Romanitīs, O metanoōn didaskomenos, Veneţia, 1742, dedicată luiConstantin Mavrocordat, domnul Moldovei (nr. 13795).Ref.: ibidem, p. 316, nr. 4271.1114 – Nikolaos Mauroeidīs, To apostolikon dyktion [sic] ītoi logoi [...] eis tīn [...]Megalīn Tessarakostīn, Iaşi, 1756 (nr. 3990).Ref.: ibidem, p. 282, 614, nr. 3804.1115 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs AnatolikīsEkklīsias, ed.: Bucureşti, 1767; Viena, 1771 (nr. 3299, 330).Ref.: ibidem, p. 339, nr. 4559-4560.1116 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769 (nr. 3984).Ref.: ibidem, p. 350, nr. 4693.1117 – [Geminiano Gaeti], Tropaion tīs orthodoxou pisteōs, Viena, 1791. Traduceredin limba italiană de Antonie Manuil, fost mare serdar în Moldova, tipărit cu cheltuialamarelui spătar Ioan (Ienăchiţă) Văcărescu (nr. 3509).Ref.: ibidem, p. 175-176, 612, nr. 2338.1118 – Chesarie Daponte, Exīgīsis tīs theias leitourgias, t. I, Viena, 1795. Scrisă în

470 GRECIAŢara Românească în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat şi dedicată lui Filaret,mitropolitul Ungrovlahiei (nr. 3403).Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1905.1119 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, t. I-II, St.Peterburg, 1797. Traducere de Eugenios Voulgaris, cuprinzând şi Epistola dogmatică alui Theofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi(nr. 4614-4615).Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5980.1120 – Akolouthia tou en agiois Patros īmōn Vīssariōnos tou thaumatourgou, Viena,1797, retipărire a ed. Bucureşti, 1759, cu cheltuiala marelui vornic Ioan Florescu (nr.8034).Ref.: ibidem, p. 10, 608, nr. 111.A1121 – Sf. Pavel Atonitul. Icoană, sec. XVI. 26,5 x 31 cm. În compoziţie suntreprezentaţi lateral, stânga-dreapta, două personaje, probabil români (inscripţie în limbaslavonă, parţial acoperită de ferecătură: „blagovernyi kneži”).Ref.: Dž. Boškovic, Du nouveau au Mont Athos (BCMI, 32, 1939, p. 67-68); Bodogae,Athos, p. 260; P.Ş. Năsturel, Les rapports de la Valachie avec le Mont Athos (RESEE,2, 1964, nr. 1-2, p. 118).1122 – Icoană, reprezentând pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, având şi portretelelui Petru Şchiopul, cu soţia sa Maria şi fiul lor Vlad.Ref. şi reprod.: Marinescu, Archeio Paulou, p. 484-485, il. 17-18.1123 – Portret al arhimandritului Anthimos Comninos (1763-1838), egumen almănăstirii Teodoreni.Ref. şi reprod.: Marinescu, Archeio Paulou, p. 486, il. 19.MUZ1124 – Clopot, turnat la Viena cu cheltuiala arhimandritului Antim de la Craiova, în1808.Ref.: N. Iorga, Contribuţii la istoria literaturii române la începutul veacului XIX, Buc.,1906, p. 13.MONĪ HILANDARIOU(Mănăstirea Hilandar)AM1125 – Aşezământ, ajutat în sec. XV-XIX cu danii din Ţările Române: Ştefan cel Mare(1466-1467), Basarab cel Tânăr Ţepeluş (1491), Vlad Călugărul (1493), Radu cel Mare(1497-1500), Vlad cel Tânăr (1510), Neagoe Basarab (1517), Radu de la Afumaţi (1525),Petru Rareş (1533), Vlad Vintilă (1534), Radu Paisie (1536), Alexandru Lăpuşneanu

GRECIA 471(1556), Petru Şchiopul (1583), Mihnea Turcitul (1589), Ieremia Movilă (1600), RaduŞerban (1608), Matei Basarab (1652), Antonie Vodă din Popeşti (1699), Gheorghe Duca(1674, 1679), marele ban Cornea Brăiloiu şi Milco Băiaşu (1694), Constantin Brâncoveanu(1704), Grigore II Ghica (1751), Alexandru Ipsilanti (1775, 1783), Mihai Suţu (1783),Ioan Gh. Caragea (1814), Scarlat Calimachi (1814) şi din veniturile schitului Baia deAramă – Mehedinţi, ctitorit şi închinat la Hilandar de „vlastelinul” Poznan (1646).Ref.: Lesviodacs, p. 463, nr. 12; Ierosh. Serafim, p. 154; Gedeon, Athos, p. 179-180;Bodogae, Athos, p. 153-159; Mircea, Catalogul, p. 224, nr. 1548; Moisescu,Contribuţia, p. 250-251; Năsturel, Athos, p. 125-140; Fotić, Sveta Gora (passim);Boško Bojović, Petre Ş. ăsturel, Les fondations dynastiques du Mont Athos. Desdynastes serbes et de la sultane Mara aux princes roumainsRESEE, 41, 2003, p.149-175); Boško Bojović, Mont Athos, les princes roumains, Jean Castriot et la TourAlbanaise (Arbanaški pirg) dépendance de Chilandar („Balcanica”, XXXVII, 2007,p. 81-89); Bojović, Chilandar (passim); Radu G. Păun, 2008.1126 – Clădiri, reparate cu sprijin românesc, cu refacerea picturii din trapeză (1621),renovarea trapezei (1645), repararea aripii vestice a mănăstirii (1819-1820).Ref.: Stojanović, Zapisi i natpisi, I, nr. 1106; Kondakov, Pamjatniki, p. 53; G. Smyrnakis,op. cit., p. 486; Bodogae, Athos, p. 156-157; Moisescu, Contribuţia, p. 250-251;Thīsauroi, II, p. 259; Sotiris Kadas, Mount Athos, p. 58.1127 – Inscripţie în limba slavonă, pe schela de fier care sprijină cupola centrală abisericii mănăstirii: „7130 [1622] păcătosul Teofan Moldovăţ”.Ref.: Stojanović, Zapisi i natpisi, VI, p. 110, nr. 10123; Turdeanu, Legăturile româneşti,p. 86.DOC1128 – Hrisov, din 1198-1199, în limba slavonă, prin care Ştefan Nemania, marejupan al Serbiei; dăruieşte mănăstirii Hilandar şi o aşezare „în părţile vlahilor”, cu 170 delocuitori.Publ.: Fr. Miklosich, Monumenta serbica, Viena, 1858 p. 6, nr. IX; Hurmuzaki –Kalužniacki, I/2, p. 771-774.1129 – Hrisov, din [1293-1302], în limba slavonă, prin care Ştefan Uroš II, regeleSerbiei, întăreşte mănăstirii Hilandar danii ale tatălui său Ştefan Uroš I, între care şi aşezăriromâneşti.Publ.: Fr. Miklosich, op. cit., p. 65, nr. XLII; Hurmuzaki – Kalužniacki, I/2, p. 796-805.1130 – Act (nişan), 5-14 octombrie 1481, al sultanului Baiazid II prin care scuteştede anumite dări mănăstirea Hilandar, ca urmare a intervenţiei domnului Ţării Româneşti,Basarab cel Tânăr „Ţepeluş”. Text în limba turcă osmană.Ref.: Fotić, Sveta Gora, p. 194; Boško Bojović, Petre Ş. Năsturel, Les fondationsdynastiques du Mont Athos. Des dynastes serbes et de la sultane Mara aux princesroumains (RESEE, 41, 2003, p. 167).Publ.: Vančo Boškov, Dokumenti Bajazita u Hilandaru (Sveta Gora) („Prilozi zaorijentalnom filologiju”, Sarajevo, 31, 1981, p. 138-141).

472 GRECIA1131 – Hrisov, din 11 iulie 1488, prin care Vlad Călugărul, domnul Ţării Româneşti,întăreşte o proprietate pe muntele Răşinari. Pergament (inv. A 22/1).Ref.: Boško Bojović, „Le Mont Athos et les Roumains” de Petre Năsturel et les documentsprinciers valaques de Chilandar („Balcanica”, 18-19, 1987-1988, p. 395, nr. 1).Publ.: Bojović, Chilandar, p. 125-126 (doc. nr. 1).1132 – Act (hüccet), începutul lunii ianuarie 1492, al sultanului Baiazid II prin carescuteşte de anumite dări mănăstirea Hilandar ca urmare a intervenţiilor domnilor ŢăriiRomâneşti Basarab cel Tânăr „Ţepeluş” şi Vlad Călugărul. Text în limba turcă osmană.Ref.: Vančo Boškov, op. cit., p. 139 ; Fotić, Sveta Gora, p. 194.1133 – Hrisov, din noiembrie 1492, prin care Vlad Călugărul, domnul ŢăriiRomâneşti, dăruieşte mănăstirii Hilandar un ajutor anual de 5.000 de aspri, devenind noulctitor al mănăstirii.Ref.: P.Ş. Năsturel, Sultana Mara, Vlad vodă Călugărul şi începutul legăturilor ŢăriiRomâneşti cu mănăstirea Hilandar, 1492 (GB, 19, 1960, nr. 5-6, p. 498-502); P.Ş.Năsturel, Aperçu critique, p. 108-109; idem, Athos, p. 126-127.Publ.: Dj. Sp. Radojčić, Srpske arhivske i rukopisne zbirke na Svetoj Gori („Arhivist”, 5,1955, nr. 2, p. 9); E. Turdeanu, Nouveaux documents concernant les dons roumainsau Hilandar du Mont Athos (RER, 3-4, 1957, p. 230-231); I.R. Mircea, Rélationsculturelles roumano-serbes au XVI ème siècle (RESEE, 1, 1963, nr. 3-4, p. 416-417;DRH, B, I, p. 377-380); Bojović, Chilandar, p. 127-131 (doc. nr. 2).Reprod.: B. A. R., foto LXXIII/2; Dj. Sp. Radojčić, op. cit. (facsimil).1134 – Hrisov, din 7 iunie 1494, prin care Radu cel Mare, domnul Ţării Româneşti,întăreşte lui Stoian şi fiilor săi proprietăţi în Suhodol. Pergament (inv. A 22/3).Ref.: B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 395, nr. 3.Publ.: Bojović, Chilandar, p. 132-133 (doc. nr. 3).1135 – Hrisov din Târgovişte, martie 1497, prin care Radu cel Mare, domnul ŢăriiRomâneşti, întăreşte mănăstirii ajutorul anual de 5.000 de aspri acordat de tatăl său, VladCălugărul.Ref.: Năsturel, Athos, p. 127; B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 395, nr. 4.Publ.: E. Turdeanu, op. cit., p. 232; DRH, B, I, p. 439-441; Bojović, Chilandar, p. 134-136(doc. nr. 4).Reprod.: B. A. R., foto LXXXI/4.1136 – Hrisov, din 15 septembrie 1497, prin care Radu cel Mare întăreşte jupânuluiCârstian o moşie cumpărată în Hrăboreşti. Pergament şi pecete pe ceară (inv. A 22/4).Ref.: B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 396, nr. 5.Publ.: Bojović, Chilandar, p. 136-138 (doc. nr. 5).1137 – Hrisov din Bucureşti, 19 aprilie 1498, prin care Radu cel Mare, domnul ŢăriiRomâneşti, confirmă mănăstirii dania anuală de 5.000 de aspri.Ref.: Năsturel, Athos, p. 127; B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 396, nr. 6.Publ.: DRH, B, I, p. 461-463; Bojović, Chilandar, p. 139-141 (doc. nr. 6).Reprod.: B. A. R., foto LXXIII/6.

GRECIA 4731138 – Hrisov, din 7 ianuarie 1500, prin care Radu cel Mare întăreşte mănăstiriiHilandar dania anuală de 5.000 de aspri. Pergament, pecete pe ceară (inv. A 22/5).Ref.: B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 396, nr. 7.Publ.: Bojović, Chilandar, p. 141-143 (doc. nr. 7).1139 – Hrisov, din ianuarie 1501, prin care Radu cel Mare dăruieşte un ajutor anualde 2.000 de aspri schitului Sf. Ilie, dependent de mănăstirea Hilandar. Pergament (inv. A22/6).Ref.: B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 396, nr. 8.Publ.: Bojović, Chilandar, p. 143-147 (doc. nr. 8).1140 – Hrisov, din 15 mai 1510, prin care Vlad cel Tânăr, domnul Ţării Româneşti,întăreşte dania anuală de 5.000 de aspri făcută mănăstirii Hilandar de tatăl său, Radu celMare.Ref.: Moisescu, Contribuţia, p. 250; D. Mioc, Date noi cu privire la Macarie tipograful(„Studii”, 15, 1963, nr. 2, p. 431); P.Ş. Năsturel, Aperçu critique, p. 109; idem, Athos,p. 128; B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 396, nr. 9.Publ.: DRH, B, II, p. 151-155; Bojović, Chilandar, p. 147-152 (doc. nr. 9).Reprod.: B. A. R., foto LXXIII/9.1141 – Hrisov, din 1510, prin care domnitorul Vlad cel Tânăr dăruieşte un ajutoranual de 5.000 de aspri schitului Sf. Ilie. Pergament (inv. A 22/8).Ref.: B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 396, nr. 10.Publ.: Bojović, Chilandar, p. 152-157 (doc. nr. 10).1142 – Scrisoare din Târgovişte, 2 august 1512, a domnitorului Neagoe Basarab cătrecălugării schitului Sf. Gheorghe (zis „Turnul Arbănaşului”), prin care dăruieşte un ajutorde 1.000 de aspri (inv. A 22/9).Publ.: DRH, II, p. 223-225; Năsturel, Athos, p. 135-136; B. Bojović, Le Mont Athos et lesRoumains, p. 396-397; Bojović, Chilandar, p. 158-160 (doc. nr. 11).Reprod.: B. A. R., foto LXXIII/11.1143 – Act, din 15-24 iulie 1513, al sultanului Selim I, prin care înnoieşte anumitescutiri de dări acordate Hilandarului de tatăl său Baiazid II, la insistenţele domnilor ŢăriiRomâneşti Basarab cel Tânăr „Ţepeluş” şi Vlad Călugărul. Text în limba turcă osmană.Ref.: Vančo Boškov, Dušanka Bojanović, Sultanske povelje iz manastira Hilandara.Regesta i komentar za period 1512-1601 („Hilandarski Zbornik”, 8, 1991, p. 176);Fotić, Sveta Gora, p. 196.1144 – Hrisov din Curtea de Argeş, 23 august 1517, prin care Neagoe Basarabîntăreşte mănăstirii Hilandar un ajutor anual de 5.000 de aspri (inv. A 22/10).Ref.: Bogdan, Daniile, p. 35; P.Ş. Năsturel, Aperçu critique, p. 109-110; idem, Athos, p.129.Publ.: Stoica Nicolaescu, Din domnia lui Neagoe Basarab Voevod (1512-1521). O daniela mănăstirea Hilandarul din Sf. Munte Athos (NRB, 5, 1923 nr. 13-16, p. 182-183);DIR, B, XVI, I, p. 123-124; DRH, B, II p. 304-306; Bojović, Chilandar, p. 160-162(doc. nr. 12).Reprod.: B. A. R., foto LXXIII/12; Stoica Nicolaescu, op. cit., p. 14-15.

474 GRECIA1145 – Hrisov din Târgovişte, 13 aprilie 1525, prin care domnitorul Radu de laAfumaţi dăruieşte mănăstirii un ajutor anual de 10.000 de aspri şi 800 de aspri pentrubolniţă (inv. A 23/1).Ref. şi publ.: Dj. Sp. Radojčić, op. cit., p. 11; E. Turdeanu, op. cit., p. 232; DRH, B. II, p.435-437; Năsturel, Athos, p. 129-130; Bojović, Chilandar, p. 163-165 (doc. nr. 13).Reprod.: B. A. R., foto LXXIV/14.1146 – Hrisoave (2), 4 (?) şi 16 mai 1525, prin care Radu de la Afumaţi, domnul ŢăriiRomâneşti, dăruieşte şi întăreşte schitului Sf. Gheorghe (Turnul Arbănaşului) 1.200 deaspri anual, iar egumenului Macarie 1.000 de aspri (inv. A 23/2).Ref.: Năsturel, Athos, p. 136-137; B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 397.Publ.: DRH, B, II, p. 437-442; Bojović, Chilandar, p. 165-172 (doc. nr. 14, 15).Reprod.: B. A. R., foto LXXIII/13, 15.1147 – Hrisov din Târgovişte, 7 iunie 1528, prin care domnitorul Radu de la Afumaţiacordă schitului Sf. Gheorghe (Turnul Arbănaşului) un ajutor anual de 3.000 de aspri.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 35; Năsturel, Athos, p. 137.Publ.: DIR, B, XVI, vol. II, p. 49-51; DRH, B, III, p. 97-99; Bojović, Chilandar, p. 172-176 (doc. nr. 16).Reprod.: B. A. R., foto XXVII/19; Muzeul Municipiului Bucureşti, nr. 39369.1148 – Hrisov, din 22 decembrie 1528, prin care domnitorul Radu de la Afumaţiacordă schitului Sf. Trei Ierarhi de la Karyai, dependent de mănăstirea Hilandar, un ajutoranual de 3.000 de aspri. Pergament (cutia nr. 2).Ref.: B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 397, nr. 17.Publ.: Bojović, Chilandar, p. 180-185 (doc. nr. 18).1149 – Hrisov, din 1530-1531, prin care Vlad Înecatul, domnul Ţării Româneşti,dăruieşte mănăstirii Hilandar 10.000 de aspri anual şi bolniţei mănăstirii 800 de aspri.Pergament (inv. A 23/3).Ref.: B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 397-398, nr. 19.Publ.: Bojović, Chilandar, p. 176-180 (doc. nr. 17).1150 – Hrisov, din 24 martie 1532, prin care domnitorul Vlad Vintilă acordă schituluiSf. Sava, dependent de mănăstirea Hilandar, un ajutor anual de 3.000 de aspri. Pergament(inv. A 23/4 (6)?).Publ.: Bojović, Chilandar, p. 185-188 (doc. nr. 19).1151 – Hrisov, din 13 martie 1533, de la Petru Rareş, domnul Moldovei, prin careacordă mănăstirii un ajutor anual de 3.000 de aspri.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 35; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 77; Năsturel, Athos, p.137-138.Publ.: K. Nevostruev, Tri hrisovulje u Hilandaru („Glasnik Srpskog Učenog Društva”, 25,1869, p. 284-287); DIR, A, XVI, vol. I, p. 356-357.Reprod.: B. A. R., ms. rom. 5218, f. 95.1152 – Hrisov, din 27 aprilie 1534, prin care domnitorul Vlad Vintilă întăreştemănăstirii Hilandar ajutorul anual mai vechi de 10.000 de aspri şi 800 de aspri pentrubolniţă.

GRECIA 475Ref.: Langlois, Le Mont Athos, p. 88; Burada, O călătorie, p. 132; Uricariul, XVII, p.103; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 44; Iorga, Athos, p. 476; Bogdan, Daniile, p. 35;Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 78; Năsturel, Athos, p. 130-131; B. Bojović, op.cit., p. 398, nr. 20.Publ.: Bojović, Chilandar, p. 188-193 (doc. nr. 20).Reprod.: B. A. R., foto XXVII/22, Muzeul Municipiului Bucureşti, nr. 39363.1153 – Hrisov, din 9 februarie 1536, prin care Radu Paisie, domnul Ţării Româneşti,întăreşte schitului Sf. Gheorghe (Turnul Arbănaşului) un ajutor de 3.000 de aspri anual.Pergament (inv. A 23/5).Ref.: B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 398, nr. 21.Publ.: Bojović, Chilandar, p. 194-198 (doc. nr. 21).1154 – Hrisov, din 23 februarie 1536, prin care domnitorul Radu Paisie acordăschitului Sf. Sava de la Karyai un ajutor anual de 3.000 de aspri. Pergament (inv. A 23/6).Ref.: B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 398, nr. 22.Publ.: Bojović, Chilandar, p. 198-200 (doc. nr. 22).1155 – Hrisov, din 16 aprilie 1569, prin care domnitorul Alexandru II Mircea întăreşteunui anume Grigore un sat în Ţara Românească (inv. A 23/7).Ref.: B. Bojović, «Le Mont Athos et les Roumains», p. 399, nr. 23.Publ.: Bojović, Chilandar, p. 201-202 (doc. nr. 23).1156 – Hrisov, din 31 decembrie 1583, prin care Petru Şchiopul, domnul Moldovei,întăreşte dania lui Petru Rareş de 3.000 de aspri anual.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 35; Năsturel, Athos, p. 139-140.Publ.: DIR, A, XVI, III, p. 234-235; Bojović, Chilandar, p. 203-205 (doc. nr. 24).Reprod.: B. A. R., foto XXVII/27.1157 – Hrisov, din 8 februarie 1589, prin care Mihnea Turcitul, domnul ŢăriiRomâneşti acordă mănăstirii un ajutor anual de 15.000 de aspri. Pergament. Pecete de aur(cutia nr. 1).Ref.: Uspenski, Ukazalel’ aktov, p. 66, nr. 18; Burada, O călătorie, p. 132; Uricariul,XVII, p. 104; C. Moisil, Bule de aur sigilare de la domnii Ţării Româneşti şi aiMoldovei (RA, 1, 1929, nr. 2, p. 258-259); Năsturel, Athos, p. 131-132; B. Bojović,op. cit., p. 399, nr. 55 (datare: 1588).Publ.: VV, 19, 1915, p. 589-591, nr. 92; Hurmuzaki, XIV/1, p. 86; Bogdan, Daniile, p. 35;DIR, B, XVI, V, p. 388-390; Bojović, Chilandar, p. 206-212 (doc. nr. 25).Reprod.: B. A. R., foto 1/4.1158 – Hrisov, din 24 iunie 1608, prin care Radu Şerban acordă mănăstirii Hilandaro danie anuală de 15.000 de aspri (cutia nr. 5).Ref.: Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 83; Năsturel, Athos, p. 133; B. Bojović, Le MontAthos et les Roumains, p. 399, nr. 26.Publ.: Bojović, Chilandar, p. 212-217 (doc. nr. 26).1159 – Hrisov, din 11 iunie 1646, prin care „vlastelinul” Poznan din Ţara Româneascăînchină mănăstirii Hilandar ctitoria sa Sfinţii Arhangheli de la Baia de Aramă şi câtevamoşii. Text în limba slavonă (ms. nr. 121/II).

476 GRECIARef.: Dušan Sindik, Srpska srednovekovna akta u manastiru Hilandaru („HilandarskiZbornik”, 10, 1989, p. 106); Matejić – Thomas, I, p. 282, nr. 121/II; Fotić, SvetaGora, p. 201.Reprod.: OSU, HRL.1160 – Hrisov, 1652, prin care Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, întăreşte luiPârvul un loc în Suhodol. Pergament (inv. A 23/8).Ref.: B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 399, nr. 27.Publ.: Bojović, Chilandar, p. 217-221 (doc. nr. 27).1161 – Act, din [1654-1658], al doamnei Nedelia, soţia lui Constantin Şerban, princare dăruieşte două moşii în Ţara Românească mănăstirii Hilandar (inv. A 23/10).Ref.: B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 399, nr. 30 (datat 1686).Publ.: Bojović, Chilandar, p. 225-227 (doc. nr. 30).1162 – Hrisov, [1658-1659?], prin care Mihnea III Radu, domnul Ţării Româneşti,acordă mănăstirii Hilandar o danie anuală de 5.000 de aspri. Pergament (inv. A 23/9).Ref.: B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 400, nr. 28 (datat 1656 ?).Publ.: Bojović, Chilandar, p. 221 (doc. nr. 28).1163 – Hrisov din Bucureşti, din 26 noiembrie 1670, prin care Antonie Vodă dinPopeşti, domnul Ţării Româneşti, acordă mănăstirii Hilandar o danie anuală de 10.000 deaspri. Pergament (cutia nr. 1).Ref.: B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 400, nr. 29 (datat 1669).Publ.: Bojović, Chilandar, p. 221-225 (doc. nr. 29).1164 – Hrisov de danie, [1674-1676], de la Gheorghe Duca, domnul Ţării Româneşti,către mănăstirea Hilandar. Text în limba română.Ref.: V.G. Barski, Putešestvie k Svjatym Mestam v Europe, Azii i Afrike, St. Peterburg,1778, p. 653; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 94.1165 – Hrisov, din 30 februarie 1694, prin care Constantin Brâncoveanu, domnulŢării Româneşti, întăreşte negustorului Mirko din Baia un loc cumpărat în satul Meriş.Pergament (inv. A 23/11).Ref.: B. Bojović, Le Mont Athos et les Roumains, p. 399, nr. 31.Publ.: Bojović, Chilandar, p. 228 (doc. nr. 31).1166 – Act, a doua jumătate a sec. XVII, prin care ieromonahul Ruvim, egumenulmănăstirii Sfântul Pavel de la Muntele Athos, numeşte pe Isac stareţ al mănăstirii Jitianuîn Ţara Românească, metoh al mănăstirii Sfântul Pavel, în conformitate cu prerogativeleacordate lui de către ctitori. Text în limba slavonă (ms. 116).Ref.: M. Dimitrijević, Dokumenti Hilendarske arhive do XVIII veka („Spomenik SrpskeKraljevske Akademije”, LV, 1922, p. 26); Dušan Sindik, Srpska srednovekovna aktau manastiru Hilandaru („Hilandarski Zbornik”, 10, 1989, p. 102-103); Matejić –Thomas, I, p. 281, nr. 116.Reprod.: OSU, HRL.1167 – Act de danie, sec. XVII (după 1666), prin care un anume monah Paisij

GRECIA 477dăruieşte mănăstirii Hilandar schitul Panagia şi o seamă de moşii, cel mai probabil dinŢara Românească. Text în limba slavonă (ms. 117).Ref.: Matejić – Thomas, I, p. 281, nr. 117; Fotić, Sveta Gora, p. 202.Reprod.: OSU, HRL.1168 – Hrisov de danie, din 1704, de la Constantin Brâncoveanu.Ref.: Nicolae Stoicescu, 1981.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopie.1169 – Act, din 15 aprilie 1760, al lui Theodoros al lui Nanos, prin care cedează debună voie lui Papa Nichiforos o moşie la Fălcuiani.Ref.: Anastasiadīs, Archeio tīs I. M. Chilandariou, p. 64-65, nr. 43.1170 – Acte (2), din 1760 şi 7 august 1760, cu privire la numirea lui Thomas GheorghiuMoldovanos ca epitrop al Sfântului Munte la Braşov.Ref.: ibidem, p. 65-68, nr. 45.1171 – Documente (3), din 20 şi 22 martie 1761, emise de Neofytos, egumenulmănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi, de epitropii trimişi de către comunitatea Sfântului Munteşi de mitropolitul Sevastiei Gherasim, cu privire la administrarea mănăstirii Trei Ierarhi.Ref.: ibidem, p. 68-70, nr. 46-48.1172 – Document, din 15 ianuarie 1775, cu privire la alegera lui Samuil ca egumenal mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: ibidem, p. 137, nr. 129.1173 – Document, din 1 septembrie 1776, prin care Eliseos, egumenul mănăstiriiTrei Ierarhi din Iaşi, îl lasă ca epitrop al mănăstirii, în timpul absenţei sale în Rusia, peproegumenul Samuil.Ref.: ibidem, p. 139-140, nr. 133.1174 – Catagrafie, după 1776, a documentelor româneşti cu privire la Baia de Aramăşi moşia Meriş.Ref.: ibidem, p. 140-142, nr. 134.1175 – Testament, din 9 martie 1777, al proegumenului Hilandarului Stefanos,redactat înaintea deplasării sale la Iaşi, menţionând şi sumele pe care trebuie să le încasezede la Bucureşti.Ref.: ibidem, p. 142-144, nr. 135.Reprod.: ibidem, p. 143.1176 – Testament, din 15 iunie 1780, redactat la Iaşi, al lui Papa Samuil, egumenulmănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: ibidem, p. 153-155, nr. 144.Reprod.: ibidem, p. 154.1177 – Documente (4), din 25 şi 27 iulie 1781, 8 septembrie şi august 1784, cu privirela administrarea mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi şi la bunurile fostului egumen al acesteiaSamuil.Ref.: ibidem, p. 157-158, 163-165, nr. 146-147, 155-156.

478 GRECIA1178 – Document, din 17 octombrie 1787, al „protomastorului” Costas cu privire laconstruirea zidului de incintă al mănăstirii Baia de Aramă.Ref.: ibidem, p. 174, nr. 168.1179 – Scrisoare, din 3 martie 1788, a reprezentanţilor a nouăsprezece din celedouăzeci de mănăstiri din Sfântul Munte (cu excepţia Hilandarului), către AlexandruIpsilanti, domnul Ţării Româneşti, cu privire la moşia Meriş a mănăstirii Baia de Aramă,care fusese dată mănăstirii Tismana. Documentul poartă sigiliile celor nouăsprezecemănăstiri.Ref.: ibidem, p. 174-176, nr. 169.Reprod.: ibidem, p. 175.1180 – Scrisoare, din 3 aprilie 1791, a proegumenului Iosif către ieromonahulGherasimos, epitropul mănăstirii Baia de Aramă.Ref.: ibidem, p. 192-193, nr. 191.1181 – Documente (2), din 11 şi 12 mai 1791, redactate de ieromonahul Gherasimos,cu privire la mănăstirea Baia de Aramă.Ref.: ibidem, p. 194-196, nr. 193.1182 – Scrisori (4), din 6 octombrie 1791, 9 martie 1792, 22 octombrie 1794 şi 14aprilie 1795, cu privire la întoarcerea ieromonahului Gherasimos de la Baia de Aramă laHilandar.Ref.: ibidem, p. 202, 206-207, 223, 227-228, nr. 199, 203, 226, 231.1183 – Documente (4), din 7 iunie, 11 iunie şi 5 iulie 1792, cu privire la mănăstireaBaia de Aramă, inclusiv cu privire la ridicarea zidului de incintă.Ref.: ibidem, p. 208-211, nr. 206-208, 209b.1184 – Documente (2), din 7 martie şi 14 aprilie 1795 cu privire la o mitră caretrebuie trimisă în Ţara Românească la mitropolitul de Stavrupolis.Ref.: ibidem, p. 224, 227-228, nr. 227b, 231.1185 – Proiecte de scrisori (2) şi scrisoare, înainte de iulie 1795, redactate deieromonahul Gherasimos, cu privire la mănăstirea Baia de Aramă.Ref.: ibidem, p. 229-232, nr. 233, 234.1186 – Scrisoare, din 21 iulie 1796, a epitropului mănăstirii Hilandar cătreieromonahul Serafim, aflat la Baia de Aramă cu privire la trimiterea embaticului.Ref.: ibidem, p. 245-246, nr. 251.1187 – Act, al lui Nikolaos Georgiou din Elbasan prin care acesta se angajează săconstruiască zidul de incintă al mănăstirii Baia de Aramă, în total 4.000 de coţi, la preţulde 15 parale cotul.Ref.: ibidem, p. 252, nr. 260.1188 – Scrisoare, din 18 septembrie 1797, trimisă din Bucureşti de MarcosKasitzoranou către Gherasimos, epitropul Sfântului Munte.Ref.: ibidem, p. 262-263, nr. 273.1189 – Scrisoare, din 17 februarie 1798, a arhimandritului Cotrocenilor Visarion,

GRECIA 479către Gherasimos, proegumenul mănăstirii Hilandar, cu privire la alegerea sa ca egumenal mănăstirii Cotroceni.Ref.: ibidem, p. 283, nr. 291.1190 – Documente (2), emise de Gherasimos Hilandarinos în care se menţioneazăalegerea lui Visarion ca egumen al mănăstirii Cotroceni.Ref.: ibidem, p. 286-289, nr. 296, 297.1191 – Scrisoare, din 16 martie 1798, a epistaţilor Comunităţii Sfântului Munte,adresată reprezentanţilor la Constantinopol cu privire la corespondenţa de la Iaşi.Ref.: ibidem, p. 290-291, nr. 299.1192 – Scrisoare, din 22 august 1799, a proegumenului Gherasim al Hilandarului,către epitropii mănăstirii, cu privire la mănăstirea Baia de Aramă, cu ocazia retrageriiegumenului acesteia, Serafim.Ref.: ibidem, p. 334-335, nr. 345.1193 – Scrisoare, din 16 martie 1800, redactată la Craiova, prin care Corniţă Brăiloiu,fost mare clucer, Dimitrie Brăiloiu, fost mare paharnic şi Constantin Brăiloiu, fost marestolnic, intervin în favoarea proegumenului Gherasimos, pentru a rămâne la mănăstireaBaia de Aramă.Ref.: ibidem, p. 354-355, nr. 363.1194 – Scrisoare, din 17 martie 1800, redactată la Craiova, prin care Iōannīs Tzigartisintervine în favoarea proegumenului Gherasimos, pentru a rămâne la mănăstirea Baia deAramă.Ref.: ibidem, p. 356, nr. 365.MS1195 – Psaltire, al treilea sfert al sec. XIV. 276 f. 21,5 x 14 cm. Text în limba slavonă.Frontispicii şi iniţiale ornate, însemnare, f. 276: campania otomană din Moldova, mai1538, şi refugiul lui Petru Rareş (ms. 244).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 124; II, nr. 88; Matejić, p. 8; Bogdanović, Katalog, p. 74, nr.80 (rec. A. E. Pennington, în RSEER, 18, 1980, nr. 1, p. 104-106); I.R. Mircea, op.cit., nr. 3, p. 527-529; Matejić – Thomas, I, p. 331, nr. 80.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 64 (f. 71 v ).1196 – Sbornic, ultimul sfert al sec. XIV. 426 f. 29 x 21 cm. Text în limba slavonă.Cuprinde texte ascetice şi de polemică antilatină. Însemnare, f. 426: la 1728 a murit laBaia, în „Karavlaška”, duhovnicul Zaharia, iar la Celei, în Ţara Românească, proegumenulSevastian (ms. 404).Ref.: Sava Hilandarec, 1, nr. 88; II, nr. 458; Stojanović, Zapisi i natpisi, V, p. 41, nr. 7544-7545; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 102; Matejić, p. 48; Bogdanović, Katalog,p. 181, nr. 474; Constantinescu, Repertoriu, p. 37, nr. 178; Matejić – Thomas, I, p.562, nr. 474.Reprod.: OSU, HRL.1197 – Sbornic, circa 1400, 278 f. 21,5 x 13,5 cm. Text în limba slavonă. Cuprinde

480 GRECIAscrieri ascetice, însemnare de lector coperta I: „Rafailă din ţinutul Timişoarei”, sec. XVII(ms. 490).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 178; II, nr. 478; Matejić, p. 49; Bogdanović, Katalog, p. 179,nr. 468; Constantinescu, Repertoriu, p. 37, nr. 177; Matejić – Thomas, I, p. 558, nr. 468.Reprod.: OSU, HRL.1198 – Minei pe lunile septembrie – decembrie, scris în Ţara Românească (?), primulsfert al sec. XV. 304 f. 29,3 x 22 cm. Text în limba slavonă. Frontispiciu ornat la f. 1.Legătură în piele, sec. XVI (ms. 109).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 163; II, nr. 155; Matejić, p. 12; Bogdanović, Katalog, p. 95,nr. 151; Mircea, Manuscrise, I, p. 374; Constantinescu, Repertoriu, p. 33, nr. 152;Matejić – Thomas, I, p. 373, nr. 151; Turilov – Moškova, p. 140, nr. 341.Reprod.: OSU, HRL.1199 – Psaltire, primul sfert al sec. XV. 292 + 4 f. 21 x 14 cm. Text în limba slavonă,redacţie sârbă, cu elemente muntene sau bulgare. Scrib este diacul Ioan (ms. 211).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 197; II, nr. 97; Matejić, p. 9; Bogdanović, Katalog, p. 76, nr.86; Mircea, Manuscrise, I, p. 374; Constantinescu, Repertoriu, p. 31, nr. 142; Matejić– Thomas, I, p. 334, nr. 86; Turilov – Moškova, p. 257, nr. 664.Reprod.: OSU, HRL.1200 – Sbornic, al doilea sfert al sec. XV. 357 f. 21,3 x 14 cm. Text în limba slavonă.Cuprinde scrieri canonice, dogmatice şi polemice, însemnare la f. 357: „ţările şi popoareledin Europa, între care Dacia, Moldova şi românii” (ms. 488).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 217; II, nr. 476; Matejić, p. 47; Bogdanović, Katalog, p. 178,nr. 466; Matejić – Thomas, I, p. 556, nr. 466.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 76 (f. 115).1201 – Octoih, Moldova (?), jumătatea sec. XV. 264 f. 19,5 x 13,7 cm. Text în limbaslavonă. Frontispiciu ornat, f. 3 (ms. 325).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 249; II, nr. 413; Matejić, p. 29; Bogdanović, Katalog, p. 139,nr. 341; Mircea, Manuscrise, T, p. 374; Constantinescu, Repertoriu, p. 36, nr. 168;Matejić – Thomas, I, p. 475, nr. 341; Turilov – Moškova, p. 207-208, nr. 510.Reprod.: OSU, HRL.1202 – Tetraevanghel, scris în Moldova sau Ţara Românească (?), jumătatea sec. XV.254 f. 20,7 x 14 cm. Text în limba slavonă, Frontispicii ornate, legătură piele, sec. XVI(ms. 235).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 341; II, nr. 35; Matejić, p. 5; Bogdanović, Katalog, p. 69-70,nr. 61; Mircea, Manuscrise, I, p. 374; Constantinescu, Repertoriu, p. 30, nr. 137;Matejić – Thomas, I, p. 321, nr. 61; Turilov – Moškova, p. 80, nr. 166.Reprod.: OSU, HRL.1203 – Apostol, scris de diacul Mircea, Moldova, 1463. 306 f. 27,8 x 20 cm. Text înlimba slavonă. Legătură piele sec. XVI. Însemnări la: f. 305 v , popa Gavril; f. 306, copistul;f. 306 v , Vlaicul pârcălab de Cetatea Albă a cumpărat manuscrisul de la diacul Trif, cu 18galbeni (ms. 52).Ref.: Arhim. Leonid, Sloveno-srpska Knjižnica na sv. Gori Atonskoj u manastiru Hilandarui sv. Pavlu („Glasnik Srpskog Učenog Društva”, 16, 1877, fasc. 44, p. 241); Sava

GRECIA 481Hilandarec, I, nr. 52; II, nr. 71; Stojanović, Zapisi i natpisi, III, p. 32, nr. 6161;Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 64-65; Bogdan, Daniile, p. 35, 37-38; Turdeanu,Manuscrise slave, p. 108-109; Matejić – Thomas, I, p. 345, nr. 100.Rep.: Ştefan cel Mare, p. 440; Matejić, p. 8; Bogdanović, Katalog, p. 81, nr. 100; Mircea,Manuscrise, I, p. 374; Constantinescu, Repertoriu, p. 31-32, nr. 145.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 217 (f. 306).1204 – Liturghier, 1469. 169 f. 20,8 x 14 cm. Text în limba slavonă: de la f. 1-158,redacţie sârbă; de la 159-169, redacţie Ţara Românească (?) (ms. 378).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 117; II, nr. 389; Matejić, p. 34; Bogdanović, Katalog, p. 133,nr. 317; Mircea, Manuscrise, I, p. 374; Constantinescu, Repertoriu, p. 192, nr. 962;Matejić – Thomas, I, p. 463, nr. 317.Reprod.: OSU, HRL.1205 – Cele cinci cărţi ale lui Moise, Moldova (?), sfârşitul sec XV. 284 f. 21,5 x 16cm. Text în limba slavonă, însemnare la f. 284: „Mănăstirea Hilandar, 1624” (ms. 365).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 306; II, nr. 335; Matejić, p. 23; Bogdanović, Katalog, p. 124,nr. 279; Mircea, Manuscrise, I, p. 375; Constantinescu, Repertoriu, p. 35, nr. 163;Matejić – Thomas, I, p. 441, nr. 279.Reprod.: OSU, HRL.1206 – Pomelnic al schitului Sfântul Gheorghe, zis „Turnul Arbănaşului”, sec. XV-XVII. IV + 74 + 6 f. 20,3 x 14 cm. Legătură din sec. XVIII. Text în limba slavă, redacţiesârbă (ms. 426). La f. 6 r–v , nume de domni ai Moldovei şi Ţării Româneşti, ctitori ai acestuiaşezământ.Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 350; II, nr. 514; Bogdanović, Katalog, p. 195, nr. 519; Matejić– Thomas, II, p. 593, nr. 519; Radu G. Păun, 2008.1207 – Sf. Ioan Scărarul, Leastviţa, circa 1500. 185 + 5 f. 21,7 x 16 cm. Copie înlimba slavonă, redacţie rusească cu ortografie moldovenească. La f. 5, miniatură, Sf. Ioanşi „Scara raiului” (ms. 338).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 205; II, nr. 262; Matejić, p. 23; Bogdanović, Katalog, p. 103-104, nr. 184; Constantinescu, Repertoriu, p. 33, nr. 154; Matejić – Thomas, I, p. 390,nr. 184.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 229 (f. 4 v -5).1208 – Apostol, Moldova, începutul sec. XVI. 239 f. 30,7 x 20 cm. Text în limbaslavonă. Frontispicii ornate cu împletituri şi motive vegetale. Legătură piele, sec. XVII. Înlegătură: filă de pergament, ms. sec. XIV. Însemnări marginale la f. 2-16; dăruit de Gavrilmănăstirii Hilandar; f. 239 v : semnătura „Iliaş voievod”; coperta III: mănăstirea Hilandar(ms. 26).Ref.: Sava Hilandarec I, nr. 244; II, nr. 78; Matejić, p. 8; Bogdanović, Katalog, p. 82, nr.104; Constantinescu, Repertoriu, p. 32, nr. 147; Matejić – Thomas, I, p. 347, nr. 104.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 221 (f. 2).1209 – Psaltire cu tâlc, Moldova (?), începutul sec. XVI. 118 f. 21,5 x 15 cm. Text înlimba slavonă. Lipseşte sfârşitul. Frontispiciu ornat (f. 6). Legătură deteriorată, sec. XVI,însemnări ale copistului la f. 1-2 (ms. 531).Ref.: Sava Hilandarec II, nr. 613; Matejić, p. 60; Bogdanović, Katalog, p. 215, nr. 613;

482 GRECIAMircea, Manuscrise, I, p. 375; Constantinescu, Repertoriu, p. 39, nr. 183; Matejić –Thomas, II, p. 645, nr. 613.Reprod.: OSU, HRL.1210 – Tetraevanghel, Ţara Românească (?), prima treime a sec. XVI (cf. filigran).272 f. 31,5 x 21,5 cm. Text în limba slavonă, redacţie bulgară. Frontispicii şi iniţiale ornatecu împletituri şi elemente vegetale. Legătură în piele, sec. XVI-XVII (ms. 14).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 134; II, nr. 28; Matejić, p. 3; Bogdanović, Katalog, p. 62, nr.29; Mircea, Manuscrise, I, p. 375; Constantinescu, Repertoriu, p. 29, nr. 130; Matejić– Thomas, I, p. 305, nr. 29; Turilov – Moškova, p. 91, nr. 192.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 218 (f. 83).1211 – Psaltire, scrisă în Ţara Românească (?), 1523 (cf. Pashalie). 521 f. 23 x 15 cm.Text în limba slavonă, redacţie muntenească. Frontispicii ornate. Legătură piele, sec. XVI.Însemnări la f. 521: Mănăstirea Hopovo, 1540 (ms. 213).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 126; II, nr. 108; Matejić, p. 7; Bogdanović, Katalog, p. 77, nr.88; Mircea, Manuscrise, I, p. 375; Matejić – Thompson, I, p. 336, nr. 88; Turilov –Moškova, p. 258-259, nr. 667.Reprod.: OSU, HRL.1212 – Tetraevanghel, scris în Moldova (?), al doilea sfert al sec. XVI. 260 f. 31,5x 21,5 cm. Text în limba slavonă, redacţie bulgară, ortografie muntenească. Frontispiciişi iniţiale ornate. Legătură originală în piele, însemnarea copistului la f. 260; f. 261 v :pomelnic cu nume româneşti şi slave (ms. 17).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 236; II, nr. 53; Matejić, p. 4; Bogdanović, Katalog, p. 64-65, nr. 39; Mircea, Manuscrise, p. 375; Constantinescu, Repertoriu, p. 30, nr. 134;Matejić – Thomas, I, p. 310, nr. 39.Reprod.: OSU, HRL.1213 – Tetraevanghel, scris în Ţara Românească (sau Moldova ?), circa 1530 (cf.filigran). 280 f. 20,3 x 15,5 cm. Text în limba slavonă (ms. 201).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 140; II, nr. 58; Matejić, p. 6; Bogdanović, Katalog, p. 71, nr.67; Mircea, Manuscrise, I, p. 375; Constantinescu, Repertoriu, p. 30, nr. 139; Matejić– Thomas, I, p. 324, nr. 67; Turilov – Moškova, p. 92, nr. 195.Reprod.: OSU, HRL.1214 – Sbornic, scris de ieromonahul Sava, Moldova (?), 1542. 298 f. 20 x 15,5 cm.Text în limba slavonă, o parte de redacţie moldovenească şi elemente ruseşti, o alta, deredacţie sârbească; însemnarea copistului, 1542, la f. 58 (ms. 413).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 211; II, nr. 486; Matejić, p. 43; Bogdanović, Katalog, p. 185,nr. 485; Mircea, Manuscrise, I, p. 375; Matejić – Thomas, I, p. 572, nr. 485.Reprod.: OSU, HRL.1215 – Minei pe luna noiembrie, Moldova (?), prima jumătate a sec. XVI. 140 f. 30 x21 cm. Text în limba slavonă. Frontispiciu ornat (f. 1). Legătură piele, sec. XVI. Însemnărila f. 140 v : dăruită mănăstirii Xeropotam de jupâniţa Anca din boierii Mărgineni. Aparţinemănăstirii Hilandar (ms. 88).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 166; II, nr. 169; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 78-79;

GRECIA 483Matejić, p. 27; Bogdanović, Katalog, p. 115-116, nr. 238; Mircea, Manuscrise, I, p.375; Constantinescu, Repertoriu, p. 34, nr. 159; Matejić – Thomas, I, p. 420, nr. 238.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 222 (f. 56 v -57).1216 – Psaltire, scrisă de Procopie, Moldova, Ţara Românească sau Transilvania,1549. 237 f. 20 x 15,5 cm. Text în limba slavonă. Legătură piele, sec. XVI. Însemnări,la f. 202: Procopie, 1549; f. 202: 1552, despre ocuparea Timişoarei de otomani; f. 237 v :Mănăstirea Zografu (ms. 215).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 195; II, nr. 110; Matejić, p. 8; Bogdanović, Katalog, p. 78,nr. 90; Mircea, Manuscrise, I, p. 375; Constantinescu, Repertoriu, p. 171, nr. 876;Matejić – Thomas, I, p. 337, nr. 90; Turilov – Moškova, p. 243, nr. 630.Reprod.: OSU, HRL.1217 – Apostol, Moldova (?), jumătatea sec. XVI. 322 f. 28,5 x 19,5 cm. Text înlimba slavonă, redacţie moldovenească. Frontispiciu ornat (f. 1). Legătură piele, sec.XVIII (ms. 54).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 54; II, nr. 76; Matejić, p. 8; Bogdanović, Katalog, p. 82;nr. 102; Mircea, Manuscrise, I, p. 376; Constantinescu, Repertoriu, p. 32, nr. 146;Matejić – Thomas, I, p. 346, nr. 102.Reprod.: OSU, HRL.1218 – Octoih, Ţara Românească (?), jumătatea sec. XVI. 237 f. 31 x 21 cm. Text înlimba slavonă. Legătură piele, sec. XVI (ms. 99).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 154; II, nr. 135; Matejić, p. 10; Bogdanović, Katalog, p. 91,nr. 133; Mircea, Manuscrise, I, p. 374; Constantinescu, Repertoriu, p. 33, nr. 151;Matejić – Thomas, I, p. 373, nr. 151; Turilov – Moškova, p. 207, nr. 507.Reprod.: OSU, HRL.1219 – Psaltire, scrisă de Grigorie, Moldova, jumătatea sec. XVI. 224 f. 22,3 x 16,5cm. Text în limba slavonă. Cuprinde şi Pripealele lui Filotei, monahul de la Cozia, fostlogofăt al lui Mircea cel Bătrân (f. 213V). Frontispiciu ornat (f. 3). Însemnări la f. 196 v :dăruit de popa Eremia din Iaşi mănăstirii Karakalu de la Athos, prin ieromonahul Eftimie;f. 224 v : Simion diac fiul Popei Ieremia din Iaşi; f. 224T: elemente de vocabular slavonromân(ms. 214).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 123; II, nr. 109; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 100-101;Bogdan, Daniile, p. 19-20; Bogdanović, Katalog, p. 77-78, nr. 89; Matejić, p. 34; I.R.Mircea, Comptes rendus (RESEE, 18, 1980, nr. 3, p. 528: însemnare, f. 224); idem,Manuscrise, I, p. 376; Constantinescu, Repertoriu, p. 31, nr. 143; Matejić – Thomas,I, p. 337, nr. 89; Turilov – Moškova, p. 246, nr. 638.Reprod.: OSU, HRL.1220 – Psalmi aleşi, Ţara Românească (?), jumătatea sec. XVI. 32 f. 20,3 x 14cm. Text în limba slavonă, redacţie muntenească şi sârbească. Frontispiciu ornat (f. 1).Legătură piele, sec. XVI (ms. 328).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 200; II, nr. 417; Matejić, p. 29; Bogdanović, Katalog, p. 140,nr. 345; Mircea, Manuscrise, I, p. 376; Constantinescu, Repertoriu, p. 36, nr. 169;Matejić – Thomas, I, p. 478, nr. 345.Reprod.: OSU, HRL.

484 GRECIA1221 – Sbornic, Moldova, jumătatea sec. XVI. 333 f. 20 x 15 cm. Text în limbaslavonă. Cuprinde texte liturgice şi istorice (Constantin Filosoful, Sf. Ioan Hrisostomşi Despărţirea latinilor de greci). Legătură piele, sec. XVI. însemnare de posesor, la f.307, a lui Anastasie popa, egumenul mănăstirii Bistriţa, mutat la Muntele Athos; f. 317 v :la 12 iulie 1591, Anastasie a ajuns la Athos; f. 333 v : manuscris legat de monahul Sava(criptogramă); coperta III: „moartea lui Anastasie, 22 iulie 1592” (criptogramă) (ms. 492).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 329; II, nr. 482; Stojanović, Zapisi i natpisi, I, p. 268-269,nr. 951-952; Turdeanu, Legături româneşti, p. 84-85; Bogdan, Daniile, p. 38-39;Matejić, p. 48; Bogdanović, Katalog, p. 183-184, nr. 481; Mircea, Manuscrise, I, p.376; Constantinescu, Repertoriu, p. 38, nr. 180; Matejić – Thomas, I, p. 569, nr. 481.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 225 (f. 224 v -225).1222 – Tetraevanghel, Moldova (?), jumătatea sec. XVI. 302 f. 27,5 x 19 cm. Text înlimba slavonă, redacţie moldovenească. Lipseşte sfârşitul. Frontispicii şi iniţiale ornate.Legătură piele, sec. XVI (ms. 19).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 135; II, nr. 55; Matejić, p. 4; Bogdanović, Katalog, p. 65, nr.41; Mircea, Manuscrise, I, p. 376; Constantinescu, Repertoriu, p. 30, nr. 135; Matejić– Thomas, I, p. 311, nr. 41.Reprod.: OSU, HRL.1223 – Tetraevanghel, Moldova, jumătatea sec. XVI. 274 f. 31 x 20 cm. Text în limbaslavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate. Legătură piele, sec. XVII. Însemnări pe copertaII-III: text în limba română, sec. XVII; f. 84-96: marginalii cuprinzând nume din familiadonatorilor şi răscumpărarea manuscrisului de la tătari cu 120 de aspri, de către Marcu;blestem (ms. 43).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 47; II, nr. 46; Matejić, p. 3; Bogdanović, Katalog, p. 63-64, nr.35; Mircea, Manuscrise, I, p. 376; Constantinescu, Repertoriu, p. 29, nr. 133; Matejić– Thomas, I, p. 307, nr. 35.Reprod.: OSU, HRL.1224 – Tetraevanghel, Moldova (?), jumătatea sec. XVI. 316 f. 31 x 20,5 cm. Textîn limba slavonă, redacţie moldovenească. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri şielemente vegetale. Legătură de piele pe pânză ferecată în argint, sec. XVI. Însemnareacopistului la f. 316 (ms. 40).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 48; II, nr. 41; Matejić, p. 3; Bogdanović, Katalog, p. 63, nr.32; Constantinescu, Repertoriu, p. 29, nr. 132; Matejić – Thomas, I, p. 306, nr. 32.Reprod.: Bogdanović, Album, pl. 224 (f. 102).1225 – Molitvenic, 1570-1580. 126 f. 14,2 x 10 cm. Text în limba slavonă. La f. 125-126: Molitva Sf. Ioan Hrisostom, copiată în Ţara Românească (?) (ms. 777).Ref.: Matejić, p. 62; Bogdanović, Katalog, p. 221-222, nr. 642; Constantinescu, Repertoriu,p. 39, nr. 185; Matejić – Thomas, II, p. 660, nr. 642; Turilov – Moškova, p. 185, nr.442.Reprod.: OSU, HRL.1226 – Apostol, Ţara Românească (?), al treilea sfert al sec. XVI. 362 f. 14,3 x 9,5cm. Text în limba slavonă, redacţie muntenească. Frontispicii şi iniţiale ornate. Legăturăpiele, sec. XVII (ms. 538).Ref.: Sava Hilandarec, II, nr. 82; Matejić, p. 7; Bogdanović, Katalog, p. 73, nr. 76; Mircea,

GRECIA 485Manuscrise, I, p. 376; Constantinescu, Repertoriu, p. 31, nr. 140; Matejić – Thomas,I, p. 328, nr. 76.Reprod.: OSU, HRL.1227 – Psaltire, Ţara Românească (?), al treilea sfert al sec. XVI. 180 f. 27 x 20,5cm. Text în limba slavonă. Frontispicii ornate (f. 1, 3). Însemnare de blestem, la f. 180(ms. 61).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 193; II, nr. 102; Matejić, p. 9; Bogdanović, Katalog, p. 87,nr. 118; Mircea, Manuscrise, I, p. 376; Constantinescu, Repertoriu, p. 33, nr. 150;Matejić – Thomas, I, p. 354, nr. 118; Turilov – Moškova, p. 247-248, nr. 641.Reprod.: OSU, HRL.1228 – Tetraevanghel, scris de Pavel Vlahul, circa 1560. 327 + l f. 31,2 x 21,5 cm.Text în limba slavonă, redacţie sârbă. Frontispicii şi iniţiale ornate, însemnări: la f. 325:însemnare de posesor, Sava din Hilandar, sec. XVIII; f. 327: semnătura copistului; f. 328*:anii 1729-1766 (ms. 46).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 235; II, nr. 49; Stojanović, Zapisi i natpisi, II, p. 421, nr. 4294;Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 800; Matejić, p. 5; Bogdanović, Katalog, p. 64-65, nr. 38; Constantinescu, Repertoriu, p. 170, nr. 874; Matejić – Thomas, I, p. 309,nr. 38.Reprod.: OSU, HRL.1229 – Psaltire, circa 1560. 201 f. 29 x 20 cm. Text în limba slavă, redacţie sârbă. Laf. 201 v : însemnare liturgică în limba română cu caractere chirilice. Manuscrisul a fost scriscu sprijinul ieromonahului Iosif care îl va fi adus la Hilandar din Macedonia şi pare a fiaparţinut schitului Sf. Sava (ms. 65).Ref.: Sava Hilandarec, II, nr. 106; Bogdanović, Katalog, p. 88-89, nr. 122; Matejić –Thomas, I, p. 356, nr. 122.1230 – Liturghier, Ţara Românească (?), circa 1560-1580 (cf. filigran). 145 f. 19,2 x14,2 cm. Text în limba slavonă. Frontispicii ornate, f. 5, 10, însemnare de cumpărător la f.1, 20 septembrie 1799, Transilvania, Petru Popovici (ms. 314).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 222; II, nr. 396; Matejić, p. 27; Bogdanović, Katalog, p. 135,nr. 324; Mircea, Manuscrise, I, p. 376; Constantinescu, Repertoriu, p. 35, nr. 165;Matejić – Thomas, I, p. 467, nr. 324.Reprod.: OSU, HRL.1231 – Pomelnic al mănăstirii Hilandar, 1568-1762. Hârtie, 346 f. 30,5 x 21,8 cm.Legatură în piele din secolul XVII. Text în limba slavonă, redacţie sârbă a mai multorscribi, unul dintre ei fiind ieromonahul Sava, care scrie în 1657. Cuprinde nume de domniai Ţării Româneşti (f. 117) şi Moldovei (f. 133), de boieri, clerici şi alţi donatori din ŢărileRomâne (ms. 478).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 416; Sava Hilandarec, II, nr. 516; Bogdanović, p. 192-193, nr.510, Matejić – Thomas, II, p. 587, nr. 510; Radu G. Păun, La Valachie et le monastèrede Chilandar au Mont Athos. Nouveaux témoignages (XV e -XVI e siècles) („Medievaland Early Modern Studies for Central and Eastern Europe”, 2, 2010, p. 137-184).Publ.: ibidem.Reprod.: OSU, HRL.

486 GRECIA1232 – Sbornic, scris din porunca egumenului Mitrofan, mănăstirea Cozia, 1572.251 f. 21 x 15,5 cm. Text în limba slavonă. Cuprinde texte hagiografice şi de învăţătură.Frontispicii ornate, f. 1, 201. Însemnarea copistului la f. 103 v -104; se menţioneazăcutremurul, furtuna şi inundaţiile din 19 august 1572 în zona Coziei (ms. 493).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 212; II, nr. 481; Bogdan, Daniile, p. 38; Turdeanu, Legăturileromâneşti, p. 80-81; Matejić, p. 42; Bogdanović, p. 183, nr. 480; Mircea, Manuscrise,I, p. 376; Constantinescu, Repertoriu, p. 38, nr. 179; Matejić – Thomas, I, p. 568,nr. 480.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 219 (f. 1).1233 – Ceaslov, Ţara Românească (?), ultimul sfert al sec. XVI. 261 f. 23,5 x 16,5cm. Text în limba slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive geometrice şi vegetale.Legătură în piele, sec. XVI. Însemnări la f. 261-262: repararea cărţii în timpul egumenuluiSimeon de la Hilandar în 1686 şi menţiune despre luptele austro-otomane la Buda şi Péc;coperta I: satul Calan, 1693 (ms. 381).Ref.: Sava Hilandarec, II, nr. 418; Matejić, p. 29; Bogdanović, Katalog, p. 140-141, nr.346; Mircea, Manuscrise, I, p. 376-377 (scris în Transilvania); Constantinescu,Repertoriu, p. 36, nr. 170; Matejić – Thomas, I, p. 478, nr. 346.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 206 (f. 108 v -109).1234 – Psaltire, Moldova (sau Ţara Românească ?), circa 1585 (cf. filigran), 159 f.19,3 x 15,7 cm. Text în limba slavonă. Legătură piele, sec. XVII. Însemnare coperta II:sec. XVI, popa Roman aduce manuscrisul egumenului Ilarion (ms. 248).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 281; II, nr. 111; Matejić, p. 8; Bogdanović, Katalog, p. 78, nr.91; Mircea, Manuscrise, I, p. 376; Constantinescu, Repertoriu, p. 31, nr. 144; Matejić– Thomas, I, p. 338, nr. 91; Turilov – Moškova, p. 248, nr. 644.Reprod.: OSU, HRL.1235 – Minei pe luna noiembrie, scris de ieromonahul Mardarie din Ţara Românească,1593. 267 f. 29 x 20,5 cm. Text în limba slavonă. Frontispiciu ornat cu împletituri şielemente arhitectonice şi vegetale (f. 1). Legătură piele, meşter ieromonah Gherasim Rusde la Hilandar, 1702. Însemnarea copistului la f. 1: Mardarie Ieromonah proegumen almănăstirii domneşti Sf. Treime din Ţara Românească (ms. 114).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 165; II, nr. 170; Stojanović, Zapisi i natpisi, I, p. 247, nr. 846;IV, p. 87, nr. 6442; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 81-82; Bogdan, Daniile, p. 38;E. Turdeanu, Un moine roumain au Mont Athos, aux Lieux Saints et en Egypte à lafin du XVI e siècle (RER, 3-4, 1957, p. 233-234); Matejić, p. 19; Bogdanović, Katalog,p. 116, nr. 239; Mircea, Manuscrise, I, p. 376; Constantinescu, Repertoriu, p. 34, nr.160; Matejić – Thomas, I, p. 421, nr. 239.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 154 (f. 1).1236 – Minei pe luna decembrie, [scris de ieromonahul Mardarie din ŢaraRomânească, 1593]. 257 f. 29,5 x 20,8 cm. Text în limba slavonă. Legătură sec. XVII(ms. 115).Ref.: Sava Hilandarec, II, nr. 171; Matejić, p. 27; Bogdanović, Katalog, p. 116, nr. 240;Mircea, Manuscrise, I, p. 376; Constantinescu, Repertoriu, p. 35, nr. 161; Matejić –Thomas, I, p. 421, nr. 240.Reprod.: OSU, HRL.

GRECIA 4871237 – Minei pe luna februarie, [scris de ieromonahul Mardarie din Ţara Românească,1593]. 171 f. 31 x 21,5 cm. Text în limba slavonă. Legătură sec. XVII. Însemnare deproprietate la f. 171 v : Mănăstirea Hilandar (ms. 116).Ref.: Sava Hilandarec, II, nr. 172; Matejić, p. 27; Bogdanović, Katalog, p. 116, nr. 241;Mircea, Manuscrise, I, p. 376; Constantinescu, Repertoriu, p. 35, nr. 162; Matejić –Thomas, I, p. 422, nr. 241.Reprod.: OSU, HRL.1238 – Psaltire, sec. XVI. 265 f. 25,8 x 18 cm. Text în limba slavonă. Cuprinde f.1-75: Psalmi şi cele nouă cântări, Ţara Românească (?), începutul sec. XVI; f. 76-91:Molitve la catisme, ultimul sfert al sec. XVI, redacţie sârbă; f. 92-265: Ceaslov; acatistşi tropare, jumătatea sec. XVI, redacţie sârbă. Frontispicii ornate (f. 1, 92, 113, 121).Legătură piele, sec. XVI. Însemnare, coperta III: Mănăstirea Hilandar (ms. 246).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 194; II, nr. 107; Matejić, p. 7; Bogdanović, Katalog, p. 75, nr.82; Mircea, Manuscrise, I, p. 377; Constantinescu, Repertoriu, p. 31, nr. 141; Matejić– Thomas, I, p. 332, nr. 82; Turilov – Moškova, p. 258, nr. 666.Reprod.: OSU, HRL.1239 – Psaltire cu tâlc, Moldova (?), sec. XVI. Fragment, l f. 21,2 x 14 cm. Text înlimba slavonă (ms. 732).Ref.: Matejić, p. 74; Bogdanović, Katalog, p. 259, nr. 762/I; Matejić – Thomas, II, p. 755,nr. 762/I; Turilov – Moškova, p. 269, nr. 685.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 223 (f. 1).1240 – Sbornic, Moldova sau Ucraina, sec. XVI. 134 f. 15,5 x 10 cm. Text în limbaslavonă. Cuprinde şi cronologie moldovenească din 961-1490. Frontispiciu ornat (f. 2).Legătură piele, sec. XVII. Însemnare de posesor la f. 1: duhovnic Nicanor de la MunteleAthos, 1685 (ms. 663).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 376; II, nr. 485; Matejić, p. 49; Bogdanović, Katalog, p. 184-185, nr. 484; Constantinescu, Repertoriu, p. 38, nr. 181; Matejić – Thomas, I, p. 571,nr. 484; Turilov – Moškova, p. 123, nr. 286.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 232 (f. 87 v -88).1241 – Slujba şi viaţa Sf. Sava Ierusalimleanul, Ţara Românească (?), sec. XVI. f.21-108. 28,5 x 20 cm. Text în limba slavonă. Legătură piele, sec. XVI. Însemnare la f. 2liminară: monahul Procopie de la Hilandar, 27 noiembrie 1807 (ms. 230).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 173; II, nr. 331; Matejić, p. 44; Bogdanović, Katalog, p. 166,nr. 432; Mircea, Manuscrise, I, p. 377; Constantinescu, Repertoriu, p. 37, nr. 176;Matejić – Thomas, I, p. 533, nr. 432; Turilov – Moškova, p. 354, nr. 893.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 132 (f. 18).1242 – Taina spovedaniei, Ţara Românească (?), sec. XVI. Fragment, 2 f. 14 x 10,3cm. Text în limba slavonă (ms. 734).Ref.: Matejić, p. 75; Bogdanović, Katalog, p. 261, nr. 764/III; Mircea, Manuscrise, I, p.377; Constantinescu, Repertoriu, p. 39, nr. 187; Matejić – Thomas, II, p. 761, nr. 764/III; Turilov – Moškova, p. 185, nr. 438.Reprod.: OSU, HRL.

488 GRECIA1243 – Tetraevanghel, Ţara Românească sau Moldova (?), ultimul deceniu al sec. XVI.348 f. 33,5 x 21,5 cm. Text în limba slavonă. Legătură piele, restaurată 1730. Miniaturi înplină pagină cu imaginile Evangheliştilor. Frontispicii şi iniţiale ornate, însemnare la f. 1:„reparată 20 august 1730, prin grija mitropolitului Grigorie, de Vasile de la patriarhia dinPeć”. Însemnări marginale la f. 18-26: „mitropolitul Grigorie a dăruit manuscrisul la 21iunie 1731 mănăstirii Hilandar” (ms. 31).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 49; II, nr. 40; Matejić, p. 2; Bogdanović, Katalog, p. 84, nr.109; Mircea, Manuscrise, I, p. 377 (ms. Moldova), Constantinescu, Repertoriu, p.32, nr. 148; Matejić – Thomas, I, p. 350, nr. 109; Turilov – Moškova, p. 99, nr. 214.Reprod.: OSU, HRL.1244 – Tetraevanghel, Ţara Românească, sfârşitul sec. XVI. 294 f. 34,8 x 23 cm. Textin limba slavonă, redacţie bulgară. Frontispicii şi iniţiale ornate cu elemente geografice şivegetale. Legătură piele, sec. XVII. Însemnări la f. 292 v : dăruit de duhovnicul Teodosiedin Dârstor mănăstirii Hilandar prin popa Isaia; f. 294: răscumpărat de spahiul Dimitriedupă lupta de la Razgrad în 1600 şi restituit mănăstirii prin duhovnicul Isaia (ms. 32).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 225; II, nr. 45; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 83-84;Matejić, p. 9; Bogdanović, Katalog, p. 85, nr. 111; Mircea, Manuscrise, I, p. 377;Constantinescu, Repertoriu, p. 32, nr. 149; Matejić – Thomas, I, p. 351, nr. 111;Turilov – Moškova, p. 101, nr. 220.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 220 (f. 133).1245 – Apostol, primul sfert sec. XVII. 301 f. 21,5 x 15 cm. Text în limba slavonă.Cuprinde: f. 1-248: Apostol, primul sfert sec. XVII, redacţie sârbă; f. 249-301: sfârşitde Apostol, scris de Chiril Hluboceanul din Moldova la mănăstirea Zografu, 1639.Frontispicii ornate (f. 1, 226, 245 v ). Legătură piele, sec. XVII. Însemnarea copistuluiromân, 23 decembrie 1639, f. 301 v (ms. 241).Ref.: Arhim. Leonid, Sloveno-srpska knjižnica na sf. Gori Atonskoj u manastiry Hilandarui sf. Pavlu („Glasnik srpskog učenog drustva”, 1877, fasc. 44, p. 281); SavaHilandarec, I, nr. 246; II, nr. 83; Stojanović, Zapisi i natpisi, I, p. 340, nr. 1326; IV, p.143, nr. 6771; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 86-87; Matejić, p. 7; Bogdanović,Katalog, p. 73-74, nr. 77; Mircea, Manuscrise, I, p. 377; Constantinescu, Repertoriu,p. 171, nr. 875; Matejić – Thomas, I, p. 329, nr. 77.Reprod.: OSU, HRL.1246 – Tetraevanghel, scris în oraşul Dorogobuj (Galiţia), 1612. 375 f. 32 x 20 cm.Text în limba slavonă. Frontispicii ornate cu miniaturi şi elemente florale, însemnareacopistului, la f. 374 v : 4 ianuarie 1612; f. 16: semnătura lui Hagi Constantin şi însemnarede danie către mănăstirea Hilandar a lui Anton din Chilia (ms. 21).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 226; II, nr. 61; Matejić, p. 5; Bogdanović, Katalog, p. 65-66,nr. 43; Matejić – Thomas, I, p. 312, nr. 43.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 234 (f. 120).1247 – Psaltire scrisă de monahul Ilie din Rusia Mică, 1614. 362 f. 19,5 x 14,5 cm.Text în limba slavonă, cu elemente moldoveneşti. Legătură piele sec. XVII. Însemnareacopistului la f. 360 (ms. 252).

GRECIA 489Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 275; II, nr. 115; Matejić p. 16; Bogdanović, Katalog, p. 79-80,nr. 95; Matejić – Thomas, I, p. 341, nr. 95; Turilov – Moškova, p. 263, nr. 675.Reprod.: OSU, HRL.1248 – Culegere de panegirice, 1638-1647, dedicate sfinţilor martiri şi extrase dinvieţile şi miracolele înfăptuite de aceştia. Texte ale lui Grigore Palama. 282 f. 21 x 14,5 cm. Text în limba slavă, redacţie sârbă. Copişti: Pahomie Vlahul în schitul Sf. Ana (f.1-112 şi 143-196; colofon la f. 162, cu caractere greceşti şi latine şi f. 222 v ) şi monahulEftimie (colofon la f. 142) (ms. 415).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 310, şi II, nr. 488; Bogdanović, Katalog, p. 126-127, nr. 287;Matejić – Thomas, I, p. 447, nr. 287.1249 – Slujebnic, circa 1650. 64 f. 16 cm. Legătură din secolul XVIII. Include liturghiaSfântului Ioan Gură de Aur şi a Sfântului Vasile cel Mare şi rugăciuni diaconale. Texte înlimba slavonă, redacţie sârbă. Pe coperta II sunt trecute nume de localităţi româneşti:Deva, Sibiu, Braşov, Sinaia, Câmpina, Ploieşti, Buzău, Râmnic, Focşani, etc. Însemnăridin 1732 şi 1733 (f. 1 v ) (ms. 648).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 362, II, 408; Bogdanović, Katalog, p. 138, nr. 336; Matejić –Thomas, I, p. 473, nr. 336.1250 – Tetraevanghel, jumătatea sec. XVII. 247 + 2 f. 31,3 x 21 cm. Text în limbaslavonă. Miniaturi cu imaginile Evangheliştilor, frontispicii ornate. Legătură de piele şicatifea lucrată în Moldova, 1656. Însemnare în limba slavonă la f. 3: „Acest Tetraevanghell-am ferecat eu, pan Vasile hatmanul, din Ţara Moldovei, leat 7165 [1656], luna septembrie,ziua 17” (ms. 22).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 234; II, nr. 62; Matejić, p. 5; Bogdanović, p. 66, nr. 44; Mircea,Manuscrise, I, p. 378; Constantinescu, Repertoriu, p. 30, nr. 136; Matejić – Thomas,I, p. 312, nr. 44.Reprod.: OSU, HRL; Bogdanović, Album, pl. 189.1251 – Pomelnicul mănăstirii Hilandar, de la jumătatea sec. XVII până la 1795. 217f. 30,5 x 21,5 cm. Text în limba slavonă. Nume de mitropoliţi, domnitori şi boieri din ŢaraRomânească şi de mănăstiri muntene şi moldoveneşti (ms. 479).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 417; II, 517; Matejić, p. 51; Bogdanović, Katalog, p. 193, nr.511; Matejić – Thomas, II, p. 588, nr. 511; Radu G. Păun, 2008.Reprod.: OSU, HRL.1252 – Slujba sfinţilor Serghie şi Vah, 1685. Traducere din limba greacă în limbaslavonă, din porunca lui Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti, cu prilejulterminării zidirii ctitoriei sale din Bucureşti, mănăstirea Cotroceni cu hramul Adormirii şial Sfinţilor Serghie şi Vah. 20 f. 20,5 x 15 cm. Frontispiciu cu miniatură (f. 2). Legăturăpiele, sec. XVII. Însemnare dedicatorie, la f. 1 (ms. 315).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 336; II, n r. 397; Stojanović, Zapisi i natpisi, IV, p. 200, nr. 7111;Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 97-99; Bogdan, Daniile, p. 39; Matejić, p. 34;Bogdanović, Katalog, p. 135; nr. 325; Mircea, Manuscrise, I, p. 378; Constantinescu,Repertoriu, p. 171, nr. 878; Matejić – Thomas, I, p. 467, nr. 325.Reprod.: OSU, HRL.

490 GRECIA1253 – Cuvintele sfinţilor părinţi, sec. XVII. 363 f. 19,3 x 14,8 cm. Text în limbaslavonă. Cuprinde la f. 1-219: texte de Ghenadie, patriarhul Constantinopolului, Mihaildin Constantinopol, Chiril al Alexandriei, Maxim Mărturisitorul, Vasile cel Mare, IoanHrisostom ş.a., redacţie moldovenească; f. 220-363: texte de Andrei al Critului, scrisede Simeon, redacţie rusească, 1684. Legătură piele, sec. XVII. Însemnări pe coperta I:Mănăstirea Hilandar; f. 363 v : însemnarea copistului Simeon (ms. 343).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 308, II, nr. 267; Matejić, p. 15; Bogdanović, Katalog, p. 105,nr. 189; Mircea, Manuscrise, I, p. 378; Constantinescu, Repertoriu, p. 33, nr. 155;Matejić – Thomas, I, p. 393, nr. 189.Reprod.: OSU, HRL.1254 – Minei pe scurt, ultimul sfert al sec. XVI. 263 + 2 f. 14,4 x 9,5 cm. Textîn limba slavonă. Legătură piele sec. XVII. Însemnări la f. 119 v : ieromonahul Partenie,ecleziarh al mănăstirii Glavacioc, 1661; f. 54; 94 v ; f. 141 v ; f. 233 v : însemnări în limbaromână cu caractere chirilice (ms. 551).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 363; II, nr. 426; Stojanović, Zapisi i natpisi, IV, p. 170, nr.6926; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 94; Matejić, p. 37; Bogdanović, Katalog, p.142, nr. 354; Constantinescu, Repertoriu, p. 36, nr. 171; Matejić – Thomas, I, p. 483,nr. 354; Turilov – Moškova, p. 139, nr. 339.Reprod.: OSU, HRL.1255 – Pomelnicul mănăstirii Hilandar, sec. XVII-XIX. 157 f. 37,4 x 28,5 cm. Textîn limba slavonă. Nume şi toponime româneşti: Timişoara, Bucureşti etc. (ms. 687).Ref.: Bogdanović, Katalog, p. 267-268, nr. 790; Matejić – Thomas, II, p. 777, nr. 790.Reprod.: OSU, HRL.1256 – Psaltire, Ţara Românească (?), sec. XVII. Text în limba slavonă, redacţiemuntenească. Fragment, 1 f. 17,5 x 14 cm (ms. 731).Ref.: Matejić, p. 83; Bogdanović, Katalog, p. 259, nr. 761/X; Mircea, Manuscrise, I, p.378; Constantinescu, Repertoriu, p. 39, nr. 186; Matejić – Thomas, II, p. 753, nr.761/X.Reprod.: OSU, HRL.1257 – Stiherarion, circa 1710. III + 214 + 1 f. 15,3 x 10 cm. Legătură în pieledin secolul XVIII. Frontispicii şi iniţiale ornate. Text în limba slavonă, redacţie sârbă.Cuprinde canoane pascale şi catavasii ale lui Ioan Damaschinul, cântări de laudă pentrusfinţi sârbi şi polichronia în cinstea ţarilor ruşi şi a domnilor Moldovei şi Ţării Româneşti,ctitori la Hilandar, copiate după originale mai vechi (f. 208 v -209, ante 1676). Însemnare înlimba slavă prin care proegumenul Gherasim, proprietarul manuscrisului, îl lasă mănăstiriidupă moartea sa (f. 1-6 v , 1731) (ms. 650).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 353; II, 412; Bogdanović, Katalog, p. 138, nr. 339; Matejić –Thomas, I, p. 474, nr. 339; Radu G. Păun, 2008.1258 – Stiherarion, 1716. 166 f. 19 cm. Cuprinde diverse cântări, tropare, condaceşi polichronia în cinstea ţarilor ruşi şi a domnilor Moldovei şi Ţării Româneşti, ctitori laHilandar, copiate probabil după originale mai vechi (f. 162 r-v , ante 1676). Text în limbaslavonă, redacţie sârbă. Inscripţie care atestă că ms. a fost donat la Hilandar de dascălulDamaschin, în anul 1716 (f. 165 v ) (ms. 324).

GRECIA 491Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 353; II, nr. 411; Bogdanović, Katalog, p. 138, nr. 339; Matejić– Thomas, I, p. 474, nr. 339; Radu G. Păun, 2008.1259 – Epistolar, 1716. 38 f. 13 x 9,3 cm. Text în limba română şi greacă. Desene încărbune şi peniţă, între care biserica Mitropoliei din Târgovişte şi armele lui ConstantinBrâncoveanu voievod (ms. 715).Ref.: Matejić, p. 65; Bogdanović, Katalog, p. 243, nr. 738; Paul Mihail, Noi mărturiiromâneşti de la Athos (BOR, 100, nr. 5-6, 1982, p. 551); Constantinescu, Repertoriu,p. 242, nr. 1218; Matejić – Thomas, II, p. 715, nr. 738.Reprod.: OSU, HRL.1260 – Pateric, post 1742. 22 f. 37 x 23 cm. Text în limba slavonă, copie după unmanuscris de la Poiana [Mărului], realizat după o ediţie din 1742. Însemnare: coperta I,Schitul Almaş; f. 228 v : cumpărat de la Zografu în 1821 (ms. 679).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 406; II, nr. 352; Bogdan, Daniile, p. 39 (copiat la PoianaMărului); Bogdanović, Katalog, p. 149, nr. 379; Constantinescu, Repertoriu, p. 37,nr. 173; Matejić – Thomas, I, p. 495, nr. 379.Reprod.: OSU, HRL.1261 – Sf. Simion Noul Teolog, Învăţături. Cuvânt al Sfântului Varsanufie, ŢaraRomânească, 1760. Traducere din limba slavonă în limba română. 156 f. 14,8 x 10 cm.Legătură piele, sec. XVIII, însemnarea copistului la f. 156 (ms. 668).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 429, II, nr. 537; Bogdan, Daniile, p. 39-40; Matejić, p.48; Bogdanović, Katalog, p. 199, nr. 539; Paul Mihail, Noi mărturii, p. 551;Constantinescu, Repertoriu, p. 241, nr. 1213; Matejić – Thomas, II, p. 603, nr. 539.Reprod.: OSU, HRL.1262 – Sbornicul stareţului Vasile de la Poiana Mărului, copie, post 1767. 327 f.17,2 x 12 cm. Text în limba slavonă, redacţie rusă. Cuprinde, între altele: texte filocalice,predosloviile stareţului Vasile la scrierile lui Grigorie Sinaitul, Filotei Sinaitul şi Nil Sorski,scrise de stareţ în chilia sa din Ţara Românească, şi un sinaxar în versuri, însemnare la f.327: copie dedicată memoriei stareţului, decedat în aprilie 1767; f. 303: copie executatădupă un izvod slavon de la Athos (ms. 352).Ref.: Sava Hilandarec, II, nr. 301; Matejić, p. 25; Bogdanović, Katalog, p. 110-111, nr.215; Matejić – Thomas, I, p. 407, nr. 215.Reprod.: OSU, HRL.1263 – Pomelnic al mănăstirii Hilandar, post 1767. IV + 134 + 2 f. 22,3 x 16 cm. Textîn limba slavonă de redacţie rusă, scris de monahul Theodosie de la Hilandar (colofon,coperta I). Legătură din piele din sec. XVIII (ms. 754). Rubrici rezervate domnilor români(„Oungrovlahiskijh gospodarej”), în care sunt pomeniţi Şerban (Cantacuzino) şi Vasile(Lupu). Rubricile „Grad Bukoreštij” şi „Grad Iašij” conţin nume româneşti, între carecele ale lui „Alexandru Voevod” cu doamna Ecaterina (Ipsilanti ?) şi „Constantin Voevod”(Ipsilanti?), care au făcut danii mănăstirii. În margine, datele 1792 şi 1799. Printrelocalităţile de unde călugării de la Hilandar au primit danii se regăsesc şi unele din ŢărileRomâne: Piteşti, Iaşi, Craiova, Bucureşti, Timişoara.Ref.: Bogdanović, Katalog, p. 271-272, nr. 809; Matejić – Thomas, II, p. 789, nr. 809;Radu G. Păun, 2008.

492 GRECIA1264 – Pomelnic al mănăstirii Hilandar, 1767-1818. 172 f. 20,5 x 15,3 cm. Textîn limba slavonă, redacţie rusă (ms. 427). Nume de localităţi (Iaşi, Galaţi, Bucureşti,Zimnicea, Craiova etc.) şi persoane din Ţările Române care au făcut danii mănăstirii.Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 464; II, nr. 515; Bogdanović, Katalog, p. 195, nr. 514; Matejić– Thomas, II, p. 593, nr. 514.Publ.: Kalina Stoilova, Pomelnik na Hilendarskija manastir ot 1767 g. (în „Istoričeskipregled”, 34, 1978, p. 93-103, parţial).1265 – Isaac Sirul, Cuvinte, 1788-1789. 24 +394 + 3 f. 22,5 x 18,2 cm. Text în limbaslavonă alcătuit din două părţi: f. 1-23, scrise de ieromonahul Ioan la mănăstirea Poiana[Mărului, din Ţara Românească], 1788; f. 24-394: copist necunoscut, 1789. Gravurădecupată dintr-o tipăritură grecească, la f. 22 v . Însemnarea copistului, la f. 23 v . Legăturăpiele, sec. XVIII (ms. 289).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 394; II, nr. 293; Bogdan, Daniile, p. 39; Matejić, p. 24;Bogdanović, Katalog, p. 109, nr. 207; Constantinescu, Repertoriu, p. 34, nr. 156;Matejić – Thomas, I, p. 403, nr. 207; Turilov – Moškova, p. 346, nr. 871.Reprod.: OSU, HRL.1266 – Minunile Maicii Domnului (Mântuirea păcătoşilor). 1794. 7 + 241 f. 23,5x 17 cm. Diverse canoane şi învăţături. Fragmente de sinaxar. Cuvinte ale lui Dimitriede Rostov. Pentru a doua venire a Domnului. Copist Theofan. Text în limba română.Miniatură (Maica Domnului); legendă în limba slavonă, f. 7 v ; frontispiciu în stil baroc şiiniţială cu miniatură, f. 1. Legătură piele, sec. XVIII-XIX. Coperta II: însemnare, 1832(ms. 506).Ref.: Sava Hilandarec, II, nr. 540; Matejić, p. 48; Bogdanović, Katalog, p. 200, nr. 542;Paul Mihail, Noi mărturii, p. 551; Constantinescu, Repertoriu, p. 241, nr. 1215;Matejić – Thomas, II, p. 604, nr. 542.Reprod.: OSU, HRL.1267 – Gramatica limbii slavone, copie de monahul Casian, mănăstirea Neamţ, 1795.189 f. 17 x 12 cm. Text în limba slavonă, redacţie rusă. Legătură de piele pe carton, sec.XVIII, însemnarea copistului, la f. 189 v -190, 10 octombrie 1790, şi coperta III (ms. 436).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 463; II, nr. 527; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 100;Bogdan, Daniile, p. 39; Matejić, p. 14; Bogdanović, Katalog, p. 197, nr. 529;Constantinescu, Repertoriu, p. 38, nr. 182; Matejić – Thomas, II, p. 598, nr. 529.Reprod.: OSU, HRL.1268 – Epistolar, scris la Hilandar, 1797. Copist Sava monah (f. 38v), 39 f. 15,5 x10,5 cm. Text în limba slavonă (ms. 667).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 433; II, nr. 531; Matejić, p. 53; Bogdanović, Katalog, p. 198,nr. 533; Matejić – Thomas, II, p. 600, nr. 533.Reprod.: OSU, HRL.1269 – Ioan Comnen, Proskynītarion tou Agiou Orous, 1698. Lucrare dedicatădomnitorului Constantin Brâncoveanu, cu menţiuni despre donaţiile româneşti de laMuntele Athos. Copie, sec. XVIII (ms. 40).Ref.: Bodogae, Athos, p. 158.

GRECIA 4931270 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon. Traducere în limba greacă deIoan Avramios, din porunca lui Nicolae Mavrocordat. Copie din sec. XVIII (ms. 10).Ref.: Lambros, I, p. 29, nr. 231; A. Camariano, Traducerea greacă a „Teatrului Politic”(RIR, 11-12, 1941-1942, p. 221).1271 – Manuscrise muzicale (3), sec. XVIII, cuprinzând polihronioane pentruConstantin Brâncoveanu şi pentru domnii Ţării Româneşti, compoziţii ale lui Atanasie,patriarhul Constantinopolului (ms. gr. 90/993, f. 266-267; ms. gr. 92/995, f. 349-350; ms.gr. 145/1004, f. 284).Ref.: Barbu-Bucur, Cultura, p. 230, nr. 715-717.1272 – Manuscrise muzicale (2), sec. XVIII, cuprinzând şi Doxologia lui IovaşcuVlahul (ms. gr. 74/875, f. 364-366 v ; ms. gr. 92/995, f. 299-300 v ).Ref.: ibidem, p. 175, n. 458.1273 – Calist Antilikudis, Raiul, scris de shimonahul Climent la mănăstirea Neamţ,sfârşitul sec. XVIII. 150 + l f. 22,5 x 17 cm. Text în limba slavonă, însemnare la f. 1-5:shimonahul Platon arată că a scris Climent pentru Athanasie monahul, care a dăruitmanuscrisul monahului Ioasaf (ms. 349).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 391; II, nr. 282; Matejić, p. 23; Bogdanović, Katalog, p. 107,nr. 197; Matejić – Thomas, I, p. 397, nr. 197.Reprod.: OSU, HRL.1274 – Meletie de Atena, Istorie bisericească, sfârşitul sec. XVIII. 235 f. 20,9 x15,5 cm. Text în limba română. Cuprinde: f. 2-12: Capetele pre rând ale acelui cuvânt;f. 13 sqq.: Mărturii pentru sf. Calist, a lui Meletie al Atinelor din Bisericeasca Istorie,partea XIV, cap. 15, nr. 18. Scrieri ale lui Simeon de Thesalonic, Nichifor şi CalixtXanthopoulos. Copist monahul „Nil, românul din Bucureşti”, care îşi povesteşte viaţa decălugăr. Legătură piele, sec. XIX. Însemnări la f. 212, 215 v , 216 v , 217 r-v , 218 r-v , 233 v dinanii 1827, 1831, 1843 (ms. 505).Ref.: Sava Hilandarec, II, nr. 539; Matejić, p. 48; Bogdanović, Katalog, p. 199-200, nr.541; Paul Mihail, Noi mărturii, p. 551; Constantinescu, Repertoriu, p. 241, nr. 1214;Matejić – Thomas, II, p. 604, nr. 541.Reprod.: OSU, HRL.1275 – Viaţa stareţului Paisie Velicicovschi, Moldova, după 1792. 114 + 3 f. 23,5 x17 cm. Text în limba slavonă. Cuprinde, în ultimele trei file, stihuri închinate stareţuluiPaisie de ieromonahul Efrem (ms. 304).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 411; II, nr. 358; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 100;Matejić, p. 32; Bogdanović, Katalog, p. 127, nr. 290; Constantinescu, Repertoriu, p.35, nr. 164; Matejić – Thomas, I, p. 449, nr. 290.Reprod.: OSU, HRL.1276 – Miscelaneu muzical, sec. XVIII. Notaţie psaltică, text în limba greacă. La f.364-366, Doxologie la Înălţarea Sfintei Cruci de Iovaşcu Vlahul (ms. gr. 74/875).Ref.: Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 11; idem, Cultura, p. 175.1277 – Miscelaneu muzical, sec. XVIII. Notaţie psaltică, text în limba greacă.

494 GRECIALa f. 299-300: Doxologie la Înălţarea Sfintei Cruci de Iovaşcu Vlahul; la f. 349-350:Polychronion pentru domnul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu (ms. gr. 92/995).Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 6; idem, Iovaşcu Vlahul, p. 11; idem, Cultura, p. 175.1278 – Miscelaneu muzical, sec. XVIII. Notaţie psaltică, text în limba greacă. La f.266-267, Polychronion pentru Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, compusde „Kir Athanasie Patriarhul Constantinopolului” (ms. gr. 90/993).Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 6; idem, Cultura, p. 230.1279 – Miscelaneu muzical, sec. XVIII. Notaţie psaltică, text în limba greacă. Laf. 284, Polychronion pentru domnul Ţării Româneşti [Constantin Brâncoveanu], compusde „Kir Athanasie Patriarhul Constantinopolului” (ms. gr. 145/1004).Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 6; idem, Cultura, p. 230.1280 – Epistolar, începutul sec. XIX. Fragment 4 f. 19 x 12 cm. Text în limbaslavonă. Scrisori schimbate între Veliko Târnovo, Bucureşti, Kazanlâk, Gabrovo, uneledin 1808 (ms. 579).Ref.: Matejić, p. 77; Bogdanović, Katalog, p. 251, nr. 744/VIII; Matejić – Thomas, II, p.733, nr. 744/VIII.Reprod.: OSU, HRL.1281 – Pomelnic, 1803. 180 f. 36,9 x 24,5 cm. Text în limba slavonă, redacţie rusă.Cuprinde copia unui pomelnic mai vechi, continuat cu rubrici deschise pentru nume, întrecare domni şi credincioşi din Ţările Române. Însemnare pe coperta III, privind completareapomelnicului de la 20 iulie 1829 – 24 iunie 1830 (ms. 685).Ref.: Bogdanović, Katalog, p. 267, nr. 788; Matejić – Thomas, II, p. 775, nr. 788; RaduG. Păun, 2008.Reprod.: OSU, HRL.1282 – Molitve pentru boli, scrise de ieromonahul Pahomie Patoţchi la SchitulIurjeniţi, din ţinutul Soroca, 1806. 70 f. 18,7 x 13,5 cm. Text în limbile slavonă şi română.Cuprinde: f. 1-44: Molitve (limba slavonă); f. 44-58: Rânduială pentru sfinţirea apei; f.59 v -70: Paraclis (limba română); însemnarea copistului la f. 70 v , în limba română: 11 iulie1806 (ms. 388).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 472, II, nr. 442; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 100;Bogdan, Daniile, p. 40; Matejić, p. 38; Bogdanović, Katalog, p. 147, nr. 370; PaulMihail, Noi mărturii, p. 551; Constantinescu, Repertoriu, p. 36, nr. 172; Matejić –Thomas, I, p. 491, nr. 370.Reprod.: OSU, HRL.1283 – Isihie Presviterul, Cuvinte, scrise de shimonahul Climent, la mănăstireaNeamţ, 1807. 51 + l f. 24 x 18 cm. Text în limba slavonă. Însemnarea copistului la f. 52:scris pentru monahul Athanasie (ms. 354).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 455; II, nr. 304; Matejić, p. 25; Bogdanović, Katalog, p. 111, nr.217; Constantinescu, Repertoriu, p. 34, nr. 158; Matejić – Thomas, I, p. 408, nr. 217.Reprod.: OSU, HRL.1284 – Molitvenic, scris de ieromonahul Pantelimon din Hilandar la Veliko Târnovo,1807. 80 f. 20 x 14 cm. Text în limba slavonă, însemnarea copistului, la f. 29; f. 1-4:

GRECIA 495marginalii menţionând că manuscrisul a fost copiat în 1807, când ruşii au ocupat oraşulBucureşti (ms. 263).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 459; II, nr. 224; Matejić, p. 22; Bogdanović, Katalog, p. 101,nr. 173; Matejić – Thomas, I, p. 385, nr. 173.Reprod.: OSU, HRL.1285 – Theodor Studitul, Învăţături, scrise de shimonahul Climent, la mănăstireaNeamţ, 1807. 13 + 347 f. 23 x 17 cm. Text în limba slavonă, redacţie rusă. Însemnareacopistului, la f. 324: scris pentru monahul Athanasie; f. 1: biblioteca mănăstirii Hilandar,1811 (ms. 353).Ref.: Sava Hilandarec, I, nr. 447; II, nr. 303; Matejić, p. 25; Bogdanović, Katalog, p. 111, nr.216; Constantinescu, Repertoriu, p. 34, nr. 157; Matejić – Thomas, I, p. 408, nr. 216.Reprod.: OSU, HRL.1286 – Simion Noul Teolog, Cuvinte, copie de shimonahul Climent, [mănăstireaNeamţ], circa 1810. 234 + 3 f. 21,8 x 18,2 cm. Text în limba slavonă, redacţie rusă.Însemnarea copistului, la f. 234: scris pentru monahul Athanasie (ms. 592).Ref.: Bogdanović, Katalog, p. 229, nr. 674; Matejić – Thomas, II, p. 679, nr. 674.Reprod.: OSU, HRL.1287 – Pomelnic, 1811-1830. 80 f. 31 x 21,5 cm. Text în limba slavonă, redacţii bulgarăşi rusă (ms. 482). Nume de localităţi (Focşani, Huşi, Iaşi, Bârlad, Tutova, Bucureşti),persoane din Ţările Române (între care şi domnul Moldovei, Scarlat Calimachi, 1814) şisumele pe care le-au dăruit mănăstirii.Ref.: Sava Hilandarec, II, nr. 544; Bogdanović, Katalog, p. 239-240, nr. 716; Matejić –Thomas, II, p. 705, nr. 716; Radu G. Păun, 2008.1288 – Pomelnic, 1819, 1831, 1838, 1840, 1841. 148 f. 30,5 x 22,7 cm. Text în limbaslavonă. Cuprinde şi nume de persoane (mai ales clerici) şi de localităţi din Ţările Române(Iaşi, Piteşti, Huşi, Bucureşti, Chişinău, Ploieşti etc.) (ms. 689).Ref.: Bogdanović, Katalog, 268, nr. 794; Matejić – Thomas, II, p. 779, nr. 794.Reprod.: OSU, HRL.1289 – Miscelaneu, circa 1820-1840. 188 f. 29,6 x 20,8 cm. Texte în limbileslavonă, bulgară, greacă şi rusă. Numerotare inversă. Extrase din Pateric, Mărgăritare,Scara Raiului, Cronica lui Dimitrie de Rostov; canoane pentru sfinţi sârbi, descriere amănăstirilor de la Muntele Athos etc. La f. 188-145: registru de socoteli şi corespondenţă aunui anume Ştefan Tabacovici din Bucureşti, pentru anii 1827-1828, 1832-1834 (ms. 578)Ref.: Bogdanović, Katalog, p. 239-240, nr. 716; Matejić – Thomas, II, p. 705, nr. 716.1290 – Visul Maicii Domnului, scris la mănăstirea Hilandar, 26 decembrie 1849. 8 f.11 x 8,8 cm. Text în limba română (ms. 714).Ref.: Matejić, p. 65; Bogdanović, Katalog, 243, nr. 737; Paul Mihail, Noi mărturii, p. 551;Constantinescu, Repertoriu, p. 241, nr. 1217; Matejić – Thomas, II, p. 714, nr. 737.Reprod.: OSU, HRL.1291 – Rânduiala celui ce se ispiteşte în vis, 1854. 15 + 6 f. 16,6 x 10,5 cm. Text înlimba română. La f. 15: însemnări autobiografice ale lui Ilie din Moldova, de la mănăstireaVăratec, posesorul manuscrisului (ms. 804).

496 GRECIARef.: Matejić, p. 76; Bogdanović, Katalog, p. 263, nr. 772; Constantinescu, Repertoriu, p.242, nr. 1220; Matejić – Thomas, II, p. 765, nr. 772.Reprod.: OSU, HRL.1292 – Grigorie Iliopolitul, Paraclisul Icoanei Maicii Domnului zisă Troieručitza(cea cu trei mâini), mănăstirea Hilandar, 1855. Copie din 1868. Text în limba slavonă,redacţie rusă. 22 + 2 f. 16,8 x 10,5 cm. La f. 23 v : însemnare a ieromonahului IoachimMoldovanul (ms. 669).Ref.: Sava Hilandarec, II, nr. 551; Bogdanović, Katalog, p. 202, nr. 551; Matejić – Thomas,II, p. 610, nr. 551.Reprod.: OSU, HRL.1293 – Vapaj grešne duše [Chinul sufletului păcătos], scris la Bucureşti, 20-22noiembrie 1859. 2 f. 17,7 x 11 cm. Text în limba rusă (ms. 719).Ref.: Bogdanović, Katalog, p. 249, nr. 743/VII; Matejić – Thomas, II, p. 610, nr. 743/VII.Reprod.: OSU, HRL.1294 – Pentru minunile preacinstitei Cruci, scris de ieromonahul Ioachim dinMoldova, la mănăstirea Hilandar, 9 mai 1861. Conţine o însemnare despre o parte dinSfânta Cruce aflată în posesia autorului (f. 4 v ) şi o versiune a legendei despre vizitaîmpăratului Ioan Paleologul în Moldova lui Alexandru cel Bun (f. 5 r-v , nenumerotate). 4 +4 f. 16,5 x 10,5 cm. Text în limba română (ms. 803).Ref.: Matejić, p. 76; Bogdanović, Katalog, p. 263, nr. 771; Paul Mihail, Noi mărturii, p.579; Constantinescu, Repertoriu, p. 242, nr. 1219; Matejić – Thomas, II, p. 765, nr.771; Radu G. Păun, 2008.Reprod.: OSU, HRL.1295 – Moisie Basarabeanul Monahul, [Însemnări], 1881. 92 f. 14 x 8,5 cm. Text înlimba bulgară. Cuprinde: socoteli, însemnări zilnice, reţete de leacuri, Trepetnic tradus dinlimba rusă „de Moisei Basarabeanul de neam moldovan, la 12 februarie 1881” (f. 23-25 v )(ms. 806).Ref.: Bogdanović, Katalog, p. 273, nr. 815; Matejić – Thomas, II, p. 792, nr. 815.Reprod.: OSU, HRL.1296 – Inventar al inscripţiilor existente la mănăstirea Hilandar, 1894. 8f. 21 x 17cm. Text în limba slavonă, redacţie rusă. Scris de ieromonahul Vichentie (f. 7). Cuprindeşi inscripţia de pe icoana Maicii Domnului Akathistos, ferecată din porunca lui MateiBasarab şi a doamnei Elina (f. 1 v -2) (ms. 602).Ref.: Bogdanović, Katalog, p. 233, nr. 689/III; Matejić – Thomas, II, p. 688, nr. 689/III.1297 – Antologhion, circa 1879. 153 f. 16,8 x 10 cm. Text în limbile slavonă (redacţierusă), bulgară şi greacă, notaţie psaltică. Cuprinde şi compoziţii moldoveneşti (ms. 470).Ref.: Sava Hilandarec, II, nr. 588; Bogdanović, Katalog, p. 210, nr. 588; Matejić – Thomas,II, p. 633, nr. 588.Reprod.: OSU, HRL.1298 – Liturghia Sf. Ioan Zlataust, sec. XIX. Fragment. 7 f. 18,3 x 12,8 cm. Text înlimba română. Lipsă primele opt file (ms. 713).

GRECIA 497Ref.: Matejić, p. 65; Bogdanović, Katalog, p. 243, nr. 736; Paul Mihail, Noi mărturii, p.551; Matejić – Thomas, II, p. 714, nr. 736.Reprod.: OSU, HRL.CR1299 – Octoih, tipărit de Macarie, Ţara Românească, 1510, 200 f. 28 x 19 cm.Legătură piele, sec. XVI.Ref.: Arhim. Leonid, Sloveno-srpska knižnica na sv. Gori Atonskoi u Manastiru Hilandarui sv. Pavlu („Glasnik Srpskog Učenog Društva”, 16, 1877, fasc. 44, p. 232);I. Karataev, Opisanie slavjano russkih knig, I, St. Peterburg, 1883, p. 26, nr. 11;Stojanović, Zapisi i natpisi, IV, p. 39; BRV, I, p. 9, nr. 2; N. Iorga, Cronică (RI, 10,1924, p. 154); Bogdan, Daniile, p. 40; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 154; Dj.Radojčić, Stare srpske povelje i rukopisne knige u Hilandaru („Arhivist”, 2, 1952,nr. 2, p. 77); D. Medaković, Grafika srpskih štampanih knig XV-XVII veka, Belgrad,1958, p. 172-178; Sv. Radojčić, Rapports artistiques serbo-roumains, în Actes duColloque de Sinaia, 1962, [Bucarest, 1962], p. 24, 30; D. Medaković, Stare štampaneknyjige manastira Hilandara, în Bogdanović, Katalog, p. 282, nr. 32.Reprod.: B. A. R., foto; Dj. Radojčić, op. cit., fig. 18; D. Medaković, op. cit., pl. XVIII/1,XCVII; Sv. Radojčić, op. cit., p. 24-25, fig. 1-2.1300 – Tetraevanghel, tipărit de Macarie, Ţara Românească, 1512. 2 ex.: 246 f., 29,7x 21 cm (ex. 1); 289 f., 27 x 18,3 cm, legătură piele, sec. XVII (ex. 2).Ref.: Arhim. Leonid, op. cit., p. 253; Sava Hilandarec, I, p. 84; Bogdan, Daniile, p. 40; D.Medaković, op. cit., p. 279, nr. 13-14.1301 – Apostol, tipărit de Dimitrie Liubavici cu ucenicii Oprea şi Petru, din poruncalui Mircea Ciobanul, domnul Ţării Româneşti, Târgovişte, 1547. 4 ex: 266 f., 21,5 x 15,7cm, legătură piele, sec. XVI (ex. 1); 238 f., 19,5 x 14 cm, legătură piele, sec. XVI (ex. 2);265 f., 22 x 14,2 cm, legătură piele, sec. XVI (ex. 3); 266 f., 21,5 x 15,3 cm, legătură piele,sec. XVI (ex. 4).Ref.: Arhim. Leonid, op. cit., p. 254; Sava Hilandarec, I, p. 84 (în colofonul unui exemplareste menţionată imprimarea „din porunca lui Iliaş, domn al Moldovei”); BRV, I, p.30, nr. 7; Bogdan, Daniile, p. 40; D. Medaković, op. cit., p. 279-280, nr. 17-20.1302 – Liturghier, tipărit de Vichentie Vuković, Veneţia, 1554. 220 p. 20 x 15 cm.Legătură piele, jumătatea sec. XVII. Însemnare la f. 1 liminară: dăruit mănăstirii Hilandarde Neofit, mitropolitul Timişoarei, în 1612.Ref.: D. Medaković, op. cit., p. 287, nr. 69.1303 – Octoih, tipărit de Coresi, partea I, [Braşov], 1574. 408 f. 28 x 18,3 cm. Fila408 manuscrisă. Legătură piele, sec. XVI. Însemnare, f. 408 v : la mănăstirea Hilandar din1644.Ref.: Sava Hilandarec, I, p. 86; BRV, I, p. 60-69, nr. 17; Bogdan, Daniile, p. 40; D.Medaković, op. cit., p. 283, nr. 38.Reprod.: BRV, I, p. 57-59.1304 – Octoih, tipărit de Coresi, partea II, [Braşov], 1575. 2 ex.: 203 f., 29,8 x 18

498 GRECIAcm, legătură piele, sec. XVI, f. 196-203, manuscrise (ex. 1); 228 f., 30 x 19 cm, legăturăpiele, sec. XVI (ex. 2).Ref.: Sava Hilandarec, I, p. 86; BRV, I, p. 60-63, nr. 18; Bogdan, Daniile, p. 40; D.Medaković, op. cit., p. 283, nr. 39-40.Reprod.: BRV, I, p. 61-62.1305 – Psaltire, tipărită de Coresi, Sebeş, 1577. 2 ex.: 164 f., 29 x 18,5 cm, legăturăpiele sec. XVI (ex. 1); 170 f., 30 x 19 cm, legătură piele sec. XVI (ex. 2).Ref.: Arhim. Leonid, op. cit., p. 255; I. Karataev, op. cit., I, p. 197-198, nr. 91; BRV, 1, p.68, nr.20; Bogdan, Daniile, p. 40; Sava Hilandarec, I, p. 85; D. Medaković, op. cit.,p. 281, nr. 30-31.Reprod.: BRV, I, p. 63-64.1306 – Tetraevanghel, tipărit de Coresi şi Mănăilă, Sebeş, 1579. 300 f. 30 x 19,2 cm.Ref.: I. Karataev, op. cit., I, p. 200, nr. 93; Sava Hilandarec, I, p. 84 (datează ed.: 1583,confuzie cu ed. Lavrentie, 1582); BRV, I, p. 99, nr. 31 (semnalează la Hilandar numaied. 1583); D. Medaković, op. cit., p. 279, nr. 16.1307 – Sbornic (Minei de praznice), tipărit de Coresi la Sebeş, 1580. 469 f. 29 x 19,4cm. Legătură piele, probabil sec. XVII.Ref.: Sava Hilandarec, I, p. 87; Bogdan, Daniile, p. 40; D. Mediković, op. cit., p. 288, nr.78.Reprod.: BRV, I, p. 83.1308 – Tetraevanghel, tipărit de Lavrentie, mănăstirea Plumbuita, 1582, 3 ex.: 21 f.,30 x 19,5 cm, legătură piele sec. XVI (ex. 1); 213 f., 30 x 19 cm, legătură piele sec. XVII(ex. 2); 212 f., 31 x 19,3 cm, legătură piele sec. XVII (ex. 3).Ref.: I. Karataev, op. cit., I, p. 109-111, nr. 37-38; Sava Hilandarec, I, p. 83-84; D.Medaković, op. cit., p. 278-279, nr. 10-12.1309 – Minei pe lunile septembrie – ianuarie, Ţara Românească, sec. XVI. 244 f.30,3 x 20 cm.Ref.: D. Medaković, op. cit., p. 288, nr. 79.1310 – Psaltire cu Sinaxar, tipărită de Silvestru, Govora, 1638-1641.Ref.: Arhim. Leonid, op. cit., p. 257; Sava Hilandarec, I, p. 88-89; BRV, I, p. 107, nr. 37;Bogdan, Daniile, p. 40; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 170; idem, Legăturileromâneşti, p. 89; J. Radovanović, Ruske i rumunske štampane knjige XVII veka ubiblioteci manastira Hilandara („Archeografski Prilozi”, 2, 1980, p. 252, nr. 24).1311 – Thomas à Kempis, Kniga o H[risto]ve podražanija, Târgovişte, 1647.Traducere de Udrişte Năsturel. 2 ex.Ref.: Arhim. Leonid, op. cit., p. 256-257; Sava Hilandarec, I, p. 89; BRV, I, p. 159, nr.52; E. Dvoicenco, Un studiu necunoscut al lui Haşdeu despre traducerea cărţii „Deimitatione Christi”, în 1647 (RI, 18, 1932, p. 321); Bogdan, Daniile, p. 40; Turdeanu,Din vechile schimburi, p. 170; idem, Legăturile româneşti, p. 89; J. Radovanović, op.cit., p. 261-262, nr. 35.1312 – Triod-Penticostar, Târgovişte, 1649. 2 ex.

GRECIA 499Ref.: Arhim. Leonid, op. cit., p. 237; Sava Hilandarec, I, p. 90; Bogdan, Daniile, p. 40-41;Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 170; idem, Legăturile româneşti, p. 89; Bodogae,Athos, p. 155; J. Radovanović, op. cit., p. 263, nr. 37.1313 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,ed.: 1677, 1729, dedicate lui Antonie Ruset, domnul Moldovei.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 323, 616, nr. 4362, 4363.1314 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, ed.: 1684, 1743, 1763,1778, 1781, 1786, 1792, 1798 (2 ex.). Cronică universală, compilată la Iaşi din poruncalui Petru Şchiopul.Ref.: ibidem, I, p. 154, nr. 2080, 2084, 2088, 2090-2094; II, p. 327, nr. 835.1315 – Ī Theia Grafī [...] Palaias kai Neas Diathīkīs apanta, Veneţia, 1687, tipărităcu sprijinul bănesc al lui Şerban Cantacuzino. În prefaţă, tipograful N. Glykys afirmădrepturile domnului la tronul Imperiului Bizantin.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 82-83, nr. 1087.1316 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul. 2 ex.Ref.: ibidem, p. 196, nr. 2632.1317 – Vivlion periechon tīn akolouthian tīs agias Aikaterinīs, to te Proskynītariontou Agiou Orous Sina, Târgovişte, 1710, tipărită de Antim Ivireanul (nr. 76).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 80-81, nr. 61; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 8, nr. 74.1318 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...], epimeleia [...] GeōrgiouTrapezountiou, Bucureşti, 1719.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3814.1319 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athōnos, Veneţia,1745, retipărire a ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şiconsemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri.Ref.: ibidem, p. 232, 613, nr. 3143.1320 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīsAnatolikīs. Orthodoxa confessio, ed.: Wratislawiae, 1751; St. Peterburg [Veneţia], 1764 (2ex.); Bucureşti, 1767.Ref.: ibidem, p. 399, nr. 4557-4559.1321 – Nikolaos Mauroidīs, To apostolikon dyktion [sic] [...], ītoi Logoi [...] eis tīnMegalīn tessarokostīn, Iaşi, 1756.Ref.: ibidem, p. 282, nr. 3804.1322 – Geōrgios Kōnstantinos, Pagkosmios istoria tīs oikoumenīs, t. I, Veneţia, 1759,cu epistola dedicatorie către Antonie Russet, domnul Moldovei, din ed. Veneţia, 1677.Ref.: ibidem, p. 233, 613, nr. 3153.1323 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, t. I, Leipzig, 1766. Ediţie dedicatădoamnei Moldovei, Elena Mavrocordat.Ref.: ibidem, p. 141, nr. 1906.

500 GRECIA1324 – Hrisant Notara, Egcheiridion [...] peri tīs kat’exochīn yperochīn tīs [...] poleōsIerousalīm [...], Bucureşti, 1768.Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4434.1325 – Spyridon Papadopoulos, Neon epistolarion, Leipzig, 1768. Cuprinde şiformulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române.Ref.: ibidem, p. 160, nr. 2143.1326 – Istoria tou parontos polemou anametaxy Rousias kai tīs Othōmanikīs Portas,t. I-VI, Veneţia, 1770-1773, descriind şi luptele desfăşurate pe teritoriul Ţărilor Române.Ref.: ibidem, p. 203, nr. 2736.1327 – Neon epistolarion, Leipzig, 1774. Cuprinde şi formulele de adresare folositeîn ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (nr. 168).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 198, nr. 814; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 160, nr. 2145.1328 – Proskynītarion tīs agias poleōs Ierousalīm kai pasīs Palaistinīs. Koultouserrifazīm mouparek Christos Efentimizīn meblout oloup agiak pastigī gerīn ziareinamessī,Leipzig, 1780, tipărit cu cheltuiala lui Ioasaf Peloponesianul, egumenul mănăstirii Sf.Gheorghe Nou din Bucureşti.Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, I, Atena, 1958, p. 55-58, nr. 14;Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 376, nr. 5028.1329 – Dimitrie Nicolae Darvari, Grammatikī germanikī, Viena, 1785.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 611, nr. 1909.1330 – Giovanni Zanetti (Iōannīs Tzanetos), Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată luiNicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 441, nr. 5874.1331 – Istoria tīs Taurikīs Chersonīsou, t. I-II, Viena, 1792, traducere de GherasimCaruso. Istorie a Crimeii şi Tartariei Mici, dedicată lui Gavriil Bănulescu-Bodoni,mitropolitul Moldovei.Ref.: ibidem, p. 203, nr. 2734.1332 – Chesarie Daponte, Exīgīsis tīs theias leitourgias, t. I, Viena, 1795, scrisă înŢara Românească, în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, şi dedicată lui Filaret,mitropolitul Ungrovlahiei.Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1905.1333 – Dimitrie Nicolae Darvari, Eisagōgī eis tīn ellīnikīn glōssan, Viena, 1798.Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1909.1334 – Chrysoun egkolpion ītoi Kevītos Pinax kai Epiktītou Egcheiridion,metafrasthenta [...] ypo Dīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena, 1799.Ref.: ibidem, p. 128, nr. 1726.1335 – Syntomos iera istoria tīs Ekklīsias tīs palaias kai neas Diathīkīs metafrastheisa[...] ypo Dīmetriou N. Darvareōs, Viena, 1800. 3 ex.Ref.: ibidem, p. 413, nr. 5508.

GRECIA 501A1336 – Maica Domnului Akathistos. Icoană, Ţara Românească, ante 1643. Ferecăturăde argint cu perle şi pietre preţioase, datată 15 august 1643 (inscripţie). Executată, dinporunca lui Matei Basarab şi a doamnei Elina, de mitropolitul Longhin Korenić, refugiatla mănăstirea Comana.Ref.: Episcop Dimitrie, Skupocena ikona Ugrovlaškoga kneza Iovana Mateja Basarabe(„Spomenik”, s. II, 33, 1898, kn. 30, p. 3-6); G. Smyrnakis, To Agion Oros, Atena,1903, p. 490; Iorga, Athos, p. 491; Stojanović, Zapisi i natpisi, IV, p. 149-150, nr.6808; Beza, Urme, p. 43; Bodogae, Athos, p. 155; Turdeanu, Legăturile româneşti, p.90-92; Bogdan, Daniile, p. 36-37; Heinrich Wendt, Rumänische Ikonenmalerei. EineKunstgeschichte Darstellung, Eisenach, 1953, p. 18 (rec. E. T[urdeanu], în RER,2, 1954, p. 262); Silviu Anuichi, Relaţii bisericeşti româno-sârbe in secolele XVII-XVIII, Buc., 1980, p. 33.Reprod.: Beza, Urme, p. 37; N. Iorga, Les arts mineurs, I, fig. 7; Cândea – Simionescu,Athos, p. 105; idem, Prezenţe româneşti, IV, p. 201, fig. 229.MONĪ IVIRŌN(Mănăstirea Iviron)AM1337 – Aşezământ, întreţinut în sec. XVI-XIX cu ajutoare din Ţările Române:Neagoe Basarab (1512-1521), Mihnea Turcitul (1582, 1590), Stelea Spătaru (1590), RaduŞerban (1605), Radu Mihnea (1611-1616), postelnicul Necula Catargiu (1619), vorniceasaChiajna (1625), Alexandru Coconul (1625, 1626), Leon Vodă (1630), Matei Basarab(1634), Constantin Şerban (1655), Gheorghe Ştefan (1657), Grigore Ghica (1664, 1672),mitropolitul Visarion al Ungrovlahiei (1725), Scarlat Ghica (1764), Ştefan Racoviţă(1764), Zaraful Stavrache din Ţara Românească (1764), Alexandru Ipsilanti (1776, 1797),Nicolae Constantin Caragea (1782), Mihail Suţu (1792), Radu Golescu (1793), ConstantinHangerli (1798), Constantin Ipsilanti (1803), Grigore IV Ghica (1824), din veniturilemănăstirilor închinate Radu Vodă din Bucureşti, Tutana - Argeş, Glavacioc şi Dealu şi alebisericilor Stelea şi Bâlteni.Ref.: Lesviodacs, p. 461, nr. 1; Ierosh. Serafim, p. 71; Iorga, Athos, p. 488; Bodogae,Athos, p. 136-145; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 724; Bogdan, Daniile, p. 18; Mircea,Catalogul, p. 189, nr. 1309; Moisescu, Contribuţia, p. 249-250.1338 – Construcţii şi reparaţii datorate donatorilor români: apeduct şi dependinţe(1513), bolniţa (1610), reparaţii la baptisteriu (1614, 1734), fântâna (Necula postelniculCatargiu din Ţara Românească, 1619, pisanie), reparaţii generale, trapeza şi portul (1622),arsanaua (1625), turnul cu ceas (mitropolitul Visarion al Ungrovlahiei, 1725), renovareachiliilor, a paraclisului Sf. Gheorghe şi a zidului de incintă (1764).Ref.: A. Comnen Ipsilanti, Ta meta tīn alōsin, Constantinopol, 1875, p. 380; Gedeon, Athos,p. 176-178; Gavriil Protul, Viaţa şi traiul Sf. Nifon, ed. C. Erbiceanu, Buc., 1888, p.97-99; H. Brockhaus, op. cit., p. 126, 293; G. Smyrnakis, op. cit., p. 469; C. Erbiceanu,Bărbaţi culţi greci şi români din epoca fanariotă (AARMSI, s. II, t. 27, 1904, p. 170);

502 GRECIAMillet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 282; Iorga, Athos, p. 489; Fritz Fichtner, op. cit.,p. 47; Bodogae, Athos, p. 136-142; Moisescu, Contribuţia, p. 249-250.Reprod.: G. Balş, op. cit., p. 12, fig. 16; Cândea – Simionescu, Athos, p. [77]; idem,Prezenţe româneşti, IV, p. 188, fig. 211 (turnul cu ceas).1339 – Turla bisericii Adormirea Maicii Domnului, construită de Neagoe Basarab(1513), pictura murală executată cu cheltuiala lui Mihnea Turcitul, domnul ŢăriiRomâneşti, reprezentat împreună cu fiul său, Radu, în tabloul votiv din naos şi pe o uşăbatantă din biserică (sfârşitul sec. XVI), tâmpla şi reparaţii la pridvor (1614), efectuate dindanii româneşti.Ref.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 232; Iorga, Athos, p. 489; Beza, Urme, p.54; Bodogae, Athos, p. 142; Bogdan, Daniile, p. 17-18; A. Xyngopoulos, Portraitsinédits de deux voivodes valaques, în Actes du XIV e Congrès international des étudesbyzantines, Bucarest, 6-12, Septembre, 1971, II, Buc., 1975, p. 647-649; Marinescu,Archeio Ivīrōn, I, p. 21.Reprod.: G. Balş, Notiţă despre arhitectura Sfântului Munte (BCMI, 6, 1913, p. 14, fig.19); Beza, Urme, p. 43; A. Xyngopoulos, loc. cit.; Cândea – Simionescu, Athos, p.[79]; idem, Prezenţe româneşti, IV, p. 189, fig. 212; Marinescu, Archeio Ivīrōn, II, p.469-470, il. 62-63.1340 – Patrafir, din anii 1620-1630, lucrat din porunca Irinei Minetti, sora doamneiArghira, soţia lui Radu Mihnea. Inscripţia conţinând numele donatoarei în limba greacă.Ref. şi publ.: Eleni Vlachopoulou-Karabia, Holy Monastery of Iveron. Gold embroideries,Athos, 1998, p. 77-80, planşe la p. 81-82; Constantin Rezachevici, Petre Ş. Năsturel,Un patrafir de la mănăstirea Ivirilor şi neamul doamnei lui Radu Mihnea (SMIM,14, 2006, p. 111-120).1341 – Pictura murală a bisericii Sf. Fecioară Portaitissa, 1680-1683, executată cucheltuiala domnului Şerban Cantacuzino. În naos: tablou votiv cu pisanie, reprezentând peŞerban Cantacuzino şi o fiică (?), Anastasia, nemenţionată în genealogii; portret (frescă)al lui Teofan, mitropolitul Moldovei.Ref.: G. Smyrnakis, op. cit., p. 470; Cosmas Vlahos, op. cit., p. 202; Millet – Pargoire– Petit, Recueil, nr. 264; Iorga, Athos, p. 495; Beza, Urme, p. 52; Bodogae, Athos,p. 143; E. Turdeanu, Un portrait de Şerban Cantacuzino, prince de Valachie aumonastère d’Iviron au Mont Athos (RER, 15, 1975, p. 211-213); Marinescu, ArcheioIvīrōn, I, p. 21.Reprod.: Beza, op. cit., p. 43 (portretul lui Teofan); Marinescu, Archeio Ivīrōn, II, p. 474,il. 67 (portretul lui Şerban Cantacuzino); p. 476, il. 69 (portretul lui Teofan).1342 – Paraclisul Sf. Nicolae, renovat în 1737 de Visarion, fost egumen al mănăstiriiRadu Vodă din Bucureşti.Ref.: Gedeon, Athos, p. 179; Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 259; Bodogae,Athos, p. 53.1343 – Chilia părintelui Zosima, Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, cumpărată în 1897,aşezământ locuit de vieţuitori români până în 1960.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 274-275; Bălan, Mărturii,p. 366, 388.

GRECIA 5031344 – Chilia părintelui Isaiia, Cuv. Eftimie cel Mare, cumpărată la sfârşitul sec.XIX, fost aşezământ românesc, locuit de călugări din Transilvania.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 275; Bălan, Mărturii, p. 366, 388.1345 – Chilia părintelui Roman, Sf. Mucenic Gheorghe, cumpărată la sfârşitul sec.XIX, locuită până în 1950 de vieţuitori români.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 275; Bălan, Mărturii, p. 366-367,388.DOC1346 – Hrisov din 7 august 1432 prin care Ilie, domnul Moldovei, întăreşte lui Ivano moşie lângă râul Tazlău (jud. Neamţ). Text în limba slavonă (Roumaniko archeio, 1246)şi două traduceri (nr. 1048, 1055).Ref. şi reprod.: Florin Marinescu, Roumanika eggrafa, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p.490, nr. 16.1; V. Cândea, Tezaurele..., op. cit., p. 7; Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p.139.1347 – Hrisov, din 12 noiembrie 1440, prin care Iliaş şi Ştefan, domnii Moldovei,îi întăresc lui Dragomir două sate. Original în limba slavonă (nr. 1247) cu 2 traduceri înlimba română (nr. 1387, 1496).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 139-140.Reprod.: ibidem, II, p. 479, il. 72.1348 – Hrisov, din 23 mai 1449, emis la Târgul de Jos, prin care Alexandru, domnulMoldovei, întăreşte împărţirea unor părţi din satele Rusciori şi Dobroviţa. Documentconsiderat îndoielnic. Original în limba slavonă (nr. 1249).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, II, p. 463, nr. 2379.Reprod.: ibidem, II, p. 479, il. 72.1349 – Hrisov, din 23 mai 1449, prin care Alexandru, domnul Moldovei, întăreştelui Teodor Fargea şi surorilor lui împărţirea satelor Rusciori şi Dumbrăviţa. Traducere înlimba română (nr. 1089).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 140.1350 – Hrisov, 6 noiembrie 1491, emis la Suceava, prin care Ştefan cel Mare, domnulMoldovei, îi întăreşte lui Mihai Pojar şi rudelor lui satele Săcuieni, Bogdăneşti, Năneşti,Rusciori, Dumbrăviţa şi Buhăiceşti. Traducere în limba română (nr. 777).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 140-141.1351 – Hrisov, 10 martie 1502, emis la Vaslui, prin care Ştefan cel Mare, domnulMoldovei, îi întăreşte lui Ivan un lot de pământ în satul Săcuieni. Original în limba slavonă(nr. 1248) cu o traducere în limba română (nr. 329).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 141.1352 – Hrisov, 27 mai 1542, emis la Huşi, prin care Petru Rareş, domnul Moldovei, îiîntăreşte lui Ghedeoanu şi surorii sale Maria o parte a satului Ciumăleşti. Original în limbaslavonă (nr. A 10) cu o traducere în limba română (nr. 1314).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 141-142.

504 GRECIA1353 – Hrisov, 20 aprilie 1546, prin care Petru Rareş, domnul Moldovei, le întăreştecopiilor lui Oană Hurul proprietăţile moştenite. Două traduceri (nr. 1373, 1584).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 142.1354 – Hrisov, 6 iulie 1546, prin care Petru Rareş, domnul Moldovei, le întăreştelui Jurja, Filip, Gavriil, Drăghici, Nastea şi Sofronia, jumătate din satul Găleşeşti. Douătraduceri (nr. 1039, 1040).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 143.1355 – Document, 9 aprilie 1560, prin care Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei,le dăruieşte armaşului Mihail, fiului său Giurgiu şi fratelui său Petru o zonă împădurită înţinutul Bacău. Copie (nr. 497).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 143.1356 – Document, 6 iunie 1565, emis la Iaşi, prin care Alexandru Lăpuşneanu,domnul Moldovei, întăreşte preotului Ionaş o treime din satul Ciumăleşti. Original (nr.1315) şi traducere (nr. 1316).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 144.1357 – Document, 17 iunie 1568, prin care Bogdan Lăpuşneanu, domnul Moldovei, îiîntăreşte lui Gherman posesia unei părţi a satului Movila. Original (nr. 1134) şi traducere(nr. 1135).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 144.1358 – Document, 17 februarie 1574, emis la Iaşi, prin care Ioan Vodă, domnulMoldovei, îi porunceşte lui Gherasim să acţioneze pentru a se întări proprietatea luiAndreica pe o parte din satul Ciumăleşti. Original (nr. 1319) şi traducere (nr. 1320).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 144-145.1359 – Document, 25 mai 1581, emis la Bacău, prin care Iancu Sasul, domnulMoldovei, îi întăreşte lui Teodor o cincime din satul Lăzeni. Original (nr. 524) şi traducere(nr. 525).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 145.1360 – Document, 25 mai 1581, emis la Bacău, prin care Iancu Sasul, domnulMoldovei, îi întăreşte lui Luca Gărgăriţă o parte din satul Ciumăleşti şi un loc de moară perâul Cobalea. Original (nr. 1317) şi traducere (nr. 1318).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 145.1361 – Document, 5 septembrie 1581, prin care Iancu Sasul, domnul Moldovei, îiîntăreşte lui Ioachim şi soţiei sale Irina o prisacă la Strâmtura. Traducere (nr. 1055).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 146.1362 – Document, 28 martie 1583, emis la Iaşi, prin care Petru Şchiopul, domnulMoldovei, îi întăreşte lui Ioan Săcuianu o parte din satul Săcuieni. Original (nr. 365) şitraducere (nr. 326).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 145.1363 – Copii (4), ale unor documente emise de domnii Moldovei Petru Şchiopul, la 9ianuarie 1586 şi 16 iulie 1589, şi Aron, la 29 decembrie 1591 şi 20 aprilie 1593, cu privirela satul Buneşti pe Siret, pe care i-l întăresc mănăstirii Tazlău. Original (nr. 1346).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 146-149.

GRECIA 5051364 – Hrisov, din 1590, prin care Mihnea Turcitul, domnul Ţării Româneşti,dăruieşte mănăstirii Sf. Dumitru din Bucureşti, închinată mănăstirii Vlatadon din Salonic,mai multe proprietăţi.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 18.Publ.: Nandriş, Documente, p. 74-78, nr. 12.Reprod.: ibidem, p. 305, pl. 5; B. A. R., foto, XXVII/29.1365 – Document, 22 iunie 1591, emis la Galata, prin care Petru Şchiopul, domnulMoldovei, le întăreşte lui Vasile, Drăghici, Simeon, Toma şi Sofronie o parte din satulCiumăleşti. Original (nr. 1312) şi traducere (nr. 1313).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 147.1366 – Document, 21 mai 1592, cu privire la vânzarea unei părţi din satul Rusciori.Original în limba română (nr. 1088).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 148.1367 – Document, 1591-1592, cu privire la vânzarea unei părţi din satul Rusciori.Copie (nr. 1090).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 149.1368 – Document, 8 aprilie 1596, cu privire la vânzarea unei cincimi din satulDrăgăneşti. Rezumat (nr. 444).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 149.1369 – Document, 23 septembrie 1599, prin care Ieremia Movilă, domnul Moldovei,îi întăreşte păhărnicelului Vasile o parte din satul Ciumăleşti. Original (nr. 1323) şitraducere (nr. 1324).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 150.1370 – Documente (4), sfârşitul secolului al XVI-lea, ale unor boieri şi negustori, cuprivire la părţi de sat în Săcuieni, Schei şi Prăjeşti. Originale (nr. 330, 636, 700, 778) şitraduceri (nr. 331, 637, 701, 779).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, II, p. 404-405, nr. 2194-2197.1371 – Documente (426), 20 iulie 1602 – 13 august 1700, emise de domni ai ŢăriiRomâneşti şi Moldovei, boieri şi negustori, cu privire la proprietăţile mănăstirilor închinatela mănăstirea Iviron etc. Originale şi copii.Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 150-306, nr. A 27-401; II, p. 405-423, nr. 2198-2248,p. 464-468, nr. 2381-2384.1372 – Hrisov, din 10 februarie 1613, prin care Radu Mihnea, domnul Ţării Româneştiînchină mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti mănăstirii Iviron. Pergament. Text în limbaslavonă (Roumaniko archeio, vivliothīkī, nr. 1786).Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, p. 495, nr. 16.8; V. Cândea, loc. cit.1373 – Hrisoave (2), din 14 ianuarie 1615 şi 14 iunie 1621, de la Radu Mihnea,domnul Ţării Româneşti, privitoare la danii către mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti,închinată mănăstirii Iviron.Ref.: Stoica Nicolaescu, Istoricul mănăstirii Sf. Treime (Radu-vodă) din Bucureşti(„Bucureşti”, 3, 1937, nr. 1-2, p. 19-24); idem, Petru vodă cel Tânăr şi Petru vodă

506 GRECIAŞchiopul. O chestiune controversată din istoria românilor, Buc., 1915, p. 20; Bogdan,Daniile, p. 18.Reprod.: Stoica Nicolaescu, op. cit., p. 24 (doc. 1615).1374 – Hrisov, din 8 martie 1626, prin care domnitorul Alexandru Coconul închinămănăstirii Iviron mănăstirea Glavacioc din Ţara Românească şi întăreşte închinareamănăstirii Sf. Treime din Bucureşti.Ref.: Beza, op. cit., p. 54.Publ.: Nandriş, Documente, p. 121-127, nr. 24; DRH, B, XXI, p. 37-41.Reprod.: Nandriş, op. cit., p. 317; pl. 6, B. A. R., foto XXVII/32.1375 – Hrisov din Bucureşti, 14 februarie 1630, prin care Leon Tomşa, domnul ŢăriiRomâneşti, închină mănăstirii Iviron mănăstirea Dealu.Ref.: Bodogae, Athos, p. 140.Publ.: Nandriş, Documente, p. 146-152, nr. 28; DRH, B, XXIII, p. 96-99.Reprod.: F. Dölger, G. Weigand, A. Deindl, Mönchsland Athos, München, 1943, p. 99.1376 – Hrisov, din 16 ianuarie 1649, prin care Matei Basarab întăreşte mănăstiriiIviron mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti, cu toate averile ei.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 18; Stoica Nicolaescu, p. 28-33; Gh. Buluţă, Sultana Craia,Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab, Buc., 1984, p. 72, nr. 45.Publ.: Nandriş, Documente, p. 190-218, nr. 37.Reprod.: Stoica Nicolaescu, op. cit.1377 – Hrisov de danie pentru mănăstirea Iviron de la Şerban Cantacuzino, domnulŢării Româneşti (1678-1688). Text în limba greacă.Ref.: E. Turdeanu, op. cit., p. 212.1378 – Documente (376), 2 ianuarie 1701 – 17 septembrie 1800, emise de domniai Ţării Româneşti şi Moldovei, de instituţii, clerici, boieri şi negustori, cu privire laproprietăţile mănăstirilor închinate la mănăstirea Iviron etc. Originale şi copii.Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 306-449, nr. 402-772, II, p. 423-431, nr. 2249–A2272.1379 – Hrisov, circa 1722-1730, prin care domnitorul Nicolae Mavrocordat acordă30 de groşi anual pentru întreţinerea Şcolii greceşti din Serres. Copie sec. XVIII (ms. 669).Ref.: Lambros, II, p. 196, nr. 4789, 19; Bodogae, Athos, p. 146.1380 – Documente (986), 10 ianuarie 1801 – 21 martie 1910, emise de domni ai ŢăriiRomâneşti şi Moldovei, de instituţii, clerici, boieri şi negustori, cu privire la proprietăţilemănăstirilor închinate la mănăstirea Iviron etc. Originale şi copii.Ref.: Marinescu, Archeio Ivīrōn, I, p. 449-563, nr. 773-1095; II, p. 13-402, nr. A1096-2193; p. 431-463, nr. 2273-2378.MS1381 – Peri ktiseōs Monemvasias, sfârşitul sec. X sau începutul sec. XI, cronicăanonimă relatând şi împrejurările aşezării avarilor în Dacia (Dobrogea şi zona Călăraşi),către anul 559 (ms. 329).Ref.: Cronaca di Monemvasia, a cura di Ivan Dujcev, Palermo, 1976, p. 61; Fontes, IV,

GRECIA 507p. 21-23; Cronica Monemvasiei, trad. Marius Alexianu şi Roxana Curcă, studiuintroductiv şi note de Alexandru Madgearu, Iaşi, 2005.1382 – Iōannīs Staurakios, Logos eis ta thaumasia tou Agiou Dīmetriou, sfârşitulsec. XII – începutul sec. XIII. Copie din sec. XIV. Cuprinde şi informaţii despre dacoromanişi despre populaţiile de la Dunărea de jos, în sec. IX-XIII (ms. 677).Ref. şi publ.: Ioakim Yberiotīs („Makedonika”, 1, 1940, p. 324-376); Fontes, IV, p. 92-95.1383 – Euthymios Zigavinos, Comentarii la psalmi, 1262. Text în limba greacă,însemnarea lui Daniil din Serres: „Această Psaltire comentată o trimit prea cinstitului şiprea vestitului şi prea luminatului, cît şi prea creştinului domn a toată Moldovlahia, Vasilevoevod, în 1643, luna februarie, indictionul 11” (ms. 556).Ref.: Lambros, II, p. 170, nr. 4676; M. Beza, Biblioteci mănăstireşti la Muntele Athos(ARMSL, s. III, t. 7, 1934-1936, p. 57); idem, Urme, p. 54; Constantinescu,Repertoriu, p. 233, nr. 1177.1384 – Miscelaneu, sec. XIV, cuprinzând şi scrieri ale lui Isidor Glabas, mitropolit deSalonic, interesând istoria românilor: scrisoare către Matei Facrases, mitropolit de Serres,1389, menţionând pe mitropolitul Antim al Ungrovlahiei, şi omilie împotriva „tributuluisângelui”, aplicat sporadic şi în Ţara Românească (ms. 286, f. 54 v sqq.).Ref.: Lambros, II, p. 71, nr. 286.Publ.: Gedeon, Kanonikai diataxeis, I, Constantinopol, 1888, p. 21 sqq.; ed. 2, Leipzig,1970, p. 21 sqq.; Fontes, IV, p. 316-319.1385 – Diīgīsis merikī tōn epistolōn Alexiou vasileōs kai Nikolaou patriarchou,genomenī kata diaforous kairous, sec. XV, cuprinzând informaţii din anii 1100-1104referitoare la comunitatea vlahilor păstori din Muntele Athos şi relaţiile lor cu călugării(ms. gr. 382, 430-434).Ref.: Lambros, II, nr. 4502; M. Beza, Biblioteci mănăstireşti la Muntele Athos, p. 45;M. Gyoni, Les Vlaques du Mont Athos au debut du XII e siècle („Études slaves etroumaines”, 1, 1948, p. 30-42).Publ.: F. Meyer (Hrsg.), Die Haupturkunden für die Geschichte des Athosklöster, Leipzig,1894, p. 38-47, 163-183; M. Beza, op. cit., p. 45-49; Fontes, IV, p. 50-59.1386 – Stichoi eis ton entimotaton kai eugenestaton kyrion Iōannīn Vistiarīn pasīsMoldovlachias, post 1589. Cuprinde informaţii despre domnia lui Petru Şchiopul, relaţiilemoldavo-otomane şi despre Iani, mare vistier al Moldovei şi ban în Ţara Românească,frate al Tudorei, mama lui Mihai Viteazul (ms. 977).Ref.: Lambros, II, p. 243, nr. 5097; Russo, Studii istorice, I, p. 45-49; Crăciun – Ilieş,Repertoriul, 1963, p. 432-433.Publ.: Sp. Lambros, Stichoi eis Iōannīn Petron Voevodan Moldavias (NE, 11, 1914, p. 417-419); N. Iorga, Două texte greceşti privitoare la ţările noastre (RI, 19, 1933, p. 6-9).1387 – Minei pe luna iunie, 1589-1590, scris de ieromonahul Vasile din Târgovişte.Text în limba slavonă, redacţie bulgară (Iberonensis 22).Ref.: Dj. Trifunović, Slovenskih rukopisi u monastiru Ivironu na Svetoj Gori („Bibliotekar”,5, 1968, p. 430, nr. 15); Turilov – Moškova, p. 170, nr. 418; Ivan Biliarsky, Unmanuscrit slave du temps de Jean Mihnea Vodă se trouvant au monastère hagiorited’Iviron (Bulletin AIESEE, 26-27, 1996-1997, p. 237-238).

508 GRECIA1388 – Dorothei al Monemvasiei, Synopsis istoriōn, sfârşitul sec. XVI. Cronicăuniversală, redactată la Iaşi din îndemnul lui Petru Şchiopul. 3 copii de la sfârşitul sec.XVI (ms. 167, 580 f.; ms. 181, fragment, f. 131-337; ms. 494, fragment, f. 381-456) şi 3copii din sec. XVII (ms. 170, f. 24-377; ms. 171, 516 f.; ms. 694, fragment, f. 131 v -219).Ref.: Lambros, II, p. 45, nr. 4287; p. 45-46, nr. 4290; p. 46, nr. 4291; p. 48-49, nr. 4301, 8;p. 155-156, nr. 4614, 36; p. 206-207, nr. 4814, 3.1389 – Manuil din Corint, Slujba Sf. Spiridon cel Nou, începutul sec. XVI, scrisă lacererea lui Radu cel Mare, domnul Ţării Româneşti (ms. 512).Ref.: Lambros, II, p. 160-161, nr. 4632; Leandros Vranoussis, Texte şi documente româneştiinedite din Grecia (MI, 6, 1972, nr. 2, p. 7); idem, Les „Conseils” attribués au princeNeagoe (1512-1521) et le manuscrit autographe de leur auteur grec, în Actes du II eCongrès international des études du sud-est européen, Athènes, 7-13 mai 1970, IV,Athènes, 1978, p. 582.1390 – Miscelaneu, sec. XVI. 115 f. Text în limba greacă. La f. 48-56: GheorgheEtolianul, Dialogos [...] tou Voevonda Petrou meta tīs metros autou Mirtzenas kai touPatriarchou Iōasaf V, 1568, poem cuprinzând informaţii despre viaţa la curtea ŢăriiRomâneşti în timpul lui Petru cel Tânăr (1559-1568) (ms. 152).Ref.: É. Legrand, Recueil de fables ésopiques mises en vers par George l’Étolien, Paris,1896, p. 14-15; Lambros, II, p. 35-36, nr. 4272; Russo, Studii istorice, I, p. 39-42.Publ.: N. Bănescu, Un poème grec vulgaire relatif à Pierre le Boiteux de Valachie, Buc.,1912 (confundă pe Petru cel Tânăr cu Petru Şchiopul); Hurmuzaki – Iorga, XIV/1,p. 55-56 (extrase).1391 – Miscelaneu, sec. XVI. 190 f. Text în limba greacă. În cuprins, la f. 54 v -55:Isidor Glabas, mitropolit al Thesalonicului, Despre arhieria lui Antim al Ungrovlahiei,1370-1401 (ms. 286).Ref.: Gedeon, Patriarchikoi pinakes, Constantinopol, 1884, p. 455; Lambros, II, p. 71, nr.4406, 27; Bodogae, Athos, p. 145.1392 – Acatistier, scris de Matei al Mirelor, mănăstirea Dealu, circa 1615-1620, cudecoraţie şi completări de Teodosie, circa 1645, la Halki. 45 f. 28,5 x 20,5 cm. Text înlimba greacă. Frontispicii, iniţiale, viniete ornate cu motive vegetale şi zoomorfe (ms.1435 m).Ref.: Gratziou, Handschriften, p. 165-166, nr. 39; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 114.Reprod.: Gratziou, Handschriften, fig. 129, 132, 134-135.1393 – Liturghier, scris de Matei al Mirelor la mănăstirea Dealu, circa 1615-1620. Textîn limba greacă. Frontispicii şi iniţiale ornate, motive vegetale şi zoomorfe (ms. 1430 m).Ref.: Gratziou, Handschriften, p. 166, nr. 40; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 549;Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 114.Reprod.: Gratziou, Handschriften, fig. 136, 140.1394 – Liturghier, scris şi împodobit de Luca al Buzăului, Ţara Românească, 1616.91 f. 27,5 x 20 cm. Text în limba greacă. Iniţiale, însemnare şi frontispicii ornate în aur şiculori, însemnare de donaţie către mănăstirea Iviron, de la voievodul Radu Mihnea (ms.1423 m).

GRECIA 509Ref.: Thīsauroi, II, p. 338; Gh. Buluţă, Sultana Craia, op. cit., p. 10; Politis – Politi,Vivliografoi, p. 536; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 67.Reprod.: Thīsauroi, II, p. 118, pl. 196-197.1395 – Liturghier arhieresc, scris de Matei al Mirelor, mănăstirea Dealu, datat 7martie 1621. 64 f. 28 x 19 cm. Text în limba greacă. Frontispicii, iniţiale şi viniete ornatecu motive vegetale (ms. 1434 m).Ref.: Gratziou, Handschriften, p. 168, nr. 44; Thīsauroi, II, p. 340, pl. 207-208; Politis, II,p. 391; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 549; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 114.Reprod.: Gratziou, Handschriften, fig. 138-139.1396 – Evanghelie, scrisă şi împodobită de Luca al Buzăului, Ţara Românească,1624, cu cheltuiala marelui vistier Hrizea. Text în limba greacă. Miniaturi reprezentândEvangheliştii, frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori (ms. 1385).Ref.: Lambros, II, p. 279, nr. 5505; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 723; Bodogae, Athos, p.145; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 537.1397 – Liturghier, scris de Matei al Mirelor la mănăstirea Dealu, datat 17 martie1624, dăruit de acesta mănăstirii Pantocrator. 68 f. 20,5 x 14 cm. Text în limba greacă.Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive florale şi portrete (ms. 266).Ref.: Spyridon de Lavra, S. Eustratiadis, Catalogue of the Greek manuscripts in the Libraryof Laura of Mount Athos, Cambridge, 1925, p. 393, nr. 2108/21; L. Vranoussis,Egkōmiastikī, p. 388, nr. 25; Politis – Manousakas, p. 154-155, nr. 376; Gratziou,Handschriften, p. 170, nr. 49; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 549.Reprod.: Politis – Manousakas, pl. 29; Gratziou, Handschriften, fig. 145, 147.1398 – Liturghier, scris şi împodobit de Antim din Ianina, Ţara Românească, 1638.Text în limba greacă. Frontispicii şi iniţiale ornate, miniaturi în plină pagină, reprezentândpe cei trei autori ai Liturghiilor (ms. 856).Ref.: Lambros, II, p. 231, nr. 4976; Papazoglou, Anthimos, p. 343-344, nr. 16; Gh. Buluţă,Sultana Craia, op. cit., p. 54-57, nr. 12; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 352; Năsturel,Athos, p. 123, n. 53 (cota greşită: 852).1399 – Maxim Peloponezianul, Chiriacodromion, copie de Zaharia în mănăstireaGorgota (lângă Târgovişte), metoc al Meteorelor, 1648 (ms. 565).Ref.: Lambros, II, p. 171, nr. 4685; M. Beza, Biblioteci mănăstireşti la Athos, p. 57; idem,Urme, p. 54; Bodogae, Athos, p. 145.1400 – Gherman Neōn Patrōn, Sīmadia tīs psaltikīs technīs, a doua jumătate asec. XVII. Notaţie psaltică, text autograf în limba greacă. La f. 171 v : imn pentru Mihailpostelnicul; la f. 178: imn pentru patriarhul Dionisie; la f. 178 v : polychronion dedicatmitropolitului Dionisie al Ungrovlahiei; la f. 179 v : polychronion pentru Grigorie Vodă[Ghica], domnul Ţării Româneşti (ms. gr. 951).Ref.: Lambros, II, p. 241, nr. 5071; Stathis, Manuscrits, III, p. 652, nr. 1036; Barbu-Bucur,Contributions, p. 4; idem, Iovaşcu Vlahul, p. 4; idem, Cultura, p. 229.1401 – Miscelaneu muzical scris de Gherman Neon Patron, Ţara Românească, 1673(ms. gr. 1051/796).

510 GRECIARef.: Lambros, II, p. 248, nr. 5171; Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 5; M.K. Chatzīgiakumīs,Mousika cheirografa Tourkokratias (1453-1832), I, Atena, 1975, p. 273.1402 – Miscelaneu, 1692. 187 f. 30,5 x 20,5 cm. Text în limba greacă. Cuprinde textepatristice; la f. 183-185: fragment din Petru Movilă, Mărturisirea ortodoxă, în versiuneaneogreacă a lui Meletie Sirigul (Schitul Prodromu, ms. 4).Ref.: Politis – Manousakas, p. 240-242, nr. 559.1403 – Ioan Cariofil, Egcheiridion peri tinōn aporiōn kai lyseōn, Snagov, 1697.Lucrare scrisă din îndemnul stolnicului Constantin Cantacuzino şi închinată lui ConstantinBrâncoveanu. Copie (ms. 340).Ref.: Lambros, II, p. 91, nr. 4460; Bodogae, Athos, p. 145.1404 – Ioan Molyvdos Comnen, Apofthegmata vasileōn stratīgōn, pany biōfelī,lucrare dedicată lui Constantin Brâncoveanu în 1694. 350 p. Copie de la începutul sec.XVIII (ms. 197).Ref.: Lambros, II, p. 56, nr. 4317; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XL.1405 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, traducere din latină de IoanAvramios, din îndemnul lui Nicolae Mavrocordat. 2 copii: începutul sec. XVIII, 322 f. şi8 ianuarie 1730, 308 f. (ms. 242, 1353).Ref.: Lambros, II, p. 65, nr. 4362; p. 276, nr. 5473; Ariadna Camariano, Traducereagrecească a „Teatrului Politic” (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 221).1406 – Eklogai ek tīs Agias Grafīs, t. I, începutul sec. XVIII, cu însemnare de lecturădin 12 iunie 1730 a lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti (ms. 561).Ref.: Lambros, II, p. 170-171, nr. 4681; Bodogae, Athos, p. 146.1407 – Macarie din Patmos, Scrieri, sec. XVIII. Text în limba greacă. 373 f. Încuprins: 9 laude către domnii Ţării Româneşti Grigore II Ghica, Scarlat Ghica şi IoanTeodor Callimachi (ms. 136).Ref.: Lambros, II, p. 28, nr. 4256.1408 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. La f. 42-96: Istoria diīgīmatikītou polemou opou eginen para tōn Tourkon eis to kastro ten Viena, traducere de IeremiaCacavela după Ragguaglio historico della Guerra tra l’Armi Cesaree et Ottomane [...]fino l’Anno corrente 1683 [...], Venezia, 1683; f. 97-179: Diīgīsis tīs alōseōs tīs Mpountas,traducere de Iacob Pilarino, din îndemnul lui Constantin Brâncoveanu, după VeridicaRaccolta de giornali di Buda sino alla presa d’essa, Veneţia, 1686 (ms. 156).Ref.: Lambros, II, p. 37, nr. 4276; Russo, Studii istorice, II, p. 468, n. 1; A. Camariano-Cioran, Les Académies Princières de Bucarest et de Iassy et leur professeurs,Thessaloniki, 1974, p. 349, n. 114; idem, Jérémie Cacavela et ses relations avec lesPrincipautés Roumaines (RESEE, 3, 1965, nr. 1-2, p. 176).1409 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. Cuprinde: Ioan Cariofil,Erōtapokriseis anagkaiai ekastō, scrisă în Bucureşti din îndemnul stolnicului ConstantinCantacuzino (ms. 514).Ref.: Lambros, II, p. 161, nr. 4634.1410 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. Cuprinde şi Cuvinte de laudă

GRECIA 511ale lui Alexandru Turnavitu, profesor la Academia Domnească din Bucureşti, dedicate luiConstantin Mavrocordat şi Grigore II Ghica (ms. 543).Ref.: Lambros, II, p. 168, nr. 4663; Al. Mironescu, O călătorie în Orient (BOR, 13, 1889-1890, p. 720-721).1411 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. Cuprinde şi fragmente dinDositei al Ierusalimului, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (ms. 1311).Ref.: Lambros, II, p. 262-263, nr. 5431.1412 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. Cuprinde şi fragmente din carteaPeri ton kathīkontōn de Nicolae Mavrocordat, tipărită la Bucureşti, 1719 (ms. 1312).Ref.: Lambros, II, p. 263, nr. 5432, 5.1413 – Miscelaneu, sec. XVIII. 351 f. Text în limba greacă. Cuprinde şi fragmentedin Dositei Notara, Istoria peri tōn en Ierosōlymois patriarcheusantōn, Bucureşti, 1714(ms. 1317).Ref.: Lambros, II, p. 263-265, nr. 5437.1414 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. În cuprins: fragmente dinTomos katallagīs, Iaşi, 1694, şi Dositei al Ierusalimului, Istoria peri ton en Ierosōlymoispatriarcheusantōn, Bucureşti, 1714 (ms. 1319).Ref.: Lambros, II, p. 265-270, nr. 5439.1415 – Miscelaneu, începutul sec. XIX. Text în limba greacă. Cuprinde şi Perigrafīpromytheas tou makaritou filopatridos kai filochrīstou archontos Mpanou D. Gkika diaproblīmatos epi etous 1806 en Voukourestiō (ms. 1374).Ref.: Lambros, II, p. 278, nr. 5494.CR1416 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis. Iaşi, 1682.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.1417 – Maxim Peloponesianul, Egcheiridion kata tou schismatos tōn papistōn,Bucureşti, 1690.Ref.: ibidem, p. 284, nr. 3826.1418 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]. Kyrillou tou Loukareōs,[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690.Ref.: ibidem, p. 413-414, nr. 5514.1419 – Vasile Macedoneanul, Kefalaia parainetika hexekontahexi pros ton autouhyion Leonta ton Sofon, Bucureşti, 1691, tipărită de Antim Ivireanul.Ref.: ibidem, p. 73, nr. 972.1420 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.Ref.: ibidem, p. 331-332, nr. 4445.1421 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs kai apostolikīsEkklīsias tīs Anatolikīs, Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul.Ref.: ibidem, p. 339, nr. 4556.

512 GRECIA1422 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul.Ref.: ibidem, p. 196, nr. 2632.1423 – Dosithei Notara, Tomos charas [...], typōtheis [...] para [...] Anthimou exIvīrias, Râmnic, 1705. 2 ex.Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4444.1424 – Dosithei Notara, Istoria peri tōn en Ierosōlymois patriarcheusantōn,Bucureşti, 1714.Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4442.1425 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gavriīl [Sevīrou], syn omilia[...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715.Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4439.1426 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geōgrafika kai sfairika, Paris, 1716, dedicatălui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4431.1427 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...], epimeleia [...] GeōrgiouTrapezountiou, Bucureşti, 1719.Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3814.1428 – Meletie (mitropolitul Atenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române.Ref.: ibidem, p. 285, nr. 3830.1429 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,ed.: 1729, 1783. La f. 2, epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, dupăed. Veneţia, 1677 (nr. 6.1.27).Ref.: Legrand XVIII/1, p. 225-226, nr. 190; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 323, nr. 4363,4366.1430 – Vivlion periechon tas [...] akolouthias [...] Charalampous [...], Matrōnīs tīsChiopolitidos [...], Spyridōnos [...], epimeleia Konstantinou Daponte, Bucureşti, 1736.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 11, nr. 113.1431 – [Gīorgios Kōnstantinos], Neon epistolarion, Leipzig, 1764. Cuprindetitulaturile oficiale ale domnitorilor Moldovei şi Ţării Româneşti, ale doamnelor acestora,ale marilor dregători şi lista ierarhilor eparhiilor ortodoxe din Ţările Române (8.3.84).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 26, nr. 606; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 160, nr. 2142.1432 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-II, Leipzig, 1768-1784, dedicată luiGrigore III Ghica, domnul Moldovei.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, 610, nr. 1474.1433 – [Giovanni della Casa], Christoītheia, metafrasteisa kai stikhourgītheisa paraKōnstantinou Daponte, Veneţia, 1770. La p. 412-419, epistolă a lui Daponte către IoanMavrocordat.Ref.: ibidem, p. 115, 610, nr. 1559.

GRECIA 5131434 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.1435 – Giovanni Zanetti (Iōannīs Tzanetos), Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată luiNicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 441, nr. 5874.1436 – Daniil [Filipide], Grigorie [Constanda], Geōgrafia neōterikī, t. I, Viena, 1791,scrisă în Ţara Românească şi dedicată generalului Potemkin, comandant al armatei rusede ocupaţie.Ref.: ibidem, p. 183, 612, nr. 2449.1437 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, t. I-II, St.Peterburg, 1797. Traducere de Eugenios Voulgaris, cuprinzând şi Epistola dogmatică alui Theofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5980.A1438 – Orar, atelier Ţara Românească, 30 aprilie 1533. Broderie cu fir de aur, argintşi mătase, dăruită de diaconul Radivoi şi soţia sa, Anca (inscripţie în limba slavonă).Ref. şi reprod.: G. Millet et Hélène des Ylouses, Broderies religieuses de style byzantin,Paris, 1939-1947, p. 50, pl. CII, CIII, CXXXI.1439 – Poală de icoană, atelier Ţara Românească, 1544-1545. Broderie cu faţădublă reprezentând: „Buna Vestire” şi „Învierea”. Dăruită de Radu Paisie şi fiul său, Vlad(inscripţie în limba slavonă, în care voievodul este numit Petru).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 84-85, pl. 172-173.MONĪ KARAKALLOU(Mănăstirea Caracalu)AM1440 – Aşezământ, sprijinit în sec. XVI-XIX prin danii româneşti: Petru Rareş (1535)şi înaintaşii lui, Alexandru Lăpuşneanu (1563), Ruxandra Lăpuşneanu (1569), NicolaeMavrocordat (1730), Alexandru Ipsilanti (1776), Nicolae Caragea (1782), Mihai Suţu(1784) şi din veniturile bisericilor închinate Sf. Atanasie şi Chiril din Iaşi şi Sf. Nicolaedin Ismail.Ref.: Ierosh. Serafim, p. 74; Gedeon, Athos, p. 187; Bodogae, Athos, p. 237-239; Moisescu,Contribuţia, p. 259-260.1441 – Construcţii, datorate ajutoarelor româneşti: turnul (1534, Petru Rareş,inscripţie) şi clădirea mănăstirii (1535-1563), Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu.Ref.: Burada, O călătorie, p. 78; Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 332; G. Smyrnakis,op. cit., p. 575; Iorga, Athos, p. 480-481; Beza, Urme, p. 54; Bodogae, Athos, p. 237;

514 GRECIAMoisescu, Contribuţia, p. 259-260; Thīsauroi, II, p. 179-180; Sotiris Kadas, MountAthos, p. 96.Reprod.: Beza, Urme, p. 45; Cândea – Simionescu, Athos, p. [75]; idem, Prezenţeromâneşti, IV, p. 194, fig. 218 (turnul).1442 – Pictura murală a exonartexului bisericii Sf. Petru şi Pavel, refăcută în 1767cu cheltuiala arhimandritului Leontie din Chilia, eparhia Proilaviei (2 pisanii în limbagreacă). Pe peretele de nord, 2 portrete cu inscripţia „Ctitorii cei noi ai acestei sf. mănăstiri,Pahomie şi Pahomie” (sic), după tradiţie, spătarii trimişi de Petru Rareş pentru lucrările dereconstruire a mănăstirii. După altă tradiţie, unul din portrete îl reprezintă pe AlexandruLăpuşneanu, călugărit sub numele de Pahomie la mănăstirea Slatina.Ref.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 309-311; Iorga, Athos, p. 482, 500; Beza, Urme,p. 54; Bodogae, Athos, p. 238, 241.Reprod.: Beza, Urme, p. 45.1443 – Spatargió, locul unde s-au retras ca pustnici cei doi spătari trimişi de PetruRareş, pentru construirea turnului şi bisericii (lângă mănăstire).Ref.: Beza, Urme, p. 54.DOC1444 – Firman, din 27 septembrie – 6 octombrie 1536, al sultanului SolimanMagnificul, prin care se îngăduie lui Petru Rareş, domnul Moldovei, repararea mănăstiriiCaracalu, deoarece şi în trecut acest aşezământ a fost întreţinut de domnitorii Moldovei.Ref.: Athelstan Riley, Athos, or the Mountain of the Monks, London, 1887, p. 293; GavriilProtul, ed. Erbiceanu, 1888; Gh. Smyrnakis, op. cit., p. 375-377; Cosmas Vlahos, Īchersonīsos tou Agiou Orous, p. 253, n. 4; Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 332;Beza, Urme, p. 54-56; Bodogae, Athos, p. 239; Bogdan, Daniile, p. 19; Năsturel,Athos, p. 220.Publ.: Gedeon, Episīma tourkika eggrafa, Constantinopol, 1904; Iorga, Athos, p. 481-482;Bodogae, Athos, p. 236, n. 2.Reprod.: B. A. R., foto XXVII/23; M. Beza, op. cit., p. 47; M. Guboglu, Paleografia şidiplomatica turcă-osmană, Buc., 1958, p. 157, nr. 6.DOC1445 – Firman, din 1548, de la sultanul Soliman Magnificul, prin care se îngăduiereclădirea mănăstirii la cererea domnitorului Moldovei, Iliaş, fiul lui Petru Rareş.Ref.: Gh. Smyrnakis, To Agion Oros, Atena, 1903, p. 575-577; Iorga, Athos, p. 482;Bodogae, Athos, p. 239.1446 – Act, din 1568-1569, prin care obştea mănăstirii Caracalu se obligă să slujească6 pomeni, anual, pentru Ruxandra Lăpuşneanu care a plătit, cu 35.000 de aspri, datoriilemănăstirii faţă de administraţia otomană.Ref.: Stoica Nicolaescu, Ajutoare băneşti date de voievozii români la Sf. Munte (CL, 1902,p. 958); Iorga, Athos, p. 485-486; Bodogae, Athos, p. 233-240.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 46-47.

GRECIA 5151447 – Sigilion, din 2 iunie 1648, prin care patriarhul Ioanichie ridică la rang destavropighie mănăstirea Sf. Nicolae din Ismail, metoc al mănăstirii Caracalu.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 52; Cipariu, Muntele Athos, p. 196; Burada, O călătorie,p. 134; Bodogae, Athos, p. 240; C. Chrysochoidīs, Iera monī Karakallou. Katalogostou Archeiou („Athōnika Symmeikta”, 1, 1985, p. 17-19); Năsturel, Athos, p. 222(pierdut?).Publ.: Melchisedec, Cronica Huşilor, Bucureşti, 1869, apendice p. 152-156 (datat greşit:1641); Gedeon, Patriarchikoi pinakes, Constantinopol, 1884, p. 576.1448 – Sigilion, din 11 august 1778, al patriarhului Sofronie de Constantinopol,referitor la metocul Sf. Nicolae din Ismail al mănăstirii.Ref.: Burada, O călătorie, p. 134; C. Chrysochoidīs, op. cit., p. 22, nr. 10.MS1449 – Miscelaneu, sec. XVII. 90 + 59 f. Text în limba greacă. Cuprinde şi scrierealui Ioan Cariofil, mare logofăt în Ţara Românească, Expunere pe scurt despre tainamărturisirii (ms. 157).Ref.: Lambros, I, p. 144, nr. 1670, 4.CR1450 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitōmī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,1677, dedicată lui Antonie Ruset, domnul Moldovei.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 323, nr. 4362.1451 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.Ref.: ibidem, p. 324, nr. 4367.1452 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710.Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5979.1453 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gavriīl [Sevīrou] [...] syn omilia[...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715.Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4439.1454 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou Agiou Orous ton Athōnos, Veneţia,1745, retipărire a ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şiconsemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri.Ref.: ibidem, p. 232, 613, nr. 3143.A1455 – Crucifix filigranat, atelier Ţara Românească, 1596-1597, reprezentând„Praznicele împărăteşti”, cu inscripţie în limba slavonă de donaţie de la Mihai Viteazul şidoamna Stanca lui Eftimie mitropolitul Ungrovlahiei.Ref.: Năsturel, Athos, p. 217.1456 – Epitrahil, atelier Ţara Românească, 1649-1650, din porunca lui Matei Basarab

516 GRECIAşi doamna Elena. Broderie din fir de aur, reprezentând pe cei 12 Apostoli. Inscripţie înlimba slavonă.Ref.: P.Ş. Năsturel, Un épitrachilion roumain inconnu du monastère de Karakallou, în LeMillénaire du Mont Athos, 963-1963. Études et Mélanges, II, Chevetogne, 1965, p.275-283; Maria Ana Musicescu, Broderia medievală românească, Buc., 1973, p. 44,nr. 55.Reprod.: P.Ş. Năsturel, op. cit., 2 pl.1457 – Icoană, sec. XVIII, în care sunt reprezentaţi şi călugării Pahomie şi Petru,după tradiţie, spătarii trimişi de Petru Rareş pentru lucrările de reconstruire a mănăstirii.După altă tradiţie, unul din portrete îl reprezintă pe Alexandru Lăpuşneanu, călugărit subnumele de Pahomie la mănăstirea Slatina.Ref.: Sofronios Kalligas, Athōnias ītoi syntomos istoria tou Agiou Orous Athōnos, Smirna,1870, p. 102; Cosmas Vlahos, op. cit., p. 217; Bodogae, Athos, p. 238.MONĪ KŌNSTAMONITOU(Mănăstirea Costamonitu)AM1458 – Aşezământ, ajutat în sec. XV-XIX prin danii româneşti: Vlad Înecatul (1531),Petru Rareş (1542), Mihnea Turcitul (1583), Radu Mihnea (1612), Constantin Şerban(1656-1657), Radu Leon (1667), Nicolae Mavrocordat (1719) etc.Ref.: Gedeon, Athos, p. 196; Iorga, Athos, p. 482; Bodogae, Athos, p. 304-306; Mircea,Catalogul, p. 61, nr. 375; p. 197, nr. 1364; Moisescu, Contribuţia, p. 266-267.1459 – Construcţii şi reparaţii datorate ajutoarelor băneşti din Moldova: chiliile şibiserica mănăstirii (1818-1867), turnul (1820).Ref.: Bodogae, Athos, p. 306.DOC1460 – Hrisoave, Ţările Române, sec. XV, originale, copii şi traduceri în limba greacă(sertar nr. 3).Ref.: N. Oikonomides, Iera monī Kōnstamonitou. Katalogos tou archeiou („Symmeikta”,2, 1970, p. 419); Năsturel, Athos, p. 284-285, n. 15.1461 – Hrisov, din 1542-1543, de la Petru Rareş prin care acordă mănăstirii o danieanuală de 6.000 de aspri.Ref.: Uspenskij, Istorija Afona, III/1, p. 336; Burada, O călătorie, p. 131; Bodogae, Athos,p. 304; Bogdan, p. 35.Publ.: Langlois, Mont Athos, p. 82.1462 – Hrisov, circa 1589, prin care Petru Şchiopul acordă mănăstirii Costamonitu odanie anuală de 5.000 de aspri.Ref.: Uspenskij, Istorija Afona, III/1, p. 336 (datează: 1493); V. Langlois, Mont Athos, p.80, 82 (2 doc., datate: 1493 şi 1542); Burada, O călătorie, p. 131 (datează: 1493);

GRECIA 517Uricariul, XVII, p. 103 (datează: 1493); Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 44 (datează:1527); Bodogae, Athos, p. 304 (2 doc., datate: 1493 şi 1542); Bogdan, Daniile, p. 35(datează: 1533 sau 1543); N. Oikonomidīs, Actes de Kastamonitou, Paris, 1978, p. 9(datează: 1587-1581); Năsturel, Athos, p. 285 (datează: 1589).1463 – Hrisov, din 3 septembrie 1719, prin care Nicolae Mavrocordat, domnulŢării Româneşti, acordă mănăstirii o danie anuală de 50 de groşi. Traducere greacă aoriginalului.Ref.: Năsturel, Athos, p. 285, n. 17.MS1464 – Grigore protosinghelul, Istorikos logos tīs monīs Kōnstamonitou, 1698,cronică locală cuprinzând informaţii din sec. IX despre vlahii din valea râului Rynchos,peninsula Calcidică. Copie din 1844.Ref. şi publ.: Uspenskij, Istorija Afona, III/1, f. 311; M. Lascaris, Les Vlachorynchines.Une mise au point (RHSEE, 20, 1943, p. 186-187); Fontes, IV, p. 6-7.CR1465 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseōn [...]. Markou Eugenikou, Exīgīsis[...], Iaşi, 1683.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 409, nr. 5450.1466 – Anthologion [...], spoudī Galaktionos Vidalī, Snagov, 1697, tipărit de AntimIvireanul.Ref.: ibidem, p. 32, 608, nr. 378.1467 – Sevastos Kymīnitīs, Eortologion, Snagov, 1701, tipărit de Antim Ivireanul.Ref.: ibidem, p. 240, 613, nr. 3242.1468 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul.Ref.: ibidem, p. 196, 612, nr. 2632.1469 – Emmanuel Romanitīs, O metanoōn didaskomenos, Veneţia, 1742, dedicată luiConstantin Mavrocordat, domnul Moldovei.Ref.: ibidem, p. 316, nr. 4271.1470 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, ed.: 1743, 1750. Cronicăuniversală compilată la Iaşi din porunca domnului Petru Şchiopul.Ref.: ibidem, p. 155, 611, nr. 2084, 2085.1471 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athōnos, Veneţia,1745, retipărire a ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şiconsemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri.Ref.: ibidem, p. 232, 613, nr. 3143.1472 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,

518 GRECIAed.: 1758, 1783, cuprinzând epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei,din ed. Veneţia, 1677.Ref.: ibidem, p. 324, nr. 4364, 4366.1473 – Ludovico Antonio Muratori, Ethikī filosofia, metafrastheisa [...] para Iōsīpou[...] Moisiodakos, t. I-II, Veneţia, 1761-1762.Ref.: ibidem, p. 319, 616, nr. 4350.1474 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs AnatolikīsEkklīsias, Viena, 1771.Ref.: ibidem, p. 339, nr. 4560.1475 – Nichifor Theotochis, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.1476 – [Johann Hübner], Ieron apanthisma [...] metafrasthen [...] ypo PolychroniouDīmītriou, Leipzig, 1775, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei, cu portretulacestuia şi stemele reunite ale Principatelor Române.Ref.: ibidem, p. 21, 612, nr. 2895.1477 – Psaltīrion tou profītanaktos Dauid [...]. Zītīmata diafora theologika, Leipzig,1781, dedicată marelui ban Dimitrie Ghica.Ref.: ibidem, p. 97, 610, nr. 1305.1478 – Giovanni Zanetti (Iōannīs Tzanetos), Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată luiNicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 441, nr. 5874.1479 – [Geminiano Gaeti], Tropaion tīs orthodoxou pisteōs, Viena, 1791. Traduceredin limba italiană de Antonie Manuil, fost mare serdar în Moldova, tipărită cu cheltuialamarelui spătar Ioan (Ienăchiţă) Văcărescu.Ref.: ibidem, p. 175-176, 612, nr. 2338.1480 – Chesarie Daponte, Exīgīsis tīs theias leitourgias, t. 1, Viena, 1795, scrisă înŢara Românească în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat şi dedicată lui Filaret,mitropolitul Ungrovlahiei.Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1905.1481 – Neon epistolarion, Veneţia, 1796. Cuprinde şi formulele de adresare folositeîn ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române.Ref.: ibidem, p. 161, 611, nr. 2152.1482 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, t. I-II, St.Peterburg, 1797. Traducere de Eugenios Voulgaris, cuprinzând şi Epistola dogmatică alui Theofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5980.

GRECIA 519MONĪ KOUTLOUMOUSIOU(Mănăstirea Cutlumuş)AM1483 – Aşezământ, sprijinit în sec. XIV-XIX, prin ajutoare din Ţările Române:Nicolae Alexandru Basarab (1360-1364), Vladislav I (Vlaicu) (1369-1372), marele spătarVulcu (1372), Alexandru Aldea, boier al lui Mircea cel Bătrân (1398), Vlad Dracul (1443),Vladislav II (1450), Laiotă Basarab (1475-1476), Vlad Călugărul (1489-1492), Radu celMare (1500-1502, 1508), Vlad cel Tânăr (1510-1512), Neagoe Basarab (1512-1514, 1517-1521), Radu de la Afumaţi (1527), Vlad Vintilă (1531-1535), Mircea Ciobanul (1546),Petru cel Tânăr (1561-1562), Mihai Viteazul (1594), Gavriil Movilă (1618), AlexandruCoconul (1625), Matei Basarab (1640-1641, 1646), din veniturile mănăstirilor închinateClocociov şi Slatina - Olt etc.Ref.: Lesviodacs, p. 463, nr. 8-9; Ierosh. Serafim, p. 65; Gedeon, Athos, p. 182; Iorga,Athos, p. 464-465, 470-471, 476; Stoica Nicolaescu, Sf. Munte şi mănăstirile de acolo(„Universul”, 12 febr. 1913); idem, Mănăstirea Cutlumuş din Sf. Munte (ibidem, 23şi 30 aprilie 1913); Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 40; Stoica Nicolaescu, Domnialui Alexandru-vodă Aldea, fiul lui Mircea-vodă cel Bătrân, 1431-1435, Buc., 1922;Grigore Nandriş, Un document privitor la împărţirea mitropoliei Ţării Româneşti1372-1373, în Închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 292-295; Stoica Nicolaescu,Păstorirea mitropolitului primat al Ungro-Vlahiei Hariton, 1373-1381 (AO, 11,1932, p. 3-5); Aurelian Sacerdoţeanu, Ctitorii mănăstirii Cutlumuz (BOR, 48, 1935,p. 255-259) (consideră ca ctitor pe Vlaicu Vodă după 1369); Cioran, Scheseis, p.94-95; Bodogae, Athos, p. 172-184; idem, Mănăstirea Cutlumuş din Sfântul Munte,ctitorie românească („Revista teologică”, 27, 1937, p. 17-21, 55-64); Moisescu,Contribuţia, p. 252-254; Mircea, Catalogul, p. 4, nr. 17; p. 36, nr. 201; p. 37, nr. 212;p. 65, nr. 405; p. 107, nr. 721; p. 113, nr. 759; p. 201, nr. 1334; p. 243, nr. 1685; P.Ş.Năsturel, Aperçu critique des rapports de la Valachie et du Mont Athos des originesau début du XVI e siècle (RESEE, 2, 1964, nr. 1-2, p. 94-101).1484 – Construcţii datorate ajutoarelor româneşti: turnul mănăstirii (NicolaeAlexandru Basarab, circa 1360-1364), zidul de incintă (Vlaicu Vodă şi mitropolitulHariton, 1372), chiliile (Radu cel Mare, 1502, pisanie), alt turn (Radu cel Mare, 1508,pisanie), arsana, zid cu turn şi alte clădiri (Neagoe Basarab, 1514), reparaţii generale(surorile Marghioala şi Zoe Procopiu Carusi, 1901).Ref.: D. Avraamović, Sveta Gora sa strana vere, hudožestva i povestnice, Belgrad, 1848,p. 43 (inscripţie în piatră, Radu Voevod, leat 7005 [1496-1497]); Iorga, Athos, p.473-474; Stoica Nicolaescu, Domnia lui Neagoe Basarab-voievod (NRB, 5, 1924,p. 15-16); D. Caselli, Marghioala Procopie („Gazeta municipală”, 4, 1935, nr. 203);A. Sacerdoţeanu, Un hrisov de la Vlaicu-vodă din 1369 (RI, 21,1935, p. 240); Beza,Urme, p. 56; Bodogae, Athos, p. 174, 178; Actes de Kutlumus, ed. P. Lemerle, Paris,1946, p. 260-261; Moisescu, Contribuţia, p. 252; Sotiris Kadas, Mount Athos, p. 69-71.Reprod.: Cândea – Simionescu, Athos, p. [83]; idem, Prezenţe româneşti, IV, p. 191, fig.214 (turnul lui Radu cel Mare).

520 GRECIA1485 – Portrete ale lui Neagoe Basarab, Radu cel Mare şi Mircea cel Bătrân, peperetele nord al catholiconului, ultimele două zugrăvite probabil în vremea lui VladVintilă (1532-1535).Ref.: Nikos Dionysopoulos, Portreta roumanon īgemonon stīn entoichia zōnrafikī toukatholikou tīs Monīs Koutloumousiou, în vol. Tessalonikeōn polis, tetramnaiaTessalonikeia ekdosī, s.a., [Thessaloniki ?], p. 126-128, 130-132; Ştefan Andreescu,Addenda et Corrigenda. Două noi portrete de domni români la Muntele Athos(SMIM, 22, 2004, p. 273).Publ.: Nikos Dionysopoulos, op. cit., fig. 4, 9-10, 14-15.1486 – Biserica Sf. Nicolae, post 1514, zidită cu ajutorul bănesc al lui NeagoeBasarab, inclusiv pictura murală, refăcută, în 1540, în stil cretan, de zugravul Maxim, dinajutoarele lui Radu Paisie şi reînnoită la circa 1640 cu sprijinul lui Matei Basarab.Ref.: Ioan Comnen, Proskynītarion, p. 483-484; Kondakov, Pamjatniki, p. 53; StoicaNicolaescu, Mănăstirea Cutlumuş din Sf. Munte („Universul”, 23 aprilie 1913); Iorga,Athos, p. 447; Bodogae, Athos, p. 178, 180-181; Moisescu, Contribuţia, p. 253-254.Reprod.: Cândea – Simionescu, Athos, p. [82] (pictura murală).1487 – Athōnias (Academia Teologică a Sfântului Munte), întemeiată în 1749 deEugenios Vulgaris, fost profesor în Ţările Române, cu sprijin material românesc, obţinutprin colectele călugărilor Meletie şi Gavriil, după 1750.Ref.: Uricariul, VII, p. 47 sqq.; Gedeon, Athos p. 19-20, 167; Hurmuzaki, XIII, p. 211-235;Iorga, Athos, p. 54; Bodogae, Athos, p. 126; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires,I, p. 142-143.1488 – Chilia părintelui Ioachim Bărcănescu, Sfinţii Teodor Tiron şi Teodor Stratilat,cumpărată în 1895, aşezământ locuit de vieţuitori români, până în sec. XX.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Beza, Urme, p. 50; Cioran, Scheseis, p. 122; Bodogae, Athos,p. 185; Moisescu, Contribuţia, p. 274 (o situează pe teritoriul mănăstirii Sf. Pavel);Bălan, Mărturii, p. 367, 388.DOC1489 – Documente (4), din septembrie 1369 – noiembrie 1370, iulie 1378, privindrelaţiile dintre Vlaicu vodă, voievodul Ţării Româneşti şi călugării de la mănăstireaCutlumuş: un hrisov emis de voievod prin care reglementează raporturile dintre călugăriigreci de la mănăstire, domnie şi călugării Ţării Româneşti (1369) şi acte (3) ale stareţuluiHariton în care sunt menţionate sumele de bani acordate de voievodul Nicolae Alexandru(1352-1364) pentru construirea unui turn şi condiţiile puse de Vlaicu Vodă pentruajutorarea mănăstirii (nr. 26, 37 cu o copie la nr. 11, II B).Ref. şi publ.: Cioran, Scheseis, p. 96-101 (rec. P.P. Panaitescu, în RIR, 8, 1938, p. 312);Actes de Kutlumus, ed. Paul Lemerle, Paris, 1946, nr. 26, 29-30, 36, p. 102-105,110-121, 134-138; P.Ş. Năsturel, Legăturile ţărilor române cu Muntele Athos pânăla mijlocul veacului al XV-lea (MO, 10, 1958, p. 735-744); idem, Le Mont Athoset ses premiers contacts avec la Principauté de Valachie (AIESEE, „Bulletin”, 1,1963, p. 31-38); DIR, B, XIV, p. 16-19, 28-32; DRH, B, I, p. 499-505; H. Mihăescu,

GRECIA 521Trois documents athonites du XIV e siècle comportant des références à la Valachie(RESEE, 15, 1977, nr. 3, p. 453-462); P.Ş. Năsturel, Dix contributions roumanoathonites(XIV e -XVI e siècles) (BBRF, s.n., 12, 1985, p. 12-17); idem, Athos, p. 46-51;Fontes, IV, p. 279-305.1490 – Act, din 1372-1373, al patriarhiei din Constantinopol, referitor la împărţireamitropoliei Ungrovlahiei între mitropoliţii Iachint, urmat de Hariton de la Cutlumuş şiAntim, definind şi raporturile dintre mitropolia Ungrovlahiei şi mănăstirea Cutlumuş.Ref.: Gr. Nandriş, Un document privitor la împărţirea mitropoliei Ţării Româneşti, înÎnchinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 292-295; Stoica Nicolaescu, Păstorireamitropolitului primat al Ungrovlahiei Hariton (AO, 11, 1932, p. 62); Bodogae,Athos, p. 175; Năsturel, Athos, p. 49.Publ.: Stoica Nicolaescu, loc. cit.; Nandriş, Documente, p. 17-22, nr. 1; DIR, B, XIII-XIV-XV, p. 25-27.Reprod.: Stoica Nicolaescu, loc. cit.; Nandriş, Documente, p. 296-298.1491 – Document, din 1375, semnat şi de ieromonahul Melchisedec, cathegumenal mănăstirii Cutlumuş (protopopul român Mihai, călugărit în acest aşezământ în 1370).Ref.: Actes de Kutlumus, p. 11, 124, nr. 31; Năsturel, Athos, p. 50.1492 – Act, din 21 (22?) noiembrie 1398, prin care Aldea, boierul lui Mircea celBătrân, şi soţia sa Bisa dăruiesc satul Cireşovul mănăstirii Cutlumuş.Ref.: Iorga, Athos, p. 464-465; Stoica Nicolaescu, Mănăstirea Cutlumuş din Sf. Munte(„Universul”, 30 apr. 1913); idem, Domnia lui Alexandru Aldea (RIAF, 16 1922, p.239); Bodogae, Athos, p. 176; p. 44; Bogdan, Daniile, p. 44; P.Ş. Năsturel, Legăturileţărilor române cu Muntele Athos până la mijlocul veacului al XV-lea (MO, 10, 1958,p. 749-751); idem, Aperçu critique..., p. 96.Publ.: Nandriş, Documente, nr. 44, p. 244-246 (datat: 1414); DIR, B, XIV-XV, p. 66-67;DRH, B, I, p. 46-47.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., ms. 205, f. 4; SI, nr. 17 (traduceri).1493 – Documente româneşti (aprox. 110), 1442 – sec. XIX, aflate în arhiva mănăstirii.Ref.: Florin Marinescu, Ta roumanika eggrafa tou Agiou Orous („Tetradia ergasias”, 11,1987, p. 215-220).1494 – Hrisov, din 1475-1476, prin care Laiotă Basarab, domnul Ţării Româneşti,confirmă stăpânirea mănăstirii Cutlumuş peste mai multe sate, bălţi şi un munte din ŢaraRomânească.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 93; Burada, O călătorie, p. 133; Uricariul, XVII, p. 102;Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 40; Bodogae, Athos, p. 177; Bogdan, Daniile, p. 44-45.Publ.: Nandriş, Documente, p. 23-26, nr. 2; DIR, B, XIII-XV, p. 156-157; DRH, B, I, p.250-252.1495 – Hrisov, din 1489, de la domnitorul Vlad Călugărul, care întăreşte mănăstiriiCutlumuş posesiunile din Ţara Românească, scutindu-le de dări şi slujbe.Ref.: Bodogae, Athos, p. 177; Bogdan, Daniile, p. 45.Publ.: Nandriş, Documente, p. 33-36, nr. 3; DIR, B, XIII-V, p. 193-194; DRH, B, I, p.342-344.

522 GRECIA1496 – Firman, din 29 iunie – 7 iulie 1491, prin care sultanul Baiazid II, la cererealui Vlad Călugărul, domnul Ţării Româneşti, obligă pe cadiul de Salonic să încetezepersecuţiile asupra mănăstirii Cutlumuş şi să-i restituie bunurile confiscate.Ref.: P.Ş. Năsturel, Aperçu critique..., p. 111-112. V. Cândea, Tezaurele..., op. cit., p. 7.Publ.: Actes de Kutlumus, p. 234-235; P. Lemerle – P. Wittek, Recherches sur l’histoire etle statut des monastères athonites sous la domination turque („Archives d’histoire dudroit oriental”, 3, 1947, p. 424-425); Dorin Matei, Romanian Possessions South ofthe Danube (RRH, 25, 1986, nr. 1-2, p. 110).Reprod.: Vasilis Dīmītriadīs, Othomanika eggrafa, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p. 476,nr. 14.4.1497 – Hrisov, din 29 august 1492, de la Vlad Călugărul, domnul Ţării Româneşti,prin care se acordă chiliei Sf. Ilie suma de 1.000 de aspri anual.Ref.: Cipariu, Muntele Athos, p. 199; Burada, O călătorie, p. 133; Uricariul, XVII, p. 91;Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 42; Bodogae, Athos, p. 177 (confuzie cu chilia Sf. Iliede la Pantocrator); P.Ş. Năsturel, Legăturile Ţărilor române cu Muntele Athos, pânăla mijlocul veacului al XV-lea (MO, 10, 1958, nr. 11-12, p. 757).Publ.: Nandriş, Documente, p. 36-38, nr. 4; DIR, B, XIII-XV, p. 210-211; DRH, B, I, p.370-371.1498 – Hrisov de danie, din 29 ianuarie 1500, prin care Radu cel Mare întăreştemănăstirii Cutlumuş satul Dăneşti şi dijma satului Uibăreşti.Ref.: Viaţa lui Nifon, ed. Hasdeu (AI, I, 1865, partea II, p. 133); Bogdan, Daniile, p. 45;Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 149; P.Ş. Năsturel, Aperçu critique..., p. 98-99.Publ.: Nandriş, Documente, p. 38-39, nr. 5; DIR, B, XIII-XV, p. 266-267; DRH, B, I, p.485-486.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., ms. 205, f. 51; Nandriş, Documente, p. 301.1499 – Hrisov de la Neagoe Basarab, din 23 iulie [1512-1513], prin care întăreştestăpânirea mănăstirii asupra unor sate din Ţara Românească.Ref.: Bodogae, Athos, p. 179; Bogdan, Daniile, p. 45; P.Ş. Năsturel, Aperçu critique..., p.100.Publ.: Nandriş, Documente, p. 43-54, nr. 7; DIR, B, XVI, vol. I, p. 78-82; DRH, B, II, p.208-215.Reprod.: B. A. R., foto XXVII/18.1500 – Hrisov, din 7 decembrie 1514, de la Neagoe Basarab, privind reparareamănăstirii Cutlumuş prin grija voievodului, o danie anuală de 10.000 de aspri pentrumănăstire şi 700 de aspri pentru bolniţă.Ref.: Bodogae, Athos, p. 179; Bogdan, Daniile, p. 45.Publ : Nandriş, Documente, p. 40-43, nr. 6 (datat: circa 1517-1521); DRH, B, II, p. 257-259.1501 – Firman, din 23-31 mai 1527, al sultanului Soliman Magnificul, prin careconfirmă privilegiile mănăstirii, la cererea lui Radu de la Afumaţi, domnul Ţării Româneşti,menţionând că privilegiul acordat de Baiazid în 1491 fusese reînnoit de sultanul Selim I.Ref.: P.Ş. Năsturel, Aperçu critique..., p. 112; Dorin Matei, op. cit., p. 110.Publ.: Actes de Kutlumus, p. 235; P. Lemerle – P. Wittek, op. cit., p. 436-439.

GRECIA 5231502 – Hrisov, din mai 1531, de la Vlad, voievod al Ţării Româneşti, prin careîntăreşte mănăstirii satele stăpânite în Ţara Românească.Ref.: Bodogae, Athos, p. 179; Bogdan, Daniile, p. 44.Publ.: Nandriş, Documente, p. 54-62, nr. 8 (datat: circa 1532); DIR, B, XVI, vol. II, p. 96-99; DRH, B, III, p. 182-187.Reprod.: B. A. R., foto XXVII/18.1503 – Document, din 18 aprilie 1533, prin care Vlad Vintilă reîntăreşte mănăstiriiCutlumuş satele stăpânite în Ţara Românească.Ref.: Beza, Urme, p. 59; Bodogae, Athos, p. 179; Bogdan, Daniile, p. 45.Publ.: Stoica Nicolaescu, op. cit., în „Universul”, 7 mai 1913; Nandriş, Athos, p. 62-69,nr. 9; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 100; DIR, B, XVI, II, p. 133-136; DRH, B, III,p. 249-253.1504 – Hrisov, din 5 iunie 1535, prin care Vlad Vintilă redă mănăstirii Cutlumuşocina din Uibăreşti, răpită de vornicul Neagoe în timpul domniei lui Radu cel Mare.Ref.: Bodogae, Athos, p. 179; Bogdan, Daniile, p. 45.Publ.: Nandriş, Documente, p. 69-72, nr. 10; DRH, B, III, p. 333-335.1505 – Hrisov, din 27 august 1546, de la Mircea Ciobanul, prin care redă mănăstiriiCutlumuş satul Uda, de lângă Clocociov, răpit de Tatu.Ref.: Bodogae, Athos, p. 180; Bogdan, Daniile, p. 45.Publ.: Nandriş, Documente, p. 72-78, nr. 11; DIR, B, XVI, II, p. 366-367; DRH, B, IV, p.256-257.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., Condica mănăstirii Clocociov, ms. 205, f. 75 (trad. sec. XVIII).1506 – Hrisov, din 15 mai 1594, de la Mihai Viteazul, prin care întăreşte călugărilorde la Cutlumuş stăpânirea asupra unor bălţi dintre podul Sviştovului şi hotarul Sechirei.Ref.: Iorga, Studii şi documente, V, 1903, p. 177; I. Ionaşcu, Biserici, chipuri şi documentedin Olt, I, Craiova, 1934, p. 39-45; Bodogae, Athos, p. 181; Bogdan, Daniile, p. 45.Publ.: Nandriş, Documente, p. 79-81, nr. 13; DIR, B, XVI, vol. IV, p. 115-116; DRH, B,XI, p. 65-67.Reprod.: B. A. R., foto XXVII/30, Arh. Naţ. Rom., SI, nr. 1527 (traducere).1507 – Hrisoave (3), din 19 septembrie, 24 noiembrie şi 8 decembrie 1618, de laGavril Movilă, prin care repune mănăstirea Cutlumuş în posesia moşiilor din ŢaraRomânească, amintind hrisoave de danie anterioare, de la Vladislav I (Vlaicu), Mirceacel Bătrân, Pătraşcu cel Bun, Petru cel Tânăr, Alexandru Mircea, Petru Cercel, MihneaTurcitul, Ştefan Surdul, Simion Movilă, Radu Şerban şi Radu Mihnea.Ref.: Cipariu, Muntele Athos, p. 199; Burada, O călătorie, p. 133; Uricariul, XVII, p. 105;Bodogae, Athos, p. 181; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 113-114; Bogdan, Daniile, p. 45.Publ.: Nandriş, Documente, p. 97-112, nr. 18-20; DIR, B, XVII, vol. III, p. 273-276 (doc.,8 dec. 1618).1508 – Hrisov, din 14 iulie 1625, de la Alexandru Coconul, care închină Cutlumuşuluimănăstirea Clocociov de lângă Slatina.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 93; Cipariu, Muntele Athos, p. 199; Burada, O călătorie, p.133; Uricariul, XVII, p. 105; Bodogae, Athos, p. 181; Bogdan, Daniile, p. 45.

524 GRECIAPubl.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 118 (datat 1624); Nandriş, Documente, p. 119-121,nr. 23; DIR, B, XVII, vol. IV, p. 523.1509 – Hrisov, din 8 iunie 1641, prin care Matei Basarab întăreşte mănăstiriiCutlumuş stăpânirea peste satele închinate în Ţara Românească. Pergament. Text în limbaslavonă (Vivliothīkī, prothīkī, nr. 51).Ref.: Cipariu, Muntele Athos, p. 199; Burada, O călătorie, p. 133; Uricariul, XVII, p. 107;Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 146; Bogdan, Daniile, p. 45.Publ.: Nandriş, Documente, p. 174-184, nr. 34.Ref. şi reprod.: Florin Marinescu, Roumanika eggrafa, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p.496, nr. 16.9; V. Cândea, Tezaurele..., op. cit., p. 7.1510 – Hrisov, din 2 aprilie 1646, prin care Matei Basarab întăreşte mănăstiriiClocociov 2 sate dăruite ei de Mihai Viteazul.Ref.: Cipariu, Muntele Athos, p. 199; Bogdan, Daniile, p. 45.Publ.: Nandriş, Documente, p. 184-187, nr. 35.MS1511 – Peri ktiseōs Monemvasias, sfârşitul sec. X sau începutul sec. XI, cronicăanonimă relatând şi împrejurările aşezării avarilor în Dacia (Dobrogea şi zona Călăraşi)către anul 559 (ms. 220).Ref.: Cronaca di Monemvasia, a cura di Ivan Dujcev, Palermo, 1976, p. 61; Fontes, IV,p. 21-23; Cronica Monemvasiei, trad. Marius Alexianu şi Roxana Curcă, studiuintroductiv şi note de Alexandru Madgearu, Iaşi, 2005.1512 – Tetravanghel, sec. XII, legat şi dăruit de doamna Elisabeta Movilă mănăstiriiCutlumuş, 5 iunie 1605. Pergament. 209 f. Text în limba greacă. Miniaturi în plină pagină,reprezentând Evangheliştii, fronstispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori. Însemnarea dedonaţie menţionează şi trimiterea unui potir şi a 2 cruci de argint aurit (ms. 70).Ref.: Lambros, I, p. 280, nr. 3139; Iorga, Studii şi doc., XXII, p. 87; idem, Athos, p. 487;Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 722; N. Bănescu, Din viaţa trecutului nostru: femeiiubitoare de carte şi frumos (AO, 5, 1926, p. 7); Beza, Urme, p. 59; Bodogae, Athos,p. 181.Reprod.: Beza, Urme, p. 57; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 190, fig.213.1513 – Teofilact al Bulgariei, Ponīma eis tas epistolas tou Agiou Paulou, sec. XIV.360 f. La f. 360: semnătura mitropolitului Hariton al Ungrovlahiei, egumen al mănăstiriiCutlumuş (ms. 3203).Ref.: Lambros, I, p. 285, nr. 3202; Daniel Barbu, Manuscrise bizantine în colecţii dinRomânia, Buc., 1984, p. 8.1514 – Miscelaneu, sec. XV-XVII. 322 f. Text în limba greacă. În cuprins: scrieriistorice între care, la f. 91-148: două fragmente din Dorothei al Monemvasiei, Synopsisistoriōn, scrisă la Iaşi din îndemnul lui Petru Şchiopul (ms. 220).Ref.: Lambros, I, p. 298-301, nr. 3293.1515 – Dorothei al Monemvasiei, Synopsis istoriōn, copie din 14 iunie 1616. 245 f.

GRECIA 525Cronică universală, redactată în Moldova la îndemnul lui Petru Şchiopul, cuprinzând şiinformaţii despre Ţările Române (ms. 213).Ref.: Lambros, I, p. 297-298, nr. 3286.1516 – Liturghier arhieresc şi Rânduiala hirotoniilor, scris şi împodobit de Antim dinIanina, Ţara Românească, 1635. 104 f. 25,5 x 18,5 cm. Text în limba greacă, însemnareacopistului la f. 104. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori, cu motive vegetale (ms.526).Ref.: Politis – Manousakas, p. 26, nr. 39; Papazoglou, Anthimos, p. 339, nr. 5; Politis –Politi, Vivliografoi, p. 352; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 127 (n. 73).Reprod.: Politis – Manousakas, pl. 4.1517 – Pomelnicul mănăstirii Cutlumuş, 1734. 18 f. 24,5 x 18 cm. Text în limbagreacă, menţionând, la început, nume de domni ai Ţării Româneşti, preoţi, monahi etc., iarla f. 12, alte nume româneşti (ms. 745).Ref.: Politis – Manousakas, p. 68, nr. 133.1518 – Maxim Peloponesianul, Egcheiridion kata tou schismatos tōn papistōn, copiede ieromonahul Daniil Egipteanul, întocmită la Alger, 25 august 1752, după ed. Bucureşti,1690 (ms. 219).Ref.: Lambros, I, p. 298, nr. 3292; Bodogae, Athos, p. 184.1519 – Carte ce să chiamă Crinii ţarinii sau Flori prea frumoase care s-au adunatdin Dumnezeiasca Scriptură, Moldova, a doua jumătate a sec. XVIII. 102 f. Titluri şiiniţiale cu roşu. Trei copişti, însemnare la f. 41: „1818 iulie 18, s-au cutremurat pământulîn ceasul al 8, ziua joi, fiind stareţ părintele Ilarie, arhim. în Sf. M. Neamţu şi Secul”(Chilia Sf. Teodor Tiron şi Teodor Stratilat).Ref.: Paul Mihail, 1981.1520 – Miscelaneu, sec. XVIII. 152 f. Texte religioase şi istorice în limba greacă.În cuprins şi Matei al Mirelor, Diīgīsis syntomos peri te tou Sermpanou Voevoda toukai Radoulou par’elpida tīs īgemonias ekpesontos kai Radoulou Voevoda, yiou MichnaVoevoda en tī Ouggrovlachia eiselthontos, 1613, cronică în versuri închinată lui RaduMihnea, domnul Ţării Româneşti (ms. 250).Ref.: Lambros, I, p. 305-306, nr. 3323; Bodogae, Athos, p. 182; Crăciun – Ilieş, Repertoriul,p. 436-437.1521 – Anthologhion muzical, mijlocul sec. XVIII, la f. 295 v : irmos calofonic deIovaşcu Vlahul, ehul 1 (ms. 397).Ref.: Stathis, Manuscrits, III, p. 232, nr. 858; Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I,p. 335, nr. 184.1522 – Miscelaneu, începutul sec. XIX, cuprinzând: Nicolae Mavrocordat, Psogosnikotianīs ītoi tou kapnou; Gheorghe [Chrysogonos?], Logos eis tīn pros Theon apodīmiantou [...] Iōannou Nikolaou Alexandrou Voīvoda lechteis en Voukourestiōn. 24 x 17 cm.Text în limba greacă (ms. 677).Ref.: Politis – Manousakas, p. 81, nr. 182.1523 – Slujba cuvioşilor de la Athos, 1845. 143 f. Titluri şi iniţiale cu roşu. însemnarela sfârşit: „S-a scris la schitul marelui mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, în Sf. Munte

526 GRECIAal Athosului, de către ieroschimonahul şi duhovnicul Leontie” (Chilia Sf. Teodor Tiron şiTeodor Stratilat).Ref.: Paul Mihail, 1981.1524 – Anthologhion, 1885, scris de Panteleimon monahul Peloponisiotul, 270 file.Cuprinde şi lucrări atribuite lui Nectarie Vlahul: un axion în ehul 1 plagal (f 250 v -251 v ) şiun altul, Îngerul a strigat, axion la Paşti în ehul 1 plagal (f 259-261) (ms. 769).Ref.: Stathis, Manuscrits, III, p. 289, nr. 947; Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I,p. 335, nr. 1851525 – Manuscrise psaltice (3), sec. XIX-XX, din biblioteca părintelui EmilianMierluşcă de la Cutlumuş, de autori şi copişti români. Fără numere de inventar.Ref.: Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I, p. 336-348, nr. 186-188.CR1526 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1631. Cronică universală,scrisă la Iaşi din îndemnul lui Petru Şchiopul şi dedicată lui Alexandru Coconul, domnulŢării Româneşti (ms. nr. 152).Ref.: Legrand, XVII/1, p. 290-299, nr. 211; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154, nr. 2073.1527 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitomī tīs ierkosmikīs istorias, Veneţia,1677, dedicată lui Antonie Ruset, domnul Moldovei (nr. 176-177).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 323, 616, nr. 4362.1528 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.Ref.: ibidem, p. 324, nr. 4367.1529 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseōn [...] Markou Eugenikou, Exīgīsis[...], Iaşi, 1683. 4 ex.Ref.: ibidem, p. 409, nr. 5450.1530 – Ī Theia Grafī [...] Palaias kai Neas Diathīkīs apanta, Veneţia, 1687, tipărităcu sprijinul bănesc al lui Şerban Cantacuzino. În prefaţă, tipograful N. Glykys afirmădrepturile domnului la tronul Imperiului Bizantin (nr. 8).Ref.: ibidem, p. 82-83, nr. 1087.1531 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]. Kyrillou tou Loukareōs,[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690.Ref.: ibidem, p. 413-414, nr. 5514.1532 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.Ref.: ibidem, p. 331-332, nr. 4445.1533 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698.Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4443.1534 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs kai apostolikīsEkklīsias tīs Anatolikīs, Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul.Ref.: ibidem, p. 399, nr. 4556.

GRECIA 5271535 – Hrisant Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimoii ex Ivīrias[...], Râmnic, 1705.Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4444.1536 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710.Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5979.1537 – Sf. Ioan Damaschinul, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715.Ref.: ibidem, p. 136, nr. 1833.1538 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gavriīl [Sevīrou] [...], synomilia [...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715.Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4439.1539 – Nicolae Mavrocordat, Pīri tōn kathīkontōn vivlos, Leipzig, 1722 (Athōnias,Academia Teologică).Ref.: Iannis Karas, Ta ellīnika entypa tou Prōtatou kai tīs Athōniados, Atena, 1985, p.59-60.1540 – Meletie (mitropolitul Atenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române.Ref.: Papadopoulos, Hill. bibl., I, p. 285, nr. 3830.1541 – Geōrgios Kōnstantinos, Pagkosmios istoria tīs oikomenīs, Veneţia, 1759, cuepistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, din ed. Veneţia, 1677.Ref.: ibidem, p. 233, 613, nr. 3153.1542 – Neofit Cavsocalivitul, Theodōrou [Gazī] Grammatikīs eisagōgī tōn eis tessaraeis to tetarton ypomnīma ek pollōn eranisthen, Bucureşti, 1768.Ref.: ibidem, p. 325, nr. 4377.1543 – Istoria tou parontos polemou anametaxy Rousias kai tīs Othōmanikīs Portas,t. II-V, Veneţia, 1770-1773, descriind şi luptele desfăşurate pe teritoriul Ţărilor Române.Ref.: ibidem, p. 203, nr. 2736.1544 – Sf. Macarie Egipteanul, Omilii, Bucureşti, 1775 (Chilia Sfinţilor Teodor Tironşi Teodor Stratilat).Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 103.1545 – Euchologion to mega [...], Veneţia, 1776. Cuprinde şi Rânduiala sfinţiriibisericii, după ed. Bucureşti, 1703.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 1666, nr. 2234; II, p. 287, nr. 740.1546 – Grigorie Papa Romei, Paterikon [...], metafrasthentes [...] para KōnstantinouDaponte, Veneţia, 1780, dedicat lui Grigorie, episcop al Râmnicului.Ref.: ibidem, p. 192, nr. 2560.1547 – Psaltīrion tou profītanaktos Dauid [...]. Zītīmata diafora theologika, Leipzig,1781, dedicată marelui ban Dimitrie Ghica.Ref.: ibidem, p. 97, 610, nr. 1305.

528 GRECIA1548 – Cuvintele Sf. Teodor Studitul, Râmnic, 1784 (Chilia Sfinţilor Teodor Tiron şiTeodor Stratilat).Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 103.1549 – Psaltire, Râmnic, 1784 (Chilia Sfinţilor Teodor Tiron şi Teodor Stratilat).Ref.: ibidem.1550 – A[gapios] L[overdos], Istoria tōn dyo etōn 1787, 1788, periechousa taspraxeis tōn parontōn polemōn meson tōn Austro-Rōssōn kai tōn Othōmanōn, Veneţia,1791. Cuprinde informaţii despre operaţiile militare desfăşurate pe teritoriul PrincipatelorRomâne în cursul războiului ruso-austro-turc din 1787-1791 şi despre negocierile de pacecare priveau şi statutul Moldovei şi al Ţării Româneşti, 2 ex.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 267, nr. 3621.1551 – Istoria tīs Taurikīs Chersonīsou, traducere de Gherasim Caruso, t. I-II,Viena, 1792. Istorie a Crimeii şi Tartariei Mici, dedicată lui Gavriil Bănulescu-Bodoni,mitropolitul Moldovei. 2 ex.Ref.: ibidem, p. 203, nr. 2734.1552 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Vulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5980.1553 – Noul Testament, St. Peterburg, 1817 (Chilia Sfinţilor Teodor Tiron şi TeodorStratilat).Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 103.1554 – Poale de icoană (2), atelier Ţara Românească, circa 1533. 61 x 48 cm. Broderiipe mătase cu fir de aur, argint şi mătase colorată reprezentând pe Hristos şi Fecioara,precum şi donatorii Vlad Vintilă, domnul Ţării Româneşti (1532-1535), doamna Rada şifiul, Drăghici, cu inscripţii în limba slavonă cu numele lor (pe ambele broderii).Ref.: Stoica Nicolaescu, Documente slavo-române cu privire la relaţiile Ţării Româneşti şiMoldovei cu Ardealul în secolele XII-XVI, Buc., 1905, p. 11; idem, Sfântul munte Athosşi importanţa lui pentru români (NRB, 7, 1925, p. 132); I.D. Ştefănescu, Peinturesmurales valaques, Paris, 1928, p. 4, n. 7; N. Iorga, Două opere de artă româneascădin sec. XVI la Muntele Athos (BCMI, 26, 1933, p. 29); Stoica Nicolaescu, Domnialui Vlad-vodă Vintilă din Slatina (AO, 15, 1936, p. 3-6); Bodogae, Athos, p. 180;Bogdan, Daniile, p. 46; P.Ş. Năsturel, rec. În „Byzantinische Zeitschrift”, 64, 1971,p. 198-199; idem, Dix contributions roumano-athonites (XIV e -XVI e siècles) (BBRF,s.n., 12, 1985, p. 28-32).Reprod.: Stoica Nicolaescu, în NRB, 7, 1925, p. 133-134; P.Ş. Năsturel, Considérationssur l’idee impériale chez les Roumains („Vyzantina”, 5, 1973, p. 401, pl. 2); Pippidi,Tradiţia politică, p. 130, fig. 11.1555 – Engolpion, începutul sec. XVII. Pe avers, sfinţii Mihail şi Gavril; reversul,ornat cu 5 pietre semipreţioase. Inscripţie în limba greacă, menţionând pe Ghenadieieromonahul, egumen al mănăstirii Mihai Vodă din Bucureşti. A aparţinut mănăstiriiSimonopetra.Ref.: Năsturel, Athos, p. 237-238.

GRECIA 529MONĪ MEGISTĪS LAURAS(Mănăstirea Marea Lavră)AM1556 – Aşezământ, sprijinit în sec. XV-XIX prin danii româneşti: Vlad Dracul (1436-1447), Radu cel Mare (1501), Neagoe Basarab (1512-1521), Vladislav III (1523-1525),Vlad Vintilă (1533, 1535), hatmanul Ioan Sturdza (1562), Petru Şchiopul (1579), MariaDoamna, soţia lui Ştefan Surdul (1592), Alexandru cel Rău (1593), Ieremia Movilă(1598), Gavril Movilă (1619), Matei Basarab (1635, 1643), Şerban Cantacuzino (1682),Constantin Brâncoveanu (1691, 1696), Nicolae Mavrocordat (1719-1720, 1729), GrigoreII Ghica (1726-1733), Constantin Mavrocordat (1735), Matei Ghica (1753), ConstantinRacoviţă (1756), Scarlat Ghica (1768, 1781, 1792-1793, 1802, 1803, 1808) şi din veniturilemănăstirilor Cotroceni (închinată tuturor mănăstirilor Muntelui Athos, dar administrată deun trimis al Lavrei) şi Berzunţi - Bacău.Ref.: Gedeon, Athos, p. 161; Bodogae, Athos, p. 93-103; Bogdan, Daniile, p. 21; Moisescu,Contribuţia, p. 246-247; DRH, p. 3-5, nr. 1; Arh. Naţ. Rom., fondul mănăstiriiCotroceni, LXIV/7, 8; LXXXVIII /1; XC/9, 15; XCV/38.1557 – La biserica Sf. Athanasie Athonitul, renovări: post 1517, de Neagoe Basarab;acoperişul de plumb, 1523-1526, de Vladislav III (pisanie dispărută în 1814); picturamurală, 1526-1535, de Teofan din Creta (pisanie), cu sprijinul lui Vlad Vintilă, reprezentatcu familia sa în tabloul votiv; repararea cupolei de Maria Doamna, soţia lui Ştefan Surdulîn 1592.Ref.: Gavriil Protul, Viaţa şi traiul Sf. [...] Nifon, ed. C. Erbiceanu, Buc., 1888, p. 96;Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 334; Iorga, Athos, p. 460-461, 474; SpyridionLavriotīs, Proskynītarion tīs monīs Megistīs Lauras, Atena, 1936, p. 398; Bodogae,Athos, p. 93-97; Moisescu, Contribuţia, p. 246; P.Ş. Năsturel, Aperçu critique..., înRESEE, 2, 1964, p. 101-102.Reprod.: G. Balş, op. cit., p. 8, 11, 19, fig. 10, 15, 27.1558 – Reparaţii generale ale mănăstirii şi construirea unui turn cu ajutorul luiNeagoe Basarab (1512-1521).Ref.: Gavriil Protul, op. cit., p. 93-97; Iorga, Athos, p. 474; Bodogae, Athos, p. 93.1559 – Portret al domnului Ţării Româneşti, Vlad Vintilă (1532-1535), în naosulcatholiconului, reprezentat în postura de ctitor, împreuna cu fiul său Drăghici. Inscripţia îlindică greşit pe împăratul bizantin Ioan Tzimiskes.Ref.: Makarios Kydoneos Trigonis, Proskynitarion tīs vasilikīs kai sevasmias monīsMegistīs Agias Lavras tou Agiou Athanasiou tou en tō Athō, Ioannina, 1772, p. 17;Cioran, Scheseis, p. 129; Şt. Nicolaescu, Domnia lui Vlad Vintilă Vodă de la Slatinaîn lumina unor noi documente istorice inedite („Arhivele Olteniei”, 83-85, 1936, p.3); Nikos Dionysopoulos, The Expression of the Imperial Idea of a Romanian Rulerin the Katholicon of the Great Laura Monastery („Zograf”, 29, 2002, p. 207-218);Ştefan Andreescu, Addenda et Corrigenda. Două noi portrete de domni români laMuntele Athos (SMIM, 22, 2004, p. 273-274).Publ.: Nikos Dionysopoulos, op. cit., fig. 2-5.

530 GRECIA1560 – Aghiasmatar (fialī) renovat şi zugrăvit în 1635, cu sprijinul lui Matei Basarabşi al doamnei Elena, reparat din nou în 1789.Ref.: Kondakov, Pamjatniki, p. 53; Bodogae, Athos p. 99.Reprod.: Millet, Monuments de l’Athos, p. 152; Cândea – Simionescu, Athos, p. [65].1561 – Paraclisul Sf. Mihai al Sinadelor, construit şi pictat cu sprijinul lui MateiBasarab şi al doamnei Elina (1643-1653). Pisanie şi tablou votiv reprezentând ctitorii.Ref.: H. Omont, Portraits de Mathieu Bassaraba Voivode de Valachie et de sa femmeHélène („Bulletin de la Société Nationale des Antiquaires de France”, 1898);Kondakov, Pamjatniki, p. 53; Iorga, Athos, p. 491-492; Millet – Pargoire – Petit,Recueil, nr. 383, 385; Beza, Urme, p. 49; Bodogae, Athos, p. 98-99; Năsturel, Athos,p. 80 (tabloul votiv dispărut în 1911, în urma unui cutremur).Reprod.: Cândea – Simionescu, Athos, p. [67]; idem, Prezenţe româneşti, IV, p. 196, fig.221.1562 – Paraclisul Sf. 40 de Mucenici. Pictură murală din 1854, plătită din veniturilemănăstirii închinate Berzunţi (jud. Bacău), sub egumenia arhimandritului Veniamin(pisanie în interior, deasupra uşii).Ref.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 370; Bodogae, Athos, p. 103; Moisescu,Contribuţia, p. 247.1563 – Chilia Katafygion, Tăierea capului Sf. Ioan, aşezământ românesc cumpărat în1843 de duhovnicul Teofilact, răscumpărat în 1870 de Teodorit Hodorogea, rezidit în 1906de stareţul Ilarion Mârza şi locuit de vieţuitori români până în sec. XX.Ref.: Mănăstirea Neamţ, ms. 98, f. 16; Ieroshim. Serafim, p. 74-75, 86-87; Moisescu,Contribuţia, p. 272, Bălan, Mărturii, p. 363, 365, 387, 392.Reprod.: ibidem, p. 368-369.1564 – Chilia Turlutiu, Naşterea Maicii Domnului, locuită între 1867 şi 1960 devieţuitori români aduşi de ieroshimonahul Sava.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 273; Bălan, Mărturii, p. 363-364,387; vezi şi p. 365-366, chilia duhovnicului Luchian.1565 – Chilia părintelui Spiridon, Sf. Prooroc Ilie, cumpărată în 1870. Aşezământromânesc.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 275; Bălan, Mărturii, p. 387.1566 – Chilia Provata (Lacul oilor sau Cucuvinu), Sf. Ioan Teologul, locuită de la1875 de vieţuitori români, până în prezent.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Beza, Urme, p. 56; Bodogae, Athos, p. 110, 193; Moisescu,Contribuţia, p. 272-273; Bălan, Mărturii, p. 362-363, 387.1567 – Chilia părintelui Gedeon, Sf. Vasile, cumpărată la sfârşitul sec. XIX,aşezământ românesc format din 15 colibe, fondat de shimonahul Ghedeon din Bucovina.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 364, 387.1568 – Chilia părintelui Iosif, Acoperământul Maicii Domnului, de la Vigla,cumpărată la sfârşitul sec. XIX, fost aşezământ românesc.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 275; Bălan, Mărturii, p. 388.

GRECIA 5311569 – Chilia părintelui Visarion, Sf. Artemie, cumpărată la sfârşitul sec. XIX, fostaşezământ românesc.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 273; Bălan, Mărturii, p. 388.1570 – Colibe româneşti, lângă schitul Lacu şi Vigla, Hairu, Kerasa, a duhovniculuiLuchian, a duhovnicului Leontie şi a ieromonahului Dionisie, sec. XIX.Ref.: Ierosh. Serafim, p. 77-79; Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 272-273, 275-276; Bălan, Mărturii, p. 365-366, 388.1571 – Peştera ieroshimonahului Nifon Ionescu, Naşterea Maicii Domnului, locuităîntre 1880-1960 de vieţuitori români; mormântul lui Nifon Ionescu, ctitor al schituluiProdromu.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 364-365, 388.DOC1572 – Scrisoare, februarie 1094, a împăratului Alexios I Comnenul către călugăriidin mănăstirea Lavra, cuprinzând informaţii despre vlahii dependenţi de mănăstire, dinţinutul Moglena.Ref.: G. Rouillard, La dîme des bergers valaques sous Alexis Comnène, în Mélangesofferts à M. Nicolas Iorga par ses amis de France et des pays de langue française,Paris, 1933, p. 779-786.Publ.: Actes de Lavra, ed. de G. Rouillard et P. Collomp, I, Paris, 1937, p. 124-127, nr. 47;Fontes, IV, p. 28-31.1573 – Hrisov, din 12 ianuarie 1533, prin care Vlad Vintilă, domnul Ţării Româneşti,acordă mănăstirii un ajutor anual de 10.000 de aspri.Ref.: Uricariul, XVII, p. 103; Burada, O călătorie, p. 128; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p.44; Bodogae, Athos, p. 95; Bogdan, Daniile, p. 30; P.Ş. Năsturel, Dix contributionsroumano-athonites (XIV e -XVI e siècles) (BBRF, s. n., 12, 1985, p. 27-28).Publ.: Spyridion Lavriotīs, Anagrafai eggrafon tīs Magistīs Lauras, tou Agiou Athanasiouen Athō (BNJ, 7, 1930, p. 397) (rec. V. Grecu, în CC, 7, 1931-1932, p. 542-544); DIR,B, XVI, vol. II, p. 119-121 (doc., 1535); DRH, B, III, p. 225-229 (doc., 1535).Reprod.: B. A. R., ms. 4783, f. 1 şi 25; foto XXVII/20; Muzeul Municipiului Bucureşti,39362.1574 – Scrisoare, din 1552, prin care Ignatie, egumen al mănăstirii Marea Lavră,împreună cu popa Visarion şi Teodosie monahul, arată că în cursul călătoriei lor înMoldova au primit de la hatmanul Sturdza o danie de 300 de florini.Ref.: Spyridion Lavriotīs, op. cit., p. 398; N. Iorga, Donaţii româneşti la Athos (RI, 19,1933, p. 25); Bodogae, Athos, p. 95; Năsturel, Athos, p. 83-84.1575 – Hrisov, din 20 februarie 1579, prin care Petru Şchiopul, domnul Moldovei,acordă mănăstirii o danie anuală de 6.000 de aspri.Ref.: Uspenskij, Ukazatel’ aktov, p. 66, nr. 17; Uricariul, XVII, p. 104; Burada, O călătorie,p. 128; Stoica Nicolaescu, Ajutoare băneşti date de voievozii români la Sf. Munte(CL, 1902, p. 958); Iorga, Athos, p. 486; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 59; Bodogae,Athos, p. 96; Bogdan, Daniile, p. 20.

532 GRECIA1576 – Hrisov, din 1591-1592, de la doamna Maria, soţia lui Ştefan Surdul, domnulŢării Româneşti, prin care dăruieşte un teren în Bucureşti pentru construirea unui metoc.Ref.: Spyridion Lavriotīs, loc. cit.; N. Iorga, Donaţii româneşti, p. 25; Bodogae, Athos,p. 97.1577 – Hrisoave (2), din [1592-1593], de la Alexandru cel Rău, domnul ŢăriiRomâneşti, prin care se întăresc mănăstirii Lavra terenuri lângă Băicoi.Ref.: Spyridion Lavriotīs, loc. cit.; Bodogae, Athos, p. 97; Năsturel, Athos, p. 78-79.1578 – Hrisov, din 1598, de la Ieremia Movilă, domnul Moldovei, prin care acordămănăstirii un ajutor anual de 6.000 de aspri.Ref.: Uspenskij, Ukazatel’ aktov, p. 66, nr. 20; Uricariul, XVII, p. 104; Burada, O călătorie,p. 128.Publ.: Iorga, Athos, p. 506, 508-509.Reprod.: B. A. R., ms. rom. 2371, f. 490, copie sec. XVIII.1579 – Hrisov, din 3 septembrie 1619, al lui Gavriil Movilă, domnul Ţării Româneşti,prin care acordă mănăstirii o danie anuală de 5.000 de aspri.Ref.: Uspenskij, Istorija Afona, III/1, p. 334; Uricariul, XVII, p. 105; Burada, O călătorie,p. 128; N. Iorga, Donaţii româneşti la Athos (RI, 19, 1933, p. 25); Bogdan, Daniile,p. 20.1580 – Hrisov, din 15 octombrie 1682, prin care Şerban Cantacuzino închină celor 20de mănăstiri de la Athos ctitoria sa, mănăstirea Cotroceni.Ref.: Uspenskij, Ukazatel’ aktov, p. 75, nr. 118; Burada, O călătorie, p. 133; Bogdan,Daniile, p. 21.1581 – Hrisov, din 1696, prin care Constantin Brâncoveanu acordă mănăstirii MareaLavră 6.000 de aspri anual.Ref.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 363; idem, Athos, p. 496; Spyridion Lavriotīs, op.cit., p. 397; N. Iorga, Donaţii..., op. cit., p. 25; Beza, Urme, p. 57; Bodogae, Athos, p.101; Bogdan, Daniile, p. 20.Publ.: T. G. Bulat, Daniile lui Constantin-vodă Brâncoveanu pentru Orientul ortodox(BOR, 77, 1964, nr. 9-10, p. 933-934).1582 – Hrisov, din 1729, de la Nicolae Mavrocordat, prin care acordă mănăstiriiMarea Lavră 6.000 de aspri anual.Ref.: Spyridion Lavriotīs, op. cit., p. 396-397; Bodogae, Athos, p. 101-102; Bogdan,Daniile, p. 20-21.1583 – Hrisov, din 23 octombrie 1735, prin care Constantin Mavrocordat reconfirmăajutorul anual de 6.000 de aspri.Ref.: Spyridion Lavriotīs, loc. cit., p. 397; N. Iorga, Donaţii..., p. 25; Bodogae, Athos,p. 102.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1088; Iorga, Athos, p. 510-511.Reprod.: B. A. R., ms. 237, f. 491-492.1584 – Hrisov, din 1753 prin care Matei Ghica, domnul Ţării Româneşti, întăreştemănăstirii Marea Lavră o danie de 8.000 de aspri anual.Ref.: Spyridion Lavriotīs, op. cit., p. 398; Bodogae, Athos, 102; Bogdan, Daniile, p. 21.

GRECIA 5331585 – Hrisov, din 8 noiembrie 1756, prin care Constantin Racoviţă, domnulMoldovei, întăreşte mănăstirii Marea Lavră dania de 8.000 de aspri.Ref.: Uspenskij, Ukazatel’aktov, p. 71, nr. 57; Langlois, Athos, p. 74; Burada, O călătorie,p. 129; Uricariul, XVII, p. 110; Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1136; SpyridionLavriotīs, op. cit., p. 398; Bodogae, Athos, p. 102; Bogdan, Daniile, p. 21.1586 – Hrisov, din 1768, al lui Alexandru Scarlat Ghica, domnul Ţării Româneşti, princare întăreşte mănăstirii dania anterioară şi măreşte la 3.200 de aspri plata mesagerului.Ref.: K. Frearitis, Periplous Makedonias kai elassonos Asias („Pandora”, 14, 1863, p. 50);Spyridion Lavriotīs, op. cit., p. 397-398; Bodogae, Athos, p. 102; Bogdan, Daniile,p. 21.MS1587 – Tetravanghel, sec. IX-X. Pergament, 222 f. 410 x 290 mm. Text în limbagreacă. Pe coperta II v , miniatură cu portretele domnului Ţării Româneşti, Matei Basarab,şi al doamnei Elina, cu o însemnare de donaţie din 1643, probabil a lui Antim din Ianina,către mănăstirea Marea Lavră. Ferecătură de argint (ms. 97 - A. 97).Ref.: Mironescu, O călătorie în Orient (BOR, 14, 1891, p. 229); Kondakov, Pamjatniki, p.283-284; Spyridon of the Laura, S. Eustratiadis, Catalogue of the Greek Manuscriptsin the Library of Laura on Mount Athos, Cambridge, 1925, p. 10; M. Beza, Bibliotecimănăstireşti la muntele Athos (ARMSL, III, t. 7, 1934-1936, p. 59); idem, Urme, p.57; Cioran, Scheseis, p. 132-133; Bodogae, Athos, p. 98; Popescu-Vâlcea, Miniatura,p. 100; Gh. Buluţă, Sultana Craia, Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui MateiBasarab, Buc., 1984, p. 29, 43, 50-51, nr. 5; Constantinescu, Repertoriu, p. 234, nr.1180; Barbu-Bucur, Contributions, p. 2; idem, Cultura, p. 227.Reprod.: M. Beza, op. cit., p. 46, 49.1588 – Theodoros din Hermoupolis, Epitomī, sec. VI. Cuprinde şi novela XI a luiJustinian (14 aprilie 535) care prevede prerogativele şi jurisdicţia arhiepiscopului de PrimaJustiniana, extinse asupra localităţilor recucerite din Banat, între care Arcidava (Vărădia).Copie din sec. XI (ms. 37).Ref.: Suciu – Constantinescu, I, p. 20.Publ.: Zacharia von Lingenthal, Anekdota, Leipzig, 1843, p. 1-165, nr. 11.1589 – Katastichon tou Agiou endoxou megalomartyros Geōrgiou tou Skyrianou, sec.XII-XVI. Pergament. 158 f. 16 x 12 cm. Cuprinde numele donatorilor ordonate alfabetic,pe ţări şi profesii, printre care şi donatori români (ms. 269 - G. 29).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 35, nr. 269; Bodogae, Athos, p. 86.1590 – Euchologion, 1457. 257 f. 20 x 12 cm. Cuprinde texte liturgice şi documenteecleziastice. La f. 132-133: poruncă a împăratului Constantin XI Paleologul din 1448privind mutarea lui Ioachim de Agathopolis ca mitropolit al Moldovlahiei; f. 139-140:Ioachim al Moldovlahiei, Gramma periektikon o poiousin oi archiereis eis aichmalōtous[...] apo tīs athlias Kōnstantinoupoleōs (ms. 1841 - Ō. 31).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 330-331, nr. 1841; Cioran, Scheseis, p. 140-141;Constantinescu, Repertoriu, p. 234, nr. 1181.Publ.: Spyridion Lavriotīs, în „Grīgorios o Palamas”, 2, 1918, p. 79 (2 doc.).

534 GRECIA1591 – Liturghier, scris şi împodobit de Luca al Buzăului, Ţara Românească,sfârşitul sec. XVI, dăruit de el mănăstirii Marea Lavră. 25 x 18 cm. Text în limba greacă(ms. 803 - Η. 148).Ref.: M. Beza, Biblioteci mănăstireşti la Muntele Athos, p. 60; idem, Urme, p. 57; Bogdan,Daniile, p. 21; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 67; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 536-537; Năsturel, Athos, p. 80 (n. 26); Cioran, Scheseis, p. 131; Bodogae, Athos, p. 97.Reprod.: Beza, Urme, p. 46.1592 – [Cronica Monemvasiei], sec. XVI. Text în limba greacă. Cuprinde şiinformaţii despre luptele armatelor aliate române şi maghiare împotriva celor otomane înŢara Românească, 1442-1444 (ms. 1839).Publ.: Peter Schreiner, Die byzantinischen Kleinchroniken, I, Viena, 1975, p. 216; Fontes,IV, p. 556-557.1593 – Kōdix ktitorōn, sec. XVI. 143 f. 20 x 16 cm. La f. 79, ctitori români: VasileLupu, Teodosia Doamna, Maria Domniţa, Alexandru Voievod etc. (ms. 696 - E. 41).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 109; M. Beza, Biblioteci mănăstireşti la MunteleAthos, p. 58; idem, Urme, p. 56.1594 – Liturghier, scris de ierodiaconul Sava, sec. XVI. 82 f. 21 x 15,5 cm. Textîn limba slavonă. La f. 82 v , însemnare în limba română a diaconului Simion din satulGherghiţa, 1674, la mănăstirea Lavra (ms. Z. 34).Ref. şi reprod.: M. Matejić, D. Bogdanović, Slavic codices of the Great Lavra Monastery,Sofia, 1989, p. 328-335.1595 – Psaltire, sec. XVI. 212 f. 22,2 x 15,5 cm. Text în limba slavonă. La f. 33 v ,însemnare în limba slavonă, sec. XVI, a jupânului Radu mare logofăt (ms. Z. 32).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 304-321.1596 – Miscelaneu, începutul sec. XVII. 214 f. 11 x 10 cm. Text în limba greacă.Cuprinde scrieri laice şi religioase. La f. 26-102: Gheorghe Stavrinos, Diīgīsis periMichael Voevoda en stichois (ms. 1816 - Ō. 6b).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 325, nr. 1816.1597 – Evangheliar, scris şi împodobit de Matei al Mirelor, mănăstirea Dealu, 7martie 1624, dăruit de acesta mănăstirii Marea Lavră. 425 f. 42 x 27 cm. Text în limbagreacă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive florale şi zoomorfe (ms. 1957 - Ō. 145).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 362, nr. 1957; L. Vranoussis, Egkōmiastikī, p.388, nr. 24; Gratziou, Handschriften, p. 169-170, nr. 48; Politis – Politi, Vivliografoi,p. 549; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 114.Reprod.: Gratziou, Handschriften, fig. 157, 159-162.1598 – Liturghier, scris şi împodobit de Matei al Mirelor, mănăstirea Dealu, 1624,dăruit schitului Sf. Ana de la Muntele Athos. 71 f. 21 x 14 cm. Text în limba greacă. Titlurişi iniţiale cu ornamente florale. La f. 71 v , însemnare despre moartea lui Matei, scrisă defratele său, Isaris Angelatos (ms. 530 - E. 68).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 81, nr. 530; Russo, Studii istorice, I, p. 174; L.Vranoussis, Egkomiastikī, p. 388-389, nr. 26; Politis, I, p. 7; Gratziou, Handschriften,

GRECIA 535p. 170-171, nr. 50; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 549; Zoumbouli, Luc de Buzau, p.114, 155, 191.Reprod.: Gratziou, Handschriften, fig. 143, 146.1599 – Liturghier, scris de Antim din Ianina, Ţara Românească, 1638. 101 f. 21 x 15cm. Text în limba greacă (ms. 540 - E. 78).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 82; Papazoglou, Anthimos, p. 339, nr. 6; GheorgheBuluţă, Sultana Craia, op. cit., p. 56, nr. 11; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 352;Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 121, 125.1600 – Litturghier, scris de Antim din Ianina, Ţara Românească, 1640-1641. 98 f. 21x 14 cm. Text în limba greacă (ms. 700 - H 45).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 110; Papazoglou, Anthimos, p. 344, nr. 17; Gh.Buluţă, Sultana Craia, op. cit., p. 57, nr. 15; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 352;Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 125.1601 – Liturghier, scris de Antim din Ianina, Ţara Românească, 1641, dăruit MariiLavre de Matei Basarab (cf. colofon f. 87-88). La f. 16 r–v , 55 v -56, 87 şi 88: însemnărimenţionând pe Matei voievod, Elina Doamna, Danciul, Stana, Iosif ieromonahul, Dimitrie.Anexa (ms. 711 - H. 56).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 112; M. Beza, Biblioteci mănăstireşti la MunteleAthos, p. 59-60; idem, Urme, p. 57; Bogdan, Daniile, p. 21; Politis, I, p. 10;Papazoglou, Anthimos, p. 341-342, nr. 12; Gh. Buluţă, Sultana Craia, op. cit., p. 57,nr. 15; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 352; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 125-126.1602 – Damian de Veria Vatopedinul (protopsalt din Moldovlahia), Stiherarion,1680. Notaţie psaltică, text autograf în limba greacă (ms. gr. E. 16).Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 2; Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 76 (478); Chr.Patrinelis, Protopsaltae, Lampadarii, and Domestikoi of the Great Church during thePost-Byzantine Period (1453-1821) („Studies in Eastern Chant”, 3, 1973, p. 160, n.68); Barbu-Bucur, Cultura, p. 228; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 408.1603 – Damian Vatopedinul, ieromonah din Veria, dascăl şi protopsalt al Moldovlahiei,Stihirar al anului, 1680. Text în limba greacă şi notaţie psaltică (ms. E. 16).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 501; Barbu-Bucur, Cultura, p. 228, n. 687.1604 – Miscelaneu, sec. XVII. 128 f. 21 x 15 cm. Text în limba greacă. Cuprindetexte liturgice şi hagiografice. La f. 103, lista ajutoarelor primite în 1663 de Iosif dinSmirna, popa Paisie ş.a. din Ţările Române, cu numele donatorilor (ms. 920 - Th. 58).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 140-141, nr. 920; Bodogae, Athos, p. 100.1605 – Proseuchai, sec. XVII. 41 f. 19 x 15 cm. În cuprins: rugăciunile de seară,de dimineaţă ş.a. Însemnare de la începutul sec. XVIII cu numele lui Constantin Duca,domnul Moldovei şi al Mariei Doamna (ms. 1058 - Th. 196).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 163, nr. 1058; Cioran, Scheseis, p. 139; Bodogae,Athos, p. 104-105.1606 – Nicolae Spătarul [Milescu], Peri ton Kitaïlidōn (Kioutaia), sfârşitul sec. XVII.

536 GRECIA135 f. 33 x 22 cm. La început, epistolă dedicatorie a spătarului către Dosithei Notara,patriarhul Ierusalimului, datată iulie 1693, Moscova (ms. 1681 - L. 190).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 297, nr. 1681; Cioran, Scheseis, p. 140.1607 – Ierotei al Dristrei (Ioan Molyvdos Comnen), Pinax akribīs kata stoicheion [...],începutul sec. XVIII. 262 f. 30 x 21 cm. Indice la ediţia de Opere ale lui Ioan Hrisostom,vol. I-VIII, Eton, 1612 (ms. 1761 - M. 70).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 315, nr. 1761.1608 – Constantin Abias, Evdomadeucharion, începutul sec. XVIII. Copie scrisăde Teodorache, fiul lui Neagu pârcălabul, la Filipeşti – Prahova, 3 septembrie 1708 (cf.colofon, f. 38). 38 f. 16 x 10 cm. (ms. 1093 - I. 9).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 173, nr. 1093; Cioran, Scheseis, p. 139-140;Bodogae, Athos, p. 105.1609 – Miscelaneu, circa 1729. 105 f. 21 x 17 cm. Text în limba greacă. În cuprins:N. Mavrocordat, Filotheou parerga (f. 1-54); Synoptikī pragmateia tīs logikīs, tradusă dinlimba latină în limba greacă de Dimitrie Procopiu (f. 57-105). La f. 55: Epistolă dedicatoriea lui D. Procopiu către Nicolae Mavrocordat, Bucureşti, 1729 (ms. 1112 - I. 28).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 177, nr. 1112; Cioran, Scheseis, p. 140; Bouchard,p. 37.1610 – Miscelaneu, copist Mihail Notara, medicul, 1747. 68 f. 20 x 18 cm. Text înlimba greacă. În cuprins: Chesarie Daponte, Akolouthia tou Agiou ieromartyros Rīginouepiskopou Skopelou, copie după ed. Veneţia, 1746, dedicată lui Ioan Mavrocordat, domn alMoldovei; Nichifor, mitropolitul Ungrovlahiei, Kanōn iketīrios eis tīn Yperagia Theotokon(ms. 1414 - K. 127).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 246-247, nr. 1414; Cioran, Scheseis, p. 140.1611 – Matei Cantacuzino, Eis to Asma tōn asmatōn ermīneia, copie de Ioan Nicolaepostelnicul, mănăstirea Barnovschi - Iaşi, 1 mai 1755. 194 f. 20 x 15 cm. La f. 161-194:Cântarea cântărilor, în limbile greacă şi română (ms. 1831 - Ō. 21).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 327, nr. 1831; M. Beza, Biblioteci mănăstireştila Muntele Athos, p. 60; idem, Urme, p. 57-58; Cioran, Scheseis, p. 140; Bodogae,Athos, p. 105; Constantinescu, Repertoriu, p. 244, nr. 1243.Reprod.: Beza, Urme, p. 50.1612 – Miscelaneu, Bucureşti, 1757, 56 f. Scris de Neofit ieromonahul, elev laAcademia Domnească. Cuprinde: Vasile al Seleuciei, Logos eis ton theopten Moÿsīs, textşi comentariu (f. 31-50) ş.a. (ms. M. 41).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 310-311.1613 – Anthologion tīs Papadikīs periechon ta mathīmata tou orthrou, 1769. 546 f.16 x 11 cm. La f. 515 v -517 v : polychronion închinat lui Şerban Cantacuzino, domnul ŢăriiRomâneşti, compus de „kyr Athanasie Patriarhul” (ms. 1030 - Th. 168).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 159, n. 1030; Cioran, Scheseis, p. 139; S. Barbu-Bucur, Cultura, p. 230; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 617.1614 – Miscelaneu, scris de Meletie, fiul lui Ioan Trapezuntiul, Iaşi, în mănăstireaGalata şi biserica domnească Sf. Nicolae, 1772. 485 p. 23 x 17 cm. Text în limba greacă. În

GRECIA 537cuprins, scrisori religioase. La p. 17-25: Ioan, mare primicer al Marii Biserici şi grămătical domniei Ţării Româneşti, Egcheiridion kat’epitomīn dialamvanon kath’osous tropousallītōn dienīnochasin aplōs oi anthrōpoi kai oti tessares genikai eis idiaforai [...]; la p. 51-57: scrisoarea lui Alexandru (Turnavitu), dascăl la Academia din Bucureşti, către PierreLeclerc (ms. 1759 - M. 68).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 314, nr. 1759; Cioran, Scheseis, p. 140.1615 – Miscelaneu, copiat de Tudor Logofătu, 1781. 210 f. 23 x 16,5 cm. Text înlimba română. În cuprins: Minunile Maicii Domnului şi Lafsaicon (ms. Z. 57).Ref.: Mateja Matejić, Slavic manuscripts in the Greek Lavra and Iveron monasteries onMount Athos („Polata knigopisnaja”, 5, 1982); M. Matejić, D. Bogdanović, op. cit.,p. 560-562.Reprod.: OSU, HRL.1616 – Miscelaneu, 1767-1792. 176 f. 21 x 15 cm. Text în limba greacă. În cuprins:Introducere la Gramatica lui Constantin Lascaris de Antonios Kefalaiona şi alte scrierifilosofice şi religioase. La f. 171: scrisoare către Mihai Suţu, domnul Ţării Româneşti, din11 decembrie 1792 (ms. 1120 - I. 36).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 180, nr. 1120; Cioran, Scheseis, p. 140.1617 – Disiderii ili steţa k ljubvi Božiej, traducere în limba rusă de ieromonahulTheofan, Moscova, 1688, după versiunea poloneză a lui Gaspar Wilkowski. Copie din sec.XVIII. I + 103 + II f. Pe f. I v : însemnare în limba slavonă, Iaşi, 7 august 1756 şi însemnarede danie, nedatată, în limbile slavonă şi greacă, a ieromonahului Gherasim Lavriotul de laDragomirna (ms. Z. 25).Ref.: M. Matejić, D. Bogdanović, op. cit., p. 285-288; Paul Mihail, Două manuscrisenecunoscute din sec. al XVIII-lea („Romanoslavica”, 10, 1964, p. 462); Mihai Mitu,rec. la V. Cândea, Mărturii româneşti peste hotare, I (RITL, 40, 1992, nr. 1-2, p. 181).Reprod.: M. Matejić, D. Bogdanović, loc. cit.1618 – Însemnări, sec. XVIII. 137 f. Text în limba română (ms. Z. 30).Ref.: Mateja Matejić, loc. cit.; M. Matejić, D. Bogdanović, op. cit., p. X.Reprod.: OSU, HRL.1619 – Manuscris, în limba română, sec. XVIII. 286 f. (ms. Z. 16).Ref.: Mateja Matejić, loc. cit.; M. Matejić, D. Bogdanović, op. cit., p. XI.Reprod.: OSU, HRL.1620 – [Ambrosius Marlianus], Theatron Politikon, traducere de Ioan Avramios, lacererea lui Nicolae Mavrocordat. Copie din sec. XVIII. 694 p. 21 x 16 cm. (ms. 1868 - Ō.58).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 338, nr. 1868; Ariadna Camariano, Traducereagreacă a „Teatrului Politic” (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 222).1621 – Miscelaneu, sec. XVIII. 632 p. 21 x 15 cm. Text în limba greacă. La f.119-121: scrieri de Synesios, traduse în neogreacă de Sevastos Kymīnitīs, profesor laAcademia Domnească din Bucureşti; f. 313-336: Neofit Patelaros, Laudă lui ConstantinCantacuzino stolnicul; la f. 337-344: Ioan Molyvdos, Laudă lui Constantin Duca, domnulMoldovei (ms. 1183 - I. 99).

538 GRECIARef.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XVII, nr. 13; Hurmuzaki – Murnu –Litzica, XIII, p. XIX, nr. 13; Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 195-196, nr. 1183;Russo, Studii istorice, II, p. 424, n. 1.1622 – Miscelaneu, sec. XVIII. 454 f. Text în limba greacă. În cuprins, scrieri laiceşi religioase. La f. 452-453: scrisoare către Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti(1786-1790) (ms. 1866 - Ō. 57).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 337-338, nr. 1866.1623 – Miscelaneu, sec. XVIII. 32 f. 14 x 9 cm. Text în limba greacă. În cuprins:Kanon iamvikos eis ton Euaggelismon tīs Theotokou poiītheis para tou authentos tīsOuggrovlachias kyr Nikolaou (Mavrocordat) (ms. 1490 - K. 203).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 261, nr. 1490; Cioran, Scheseis, p. 140.1624 – Miscelaneu muzical, sec. XVIII. Notaţie psaltică, text în limba greacă.La f. 330 v -331 v , o compoziţie de Calist, ieromonah la mănăstirea Mărgineni din ŢaraRomânească (ms. I. 189).Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 4; idem, Cultura, p. 229, n. 699; Spyridon –Eustratiadis, op. cit., p. 212, n. 1273.1625 – Miscelaneu muzical, sec. XVIII. Notaţie psaltică, text in limba greacă. La f.171 v -173 v , compoziţii atribuite lui Vlatiros Valahul (ms. Th. 153).Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 4; Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 156, n. 1015;S. Barbu-Bucur, Cultura, p. 229.1626 – Mihail (Mihalache?) Moldovalahul, Anastasimatar, ultimul sfert al sec.XVIII. Notaţie psaltică, text în limba română (ms. rom. Z. 26).Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 3; idem, Cultura, p. 229.1627 – Mihail (Mihalache) Moldovlahul, Anastasimatar românesc, ultimul pătrar alsec. XVIII (ms. rom. Z. 26).Ref.: Barbu-Bucur, Cultura, p. 228, n. 691.1628 – Theofil Corydaleu, Epistolarion, sfârşitul sec. XVIII. 225 p. La început şisfârşit, scrisori ale egumenilor Marii Lavre către domnii Moldovei (ms. 1722 - M. 31).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 308, nr. 1722; Cioran, Scheseis, p. 140.1629 – [Lista averilor Marii Lavre], 1804. Cuprinde şi o listă a hrisoavelor româneştide danie către mănăstire: 1535-1536 (?), Vlad Despot, domn al Ungrovlahiei, 10.000 deaspri anual; 1562, Ioan hatmanul (sic!) Moldovei, 100 galbeni anual; 1578-1579, PetruŞchiopul, 150 de groşi anual; 1618-1619, Gavril Movilă, 5.000 de aspri anual; 1691-1692, Maria Doamna, loc în Bucureşti pentru înfiinţarea unui metoc; 1692-1693 (= 1592-1593), Alexandru [cel Rău], domn al Ungrovlahiei, moşii şi sălaşe; 1695-1696, ConstantinBrâncoveanu, 6.000 de aspri anual; 1728-1729, Nicolae Mavrocordat, 100 groşi anual;1746-1747, Constantin şi Grigore Ghica, 8.000 de aspri anual; 1753, Matei Ghica; 1756,Constantin Racoviţă, 8.000 de aspri anual; 1767-1768, Alexandru Scarlat Ghica, 11.000de aspri anual.Publ.: Spyridion Lavriotīs, op. cit., în BJN, 7, 1930, p. 396-398; V. Grecu, Informaţii (CC,7, 1931-1932, p. 542-544).

GRECIA 5391630 – Syndromai proskynītōn, martie 1809. 179 f. 31 x 20 cm. Cuprinde nume dedonatori români începând din 1802, între care Elena Moruzi: 500 de groşi anual primeloropt mănăstiri athonite şi câte 50 de groşi pentru celelalte 12 mănăstiri, Protaton şi alte 8schituri (ms. 856 - E. 201, f. 178-180).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 128; Cioran, Scheseis, p. 139; Bodogae, Athos,p. 86.1631 – Akolouthia tou osiou patros īmōn Stylianou, 1828. 79 f. 22 x 17 cm. La f. 79,însemnare: „Scrisă de Serafim proegumenul Lavrei din porunca lui Gheorghe Gălăţeanuldin Skyros” (ms. 1180 - I. 96).Ref.: Spyridon – Eustratiadis, op. cit., p. 195, nr. 1180.CR1632 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, ed. Veneţia, 1676, 1778. Cronicăuniversală, compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul (2. 17. D; 2. 18. D.).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154, nr. 2078.1633 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,ed.: 1677, dedicată lui Antonie Ruset, domnul Moldovei; 1729, 1758 (2. 17. N.; 2. 18. N.).Ref.: ibidem, p. 323, 616, nr. 4362-4364.1634 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682 (2. 17. N.).Ref.: ibidem, p. 324, nr. 4367.1635 – Simion al Tesalonicului, Kata aireseōn [...]. Markou Eugenikou. Exīgīsis [...],Iaşi, 1683 (2. 17. S).Ref.: ibidem, p. 409, nr. 5450.1636 – Akolouthia Sergiou kai Vakhou, Iaşi, 1685, tipărită de Mitrofan, episcopul deHuşi (1. 17. A.).Ref.: Cioran, Scheseis, p. 141 (ms. 2012. 45); Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, nr. 170.1637 – Ī Theia Grafī [...] Palaias kai Neas Diathīkīs apanta, Veneţia, 1687, tipărităcu sprijinul bănesc al lui Şerban Cantacuzino. În prefaţă, tipograful N. Glykys afirmădrepturile domnului la tronul Imperiului Bizantin. 2 ex. (1. 17. B.).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 82-83, nr. 1087.1638 – Maxim Peloponesianul, Egcheiridion kata tou schismatos tōn papistōn,Bucureşti, 1690 (2. 17. M.).Ref.: Bodogae, Athos, p. 105; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 289, nr. 3826.1639 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikon kefalain [...]. Kyrillou tou Loukareōs,[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690 (2. 17. S.).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413-414, M. 5514.1640 – Theion kai Ieron Euaggelion ellīnovlachikon, Bucureşti, 1693 (1. 17. E.).Ref.: ibidem, p. 87, nr. 1150.1641 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694 (2. 17. N.).Ref.: ibidem, p. 331-332, nr. 4445.

540 GRECIA1642 – Iōannes Karyofyllīs, Egcheiridion peri tinōn aporiōn kai lyseōn [...] tīsekklīsias dogmatōn, Snagov, 1697, scrisă din îndemnul stolnicului Constantin Cantacuzino(2. 17. K.).Ref.: ibidem, p. 224-225, nr. 3040.1643 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (2. 17. N.).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4443.1644 – [Sevastos Kymīnitīs], Eortologion, Snagov, 1701, tipărită de Antim Ivireanul(2. 18. K.).Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3242.1645 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul, 3 ex. (Z. 18. E.).Ref.: ibidem, p. 196, nr. 2632.1646 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul, dedicată lui Dosithei, patriarhul Ierusalimului (2. 18. K.).Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3240.1647 – Dosithei Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou exIvīrias [...], Râmnic, 1705 (2. 18. N.).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4444.1648 – Ioan Avramios, Apanthismata poiītika, Veneţia, 1709. Antologie în cinstealui Gheorghe Ypomenas Trapezuntiul, dedicată de acesta domnitorului ConstantinBrâncoveanu (2. 18. A.).Ref.: ibidem, p. 3, nr. 3.1649 – Vivlion periechon tīn akolauthian tīs agias Aikaterinīs, to te Proskynītariontou Agiou Orous Sina, Târgovişte, 1710, tipărită de Antim Ivireanul (1. 18. A.).Ref.: ibidem, p. 8, nr. 74.1650 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710. 2 ex. (2. 18. Z.).Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5979.1651 – Varinus Favorinus, To mega lexikon [...]. Magnum Dictionarium, Veneţia,1712. Ediţie dedicată de îngrijitor – Geōrgios Trapezountios, lui Constantin Brâncoveanu.3 ex. (2. 18. F.).Ref.: ibidem, p. 172, nr. 2294.1652 – Dosithei Notara (patriarhul Ierusalimului), Istoria peri tōn en Ierosolymoispatriarcheusantōn, Bucureşti, 1714. 2 ex. (2. 18. N.).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4442.1653 – Sf. Ioan Damaschinul, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715, dedicată luiNicolae Mavrocordat, domnul Moldovei. 2 ex. (2. 18. I.).Ref.: ibidem, p. 136, nr. 1833.1654 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gavriīl [Sevīrou ] [...] synomilia [...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715 (2. 18. K.).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4439.

GRECIA 5411655 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaika [...], epimeleia Iōannou touPostelnikou, Bucureşti, 1716 (2. 18. M.).Ref.: ibidem, p. 282, nr. 4807.1656 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geōgrafika kai sfairika, Paris, 1716, dedicatălui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti (2. 18. N.).Ref.: ibidem, p. 330, nr. 3431.1657 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn vivlos, epimeleia [...] GeōrgiouTrapezountiou, Bucureşti, 1719, (2. 18. H.).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3814.1658 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn vivlos. Liber de Officiis, Leipzig,1722 (2. 18. M.).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3815.1659 – Vivlion periechon tīn Akolouthian [...] Neofytou kai Maximou Omologītou,Bucureşti, 1723 (1. 18. A.).Ref.: ibidem, p. 15, nr. 152.1660 – Meletie (mitropolitul Atenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române (2. 18. M.).Ref.: ibidem, p. 285, nr. 3830.1661 – Hrisant Notara, Omiliai oligai ek tōn pollōn euretheisai [...], Veneţia, 1734,dedicată domnitorilor Grigore II Ghica, al Ţării Româneşti şi Constantin Mavrocordat, alMoldovei (2. 18. N.).Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4434.1662 – Vivlion periechon tas [...] akolouthias [...] Charalampous [...], Matrōnīs tīesChiopolitidos [...], Spyridōnos [...], epimeleia Kōnstantinou Daponte, Bucureşti, 1736 (1.18. A.).Ref.: ibidem, p. 11, nr. 113.1663 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou Agiou Orous ton Athonos, Veneţia,1745, retipărire a ed. Snagov, 1701. Dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şiconsemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (2. 18. K.).Ref.: ibidem, p. 232, 613, nr. 3143.1664 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745. Ediţieîngrijită de Alexandros Kankellarios şi dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul ŢăriiRomâneşti (2. 18. M.).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3806.1665 – Constantin Daponte, Vivlos iera periechousa tīn [...] akolouthian [...] Rīginou,Veneţia, 1746, dedicată lui Ioan Mavrocordat, domn al Moldovei. 4 ex. (1. 18. A.).Ref.: Cioran, Scheseis, p. 140; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, 608, nr. 167.1666 – Petru Movilă, Orthodoxou omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīsAnatolikīs. Orthodoxa confessio, ed.: Wratislawiae, 1751 (2 ex.); St. Peterburg [Veneţia],1764; Bucureşti, 1767; Viena, 1771 (2. 18. O.).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 399, nr. 4557-4560.

542 GRECIA1667 – Ī Perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs mones tou Kykkou, Veneţia, 1751.Cuprinde, la p. 68-71, hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti,din 5 octombrie 1750 (2. 18. P.).Ref.: ibidem, p. 356, nr. 4771.1668 – Nikolaos Mauroeidīs, To apostolikon dyktion ītoi Logoi psychofeleis eis tīnAgian kai Megalīn Tessarokostīn, Iaşi, 1756 (2. 18. M.).Ref.: ibidem, p. 282, nr. 3804.1669 – Ghenadios Scholarios, Synopsis euchōn ek tou Psaltīros [...], Iaşi, 1756,dedicată lui Mihai Racoviţă, domnul Moldovei (2. 18. N.).Ref.: ibidem, p. 393, nr. 5224; II, p. 240, nr. *631.1670 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, Leipzig, 1758. Traducere de IoanAvramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui Constantin Mavrocordat,domnul Ţării Româneşti (2. 18. Th.).Ref.: ibidem, p. 280, 614, nr. 3778.1671 – Ludovico Antonio Muratori, Īthikī filosofia, metafrastheisa [...] para [...]Iōsīpou [...] Moisiodakōs, t. I-II, Veneţia, 1761-1762 (2. 18. H.).Ref.: ibidem, p. 319, nr. 4350.1672 – [Geōrgios Kōnstantinos], Neon epistolarion, Leipzig, 1764. Cuprindetitulaturile oficiale ale domnitorilor Moldovei şi Ţării Româneşti, ale doamnelor acestora,ale marilor dregători şi lista ierarhilor eparhiilor ortodoxe din Ţările Române (2. 18. E.).Ref.: ibidem, p. 160, nr. 2142.1673 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766. Ediţie dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei. 5 ex. (2. 18. B.).Ref.: ibidem, p. 106, nr. 1432.1674 – Nichifor Theotochi, Stoicheia fysikīs, t. I-II, Leipzig, 1766. Manual folosit laAcademia Domnească din Iaşi, unde autorul a fost profesor şi director (2. 18. Th.).Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5613.1675 – Neofit Cavsocalivitul, Theodorou [Gazīs] Grammatikīs elsagōgī tōn eistessara eis to tetarton ypomnīma ek poliōn eranisthen, Bucureşti, 1768. 4 ex. (2. 18. N.)Ref.: ibidem, p. 325, nr. 4377.1676 – Hrisant Notara, Egcheiridion [...] peri tīs kat’ exochīn yperochīs tīs [...] pōleōsIerousalīm [...], Bucureşti, 1768 (2. 18. N.).Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4434.1677 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-III, Leipzig, 1768-1784, dedicată luiGrigore III Ghica, domnul Moldovei (2. 18. B.).Ref.: ibidem, p. 109, 610, nr. 1474.1678 – Neofit Cavsocalivitul, Eklogī ton Psaltīrion, Bucureşti, 1769 (2. 18. N.).Ref.: ibidem, p. 325, nr. 4372.1679 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769 (2. 18. P.).Ref.: ibidem, p. 350, nr. 4693.

GRECIA 5431680 – Istoria tou parontos polemou anametaxy Rousias kai tīs Othōmanikīs Portas,t. I, IV, VI, Veneţia, 1770-1773, descriind şi luptele desfăşurate pe teritoriul ŢărilorRomâne (2. 18. L).Ref.: ibidem, p. 203, nr. 2736.1681 – Nichifor Theotochi, Seira enos kei pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia. 3 ex. (2. 18. Th.).Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.1682 – Epistolarion ī epistolikos charaktīr, t. I-II, Veneţia, 1773. Cuprinde şi formulelede adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (2. 18. E.).Ref.: ibidem, p. 160, 611, nr. 2144.1683 – Neon epistolarion, ed.: Leipzig, 1774, 1778, 1782; Veneţia, 1779. Cuprinde şiformulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (2. 18. E.).Ref.: ibidem, p. 160, nr. 2145, 2147, 2148, 2150.1684 – Christoforos o Xīropotamīnos, Egcheiridion periechon tōn Paraklītikonkanona kai tous 24 oikous eis tōn [...] Stauron, Veneţia, 1776, cu cheltuiala negustoruluiRadu din Braşov (2. 18. X.).Ref.: ibidem, p. 122, 610, nr. 1146.1685 – Chesarie Daponte, Logoi panīgyrikoi eis [...] stichous eis egkōmion diaforōnagiōn, Veneţia, 1778, tipărită cu cheltuiala spătarului Iacovache Rizu (2. 18. D.).Ref.: ibidem, p. 141, 610, nr. 1907.1686 – Iosif Moisiodax, Pragmateia peri paidōn agōgīs, Veneţia, 1779, 2 ex.(2. 18. M.).Ref.: ibidem, p. 319, nr. 4310.1687 – Iosif Moisiodax, Parallagī tou Pros Nikoklea logou [...] tou Isokratous [...].Transformation [...], Veneţia, 1779 (2. 18. M.).Ref.: ibidem, p. 319, nr. 4309.1688 – Iosif Moisiodax, Apologia, t. I, Viena, 1780 (2. 18. M.).Ref.: ibidem, p. 319, nr. 4308.1689 – Grigorie, Papa Romei, Paterikon [...] metafrasthentes [...] para KōnstantinonDaponte, Veneţia, 1780, dedicat lui Grigore, episcop al Râmnicului (2. 18. G.).Ref.: ibidem, p. 192, nr. 2560.1690 – Psaltīrion tou profītanaktos Dauid [...]. Zītīmata diafora theologika, Leipzig,1781, dedicată marelui ban Dimitrie Ghica. 2 ex. (1. 18. Ps., Chilia Provata).Ref.: ibidem, p. 97, 610, nr. 1305.1691 – Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs ton Kykkou, Veneţia, 1782.Cuprinde, la p. 80-81, hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti,din 5 octombrie 1750 (2. 18. M.).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 380-382, nr. 1075; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 356, nr. 4772.

544 GRECIA1692 – Meletie, mitropolitul Athenei, Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs) şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II) (2. 18. M.).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.1693 – Constantin Darvari, Dissertatio inauguralis medica de signis coctionis inmorbis [...], Halle, 1785. Teză de doctorat în medicină; autorul a fost membru al Societăţiifilologice greco-dacice din Bucureşti (2. 18. D.).Ref.: ibidem, p. 141, nr. 1911; II, p. 308-309, nr. *792.1694 – Dimitrie Nicolae Darvari, Grammatikī germanikī, Viena, 1785 (2. 18. D.).Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1909.1695 – Geōrgios Kōnstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...]. Lexikontetraglōsson, t. I, Veneţia, 1786. Între prenumeranţi, Academiile Domneşti din Bucureştişi Iaşi (2. 18. K.).Ref.: ibidem, p. 233, nr. 3152.1696 – Giovanni Zanetti (Iōannīs Tzanetos), Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată luiNicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti. 3 ex. (2. 18. T.).Ref.: ibidem, p. 441, nr. 5874.1697 – Monsieur de Bauer, Perigrafī ta tīs Vlachias [...] metafrastheisa [...] paraNikolaou Lazarou, Bucureşti, 1789, dedicată lui Nicolae Mavrogheni, domnul ŢăriiRomâneşti (2. 18. P.).Ref.: ibidem, p. 74-75, nr. 990.1698 – A[gapios] L[overdos], Istoria tōn dyo etōn 1787, 1788 periechousa taspraxeis tōn parontōn polemōn meson tōn Austro-Rōssōn kai tōn Othōmanōn, Veneţia,1791. Cuprinde informaţii despre operaţiile militare desfăşurate pe teritoriul PrincipatelorRomâne în cursul războiului ruso-austro-turc din 1787-1791 şi despre negocierile de pacecare priveau şi statutul Moldovei şi Ţării Româneşti (2. 18. L).Ref.: ibidem, p. 267, nr. 3621.1699 – Istoria tīs Taurikīs Chersonīsou, traducere de Gherasim Caruso, t. I-II,Viena, 1792. Istorie a Crimeii şi Tartariei Mici, dedicată lui Gavriil Bănulescu-Bodoni,mitropolitul Moldovei (2. 18. I.).Ref.: ibidem, p. 203, nr. 2734.1700 – Bernard Le Bouvier de Fontenelle, Omiliai peri plīthous kosmōn, Viena, 1794.Traducere de Panaiotachi Kankellarios Kodrikas a cărţii Sur la pluralité des mondes, dinporunca şi cu cheltuiala lui Mihai Suţu, domnul Moldovei (2. 18. F.).Ref.: ibidem, p. 173, nr. 2309.1701 – Asfalīs odīgia [...], ītoi Theofrastou Īthikoi charaktīres, metafrasthentes ypoDīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena, 1795 (2. 18. A.).Ref.: ibidem, p. 68, 609, nr. 910.1702 – Dimitrie Caracaş, Poiīmatia iatrika. Poemata medica, Viena, 1795, dedicată

GRECIA 545lui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti, cu versuri către mitropolitul Filaret alUngrovlahiei şi Chesarie, episcopul Râmnicului (2. 18. K.).Ref.: ibidem, p. 224, nr. 3029.1703 – Chesarie Daponte, Exīgīsis tīs theias leitourgias, t. I, Viena, 1795, scrisă înŢara Românească în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat şi dedicată lui Filaret,mitropolitul Ungrovlahiei. 4 ex. (2. 18. D.).Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1905.1704 – Alīthīs odos eis tīn endaimonian, ītoi logoi [...] Ploutarchou [...], Isokratous[...], Xenofōntos [...], metafrasthentes [...] ypo Dīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena,1796 (2. 18. A.).Ref.: ibidem, p. 19, nr. 198.1705 – Akolouthia tou en agiois Patros īmōn Vīssariōnos tou thaumatourgou, Viena,1797, retipărire a ed. Bucureşti, 1759, cu cheltuiala marelui vornic Ioan Florescu (1. 18.A.).Ref.: ibidem, p. 10, 608, nr. 111.1706 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseos tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi (2.18. T.).Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5980.1707 – P. Ovidius, Tōn metamorfoseōn vivlia XV, t. I-II, Veneţia, 1798. Traducere dinlimba latină, dedicată lui Constantin Hangerli, domnul Ţării Româneşti (trei tiraje, 1798-1802, cu data 1798) (2. 17. Ō.).Ref.: ibidem, p. 340, nr. 4565-4567.1708 – Leonhard Albert Euler, Stoicheia tīs arithmitikīs kai algevrīs, Iena, 1800.Traducere de Z. Kavras, dedicată lui Lambru Fotiade, directorul Academiei Domneşti dinBucureşti (2. 18. S.).Ref.: ibidem, p. 168, nr. 2263.1709 – Syntomos iera istoria tīs Ekklīsias tīs palaias kai neas Diathīkīs metafrasteisa[...] ypo Dīmītriou N. Darvareos, Viena, 1800 (2. 18. S.).Ref.: ibidem, p. 41, nr. 5508.A1710 – Sfântul Athanasie Athonitul, icoană, sec. XIV, 106 x 75 cm, cu ferecătură deargint. Pe laturi, portretele şi inscripţie în limba greacă cu numele donatorilor, Vladislav I(Vlaicu), domnul Ţării Româneşti (1364- circa 1377) şi doamna Ana (pe scaunul episcopaldin naosul bisericii).Ref.: D.P. Bogdan, Io din titlul domnilor români (CL, 23 1889, nr. 9, p. 738); Millet –Pargoire – Petit, Recueil, nr. 361; Iorga, Athos, p. 459-460; Virgil Drăghicescu,Icoana lui Vladislav-vodă din Muntele Athos, aflată la Lavra (BCMI, 19, 1926, p.123); Bodogae, Athos, p. 94; Bogdan, Daniile, p. 20; Beza, Urme, p. 56; P.Ş. Năsturel,

546 GRECIAAux origines des relations roumano-athonites: l’icône de Saint Athanase de Lavra duVoivode Vladislav, în Actes du VI e Congrès International d’études byzantines, II,Paris, 1951, p. 307-314; idem, Legăturile Ţărilor Române cu Muntele Athos pânăla mijlocul veacului al XV-lea (MO, 10, 1958, p. 744-748); idem, Le Mont Athos etses premiers contacts avec la Principauté de Valachie (AIESEE Bulletin, 1, 1963,nr. 1-2, p. 33); idem, Aperçu critique des rapports de la Valachie et du Mont Athosdes origines au début du XVI e siècles (RESEE, 2, 1964, nr. 1-2, p. 101, 117-118); D.Năstase, „Voevodas Ouggrovlachias kai autokratōr Romaiōn”: Remarques sur uneinscription insolite (BNJ, 22, 1976, p. 11); P.Ş. Năsturel, Dix contributions roumanoathonites(XIV e -XVI e siècles) (BBRF, s.n. 12, 1985, p. 4-12).Reprod.: G. Millet, op. cit., pl. 145; M. Beza, op. cit., p. 40-41, pl.; p. 48-49, pl.; Năsturel,Mont Athos, p. 36; Cândea – Simionescu, Athos, p. [64-65]; idem, Prezenţe româneşti,IV, p. 195, fig. 219.1711 – Poală de icoană, atelier Ţara Românească, începutul sec. XVI. 61 x 36 cm.Broderie reprezentând „Fecioara cu Pruncul” (în picioare), donaţie a doamnei Despina,soţia lui Neagoe Basarab şi a mamei sale, Donca. Inscripţie în limba slavonă.Ref.: P.Ş. Năsturel, I.R. Mircea, De l’ascendence de Despina, épouse de Neagoe Basarab.À propos d’une incription slavonne inédite („Romanoslavica”, 10, 1964, p. 435-437);P.Ş. Năsturel, Aperçu critique..., p. 118; idem, Athos, p. 76.1712 – Poală de icoană, atelier Ţara Românească, 1515-1516. 109 x 75 cm. Broderiecu fir de aur pe fond de catifea verde, reprezentând un vultur bicefal cu coroane, lucratădin porunca lui Neagoe Basarab. Inscripţie în limba slavonă (inv. 14).Ref.: Năsturel, Athos, p. 75-76.1713 – Maica Domnului, 1535. Icoană donată de Vlad Vintilă, domnul ŢăriiRomâneşti, reprezentat împreună cu fiul său Drăghici.Ref.: Makarios Kidoneou Trigoni, Proskynītarion tīs Lauras, Veneţia, 1772, p. 17; Burada,O călătorie, p. 76; Stoica, Nicolaescu, Documente istorice cu privire la Radu Vodă dela Afumaţi, 1909, p. 3; idem, Domnia lui Vlad Vintilă din Slatina în lumina unor noidocumente istorice inedite (AO, 15, 1936, p. 5); Bodogae, Athos, p. 95.1714 – Relicvariul „Sf. Vasile”. Argint, donat de un domnitor al Ţării Româneşti,post sec. XVI.Ref.: D. Zografou, Epistolai ek Agiou Orous. Ī monī Megistīs Lauras („Ellīnikī epitheōrīsis”,21, 1928, nr. 245, p. 6); Cioran, Scheseis, p. 137; Bodogae, Athos, p. 102.1715 – Chivot de argint (tămâierniţă). Email albastru, verde şi aur, atelier ŢaraRomânească, dăruit în 1643-1644 de Matei Basarab şi doamna Elina. 35 x 30 x 16 cm.Inscripţie de donaţie în limba greacă (email alb pe fond de purpură). Semnătură: „Eumeşterul Sava Ilie am lucratu” (inv. 620).Ref.: Iorga, Athos, p. 492-493; Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 355; Beza, Urme, p.56-57; Bodogae, Athos, p. 99 (greşit: cădelniţă); Năsturel, Athos, p. 81-82.Reprod.: Beza, Urme, p. 51; Cândea – Simionescu, Athos, p. [66]; idem, Prezenţeromâneşti, IV, p. 197, nr. 222.1716 – Relicvariul „Sf. Mihail al Sinadelor”. Argint aurit, ornat cu pietre semipreţioase,1691, dăruit de Constantin Brâncoveanu.

GRECIA 547Ref.: Ioan Comnen, Proskynītarion, în B. de Montfaucon, Palaegraphia graeca, Paris,1708, p. 455-456; Burada, O călătorie, p. 76; G. Balş, op. cit., p. 39; Bodogae, Athos,p. 101.1717 – Relicvariul „Sf. Ioan Gură de Aur”. Argint, dăruit de Constantin Brâncoveanuîn 1691. 5 turle, pereţii laterali decoraţi pe primul registru cu portrete de sfinţi în relief, peregistrul superior cu elemente florale şi serafimi.Ref.: Beza, Urme, p. 57; Bodogae, Athos, p. 101; Bogdan, Daniile, p. 21; M. Beza,Biblioteci mănăstireşti la Muntele Athos, p. 19-20.Reprod.: Beza, Urme, p. 46; Sturdza, Grandes familles, p. 239.MONE PANTOKRATŌROS(Mănăstirea Pantocrator)AM1718 – Aşezământ, sprijinit în sec. XVI-XIX cu ajutoare din Ţările Române: NeagoeBasarab (ante 1512), Gavriil Trotuşanu, mare logofăt al Moldovei (1537), Alexandru Iliaş(1629), egumenii mănăstirii Căscioarele din Ţara Românească (1637-1641, 1834, 1847),Ştefan Petriceicu (1672), Constantin Brâncoveanu (începând din 1692), Ioan Mavrocordat(1744), Mihai Racoviţă (1750), Scarlat Ghica (1757) şi din veniturile mănăstirii Căscioarele– Vlaşca.Ref.: Lesviodacs, p. 462, nr. 6; Ieroshim. Serafim, p. 50; Gavriil Protul, ed. Erbiceanu, p.99; Cosmas Vlahos, op. cit., p. 226-228; Iorga, Athos, p. 477, 484; Hurmuzaki – Iorga,XIV/2, p. 1115, 1127, 1136; Bodogae, Athos, p. 187-192; Moisescu, Contribuţia, p.255; Thīsauroi, III, p. 120, 124; Sotiris Kadas, Mount Athos, p. 75.1719 – Construcţii datorate unor ctitori români: zidul incintei şi (probabil) bisericamănăstirii (Neagoe Basarab, ante 1512), renovarea bisericii şi fântână (Gavriil Trotuşanu,1537, inscripţie), refacerea chiliilor din partea de vest (egumenii mănăstirii Căscioarele,1637-1641, inscripţie), pictura bisericii mănăstirii (1834) şi repararea zidurilor (1847)(egumenii mănăstirii Căscioarele).Ref.: Smyrnakis, op. cit., p. 533; Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 161, 188, 192 (lecturăgreşită „Stan” pentru „Trotuşan” în pisania bisericii, confuzie cu Barbu Craiovescu,mare logofăt); Iorga, Athos, p. 477, 484 (pisanii); Bodogae, Athos, p. 188-192; Dj.Bošković, Du nouveau au mont Athos (BCMI, 32, 1939, p. 68-69); Bogdan, Daniile,p. 43; Năsturel, Athos, p. 167-168 (îndreptarea lecturii „Stan” = „Trotuşan”).Reprod.: G. Balş, op. cit., p. 10, fig. 14; p. 14, fig. 22.1720 – Schitul Prorocul Ilie, aşezământ locuit în sec. XVIII-XIX de călugări din ŢărileRomâne, între care Paisie Velicicovski, Macarie de la Cernica, Visarion din Moldova ş.a.În 1757, călugării români reconstruiesc biserica, arhondaricul şi chiliile.Ref.: Ieroshim. Serafim, p. 48; N. Iorga, Ist. lit. rom. în sec. XVIII, II, 1901, p. 342, 381,590-591; idem, Athos, p. 465; S. Cetferikov, Paisie Velicikovski, trad. Nicodim,Neamţ, 1933, p. 141-167; Bodogae, Athos, p. 193; Moisescu, Contribuţia, p. 255;Sotiris Kadas, Mount Athos, p. 76; Thīsauroi, HI, p. 120; Bălan, Mărturii, p. 356-357.Reprod.: Cândea – Simionescu, Athos, p. [95].

548 GRECIA1721 – Chilia ieromonahului Gherasim Sperchez, Sf. Gheorghe Livadoghene, învalea schitului Kapsala, cumpărată în 1888, locuită de vieţuitori români până în prezent.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 275; Bălan, Mărturii, p. 367, 388.1722 – Coliba părintelui Ilie, sfârşitul sec. XIX, aşezământ românesc locuit devieţuitori români din Transilvania.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 388.MS1723 – Tetraevanghel, sec. XIII. Pergament, 547 f. 16,5 x 11,5 cm. Text în limbagreacă. Miniaturi, frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori. Ferecătură din argint aurit.Coperta I: „Răstignirea”, coperta IV: „Buna Vestire”, cu inscripţie de donator în limbaslavonă, menţionând pe marele comis Barcan (?) şi fiul său, Radul (ms. 234).Ref.: Lambros, II, p. 112-113, nr. 1268; Năsturel, Athos, p. 164.Reprod.: F. Dölger, G. Weigand, A. Deindl, Mönchsland Athos, München, 1943, p. 163;Constantinescu, Repertoriu, p. 1182.1724 – Pomelnicul mănăstirii Pantocrator, început în 1682. 410 f. 21 x 15 cm. Textîn limba greacă, menţionând la f. 1 numele lui Matei Basarab, doamna Elina, ŞerbanCantacuzino, doamna Maria, Constantin, Elena, şi, în continuare, alte nume de ctitori şidonatori români (ms. 254).Ref.: Politis – Manousakas, p. 151, nr. 364.1725 – Sbornic, scris la mănăstirea Neamţ, sfârşitul sec. XVIII. 76 f. Cuprinde: PaisieVelicicovschi, Sfaturi pentru călugărie către iereul Dimitrie, 1767, 40 f.; Viaţa lui PaisieVelicicovschi, 33 f.; Ioan Diacovschi, Tânguire la mormântul lui Paisie Velicicovschi, 3f. Pe prima filă, însemnare de donaţie către schitul Prorocului Ilie, din partea mănăstiriiNeamţ (Schitul Prorocul Ilie).Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 103-104.1726 – Maxim Mărturisitorul, Scrieri, 1781. 132 f. Text în limba română (SchitulProrocul Ilie).Ref.: Paul Mihail, 1983.1727 – Sbornic, Moldova 1802. 127 f. Cuprinde: Paraclisul Sf. voievozi Mihail şiGavriil; Canonul Sf. Ioan; Rugăciuni în cinstea Născătoarei de Dumnezeu; Rugăciuni depeste săptămână. Însemnare: „Aceste acatiste l-au scris nepotul meu, Neofit monah, cândueram la Agapie veche, ficiorul frăţini-meu, Constantin Vrabie, mazâl din ţinutul Tutovii,din satul Gărcinii; şi cându l-au scris era de şaisprezece ani. 1802”. (Schitul Prorocul Ilie).Ref.: idem.1728 – Ierodiaconul Andronic, Dicţionar româno-rus, 1847. 81 f. Cuprinde circa3.500 cuvinte în ordine alfabetică, pe două coloane. La sfârşit, note de lectori în limbaromână (Schitul Prorocul Ilie).Ref.: idem.

GRECIA 549CR1729 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, ed.: 1631, 1637, 1676.Cronică universală, compilată la Iaşi din porunca domnului Moldovei Petru Şchiopul.Ref.: M.S. Kordos, Ellīnika palaiotypa tīs monīs Pantokratōros tou Agiou Orous(„Klīronomia”, 11, 1979, p. 427); Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154, 611, nr. 2073,2074.1730 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.Ref.: ibidem, I, p. 324, nr. 4367.1731 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1691. Cronică universală,compilată la Iaşi de Ierotei al Monemvasiei, din îndemnul lui Petru Şchiopul, domnulMoldovei (cota 433).Ref. şi reprod.: Thomas I. Papadopoulos, Palaitypa, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p. 581, nr.22.10; Virgil Cândea, Tezaurele Muntelui Athos expuse la Salonic. Mărturii culturaleromâneşti necunoscute (MI, s.n., 32, 1998, nr. 4, p. 5, 7).1732 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta gīografika kai sfairika, Paris, 1716, dedicatălui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4431.1733 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs AnatolikīsEkklīsias, ed.: St. Peterburg [Veneţia], 1764; Bucureşti, 1767; Viena, 1771.Ref.: ibidem, p. 339, nr. 4558-4560.1734 – Nichifor Theotochi, Stoicheia fysikīs, t. I-II, Leipzig, 1766-1767. Manualfolosit la Academia Domnească din Iaşi, unde autorul a fost profesor şi director.Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5613.1735 – Hrisant Notara, Egcheiridion [...] peri tīs kat’exochīn yperochīs tīs [...] poleōsIerousalīm [...], Bucureşti, 1768.Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4434.1736 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.1737 – Epistolarion ī epistolikos charaktīr, t. I-II, Veneţia, 1773. Cuprinde şiformulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române.Ref.: ibidem, p. 160, 611, nr. 2144.1738 – Giovanni Zanetti (Iōannīs Tzanetos), Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată luiNicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 441, nr. 5874.1739 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, t. I-II, St.Peterburg, 1797. Traducere de Eugenios Voulgaris, cuprinzând şi Epistola dogmatică alui Theofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5980.

550 GRECIA1740 – Biblia, St. Peterburg, 1819, în limba română (Schitul Prorocul Ilie).Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 104.1741 – Pateric, Bucureşti, 1828 (Schitul Prorocul Ilie).Ref.: ibidem.1742 – Cântări heruvimice, Bucureşti, 1847 (Schitul Prorocul Ilie).Ref.: ibidem.1743 – Irmologhion, Bucureşti, 1848 (Schitul Prorocul Ilie).Ref.: ibidem.1744 – Apostol, Neamţ, 1851 (Schitul Prorocul Ilie).Ref.: ibidem.1745 – Prolog pe lunile martie – august, Neamţ, 1855 (Schitul Prorocul Ilie).Ref.: ibidem.1746 – Slujba hirotoniei arhiereşti, Neamţ, 1855 (Schitul Prorocul Ilie).Ref.: ibidem.1747 – Învăţături creştineşti, Iaşi, 1858 (Schitul Prorocul Ilie).Ref.: ibidem.1748 – Psaltire, Neamţ, 1859 (Schitul Prorocul Ilie).Ref.: ibidem.1749 – Canonic, Chişinău, 1860 (Schitul Prorocul Ilie).Ref.: ibidem.1750 – Bucvar, Chişinău, 1863 (Schitul Prorocul Ilie).Ref.: ibidem.1751 – Noul Testament şi Psalmii, Bucureşti, 1863 (Schitul Prorocul Ilie).Ref.: ibidem.1752 – Arhim. Gurie, Abecedar, Chişinău, 1909 (Schitul Prorocul Ilie).Ref.: ibidem.1753 – Potir de argint aurit cizelat, atelier Transilvania (?), sfârşitul sec. XVI, cuinscripţie de donaţie în limba slavonă de la doamna Ecaterina, probabil soţia lui AlexandruII Mircea, domnul Ţării Româneşti (Schitul Chalkea).Ref.: Năsturel, Athos, p. 169.MONĪ FILOTHEOU(Mănăstirea Filoteu)AM1754 – Aşezământ, întreţinut în sec. XV-XIX prin ajutoare româneşti: Vlad Călugărul(post 1482), Neagoe Basarab (post 1512), Constantin Mavrocordat (post 1743, 1744,1749), Grigore III Ghica (1768), ş.a.

GRECIA 551Ref.: Gedeon, Athos, p. 187; Gavriil Protul, Viaţa şi traiul Sf. [...] Nifon, ed. C. Erbiceanu,Buc., 1888, p. 115; G. Smyrnakis, op. cit., p. 584; Cosmas Vlahos, op. cit., p. 260;Bodogae, Athos, p. 245-247; Bogdan, Daniile, p. 19; Moisescu, Contribuţia, p. 260;Thīsauroi, III, p. 191; Sotiris Kadas, Mount Athos, p. 100.DOC1755 – Hrisov de danie, post 1482, prin care Vlad Călugărul, domnul Ţării Româneşti,întăreşte mănăstirii un ajutor anual de 4.000 de aspri.Ref.: Cipariu, Muntele Athos, p. 197; Uricariul, XVII, p. 103; Burada, O călătorie, p. 129;Bogdan, Daniile, p. 19; Pippidi, Tradiţia politică, p. 156-157, n. 63; Năsturel, Athos,p. 226 (propune data 12 iunie 1487).Publ.: Langlois, Mont Athos, p. 76; Stoica Nicolaescu, Ajutoare băneşti şi danii aledomnilor români către mănăstirea Sf. Filofteiu din Muntele Athos (RA, 1, 1924-1926, p. 126-130); DRH, B, I, p. 323-326.Reprod.: B. A. R., foto LXXIV/75; Stoica Nicolaescu, op. cit., pl. la p. 144.1756 – Hrisov, din 1734, prin care Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei,acordă mănăstirii un ajutor anual de 6.000 de aspri.Ref.: Cipariu, Muntele Athos, p. 196; Stoica Nicolaescu, Ajutoare băneşti şi danii..., p.129; Cosmas Vlahos, op. cit., p. 259; Ch. Ktena, Apanta, p. 567; Bodogae, Athos, p.247.1757 – Hrisov, din 1768, prin care Grigore III Ghica confirmă dania anuală de 6.000de aspri acordată prin hrisoavele din 1734 şi 1749.Ref.: Uspenskij, Istorija Afona, III/1, p. 335; Langlois, Mont Athos, p. 44; Burada, Ocălătorie, p. 134; Stoica Nicolaescu, op. cit., p. 126; Bogdan, Daniile, p. 19; SotirisKadas, op. cit., p. 110.MS1758 – Vivlion kaloumenon Kathreptīs tōn esōterikon pathōn tou anthrōpou, 1837.Traducere de Constantin Puzănescu, după versiunea românească a lui Macarie ieromonah,a originalului rusesc (ms. 187).Ref.: Lambros, I, p. 165, nr. 1951; Bodogae, Athos, p. 248: Constantinescu, Repertoriu, p.244, nr. 1274.CR1759 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, ed.: 1631, 1681. Cronicăuniversală, compilată la Iaşi din porunca domnului Moldovei, Petru Şchiopul.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154, 611, nr. 2073, 2079; II, p. 153, nr. *438.1760 – Anthologion [...], spoudī Galaktionos Vidalī, Snagov, 1697, tipărit de AntimIvireanul.Ref.: ibidem, I, p. 32, 608, nr. 378.

552 GRECIA1761 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia tīs [...] Anatolikīs Ekklīsias,Bucureşti, 1703, tipărită de Antim Ivireanul, dedicată lui Dosithei, patriarhul Ierusalimului.Ref.: ibidem, I, p. 240, 613, nr. 3240.1762 – Hrisant Notara, Omiliai oligai ek tōn pollōn euretheisai [...], Veneţia, 1734,dedicată domnitorilor Grigore II Ghica al Ţării Româneşti şi Constantin Mavrocordat alMoldovei.Ref.: ibidem, I, p. 330, nr. 4434.1763 – Theion kai Ieron Euaggelion, Veneţia, 1766, ediţie dedicată lui HrisantNotara, patriarhul Ierusalimului. Legătură de metal aurit şi gravat, reprezentând „ÎnviereaDomnului” şi mănăstirea Xeropotam (coperta I) şi „Răstignirea” (coperta IV), lucratăde Michael May din Braşov în 1771 (inscripţie în limba latină, pe partea interioară alegăturii). Pe f. 1 (adăugată), pomelnic de închinători români din 1766: Gavriil, Stanca,Mihail, Radul etc.; pe f. 2 (adăugată), însemnare de donatori, în limba greacă: Gavriil HagiHristu şi Stanca, din Lipova, Banat, către mănăstirea Xeropotam.Ref.: ibidem, II, p. 437-438, nr. *1113.1764 – Constantin Cehan, Egcheiridion arithmītikon ītoi syntomos, eukolos kaiakribīs tou orthou logariasmou ermīneia [...], Halle, 1769. Lucrare a unui cărturar aromândin Moscopole, fruntaş al comunităţii greco-române din Pesta (cota 411).Ref.: ibidem, I, p. 441, nr. 5878; II, p. 267-269, nr. *688 b.1765 – Psaltīrion tou profītanaktos David [...]. Zītīmata diafora theologika, Leipzig,1781, dedicată marelui ban Dimitrie Ghica.Ref.: ibidem, I, p. 97, 610, nr. 1305.MONĪ SIMONOPETRA(Mănăstirea Simonopetra)AM1766 – Aşezământ, sprijinit în sec. XV-XIX prin ajutoare de la numeroşi domnitoriai Ţării Româneşti (de la Alexandru Aldea, 1433, până la Alexandru Ghica, 1834-1842),de Petru Şchiopul, domnul Moldovei (1587), ca şi de ierarhi şi demnitari munteni, şi dinveniturile mănăstirilor închinate Sf. Nicolae din Pâlcov (lângă Bucureşti), Mihai Vodă şiBolintin şi a schiturilor Izvorani - Buzău şi Beştelei - Argeş.Ref.: Ieroshim. Serafim, p. 107; Iorga, Athos, p. 487; Bodogae, Athos, p. 250-254; Mircea,Catalogul, p. 116, nr. 787; p. 208-209, nr. 1444; p. 210, nr. 1457; p. 222, nr. 1537; p.233, nr. 1614; p. 263, nr. 1825; Moisescu, Contribuţia, p. 260-261; Stoica Nicolaescu,M-rea Simon Petru din Sf. Munte şi metocul său m-rea Mihai vodă din Bucureşti(„Gazeta municipală”, 4, 1935, nr. 175); idem, Hrisovul de închinare al m-rei Mihaivodă din Bucureşti (ibidem, nr. 177); idem, Cartea patriarhului Ieremia (ibidem 6,1937, nr. 291); Năstase, Présentation, p. 373-389; Năsturel, Athos, p. 227-228.1767 – Turnul mănăstirii, construit în 1567, cu cheltuiala lui Oxotie aga din ŢaraRomânească. Pisanie în limba greacă.Ref.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 536; Bodogae, Athos, p. 251.

GRECIA 5531768 – Chilia părintelui Sava, Naşterea Maicii Domnului, sfârşitul sec. XIX, locuităde vieţuitori români până în 1976.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 370, 389.1769 – Chilia părintelui Sava, Sf. Nicolae, sfârşitul sec. XIX, fost aşezământromânesc.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 275; Bălan, Mărturii, p. 389.DOC1770 – Hrisov, din 15 martie 1433 de la Alexandru Aldea, domnul Ţării Româneşti.Pergament. Text în limba slavonă, cu traducere în limba franceză şi rezumate în limbileromână şi franceză.Ref.: Năstase, Présentation, p. 373; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 15, nr. 1.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 445-447 (trad. rom.); Năstase, Présentation, p. 375;Atena, Institutul de Cercetări Bizantine, mf. P 2 (în continuare: AICB).1771 – Hrisov, din 23 august 1437, de la Vlad Dracul, domnul Ţării Româneşti.Traducere în limba franceză, cu rezumat în limbile franceză şi română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 381; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 15, nr. 2.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 447-449 (trad. rom.).1772 – Hrisov, din 29 aprilie 1453, de la Vladislav II, domnul Ţării Româneşti.Pergament. Text în limba slavonă cu traducere română din 1758, traducere şi rezumate înlimbile franceză şi română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 381; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 15, nr. 3.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 449-452 (trad. rom.); AICB, mf. P 3 (orig.), 466 (trad.rom.); Năstase, Présentation, p. 376.1773 – Hrisov, din 4 septembrie 1474, de la Basarab Laiotă, domnul Ţării Româneşti.Text în limba slavonă. Pergament. Traducere română din 1789, traducere şi rezumate înlimbile română şi franceză.Ref.: Năstase, Présentation, p. 381; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 15, nr. 5.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775 (trad. rom.) p. 452-453; AICB, mf. P 87 (orig.), 354 (trad.rom.).1774 – Hrisov, din 12 septembrie 1479, de la Basarab cel Tânăr (Ţepeluş), domnulŢării Româneşti. Pergament. Text în limba slavonă, traducere şi rezumate în limbileromână şi franceză.Ref.: Năstase, Présentation, p. 381; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 16, nr. 6.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 453-455 (trad. rom.); AICB, mf. P 4.1775 – Hrisov, din 3 iulie 1498, de la Radu cel Mare, domnul Ţării Româneşti. Textîn limba slavonă.Ref.: Năstase, Présentation, p. 381; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 16, nr. 7.Reprod.: AICB, mf. P 74.1776 – Hrisoave (4), din 10 martie 1513, 17 octombrie 1516, 19 iulie 1517, 14 mai1521, de la Neagoe Basarab. Pergament. Texte în limba slavonă.

554 GRECIARef.: Năstase, Présentation, p. 381; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 16-17, nr. 8-9,11, 13.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 456-460 (trad. rom.), doc. 1513, 1517; AICB, mf. P5-8 (doc.1513, 1516, 1517, 1521).1777 – Hrisov, din 28 august 1524, de la Vladislav III, domnul Ţării Româneşti.Pergament. Text în limba slavonă.Ref.: Năstase, Présentation, p. 381; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 17, nr. 14.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 56-57 (trad. rom); AICB, mf. P 66.1778 – Hrisoave (2), din 6 martie şi 17 aprilie 1532, de la Vlad Înecatul, domnulŢării Româneşti. Pergament. Text în limba slavonă. Traducere în limba română din 1789şi rezumate în limbile română şi franceză pentru documentul din 6 martie 1532.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 17, nr. 16-17.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 271-272, 461-462 (trad. rom.); AICB, mf. P 9-10.1779 – Hrisov, din 21 august 1533, de la Vlad Vintilă, domnul Ţării Româneşti.Pergament. Text în limba slavonă.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 18, nr. 18.Reprod.: AICB, mf. P 11.1780 – Hrisov, din 7 noiembrie 1543, de la Radu Paisie, domnul Ţării Româneşti.Text în limba slavonă.Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XV/1, p. 44 (datat circa 1540); Năstase, Présentation, p. 382;Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 19, nr. 20.Reprod.: AICB, mf. 1.1781 – Hrisoave (9), din [1545-1559] (pergament), 12 martie 1546, 29 decembrie1547, [14 mai] 1548 (cu traducere română din 1743), 5 august 1549, 1 aprilie 1551, [1558](fragment), 7 iulie 1558 (pergament), 21 aprilie 1559 (pergament), de la Mircea Ciobanul,domnul Ţării Româneşti. Texte în limba slavonă.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 18-20, nr. 21, 23,25-29, 31-32.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 89-90 (29 dec. 1547), 272-273 (circa 1558), 444 (l apr.1551), 495 ([14 mai] 1548), 540-541 (21 apr. 1559), trad. rom.; AICB, mf. P 13-14,P 86; 2, 54, 57, 282, 400, 435, 489.1782 – Hrisoave (7), din 8 aprilie 1558 (pergament), 9 ianuarie 1560, [4 august]1561, 17 septembrie 1562, 18 noiembrie 1564 (pergament) şi decembrie 1566 (copie din6 octombrie 1619), 1566-1567 de la Petru cel Tânăr, domnul Ţării Româneşti. Texte înlimba slavonă cu traduceri şi rezumate în limbile franceză, greacă şi română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 20-21, nr. 30,33-36, 38-39.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 462-463, 540-543 (trad. rom.); AICB, mf. P 12, P 16-18, P 78; 584.1783 – Act, din 24 mai 1565, de la pârgarul Stanciul din Bucureşti. Text în limbaslavonă.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 21, nr. 37.Reprod.: AICB, mf. 84.

GRECIA 5551784 – Hrisoave (20), din [1568-1577] (fragment); 7 februarie (pergament), 17aprilie (traduceri în franceză şi greacă), 17 octombrie 1569, 16 aprilie şi 3 august 1570(pergament), 22 decembrie 1571, 5 şi 6 mai 1572 (traducere franceză), 29 decembrie 1573(pergament şi traducere română din 26 octombrie 1819), 30 mai 1574 (traducere franceză),25 februarie 1575 (pergament şi traducere franceză), 8 şi 27 iulie 1575 (pergament), 11decembrie 1575 (traducere franceză), 5 martie 1577 (pergament şi traduceri în francezăşi greacă), 19 martie 1577 (pergament), 17 aprilie 1577, 30 mai 1578 (pergament) de laAlexandru II Mircea, domnul Ţării Româneşti. Originale în limba slavonă, unele rezumateîn limbile franceză şi română.Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 47 (doc. 3 august 1570); Năstase, Présentation, p. 382;Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 22-27, nr. 40-46, 48-56, 61-64.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 10-11 (25 febr. 1575), 118-119 (5 mai 1572), 119-120(17 apr. 1577), 138-139 (3 aug. 1570), 209 (19 martie 1571), 273-274 (6 mai 1572),275-276 (11 dec. 1575), 544 (29 dec. 1573), 566-568 (8 iul. 1575), 568-570 (30 mai1574); AICB, mf. P 15, P 19, P 26-33, P 85; 11, 53, 243, 295, 431, 460, 587.1785 – Hrisoave (16), din 2 septembrie 1576, 16 februarie 1579 (pergament), 9 mai1579 (cu traducere franceză), 19 februarie, [12 august], 19 octombrie (pergament) 1582,17 noiembrie 1585 (pergament), 25 mai (cu traducere română), iunie şi 6 iulie 1586, 29martie (pergament) şi 8 iulie 1587 (pergament cu traducere în franceză şi greacă), [1587-1588] (pergament), 4 iunie 1588 şi 13 iunie 1590 (pergament), 9 ianuarie (pergament) şi8 februarie 1591 de la Mihnea Turcitul, domnul Ţării Româneşti. Texte în limba slavonă.Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/I, p. 53 (datat: 1577 sqq.); Năstase, Présentation, p. 382;Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 26-33, nr. 60, 65-66, 71-73, 75-79, 81, 83-86,91, 93-94.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 86-87 (25 mai 1586); 108-109 (19 febr. 1582), 110 (8febr. 1591), 127-128 (2 sept. 1576); 277-279 (13 iun. 1590); 301-302 (9 mai 1579);320 (17 nov. 1595); 343-345 (13 iun. 1590); 517-519 (29 mart. 1597); 555-556 (12aug. 1582); 570-575 ([1587-1588], trad. rom.); AICB, mf. P 20, P 22-24, P 34, P 65,P 76, P 84; 4, 5, 271, 285, 451, 457, 537, 572, 576, 588; Năstase, Présentation, p.379 (doc. [1587-1588]); Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 30 (doc. [1587-1588]).1786 – Act, din 13 ianuarie 1580, al pârgarului Gagă din Bucureşti. Text în limbaslavonă.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 27, nr. 68.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 128 (trad. rom.); AICB, mf. 453.1787 – Act, din 16 martie 1580, al pârgarului Caloian din Bucureşti. Text în limbaslavonă.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 27, nr. 69.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 104-105 (trad. rom.); AICB, mf. 3.1788 – Act, din 29 octombrie 1585, al pârgarului Baciul din Bucureşti. Text în limbaslavonă.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 28, nr. 74.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 121 (trad. rom.); AICB, mf. 457.

556 GRECIA1789 – Hrisov, din 9 februarie 1587, de la Petru Şchiopul, domnul Moldovei.Pergament. Text în limba slavonă.Ref.: Năstase, Présentation, p. 383; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 29, nr. 79.Reprod.: AICB, mf. P 21.1790 – Act, din 29 mai 1587, al pârgarului Necula din Bucureşti.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 31, nr. 82.Reprod.: AICB, mf. 83.1791 – Act, din 29 iulie 1590, al lui Pătru, fiul lui Nicolae, adresat marelui stolnicMihai (viitorul Mihai Viteazul).Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 32, nr. 92.Reprod.: AICB, mf. 422.1792 – Sigilioane (3) din martie 1590, septembrie şi octombrie 1591, prin careIeremia III, patriarhul Constantinopolului, întăreşte mănăstirii Simonopetra dreptul asupramănăstirii închinate Mihai Vodă din Bucureşti şi altor metoace româneşti.Ref.: Uspenskij, Ukazatel’ aktov, p. 65-66; Langlois, Mont Athos, p. 61; Bodogae, Athos,p. 252.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 89-90.1793 – Act, din 8 februarie 1591, al marelui agă Ioan. Text în limba slavonă.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 33, nr. 95.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 91; AICB, mf. 538.1794 – Hrisoave (2), din [1591-1592] (traducere franceză) şi 20 decembrie 1591(pergament), de la Ştefan Surdul, domnul Ţării Româneşti. Text în limba slavonă.Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/I, p. 90-93; Năstase, Présentation, p. 382; D. Vamvakas,Athonika symmeikta. Katalogoi archeiōn A΄. Iera monī Karakallou; B΄. Iera monīSimōnos Petras, Atena, 1985, p. 113-115; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 33,nr. 96, 98.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 300; AICB, mf. P 25.1795 – Act, din 1 iunie 1592, al pârgarului Seman din Bucureşti. Traducere în limbaromână din 1786.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 34, nr. 101.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 145-146; AICB, mf. 465.1796 – Hrisoave (2), din 11 decembrie 1592 (cu traducere franceză) şi februarie 1593(cu traducere română din 1786), de la Alexandru cel Rău, domnul Ţării Româneşti.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 34, nr. 102-103.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 146-147, 164; AICB, mf. 6, 7, 353.1797 – Act, din 14 mai 1593, al pârgarului Dumitru din Bucureşti. Text în limbaslavonă.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 34, nr. 104.Reprod.: AICB, mf. 478.1798 – Hrisoave (6), din 9 noiembrie 1593 (în traducere franceză şi română), 3 iunie

GRECIA 5571594; 24 iunie 1596 (cu traduceri în franceză, greacă şi română), 8 septembrie 1598 (cutraducere română din 1742-1743), 28 august 1599 (cu traduceri în franceză şi greacăautentificate în 1857-1858), 29 martie 1600, de la Mihai Viteazul. Texte în limba slavonă.Ref.: Uricariul, XVII, p. 104 (doc., 28 aug. 1599); Hurmuzaki – Iorga, XIV/I, p. 109(idem); Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 34, 36, nr.105-106, 111, 113, 115-116; Florin Marinescu, Roumanika eggrafa, în Thīsauroi touAgiou Orous, p. 493, nr. 16.6 (hrisovul din 28 august 1599 de la Mihai Viteazul, daniede moşii mănăstirii Mihai Vodă din Bucureşti, Roumaniko archeio, nr. P.1).Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 3-9 (28 aug. 1599), 129-130 (29 mart. 1600), 210-211(3 iun. 1594), 478-479 (24 iun. 1594); 495-496 (8 sept. 1598), 545 (9 nov. 1593);AICB, mf. P 1, 9, 10, 58, 303, 467; Năstase, Présentation, p. 380 (doc. 1599).1799 – Act, sfârşitul sec. XVI, al unui pârgar din Bucureşti. Fragment. Text în limbaslavonă.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 37, nr. 120.Reprod.: AICB, mf. 586.1800 – Act, din 20 iunie 1600, al Zamfirei şi Velicăi, fiicele vornicului Ivan. Text înlimba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 36, nr. 117.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 121-122; AICB, mf. 82.1801 – Hrisoave (2), din 16 aprilie şi 20 aprilie 1602 (cu traduceri în franceză şiromână din sec. XIX), de la Simion Movilă, domnul Ţării Româneşti.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 37, nr. 121-122.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 303 (doc., 20 apr. 1602); AICB, mf. 224, 305.1802 – Hrisoave (10), din 13 august 1602, 24 ianuarie 1604 (pergament, cu traduceriîn franceză şi greacă), 18 mai 1604 (cu traduceri în franceză şi română), 10 martie 1605(pergament), 6 martie şi 18 august (pergament, cu traducere în franceză) 1609, 24 iulie(fragment), 12 august şi [septembrie] (cu traducere română) 1610, [1611] (copie în limbaromână) de la Radu Şerban, domnul Ţării Româneşti. Texte în limba slavonă.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 37-39, nr. 124-128, 132-135.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, 165-169 (18 aug. 1609), 279-282 (24 ian. 1604); AICB,mf. P 35-37, 284, 306, 308, 433, 442, 464; Năstase, Présentation, p. 384 (24 ian.1604)1803 – Act de vânzare, din 25 martie 1607, de la Stoian Şoldea. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 38, nr. 129.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 423; AICB, mf. 502.1804 – Act de danie, din 23 [august] 1608, al domniţei Florica, fiica lui MihaiViteazul. Text în limba română cu traducere în limba franceză.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 39, nr. 130.Reprod.: Simonopetra, mf. 1775, p. 304; AICB, mf. 307.1805 – Hrisoave (20), din [septembrie] 1610 (traduceri în greacă şi română), [1611-1613], 21 decembrie 1613 (cu traducere română), mai 1612 (pergament, cu traducere

558 GRECIAromână din 29 august 1799), 14 ianuarie 1613, 15 august 1614 (pergament), 4 februarie,15 iunie (cu traduceri în franceză şi greacă) şi 14 iulie 1615 (pergament), 24 februarieşi 10 martie (pergament, cu traducere română), 1616, 2 ianuarie 1621, 6 ianuarie 1621(pergament), octombrie 1621, 6 februarie şi 10 aprilie (sau august) 1622 (în traducereromână), 2 mai 1622, 9 mai 1623 (pergament cu traducere franceză) şi 14 august 1623, dela Radu Mihnea, domnul Ţării Româneşti. Texte în limba slavonă (în afară de hrisovul din2 ianuarie 1621, în limba română).Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 40-42, 45-46, nr.136-138, 140, 143, 145, 147-151, 162-169.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 12-17 (15 iun. 1615), 92-93 (14 ian. 1613), 94-96(10 apr. 1622), 111-113 (sept. 1610), 214-215 (9 mai 1623), 422-423 (2 mai 1622);AICB, mf. P 38, P 43-45, P 68, P 73, P 77, P 83, 55, 229, 241, 259, 317, 397, 421,438, 467-468, 553, 590.1806 – Act de vânzare, din 28 februarie 1612, al lui Dan din Mal. Text în limbaromână.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 40, nr. 139.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 424; AICB, mf. 501.1807 – Act, din 1 noiembrie 1612, de la marele stolnic Lupu. Text în limba românăcu traducere franceză.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 41, nr. 142.Reprod.: AICB, mf. 557.1808 – Act, din [1612-1613], al marelui logofăt Nica şi al postelnicului Badea.Pergament. Text în slavonă şi română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 41, nr. 141.Reprod.: AICB, mf. P 75.1809 – Acte (3), din 16 decembrie 1614, 12 ianuarie 1624 şi 4 aprilie 1626 (text slavoncu traducere franceză), de la Luca, mitropolitul Ungrovlahiei. Texte în limba română.Ref.: Catalogue sommaire, p. 41, 47, 49, nr. 146, 172, 187.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 472-474 (4 apr. 1625, trad. rom.); AICB, mf. 13, 251,581.1810 – Hrisoave (9), din 14 decembrie 1616, 23 martie (cu traducere franceză), 9şi 15 iunie 1617 (pergament), 15 februarie 1628 (pergament), 10 şi 15 iunie 1629 (cutraducere română), 14 septembrie (pergament cu traducere română) şi 18 septembrie1629, de la Alexandru Iliaş, domn al Ţării Româneşti. Texte în limba slavonă.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 42-43, 51-53, nr.152-155, 197, 200-201, 206-207.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 29-34 (10 iul. 1629), 35-38 (15 iun. 1629), 211-212(23 mart. 1617), 224-225 (15 febr. 1629), 523-525 (18 sept. 1629); AICB, mf. P 40,P 49-51, P 80-81; 59, 429, 463, 479, 487.1811 – Act, din 24 decembrie 1617, al monahiei Magdalina. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 73, nr. 156.Reprod.: AICB, mf. 80.

GRECIA 5591812 – Hrisoave (4), din 19 martie, 28 mai (pergament), 10 octombrie 1619, în limbaromână, şi din 9 iunie şi 12 iulie 1620 (pergament), în limba slavonă cu traducere franceză,de la Gavril Movilă, domnul Ţării Româneşti.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 43, 45, nr. 157-158, 160-161.Reprod. Simonopetra, ms. 1775, p. 18-21 (12 iul. 1620), 212-214 (9 iun. 1620), 491 (19mart. 1619); AICB, mf. P 41-42, P 82, 310; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 44(12 iul. 1620).1813 – Act, din 10 octombrie 1619 al lui Radu, fiul lui Pătraşcu. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 45, nr. 159.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 130; AICB, mf. 79.1814 – Acte (2), din 11 ianuarie 1624 şi 4 aprilie 1625, semnate de 7 boieri şi deegumenul Meletie al mănăstirii Mihai Vodă, confirmat de domnul Alexandru cel Tânăr,fixând limitele proprietăţii vornicului Mitrea din satul Grozăveşti. Texte în limba românăcu o copie din 26 octombrie 1819 şi traducere franceză.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 47-48, nr. 171, 178.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 547, 550-551; AICB, mf. 283, 311, 520, 521.1815 – Hrisoave (12), din 10 august 1624 (copie în română din 26 octombrie 1819),23 august 1624 (text în limba română), 7 ianuarie 1625, 20 aprilie 1625 (text slavon,cu traducere franceză şi română, din 26 octombrie 1819), noiembrie 1625 (text în limbaromână), 13 ianuarie 1626 (pergament, text în limba slavonă cu traducere franceză şiromână din sec. XVIII), 8 martie 1626 (pergament, text în limba slavonă cu traducereîn franceză şi română), 26 martie 1626 (traducere franceză şi română), 18 mai 1626(pergament slavon cu traducere franceză), 10 iunie 1626 (text în limba română cu traducerefranceză), 10 octombrie 1627 (2 doc., pergament, text în limba slavonă) ale lui Alexandrucel Tânăr, domnul Ţării Româneşti.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 47-48, 50-51, nr.174-176, 179, 181, 183, 189, 195-196.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 22-28 (13 ian. 1626), 77-83 (26 mart. 1626), 143-145(10 oct. 1627), 216-222 (18 mai 1626); 222 (10 iun. 1626), 463-464 (23 aug. 1624),464-469 (8 mart. 1626), 546-547 (10 aug. 1624), 547-550 (20 apr. 1625); AICB, mf.P 46-48, P 69, P 70; 60, 242, 275, 287, 301, 312, 314, 436, 573.1816 – Act, din 31 decembrie 1625, de la popa Dumitru şi soţia sa, Ştefana. Text înlimba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 49, nr. 182.Reprod.: AICB, mf. 66.1817 – Act, din 22 martie 1626, de la Voica, fiica vistiernicului Radu. Text în limbaromână.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 49, nr. 185.Reprod.: AICB, mf. 428.1818 – Acte (2), din 5 august 1626 şi 20 aprilie 1629, ale lui Mitrea, fiul lui Stanciudin Dragomireşti. Text în limba română.

560 GRECIARef.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 50-51, nr. 191, 199.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 362, 497; AICB, mf. 316, 426.1819 – Act de vânzare, din 1 septembrie 1628, al lui Stoica. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 51, nr. 198.Reprod.: AICB, mf. 99.1820 – Act, din 25 august 1629, al lui Grigore, fost egumen al mănăstirii Sf. Treime.Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 52, nr. 204.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 159-160; AICB, mf. 62.1821 – Act, din 5 septembrie 1623, privind ţiganul Necola. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 52, nr. 205.Reprod.: AICB, mf. 430.1822 – Hrisoave (4), din 6 martie (text în limba slavonă cu traducere română), 6aprilie (pergament, text slavon), 20 iulie (text în limba slavonă) şi 26 iulie (text în limbileslavonă şi română) 1630, ale lui Leon Tomşa, domnul Ţării Româneşti.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 53, nr. 208-211.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 123-124 (26 iul.), 226-227 (6 apr.), 469-471 (6 mart.);AICB, mf. P 71; 253, 384, 455, 535, 577.1823 – Act, din 4 decembrie 1631, prin care Vasile din Cacaleţi şi fiii vând iobagifostului mare spătar Pavlachi. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 54, nr. 212.Reprod.: AICB, mf. 488.1824 – Act, din 6 august 1632, de la Anca, soţia vameşului Ion şi Stanca, soţia luiPetco. Traducere în limba franceză.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 54, nr. 213.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 284.1825 – Act, din 12 august 1633, al vameşului Iorga. Traducere în limba franceză.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 54, nr. 218.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 284-285.1826 – Hrisoave (21), din 24 august 1633 (text în limba slavonă), 15 iulie 1634 (textîn limba slavonă), 5 februarie 1635 (text în limba slavonă), 6 aprilie 1635 (text în limbaromână), 29 martie 1636 (traducere română), 10 aprilie 1637 (pergament în limba slavonă),22 februarie 1638 (text în limba română), 13 decembrie 1638 (text în limba slavonă), 16aprilie 1639 (text în limba slavonă), 30 iulie 1640 (text în limba română), 12 ianuarie 1641(text în limba română), 15 martie 1642 (text în limba slavonă cu traduceri în franceză şiromână), 20 noiembrie 1643 (text în limba slavonă cu traducere franceză), 20 februarie1644 (text în limba română), 23 noiembrie 1644 (text în limba slavonă cu traducereromână), 16 decembrie 1644 (text în limba română cu traducere franceză), 2 noiembrie1645 (pergament în limba slavonă), 26 martie 1647 (pergament în limba slavonă), 26aprilie 1647 (text în limba română), 27 septembrie 1648 (text în limba slavonă), 3 ianuarie1654 (text în limba română) de la Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti.

GRECIA 561Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 55, 57-58, 60-66,nr. 219-220, 222-223, 227, 230, 232, 236, 238-239, 241, 244, 249-250, 255-256, 261,264-265, 270-277.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 133-134 (27 sept. 1648), 227-233 (15 iul. 1634, 5 febr.şi 6 apr. 1635), 235-245 (10 apr. 1637, 16 apr. 1639, 20 nov. 1643, 20 febr. 1644),248-250 (2 nov. 1645, 3 ian. 1654), 304-307 (12 ian. 1641, 15 mart. 1642), 377-378(22 febr. 1638), 425-426 (16 dec. 1644), 498-499 (29 mart. 1636), 528-531 (30 iul.1640, 23 nov. 1644); AICB, mf. P 52-55; 75, 247-250, 257-258, 288, 318-319, 322-323, 325-326, 332, 420, 533, 554, 560-561, 582; Năstase – Marinescu, Catalogue, p.56 (doc., 10 apr. 1637).1827 – Act, din 2 iulie 1635, al preotului Tatomir. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 55, nr. 224.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 131; AICB, mf. 8 .1828 – Act, din 4 noiembrie 1635, al pitarului Mitrea şi soţiei sale Neacşa.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 57, nr. 225.Reprod.: AICB, mf. 63.1829 – Act, din 20 noiembrie 1635, al mătuşii Rada. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 57, nr. 226.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 131-132; AICB, mf. 77.1830 – Act de vânzare, din 1 august 1636, al lui Crăciun Moţoc din Neagovani. Textîn limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 57, nr. 228.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 577; AICB, mf. 97.1831 – Act, din 1 aprilie 1637, al fostului mare pitar Mitrea. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 57, nr. 229.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 232-234; AICB, mf. 320.1832 – Act, din 28 aprilie 1638, al lui Stan Corcan din Urlaţi şi alţii. Text în limbaromână.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 58, nr. 235.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 577-578; AICB, mf. 76.1833 – Act, din 18 octombrie 1640, al spătarului Necula din Grădişte. Text în limbaromână.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 60, nr. 240.Reprod.: Simonopetra, ms. 1755, p. 321; AICB, mf. 324.1834 – Act, din 10 mai 1641, al lui Preda, fiul postelnicului Radu. Text în limbaromână.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 60, nr. 242.Reprod.: ibidem, p. 59; AICB, mf. 439.1835 – Act de vânzare, din 5 noiembrie 1642, al călăraşului Tudor. Text în limbaromână.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 61, nr. 245.Reprod.: AICB, mf. 73.

562 GRECIA1836 – Act, din 16 iunie 1644, al logofătului Udrişte Năsturel. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 62, nr. 252.1837 – Act de vânzare, din 22 iunie 1644, al lui Necula, Simi Petru, Barbu şi Stoicadin Buzniaşi. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 62, nr. 253.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 500; AICB, mf. 327.1838 – Act, din 2 noiembrie 1644, semnat de 12 boieri, privind delimitarea uneiproprietăţi a mănăstirii Mihai Vodă. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 62, nr. 254.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 424; AICB, mf. 503.1839 – Act de vânzare, din 11 octombrie 1647, al lui Chiran, fiul lui Mihăilă. Text înlimba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 64, nr. 267.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 497-498; AICB, mf. 321.1840 – Act, din 9 februarie 1648, al negustorului Radu şi al soţiei sale, Anghelina.Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 64, nr. 268.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 124-125; AICB, mf. 74.1841 – Act, din 25 februarie 1648, al fraţilor Neacşu şi Roman, fiii lui Stan. Text înlimba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 65, nr. 269.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 132-133; AICB, mf. 72.1842 – Act, din 19 iunie 1651, al fraţilor Ştirbu şi Teodosie. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 65, nr. 272.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 475-476; AICB, mf. 547.1843 – Act, din 17/27 mai 1653, al jupanului Dumitraşco din Dârstor. Text în limbaromână.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 66, nr. 275.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 232; AICB, mf. 272.1844 – Act, din 5 iulie 1653, al spătarului Radu şi al vistiernicului Sima. Text în limbaromână.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 66, nr. 276.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 578; AICB, mf. 71.1845 – Testament, din 10 august 1654, al lui Vişan. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 66, nr. 278.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 426; AICB, mf. 559.1846 – Act, din 20 septembrie 1654, al unor ţărani liberi din Ureşti. Text în limbaromână.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 67, nr. 280.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 321-322; AICB, mf. 331.

GRECIA 5631847 – Hrisoave (4), din 20 septembrie 1654, 24 iunie şi 23 septembrie 1656, 5 mai1657, de la Constantin Şerban, domnul Ţării Româneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 66-68, nr. 279,287-289.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 426-429 (23 sept. 1656); AICB, mf. 330, 337, 473,477, 552.1848 – Act, din 27 martie 1655, al vornicului Preda. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 67, nr. 281.Reprod.: AICB, mf. 490.1849 – Mărturie, din 24 aprilie 1655, a egumenului Ignatie al mănăstirii Mihai Vodă,confirmată de voievodul Constantin Şerban. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 67, nr. 282.Reprod.: AICB, mf. 336.1850 – Act, din 17 iulie 1655, al fostului agă Vasile, fiul spătarului Preda. Text înlimba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 67, nr. 283.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 307-308; AICB, mf. 334.1851 – Act de vânzare, din [20 august] 1655, al marelui vistiernic Pârvu. Text înlimba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 67, nr. 284.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 308-309; AICB, mf. 394.1852 – Act, din 25 noiembrie 1655, semnat de 24 de boieri din Ţara Românească,privind delimitarea unei proprietăţi. Text în limba română. Copie.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 68, nr. 285.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 251; AICB, mf. 269.1853 – Act, din 12 martie 1656, al lui Radu, ginerele lui Nica. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 68, nr. 285.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 135; AICB, mf. 12.1854 – Act, din 8 mai 1658, al marelui vornic Barbul. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 69, nr. 291.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 429-430; AICB, mf. 504.1855 – Hrisov, din 21 ianuarie 1660, al lui Gheorghe Ghica, domnul Ţării Româneşti.Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 69, nr. 296.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 431; AICB, mf. 338.1856 – Acte (2), din 7 aprilie 1661 şi 1 martie 1662, ale lui Tudor, fiul negustoruluiIani. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 69, nr. 297; 71, nr. 300.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 156-157; AICB, mf. 64, 65.1857 – Acte (2), din 19 mai 1661, al Harietei, fiica lui Vladimir, şi din 28 mai 1675, allui Mihai şi al soţiei sale, Grozava. Texte în limba română pe aceeaşi filă de hârtie.

564 GRECIARef.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 71, 84, nr. 298, 368.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 434; AICB, mf. 493.1858 – Hrisoave (7), din 15 iunie 1661 (text în limba română), 20 martie (pergament,text în limba slavonă), 11 mai (text în limba română) şi 10 iunie 1663 (pergament în limbaslavonă), 4 martie (pergament în limba română cu traducere franceză) şi 9 martie 1664(text în limba română), 25 aprilie 1672 (text în limba română), de la Grigore I Ghica,domnul Ţării Româneşti.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 71, 73-74, 83,nr. 299, 303, 306-307, 309-310, 360; Florin Marinescu, Roumanika eggrafa, înThīsauroi tou Agiou Orous, p. 498, nr. 16.13 (hrisov de la Grigore I Ghica, din 20martie 1663, Roumaniko archeio, nr. P. 57).Reprod.: Simonopetra, ms. 1755, p. 39 (15 iun. 1661), 40-42 (4 mart. 1664), 50-51 (25 apr.1672); AICB, mf. P. 56-58; 101, 109, 333, 352; Năstase – Marinescu, Catalogue, p.70 (15 iun. 1661), 73 (20 mart. 1663).1859 – Act, din 18 martie 1662, al lui Todoran, fiul lui Bucuş. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 71, nr. 301.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 125; AICB mf. 70.1860 – Act, din 22 martie 1663, al Ancuţei, văduva fostului mare sluger Pătru. Textîn limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 73, nr. 304.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 579; AICB mf. 68.1861 – Act, din 26 martie 1663, al lui Nenciul din Ciocăneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 73, nr. 305.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 252; AICB, mf. 339.1862 – Act, din 5 februarie 1664, al fraţilor Mihai şi Ilie stolnicul. Text în limbaromână.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 73, nr. 308.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 322-323; AICB, mf. 510.1863 – Hrisoave (10), din 10 şi 11 martie 1665, 5 aprilie şi 28 mai 1665, 6 iunie şi 18septembrie 1666, 13 iunie 1667, 23 iunie şi 24 septembrie 1668, de la Radu Leon, domnulŢării Româneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 74-76, 78, nr. 312-313, 315, 318-319, 322, 324-325, 331-332.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 43-44 (11 mart. 1665), 97-98 (28 mai 1665), 252-255(5 apr. 1665, 24 sept. 1668), 483-485 (13 iun. 1667), 576 (1667-1668); AICB, mf. 52,335, 340-342, 347, 379, 387, 534.1864 – Listă de documente româneşti, din 5 aprilie 1665. Text în limba greacă.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 74, nr. 316.Reprod.: AICB, mf. 281.1865 – Mărturie, din 26 iunie 1666, pentru slugerul Badea şi fratele său, logofătulPătraşcu. Text în limbă română.

Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 75, nr. 320.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 480-481; AICB, mf. 343.GRECIA 5651866 – Act de vânzare, din 25 iulie 1666, al lui Matei şi al Ilincăi. Copie în limbaromână din 7 iunie 1819.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 75, nr. 321.Reprod.: AICB, mf. 344.1867 – Mărturie, din 2 martie 1667, semnată de 12 boieri din Ţara Românească. Textîn limba română cu traducere franceză.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 76, nr. 323.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 481-482; AICB, mf. 345.1868 – Act de vânzare, din 15 noiembrie 1667, pentru o vie a Ancuţei şi a fiului său,Matei. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 76, nr. 326.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 579-580; AICB, mf. 85.1869 – Act, din 17 iunie 1668, al pârgarului Dragotă din Bucureşti.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 78, nr. 330.Reprod.: ibidem, p. 77; AICB, mf. 104.1870 – Act de vânzare, din 20 ianuarie 1669, al lui Dumitru, fiul lui Vlad Tunsul dinBilcireşti.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 78, nr. 334.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 501; AICB, mf. 349.1871 – Hrisoave (11), din 25 martie, 7, 8 şi 11 mai 1669 (2 doc.), 20 ianuarie, 5 şi 7martie (cu o copie din 26 octombrie 1819), 18 mai, 19 şi 20 iunie 1670, de la Antonie dinPopeşti, domnul Ţării Româneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 79, 80-82, nr. 336-340, 346-347, 348, 351, 353-354.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 46-47 (7 mai 1669), 99-100 (11 mai 1669), 256-258 (8şi 11 mai 1669), 391-392 (5 mart. 1670); 551-554 (7 mart. 1670), 557 (18 mai 1670),560-561 (20 iun. 1670); AICB, mf. 276, 277, 293, 300, 348, 389, 396, 536, 539, 545.1872 – Act, din 13 iunie 1669, al stolnicului Manea împreună cu soţia sa, Muşa. Textîn limba română cu traducere franceză.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 80, nr. 342.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 323-324; AICB, mf. 494.1873 – Act, din 14 aprilie 1670, al lui Vâlcu, fiul lui Radu. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 81, nr. 349.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 580; AICB, mf. 69.1874 – Adeverinţă, din 3 mai 1670, întărită de Antonie vodă din Popeşti, pentruGrigore, egumenul mănăstirii Mihai Vodă din Bucureşti. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 81, nr. 350.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 558; AICB, mf. 546.

566 GRECIA1875 – Mărturie, 6 iunie 1670, a boierilor Radu Popescu, fost mare vornic, Vâlcu,mare stolnic, şi Ivaşcu, mare spătar, pentru Grigore, egumenul mănăstirii Mihai Vodă. Textîn limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 81, nr. 352.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 558-559; AICB, mf. 523.1876 – Mărturie, din 29 august 1670, a trei boieri din Ţara Românească. Text înlimba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 82, nr. 355.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 562-563; AICB, mf. 350.1877 – Act de vânzare, din [1671], al lui Sima. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 82, nr. 357.Reprod.: AICB, mf. 163.1878 – Act de vânzare, din 28 ianuarie 1671, a unei prăvălii a lui Pană. Text în limbaromână.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 82, nr. 358.Reprod.: AICB, mf. 14.1879 – Act, din 19 februarie 1671, al marelui căpitan Barbu Bădeanu din Saac. Textîn limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 82, nr. 359.Reprod.: AICB, mf. 105.1880 – Hrisoave (9), din 12 şi 29 ianuarie, 24 martie şi 30 octombrie 1674, 18 aprilieşi 26 mai 1676, 27 martie 1677, 20 martie şi 20 mai 1678 (pergament), de la GheorgheDuca, domn al Ţării Româneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 83-87, nr. 361-363, 366, 370-371, 378, 383-384.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 52-53 (29 ian. 1674), 101-102 (30 oct. 1674), 501-502(27 mart.1677); AICB, mf. P 59; 100, 102, 354-355, 357, 360, 398, 427.1881 – Act, din 22 mai 1674, al marelui ban Chircă. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 83, nr. 364.Reprod.: AICB, mf. 440.1882 – Act de vânzare, din 15 iunie 1674, al fiilor postelnicului Necula Cocorăscul.Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 83, nr. 365.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 309-310; AICB, mf. 356.1883 – Act, din 18 februarie 1675, al marelui vornic Radu Creţulescu. Text în limbaromână.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 84, nr. 367.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 432-433; AICB, mf. 245.1884 – Act, din 21 februarie 1676, al logofătului Socol, privitor la un schimb demoşii. Text în limba română cu traducere franceză.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 84, nr. 369.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 310-311; AICB, mf. 315.

GRECIA 5671885 – Act de vânzare, din 4 septembrie 1676, al lui Dumitru, fiul lui Oancea. Textîn limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 85, nr. 374.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 503-504; AICB, mf. 358.1886 – Act, din 14 noiembrie 1676, al lui Slavu abagiul. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 85, nr. 375.Reprod.: AICB, mf. 27.1887 – Act, din 24 mai 1677, al patriarhului Dositei al Ierusalimului. Text în limbaromână.Ref.: Năstase, Présentation, p. 385; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 86, nr. 379.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 502-503; AICB, mf. 578; Năstase, Présentation, p.386.1888 – Documente (281), din 1677-1848, referitoare la proprietăţile mănăstirii MihaiVodă din Bucureşti: adeverinţe, întăriri, zapise, acte judecătoreşti, inventare de acte de ladregători şi clerici etc.Ref.: Năstase, Présentation, p. 385, 388; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 86, 88-103,107-131, 133-149, nr. 380-382, 392-393, 397-398, 400-402, 404-405, 407-411, 414-415, 417-423, 428-430, 432-437 440-447, 454-456, 458-461, 465, 467-469, 471-472, 474-477, 479-430, 482, 484, 486-487 489-490, 509-512, 514, 516-517, 519,524, 526-530, 532-534, 537-538, 540-541, 544, 546-547, 551-555, 557-559, 562-564, 568, 571-577, 579, 581, 583-599, 601-604, 606-610, 612-615, 617-622, 624,626-635, 637-638, 640 647, 649-658, 660-666, 668-670, 672-678, 680-683, 685-704,706-715, 717-721, 723-733, 735-773.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 106-107, 136-137, 148-150, 152, 154-161, 170, 174-175, 262-265, 267-269, 295-299, 312-316, 320, 326, 430, 434-443, 476-477, 486-487, 492-494, 504-508, 510-514, 554-555, 564, 581-586, 588; AICB, mf. 15-25, 28-35, 37-41, 43-51, 61, 67, 86-94, 96, 103, 106-108, 110-114, 116-120, 122, 141, 160,162, 164-165, 168-172, 174, 180, 183-184, 188-189, 191, 193, 195-199, 201, 204-207, 209-215, 217-240, 244, 246, 255, 260-268, 270, 278-280, 286, 289, 290-292,309, 329, 351, 359, 361-362, 364-365, 367, 370-374, 376-378, 380, 383, 386-386,388, 390, 395, 402-419, 423, 424, 434, 450, 452, 454, 456, 458-459, 461-462, 469,471-472, 480, 483-486, 491-492, 495-497, 499-500, 505-509, 511-514, 516-518,522, 524, 526, 528, 530-531, 540-544, 548-551, 556, 575, 583, 589, 591-593.1889 – Hrisoave (3), din 27 mai 1679, 24 mai 1687 şi 5 august 1678, de la ŞerbanCantacuzino. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 87, 90-91, nr. 387,406, 412.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 54-55 (27 mai 1679), 397-398 (24 mai 1687); AICB,mf. 98, 363, 366.1890 – Hrisoave (8), din 2 [ianuarie] 1689, 24 martie 1691 (pergament), 14 august1695, 8 iunie 1696 (pergament), 14 şi 20 martie 1698, 20 august 1701, 14 iunie 1710, dela Constantin Brâncoveanu. Text în limbă română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 92, 94, 97-100,102, nr. 416, 431, 453, 457, 463-464, 470, 481.

568 GRECIAReprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 58-61 (24 mart. 1691), 115 (14 iun. 1710), 266-267(2 [ian.] 1689), 293-295 (20 mart. 1698), 485-486 (20 aug. 1701); AICB, mf. P 60, P72; 135, 173, 375, 475, 482, 579.1891 – Act, din 9 august 1698, al lui Teodosie, mitropolitul Ungrovlahiei. Text înlimba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 385; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 91, nr. 413.Reprod.: Simonopetra, mf. 1775, p. 491-492; AICB, mf. 369.1892 – Hrisoave (2), din 1 iulie 1716 şi 7 iunie 1720, de la Nicolae Mavrocordat,domnul Ţării Româneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 102-103, nr. 483,488.Reprod.: AICB, mf. 134, 139.1893 – Hrisov, din 8 august 1717, de la Ioan Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti.Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 382; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 102, nr. 485.Reprod.: AICB, mf. 133.1894 – Hrisoave (9), din 23 şi 25 mai, 3 iunie şi 6 septembrie 1731, 20 august 1743şi 6 martie 1744, de la Mihail Racoviţă, domnul Ţării Româneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 383; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 103-104, 108, nr.491-497, 521-522.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 63-65 (3 iun. 1731); AICB, mf. 138, 175-178, 181-182, 470.1895 – Hrisoave (11), din 28 februarie (pergament), 1 martie, 18 iunie, 22 septembrie1735, 14 septembrie 1748, 13 iunie 1749, 12 mai 1751 şi 16 iulie 1752, de la Grigore IIGhica, domnul Ţării Româneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 383; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 105-106; 110-112,nr. 501-507, 533, 535, 539, 543.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 66-72 (febr. şi 22 sept. 1735); AICB, mf. P 61, P 72;95, 137, 166-167, 179, 186-187, 190, 392.1896 – Hrisov, din 29 (?) iunie 1746, de la Constantin Mavrocordat, domnul ŢăriiRomâneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 383; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 109, nr. 531.Reprod.: AICB, mf. 140.1897 – Act, din 2 iunie 1750, al mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei. Text în limbaromână.Ref.: Năstase, Présentation, p. 385; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 110, nr. 536.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 508-509; AICB, mf. 185.1898 – Hrisoave (3), din l şi 23 august şi 4 noiembrie 1755, de la Constantin CehanRacoviţă, domnul Ţării Româneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 383; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 112-113, nr. 545,548, 550.Reprod.: AICB, mf. 115, 136, 192.

GRECIA 5691899 – Act, din 24 octombrie 1755, de la Filaret, mitropolitul Ungrovlahiei. Text înlimba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 385; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 113, nr. 549.Reprod.: AICB, mf. 194.1900 – Acte (5), din 29 decembrie 1763, 17 august 1777, 16 septembrie 1782, 13 iulie1784 şi 18 februarie 1787, de la Grigore, mitropolitul Ungrovlahiei. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 385; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 114, 118, 122-123, 125, nr. 556, 582, 605, 616, 623.Reprod.: Simonopetra, ms. 1775, p. 317-318; AICB, mf. 36, 203, 274, 527, 585.1901 – Hrisoave (2), din 4 august şi 26 octombrie 1770, de la Manole Ruset, domnulŢării Româneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 383; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 116, nr. 569-570.Reprod.: AICB, mf. 562-563.1902 – Hrisov, din 8 iunie 1787, de la Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti.Copie după Condica divanului.Ref.: Năstase, Présentation, p. 383; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 125, nr. 625.Reprod.: AICB, mf. 42.1903 – Acte (2), din aprilie şi iunie 1798, ale lui Grigore II, patriarhulConstantinopolului, referitor la relaţii româneşti ale mănăstirii Simonopetra. Text în limbagreacă.Ref.: D. Vamvakas, Athonika symmeikta, Atena, 1985, p. 121-122.1904 – Hrisoave (4), din 1793, 11 septembrie 1795, 31 iulie 1799 şi 4 august 1801,de la Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 383; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 127, 129, 133,135, nr. 639, 648, 667, 679.Reprod.: AICB, mf. 208, 216, 391, 570; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 132 (31 iul.1799).1905 – Hrisoave (4), din 5 ianuarie şi 1 august 1776 (pergament), 13 aprilie 1780 şi15 martie 1797, de la Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 383; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 118, 121, 130, nr.578, 580, 600, 659.Reprod.: AICB, mf. P 63, 64; 200, 202.1906 – Dosar judiciar, din 19 iulie 1779 – 28 ianuarie 1784, cu hotărâri aledomnitorilor Ţării Româneşti, Alexandru Ipsilanti, Nicolae Caragea şi Mihai Suţu. 10 f.Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 120, nr. 597.Reprod.: AICB, mf. 381.1907 – Hrisoave (2), din 9 decembrie 1783 şi 20 aprilie 1792, de la Mihai Suţu,domnul Ţării Româneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 383; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 123, 127, nr. 611,636.Reprod.: AICB, mf. 566, 571.

570 GRECIA1908 – Hrisov, din 10 iunie 1798, de la Constantin Hangerli, domnul Ţării Româneşti.Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 383; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 131, nr. 664.Reprod.: AICB, mf. 569.1909 – Raport, din 13 februarie 1800, al marelui logofăt, cu rezoluţie din 15 februariea lui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 133, nr. 671.Reprod.: AICB, mf. 393; Năstase, Présentation, p. 387.1910 – Hrisov, din 14 iulie 1803, al lui Constantin Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti.Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 383; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 135, nr. 684.Reprod.: AICB, mf. 567.1911 – Hrisov, din 15 februarie 1813, de la Ioan Gheorghe Caragea, domnul ŢăriiRomâneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 383; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 139, nr. 705.Reprod.: AICB, mf. 564.1912 – Act, din 27 iulie 1818, de la Nectarie, mitropolitul Ungrovlahiei. Text în limbaromână.Ref.: Năstase, Présentation, p. 385; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 140, nr. 716.Reprod.: AICB, mf. 273.1913 – Hrisov, din 23 martie 1819, de la Alexandru Suţu, domnul Ţării Româneşti.Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 383; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 141, nr. 722.Reprod.: AICB, mf. 565.1914 – Act, din 4 aprilie 1820, al mitropolitului Dionisie al Ungrovlahiei. Text înlimba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 385; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 143, nr. 734.Reprod.: AICB, mf. 232.1915 – Hrisov, din 19 septembrie 1824, de la Grigore IV Ghica, domnul ŢăriiRomâneşti. Text în limba română.Ref.: Năstase, Présentation, p. 383; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 144, nr. 742.Reprod.: AICB, mf. 568.MS1916 – Evangheliar, [ante 1600], danie a lui Mihai Viteazul către mănăstireaSimonopetra. Text în limba slavonă. Dispărut în incendiul din 1891, împreună cu altele 8(v. mai jos).Ref.: Bodogae, Athos, p. 252, 255.1917 – Liturghier, scris de Iacov ieromonahul pentru mitropolitul Grigorie alUngrovlahiei, Ţara Românească, 25 august 1629. Text în limba greacă (ms. 167).Ref.: Lambros, I, p. 128, nr. 1435; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 724-725; Bodogae,

GRECIA 571Athos, p. 255-256; Linos Politis, Agiōreitika analekta, „Ellīnika”, p. 132; idem,Paléographie et littérature byzantine et néo-grecque. Recueil d’études, Préface deD. Zakythinos, Londra, 1975, p. 132; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 454; Zoumbouli,Luc de Buzau, p. 120, 124.1918 – Psaltire, scrisă şi împodobită de Luca al Buzăului şi completată de uceniculsău Iacov ieromonahul, Ţara Românească, 1635. Text în limba greacă (ms. 140).Ref.: Lambros, I, p. 126, nr. 1408; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 726; Bodogae, Athos,p. 255; Politis, I, p. 10; Năsturel, Athos, p. 238; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 454;Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 44, 67, 70-72, 120, 124, 157, 204, 214-216, 217.Reprod.: Zoumbouli, Luc de Buzau, pl. 34 (tabel de ligaturi), 41 (f. 370 v ), 42 (f. 369 v ), 132(coperta superioară), 133 (coperta inferioară).1919 – Liturghier, scris de ieromonahul Zaharia din Ianina, egumenul schituluiGolgota (Târgovişte), metoc al Meteorei, 1643. Text în limba greacă (ms. 166)Ref.: Lambros, I, p. 128, nr. 1434; Bodogae, Athos, p. 255; Politis – Politi, Vivliografoi,p. 440.1920 – Miscelaneu, ante 1649. Text în limba greacă, cuprinzând scrieri de ritual,astronomice şi teologice; la sfârşit, sigilion al lui Chiril, patriarhul Alexandriei, cătreortodocşii din Târgovişte (ms. 160).Ref.: Lambros, I, p. 127, nr. 1428; Bodogae, Athos, p. 255.1921 – Condica mănăstirii Mihai-vodă din Bucureşti, 1775, circa 590 p., cuprinzând382 documente din 1433-1768, traduceri româneşti după originale slavone şi copii dupăhrisoave în limba română, referitoare la danii şi proprietăţi ale mănăstirii.Ref.: Năstase, Présentation, p. 385, 388; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 1, 10.Reprod.: AICB, mf.; Năstase – Marinescu, Catalogue, p. 8-9, 11 (p. 1-3, 61-62).1922 – Miscelaneu liturgic, sec. XVIII. Text în limba greacă, cuprinzând Psaltire,Octoih, Minei etc., precum şi 22 versuri în cinstea lui Mihai Viteazul, ca domn al ŢăriiRomâneşti şi al Transilvaniei (ms. 117).Ref.: Lambros, I, p. 125, nr. 1385, 6; Bodogae, Athos, p. 255-256.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 721 (versuri, extras).CR1923 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682 (2 ex.).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367; Karras, Ta ellīnika entypa, p. 14, nr. 55.1924 – Sf. Simeon al Tesalonicului, Kata aireseōn [...]. Markou Eugenikou, Exīgīsis[...], Iaşi, 1683 (3 ex.).Ref.: Karras, Ta ellīnika entypa, p. 14, nr. 57-58.1925 – Ī theia Grafī [...] Palaias kai Neas Diathīkīs apanta, Veneţia, 1687, tipărită cusprijinul lui Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 82-83, 609, nr. 1087; Karras, Ta ellīnika entypa, p. 15-16, nr. 61.

572 GRECIA1926 – Maxim Peloponesianul, Egcheiridion kata tōn schismatos tōn papistōn,Bucureşti, 1690.Ref.: ibidem, p. 289, nr. 3826; Karras, Ta ellīnika entypa, p. 17, nr. 68.1927 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]. Kyriliou tou Loukareōs,[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690.Ref.: ibidem, p. 17-18, nr. 70.1928 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.Ref.: ibidem, p. 18, nr. 73.1929 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698.Ref.: ibidem, p. 19, nr. 76.1930 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs kai apostolikīsEkklīsias tīs Anatolikīs, ed. Snagov, 1699 (2 ex.), tipărită de Antim Ivireanul; ed. Bucureşti,1767 (2 ex.).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 399, nr. 4556, 4559; Karras, Ta ellīnika entypa, p. 19,33-34, nr. 77, 146.1931 – Dosithei Notara, Tomos charas [...], typōtheis [...] para [...] Anthimou exIvīrias [...], Râmnic, 1705 (2 ex.).Ref.: Karras, Ta ellīnika entypa, p. 20, nr. 80.1932 – Vivlos eniausios, Snagov, 1709, tipărită de Antim Ivireanul.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 99, 610, nr. 1331; Karras, Ta ellīnika entypa, p. 20, nr.81.1933 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710.Ref.: Karras, Ta ellīnika entypa, p. 21, nr. 85.1934 – Sf. Ioan Damaschinul, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715.Ref.: Karras, Ta ellīnika entypa, p. 21, nr. 86.1935 – Hrisant Notara, Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gavriīl [Sevīrou][...], syn omilia [...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715 (2 ex.).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4439; Karras, Ta ellīnika entypa, p. 22, nr. 87.1936 – Vivlion periechon tīn Akolouthian tou Agiou Megalomartyra Neofytou kai touAgiou Maximou tou Maximou Omologītou, Bucureşti, 1723.Ref.: Karras, Ta ellīnika entypa, p. 23, nr. 91.1937 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, t. I-II, Leipzig, 1766, dedicată EleneiMavrocordat, doamna Ţării Româneşti.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 611, nr. 1906; Karras, Ta ellīnika entypa, p. 33,nr. 143.1938 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-II (2 ex.), Ta paraleipomena, Leipzig,1768-1784, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei.Ref.: Karras, Ta ellīnika entypa, p. 34, 45, nr. 147, 148, 207.1939 – Proskynītarion tīs agias poleōs Ierousalīm kai pasīs Palaistinīs. Koultouserrif

GRECIA 573azīm mouparek Christos Efentimizīn meblout oloup agiak pastigī gerīn ziaretnamessī,Leipzig, 1780, tipărit cu cheltuiala lui Ioasaf Peloponesianul, egumenul mănăstirii Sf.Gheorghe Nou din Bucureşti.Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, I, Atena, 1958, p. 55-58, nr. 14;Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 376, nr. 5028.1940 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, t. I-II, St.Peterburg, 1797. Traducere de Eugenios Voulgaris, cuprinzând şi Epistola dogmatică alui Theofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5980; Karras, Ta ellīnika entypa, p. 55-56, nr.260-261.1941 – Vivlion kaloumenon Thīrakas, Iaşi, 1814.Ref.: Karras, Ta ellīnika entypa, p. 74, nr. 382.1942 – Nikīforos Theotokīs, Kyriakodromion ītoi Ermīneia eis to [...] Euaggelion,vol. I, Iaşi, 1814.Ref.: ibidem, p. 76, nr. 394.1943 – Akolouthia tou Agiou Ieromartyros Serafeim, Iaşi, 1817.Ref.: ibidem, p. 77, nr. 396.1944 – Neofit Cavsocalivitul, Anatropī tīs thrīskeias tōn Evraiōn, [Iaşi], 1818.Ref.: ibidem, p. 77-78, nr. 400.1945 – Petros Lampadarios, Syntomon Doxastarion, Bucureşti, 1820.Ref.: ibidem, p. 82, nr. 427.1946 – G.G. Vredōv, Synoptikī genikī istoria tōn axiologōterōn symvevīkotōn toukosmou, traducere I. Skarlatou, Bucureşti, 1828.Ref.: ibidem, p. 90, nr. 476.A1947 – Potir, atelier din Braşov, post 1600, h 29,2 cm, d cupă 12,8 cm, d bază 17,1cm. Argint aurit cu decoraţii florale şi perle.Ref. şi reprod.: Giōta Oikonomakī-Papadopoulou, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p. 342-343.MONĪ STAURONIKĪTA(Mănăstirea Stavronichita)AM1948 – Aşezământ, ajutat în sec. XVI-XIX prin ajutoare româneşti de la: Vlad Vintilă(1532-1535), Radu Paisie (1542, 1544), Ieremia Movilă (1597), Matei Basarab (1641),Şerban Cantacuzino (1680), Nicolae Mavrocordat, Elena Moruzi (1811) şi din veniturilemănăstirii închinate Sf. Apostoli din Bucureşti şi ale proprietăţilor acesteia.Ref.: Lesviodacs, p. 462, nr. 4; Ieroshim. Serafim, p. 51; Iorga, Athos, p. 466; StoicaNicolaescu, Domnia lui Vlad Vintilă de la Slatina în lumina unor noi documente

574 GRECIAistorice inedite, 1532-1535 (AO, 15,1936, nr. 83-85, p. 1-14, 117-126; nr. 86-88, p. 405-406); Bodogae, Athos, p. 266-267; Bogdan, Daniile, p. 44; Moisescu,Contribuţia, p. 262; DIR, A, XVI, p. 158-159.1949 – Apeduct, construit, circa 1680, de Şerban Cantacuzino, domnul ŢăriiRomâneşti.Ref.: I. Comnen, Proskynetarion..., p. 498-499; Gedeon, Athos, p. 189; Ht. Ktena,Apanta, p. 477; Iorga, Athos, p. 495; Bodogae, Athos, p. 267; Ch. Patrinelis, AgapeKarakatsanis, Maria Theocharis, Ī Monī Stauronikīta, Atena, 1974, p. 26-27, 37 (rec.P.Ş. Năsturel, Le monastère athonite de Stavronikita et les Roumains, în RER, 15,1975, p. 202-210).Reprod.: Cândea – Simionescu, Athos, p. [87]; idem, Prezenţe româneşti, IV, p. 193, fig.217.1950 – Chilia Sf. Trei Ierarhi, cumpărată în 1904 de Ioachim Iosifescu.Ref.: Bodogae, Athos, p. 268; Ch. Patrinelis et. all., op. cit., p. 38; Moisescu, Contribuţia,p. 274.DOC1951 – Hrisov, din 25 martie 1683, al lui Şerban Cantacuzino, domnul ŢăriiRomâneşti, prin care închină mănăstirii Stavronichita mănăstirea Sfinţilor Apostoli Petruşi Pavel (a Arhimandritului) din Bucureşti. Text în limba română.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 92.1952 – Document, între 25 martie 1683-1688, al proegumenului Ioachim de laStavronichita, episcopului Ştefan al Râmnicului, episcopului Grigorie al Buzăului,întărit şi de mitropolitul Theodosie al Ungrovlahiei cu privire la numirea unui egumen lamănăstirea Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (a Arhimandritului) din Bucureşti. Text în limbagreacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 90-92, nr. 31.Reprod.: ibidem, p. 91.1953 – Scrisoare, din iulie 1754, a lui Neofit, egumenul mănăstirii Sfinţii ApostoliPetru şi Pavel din Bucureşti, prin care îl informează pe proegumenul mănăstiriiStavronichita Hrysantos că a devenit egumen la îndemnul marelui vornic ConstantinDudescu. Text în limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 99-101, nr. 40.1954 – Scrisoare, din 25 septembrie 1755, a lui Antim, egumenul mănăstirii SfinţiiApostoli Petru şi Pavel din Bucureşti. Prin care sunt cerute scrisori de recomandare. Textîn limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 101-102, nr. 41.Reprod.: ibidem, p. 101.1955 – Scrisoare, din 28 februarie 1756, a lui Hatzi Apostolos, fost medelnicer, cătremonahii din mănăstirea Stavronichita. Text în limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 103-104, nr. 43.

GRECIA 5751956 – Act, din 7 ianuarie 1784, emis în Bucureşti, prin care se atestă hirotonia camitropolit al Stavropolei a arhimandritului Grigorios de la mănăstirea Sfinţii ApostoliBucureşti. Semnează: mitropoliţii Grigorie al Ungrovlahiei, Grigorios de Sidis şi Meletiosal Thivaidei. Text în limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 112-113, nr. 54.Reprod.: ibidem, p. 112.1957 – Scrisoare, din 27 martie 1785, din Viena, a lui Geōrgios Kastriotis cătreGrigorios, mitropolitul Stavropolei, aflat la Bucureşti, cu privire la o mitră pentru episcopulRâmnicului. Text în limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 128-130, nr. 69.1958 – Document, din 15 august 1795, al monahilor mănăstirii Stavronichita, cuprivire la împrumutul de 5.000 de groşi acordat mănăstirii de către mitropolitul StavropoleiGrigorios, epitrop al mănăstirii Sfinţii Apostoli din Bucureşti. Text în limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 130-131, nr. 70.1959 – Document, din 21 noiembrie 1795, al mitropolitului Stavropolei Grigorioscu privire la poliţa de zece pungi (5.000 de groşi) prin care împrumutase mănăstireaStavronichita. Text în limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 131-133, nr. 71.Reprod.: ibidem, p. 132.1960 – Documente (2), din 23 aprilie 1798 şi 25 februarie 1799, cu privire la arendareaunei moşii din judeţul Ialomiţa care aparţinea mănăstirii Sfinţii Apostoli din Bucureşti.Text în limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 140, nr. 79.1961 – Scrisoare, din 12 iunie 1798, a skevofylax-ului Gavriil al mănăstiriiStavronichita către mitropolitul Stavropolei, aflat la Bucureşti. Text în limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 141-143, nr. 81.Reprod.: ibidem, p. 142.1962 – Act, din 29 august 1799, al mitropolitului Dositei al Ungrovlahiei cătremănăstirea Stavronichita cu privire la numirea unui egumen la mănăstirea Sfinţii ApostoliPetru şi Pavel din Bucureşti. Text în limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 145-146, nr. 84.1963 – Acte (2), din 30 august şi 1 octombrie 1799, ale aghioriţilor aflaţi în Bucureştişi al exarhilor Sfântului Munte la Constantinopol, cu privire la numirea unui egumen lamănăstirea Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Bucureşti. Text în limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 148-152, nr. 86, 87.1964 – Scrisori (2), din 12 martie şi 1 aprilie 1800, adresate de epitropii SfântuluiMunte la Constantinopol skevofylax-ului Gavriil al mănăstirii Stavronichita, aflat laBucureşti, cu privire la numirea unui egumen la mănăstirea Sfinţii Apostoli Petru şi Paveldin Bucureşti. Text în limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 154-156, nr. 90, 91.Reprod.: ibidem, p. 152 (scrisoarea din 12 martie 1800).

576 GRECIA1965 – Acte (3), din 2 ianuarie, 23 aprilie 1800 şi aprilie 1800, ale lui Zamfiris,nepotul mitropolitului Stavropolei Grigorios, cu privire la bunurile lăsate de acesta, întrecare şi moşia Râmniceni din Focşani. Text în limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 152-153, 157-158, nr. 88, 92, 93.1966 – Documente (2), unul nedatat şi celălalt din 27 iunie 1800, unul emis demitropolitul Ungrovlahiei Dositei cu privire la cererea unui anume Chivu care revendica600 de groşi din bunurile pe care le lăsase mitropolitul Stavropolei Grigorios, pe careacesta îl slujise 10 ani. Text în limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 160-161, nr. 95a, 95b.1967 – Documente (2), din 14 iulie şi 3 august 1800, cu privire la moaştele SfântuluiMucenic Elefterie, aflate la mănăstirea Sfinţii Apostoli din Bucureşti. Text în limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 161-165, nr. 96, 97.Reprod.: ibidem, p. 163 (doc., 3 august 1800).1968 – Scrisoare, din 5 august 1800, a arhimandritului Visarion de la mănăstireaCotroceni către Gavriil skevofylax-ul al mănăstirii Stavronichita. Text în limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 186, nr. 98.1969 – Scrisoare, din 25 august 1800, a lui Anastasios gelepul, în care se menţioneazătrimiterea a 106 ocale de unt de oaie pentru mănăstirea Stavronichita. Text în limba greacă.Ref.: Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta, p. 166-167, nr. 99.MS 8 1970 – Evangheliar copiat de Matei al Mirelor la Moscova, în 1595 sau 1596. Textîn limba greacă (ms. 97).Ref.: Politis – Politi, Vivliografoi, p. 547; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 192-193.1971 – Pomelnicul mănăstirii Stavronichita, început în sec. XVII. 179 f. 20 x 14,6cm. Menţionează nume de ctitori şi donatori pe eparhii, între care, la f. 71 sqq., Timişoaraşi la f. 80 sqq., Moldova (ms. 200).Ref.: Politis – Manousakas, p. 194, nr. 486.1972 – Liturghier arhieresc, scris de Matei al Mirelor, probabil în Ţara Românească,[1603-1609], 38 f. 21 x 15,5 cm. Text în limba greacă (ms. 177).Ref. şi reprod.: Politis – Manousakas, p. 182, nr. 463; pl. 31; Gratziou, Handschriften,p. 156, nr. 21; fig. 91, 95, 98, 101; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 548 (datare ante1605).1973 – Antologhion, scris de Dimitraşcu, cuprinzând Rânduiala Liturghiei pe glasuri87 dintre manuscrisele psaltice din fondul de la Stavronikita cuprinzând şi creaţii ale unorpsalţi valahi au fost descrise de Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I, Buc., 2007, p. 7-49(autorul le-a atribuit numerele 200-216). Cotele bibliotecii sunt: 164-168 (Stathis 999-1003; întreele este şi 166, sub 1750), 232 (Stathis 1004), 234 (Stathis 1006), 235 (Stathis 1007), 242-244(Stathis 1014-1016), 246 (Stathis 1018), 2ρ (Stathis 1026), 21ρ (Stathis 1027), 22ρ (Stathis 1028),23ρ (Stathis 1029), 24ρ (Stathis 1030).

GRECIA 577şi două polihronioane: unul pentru mitropolitul Teodosie al Ungrovlahiei şi altul pentruConstantin Brâncoveanu, Ţara Românească, 1705. Text în limba greacă (ms. 166).Ref.: Lambros, I, p. 90, nr. 1031; Bodogae, Athos, p. 268; Stathis, Manuscrits, III, p. 566-571 (1001); Politis – Politi, Vivliografoi, p. 415; Vasile Vasile, op. cit., I, p. 5, 16-21.CR1974 – Theion kai ieron Euaggelion ellīnovlachikon, Bucureşti, 1693 (nr. 646).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 87, nr. 1150.1978 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710 (nr. 112).Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5979.1976 – Dosithei Notara, Istoria peri tōn en Ierosolymois patriarcheusantōn,Bucureşti, 1714 (nr. 1117).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4442.1977 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaika [...], epimeleia Iōannou touPostelnikou, Bucureşti, 1716 (nr. 1661).Ref.: ibidem, p. 282, nr. 3807.1978 – Meletie (mitropolitul Atenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române (nr. 1120).Ref.: ibidem, p. 282, nr. 3830.1979 – Geōrgios Kōnstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...]. Lexicontetraglōsson, t. I, Veneţia, 1757, dedicat domnitorului Constantin Mavrocordat (nr. 1653).Ref.: ibidem, p. 233, nr. 3151.1980 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia (nr. 1112-1113).Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.1981 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi (nr.1116-1117).Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5980.A1982 – Epitrahil, atelier Moldova, 1555. Broderie dăruită de logofătul GavriilTrotuşan şi soţia sa, Sofica. Inscripţie în limba slavonă.Ref.: G. Millet, Hélène des Ylouses, La broderie religieuse, p. 46-47; P.Ş. Năsturel,Un épitrahilion moldave du XVI e siècle et ses correspondants athonites(„Cyrillomethodianum”, 2, 1973, p. 91-93).Reprod.: G. Millet, Hélène des Ylouses, op. cit., pl. XCV/2, XCVII, XCIX; Ch. Patrinelis(et all.), op. cit., p. 181-184, 227, fig. 110-111; Cândea – Simionescu, Athos, p. [86];idem, Prezenţe româneşti, IV, p. [192], fig. 216.

578 GRECIA1983 – Strană, 1614; inscripţie cu numele mitropolitului Mardarie al Moldovei, 5aprilie 1614 (lângă stâlpul de sud al pridvorului).Ref.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 207 (citeşte Macarie); Năsturel, Athos, p. 256-257.1984 – Văl liturgic, atelier Ţara Românească, oferit de Ienăchiţă Văcărescu, marevistier al Ţării Româneşti, şi de soţia sa, domniţa Ecaterina, Bucureşti, 20 martie 1789.84 x 60 cm.Ref.: Ch. Patrinelis, et all. op. cit., p. 204.Reprod.: Ch. Patrinelis, et all., op. cit., p. 205; Cândea – Simionescu, Athos, p. [88]; idem,Prezenţe româneşti, IV, p. 192, fig. 215.MONĪ VATOPEDIOU(Mănăstirea Vatopedi)AM1985 – Aşezământ, sprijinit în sec. XV-XIX de donatori din Ţările Române: VladCălugărul (1492-1495); Ştefan cel Mare (1496), Neagoe Basarab (circa 1520), Vlad Vintilă(1533), Alexandru şi Ruxandra Lăpuşneanu (1560, 1577), Maria Paleologa (începutul sec.XVII), Ana Golia (1606, 1608), Iane Grama (1609), Radu Şerban (1609), Ileana, fiica luiStoica din Stoicani (1610), Vasile Lupu (1647, 1650), Ştefăniţă Lupu (1660), domniţaRuxandra Lupu (1667), Varlaam, mitropolitul Ungrovlahiei (1679), Constantin Cantemir(1689), Constantin Brâncoveanu (1692, 1696, 1702), Constantin Racoviţă (1729), MateiGhica (1753), Scarlat Callimachi (1820), domniţa Elencu Hangerli (1847), precum şidin veniturile aşezămintelor închinate: mănăstirile Golia şi Bărboiu (Iaşi), Răchitoasa(Tecuci), Mera (Vrancea), schitul Proviţa (Prahova), bisericile Precista şi Sf. Dumitru dinGalaţi, Precista din Botoşani şi proprietăţile acestora.Ref.: Ieroshim. Serafim, p. 44; Gedeon, Athos, p. 167-168; Gavriil Protul, Viaţa şi traiulSf. [...] Nifon, ed. C. Erbiceanu, Buc., 1888, p. 99; S. Zota, Mănăstirea Golia (BCMI,17, 1924, p. 117); Iorga, Athos, p. 494-496, 501-502; Bodogae, Athos, p. 116-126;Moisescu, Contribuţia, p. 247-249; DRH, B, III, p. 264-267; Kritōn Chrysochoïdīs,Apo tīn othomanikī kataktīsī ōs ton 20o aiōna, în Monī Vatopaidiou, I, p. 57-69(danii româneşti); Florin Marinescu, Ta metochia stīn Roumania, ibidem, p. 89-96 (mănăstirile închinate Sf. Dumitru din Galaţi, Schitul Grăjdeni, Bârlad, SchitulCrainici, Graniţa sau Lespezi, Tecuci, Bărboiu – Iaşi, Mera – Vrancea, Panaghia –Oraşul-de-Floci, Precista – Galaţi, Precista – Focşani, Schitul Proviţa – Prahova,Răchitoasa – Bacău, cu ilustraţii: biserici, peceţi, hrisov din decembrie 1733); P.L.Theocharidīs, To sygkrotīma tou perivolou, ibidem, p. 149-158 (prezenţe româneşti).1986 – Arsana, construită în 1472 din porunca şi cu sprijinul lui Ştefan cel Mare. Pefaţadă, basorelief de piatră reprezentând pe voievod oferind Sf. Fecioare o biserică, subcare este sculptată stema Moldovei, cu data 7004 (1496). Inscripţie de donator în limbagreacă.Ref.: Gh. Smyrnakis, op. cit., p. 443; Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 139; N. Iorga,Athos, p. 468; Beza, Urme, p. 35, 39; Bodogae, Athos, p. 116; A. Xyngopoulos, Un

GRECIA 579édifice du voievode Étienne le Grand au Mont Athos („Balkan Studies”, 11, 1970, nr.1, p. 106-108).Reprod.: D. Caselli, Odoare româneşti la Sfântul Munte („Universul”, 1937, nr. 143, p.10); Beza, Urme, p. 39; A. Xyngopoulos, op. cit., p. 108-110; Cândea – Simionescu,Athos, p. [100]; idem, Prezenţe româneşti, IV, p. 199, fig. 225.1987 – Clădiri, construite sau reparate cu sprijin românesc: turn, pivniţă, cramă,hambare, cuhnie (Neagoe Basarab, circa 1520), chilii (Roman Gălăţeanu şi Grigoriemonahul din Ianina, 1644, 1782, pisanie), chilii din partea de sud (1818, pisanie),cancelaria (Neofit, egumenul mănăstirii Golia din Iaşi, 1726, pisanie), trapeză (1785),hambar (1820, pisanie).Ref.: Cod. Vatopedi, 292, f. 32 sqq.; cod. Vatopedi 383, f. 3; Gavriil Protul, ed. Erbiceanu,1888, p. 99; Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 123, 128, 141, 151; Iorga, Athos,p. 474-475, 490; G. Balş, Notiţă despre arhitectura Sfântului Munte (BCMI, 6,1913, p. 41); Bodogae, Athos, p. 117, 124-125; Bogdan, Daniile, p. 42; Moisescu,Contribuţia, p. 248.Reprod.: Beza, Urme, p. 41 (turnul); G. Balş, op. cit., p. 9-10, 25, 28-29, fig. 12-13, 36,44-45; Cândea – Simionescu, Athos, p. [99] (trapeza).1988 – Biserica Buna Vestire, reparată de Neagoe Basarab (circa 1520); picturămurală în pronaos (1789), cu cheltuiala lui Ioan de la Izvor (pisanie); alte reparaţii înexonartex (1819), cu cheltuiala monahului Veniamin şi fratelui său din Galaţi (pisanie).Uşa bisericii sculptată din dania lui Alexandru Lăpuşneanu, sfârşitul sec. XVI.Ref.: Uricariul, XIV, p. 107-111; Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 48, 53; Bodogae,Athos, p. 125.Reprod.: G. Balş, op. cit., p. 15, fig. 21; Cândea – Simionescu, Athos, p. [97)].1989 – Paraclisul Sf. Brâu, construit de Neagoe Basarab, circa 1520, şi reparat în1794 cu ajutoare româneşti.Ref.: Cod. Vatopedi, 293 şi 383, loc. cit.; Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 100; G.Balş, op. cit., p. 41; Iorga, Athos, p. 475; Bodogae, Athos, p. 117.Reprod.: G. Balş, op. cit., p. 22-23, fig. 31-32; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti,IV, p. 198, fig. 224.1990 – Pictura murală a paraclisului Sfinţilor Anarghiri, executată de Matei Zugravul,1847, cu cheltuiala domniţei Elencu Hangerli (inscripţie în pridvor).Ref.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 104; Iorga, Athos, p. 503, n. 1.1991 – Chilia Sf. Gheorghe Colciu, prima jumătate a sec. XIX, locuită de vieţuitoriromâni până în prezent.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 273; Bălan, Mărturii, p. 367, 392.Reprod.: ibidem, p. 368-369; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 197, fig.223.1992 – Chilia părintelui Cosma, Sf. Marina, cumpărată în a doua jumătate a sec.XIX, fost aşezământ românesc.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 275; Bălan, Mărturii, p. 369, 389.

580 GRECIA1993 – Chilia Sf. Ioan Botezătorul, a doua jumătate a sec. XIX, locuită de vieţuitoriromâni până în sec. XX.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 368, 392.1994 – Chilia Sf. Nicolae de la Iufta, a doua jumătate a sec. XIX, fost aşezământromânesc. Biserica Sf. Gheorghe a fost cumpărată de călugărul român Calist, în 1906.Ref.: Moisescu, Contribuţia, p. 274; Bălan, Mărturii, p. 369.1995 – Chilia părintelui Teodosie, Sf. Ipatie, locuită de vieţuitori români începânddin 1856, până în prezent.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Beza, Urme, p. 50; D. Veştemeanu, Monahii români înAthos („Revista teologică”, 28, 1938, p. 111); Bodogae, Athos, p. 127; Moisescu,Contribuţia, p. 273; Bălan, Mărturii, p. 388, 392.1996 – Chilia părintelui Ilie Vulpe Colciu, Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, cumpăratăîn 1894, aşezământ românesc până în prezent.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 273; Bălan, Mărturii, p. 388, 392.1997 – Chilia părintelui Calist, Sf. Nicolae, sec. XIX, fost aşezământ românesc.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 389.1998 – Chilia părintelui Mihail Bulugeanu, Adormirea Maicii Domnului, cumpăratăla sfârşitul sec. XIX, fost aşezământ românesc.Ref.: Ieroshim. Serafim, p. 46; Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 275;Bălan, Mărturii, p. 38.1999 – Chilia părintelui Gavril, Sf. Gheorghe, cumpărată de la sfârşitul sec. XIX,aşezământ românesc până în sec. XX.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 388, 392.2000 – Chilia părintelui Ghimnazie, Sf. Pantelimon, cumpărată la sfârşitul sec. XIX,fost aşezământ românesc.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 389.2001 – Chilia părintelui Nicodim, cumpărată la sfârşitul sec. XIX, fost aşezământromânesc.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 389.2002 – Chilia Izvorul Tămăduirii, cumpărată în 1906 de Evloghie Bulgăr. Aşezământlocuit de vieţuitori români.Ref.: Moisescu, Contribuţia, p. 274.2003 – Sihăstria Calimiţa, aşezământ cu 6 colibe, locuită de la începutul sec. XIX devieţuitori români.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 369, 389.DOC2004 – Hrisov din 24 iulie 1428, de la Alexandru cel Bun, domnul Moldovei. Text înlimba slavonă cu două copii.Ref.: Florin Marinescu, To roumaniko archeio, în Monī Vatopaidiou, II, p. 621.

GRECIA 5812005 – Hrisov din 18 septembrie 1447, prin care Petru Aron, domnul Moldovei,întăreşte lui Jurje Nenescu cumpărarea moşiei Gurbăneşti, ţinutul Botoşani.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 626, fig. 583.2006 – Hrisoave (6), circa 1460-1504, prin care Ştefan cel Mare, domnul Moldovei,face danii mănăstirii Vatopedi. Texte în limba slavonă, cu 10 copii.Ref.: ibidem, p. 621 şi 625-626.2007 – Berat, din aprilie – mai 1483, emis la Adrianopol, al sultanului Baiazid II,acordat patriarhului ecumenic Simeon, în care este menţionată jurisdicţia acestuia, întrealtele, şi în Ţara Românească (Eflāq) şi Moldova (Boġdān). Copie.Ref. şi publ.: Georgios Salakides, Sultansurkunden des Athos-Klosters Vatopedi aus derZeit Bayezid II. und Selim I., Thessaloniki, 1995 (I.M.H.A. 263), p. 31-38 (text), 48-65 (comentariu).Reprod.: ibidem, p. 118-119.2008 – Documente (aproximativ 12 .675), sec. XV-XIX, aflate în arhiva româneascăa mănăstirii. Între acestea 11.020 sunt în limba română (în curs de catalogare), 874 îngreacă, 464 în rusă, 285 în slavonă, iar celelalte în germană, franceză, turcă, armeană,italiană, sârbă, maghiară, engleză şi ebraică.Ref.: Florin Marinescu, To roumaniko archeio, în Monī Vatopaidiou, II, p. 621.2009 – Document, din 5 decembrie 1508, al sultanului Selim I, emis la Constantinopol,prin care se confirmă o sumă donată mănăstirii Vatopedi de Radu cel Mare, voievodulŢării Româneşti.Publ.: Georgios Salakides, op. cit., p. 71-73.Reprod.: ibidem, p. 126.2010 – Hrisov, din 27 iulie 1533, de la Vlad Vintilă, domnul Ţării Româneşti, princare acordă mănăstirii un ajutor anual de 10.000 de aspri.Ref.: Beza, Urme, p. 47; Bodogae, Athos, p. 117; Bogdan, Daniile, p. 41.Publ.: St. Nicolaescu, Domnia lui Vlad Vintilă Vodă de la Slatina în lumina unor noidocumente istorice inedite. 1532-1535 (AO, 15, 1936, p. 11); DIR, B, XVI, 11, p.142-144; DRH, B, III, p. 264-267.Reprod.: B. A. R., foto XXVII/21; Muzeul Municipiului Bucureşti, 39, 367.2011 – Hrisov, din 20 august 1560, prin care Alexandru Lăpuşneanu întăreştemănăstirii un caravanserai cumpărat de la un cadiu turc din Salonic cu 65.000 de aspri şiun ajutor anual de 300 de galbeni.Ref.: Bodogae, Athos, p. 118; Bogdan, Daniile, p. 41.Publ.: DIR, A, XVI, II, p. 154-156.Reprod.: B. A. R., foto XVII/25; Cândea – Simionescu, Athos, p. [98] (pecetea); FlorinMarinescu, To roumaniko archeio, în Monī Vatopaidiou, II, p. 624, fig. 582 (pecetea).2012 – Poliţă (omologia), din 27 iunie 1591, emisă de domnul Moldovei, AronTiranul, la mâna ieromonahului Dionysos de la Vatopedi, pentru 5 poveri (fōrtomata) deaspri (circa 4.170 groşi). Text în limba greacă.Ref. şi publ.: Kiril Pavlikianov, The Athonite monastery of Vatopedi from 1480 to 1600.

582 GRECIAThe filological evidence of twenty-eight unknown post-byzantine documents from itsarchive, Sofia, 2006, p. 135-136, nr. XXIV; idem, The Athonite monastery of Vatopedifrom 1462 to 1707. The Archive evidence, Sofia, 2008, p. 172-175, nr. 33.2013 – Inventar, din 27 mai 1596 (notă suplimentară din 1598), al moaştelor şiobiectelor de cult din mănăstirea Vatopedi. Se menţionează vase pentru „marele mir”dăruite de domnul Ţării Româneşti, Neagoe Basarab. Text în limba greacă.Publ.: Kiril Pavlikianov, The Athonite monastery of Vatopedi from 1480 to 1600, p. 140-145, nr. XXVII; idem, The Athonite monastery of Vatopedi from 1462 to 1707, p.172, nr. 32.2014 – Act de danie, din 1606, prin care Ana Golia închină mănăstirii Vatopedibiserica Înălţării din Iaşi (Roumaniko archeio, 1364).Ref.: Burada, O călătorie, p. 129; Uricariul, XVII, p. 104; Bogdan, Daniile, p. 41; V.Cândea, Tezaurele..., op. cit., p. 7.Reprod.: Florin Marinescu, Roumanika eggrafa, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p. 494-495, nr. 16.7 (reprod.).2015 – Hrisov, din 30 martie 1606, prin care Ieremia Movilă întăreşte închinareamănăstirii Golia cu averile ei, făcută de văduva Ana Golia, consfinţind mănăstirii Vatopedidreptul la toate moşiile acelei mănăstiri.Ref. şi publ.: Éclaircissements sur la question des monastères grecs situés dans lesPrincipautés Danubiennes, 1857, p. 70-74; Cipariu, Muntele Athos, p. 197; Uspenskij,Ukazatel’ aktov, p. 67; Burada, O călătorie, p. 129; Ep. Melchisedec, Notiţe istoriceşi arheologice adunate de pe la 48 de mănăstiri şi biserici antice din Moldova, Buc.,1885, p. 232-236; Uricariul, IX, p. 139; XIII, p. 105; W. Regel, Chrysovoulloi logoikai iera grammata tīs monīs Vatopediou, St. Peterburg, 1898, p. 59; Hurmuzaki –Iorga, XIV/1, p. 111; Bogdan, Daniile, p. 41.Reprod.: Florin Marinescu, To roumaniko archeio, în Monī Vatopaidiou, II, p. 625, fig.581 (pecetea).2016 – Hrisov din noiembrie 1607, prin care Radu Şerban, domnul Ţării Româneşti,întăreşte averi ale mănăstirii Vatopedi (Roumaniko archeio, nr. 1366).Ref. şi reprod.: Florin Marinescu, To roumaniko archeio, în Monī Vatopaidiou, II, p. 624,fig. 580.2017 – Hrisov, din 10 aprilie 1650, prin care Vasile Lupu întăreşte mănăstirii Goliadin Iaşi stăpânirea asupra satelor sale.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 41.Reprod.: B. A. R., foto XXVII/36.2018 – Hrisov din 22 martie 1660, prin care Ştefăniţă Lupu, domnul Moldovei,înnoieşte închinarea către mănăstirea Vatopedi a mănăstirii Golia din Iaşi cu două moşii înBasarabia. Medalion în culori reprezentând „Buna Vestire” şi portret votiv al donatorului.Pergament. Text în limba slavonă (Roumaniko archeio, nr. 1363).Ref. şi reprod.: Florin Marinescu, To roumaniko archeio, în Monī Vatopaidiou, II, p. 624;idem, Roumanika eggrafa, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p. 497, nr. 16.11; V. Cândea,Tezaurele..., op. cit., p. 7.

GRECIA 5832019 – Testament, din 1667, prin care domniţa Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu,donează mănăstirii trei sate.Ref.: Cipariu, Muntele Athos, p. 197; Burada, O călătorie, p. 129; Hurmuzaki – Iorga,XIV/1, p. 203.2020 – Hrisov, din 9 martie 1680, prin care Şerban Cantacuzino acordă mănăstiriiBrodetsi din Poliçani un venit anual de 200 lei, din veniturile mănăstirii Sf. Spiridon dinBucureşti (ms. 555).Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 89.Publ.: I. Lamvridis, Īpeirōtika meletīmata, Atena, 1887-1890, fasc. VI, p. 66-67; Iorga,Fundaţiuni în Epir, p. 914-915; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 740-742.2021 – Condică de socoteli pe anul 1692 a mănăstirii, în care se menţionează danialui Constantin Brâncoveanu, de 20.000 de aspri.Ref.: Iorga, Studii şi documente, V, 1903, p. 363; Bodogae, Athos, p. 123.2022 – Scrisori (30), circa 1690-1700, de la Alexandru Mavrocordat Exaporitul cătreConstantin Duca, domnul Moldovei, spătarul Mihai Cantacuzino, stolnicul ConstantinCantacuzino, spătarul Nicolae Costin, Ioan Comnen şi Sevastos Kymīnitīs, profesorila Academia Domnească din Bucureşti, către fiul său Nicolae Mavrocordat şi cătreConstantin Brâncoveanu, şi de la Constantin Duca adresată lui Alexandru Mavrocordat(ms. 21, nr. 6, 7, 18, 23, 24, 26, 29, 30, 36, 45, 50, 51, 53, 55, 61, 63, 65, 73, 76, 77, 81,84, 85, 91, 103, 106, 124, 126, 129, 143).Ref.: Sofronios Eustratiadis – Arcadios, Catalogue of the Greek Manuscripts in the Libraryof the Monastery of Vatopedi on M. Athos, Cambridge, Mass., 1924, p. 9-10, nr. 21.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 271-272, 288 (4 doc.).2023 – Scrisoare, din noiembrie 1705, a patriarhului ecumenic Gavril III, prin carenumeşte ca mitropolit al Laodiceei pe fostul stareţ al mănăstirii Sf. Nicolae de la Milcov(Mira?), din Moldova. Mitropolitul Moldovei Misail şi episcopii de Neamţ (?), Roman şiRădăuţi sunt însărcinaţi să pună în practică numirea. Text în limba greacă.Ref.: Sophronios Eustratiadis, Istorika mnīmeia tou Athō. II. Ek tou archeiou tīs monīsVatopediou. 1. Patriarchika sigillia kai grammata („Ellīnika”, 3, 1939, p. 55, nr. 45).Publ.: Kiril Pavlikianov, The Athonite monastery of Vatopedi from 1462 to 1707. TheArchive evidence, Sofia, 2008, p. 213-215, nr. 68.2024 – Hrisov, decembrie 1733, prin care Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti,întăreşte mănăstirii Precista din Focşani dreptul de a lua anual 200 de bolovani de sare dinocna domnească. Pergament. Text în limba română (Roumaniko archeio, nr. 1571).Ref. şi reprod.: Florin Marinescu, Roumanika eggrafa, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p.500, nr. 16.16; V. Cândea, Tezaurele..., op. cit., p. 7.2025 – Hrisov din 10 septembrie 1793, prin care Mihail Suţu, domnul Moldovei,întăreşte drepturile mănăstirii Golia asupra unor proprietăţi (Roumaniko archeio, nr. II).Ref. şi reprod.: Florin Marinescu, To roumaniko archeio, în Monī Vatopaidiou, II, p. 622,fig. 576.2026 – Hrisov din 20 decembrie 1804, prin care Alexandru Moruzi, domnul Moldovei,întăreşte proprietăţi mănăstirii Mera din Vrancea (Roumaniko archeio, nr. XXV).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 623, fig. 577.

584 GRECIA2027 – Hrisov din 28 august 1818 prin care Ioan Caragea, domnul Moldovei, întăreştemănăstirii Precista din Focşani o danie de 200 bolovani de sare anual (Roumaniko archeio,nr. 4548).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 623, fig. 578.2028 – Scrisori (5), din 1834-1842, adresate domnului Ţării Româneşti, AlexandruGhica, de călugări de la mănăstiri athonite (ms. 207, f. 3, nr. 2, 5; f. 12, nr. 1, 3; f. 16, nr. 9).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 44, nr. 207; Bodogae, Athos, p. 128.MS 9 2029 – Psalterion, sec. XI. Pergament. 294 f. 23 x 16 cm. Miniaturi. La f. 9, ex librisConstantin Mavrocordat, 1725 (ms. 760).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 149, nr. 760.2030 – Eusebie al Pamfiliei, Euaggelikī apodeixis, copie din 1335, pergament, 400 f.30 x 32 cm şi Euaggelikī proparaskeuī, copie din sec. XIV, pergament, 383 f. 28 x 21 cm.Texte în limba greacă. Manuscrise dăruite mănăstirii Vatopedi de Nicolae Mavrocordat,domnul Ţării Româneşti, la 1 august 1723, prin Neofit, mitropolit de Nisis (cf. însemnăriidin ms. 179, f. 400 v ) (ms. 179, 180).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 41, nr. 179, 180; Bodogae, Athos, p. 128.2031 – Miscelaneu, sec. XIV. 357 f. 26 x 18 cm. Text în limba greacă. În cuprins,scrieri de Ioan Agapet, Ioan Damaschin ş.a. La f. 357, însemnări în limba greacă dinBucureşti, 1591, menţionând venirea la domnie a lui Ştefan Surdul (ms. 388).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 74, nr. 388; M. Beza, Biblioteci mănăstireşti laAthos, p. 53; idem, Urme, p. 47; Constantinescu, Repertoriu, p. 234, nr. 1184.2032 – Euthymios Zigavinos, Dogmatikī panoplia, copie din sec. XIV. Pergament.446 f. 27 x 19 cm. La f. 1 v , însemnare în limba română a pelerinilor Constantin şi popaZaharia, din 20 aprilie 1698 (ms. 162).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 37-38, nr. 162; M. Beza, Biblioteci mănăstireştila Athos, p. 53; idem, Urme, p. 47-48.2033 – Miscelaneu, sec. XV. 326 f. 19 x 12 cm. Text în limba greacă. În cuprins,predici la praznice împărăteşti. La f. 3, menţiune că manuscrisul a fost împrumutat dearhimandritul Dionisie, fost egumen în Ţara Românească (ms. 436).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 86, nr. 436; Constantinescu, Repertoriu, p. 235,nr. 1185.9Manuscrisele psaltice păstrate în chiliile româneşti pendente de Vatoped (Sf. Gheorghe – Colciu,chilia românească cu hramul Naşterea Sf. Ioan Botezătorul – Colciu, chilia Sf. Ipatie – Vatoped) aufost descrise, pe rând, în S. Barbu-Bucur, Manuscrisele muzicale româneşti de la Muntele Athos,Buc., 2000, p. 335-448 (Sf. Gheorghe – Colciu – Vatoped, numerotate de autor de la 1 la 31; chiliaSf. Ioan Botezătorul – Colciu – Vatoped, numerotate 1-6; chilia Sf. Ipatie – Vatoped, numerotate1-39 şi în Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I, Buc., 2007, p. 209-286: „Chiliile româneştide la Colciu – Vatoped”. Autorul Tezaurului a recenzat şi el aceste manuscrise psaltice păstrate închiliile pendente de Vatopedi: Sf. Gheorghe – Colciu (numerotate de autor de la 105 la 145; ultimelepatru manuscrise sunt proprietatea ieroschimonahului Gh. Boboc din chilia Sf. Gheorghe – Colciu),chilia românească cu hramul Naşterea Sf. Ioan Botezătorul – Colciu (146-152), chilia Sf. Ipatie –Vatoped (153-157). Între cele două cataloage nu există concordanţă.

GRECIA 5852034 – Geōrgios Sfrantzīs, Istoriai, 1258-1476. 131 f. 30 x 21 cm. Text în limbagreacă, cuprinzând şi informaţii de istorie românească. Copie din Ţările Române, sec.XVIII. La f. 18 v , 23, 25-26, 33 v , 55 v , 99 v , 114, 122 v , 131, însemnări de istorie în limbaromână (ms. 291).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 62, nr. 291; I. B. Papadopoulos, Peri ton ellīnikōnkai Vlachikon sīmeioseiōn tou kōd. 291 tīs monīs Vatopediou („Epetīris EtaireiasVyzantinōn Spoudōn”, 11, 1935, p. 409-411); Bodogae, Athos, p. 129; Constantinescu,Repertoriu, p. 244, nr. 1275.2035 – Dorothei al Monemvasiei, Synopsis istoriōn, copie din 1616. 185 f. 30 x 20cm. Cronică universală, scrisă în Moldova din porunca lui Petru Şchiopul (ms. 753).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 148, nr. 753.2036 – Psaltire, scrisă şi împodobită de Porfirie, Ţara Românească, septembrie 1632(colofon, f. 264 v ). 265 f. 19 x 13 cm. Text în limba greacă. Frontispicii şi iniţiale ornate înaur şi culori. Miniatură la f. 1 v , portretul lui David (ms. 1239).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 207, nr. 1239.2037 – Manuscrise (2), copiate de Porfirie, Iaşi, 1632 şi 1635 (al doilea, dăruit deTheodosie Peloponesianul mănăstirii Vatopedi în 1640). Texte în limba greacă (mss. 1080şi 1224).Ref.: Erich Lamberz, Ī vivliothīkī kai ta cheirografa tīs, în Monī Vatopaidiou, II, p. 675, n.61 (fără descrieri).2038 – Liturghier, scris şi împodobit de Iacov ieromonahul, Ţara Românească, 23iunie 1642, dăruit lui Partenie, patriarhul Constantinopolului (cf. însemnare la f. 104 v ).104 f. 25 x 19 cm. Text în limba greacă. Frontispicii şi iniţiale în culori. Miniaturi cuportretele sfinţilor Ioan Hrisostom, Vasile cel Mare, Grigorie Dialogul (ms. 1048).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 187; Politis, I, p. 9; Politis – Politi, Vivliografoi,p. 454; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 120, 121, 200.Reprod.: Zoumbouli, Luc de Buzau, pl. 73.2039 – Evangheliar, Iaşi, 1647, 42,5 x 25 cm. 263 f. Scris de Dosithei ieromonahul.Frontispicii, iniţiale ornate şi portretele Evangheliştilor. Ferecătură de argint auritreprezentând „Pogorârea la iad” (coperta 1) şi „Înălţarea Domnului” (coperta 2, cuinscripţie în limba slavonă), însemnare de provenienţă din 1647 a copistului (f. 263).Danie a lui Vasile Lupu către mănăstirea Golia din Iaşi. Text în limba greacă (ms. 19).Ref. şi reprod.: Anna Mpallian, Metavyzantinī kai allī mikrotechnia, în Monī Vatopaidiou,II, p. 519-522, fig. 466-467 (lectura datei din inscripţie este greşită: 1684); ErichLamberz, op. cit., p. 570 şi 675, n. 61; Sotirios Kadas, Ta eikonografīmena cheirografa,în Monī Vatopaidiou, II, p. 596, fig. 545 şi p. 597.2040 – Damian Vatopedinul, ieromonah din Veria, dascăl şi protopsalt al Moldovlahiei,Mathīmatarion tou Stichīrariou, 1679, 522 f. Text în limba greacă şi notaţie psaltică (ms.1473).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 232-233, nr. 1473; Barbu-Bucur, Cultura, p.228, n. 686; idem, Contributions, p. 2; Chr. Patrinelis, Protopsaltae, Lampadarii,and Domestikoi of the Great Church during the Post-Byzantine Period (1453-1821)

586 GRECIA(„Studies in Eastern Chant”, 3, 1973, p. 160, n. 68); Politis – Politi, Vivliografoi, p.408; Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I, p. 200, 204-205 (104).2041 – [Dorothei al Monemvasiei], Vivlion chronografikon archomenon apo ktiseōsKosmou mechri tīs vasileias Manouīl tou Komnīnou, sec. XVII. 234 f. 19 x 13 cm. La f.235 v , informaţii despre un domnitor Alexandru al Moldovei, septembrie 5 (ms. 54).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 148, nr. 754.2042 – Dorothei al Monemvasiei, Deuteron vivlion chronografikon [...], katalīgoneis tīn vasileian tou soultanou Mourat, copie din sec. XVII. 145 f. 30 x 19 cm. Cronicăuniversală, scrisă în Moldova din porunca lui Petru Şchiopul (ms. 757).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op cit., p. 148, nr. 757.2043 – Maxim Peloponesianul, Didachai eis tas kyriakas tou olou eniautou, sec.XVII. Copie de Veniamin din Castoria, scrisă la mănăstirea Gorgota (jud. Dâmboviţa), 31ianuarie 1644 (cf. însemnare f. 346). 346 f. 22 x 19 cm (ms. 468).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 94, nr. 468.2044 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVII. 264 f. 18 x 13 cm. Text în limba greacă.În cuprins: canoane, rânduiala înnoirii bisericii şi Sevastos Kymīnitīs, Exegīsis eis aplīnfrasin eis tīn syntomon tou Aristotelous peri aretōn kai kakiōn didaskalian, 1695, dedicatălui Constantin Brâncoveanu (f. 216-264) (tas. 579).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 114, nr. 579.2045 – Miscelaneu, scris de Hristu Papazoglu din Arta, 3 februarie 1724. 146 f. 21x 15 cm. Text în limba greacă. În cuprins: f. 1-32: Synesios, Peri vasileas, traducere îngreaca populară, dedicată lui Constantin Brâncoveanu; f. 33-37: epistolă dedicatorie;f. 43-85: Theofilact al Bulgariei, Paideia vasilikī pros Porfyrogennīton Kōnstantinon,traducere de Sevastos Kymīnitīs, dedicată lui Constantin Brâncoveanu; f. 86-106: Laudădomnitorului Constantin Brâncoveanu; f. 107: Sevastos Kymīnitīs, Stihuri de laudă; f.146 v : însemnarea copistului (ms. 686).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 136, nr. 686; Mathīmataria, p. 833, nr. 983.2046 – Nichifor Vlemmides, Eisagōgikīs epitomīs vivlion I (ītoi Logikī) kai vivlionII (Cosmografia), sec. XIII. Copie, ante 1729. 210 f. 21 x 16 cm. La f. 210, însemnare deposesor, Matei din Ţara Românească, 25 iunie 1729 (ms. 535).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 110, nr. 535.2047 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, traducere de Ioan Avramios dinporunca lui Nicolae Mavrocordat, copie scrisă de Geōrgios Calergīs, la mănăstirea Galatadin Iaşi, 1756 (cf. însemnare f. 6 v ). 361 f. 22 x 15 cm. (ms. 257)Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 55, nr. 257; A. Camariano, Traducerea greacă a„Teatrului politic” (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 222).2048 – Chesarie [Constantin] Daponte, Theatron vasilikon en ō periechontai logoipanīgyrikoi kai ymnoi, 1767. 589 p. 23 x 16 cm. La f. 2: Stihuri politice către beizadeaAlexandru Ipsilanti, căruia îi este închinată scrierea; f. 4: Stihuri de Alexandru Turnavitu,profesor la Academia Domnească din Bucureşti (ms. 259).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 55-56, nr. 259; Bodogae, Athos, p. 129.

GRECIA 5872049 – Kanones, 1768. 236 f. 16 x 10 cm. Text în limba greacă. La f. 134-137,Kanōn eucharisterios eis tīn Theotokon, scris de Chesarie (Constantin) Daponte în ŢaraRomânească, 1746 (ms. 1038).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 186, nr. 1038.2050 – Euclid, Stoicheia geōmetrias meta tōn theorīmatōn ek tōn tou Archimīdous eisXII vivlia, 1778. 241 f. 21 x 16 cm. Curs de geometrie în limba greacă, predat la AcademiaDomnească din Bucureşti de Eliad Manasse (ms. 210).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 45, nr. 210; Bodogae, Athos, p. 128.2051 – [Proschinitar al Muntelui Athos], post 1779. 267 f. 15 x 9 cm. Text în limbagreacă. La f. 3, sunt menţionate ajutoarele lui Neagoe Basarab din 1526 şi ale înaintaşilorsăi; la f. 223-232, polihronioane în cinstea domnilor Ţărilor Române (ms. 383).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 72-73, nr. 383; Bodogae, Athos, p. 128.2052 – Petru Berechet, Pandektī [...] ītoi tīn akolouthian [...], sec. XVIII. 147 f. 24x 17 cm. La f. 147, însemnare de posesor, arhimandritul Metodie de la Golia (ms. 1444).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 230, nr. 1444.2053 – Ermīneia eis to kata Loukan, sec. XVIII. 191 f. 21 x 14 cm. La f. 1, însemnarede posesor, în limba greacă, semnată „Şerban fost staroste” (ms. 200).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 44, nr. 200.2054 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, traducere de Ioan Avramios dinporunca lui Nicolae Mavrocordat, copie din sec. XVIII, cu cheltuiala lui Gherasim de lamănăstirea Golia din Iaşi. 402 f. 21 x 16 cm (ms. 258).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 55; A. Camariano, op. cit., p. 222.2055 – Metamorfōsis tou palaiou anthrōpou kai tou neou genīsis, sec. XVIII,traducere din latină de Ioan Comnen, dedicată lui Constantin Brâncoveanu. 202 f. 20 x 15cm. Epistolă dedicatorie la f. 1 (ms. 506).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 105-106, nr. 506.2056 – Miscelaneu, sec. XVIII. 153 f. 19 x 14 cm. Text în limba greacă. În cuprins:f. 4-5, sigilion din 1688 al lui Dionisie, patriarhul Constantinopolului, privind proprietăţiledin Ţara Românească ale mănăstirii Pogonat din arhiepiscopia Pogonianei; f. 6-9:corespondenţă (2 scrisori) între Sevastos Kymīnitīs şi Alexandru Turnavitu, profesorila Academia Domnească din Bucureşti; f. 9 v : scrisoare de la Alexandru Turnavitu cătrepatriarhul Calinic; f. 10-35: Sevastos Kymīnitīs, Pros tas monazousas en tī iera monī tīsTheoskepastou parainesis; f. 36-45: Sevastos Kymīnitīs, Laudă lui Constantin Brâncoveanu;f. 45 v -76: Theofilact al Bulgariei, Paideia vasilikī pros porfyrogennīton Kōnstantinon,traducere de Sevastos Kymīnitīs, dedicată lui Constantin Brâncoveanu (ms. 642 ).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 129-130, nr. 642.2057 – Miscelaneu liturgic, sec. XVIII. 369 f. 21 x 16 cm. La f. 294-341, ŞtefanBrâncoveanu, Logos egkōmiastikos eis ton prōtomartyra Stefanon (ms. 832).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 160-161, nr. 832.2058 – Miscelaneu muzical, sec. XVIII. Notaţie psaltică, text în limba greacă.

588 GRECIALa p. 605-607, compoziţie de Calist ieromonahul de la mănăstirea Mărgineni, ŢaraRomânească.Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 4; idem, Cultura, p. 228-229, n. 698.2059 – Miscelaneu teologic, sec. XVIII. 133 f. 20 x 14 cm. Text în limba greacă. Laf. 98-111: Calinic (mitropolitul Proilaviei), Peri anavaptismou kata Kyrillou (ms. 718).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 140-141, nr. 718.2060 – Manuscris, copiat de Ieremia monahul (sec. XVIII), cu polihronioane pentrudomni „vlahobogdani” nenumiţi (f . 224 v , 225 v , 231) (ms. 383).Ref.: Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I, p. 203-205 (101).2061 – Manuscris, Vatopedi, sec. XVIII, cuprinzând operele muzicale ale lui PetruBerechet (ms. 1444).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 230; V. Vasile, Tezaur muzical românesc, I, p. 204.2062 – Miscelaneu, scris de arhidiaconul Constantin la mănăstirea Slatina, 1802 (cf.însemnare p. 439). 439 p. 22 x 15 cm. Texte în limba greacă. În cuprins: Culegere depsalmi şi Rugăciuni ale fer. părinte Augustin (ms. 213).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 46, nr. 213; Bodogae, Athos, p. 129.2063 – Nikīforos Kantouniarīs, Ierografikī armonia, 1806. 618 p. 17 x 11 cm (ms.1426).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 226; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 575.2064 – Nikīforos Kantouniarīs, Iera apīchīmata, 1810. 742 p. 20 x 14 cm (ms. 1427).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 226-227; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 575.2065 – Nikīforos Kantouniarīs, Ai ennea mousai, 1812. 214 p. 27 x 18 cm (ms. 1430).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 228; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 575.2066 – Ştefan Dunga [Dougka], Eisagōgī eis tīn tōn ontōn filosofikīn exetasin katato deuteron, Moldova, [1813-1830], vol. 1-6, 8. Adaptare a filosofiei lui Fr.W.J. vonSchelling la teologia orientală. Vol. 1, Capitole despre natură, loc, timp, materie, 383 f.25 x 20 cm; vol. 2, Despre optică şi gravitate, 330 f. 25 x 20 cm; vol. 3, Comentariu laHexaimeron, 239 f. 22 x l8 cm; vol. 3, anexă, Capitole despre lumină, gravitate, loc etc.,141 f. 21 x 17 cm; vol. 4, Despre puterea vitală şi intelectuală, 257 f. 22 x 17 cm; vol. 5,Despre fiinţe după Vechiul Testament, 245 f. 22 x 17 cm; vol. 6, Despre fiinţe şi om dupăVechiul şi Noul Testament, 248 f. 22 x 17 cm; vol. 8, Despre viaţă şi raţiune, 245 f. 22 x17 cm. Autorul a fost profesor şi director al Academiei Domneşti din Iaşi, apoi stareţ almănăstirii Răchitoasa, metoc al Vatopediului, unde i-au fost trimise manuscrisele (ms.691-697, 705).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 137-139, nr. 691-697, 705; Ariadna Camariano-Cioran, Les Académies Princières de Bucarest et de Jassy et leurs professeurs,Thessaloniki, 1974, p. 652-655.2067 – Ştefan Dunga, Eisagōgī eis tīn tōn onton filosofikīn exetasin kata to deuteron,Moldova, [1813-1830], vol. I. 272 f. 23 x 18 cm. Capitole despre natură, întocmirea firii,loc, energie, timp, putere, materie (ms. 701).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 138, nr. 701.

GRECIA 5892068 – Ştefan Dunga, Eisagōgī eis tīn tōn onton filosofikīn exetasin kata to deuteron,Moldova, [1813-1830], vol. I, 346 f. 22 x 18 cm. Capitole despre magnetism, electricitate,curentul galvanic, lumină, microscop (ms. 706).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 139, nr. 706.2069 – Ştefan Dunga, Miscelaneu, Moldova, [1813-1830], 295 f. 22 x 18 cm. Textîn limba greacă. În cuprins: f. 1-70, 73-128: Comentarii biblice; f. 70 v -73: Cum se slujescvecernia, cele 9 ceasuri şi utrenia; f. 129-131: Cuvinte ale părinţilor; f. 132-163: Epocavechilor eroi ai Greciei sau veacul de aur, până la moartea lui Filip, t. 1-2; f. 164-211:Geografie după Strabon; f. 212-220: Epocile cronologice; f. 221-251: Despre religie;f. 252-259, 294-295: Despre suflet; f. 260-275: Despre judecată după vechii greci; f. 276-290: Etica nicomahică; f. 291-293: Despre plante (ms. 704).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 138-139, nr. 704.2070 – Ştefan Dunga, Perilīpsis tīs exetaseōs tīs fyseōs, Moldova, [1813-1830], 3volume, tratând probleme de fizică: 312 f., 22 x 16 cm, 22 x 18 cm; 224 f., 23 x 18 cm(ms. 698-700).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 138, nr. 698-700.2071 – Ştefan Dunga, Sīmeiōmata algevras, Moldova, [1813-1830]. Manual dealgebră, cuprinzând şi o introducere în geometrie. 254 f. 22 x 17 cm (ms. 707).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 139, nr. 707.2072 – Ştefan Dunga, Sīmeiōmata paragrafōn tīs fysikīs kefalaion tīs PalaiasDiathīkīs X, Moldova, [1813-1830]. 248 f. 22 x 18 cm (ms. 702).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 138, nr. 702.2073 – Nikīforos Kantouniarīs, Melpomenī, Iaşi, 1818. 393 p. 22 x 16 cm. Autorul afost profesor la şcoala muzicală din Iaşi (ms. 1428).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 227, nr. 1428; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 575.Reprod.: Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I, p. 199.2074 – Nikīforos Kantouniarīs, Terpsichorīs paignia, Iaşi, 1818. 397 p. 32 x 22 cm(ms. 1429).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 227-228; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 575;Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I, p. 201, 204 (102).2075 – Ştefan Dunga, Miscelaneu, Moldova, [1821-1830]. 349 f. 22 x 18 cm. Text înlimba greacă. În cuprins: f. 1-38: Despre înţelegere; f. 39-57: Istoria Revoluţiei greceştidin 1821; f. 58-93: Explicaţie filosofică a Genezei; f. 94-125: Panoplie; f. 126-205: Notebiblice; f. 206-225: Despre tonul armonic; f. 226-241: Despre maşina cu aburi; f. 242-272: Chimia lui S.J. Thénard, traducere; f. 273-349: Comentarii biblice (ms. 703).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 138, nr. 703.2076 – Istoria tīs Ieras monīs Vatopaidiou kai thaumata hopou edeixen ī KyriaTheotokos eis autō tō ieron monastīrion, 1841, 49 f. 17 x 11 cm. La f. 32 sqq., menţiunidespre ajutoarele lui Neagoe Basarab din 1526, precum şi ale voievozilor anteriori:construcţii, reparaţii şi danii (ms. 292).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 62, nr. 292; Bodogae, Athos, p. 117.

590 GRECIA2077 – Miscelaneu, 1860. 69 p. 26 x 19 cm. Text în limba greacă. La p. 62-67,scrierea lui Meletie Pigas (patriarhul Alexandriei), Apodeixis oti me arton kai ouchi meazymon etelesen o Kyrios to Pascha, sfârşitul sec. XVI, dedicată domnitorului RaduMihnea (ms. 814).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 158, nr. 814.2078 – Chesarie Daponte, Exīgīsis tīs Theias Leitourgias, sec. XVIII, dedicatămitropolitului Filaret al Ungrovlahiei. Copie din sec. XIX. 152 f. 15 x 10 cm (ms. 404).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 77-78, nr. 404.2079 – Miscelaneu, sec. XIX. 609 p. 20 x 14 cm. Text în limba greacă. La p. 347-365,scrisori ale stareţilor mănăstirii către domnitori din Ţările Române (ms. 551).Ref.: Eustratiadis – Arcadios, op. cit., p. 112, nr. 551; Bodogae, Athos, p. 128.CR2080 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682 (B. 1982-1983, G. 414-418).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.2081 – Simion al Tesalonicului, Kata aireseōn [...]. Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],Iaşi, 1683 (CG. 474).Ref.: ibidem, p. 409, nr. 5450.2082 – Ī Theia Grafī [...] Palaias kai Neas Diathīkīs apanta, Veneţia, 1687, tipărităcu sprijinul bănesc al lui Şerban Cantacuzino. În prefaţă, tipograful N. Glykys afirmădrepturile domnului la tronul Imperiului Bizantin (B. 2243-2244, 2631).Ref.: ibidem, p. 82-83, nr. 1087.2083 – Maxim Peloponesianul, Egcheiridion kata tou schismatos tōn papistōn,Bucureşti, 1690 (B. 1517, 1519).Ref.: ibidem, p. 289, nr. 3826.2084 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]. Kyrillou tou Loukareōs,[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690 (B. 2848-2849; G. 409-412).Ref.: ibidem, p. 413-414, nr. 5514.2085 – Vasile Macedoneanul, Kefalaia parainetika exīkonta exi pros ton autou yionLeonta ton Sofou, Bucureşti, 1691, tipărită de Antim Ivireanul (G. 2936).Ref.: ibidem, p. 73, nr. 972.2086 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694 (B. 1685,1689; G. 1728-1729).Ref.: ibidem, p. 331-332, nr. 4445.2087 – Anthologion [...] spoudī Galaktionos Vidalī, Snagov, 1697, tipărit de AntimIvireanul.Ref.: ibidem, p. 32, 608, nr. 378.2088 – Iōannes Karyofyllīs, Egcheiridion peri tinōn aporiōn kai lyseōn [...] tīsekklīsias dogmatōn, Snagov, 1697 (B. 1015).Ref.: ibidem, p. 224-225, nr. 3040.

2089 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (B. 930-931, 1643).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4443.GRECIA 5912090 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs kai apostolikīsEkklīsias tīs Anatolikīs, ed.: Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul; Wratislaviae,1751; St. Peterburg [Veneţia], 1764; Viena, 1771 (A. 533, 542a, 640-644; G. 3-4, 16-18;T. 177-178).Ref.: ibidem, p. 339, nr. 4556-4558, 4560.2091 – Psaltīrion, Snagov, 1700, tipărită de Antim Ivireanul.Ref.: ibidem, p. 95, 610, nr. 1269.2092 – [Sevastos Kymīnitīs], Eortologion, Snagov, 1701, tipărită de Antim Ivireanul(B. 1504-1505, G. 2012).Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3242.2093 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul (B. 1551, 1592).Ref.: ibidem, p. 196, nr. 2632.2094 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul, dedicată lui Dosithei, patriarhul Ierusalimului (B. 776, 953-954).Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3240.2095 – Dosithei Notara, Tomos charas [...], typōtheis [...] para [...] Anthimou exIvīrias [...], Râmnic, 1705 (B. 1642).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4444.2096 – Vivlos eniausios, Târgovişte, 1709, tipărită de Antim Ivireanul (A. 905, G.2653).Ref.: ibidem, p. 99, nr. 1331.2097 – Vivlion periechon tīn akolouthian tīs Agias Aikaterinīs, to te Proskynītariontou Agiou Orous Sina, Târgovişte, 1710, tipărită de Antim Ivireanul (G. 2932–2933).Ref.: ibidem, p. 8, nr. 74.2098 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710 (B. 1-2).Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5979.2099 – Varinus Favorinus, To mega lexikon [...]. Magnum Dictionarium, Veneţia,1712, ediţie dedicată de îngrijitor, Geōrgios Trapezountios, lui Constantin Brâncoveanu(B. 2860-2862).Ref.: ibidem, p. 172, nr. 2294.2100 – Sf. Ioan Damaschinul, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715 (A. 55, B.2091, G. 1340, 2970, 2995).Ref.: ibidem, p. 136, nr. 1833.2101 – Hrisant Notara, Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gavriīl [Sevīrou][...], syn omilia [...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715 (G. 11-14).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4439.

592 GRECIA2102 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaika [...], epimeleia Iōannou touPostelnikou, Bucureşti, 1716 (B. 182, 695; G. 3298).Ref.: ibidem, p. 282, nr. 3807.2103 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geōgrafika kai sfairika, Paris, 1716, dedicatălui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti (B. 1301-1302; G.494-495, 3307).Ref.: ibidem, p. 330. nr. 4431.2104 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkonton [...], epimeleia [...] GeōrgiuTrapezountiou, Bucureşti, 1719 (B. 477, 976-977).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3814.2105 – Hristoforos Emporokōmitīs, Egcheiridion peri tīs ekporeuseōs tou PanagiouPneumatos, ītoi Apologia pros [...] Nikolaon Komnīnon Papadopoulon, [Bucureşti], 1728(B. 1521-1522).Ref.: ibidem, p. 159, nr. 2132.2106 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...]. Liber de Officiis, Leipzig,1722 (G. 1049).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3815.2107 – Meletie (mitropolitul Athenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române (B. 1960-1961; G. 794-797, 1731, 4358-4359).Ref.: ibidem, p. 285, nr. 3830.2108 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athonos, Veneţia,1745, retipărire a ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şiconsemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (B. 2634, G. 1920).Ref.: ibidem, p. 232, 613, nr. 3143.2109 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745. Ediţieîngrijită de Alexandros Kankellarios şi dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul ŢăriiRomâneşti (G. 1023).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3806.2110 – Constantin Daponte, Vivlos iera periechousa tīn [...] akolouthian [...] Rīginou,Veneţia, 1746, dedicată lui Ioan Mavrocordat, domn al Moldovei. 3 ex. (G. 546, 718,1632).Ref.: Cioran, Scheseis, p. 140; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, 608, nr. 167.2111 – Nikolaos Mauroeidīs, To apostolikon dyktion [sic] [...] ītoi logoi [...] eis tīnMegalīn tessarakostīn, Iaşi, 1756 (A. 2339, G. 2131-2132).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 282, nr. 3804.2112 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, Leipzig, 1758. Traducere de IoanAvramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui Constantin Mavrocordat,domnul Ţării Româneşti (G. 884, 1597, 2684-2685).Ref.: ibidem, p. 280, 614, nr. 3778.

GRECIA 5932113 – Geōrgios Kōnstantinos, Pagkosmios istoria tīs oikomenīs, Veneţia, 1759, cuepistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, din ed. Veneţia, 1677.Ref.: ibidem, p. 233, 613, nr. 3153.2114 – Neofit Cavsocalivitul, Eklogī tou Psaltīriou, Bucureşti, 1760 (B. 1278-1279).Ref.: ibidem, p. 325, nr. 4371.2115 – Ludovico Antonio Muratori, Īthikī filosofia, metafrastheisa [...] para Iōsīpou[...] Moisiodakos, t. I-II, Veneţia, 1761-1762 (B. 1873, G. 530-531).Ref.: ibidem, p. 319, nr. 4350.2116 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, t. II, Leipzig, 1766, dedicată EleneiMavrocordat, doamna Ţării Româneşti (A. 654, B. 2953).Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1906.2117 – Nichifor Theotochi, Stoicheia fysikīs, t. I-II, Leipzig, 1766, manual folosit laAcademia Domnească din Iaşi, unde autorul a fost profesor şi director (A. 680-681).Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5613.2118 – Neofit Cavsocalivitul, Theodōrou [Gazī] Grammatikīs eisagogī ton eis tessaraeis to tetarton ypomnīma ek pollōn eranisthen, Bucureşti, 1768 (B. 916-919, 1623-1624,2836-2838).Ref.: ibidem, p. 325, nr. 4377.2119 – Hrisant Notara, Egcheiridion [...] peri tīs kat'exochīn yperochīs tīs [...] poleōsIerousalīm [...], Bucureşti, 1768 (A. 992).Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4434.2120 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-II, Leipzig, 1768-1784, dedicată luiGrigore III Ghica, domnul Moldovei (B. 1544-1545, G. 948-955, 2126-2127).Ref.: ibidem, p. 109, 610, nr. 1474.2121 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769 (B. 1907).Ref.: ibidem, p. 350, nr. 4693.2122 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,1770; la f. 2, epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, după ed. Veneţia,1677 (B. 1849-1850).Ref.: ibidem, p. 324, nr. 4365.2123 – Istoria tou parontos polemou anametaxy Rousias kai tīs Othōmanikīs Portas,t. I-VI, Veneţia, 1770-1773, descriind şi luptele desfăşurate pe teritoriul Ţărilor Române(B. 521, G. 1018-1020).Ref.: ibidem, p. 203, nr. 2736.2124 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei şi având în frontispiciu portretul acestuia (B. 2627-2628).Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.

594 GRECIA2125 – [Johann Hübner], Ieron apanthisma [...] metafrasten [...] ypo PolychroniouDīmītriou, Leipzig, 1775, dedicată lui Grigore Ghica, domnul Moldovei, cu portretulacestuia şi stemele reunite ale Principatelor Române (B. 2405-2406).Ref.: ibidem, p. 213, 612, nr. 2895.2126 – Christoforos o Xīropotamīnos, Egcheiridion periechon ton Paraklītikonkanona kai tous 24 oikous eis ton [...] Stauron, Veneţia, 1776, tipărit cu cheltuialanegustorului Radu din Braşov (B. 1153).Ref.: ibidem, p. 122, 610, nr. 1146.2127 – Chesarie Daponte, Logoi panīgyrikoi eis [...] stichous eis egkōmion diaforōnagiōn, Veneţia, 1778, tipărită cu cheltuiala spătarului Iacovache Rizu (G. 1033, 2940).Ref.: ibidem, p. 141, 610, nr. 1907.2128 – A.M. del Chiaro, Gnomika [...] filosofōn, Veneţia, 1780 (B. 2138-2139),retipărire a ed. Târgovişte, 1713.Ref.: ibidem, p. 143; nr. 1927.2129 – Iosif Moisiodax, Apologia, t. I, Viena, 1780 (B. 2888).Ref.: ibidem, p. 319, nr. 4308.2130 – Proskynītarion tīs agias poleōs Ierousalīm kai pasīs Palaistinīs. Koultouserrifazīm mouparek Christos Efentimizīn meblout oloup agiak pastigī gerīn ziaretnamessī,Leipzig, 1780, tipărit cu cheltuiala lui Ioasaf Peloponesianul, egumenul mănăstirii Sf.Gheorghe Nou din Bucureşti (B. 2703).Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, I, Atena, 1958, p. 55-58, nr. 14;Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 376, nr. 5028.2131 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1781. Cronică universală,compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul (G. 887-888).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 155, nr. 2091.2132 – Psaltīrion tou profītanaktos Dauid [...]. Zītīmata diafora theologika, Leipzig,1781, dedicată marelui ban Dimitrie Ghica (G. 2229-2230).Ref.: ibidem, p. 97, 610, nr. 1305.2133 – Epistolarion ī epistolikos charaktīr, t. I, Veneţia, 1781. Cuprinde şi formulelede adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (A. 514).Ref.: ibidem, p. 161, nr. 2149.2134 – Ī Perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1782,cuprinzând, la p. 80-81, hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneştidin 5 octombrie 1750 (B. 2694).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 380-382, nr. 1075; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 356, nr. 4772.2135 – Meletie (mitropolitul Athenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II) (A. 184-190; B. 900-905, 1900-1902; G. 1677-1686, 3342-3345).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.

GRECIA 5952136 – Neon epistolarion, Veneţia, 1785. Cuprinde şi formulele de adresare folositeîn ierarhia din Ţările Române (G. 2206-2207).Ref.: ibidem, p. 101, nr. 2151.2137 – Giovanni Zanetti (Iōannīs Tzanetos), Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată luiNicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti (B. 1222, 2359).Ref.: ibidem, p. 441, nr. 5874.2138 – Geōrgios Ventotīs, Lexikon triglōsson [...] eis tomous treis, Viena, 1790,întocmit şi publicat din porunca lui Alexandru Ioan Mavrocordat („Firaris”), fost domnal Moldovei (B. 127).Ref.: ibidem, p. 77-78, nr. 1027.2139 – Daniil [Filipide], Grigorie [Constanda], Geōgrafia neōterikī, t. I, Viena, 1791,scrisă în Ţara Românească şi dedicată generalului Potemkin, comandant al armatei rusede ocupaţie (B. 771-772).Ref.: ibidem, p. 183, 612, nr. 2449.2140 – [Geminiano Gaeti], Tropaion tīs orthodoxou pisteōs, traducere din limbaitaliană de Antonie ManuiI, fost mare serdar în Moldova, Viena, 1791, tipărit cu cheltuialamarelui spătar Ioan [Ienăchiţă] Văcărescu (G. 1156, 1165).Ref.: ibidem, p. 175-176, 612, nr. 2338.2141 – A[gapios] L[overdos], Istoria tōn dyo etōn 1787, 1788 periechousa taspraxeis tōn parontōn polemōn meson tōn Austro-Rōssōn kai ton Othōmanōn, Veneţia,1791. Cuprinde informaţii despre operaţiile militare desfăşurate pe teritoriul PrincipatelorRomâne în cursul războiului ruso-austro-turc din 1787-1791 şi despre negocierile de pacecare priveau şi statutul Moldovei şi Ţării Româneşti (G. 997).Ref.: ibidem, p. 267, nr. 3621.2142 – Istoria tīs Taurikīs Chersonīsous, traducere de Gherasim Caruso, t. I-II,Viena, 1792. Istorie a Crimeii şi Tartariei Mici, dedicată lui Gavriil Bănulescu-Bodoni,mitropolitul Moldovei.Ref.: ibidem, p. 203, nr. 2734.2143 – Asfalīs odīgia [...] ītoi Theofrastou Īthikoi charaktīres metafrasthentes ypoDīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena, 1795 (B. 1135, 1170, 1445).Ref.: ibidem, p. 68, 609, nr. 910.2144 – Dimitrie Caracaş, Poiīmatia iatrika. Poëmata medica, Viena, 1795, dedicatălui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti, cu versuri către mitropolitul Filaret alUngrovlahiei, şi Chesarie, episcopul Râmnicului (B. 2083).Ref.: ibidem, p. 224, nr. 3029.2145 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi (B.25, 28, 2021, 2025; G. 35-36, 42, 508-513, 805-806).Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5980.

596 GRECIA2146 – Dimitrie Nicolae Darvari, Eisagōgī eis tīn ellīnikīn glōssan, Viena, 1798 (B.1224, 1678).Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1909.2147 – P. Ovidius, Tōn metamorfoseōn vivlia XV, t. I-II, Veneţia, 1798. Traducere dinlimba latină, dedicată lui Constantin Hangerli, domnul Ţării Româneşti (trei tiraje, 1798-1802, cu data 1798) (G. 213, t. II).Ref.: ibidem, p. 340, nr. 4565-4567.2148 – Chrysoun egkolpion ītoi Kebītos Pinax kai Epiktītou Egcheiridion,metafrasthenta [...] ypo Dīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena, 1799 (A. 639).Ref.: ibidem, p. 128, nr. 1726.H2149 – Planul moşiilor Petreşti, Şendreşti şi Scăeşti, 1846, proprietăţi ale mănăstiriiMera (Vrancea), închinată mănăstirii Vatopedi. Pe legendă: „Planul moşiilor Petreşti,Mândreşti şi Stroeşti”. Pe plan: „Răduleştii, Petreştii, Jerăştii, Mândreştii”.Ref. şi reprod.: Florin Marinescu, To roumaniko archeio, în Monī Vatopaidiou, II, p. 622,fig. 575.2150 – Planul moşiei Şendreşti, judeţul Tutova, 1851, proprietatea mănăstirii Mera(Vrancea), închinată mănăstirii Vatopedi. Cuprinde şi planul bisericii şi cel al stăreţiei.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 621, fig. 574.A2151 – Epitrahil, începutul sec. XV, 143,5 x 27,5 cm. Broderie cu fire de mătasepolicrome şi de aur, reprezentând pe Hristos Mare Arhiereu, praznice împărăteşti şi sceneevanghelice. Atribuit mediului cultural al lui Alexandru cel Bun (Millet) sau unui atelierbizantin (Theochari).Ref. şi reprod.: G. Millet, Broderies réligieuses du style byzantin, Paris, 1939-1947, p.9-10, fig. V, IX-XII; Maria Theochari, Chrysokentīta amfia, în Monī Vatopaidiou, II,p. 436, fig. 369 şi p. 437-438.2152 – Epitrahil, circa 1530, 143,5 x 20,5 cm. Broderie cu fir de mătase policromă şide aur reprezentând 14 portrete de profeţi, martiri şi donatorii: Radu Paisie, domnul ŢăriiRomâneşti, şi fiul său Marcu.Ref. şi reprod.: G. Millet, op. cit., p. 32-33, fig. LXVII, 1, LXXVII; Maria Theochari, op.cit., p. 436, fig. 370; p. 438-439.2153 – Aer, 1534-1535, atelier Moldova, 54 x 52 cm, reprezentând „ÎmpărtăşireaApostolilor”. Broderie cu mătase roşie şi fir de aur. Dăruit de Varlaam, mitropolitulUngrovlahiei (1534-1544). Inscripţie în limba slavonă.Ref. şi reprod.: Maria Theochari, op. cit., p. 427-428, fig. 359 şi schiţa 30.2154 – Epitrahil, atelier Moldova, sec. XVII. Broderie dăruită de domniţa Ruxandra,fiica lui Vasile Lupu, lui Grigore, mitropolit de Laodiceea, cu prilejul vizitei acestuia lacurtea domnească din Iaşi. Broderie reprezentând „Arborele lui Iesei”.

GRECIA 597Ref.: P.Ş. Năsturel, Un epitrachilion roumain inconnu du monastère Karakallou, în LeMillénaire de Mont Athos. Études et mélanges, II, Chevetogne, 1965, p. 282-283, n.23; Maria Theochari, Chrysokentīta amfia, în Monī Vatopaidiou, II, p. 440-441, fig.373-374.2155 – Pânză votivă, circa 1650, reprezentând pe domnitorul Vasile Lupu şi boierulIon Golia ţinând în mâini biserica Golia din Iaşi. 36 x 38 cm. Deteriorată în incendiul din1891.Ref.: M. Beza, Biblioteci mănăstireşti la Muntele Athos (ARMSL, s. III, t. 7, 1932-1934, p.53); idem, Urme, p. 48; Bodogae, Athos, p. 121; Bogdan, Daniile, p. 41.Reprod.: M. Beza, op. cit., p. 42.2156 – Epitaf, 1651-1652, atelier Moldova, 184 x 166 cm. Broderie cu fir de aurşi argint pe catifea roşie, reprezentând „Punerea în mormânt”, iar în colţuri simbolurileEvangheliştilor. Bordură de catifea neagră cu motive florale şi stele. Dăruit de Vasile Lupuşi doamna Ecaterina mănăstirii Golia din Iaşi. Inscripţie în limba greacă.Ref. şi reprod.: Maria Theochari, Kentītikī, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p. 407-408; idem,Chrysokentīta amfia, în Monī Vatopaidiou, II, p. 424-427; V. Cândea, Tezaurele...,op. cit., p. 7.2157 – Cruce, 1669, h 31,7 cm. Lucrată în aur şi pietre semipreţioase. În interiorulbraţelor, sculptate în lemn, cele 12 Praznice împărăteşti. Donaţie a lui Nicolae Buhuş,mare logofăt al Moldovei, şi a soţiei sale Ana. Inscripţie în limba slavonă.Ref. şi reprod.: Anna Mpallian, op. cit., p. 508, fig. 450; p. 512.2158 – Cruce, 1674, lucrată în aur şi pietre semipreţioase. În interiorul braţelor,sculptate în lemn, cele 12 Praznice împărăteşti. Lucrată din porunca lui Hristofor, egumenal mănăstirii Golia din Iaşi.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 509, fig. 451 şi p. 512.2159 – Sf. Ioan Botezătorul, icoană cu scene din viaţa lui şi portretele SfinţilorPantelimon, Sava al Serbiei, Atanasie şi Ştefan. Dăruită de mitropolitul UngrovlahieiVarlaam, 1679 (greşit 1749 în inscripţie) cu dedicaţie Sf. Fecioare Pantanassa (îniconostasul Katholikonului, a treia din stânga).Ref.: Kondakov, Pamjatniki, p. 180; Iorga, Athos, p. 495; Millet – Pargoire – Petit, Recueil,nr. 83; Bodogae, Athos, p. 122.2160 – Relicvariul Sf. Grigore de Nazianz, ferecat în aur de Maria, doamna luiŞerban Cantacuzino, şi de fiica ei, Maria, soţia lui Constantin aga Bălăceanu. Inscripţie înlimba greacă, 7 martie 1709. Cutia interioară dăruită în circa 1755 de doamna Ecaterina(Rosetti), soţia lui Constantin-vodă Mavrocordat.Ref.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 61; Iorga, Athos, p. 495; Bodogae, Athos,p. 119; M. Beza, op. cit., p. 47.Reprod.: ibidem, p. 38; F. Dölger, E. Weigand, A. Deindl, Mönchsland Athos, München,p. 273; Cândea – Simionescu, Athos, p. [98]; idem, Prezenţe româneşti, IV, p. [200],fig. 226-227; Geōrgios Mantzaridōs, Thaumatourges eikones kai agia leipsana,în Monī Vatopaidiou, I, p. 126, fig. 86; Katia Loberdou-Tsigarida, Ekklīsiastikīmikrotechnia, ibidem, II, p. 519, fig. 465; p. 522-523.

598 GRECIA2161 – Chivot pentru capul Sf. Grigore de Nazianz, atelier Ţara Românească, 1709,21,5 x 14,3 cm. Argint aurit, cu cei „Trei Ierarhi” gravaţi pe capac. Donaţie a MarieiBălăceanu (inscripţie). Capul este montat într-o mitră de argint aurit cu decoraţii florale,donată de Ecaterina Mavrocordat (inscripţie), [post 1732].Ref. şi reprod.: G. Mantzaridīs, Thaumaturges eikones kai agia leipsana, în MonīVatopaidiou, I, p. 123 şi 126, fig. 86; Anna Mpallian, op. cit., p. 519, fig. 465; p. 522.2162 – Antimis, Ţara Românească, 1719, sfinţit de Mitrofan, mitropolit al Ungrovlahiei.Imprimat pe pânză. Reprezintă „Punerea în mormânt”, apostolii în medalioane şi, lateral,simbolurile Patimilor. Inscripţie în limba română.Ref. şi reprod.: Iōannīs Emm. Tablakīs, Ta charaktika, în Monī Vatopaidiou, II, p. 554-555,fig. 500.2163 – Medalion de aur, donat de Grigore III Ghica, 1762, suspendat de icoanaMaicii Domnului Vīmatarissa din Katholicon.Ref.: Uspenski, Istorija Afona III/1, p. 351; Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 81; Iorga,Studii şi documente, XV, p. 168; Bodogae, Athos, p. 125; Bogdan, Daniile, p. 41.Reprod.: Cândea – Simionescu, Athos, p. [98].2164 – Chivot, Iaşi, 1834, făcut de arhimandritul Dionisie din milele strânse înMoldova.Ref.: Anna Mpallian, op. cit., p. 533.2165 – Paos (Artoklasia), Iaşi, 1837, lucrat de arhimandritul Dionisie, exarh almănăstirii Golia, închinată la Vatopedi, din daniile strânse în Moldova.Ref.: ibidem.2166 – Chivot, Iaşi, 1843, h 32 cm, lucrat în argint, parţial aurit. Reprezintă o bisericăcu cinci cupole. Lateral, gravate: „Naşterea Domnului” şi „Buna Vestire”. Făcut dearhimandritul Dionisie din milele strânse în Moldova.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 531, fig. 478 şi p. 533.2167 – Aghiazmatar, Iaşi, 1858, h 125 cm, lucrat în argint parţial aurit, lateral Prazniceîmpărăteşti gravate în medalioane. Danie a lui Agapie, egumen al mănăstirii Bărboiu.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 533, fig. 480; p. 534.2168 – Rucaviţă (partea stângă), 1858. Broderie donată de arhimandritul Agapie,egumen al mănăstirii Bărboiu din Iaşi.Ref.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 64 (inscripţie).2169 – Ferecătură de argint pentru icoana Maicii Domnului Paramythia, 1859,lucrată cu daniile strânse în Iaşi de arhimandritul Dionisie din Vatopedi. Inscripţie în limbagreacă, menţionând numele donatorilor (în paraclisul Maicii Domnului Paramythia).Ref.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 94; Bodogae, Athos, p. 126.Reprod.: Kondakov, Pamjatniki, pl. XX.2170 – Fotografie din 1920-1930 a Schitului Sf. Dumitru şi a colibelor din jur, întrecare trei româneşti: Sf. Marina, „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” şi una fără nume.Ref. şi reprod.: Petros Koufopoulos-Diomīdes Myriantheus, To perivallon kai ta

GRECIA 599exōmonastīriaka ktismata, în Monī Vatopaidiou, I, p. 213, fig. 175; diagramanr. 26-28.MONĪ VATOPAIDIOU. KELLIA AGIOU YPATIOU(Mănăstirea Vatopedi. Chilia Sf. Ipatie)MS2171 – Gh. Ucenescu, Compuneri muzicale greceşti şi româneşti ale cântăreţuluiromân gr.-ort. Gheorghe Ucenescu, student al d. A. Pann, t. VII, Bucureşti, 1852 (ms.rom. 63).Ref.: Barbu-Bucur, Cultura, p. 231, nr. 732.MONĪ XENOFONTOS(Mănăstirea Xenofon)AM2172 – Aşezământ, întreţinut în sec. XVI-XIX cu ajutoare româneşti: boierii Craioveşti(circa 1500), Neagoe Basarab (1521), Radu de la Afumaţi (1526-1528), Vlad Vintilă(1535), Radu Paisie (1542), Alexandru II Mircea (1575, 1577), Mihnea Turcitul (1579),Ştefan Surdul (1592), Alexandru cel Rău (1593), Mihai Viteazul (1594), Simion Movilă(1602), Radu Şerban (1607), Radu Mihnea (1621), Matei Basarab (1635-1639, 1642,1650), Constantin Şerban (1654), Mihnea III Radu (1658), Radu Leon (1666), GheorgheDuca (1674), Constantin Brâncoveanu (1703), Constantin Racoviţă (1763), AlexandruScarlat Ghica (1766), Alexandru Mavrocordat (1768), Alexandru Moruzi (1792, 1800,1803), Alexandru Callimachi (1796), Constantin Ipsilanti (1796), Alexandru Ipsilanti(1800), Ioan Gheorghe Caragea (1813), Alexandru Suţu (1819), Mihai Suţu (1820) şi dinveniturile schitului Roaba (Zdralea) din Dolj.Ref.: Lesviodacs, p. 463, nr. 11; Ieroshim. Serafim, p. 120; Gedeon, Athos, p. 191;Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 43-44, 49, 51, 102; Iorga, Athos, p. 477-479, 491; I.Donat, Despre schitul Zdralea sau Roaba, o ctitorie necunoscută a Craioveştilor(AO, 14, 1935, p. 344); idem, Monumentele religioase ale Olteniei (AO, 15, 1936, p.322-323); Bodogae, Athos, p. 270-275; Moisescu, Contribuţia, p. 262-264.2173 – Paraclisul Sf. Dimitrie, încorporat în 1544 în biserica Sf. Gheorghe, pentrua servi ca nou katholikon, construit sau reparat din danii româneşti (fragment din tabloulvotiv anterior, reprezentând pe Preda Craiovescu).Ref.: Ioan Comnen, Proskynītarion, p. 566; Dj. Bošković, Du nouveau au Mont Athos(BCMI, 32, 1939, p. 64-67); Bogdan, Daniile, p. 32; Radu Creţeanu, Traditions defamille dans les donations roumaines au Mont Athos, în Études byzantines et postbyzantines,I, Buc., 1979, p. 141-147; idem, Portretul unui boier român la mănăstireaXenofon de la Muntele Athos (RMM - MIA, 14, 1983, nr. 2, p. 75-76); idem, Leportrait de „Joupan Preda” du monastère de Xenofon (Mont Athos) (RRH, 22, 1983,nr. 3, p. 261-266).

600 GRECIAReprod.: Dj. Bošković, op. cit., p. 66-67; Radu Creţeanu, Portretul, loc. cit.; idem, Leportrait, loc. cit.2174 – Biserica Sf. Gheorghe, reparată şi zugrăvită cu sprijin românesc: 14 septembrie1544, vornicul Coadă şi fratele său Radu comisul (inscripţie în naos); pictură murală,1563, executată de Teofan Cretanul, cu cheltuiala lui Neagoe banul şi a soţiei sale Ana(inscripţie în exonartex); reparaţii şi pictură murală, 1637, Matei Basarab şi doamna Elina(tablou votiv în exonartex, unit cu trapeza).Ref.: H. Brockhaus, Die Kunst in den Athosklöstern, Leipzig, 1891, p. 281-283; Kondakov,Pamjatniki, p. 86; Iorga, Athos, p. 478; Bodogae, Athos, p. 272-273; Dj. Bošković,loc. cit.; Radu Creţeanu, loc. cit.; Moisescu, Contribuţia, p. 263; Pippidi, Tradiţiapolitică, p. 158, n. 67.Reprod.: Kondakov, Pamjatniki, p. 8, 90-91; G. Millet, Monuments de l’Athos, pl. 169; N.Iorga, Portretele domnilor noştri la Muntele Athos (ARMSI, s. n., t. 9, 1928-1929,fig. 7, greşit localizat la Marea Lavră); Cândea – Simionescu, Athos, p. [32] (MateiBasarab şi Elina).DOC2175 – Hrisov, din 3 august 1607, prin care Radu Şerban, domnul Ţării Româneşti,închină mănăstirii Xenofon satele Recica şi Plopul şi 10.000 de aspri.Ref.: Uspenski, Ukazatel’ aktov, p. 185; Langlois, Mont Athos, p. 77; Cipariu, MunteleAthos, p. 197; Burada, O călătorie, p. 129; Müller, Historische Denkmäller für dieGeschichte der Athosklöstern, Leipzig, 1885, p. 59; Uricariul, XVII, p. 105-115 (24doc., descrise individual, şi 22, global); Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 111; I. Donat,Despre schitul Zdralea sau Roaba, p. 351-352; Bodogae, Athos, p. 273; Bogdan,Daniile, p. 32.Publ.: DIR, B, XVH, I, p. 272-274.2176 – Hrisov, din 8 octombrie 1631, de la Matei Basarab în care sunt menţionatecele 14 hrisoave de întărire ale daniei anuale de 9.000 de aspri a lui Barbu Craiovescucătre mănăstirea Xenofon, hrisoave emise de domnitorii Neagoe Basarab (1522), Radu dela Afumaţi (1526 şi 1528), Vlad Vintilă (1535), Radu Paisie (1542), Alexandru II Mircea(1575 şi 1577), Mihnea Turcitul (1579), Ştefan Surdul (1592), Alexandru cel Rău (1593),Mihai Viteazul (1594), Simeon Movilă (1602), Radu Şerban (1607) şi Radu Mihnea(1621).Ref.: Cipariu, Muntele Athos, p. 197-198; Burada, O călătorie, p. 129; Uricariul, XVII,p. 105; Iorga, Athos, p. 491; Hurmuzaki, XIV/1, p. 132; Bodogae, Athos, p. 271;Bogdan, Daniile, p. 32.2177 – Hrisov, din 1635-1636, prin care Matei Basarab întăreşte satele Recica şiSiliştea, amintind alte nouă hrisoave de la înaintaşi şi dă mănăsătirii Xenofon anual, caajutor, 10.000 de aspri.Ref.: Uspenski, Ukazatel’ aktov, p. 185; Langlois, Mont Athos, p. 77; Cipariu, MunteleAthos, p. 198; Burada, O călătorie, p. 129; Uricariul, XVII, p. 106; Hurmuzaki –Iorga, XTV/1, p. 133; Bodogae, Athos, p. 273.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 133.

GRECIA 6012178 – Hrisov, din 4 octombrie 1637, prin care Matei Basarab întăreşte mănăstiriiZdralea 2 ocine la Hurez şi Căciulăteşti.Ref.: Uricariul, XVII, p. 106.Publ.: Nandriş, Documente, p. 168-174, nr. 33.2179 – Hrisoave (4), din 3 octombrie 1639, 1642, 5 mai 1642 şi 11 iunie 1650, de laMatei Basarab, în legătură cu veniturile mănăstirii Roaba.Ref.: Ioan Comnen, Proskinītarion, p. 494; Cipariu, Muntele Athos, p. 198; Burada, Ocălătorie, p. 130; Uricariul, XVII, p. 106-107; Kondakov, Pamjatniki, p. 53; CosmasVlahos, Ī chersonīsos tou Agiou Orous, p. 295; Ktena, Apanta, p. 281; Hurmuzaki –Iorga, XIV/1, p. 132, 163-164, 195; Bodogae, Athos, p. 273; Bogdan, Daniile, p. 32.2180 – Hrisov, din 13 mai 1654, prin care Constantin Şerban întăreşte veniturileXenofonului de la mănăstirea închinată Roaba, din Ţara Românească.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 78; Burada, O călătorie, p. 130; Uricariul, XVII, p. 107;Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 197-198; Bodogae, Athos, p. 274.2181 – Hrisov, din l mai 1658, prin care Mihnea III Radu, domnul Ţării Româneşti,întăreşte mănăstirii Xenofon mai multe proprietăţi menţionând şi hrisoavele de danieanterioare: Neagoe Basarab (1514), Vlad fiul lui Vlăduţ, Radu de la Afumaţi (1528) VladVintilă (1535), Radu Paisie, Alexandru II (1577), Mihnea Turcitul (1579), Ştefan Surdul,Alexandru cel Rău (1593), Mihai Viteazul (1595), Simion Movilă (1602), Alexandru Iliaşşi Gavril Movilă, în anexă, traducerea românească a documentelor şi un regest în limbagreacă, 1794. Pergament. Text în limba slavonă (Vivliothīkī).Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 77-78; Cipariu, Muntele Athos, p. 198; Burada, O călătorie,p. 130; Uricariul, XVII, p. 108; G. Balş, Notiţă despre arhitectura Sf. Munte (BCMI,6, 1913, p. 43); Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 198; Bodogae, Athos, p. 272; Bogdan,Daniile, p. 31. Florin Marinescu, Roumanika eggrafa, în Thīsauroi tou Agiou Orous,p. 497, nr. 16.10; V. Cândea, Tezaurele..., op. cit., p. 7.Publ.: Nandriş, Documente, p. 228-236, nr. 41.2182 – Hrisoave (4), din 1 aprilie 1666, de la Radu Leon, 11 aprilie 1674 de laGheorghe Duca, 2 octombrie 1703, de la Constantin Brâncoveanu, 1763 de la ConstantinRacoviţă, domni ai Ţării Româneşti, prin care se întăresc proprietăţile schitului Roaba,metoc al mănăstirii Xenofon.Ref.: Cipariu, Muntele Athos, p. 198; Burada, O călătorie, p. 130; Uricariul, XVII, p.108, 111; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 203, 211, 290, n. 4; Gedeon, Athos, p. 191;Bodogae, Athos, p. 274; Bogdan, Daniile, p. 32.Publ.: Hurmuzaki, VI, p. 270-272.2183 – Document, din 30 octombrie 1703, prin care Constantin Brâncoveanu scuteştede dări schitul Roaba, metoc al mănăstirii Xenofon.Ref.: Uricariul, XVII, p. 108; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 758; Bogdan, Daniile, p. 32.2184 – Hrisov, din 1763, prin care Constantin Racoviţă întăreşte moşiile schituluiînchinat Roaba.Ref.: Burada, O călătorie, p. 130; Uricariul, XVII, p. 111; Bodogae, Athos, p. 274; Bogdan,Daniile, p. 32.

602 GRECIA2185 – Hrisov, din 16 noiembrie 1766, prin care Scarlat Gr. Ghica dăruieşte schituluiînchinat Roaba vinăriciul datorat din recolta viilor sale.Ref.: Burada, O călătorie, p. 130; Uricariul, XVII, p. 112; Bodogae, Athos, p. 274;Bogdan, Daniile, p. 32.2186 – Act, din 1768, prin care Alexandru Mavrocordat beizadea, fiul domnitoruluiNicolae Mavrocordat, donează 13 moaşte schitului Kavsokalyvia.Ref. şi publ.: V. Laurent, Une donation du prince Alexandre Mavrocordat à la skyteathonite de Kavsokalyvi (BSHAR, 24, 1943, p. 1-13).2187 – Hrisoave (3), din 23 februarie 1769, de la Grigore III Ghica, 8 iulie 1776 şi 1iulie 1778, de la Alexandru Ipsilanti, privitoare la danii voievodale pentru schitul Roaba.Ref.: Cipariu, Muntele Athos, p. 198; Burada, O călătorie, p. 130; Uricariul, XVII, p. 112;Bogdan, Daniile, p. 32.2188 – Hrisoave (9), din 1792-1803, privitoare la danii de vinărici şi sare mănăstiriiXenofon şi întăriri de danii de la domnitorii Alexandru G. Moruzi (1792, 11 ianuarie1800, 1803), Alexandru Callimachi (1796), Constantin Ipsilanti (1796, 1800), AlexandruIpsilanti (11 ianuarie 1800), Scarlat Callimachi (1803).Ref.: Burada, O călătorie, p. 130; Uricariul, XVII, p. 113 (doc. 1792, 1796, 1800, 1803);Bogdan, Daniile, p. 32-33.2189 – Hrisov, de la 14 mai 1813, prin care Ioan Gheorghe Caragea, domnul ŢăriiRomâneşti, întăreşte vechile venituri ale schitului închinat Roaba, un ajutor anual de 200groşi de la vama din Bucureşti şi vinăriciul de la viile din judeţul Buzău.Ref.: Burada, O călătorie, p. 130; Uricariul, XVII, p. 114-115; Cosmas Vlahos, op. cit.,p. 293; Ktena, Apanta, p. 292; Bodogae, Athos, p. 275.Publ.: K. Petrakakos, Neai pīgai tōn thesmōn tou Agiou Orous, Alexandria, 1915,p. 30-31.2190 – Hrisoave (2), din 21 mai 1819, de la Alexandru Suţu, şi din 1820, de la MihaiSuţu, prin care schitul închinat Roaba este înzestrat cu parte din venitul ocnelor de sare dinŢara Românească şi primeşte înapoi dările percepute ilegal.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 49; Burada, O călătorie, p. 130; Uricariul, XVII, p. 115;Bodogae, Athos, p. 275.MS2191 – Tetraevanghel, Iaşi, 23 aprilie 1554, scris şi împodobit din porunca luiAlexandru Lăpuşneanu pentru mănăstirea Xenofon. Pergament. Text în limba slavonă.Miniaturi în plină pagină reprezentând Evangheliştii (f. 5 v , 84 v ). Frontispicii şi vinieteîn aur şi culori. Ferecătură de argint: coperta I: „Botezul Domnului”, coperta IV:„Sf. Gheorghe”. Data şi numele donatorului, menţionate în colofon şi pe ferecătură.Ref.: Kondakov, Pamjatniki, p. 299-300; Bodogae, Athos, p. 273; Năsturel, Athos, p. 267;Constantinescu, Repertoriu, p. 42, nr. 201.Reprod.: Cândea – Simionescu, Athos, p. [28], [30-33] (ferecătură, colofon, miniaturi,frontispiciu); idem, Prezenţe româneşti, IV, p. 173-174, fig. 189-193.2192 – Anthologia egkolpios, scris de Climent ieromonahul Grădişteanu la mănăstirea

GRECIA 603Hurez, începutul sec. XVIII. 371 p. Notaţie psaltică şi text în limba greacă. Cuprinde şicompoziţii ale lui Climent: Heruvic (f. 74), Icos (f. 83 v ), Troparul Împărtăşirii (f. 208),Polihronion pentru Nicolae Mavrocordat (f. 367 v ); ale lui Iovaşcu Vlahul, Chinonicduminical (f. 150 v -152 v ) (ms. gr. 158).Ref.: Lambros, I, p. 73, nr. 103-160; Stathis, Manuscrits, II, p. 122-123 (323); Barbu-Bucur, Contributions, p. 3, 6; idem, Iovaşcu Vlahul, p. 15; idem, Cultura, p. 178, 179,183, 228, 230; idem, Un compozitor de muzică bizantină la începutul sec. al XVIIIlea:Clement Grădişteanul de la Mănăstirea Hurezu (în „Muzica”, s.n., 13, 2002,p. 151-588; republicat în „Acta Musicae Byzantinae”, 4, 2002, p. 127-134); VasileVasile, Tezaur muzical românesc, II, Buc., 2008, p. 386, 412-420.Reprod.: ibidem, p. 413 (f. 83 v ), p. 415 (f. 74) şi p. 417 (f. 208).2193 – Antologhion, jumătatea sec. XVIII. Notaţie psaltică şi text în limba greacă. Laf. 393-394, 4 irmoase calofonice de Iovaşcu Vlahul (ms. gr. 114).Ref.: Stathis, Manuscrits, II, p. 28-33 (279); Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 16; idem,Cultura, p. 178, 180-182; Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, II, p. 386, 391-392.2194 – Chesarie Daponte (profesor la Academia Domnească din Bucureşti), Egkolpionlogikon eis tīn Panagian, jumătatea sec. XVIII. 128 p. 21,5 x 15,5 cm (ms. 224).Ref.: Politis – Manousakas, p. 213, nr. 521.2195 – Miscelaneu, jumătatea sec. XVIII. 38 f. 21 x 15,5 cm. Text în limba greacă. Încuprins, şi scrieri ale lui Chesarie (Constantin) Daponte (ms. 198).Ref.: Politis – Manousakas, p. 199, nr. 495.2196 – Miscelaneu muzical, a doua jumătate a sec. XVIII. Notaţie psaltică şi textîn limba greacă. Undeva între paginile 320-340, Doxologie la înălţarea Sfintei Cruci,compusă de Iovaşcu Vlahul (ms. gr. 123).Ref.: Stathis, Manuscrits, II, p. 81, 82 (288); Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 11; idem,Cultura, p. 175, n. 458.2197 – Cugetările şi cuvintele Sf. Augustin ce a fost episcopul Iponii, ante 1786. 67f. 20 x 24 cm. Text în limba română.Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 111; idem, Noi mărturii româneşti de la Athos(BOR, 100, 1982, nr. 5-6, p. 551); Constantinescu, Repertoriu, p. 245; nr. 1276.2198 – Constantin (Chesarie) Daponte, Theatron vasilikon en ō periechontai logoi,panīgyrikoi kai hymnoi, sec. XVIII, autograf. Lucrare dedicată lui Alexandru beizadea,fiul lui Constantin Mavrocordat (ms. 84).Ref.: C. Dapontes, Éphémérides daces, publiées par É. Legrand, Paris, 1888, p. LXXV-LXXX; Lambros, I, p. 71, nr. 786.Publ.: C. Dapontes, op. cit., f. LXXV-LXXVII (epistola dedicatorie).2199 – Miscelaneu, sec. XVIII. 178 f. 16 x 22,5 cm. Text în limba română. Colligat,cuprinzând la f. 1-8: Canonul Treimei; f. 9-108 v : Slujba octoihului pe glasul 6, 10ianuarie 1789; f. 109-138: Acatistul Sf. Nicolae şi Acatistul Sf. muceniţe Varvara; f. 140-150: Acatistul Adormirii Fecioarei; f. 152-171: Rânduiala celor 12 psalmi; f. 172-178:Acatistul Sf. Cruci.

604 GRECIARef.: Paul Mihail, Noi mărturii (BOR, 100, 1982, r. 5-6, p. 552, 561-564).Reprod.: ibidem, p. 562-563.2200 – Miscelaneu muzical, sec. XVIII. Notaţie psaltică şi text în limba greacă. Laf. 49 v -52: Doxologie la înălţarea Sfintei Cruci, compusă de Iovaşcu Vlahul; la f. 54 v -56:Doxologie, compusă de Vlatiros Vlahul; la f. 372-373 v : Polihronion pentru ConstantinMihai Racoviţă, domnul Moldovei, compus de Anastasie Rapsaniotul (ms. gr. 137).Ref.: Stathis, Manuscrits, II, p. 81 (302); Barbu-Bucur, Contributions, p. 4, 7; idem,Iovaşcu Vlahul, p. 12; idem, Cultura, p. 229-230, n. 700; Vasile Vasile, Tezaurmuzical românesc, II, p. 386, 408-410.Reprod.: ibidem, p. 408 (f. 54 v ), 410 (f. 371 v ).2201 – Sbornic, prima jumătate a sec. XIX. 120 p. 15 x 10 cm. Text în limba română,lipsă p. 1-6. Cuprinde: la p. 7-46: rugăciuni din sfinţii părinţi; p. 47-110: rugăciuni deobşte şi cuvinte din avva Ischirion, Sf. Macarie Egipteanul şi Sf. Efrem Sirul; p. 110-120:Cuvânt al Sf. Ioan Gură de Aur pentru păzirea trupului, p. 62: însemnări în limba română,scrise la mănăstirea Xenofon, 1860-1861.Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 111; idem, Noi mărturii, p. 551; Constantinescu,Repertoriu, p. 245, nr. 1277.2202 – Manuscris muzical, 1825, scris de popa Traian, un ucenic al lui Hurmuzhartofilaxul, în care se cuprinde „exegeza” pe care maestrul său a făcut-o Marelui ison(ison, oligon, oxeia) al lui Ioan Cucuzel (f. 8-20) (ms. 120).Ref.: Stathis, Manuscrits, II, p. 39-42, nr. 285.Reprod.: Stathis, Manuscrits, II, fig. 2 (p. 39), 3 (p. 40), 4 (p. 41).2203 – Irmologhion calofonic-anthologhion, circa 1830-1840, scris în semiografianoii metode, cuprinzând şi un polieleu închinat mitropolitului Veniamin Costachi deGrigorie protopsaltul (ms. 107).Ref.: Stathis, Manuscrits, II, p. 19 (272); Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, II, p.386-388.Reprod.: ibidem, p. 388 (f. 196).2204 – Inventar de documente ale mănăstirii Xenofon, 1833. 6 f., cuprinzândrezumatul a 44 documente româneşti, sec. XVII-XIX (ms. 16).Ref.: Năsturel, Athos, p. 260, n. 6.2205 – Miscelaneu, Moldova, 1839. 292 f. Cuprinde: Vedenia stareţului Cozma;Călătoria stareţului Vasile de la Poiana Mărului la Locurile Sfinte; Vasile de laPoiana Mărului, Cuvânt înainte la cartea lui Nil de la Sorsca; Calist patriarhul, Alăutaduhovnicească.Ref.: Paul Mihail, 1983.2206 – Miscelaneu, 1842, 257 f., lipsă sfârşitul. Cuprinde scrieri de Sf. Efrem Sirul şiSf. Isaac Sirul. Titluri şi iniţiale ornate, frontispiciu cu ornamente florale.Ref.: Paul Mihail, 1983.2207 – Anthologhioane (3), scrise de popa Traian, Iaşi, sec. XIX. Notaţie psaltică şitext în limba greacă. Dedicate lui Iosif Naniescu (ms. gr. 129, 136, 148).

GRECIA 605Ref.: Stathis, Manuscrits, II, p. 69, nr. 294 (ms. 129), p. 79-80, nr. 301 (ms. 136), p. 100-102, nr. 313 (ms. 148); Barbu-Bucur, Contributions, p. 7; idem, Cultura, p. 231, n.724.CR2208 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, 324, nr. 4367.2209 – Ī theia Grafī [...] Palaias kai Neas Diathīkīs apanta, Veneţia, 1637, tipărită cusprijinul lui Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 82-83, 609, nr. 1087.2210 – Dosithei Notara, Egcheiridion kata Iōannou tou Karyofyllī, Iaşi, 1694.Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4441.2211 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs ai apostolikīsEkklīsias tīs Anatolikīs, ed.: Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul; Wratislawiae, 1751.Ref.: ibidem, p. 339, nr. 4556-4557.2212 – Sevastos Kymīnitīs, Eortologion, Snagov, 1701, tipărit de Antim Ivireanul.Ref.: ibidem, p. 240, 613, nr. 3240.2213 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul, dedicată lui Dosithei, patriarhul Ierusalimului.Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3240.2214 – Hrisant Notara, Tomos haras [...] typotheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias[...], Râmnic, 1705.Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4444.2215 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710.Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5979.2216 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gavriīl [Sevīrou] [...] syn omilia[...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715.Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4439.2217 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaïka [...] epimeleia Iōannou touPostelnikou, Bucureşti, 1716.Ref.: ibidem, p. 282, nr. 3807.2218 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...]. Liber de officiis, Leipzig,1722.Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3815.2219 – Meletie (mitropolitul Athenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române.Ref.: ibidem, p. 285, nr. 3830.

606 GRECIA2220 – Hrisant Notara, Omiliai oligai ek tōn pollōn euretheisai [...], Veneţia, 1734,dedicată domnitorilor Grigore II Ghica, al Ţării Româneşti, şi Constantin Mavrocordat,al Moldovei.Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4434.2221 – Hristofor Žefarović, Stemmatografia, Viena, 1741. Lucrare în care suntreproduse şi steme ale Ţărilor Române (p. 15, 21, 27, 38, 39).Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 109.2222 – Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1751.Cuprinde, la p. 68-71, hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti,din 5 octombrie 1750.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 356, nr. 4771.2223 – Nikolaos Mauroeidīs, To apostolikon dyktion [sic] ītoi logoi [...] eis teī [...]Megalīn Tessarakostīn, Iaşi, 1756.Ref.: ibidem, p. 282, 614, nr. 3804.2224 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766. Ediţie dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei.Ref.: Legrand, XVHI/2, p. 48-49, nr. 645; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 106, nr. 1432.2225 – Hrisant Notara, Egcheiridion [...] peri tīs kat’exochīn yperochīs tīs [...] poleōsIerousalīm [...], Bucureşti, 1768.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4434.2226 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-II, Leipzig, 1768-1784, dedicată luiGrigore III Ghica, domnul Moldovei.Ref.: ibidem, p. 109, 610, nr. 1474.2227 – Ī theia kai iera akolouthia tōn osiōn [...] Barnaba kai Sōfroniou [...],Christoforou [...], Bucureşti, 1769.Ref.: Legrand XVIII/2, p. 98-99, nr. 706; BRV, IV, p. 88-89, nr. 149; Papadopoulos, Ell.vivl., I, p. 325, nr. 4375.2228 – [Giovanni della Casa], Christoītheia, metafrastheisa kai stikhourgītheisapara Kōnstantinou Daponte, Veneţia, 1770. La p. 412-419, epistolă a lui Daponte cătreIoan Mavrocordat.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 115, 610, nr. 1559.2229 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai ta tōn Vasileion, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.2230 – [Johann Hübner], Ieron apanthisma [...], metafrasten [...] ypo PolychroniouDīmītriou, Leipzig, 1775, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei, cu portretulacestuia şi stemele reunite ale Principatelor Române.Ref.: ibidem, p. 21, 612, nr. 2895.

GRECIA 6072231 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, Leipzig, 1776, traducere de IoanAvramios, din porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat.Ref.: ibidem, p. 280, 614, nr. 3780.2232 – Chesarie Daponte, Logoi panīgyrikoi eis [...] stichous eis egkōmion diaforōnagiōn, Veneţia, 1778, carte dedicată spătarului Iacovache Rizu.Ref.: ibidem, p. 141, 610, nr. 1907.2233 – Psaltire, Bucureşti, 1780.Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 111.2234 – Meletie (mitropolitul Athenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.2235 – Dimitrie Nicolae Darvari, Grammatikī germanikī, Viena, 1785.Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1910.2236 – A[gapios] L[overdos], Istoria tōn dyo etōn 1787, 1788 periechousa taspraxeis tōn parontōn polemōn meson tōn Austro-Rōssōn kai tōn Othōmanōn, Veneţia,1791. Cuprinde informaţii despre operaţiile militare desfăşurate pe teritoriul PrincipatelorRomâne în cursul războiului ruso-austro-turc din 1787-1791 şi despre negocierile de pacecare priveau şi statutul Moldovei şi Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 267, nr. 3621.2237 – Asfalīs odīgia [...] ītoi Theofrastou Īthikoi charaktīres metafrasthentes ypoDīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena, 1795.Ref.: ibidem, p. 68, 609, nr. 910.2238 – Chesarie Daponte, Exīgīsis tīs theias leitourgias, t. I, Viena, 1795, scrisă înŢara Românească, în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, şi dedicată lui Filaret,mitropolitul Ungrovlahiei.Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1905.2239 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5980.2240 – Ceaslov, Bucureşti, 1801.Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 111.2241 – Psaltire, Buzău, 1825. Însemnări în limba română din satul Hănguneşti(Hănguleşti), 1836, 1838, 1845.Ref.: ibidem.A2242 – Potir, atelier Ţările Române, circa 1500, h 23,5 cm, diam. bază 13,5 cm,

608 GRECIAdiam. cupă 13,5 cm, argint aurit şi smalţ. Decoraţie caracteristică atelierelor de argintăriemoldoveneşti de la sfârşitul sec. XV – începutul sec. XVI. Probabil donaţie românească.Ref. şi reprod.: Giōta Oikonomakī-Papadopoulou, în Thīsauroi tou Agiou Orous,p. 616-617 (cu ipoteze de localizare şi datare a execuţiei); V. Cândea, Tezaurele...,op. cit., p. 7.2243 – Epitrahil, atelier Ţara Românească, sec. XVI, lucrat din porunca lui NeagoeBasarab şi a doamnei Despina. Broderie din fir de aur, argint şi mătase colorată, pe fond înîntregime brodat din fir de aur, reprezentând şi familia donatorilor.Ref.: Beza, Urme, p. 50; G. Millet, Hélène des Ylouses, Broderies religieuses de stylebyzantin, Paris, 1947, p. 32-33; Bodogae, Athos, p. 270; Bogdan, Daniile, p. 33;Maria Ana Musicescu, Broderia medievală românească, Buc., 1969, p. 38, nr. 35.Reprod.: M. Beza, op. cit., p. 44; G. Millet, Hélène des Ylouses, op. cit., pl. LXXII-LXXVII.2244 – Relicvariu, donat de Alexandru beizadea, fiul lui Nicolae Mavrocordat, 1768.Ref.: V. Laurent, Une donation du prince Alexandre Mavrocordato au skyte athonite deKauvsokalyvi (BSHAR, 24, 1943, p. 1-13).MONĪ XĪROPOTAMOU(Mănăstirea Xeropotamu)AM2245 – Aşezământ, întreţinut în sec. XVI-XIX cu ajutoare româneşti: Neagoe Basarab(1515), Vlad Vintilă (1533), Alexandru Lăpuşneanu şi doamna Ruxandra (a doua jumătatea sec. XVI), Mihnea Turcitul (1585), Ieremia Movilă (1604), Alexandru Coconul (1626),vameşul Păun (1671), Nicolae Mavrocordat (1713), Constantin şi Răducanu Slătineanu(1759), polcovnicul Constantin Fălcoianu (1759), Scarlat Ghica (1760), Ioan TeodorCallimachi (1760), postelnicul Ioan (1760), negustorul braşovean Radu (1773), şi dinveniturile mănăstirilor închinate Plumbuita, Clatia – Bucium şi Dancu din Iaşi.Ref.: Lesviodacs, p. 462, nr. 7; Ieroshim. Serafim, p. 108; Gedeon, Athos, p. 184-185;Iorga, Athos, p. 475; Bodogae, Athos, p. 198-207; Mircea, Catalogul, p. 65, nr. 407;Moisescu, Contribuţia, p. 255-257.2246 – Construcţii şi renovări efectuate cu sprijin românesc: reparaţii generale,construirea trapezei şi pivniţei (Neagoe Basarab, 1515); reparaţii generale (Vlad Vintilă,1533; Alexandru Coconul, 1626), construirea baptisteriului (1763), a turnului cu ceas(1769), alte amenajări (1783).Ref.: Gavriil Protul, ed. Erbiceanu, 1888, p. 99; Bodogae, Athos, p. 199-200, 206;Thīsauroi, p. 314-315; Sotiris Kadas, Mount Athos, p. 82.Reprod.: G. Balş, op. cit., p. 13, fig. 18; p. 32, fig. 48; Cândea – Simionescu, Athos, p. [37].2247 – Biserica mănăstirii Sfinţii 40 de Mucenici, renovată şi zugrăvită în a douajumătate a sec. XVI cu sprijinul lui Alexandru Lăpuşneanu şi a doamnei Ruxandra; reparaţiiîn 1763 (pisanie redactată de Chesarie Daponte), repictată în 1783, când este reprezentatşi Sf. Ioan Românul; pe uşile sculptate, sec. XVIII, stemele Moldovei şi Ţării Româneşti.

GRECIA 609Ref.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 541, 542 (pisanii din 1763 şi 1783); Iorga,Athos, p. 482; Bodogae, Athos, p. 199; P.Ş. Năsturel, Un portrait de martyr roumainau Mont Athos (BBRF, 1979, p. 59-78).Reprod.: G. Balş, op. cit., p. 22, fig. 30; P.Ş. Năsturel, loc. cit.; Cândea – Simionescu,Athos, p. [38-39]; idem, Prezenţe româneşti, IV, p. 176-177, fig. 194-196.2248 – Paraclisul Sfintei Cruci, construit la 1773 cu danii româneşti, pictura muralăcu cheltuiala negustorului braşovean Radu (pisanie redactată de Chesarie Daponte).Ref.: Cod. Vatopedi, 1038, f. 233; Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 550; Bodogae,Athos, p. 207.Reprod.: Cândea – Simionescu, Athos, p. [39].2249 – Chilia părintelui Gherasim, Adormirea Maicii Domnului, cumpărată în adoua jumătate a sec. XIX, fost aşezământ românesc.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 275 (cumpărată de Arsenie Neluş);Bălan, Mărturii, p. 370, 389.DOC2250 – Documente din 1275, 1300, 1312, privitoare la proprietăţi ale păstorilor vlahiîn diferite zone ale Muntelui Athos.Publ.: Jacques Bompaire (ed.), Actes de Xéropotamou, p. 92, 108, 123; Fontes, IV, p.120-121.2251 – Hrisov, din 2 septembrie 1432, de la Iliaş, domnul Moldovei, lui DragoşUrlat, dania unui sat pe Tutova.Ref.: Năsturel, Athos, p. 171, n. 4; Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 75, nr. 1.2252 – Mărturie din 1492, a lui Neagoe, şoltuz de Tecuci, privind o moşie a luiBogdan Agiud din Mărtineşti. Text în limba slavonă.Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 75-76, nr. 2.2253 – Act, iulie 1539, prin care soborul mănăstirii Xeropotamou hotărăşte cum să fiefolosită suma de 13.000 de aspri dăruită de Macarie, mitropolitul Moldovei.Ref.: Evdokimos din Xiropotam, Ī en Agiō Ōrei Athō [...] monī Xīropotamou, 425-1925,Salonic-Serres, 1926, nr. 177; Gounaridīs, Archeio, p. 16, nr. 2.Reprod.: Gounaridīs, Archeio, p. 17.2254 – Hrisov, 31 august 1551, prin care Ştefan Rareş, domnul Moldovei, întăreştelui Frăţilă o parte din moşia Fântâneni. Text în limba slavonă.Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 76, nr. 3.2255 – Hrisov, 20 aprilie 1555, prin care Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei,întăreşte lui Liul şi Ioan o parte din moşia Urlaţi. Text în limba slavonă.Ref.: ibidem, p. 76, nr. 4.2256 – Mărturie, 1 martie 1565, prin care judele Stanciu certifică vânzarea de cătreHaret a unei case către mănăstirea Xeropotamou. Text în limba slavonă.Ref.: ibidem, p. 76-77, nr. 5.

610 GRECIA2257 – Mărturii (3) din 9 octombrie 1576, 6 septembrie 1577 şi 6 ianuarie 1578,prin care Murgu, mare vornic al Ţării de Jos, confirmă vânzarea unor părţi din moşiaFântâneni. Texte în limba slavonă.Ref.: ibidem, p. 77-78, nr. 6-8.2258 – Hrisov din 12 martie 1583 prin care Petru Şchiopul, domnul Moldovei,întăreşte mănăstirii Socola stăpânirea moşiilor Ezereni şi Găureni. Text în limba slavonă.Copie.Ref.: ibidem, p. 78.2259 – Hrisov, 21 octombrie 1585, prin care Mihnea II, domnul Ţării Româneşti,închină mănăstirea de la Podul Colentinii (Plumbuita) mănăstirii Xeropotamu. Text înlimba slavonă (cota 22, nr. 3).Ref.: M. Beza, op. cit., p. 59; Năsturel, Athos, 173, n. 10; Marinescu, Archeio Xīropotamou,p. 78-79, nr. 9; p. 591, fig. 3.Publ.: DIR, B, Ţara Românească, XVI, vol. V, p. 212-213; Stoica Nicolaescu, Petru vodăcel Tânăr şi Petru vodă Şchiopul. O chestiune controversată din istoria românilor,Bucureşti, 1915, p. 10-11; idem, Mănăstirea Xiropotamou din Sfântul Munte Athosşi metohul său Plumbuita din Bucureşti („Bucureşti”, 1, 1935, nr. 1, p. 102-104);Evdokimos, op. cit., ed. 2, Thessaloniki, 1971, p. 50-53.2260 – Hrisov, 12 octombrie 1588, prin care Mihnea II, domnul Ţării Româneşti,dăruieşte mănăstirii Plumbuita 5 câble de brânză şi 150 de vedre de vin. Text în limbaslavonă.Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 79-80, nr. 10.2261 – Hrisov, 24 iunie 1604, prin care Ieremia Movilă întăreşte mănăstiriiXeropotamu satul Colibani din Moldova.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 29.2262 – Acte (2) din 8 septembrie 1605 şi 16 octombrie 1607 referitoare la moşiaFântâneni (Bârlad). Texte în limba slavonă (Roumaniko archeio, nr. 460, 463).Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 80, nr. 11-12.2263 – Documente (594) din 1605-1864, hrisoave de danie, întăriri, acte de vânzarecumpărare,hotărnicii, porunci, sentinţe, corespondenţă privitoare la proprietăţile şiveniturile mănăstirilor Dancu, Bucium, biserica Sf. Ioan Zlataust din Iaşi, închinatemănăstirii Xeropotamu de la Muntele Athos şi mănăstirii Drianou din Epir: moşii, vii laBucium, terenuri şi case în Iaşi, scutiri de impozite, danii ale marelui vameş Păun, ctitorulmănăstirii Bucium-Clatia ş.a. Texte în limbile română sau greacă, unele cu traduceri înfranceză sau rusă (Roumaniko archeio, nr. 10, 25-27, 30-32, 35, 38, 43, 45, 47, 51, 53-59,61-75, 78-80, 82-86, 95-107, 109-118, 121-123, 126, 128-131, 134, 138-140, 142-153,155, 159, 162, 165-166, 168-172, 174-175, 178, 184, 186-189, 194-199, 200, 202-209,212, 214-215, 217-218, 220-223, 225-232, 234, 237-238, 241-253, 255-257, 262-265,267, 269-271, 273-277, 279-283, 285-286, 288-297, 299-305, 307, 309-312, 314-315,318-319, 321, 323-326, 328-330, 332-335, 337-349, 351-360, 365, 373-375, 381, 383,385-394, 397-405, 407-410, 417, 423-425, 427-459, 462, 470, 478-479, 483-484, 492,494, 500, 509, 516-517, 521-527, 531-551, 554-555, 557-559, 561, 563-565, 569-571,573, 577, 583-584, 586-587, 590, 594, 598-631, 633-660, 662-674, 676-686, 688-691,

GRECIA 611693-715, 717-721, 726-727, 731, 733, 735-737, 739-741, 743-752, 755-760, 763-773,775, 777-790, 792-793, 795-811, 814-815, 817, 819-821, 823-826, 838-840, 843-844,879, 890-893, 901, 914-922, 934-935, XLIII).Ref.: ibidem, p. 83-86, nr. 17, 19, 20; p. 88-89, nr. 24; p. 93-97, nr. 33, 36, 38-39; p. 99-101, nr. 42-45, 47; p. 103, nr. 49; p. 105-115, nr. 52, 55, 57, 59, 61-62, 65-66, 69-72;p. 117-155, nr. 77-80, 83-90, 92-101, 104, 107-109, 112-132, 134-137, 139-141; p.158-159, nr. 143-145; p. 165, nr. 149; p. 167-179, nr. 152, 154, 156-159, 161, 163,166-175, 177, 180; p. 185-187, nr. 194-196, 198; p. 190-192, nr. 203-204, 206, 209;p. 194-206, nr. 213-215, 217-218, 220-226, 229-233, 236; p. 209-210, nr. 242; p.213-215, nr. 246, 248-249, 251-252; p. 218-221, nr. 256, 258-259, 262-263; p. 224-239, nr. 269-275, 277-285, 287, 290, 292-293, 298; p. 242, nr. 304; p. 244, nr. 307;p. 246-259, nr. 310, 312-313, 316-318, 320, 323-324, 327-328, 330-332, 335, 337;p. 261-266, nr. 340, 343-345; p. 268-269, nr. 348-351; p. 271-298, nr. 355-357, 359,362, 365, 368-369, 371-372, 374-375, 377, 379, 381-386, 390, 393-396, 398-402,404; p. 301-312, nr. 410-412, 414-416, 418-428; p. 314-325, nr. 432, 434-437, 439-440, 442, 444-445, 447-450; p. 327-344, nr. 453, 455-456, 458-460, 462-465, 468-476; p. 346-347, nr. 480-481; p. 349-354, nr. 484-486, 488, 490-491; p. 357-369, nr.495-506, 508, 510; p. 372-373, nr. 513-515; p. 375-381, nr. 517, 519-523, 525-528;p. 383-411, nr. 531-533, 535-554, 556, 558-561, 563-566; p. 415-418, nr. 568-571,573; p. 425-428, nr. 577-579; p. 430-437, nr. 582-583, 585-591; p. 439, nr. 594-604;p. 446-454, nr. 606-618, 621-624; p. 456-464, nr. 626, 629-630, 632, 634-635, 638-642, 644-649; p. 466-467, nr. 655; p. 469-476, nr. 661, 663, 667, 669, 672-673; p.483-489, nr. 690-696, 700, 702; p. 491-494, nr. 707, 709-712, 714-716; p. 496-525,nr. 719, 721-740, 745-751, 753-754, 756-757, 759-766, 768, 770-790, 792; p. 527-546, nr. 793-796, 798, 800-801, 803, 805-820, 823-825, 827-835, 838-839, 841; p.549-555, nr. 844, 846-860; p. 562-580, nr. 875-879, 881-921; p. 582-584, nr. 930-931, 934-936.2264 – Hrisov, 20 septembrie 1613, prin care Ştefan II Tomşa, domnul Moldovei,hotărăşte în procesul dintre diacul Pătraşcu Baci şi Bechiul pentru moşia Vlâdnicul de Jos,lângă râul Bercheţi. Text în limba slavonă (Roumaniko archeio, nr. 580).Ref.: ibidem, p. 81, nr. 13.2265 – Hrisov, 18 noiembrie 1614, prin care Radu Mihnea, domnul Ţării Româneşti,întăreşte proprietăţi mănăstirii Plumbuita, metoc al mănăstirii Xeropotamu.Ref.: Năsturel, Athos, p. 173, n. 11; Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 81-82, nr. 14; p.592, fig. 4.Publ.: DIR, B, XVII, II, p. 334-335.2266 – Act, [15 noiembrie 1616 – 20 aprilie 1617], prin care clucerul GrigoreIsar vinde o prisacă în Fântânele, în vecinătatea moşiei Corneşti. Text în limba română(Roumaniko archeio, nr. 60).Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 82-83, nr. 15.2267 – Hrisov, 28 ianuarie 1617, prin care Radu Mihnea, domnul Moldovei, întăreştepaharnicului Istratie Bolea o parte din moşia Ciori, jud. Tecuci. Text în limba română(Roumaniko archeio, nr. 593).Ref.: ibidem, p. 83, nr. 16.

612 GRECIA2268 – Hrisoave (7), de la Alexandru Coconul (8 iunie 1626), Leon Tomşa (2 februarie1630, 29 martie 1632), Matei Basarab (17 martie 1634, 18 februarie şi l octombrie 1647,21 decembrie 1653) privind întăriri de proprietăţi pentru mănăstirea Plumbuita, metoc alXeropotamului.Ref.: Beza, Urme, p. 59; Năsturel, Athos, p. 173, n. 12; Marinescu, Archeio Xīropotamou,p. 84-85, nr. 18; p. 86-87, nr. 21-22; p. 90-91, nr. 28; p. 97-99, nr. 40-41; p. 103-104,nr. 50; p. (593), fig. 5 (doc., 17 martie 1634, fragm.).Publ.: DRH, B, XXI, p. 168-175.2269 – Hrisoave (2), 12 mai şi 12 noiembrie 1632, prin care Alexandru Iliaş, domnulMoldovei, întăreşte moşia Trohăneşti, jud. Tecuci, postelnicului Enache apoi lui Panait.Texte în limba slavonă, cu traduceri în limba română din 1856 (Roumaniko archeio, nr.210, nr. XXXVI a, XXXVII a, XXXVIII).Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 87-89, nr. 23-25.2270 – Hrisov din 2 decembrie 1632, prin care Alexandru Iliaş, domnul Moldovei,întăreşte lui Mihalcea biv armaş o parte din moşia Vlâdnicul de Jos. Text în limba slavonăcu o traducere în limba română (Roumaniko archeio, nr. 581-582).Ref.: ibidem, p. 89-90, nr. 26.2271 – Hrisov, 5 februarie 1634, prin care Moise Movilă, domnul Moldovei, întăreşteo moşie biv slugerului Gheorghe Jora. Text în limba română (Roumaniko archeio, nr. 306).Ref.: ibidem, p. 90, nr. 27.2272 – Hrisoave (7) din 9 iunie, 12 iulie, 7 septembrie, 20 noiembrie 1635, 16iunie 1638, 8 februarie 1642 şi 24 iulie 1650, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei,întăreşte moşiile Trohăneşti, Fântânele, Vlâdnic, Crăteşti şi Ruseni, porunceşte cercetări înprocese de proprietate. Texte în limba română şi în slavonă cu traducere în limba română(Roumaniko archeio, nr. 42, 179, 219, 225, 236, 508, 578-579).Ref.: ibidem, p. 92-94, nr. 29-33; p. 96, nr. 37; p. 101, nr. 46.2273 – Hrisov, 28 mai 1639, prin care Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti,întăreşte bisericii Buna Vestire din ostrovul Dâmboviţei (Bucureşti) un stăvilar şi althrisov, din 25 septembrie 1652, prin care acelaşi domnilor întăreşte marelui comis RaduMihalcea moşia Plăşeni, jud. Ilfov. Texte în limba slavonă (Roumaniko archeio, nr. 1, 8şi 489).Ref.: ibidem, p. 94-95, nr. 35; p. 102-103, nr. 48.Publ.: Paul Cernovodeanu, Nicolae Vătămanu, Contribuţii la vechea topografie aBucureştilor: ostrovul Dâmboviţei (sec. XVI-XVII) („Studii”, 11, 1959, nr. 6, p. 123-125: hrisov 1639).2274 – Act, [12 ianuarie 1643 – 12 octombrie 1646], prin care Grigore Ureche, marevornic al Ţării de Jos, întăreşte lui Drăguţu din Bilţigani stăpânirea unei proprietăţi a IrineiBuniţa din Coceni. Text în limba slavonă (Roumaniko archeio, nr. 350).Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 564, nr. 880.2275 – Hrisov, 24 noiembrie 1654, prin care Constantin Şerban, domnul ŢăriiRomâneşti, întăreşte scutiri anterioare de dări mănăstirii Plumbuita. Pergament. Text înlimba slavonă (Roumaniko archeio, nr. 13).Ref.: ibidem, p. 104, nr. 51.

GRECIA 6132276 – Poruncă din 26 februarie 1656, a lui Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei,privind cercetări în procesul căpitanului Ionaşcu ceauşul pentru moşia Trohăneşti. Text înlimba română (Roumaniko archeio, nr. 213).Ref.: ibidem, p. 105, nr. 53.2277 – Hrisoave (2) din 30 aprilie şi 26 iunie 1658 prin care Mihnea III Radu, domnulŢării Româneşti, întăreşte mănăstirii Plumbuita moşia Tâmbureşti. Texte în limba română(Roumaniko archeio, nr. 515, 574).Ref.: ibidem, p. 105-107, nr. 54, 56.2278 – Hrisoave (2), 16 şi 29 iulie 1661, prin care Ştefăniţă Lupu, domnul Moldovei,întăreşte o vie la Huşi lui Ioan biv cămăraş şi veniturile Isăroaei din moşia Urlaţi. Texte înlimba română (Roumaniko archeio, nr. 41, 185).Ref.: Dumitru Năstase, Coroana împărătească a lui Vasile Lupu (AIIAI, 31, 1994, parteal, p. 44, n. 10: pecetea doc. din 16 iulie 1661); Marinescu, Archeio Xīropotamou, p.108-109, nr. 58, 60.Reprod.: Atena, Centrul de Cercetări Neoelenice, mf.2279 – Hrisoave (3), 16 mai 1662, 14 februarie şi 26 martie 1664 prin care EustratieDabija, domnul Moldovei, întăreşte drepturi de proprietate asupra unei case în mahalauaCismărie din Iaşi şi asupra moşiei Trohăneşti. Texte în limba română (Roumaniko archeio,nr. 201, 298, 511).Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 110, nr. 63; p. 112-113, nr. 67-68.2280 – Hrisov din 21 noiembrie 1662, prin care Grigore Ghica, domnul ŢăriiRomâneşti, acordă mănăstirii Plumbuita scutiri de zeciuială pentru moşia Tâmbureşti.Text în limba română (Roumaniko archeio, nr. 472).Ref.: ibidem, p. 110-111, nr. 64.2281 – Hrisov din 29 august 1667 prin care Iliaş Alexandru, domnul Moldovei,întăreşte lui Balint, vel iuzbaş, un loc de casă în mahalaua Cismărie (Iaşi), revendicat decălugării mănăstirii Barnovski. Text în limba română (Roumaniko archeio, nr. 313).Ref.: ibidem, p. 115-116, nr. 74.2282 – Hrisoave (2) din 8 şi 31 mai 1668 prin care Radu Leon, domnul Ţării Româneşti,întăreşte unele venituri mănăstirii Plumbuita. Texte în limba română (Roumaniko archeio,nr. 17, 473).Ref.: ibidem, p. 116-117, nr. 7677.2283 – Hrisov din 3 iulie 1669 prin care Antonie din Popeşti, domnul Ţării Româneşti,acordă mănăstirii Plumbuita dreptul de a ridica anual unele venituri de pe moşia Slobozia.Text în limba română (Roumaniko archeio, nr. 520).Ref.: ibidem, p. 120, nr. 82.2284 – Hrisoave (11), [ianuarie – 21 mai 1666], 28 iunie 1669, 4 februarie, 4 martie, 30martie, 7 aprilie, 6 iulie, 6 august 1671, 8 aprilie, 6 mai, 15 iunie 1672, prin care GheorgheDuca, domnul Moldovei, hotărăşte în probleme de proprietate asupra unor moşii alemănăstirii Bucium din Iaşi, închinată mănăstirii Xeropotamu (Grumăzeşti, Comândăreşti,

614 GRECIATrohăneşti). Texte în limba greacă (primul, şi în limba română) (Roumaniko archeio,nr. 94, 177, 191, 211, 216, 258-261, 284, 495).Ref.: ibidem, p. 115, nr. 73; p. 119, nr. 81; p. 129, nr. 100; p. 130-131, nr. 103; p. 132, nr.105, 106; p. 135-136, nr. 110-111; p. 148-149, nr. 133; p. 153, nr. 138; p. 155-158,nr. 142.2285 – Act din 15 februarie 1670 prin care ieromonahul Mihail, egumenul mănăstiriiBisericani şi alţi călugări din obşte, restituie lui Alivara, sora lui Matei Schimbătorul unteren oferit în dar mănăstirii, fiind prea mic şi nefolositor, drept care Alivara face o altădanie de 50 de lei ca despăgubire. Text în limba română (Roumaniko archeio, nr. 317).Ref.: ibidem, p. 124-125, nr. 91.2286 – Act din 9 februarie 1671 prin care Metodie III, patriarhul Constantinopoluluiridică mănăstirea Clatea – Bucium, ctitorită de marele vameş Păun şi închinată mănăstiriiXeropotamu, la rang de stavropighie patriarhală. Traducere românească a originaluluigrecesc, descris în vol. I, p. 538, nr. 1993.Ref.: ibidem, p. 130, nr. 102.2287 – Act, din februarie 1671, prin care vameşul Păun închină mănăstirii Xeropotamuctitoria sa de la Bucium, lângă Iaşi, cu veniturile ei.Ref.: Iorga, Byzance, p. 174; Bodogae, Athos, p. 201; Iorga, Studii şi documente, VI, p. 59.Publ.: Evdokimos, op. cit., 1926, p. 53-54.2288 – Act, din februarie 1671, prin care patriarhul Metodie, de Constantinopol,întăreşte dreptul de stavropighie mănăstirii Sf. Treime din Iaşi, închinată mănăstiriiXeropotam.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 42; Cipariu, Muntele Athos, p. 196; Burada, O călătorie,p. 134; Josef Müller, Historische Denkmäler in den Klöstern des Athos, I, Leipzig,1885, p. 64; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 204; Bodogae, Athos, p. 201.Publ.: Uspenski, Ukazatel’ aktov, p. 67; Evdokimos, op. cit., 1926, p. 55-57.2289 – Hrisov din 8 iulie 1672, prin care Gheorghe Duca, domnul Moldovei, întăreştemarelui vameş Păun moşia Trohăneşti (jud. Tecuci), lângă râul Bârlad. Pergament. Text înlimba slavonă (Roumaniko archeio, nr. 50).Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 160-163, nr. 145, p. [594], fig. 6 (pecetea).2290 – Hrisov din 2 martie 1673, prin care Grigore Ghica, domnul Ţării Româneşti,întăreşte mănăstirii Plumbuita o proprietate în Plăşeni, jud. Ilfov. Text în limba română(Roumaniko archeio, nr. 510).Ref.: ibidem, p. 164, nr. 147.2291 – Hrisoave (2) din 25 ianuarie 1674 şi 27 februarie 1675 prin care GheorgheDuca, domnul Ţării Româneşti dăruieşte mănăstirii Plumbuita 10 case cu posluşnici şiîntăreşte dania de 10 bolovani de sare anual. Texte în limba română (Roumaniko archeio,nr. 505, 507).Ref.: ibidem, p. 165-166, nr. 148, 150.2292 – Hrisov din 5 octombrie 1676, prin care Antonie Ruset, domnul Moldovei,

GRECIA 615întăreşte mănăstirii Bucium un stăvilar pentru o moară de pe râul Bârlad, vecină cu moşiileTrohăneşti şi Bârlădeni. Text în limba română (Roumaniko archeio, nr. 224).Ref.: ibidem, p. 166-167, nr. 151.2293 – Poruncă din 20 noiembrie 1684 a lui Şerban Cantacuzino, domnul ŢăriiRomâneşti, către cămăraşul ocnei Telega, să dea mănăstirii Plumbuita 150 de bolovani desare anual. Text în limba română (Roumaniko archeio, nr. 474)Ref.: ibidem, p. 167-168, nr. 153.2294 – Acte (2) din 2 august 1685 şi 8 iulie 1688 de la Constantin Cantemir, domnulMoldovei: hrisov de întărire a proprietăţii Prisăci şi a unor vii pentru mănăstirea Sf.Ioan Hrisostom din Iaşi şi poruncă de măsurare a moştenirii fraţilor Isar, decedaţi fărămoştenitori. Texte în limba română (Roumaniko archeio, nr. 24 şi 513).Ref.: ibidem, p. 168, nr. 155; p. 172, nr. 164.2295 – Hrisov, 8 iulie 1688, prin care Constantin Brâncoveanu, domnul ŢăriiRomâneşti, dăruieşte mănăstirii Plumbuita 500 de ughi anual. Text în limba română(Roumaniko archeio, nr. 9).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 173, nr. 165; p. [595], nr. 7.2296 – Acte (9) din 1, 6, 7 iulie 1695, 17 iunie, 15 decembrie 1701, 2 septembrie, 12şi 20 octombrie şi 2 aprilie 1703 de la Constantin Duca, domnul Moldovei, referitoare laproprietăţile din Urlaţi, Fântânele şi Coceni ale lui Grigoraşcu Jora, întăriri de proprietăţimănăstirii Bucium, întărirea închinării ei către mănăstirea Xeropotamu, o danie cătremănăstirea Dancu, hotărnicirea moşiei Vacota. Texte în limba română (Roumanikoarcheio, nr. 23, 49, 50, 164, 363, 389, 509, 519 şi XXXIX).Ref.: ibidem, p. 178, nr. 176; p. 178-179, nr. 178-179; p. 187, nr. 197; p. 188-189, nr. 200-202; p. 190-191, nr. 205.2297 – Acte (13) din 10 mai, 16, 17, 19 iulie, 19 septembrie, 14 octombrie 1696,22 martie, 31 iulie 1697, 29 aprilie, 4 mai 1699, 18 iunie, 21 octombrie 1705 şi 16 mai1706, de la Antioh Cantemir, domnul Moldovei, privind procese ale lui Grigoraşcu Joracu Grigore Isar şi întărirea unei vii la Bucium mănăstirii Sf. Ioan din Iaşi. Texte în limbaromână (Roumaniko archeio, nr. 29, 33, 34, 36, 37, 39, 40, 48, 278, 361, 362, 364, XLVIII).Ref.: ibidem, p. 179-185, nr. 181-189, 191-193; p. 196-197, nr. 216; p. 198, nr. 219.2298 – Acte (18), din 11 septembrie, 16 octombrie, 14, 27 decembrie 1703, 11 aprilie1704, 16 aprilie, 1 septembrie 1708, 6, 8, 28 aprilie 1717, 12 iulie 1719, 1, 18 mai 1722, 3februarie, 9 mai, 6 iunie, 10 septembrie 1724, 27 iulie 1725, de la Mihai Racoviţă, domnulMoldovei, privitoare la proprietăţi ale mănăstirilor Sf. Ioan, Bucium şi Dancu din Iaşi şiveniturile acestora. Texte în limba română (Roumaniko archeio, nr. 21, 235, 254, 379, 380,381, 413, 517, 519, 562, 575, 576, 754, 791, VII, XLII, L, La).Ref.: ibidem, p. 191-192, nr. 207-208; p. 192-194, nr. 210-212; p. 201-202, nr. 227-228;p. 214-215, nr. 250; p. 216-217, nr. 253-254; p. 218, nr. 257; p. 220, nr. 260-261; p.221-224, nr. 264-268.2299 – Hrisov din Iaşi, 30 aprilie 1711, prin care Dimitrie Cantemir, domnulMoldovei, dăruieşte mănăstirii Dancu din Iaşi 5 posluşnici, deoarece mănăstirea nu areproprietăţi sau robi.Ref.: ibidem, p. 204-205, nr. 234.

616 GRECIA2300 – Acte (8), din 12 martie 1712, 28 ianuarie, 12 aprilie, 7 iunie, 3 octombrie, 15decembrie 1713, 26 ianuarie 1714, 2 decembrie 1715, de la Nicolae Mavrocordat, domnulMoldovei, privitoare la procese ale mănăstirilor Sf. Ioan şi Dancu din Iaşi şi întăriri deproprietăţi ale acestora şi ale mănăstirii Bucium. Text în limba română (Roumanikoarcheio, nr. 163, 240, 308, 366, 419, 506, XXXV, XLII).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 205, nr. 235; p. 206-209, nr. 237-241; p. 210, nr. 243; p. 213,nr. 247.2301 – Hrisov, din 28 ianuarie 1713, prin care Nicolae Mavrocordat închinăXeropotamului mănăstirea Dancu din Iaşi.Ref.: Uspenski, Ukazatel’ aktov, p. 70; Cipariu, Muntele Athos, p. 197; Uricariul, XVII,p. 108.2302 – Hrisov, 1 iulie 1714, prin care Ştefan Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti,dăruieşte 500 vedre de vin, 50 de galbeni anual şi alte înlesniri mănăstirii Plumbuita.Pergament. Text în limba română (Roumaniko archeio, nr. XIV).Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 211, nr. 244.2303 – Hrisov, 26 octombrie 1714, prin care Ştefan Cantacuzino, domnul ŢăriiRomâneşti, întăreşte mănăstirii Plumbuita o proprietate la Plăsenii de Jos (jud. Ilfov),lângă râul Mostiştea. Text în limba română (Roumaniko archeio, nr. XXIX).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 241, nr. 244; p. [596], fig. 8.2304 – Hrisov, 1 august 1717, prin care Ioan Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti,întăreşte mănăstirii Plumbuita scutirile de dări acordate de domnitorii anteriori. Text înlimba română (Roumaniko archeio, nr. 477).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 217, nr. 255; p. [597], nr. 9.2305 – Acte (7), 27 aprilie 1727, 14 mai, 18 august 1732, 15, 30 august 1736, 20iunie 1739 şi 10 mai 1741, ale lui Grigore Ghica II, domnul Moldovei, prin care întăreşteproprietăţi ale mănăstirii Dancu din Iaşi şi moşia Popeşti lui Dinu Catargi, al doilea spătar.Texte în limba română (Roumaniko archeio, nr. 85, 155, 377, 414-415, 418, XLV).Ref.: ibidem, p. 228, nr. 276; p. 233-234, nr. 288-289; p. 290-244, nr. 302-303, 305-306.2306 – Act de danie, Bucureşti, august 1730, prin care Zafira, fiica lui Teodor Tohai,închină mănăstirii Xeropotamu o casă din Dizdarkioi, Mesembria.Ref.: Evdokimos, op. cit., nr. 188; Gounaridīs, Archeio, p. 71-72, nr. 65.2307 – Hrisov, 8 iulie 1731, prin care Mihai Racoviţă, domnul Ţării Româneşti,întăreşte mănăstirii Plumbuita daniile în vin şi bani primite de la domnitorii anteriori.Pergament. Text în limba română (Roumaniko archeio, nr. 16).Ref. şi reprod.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 232-233, nr. 286; p. [598], nr. 10.2308 – Hrisoave (11) din 17 noiembrie 1733, 8, 20 noiembrie, 3, 5 decembrie 1734,23 mai, 5 iunie, 8 septembrie 1735, 19 noiembrie 1741, 10 septembrie 1742, 14 iulie 1749,prin care Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Dancu din Iaşiproprietăţi şi danii anterioare. Texte în limba română (Roumaniko archeio, nr. 92, 233,316, 331, 372, 372, 376, 416, 420, V, XLIV, LI).Ref.: ibidem, p. 235, nr. 291; p. 236-238, nr. 294-297; p. 239-240, nr. 299-301; p. 244-245,nr. 308-309; p. 253-254, nr. 325.

GRECIA 6172309 – Act din 24 septembrie 1743, prin care Mihai Racoviţă, domnul Ţării Româneşti,înnoieşte dania de 500 de vedre de vin anual pentru mănăstirea Plumbuita. Text în limbaromână (Roumaniko archeio, nr. 471).Ref.: ibidem, p. 246, nr. 311.2310 – Acte (5) din 17 mai, 1 septembrie 1744 [ – 31 august 1745], 2 august, 25septembrie, 11 noiembrie 1746 [1 septembrie 1746 – 31 august 1747], prin care IoanMavrocordat, domnul Moldovei, hotărăşte întăriri de danii mănăstirii Dancu din Iaşi.Texte în limba română (Roumaniko archeio, nr. 370, 396, II, XII, XLVI).Ref.: ibidem, p. 248-249, nr. 314-315; p. 251-252, nr. 319, 321-322.2311 – Hrisoave (2) din Iaşi, 1 şi 13 martie 1746, prin care Ioan Mavrocordat, domnulMoldovei, dăruieşte mănăstirii Xeropotamu 100 de groşi anual pentru aducerea temporarăîn ţară a unei părţi din Sfânta Cruce, păstrată în tezaurul acelei mănăstiri, şi îl înştiinţeazădespre danie pe egumenul ei Partenie; hrisov de întărire din iulie 1748 al lui ConstantinMavrocordat, domnul Moldovei, pentru această danie.Ref.: Gounaridīs, Archeio, p. 88-89, nr. 93; p. 90, nr. 95; p. 93, nr. 99.2312 – Scrisoare din 2 octombrie 1746, prin care [Constantin] Mavrocordat, domnulŢării Româneşti, înştiinţează pe egumenul mănăstirii Xeropotamu că a dăruit 125 de groşişi că i-a îngăduit să înlocuiască pe egumenul mănăstirii închinate Plumbuita.Ref.: ibidem, p. 90, nr. 96 (emitent greşit: Ioan Mavrocordat).2313 – Act din l februarie 1752, prin care ieromonahul Grigore, duhovnic al mănăstiriiXeropotamu, se învoieşte ca aceasta să trimită un preot paroh la biserica din Braşov aCompaniei comerciale, cu condiţia ca acea biserică să fie închinată aşezământului athonit.Cu două copii.Ref.: Evdokimos, op. cit., p. 85; Gounaridīs, Archeio, p. 95, nr. 103.Publ.: A.E. Karathanassis, L’hellénisme en Transylvanie, Thessaloniki, 1989, p. 200-201.2314 – Poruncă din 21 martie 1753 a lui Matei Ghica, domnul Ţării Româneşti, cătreRadu Văcărescu, biv vel stolnic, ispravnic de Ialomiţa, să hotărnicească moşia Tâmbureştipentru care se judecă mănăstirea Plumbuita cu Pană Filipescu mare medelnicer. Text înlimba română (Roumaniko archeio, nr. 572).Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 225, nr. 329.2315 – Hotărnicie din 27 septembrie 1753 între moşia Tâmbureşti, jud. Ialomiţa şio proprietate a mănăstirii Plumbuita. Text în limba română (Roumaniko archeio, nr. 573).Ref.: ibidem, p. 257, nr. 334.2316 – Acte (3) din 10 mai 1754, 27 martie, 7 iunie 1755, prin care Matei Ghica,domnul Moldovei întăreşte o danie mănăstirii Dancu, îi dăruieşte moşia Bucium şihotărăşte într-o pricină dintre mănăstire şi locuitori. Texte în limba română (Roumanikoarcheio, nr. 369, 371 şi XXIII).Ref.: ibidem, p. 258, nr. 335; p. 260-261, nr. 338-339.2317 – Hrisoave (2), 8 iunie 1754 şi 25 august 1763, prin care Constantin Racoviţă,domnul Ţării Româneşti, întăreşte mănăstirii Plumbuita dania de vin primită de la MateiBasarab. Texte în limba română (Roumaniko archeio, nr. 469, 503).Ref.: ibidem, p. 258-259, nr. 336; p. 283, nr. 378.

618 GRECIA2318 – Hrisov, 4 noiembrie 1757, de la Scarlat Ghica, domnul Moldovei, princare întăreşte mănăstirii Dancu daniile domnitorilor anteriori. Text în limba română(Roumaniko archeio, nr. IX).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 266-267, nr. 346; p. [599], nr. 11.2319 – Hrisov din 6 noiembrie 1757, prin care Scarlat Ghica, domnul Moldovei,întăreşte mănăstirii Dancu hrisoavele de danie ale domnitorilor anteriori. Text în limbaromână (Roumaniko archeio, nr. 417).Ref.: ibidem, p. 267, nr. 347.2320 – Acte (6) din 3 ianuarie, 15 februarie 1759, 12, 23 mai 1760, 14 aprilie, 14mai 1761, prin care Ioan Theodor Callimachi, domnul Moldovei, porunceşte cercetări înprocese ale mănăstirii Dancu şi întăreşte proprietăţi ale acesteia. Texte în limba română(Roumaniko archeio, nr. 266, 367, 395, 421, 493, XV).Ref.: ibidem, p. 269-270, nr. 352-353; p. 274-277, nr. 360-361 şi 363-364.2321 – Scrisoare din 30 (?) aprilie 1759 prin care Scarlat Ghica, domnul ŢăriiRomâneşti, face cunoscut preoţilor, călugărilor şi locuitorilor că va sosi în ţară lemn sfântdin crucea răstignirii Mântuitorului prin monahul Chesarie Dapontes de la mănăstireaXeropotamu şi îndeamnă pe credincioşi să facă daruri acelei mănăstiri. Text în limbaromână (Roumaniko archeio, nr. 313).Ref.: ibidem, p. 271, nr. 354, cu data 31 [sic!] aprilie.2322 – Act, din 20 octombrie 1759, prin care boierii Constantin şi RăducanuSlătineanu închină biserica lor din Slatina, ca metoc la Xeropotamu.Ref.: Cipariu, Muntele Athos, p. 196; Uricariul, XVII, p. 110; Uspenski, Istorija Afona,III/1, p. 142; Burada, O călătorie, p. 134; Bodogae, Athos, p. 204; Bogdan, Daniile,p. 29.2323 – Act, din 7 decembrie 1759, prin care polcovnicul Constantin Fălcoianu închinăo proprietate mănăstirii Xeropotamu.Ref.: Burada, O călătorie, p. 134; Bodogae, Athos, p. 204.2324 – Act, din 20 februarie 1760, prin care Scarlat Ghica, domnul Ţării Româneşti,dăruieşte mănăstirii Xeropotamu un ajutor de 8.000 lei. Text în limba română.Ref.: Uricariul, XVII, p. 110-111; M. Gedeon, Athos, p. 185; Iorga, Athos, p. 498; Bodogae,Athos, p. 204-205; V. Laurent, La prétendue croix byzantine du trésor de Putna(BSHAR, 25, 1944, p. 89-91); Florin Marinescu, Roumanika eggrafa, în Thīsauroitou Agiou Orous, p. 500-501, nr. 16.17; Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 272-273; p. 600-601, fig. 12-13; p. 605, fig. 17; V. Cândea, Tezaurele..., op. cit., p. 7.Publ.: C. Erbiceanu, Constantin Daponte, numit Chezarie din călugărie (BOR, 11, 1887-1888, p. 341-347); Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1145; Evdokimos, op. cit., 1926,p. 114.2325 – Act, din 9 martie 1760, prin care postelnicul Ioan închină o proprietatemănăstirii Xeropotamu.Ref.: Uricariul, XVII, p. 110; Burada, O călătorie, p. 134.

GRECIA 6192326 – Act, din 30 mai 1760, prin care un anume Filipescu dăruieşte mănăstirii 30livre de ceară albă.Ref.: Uricariul, XVII, p. 111; Burada, O călătorie, p. 134.2327 – Acte (11), din 28 iulie, l octombrie, 25 noiembrie 1764, 28 aprilie, 13noiembrie 1766, 13 mai, 8 august, 26 noiembrie 1775, 4 ianuarie, 15 martie 1777, princare Grigore Al. Ghica, domnul Moldovei, face danii bisericii din Bucium şi mănăstiriiDancu, întăreşte proprietăţi ale acesteia şi ale mănăstirii Xeropotamu, dăruieşte un loc înBotoşani lui Iorga mare medelnicer şi porunceşte cercetări într-un proces pentru aceastăproprietate. Texte în limba română (Roumaniko archeio, nr. 87, 161, 173, 412, 514, 552-553, 762, III, XXXI, XXXIII).Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 290, nr. 388-389; p. 292-293, nr. 391-392; p.295, nr. 397; p. 298, nr. 403; p. 313-315, nr. 430-431, 433; p. 317, nr. 438; p. 318,nr. 441.2328 – Învoială, Braşov, 5 august 1764, între Compania comercială din oraş şi parohiasa închinată mănăstirii Xeropotamu, privind tipicul slujbelor şi statutul de autonomie alparohului faţă de aşezământul athonit.Ref.: Gounaridīs, Archeio, p. 113-114, nr. 130.2329 – Document din 3 octombrie 1764, prin care ieromonahul Hristofor dinmănăstirea Xeropotamu adevereşte că a primit la Braşov de la ieromonahul Ierotei o cutiede argint, cu un fragment din lemnul Sfintei Cruci şi moaşte.Ref.: ibidem, p. 114, nr. 132.2330 – Document, din 1765, menţionând suma de 32.000 lei, totalul daniilorîncasate de Constantin-Chesarie Daponte din Ţările Române pentru refacerea mănăstiriiXeropotamu.Ref.: C. Erbiceanu, Cronicarii greci carii au scris despre români în epoca fanariotă,Bucureşti, 1888, p. LXVIII.2331 – Scrisori (2) din Iaşi, 15 octombrie 1761 şi 17 aprilie 1762, prin care postelniculConstantin înştiinţează pe Anthim, schevofilax al mănăstirii Xeropotamu, că partea dinSfânta Cruce trimisă în Moldova se va întoarce la mănăstire într-o cutie nouă de aur,lucrată de un meşter bun sub supravegherea lui Chesarie Dapontes, dar va rămâne untimp la Constantinopol, la cererea credincioşilor de acolo. Răspuns al lui Anthim [întrenoiembrie 1761 şi martie 1762].Ref.: Gounaridīs, Archeio, p. 108-110, nr. 121-123.2332 – Acte (12), din 10 decembrie 1761, [1 septembrie 1761-31 august 1762], 25aprilie, 14 septembrie 1762, 3 iunie, 8 noiembrie 1763, 14, 20, 30 mai, 21 iunie 1767,25 iunie, 16 iulie 1768, de la Grigore Callimachi, domnul Moldovei, prin care face daniibisericii din Bucium, ctitorită de el, acordă mile, întăreşte proprietăţi mănăstirii Dancu şiporunceşte cercetări în procese ale acesteia. Texte în limba română (Roumaniko archeio,nr. 88, 160, 268, 272, 411, 422, 426, VI, XXXII, XL, XLI şi XLIX).Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 277-278, nr. 366-367; p. 280, nr. 370; p. 281,nr. 373; p. 282, nr. 376; p. 284, nr. 380; p. 299-300, nr. 405-408; p. 303, nr. 413; p.306, nr. 417.

620 GRECIA2333 – Hrisov, 22 iulie 1764, prin care Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei,întăreşte mănăstirii Dancu din Iaşi daniile în vii, vite şi bani primite de la domnitoriianteriori. Text în limba română (Roumaniko archeio, nr. IV).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 289, nr. 387; p. [602], fig. 14.2334 – Scrisoare din Iaşi, 21 mai 1766, prin care arhiereul Ioanichie al Sinadelor,egumenul mănăstirii Dancu, înştiinţează pe Athim, schevofilaxul mănăstirii Xeropotamu,despre relaţiile ce decurg din închinarea aşezământului din Iaşi către cel din muntele Athos.Ref.: R. Glogovan, Clopotul bisericii domneşti din Târgovişte („Studia valachica”,Târgovişte 1970, p. 254-255); Gounaridīs, Archeio, p. 116-118, nr. 136.2335 – Hrisov, septembrie 1767, prin care Alexandru Scarlat Ghica, domn al ŢăriiRomâneşti, întăreşte mănăstirii Xeropotamu dania de 500 taleri anual, acordată de tatălsău, domnitorul Scarlat Ghica. Pergament. Text în limba română (Roumaniko archeio,nr. 1 III).Ref. şi publ.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 300-301, nr. 409; p. [603], fig. 15(fragm.).2336 – Hrisoave (4) din 10 martie 1775, 3 iulie 1777, 2 martie şi 21 iulie 1797, princare Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti, întăreşte danii mănăstirii Xeropotamuşi mănăstirii Plumbuita. Texte în limba română (Roumaniko archeio, nr. 18, 20, VIII, LII).Ref.: ibidem, p. 312-313, nr. 429; p. 319-320, nr. 443; p. 367, nr. 507; p. 368-369, nr. 509.2337 – Acte (5) din 27 iunie 1778, 12 mai, 8 iunie 1779, 21 aprilie 1780 şi luna iunie1780, prin care Constantin Moruzi, domnul Moldovei, întăreşte o danie în bani mănăstiriiXeropotamu şi daniile anterioare ale mănăstirii Dancu şi porunceşte cercetări privindproprietatea acesteia, Vlâdnic. Texte în limba română (Roumaniko archeio, nr. 93, 566,567, XX, XXXIV).Ref.: ibidem, p. 322, nr. 446; p. 325-330, nr. 451-452, 454, 457.2338 – Listă, 1 septembrie 1782, cuprinzând numele donatorilor pentru platazugrăvirii bisericii mănăstirii Xeropotamu, între care preotul Hristofor din Braşov (Cod.taxidion, nr. 1).Ref.: Gounaridīs, Archeio, p. 130, nr. 155.2339 – Hrisov, septembrie 1782, prin care Nicolae Caragea, domnul Ţării Româneşti,confirmă dania în vin a domnitorilor anteriori către mănăstirea Plumbuita. Text în limbaromână (Roumaniko archeio, nr. XIX).Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 332, nr. 461.2340 – Hrisov, 25 mai 1786, prin care Alexandru Mavrocordat „Firaris”, domnulMoldovei, întăreşte mănăstirii Dancu dreptul de a percepe 2 lei de fiecare casă, în Bucium.Text în limba română (Roumaniko archeio, nr. 375).Ref.: ibidem, p. 336, nr. 466.2341 – Poruncă, 25 septembrie 1786, a lui Alexandru Ipsilanti, domnul Moldovei,către biv vel stolnicul Manolachi Dimachi, vornic de Botoşani, să facă cercetări privindlocul de casă din Botoşani al Bălaşei, fiica medelnicerului Iorga. Text în limba română(Roumaniko archeio, nr. 556).Ref.: ibidem, p. 337, nr. 467.

GRECIA 6212342 – Hrisov din 26 martie 1792, prin care Mihai Suţu, domnul Ţării Româneşti,întăreşte dania în vin a domnitorilor anteriori către mănăstirea Plumbuita. Text în limbaromână (Roumaniko archeio, nr. XIV).Ref.: ibidem, p. 344-345, nr. 477.2343 – Acte (4) din 13, 16 decembrie 1792, 20 ianuarie 1803, 18 iulie 1806, ale luiAlexandru Moruzi, domnul Moldovei, referitoare la afaceri ale mănăstirii Dancu din Iaşi:ţigani, construcţia unei mori şi un proces. Texte în limba română (Roumaniko archeio, nr.327, 382, 774, XXVII).Ref.: ibidem, p. 345-346, nr. 478-479; p. 381-382, nr. 529; p. 386, nr. 534.2344 – Acte (4), 29 iunie 1793, 1 iunie, 5 august 1794 şi 31 ianuarie, 30 aprilie1795, prin care Mihai Suţu, domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Dancu o danie deţigani, scutiri de dări şi porunceşte cercetări în procese ale acesteia. Texte în limba română(Roumaniko archeio, nr. 378, 384, 560, 794, XIII).Ref.: ibidem, p. 348, nr. 482; p. 351-353, nr. 487-489; p. 355, nr. 492; p. 355-356,nr. 492-493.2345 – Hrisov, 28 iulie 1793, prin care Mihai Suţu, domnul Moldovei, acordă oscutire de zeciuială mănăstirii Dancu din Iaşi. Text în limba română (Roumaniko archeio,nr. XXVIII).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 348-349, nr. 483; p. [606], fig. 18.2346 – Hrisov din 3 iulie 1795, prin care Alexandru Callimachi, domnul Moldovei,întăreşte mănăstirii Dancu scutiri de dări anterioare. Text în limba română (Roumanikoarcheio, nr. XVIII).Ref.: ibidem, p. 356, nr. 494.2347 – Hrisov din 1 iunie 1798, prin care Constantin Hangerli, domnul ŢăriiRomâneşti, întăreşte mănăstirii Plumbuita danii ale domnitorilor anteriori. Text în limbaromână (Roumaniko archeio, nr. XXIV).Ref.: ibidem, p. 370, nr. 511.2348 – Hrisov din 3 septembrie 1799, prin care Alexandru Moruzi, domnul ŢăriiRomâneşti, întăreşte mănăstirii Plumbuita danii ale domnilor anteriori. Text în limbaromână (Roumaniko archeio, nr. XI).Ref.: ibidem, p. 371, nr. 512.2349 – Acte (3) din 20 iunie, 30 iulie 1800, 16 aprilie 1801, de la Constantin Ipsilanti,domnul Moldovei, prin care întăreşte proprietăţi ale unor boieri. Texte în limba română(Roumaniko archeio, nr. 119-120, 124).Ref.: ibidem, p. 373-376, nr. 516, 518, 524.2350 – Hrisov, 10 iunie 1803, prin care Constantin Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti,înnoieşte danii ale domnitorilor anteriori către mănăstirea Plumbuita. Text în limba română(Roumaniko archeio, nr. XXII).Ref.: ibidem, p. 382-383, nr. 530.2351 – Hrisoave (3) din 28 aprilie, 28 septembrie 1813, 14 martie 1817, prin care Ioan

622 GRECIACaragea, domnul Ţării Româneşti, înnoieşte danii anterioare către mănăstirile Plumbuitaşi Xeropotamu. Texte în limba română (Roumaniko archeio, nr. 502, X, XVI).Ref.: ibidem, p. 400, nr. 555; p. 405, nr. 562; p. 424-425, nr. 575.2352 – Acte (8) din 26 iulie 1813, 29 mai 1814, 2 septembrie 1816, 13 martie, 4aprilie, 15, 16 mai şi 1 iunie 1817, prin care Scarlat Callimachi, domnul Moldovei, rezolvăcereri ale mănăstirilor Dancu şi Cetăţuia: întăriri de danii, confirmare de stareţ, cercetăriîn procese patrimoniale etc. Texte în limba română (Roumaniko archeio, nr. 77, 167, 498,528-530, 568, XXX, XXXa).Ref.: ibidem, p. 401-402, nr. 557; p. 411-415, nr. 567; p. 418, nr. 572; p. 421-425, nr. 574,576; p. 428-430, nr. 580-581; p. 432-433.2353 – Hrisov, 7 martie 1819, prin care Alexandru Suţu, domnul Ţării Româneşti,întăreşte mănăstirii Xeropotamu dania de 500 de taleri anual acordată de ConstantinMavrocordat pentru trimiterea unor fragmente din lemnul Sfintei Cruci. Text în limbaromână (Roumaniko archeio, nir. 19).Ref.: ibidem, p. 437, nr. 592.2354 – Hrisov, 17 mai 1819, prin care Alexandru Suţu, domnul Ţării Româneşti,întăreşte mănăstirii Plumbuita o danie anuală de 1.000 de vedre de vin. Text în limbaromână (Roumaniko archeio, nr. XVII).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 438, nr. 593; p. [604], fig. 16.2355 – Hrisov, 1 decembrie 1824, prin care Grigore Ghica, domnul Ţării Româneşti,întăreşte mănăstirii Xeropotamu dania de 500 de taleri anual pentru trimiterea unorfragmente din lemnul Sfintei Cruci. Text în limba română (Roumaniko archeio, nr. 501).Ref.: ibidem, p. 443-444, nr. 603.2356 – Act, 20 martie 1825, prin care Veniamin Costachi, mitropolitul Moldovei ş.a.confirmă proprietăţi ale vornicului Dracachi Roset din oraşul Iaşi. Text în limba română(Roumaniko archeio, nr. 425).Ref.: ibidem, p. 444-446, nr. 605.2357 – Acte (5) din 16 august 1833, 16 martie 1835, 7 aprilie 1836, 22 septembrie1837 şi 7 mai 1847, de la Mihail Sturdza, domnul Moldovei, prin care hotărăşte înprobleme patrimoniale ale mănăstirii Dancu. Texte în limba română (Roumaniko archeio,nr. 499, 595-597, XXI).Ref.: ibidem, p. 452, nr. 619; p. 454-457, nr. 625, 627-628; p. 468, nr. 657.2358 – Documente (78), 1833-1865, referitoare la Maxim monahul (n. 1787) dinmănăstirea Neamţ, hagiu, apoi pustnic şi shimonah în schitul Cutlumuş, între care scrisoride la shimonahia Safta Brâncoveanu (1841, 1851), Chesarie, episcopul Sinadelor (1846-1848), logofătul Iordache Ghica (1846), monahia Catinca Mavrocordat de la Văratec(1851, 1853), monahia Eupraxia Vârnav (1852) ş.a., corespondenţă de afaceri, pomelniceetc. Texte în limbile română sau greacă (Roumaniko archeio, nr. 812, 827-837, 841-853,855-863, 865-872, 873, 874-878, 880-885, 887-889, 891-892, 894-898, 900, 902-913).Ref.: ibidem, p. 452, nr. 620; p. 458-459, nr. 631-633; p. 460, nr. 636-637; p. 462, nr. 643;p. 464-472, nr. 650-654, 656, 658-660, 662, 664-666, 668, 670-671; p. 477-483, nr.674-689; p. 486-493, nr. 697-699, 701, 703-706, 708, 713, 717-718, 720; p. 505-506,

GRECIA 623nr. 741-744; p. 509-512, nr. 752, 755, 758; p. 515-516, nr. 767, 769; p. 532, nr. 804;p. 555-558, nr. 861, 868; p. 559, nr. 869-870; p. 580-583, nr. 922-929, 932.2359 – Scrisori (7) din 9 ianuarie, 12, 19, 30 martie, 2, 4, 15 mai 1863 prin careChristian Tell, ministru al Cultelor şi Educaţiei Naţionale al Principatelor Unite, comunicăegumenului mănăstirii Dancu din Iaşi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri privitoare lachestiuni patrimoniale, slujirea Liturghiei în limba română etc. (Roumaniko archeio, nr.692, 722-725, 734, 738).Ref.: ibidem, p. 525, nr. 791; p. 529-531, nr. 797, 799, 802; p. 538, nr. 821-822; p. 540,nr. 826.2360 – Scrisori (6) din 29 iunie, 22, 31 iulie, 3, 14 august 1863, prin care AlexandruOdobescu comunică egumenului mănăstirii Dancu dispoziţii privitoare la administrareamănăstirii, inventarierea manuscriselor, cărţilor şi obiectelor de artă, dările cuvenitestatului etc. (Roumaniko archeio, nr. 687, 702, 728-730, 732).Ref.: ibidem, p. 544-546, nr. 836-837, 839-840; p. 548-550, nr. 843, 845.2361 – Scrisori (2) din 5 şi 15 mai 1866, de la ieroshimonahul Nifon din schitulromânesc Sf. Ioan Prodromu din muntele Athos către un arhimandrit şi către părinteleCalinic, în legătură cu târnosirea bisericii de praznicul Coborârii Sf. Duh; despre 200 depelerini din Principatele Române veniţi la târnosire şi daniile în bani primite. Texte înlimba română (Roumaniko archeio, nr. 822, 854).Ref.: ibidem, p. 560, nr. 861-862.2362 – Factură din 22 aprilie 1877 cuprinzând lista şi preţul medicamentelor vândutede farmacia lui Geōrgios Papa-Gavril preotului Evghenie în anii 1875-1876. Text în limbafranceză (Roumaniko archeio, nr. 816).Ref.: ibidem, p. 560, nr. 873.MS2363 – Ioan Cantacuzino, Apologia tou christianismou, copie din 10 septembrie1673, la cererea lui Hristofor Vatopedinul, egumenul Goliei, după traducerea în neogreacădin 1635 efectuată de Meletie Sirigul, din îndemnul lui Vasile Lupu (ms. 240).Ref.: Lambros, I, p. 217, nr. 2573; Bodogae, Athos, p. 209.2364 – Triod – Penticostar, scris de Antonie protopsaltul, fiul lui Dimirceoglu, 24iulie 1674, în timpul domniei lui Gheorghe Duca în Ţara Românească. Text în limbagreacă (ms. 327).Ref.: Lambros, I, p. 232, nr. 2660; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 740; Bodogae, Athos, p.210; Stathis, Manuscrits, I, p. 178-180, nr. 69; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 356.Reprod.: Stathis, Manuscrits, I, p. 179, fig. 15 (fila 177 v ).2365 – Peri tōn tessarōn tou anthrōpou eschatōn, 1699. Traducere din limba latină deIoan Comnen, dedicată lui Constantin Brâncoveanu. 143 f. (ms. 80).Ref.: Lambros, I, p. 204, nr. 2413; Bodogae, Athos, p. 209; T. G. Bulat, Ioan Comnen,„iatro-filosoful”, profesor la Academia domnească şi mitropolit al Dristrei (BOR,79, 1966, p. 356-368).

624 GRECIA2366 – Dorothei al Monemvasiei, Synopsis istoriōn, sec. XVII. Cronică universală,redactată la Iaşi din îndemnul domnitorului Petru Şchiopul. 5 + 609 p. Copie după ed.Veneţia, 1631 (ms. 248).Ref.: Lambros, I, p. 217-218, nr. 2581.2367 – Anastasimatar – Anthologhion , sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII.219 f. (şi 7 nescrise şi nenumerotate, la început). Notaţie psaltică şi text în limba greacă.La f. 112: Doxologie de Iovaşcu Vlahul, glas 4 (ms. gr. 266).Ref.: Lambros, I, p. 229, nr. 2599; Stathis, Manuscrits, I, p. 17 (8); Barbu-Bucur, IovaşcuVlahul, p. 11; idem, Cultura, p. 175, 176, 177, n. 458.2368 – Anthologhion, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. 225 + 4f.(nenumerotate). Notaţie psaltică şi text în limba greacă. La f. 26-28, Doxologie la ÎnălţareaSfintei Cruci, compusă de Iovaşcu Vlahul (ms. gr. 328).Ref.: Lambros, I, p. 232, nr. 2661; Stathis, Manuscrits, I, p. 180 (70); Barbu-Bucur, IovaşcuVlahul, p. 11; idem, Cultura, p. 175, n. 458.2369 – Anthologhion, începutul sec. XVIII. Notaţie psaltică şi text în limba greacă.La f. 194 v -195 v : Chinonic duminical, compus de Iovaşcu Vlahul, „protopsalt al CurţiiUngrovlahiei” (ms. gr. 317).Ref.: Lambros, I, p. 517, nr. 2550; Stathis, Manuscrits, I, p. 140 (59); Barbu-Bucur, IovaşcuVlahul, p. 15; idem, Cultura, p. 175, 178, 179.2370 – Anthologhion – Mathimatar, prima jumătate a sec. XVIII. Notaţie psaltică şitext în limba greacă. Între f. 65 şi 77: Doxologie la Înălţarea Sfintei Cruci, compusă deIovaşcu Vlahul (ms. gr. 329).Ref.: Lambros, I, p. 232, nr. 2662; Stathis, Manuscrits, I, p. 185 (71); Barbu-Bucur, IovaşcuVlahul, p. 11; idem, Cultura, p. 175, n. 450.2371 – Anthologhion, scris de Ioan Papadopoulos, 5 februarie 1746. Notaţie psalticăşi text în limba greacă. La f. 158 v -159 v : Polychronion pentru Ioan [Mavrocordat], domnulMoldovei (ms. gr. 268).Ref.: Lambros, I, p. 229, nr. 2601; Stathis, Manuscrits, I, p. 21 (10); Barbu-Bucur,Contributions, p. 7; idem, Cultura, p. 231, n. 722; Politis – Politi, Vivliografoi,p. 474.2372 – Theofil Corydaleu, Logikī, copist Radu, Buzău, 1748. Text în limba greacă(ms. 225).Ref.: Lambros, I, p. 216, nr. 2558; Bodogae, Athos, p. 209.2373 – Vasile Macedoneanul, Kefalaia parainetika 66 pros ton hion autou Leonta,copie de Ianache Leivi postelnicul, în mănăstirea Barnovschi din Iaşi, 5 iulie 1754 (ms. 1).Ref.: Lambros, I, p. 200, nr. 2334; Bodogae, Athos, p. 208; Constantinescu, Repertoriu,p. 245, nr. 1278.2374 – Papadichie, scrisă de Lavrentie ieromonahul din Salonic, 1759. Notaţiepsaltică şi text în limba greacă. La f. 274 v -275 v : Heruvic, compus de Iovaşcu Vlahul (ms.gr. 380).Ref.: Stathis, Manuscrits, I, p. 275 (103); Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 15; idem,Cultura, p. 178; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 531.

GRECIA 6252375 – Artikoula nomika, ta legomena Statouta [Statutul de organizare al saşilor dinTransilvania], traducere din limba latină de Ion Adam din Arvanitohori, de lângă Târnovo,pentru Compania greacă de comerţ din Sibiu, 1762. Cuprinde şi Syntagma nomōnpolitikōn, traducere din limba maghiară de Ioan Adam, Sibiu, 1760 (ms. 142).Ref.: Lambros, I, p. 208, nr. 2475; Bodogae, Athos, p. 208; Despina Tsourka-Papastathi,À propos des Compagnies grecques de Transylvanie à Sibiu et Braşov („BalkanStudies”, 23, 1982, p. 428); Constantinescu, Repertoriu, p. 245, nr. 1279; DespinaEirīnī Tsourka Papasthatī, Ī ellīnikī emporikī Kompania tou Simpiou Transylvanias,1636-1848. Organosī kai dikaio, Thessalonikī, 1994, p. 427.2376 – Anthologhion, 1794, copiat de Damaschin Agraforendiniotul. Notaţie psalticăşi text în limba greacă. La f. 199 v -202, Doxologie la Înălţarea Sfintei Cruci, compusăde Iovaşcu Vlahul; la f. 232-234, polihronion pentru „tronul Ungrovlahiei” compus deGherman Neōn Patrōn (ms. gr. 313).Ref.: Lambros, I, p. 231, nr. 2642; Stathis, Manuscrits, I, p. 130 (55); Barbu-Bucur,Contributions, p. 6; idem, Iovaşcu Vlahul, p. 11; idem, Cultura, p. 175, n. 458; p.230, n. 714; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 407.2377 – Anthologhion, a aparţinut lui Ioniţă Psaltul Vlahul, sfârşitul sec. XVIII. (1)+ 119 + (4) f. Notaţie psaltică şi text în limba greacă. La f. 10-13, Doxologie la ÎnălţareaSfintei Cruci, compusă de Iovaşcu Vlahul (ms. gr. 277).Ref.: Lambros, I, p. 230, nr. 2610; Stathis, Manuscrits, I, p. 19, nr. 277; p. 39 (19); Barbu-Bucur, Contributions, p. 3; idem, Iovaşcu Vlahul, p. 11; idem, Cultura, p. 175, n. 458.2378 – Chesarie Daponte, Scrieri, sfârşitul sec. XVIII. Manuscris autograf. 319 f.,cuprinzând, la f. 1-172, Patericul lui Grigore Dialogul, tradus în neogreacă de Daponte,publicat la Veneţia, 1780 şi dedicat episcopului Grigore al Râmnicului (ms. 250).Ref.: Lambros, I, p. 218-219, nr. 2583; Bodogae, Athos, p. 209.2379 – Chesarie Daponte, Scrieri, sfârşitul sec. XVIII. Manuscris autograf. 201 f.Text în limba greacă. Cuprinde: la f. 189-192; Canon de mulţumire către Maica Domnului,întocmit la Iaşi, 1746; f. 112 v , desen în peniţă, reprezentând icoana făcătoare de minunia Maicii Domnului de la mănăstirea Sărindar, zugrăvită de Gheorghe în noiembrie 1759,conform însemnării (ms. 252).Ref.: Al. Mironescu, O călătorie în Orient (BOR, 14, 1890-1891, p. 241); Lambros, I, p.219-220, nr. 2585; M. Beza; Biblioteci mănăstireşti la Athos, p. 63; Maria Vulcu,Călători români la muntele Athos („Balcania”, 2-3, 1939-1940, p. 431); Bodogae,Athos, p. 209.Reprod.: Beza, Urme, p. 58.2380 – Chesarie Daponte, Scrieri, sfârşitul sec. XVIII. Manuscris autograf. IV +200 f. Text în limba greacă, cuprinzând: la f. I: Versuri de Chesarie Daponte, închinatebeizadelei Alexandru Mavrocordat; f. III: Stihuri eroice de Alexandru Turnavitu, profesorla Academia Domnească din Bucureşti (ms. 258).Ref.: Lambros, I, p. 227-229, nr. 2591; Bodogae, Athos, p. 209-210.2381 – Katasticho exodōn tou Kaisariou Daponte, s.l., 1762. 2 f. 32 x 10,5 cm.Cuprinde lista cheltuielilor lui Chesarie Daponte în perioada 19 august 1760 – 30

626 GRECIAseptembrie 1762, când se afla în Ţările Române cu fragmente din Sfânta Cruce, pentrudanii. Text în limba greacă (cod. Dapontes, nr. 7).Ref.: Gounaridīs, Archeio, p. 167, nr. 7.2382 – Katasticho eisodōn tou Kaisariou Daponte, s.l., 1764. 4 f. 34 x 11,8 cm.Cuprinde lista încasărilor lui Chesarie Daponte în perioada 19 august 1760 – 21 iulie 1764,când se afla în Ţările Române pentru danii. Text în limba greacă (cod. Dapontes, nr. 8).Ref.: ibidem, p. 167, nr. 8.2383 – Kōdikas Kaisariou Daponte, Ţările Române, 1765. 7 f. 31,8 x 21,6. AutografDaponte, cuprinzând: catagrafia cărţilor mănăstirii Xeropotamu, însemnări istorice,modele de scrisori către domnii Ţărilor Române, traducerea din limba română a uneiscrisori din 22 martie 1758 a Iulianei Bălaşa, listă de danii către Xeropotamu. Text înlimba greacă (ms. gr. 344, cod. Dapontes, nr. 9).Ref.: Eudokimos Xīropotamīnos, Katalogos analytikos tōn cheirografōn kōdikōn tīs [...]monīs Xīropotamou, Thessaloniki, 1932, p. 163; Gounaridīs, Archeio, p. 167, nr. 9.Publ.: S. Kadas, Cheirografo me autografes sīmeiōseis tou Kaisariou Daponte, în:Afierōma ston Emmanouīl Kriara, Thessaloniki, 1988, p. 194-230.2384 – Katasticho eisodōn tou Kaisariou Daponte, s.l., 1765. 6 f. 15,7 x 11 cm.Cuprinde lista daniilor primite de Chesarie Daponte în Ţările Române, în perioada 22 mai1757-11 septembrie 1765. Text în limba greacă (cod. Dapontes, nr. 5).Ref.: Gounaridīs, Archeio, p. 166, nr. 5.2385 – Katasticho Kaisariou Daponte, s.l., 1765. 8 f. 15,7 x 11 cm. Cuprinde listadonaţiilor primite de Chesarie Daponte în Ţările Române în perioada 22 mai 1757 –septembrie 1765, copii după două hrisoave de danie de la Ioan Teodor Callimachi, domnulMoldovei (1758-1761) şi Scarlat Ghica, domnul Ţării Româneşti (1758-1761) şi un act deînchinare a bisericii Adormirea Maicii Domnului din Slatina, cu proprietăţile ei, mănăstiriiXeropotamu. Text în limba greacă (cod. Dapontes, nr. 4).Ref.: ibidem, p. 165, nr. 4.2386 – Katasticho exodōn tou Kaisariou Daponte, s.l., 1765. 8 f. 15,7 x 11,1 cm.Autograf. Cuprinde lista cheltuielilor lui Chesarie Daponte în Ţările Române în perioada19 august 1760 – 11 septembrie 1765. Text în limba greacă (cod. Dapontes, nr. 6).Ref.: ibidem, p. 166, nr. 6.2387 – Katasticho eisodōn kai exodōn tīs monīs Ploumpouïtas [...] gia tīn periodo14 iuliou 1794-26 oktobriou 1797, mănăstirea Plumbuita, 1797, condica de venituri şicheltuieli ale mănăstirii Plumbuita în anii 1794-1797. Text în limba greacă.Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 587, nr. 944.2388 – Katagrafī tīs periousias tīs Monīs Ploumpouïtas, mănăstirea Plumbuita,post 1798. 6 f. Condică a proprietăţilor mănăstirii (instrumente agricole, vase, obiectebisericeşti, documente, cărţi). Text în limba greacă. Semnături de predare-primire aleegumenilor Ignatie şi Dionisie.Ref.: ibidem, p. 588, nr. 945.

GRECIA 6272389 – Hronograf, scris de Dosithei la Iaşi, 1812, din porunca mitropolituluiMoldovei, Veniamin. 212 f. Text în limba română.Ref.: Paul Mihail, 1982.2390 – Miscelaneu, Moldova, 1812. 188 f. Text în limba română. Cuprinde scrieriascetice de Ioan Carpathiul, Sf. Simeon Noul Teolog, Sf. Efrem Sirul. Pe ultima filă,însemnare de cumpărare, 1812, de la mănăstirea Curchi. Titluri şi iniţiale cu roşu.Foarte uzat.Ref.: Paul Mihail, 1982.2391 – Katalogos apantōn tōn venetikōn tīs H. M. Dagkou [...] en etei 1816, apriliou23, Iaşi, 1816. 40 p. Condică a averilor mănăstirii Dancu, întocmită de arhim. IgnatieDimitraki Peloponesianul, din Xeropotamu. Text în limba greacă (katasticho 5).Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 73, nr. 5.2392 – Kopiai diaforōn eggrafōn aforōntōn tas kata kairous diapragmateuseis tōnen MoldoVlachia keimenōn afieromatōn [...] apo tou etous 1827, s.l., 1851. 91 f. Copii dedocumente din anii 1827-1851 privind moşiile mănăstirilor româneşti închinate mănăstiriiXeropotamu. Text în limba greacă (katasticho 1).Ref.: ibidem, p. 72, nr. 1.2393 – Katagrafī 37 perilīpseōn roumanikōn eggrafon pou aforoun tī monīPloumpouïta metaxu tōn etōn 1585-1763, kai 9 eggrafōn pou aforoun tī monī Dagkou(metaxu ton etan 1701-1824), s.l., mijlocul sec. XIX. Cuprinde rezumatele a 37 dedocumente româneşti referitoare la mănăstirea Plumbuita şi 9 privind mănăstirea Dancu,închinate mănăstirii Xeropotamu, din anii 1585-1824. Text în limba greacă.Ref.: ibidem, p. 588, nr. 946.2394 – Kōdikas paradoxōn taxidiōn, s.l., 1860. Condică de acte şi socoteli privindgospodăria mănăstirii Xeropotamu, consemnând şi daniile aduse de Chesarie Daponte dinŢările Române. Text în limba greacă (cod. Taxidiōn, nr. 1).Ref.: Gounaridīs, Archeio, p. 163, nr. 1.2395 – Katagrafī olōn tōn episīmōn eggrafōn kai vaseis tīs Ieras Monīs Dagkou tīsen Iasiō tīs Moldavias en etei 1860, apriliou 23, [Iaşi, 1860], inventar al actelor privindproprietăţile mănăstirii Dancu, întocmit de egumenul acesteia, arhim. Natanail dinXeropotamu. Text în limba greacă (katasticho 3).Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 72, nr. 3.2396 – Kōdix tou H. M. Dagkou, Iaşi, 1816. 78 p. Condică de socoteli ale mănăstiriiDancu, scrisă de arhim. Natanail (katasticho 4).Ref.: ibidem, p. 73, nr. 4.2397 – Kōdix tou H. M. Dagkou, perilamvanei kanones me tous opoious ekmisthonontaita ktīmata tīs Mones... (23 apriliou 1855-23 apriliou 1861), Iaşi, 1861. 34 p. Condică dearende ale proprietăţilor mănăstirii Dancu. Text în limba română (katasticho 8).Ref.: ibidem, p. 73, nr. 8.2398 – Protokollon ton ekdidomenōn diaforōn eggrafōn, s.l., 1863. 33 p. Inventarcuprinzând 169 de rezumate de documente din anii 1847-1863, referitoare la proprietăţile

628 GRECIAmănăstirilor româneşti închinate mănăstirii Xeropotamu. Text în limbile română şi greacă(katasticho 7).Ref.: ibidem, p. 73, nr. 7.2399 – Kōdix emvadikiōn tīs H. M. Dagkou, Iaşi, 1863. 75 p. Condică de 102documente din anii 1840-1863 privind arenzi şi chirii ale proprietăţilor mănăstirii Dancu.Text în limba română (katasticho 6).Ref.: ibidem, p. 73, nr. 6.2400 – Antigrafa ellīnikīs allīlografias, s.l., 1897. 186 p. Registru cu 1167 rezumatede corespondenţă şi documente din anii 1841-1897 privind mănăstiri româneşti şi averilelor închinate mănăstirii Xeropotamu. Text în limbile română şi greacă (katasticho 2).Ref.: ibidem, p. 72, nr. 2.2401 – Condică de documente, s.l., sfârşitul sec. XIX, cuprinzând rezumate de acteprivind danii româneşti către mănăstirea Xeropotamu şi mănăstirile din Ţările Româneînchinate acesteia. Text în limba greacă (Roumaniko archeio, nr. 921).Ref.: ibidem, p. 583, nr. 931.2402 – Condică de documente, s.l., sfârşitul sec. XIX, cuprinzând texte integralesau rezumate de documente privind danii româneşti către mănăstirea Xeropotamu şimănăstirile din Ţările Române închinate acesteia. Texte în limbile greacă, franceză şiromână (Roumaniko archeio, nr. 817).Ref.: ibidem, p. 583, nr. 933.CR2403 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteos tīs katholikīs kai apostolikīsEkklīsias tes Anatolikīs, ed.: Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul; Wratislawiae,1751; St. Peterburg [Veneţia], 1764.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4556-4558.2404 – Akolouthia tī [...] agias Matrōnīs tīs Iopolitidos, Bucureşti, 1702, tipărită deAntim Ivireanul.Ref.: ibidem, p. 14, 608, nr. 146.2405 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul.Ref.: ibidem, p. 196, 612, nr. 2632.2406 – Tetraevanghel, Veneţia, 1728. Legătură de metal executată de meşterul Todor,atelier Ţara Românească, 1631-1632. Coperta I: „Răstignirea”; coperta IV „Învierea”,cu inscripţie în limba greacă de danie către mănăstirea Xeropotamu, din partea unuiieromonah din Ţara Românească (inv. nr. 8).Ref.: Năsturel, Athos, p. 174.2407 – Hrisant Notara, Omiliai oligai ek tōn pollōn euretheisai [...] Veneţia, 1734,dedicată domnitorilor Grigore II Ghica, al Ţării Româneşti şi Constantin Mavrocordat, alMoldovei.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4434.

GRECIA 6292408 – Constantin Daponte, Vivlos iera periechousa tīn [...] akolouthian [...] Rīginou,Veneţia, 1746, dedicată lui Ioan Mavrocordat, domn al Moldovei.Ref.: Cioran, Scheseis, p. 140; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, 608, nr. 167.2409 – Ī Perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1751.Cuprinde, la p. 68-71, hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti,din 5 octombrie 1750.Ref.: Legrand XVIII/1, p. 400-401, nr. 400; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 356, nr. 4771.2410 – Nikolaos Heliodromeus, Akolouthia tou en agiois [...] Timotheou,archiepiskopou Proikonnīsou, [Iaşi], 1752.Ref.: Legrand XVIII/1, p. 402-403, nr. 405; BRV, IV, p. 71-72, nr. 108; Papadopoulos, Ell.vivl., I, p. 119, nr. 1610.2411 – Akolouthia tou [...] patros īmōn Vīssariōnos, arhiepiskopou Larissīs,Bucureşti, 1759.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 10, 608, nr. 110.2412 – Neofit Cavsocalivitul, Ī theia kai iera akolouthia tōn osiōn [...] Barnaba kaiSōfroniou [...], Christoforou, Bucureşti, 1769.Ref.: ibidem, p. 325, nr. 4375.2413 – Christoforos de la Xeropotamu, Egcheiridion periechon ton Paraklītikonkanona kai tous 24 oikous eis ton [...] Stauron, Veneţia, 1776, cu cheltuiala negustoruluiRadu din Braşov.Ref.: ibidem, p. 122, 610, nr. 1146.2414 – Akolouthia tou en agiois patros īmōn Vīssariōnos tou thaumatourgou, Viena,1797, retipărire a ed. Bucureşti, 1759, cu cheltuiala marelui vornic Ioan Florescu.Ref.: ibidem, p. 10, 608, nr. 111.2415 – Tipărituri şi xilotipii (8), începutul secolului XIX, cuprinzând simeiografiasistemului alfabetic „bucureştean” (nr. 408-415, numerele vechi: 2963/401, 2961/399,2960/398, 2959/397, 2962/400, 2958/396, 2956/394, 2957/395).Ref.: Stathis, Manuscrits, I, p. 314-320; Gr. Stathis, I sistemi alfabetici di scrittura musicaleper scrivere la musica bizantina nel periodo 1790-1850 („Klīronomia”, 4, 1972, p.365-402, nr. 119-126).H2416 – Planuri (2) din 1786 şi 1846, ale moşiei Vacota (jud. Iaşi) (R.S. 3, 9).Ref.: Marinescu, Archeio Xīropotamou, p. 71.2417 – Plan, [sec. XIX], al moşiei Dumitreşti (Moldova), proprietatea mănăstiriiDancu (R.S. 11).Ref.: ibidem, p. 71.2418 – Plan, [sec. XIX], al moşiei Verzeni (Verejani, jud. Iaşi), proprietatea mănăstiriiDancu, întocmit de V. Pavlovici (C.S. 12).Ref.: ibidem, p. 71-72.

630 GRECIA2419 – Planuri (2), sec. XIX, ale moşiei Comândăreşti, jud. Botoşani. Al doilea, datat1846, întocmit de A. Baiardi, topometru al judeţului (R.S. l, 8).Ref.: ibidem, p. 71.2420 – Planuri (5), 1818-1841, ale moşiei Trohăneşti, jud. Botoşani, întocmite de A.Baiardi.Ref.: ibidem, p. 71-72 (R.S. 2, 4, 7, 13, 17).2421 – Planuri (2), 1846, ale moşiei Bucium, jud. Iaşi, întocmite de topometruljudeţului, F. Gheţu (R.S. 5, 10).Ref.: ibidem, p. 71.2422 – Plan, 1847, al moşiei Moara Dracului, jud. Iaşi, proprietatea mănăstirii Dancu,întocmit de F. Gheţu (R.S. 14).Ref.: ibidem, p. 72.2423 – Plan, 1848, al moşiei Vladnic, jud. Tecuci, proprietatea mănăstirii Dancu,întocmit de căpitanul Alecu Baiardi (R.S. 15).Ref.: ibidem, p. 72.2424 – Planuri (2), s.a. şi 1862 ale moşiei Leuşeni, jud. Orhei, proprietatea mănăstiriiDancu (R.S. 6, 16).Ref.: ibidem, p. 71-72.2425 – Fragment de plan topografic, 9 iulie 1877, cu delimitarea proprietăţilormănăstirii Xeropotamu dinspre mănăstirea Simonopetra împreună cu actele de danie cătreprima mănăstire şi lista analitică a suprafeţelor. Text în limba greacă (Roumaniko archeio,nr. 818).Ref.: ibidem, p. 561, nr. 874.A2426 – Epitrahil, broderie, atelier Ţara Românească, donaţie probabilă de la MihneaTurcitul (1577-1583, 1585-1591).Ref.: Kondakov, Pamjatniki, p. 255-256; Bodogae, Athos, p. 200.Reprod.: Kondakov, op. cit., p. 305, nr. 156 (documente fotografice ale expediţiei ruse din1898, nelocalizate).2427 – Maica Domnului, icoană, atelier Rusia, începutul sec. XVI, cu ferecăturăde aur. A aparţinut lui Gheorghe Duca, sfârşitul sec. XVII. Adusă la Athos de ChesarieDaponte.Ref.: Bodogae, Athos, p. 203.2428 – Epitaf, broderie cu fir de aur, dăruită în 1672 de vameşul Păun din Iaşi.Ref.: Kondakov, Pamjatniki, p. 248; Bodogae, Athos, p. 201.Reprod.: Evdokimos, op. cit., 1926, p. 72.2429 – Aer şi acoperăminte de potir. Broderii lucrate în Ţările Române.Ref.: Bodogae, Athos, p. 203, n. 3.Reprod.: Evdokimos, op. cit., 1926, p. 65.

GRECIA 6312430 – Pateriţă din fildeş şi email roşu, donată de Gheorghe Duca, 1685, cf.inscripţiei.Ref.: Iorga, Athos, p. 494-495; Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 557; N. Iorga, Cronică(RI, 23, 1932, p. 381); G. Balş, op. cit., p. 41; M. Beza, op. cit., p. 59; Bodogae,Athos, p. 202.Reprod.: M. Beza, op. cit., p. 44; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 178,fig. 197.MONĪ ZŌGRAFOU(Mănăstirea Zografu)AM2431 – Aşezământ, întreţinut în sec. XIV-XIX prin danii româneşti de la Alexandrucel Bun (1429), Alexandru Aldea (1433), Ştefan, fiul lui Alexandru cel Bun (1442), Ştefancel Mare (1466, 1471), Bogdan III (1516-1517), Ruxandra Lăpuşneanu (circa 1566), PetruŞchiopul (1575), Ieremia Movilă (1598, 1606), Radu Mihnea (1617), Miron Barnovschi(1628), Vasile Lupu (1641-1642; 1651), Istrate Dabija (1662), Constantin Cantemir (1685,1693), Constantin Duca (1693), Antioh Cantemir (1698) şi din veniturile mănăstirilorînchinate Căpriana, Dobrovăţ, Sf. Nicolae (Aron-vodă) din Iaşi, Fâstâci, precum şi alebisericii Adormirea din Vaslui.Ref.: Ieroshim. Serafim, p. 129, 133, 141-142; Gedeon, Athos, p. 185; Iorga, Athos, p. 467-469, 487; idem, Studii şi documente, VII, p. 75; Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 163; St.Nicolaescu, Din daniile lui Ştefan cel Mare făcute mănăstirii Zografu, Buc., 1938;Bodogae, Athos, p. 214-222; Moisescu, Contribuţia, p. 257-258; DRH, A, XIX, p.531-533.2432 – Clădiri, construite sau reparate din ajutoare româneşti: trapeza, chiliile, partedin zidul de incintă, apeduct, baptisteriu (1470-1502), pisanie (7 iulie 1495) de la Ştefancel Mare, la trapeză, aflată azi în naosul paraclisului Sf. Cosma.Ref.: Burada, O călătorie, p. 111; Iorga, Athos, p. 466-467, 469; G. Balş, op. cit., p. 41-42;Beza, Urme, p. 42; Bodogae, Athos, p. 217-218; Sotiris Kadas, Mount Athos, p. 86.Publ.: Florin Marinescu, Nikolaos Mertzimekis, Ştefan cel Mare şi mănăstirea Zografoude la Muntele Athos, în vol. Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atlet al credinţei creştine, SfântaMănăstire Putna, 2004, p. 181-182 (textul pisaniei în original şi traducerea în limbaromână) şi fig. 5.2433 – Arsana construită de Ştefan cel Mare, 1474-1475 (pisanie) şi reparată de fiulsău Bogdan III, 1516-1517 (pisanie).Ref.: Burada, O călătorie, p. 107-108; Iorga, Athos, p. 467, 469; Beza, Urme, p. 42;Bodogae, Athos, p. 216-218.Reprod.: Beza, Urme, p. 36; Cândea – Simionescu, Athos, p. [15-16]; idem, Prezenţeromâneşti, IV, p. 166-167, fig. 181-182; Nikolaos Mertzimekis, Peri tōn ktītorōn toupyrgou tou arsana tīs agioreitikīs monīs Zōgrafou („Vyzantina”, 20, 1999, p. 331-341.Publ.: ibidem (pisaniile la p. 333-334, 340: textul slavon şi traducerea în limba greacă;

632 GRECIAilustraţiile 4α şi 4β, respectiv 5α şi 5β); Florin Marinescu, Nikolaos Mertzimekis, op.cit., p. 180-181 (textul pisaniilor în original şi traducerea în limba română) şi fig. 2-4.2434 – Biserica Sf. Gheorghe, renovată în 1502 de Ştefan cel Mare. În exonarthex,tablou votiv reprezentând pe Ştefan cel Mare, Alexandru Lăpuşneanu şi Antioh Cantemir.Ref.: Burada, O călătorie, p. 108-109; G. Balş, op. cit., p. 41; Bodogae, Athos, p. 222.Reprod.: Cândea – Simionescu, Athos, p. [17]; idem, Prezenţe româneşti, IV, p. 169, fig.185 (tabloul votiv).2435 – Inscripţie, din 1533, de la Petru Rareş, prin care domnul Moldovei certificăcă Petru a cumpărat o moară aproape de metohul de la Kalamaria şi a dăruit-o mănăstiriiZografu, pentru veşnica lui pomenire.Ref.: Florin Marinescu, Nikolaos Mertzimekis, op. cit., p. 186.DOC2436 – Documente (3), din iulie şi septembrie 1378, prin care împăratul bizantin IoanV porunceşte ca cercetarea privitoare la conflictul mănăstirilor Zografu şi Hilandar pentruo moară să fie făcută şi de Hariton, mitropolit al Ungrovlahiei şi protos al Athosului;hotărârea în această pricină semnată de Hariton; întărirea ei de către Isaac, episcop deHierissos şi al Sfântului Munte.Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 10.Publ.: Actes de Zografou, ed. de W. Regel, E. Kurtz, B. Korablev (W, 13, 1907, fasc. IV,p. 106-113, nr. XLVII-XLIX); Fontes, IV, p. 306-307.2437 – Hrisov din Suceava, 10 februarie 1429, prin care Alexandru cel Bun dăruieştesoţiei sale Marina mănăstirea de la Vişnevăţ (Căpriana) şi satele Calinouţi, Brăneşti,Prijolteani şi Glăvăşani.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 91-92; Uricariul, XVII, p. 102; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1,p. 38; Iorga, Athos, p. 446; Bodogae, Athos, p. 215; Bogdan, Daniile, p. 11.Publ.: VI. Kačanovskij, Neizdanyja gramoty iz Afonskih arhivov („Izvestija Obščestvaarheologii, istorii i etnografii pri Kazansk. Universitetu”), 6, 1888, fasc. 2, p. 20; Actesde Zografou (W, 13, 1907, fasc. IV, p. 113); Costăchescu, Documente moldoveneşti,I, p. 248-253; DRH, A, I, p. 124-126.Reprod.: B. A. R., ms. 126; foto XXVII/14; Beza, Urme, p. 35.2438 – Hrisov, din 9 februarie 1433, prin care Alexandru Aldea, domnul ŢăriiRomâneşti, hotărăşte mănăstirii o danie de 3.000 de aspri anual.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 65; Josef Müller, Historische Denkmäler für die Geschichteder Athos-klöster, I, Leipzig, 1885, p. 173; Uricariul, XVII, p. 102; Iorga, Studiişi documente, III, p. LXXVII; Bodogae, Athos, p. 214; Bogdan, Daniile, p. 12;P.Ş. Năsturel, Aperçu critique.., p. 102.Publ.: Actes de Zografou, p. 174-175; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 38; St. Nicolaescu,Domnia lui Alexandru vodă Aldea, fiul lui Mircea vodă cel Bătrân, 1431-1436 (RIAF,16, 1922, p. 32-34); DIR, B, I, p. 94-95; DRH, B, I, p. 136-137.2439 – Hrisov, din Bârlad, 26 mai 1442, de la Ştefan, fiul lui Alexandru cel Bun, careconfirmă dania tatălui său pentru mănăstirea Zografu.

GRECIA 633Ref.: Bogdan, Daniile, p. 12.Publ. VI. Kačanovski, loc. cit., 6, 1882, fasc. 1, p. 49; DIR, A, I, p. 181-182; DRH, A, I,p. 311-312.Reprod.: B. A. R., ms. rom. 5219.2440 – Hrisov, din 10 mai 1466, prin care Ştefan cel Mare acordă mănăstirii Zografuun ajutor anual de 100 ducaţi ungureşti.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 92; Cipariu, Muntele Athos, p. 199; Uricariul, XVII, p. 102;Iorga, Athos, p. 466; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 41; Bodogae, Athos, p. 215-216;Bogdan, Daniile, p. 12.Publ.: Bogdan, Documentele, I, p. 91-101; DIR, A, XV, I, p. 343-344; DRH, A, II,p. 191-194.Reprod.: B. A. R., foto XXIII/78.2441 – Hrisov, 13 septembrie 1471, prin care Ştefan cel Mare acordă mănăstirii odanie de 500 de aspri pentru bolniţă.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 82; Uricariul, XVII, p. 102; Stoica Nicolaescu, Ajutoarebăneşti date de voevozii români la Sf. Munte (CL, 36, 1902, p. 959); G. Smyrnakis,op. cit., p. 450; Iorga, Athos, p. 467; Bodogae, Athos, p. 216; Beza, Urme, p. 42;Bogdan, Daniile, p. 12.Publ.: Actes de Zografou, p. 175-176; Bogdan, Documentele, I, 1913, p. 161-163;Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 41; DIR, A, XV, I, p. 382; DRH, A, II, p. 261-262.Reprod.: M. Beza, op. cit., p. 36; DIR, A, XV, I, p. 527; D.P. Bogdan, Quelques témoignagesdes liens roumano-grecs sous le règne d’Étienne le Grand, prince de Moldavie(„AIESEE Bulletin”, 5, 1967, nr. 1-2, p. 122); B. A. R., foto XXVII/15; Inst. deIstorie „A.D. Xenopol” din Iaşi, foto, II/503.2442 – Hrisov, din 31 ianuarie 1500, de la Radu cel Mare, pentru mănăstirea Sf.Nicolae (Caprulia) din Karyai, căreia îi dăruieşte câte 3.000 de aspri anual.Ref.: Uricariul, XVII, p. 103; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 42; Bodogae, Athos, p. 21(localizează doc. la Zografu); Bogdan, Daniile, p. 12 (localizează doc. la Zografu,după Uspenski, Ukazatel’ aktov, p. 65); p. 17 (localizează la Karyai); Năsturel,Athos, p. 287.Publ.: DRH, B, I, p. 486-489.Reprod.: B. A. R., foto LXXIII/7; Muzeul Municipiului Bucureşti, nr. 39371.2443 – Hrisov, 1568, prin care doamna Ruxandra Lăpuşneanu şi fiul Bogdanrăscumpără mănăstirii Zografu, cu 52.000 de aspri ungureşti, metoacele de pe Struma.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 92; J. Müller, op. cit., p. 59, 187; Stoica Nicolaescu,Ajutoare băneşti, p. 959; G. Smyrnakis, op. cit., p. 557; Bodogae, Athos, p. 219;Bogdan, Daniile, p. 12.Publ.: Actes de Zografou, p. 176-178; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 149.2444 – Act de danie, 17 septembrie 1568, prin care Calea, soţia sau fiica unui anumeGheorghe „Vlahul”, dăruieşte mănăstirii Zografu o serie de proprietăţi, cel mai probabil înMacedonia. Text în limba slavă.Ref.: K. Tchérémissinoff, Les archives slaves médievales du monastère de Zographou auMont Athos („Byzantinische Zeitschrift”, 76, 1983, p. 21-22, nr. 10).Publ.: Pavlikianov, Istorija, p. 131, nr. 8.

634 GRECIA2445 – Hrisov, din 1 iunie 1575, prin care Petru Şchiopul, domnul Moldovei, acordămănăstirii Zografu un ajutor anual de 100 galbeni ungureşti, 6.500 de aspri şi 500 de aspripentru bolniţă, întărind daniile anterioare ale lui Ştefan cel Mare, doamnei Maria, BogdanIII, Ştefăniţă, Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu.Ref.: Langlois, Mont Athos, p. 92; Uricariul, XVII, p. 103-104; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1,p. 49; N. Iorga, Daniile româneşti la muntele Athos (RI, 19, 1933, p. 20-21); Bogdan,Daniile, p. 12-13.Publ.: Actes de Zografou, p. 176-178.2446 – Hrisov, din 14 martie 1598, prin care Ieremia Movilă, domnul Moldovei,dăruieşte mănăstirii Zografu 100 de galbeni ungureşti, întărind hrisovul din 1575 al luiPetru Şchiopul.Ref.: Burada, O călătorie, p. 132; Uricariul, XVII, p. 104; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p.108; Bogdan, Daniile, p. 13.Publ.: DIR, A, XVI, IV, p. 193-194.2447 – Hrisov, din 25 mai 1606, de la Ieremia Movilă prin care întăreşte mănăstiriiZografu, ca metoc, mănăstirea Sf. Nicolae (Aron-vodă) din Iaşi.Ref.: Bogdan, Daniile, p. 13.Publ.: DIR, A, XVII, II, p. 44-46.2448 – Hrisov, din 1617, de la Radu Mihnea, domnul Moldovei, privind satelePărcani şi Popăuţi ale mănăstirii Căpriana. Copie din 1817 de pe suretul din 16 mai 1730.Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 59-60.2449 – Hrisoave (2), din 25 martie şi 29 mai 1651, de la Vasile Lupu, privindînchinarea mănăstirii Dobrovăţ, cu toate averile, mănăstirii Zografu.Ref.: V. Aprilov, Bolgarskie grammoty, Odesa, 1845, p. 31-35; Uricariul, XVII, p. 107; N.Iorga, Daniile româneşti la muntele Athos (RI, 19, 1933, p. 21); Bodogae, Athos, p.220; Bogdan, Daniile, p. 13.Publ.: Éclaircissements sur la question des monastères grecs situés dans les PrincipautésDanubiennes, 1857, p. 78-80; Langlois, Mont Athos, p. 91; Uricariul, V, p. 215-218;Ep. Melchisedec, Notiţe istorice de la 48 mănăstiri şi biserici, 1885, p. 136-140;Actes de Zografou, p. 179-182; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 195; N. Iorga, Daniileromâneşti, p. 21.2450 – Carte de judecată din Iaşi, 28 martie 1655, privitoare la un cal al vorniculuiBeldiman.Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 61.2451 – Hrisov, din 5 februarie 1662, prin care Istrate Dabija, domnul Moldovei,scuteşte de dijmă pe ţiganii mănăstirii Zografu, de lângă Vaslui.Publ.: ibidem, p. 62-63.2452 – Hrisov din Iaşi, 5 iulie 1693, prin care Constantin Duca, domnul Moldovei,întăreşte mănăstirii Dobrovăţ câteva sălaşe de ţigani.Publ.: ibidem, p. 63-64.

GRECIA 6352453 – Carte de judecată din Iaşi, 13 iunie 1697, prin care Antioh Cantemir, domnulMoldovei, hotărăşte într-o pricină dintre mănăstirile Dobrovăţ şi Golia.Publ.: ibidem, p. 64-65.2454 – Carte de apărare, din 14 iunie 1697, dată de Antioh Cantemir Todosiei,ţigancă a doamnei lui Duca vodă.Publ.: ibidem, p. 66.2455 – Hrisov, din 30 ianuarie 1698, prin care Antioh Cantemir întăreşte ca metocmănăstirea Căpriana, cu averile sale, mănăstirii Zografu.Ref.: Gedeon, Athos, p. 185; Uricariul, XVII, p. 108; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 319;Iorga, Athos, p. 496; idem, Daniile româneşti..., p. 21; Bogdan, Daniile, p. 11-12.Publ.: Uricariul, II, p. 270-274; Actes de Zografou, p. 185-187.2456 – Carte de judecată din Iaşi, 18 mai 1738, prin care Grigore II Ghica, domnulMoldovei, hotărăşte într-o pricină dintre mănăstirile Dobrovăţ şi Pobrata.Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 71-72.2457 – Carte de blestem din Iaşi, 21 ianuarie 1741, de la Nichifor, mitropolitulMoldovei, pentru ţiganii mănăstirii Dobrovăţ din neamul lui Pânzătură.Ref.: ibidem, p. 72.2458 – Zapis, din 22 iunie 1749, prin care Constantin Gândul, al doilea vistiernic,face un schimb cu mănăstirea Dobrovăţ.Ref.: ibidem, p. 73.2459 – Carte de apărare, din 15 aprilie 1753, dată de Constantin Racoviţă, domnulMoldovei, unor ţigani ai mănăstirii Dobrovăţ.Ref.: ibidem, p. 74.2460 – Act din Iaşi, 17 ianuarie 1771, prin care contele Rumjancev, general guvernatoral Moldovei, recunoaşte privilegiile mănăstirii Căpriana.Ref.: ibidem, p. 75.2461 – Acte (2) din Iaşi, februarie 1773, prin care contele Rumjancev, generalcomandant al armatei ruse de ocupaţie, scuteşte de dări mănăstirea Căpriana.Ref.: ibidem.2462 – Carte de apărare din Iaşi, 19 decembrie 1788, dată de contele Rumjancevmănăstirii Căpriana.Ref.: ibidem, p. 75.2463 – Scrisoare circulară, circa 1803, adresată de Laurentie, epitropul mănăstiriiZografu, credincioşilor din Moldova, prin care le cere să contribuie la acoperirea costurilornecesare executării picturii din noua biserică principală a mănăstirii. Monahul Galactioneste împuternicit în această chestiune. Text în limba greacă.Ref. şi publ.: Pavlikianov, Istorija, p. 149-150, nr. 29.MS2464 – Tetraevanghel, începutul sec. XIV. Pergament, 82 f. 26,8 x 20 cm. Text în

636 GRECIAlimba slavonă. Pe forzaţ, verso, însemnare în limba slavonă: „Pomeneşte doamne sufletulrobului tău Semion... Floare” (cuvânt scris în limba română cu alfabet chirilic) (ms. I. d. 3).Ref.: G.A. Ilinskij, Rukopisi Zografskogo monastyrja na Afone („Izvestija Russkogoarheologičeskogo instituta v Konstantinopole”, 13, 1908, p. 257, nr. 14, Bibliotekatana Zografskija Manastir, p. 55-56, nr. 19.Reprod.: ibidem, pl. XLIV (f. 81 v ).2465 – Tetraevanghel, scris de popa Sofronie, Ţările Române (?), primul sfert alsec. XV. 200 f. 21,2 x 13,5 cm. Text în limba slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cuîmpletituri şi elemente vegetale în culori. La f. 56, semnătura copistului (ms. III. d. 9).Ref.: G.A. Ilinskij, op. cit., p. 258, nr. 20; Bibliotekata na Zografskija Manastir, p. 68, nr.30; Turilov – Moškova, p. 77-78, nr. 158.Reprod.: Bibliotekata na Zografskija Manastir, pl. LXI, CXXV (f. 10, 90).2466 – Tetraevanghel, scris în Moldova, ante 1495. 216 f. 26 x 19,2 cm. Text înlimba slavonă. Trei copişti: f. 1-60 v , 61-201 v , 202-216. Frontispicii şi iniţiale ornate cuîmpletituri şi elemente vegetale în culori. La f. 215 v , însemnare, din 3 noiembrie 1495,privind cumpărarea manuscrisului de către Ştefan cel Mare pentru a-l dona bisericii dinBorzeşti pe Trotuş; la f. 216, însemnare din 16 august 1627, privind înnoirea şi ferecareamanuscrisului de Miron Barnovschi, domnul Moldovei, pentru acelaşi lăcaş (16 august1627) (ms. II. a. 16).Ref.: G.A. Ilinskij, op. cit., p. 257, nr. 16; Iordan Ivanov, Bolgarski starini iz Makedonija,ed. 2, Sofia, 1931, p. 239, 249; Stoica Nicolaescu, Din daniile lui Ştefan cel Marefăcute mănăstirii Zografu, p. 20; Beza, Urme, p. 42-43; idem, Biblioteci mănăstireştila Athos (ARMSL, s. III, t. 7, 1934, p. 51); Bodogae, Athos, p. 217-218; Bogdan,Daniile, p. 15; Rep. Ştefan cel Mare, p. 407-408; Turdeanu, Miniatura bulgară, p.433-434, 436; idem, Manuscrise slave, p. 169-174; idem, Moldavia, 1457-1504,p. 57; Bibliotekata na Zografskija Manastir, p. 71-72, nr. 33; Constantinescu,Repertoriu, p. 42, nr. 202.Reprod.: B. A. R., foto; Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 407; Iorga, Les arts mineurs, I,fig. 10; Beza, Urme, p. 38; Bibliotekata na Zografskija manastir, pl. LXV-LXVII (f.112, 202, 215 v ).2467 – Apostol, Ţările Române, sfârşitul sec. XV. 509 f. 20 x 14,5 cm. Text în limbaslavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive geometrice şi vegetale în aur şi culori (ms.III. d. 3).Ref.: G.A. Ilinskij, op. cit., p. 262, nr. 42; Bibliotekata na Zografskija Manastir, p. 103-104, nr. 55.Reprod.: ibidem, pl. CIV, CV, CXLIII (f. 159, 196, 14).2468 – Evanghelie aleasă, începutul sec. XVI. 175 f. 28 x 19,5 cm. Text în limbaslavonă cu elemente caracteristice manuscriselor româneşti. Frontispicii şi iniţiale ornatecu motive geometrice şi vegetale (ms. I. b. 5).Ref.: G.A. Ilinskij, op. cit., p. 258, nr. 18; Bibliotekata na Zografskija Manastir, p. 73-74,nr. 34.Reprod.: ibidem, pl. LXVIII (f. 172 v ).

GRECIA 6372469 – Tetraevanghel, Ţările Române, primul sfert al sec. XVI. 287 f. 30,2 x 20 cm.Text în limba slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri şi elemente vegetale. Laf. 1 v : însemnare (autograf?) Ioan Alexandru voevod. La f. 13 v (cu litere chirilice) şi la f.286 v (cu litere greceşti): pomelnice cu nume româneşti (ms. I. v. 9).Ref.: G.A. Ilinskij, op. cit., p. 261, nr. 35; Bibliotekata na Zografskija Manastir, p. 74-75,nr. 3, 5.Reprod.: ibidem, pl. LXIX (f. 137).2470 – Tetraevanghel, scris la mănăstirea Bistriţa (Ţara Românească) din poruncamarelui vistiernic Ioan, 1544. 292 f. 28,5 x 22 cm. Text în limba slavonă. Frontispiciişi iniţiale ornate cu împletituri şi motive vegetale. Legătură piele, ornamentată, centralscena Răstignirii. La f. 291 v -292 v , însemnarea copistului, al cărui nume este redat într-ocriptogramă nedescifrată (ms. I. b. 7).Ref.: G.A. Ilinskij, op. cit., p. 258-259, nr. 24; Stojanovic, Zapisi i natpisi, IV, p. 49-50,nr. 6261; N. Iorga, Dări de samă (RI, 10, 1924, p. 154-155); M. Beza, Bibliotecimănăstireşti la Athos, p. 51; idem, Urme, p. 43; Bibliotekata na Zografskij Manastir,p. 77-78, nr. 37; Constantinescu, Repertoriu, p. 42, nr. 203; Turilov – Moškova, p.85, nr. 180.Reprod.: Bibliotekata na Zografskija Manastir, pl. LXXI, LXXII (p. 97, 291 v ); B.A.R.,foto.2471 – Miscelaneu, a doua jumătate a sec. XVI. 89 f. 13,7 x 9,3 cm. Text în limbaslavonă. Cuprinde 3 manuscrise: f. 1-35, Psalmi aleşi, atelier românesc; f. 36-65, 66-88,Molitve, ateliere bulgare. Manuscrisul românesc are frontispiciu (f. 1) şi iniţiale ornate cuelemente vegetale în aur şi culori (ms. III. b. 6).Ref.: G.A. Ilinskij, op. cit., p. 263, nr. 53; Bibliotekata na Zografskija Manastir, p. 35-36,nr. 6; Turilov – Moškova, p. 235, nr. 608.Reprod.: Bibliotekata na Zografskija Manastir, p. 35-36, nr. 6, pl. XVII-XIX (f. 34, 61 v ,74 v ).2472 – Psaltire, al doilea sfert al sec. XVI. 203 f. 18,8 x 13,5 cm. Text în limbaslavonă, cu elemente caracteristice manuscriselor româneşti. Scris într-un atelier de şasecopişti (f. 1-8 v , 9-52 v , 53-58, 59-136 v , 137-151 v , 152-203), aparţinând aceleiaşi şcoli şiaceluiaşi atelier. Iniţiale ornate cu elemente geometrice în chinovar.Ref.: Bibliotekata na Zografskija Manastir, p. 34-35, nr. 5.Reprod.: ibidem, pl. XI-XVI (f. 3, 11, 57, 59, 138, 166 v ).2473 – Tetraevanghel, scris de Popa Luca, atelier românesc, 1550. 511 f. 30 x 19 cm.Text în limba slavonă. Nu are paginaţia originală: lipsă primele 3 file şi f. 37-38, 197-198.Una din filele lipsă se află în fondul de manuscrise „Porfirij Uspenski” de la BibliotecaNaţională a Rusiei din St. Peterburg (fostă „Saltîkov-Şcedrin”). La f. 51l v , însemnareacopistului (ms. I. v. 10).Ref.: Otčet Imp. publičnoj biblioteki za 1883 g., St. Peterburg, 1885, p. 62; G.A. Ilinskij,op. cit., p. 259, nr. 25; Bibliotekata na Zografskija Manastir, p. 78-80, nr. 38.Reprod.: ibidem, pl. LXXII (f. 376).2474 – Tetraevanghel, Ţările Române, jumătatea sec. XVI. 257 f. 27,2 x 18,7 cm. Textîn limba slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri şi motive vegetale în culori.La f. 257 v , însemnare din 1563 privind cumpărarea şi donarea manuscrisului la biserica

638 GRECIASf. Nicolae din Coiani, de marele ban al Craiovei Neagoe şi soţia sa Anca (ms. I. b. 3).Ref.: G.A. Ilinskij, op. cit., p. 261, nr. 34; Stojanović, Zapisi i natpisi, III, p. 63, nr. 6321;N. Iorga, Dări de samă (RI, 10, 1924, p. 154-155); J. Ivanov, Bălgarski starini izMakedonija, ed. 2, Sofia, 1931, p. 243; N. Beza, Biblioteci mănăstireşti la Athos,p. 51-52; idem, Urme, p. 43; Bodogae, Athos, p. 223; Bogdan, Daniile, p. 15-16;Bibliotekata na Zografskija Manastir, p. 81-82, nr. 40; Constantinescu, Repertoriu,p. 42, nr. 205; Turilov – Moškova, p. 94, nr. 200.Reprod.: Bibliotekata na Zografskija Manastir, pl. LXXV (f. 78).2475 – Apostol, jumătatea sec. XVI. 244 f. 26,5 x 19,5 cm. Text în limba slavonă.Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri şi elemente vegetale în culori, de facturăromânească (ms. II. g. 7).Ref.: G.A. Ilinskij, op. cit., p. 262, nr. 43; Bibliotekata na Zografskija Manastir, p. 105-106, nr. 57.Reprod.: ibidem, pl. CX, CXLIV (f. 155*, 13).2476 – Tetraevanghel, scris de Pavel (f. 1-7 v ) şi Efrem (de la f. 8) din Ţara Românească,la Muntele Athos, 1562. 278 f. 28,6 x 19 cm. Text în limba slavonă. Frontispicii şi iniţialeornate cu împletituri şi elemente vegetale în culori. La f. 278 v : însemnarea copiştilor şiînsemnare privind ferecarea manuscrisului de logofeţii Ivaşco şi Drăghici, tată şi fiu (ms.I. v. 7).Ref.: G.A. Ilinskij, op. cit., p. 258, nr. 19; Iordan Ivanov, Bălgarski starini iz Makedonija,ed. 2, Sofia, 1931, p. 242; Bibliotekata na Zografskija Manastir, p. 84-85, nr. 42;Constantinescu, Repertoriu, p. 42, nr. 204; Turilov – Moškova, p. 87, nr. 183.Reprod.: Bibliotekata na Zografskija Manastir, pl. LXXVIII-LXXX, CXXXI (f. 6, 208 v ,278 v , 233).2477 – Tetraevanghel, atelier românesc, al treilea sfert al sec. XVI. 267 f. 29,5 x 20,3cm. Text în limba slavonă. Fronstispicii şi iniţiale ornate cu împletituri şi elemente vegetale.La f. 129 v , însemnare privind donarea manuscrisului unei mănăstiri nenominalizate decătre Văcuba, soţia Marica şi Gheorghie (ms. I. b. 11).Ref.: G.A. Ilinskij, op. cit., p. 261, nr. 36; Bibliotekata na Zografskija Manastir, p. 90-91,nr. 46; Turilov – Moškova, p. 95, nr. 205.Reprod.: ibidem, pl. LXXXIV (f. 206).2478 – Psaltire, scrisă de ierodiaconul Malahia, 1585 (3 martie), 365 f. 19,3 x 13,8cm. Text în limba slavonă. Filele l-7 şi 8-23, adăugate din alte două manuscrise; f. 24-365, scrise în maniera scriptoriilor româneşti. Frontispicii şi iniţiale ornate cu elementegeometrice şi vegetale în culori. La f. 365 v , însemnarea copistului şi însemnare din1622 de la mănăstirea Zografu. La f. 25 v şi f. 30, însemnări marginale privind legareamanuscrisului în 1677 la mănăstirea Zografu (ms. III. v. 20).Ref.: G.A. Ilinskij, op. cit., p. 263, nr. 54; Bibliotekata na Zografskija Manastir, p. 36-41,nr. 7.Reprod.: ibidem, pl. XX-XXI (f. 53 v , 86).2479 – Pomelnicul mănăstirii Zografu, circa 1595-1601, menţionând între ctitori şidonatori pe domnitorii Ştefan cel Mare, Petru Rareş, doamna Maria, Alexandru şi Elena,Bogdan III, Ştefăniţă, Alexandru Lăpuşneanu, Ieremia Movilă şi Ştefan Cantacuzino.Ref. şi publ: I. Ivanov, Bălgarski starini..., p. 523.

GRECIA 6392480 – Minei pe luna mai, scris de Chiril Hluboceanul din Moldova, la mănăstireaZografu, 1640. 157 f. 29 x 19,5 cm. Text în limba slavonă. Colofon la f. 157 (ms. II. a. 7).Ref.: Stojanovic, Zapisi i natpisi, I, p. 341, nr. 1329; ibidem, IV, p. 144, nr. 6779; G.A.Ilinskij, op. cit., p. 268, nr. 92; Iordan Ivanov, Bălgarski starini iz Makedonija, p. 250,nr. 49; Bogdan, Daniile, p. 16; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 87; Constantinescu,Repertoriu, p. 173, nr. 886.2481 – Psaltire, scrisă de Chiril „din neamul hatmanului Oriş, fiul lui Ursul”, dinMoldova, la mănăstirea Zografu, 1640. 196 f. 29,8 x 19,5 cm. Text în limba slavonă.Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri de culoare roşie. La f. 196, însemnareacopistului, 30 decembrie 1640 (ms. II. b. 13).Ref.: G.A. Ilinskij, op. cit., p. 263-264, nr. 58; I. Ivanov, Bălgarski starini iz Makedonija,ed. 2, 1931, p. 250-251, nr. 50; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 87-88; Bogdan,Daniile, p. 16; Bibliotekata na Zografskija Manastir, p. 42-43, nr. 9; Constantinescu,Repertoriu, p. 172, nr. 883; Turilov – Moškova, p. 269, nr. 686.Reprod.: Bibliotekata na Zografskija Manastir, pl. XXIII-XXIV (f. 37, 196).2482 – Slujebnic arhieresc, din Moldova (?), sfârşitul sec. XVII. Text în limbaslavonă.Ref.: B. Rajkov, St. Kožuharov, H. Miklas, Hr. Kodov, Katalog na slavjanskite răkopisi vbibliotekata na Zografkija manastir v Sveta Gora, Sofia, 1994, p. 90, nr. 133; Turilov– Moškova, p. 372, nr. 950.2483 – [Zografska bălgarska istorija], 1761. Sinteză de istorie bulgară, cuprinzând şiinformaţii de istorie românească.Ref.: I. Trifonov, Zografska bălgarska istorija („Spisanie na Bălgarskata Akademija naNaukite”, 60, 1940, p. 1-66; rec. C. Velichi, în RIR, 11-12, 1941-1942, p. 468-469).2484 – Sbornic, 1797. Slujba, canonul şi paraclisul Sf. Mare Mucenic Gheorghe.Paraclisul Maicii Domnului. 188 f. Texte în limbile slavă (f. 1-151, 156-180 v ) şi română(f. 152 v -156).Ref.: B. Rajkov, St. Kožuharov, H. Miklas, Hr. Kodov, op. cit., p. 93, nr. 153; Turilov –Moškova, p. 299, nr. 758.2485 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. În cuprins, scrisori cătredomnitori din Ţările Române, între care: Constantin Mavrocordat, Grigore Ghica,Constantin Racoviţă, doamnele Ecaterina, Sultana şi Ruxandra Mavrocordat, Zoe Ghicaetc. Însemnare de posesor: „Iliaşcu Petru”.Ref.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Dyo katalogoi ellīnikōn kōdikōn en Kōnstantinoupolei,tīs Megalīs ton Genous Scholīs kai tou Zōgrafeiou („Izvestija RusskagoArcheologiceskogo Instituta v Konstantinopole”, 14, 1909, p. 10, nr. 8); N. Iorga,Notiţe (RI, 18, 1932, p. 389-390).2486 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. În cuprins: scrieri de NichiforVlemmides, Teodor Prodromul, şi de Iosif Vatopedinul Peloponesianul, dascăl la AcademiaDomnească din Iaşi; o epistolă către Constantin Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti;Stihuri şi Stâlpul înţelepciunii domneşti, dedicate domnitorului (ms. 18).Ref.: Lambros, I, p. 33, nr. 344, 3-5; Bodogae, Athos, p. 223.

640 GRECIA2487 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba slavonă. La f. 26-34, O tretiej ikonesvetago velikomučenika Georgija, legenda icoanei Sf. Gheorghe, dăruită mănăstiriiZografu de Ştefan cel Mare, în 1484 (ms. sl. 18).Ref.: Bodogae, Athos, p. 216, n. 4; D.P. Bogdan, Quelques témoignages des liens roumanogrecssous le règne d’Étienne le Grand, prince de Moldavie („AIESEE Bulletin”, 5,1967, nr. 1-2, p. 122).Publ.: Bogdan, op. cit., p. 126-127, n. 35.2488 – Inochentie (arhiepiscop de Harkov), Omilii. Traducere în limba greacă deAlexandru Scarlat Sturdza. Copie după ediţia lui Constantin G. Suţu, Atena, 1847 (ms.108).Ref.: Lambros, I, p. 45, nr. 434; Bodogae, Athos, p. 223.2489 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athonos, Snagov, 1701,dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu. Copie manuscrisă, circa 1870-1880.Ref.: Sotirios N. Kadas, Symplīrōmatikos katalogos tōn cheirografōn tīs ieras MonīsZōgrafou tou Agiou Orous („Ellīnika”, 56, 2006, p. 368, nr. 130-20).2490 – Ieromonahul Neofit de la Zografou, [Istoria pe scurt despre sfintele şi deminuni făcătoarele icoane ale Sfintei Născătoare de Dumnezeu şi Sfântului Gheorgheaflătoare în Sfânta Mănăstire Zografou], 1890. Text în limba greacă. Cuprinde şi istoriaicoanei Sfântului Gheorghe dăruite mănăstirii de Ştefan cel Mare.Ref.: Sotirios N. Kadas, op. cit., p. 368, nr. 129-19.A2491 – Sf. Gheorghe, icoană, 1484 (?), donaţie a lui Ştefan cel Mare pentru mănăstireaZografu. 90 x 57 cm. Ferecătură din argint aurit, St. Peterburg, 1838, cu inscripţie în limbarusă, menţionând şi istoricul icoanei, datând donaţia lui Ştefan cel Mare: 1484.Ref.: Uricariul, I, p. 88; Langlois, Mont Athos, p. 91; Burada, O călătorie, p. 111; Ep.Melchisedec, Cronica Romanului, I, Buc., 1887, p. 88; idem, Despre icoanelemiraculoase de la Athos de provenienţă română (AARMSI, s. II, t. 5, 1884, p. 217-219); G. Smyrnakis, op. cit., p. 559; N. Iorga, Icoana românească (BCMI, 26, 1933,p. 5-7); Beza, Urme, p. 42; Stoica Nicolaescu, Daniile lui Ştefan cel Mare făcutemănăstirii Zografu, Buc., 1938, p. 20; Bodogae, Athos, p. 216; Bogdan, Daniile, p.15; Rep. Ştefan cel Mare, p. 353, nr. 127; D.P. Bogdan, Quelques témoignages, p.122-123; A. Božkov, A. Vasilev, Hudožestvenoto nasledstvo na manastira Zograf,Sofia, 1981, p. 305-313.Reprod.: Iorga, Les arts mineurs, I, p. 10, fig. 3; V. Hrisicu, Câteva ctitorii româneşti înBulgaria (BG, 3, 1932, p. 90-91); Beza, Urme, p. 37; Cândea – Simionescu, Athos,p. [16]; A. Božkov, A. Vasilev, op. cit., coperta; Cândea – Simionescu, Prezenţeromâneşti, IV, p. 167, fig. 183.2492 – Broderie, atelier Moldova, sec. XV, reprezentând portretul lui Ştefan cel Mare.Ref.: H. Gelzer, Vom heiligen Berg und aus Mazedonien, Leipzig, 1904, p. 117; Bodogae,Athos, p. 218, n. 2.2493 – Steag sau poală de icoană, atelier Moldova, circa 1500, dăruit de Ştefan cel

GRECIA 641Mare. Broderie reprezentând pe „Sf. Gheorghe ucigând balaurul” (faţă) şi „Botezul luiHristos” (verso). Inscripţie în limba slavonă.Ref.: Burada, O călătorie, p. 109-110; I. Bogdan, Două steaguri ale lui Ştefan cel Mare lamănăstirea Zografu din Muntele Athos (AARPAD, s. II, t. 29, 1901-1902, p. 90-95);Kondakov, Pamjatniki, p. 250-251; Iorga, Athos, p. 468; G. Popa – Lisseanu, Steagostăşesc moldovenesc din vremea lui Ştefan cel Mare („Buletinul Muzeului MilitarNaţional”, 1937, p. 25-27); Stoica Nicolaescu, Din daniile lui Ştefan cel Mare făcutemănăstirii Zografu de la Sf. Munte Athos, Buc., 1938, p. 11; Bodogae, Athos, p. 217;Rep. Ştefan cel Mare, p. 332-333; Petre Ş. Năsturel, Steagul „de luptă” al lui Ştefan celMare: prapur bisericesc ori poală de icoană? („Analele Putnei”, 1, 2005, p. 47-52).Reprod.: Kondakov, op. cit., anexe, pl. XXII; Iorga, Les arts mineurs, II, p. 22, fig. 86; G.Popa Lisseanu, loc. cit.; Rep. Ştefan cel Mare, p. 333.2494 – Poală de icoană, noiembrie 1667, cusută cu fir de aur, reprezentând peSfântul Marele Ierarh Nicolae şi Maica Domnului. Inscripţii în limbile slavonă şi românămenţionând data şi numele donatorului, marele hatman moldovean Nicolae Racoviţă.Ref. şi publ.: Nikolaos Mertzimekis, New findings concerning the relations of the Athonitemonastery Zographou with Moldavia (Zemli Moldavskoi), în Emanoil Băbuş, IoanMoldoveanu, Adrian Marinescu (ed.), The Romanian Principalities and the HolyPlaces along the Centuries, Buc., 2007, p. 72-73, fig. 6-9.2495 – Poală de icoană, 1667, cusută cu fir de aur, reprezentând pe Iisus Hristosţinând un rulou de pergament în mâna stângă şi binecuvântând cu dreapta. În parteadreaptă, Sfântul Ioan Botezătorul în poziţie de Deisis. Inscripţii în limbile slavonăşi română menţionând data şi numele donatorului, marele hatman moldovean NicolaeRacoviţă.Ref. şi publ.: Nikolaos Mertzimekis, op. cit., p. 73-74, fig. 10-13.2496 – Aere (3). Broderii, provenind din danii voievodale româneşti.Ref.: Kondakov, Pamjatniki, p. 250; Bodogae, Athos, p. 219NEA SKĪTĪ(Schitul Nou)AM2497 – Sihăstria Naşterea Maicii Domnului, întemeiată în 1760 de români dinMoldova şi Ţara Românească. 16 chilii şi 10 colibe. Pictură murală de la sfârşitul sec.XVII.Ref.: Biblioteca mănăstirii Neamţ, ms. 98, f. 22; Ieroshim. Serafim, p. 101; Bălan, Mărturii,p. 370-371.MS2498 – Psaltire, 11 iunie 1583, copiată de Luca al Buzăului, pe când era ieromonah(nr. 806/4).Ref.: E. Kourila, Katalogos agioreitikōn cheirografōn („Theologia”, 21, 1950, p. 516-

642 GRECIA522); Gary K. Vikan, Illustrated Manuscripts of Pseudo-Ephraem’s «Life of Joseph»and the «Romance of Joseph and Aseneth», Princeton, 1976, p. 621; Politis – Politi,Vivliografoi, p. 536; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 67.SKĪTĪ APOSTOLOU ANDREOU(Schitul Apostolul Andrei)AM2499 – Fosta mănăstire Xistru (sau Xistu), refăcută de patriarhul Atanasie Patelarioscu sprijinul lui Vasile Lupu, circa 1644, transformată în schitul Sf. Andrei (Sarai),sec. XIX.Ref.: Ieroshim. Serafim, p. 52; Gedeon, Patriarchikoi pinakes, Constantinopol, 1884,p. 559; idem, Athos, p. 32-34; Iorga, Athos, p. 490; Bodogae, Athos, p. 121-126.MS 10 2500 – Manuscris, scris de Antim din Ianina, probabil în Ţara Românească, ms. 12(1638).Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 108; Constantinescu, Repertoriu, p. 40, nr. 191.2501 – Sbornic, scris de trei copişti în Moldova, prima jumătate a sec. XIX, 80 f.(1-35, 36, 37-80). Text în limba română, cuprinzând molitve şi rugăciuni. La f. 1, însemnăride posesor: Ştefan Roşu, 1868, 1869, 1870, 1872. Manuscris adus la schit în 1902.Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 108; Constantinescu, Repertoriu, p. 40, nr. 191.CR2502 – Penticostar, Buzău, 1701. Pe ultima pagină, însemnări diverse în limbaromână din 1787 şi 1788 (invazie de lăcuste în Ţara Românească, 1748, ş.a.).Ref.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 107.2503 – Orologhion adică Ceaslov bogat, Braşov, 1806.Ref.: ibidem.2504 – Noul Testament, St. Peterburg, 1817.Ref.: ibidem.2505 – Psaltire, Chişinău, 1818. Însemnare de posesor din 7 august 1850: Arsenie dinMoldova de la mănăstirea Iviron.Ref.: ibidem.2506 – Antologhion, Neamţ, 1825.Ref.: ibidem.2507 – Liturghier, Iaşi, 1834.Ref.: ibidem.10La 16-18 august 1956, un incendiu a distrus partea de apus a schitului. S-au pierdut cu acestprilej un mare număr de manuscrise, circa 20.000 de cărţi şi obiecte de artă.

2508 – Psaltire, Iaşi, 1842.Ref.: ibidem.2509 – Noul Testament, Bucureşti, 1855.Ref.: ibidem2510 – Liturghii, Bucureşti, 1858.Ref.: ibidem.GRECIA 6432511 – Acatistul prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu şi alte acatiste şi rugăciunifoarte evlavnice şi de folos, Sibiu, 1859.Ref.: ibidem.2512 – Liturghier, Chişinău, 1871.Ref.: ibidem.2513 – Antimis, imprimat la Neamţ, 1827, semnat de mitropolitul Moldovei VeniaminCostachi.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 108-109.SKĪTĪ AGIAS ANNĪS(Schitul Sf. Ana)AM2514 – Aşezământ, pe teritoriul mănăstirii Marea Lavră, sprijinit în sec. XVII-XVIIIcu ajutoare din Ţările Române şi locuit din sec. XVIII până în prezent şi de călugăriromâni.Ref.: Ierosh. Serafim, p. 100; Bodogae, Athos, p. 109; Bălan, Mărturii, p. 392.MS2515 – Liturghier, scris de Antim din Ianina, Ţara Românească, 1638. Text în limbagreacă (ms. 766/1).Ref.: E. Kourila, Katalogos agioreitikōn cheirografōn („Theologia”, 21, 1950, p. 332);Papazoglou, Anthimos, p. 340, nr. 8; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 352; Zoumbouli,Luc de Buzau, p. 125.2516 – Miscelaneu, Moldova, 1816. 96 f. Text în limba română. Cuprinde: Rânduialapavecerniţei mici, Canonul de toate zilele, Rânduiala de Paşti şi săptămâna luminată.Titluri şi iniţiale în roşu.Ref.: Paul Mihail, 1985.2517 – Prohodul Domnului, 1848. 45 f. Text în limba română. Frontispicii cuornamente florale, titluri şi iniţiale în roşu.Ref.: idem.2518 – Manuscrise (4), sec. XIX-XX, aflate în fondul de la schitul Lacu (biserica cuhramul Sf. Dimitrie)Ref.: Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, I, p. 109-119, nr. 58-61.

644 GRECIA2519 – Manuscrise (23), sec. XIX-XX, aflate în fondul de la schitul Lacu.Ref.: S. Barbu-Bucur, Manuscrisele muzicale româneşti de la Muntele Athos, Buc., 2000,p. 281-318, nr. 1-23.CR2520 – Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.2521 – Simion al Tesalonicului, Kata aireseōn [...]; Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],Iaşi, 1683.Ref.: ibidem, p. 409, nr. 5450.2522 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]. Kyrillou tou Loukareōs,[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690.Ref.: ibidem, p. 413-414, nr. 5514.2523 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.Ref.: ibidem, p. 331-332, nr. 4445.2524 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs kai apostolikīsEkklīsias tīs Anatolikīs, ed.: Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul; St. Peterburg[Veneţia, 1764].Ref.: ibidem, p. 339, nr. 4556, 4558.2525 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul, dedicată lui Dosithei, patriarhul Ierusalimului.Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3240.2526 – Dosithei Notara, Tomos charas [...] typotheis [...] para [...] Anthimou exIvīrias [...], Râmnic, 1705.Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4444.2527 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710. 2 ex.Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5979.2528 – Dosithei Notara, Istoria peri tōn en Ierosōlymois patriarcheusantōn,Bucureşti, 1714.Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4442.2529 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gavriīl [Sevīrou] ... syn omiliai[...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715.Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4439.2530 – Vivlion periechon tas [...] akolouthias [...] Charalampous [...] Matronīs tīsChiopolitidos [...], Spyridōnos [...], epimeleia Kōnstantinou Daponte, Bucureşti, 1736.Ref.: ibidem, p. 11, nr. 113.

GRECIA 6452531 – Nikolaos Mauroeidīs, To apostolikon dyktion (sic) [...] ītoi logoi [...] tis tīnMegalīn tessarakostīn, Iaşi, 1756.Ref.: ibidem, p. 282, nr. 3804.2532 – Neon epistolarion, Leipzig, 1774. Cuprinde şi formulele de adresare folositeîn ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române.Ref.: ibidem, p. 160, nr. 2145.2533 – Grigorie, Papa Romei, Paterikon [...] metafrasthentes [...] para KōnstantinouDaponte, Veneţia, 1780, dedicat lui Grigorie, episcop al Râmnicului.Ref.: ibidem, p. 192, 612, nr. 2560.2534 – Chesarie Daponte, Exīgesis tīs theias Leitourgias, t. I, Viena, 1795, scrisă înŢara Românească în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat şi dedicată lui Filaret,mitropolitul Ungrovlahiei.Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1905.SKĪTĪ AGIOU NEILOU(Schitul Sf. Nil)CR2535 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athonos, Veneţia,1745, retipărire a ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şiconsemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (Coliba Sf. Eftimie).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 232, 613, nr. 3143.SKĪTĪ KAUSOKALYVION(Schitul Cavsocalivia)MS2536 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, traducere de Ioan Avramios dinîndemnul lui Nicolae Mavrocordat. Copie, sec. XVIII (Coliba Sf. Eustaţie, ms. 189/2).Ref.: Sofronios Eustratiadis, Katalogos tōn kōdikōn tīs Ieras skītīs Kausokaliviōn kaitōn kalyvōn autes, Paris, 1930, p. 102; Ariadna Camariano, Traducerea greacă a„Teatrului Politic” (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 222).CR2537 – Orologion, Veneţia, 1726, cu cheltuiala lui Constantin Brâncoveanu, domnulŢării Româneşti (sic!) (Coliba Sf. Acachie).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 463, nr. 6127; II, p. 207, nr. *547 a.2538 – Euchologion to mega [...], Veneţia, 1776. Cuprinde şi Rânduiala Sfinţiriibisericii, după ed. Bucureşti, 1703 (Kyriakon, nr. 205).Ref.: ibidem, I, p. 1666, nr. 2234; II, p. 287, nr. *740.

646 GRECIASKĪTĪ LAKKOU(Schitul Lacu)AM2539 – Aşezământ românesc (Schitul Sf. Dumitru) pe teritoriul mănăstirii Sf. Pavel,locuit de vieţuitori români din prima jumătate a sec. XVIII până în prezent. Construcţii,circa 1760.Ref.: Ieroshim. Serafim, p. 77-78; Iorga, Athos, p. 504-505; Beza, Urme, p. 56; Achim.Nifon, p. 15-20; Bodogae, Athos, p. 263; Moisescu, Contribuţia, p. 272; Bălan,Mărturii, p. 354-356, 389, 391; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p.113 (doc. 13).Reprod.: Ieroshim. Serafim, p. 76 (gravură); Beza, Urme, p. 48; Bălan, Mărturii, p. 368SKĪTĪ PROFĪTOU ĪLIA(Schitul Profetul Ilie)MS2540 – Miscelaneu ascetic, Mănăstirea Neamţ, începutul sec. XIX. 3 f. + 24 f.c. +130 f. 22,5 x 17,5 cm. Cuprinde scrisoarea către preotul Dumitru din Pultava a lui Paisie,stareţul mănăstirii Neamţul, Viaţa acestuia de Mitrofan, ş.a. Text în limba slavonă (ms.234/IX/21-105).Ref.: A.-E. Tachiaos, The Revival of Byzantine Mysticism among Slavs and Romaniansin the XVIIIth Century. Texts relating to the Life and Activity of Paisy Velichkovsky(1722-1794), Thessaloniki, 1986, p. XXVII-XXIX.SKĪTĪ TIMIOU PRODROMOU(Schitul Prodromu)AM2541 – Aşezământ românesc pe teritoriul Marii Lavre, locuit din a doua jumătatea sec. XVIII şi până azi de vieţuitori români. Între 1856-1866, schitul a fost reconstruitcu ajutoare din Ţările Române (donaţii şi înzestrări cu odoare de la domnitorii GrigoreAlexandru Ghica, Barbu Ştirbei, mitropolitul Moldovei, Sofronie Miclescu şi caimacamulAlexandru D. Ghica etc.). Pictura murală a Bisericii mari, circa 1866. În afară de biserică,complexul cuprinde clădiri de piatră (chilii), 4 paraclise (Sf. Ioan Botezătorul, AdormireaMaicii Domnului, Buna Vestire, Sfinţii Voievozi), 3 sihăstrii (Naşterea Domnului,Schimbarea la faţă, Kerasia) şi un debarcader cu turn de piatră. Biblioteca schitului deţine3.000 de volume.Ref.: Antonie Focşăneanu, Schitul moldo-român Prodromul din Sf. Munte. Documenteistorice manuscrise (1820-1890), Bucureşti, Biblioteca Patriarhiei, ms. 82; „Buletin.

GRECIA 647Foaie oficială”, Iaşi, 23, 1855, p. 213-215; „Gazeta de Moldavia”, 27, 1855,supliment la nr. 59, p. 237-238; Ieroshim. Serafim, p. 93-95; Acte justificative lamemoarul de la fondarea schitului român din sântul Munte Athosu, Buc., 1874,p. 187; Raportul comisiei sf. Sinod asupra cestiunei schitului românesc de la Sf.Munte Athos, Buc., 1878; Nectarie Ieromonahul, Schitul românesc din Sf. Munte,documente de la întemeierea schitului şi până azi, Buc., 1878; Ieromonahul Damian,Cestiunea schitului românesc chinovial al Sfântului Ioan Botezătorul din SfântulMunte Athos, lămurită după acte autentice, Buc., 1879; Uricariul, II, p. 193, sqq.,IV, p. 400 sqq.; XII, p. 95 sqq.; Burada, O călătorie, p. 117-120; Gedeon, Athos,p. 166; Delikanis, Patriarchikōn eggrafōn, I, p. 12 sqq.; Irinarh Şişman, Schitulromânesc Prodrom din Sf. Munte Athos, 1906; Cioran, Scheseis, p. 141, 225; Iorga,Athos, p. 503-504; Sp. Lavriotis, Eggrafa peri tīs skītīs tou tim. Prodromou Meg.Lauras („Theologia”, 7, 1929, p. 44-64, 142-161); Bodogae, Athos, p. 106-107; G.T.Kirileanu, O scrisoare despre schitul moldovenesc din Sf. Munte şi despre GrigoreGhica, domnul Moldovei (BOR, 59, 1941, p. 160-163); Moisescu, Contribuţia, p.269-272; Sotiris Kadas, Mount Athos, p. 41; Bălan, Mărturii, p. 357-361; ScarlatPorcescu, Ştiri inedite referitoare la zidirea bisericii Sf. Ioan Botezătorul din Schitulchinovial Prodrom de la Sf. Munte Athos (BOR, 102, 1984, nr. 3-4, p. 258-272);idem, O ctitorie românească la Sfântul Munte Athos: Schitul Prodrom. 120 de ani dela sfinţire (MM, 62, 1986, nr. 4, p. 73-90); Scurt îndrumător pentru pelerinii români,Schitul românesc Prodromu, Sf. Munte Athos, Buc., 2006, p. 7-25.Reprod.: G. Balş, op. cit., p. 37, fig. 56; Cândea – Simionescu, Athos, p. [69-73]; Bălan,Mărturii, p. 368-369; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 186-187, fig.209-210.2542 – Placă de marmură, 140 x 90 cm, plasată pe peretele dinspre curte al corpuluide vest, cu însemnare comemorativă din iulie 2004, care marchează încheierea lucrărilorde reînnoire a clădirilor schitului Prodromu (1984-2004), cu sprijinul statelor român şigrec şi al credincioşilor, în special din România şi Grecia, stareţ al mănăstirii fiind arhim.Petroniu Tănase. Proiectele de restaurare au fost întocmite şi lucrările au fost conduse dearhitectul Mihai Anania-Tarcău din Salonic.Ref.: Scurt îndrumător..., p. 24-25; Ierodiacon Iustinian Stoica, 2010.DOC2543 – Documente, din 1855 – a doua jumătate a sec. XX, referitoare la istoriculschitului Prodromu şi relaţiile cu autorităţile bisericeşti şi civile româneşti, cu Marea Lavrăş.a.: autorizaţii de strângere de danii din Principatele Române şi de construire a schitului(1855-1856), donaţii româneşti (1857), întărire a regulamentului schitului (1858), actelede construcţie a bisericii (1857-1866) etc., Catalogul înscrisurilor cuprinse în dosare,Catalogul chitanţelor de milostenie (dosar nr. 14), corespondenţă cu mănăstirea MareaLavra, corespondenţă cu România (dosar nr. 16) ş.a.Ref.: Scarlat Porcescu, O ctitorie românească..., p. 73-90.Publ.: ibidem, p. 91-103 (24 doc., 1855-1866).

648 GRECIAMS 11 2544 – Psaltichie, Ţara Românească, circa 1717. 9 + 256 p. 11 x 17 cm. Notaţiepsaltică. Partea I: text în limba română, cuprinzând Anastasimatarul, copie după Filoteisin aga Jipei. Partea II, de la p. 121: text în limba greacă, cuprinzând Antologhionul, deacelaşi copist anonim. La p. 104, 118, 120, texte în limbile latină şi română din Fiziolog; p.110-116: Oraţie care s-au zis la Preafericitul împărat al Romanilor la Beci, mai 10, 1717;p. 117: Răspunsul împăratului; p. 250-253: Tălmăcirea cărţii trimisă la 12 decembrie1701 românilor ardeleni de către împăratul Austriei Leopold I. Însemnări de posesori dela mănăstirea Cernica (coperta I) şi dascălul Radu Duma din Braşov, 16 noiembrie 1779(p. IX v ) (ms. 4020).Ref.: Sebastian Barbu-Bucur, Manuscrise muzicale româneşti la Muntele Athos, I(„Mitropolia Ardealului”, 32, 1987, nr. 4, p. 17-27); idem, Contributions, p. 3; idem,Cultura, p. 228, n. 688.2545 – Miscelaneu, 1766, cuprinzând scrieri filocalice, 307 f. (ms. 1).Ref.: Micle, Manuscrisele româneşti, p. 117-119.2546 – Mântuirea păcătoşilor, 1771, copie după ediţia Râmnic, 1764, 229 f. (ms. 2).Ref.: ibidem, p. 119-120.2547 – Sfântul Ioan Scărarul, Scara Raiului, 1772, 336 f. (ms. 3).Ref.: ibidem, p. 120-122.2548 – Minunile Maicii Domnului, 1780, 157 f. (ms. 4).Ref.: ibidem, p. 122-124.2549 – Miscelaneu, 1784, scris de Iordachi dascălul, 66 f. (ms. 192).Ref.: ibidem, p. 318.2550 – Miscelaneu, 1786, 121 f. (ms. 5).Ref.: ibidem, p. 124-125.2551 – Minunile Maicii Domnului, 1787, 189 f. La f. 177-179: însemnare din 1787despre statutul Mitropoliei Moldovei, cu pecetea şi semnătura autografă a lui Iacov,episcopul Huşilor (ms. 191).Ref.: ibidem, p. 312-317.Publ.: ibidem, p. 314-317 (însemnarea).2552 – [Istoria domnilor Moldovei], 1788, 326 p. Manuscris copiat de „dascălulZaharie Pop”, cuprinzând o cronică a domnilor Moldovei de la „Evstratie Dabija” pânăla a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat în Moldova. Cuprinde şi versuri despreGrigorie III Ghica (ms. 193).Ref.: ibidem, p. 318.11Pentru manuscrisele muzicale de la Schitul Prodromu vezi S. Barbu-Bucur, Manuscriselemuzicale româneşti de la Muntele Athos, Buc., 2000, p. 23-266, unde autorul descrie 141 demanuscrise psaltice, majoritatea din secolele XIX-XX; Vasile Vasile, Tezaur muzical românesc, II,Buc., 2008, p. 97-347, unde sunt descrise 113 manuscrise psaltice pe care catalograful le-a numerotat222-334. În cuprinsul acestor pagini, precum şi la p. 351-353 sunt şi reproduceri după filele unoradintre aceste psaltichii. Veniamin Micle, Manuscrisele româneşti de la Prodromul (Muntele Athos),Mănăstirea Bistriţa, Eparhia Râmnicului, 1999.

2553 – Miscelaneu, 1792, 1800, 43 + 158 f. (ms. 6).Ref.: ibidem, p. 125-128.2554 – [Istoria lui Mahomed], 1794, 109 f. (ms. 7).Ref.: ibidem, p. 128.2555 – Cuvântări patristice, 1794, 198 f. (ms. 8).Ref.: ibidem, p. 128-130.GRECIA 6492556 – Ieropolitica, 1797-1799, 136 f. La f. 119 v : însemnare cuprinzând o scrisoare alui P. Ciciagov (circa 1812) către Divanul Moldovei, cu privire la retragerea trupelor rusedin ţară.Ref.: ibidem, p. 130-133.Publ.: ibidem, p. 133 (însemnarea).2557 – Sfântul Ioan Scărarul, Scara Raiului, sec. XVIII, 243 f. (ms. 194).Ref.: ibidem, p. 318-320.2558 – Sfântul Isaac Sirul, Cuvinte Pustniceşti, sec. XVIII, 415 f. (ms. 195).Ref.: ibidem, p. 320-324.2559 – Octoih, sec. XVIII, 131 f. (ms. 10).Ref.: ibidem, p. 133-134.2560 – Pateric pe alfa-vita, sec. XVIII, 283 f. (ms. 11).Ref.: ibidem, p. 134.2561 – Mitropolitul Platon al Moscovei, Catehism, sec. XVIII, 424 p. (ms. 12).Ref.: ibidem, p. 134.2562 – Nil de la Sorska, Cuvinte, sec. XVIII, 90 f. (ms. 13).Ref.: ibidem, p. 134-135.2563 – Anton Pann (?), Antologhion, ante 1831. Notaţie psaltică şi text în limbaromână.Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 8; idem, Cultura, p. 231, n. 725.2564 – Psaltichie, scrisă de Hristache Logofătul, Bucureşti, 1832. Notaţie psaltică şitext în limbile greacă şi română (ms. gr.-rom. 5026).Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 8; idem, Cultura, p. 231, n. 726.2565 – Ghelasie monahul de la mănăstirea Ciolanul, [Erminia picturii bizantine],1832, 116 f. La f. 18: însemnare privind trecerea prin Buzău şi Ploieşti, în drum spreBucureşti, la 6-7 februarie 1859, a principelui Alexandru Ioan Cuza (ms. 30).Ref.: Micle, La Athos, însemnări despre Unire (MI, 19, 1985, nr. 3, p. 62); idem,Manuscrisele româneşti, p. 171-177.Publ.: Micle, Manuscrisele româneşti, p. 176 (însemnarea).2566 – Antologhion, scris de Nectarie Psaltul, Principatele Române, 1843. Notaţiepsaltică şi text în limba română.Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 8; idem, Cultura, p. 231, n. 727.

650 GRECIA2567 – Psaltichie, scrisă de arhimandritul Ştefan, mănăstirea Cernica, 1844. Notaţiepsaltică şi text în limba română (ms. 5268).Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 8; idem, Cultura, p. 231, n. 728.2568 – Miscelaneu muzical, Moldova, ante 1848. Notaţie psaltică şi text în limbagreacă. În cuprins, Cântările Vecerniei, Utreniei şi Liturghiei. Provine de la maicaElisaveta de la mănăstirea Agapia, sora mitropolitului Veniamin Costachi (ms. gr. 1822).Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 8; idem, Cultura, p. 231, n. 730.2569 – Gh. Ucenescu, Culegere de cântări heruvimice, Bucureşti, 1851. Notaţiepsaltică şi text în limbile greacă şi română. Autorul semnează „Psalt la marea biserică dinBraşov” şi menţionează că a alcătuit cântările sub îndrumarea lui Anton Pann (ms. 58).Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 8; idem, Cultura, p. 231, n. 731.2570 – Miscelaneu, 1880, 34 f. La f. 4-6 este consemnat textul: G. Rozali, Cuvântulla alegerea primului domnitor al Principatelor Unite Române, Alex. Ion I-iu, la 1859februarie, s.l., [1859]. Însemnare: Cuvântul urma a fi rostit de Anghelachi Niculau, elev laŞcoala primară din Focşani, mai târziu Antonie schimonahul din Schitul Prodromu.Ref.: Micle, La Athos, însemnări despre Unire (MI, 19, 1985, nr. 3, p. 62); idem,Manuscrisele româneşti, p. 216-217.Publ.: Micle, Manuscrisele româneşti, p. 217 (Cuvântul şi textul însemnării).2571 – Nectarie Vlahul (1807-1899), Manuscrise muzicale, adaptări şi compoziţiiproprii pentru slujbele de peste an.Ref.: Barbu-Bucur, Cultura, p. 232.2572 – Psaltichie, scrisă de Ghiţă Ionescu, mănăstirea Găiseni - Dâmboviţa, 1863.Notaţie psaltică şi text în limba română (ms. 3810).Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 8; idem, Cultura, p. 231, n. 732.2573 – Psaltichie, scrisă de Ion Grigorescu, România, 1864. Notaţie psaltică şi textîn limba română.Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 8.2574 – Antologhion, 1865, scris de Gherontie Prodromitul. Notaţie psaltică.Ref.: ibidem.2575 – Antologhion, 1847-1868, scris în Ţara Românească de Axentie Roşculescu(1847), continuat de Ignatie ierodiaconul de la Prodromu (1868) şi de Matei Vatopedinul.Notaţie psaltică şi text în limba română (ms. 5292).Ref.: Barbu-Bucur, Contributions, p. 8; idem, Cultura, p. 231, n. 729.2576 – Psaltichie, România, 1873, scrisă de Costache Popescu. Notaţie psaltică şitext în limba română. Autorul menţionează că a compus după învăţătura lui GheorgheCăciulescu, cântăreţ la biserica Sf. Nicolae Nou din Câmpulung Muscel.Ref.: ibidem.2577 – Manuscrise (191), sec. XIX-XX, cu conţinut variat (cărţi de cult, literatură

GRECIA 651monahală, scrieri patristice şi hagiografice etc.), multe copiate de vieţuitori ai schituluiProdromu (ms. 14-29, 31-70, 72-154, 157-158, 162-167, 170-190, 196-219).Ref.: Micle, Manuscrisele româneşti, p. 135-171, 177-276, 280, 286-292, 295-312,324-336.2578 – Schimonahul Irinarh Şişman (Mehedinţanul), Schitul românesc Prodromul,1901-1906, 355 p. manuscris ornamentat cu miniaturi (ms. 142).Ref.: Micle, Manuscrisele româneşti, p. 266-269.2579 – Schimonahul Irinarh Şişman, manuscrise (12), 1908-1913, cuprinzândfiecare istoricul câte unei mănăstiri din Sfântul Munte (Vatopedi, Iviron, Protaton,Pantocrator, Zografu, Xenofon, Rossikon, Dohiariu, Xeropotamu, Simonopetra, Grigoriu,Stavronichita) (ms. 155, 156, 159-161, 168-169).Ref.: Micle, Manuscrisele româneşti, p. 276-279, 280-286, 292-295.2580 – Schimonahul Irinarh Şişman, Istoria Sfântului Munte Athos, 1912, 429 p.Primul volum, datat 1901, a dispărut din bibliotecă. Lucrare despre istoricul aşezărilordin muntele Athos, cuprinzând în vol. 2 lista celor 42 de aşezări româneşti (schituri, chilii,peşteri) cu 420 vieţuitori şi numele superiorilor la 9 aprilie 1906.Ref.: Bodogae, Athos, p. 107, n. 2; Bălan, Mărturii, p. 385-386; Scarlat Porcescu, op. cit.,p. 75, n. 3; Micle, Manuscrisele româneşti, p. 87, 286-289.CR2581 – Sf. Ioan Damaschin, Descoperire cu deamăruntul a pravoslavnicei credinţe,Iaşi, 1806, cu însemnare de donaţie a traducătorilor Gherontie şi Grigorie, ucenicii luiPaisie Velicicovski, 1808.Ref.: Moisescu, Contribuţia, p. 269.A2582 – Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei (1854-1856). Portret (Salonulegumeniei).Ref.: Scarlat Porcescu, O ctitorie românească..., p. 79.2583 – Sofronie Miclescu, mitropolitul Moldovei (1851-1860). Portret (Salonulegumeniei).Ref.: ibidem.2584 – Sfântul Munte Athos, icoană pe lemn, 1859, „zugrăvită prin grija cuvioşieisale [Andronic] Moldovanu din Schitul Cutlumuş”. Inscripţie în limba greacă, numele(Andronic) şters, reconstituit după acrostihul epigramei în limba română (cu literele deînceput ale versurilor în roşu), din partea inferioară a piesei, în centru: mănăstirile şiprincipalele schituri din Athos (inclusiv „Prodromu românesc”), de pe latura de sud (îndreapta) şi de pe latura de nord (în stânga). În partea superioară: Sf. Ioan Botezătorul, MaicaDomnului Iviriţa, Maica Domnului Grabnic-Ajutătoarea, Sf. Nicolae, ceata Arhanghelilorşi ceata Apostolilor. Lateral, 16 medalioane cu chipuri de sfinţi, între care unii români,

652 GRECIAmarcaţi cu cruce şi menţiunea „din Vlahia”: Ioan Vlahul, Paisie [Velicicovschi], Ioan [dela Râşca], Daniil [de la Voroneţ], Ioan [de la Suceava], Rafail [de la Agapia], Chiriac [dela Tazlău] şi Chiriac [de la Bisericani]. 98 x 76 cm. Zugrav: Ghenadie Monahul (inscripţieîn limba greacă).Ref.: Ieromonah Petroniu Tănase, 1991.Ref. şi reprod.: Thomas N. Papadopoulos, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p. 606-607, nr.2.136; V. Cândea, Tezaurele..., op. cit., p. 6 şi coperta I; Scurt îndrumător..., p. 32-33;Schitul Sf. Ioan Botezătorul, carte poştală.2585 – Sf. Ioan Botezătorul, icoană pe lemn venerată ca taumaturgică, sec. XVIII,îmbrăcată în argint de domnitorul Moldovei Grigore Ghica, în 1853.Ref. şi reprod.: Scurt îndrumător..., p. 30.2586 – Maica Domnului Prodromiţa, 1863, icoană pe lemn lucrată de zugravulIordache Nicolau din Iaşi, venerată ca „nefăcută de mână” (acheiropoiītī) şi taumaturgică.Ref.: Ieromonah Petroniu Tănase, 1994.Ref. şi reprod.: Scurt îndrumător..., coperta 2 şi p. 27-28; Schitul Sf. Ioan Botezătorul,carte poştală.AVDELA (Epir)AM2587 – Biserică, reparată cu donaţia de 2.000 de taleri, din 1829, făcută de ZisisAnastasie Karapanu, negustor epirot din Bucureşti.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 137.2588 – Biserică înfiinţată înainte de 1914 pentru păstorii transhumanţi, subvenţionatăde statul român până în 1941. Preotul slujea alternativ la Grebena şi Avdela, vara la munte,iarna la şes.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945.2589 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1866 pentru copiii păstorilor transhumanţidin zona localităţilor Avdela – Damaşi. A funcţionat ca şcoală itinerantă stabilită apoi laAvdela, subvenţionată de statul român până în 1938.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 40; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; Arhiva MAE,adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 364-365(doc. 177), 413 (doc. 214).BALTINON (arom. Paltinu, Pind)AM2590 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român către începutul sec. XX.Ref.: Ţovaru, p. 105.

GRECIA 653BISDOUNI (Epir)AM2591 – Biserica Sf. Ioan, reparată prin donaţia de 5.000 taleri făcută, prin testament,în 1829, de negustorul epirot Zisis Anastasie Karapanu, din Bucureşti.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 138.CHEFALONIA (INSULA~)(Nīssos Kefallīnias)MONĪ AGIOU ANDREOU(Mănăstirea Sf. Andrei)AM2592 – Aşezământ, lângă Cetate, ajutat de Rozanda Tzigara, fiica lui Zotu, dregătorşi ginere al lui Petru Şchiopul, domnul Moldovei (odăjdii, 1639).Ref.: N. Iorga, Foaia de zestre a unei domniţe moldovene şi exilul din Veneţia al familieisale (ARMSI, s. III, t. 6, 1927, p. 219).A2593 – Icoana „Fecioara cu Pruncul”, 1639, pictată pe muşama, reprezentând şidonatorii: Zotu Tzigara, soţia sa şi fiica Rozanda, călugărită Romila (inscripţie în limbagreacă).Ref.: Sp. Lambros, Eidīseis (NE, 15, 1921, p. 304-306) (menţionează şi odăjdii, 1639 şi ogravură cu portretul lui Zotu Tzigara); N. Iorga, loc. cit.CHIOSAM2594 – Şcoală, întreţinută cu ajutoare băneşti primite din Ţările Române, între 1800-1820, de la domnitori (Alexandru Moruzi, Constantin Ipsilanti, Ioan Caragea, ScarlatCallimachi), clerici (Veniamin Costachi, Gherasim, episcop de Roman) şi numeroşidregători.Ref.: Urechia, X, A, p. 812 (doc. din 1817); C. Amantos, Ī paideia eis tīn tourkokratoumenīnChion (1566-1822) („Ellīnika”, 3, 1930, t. II, p. 398); Dimitrie Ionescu, Ajutoareromâneşti pentru şcoala grecească din Chios (RI, 18, 1932, p. 33-34); Gh. Pârnuţă,Documents concernant les aides accordées par les Pays Roumains aux écolesgrecques de l’étranger (RESEE, 7, 1969, nr. 4, p. 654); Giurescu, L’aide, p. 832;Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, II, p. 67-69.

654 GRECIAVIVLIOTHĪKĪ KORAĪS(Biblioteca Korais)MS2595 – Epistolar, sec. XIX. Culegere de copii de scrisori, alcătuită de NikolaosKaratzas (Caragea). 400 p. 21 x 16 cm. Text în limba greacă. În cuprins, scrisori de laAlexandru Mavrocordat Exaporitul, Nicolae Mavrocordat şi alţi cărturari şi oamenipolitici români şi greci din sec. XVII-XVIII (ms. 16).Ref.: Agam. Tselikas, Ta vyzantina kai metavyzantina cheirografa tīs Vivliothīkīs tīs Chiou„o Koraīs” („Chiaka Chronika”, Atena, 1984, p. 33-50, nr. 16).CR2596 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682. 2 ex. (Colligat cu manuscrisul nr. 24; Theol.2899).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367; Agam. Tselikas, op. cit., p. 60; LeandrosVranoussis, 1985.2597 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694 (Theol.3323).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331-332, nr. 4445.2598 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera, ītoi Ioudaika [...], epimeleia Iōannoutou Postelnikou, Bucureşti, 1716.Ref.: ibidem, p. 282, nr. 3807.2599 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...]. Liber de officiis, Leipzig,1722 (Argentis M/B. 8).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3815.2600 – Meletie (mitropolitul Atenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române (Geogr. 5072).Ref.: ibidem, p. 285, nr. 3830.2601 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, Leipzig, 1758, 1776. Traducere deIoan Avramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui Constantin Mavrocordat,domnul Ţării Româneşti (Argentis M/H. 5).Ref.: ibidem, p. 280, 614, nr. 3778, 3780.2602 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-II, Leipzig, 1768-1784, dedicată luiGrigore III Ghica, domnul Moldovei (Theol. 2687).Ref.: ibidem, p. 109, 610, nr. 1474.2603 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784, 1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (I), Mihai Suţu

GRECIA 655(III), Alexandru Moruzi (IV, adaos de G. Ventotīs), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (II) (ST. 3494; Argentis M/F. 3).Ref.: ibidem, p. 284-285, nr. 3829.2604 – A[gapios] L[overdos], Istoria tōn dyo etōn 1787, 1788 periechousa taspraxeis tōn parontōn polemōn meson tōn Austro-Rōsson kai tōn Othōmanōn, Veneţia,1791. Cuprinde informaţii despre operaţiile militare desfăşurate pe teritoriul PrincipatelorRomâne în cursul războiului ruso-austro-turc din 1787-1791 şi despre negocierile de pacecare priveau şi statutul Moldovei şi Ţării Româneşti.Ref.: Stefanou D. Kavvada, Katalogos tōn en tīn Vivliothīkī Chiou „Adamantios Koraīs”istorikōn vivliōn mechri tou 1973, Atena, 1975, p. 204; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p.267, nr. 3621.H2605 – Rigas Velestinlis, Nea Charta tīs Vlachias kai merous tīs Transylvanias,Viena, 1797, gravată de François Müller. 85 x 62 cm. În colţul din dreapta sus, portretullui Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti; în medalion, embleme heraldice şi oepigramă. Exemplar unic.Ref.: C. Amantos, Rīgas Velestinlīs, „Ellīnika”, 5, 1932, p. 39-60; Dim. Ionescu, Ştirigreceşti privitoare la istoria noastră (RI, 19, 1933, p. 225-226); Beza, Urme, p. 192;idem, Biblioteci mănăstireşti în Siria, Atena şi insula Hios (ARMSL, s. III, t. 8, 1936,p. 19-20); L. Vranoussis, Rigas, un patriot grec din Principate, Buc., 1980, p. 131-132.Reprod.: M. Beza, loc. cit.; Rigas Velestinlis-Fereos, Apanta, II, ed. L. Vranoussis, Atena,1968, p. 645-651.CHIOS (INSULA~)(Nīssos Chiou)MONĪ AGIOU MARKOU(Mănăstirea Sf. Marcu)CR2606 – Emmanouel Romanitīs, O metanōn didaskomenos, Veneţia, 1742, dedicată luiConstantin Mavrocordat, domnul Moldovei.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 316, nr. 4271.2607 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773. Dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.2608 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5980.

656 GRECIANAOS AGIAS KYRIAKĪS(Biserica Sf. Chiriachi)AM2609 – Ctitorie a familiei Mavrocordat, închinată, în mai 1714, Sfântului Mormântde Nicolae Mavrocordat, domnul Moldovei (Enoria Atzikī).Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 600-602.AMNEA MONĪ(Mănăstirea Nouă)2610 – Aşezământ, sprijinit în 1573 de Miloş vodă, pretendent domnesc, fratele luiAlexandru Mircea, domnul Ţării Româneşti, şi la sfârşitul sec. XVIII, de Ralu Mano, fiicalui Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti (1774-1782; 1796-1797).Ref.: Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 893; C.G. Mano, Documente din sec. XVI-XIX privitoarela familia Mano, Buc., 1907, p. 245.CR2611 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.2612 – Meletie (mitropolitul Athenei), Ekklīsiastikī istoria, t. II-III, Viena, 1783-1784, dedicată domnitorului Ţării Româneşti Mihai Suţu (t. III) şi al Moldovei, AlexandruMavrocordat „Delibei” (t. II).Ref.: ibidem, p. 284-285, nr. 3829.A2613 – Casetă de uz liturgic din metal, donată de familia lui Alexandru Ipsilanti(inscripţie în limba greacă).Ref.: C.G. Mano, op. cit., p. 265.CORFU (Kerkyra)NAOS AGIOU SPYRIDŌNOS(Biserica Sf. Spiridon)AM2614 – Lăcaş, întreţinut din sec. XVIII cu ajutoare româneşti: 100 taleri anual de la

GRECIA 657ocne, venit din partea mănăstirii Sf. Spiridon din Bucureşti, 1771; parte din vinăriciul dinRâmnicu Sărat (Ioan Gheorghe Caragea), 1813.Ref.: Arh. Naţ. Rom., M-rea Mărcuţa, XXIII, 2; ms. 3, f. 263V; Urechia, X, A, p. 193-194.CORINTEKKLĪSIASTIKO MOUSEIO TĪS IERAS MĪTROPOLEŌS(Muzeul Bisericesc al Sfintei Mitropolii)CR2615 – Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1782.Cuprinde, la p. 80-81, hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti,din 5 octombrie 1750.Ref.: Legrand XVIII/2, p. 380-382, nr. 1075; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 356, nr. 4772.DAMASION (arom. Damaşi, Tesalia)AM2616 – Şcoală primară mixtă itinerantă, pentru copiii de păstori transhumanţi,înfiinţată în 1868, stabilită apoi la Damaşi în 1906, subvenţionată de statul român până în1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 68; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; Arhiva MAE,adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 481-482(doc. 155), II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177), 414 (doc. 214).DAMASOULION (Damaşuli, Tesalia)AM2617 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1898, subvenţionată de statul român pânăla Primul Război Mondial.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 68-69; Ţovaru, p. 106.DELVINAKI (Epir)AM2618 – Biserica, înzestrată prin donaţia lui Zois Gonia, negustor din Moldova.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 140.2619 – Şcoală, întreţinută prin donaţia de 750.000 ruble de argint acordată denegustorul Eustratie Kotis din Chişinău la începutul sec. XIX.Ref.: ibidem.2620 – Şcoală, înfiinţată la începutul sec. XIX, din iniţiativa medicului Ioan K.

658 GRECIADallas din Bucureşti şi întreţinută din donaţia lui Iroklis Vasiadis, bursier al aşezământuluicultural Dositei Filitti.Ref.: ibidem, p. 141.DIMITSANA (Epir)DĪMOSIA VIVLIOTHĪKĪ(Biblioteca Publică)CR2621 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,1677, dedicată lui Antonie Ruset, domnul Moldovei.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 323, 616, nr. 4362.2622 – Ī Theia Grafī [...] Palaias kai Neas Diathīkīs apanta, Veneţia, 1687, tipărităcu sprijinul lui Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 82-83, 609, nr. 1087.2623 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīsAnatotikīs. Orthodoxa confessio [...], ed.: Leipzig, 1695; Snagov, 1699.Ref.: ibidem, p. 339, 616, nr. 4555-4556.2624 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi ta Ioudaika, Bucureşti, 1716, tipărităde Dionisie Floru.Ref.: ibidem, p. 282, 614, nr. 3807.2625 – Emmanuel Romanitīs, O metanoōn didaskomenos, Veneţia, 1742, dedicată luiConstantin Mavrocordat, domnul Moldovei.Ref.: ibidem, p. 316, nr. 4271.2626 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745. Ediţieîngrijită de Alexandros Cancellarios şi dedicată lui Constantin Mavrocordat domnul ŢăriiRomâneşti.Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3806.2627 – Nikolaos Maureoidīs, To apostolikon dyktion [sic] ītoi logoi [...] eis tīn [...]Megalīn Tessarakostīn, Iaşi, 1756.Ref.: ibidem, p. 282, 614, nr. 3804.2628 – Geōrgios Konstantinos, Pagkosmios Istoria tīs Oikoumenīs, Veneţia, 1759, cuepistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, din ed. Veneţia, 1677.Ref.: ibidem, p. 233, 613, nr. 3153.2629 – Neofit Cavsocalivitul, Theodōrou [Gaze] Grammatikīs eisagōgī tōn eistessara eis to tetarton ypomnīma, Bucureşti, 1768.Ref.: ibidem, p. 325, 616, nr. 4377.2630 – Epistolarion ī epistolikos charaktīr, t. I-II, Veneţia, 1773. Cuprinde şiformulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române.Ref.: ibidem, p. 160, 611, nr. 2144.

GRECIA 6592631 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, Leipzig, 1776, traducere de IoanAvramios, din porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat.Ref.: ibidem, p. 280, 614, nr. 3780.2632 – [Geminiano Gaeti], Tropaion tīs orthodoxou pisteōs, traducere din limbaitaliană de Antonie Manuil, fost mare serdar în Moldova, Viena, 1791, tipărit cu cheltuialamarelui spătar Ioan (Ienăchiţă) Văcărescu.Ref.: ibidem, p. 175-176, 612, nr. 2338.DIPALITSA (Epir)AM2633 – Arhiepiscopia – azi desfiinţată – Pogoniana, ajutată în sec. XVI-XIX dinveniturile bisericii Ghiorma Banul din Bucureşti (1565) şi ale hanului Greci (str. Lipscani).Ref.: Victor Papacostea, Esquisse sur les rapports entre la Roumanie et l’Épire („Balcania”,1, 1938, p. 237); Camariano-Cioran, L’Épire, p. 13-18.MONĪ MOLYVDOSKEPASTOU(Mănăstirea Molivdoschepastos)AM2634 – Aşezământ, ajutat de Mihnea Turcitul, domnul Ţării Româneşti, care i-aacordat prin hrisovul din 18 ianuarie 1581 o danie anuală de 3.000 de aspri, şi din veniturilemănăstirilor închinate Bradu (Buzău) şi Codreni (Ilfov).Ref.: Iorga, Fundaţiuni în Epir; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 719, 742-745; V. Papacostea,op. cit., p. 237; DIR, B. XVI, V, p. 7; Camariano-Cioran, L’Épire, p. 36-43.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 164-165, fig. 179-180.NAOS AGIOU GEŌRGIOU(Biserica Sf. Gheorghe)AM2635 – Aşezământ, sec. XVI (?), ctitorit de un negustor din Iaşi, originar din Dipalitsa.Ref.: I. Lamvridis, Īpeirōtika meletīmata Ianina, Atena, 1887-1890 (reprint Ianina, 1971),fasc. VI, p. 35; Camariano-Cioran, L’Épire, p. 44.DISTRATON (arom. Breaza, Pind)AM2636 – Şcoală primară mixtă, subvenţionată de statul român până în 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 53; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; Arhiva MAE,adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 482 (doc.155), II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177), 413 (doc. 214).

660 GRECIADOURCHANIMONĪ PANAGIAS(Mănăstirea Naşterea Maicii Domnului)AM2637 – Aşezământ, ajutat în 1692 de Constantin Brâncoveanu, cu o danie anuală de4.000 de bani.Ref.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 363; D.C. Giurescu, Anatefterul – condica de poruncia visteriei lui Constantin Brâncoveanu (SMIM, 5, 1962, p. 444) (consemnare din1702).DOUSIKON (Tesalia)MONĪ AGIOU VĪSSARIŌNOS(Mănăstirea Sf. Visarion)AM2638 – Aşezământ, sprijinit în secolele XVI-XIX prin danii anuale de la Ştefan Surdul,domnul Ţării Româneşti (28 ianuarie 1592), Radu Mihnea, domnul Moldovei (8 martie1617), Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti (1732), Mihai Racoviţă (1742),Mihai Suţu (1792), Constantin Ipsilanti (1804), precum şi din veniturile mănăstirilorînchinate Banu şi Ciolanu (Buzău) şi Nucet (Dâmboviţa).Ref.: Urechia, VI, p. 238-241; VIII, p. 410; X, A, p. 182-183; Iorga, Fundaţiuni în Orient(AARMSI s. II, t. 36, p. 876-880); Mircea, Catalogul, p. 234, nr. 1625; Hurmuzaki– Iorga, XIV/2, p. 1077.DOC2639 – Hrisov, 17 mai 1640, prin care Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti,întăreşte mănăstirii Dusicu moşia mănăstirii închinate Nucet, cu toate bunurile ei. Text înlimba slavonă.Ref.: Atena, Centrul Arhivei Medievale a Academiei, Regeste P.Ş. Năsturel, 1970;Leandros Vranousis, 1992.Reprod.: ibidem, mf.2640 – Hrisov, 10 aprilie 1797, prin care Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti,înnoieşte mănăstirii Dusicu dania anuală de 300 taleri. Text în limba română.Ref.: ibidem; Leandros Vranousis, 1992.Reprod.: ibidem, mf.

GRECIA 661DRAMA (Macedonia)MONĪ KOSINITSĪS(Mănăstirea Cosiniţa)MS2641 – Liturghier, scris de Matei al Mirelor la mănăstirea Dealu, datat 20 noiembrie1621. Text în limba greacă (ms. 287).Ref.: Répertoire des bibliothèques et des catalogues de manuscrits grecs de MarcelRichard, 3 e éd. entièrement refondue par Jean-Marie Olivier, Turnhout, 1995, p. 86-87 (fond de manuscrise dispărut în 1914-1918); Gratziou, Handschriften, p. 168, nr.45; Russo, Studii istorice, I, p. 172; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 549; Zoumbouli,Luc de Buzau, p. 114.DROSOPĪGĪ (arom. Belcamen, Macedonia)AM2642 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în anii 1890-1892, subvenţionată de statulromân până în 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 43; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; Arhiva MAE,adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 480, 482(doc. 155), 613 (doc. 214); II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177), 413 (doc. 214).EDESSA (arom. Vodena, Macedonia)AM2643 – Biserică, subvenţionată până în 1941 de statul român.Ref.: Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici,II, p. 415 (doc. 214).2644 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1905, subvenţionată de statul român pânăîn 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 179; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; Arhiva MAE,adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 481-482(doc. 155), 613 (doc. 214); II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177), 413 (doc. 214).ELASSONAS (arom. Lăsuna, Tesalia)AM2645 – Şcoală primară, autorizată oficial în 1889, subvenţionată de guvernul românpână la Primul Război Mondial.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 71; Ţovaru, p. 106.

662 GRECIAMONĪ OLYMPIŌTISSA(Mănăstirea Olympiotissa)DOC2646 – Scrisoare din Olympiotissa, ante 1724, prin care egumenul Iacov şi obşteaarată clerului, boierilor şi credincioşilor din Ţara Românească starea grea a mănăstirii dincauza apăsării stăpânirii otomane şi cer ajutoare băneşti. Traducere contemporană în limbaromână de Popa Stan.Ref.: Atena, Centrul Arhivei Medievale a Academiei, Regeste P.Ş. Năsturel, 1970;Leandros Vranoussis, 1992.Reprod.: ibidem, mf.2647 – Hrisov, din 1 august 1730, prin care principele Radu (Rudolf) Cantacuzinoîntăreşte averile vechi şi noi ale mănăstirii Olympiōtissa. Text în limba latină şi versiunegreacă.Ref. şi publ.: Euang. A. Skouvaras, Olympiōtissa, Atena, 1967, p. 95-97, 514-523,nr. 10-11.2648 – Privilegiu, din februarie 1735, al principelui Cantacuzino prin care îl ridică peSimion, egumenul mănăstirii Olympiōtissa, la rangul de arhimandrit şi horepiscop. Textîn limba latină.Ref. şi publ.: ibidem, p. 168, 523-525, nr. 12.Reprod.: ibidem, pl. culori, 10; pl. alb-negru, 13-14.2649 – Scrisoare, din 20 aprilie 1740, a frăţiei mănăstirii Olympiōtissa cătreieromonahul Ghermanos, trimis în Transilvania pentru a strânge ajutoare. Text în limbagreacă.Ref. şi publ.: ibidem, p. 525-527, nr. 13.2650 – Scrisoare, din 5/17 noiembrie 1819, a lui Ioan Panait Stergios din Sibiu, princare comunică arhimandritului Arsenic trimiterea testamentului arhimandritului Dometiedin 31 octombrie 1819, anexat în copie.Ref. şi publ.: ibidem, p. 569-574, nr. 39-40.Reprod.: ibidem, p. 574 (peceţi şi semnături pe testamentul din 31 oct. 1819).MS2651 – Chronicon anonymum Thesalonicense, 1574 (copie după ms. sec. XV). Textîn limba greacă, cuprinzând şi informaţii despre bătălia de la Podul Înalt (ms. gr. 189,f. 189).Ref. şi publ.: E. Skoubaras, Olympiōtissa, Atena, 1967; Peter Schreiner, Die byzantinischenKleinkroniken, I, Viena, 1975, p. 573-574; Fontes, IV, p. 561-563.2652 – [Culegere de cântări psaltice], sec. XVII. 232 f. 15 x 10 cm. Text în limbagreacă. La f. 165-168, polihronii pentru mitropolitul Dionisie al Ungrovlahiei. Text înlimba greacă.Ref.: ibidem, p. 396-398, nr. 208.

GRECIA 6632653 – Evhologhion, sec. XVII-XIX. 7 + 176 p. 14,5 x 10 cm. Text în limba greacă.La p. 59, menţiuni despre o epidemie din Ţara Românească din 1792.Ref. şi publ.: ibidem, p. 354-355, nr. 163.2654 – Grigorie Teologul, Epitaf pentru Sf. Vasile cel Mare, copie din 1735. 105f. 21,6 x 15,5 cm. Text în limba greacă. Fost al lui Alexandru Turnavitu, director alAcademiei Domneşti din Bucureşti.Ref.: ibidem, p. 310, nr. 99.2655 – Miscelaneu, 1746. 260 f. 21,4 x 15,5 cm. Text teologico-filosofic în limbagreacă, cuprinzând, la f. 173-176, două Cuvinte la Naşterea Domnului de AlexandruTurnavitu, director al Academiei Domneşti din Bucureşti, rostite la curtea lui Grigore IIGhica (1733-1735).Ref.: ibidem, p. 240-242, nr. 36.Reprod.: ibidem, p. 241 (f. 278).2656 – Catastih al Sfintei mănăstiri Olympiōtissa, sec. XVIII. 587 f. 30 x 21 cm. Textîn limba greacă. În cuprins: cronica mănăstirii, datată 25 mai 1776, rugăciuni, catagrafiietc. La p. 200, menţiune despre călătoria preotului Simeon la Sibiu, septembrie 1691.Ref.: ibidem, p. 102 (n. 2), 413-416, nr. 220.2657 – Gramatică, sec. XVIII. 48 f. 18,5 x 14 cm. Manual în limba greacă. Fost al luiAlexandru Turnavitu, director al Academiei Domneşti din Bucureşti.Ref.: ibidem, p. 418, nr. 226.2658 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, traducere de Ioan Avramios, dinporunca lui Nicolae Mavrocordat. Copie din sec. XVIII. Text în limba greacă. 253 f. 30,7x 20 cm. Exemplarul a aparţinut lui Alexandru Turnavitu, director al Academiei Domneştidin Bucureşti.Ref.: ibidem, p. 236-237, nr. 31.2659 – Miscelaneu, sec. XVIII, 336 f. 23 x 16,5 cm. Text în limba greacă. La f. 11-14 v , Cuvinte de laudă către domnitorul Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 224, nr. 13.2660 – Frasarion, sec. XVIII. 50 f. + 824 p. 20,5 x 14,4 cm. Manual în limba greacă.Fost al lui Alexandru Turnavitu, director al Academiei Domneşti din Bucureşti.Ref.: ibidem, p. 290, nr. 72.2661 – Alexandru Turnavitu, Răspuns la lucrarea lui Aloisius Androuzis din Cipru,„Despre purcederea Sf. Duh”, sec. XVIII. 264 f. 14,6 x 11,7 cm. Text in limba greacă.Autorul semnează „director al Şcoalei greceşti din Dacia” (Academia Domnească dinBucureşti).Ref.: ibidem, p. 372, nr. 190.2662 – Antonie Vizantios, Hristoitia (traducere după Giovanni della Casa) şi altescrieri, sec. XVIII. 148 f. 21,5 x 16,2 cm. Text în limba greacă. Fost al lui AlexandruTurnavitu, director al Academiei Domneşti din Bucureşti.Ref.: ibidem, p. 258, nr. 45.

664 GRECIACR2663 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros ta proshomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.Ref.: Achil. G. Lazarou, Katalogos entypōn vivliothīkīs Olympiōtissīs, Atena, 1964, p.178; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.2664 – Sf. Simion al Tesalonicului, Kata airesīon [...] Markou Euginikou, Exīgīsis[...], Iaşi, 1683.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 220; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 409, nr. 5450.2665 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1684. Cronică universală,compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 89; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154, nr. 2080.2666 – Ī theia Grafī [...] Palaias kai Neas Diathīkīs apanta, Veneţia, 1687, tipărităcu sprijinul bănesc al lui Şerban Cantacuzino. În prefaţă, tipograful N. Glykys afirmădrepturile domnului la tronul Imperiului Bizantin.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 24; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154, nr. 1087.2667 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs kafholikīs kai apostolikīsEkklīsias tīs Anatolikīs, ed.: Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul; Viena, 1771.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 88; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4556, 4560.2668 – Sevastos Kymīnitīs, Eortologion, Snagov, 1701, tipărit de Antim Ivireanul.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 144-145; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 240, nr. 3242.2669 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 99; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5979.2670 – Varinus Favorinus, To mega lexikon [...]. Magnum Dictionarium, Veneţia,1712. Ediţie dedicată de îngrijitor, Giorgios Trapezountios, lui Constantin Brâncoveanu.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 228; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 172, nr. 2294.2671 – Dosithei Notara, Istoria peri tōn en Ierosolymois patriarcheusantōn,Bucureşti, 1714.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 8; Papadopoulos, Ell. vivl., p. 331, nr. 4442.2672 – Sf. Ioan Damaschinul, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 123; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 136, nr. 1933.2673 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [..] Gavriīl [Sevīrou] [...], syn omilia[...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715.Ref.: Lazarou; op. cit., p. 236-237; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4439.2674 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaika [...], epimeleia Iōannou touPostelnikou, Bucureşti, 1716.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 168; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 282, nr. 3807.2675 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta gīografika kai sfairika, Paris, 1716, dedicatălui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 237; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 336, nr. 4431.

GRECIA 6652676 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkonton [...], epimeleia [...] GeōrgiouTrapezountiou, Bucureşti, 1719.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 168-169; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3814.2677 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitōmī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,1729. La f. 2, epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, după ed.Veneţia, 1677.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 178-179; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 323, nr. 4363.2678 – Vivlion periechon tīs [...] akolouthias [...] Charalampous [...], Matrōnīs tīsChiopolitidos [...], Spyridōnos [...], epimeleia Konstantinou Daponte, Bucureşti, 1736.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 37-38; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 11, nr. 113.2679 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athōnos, Veneţia,1745, retipărire a ed. Snagov, 1701. Dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şiconsemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 124; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 232, 613, nr. 3143.2680 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745. Ediţieîngrijită de Alexandros Kankellarios şi dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul ŢăriiRomâneşti.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 169; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3806.2681 – Geōrgios Konstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...]. Lexikontetraglōsson, t. I, Veneţia, 1757, dedicat domnitorului Constantin Brâncoveanu.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 146-147; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, nr. 3151.2682 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, Leipzig, 1758. Traducere de IoanAvramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui Constantin Mavrocordat,domnul Ţării Româneşti.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 169-170; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 280, 614, nr. 3778.2683 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766. Ediţie dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 97-98; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 106, nr. 1432.2684 – Nichifor Theotochi, Stoicheia fysikīs, t. I-II, Leipzig, 1766. Manual folosit deAcademia Domnească din Iaşi, unde autorul a fost profesor şi director.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 182; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5613.2685 – Neofit Cavsocalivitul, Theodōrou [Gazī] Grammatikīs eisagōgī tōn eis tessaraeis to tetarton ypomnīma ek pollōn eranisthen, Bucureşti, 1768.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 71; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 325, nr. 4377.2686 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-II, Leipzig, 1768-1784, dedicată luiGrigore III Ghica, domnul Moldovei.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 134-135; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, 610, nr. 1474.2687 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 182; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.

666 GRECIA2688 – Iosif Moisiodax, Pragmateia peri paidōn agōgīs, Veneţia, 1779.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 133-134; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 319, nr. 4310.2689 – Epistolarion ī epistolikos charaktīr, t. I, Veneţia, 1781. Cuprinde şi formulelede adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 92; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 161, nr. 2149.2690 – Meletie (mitropolitul Athenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II).Ref.: Lazarou, op. cit., p. 171; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.2691 – Dimitrie Caracas, Poiīmatia iatrika. Poëmata medica, Viena, 1795, dedicatălui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti, cu versuri către mitropolitul Filaret, alUngrovlahiei, şi Chesarie, episcopul Râmnicului.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 137; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 224, nr. 3029.2692 – Dimitrie Nicolae Darvari, Eisagōgī eis tīn ellīnikīn glōssan, Viena, 1799.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 81; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 611, nr. 1909.2693 – Syntomos iera istoria tīs Ekklīsias tīs palaias kai neas Diathīkīs, metafrasteisa[...] ypo Dīmītriou N. Darvareōs, Viena, 1800.Ref.: Lazarou, op. cit., p. 81-82; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413, nr. 5508.ELATOCHŌRI (arom. Cerneşi, Pind)AM2694 – Şcoală primară, înfiinţată în 1891, subvenţionată de statul român până laPrimul Război Mondial.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 60; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, f. 106; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 482 (doc. 155).FILOTI (Insula Naxos)MSNAOS KOIMĪSEŌS THEOTOKOU(Biserica Adormirea Maicii Domnului)2695 – Psaltire, scrisă de Antim din Ianina, Ţara Românească, 1630. 175 f. 29,70 x20 cm. Text în limba greacă. La f. 3 v , portretul regelui David. Însemnarea copistului la f.173 (ms. 1).Ref.: V.Vl. Sfyroera, Kōdikes ek Naxou („Epetīris Etaireias Vyzantinōn Spoudōn”, 33,

GRECIA 6671964, p. 207-208); Politis, I, p. 10; Papazoglou, Anthimos, p. 344, nr. 19; Gh. Buluţă,Sultana Craia, Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab, Buc.,1884, p. 41, n. 28; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 353 (manuscrisul nu este datat);Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 125.FLAMBOURON (arom. Negovani, Macedonia)AM2696 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român către începutul sec. XX.Ref.: Ţovaru, p. 105.FLAMPOURARION (arom. Floru, Pind)AM2697 – Şcoală primară, înfiinţată în 1887, subvenţionată de statul român până laînceputul sec. XX.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 75-76; Ţovaru, p. 106.FLORINA (arom. Florina, Macedonia)AM2698 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român din 1890-1892 până în 1900.Ref.: Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 480 (doc. 155).FOURKA (arom. Furca, Pind)AM2699 – Şcoală primară, înfiinţată la sfârşitul sec. XIX, subvenţionată intermintent destatul român. Şcoala funcţiona încă în 1940.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 75; Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şibiserici, II, p. 413 (doc. 214).FRANGADES (Epir)AM2700 – Biserică, întreţinută şi din donaţia de 1.000 piaştri, din 1818, a fraţilor KonstaPetru din Craiova.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 131.

668 GRECIAGIROMERI (Epir)MONĪ GĪROMERIOU(Mănăstirea Ghiromeri)AM2701 – Aşezământ susţinut cu ajutoare româneşti în secolele XVI-XVIII: de la Petrucel Tânăr şi de la Oxotie, agă din Ţara Românească (inscripţie pe zidul de sud), care areconstruit biserica în 1568, de la Gheorghe Ştefan (1657), Radu Leon (1667), Antonievodă din Popeşti (1670), Alexandru Ipsilanti (1780).Ref.: L. Vranoussis, Gīromeri („Epetīris Mesaiōnikou Archeiou”, 13, 1963, p. 201-223);Ion Radu Mircea, Les relations culturelles roumano-serbes au XVI e siècle (RESEE,1, 1963, nr. 3-4, p. 409-412); L. Vranoussis, în Thrīskeutikī kai Īthikī Egkyklopaideia,vol. 4, Atena, 1964, Col. 496-502.DOC2702 – Hrisov, din Bucureşti, 7 aprilie 1568, prin care Petru cel Tânăr, domnul ŢăriiRomâneşti, acordă mănăstirii Ghiromeri o danie anuală de 1.000 de aspri. Copie.Ref.: L. Vranoussis, Gīromeri, op. cit., p. 201-205.Publ.: DIR, XVI, B, III, p. 262-263; I. R. Mircea, op. cit., p. 417-419.Reprod.: L. Vranoussis, Gīromeri, p. 205; Arh. Naţ. Rom. (original), doc. nr. 781.2703 – Hrisov, din 18 ianuarie 1657, de la Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, princare acordă mănăstirii Ghiromeri o danie anuală de l.500 de aspri. Pergament. 52 x 55 cm.Text în limba slavonă.Ref.: L. Vranoussis, op. cit., p. 206-209; I. R. Mircea, op. cit.Reprod.: B. A. R., foto XLIX/124.2704 – Hrisov, din Bucureşti, 14 august 1667, de la Radu Leon, domnul ŢăriiRomâneşti, prin care acordă mănăstirii Ghiromeri o danie anuală de 3.000 de aspri.Pergament. 47 x 33 cm. Text în limba română.Ref.: L. Vranoussis, op. cit., p. 210-213; I. R. Mircea, op. cit.Reprod.: B. A. R., foto XLIX/125.2705 – Hrisov din Bucureşti, 1679, de la domnul Ţării Româneşti, Antonie Vodădin Popeşti, prin care acordă mănăstirii Ghiromeri o danie anuală de 3.000 de aspri.Pergament. 44 x 40 cm. Text în limba română.Ref.: L. Vranoussis, op. cit., p. 216-219; I. R. Mircea, op. cit.Reprod.: B. A. R., foto XLIX/127.2706 – Hrisov, din Bucureşti, 13 august 1780, de la Alexandru Ipsilanti, domnul ŢăriiRomâneşti, prin care acordă mănăstirii Ghiromeri o danie anuală de 12 taleri şi jumătate.Hârtie. 53 x 38 cm. Text în limba română.Ref.: L. Vranoussis, op. cit., p. 220-223; I. R. Mircea, op. cit.Reprod.: B. A. R., foto XLIX/128.

GRECIA 669GRAMMATIKOVO (arom. Gramaticova, Macedonia)AM2707 – Biserică, înfiinţată în 1914 pentru păstorii transhumanţi, subvenţionată pânăîn 1945 de statul român. Preotul slujea alternativ şi în comuna Fetiţa, vara la munte, iarnala şes.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 415 (doc. 214).2708 – Şcoala primară mixtă, înfiinţată în 1890-1892 pentru copiii păstorilortranshumanţi din zona satelor Gramatikovo-Fetiţa. A funcţionat ca şcoală itinerantă,stabilită apoi la Gramatikovo, subvenţionată de guvernul român până în 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 79; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; Arhiva MAE,adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 480, 482(doc. 155), 613 (doc. 214); II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177), 413 (doc. 214).GREBENA (arom. Grebena, Macedonia)AM2709 – Biserică, înfiinţată înainte de 1914 pentru păstorii transhumanţi, subvenţionatăde statul român până în 1941. Preotul slujea alternativ la Avdela, vara la munte,iarna la şes.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 415 (doc. 214).2710 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1880 ca şcoală itinerantă pentru copiiipăstorilor transhumanţi din zona Grebena – Perivoli, subvenţionată de statul român pânăîn 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 85-86; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; AnastasieN. Hâciu, Aromânii, Focşani, 1936, p. 165; Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945;Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 479, 482 (doc. 155), 613 (doc.214); II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177), 413 (doc. 214).2711 – Liceu teoretic de băieţi, subvenţionat de statul român din 1924 până în 1945.Ref.: Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 612 (doc. 214); II, p. 413 (doc.214).GREVENITI (Epir)AM2712 – Şcoală de fete, înfiinţată în a doua jumătate a sec. XIX, întreţinută din daniilelui Eustatie Kotoulis, negustor din Bucureşti.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 134.

670 GRECIAGREVENITION (arom. Grebeniţi, Pind)AM2713 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român din 1890-1892 până în 1900.Ref.: Ţovaru, p. 105-106; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 480 (doc.155).HALMYROS (arom. Armiro, Tesalia)AM2714 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român către începutul sec. XX.Ref.: Ţovaru, p. 106.ELLĪNIKO (Epir)AM2715 – Biserica principală din Lozetsi (azi Ellīniko), renovată în 1868 prin donaţia de10.000 taleri acordată de negustorul epirot Dimitrie Mandilopol din România.Ref.: ibidem, p. 141.IŌANNINA (arom. Ianina)AM2716 – Şcoala Gkiouma (numită ulterior Balanaia), înfiinţată către mijlocul sec.XVII, cu sprijinul fraţilor Leontaris şi Manu Ghiuma (Ghiorma), negustori din Iaşi şiîntreţinută în sec. XVIII-XIX din veniturile mănăstirii Sf. Ioan din Bucureşti şi din daniileunor negustori din Ţările Române.Ref.: Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 149-151; idem, L’Épire, p. 60, 98-99,100, 107.2717 – Spitalul, ajutat din 1841 (prin testament) de Gheorghe Ioan Metaxos, negustordin Bucureşti, cu 1.000 de florini anual.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 120.2718 – Şcoala Pavlis, înfiinţată prin testament, în 1850, de negustorul GeōrgiosPavlis din Craiova, în casa părintească din Ianina.Ref.: ibidem, p. 125.2719 – Şcoli de fete (3) şi o farmacie, înfiinţate şi întreţinute din donaţia lăsată printestamentul din 1857 al Elisavetei Kastrisiou (Castrişoaia) din Bucureşti.Ref.: ibidem, p. 127.2720 – Biserică, subvenţionată până în 1915 de statul român.

GRECIA 671Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 292(doc. 102), 301-305 (doc. 106).2721 – Şcoală comercială inferioară, înfiinţată în 1887, transformată în 1901 îngimnaziu de băieţi (cu internat), subvenţionat de statul român până în 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 201-204; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 106; ArhivaMAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p.401-402 (doc. 135), 479 (doc. 155); II, p. 413 (doc. 214).2722 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1890-1892, subvenţionată de statul românpână în 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 89; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; Arhiva MAE,adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. p. 401-402(doc. 135), 480, 482 (doc. 155), 613 (doc. 214); II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177),414 (doc. 214).ARCHAIOLOGIKO MOUSEIO(Muzeul de Arheologie)DOC2723 – Hrisov, din 18 februarie 1689, prin care Constantin Brâncoveanu întăreştemănăstirii Adormirea Maicii Domnului reşedinţa episcopiei Vella şi Konitsa din Epir,veniturile schitului Băbeni din jud. Râmnicu Sărat. Copie în limba greacă, din sec. XIX,cu data greşită 1669.Ref. şi reprod.: Olga Cicanci, 1989 (foto).2724 – Hrisov, din 29 mai 1692, prin care Constantin Brâncoveanu reconfirmă daniacătre mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Vella. Suret în limba greacă din sec.XVIII.Ref. şi reprod.: idem.2725 – Act, din 27 februarie 1722, prin care logofătul Negoiţă Dedulescu reconfirmăînchinarea schitului Băbeni către mănăstirea din Vella. Traducere în limba greacă.Ref. şi reprod.: idem.MS2726 – Tetraevanghel, sec. XII. Pergament. 198 f. 26 x 20 cm. Text în limba greacă.Ferecătură de argint, atelier Ţara Românească, dăruită în 1585 mănăstirii Molyvdoskepastosde Ioan vistierul, Matei postelnicul, Isaris Sfrantzos şi Isaris Oxyotis.Ref.: Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 888; Beza, Urme, p. 144-146; Ioannīs Kolitsaras, KōdexEuaggelion Molyvdoskepastou („Īpeirotika Chronika”, 15, 1940, p. 159-173); AngelikiChatzimichali, Ī stachōsis tou Euaggeliou tīs yperagias Theotokou PogonianisMolyvdoskepastou (ibidem, p. 175-182); Camariano-Cioran, L’Épire, p. 44.Reprod.: A. Chatzimichali, op. cit., p. 180-181 (ferecătura); Cândea – Simionescu,Prezenţe româneşti, IV, p. [162-163], fig. 177-178 (ferecătura).

672 GRECIAVIVLIOTHĪKĪ ZOSIMAIA(Biblioteca Zosimaia)MS2727 – Miscelaneu muzical, Ţara Românească, 1705, scris de Calist ieromonahul,dascăl de psaltichie. 382 p. (cf. colofon, p. 328). Text în limba greacă. A aparţinut biblioteciilui Nicolae Caragea, domnul Ţării Româneşti (în carte pecetea mică şi data: 1783) (ms. 3).Ref.: Stilp. Kyriakidīs, Katalogos tōn cheirografōn tīs eu Iōanninois Zōsimaiais Scholīs(NE, 9, 1912, p. 305-306, nr. 3); M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Epir, Rodosşi Paros (ARMSL, s. III, t. 7, 1934-1936, p. 237); idem, Urme, p. 141; L. Politis,Palaiografika apo tīn Īpeiro („Epistīmonikī Epetīrīs tīs Filosofikīs Scholīs touPanepistīmiou Thessalonikīs”, Thessaloniki, 1973, p. 336); Ozana Alexandrescu,Kallistos ieromonahul, muzician de epocă brâncovenească („Muzica”, s.n., anulIX, nr. 1 (33), 1998, ian.-martie, p. 113); idem, Kallistos l’hiéromoine, un musiciend’époque brancovane (RRHA TMC, 34, 1997, p. 7).Reprod.: Beza, Urme, p. 137-138.2728 – Pietro Metastasio, [Trei melodrame]. Traducere în neogreacă de Ioan N.Caragea, fiul domnitorului Ţării Româneşti Nicolae Caragea. 348 f. 20 x 13 cm. (ms. 21).Ref.: Politis, op. cit., p. 368-370, nr. 21; Leandros Vranoussis, 1985.Reprod.: Politis, op. cit., pl. 22.2729 – César Vichard de Saint-Réal, Histoire de la conjuration des Espagnols contreVenise en 1618, traducere în neogreacă de Nicolae Caragea, domn al Ţării Româneşti,după ed. Paris, 1674.Ref.: A. Camariano-Cioran, Nicolas Caragea, prince de Valachie, traducteur de la languefrançaise („Athīna”, 73-74, 1972-1973, p. 261-262); Leandros Vranoussis, 1985.CR2730 – Ioan Gheorghe Caragea, Nomothesia, Viena, 1818. Exemplar, fost al episcopieidin Buzău, cu însemnare semnată de vel-vornicul Văcărescu şi serdarul Răducanu.Ref.: M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Epir, Rodos şi Paros (ARMSL, s. III, t. 7, 1934-1936, p. 238; idem, Urme, p. 143.Reprod.: ibidem, p. 137.COLECŢIA LEANDROS MISIOSDOC2731 – Hrisov, din 12 noiembrie 1778, prin care Constantin Moruzi, domnulMoldovei, întăreşte daniile lui Constantin Blănaru către mănăstirea Putna din ţinutulSucevei.Ref.: Leandros Vranoussis, 1985.

GRECIA 6732732 – Hrisov, din 25 noiembrie 1793, prin care Mihai Suţu, domnul Moldovei,întăreşte un partaj între moştenitorii lui Constantin Blănaru.Ref.: idem.MĪTROPOLĪ IŌANNINŌN(Mitropolia Ianinei)MS2733 – Condica mănăstirii Sărindar, 1462 – sec. XIX. 908 p. Cuprinde 594 dedocumente privitoare la proprietăţile mănăstirii din Bucureşti şi diferite judeţe ale ŢăriiRomâneşti.Ref.: L. Vranoussis, Texte şi documente româneşti inedite din Grecia (MI, 6, 1972, nr. 2, p.7); Marieta Adam, Documente inedite din secolele XV-XVII (SMIM, 7, 1974, p. 285);T. N. M[anolache], Noi izvoare documentare pentru istoria patriei noastre (MO, 26,1974, nr. 5-6, p. 503-504); Camariano-Cioran, Épire, p. 46-47.Publ.: Marieta Adam, loc. cit. (doc., 17 aug. 1472, de la Radu cel Frumos, domnul ŢăriiRomâneşti) (localizare eronată la Athos).Reprod.: B. A. R., foto LXXXI/337; Arh. Naţ. Rom., fotografii; L. Vranoussis, op. cit., p. 3.2734 – Evangheliar, 1599, copiat probabil la Lvov, de Matei al Mirelor. 43 x 28 cm.325 f.Ref.: Sp. Lambros, To Euaggelion tīs Mītropoleōs tōn Iōanninōn (NE, 11, 1914, p. 53 şiNE, 13, 1916, p. 266); N. A. Bees, Die Evangelienhandschrift der Metropolitankirchezu Janina (BNJ, 3 (1922), p. 160); Beza, Urme, p. 137; idem, Byzantine Art inRoumania, London, 1940, p. 71; idem, Heritage of Byzantium, London, p. 50; L.Vranoussis, Egkomiastikī, p. 368-411, nr. 27; L. Politis, Palaiografika apo tīn Īpeiro(„Epistīmonikī Epetīrīs tīs Filosofikīs Scholīs tou Panepistīmiou Thessalonikīs”,Thessaloniki, 1973, p. 333-334); Politis, II, p. 381-382; Gratziou, Handschriften,p. 151-152 [catalog, nr. 12]; Répertoire des bibliothèques et des catalogues demanuscrits grecs de Marcel Richard, op. cit., p. 369; Politis – Politi, Vivliografoi, p.548; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 92-96 (manuscrisul a fost executat în septembrie1599 la Lvov), 97-101, 105, 107, 191.Reprod.: Beza, Urme, p. 137 (reproduce colofonul; descrierea lui Beza: 0,42 x 0,27; 325[pagini, iniţiale aurii]; L. Politis, Palaiografika apo tīn Īpeiro, fig. 5; Politis, II, nr. 8,fig. 4-5; Gratziou, fig. 44, 46, 48-50, 52-54; p. 34-39, 47-50.CR2735 – A. Maria del Chiaro, Gnōmika palaiōn tinōn filosofōn [...], metafrasthenta[para Iōannou Avramiou], ed.: Târgovişte, 1713; Veneţia, 1780.Ref.: Legrand XVIII/1, p. 106-107; XVIII/2, p. 323-324; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p.143, nr. 1924-1927.

674 GRECIAMONĪ APSARADŌN Ī PRODROMOU(Mănăstirea Apsarazilor sau Sf. Ioan Botezătorul)AM2736 – Aşezământ (pe insula din lacul Ianinei) întemeiat, în 1506, de monahii Theofanşi Nectarie, din familia Apsaras, a spătarului Zotu Tzigara, ginerele lui Petru Şchiopul,domnul Moldovei, care i-a acordat danii.Ref.: Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 884; idem, Foaia de zestre a unei domniţe moldovenedin 1587 şi exilul veneţian al familiei sale (ARMSI, s. III, t. 6, 1927, p. 236); Beza,Urme, p. 142; Anastasis Tourta, Nektarios kai Theofanīs oi Apsarades kai ī MonīProdromou sto nīsī tōn Iōanninōn („Īpeirotika Chronika”, 22, 1980, p. 66-68).MONĪ ELEOUSA(Mănăstirea Eleusa)AM2737 – Aşezământ (pe insula din lacul Ianinei), reparat şi întreţinut de familiaGhiorma (Ghiuma), demnitari în Ţara Românească (unit o vreme cu mănăstirea alăturată,Stratigopoulos, cu hramul Sf. Nicolae, s-a numit şi Agios Nikolaos tōn Gioumatōn); la20 iulie 1767 primeşte ca danie moşia Coşeni (jud. Iaşi) de la Ştefan Buhăescu, boier dinVaslui.Ref.: N. Iorga, Un privilegiu pentru Eleusa din Ianina (BCI, 11, 1932, p. 1-9); Beza, Urme,p. 141-142.Reprod.: ibidem, p. 139.MONEĪ AGIOU PANTELEĪMONOS(Mănăstirea Sf. Pantelimon [de pe insulă])2738 – Icoane (4), sec. XIX, pictate de D. Orăşanu şi dăruite de Anastasie Mela dinBrăila, în 1867 (3 în tâmplă şi una pe peretele de nord).Ref.: Beza, Urme, p. 142.AMMONĪ TĪS METAMORFŌSEŌS(Mănăstirea Schimbarea la Faţă)2739 – Aşezământ, ajutat, din 1692, de Constantin Brâncoveanu cu o danie anualăde 4.000 de bani.Ref.: Iorga, Studii şi documente, V, p. 363; Dinu C. Giurescu, Anatefterul, Condica deporunci a vistieriei lui Constantin Brâncoveanu (SMIM, 5, 1962, p. 443-444).

GRECIA 675PANEPISTĪMION IŌANNINŌN(Universitatea din Ianina)MS2740 – Antologie de muzică psaltică, scrisă în România, circa 1846. 16,5 x 10 cm.Texte în limbile greacă şi română. Intercalată o foaie volantă imprimată cu KântekulûOlteanului (Biblioteca Facultăţii de Litere, ms. 5).Ref.: L. Politis, Palaiografika, p. 342, nr. 5; Leandros Vranoussis, 1985.KALAMATACRLAÏKE VIVLIOTHĪKĪ(Biblioteca Populară)2741 – Ī Theia Grafī [...] Palaias kai Neas Diathīkīs apanta, Veneţia, 1687, tipărităcu sprijinul bănesc al lui Şerban Cantacuzino. În prefaţă, tipograful N. Glykys afirmădrepturile domnului la tronul Imperiului Bizantin.Ref.: P.D. Oikonomakī, Ī Laikī Vivliothīkī Kalamōn („Messīniaka grammata”, 1, 1956, p.403); Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 82-83, nr. 1087.2742 – Dosithei Notara, Istoria peri tōn en Ierosōlymois patriarcheusantōn,Bucureşti, 1714.Ref.: P.D. Oikonomakī, loc. cit.; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4442.KALAVRYTA (Peloponez)MONĪ AGIAS LAURAS(Mănăstirea Sfânta Lavră)AM2743 – Lăcaş renovat, sec. XVII, cu ajutorul lui Vasile Lupu, domnul Moldovei, alsoţiei sale, doamna Ecaterina, şi al fiilor lor, menţionaţi în pomelnicul mănăstirii ca noictitori.Ref.: N. Iorga, Studii şi documente, XI, p. 113 sqq.; idem, Vasile Lupu ca următor alîmpăraţilor de Răsărit în tutelarea Patriarhiei şi a Bisericii ortodoxe (AARMSI, s.II, t. 36; 1913-1914, p. 210-211); idem, Fundaţiuni în Epir, p. 890; Gh. Moisescu,Legăturile ţărilor române cu mănăstirile Mega Spileon şi Sfânta Lavra din Pelopones(BOR, 52, 1934, p. 32-33); Franz Babinger, Originea şi sfârşitul lui Vasile Lupu(ARMSI, s. III, t. 18, 1936-1937, p. 69-70).

676 GRECIADOC2744 – Scrisoare, din 12 februarie 1812, de la beizadea Grigore Suţu, referitoare la orăcliţă donată mănăstirii ca răsplată pentru Chiril Lavriotul, preceptorul fiilor săi.Ref.: Gh. Moisescu, op. cit., p. 34.MS2745 – Chiril Arhimandritul, Kodīx Ieras monīs Agias Lauras, 1797 – ante 1829.Cuprinde: p. 3-55, Ktitorikon, istoricul mănăstirii şi pomelnicul donatorilor, între care(la p. 20) Vasile Lupu, Ecaterina doamna, Ruxandra Lupu, Ştefăniţă ş.a.; p. 569-585:Chronikon tīs Alvanokratias, istorie a evenimentelor din Peloponez din timpul războiuluiruso-turc, 1768-1770, scriere în care sunt menţionate informaţii din Ţările Române şisprijinul acordat mănăstirii de donatori români în sec. XVII-XIX (ms. 3).Ref.: Gh. Moisescu, op. cit., p. 33; Kostas Lappas, Agia Laura Kalavrytōn, I, Atena, 1975,p. XXIV-XXVIII.Publ.: ibidem, p. 1-82.CR2746 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.Ref.: Demetra Pikramenou-Barfī, Agia Laura Kalavryton, II, Atena, 1978, p. 7;Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.2747 – Simion al Tesalonicului, Kata aireseōn [...]. Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],Iaşi, 1683Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 7; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 409, nr. 5450.2748 – Ī Theia Grafī [...] Palaias kai Neas Diathīkīs apanta, Veneţia, 1687, tipărităcu sprijinul bănesc al lui Şerban Cantacuzino. În prefaţă, tipograful N. Glykys afirmădrepturile domnului la tronul Imperiului Bizantin.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 8; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 82-83, nr. 1087.2749 – Maxim Peloponesianul, Egcheiridion kata tou schismatos tōn papistōn,Bucureşti, 1690.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 9; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284, nr. 3826.2750 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]. Kyrillou tou Loukareōs,[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 9; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413-414, nr. 5514.2751 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 9; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331-332, nr. 4445.2752 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 10; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4443.2753 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs kai apostolikīsEkklīsias tīs Anatolikīs, Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 10; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4556.

GRECIA 6772754 – Hrisant Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias,Râmnic, 1705.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 11; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4444.2755 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit. p. 11; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5979.2756 – Dosithei Notara, Istoria peri tōn en Ierosōlymois patriarcheusantōn,Bucureşti, 1714.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 12; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4442.2757 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaika [...], epimeleia Iōannou touPostelnikou, Bucureşti, 1716.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 12; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 282, nr. 3807.2758 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta gīografika kai sfairika, Paris, 1716, dedicatălui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 12; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4431.2759 – Meletie (mitropolitul Athenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 13; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 285, nr. 3830.2760 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeos, Veneţia, 1745. Ediţieîngrijită de Alexandros Kankellarios şi dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul ŢăriiRomâneşti.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 13; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3806.2761 – Nichifor Theotochi, Stoicheia fysikīs, t. I-II, Leipzig, 1766. Manual folosit laAcademia Domnească din Iaşi, unde autorul a fost profesor şi director.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 17; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5613.2762 – Neofit Cavsocalivitul, Theodorou [Gazī] Grammatikīs eisagōgī tōn eis tessaraeis to tetarton ypomnīma ek pollōn eranisthen, Bucureşti, 1768.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 17; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 325, nr. 4377.2763 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-II, Leipzig, 1768-1784, dedicată luiGrigore III Ghica, domnul Moldovei.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 17, 22; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, 610, nr. 1474.2764 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 18; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 350, nr. 4693.2765 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica,domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.2766 – Chesarie Daponte, Logoi panīgyrikoi eis [...] stichous eis egkōmion diaforōnagiōn, Veneţia, 1778, dedicată spătarului Iacovache Rizu.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 20; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 610, nr. 1907.2767 – Meletie (mitropolitul Athenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,

678 GRECIA1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II).Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 21; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.2768 – Daniil [Filipide], Grigorie [Constanda], Geōgrafia neōterikī, t. I, Viena, 1791,scrisă în Ţara Românească şi dedicată generalului Potemkin, comandant al armatei rusede ocupaţie.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 23; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 189; nr. 2449, p. 612.2769 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 25; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5930.2770 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, traducere de Ioan Avramios, dinporunca lui Nicolae Mavrocordat, ed. 3, Veneţia, 1802.Ref.: Pikramenou-Barfī, op. cit., p. 28.2771 – Dionisie Fotino, Istoria tīs palai Dakias ta nyn Transilvanias, Vlachias kaiMoldavias, t. II, Viena, 1818.Ref.: ibidem.MONĪ MEGALOU SPĪLAIOU(Mănăstirea Mega Spileon)AM2772 – Aşezământ, ajutat în sec. XVIII-XIX prin danii de la domnitorii Grigore IIGhica (1733-1735), Matei Grigore Ghica (1752-1756), Scarlat Grigore Ghica (hrisov din5 februarie 1759), Constantin Mavrocordat (hrisov din 1762), Alexandru Ghica (hrisovdin 20 februarie 1768), Alexandru Ipsilanti (hrisov din 20 iunie 1775), Nicolae ConstantinCaragea (hrisoave din 1782, 12 iulie şi 17 iulie 1797), Mihai Constantin Suţu (hrisoave din25 iunie 1784 şi 25 noiembrie 1785), Alexandru Moruzi (hrisoave din 16 mai 1793 şi 26august 1799), Constantin Hangerli (hrisov din 30 iulie 1798), Constantin Ipsilanti (1803),Scarlat Callimachi (hrisov din 18 decembrie 1812), Ioan Gheorghe Caragea (hrisoave din3 şi 4 septembrie 1818, 1823), Alexandru Suţu (1819), Mihai Suţu (1820), precum şi defamilia de negustori Consta Petru din Craiova, începutul sec. XIX.Ref.: C. Oikonomou, Ktitorikon ī Proskīnītarion tīs Ieras kai vasilikīs monīs tou Megalou-Spīlaiou, Atena, 1840, p. 94-97, 106-109; Miklosich – Müller, Acta et diplomata, V,p. 203-212, 219-224; Hurmuzaki, VII, p. 532-533; V.A. Urechia, Domnia lui Moruzi(AARMSI, s. II, t. 15, 1895, p. 163, p. 234-236); Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 901-902;idem, Studii şi documente, XXII, p. 174-175; XXV, p. 81; idem, Donaţiile româneştipentru Mega Spileon şi Vlah-Sarai (ARMSI, s. III, t. 13, 1932-1933, p. 160-164); Gh.Moisescu, Legăturile Ţărilor Române cu mănăstirile Mega-Spileon şi Sfânta Lavradin Pelopones (BOR, 52, 1934, p. 24-27); Camariano-Cioran, L’Épire, p. 139.

GRECIA 6792773 – Paraclisul Sf. Luca Evanghelistul, reparat cu ajutorul domnului ConstantinMavrocordat, conform pisaniei în limba greacă, din 1731.Ref.: Gh. Moisescu, op. cit., p. 23-24.DOC2774 – Scrisoare, din 23 ianuarie 1725, de la Mihai Racoviţă, domnul Moldovei,către proegumenul Iona de la Mega Spileon (lipită pe coperta ms. 292).Ref. şi publ.: ibidem, p. 22-23.MS 12 2775 – Tipiconul mănăstirii Pantocrator, întărit de împăratul Ioan II Comnen (1118-1143). A aparţinut lui Nicolae Mavrocordat şi bibliotecii de la Vlah Sarai. Menţionează,între inamicii împăratului Ioan II Comnen, pe „daci” (vlahi).Publ.: Paul Gautier, Le typikon du Christ Sauveur Pantocrator („Revue des étudesbyzantines”, 32, 1974, p. 1-145; (rec. P.Ş. Năsturel, în RER, 15, p. 223).2776 – Noul Testament (extrase), sec. XIII. Pergament, 154 f. 17 x 13 cm. Text înlimba greacă. Fost al mitropolitului Ierotei al Dristrei (ms. 4).Ref.: Nikos A. Beīs, Katalogos tōn ellīnikōn chiengrafōn kōdikōn tīs en Peloponīsō Monītou Megalou Spīlaiou, I, Atena, 1915, nr. 4.2777 – Toma d’Aquino, Kata ethnikōn, traducere de Dimitrie Kydones, sec. XIV. 205f. 36,1 x 25,4 cm. La f. 8, însemnare a ieromonahului Ioachim Cretanul: „s-a cumpăratdintre cărţile domnului hatman [Constantin] Caragea în anul ... 1797” (ms. 43).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, p. 45-96.2778 – Geōrgios Koressios, Scholastikī theologia, sec. XVII. 126 f. 28,5 x 20 cm.Cuprinde şi scrieri de Ana Comnena, Eusebie al Pamfiliei, legenda despre papesa Ioana,extrase din scrierile Sf. Grigore Palama. La f. 123, însemnarea lui Scarlat Ruset, de donaţiea manuscrisului stolnicului Constantin Cantacuzino, în 1682 (ms. 102).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, p. 96-98.2779 – Manouīl Moschopoulou, Erotīmata, sec. XVII. 129 f. 30,9 x 21 cm. Aaparţinut arhimandritului Dionisie Pletosul, fost ecleziarh al bisericilor din Iaşi (ms. 223).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit. („Epetīris tou Mesaionikou Archeiou”, 7, 1957, p. 27-28); Gh.Moisescu, op. cit., p. 29, n. 3.2780 – Theofil Corydaleu, Ypomnīmata eis to peri psychīs (tou Aristotelous),începutul sec. XVIII. 247 f. 20 x 14,3 cm. La f. 1, însemnări de posesori: Gheorghe, fiullui Teodor din Trapezunt, şi ieromonahul Dionisie Pletosul; pe ultima filă, însemnare dinBucureşti, 11 octombrie 1714 (ms. 111).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, p. 105.2781 – Miscelaneu, Bucureşti, începutul sec. XVIII, 222 f. Caiet scris de ieromonahulIgnatie Fytianu, student la Academia Domnească din Bucureşti. Cuprinde texte deEuripide, Mihail Chrysoloras, Sofocle, Hesiod ş.a. (ms. 161)12Biblioteca mănăstirii a fost distrusă în incendiul din 1934 (cf. Gh. Moisescu, LegăturileŢărilor Române cu mănăstirile Mega Spileon şi Sfânta Lavra din Peloponez, BOR, 52, 1934, p. 25).

680 GRECIARef.: Nikos A. Beīs, Katalogos tōn ellīnikōn cheirografōn kōdikōn tīs en Peloponīsō Monītou Megalou Spīlaiou, I, Atena, 1915, p. 133-134; Mathīmataria, p. 622, nr. 531.2782 – Dionisie Ieromonahul, Grammatikī peri technologias tōn oktō merōn toulogou, scrisă la mănăstirea Aron vodă din Iaşi, 1715. A aparţinut lui Dionisie Pletosul,ecleziarh al bisericilor din Iaşi (cf. însemnării în limba română de la f. 129) (ms. 272).Ref.: Gh. Moisescu, loc. cit.2783 – Īthikī filosofia proelthousa ek tīs Megalīs pīgīs tou Megalou Aristoteloustou Stageiritou. Īntina synethesen o komīs kai ippeus Emanouīl Thīsauros eupatridīs touTourinou, traducere de Dimitrie Notara Peloponesianul, în Bucureşti, 1717 (însemnare f.541) dedicată lui Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului. 547 f. 21 x 13,5 cm. (ms. 100).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, p. 95.2784 – Miscelaneu, scris la Bucureşti şi Giurgiu, 20 decembrie 1737, de Duca dinThassos. 419 f. 21,2 x 15 cm. Text în limba greacă. Fragmente din Iliada lui Homer, Sf.Grigore din Nazianz, Themistios, Plutarh, Sf. Asterie al Amasiei; la f. 401-404 v : Canoniambic pentru [...] domnul a toată Ţara Românească D. D. Io. Nicolae Alexandru Voievod[Mavrocordat]; f. 405-407: Canon pentru încoronarea lui Nicolae Alexandru Voievod;f. 408-409: Epigramă dedicată lui Nicolae Mavrocordat (ms. 97).Ref.: ibidem, p. 92-94.2785 – Geōrgios Sougdourīs, Eisagogī tīs [Aristotelous] logikīs, 26 august 1740.175 f. 31,2 x 21 cm. La f. 1, însemnare de posesor: Dionisie arhimandritul [Pletosul], fostecleziarh al bisericilor domneşti din Iaşi (ms. 101).Ref.: ibidem, p. 96.2786 – Iacob (ieromonahul din Ianina), Nomokanon, scris de Ioan Rusu, la mănăstireaTrei Ierarhi din Iaşi, 1749. 61 f. + 972 p. 30 x 21 cm. Pe forzaţ, însemnarea copistului (ms.157).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, p. 129-130; Gh. Moisescu, op. cit., p. 29.2787 – Maxim Mărturisitorul, Kefalia diafora theologika kai oikonomika periaretīs kai kakias, ekatontades pente şi Ignatiou Antiocheias, Epistolai, scris de Ioanichieieromonah, la Iaşi, decembrie 1749. 124 f. 23,2 x 17,5 cm (ms. 191).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., II, p. 13-14; Gh. Moisescu, op. cit., p. 29.2788 – Isaac Sirul, Logoi īsykastikoi, scris de Paisie Velicicovschi în iunie 1761, înschitul Profetul Ilie. 470 f. 21,8 x 16,2 cm (ms. 179).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., II, p. 7-8.2789 – Katalogos tōn euriskomenōn vivliōn en tī vivliothīkī tīs Ieras īmōn monīstou Megalou Spīlaiou, 29 iunie 1764. 29 f. 28,6 x 20 cm. În cuprins, şi izvoare româneşti(ms. 216).Ref.: ibidem, p. 24.2790 – Miscelaneu, post 1783. Cuprinde: p. 1-134: texte din Octoih, în limbile greacăşi română; p. 135-144: enciclică din august 1727 a lui Paisie, patriarhul Constantinopolului,

GRECIA 681semnată şi de Daniil al Ungrovlahiei, şi Constantin al Dristrei; p. 181: carte de milosteniea lui Gavril Callimachi, mitropolitul Moldovei, din 4 mai 1783 (ms. 275).Ref.: ibidem, p. 29, n. 5.2791 – Ypomnīma kai zītīmata eis to tou Aristotelous peri gīnīseōs, sec. XVIII. Aaparţinut lui Dionisie Pletosul, ecleziarh al bisericilor din Iaşi (ms. 242).Ref.: ibidem.2792 – John Barclay, Argenis, traducere în neogreacă, sec. XVIII. 232 f. 20 x 15cm. Fost al lui Nicolae Mavrocordat. Ex-libris imprimat cu aur, iniţialele IŌ. N. A. B., pecoperta I (ms. 65).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, nr. 65; Cornelia Papacostea-Danielopolu, Literatura înlimba greacă din Principatele Române (1774-1830), Buc., 1982, p. 184-193.2793 – Ioan Cariofil, Peri theologias synthomos ekthesis şi alte scrieri, sec. XVIII.490 f. 22 x 15,5 cm. În anexe, scrieri de Alexandru Mavrocordat şi Chiril Lucaris (ms.224).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., II, p. 28-29.2794 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, traducere în limba greacă deIoan Avramios, dedicată lui Nicolae Mavrocordat, sec. XVIII. Copie. 444 f. 21 x 15,5cm. Însemnare, pe forzaţ, privind hirotonirea lui Nectarie, episcopul Râmnicului, la 26septembrie 1792 (ms. 99).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, p. 95.2795 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, traducere în limba greacă de IoanAvramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat, sec. XVIII. 3 copii: 510 f. 22 x 17 cm;492 p., 21,1 x 17,1 cm; 534 p., 21,4 x 17 cm (ms. 186-188).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., II, p. 12.2796 – Miscelaneu, sec. XVIII. 62 f. 22 x 16,5 cm. Text în limba greacă. În cuprins,Macarie din Patmos şi alte scrieri ascetice. A aparţinut lui Iona, proegumen al mănăstiriiMega Spileon (cf. însemnare, Iaşi, noiembrie 1749) (ms. 203).Ref.: ibidem.2797 – Theodōros, Grammatikī, sec. XVIII. A aparţinut lui Dionisie Pletosul,ecleziarh al bisericilor din Iaşi (ms. 278).Ref.: Gh. Moisescu, op. cit., p. 29.A2798 – Relicvariu de argint dăruit de Mihai Suţu, domnul Ţării Româneşti, în 1802.20 x 20 x 17 cm.Ref.: G. Moisescu, op. cit., p. 28.2799 – Cruce de argint, cu stema Ţării Româneşti, dăruită de Mihai Suţu, în 1807.20 x 10 cm.Ref.: ibidem, p. 27-28.

682 GRECIAKARDITSA (Tesalia)MONĪ SPĪLIAS(Mănăstirea Spilia)A2800 – Icoane (8), pictate de Theodor zugrav din „Moldovlahia” (Bucureşti), 1737,cf. inscripţiilor în limba greacă (în paraclisul Izvorul tămăduirii).Ref.: Iezekiil [Velanidiotis], Ai ierai monai tīs Pindou („Theologia”, 7, 1929, p. 48);Polykarpos Tymbas, Monastiri Spīlias Agrafōn, Atena, 1969; Leandros Vranoussis,1985; M. Chatzidakis, Ellīnes zōgrafoi meta tīn Alōsī (1450-1830), I, Atena, 1987,p. 306.2801 – Theodor Zugravul, Iisus Hristos. Icoană cu inscripţie în limba greacă: „UmilulTheodor, zugrav din Moldovlahia, oraşul Bucureşti, anul 1737”.Ref.: Beza, Urme, p. 84 (greşit: 1717).Reprod.: ibidem, p. 88-89.2802 – Theodor Zugravul, Fecioara Maria. Icoană.Ref.: M. Beza, op. cit., p. 192.Reprod.: ibidem, p. 202.2803 – Theodor Zugravul, Sfânta Treime. Icoană.Ref.: ibidem, p. 192.Reprod.: ibidem, p. 201.2804 – Theodor Zugravul, Izvorul Tămăduirii. Icoană.Ref.: ibidem, p. 192.Reprod.: ibidem, p. 200.KARPE (arom. Ţârnareca, Macedonia)AM2805 – Şcoală primară, înfiinţată în 1905, subvenţionată de statul român până cătrePrimul Război Mondial.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 180; Ţovaru, p. 105.KASTORIAAM2806 – Şcoală, înfiinţată pe lângă biserica Maicii Domnului, în 1708, de GheorgheCastriotul, mare comis în Ţara Românească, care îi dăruieşte 13 124 ducaţi depuşi laZecca din Veneţia.Ref.: Legrand, Épistolaire, p. 81 sqq.; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 372-375; Iorga,

GRECIA 683Fundaţiuni în Epir, p. 890; H. Gelzer, Der wiederaufgefundene Kodex des Hl.Klemens und andere auf den Patriarchat Achrida bezügliche Urkundensammlungen(„Berichten der filologisch-historischen der Königlichen Sächsischen Gesellschaftder Wissenschaften zu Leipzig”, 1903, p. 58); N. Iorga, Iarăşi Moscopole (RJ, 18,1934, p. 351); C.C. Giurescu, L’aide accordée par les Pays Roumains (RRH, 9, 1970,nr. 5, p. 825); Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 141-142).2807 – Statuia poetului Atanasie Hristopol (1772-1847), fost dregător în ŢărileRomâne, coautor al Legiuirii lui Caragea.Ref.: Leandros Vranoussis, 1985.KATERINĪ (arom. Caterina, Olimp)AM2808 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1893, subvenţionată de statul român pânăcătre Primul Război Mondial.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 54; Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şibiserici, I, p. 480 (doc. 155).KATŌ-SELIA (arom. Selia De’nghios, Selia Paleani, Macedonia)AM2809 – Şcoli primare (2), înfiinţate în 1904, subvenţionate de statul român până în1938.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 180; Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şibiserici, I, p. 481-482 (doc. 155), II, p. 365 (doc. 177).KATŌ SOUDENA (Epir)AM2810 – Şcoală comunală, întreţinută, în sec. XIX din donaţiile familiilor ChristouPantaios şi Christou Batas din Bucureşti, şi şcoală de fete, înfiinţată de Mestylos din ŢaraRomânească.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 135.KATŌ-TZOUMAIA (arom. Giumaia De’nghios, Macedonia)AM2811 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român până la începutul sec. XX.Ref.: Ţovaru, p. 105.

684 GRECIAKATSIKA (Epir)MONĪ AGIŌN APOSTOLŌN(Mănăstirea Sfinţii Apostoli)AM2812 – Aşezământ, ajutat din veniturile mănăstirii închinate Deduleşti - RâmnicuSărat.Ref.: C. Negri, Second supplément ou mémoire présenté à la Commission internationalepour les couvents dédiés, 1866, p. 9-10 (doc. din 1758); Iorga, Fundaţiuni în Epir,p. 882; Victor Papacostea, Esquisse sur les rapports entre la Roumanie et l’Épire(„Balcania”, 1, 1938, p. 237); Camariano-Cioran, L’Épire, p. 81-88.KAVALLAARCHAIOLOGIKO MOUSEIO(Muzeul Arheologic)MUZ2813 – Stelă funerară, a veteranului Tiberius Claudius Maximus, sec. II, descoperităîn 1965, lângă Filippi. 264 x 90 cm. Reprezentare în relief a scenei morţii lui Decebal.Inscripţia în limba greacă menţionează participarea lui Tiberius la războiul dacic din 105-106 şi faptul că el i-a dus împăratului Traian, la Ranisstorum, capul regelui dac.Ref. şi reprod.: M. Speidal, The Captor of Decebalus. A New Inscription of Filippi („TheJournal of Roman Studies”, 60, 1970, p. 142-153); idem, Ranisstorum – ultimulpunct de sprijin al lui Decebal (AMN, 7, 1970, p. 511-515); I.I. Rusu, Eroica moartea lui Decebal (MI, 5, 1971, nr. 6, p. 2-8); Maria Alexandrescu-Vianu, Le relief de lastèle du „Captor Decebali” (RESEE, 13, 1975, nr. 4, p. 595-611).KEDRONAS (arom. Cândrova, Macedonia)AM2814 – Biserică, înfiinţată înainte de 1914, subvenţionată până în 1945 de statulromân.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 415 (doc. 214).2815 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român din 1906, cu interminţe, pânăîn 1945.Ref.: Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 481-482 (doc.155), 613 (doc. 214); II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177), 413 (doc. 214).

GRECIA 685KLEISOURA (Vlahoclisura, Macedonia)AM2816 – Biserică, subvenţionată până în 1915 de statul român.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915.2817 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1866 (clasele de băieţi), cu secţie pentrufete (din 1898), subvenţionată de statul român până în 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 170-177; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; ArhivaMAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p.482 (doc. 155), 613 (doc. 214); II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177), 413 (doc. 214).KOKINOPLOS (arom. Cochinopoli, Olimp)AM2818 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român către începutul sec. XX.Ref.: Ţovaru, p. 105.KOMNĪNEION (arom. Doljani, Pind)AM2819 – Biserică, înfiinţată înainte de 1914, subvenţionată de statul român până în1945.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945.2820 – Şcoli primare (2), de băieţi, înfiinţată în 1899, şi de fete, înfiinţată în 1901,unificate apoi ca şcoală mixtă, subvenţionate de statul român până în 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 69-70; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; ArhivaMAE, adresa nr. 150025/1945.KONITSA (Epir)AM2821 – Şcoală, ajutată prin donaţiile acordate de Zisis Anastasie Karapanu (1700taleri anual, prin testamentul din 1829), şi de Spiridon Xinos (800 florini în 1870),negustori din Bucureşti.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 137, 1.2822 – Podul de piatră „Voidomati”, reparat prin dania de 2.000 de taleri a lui ZisisAnastasie Karapanu, care a donat alţi 15.000 taleri pentru construirea unui pod nou.Ref.: ibidem, p. 137.2823 – Biserică, ajutată şi din donaţia de 40 lire otomane făcută, în 1860, de IoanKitsis, negustor din Giurgiu.Ref.: ibidem, p. 139.

686 GRECIAKOPANOUS (Epir)AM2824 – Biserica Sf. Nicolae, construită prin donaţia, din 1829, de 10.000 taleri a luiZisis Anastasie Karapanu.Ref.: ibidem, p. 138.KOUPA (arom. Cupa, Macedonia)AM2825 – Biserică, subvenţionată până în 1915 de statul român.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915.2826 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1899, subvenţionată de statul român pânăîn 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 66; Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şibiserici, I, p. 480, 482 (doc. 155); II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177), 414 (doc.214).KOZANIDĪMOTIKĪ VIVLIOTHĪKĪ(Biblioteca Municipală)DOC2827 – Epistolă [dedicatorie] din Kerkyra, 18 noiembrie 1743, a lui MarcantonioKazzaitis către Ioan Mavrocordat, domnul Moldovei.Ref. şi reprod.: Olga Cicanci, 1989 (foto).2828 – Listă de subscripţie, Iaşi, 1854, pentru acţiuni filoelene, cuprinzând şi numede donatori din Principatele Române.Ref. şi reprod.: Olga Cicanci, 1989 (foto).MS2829 – Miscelaneu, [Bucureşti, circa 1690], 278 p. Caiet scris de Eustathios Lambros,student al Academiei Domneşti din Bucureşti. Cuprinde texte de Caton, Isocrate, Lucianş.a. traduse în greaca modernă de Sevastos Kymīnitīs (ms. 88).Ref.: Mathīmataria, p. 631-632, nr. 552; Ariadna Camariano-Cioran, Les Académiesprincières de Bucarest et de Jassy et leurs professeurs, Thessaloniki, 1974, p. 295,450 (datare).2830 – Miscelaneu, [Bucureşti], sec. XVII-XVIII. 278 p. Scris de Eustatie Lambru,elev la Academia Domnească, în cuprins, comentarii de Sevastos Trapezuntiul la scrieri deFokilide, Caton, Isocrate şi Lucian (ms. 88).

GRECIA 687Ref.: Antōnios Sigala, Apo tīn pneumatikīn zōīn tōn ellīnikōn koinotītōn tīs Makedonias, I,Thessalonic, 1939, p. 43-44; Mathīmataria, p. 631, nr. 552.2831 – Mihail Perdikaris, Scrieri, 1805. Text în limba greacă. Manuscris autograf.În cuprins, poezia lui Alecu Văcărescu Ce nestatornică e lumea... (în limba greacă) şi oripostă în versuri a lui M. Perdikaris.Ref. şi publ.: L. Vranoussis, Prodromoi, Atena, 1955, p. 73-75; idem, Rigas – un patriotgrec în Principate, Buc., 1980, p. 73-74.CR2832 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseon [...]. Markou Eugenikou [...],Exīgīsis, Iaşi, 1683.Ref.: Nikolaos P. Delialī, Katalogos entypōn Dīmotikīs Vivliothīkī Kozanīs, Meros I. 1434-1832, Thessaloniki, 1948, p. 207-208.2833 – Maxim Peloponesianul, Egcheiridion kata tou schismatos tōn papistōn,Bucureşti, 1690.Ref.: ibidem, p. 145.2834 – Dosithei Notara, Egcheiridion kata Iōannou Karyofyllou, Iaşi, 1694.Ref.: ibidem, p. 75.2835 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīsAnatolikīs [...]. Orthodoxa Confessio, ed.: Leipzig, 1695; Snagov, 1699, tipărită de AntimIvireanul; Wratislawiae, 1751; Bucureşti, 1767; Viena, 1771.Ref.: Delialī, op. cit., p. 175-176; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4555-4556.2836 – Dosithei Notara, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.Ref.: Delialī, op. cit., p. 175.2837 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 169.Ref.: ibidem.2838 – Sevastos Kymīnitīs, Eortologion, Snagov, 1701.Ref.: Delialī, op. cit., p. 232.2839 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul.Ref.: ibidem, p. 16.2840 – Dosithei Notara, Tomos charas, Bucureşti, 1705.Ref.: ibidem, p. 76.2841 – Vivlion periechon tīn akolouthian tīs Agias Aikaterinīs, Târgovişte, 1710.Ref.: ibidem, p. 16-17.2842 – Eutymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710.Ref.: ibidem, p. 88-89.2843 – Sf. Ioan Damaschinul, Ekthesis tīs orthodoxou pisteos, Iaşi, 1715.Ref.: ibidem, p. 116-117.

688 GRECIA2844 – Dosithei Notara, Istoria peri tōn en Ierosōlimois patriarcheusantōn, Bucureşti,1715.Ref.: ibidem, p. 76-77.Reprod.: To ellīniko vivlio, fig. 96.2845 – Hrisant Notara, Syntagmation peri offikiōn, Târgovişte, 1715.Ref.: Delialī, op. cit., p. 219.2846 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gavriīl [Sevīrou] [...] syn omilia[...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715.Ref.: ibidem, p. 219.2847 – Hrisant Notara, Eisagōgī eis ta geōgrafika kai sfairika, Paris, 1716, dedicatălui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat.Ref.: ibidem, p. 219-220.2848 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi ta Ioudaika, Bucureşti, 1716.Ref.: ibidem, p. 148-149.2849 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn, Bucureşti, 1719.Ref.: ibidem, p. 149.2850 – Hrisant Notara, Omiliai oligai, Veneţia, 1734, dedicată lui Grigore II Ghica,domnul Ţării Româneşti, şi Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei.Ref.: ibidem, p. 220.2851 – Emmanuel Romanitīs, O metanoōn didaskomenos, Veneţia, 1742, dedicată luiConstantin Mavrocordat, domnul Moldovei.Ref.: Delialī, op. cit., p. 195; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 316, nr. 4271.2852 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeos, Veneţia, 1745, dedicatălui Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti.Ref.: Delialī, op. cit., p. 149.2853 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1750. Cronică redactatăla Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul.Ref.: ibidem, p. 77-78.2854 – Nikolaos Mauroeidīs, To apostolikon dyktion [sic], Iaşi, 1756, dedicată luiConstantin Mihail Racoviţă.Ref.: ibidem, p. 148.2855 – Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Epitōmī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,1758, cuprinzând epistola dedicatorie către Antonie Russet, domnul Moldovei, din ed.Veneţia, 1677.Ref.: Delialī, op. cit., p. 159; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4364.2856 – Neofit Cavsocalivitul, Theodōrou [Gazī] Grammatikīs eisagōgīs ton eis tessara[...], Bucureşti, 1768, dedicată lui Grigore Alexandru Ghica, domnul Ţării Româneşti.Ref.: Delialī, op. cit., p. 52-53.

2857 – Hrisant Notara, Egcheiridion, Bucureşti, 1768.Ref.: ibidem, p. 220.GRECIA 6892858 – Stavrinos Vestiarios, Androgatheiais tou [...] Michaīl Voivonda [...]. Myreōn[...], Matthaiou Istoria tōn kata tīn Ougkrovlachian telesthentōn, Veneţia, 1768.Ref.: Delialī, op. cit., p. 155; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 406, nr. 5409.2859 – Epistolarion ī epistolikos charaktīr, t. I-II, Veneţia, 1773. Cuprinde şiformulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române.Ref.: Delialī, op. cit., p. 82; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 160, 611, nr. 2144.2860 – Christoforos o Xeropotamīnos, Egcheiridion periechon ton Paraklītikonkanona kai tous 24 oikous eis tōn [...] Stauron, Veneţia, 1776, tipărit cu cheltuialanegustorului Radu din Braşov.Ref.: Delialī, op. cit., p. 218; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 122, 610, nr. 1146.2861 – Iosif Moisiodax, Pragmateia peri paidōn agōgīs, Veneţia, 1779.Ref.: Delialī, op. cit., p. 122; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 319, nr. 4310.2862 – [Geminiano Gaeti], Tropaion tīs orthodoxou pistīos, traducere din limbaitaliană de Antonie Manuil, fost mare serdar în Moldova, Viena, 1791, tipărit cu cheltuialamarelui spătar Ioan (Ienăchiţă) Văcărescu.Ref.: Delialī, op. cit., p. 145.2863 – Istoria tīs Taurikīs Chersonīsou, traducere de Gherasim Caruso, t. I-II,Viena, 1792. Istorie a Crimeii şi Tartariei Mici, dedicată lui Gavriil Bănulescu-Bodoni,mitropolitul Moldovei (t. II).Ref.: Delialī, op. cit., p. 116; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 203, nr. 2734.2864 – Bernard Le Bouvier de Fontenelle, Omiliai peri plīthuos kosmōn, Viena, 1794,traducere de Panaiotachi Kankellarios Kodrikas, a cărţii Sur la pluralité des mondes, dinporunca şi cu cheltuiala lui Mihai Suţu, domnul Moldovei.Ref.: Delialī, op. cit., p. 214; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 173, nr. 2309.2865 – Asfalīs odīgia [...] ītoi Theofrastou Īthikoi charaktīres metafrasthentes ypoDīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena, 1795.Ref.: Delialī, op. cit., p. 106; Papadopoulos, Ell. vivl., p. 68, 609, nr. 910.2866 – Friedrich Christian Baumaister, Logikī, traducere de Nicolae Varkosi, Viena,1795, dedicată lui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti. 2 tiraje.Ref.: Delialī, op. cit., p. 41; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 75, nr. 991.2867 – Dimitrie Caracaş, Poiīmatia iatrika. Poemata medica, Viena, 1795, dedicatălui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti, cu versuri către mitropolitul Filaret, alUngrovlahiei, şi Chesarie, episcopul Râmnicului.Ref.: Delialī, op. cit., p. 126; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 224, nr. 3030.2868 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekpormseōs tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: Delialī, op, cit., p. 49-50; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5980.

690 GRECIA2869 – Dimitrie Nicolae Darvari, Eisagōgī eis tīn ellīnikīn glōssan, Viena, 1798.Ref.: Delialī, op. cit., p. 65; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 611, nr. 1909.2870 – Grigorie Papa Romei, Paterikon [...], metafrasthentes para KōnstantinouDaponte, Veneţia, 1780, dedicat lui Grigore, episcop al Râmnicului.Ref.: Delialī, op. cit., p. 60-61; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 192, nr. 2560.2871 – A[gapios] L[overdos], Istoria tōn dyo etōn 1787, 1788 periechousa taspraxeis tōn parontōn polemōn meson tōn Austro-Rōssōn kai tōn Othōmanōn, Veneţia,1791. Cuprinde informaţii despre operaţiile militare desfăşurate pe teritoriul PrincipatelorRomâne în cursul războiului ruso-austro-turc din 1787-1791şi despre negocierile de pacecare priveau şi statutul Moldovei şi al Ţării Româneşti.Ref.: Delialī, op. cit., p. 3; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 267, nr. 3621.2872 – Giovanni Zanetti [Iōannīs Tzanetos], Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată luiNicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti.Ref.: Delialī, op. cit., p. 210 (datată: 1687); Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 441, nr. 5874.2873 – [Geminiano Gaeti], Tropaion tīs orthodoxou pisteōs, Viena, 1791, dedicatămarelui spătar Ioan (Ienăchiţă) Văcărescu.Ref.: Delialī, op. cit., p. 145; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 175, nr. 2338.2874 – [Dimitrie Darvari], Mikra katīchīsis ītoi Syntomos omologia tīs AnatolikīsEkklīsias tōn Gkraikōn, Viena, 1791.Ref.: Delialī, op. cit., p. 65; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 227, nr. 3074.2875 – Dimitrie Nicolae Darvari, Cheiragōgia eis tīn kalokagathian, Viena, 1791.Ref.: Delialī, op. cit., p. 65; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 119, 607, nr. 1608.2876 – Kaisarovasilikī patenta peri tou kampiou, [traducere de Dimitrie NicolaeDarvari], Viena, 1791.Ref.: Delialī, op. cit., p. 145-146; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 218, nr. 2946.2877 – P. Ovidius, Tōn metamorfoseōn vivlia, XV, t. I-II, Veneţia, 1798. Traduceredin limba latină dedicată lui Constantin Hangerli, domnul Ţării Româneşti (trei tiraje,1798-1802, cu data 1798).Ref.: Delialī, op. cit., p. 171; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 340, nr. 4565-4567.2878 – Chrysoun egkolpion ītoi Kevetos Pinax kai Epiktītou Egcheiridion,metafrasthenta [...] ypo Dīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena, 1799.Ref.: Delialī, op. cit., p. 65-66; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 128, nr. 1726.2879 – Syntomos iera istoria tīs Ekklīsias tīs palaias kai neas Diathīkīs, metafrastheisa[...] ypo Dīmītriou N. Darvareōs, Viena, 1800.Ref.: Delialī, op. cit., p. 66; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413, nr. 5508.2880 – Leonhard Albert Euler, Stoicheia tīs arithmitīkīs kai algevrīs, Iena, 1800.Traducere de Z. Kavras, dedicată lui Lambru Fotiade, directorul Academiei Domneşti dinBucureşti.Ref.: Delialī, op. cit., p. 89; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 168, nr. 2263.

GRECIA 6912881 – Didaskalia [...] tīs emporikīs epistīmīs, traducere din limba germană, Iaşi,1817.Ref.: Delialī, op. cit., p. 71.2882 – Neofit Cavsocalivitul, Anatropī tīs thrīskeias tōn Evraiōn, Iaşi, 1818.Ref.: ibidem, p. 162.2883 – Vittorio Alfieri di Sostini, Orestīs. Tragōdia, Bucureşti, 1820.Ref.: ibidem, p. 22-23.2884 – Vittorio Alfieri di Sostini, Filippos. Tragōdia, Bucureşti, 1820.Ref.: ibidem, p. 23.2885 – Voltaire, Broutos. Tragōdia, Bucureşti, 1820.Ref.: ibidem, p. 49.2886 – Alexandru Sturdza, Egcheiridion ton orthodoxou Christianou, St. Peterburg,1828.Ref.: ibidem, p. 207.2887 – Iosif Mihai Antonie Şerban, Peri tou egklīklematikou dikastīriou, traducere deG. Apostol Skalistira, Bucureşti, 1832.Ref.: ibidem, p. 199.H2888 – Navigations-Karte der Donau [...], Viena, 1789. 60 x 46 cm. Cuprinde şi zonaromânească a Dunării.Ref.: N. Delialī, Syllogī [...] mnīmeiōn tīs Dīmotikīs vivliothīkīs Kozanīs, Thessaloniki,1955, p. 16, nr. 53; Leandros Vranoussis, 1985.Reprod.: N. Delialī, op. cit., pl. 10.2889 – Iordachi Golescu, Atlas ī chartīs periechōn Katholikous geografikous pinakastīs ydrogeiou sfairas, Viena, 1800, 95 x 122 cm, cu portretul lui Alexandru Moruzi, domnulŢării Româneşti.Ref.: N. Delialī, op. cit., p. 17, nr. 55; Leandros Vranoussis, 1985.2890 – Adormirea Maicii Domnului, Pesta, 1791. Gravură pe pânză. 50 x 41 cm.Imprimată cu cheltuiala Frăţiei grecilor şi vlahilor din Pesta.Ref.: N. Delialī, op. cit., p. 8-9, nr. 23; Leandros Vranoussis, 1985.KRANIA (arom. Turia, Pind)AM2891 – Biserică, înfiinţată în 1914, subvenţionată până în 1945 de statul român.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 306-308 (doc. 107), 308-310 (doc. 108),440 (doc. 148); II, p. 415 (doc. 214).

692 GRECIA2892 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1884, separată în 1891 în două şcoli, debăieţi şi de fete, unificată apoi. A fost subvenţionată de statul român până în 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 154-155; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; ArhivaMAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p.480, 482 (doc. 155); II, p. 353 (doc. 169), 413 (doc. 214).KYNOURIACRMONĪ AGIOU NIKOLAOU KARNAS(Mănăstirea Sf. Nicolae Carna)2893 – Simeon al Tesalonicului, Kata airesīon [...]. Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],Iaşi, 1683.Ref.: Tasou Gritsopoulou, Monī Agiou Nikolaou Karnas Kynourias („Mnīmosynī”, 2,1968-1969, p. 354); Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 409, nr. 5450.LAISTA (arom. Laca, Pind)AM2894 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român către începutul sec. XX.Ref.: Ţovaru, p. 106.LANGADIA (arom. Lugunţa, Lunzini, Macedonia)AM2895 – Biserică, subvenţionată până în 1915 de statul român.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915.2896 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1891, subvenţionată de statul român pânăîn 1926.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 93-94; Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şibiserici, I, p. 482 (doc. 155), II, p. 365 (doc. 177).LARISADĪMOTIKĪ VIVLIOTHĪKĪ(Biblioteca Municipală)CR2897 – Meletie (mitropolitul Atenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române.

GRECIA 693Ref.: I. Oikonomou, Epistolai diaforōn, Atena, 1964, p. 617; Papadopoulos, Ell. vivl., I,p. 285, nr. 3830.2898 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745. Ediţieîngrijită de Alexandros Kankellarios şi dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul ŢăriiRomâneşti.Ref.: Oikonomou, op. cit., p. 618; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3806.2899 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs AnatolikīsEkklīsias, Viena, 1771.Ref.: Oikonomou, op. cit., p. 621; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4560.2900 – P. Ovidius, Tōn metamorfoseōn vivlia XV, t. I-II. Veneţia, 1798. Traducere dinlatină, dedicată lui Constantin Hangerli, domnul Ţării Româneşti (trei tiraje, 1798-1802,cu data 1798).Ref.: Oikonomou, op. cit., p. 624; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 340, nr. 4565-4576.2901 – Syntomos iera istoria tīs Ekklīsias tīs Palaias kai Neas Diathīkīs, metafrasteisa[...] ypo Dīmītrious N. Darvareōs, Viena, 1800.Ref.: Oikonomou, op. cit., p. 625; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413, nr. 5508.LEROS (INSULA~)NAOS TĪS PANAGIAS TOU KASTROU(Mănăstirea Maica Domnului din Cetate)CR2902 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,1677, dedicată lui Antonie Ruset, domnul Moldovei.Ref.: Dionysiou Oikonomopoulou, Leriaka ītoi chorografia tīs nīsou Lerou, Atena, 1888,p. 199; Papadopoulous, Ell. vivl., I, p. 323, nr. 4362.2903 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.Ref.: Oikonomopoulou, op. cit., p. 195; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.2904 – Ī Theia Grafī [...] Palaias kai Neas Diathīkīs apanta, Veneţia, 1687. Tipărităcu sprijinul bănesc al lui Şerban Cantacuzino. În prefaţă, tipograful N. Glykys afirmădrepturile domnului la tronul Imperiului Bizantin.Ref.: Oikonomopoulou, op. cit., p. 194; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 82-83, nr. 1087.2905 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]. Kyrillou tou Loukareōs,[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690.Ref.: D. Oikonomopoulou, op. cit., p. 199; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413-414, nr. 5514.2906 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.Ref.: Oikonomopoulou, op. cit., p. 195; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331-332, nr. 4445.

694 GRECIA2907 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698.Ref.: Oikonomopoulou, op. cit., p. 194; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr.4443.2908 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs kai apostolikīsEkklīsias tīs Anatolikīs, Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul.Ref.: Oikonomopoulou, op. cit., p. 195; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4556.2909 – Hrisant Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou ex Iberias[...], Râmnic, 1705.Ref.: Oikonomopoulou, op. cit., p. 194; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4444.2910 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710.Ref.: Oikonomopoulou, op. cit., p. 195; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5979.2911 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi ta ioudaika, Bucureşti, 1716, tipărităprin grija lui Ioan Postelnicul.Ref.: Oikonomopoulou, op. cit., p. 195; Legrand, XVIII/1, p. 133-137, nr. 105;Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 282, nr. 3807.2912 – Nicolae Mavrocordat, Peri ton kathīkontōn [...], epimeleia [...] GeōrgiouTrapezountiou, Bucureşti, 1719.Ref.: Oikonomopoulou, op. cit., p. 199; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3814.2913 – Hrisant Notara, Egcheiridion peri tīs kat’exochīn yperochīs tīs poleōsIerousalīm, Ierusalim, [Bucureşti], 1728.Ref.: Oikonomopoulou, op. cit., p. 195; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4433.2914 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1781-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II).Ref.: Oikonomopoulou, op. cit., p. 195; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.2915 – Leonhard Albert Euler, Stoicheia tīs arithmitīkīs kai algevrīs, traducere deZ. Kavras, Iena, 1800, dedicată lui Lambru Fotiade, directorul Academiei Domneşti dinBucureşti.Ref.: Oikonomopoulou, op. cit., p. 624; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 168, nr. 2263.LESBOS (INSULA ~)MĪTROPOLĪ MYTILĪNĪS(Mitropolia Mytilenei)CR2916 – Theion kai ieron Euaggelion ellīnovlachikon, Bucureşti, 1693.Ref.: Iakovos III Kleombrotos, Mytilena sacra, I, Atena, 1970, p. 170; Papadopoulos, Ell.vivl., I, p. 87, nr. 1150.

GRECIA 6952917 – Dosithei Notara, Istoria peri tōn en Ierosolymois patriarcheusantōn,Bucureşti, 1714.Ref.: Iakovos III Kleombrotos, op. cit., p. 171; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4442.2918 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II).Ref.: Iakovos III Kleombrotos, op. cit., p. 34; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr.3829.MONĪ YPSILOU(Mănăstirea Ipsilu)CR2919 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athōnos, Veneţia, 1766(?), retipărire a ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şiconsemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri.Ref.: Iakovos III Kleombrotos, op. cit., p. 172, n. 1; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 232,613, nr. 3143.MONĪ LEIMŌNOS(Mănăstirea Limonos)MS2920 – Anthologhion, sec. XVI-XVII. 413 f. 15,5 x 10,6 cm. Notaţie psaltică, texte înlimbile greacă şi slavonă. Cuprinde, la f. 1-144: Antologhion cu text grecesc, sec. XVII; f.123-124: Polihronion în cinstea lui Ioan Alexandru, domnul Moldovei; f. 145-413: Octoih,scris de Macarie, diacon şi cântăreţ în mănăstirea Dobrovăţ, 10 ianuarie 1527 (ms. 258).Ref.: A. Papadopoulos-Kerameus, Maurogordateios vivliothīkī ītoi Genikos perigrafikoskatalogos tōn en tais ana tīn Anatolīn, vivliotīkais euriskomenōn ellīnikōncheirografōn, t. I, („O en Konstantinopoulei Ellīnikos filologikos Syllogos”,parartīma, 17, 1886, p. 119-120, nr. 258; M.K. Chatzīiakoumis, Mousika cheirografaTourkokratias (1453-1832), I, Atena, 1975, p. 31-35 (nr. 5); idem, Cheirografaekklīsiastikīs mousikīs 1453-1820, p. 114-115 (nr. 7); Anne E. Pennington, Musicin Sixteenth-century Moldavia: New Evidence („Oxford Slavonic Papers”, 11,1978, p. 64, 71-83); idem, Muzica în Moldava medievală, p. 72-94; Constantinescu,Repertoriu, p. 43, nr. 207; Andrija Jakovljević, Inventarul manuscriselor muzicaleromâneşti aflate la mănăstirea Sf. Pavel de la Muntele Athos (SCIA TMC, 29, 1982,p. 40); Titus Moisescu, Marin Ionescu, Un catalog al manuscriselor muzicale de laPutna. Reprod. f. 262 din Leimonos 258 („Muzica”, s.n., 3, 1992, p. 117); S. Barbu-Bucur, Un manuscris muzical de provenienţă românească la Mănăstirea Leimonosdin Lesbos („Muzica”, s.n., 7, 1996, p. 93-106).

696 GRECIARef. şi publ.: Titus Moisescu, Manuscrisul de la Dobrovăţ. Ms. 258/Leimonos, Buc., 1994;idem, Anciens codex musicaux roumains: „Le manuscrit de Dobrovăţ” (RRHA TMC,24, 1987, p. 79-97); idem, Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc, Buc., 1996,p. 14, nr. 22.Reprod.: Anne E. Pennington, Music, p. 66, il. III-IV; idem, Muzica..., pl. III, fig. 4-5;Titus Moisescu, Manuscrisul de la Dobrovăţ.2921 – Papadikī, 1777. 521 f. 18,3 x 13,4 cm. La f. 218-220, [ev]fimie, închinatămitropolitului Moldovei Sava (sfârşitul sec. XVII) (ms. 238).Ref.: A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., p. 115, nr. 238. M.K. Chatzīgiakumīs,Mousika cheirografa Tourkokratias, 1453-1832, I, Atena, 1975, p. 109-116, nr. 44;Ozana Alexandrescu, Polihronioane dedicate unor domnitori şi ierarhi români – oreevaluare („Muzica”, s.n., 12 (46), 2001, p. 144).Reprod.: ibidem, p. 143.2922 – Papadikī, 1777. 21,2 x 15 cm. Cuprinde şi polihronion al lui Atanasie alTârnovei pentru domnul Ţării Româneşti, Scarlat Ghica (ms. 249).Ref.: A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., p. 118, nr. 249; M. K. Chatzīgiakumīs, op. cit.,p. 109 (nr. 43).2923 – Euchologion mikron, scris de Neofit şi Ieremia din Naousa, 1744. 15,5 x 10,5cm. În cuprins este menţionată contribuţia lui Neagoe Basarab din 1526 (sic!) la renovareabisericii mari, a turnului Precistei şi la construirea bisericii Sf. Brâu, a hambarelor, cramei,bucătăriei, cămării de la mănăstirea Vatopedi (ms. 263).Ref.: A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., p. 122, nr. 263.CR2924 – Maxim Peloponesianul, Egcheiridion kata tōn schismatos tōn papistōn,Bucureşti, 1690.Ref.: Nikodīmou Paulopoulou, To A΄ - B΄ - G΄ tou katalogou tīs vivliothīkīs tīs Ieras MonīsLeimōnos, Mytilīnī, 1976, p. 83; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 289, nr. 3826.2925 – Dositei Notara, Tomos charas [...] typotheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias[...], Râmnic, 1704.Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 17-18; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4444.2926 – Vivlos eniausios, Târgovişte, tipărită de Antim Ivireanul, 1709 (A. 905; G.2653).Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 18; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 99, nr. 1331.2927 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710.Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 37-38; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5979.2928 – Varinus Favorinus, To mega lexikon [...]. Magnum Dictionarium, Veneţia,1712. Ediţie dedicată de îngrijitor, Geōrgios Trapezountios, lui Constantin Brâncoveanu(69. 2. D. 10. R.).Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 11-12; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 172, nr. 2294.

GRECIA 6972929 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaika [...] epimeleia Iōannou touPostelnikou, Bucureşti, 1716.Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 28-30; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 282, nr. 3807.2930 – Hrisant Notara, Eisagōgī eis ta geōgrafika kai sfairika [...]. Introductio adgeografiam et sfaeram, Paris, 1716, dedicată lui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat,domnul Ţării Româneşti.Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 16; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4431.2931 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkonton [...], epimeleia [...] GeōrgiouTrapezountiou, Bucureşti, 1719.Ref.: Paulopoulou, To D΄ tou katalogou tīs vivliothīkīs [...] Leimōnos, Mytilīnī, 1978, p.207-208; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3814.2932 – Hristoforos Emporokōmitīs, Egcheiridion peri tīs ekporeuseōs tou PanagiouPneumatos, ītoi Apologia pros [...] Nikolaon Komnīnon Papadopoulon, [Bucureşti], 1728.Ref.: Paulopoulou, To A΄- B΄- G΄, p. 95; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 159, nr. 2132.2933 – Hrisant Notara, Omiliai oligai ek tōn pollōn euretheisai [...], Veneţia, 1734,dedicată domnitorilor Grigore II Ghica al Ţării Româneşti şi Constantin Mavrocordat alMoldovei.Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 53-54; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4434.2934 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745. Ediţieîngrijită de Alexandros Kankellarios şi dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul ŢăriiRomâneşti.Ref.: Pauloupolou, op. cit., p. 117; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3806.2935 – Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1751.Cuprinde, la p. 68-71, hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti,din 5 octombrie 1750.Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 74; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 356, nr. 4771.2936 – Geōrgios Kōnstantinos, Pagkosmios Istoria tīs Oikoumenīs, t. I, Veneţia, 1759,cu epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, din ed. Veneţia, 1677.Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 112; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, 613, nr. 3153.2937 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, t. I-II, Leipzig, 1766, dedicată EleneiMavrocordat, doamna Ţării Româneşti.Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 97-98; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 611, nr. 1906.2938 – Petru Movilă, Ortodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs AnatolikīsEkklīsias, Bucureşti, 1767.Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 98; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4559.2939 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769.Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 88-89; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 350, nr. 4693.2940 – Istoria tou parontos polemou anametaxy Roussias kai tīs Othōmanikīs Portas,t. I-VI, Veneţia, 1770-1773. Descrie şi luptele desfăşurate pe teritoriul Ţărilor Române (4b 158-163).Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 113; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 203, nr. 2736.

698 GRECIA2941 – Euchologion to mega [...], Veneţia, 1776, retipărire după o ed. Bucureşti [?],2 ex.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 1666, nr. 2234; II, p. 287, nr. * 740.2942 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, Leipzig, 1776. Traducere de IoanAvramios, din porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat.Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 95-96; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 280, 614, nr. 3780.2943 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1778. Cronică universală,compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul.Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 65-66; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 155, nr. 2090.2944 – Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1782.Cuprinde, la p. 80-81, hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti,din 5 octombrie 1750.Ref.: Legrand XVIII/2, p. 380-382, nr. 1075; Paulopoulou, op. cit., p. 73-74; Papadopoulos,Ell. vivl., I, p. 356, nr. 4772.2945 – Meletie (mitropolitul Athenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti: Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II).Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 50-52; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.2946 – Geōrgios Ventotīs, Lexikon triglōsson [...], eis tomous treis, Viena, 1790,întocmit şi publicat din porunca lui Alexandru Ioan Mavrocordat („Firaris”), fost domnal Moldovei.Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 45; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 77-78, nr. 1027.2947 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: Paulopoulou, op. cit., p. 12; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5980.NAOS TOU AGIOU THERAPONTOS(Biserica Sfântul Therapont)AM2948 – Mormântul lui Ignatie Lesviul (1766-1828), mitropolit al Ungrovlahiei (1810-1812), sarcofag de piatră executat de sculptorul I. Papadimitriu şi arh. Eustathios Stika în1963-1965 (în dreapta naosului).Ref. şi reprod.: Iakobos III Kleombrotos, Mytilena sacra, Thessaloniki, 1976, p. 91-94(inscripţia, foto).2949 – Bustul lui Ignatie Lesviul, mitropolitul Ungrovlahiei, bronz, sec. XX (în faţaintrării, la dreapta).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 94.

GRECIA 699LESKOVETSI (Epir)AM2950 – Şcoală, întreţinută în 1872 şi din donaţia lui G. C. Ciuroglu (Tsouroglou),negustor din Calafat.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 134.LIVADIA (arom. Livădzi, Macedonia)AM2951 – Şcoli primare (2), de băieţi şi de fete, înfiinţate în 1895, unificate în şcoalămixtă şi subvenţionate de statul român până în 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 95; MIPC, Bugetul 1912-1913; Ţovaru, p. 105; Arhiva MAE,adresa nr. 150025/1945.LIVADION (arom. Vlaholivada, Olimp)AM2952 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român către începutul sec. XX.Ref.: Ţovaru, p. 105.MAKRINON (arom. Macrini, Pind)AM2953 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român către începutul sec. XX.Ref.: Ţovaru, p. 105.MANASI (Epir)AM2954 – Şcoală comunală, înfiinţată, circa 1884, din suma adunată din România, prinsubscripţie.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 134.MAROUSA (arom. Maruşa, Macedonia)AM2955 – Biserică pentru păstorii transhumanţi, subvenţionată până în 1915 de statulromân. Preotul slujea alternativ, vara la Marousa şi iarna la Vena.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945.

700 GRECIA2956 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român din 1890-1892. Şcoala nu maifuncţionează după Primul Război Mondial.Ref.: Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 480 (doc. 155).MEROPĪ (Epir)MONĪ AGIOU IŌANNOU TOU PRODROMOU(Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul)AM2957 – Lăcaş, zidit, în 1614, de Nica logofătul şi soţia sa, Păuna, cu copiii lor: Preda,Pătraşcu şi Maria, zugrăviţi în biserică.Ref.: I. Lamvridis, Īpeirotika meletīmata, fasc. VI, p. 16, n. 2; Iorga, Fundaţiuni în Epir,p. 889, n. 2.MESARIA (Insula Thira [Santorini])NAOS AGIOU NIKOLAOU(Biserica Sf. Nicolae)A2958 – Iisus pe Muntele Măslinilor. Icoană. Inscripţie în limba greacă din 1841, darpentru Safta Brâncoveanu de la Manuil Serghiadi.Ref.: Beza, Urme, p. 191-192.METEORAMONĪ AGIOU STEFANOU(Mănăstirea Sf. Ştefan)AM2959 – Aşezământ, ajutat, în sec. XVI-XIX, prin danii din Ţările Române. Katholiconulclădit cu bani aduşi din Ţara Românească de monahul Arsenie, 1798.Ref.: Beza, Urme, p. 74.DOC2960 – Carte din 24 octombrie 1487 a lui Eftimie, mitropolitul Ţării Româneşti, princare atestă că marele vornic Dragomir din Băneşti a dăruit mănăstirii Sf. Ştefan de lângăStaos (Staghia) din Rumelia capul Sfântului Haralambie, la 10 februarie 1487, pentru a fisocotit ctitor al acelei mănăstiri. Traducere în limba română din sec. XVII sau XVIII, îndouă copii.

GRECIA 701Ref.: Atena, Centrul Arhivei Medievale a Academiei, Regeste P.Ş. Năsturel, 1970;Leandros Vranoussis, 1992.Reprod.: ibidem, mf.2961 – Documente (104) din 1517-1858 referitoare la proprietăţile mănăstirii Coşuna– Bucovăţ (jud. Dolj), închinată mănăstirii Varlaam de la Meteore: hrisoave şi porunci dela domnii Ţării Româneşti Neagoe Basarab (3 iulie 1517), Petru cel Tânăr (13 ianuarie1568), Mihnea Turcitul (17 decembrie 1578), Mihai Viteazul (1593, 3 noiembrie 1595-1596, [7 ianuarie – 23 iulie] 1596, 16 februarie 1596, 1 aprilie 1597, 1600), NicolaePetraşcu (9 iulie 1600), Radu Şerban (11 aprilie 1609), Radu Mihnea (10 septembrie 1614),Matei Basarab (13 iunie 1642), Ştefan Cantacuzino [1714-1715], Scarlat Grigore Ghica(30 decembrie 1758), Alexandru C. Moruzi (ante 8 iunie şi 16 iulie 1794), AlexandruIpsilanti (12 martie 1797); cărţi şi porunci de la marii bani ai Craiovei Coci (13 iulie 1595)şi Calotă (7 februarie 1596), Climent, episcop al Râmnicului (13 aprilie 1744) şi Grigore,mitropolitul Ungro-Vlahiei (28 iulie 1776); anaforale, jalbe, zapise, acte judecătoreşti şiadministrative diverse. Originale în limbile slavonă sau română şi traduceri în română din1813 de Dionisie Ecleziarhul.Ref.: Atena, Centrul Arhivei Medievale a Academiei, Regeste P.Ş. Năsturel, 1970;Leandros Vranoussis, 1992.MS2962 – [Manuil Malaxos], Nomokanon eis dīmodī parafrasin, 1631. 163 f. 21 x 15cm. La f. 1 v , însemnare din 1657 referitoare la evenimente din Ţara Românească (pustiire,arderi şi înrobiri) (ms. 43).Ref.: D.Z. Sofianos, Ta cheirografa tōn Meteōrōn, III, Atena, 1986, p. 113.2963 – Liturghier arhieresc, scris de arhiereul Iacov de Sidī şi împodobit depopa Vlaicu, Bucureşti, 1632. 123 f. 26,5 x 20,2 cm. Text în limba greacă. Miniaturireprezentându-i pe Sf. Ioan Hrisostom (f. 8 v ), Vasile cel Mare (f. 35 v ) şi GrigorieDialogul (f. 72 v ), cu legendele în limba slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate, compoziţiiornamentale în plină pagină la f. 7 v , 34 v , 71 v . La f. 108, însemnarea copistului, menţionânddania manuscrisului ieromonahului Leontie de la mănăstirea Simonopetra. La f. 71 v ,semnătura miniaturistului (ms. 103, fost 73).Ref.: Gratziou, Handschriften, p. 71, 98, 110-111, 128, 131, 139; D.Z. Sofianos, op. cit.,p. 316-318; L. Politis, Agioreitika analekta („Ellīnika”, 16, 1958, p. 131-132, republ.în idem, Paléographie et littérature byzantine et néo-grecque, London, 1975, p. 131-132); Politis I, p. 9-10; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 74, 121-124, 183, 185, 199.Reprod.: Gratziou, Handschriften, p. 194; D.Z. Sofianos, op. cit., pl. 42-60, 151;Zoumbouli, Luc de Buzau, pl. 71, 72 (f. 15 r şi 30 v -31 r , legenda ilustraţiei menţionează,în mod eronat, mănăstirea „Varlaam” în loc de „Sf. Ştefan”).2964 – Liturghia Sf. Ioan Hrisostom, scrisă de Antim din Ianina, Ţara Românească,1640-1641. 42 f. 20,8 x 15 cm. Text în limba greacă. La f. 4 v : frontispicii şi iniţiale ornate înaur şi culori. Miniatură reprezentând pe Sf. Ioan Hrisostom; la f. 38: însemnarea copistului.Legătură în piele cu ornamente aurite. Coperta I: scenă reprezentând „Răstignirea”;coperta IV: „Hrisostom, mare arhiereu” (ms. 36).

702 GRECIARef.: D.Z. Sofianos, op. cit., p. 100-102; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 125, 181, 184, 208-209.Reprod.: D.Z. Sofianos, op. cit., pl. 29-31, 56-58; Zoumbouli, Luc de Buzau, pl. 78 (f 8 v -9 r ).2865 – Miscelaneu, sec. XVII. 202 f. 21 x 15 cm. Text în limba greacă. În cuprins:Rânduiala hirotoniei, Nomocanonul lui Manuil Malaxos etc. La f. 167: lista mitropoliilorşi arhiepiscopatelor ortodoxe, între care, la poziţiile 70-71, a Ungrovlahiei şi Moldovei(ms. 53).Ref.: ibidem, p. 142.2966 – Calendar, scris de Anastasie Sougdouri, 1780. 1 + 25 f. 20 x 14 cm. Text înlimba greacă. La f. 25: însemnarea copistului, menţionând că este o traducere din limbilerusă şi română (ms. 86).Ref.: ibidem, p. 269-271.Reprod.: ibidem, pl. 132.2967 – Manuil Malaxos, Nomokanōn eis dīmodī parafrasin, copie din 1782. 206 f.23,5 x 16,5 cm. La f. 175 v : lista eparhiilor bisericii ortodoxe, între care, la poziţia 70-71,mitropoliile Ungrovlahiei şi Moldovei (ms. 6).Ref.: ibidem, p. 17-18.2968 – Pomelnicul închinătorilor şi donatorilor mănăstirii Sf. Ştefan, 1798. 5 + 302+ 17 f. 38 x 23 cm. Text în limba greacă. La f. 268: nume de ctitori din Ţara Românească:Vladislav voievod, Dragomir, Manu, Leca, Marcu, Caterina, Toma, Alexandra, Spahiulcămăraşul; la f. 269: însemnări referitoare la Constantin Mavroidis din Ţara Românească,mănăstirile Marcea şi Bistriţa; la f. 270: însemnări despre satul Holobişte din ŢaraRomânească şi despre pelerini din Iaşi, 27 iulie 1856 (ms. 104).Ref.: ibidem, p. 318-321.2969 – Kōdix tīs Monīs Agiou Stefanou tōn Meteorōn, sec. XVIII-XIX. 199 f. 43 x29 cm. În cuprins: catagrafia bunurilor mănăstirii Sf. Ştefan de la Meteore. La f. 15-20:lista bunurilor din Ţara Românească, ale mănăstirii închinate Butoiu, întocmită în 1786(odoare, cărţi româneşti şi greceşti, vite, stupi, ţigani); la f. 20 v -21 v : istoric al mănăstiriiButoiu, scris de Arsenie ieromonahul de la Sf. Ştefan; la f. 23: traducere din limba românăa scrisorilor din 24 octombrie 1412 (corect: [1568-1573]) şi 12 mai 1413 (corect: [1568-1573]), prin care Eftimie, mitropolitul Ungrovlahiei, întăreşte dania către mănăstirea Sf.Ştefan a capului Sf. Haralambie; la f. 24: scrisoare din 13 septembrie 1650, a lui Paisie,patriarhul Ierusalimului, privind închinarea mănăstirii Butoiu către mănăstirea Sf. Ştefan;la f. 2 v : însemnări ale lui Agatanghel, mitropolit al Cezareii lui Filip, din 19 decembrie1835; ultima f. menţionează, după vechi acte patriarhale, că în 1398 Vladislav, domnulŢării Româneşti, şi marele vornic Dragomir au dăruit mănăstirii Sf. Ştefan moaşte ale Sf.Haralambie şi Sf. Ioan Botezătorul (ms. 90, fost 70).Ref. şi publ.: N.A. Beīs, Symbolī eis tīn istorian tōn Monōn tōn Meteōrōn („Vyzantis”, 1,1909, p. 315-325); N. Bănescu, Acte greceşti privitoare la Ţările Române (NRL 3,1911, p. 388-396); Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 41; Iorga, Fundaţiuni în Epir, p.866-868; Beza, Urme, p. 74, 77; P.Ş. Năsturel, Remarques sur les documents grecsdes princes roumains în La paléographie grecque et byzantine, Paris, 1977, p. 390;

GRECIA 703Ştefan Andreescu, Acte medievale din arhive străine (R. ist., 34, 1981, nr. 9, p. 1738-1746); P.Ş. Năsturel, („Byzantinische Zeitschrift”, 78, 1985, p. 162); D.Z. Sofianos,op. cit., p. XVII-XX, 273-281.Reprod.: ibidem, pl. 136-138.2970 – Pomelnicul mănăstirii Sf. Ştefan, sec. XVIII-XIX. 2 + 51 f. 28 x 20,5 cm.Text în limba greacă. La f. 3, nume de ctitori din Ţara Românească: Vladislav voievod,Neacşa doamna, Manu, Dragomir, Radul, Marcu, Leca şi comentariu privind închinareamănăstirii Butoiu la 1391-1392 şi aducerea de moaşte; la f. 42 şi 44, alte nume de donatoridin Ţara Românească (ms. 72).Ref.: ibidem, p. 197-199.2971 – Pomelnicul mănăstirii Sf. Ştefan, 1843. 54 p. 31 x 24 cm. Text în limba greacă.La f. 4, nume de donatori din Ţara Românească, 1730: Nicolae Mavrocordat, Smaragdadoamna, Mihai voievod, Ana doamna, Constantin, Ioan, Ştefan, Mihail, Anastasia,Ruxandra, Ecaterina, Arsenie ieromonahul, Ambrozie ieromonahul, Vladislav voievod,Neacşa doamna, Manu, Dragomir, Radul, Marcu, Leca (ms. 71).Ref.: ibidem, p. 194-196.2972 – Condica mănăstirii Sf. Ştefan pe anii 1840-1881. 2 f.+ 422 p. 32,5 x 20,2 cm.Text în limba greacă. În cuprins, lista odoarelor, cărţilor, documentelor etc. aparţinândmănăstirii Sf. Ştefan. La f. 1: între numele vieţuitorilor mănăstirii din 1840-1845:Constantin ieromonahul, exarh în Ţara Românească, Ştefan ieromonahul, egumen în ŢaraRomânească; la f. 84: copii a 2 hrisoave româneşti (ms. 142).Ref.: ibidem, p. 408-409.2973 – Condica bunurilor mănăstirii Sf. Ştefan, sec. XIX. 104 f. 32,5 x 22 cm. Textîn limba greacă. În cuprins: copii de documente din 1842-1844. La f. 57: regulament defuncţionare al mănăstirii Butoiu (fragment), 1 iulie 1842, şi scrisoare privind schimbareade egumen, iunie 1842; f. 57 v : scrisori (29), din 1842-1844, ale stareţului mănăstirii Sf.Ştefan către egumenii mănăstirii Butoiu, patriarhia din Constantinopol, Neofit mitropolitulUngrovlahiei, Alexandru Ghica, domnul Ţării Româneşti, marele logofăt ConstantinCantacuzino ş.a. şi ale egumenilor de la Butoiu referitoare la afacerile acestui metoc(ms. 111).Ref.: ibidem, p. 343-350.A2974 – Relicvariu de argint pentru capul Sf. Haralambie, sec. XVI (?), lucrat înfiligran. După condica mănăstirii Butoiu, este o danie din Ţara Românească (ms. 70).Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 74; Sturdza, Grandes familles, p. 239; Cândea – Simionescu,Prezenţe româneşti, IV, p. [155], nr. 171.2975 – Relicvariu de argint cu moaşte ale Sf. Marina şi Sf. Ioan Botezătorul, sec.XVI (?), danie din Ţara Românească. Portretele donatorilor în relief, cu inscripţie în limbagreacă: Vladislav Voievod (probabil domnul Ţării Româneşti, 1523-1525) şi NeacşaDoamna.Ref.: N. Iorga, Legături descoperite de dl. M. Beza cu mănăstirile Meteorele din Tesalia.

704 GRECIACu o notă despre Nicolae vodă Petraşcu, fiul lui Mihai Viteazul (ARMSI, s. III, t. 16,1934-1935, p. 71-72); Beza, Urme, p. 75.Reprod.: Beza, Urme, p. 75, 77; Sturdza, Grandes familles, p. 239; Cândea – Simionescu,Prezenţe româneşti, IV, p. [156], nr. 171.MONĪ AGIŌN PANTŌN Ī VARLAAM(Mănăstirea Tuturor Sfinţilor sau Varlaam)AM2976 – Aşezământ, întreţinut din danii româneşti, din sec. XVI-XIX, începând din1588, când primeşte ca metoc mănăstirea Bucovăţ.Ref.: N. Iorga, Legături descoperite de dl. M. Beza..., p. 71-72; Beza, Urme, p. 83.DOC2977 – Hrisov din Cepturoaia, 30 aprilie 1597, prin care Mihai Viteazul întăreşte oproprietate mănăstirii Coşuna - Bucovăţ.Publ.: N. Iorga, Legături descoperite de dl. M. Beza..., p. 72-74 (datat: 30 sept. 1594); C.Nicolăescu-Plopşor, Monografia judeţului Dolj („Oltenia”, 8, 1944, p. 26-27); DIR,B, XVI, p. 263-264; DRH, B, XI, p. 299-300.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., ms. 443, f. 123 v -124; ms. 722, f. 311 v -312.2978 – Document, din 17 mai 1662, prin care Grigore Ghica întăreşte mănăstiriiCoşuna – Bucovăţ, satul Tovarul, jud. Dolj, dăruit de Rusco postelnicul şi revendicat deurmaşii acestuia.Publ.: N. Iorga, Legături descoperite de dl. M. Beza ..., p. 74-75.MS2979 – Miscelaneu, sec. XIV-XVI. 144 f. 21,2 x 15 cm. Text în limba greacă. Laf. 83-105, Slujba şi viaţa Sf. Nifon, patriarhul Constantinopolului, de Gavriil Protul, 17martie 1518, menţionând şi ajutoarele primite de Nifon la plecarea din Ţara Româneascădin partea lui Radu cel Mare, folosite pentru lucrări de construcţie la mănăstirea Dionisiu(ms. 38).Ref.: L. Vranoussis, Texte şi documente româneşti inedite din Grecia (MI, 6, 1972, nr. 2,p. 10); Nikos A. Beīs, Ta cheirografa tōn Meteōrōn, II, Atena, 1984, p. 46-48, nr. 38.Publ.: ibidem, pl. 44 (cf. 90 v , 91).2980 – Miscelaneu, sec. XVI. 87 f. 20,6 x 15,1 cm. Text în limba greacă, cuprinzândIoan Damaschin, Tâlcuire la cele 24 litere ale alfabetului, Tâlcuire la cel de al treileairmos al înălţării Crucii şi Cuvânt la Buna Vestire etc. La f. 86, însemnare din 1584 agrămăticului Antonie, aflat în slujba lui Mihnea Turcitul, menţionând cumpărareamanuscrisului în insula Rodos, unde se afla cu Mihnea, pe când în Ţara Româneascădomnea Petru Cercel (ms. 168).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., II, p. 229-231, nr. 168.Reprod.: ibidem, pl. 156 (f. 14 v , 15).

GRECIA 7052981 – Octoih, sec. XVI. 253 f. 20 x 13,5 cm. Text în limba greacă. La f. 250-253,scrisoare din 1 august 1759, menţionând relaţiile cu Ţara Românească (ms. 52).Ref.: ibidem, p. 60-61, nr. 52.Reprod.: ibidem, pl. 55-56 (f. 2 v , 3, doc., 1759).2982 – Slujbă pentru toată săptămâna, sec. XVI. 112 f. 19 x 13,7 cm. Text în limbagreacă. Pe coperta I v este lipită o scrisoare, post 1746, către egumenul Ioasaf al mănăstiriiVarlaam din partea egumenului unui metoc al mănăstirii din Ţara Românească (ms. 66).Ref.: ibidem, p. 73, nr. 66.Reprod.: ibidem, pl. 70 (f. 1).2983 – Liturghie, circa 1583-1603, scrisă şi împodobită de Luca al Buzăului. 104 f.25 x 17,8 cm. Text în limba greacă. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori. Colofonla f. 102 (ms. 78).Ref.: Nikos A. Beīs, Ta cheirografa tōn Meteōrōn, II, Atena, 1984, p. 86-87, nr. 78. Politis– Politi, Vivliografoi, p. 537; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 67, 135, 141, 184.Reprod.: Nikos A. Beīs, Ta cheirografa tōn Meteōrōn, II, Atena, 1984, p. 83-85, pl. XII-XIV.2984 – Psaltire, scrisă de Luca, mitropolitul Ungrovlahiei, 1603-1617, şi închinatămănăstirii Varlaam de Arsenie ieromonahul în 1617-1618. 254 f. 20,2 x 28 cm. Text înlimba greacă. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur şi culori (ms. 34).Ref.: Politis I, p. 10; G. Cronţ, Le chypriote Luca, évêque et métropolite en Valachie,în Praktika A΄ Diethnous Kyprologikou Synedriou, t. 3/I, Leukosia, 1973, p. 45-47;Nikos A. Beīs, op. cit., II, p. 42-43, nr. 34; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 43-45, 48,67, 69, 135, 155, 157, 187-189 (datează manuscrisul: 1617).Reprod.: Nikos A. Beīs, op. cit., II, pl. 5 (f. 2); pl. alb-negru, 39-40 (f. 16 v , 17, 254 v );Zoumbouli, Luc de Buzau, pl. 29 (alfabetul copistului); pl. 38-40 (f. 254 v , 16 v -17 r ,253 v -254 r ).2985 – Matei al Mirelor, Akolouthia [...] tōn agiōn paterōn [...] Nektariou kaiTheofanous şi alte slujbe, scris la Craiova şi mănăstirea Dealu, între 1606-1620. 56 f.19,5 x 13,5 cm. Text în limba greacă. Manuscris autograf, cu dedicaţie pentru mănăstireaVarlaam (ms. 134).Ref.: L. Vranoussis, Ekgōmiastikī, p. 369, 387, nr. 19; Politis II, p. 383, nr. 16, 23; L.Vranoussis, Les «Conseils» attribuées au prince Neagoe (1512-1521) et le manuscritautographe de leur auteur grec, în Actes du II e Congrès international des études dusud-est européen (Athènes, 7-13 mai 1970), IV, Athènes, 1978, p. 383); Gratziou,Handschriften, p. 157-158, nr. 22; Nikos A. Beīs, op. cit., II, p. 149-151, nr. 134;Politis – Politi, Vivliografoi, p. 548 (134); Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 108-115,135, 138, 180.Reprod.: L. Vranoussis, Egkōmiastikī, pl. IX; L. Vranoussis, Les „Conseils”, pl. 3; NikosA. Beīs, op. cit., II, pl. 124-125 (f. 4 v , 5, 56 v ); Zoumbouli, Luc de Buzau, pl. 58 (f.56 v ), 59 (f. 4 v ).2986 – Minei pe luna noiembrie, scris de Matei al Mirelor la Craiova, 4 februarie1607. 244 f. 21 x15 cm. Text în limba greacă (partea I, ms. 17, ms. 15).Ref.: L. Vranoussis, Egkōmiastikī [...], p. 386-387, nr. 15; p. 390, nr. 33; Gratziou,

706 GRECIAHandschriften, p. 158-159, nr. 23, 24; Nikos A. Beīs, op. cit., II, p. 24-25, nr. 15; p.28-29, nr. 17; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 548 (15, 17); Zoumbouli, Luc de Buzau,p. 111, 115, 138, 184 (Varlaam 15); 180, 184 (Varlaam 17).Reprod.: Gratziou, Handschriften, fig. 89, 90; Nikos A. Beīs, op. cit., II, pl. 19-20 (f. 4 v ,244 v din ms. 15; f. 248 v din ms. 17); Zoumbouli, Luc de Buzau, pl. 60 (Varlaam 15, f.244 v ), pl. 61 (Varlaam 15, f. 5 v -6 r ), pl. 62 (Varlaam 17, f. 2 r ).2987 – Manuil Malaxos, Nomocanon, 1648. 175 f. 21,5 x 15,5 cm. Text în limbagreacă, menţionând în capitolul 300 şi mitropoliile Moldovei şi Ţării Româneşti (ms. 187).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., II, p. 259-263, nr. 187.Reprod.: ibidem (pl. 34 culori: f. 19 v , 20; pl. 172 alb-negru: f. 172 v ).2988 – Matei al Mirelor, Slujba Sfinţilor Nectarie şi Teofan şi Opt canoane pentrutoţi sfinţii, scrise în Ţara Românească, sec. XVII, copie din 1759. 21,6 x 15,4 cm. Text înlimba greacă (ms. 135).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., II, p. 151-154, nr. 135.Reprod.: ibidem, pl. 126-127 (f. 2 v , 3, 57 v , 58).2989 – Slujba şi viaţa Sf. Nifon, patriarhul Constantinopolului, 1783. 4 f. + 78 p.,21,5 x 15,4 cm. Text în limba greacă, cuprinzând şi referiri la perioada în care Nifon a fostîn Ţara Românească (ms. 132).Ref. şi publ.: P.Ş. Năsturel, Recherches sur les rédactions gréco-roumaines de la «Vie deSaint Nifon II, Patriarche de Constantinople» (RESEE, 5, 1967, nr. 1-2, p. 46-51,69-73); Nikos A. Beīs, op. cit., II, p. 144-146, nr. 132.2990 – Condica sfintei mănăstiri Bucovăţu ce iaste închinată la mănăstirea sfântuluiVarlaam de la Meteora, colecţie de documente de danie, alcătuită de Dionisie Ecleziarhul,post 1790. 178 f. 23 x 22,8 cm. La f. 2: compoziţie în cerneală: „Sf. Nicolae, hramulmănăstirii Bucovăţu”; la f. 3: „Toţi Sfinţii, hramul mănăstirii Varlaam". Cuprinde: Hrisovulmăriei sale, domnului Io Radului voevod, 1609; Hrisovul domnului Matei Basarabvoevod, 1634; Hrisovul domnului Mihail Racoviţă, 1743; Cartea domnului ConstantinMihai Racoviţă, 1755; Cartea domnului Nicolae Petru Mavrogheni voevod, 1786; CarteaDivanului, 1790. Lista documentelor continuă până în 1818 (ms. 253).Ref.: Beza, Urme, p. 83; Dan Ionescu, Un manuscrit de Dionisie Ecleziarhul au monastèrede Barlaam („Balkan Studies”, 23, 1982, nr. 2, p. 307-319); Nikos A. Beīs, op. cit.,II, p. 340-341; Constantinescu, Repertoriu, p. 240, nr. 1209.Publ.: N. Iorga, Legături descoperite de dl. M. Beza .., p. 81-92.Reprod.: Beza, Urme, p. 83-84; Dan Ionescu, op. cit., (8 il.); Cândea – Simionescu,Prezenţe româneşti, IV, p. [154], fig. 169.2991 – Miscelaneu, 1796. 59 p. + 7 f. 31,5 x 22,5 cm. Text în limba greacă, cuprinzândşi o copie după Slujba Sfinţilor Nectarie şi Teofan, ctitori ai mănăstirii Varlaam, scrisă deMatei al Mirelor în Ţara Românească (ms. 131).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., II, p. 143-144, nr. 131.2982 – Miscelaneu, sec. XVIII, 113 f. 22,2 x 15,5 cm. 171 de scrisori în limba greacăale lui Anastasios Gordios şi Nicodim din Tesalia, 1683-1725. La f. 8 v : scrisoare cătreŞerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti, 1685; la f. 56 v : anafora din 15 februarie1716 a călugărilor mănăstirii Tatarna către Ştefan Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti;

GRECIA 707f. 57 v : anafora din 15 februarie 1716, a călugărilor mănăstirii Tatarna către NicolaeMavrocordat, domnul Moldovei; f. 100: scrisoare către Nicolae Mavrocordat (ms. 203).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., II, p. 312, nr. 203/93, 94, 161.Publ.: idem, Drei Urkunden der Bruderschaft des Tatarna Klosters (BNJ, 16, 1940, p.221-222, doc.1716).Reprod.: idem, Ta cheirografa tōn Meteōrōn, II, Atena, 1984, pl. 187 (f. 4).2993 – Catastih al averilor mişcătoare şi nemişcătoare ale sfintei mănăstiri Varlaam,1845. 55 f. 32 x 20 cm. Text în limba greacă. La f. 1 v , în lista vieţuitorilor din mănăstire:Arsenie este trimis în Ţara Românească (ms. 87).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., II, p. 95-96, nr. 87.CR2994 – Akolouthia [...] Vīssariōnos Archiepiskopou Larissīs, Bucureşti, 1705.Colligat cu un manuscris din sec. XVII-XVIII (ms. 286).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., II, p. 390, nr. 286.2995 – Gennadios Scholarios, Synopsis euchōn ek tou Psalteros, Bucureşti, 1749.Colligat cu un manuscris în sec. XVIII (ms. 119).Ref.: ibidem, p. 125-126, nr. 119.A2996 – Epitrahil, dăruit de marele ban Preda Buzescu şi soţia sa, Cătălina(1600-1611), brodat cu fir de aur, reprezentând şi portretele donatorilor cu fiii, Barbul şiMarin. Inscripţie în limba slavonă.Ref.: Maria Théocharis, Un épitrachilion valaque aux Météores (RER, 3-4, 1957,p. 29-35).Reprod.: ibidem, pl. I-II; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. [153]; fig. 168.MONĪ METAMORFŌSEŌS(Mănăstirea Schimbarea la Faţă)AM2997 – Aşezământ, care a beneficiat de danii din Ţara Românească începând din sec.XVI: Neagoe Basarab, Radu Paisie (23 februarie 1540, danie anuală de 3.000 de aspri);Mihnea Turcitul (1582-1583), Vasile Lupu (1634-1653), Radu Şerban (danie anuală de10.000 de aspri, 16 ianuarie 1607).Ref.: Iorga, Fundaţiuni în Orient, p. 870-875; DIR, B, XVI, II, p. 255-267; ibidem, XVII,I, p. 245.DOC2998 – Scrisoare, circa 1582-1583, a lui Dionisie, egumenul mănăstirii Schimbareala faţă de la Meteore, către Mihnea Turcitul, prin care cere ajutor pentru acest aşezământ

708 GRECIAşi aminteşte daniile voievozilor români anteriori, îndeosebi ale lui Neagoe Basarab,prezentând şi hrisoavele.Ref.: Iorga, Fundaţiuni în Orient, p. 866; idem, Legături descoperite de dl. M. Beza..., p.72; Beza, Urme, p. 80-83.Publ.: Nikos A. Beīs, op. cit. („Vyzantis”, 1, 1909, p. 294-297); N. Bănescu, Acte greceştiprivitoare la Ţările Române, p. 364-366; Hurmuzaki – Iorga, XIV/3, p. 3-5.Reprod.: Beza, Urme, p. 81.2999 – Scrisoare către Vasile Lupu (1634-1653), prin care egumenii tuturormănăstirilor de la Meteore cer domnului Moldovei să le acorde ajutoare, după cum asprijinit Locurile Sfinte şi aşezămintele athonite.Ref.: Iorga, Fundaţiuni în Orient, p. 869-870; idem, Legături descoperite de dl. M. Beza...,p. 72; Beza, Urme, p. 83.Publ.: N. Beīs, op. cit. („Vyzantis”, 1, 1909, p. 279-283); N. Bănescu, op. cit., p. 362-364;Hurmuzaki – Iorga, XIV/3, p. 7-10.Reprod.: Beza, Urme, p. 81.3000 – Gramată din 13 septembrie 1650 a lui Paisie, patriarhul Ierusalimului, pentrumănăstirea Butoiul din Ţara Românească, recent închinată mănăstirii Schimbarea la Faţăde la Meteore de către şufariul Spahiul. Original în limba română.Ref.: Atena, Centrul Arhivei Medievale a Academiei, Regeste P.Ş. Năsturel, 1970;Leandros Vranoussis, 1992.Reprod.: ibidem, mf.3001 – Scrisoare (sau exerciţiu epistolar), sec. XVII-XVIII, a unui Antonie, către uncleric. Fragment (începutul). Text în limba română.Ref.: ibidem; Leandros Vranoussis, 1992.Reprod.: ibidem, mf.3002 – Hrisov, din 2 august 1772 (?), prin care Grigore Ghica, fost domn al ŢăriiRomâneşti, cedează relicvariul cu moaştele Sf. Grigore de la mănăstirea Golgota luiHrisant singhelul din Constantinopol, pentru 700 lei.Ref.: N. Beīs, op. cit. („Vyzantis”, 1, 1909, p. 617); Fundaţiuni în Orient, p. 875.3003 – Scrisoare, din sec. XVIII (?), de la categumenul Iacov şi obştea mănăstiriiMari de la Meteore către mitropolitul Ţării Româneşti, recomandând pe călugării trimişisă strângă ajutoare din Ţara RomâneaPubl.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/3, p. 53-54.3004 – Act din 1828, prin care Grigore Dimitrie Ghica, domnul Ţării Româneşti,numeşte pe călugărul Efrem egumen al mănăstirii Golgota, la recomandarea mitropolituluiUngrovlahiei. Original în limba română.Ref.: Atena, Centrul Arhivei Medievale a Academiei, Regeste P.Ş. Năsturel, 1970;Leandros Vranoussis, 1992.Reprod.: ibidem, mf.3005 – Sentinţă, Bucureşti, 27 februarie 1835, a Tribunalului civil, Secţia 2, înprocesul dintre Elena Butculescu şi Mihai, fiul lui Vlad şi Stan Curălaru. Două copii şidouă autentificări ale Tribunalului Ilfov, din 22 şi 28 aprilie 1835. Texte în limba română.

Ref.: ibidem; Leandros Vranoussis, 1992.Reprod.: ibidem, mf.GRECIA 7093006 – Sentinţă, Bucureşti, 20 iunie 1841, a Tribunalului Ilfov, secţia l, în procesulElenei Butculescu cu Mihai în satul Câlnău, pentru un teren. Copie în limba română.Ref.: ibidem; Leandros Vranoussis, 1992.Reprod.: ibidem, mf.3007 – Scrisoare din circa 1859-1864, prin care obştea mănăstirii Schimbarea laFaţă de la Meteore cere mitropolitului Nifon al Ungrovlahiei încuviinţarea de a vindepăduri din Crivina (jud. Prahova) şi Dragodana (jud. Dâmboviţa), eventual şi o pădure amănăstirii Golgota, pentru a acoperi reparaţiile necesare la acest aşezământ şi zidirea uneibiserici în Crivina. Copie în limbile greacă şi română.Ref.: ibidem; Leandros Vranoussis, 1992.Reprod.: ibidem, mf.MS3008 – Miscelaneu, sec. XVI. 844 f. 15,2 x 10,2 cm. Text în limba greacă. La f.830, însemnare din 29 august 1665 a popii Daniil, venit la mănăstirea Golgota din ŢaraRomânească, închinată mănăstirii de la Meteore, Schimbarea la Faţă (ms. 467, fost B 248).Ref.: Nikos A. Beīs, Ta cheirografa tōn Meteorōn, I, Atena, 1967, p. 470, nr. 467.3009 – Nomocanon, sec. XVI. 298 f. 22 x 15 cm. Text în limba greacă. La f. 1,însemnare din 8 septembrie 1601, despre moartea lui Mihai Viteazul (ms. 584).Ref.: ibidem, p. 616, nr. 584.3010 – Cronograf, scris de ieromonahul Mitrofan, în Ţara Românească, 15 iulie1607. 243 f. 14,8 x 9,8 cm. Text în limba greacă. Cuprinde o antologie de cuvinte şiînvăţături ale lui Anastasie al Antiohiei şi un cronograf de la Constantin cel Mare până lasultanul Murad III, istoria mănăstirii Sinai, lista patriarhilor Constantinopolului în timpuldominaţiei otomane etc. (ms. 409, fost P 119).Ref.: ibidem, p. 428-432, nr. 409.3011 – Miscelaneu, scris de Mitrofan, în Ţara Românească, 1608. 275 f. 15,5 x 12cm. Text în limba greacă: vieţi de sfinţi şi texte patristice. La f. 32, semnătura copistului şidata 25 aprilie 1608 (ms. 338, fost B. 55).Ref.: Nikos A. Beīs, Ta cheirografa tōn Meteorōn, I, Atena, 1967, p. 349, nr. 338.3012 – Miscelaneu, scris de Mitrofan, în Ţara Românească, 1608-1610. 199 f. 21 x15,5 cm. Text în limba greacă: vieţi de sfinţi, versuri şi texte patristice. La f. 65 v -72 v , ViaţaSf. Paraschiva cea Nouă, în traducerea lui Matei al Mirelor (ms. 357).Ref.: ibidem, p. 368-374, nr. 357.3013 – Ceaslov, scris de Luca, mitropolitul Ţării Româneşti, 4 noiembrie 1616. lf. (ultima) fragm. 19 x 12 cm. Text în limba greacă, însemnarea copistului de donaţie amanuscrisului ucenicului său Antim din Ianina, în 4 noiembrie 1616 (ms. 645, nr. 3).Ref.: L. Vranoussis, Prosthīkai diorthōseis, în Nikos A. Beīs, op. cit., I, p. 698, nr. 645; II,p. 87; Papazoglou, Anthimos, p. 336; Politis, I, p. 10; Gary Kent Vikan, Illustrated

710 GRECIAManuscripts of Pseudo-Ephraem’s „Life of Joseph” and the „Romance of Josephand Aseneth”, II, Princeton, 1976, p. 626-627; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 536(645g); Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 67, 69, 70, 125, 182.Reprod.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, pl. LXXII.3014 – Liturghier, scris şi împodobit de Antim din Ianina, Ţara Românească,1634-1635. 78 f. 26 x 19,2 cm. Iniţiale şi frontispicii ornate. Miniaturi în plină paginăreprezentând pe Sf. Vasile cel Mare (f. 26 v ) şi Sf. Grigore Dialogul (f. 60 v ). Însemnareacopistului la f. 74 (ms. 223).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, p. 243-244, nr. 223; Papazoglou, Anthimos, p. 338-339, nr.4; Gh. Buluţă, Sultana Craia, op. cit., p. 49, 56-57, nr. 10; Politis – Politi, Vivliografoi,p. 352; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 125, 180, 181.Reprod.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, pl. XXXIII-XXXIV, LXXV (f. 26 v , 27, 60 v , 61).3015 – Psaltire, scrisă de Antim din Ianina în Ţara Românească, 1634-1635. 188 f.29,7 x 21 cm. Însemnarea copistului la f. 185. Iniţiale şi viniete în culori. Miniatură înplină pagină, reprezentând pe regele David (ms. 217, fost 49).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, p. 239-240, nr. 217, 656; Papazoglou, Anthimos, p. 338, nr.3; Gh. Buluţă, Sultana Craia, op. cit., p. 40, 55-56, nr. 9; Politis – Politi, Vivliografoi,p. 352; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 125, 180, 181.Reprod.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, pl. XXXI, LXXIV.3016 – Liturghia Sf. Ioan Hrisostom, scrisă de Antim din Ianina în Ţara Românească,1640-1641. 34 f. 21 x 15,2 cm. Text în limba greacă. Frontispicii şi iniţiale ornate în aur,argint şi culori. Miniatură în plină pagină reprezentând pe Sf. Ioan Hrisostom (f. 1 v ) (ms.222).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, p. 243, nr. 222; Papazoglou, Anthimos, p. 341, nr. 10; Gh.Buluţă, Sultana Craia, op. cit., p. 57, nr. 13; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 353;Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 125, 181, 184.3017 – Liturghia Sf. Ioan Hrisostom, scrisă de Antim din Ianina în Ţara Românească,1641. 40 f. 21 x 15 cm. Text în limba greacă. Iniţiale şi frontispicii ornate în aur, argint şiculori (ms. 508).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, p. 510-511, nr. 508, 672; Papazoglou, Anthimos, p. 341, nr.11; Gh. Buluţă, Sultana Craia, op. cit., p. 40, 57-58, nr. 16; Politis – Politi, Vivliografoi,p. 353; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 125, 181, 184.Reprod.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, pl. LXXVII (f. 4 v , 5).3018 – Liturghier, 4 ianuarie 1653. 69 f. 20,3 x 15 cm. Text în limba greacă. La f.4 v , însemnarea donatorilor din 25 martie 1654 către mănăstirea Golgota (jud. Dâmboviţa)(ms. 507).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, 509-510, nr. 507.3019 – Miscelaneu, sec. XVII. 82 f. 21 x 14,5 cm. Text în limba greacă. În legătură,file manuscrise din sec. XVI-XVII, cu rugăciuni, tropare, pashalie etc., între care Ecteniepentru Io Neagoe Voevod (ms. 42).Ref.: ibidem, I, p. 64, nr. 42.3020 – Miscelaneu, sec. XVII. 107 f. 21,2 x 15,1 cm. Texte hagiografice în limba

GRECIA 711greacă. La f. 31 v , însemnare de Hristodul ieromonahul din Ţara Românească, 17 decembrie1656 (ms. 447, fost B 139).Ref.: ibidem, p. 453-455, nr. 447.3021 – Staurinos Vestiarios, Andragatheiais tou [...] Michaīl Voīvoda [...] Istoria tōnkata ten Ougkrovlachian [...] poiītheisa para [...] mītropolitou Myreōn [...] Matthaiou,copie sec. XVII-XVIII, după o ediţie veneţiană. 131 f. 15 x 10 cm. (ms. 390, fost B 205).Ref.: ibidem, p. 405-407, 665, nr. 390.3022 – Anthologhion, sec. XVII (a doua jumătate). 212 f. 14,6 x 9,8 cm. Notaţiepsaltică, text în limba greacă. A aparţinut ieromonahului Calist de la Mărgineni, originardin Ioannina.Ref.: Gr. Stathis, Manuscrits de musique byzantine. Météora, Atena, 2006, p. 149.3023 – Catastih al mănăstirii Golgota din Ţara Românească, 1777-1782. 8 f. 31,5x 11 cm. Text în limba greacă. La f. 6 v (ultima scrisă), semnătura lui Nicolae Piteşteanul(ms. 659).Ref.: L. Vranoussis, în Nikos A. Beīs, op. cit., I, p. 703, nr. 659.3024 – Caiet de teme cu traduceri şi exerciţii gramaticale greco-latine, 1780-1794. 88f. 19,8 x 16,5 cm. Text în limba greacă. Pe f. 1, însemnări din Lipsca, 1784-1791, cu numeromâneşti (ms. 341, fost 255).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, p. 355, nr. 341.3025 – Catastih al mănăstirii Golgota din Moldovlahia, [Ţara Românească], 1782-1784. 8 f. 44 x 16 cm. Text în limba greacă, reprezentând traducerea originalului românescal marelui ban Dudescu, făcută de Ioannis Nicolau din Siatista (ms. 615).Ref.: ibidem, p. 635, nr. 615.3026 – Miscelaneu muzical, sec. XVIII. 122 f. 10,3 x 15,8 cm. Notaţie psaltică, textîn limba greacă. La f. 43-45 v , Doxologie la înălţarea Sfintei Cruci, compusă de IovaşcuVlahul (ms. gr. 444).Ref.: ibidem, p. 451-452, nr. 444; Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 12; S. Barbu-Bucur,Cultura, p. 175; Gr. Stathis, Manuscrits de musique byzantine. Météora, Atena, 2006,p. 184.3027 – Anthologhion, sec. XVIII (a doua jumătate). 630 pag. 14,6 × 9,6 cm. Notaţiepsaltică, text în limba greacă. La p. 585, Polihronion în ehul IV leghetos de AnastasieRapsaniotul, dedicat domnitorului Constantin Mihail Racoviţă al Moldovei (ms. 295). Lap. 50, doxologia în ehul 2 de Iacov, episcop de Sidī.Ref.: ibidem, p. 135.3028 – Catastih al metoacelor mănăstirii Meteore în Ţara Românească, 1818-1823.14 f. 23 x 19 cm. Text în limba greacă (ms. 660).Ref.: L. Vranoussis, în Nikos A. Beīs, op. cit., I, p. 703, nr. 660.3029 – Condică de corespondenţă, gramate şi pastorale, 1824-1859. 8 + 39 f. 23,8x 17,2 cm. Texte în limba greacă. La f. 1 v -2: scrisoarea patriarhului Metodie al Antiohieicătre Grigore Dimitrie Ghica, domnul Ţării Româneşti, din 1824, în legătură cu mănăstireaSf. Spiridon Vechi din Bucureşti; la f. 36-38: scrisori din Bucureşti, 1846-1848, ale lui

712 GRECIAPanaret al Pogonianei, privitoare la mănăstirea Sf. Gheorghe din Bucureşti, închinatăSfântului Mormânt. Însemnări la f. 30, 32, 35, 39, din Bucureşti, 1847-1848 (ms. 410).Ref.: Nikos A. Beīs, op. cit., I, p. 432-436, nr. 410.3030 – Catastih de pomelnice, sec. XIX-XX, 66 f. 23 x 16 cm. Text în limba greacă.Pe copertă, nume ale boierilor Filipeşti (ms. 603).Ref.: ibidem, p. 631-632, nr. 603.A3031 – Relicvariu de argint aurit, împodobit cu pietre scumpe, circa 1535-1545,pentru moaştele Sf. Grigore al Neocezareei. Conform inscripţiei, a fost dăruit de RaduPaisie mănăstirii Golgota (jud. Dâmboviţa).Ref.: N. Beīs, op. cit., în „Vyzantis”, 10, 1909, p. 616, nr. 124; N. Bănescu, op. cit., p. 396;Iorga, Fundaţiuni în Orient, p. 870-871; Beza, Urme, p. 83.Reprod.: ibidem, p. 77.METSOVO (Meţova / Aminciu, Pind, Epir)AM3032 – Şcoală locală, ajutată, în sec. XVIII-XIX, de negustori aromâni şi grecistabiliţi în Ţara Românească, între care Zisis Anastasie Karapanu care i-a dăruit, printestamentul din 1829, 2.000 de taleri.Ref.: Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 146; idem, L’Épire, p. 138.3033 – Şcoală primară mixtă, subvenţionată de statul român din 1890-1892 până în1900.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 101; Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şibiserici, p. 480, 482 (doc. 155).MILIÈS (Tesalia)VIVLIOTHĪKĪ MĪLEŌN(Biblioteca din Miliès)MS3034 – Sinesius, Epistolai, în parafraza lui Sevastos Kymīnitīs, copist Nectarie,Constantinopol, 3 decembrie 1675 (ms. gr. 43).Ref.: A. Papadopoulos-Kerameus, Katalogos tōn ellīnikōn kōdikōn tīs en Mīleiasvivliothīkīs („Epetīris tou Filologikou Syllogou Parnassōn”, S, 1901, nr. 43);Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XVI, nr. 11; Hurmuzaki – Murnu –Litzica, XIII, p. XIX.3035 – Grigore de Nazianz, Scrieri diverse, comentate de Sevastos Kymīnitīs, copiedin sec. XVII. 339 f. 21,5 x 16,2 cm. Text în limba greacă (ms. gr. 37).Ref.: A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., nr. 37.

GRECIA 7133036 – Miscelaneu, sec. XVII. 12 f. + 473 p. + 47 f. Text în limba greacă. În cuprins,scrieri religioase, între care Lyseis zītīmatōn şi Eterai erōtapokriseis de Ioan Cariofil,cărturar grec din Ţara Românească, alcătuite la cererea stolnicului Constantin Cantacuzino(ms. gr. 34).Ref.: ibidem, nr. 34.3037 – Miscelaneu sec. XVII-XVIII. 120 f. Text în limba greacă. În cuprins, scrieridiverse şi scrisori. La f. 72-75: scrisoare din Bucureşti, 13 decembrie 1679, de la Dositheial Ierusalimului către spătarul Nicolae Milescu; scrisoare din Moscova, 1693, de la NicolaeMilescu către Dosithei; scrisoare şi epigramă din Moscova, 1694, ale lui Hrisant Notaracătre Constantin Brâncoveanu; la f. 78-116: scrisori din 1693-1694 de la sau către Dositheial Ierusalimului, Constantin Duca, domnul Moldovei, spătarul Mihail Cantacuzino, IoanComnen, Sevastos Kymīnitīs (ms. gr. 73).Ref.: ibidem, nr. 73.3038 – Grigore de Nazianz, [Scrieri diverse cu comentarii], copie, începutul sec.XVIII. 105 f. 21 x 16 cm. Text în limba greacă. Provine din biblioteca lui NicolaeMavrocordat, ex libris cu stema Ţării Româneşti şi iniţialele domnului (ms. gr. 45).Ref.: ibidem, nr. 45.3039 – Zaharia, Scholastikai eklogai, începutul sec. XVIII. Scriere închinatăstolnicului Constantin Cantacuzino. 203 f. 20,8 x 15,8 cm (ms. gr. 55).Ref.: ibidem, nr. 55.3040 – Miscelaneu, 1729-1765. Text în limba greacă. În cuprins: 104 scrisori autografede la cărturari greci, între care o scrisoare nedatată a lui Dimitrie Vodas, directorul şcoliidin Atena, către Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei (ms. gr. 26).Ref.: ibidem, nr. 26.3041 – Alexandru Mavrocordat, Synopsis technīs retorikīs, copie din 1764. 154 f.20,8 x 15,2 cm. Însemnare, la f. 1: „La 18 octombrie 1764 am început să citim la retoricăcu profesorul meu, domnul Manase [Eliade] în şcoala grecească a Sfântului Sava dinBucureşti, Ioan” (ms. gr. 87).Ref.: ibidem, nr. 87.3042 – Miscelaneu, jumătatea sec. XVIII. 230 f. 20,6 x 15,8 cm. Text în limba greacă.În cuprins, scrieri dramatice şi retorice clasice (Euripide, Isocrat, Lucian, Libanius) şireligioase (Vasile cel Mare, Agapet, Grigore de Nazianz), un vocabular greco-român şi olaudă către Constantin Mavrocordat. Însemnare de posesor: Răducanu (ms. gr. 80).Ref.: ibidem, nr. 80.3043 – Miscelaneu, scris de Ştefan Ioan din Pogoniana, la Bucureşti, 1766 – 25aprilie 1767. 257 f. 21,2 x 15 cm. Text în limba greacă. În cuprins, scrieri patristice (IoanDamaschin, Vasile cel Mare, Ioan Hrisostom) şi clasice (Lucian, Plutarh, Xenofon) (ms.gr. 81).Ref.: ibidem, nr. 81; Mathīmataria, p. 642-643, nr. 585.3044 – Gaspar Réal de Curban, Ta politika, traducere în neogreacă a lucrării La

714 GRECIAscience du gouvernement de Dimitrie Catargi, mare clucer, 1784, din porunca lui MihaiSuţu, domnul Ţării Româneşti. 24 f. + 896 p., 24 x 18 cm. Introducerea şi sumarul, autografDimitrie Catargi (ms. gr. 16).Ref.: A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., nr. 16 (atribuie traducerea lui Panait Kodrikas);Dimitrios Katartzis, Ta euriskomena, ed. C. Dimaras, Atena, 1970, p. 441.Publ.: A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., p. 311-328, 417-418.3045 – Nicolae Mavrocordat, Filotheou parerga, copie din 1791. 125 f. 19,8 x 15,9cm. Manuscrisul a servit la imprimarea primei ediţii, Viena, 1800, conform aprobărilorcenzurii austriece din l şi 7 februarie 1791, pe fila 3 şi ultima. Provine din biblioteca luiGrigore Constanda, îngrijitorul ediţiei (ms. gr. 54 bis).Ref.: A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., nr. 54 bis; Bouchard, p. 36.3046 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, traducere de Ioan Avramios, dinporunca lui Nicolae Mavrocordat. Copie din sec. XVIII. 338 f. 21 x 16,4 cm (ms. gr. 60).Ref.: A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., nr. 60; A. Camariano, Traducerea greacă a„Teatrului politic” (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 221).3047 – Mathurin Jacques Brisson, Pragmateia stoicheiōdīs fysikīs, traducere deDaniel Dimitrie Filipide, cărturar grec din Ţările Române, începutul sec. XIX. Vol. I: 16+ 302 p., 25 x 19,5 cm; vol. II: 371 p., 25 x 19,5 cm; vol. IV: 76 + 311 p., 25,5 x 20,5 cm.Manuscris autograf (ms. gr. 8-10).Ref.: A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., nr. 8-10.MYKONOS (INSULA~)AM3048 – Şcoală, înfiinţată în 1781 de Nicolae Mavrogheni, întreţinută din donaţiiledoamnei Marioara, a lui Scarlat Callimachi, şi a domniţelor Smaranda şi Raluca.Ref.: Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 898; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, II, p. 70.NAOUSSA (arom. Neaguşta, Macedonia)AM3049 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român la începutul sec. XX.Ref.: Ţovaru, p. 105.ELLĪNIKO FRONTISTĪRIO ARGYROUPOLEŌS(Colegiul grecesc Arghirupolis)MS3050 – Miscelaneu, sec. XVIII, 375 f. Text în limba greacă. Cuprinde scrieri de: Sf.Ioan Damaschin, Sf. Vasile cel Mare, Ignatie Skevofylax, Sf. Grigore de Nazianz, Plutarh,

GRECIA 715Isocrate, Demosthene, Agapet diaconul, precum şi texte liturgice. Scris de Vasilios „dinChaldeia”, fost elev la Academia Domnească din Bucureşti (ms. 43).Ref.: Mathīmataria, p. 649, nr. 597.3051 – Miscelaneu, Bucureşti, 1749-1751, 431 f. Scris de Dionisie Kouzanosieromonahul, student la Academia Domnească. Text în limba greacă. Cuprinde scrieri de:Sf. Grigore de Nazianz, Epitafios eis M. Vasileion, Theodor Gazis, Grammatikī, TheofilCorydaleu, Simeon Metafrastul, texte liturgice şi Lexicon (ms. 20/37).Ref.: G.Th. Kondīlaptou, Katalogos kōdikōn tou Ellīnikou Frontīstīriou Argyroupoleōs(„Archeion Pontou”, 27, 1966, p. [116-117]); Mathīmataria, p. 646, nr. 592,3052 – Miscelaneu, Bucureşti, 1756. 325 f. Scris de Dionisie Kouzanos, studentla Academia Domnească, în cuprins: scrieri de Sf. Grigore Teologul, Agapet Diaconul,Plutarh ş.a. (ms. 18).Ref.: G.Th. Kondīlaptou, op. cit., p. [116]; Mathīmataria, p. 645-646, nr. 591.3053 – Miscelaneu, Bucureşti, 1768-1775, 569 f. Scris de Panagiotis şi Ioan Şerban,studenţi la Academia Domnească din Bucureşti. Cuprinde texte de: Sf. Vasile cel Mare, Sf.Grigore de Nazianz, Synesios şi Plutarh, comentate de profesorul Theodor Drystrios. Textîn limba greacă şi laude către domnitorii Ţării Româneşti (ms. 34/65).Ref.: G.Th. Kondīlaptou, op. cit., p. 120-121; D. Sigala, op. cit., p. 195, nr. 65; Mathīmataria,p. 647-648, nr. 595.MONĪ AGIOU GEŌRGIOU CHOUTOURA(Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hutura)MS3054 – Miscelaneu, [Bucureşti], 1701, 441 f. Scris de Paisie elev al AcademieiDomneşti, apoi egumen al mănăstirii Sf. Gheorghe Hutura. Cuprinde scrieri ale lui Caton,Pitagora, Homer, Euripide, Sofocle ş.a., comentarii de Gheorghe şi Sevastos Trapezuntiul.Însemnări din Bucureşti, f. 42, 65 (ms. 7).Ref.: G.Th. Kondīlaptou, op. cit., p. 126-27; Mathīmataria, p. 651-652, nr. 604.MONĪ THEOTOKOU GOUMERAS(Mănăstirea Maica Domnului Goumera)MS3055 – Miscelaneu, [Bucureşti], începutul sec. XIX, 154 f. Text în limba greacă.Cuprinde scrieri de Isocrate, Libanios, Lucian, Sf. Vasile cel Mare, Antonios Vyzantios. Aaparţinut lui Theodosie ieromonahul din Trapezunt, student la Academia Domnească dinBucureşti, cu sprijinul lui Emanoil Brâncoveanu. Însemnare de posesor a lui Theodosie,Braşov, 1811 (ms. 9).Ref.: G.Th. Kondīlaptou, Katalogos tōn cheirografōn tīs vasilikīs, stauropigiakīs kaipatriarchikīs monīs Theotokou Goumeras („Archeio Pontou”, 27, 1966, p. 133-134);Mathīmataria, p. 654, nr. 608.

716 GRECIANAXOS (INSULA ~)MONĪ AGIOU IŌANNOU CHRYSOSTOMOU(Mănăstirea Sf. Ioan Hrisostom)MS3056 – Miscelaneu, Ţara Românească, 1698. 321 f. 28,5 x 20,5 cm. Cuprinde textecanonice, hagiografice şi istorice. La f. 320 v : însemnarea copistului Mihail Anagnostul,12 noiembrie 1698; la f. 321 v : însemnare de donaţie către Serafim zugravul, din ŢaraRomânească, 1796 (ms. 2).Ref.: Em. Karpathios, Kōdīx tīs en Naxō monīs tou Megalou Chrysostomou („Ekklīsia”, 13,1935, p. 362-363); V. Vl. Sfyroera, Kōdikes ek Naxou („Epetīris Etaireias VyzantinōnSpoudōn”, 33, 1964, p. 213-214).NEA PELLA (Ftiotitos)AM3057 – Comuna şi biserica, întemeiate de eterişti din Macedonia, cu ajutorul bănescal baronului Constantin Bellu (1845), mare proprietar în Ţara Românească.Ref.: G.Ch. Chionidīs, Eggrafa... („Makedonika”, 14, 1974, p. 85-122; rec. NestorCamariano, în R. Ist., 30, 1977, nr. 1, p. 175).Publ.: ibidem, 5 doc.NEA SMYRNĪCRVIVLIOTHĪKĪ TĪS ESTIAS(Biblioteca Estia)3058 – Nicolae Theologidis Sullioglu din Festek, Dzografia (Geografia), Istanbul,1863. Cuprinde şi descrierea teritoriilor româneşti.Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, II, Atena, 1966, p. 61-62, nr. 141.COLECŢIA CHR. G. SARROSMS3059 – Jurnal, 1746-1765. Text în limba greacă, scris de un epirot anonim din ŢaraRomânească, căsătorit, în 1747, cu fiica marelui spătar Constantin Lambrino.Ref.: Beza, Urme, p. 134, 137.Publ.: D. Sarros, Chronografika sīmeiōmata anaferomena eis tīn neoteran istorian tīsĪpeirou kai tīs Īgemonias tīs Vlachias, ex anekdotou syllogīs, („Deltion tīs Istorikīskai Ethnologikīs Etaireias tīs Ellados”, 5, 1899, p. 570-571); Leandros Vranoussis,1985.

GRECIA 7173060 – Miscelaneu, Ţara Românească, sec. XVIII. Text în limba română. În cuprins:Rugăciunea de iertare a morţilor, Reţetă pentru gălbinare de Antonachi Caliarhu, mareban, şi alte reţete medicale.Ref. şi publ.: Beza, Urme, p. 193-194; idem, Biblioteci mănăstireşti în Siria, Atena şiinsula Hios (ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, p. 17-19); Constantinescu, Repertoriu,p. 240, nr. 1212.3061 – Miscelaneu, Ţara Românească, începutul sec. XIX. 160 p. Text în limbagreacă. În cuprins: Farmakeutikī metafrasteisa ek tīs gallikīs glōsses şi Anton von Storck,Pragmateia peri tou gallikou pathous, traducere de Dionisios Paparoussis, profesor înŢara Românească (cf. însemnare pe ultima pagină).Ref.: D.M. Sarros, Palaiografikos eranos („O en Konstantinoupoulei Hīllīnikos FilologikosSyllogos”, 33, 1914, p. 86); Camariano-Cioran, L’Épire, p. 216, n. 176.3062 – Dionisios ex Iōanninōn (Paparoussis), Lexikon tīs neōteras ellīnikīs glōssīs,scris în Ţara Românească, începutul sec. XIX. 2 volume, 848 + 780 p.Ref.: D.M. Sarros, op. cit., p. 86-94; Camariano-Cioran, L’Épire, p. 216, n. 176.NEGADES (Epir)AM3063 – Şcoală, înfiinţată, la începutul sec. XIX, de Dimitrios Karastatis, negustor dinIaşi, şi întreţinută din daniile şi moştenirea acestuia până în 1855, precum şi din donaţiaAngelicăi Eustaţie Ciolac (Tsolaki) din România, 1861.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 112-113, 133.3064 – Biserica satului, care a primit donaţii de la Hagi Ianusi Consta Petru dinCraiova, începutul sec. XIX.Ref.: Nestor Camariano, Agnosta stoicheia gia tous idrytes tou emporikou oikou „ChatzīGiannousī Kōnsta Petrou kai adelfia”, īpeirōtes tīs Kragiovas („Īpeirotika chronika”,23, 1981, p. 303, 317); Camariano-Cioran, L’Épire, p. 131.NYMFAION (arom. Nevesca, Neveasta, Macedonia)AM3065 – Biserică, subvenţionată până în 1915 de statul român.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915.3066 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1893, subvenţionată de statul român pânăîn 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 124-127; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; ArhivaMAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I,p. 480, 482 (doc. 155), 613 (doc. 214), II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177), 413(doc. 214).

718 GRECIAOMALON (arom. Romna, Macedonia)AM3067 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român către începutul sec. XX.Ref.: Ţovaru, p. 105.PADES (arom. Pădzi, Pind)AM3068 – Şcoală primară, subvenţionată intermintent de statul român de la începutulsec. XX. Şcoala funcţiona încă în 1940.Ref.: Ţovaru, p. 106; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 413 (doc. 214).PALAIOCHORION (arom. Paleohori, Pind)AM3069 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român către începutul sec. XX.Ref.: Ţovaru, p. 106.PALAIOSELI (arom. Paleoseli, Pind)AM3070 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1891, subvenţionată intermitent de statulromân până către Primul Război Mondial.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 134; Ţovaru, p. 134.PAPINGO (Epir)AM3071 – Şcoală de fete, întreţinută, în sec. XIX, din donaţiile lui Mihail Anastasiu şiale altor negustori din Turnu Severin.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 134.PARAKALAMOS (Epir)AM3072 – Şcoală, subvenţionată de Dositei Filitti, mitropolit al Ţării Româneşti (1793-1810).Ref.: I.C. Filitti, Aşezământul cultural al mitropolitului Dositei Filitti, Buc., 1910, p. 62;Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 147; idem, L’Épire, p. 115.

GRECIA 719MONĪ SOSINOU(Mănăstirea Sosinu)AM3073 – Aşezământ, ajutat, din 1517, de Neagoe Basarab; în 1598, reclădit cu cheltuialalui Ioan Simota, negustor din Moldova (cf. inscripţie şi tablou votiv); în 1704, primeşte cametoc schitul Ulmeasa din Ţara Românească, din ale cărui venituri s-a întreţinut până însec. XIX; ajutat cu danii de Dositei Filitis, mitropolitul Ungrovlahiei (1793-1812).Ref.: Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 881 (danie din 1513 către mănăstirea Sf. Ilie, metocal mănăstirii Sosinu); Beza, Urme, p. 149; L. Vranoussis, Ī en Īpeirō Monī Sōsinou(„Epetīris tou Mesaiōnikou Archeiou”, 6, 1956, p. 72-114); G. Potra, Documentebrâncoveneşti în legătură cu biserici şi mănăstiri din ţară şi străinătate (GB, 23,1964, nr. 11-12, p. 1123-1124); Rea Stylianou, To katholikon tīs Monīs Sōsinou inChurches in Greece, 1453-1850, II, Atena, 1982, p. 67-86.MS3074 – Proscomidiar, 1598 – începutul secolului XIX. 80 f. Text în limba greacă. Lafilele 12-13, nume de donatori din Moldova: Eremia, Simion, Constantin şi Gavril Movilă,Vasile Lupu, Nicolae Mavrocordat, Alexandru Mavrocordat, Sultana doamna, DimitrachePaleolog, dregător la Curtea domnească.Ref.: L. Vranoussis, op. cit., p. 107-109.PAROS (INSULA ~)AM3075 – Fântână cu ornamente sculptate în piatră, construită prin grija lui NicolaeMavrogheni (inscripţie, 1777, cu stema lui Nicolae spătarul). Pentru întreţinerea ei,Mavrogheni a dăruit în 1782 o cafenea.Ref.: Th. Blancard, Les Mavroyeni, I, Paris, 1909, p. 534-535; Iorga, Fundaţiuni în Epir,p. 897; M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Epir, Rodos şi Paros (ARMSL, s. III, t.7/1934-1936, p. 241); idem, Urme, p. 158.Reprod.: Beza, Urme, p. 154; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [85].3076 – Fântână, construită prin grija lui Nicolae Mavrogheni, în 1777. Inscripţie.Ref.: Beza, Urme, p. 158.Reprod.: ibidem, p. 153; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [84].3077 – Fântână, construită prin grija lui Nicolae Mavrogheni, sfârşitul sec. XVIII.Ref.: Beza, Urme, p. 158.Reprod.: ibidem, p. 153; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [79].3078 – Şcoala ,,Sf. Antonie”, întemeiată de Nicolae Mavrogheni, sfârşitul sec. XVIII.Ref.: Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 897.

720 GRECIAMONĪ EKATONTAPYLIANI(Mănăstirea Ecatontapiliani)DOC3079 – Hrisov, din 1787, al lui Nicolae Mavrogheni, referitor la danii în Bucureşti şiinsula Paros, menţionând şi legenda întemeierii mănăstirii Ecatontapiliani.Publ.: Th. Blancard, op. cit., I, p. 748; Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 895-897.Reprod.: Th. Blancard, op. cit., p. 567.MS3080 – Condică, 1769-1845. Text în limba greacă. La data octombrie 1786, menţiunedespre o donaţie a lui Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti, către mănăstireaEcatontapiliani („şapte veştminte sfinte”).Ref.: M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Epir ..., p. 241; idem, Urme, p. 161.3081 – Cruce de argint, cu stema şi iniţialele donatorului, Nicolae Mavrogheni.Ref.: M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Epir ..., p. 241; idem, Urme, p. 160.Reprod.: ibidem, p. 158, 161.3082 – Fecioara cu Pruncul, icoană pe lemn în ferecătură de argint, lucrată deGheorghe Ghica, maestru argintar din Bucureşti, 1788, donată de Nicolae Mavrocordat,Maria doamna şi fiii. Inscripţie în limba greacă şi stema Ţării Româneşti.Ref.: Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 897; Beza, Urme, p. 160.Reprod.: ibidem, p. 156.3083 – Adormirea Maicii Domnului, icoană pe lemn în ferecătură de argint, donatăde Nicolae Mavrocordat, Maria doamna şi fiii, 1788. Inscripţie în limba greacă şi stemaŢării Româneşti.Ref.: N. Iorga, loc. cit.; M. Beza, loc. cit.Reprod.: ibidem, p. 157.3084 – Iisus Pantocrator, icoană pe lemn în ferecătură de argint, donată de NicolaeMavrocordat, Maria doamna şi fiii, 1788. Inscripţie în limba greacă şi stema ŢăriiRomâneşti.Ref.: N. Iorga, loc. cit.; M. Beza, loc. cit.Reprod.: ibidem, p. 156.3085 – Diptih, sec. XVIII, lemn pictat, în partea, superioară, „Deisis”, în parteainferioară – pomelnic, menţionând în coloana a V-a pe Nicolae Mavrogheni (în altar).Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 157-160.PATIMA (arom. Paticina, Macedonia)AM3086 – Biserică, înfiinţată înainte de 1914, subvenţionată până în 1945 de statulromân.

GRECIA 721Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 415 (doc. 214).3087 – Şcoală primară mixtă, subvenţionată de statul român din 1906 până în 1945.Ref.: Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 481-482 (doc.155), 613 (doc. 214); II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177), 413 (doc. 214).PATMOS (INSULA~)AM3088 – Şcoală (Ī Patmias Scholī), întreţinută, de la începutul sec. XVIII, cu ajutoaredin Ţările Române, danii de la domnitorii Nicolae Mavrocordat, Mihai Racoviţă, AlexandruIpsilanti, Mihai Suţu, Alexandru Moruzi, Constantin Hangerli, Constantin Ipsilanti, IoanCaragea, Alexandru Suţu, Constantin Moruzi şi de la clerici, boieri şi negustori.Ref.: Hrisov de la Constantin Moruzi pentru şcoala grecească din insula Patmos („Revistateologică”, 4, 1886, nr. 27, p. 209-212); Urechia, II, p. 323-325; M.H. Malandrakis,Ī Patmias Scholī, Atena, 1911, p. 35-117; G. Pârnuţă, Documents concernant lesaides accordées par les Pays Roumains aux écoles grecques de l’étranger (RESEE,7, 1969, nr. 4, p. 647-648); Giurescu, L’aide, p. 831; Camariano-Cioran, Aidespécuniaires, p. 70-75.MONĪ AGIOU IŌANNOU TOU THEOLOGOU(Mănăstirea Sf. Ioan Teologul)AM3089 – Aşezământ, reparat şi întreţinut din danii primite din Ţările Române: PetruŞchiopul (1584), Antonie din Popeşti şi Gheorghe Duca (1670), Antioh Cantemir (1706),Mihai Racoviţă (1706, 1725), Grigore II Ghica (1728, 1748), Constantin Racoviţă (1750,1756-1757), Matei Ghica (1753, 1754), Ioan Teodor Callimachi (1759), Grigore III Ghica(1764, 1776-1777), Mihai Suţu (1785), Constantin Ipsilanti (1801), Alexandru Suţu(1802), Alexandru Moruzi şi Constantin Ipsilanti (1803), Ioan Caragea (1813), ScarlatCallimachi (1815), Mihai Suţu (1820), precum şi dintr-o parte a vinăriciului judeţului Doljşi din veniturile metocului românesc, mănăstirea Vieroş.Ref.: Arh. Naţ. Rom., ms. 3, f. 198-199; ibidem, fondul Mitropolia Ţării Româneşti;Urechia, VII, p. 327, 330-331, 449-451; X, A, p. 209; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p.332.DOC3090 – Hrisov, din 30 august 1584, prin care Petru Şchiopul acordă mănăstirii unajutor de 5.000 de aspri anual. Pecete.Ref.: Stoica Nicolaescu, Date noi despre filiaţiunea lui Petru vodă Şchiopul şi tratatulcomercial din 27 august 1588, încheiat cu Elisabeta, regina Angliei, Bucureşti, 1937(rec. C. Grecescu, în RIR, 1937, p. 220); N. Iorga, Ştiri noi despre sfârşitul secolului

722 GRECIAal XVI-lea românesc. I. Daniile româneşti la m-rea Maicii Domnului din Patmosşi genealogia lui Petru vodă Şchiopul (ARMSI, s. III, t. 19, 1937, p. 33-35; rec. C.Grecescu, în RIR, 8, 1938, p. 292).Publ.: N. Iorga, loc. cit.; Beza, Urme, p. 179-185; Maria Nystazopoulou-Pelekidou, I. R.Mircea, Ta roumanika eggrafa tou archeiou tīs en Patmō monīs („Symmeikta”, 2,1970, p. 270-277; rec. Paul Mihail, în AIIAI, 10, 1973, p. 490-491); DIR, A, XVI,vol. III, p. 260-262; Chr. Maltezou, Les documents d’archives en langue étrangère,în Ath. D. Kominis (red.), Patmos. Les trésors du monastère, Atena, 1988, p. 339.Reprod.: N. Iorga, op. cit., pl. I; Stoica Nicolaescu, loc. cit.; Beza, Urme, p. 180; MariaNystazopoulou-Pelekidou, I.R. Mircea, op. cit., foto 2, 3, 19 (pecetea).3091 – Hrisov, din aprilie 1670 de la Antonie din Popeşti, domnul Ţării Româneşti,prin care acordă 3.000 de aspri anual pentru mănăstire. Ornamente zoomorfe şi florale înculori şi pecete.Ref.: Beza, Urme, p. 185.Publ.: Maria Nystazopoulou-Pelekidou, I.R. Mircea, op. cit., p. 278-279, nr. 2.Reprod.: M. Beza, Biblioteci româneşti în Patmos (ARMSL, s. III, t. 8, 1936, p. 1-6);idem, Urme, p. 182; Maria Nystazopoulou-Pelekidou, I.R. Mircea, op. cit., foto 4, 19(pecetea); Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [102].3092 – Hrisov, din 4 iunie 1670, de la Gheorghe Duca, domnul Moldovei, careacordă mănăstirii o danie de 4.000 de aspri anual. Ornamente zoomorfe şi florale în culorişi pecete.Ref.: Beza, Urme, p. 185.Publ.: Maria Nystazopoulou-Pelekidou, I.R. Mircea, op. cit., p. 279-280, nr. 3.Reprod.: Beza, Urme, p. 181; N. Iorga, op. cit., pl. II; Maria Nystazopoulou-Pelekidou,I.R. Mircea, op. cit., foto 5, 19 (pecetea); Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti,II, p. [88] (pecetea) [103].3093 – Hrisov, din 25 iulie 1702, prin care Constantin Duca, domnul Moldovei,întăreşte dania mai veche a tatălui său (din 1670) de 4.000 de aspri anual. Ornamentezoomorfe şi florale în culori.Publ. şi reprod: Maria Nystazopoulou-Pelekidou, I.R. Mircea, op. cit., p. 280-282, nr. 4;foto 7.3094 – Hrisov, din 29 iunie 1706, prin care Antioh Cantemir, domnul Moldovei,înnoieşte darul de 4.000 de aspri făcut de Gheorghe Duca, la 1670, şi de Constantin Duca,la 1702.Ref.: N. Iorga, Ştiri noi despre sfârşitul sec. al XVI-lea românesc, p. 3637; Beza, Urme,p.185.Publ.: Maria Nystazopoulou-Pelekidou, I.R. Mircea, op. cit., p. 282-283, nr. 5.Reprod.: Beza, Urme, p. 183; N. Iorga, op. cit., pl. III.3095 – Hrisov, din 29 aprilie 1725, prin care Mihai Racoviţă, domnul Moldovei,întăreşte dania mai veche de bani a mănăstirii.Publ. şi reprod.: Maria Nystazopoulou-Pelekidou, I.R. Mircea, op. cit., p. 283-284, nr. 6;foto 8.

GRECIA 7233096 – Hrisov, din 1 aprilie 1728, prin care Grigore II Ghica, domnul Moldovei,întăreşte dania celor 4.000 de aspri din hrisovul de la 1706.Ref.: Beza, Urme, p. 185; N. Iorga, op. cit., p. 37-38.Publ.: Maria Nystazopoulou-Pelekidou, I.R. Mircea, op. cit., p. 284-286, nr. 7.Reprod.: Beza, Urme, p. 183; N. Iorga, op. cit., pl. IV.3097 – Hrisov, din 8 octombrie 1748, prin care Grigore II Ghica, domnul ŢăriiRomâneşti, acordă mănăstirii suma de 30 de taleri. Text în limba română. Pecete.Publ. şi reprod.: Maria Nystazopoulou-Pelekidou, I.R. Mircea, op. cit., p. 286-288, nr. 8;foto 19 (pecetea).3098 – Hrisov, din 26 septembrie 1750, prin care Constantin Racoviţă, domnulMoldovei, face o danie anuală de 50 de lei.Publ.: ibidem, p. 288-289, nr. 9.3099 – Hrisov, din 29 ianuarie 1753, prin care Matei Ghica, domnul Ţării Româneşti,face o danie anuală de 30 de taleri. Pecete.Publ.: ibidem, p. 289-291, nr. 10.Reprod.: ibidem, foto 20 (pecetea); Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [105].3100 – Hrisov, din 15 iunie 1754, prin care Matei Ghica, domnul Moldovei, înnoieştedania anuală de 50 de taleri.Publ.: Maria Nystazopoulou-Pelekidou, I.R. Mircea, op. cit., p. 291-292, nr. 11.3101 – Hrisov, din septembrie 1756 – martie 1757, prin care Constantin Racoviţă,domnul Moldovei, întăreşte dania anuală pentru mănăstire.Publ.: ibidem, p. 292-293, nr. 12.3102 – Act, din 20 februarie 1759, prin care Aniţa Golescu închină la Patmos, cametoc, mănăstirea Vieroş (Muscel) cu toate bunurile sale.Publ.: ibidem, p. 308-310, nr. 23.3103 – Hrisov, din 20 septembrie 1759, prin care Ioan Teodor Callimachi, domnulMoldovei, întăreşte dania anuală de 50 de lei. Pecete.Publ. şi reprod.: ibidem, p. 293-294, nr. 13; foto 20 (pecetea).3104 – Hrisov, din 12 august 1764 (25 noiembrie 1776 sau 1777), prin care GrigoreIII Ghica, domnul Moldovei, întăreşte dania anuală pentru mănăstire.Publ. şi reprod.: ibidem, p. 294-296, nr. 14; foto 9, 10.3105 – Hrisov, din 1785 de la Mihai Suţu, domnul Ţării Româneşti. Copie.Ref.: M.H. Malandrakis, op. cit., p. 35, 117.3106 – Hrisov, din l ianuarie 1801, prin care Constantin Ipsilanti, domnul Moldovei,reînnoieşte dania anuală de 50 de lei.Publ.: Maria Nystazopoulou-Pelekidou, I.R. Mircea, op. cit., p. 296-297, nr. 15.3107 – Hrisov, din iunie 1802, prin care Alexandru Suţu, domnul Moldovei, faceşcolii din Patmos o danie de 500 de groşi.Publ. şi reprod.: ibidem, p. 297-299, nr. 16; foto 11, 12.

724 GRECIA3108 – Hrisov, din 10 martie 1803, prin care Alexandru Moruzi, domnul Moldovei,reînnoieşte dania de 50 de lei anual.Publ. şi reprod.: ibidem, p. 299-300, nr. 17; foto 13, 14.3109 – Hrisov, din martie 1803, prin care Alexandru Moruzi reînnoieşte dania de 700de groşi făcută de tatăl său în 1778.Publ.: ibidem, p. 300-301, nr. 18.3110 – Hrisov, din 12 iunie 1803, prin care Constantin Ipsilanti, domnul ŢăriiRomâneşti, întăreşte dania de 60 de taleri şi venitul din vinăriciul judeţului Dolj, precumşi donaţia lui D. Papazoglu. Pecete.Publ.: Urechia, VIII, p. 415-416; Maria Nystazopoulou-Pelekidou, I.R. Mircea, op. cit.,p. 301-304, nr. 19.Reprod.: ibidem, foto nr. 15-16, 20 (pecetea).3111 – Hrisov, din 26 iulie 1813, prin care Ioan Caragea, domnul Ţării Româneşti,întăreşte hrisovul din 12 iunie 1803. Pecete.Publ.: ibidem, p. 304-306, nr. 20.Reprod.: ibidem, foto 20 (pecetea); Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [88].3112 – Scrisoare, din 18 iulie 1815, a postelniciei din Moldova, prin care cerelocuitorilor să ajute mănăstirea din Patmos.Publ.: Maria Nystazopoulou-Pelekidou, I.R. Mircea, op. cit., p. 310-311, nr. 24.3113 – Scrisoare, din 25 iulie 1815, prin care Veniamin Costachi, mitropolitulMoldovei, fixează sumele ce trebuiau date mănăstirii Sf. Ioan din Patmos de către egumeniia 7 mănăstiri din Moldova.Publ. şi reprod.: ibidem, p. 311-312, nr. 25; foto 17.3114 – Carte de mile, din iulie 1815, de la Veniamin Costachi, mitropolitul Moldovei,către locuitorii Moldovei, îndemnându-i să ajute mănăstirea din Patmos.Publ.: ibidem, p. 312-313, nr. 26.3115 – Izvod, din 24 august 1815, al egumenului şi protopopului Gheorghe dinDorohoi, referitor la daniile enoriaşilor din eparhia Dorohoi, însumând 85 de lei cătremănăstirea Sf. Ioan din Patmos.Publ.: ibidem, p. 313, nr. 27.3116 – Izvod, din 24 august 1815, al protopopului Vasile din Herţa, referitor la daniiîn valoare de 63 de lei către mănăstirea Sf. Ioan din Patmos, adunate în protopopiatulHerţa.Publ.: ibidem, p. 314, nr. 28.3117 – Izvod, din 1 septembrie 1815, al lui Simion, iconomul Sucevei, referitor ladanii în valoare de 15 lei către mănăstirea Sf. Ioan din Patmos, adunate în oraşul Suceava.Publ.: ibidem, p. 314-315, nr. 29.3118 – Izvod, din 4 octombrie 1815, al lui Mihail, protopopul Hârlăului, referitor la76 de lei şi 20 de parale, adunaţi în protopopiatul Hârlăului, pentru mănăstirea Sf. Ioandin Patmos.Publ.: ibidem, p. 315, nr. 30.

GRECIA 7253119 – Izvod, din 21 octombrie 1815, al protopopului Ioan, referitor la o danieromânească de 19 lei către mănăstirea Sf. Ioan din Patmos.Publ.: ibidem, p. 316, nr. 31.3120 – Hrisov, din 7 noiembrie 1815, prin care Scarlat Callimachi, domnul Moldovei,reînnoieşte dania anuală de 700 de lei pentru şcoala din Patmos. Pecete.Publ. şi reprod.: ibidem, p. 306-307, nr. 21; foto 20 (pecetea).3121 – Carte de mile, din 4 decembrie 1815, prin care Nectarie, mitropolitul ŢăriiRomâneşti, cere clerului şi credincioşilor din eparhia sa să ajute mănăstirea Sf. Ioan dinPatmos.Publ. şi reprod.: ibidem, p. 316-317, nr. 32; foto 18.3122 – Izvod, din 26 decembrie 1815, al lui Vasile, preotul din Târgul Frumos,cuprinzând lista a 43 de preoţi şi 2 diaconi din parohia Cârligătura.Publ.: ibidem, p. 317-318, nr. 33.3123 – Izvod, din 1815-1816, al iconomului Darie de Botoşani, referitor la 100 de leişi 20 de parale, adunaţi din ţinutul Botoşani, pentru mănăstirea Sf. Ioan din Patmos.Publ.: ibidem, p. 319-320, nr. 36.3124 – Carte de mile, din 13 mai 1816, a postelniciei Moldovei, privind dreptulegumenului Iacob de la Patmos de a strânge milostenii din ţară.Publ.: ibidem, p. 318, nr. 34.3125 – Izvod, din 13 iulie 1816, al protopopului Atanasie de Roman, referitor la 70 degroşi dăruiţi mănăstirii Sf. Ioan din Patmos, de sate şi biserici din Protopopiatul Roman.Publ.: ibidem, p. 318-319, nr. 35.3126 – Hrisov, din 18 aprilie 1820, prin care Mihai Suţu, domnul Moldovei,reîntăreşte dania anuală de 700 de taleri pentru şcoala din Patmos.Publ.: ibidem, p. 307-308, nr. 22.MS3127 – Meletie Pigas, Scrisori (318), sfârşitul sec. XVI, copie din 1600-1601. Textîn limba greacă. În cuprins, scrisori către Mihai Viteazul (23 mai, 5 şi 29 august 1597),Ieremia Movilă (14 iunie 1597, 5 august 1598, 7 noiembrie 1599), Eftimie, mitropolitulUngrovlahiei (6 august 1597), Gheorghe, mitropolitul Moldovei (6 septembrie şi 3noiembrie 1598), către un boier român, Gheorghe (15 august 1600) şi către Vasile Celkalov,cu referiri la Mihai Viteazul (1597).Ref.: W. Regel, Analecta byzantino-russica, St. Peterburg – Leipzig, 1891, p. CXX-CXLIV.Publ.: ibidem, p. 112-113 (doc. 1597).3128 – Pomelnic al mănăstirii Sf. Ioan Evanghelistul din Patmos (diptic), sec. XVI-XVIII, cuprinzând şi nume de donatori români: Despina doamna, Moise voievod, Vladvoievod, Constantin Basarab, Maria doamna, Mihail [Racoviţă] voievod.Ref.: Beza, Urme, p. 185; Chr. Florentis, Vraveion tīs I. Monīs Ag. Iōannou tou TheologouPatmou, în Diptychon Parafylla, I, Atena, 1980.

726 GRECIA3129 – Ioan Cantacuzino, Kata machometistōn, traducere în neogreacă de MeletieSirigul, 1 decembrie 1635, din îndemnul lui Vasile Lupu. Copie din 1662 (ms. 371).Ref.: I. Sakkelion, Patmiakī vivliothīkī, Atena, 1890 p. 167; Ierosol. vivl., IV, p. 40.3130 – Hrisant Notara, Kitaia douleuousa. Sfârşitul sec. XVII. Lucrare compilatădupă Nicolae Milescu dedicată lui Constantin Brâncoveanu. Însemnare şi versuridedicatorii, Moscova, februarie 1694.Ref. şi reprod: Beza, Urme, p. 184, 186.3131 – Evangheliar, sec. XVII. Text în limba greacă. Ferecătură de argint aurit lucratăla Braşov, atelierul lui Georg May II, 1697. Coperta I: „Pogorârea în iad” şi scene din ciclul„Patimilor”; coperta II: „Adormirea Maicii Domnului” şi „Profeţi”. Dăruit mănăstirii demonahul Ghedeon după călătoria în Ţara Românească, 1698 (inscripţie în limba greacă).Ref.: Beza, Urme, p. 185-186; Y. Ikonomakis-Papadopoulos, Orphévrerie religieuse,în Athanasios D. Kominis [red.], Patmos. Les trésors du Monastère, Atena, 1988,p. 230, 373, n. 230/7-11; Corina Nicolescu, Arta metalelor preţioase în România,Bucureşti, 1973, p. 18.Reprod.: Beza, op. cit., p. 182-183; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [100];Y. Ikonomakis-Papadopoulos, op. cit., p. 264-265, nr. 46-47.3132 – Pomelnic al mănăstirii Sf. Ioan Evanghelistul din Patmos (diptic), sec.XVII-XIX, cuprinzând şi însemnarea (în limba greacă): „Aceste nume le-a adus părinteleGhedeon din Valachia la 16 iulie 1698. A mai adus şi marea icoană a Teologului şi SfântaEvanghelie împodobită şi o cană şi un potir şi un trimorf. Şi scriem aci pe milostivitorii dinfelurite locuri ale Valahiei” (urmează alte nume de donatori români).Ref.: Beza, Urme, p. 185; Chr. Florentis, op. cit., p. 49.3133 – Fotie (patriarhul Constantinopolului), Ta amfilochia. Copie. Text în limbagreacă, însemnare de la Nicolae Mavrocordat din 20 iunie 1707: „Proprietatea mea [...]transcrisă cu cheltuieli proprii de pe o carte necorectată, puţine îndreptări aduse prinalăturarea de alte copii [...]. Dacă [...] voi da de cartea veche, păstrată la Sf. Munte, amsă adaug lipsurile [...]; împlinind această carte ca pe un tezaur, am s-o trec celor de dupămine” (ms. 432).Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 185-186.3134 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, traducere de Ioan Avramios, dinporunca lui Nicolae vodă Mavrocordat. Copie din sec. XVIII (ms. 565).Ref.: I. Sakkelion, Patmiakī vivliothīkī, p. 238; Ariadna Camariano, Traducerea greacă a„Teatrului politic” (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 223).3135 – Evangheliar, sec. XVIII. Text în limba greacă. Ferecătură în argint aurit,atelier din Bucureşti. Coperta I: „Răstignirea”, cei patru Evanghelişti şi scene din ciclul„Apocalipsului”; coperta II: „Pogorârea în iad”, scene din ciclul „Apocalipsului”, stemaŢării Româneşti şi iniţialele domnitorului Mihai-Constantin Suţu. Dăruită de mitropolitulDaniel al Sebastiei (inscripţie pe coperta I, în limba greacă: „Bucureşti, 1787”).Ref.: Beza, Urme, p. 187; Y. Ikonomakis-Papadopoulos, op. cit., p. 238.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [101]; Y. Ikonomakis-Papadopoulos, op. cit., p. 266-267, nr. 48-49.

GRECIA 7273136 – Codice grecesc, din 1787, în care se menţionează că domnitorul Mihai Suţuajută anual, cu o sumă de bani, şcoala întemeiată de Macarie Caloghera, la 1713, cusprijinul Mavrocordaţilor.Ref.: M.H. Malandrakis, op. cit., p. 117; Beza, Urme, p. 187.3137 – Dimitrie Catargi, Egkomion tou filosofou, Bucureşti, 1791-1792. 44 f.Ref.: Dimitrios Katartzis, Ta euriskomena, ed. C. Dimaras, Atena, 1970, p. 440, 455-456.Publ.: ibidem, p. 72-93.3138 – [Sfaturi către evrei], sec. XVIII. Text în limba greacă, însemnare pe primafilă: „S-a tălmăcit din porunca înălţimii sale Constantin Nicolae Mavrocordat voevoda,principe a toată Ungrovlahia, de către doctorul Petrachi Depasta” (ms. 567).Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 184, 186.CR3139 – Aristotel, Logica, Retorica şi Poetica, vol. I-V, Veneţia, 1551-1553. Învolumul III, însemnare din august 1676 a vistierului Paraschiv despre fuga sa şi a luiaga Dumitraşcu din Vlahia la Constantinopol în timpul domniei lui Duca Vodă în ŢaraRomânească.Ref.: Fraggiskos – Florentīs, Patmiakī vivliothīkī, tom. I, p. 38, nr. 102.3140 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682 (3 ex.).Ref.: ibidem, p. 113.3141 – Sf. Simeon al Tesalonicului, Kata aireseōn [...]. Markou Eugenikou, Exīgīsis[...], Iaşi, 1683 (6 ex.).Ref.: ibidem, p. 115, nr. 332.3142 – Maxim Peloponesianul, Egcheiridion kata tou schismatos tōn papistōn,Bucureşti, 1690.Ref.: ibidem, p. 126, nr. 357.3143 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]. Kyrillou tou Loukareōs,[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690 (8 ex.).Ref.: ibidem, p. 127, nr. 359.3144 – Theion kai ieron Euaggelion ellīnovlachikon, Bucureşti, 1693 (2 ex.).Ref.: ibidem, p. 129-130, nr. 368.3145 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694 (6 ex.).Ref.: ibidem, p. 130, nr. 370.3146 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (12 ex.).Ref.: ibidem, p. 133, nr. 376.3147 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs kai apostolikīsEkklīsias tīs Anatolikīs, Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul (2 ex.).Ref.: ibidem, p. 134, nr. 379.

728 GRECIA3148 – Sevastos Kymīnitīs, Eortologion, Snagov, 1701, tipărit de Antim Ivireanul.Ref.: ibidem, p. 137-138, nr. 375.3149 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athōnos, Snagov, 1701.Ref.: ibidem, p. 138, nr. 396.3150 – Akolouthia tīs Agias Mītros īmōn Matrōnīs tīs Chiopolitidos, Bucureşti, 1702.Ref.: ibidem, p. 138, nr. 397.3151 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul (4 ex.).Ref.: ibidem, p. 140-141, nr. 402.3152 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul.Ref.: ibidem, p. 141, nr. 403.3153 – Dosithei Notara, Tomos charas [...], typōtheis [...] para [...] Anthimou exIvīrias [...], Râmnic, 1705 (6 ex.).Ref.: ibidem, p. 142, nr. 407.3154 – Vivlos eniausios, Târgovişte, 1709, tipărită de Antim Ivireanul.Ref.: ibidem, p. 316, nr. 944.3155 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710 (7 ex.).Ref.: ibidem, p. 148, nr. 422.6156 – Archieratikon periechon tas Theias kai Ieras Leitourgias, Veneţia, 1714. Unexemplar (aflat în colecţia de manuscrise nr. 867) cu însemnare autografă a mitropolituluiSevastiei Daniil Paduvas din 6 ianuarie 1787, menţionând prezenţa sa anterioară în ŢaraRomânească.Ref.: ibidem, p. 150-151, nr. 428.3157 – Dosithei Notara, Istoria peri tōn en Ierosōlymois patriarcheusantōn,Bucureşti, 1714 (7 ex.).Ref.: ibidem, p. 152-153, nr. 431.3158 – Sf. Ioan Damaschinul, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715 (3 ex.).Ref.: ibidem, p. 153, nr. 432.3159 – Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului, Syntagmation peri tōn offikiōn,klīrikatōn kai archontikiōn tīs tou Christou Agias Ekklīsias, Târgovişte, 1715 (2 ex.).Ref.: ibidem, p. 153-154, nr. 433.3160 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaika [...], epimeleia Iōannou touPostelnikou, Bucureşti, 1716 (6 ex.).Ref.: ibidem, p. 154-155, nr. 435.3161 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geōgrafika kai sfairika, Paris, 1716, dedicatălui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti (8 ex.).Ref.: ibidem, p. 155-156, nr. 436.

GRECIA 7293162 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn vivlos, epimeleia [...] GeōrgiouTrapezountiou, Bucureşti, 1719.Ref.: ibidem, p. 158, nr. 442.3163 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn vivlos. Liber de Officiis, Leipzig,1722.Ref.: ibidem, p. 160, nr. 448.3164 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn vivlos. Liber de Officiis, Londra,1724.Ref.: ibidem, p. 162, nr. 454.3165 – Nikolaos Mauroeidīs, To apostolikon dyktion ītoi Logoi psychofeleis eis tīnAgian kai Megalīn Tessarokostīn, Iaşi, 1756.Ref.: ibidem, p. 204, nr. 583.3166 – Didaskalia Christianikī tīs Orthodoxou īmōn Pisteōs, text bilingv greckaramanlidic(turc cu caractere greceşti), Bucureşti, 1768.Ref.: ibidem, p. 223-224, nr. 641.3167 – Neofit Cavsocalivitul, Theodōrou [Gazī] Grammatikīs eisagōgīs ton eistessara [...], Bucureşti, 1768, dedicată lui Grigore Alexandru Ghica, domnul ŢăriiRomâneşti (7 ex.).Ref.: ibidem, p. 224, nr. 642.3168 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-II (2 ex.), Ta paraleipomena, Leipzig,1768-1784, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei.Ref.: ibidem, p. 224, nr. 643.3169 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769 (2 ex.).Ref.: ibidem, p. 226-227, nr. 651.3170 – Slujba Cuviosului Dimitrie de la Basarabov, Bucureşti, 1779.Ref.: ibidem, p. 249, nr. 724.3171 – Chesarie Daponte, Exīgīsis tīs theias leitourgias, t. I, Viena, 1795, scrisă înŢara Românească, în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat şi dedicată lui Filaret,mitropolitul Ungrovlahiei.Ref.: L. Vranoussis, Ereunītikī apostolī eis Patmou („Epetīris tou Mesaiōnikou Archeiou”,14, 1964, p. 313, nr. 9); Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 141, 611, nr. 1905.3172 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi, din Iaşi.Ref.: L. Vranoussis, op. cit., p. 313, nr. 20; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5980.3173 – P. Ovidius, Tōn metamorfoseōn vivlia XV, t. I-II, Veneţia, 1798. Traducere dinlatină dedicată lui Constantin Hangerli, domnul Ţării Româneşti (trei tiraje, 1798-1802,cu data 1798).Ref.: L. Vranoussis, op. cit., p. 313, nr. 24; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 340, nr. 4565-4567.

730 GRECIA3174 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, traducere de Ioan Avramios, dinporunca lui Nicolae Mavrocordat, Veneţia, 1802.Ref.: Fraggiskos – Florentīs, Patmiakī vivliothīkī, tom. II, p. 4, nr. 958.3175 – [Alexandru Mavrocordat („Firaris”)], Vosporos en Voristhenei, Moscova,1810 (3 ex.).Ref.: ibidem, II, p. 33, nr. 1055.3176 – Neofit Cavsocalivitul, Anatropī tīs thrīskeias tōn Hevraiōn, [Iaşi], 1818.Ref.: ibidem, II, p. 62, nr. 1164.3177 – Dīmītrios Govdelas, Stoicheia Arithmitikīs. Odou Mathīmatikīs meros prōton,Iaşi, 1818.Ref.: ibidem, II, p. 62, nr. 1165.3178 – Dionisie Fotino, Istoria tīs palai Dakias ta nyn Transilvanias, Vlachias kaiMoldavias, t. III, Viena, 1819.Ref.: ibidem, II, p. 66, nr. 1181.3179 – Syllogī diaforōn tragōdiōn, hosai parestathīsan eis to theatron touVoukourestiou, Bucureşti, 1820.Ref.: ibidem, II, p. 74, nr. 1208.3180 – Petros Lampadarios, Syntomon Doxastarion, Bucureşti, 1820.Ref.: ibidem, II, p. 75, nr. 1210.3181 – G.G. Vredōv, Synoptikī genikī istoria tōn axiologōterōn symvevīkotōn toukosmou, traducere I. Skarlatou, Bucureşti, 1828.Ref.: ibidem, II, p. 92, nr. 1278.A3182 – Omofor, sec. XV, dăruit de Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, probabilmănăstirii Zografu de la Muntele Athos. Broderie în fire de aur, argint şi mătase,reprezentând ierarhi şi praznice împărăteşti.Ref.: Beza, Urme, p. 179; Rep. Ştefan cel Mare, p. 332; Maria Theocharis, Parementsbrodés d’or, în A.D. Kominis, Patmos. Les trésors du monastère, Atena, 1988, p.193-194.Reprod.: ibidem, p. 207, nr. 10.3183 – Ripide (2), 1488, dăruite de Ştefan cel Mare mănăstirii Zografu. Argint aurit,ciocănit şi filigran. Inscripţie în limba slavonă.Ref.: Beza, Urme, p. 179; Rep. Ştefan cel Mare p. 344; C. Simionescu, Prezenţe româneşti înOrientul ortodox (BOR, 93, 1980, nr. 11-12, p. 1188); Y. Ikonomakis-Papadopoulos,op. cit., p. 224 (datează: 1468).Reprod.: Beza, Urme, p. 182; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [104]; Y.Ikonomakis-Papadopoulos, op. cit., p. 241, fig. 1.3184 – Fecioara pe tron şi trei donatori, icoană, 1590. Ulei pe lemn, probabil opera

GRECIA 731unui zugrav român (literele greceşti prezintă forme chirilice) (Chōra, Biserica MaicaDomnului Eleusa, iconostas).Ref.: Manolis Chatzidakis, Icônes, în Athanasios D. Kominis, op. cit., p. 127.Reprod.: ibidem, p. 181, nr. 53.3185 – Sf. Ioan Teologul, icoană, sec. XVII. Ulei pe lemn, aureolă şi cadru deargint. Adusă în 1698 din Ţara Românească de monahul Ghedeon (Chōra, biserica MaicaDomnului Eleusa, iconostas, dreapta).Ref.: Beza, Urme, p. 185; Y. Ikonomakis-Papadopoulos, op. cit., p. 230.Reprod.: Beza, Urme, p. 184; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [95].3186 – Cană de argint aurit, atelier din Braşov, sec. XVII. Adusă din Ţara Româneascăîn 1698 de monahul Ghedeon.Ref.: Y. Ikonomakis-Papadopoulos, op. cit., p. 230-231.Reprod.: ibidem, p. 245, fig. 15.3187 – Candelă de argint. Inscripţie în limba greacă cu numele donatorilor: GrigoreBalasachi spătarul, domniţa Elena Suţu şi copiii, 1784, Bucureşti (Chōra, biserica MaicaDomnului Eleusa, pronaos).Ref.: Beza, Urme, p. 187.Reprod.: ibidem, p. 185; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti în Orientul ortodox, p.1180; ibidem, Prezenţe româneşti, II, p. [89].3188 – Sfeşnice (2), dăruite mitropolitului Daniil al Sebastiei de Mihail ConstantinSuţu, Bucureşti, 1785. Inscripţie în limba greacă.Ref.: Beza, Urme, p. 187; Y. Ikonomakis-Papadopoulos, op. cit., p. 370, n. 233/4.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [194].3189 – Candele de argint (2). Inscripţie cu stema Valahiei şi cu iniţialele în caracteregreceşti ale donatorului Mihail Constantin Suţu (Chōra, Biserica Maica Domnului Eleusa,iconostas).Ref.: Beza, Urme, p. 187; Y. Ikonomakis-Papadopoulos, op. cit., p. 238.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [90]; Y. Ikonomakis-Papadopoulos, op. cit., p. 245, fig. 10 (datare: 1786; donatori: Ioan Suţu [sic!] şiMaria Ghica).3190 – Pateriţă din metal, os şi abanos, trimisă de Mihail Constantin Suţu, 1785.Ref.: Beza, Urme, p. 187.Reprod.: ibidem, p. 186; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [94].3191 – Dveră, donaţie de Ioan Suţu şi Maria Ghica, sec. XVIII.Ref.: Beza, Urme, p. 187.Reprod.: ibidem; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [91].3192 – Chivot de argint, dăruit, în 1784, de Mihai Suţu, domnul Ţării Româneşti. Pecapac, doi îngeri ţin stema Ţării Româneşti.Ref.: Beza, Urme, p. 187; Y. Ikonomakis-Papadopoulos, op. cit., p. 238.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [92]; Y. Ikonomakis-Papadopoulos, op. cit., p. 271, fig. 54.

732 GRECIA3193 – Aer, broderie cu fir de aur şi argint, reprezentând stemele Ţării Româneşti şiMoldovei.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [97].3194 – Omofor, broderie dăruită, în 1785, de Mihai Suţu, domnul Ţării Româneşti.Ref.: M. Theocharis, op. cit., p. 196.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [98-99].3195 – Epigonation, broderie dăruită, în 1787, de Mihai Suţu, domnul ŢăriiRomâneşti.Ref.: M. Theocharis, op. cit., p. 187.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [96]; M. Theocharis, op. cit., p.214.3196 – Relicvariu de argint, în formă de potir, pentru moaştele Sfântului Apostol Toma,lucrat la Iaşi în 1817, dăruit de Sava serdarul. Lateral şi pe capac, scene biblice în relief.Ref.: Beza, Urme, p. 187.Reprod.: ibidem, p. 186; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [93].PERIKLEIA (arom. Birislav, Macedonia)AM3197 – Biserică, subvenţionată până în 1915 de statul român.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915.3198 – Şcoală primară, înfiinţată în 1893, subvenţionată de statul român până cătrePrimul Război Mondial.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 45-46; Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şibiserici, I, p. 480, 482 (doc. 155).PERIVOLI (arom. Perivole, Pind, Epir)AM3199 – Biserică, reparată din donaţia de 2.000 de taleri făcută, în 1829, de ZisisAnastasie Karapanu, negustor epirot din Bucureşti.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 138.3200 – Biserică, subvenţionată până în 1915 de statul român.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915.3201 – Şcoală primară, înfiinţată în 1870 pentru copiii păstorilor transhumanţi dinzona localităţilor Perivoli-Grebena. A funcţionat ca şcoală itinerantă (vezi Grebena),subvenţionată de statul român până în 1938.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 137-140; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; ArhivaMAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p.110-111 (doc. 9), 482 (doc. 155); II, p. 364-365 (doc. 177), 413 (doc. 214).

GRECIA 733PERTORION (arom. Pretori, Thesalia)AM3202 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1892, subvenţionată de statul român pânăîn 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 141; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; Arhiva MAE,adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 353 (doc.169), 364 (doc. 177), 413 (doc. 214).PISSOUDERION (arom. Pisuderi, Macedonia)AM3203 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român din 1890-1892 până în 1900.Ref.: Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 480 (doc. 155).POLLA NERA (arom. Fetiţa, Macedonia)AM3204 – Biserică, înfiinţată înainte de 1914 pentru păstorii transhumanţi, subvenţionatăpână în 1945 de statul român. Preotul slujea alternativ şi la Gramaticova, vara la munte,iarna la şes.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945.3205 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1888 pentru copiii păstorilor transhumanţidin zona Polla Nera (Fetiţa) - Gramaticova. A funcţionat ca şcoală itinerantă, stabilită apoila Fetiţa, subvenţionată de statul român până în 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 79; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; Arhiva MAE,adresa nr. 150025/1945; II, Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 364(doc. 177).POPADIA (arom. Păpădia, Papadia, Macedonia)AM3206 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1901, subvenţionată de statul român pânăîn 1938, când şcoala s-a închis, familiile româneşti emigrând în România.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 135; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 298-301 (doc. 105), 481-482 (doc. 155);II, p. 353 (doc. 169), 364-365 (doc. 177).

734 GRECIAPOROIA (arom. Poroi De’nsus, Macedonia)AM3207 – Biserică, subvenţionată până în 1915 de statul român.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915.3208 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1900, subvenţionată de statul român pânăîn 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 134-135; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 480, 482 (doc. 155), II, p. 353 (doc. 169),364 (doc. 177).PYRGETOS (Larissa)AM3209 – Biserică ortodoxă, ctitorită în 1852-1857 de agronomul Ion Ionescu de laBrad. Pisanie cu numele ctitorului.Ref.: „Elefteria”, 29, 30, 31 iulie 1969; Radu Mazilu, Ion Ionescu de la Brad, ctitor debiserică în Grecia („Teologie şi viaţă”, 1, 1991, nr. 9-12, p. 210).3210 – Şcoală de agricultură şi contabilitate, trei ferme model ş.a. construite de IonIonescu de la Brad în perioada activităţii sale în Grecia.Ref.: ibidem.RETHYMNOPANEPISTĪMIO KRĪTĪS. VIVLIOTHĪKĪ(UNIVERSITATEA CRETEI. BIBLIOTECA) 13DOC3211 – Scrisori (2), din 30 mai 1897 şi 29 mai 1910 ale lui Constantin Erbiceanuadresate lui Manuil Ghedeon. Text în limba greacă.Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.CR3212 – Vistiernicul Stavrinos, Andragatheiais tou eusevestatou kai andraiotatouMichaīl Voevoda [...]; Matei al Mirelor, Etera istoria tōn kata tīn OugkroVlachiantelesthentōn [...], Veneţia, 1642 (ΑΡΒ 2916).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3213 – Sf. Simeon al Tesalonicului, Kata aireseōn [...]. Markou Eugenikou, Exīgīsis[...], Iaşi, 1683 (ΦΣΑ 3142).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.13Biblioteca Universităţii Cretei, cu sediul la Rethymno, conţine şi fondul de carte al AsociaţieiFilologice din Adrianopol (cotele acestui fond conţin indicaţia ΦΣΑ). Un proiect de transpunere înformat digital a colecţiilor bibliotecii este în desfăşurare.

GRECIA 7353214 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]. Kyriliou tou Loukareōs,[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690 (ΦΣΑ 2893/3006).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3215 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (ΦΣΑ 3156).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3216 – Sevastos Kymīnitīs, Eortologion, Snagov, 1701, tipărit de Antim Ivireanul(ΦΣΑ 2896/3013).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3217 – Ştefan Brâncoveanu, Logos panīgyrikos eis ton Isapostolon MeganKōnstantinon, Bucureşti, 1701. Discurs pronunţat de Radu Brâncoveanu, fratele lui Ştefan(ΦΣΑ 2898).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3218 – Ştefan Brâncoveanu, Logos panīgyrikos eis ton Protomartyra tou ChristouStefanou, Bucureşti, 1702 (ΦΣΑ 2898).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3219 – Ştefan Brâncoveanu, Logos panīgyrikos eis tīn endoxon Metastasin tīsAeiparthenou Theomītoros, Bucureşti, 1703. Discurs pronunţat de Radu Brâncoveanu,fratele lui Ştefan şi dedicat doamnei Maria Brâncoveanu (ΦΣΑ 2898).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3220 – Plutarh, Ellīnikōn kai romaïkōn parallīlōn, metafrasis [...] Kōnstantinou [...]Vragkovanou, Bucureşti, 1704, tipărită de Antim Ivireanul (ΦΣΑ 2898 Α).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3221 – Radu Brâncoveanu, Logidion eis to Kosmosōtīrion Pathos tou TheanthrōpouLogou, Bucureşti, 1704, dedicat patriarhului Dositei al Ierusalimului (ΦΣΑ 2898).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3222 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul (ΑΡΒ 2922).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3223 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de AntimIvireanul (ΦΣΑ 2897).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3224 – Akolouthia tou en Agiois Patros īmōn Vīssariōnos, arhiepiskopou Larissīs touThaumatourgou, Bucureşti, 1705, tipărită de Antim Ivireanul (ΑΡΒ 168406).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3225 – Gheorghe Maiota, Logos eis to sotīrion pathos tou Theanthropou Logou,Râmnic, 1706, tipărită de Mihail Iştvanovici hipodiaconul, ucenicul lui Antim Ivireanu. 2exemplare (ΠΠΚ 140444, ΦΣΑ 2898).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3226 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710 (ΦΣΑ 3149).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.

736 GRECIA3227 – Dosithei Notara, Istoria peri tōn en Ierosōlymois patriarcheusantōn,Bucureşti, 1714 (ΠΠΚ 125339).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3228 – Sf. Ioan Damaschinul, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715 (ΠΠΚ122330).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3229 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaika [...], epimeleia Iōannou touPostelnikou, Bucureşti, 1716 (ΦΣΑ 3154).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3230 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn vivlos, epimeleia [...] GeōrgiouTrapezountiou, Bucureşti, 1719. 3 exemplare (ΠΠΚ 122434, ΑΡΒ 2924, ΦΣΑ 2900).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3231 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn vivlos. Liber de Officiis, Leipzig,1722. 2 exemplare (ΠΠΚ 122436, ΦΣΑ 3003/3769).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3232 – Nektarios Terpos, Vivliarion kaloumenon Pistis, Veneţia, 1732. Lucrareaconţine o gravură reprezentând icoana Maicii Domnului Ardevousa, cu prima inscripţiedatată în aromână (ΠΠΚ 122438).Ref.: Mihai Ţipău, 2010.Reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3233 – Hrisant al Ierusalimului, Omiliai oligai ek tōn pollōn euretheisai, dedicată luiGrigorie II Ghica şi Constantin Mavrocordat, Veneţia, 1734 (ΑΡΒ 2926).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3234 – Vivlion periechon tas Ieras akolouthias tou Agiou Ieromartyros Charalampoustou Thaumatourgou, tīs Osias Matrōnīs tīs Chiopolitidos, tou en Agois Patros īmōnSpyridōnos episkopou Trimythountos tou Thaumatourgou, editată de Constantin Daponte,Bucureşti, 1736 (ΑΡΒ 168483).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.2335 – Emmanuel Romanitīs, O metanoōn didaskomenos, Veneţia, 1742, dedicatălui Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei. 2 exemplare (ΑΡΒ 2927, ΠΠΚ 122441).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3236 – Vivlos Iera periechousa tīn apasan akolouthian tou Agiou IeromartyrosRīginou episkopou Skopelōn, editată de Chesarie Daponte şi dedicată lui Ioan Mavrocordat,Veneţia, 1746 (ΠΠΚ 122201).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3237 – Nikolaos Mauroeidīs, To apostolikon dyktion ītoi Logoi psychofeleis eis tīnAgian kai Megalīn Tessarokostīn, Iaşi, 1756 (ΦΣΑ 3768).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3238 – Akolouthia tou en Agiois Patros īmōn Vīssariōnos tou Thaumatourgou, ediţia2, Bucureşti, 1759 (ΠΠΚ 122452).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.

GRECIA 7373239 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, t. I-II, Leipzig, 1766, dedicată EleneiMavrocordat, doamna Ţării Româneşti (ΑΡΒ 2934).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3240 – Didaskalia Christianikī tīs Orthodoxou īmōn Pisteōs, text bilingv greckaramanlı,Bucureşti, 1768 (ΑΡΒ 168797).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3241 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-II, Leipzig, 1768, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei. 3 seturi (ΠΠΚ 122462-122463, ΑΡΒ 2936, ΦΣΑ 2918).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3242 – Akolouthia tou en Agiois Patros īmōn Alexandrou arhiepiskopouKōnstantinoupoleōs, publicată prin grija lui Ioan Văcărescu şi dedicată lui AlexandruGhica, domnul Ţării Româneşti, Veneţia, 1771 (ΑΡΒ 168403).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3243 – Syntagmation nomikon […] Iōannou Alexandrou Iōannou Ypsīlantou[Pravilniceasca condică], Bucureşti, 1780. Text bilingv în greacă şi română (ΑΡΒ 168736).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3244 – Meletie (mitropolitul Athenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II) (ΑΡΒ 2942).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3245 – Geōrgios Dīmitriou din Argyrokastro, Grammatikī ellīnolatinis, Viena, 1785,dedicată lui Alexandru Mavrocordat, domnul Moldovei (ΠΠΚ 122489).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3246 – Akolouthia tou en Agiois Patros īmōn Vīssariōnos tou Thaumatourgou, ed. 3,Viena, 1797. Publicată cu sprijinul marelui vornic al Ţării Româneşti Ioan Florescu (ΠΠΚ122508).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3247 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, traducere de Ioan Avramios, dinporunca lui Nicolae Mavrocordat, Veneţia, 1802 (ΑΡΒ 2971).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3248 – Polyzōīs Kontos, Hymnos eis ton Ypsīlotaton, Sofōtatōn, Theosevestaton kaiMegaloprepestaton Iōannīn Kōnstantinon Alexandrou Ypsīlantīn voevodan [...], Viena,1805.Ref.: http://anemi.lib.uoc.gr.3249 – Nicolae Caragea (domn al Ţării Româneşti), Grammatikīs gallikīs akrivīsdidaskalia, Viena, 1806. 2 exemplare (ΣΒΙ 136223, ΑΡΒ2999).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3250 – [Banul Mihail Cantacuzino], Istoria tīs Vlachias politikī kai geōgrafikī,publicată de fraţii Tounouslīs, Viena, 1806 (ΑΡΒ 2996).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.

738 GRECIA3251 – Īthika tina poiīmata, publicate cu cheltuiala lui Manuil Vernardos din Creta,[Iaşi, 1814] (ΚΑΛ 233235).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3252– Konstantinos Vardalachos („archididaskalos” în Bucureşti), Fysikī peiramatikītōn neōterōn efeureseōn, Viena, 1812 (ΠΠΚ 140357).Ref. şi reprod.: http://www.lib.uoa.gr.3253 – Daniīl Filippidīs, Istoria tīs Roumounias, Leipzig, 1816 (ΑΡΒ 3051).Ref. şi reprod.: http://www.lib.uoa.gr.3254 – Daniīl Filippidīs, Geografikon tīs Roumounias, Leipzig, 1816 (ΑΡΒ 3051).Ref. şi reprod.: http://www.lib.uoa.gr.3255 – Kōdix Politikos tou Prinkipatou tīs Moldavias [Codul Callimachi], 4 volume,Iaşi, 1816-1817 (ΑΡΒ 3404).Ref.şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3256 – Neofit Cavsocalivitul, Anatropī tīs thrīskeias tōn Evraiōn, [Iaşi], 1818 (ΑΡΒ3062).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3257 – Dionisie Fotino, Istoria tīs palai Dakias ta nyn Transilvanias, Vlachias kaiMoldavias, volumul III, Viena, 1819, exemplar incomplet (ΠΠΚ 140086).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3258 – Gabriel Bonnot de Mably, Dialogoi Fōkiōnos oti oikeiotaton to īthikon pros topolitikon, traducere de Ecaterina Suţu, editată de Theodor Negri, Iaşi, 1819 (ΑΡΒ 3080).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3259 – Akolouthia tou Osiou Patros īmōn Gerasimou tou en tī kōmopolei Makariōtissīī Makrīnitzī, Iaşi, 1820. 2 exemplare (ΠΠΚ 122684, ΓΜ 1208).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3260 – Petros Lampadarios, Syntomon Doxastarion, Bucureşti, 1820. 2 exemplare(ΑΡΒ 2812, ΣΒΙ 3728).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3261 – Petros Efesios, Neon Anastasimatarion, Bucureşti, 1820 (ΣΒΙ 3710).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.3262 – Molière, Geōrgios Dantinos o entropiasmenos syzygos, traducere deKōnstantinos Aristeias, [Bucureşti], 1827 (ΑΡΒ 3115).Ref. şi reprod.: http://anemi.lib.uoc.gr.SALONIC (Thessaloniki)AM3263 – Arcul de triumf al lui Galeriu, construit în 304, pentru a celebra victoriaîmpăratului din 297 împotriva perşilor. Metopele reprezintă trupe dacice, principalulauxiliar al lui Galeriu în campania sa antipersană.

GRECIA 739Ref.: K.F. Kinch, L’Arc de triomphe de Thessalonique, Paris, 1890; Ch. J. Macaronas,The Arch of Galerius at Thessaloniki, Thessaloniki, 1970; Victor Stancu, L’arc detriomphe de Galère à Salonique et ses métopes représentant des troupes de Daces,în Le Monde thrace. Actes du II e Congrès International de thracologie (Bucarest,1976), Paris, 1982, p. 151-160.Reprod.: ibidem, p. 155, 157-158.3264 – Biserică, înfiinţată înainte de 1914, subvenţionată până în 1945 de statulromân.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 415 (doc. 214).3265 – Gimnaziu, subvenţionat de statul român până în perioada interbelică.Ref.: Ţovaru, p. 106.3266 – Şcoală superioară de comerţ (apoi Liceu comercial de băieţi), înfiinţată în1899, subvenţionată de statul român până în 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 204-206; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 106; ArhivaMAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 480(doc. 155), 612 (doc. 214), II, 413 (doc. 214).3267 – Şcoală normală şi profesională de fete, subvenţionată de statul român înperioada interbelică, până în 1945.Ref.: Ţovaru, p. 106; Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre,Şcoli şi biserici, I, p. 612 (doc. 214); II, 413 (doc. 214).3268 – Şcoli primare mixte (2), înfiinţate în 1900, respectiv 1905, subvenţionate destatul român până în 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 147-148; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; ArhivaMAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p.480 (doc. 155), 613 (doc. 214); II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177), 413 (doc. 214).CRDĪMOTIKĪ VIVLIOTHĪKĪ(Biblioteca Municipală)3269 – Psaltīrion tou profītou kai vasilīos Dauid [...], Leipzig, 1760, cu cheltuiala luiIoan Teodor Callimachi, domnul Moldovei (Sp. 83).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 96, nr. 1286; II, p. 248, nr. *652.3270 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, t. I-II, Leipzig, 1766, dedicată EleneiMavrocordat, doamna Ţării Româneşti (Sp. 81).Ref.: ibidem, I, p. 141, 611, nr. 1906.3271 – Istoria tou parontos polemou anametaxy Rousias kai tīs Othōmanikīs Portas,t. VI, Veneţia, 1770-1773, descriind şi luptele desfăşurate pe teritoriul Ţărilor Române(Sp. 109).Ref.: ibidem, p. 203, nr. 2736.

740 GRECIA3272 – Bernard Le Bouvier de Fontenelle, Omiliai peri plīthous kosmōn, Viena 1794.Traducere de Panaiotachi Kankellarios Kodrikas a cărţii Sur la pluralité des mondes, dinporunca şi cu cheltuiala lui Mihai Suţu, domnul Moldovei (Sp. 54).Ref.: ibidem, p. 173, nr. 2309.3273 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklīsiastike istoria, t. IV, Viena, 1795, elaboratde G. Ventotīs, dedicat domnului Ţării Româneşti Alexandru Moruzi (Sp. 30).Ref.: ibidem, p. 284-285, nr. 3829.3274 – P. Ovidius, Tōn metamorfoseōn vivlia XV, t. I-II, Veneţia, 1798. Traduceredin limba latină dedicată lui Constantin Hangerli, domnul Ţării Româneşti, 3 tiraje, 1798-1802, cu data 1798 (Sp. 64).Ref.: ibidem, p. 340, nr. 4565-4567.DOCISTORIKO ARCHEIO MAKEDONIAS(Arhiva Istorică a Macedoniei)3275 – Documente, din 1772-1821, referitoare la evenimente din PrincipateleRomâne: campanii militare ruso-otomane (1772-1773, 1807), acţiunile eteriste şi revoluţialui Tudor Vladimirescu (1821) ş.a.Ref.: Dan Livezeanu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Grecia (RA, 1980 nr. 3-4, p.427).AMMONĪ AGIAS ANASTASIAS TĪS FARMAKOLYTRIAS(Mănăstirea Sf. Anastasia Tămăduitoarea)3276 – Aşezământ, întreţinut cu ajutoare româneşti, începând din a doua jumătate asecolului al XVI-lea, prin daniile lui Alexandru Lăpuşneanu (1577), Grigore Ghica (1664-1673), clucerului Udricanu (1734) şi prin veniturile mănăstirii Sf. Ioan din Focşani, aleschitului Goleşti – Râmnicu Sărat şi ale bisericii Udricani din Bucureşti.Ref.: Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 882-883; Gh. Moisescu, Mănăstirile închinate dinŢara Românească în vremea păstoririi mitropolitului Grigorie Dascălul 1823-1834(BOR, 52, 1934, p. 435).AMMONĪ VLATADŌN(Mănăstirea Vlatadon)3277 – Aşezământ întreţinut şi reparat cu ajutoare de la Mihnea Turcitul (1587, 1590),danii din Ţara Românească pentru reconstrucţie (sec. XVII), de la Alexandru Ipsilanti (18noiembrie 1775, 100 de taleri anual) şi din veniturile bisericii închinate Sf. Dumitru, dinBucureşti.Ref.: Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 881-882; Nandriş, Documente, p. 78.

GRECIA 741PANEPISTĪMIAKĪ VIVLIOTHĪKĪ(Biblioteca Universitară)CR3278 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682 (A. P. 31107).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.3279 – Simeon al Tesalonicului, Kata aireseōn [...]. Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],Iaşi, 1683. (A. P. 130170).Ref.: ibidem, p. 40, nr. 5450.3280 – Ī Theia Grafī [...] Palaias kai Neas Diathīkīs apanta, Veneţia, 1687, tipărităcu sprijinul bănesc al lui Şerban Cantacuzino. În prefaţă, tipograful N. Glykys afirmădrepturile domnului la tronul Imperiului Bizantin (A. P. 130115).Ref.: ibidem, p. 82-83, nr. 1087.3281 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (A. P. 130161).Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4443.3282 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs kai apostolikīsEkklīsias tīs Anatolikīs, Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul (A.P. 130143).Ref.: ibidem, p. 399, nr. 4556.SAMARINA (arom. Samarina, Pind)AM3283 – Biserică, subvenţionată de statul român până în 1945.Ref.: Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici,II, p. 415 (doc. 214).3284 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1880, subvenţionată de statul român pânăîn 1938.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 150-151; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; ArhivaMAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p.479, 482 (doc. 155); II, p. 365 (doc. 177), 413 (doc. 214).SAMOS (INSULA ~)MSCOLECŢIA A. KARATHEODORIS3285 – Miscelaneu, scris de Nicolae Caragea, la Constantinopol, 1753. 428 f.20,5 x 15,5 cm. Text în limba greacă. Manuscris autograf. Cuprinde scrieri istorice şireligioase, între care, extrase din cărţi redactate sau tipărite în Ţările Române: Dorotheial Monemvasiei (Vivlion istorikon), Dosithei al Ierusalimului (Tomos katallagīs, Tomos

742 GRECIAcharas, Tomos agapīs), Petru Movilă (Orthodoxos omologia), Sevastos Kymīnitīs, IoanCariofil ş.a. (fost în Col. Nicolae Caragea, ms. 120).Ref.: A. Papadopoulos-Kerameus, Dyo kōdikes tīs vivliothīkīs Nikolaou Karatza („Epetīriston Filologikou Syllogou Parnassou”, 8, 1904, p. 5-23).DĪMOSIA VIVLIOTHĪKĪ(Biblioteca publică) 14CR3286 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,1677, dedicată lui Antonie Ruset, domnul Moldovei.Ref.: Aristomenos Stergioglidī, Katalogos tīs vivliothīkīs tou Pythagoreiou Gymnasiou,Samos, 1898, p. 58; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 323, nr. 4362.3287 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 58; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367; Katalogospalaiōn entypōn tīs dīmosias vivliothikīs Samou („Deltio tou istorikou kaipalaiografikou archeiou”, 4, 1984-1987 (Atena, 1988), p. 161, nr. 4).3288 – Simeon al Tesalonicului, Kata aireseōn [...]. Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],Iaşi, 1683.Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 58; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 409, nr. 5450.3289 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]. Kyrillou tou Loukareōs,[...]. Dositheou, [...] Egcheiridion, Bucureşti, 1690.Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 58; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413-414; nr. 5514;Katalogos palaiōn entypōn tīs dīmosias vivliothikīs Samou („Deltio tou istorikou kaipalaiografikou archeiou”, 4, 1984-1987 (Atena, 1988, p. 162, nr. 5).3290 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698.Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 58-59; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4443.3291 – Dosithei Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou exIvīrias, Râmnic, 1705.Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 59; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4444.3292 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710.Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 59; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5979; Katalogospalaiōn entypōn tīs dīmosias vivliothikīs Samou („Deltio tou istorikou kaipalaiografikou archeiou”, 4, 1984-1987 (Atena, 1988), p. 163, nr. 7).3293 – Varinus Favorinus, To mega lexikon [...]. Magnum Dictionarium, Veneţia,1712. Ediţie dedicată de îngrijitor, Geōrgios Trapezountios, lui Constantin Brâncoveanu.Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 49; Papadopoulos, Ell. vivl.. I, p. 172, nr. 2294.3294 – Sf. Ioan Damaschinul, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715.14În fondurile acestei biblioteci sunt incluse şi cele ale Gimnaziului Pitagoreic (PythagoreionGymnasion) din Samos.

GRECIA 743Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 59; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 136, nr. 1833; Katalogospalaiōn entypōn tīs dīmosias vivliothikīs Samou, p. 163-164, nr. 8.3295 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geōgrafika kai spahirika, Paris, 1716. Dedicatălui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti (2 ex.).Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 50; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4431; Katalogospalaiōn entypōn tīs dīmosias vivliothikīs Samou, p. 164, nr. 9, 10.3296 – Nicolae Mavrocordat, Peri ton kathīkonton [...], epimeleia... GeōrgiuTrapezountiou, Bucureşti, 1719.Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 95; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3814; Katalogospalaiōn entypōn tīs dīmosias vivliothikīs Samou, p. 164, nr. 11.3297 – Theodōrou grammatikīs eisagōgīs tōn eis tessara eis to tetarton, Bucureşti,1768.Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 95; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3814; Katalogospalaiōn entypōn tīs dīmosias vivliothikīs Samou, p. 169, nr. 35.3298 – Meletie (mitropolitul Athenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române.Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 50; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 285, nr. 3830.3299 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766. Ediţie dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei.Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 54; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 106, nr. 1432.3300 – Neofit Cavsocalivitul, Theodorou [Gazī] Grammatikīs eisagōgī ton eis tessaraeis to tetarton ypomnīma ek pollōn eranisthen, Bucureşti, 1768.Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 44; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 325, nr. 4377.3301 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-II Leipzig, 1768-1784, dedicată lui GrigoreIII Ghica, domnul Moldovei.Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, 610, nr. 1474. Katalogos palaiōn entypōn tīsdīmosias vivliothikīs Samou, p. 169, nr. 36 (t. II).3302 – Chesarie Daponte, Epistolai dia stichōn aplōn kata tīs yperīfanias prosRadoukanon, ton megan chatmanon tīs Mpogdanias, Veneţia, 1772.Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 109-110; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 140, nr. 1903;Katalogos palaiōn entypōn tīs dīmosias vivliothikīs Samou, p. 169, nr. 39.3303 – Bernard Le Bouvier de Fontenelle, Omiliai peri plīthous kosmōn, Viena, 1794.Traducere de Panaiotachi Kankellarios Kodrikas a cărţii Sur la pluralité des mondes, dinporunca şi cu cheltuiala lui Mihai Suţu, domnul Moldovei.Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 100; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 173, nr. 2309.3304 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: Stergioglidī, op. cit., p. 61; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5980.3305 – Daniīl Filippidīs, Istoria tīs Roumounias, Leipzig, 1816.Ref.: Katalogos palaiōn entypōn tīs dīmosias vivliothikīs Samou, p. 183, nr. 132.

744 GRECIA3306 – Daniīl Filippidīs, Geografikon tīs Roumounias, Leipzig, 1816.Ref.: Katalogos palaiōn entypōn tīs dīmosias vivliothikīs Samou, p. 184, nr. 137.3307 – Dionisie Fotino, Istoria tīs palai Dakias ta nyn Transilvanias, Vlachias kaiMoldavias, volumul III, Viena, 1819.Ref.: Katalogos palaiōn entypōn tīs dīmosias vivliothikīs Samou, p. 186, nr. 151.SERRES (arom. Seres, Macedonia)AM3308 – Şcoală, înfiinţată de Nicolae Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti, care-ifixează, în 1722, un ajutor bănesc anual reînnoit în 1730.Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1037; Bodogae, Athos, p. 146; Giurescu, L’aide, p.830; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 140.3309 – Şcoală primară, înfiinţată în 1900, subvenţionată de statul român până cătrePrimul Război Mondial.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 152; Ţovaru, p. 105.SIATISTA (Macedonia)AM3310 – Şcoală, dăruită în 1816 cu suma de 40.000 de lei, de Vasilichia Nicolau dinIaşi.Ref.: Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 142-143.DĪMOSIA VIVLIOTHĪKĪ(Biblioteca Publică)MS3311 – Sf. Grigore de Nazianz, Logoi treis [cu comentarii], Bucureşti, 1801. 226 p.Scris de Geōrgios Sifnos, elev la Academia Domnească din Bucureşti (ms. 18)Ref.: Mathīmataria, p. 690, nr. 680.MONĪ(Mănăstirea)MS3312 – Katastichon parrīsiastikon, 1728, cuprinzând între donatorii mănăstirii şidomnitori din Moldovlahia.Ref.: Pan I. Poulitsas, Epigrafai kai enthymīseis ek tīs Boreiou Īpeirou („Epetīris EtaireiasVyzantinōn Spoudōn”, 5, 1928, p. 68-69); Vasile Grecu, Dări de seamă (CC, 6, 1929-1930, p. 521).

GRECIA 745SIFNOS (INSULA~)(Nīssos Sifnou)MONĪ EISODIŌN TĪS THEOTOKOU(Mănăstirea Intrarea în Biserică a Maicii Domnului)AM3313 – Aşezământ, ajutat de Ion Gheorghe Caragea, domnul Ţării Româneşti cu 400de taleri anual (24 ianuarie 1817).Ref.: Urechia, X, A, p. 308.SIRAKION (arom. Siracu, Pind)AM3314 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român către începutul sec. XX.Ref.: Ţovaru, p. 105.SKAMNELI (Epir)AM3315 – Şcoală, ajutată, la începutul sec. XIX, de negustorii epiroţi din Moldova,Dimitrie Saikis, Apostol Petrinos şi Anastasie Dimitriu Karastathis.Ref.: Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, 1, p. 149; idem, L’Épire, p. 110-112, 176.NAOS AGIŌN PETROU KAI PAULOU(Biserica Sfinţii Petru şi Pavel)AM3316 – Aşezământ, ctitorit, în 1798, de fraţii Dimitrie şi Christodul Saitzis, împodobitde Constantin Papazoglu, negustori din Iaşi.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 110.SKIATHOSMONĪ EUAGGELISMOU(Mănăstirea Bunei Vestiri)CR3317 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.

746 GRECIARef.: Antoniou Mītropolitou proīn Hīleias, Katalogos heirografōn kai entypōn tīs enSkiathō H. Monīs Euaggelismou tīs Theotokou („Theologia”, 32, 1961, nr. 4, p. 630);Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 324, nr. 4367.3318 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseōn [...]. Markou Eugenikou, Exīgīsis[...], Iaşi, 1683.Ref.: Antoniou, op. cit., p. 628-629; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 409, nr. 5450.3319 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]. Kyrillou tou Loukareōs,[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690.Ref.: Antoniou, op. cit., p. 625-629; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413-414, nr. 5514.3320 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.Ref.: Antoniou, op. cit., p. 628; Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 331-332, nr. 4445.3321 – Dositei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698.Ref.: Antoniou, op. cit., p. 622; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4443.3322 – Sevastos Kymīnitīs, Eortologion, Snagov, 1701, tipărit de Antim Ivireanul.Ref.: Antoniou, op. cit. („Theologia”, 33, 1962, nr. 3, p. 516) (datat: 1700); Papadopoulos,Ell. vivl., I, p. 240, nr. 3242.3323 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710.Ref.: Antoniou, op. cit. („Theologia”, 32, 1961, nr. 4, p. 623); Papadopoulos, Ell. vivl., I,p. 451, nr. 5979.3324 – Dositei Notara, Tomos charas [...] typotheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias[...], Râmnic, 1705.Ref.: Antoniou, op. cit., p. 623; Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 331, nr. 4444.3325 – Dositei Notara, Istoria peri tōn en Ierosolymois patriarcheusantōn, Bucureşti,1714.Ref.: Antoniou, op. cit., p. 619; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4442.3326 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745. Ediţieîngrijită de Alexandros Kankellarios şi dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul ŢăriiRomâneşti.Ref.: Antoniou, op. cit. („Theologia”, 33, 1962, nr. 3, p. 511); Papadopoulos, Ell. vivl., I,p. 283, nr. 3806.3327 – Ī Perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1751.Cuprinde, la p. 68-71, hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti,din 5 octombrie 1750.Ref.: Antoniou, op. cit., p. 515; Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 356, nr. 4771.3328 – Nikolaos Mauroidīs, To apostolikon dyktion (sic) [...] ītoi logoi [...] eis tīnMegalīn Tessarakostīn, Iaşi, 1756.Ref.: Antoniou, op. cit., p. 504; Papadopoulos, Ell. bibl, I, p. 282, nr. 3804.3329 – Ludovico Antonio Muratori, Ethikī filosofia metafrastheisa [...] para [...]Iōsīpou [...] Moisiodakos, t. I-II, Veneţia, 1761-1762.Ref.: Antoniou, op. cit., p. 508; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 319, nr. 4350.

GRECIA 7473330 – Hrisant Notara, Egcheiridion [...] peri tīs kai exochīn yperochīs tīs [...] poleōsIerousalīm [...], Bucureşti, 1768.Ref.: Antoniou, op. cit., p. 503; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4434.3331 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769.Ref.: Antoniou, op. cit. („Theologia”, 33, 1962, nr. 2, p. 254); Papadopoulos, Ell. vivl., I,p. 350, nr. 4693.3332 – Nichifor Theotoki, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai ta tōn Vasileion, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei şi având în frontispiciu portretul acestuia.Ref.: Antoniou, op. cit. („Theologia”, 32, 1961, nr. 4, p. 619, 622, 625); Papadopoulos, Ell.vivl., I, p. 423, nr. 5612.3333 – Epistolarion ī epistolikos charaktīr, t. I-II, Veneţia, 1773. Cuprinde şiformulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române.Ref.: Antoniou, op. cit. („Theologia”, 33, 1962, nr. 3, p. 512); Papadopoulos, Ell. vivl., I,p. 160, 161, nr. 2144.3334 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs), şi al Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II).Ref.: Antoniou, op. cit. („Theologia”, 33, 1962, nr. 2, p. 251); Papadopoulos, Ell. vivl., I,p. 284-285, nr. 3829.3335 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: Antoniou, op. cit. („Theologia”, 32, 1961, nr. 4, p. 617-618); Papadopoulos, Ell. vivl.,I, p. 451, nr. 5980.SKOPELOS (INSULA ~)COLECŢIA PR. CONSTANTIN KALLIANOSMS3336 – Psaltichie (manuscris muzical), „ellīnovlachiko”, sec. XIX, 16,5 x 11,3 cm.309 f.Ref.: Mikrofōtografīseis cheirografōn kai archeiōn, B΄, 1978-1980, Atena, 1981, p. 38.SKRA (arom. Linmiţa, Macedonia)AM3337 – Biserică, înfiinţată înainte de 1914, subvenţionată de statul român până în1945.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945.

748 GRECIA3338 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1891, subvenţionată de statul român pânăîn 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 92-93; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; ArhivaMAE, adresa nr. 150025/1945SMIXI (arom. Smixi, Pind)AM3339 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1899, subvenţionată de statul român pânăîn timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Şcoala funcţiona încă în 1940.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 153; Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şibiserici, I, p. 480 (doc. 155); II, p. 413 (doc. 214).SOPOTSELI (Epir)AM3340 – Şcoala comunală, întreţinută din donaţia de 10.000 de lei aur anual, acordată,în a doua jumătate a sec. XIX, prin testamentul lui Dimitrie Ioan Anagnostopoulos dinBrăila.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 134-135.SPARTA (Sparti)AM3341 – Şcoală, ajutată, cu suma de 10.000 de taleri de filantropi din Ţara Românească,în 1821.Ref.: Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, II, p. 63.STARITSANI (Epir)AM3342 – Şcoală, la a cărei înfiinţare a contribuit, în 1865, negustorul Panait Kyparissisdin Bucureşti.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 139.TATARNAAMMONĪ TATARNAS(Mănăstirea Tatarna)3343 – Aşezământ, întreţinut, în sec. XVII-XVIII, de domnitori ai Moldovei şi ŢăriiRomâneşti, între care Şerban Cantacuzino şi Nicolae Mavrocordat.

GRECIA 749Ref.: N. Beīs, Drei Urkunden der Bruderschaft des Tatarna-Kloster (BNJ, 16, 1940, p.221 sqq.); M. S. Theocharis, Nicolae Mavrocordato, bienfaiteur du monastère deTatarna (BNJ, s.n., 10, 1970, p. 319-340 + 9 pl.); idem, Skarlatos, der Neugründer desTatarnaklosters („Theologia”, 41, 1970); Panos Vasiliou, To monastiri tīs Tatarnas, ed.2, Atena, 1978; Pippidi, Tradiţia politică, p. 113, n. 527; Leandros Vranoussis, 1985.THASOS (INSULA ~)AM3344 – Metocul schitului Sf. Ioan Prodromu de la Muntele Athos, cumpărat în 1864,format din biserica Sf. Dumitru şi o livadă de măslini (satul Potamios, locul Adina).Ref.: Cioran, Scheseis, p. 167-168.THEODORITSI (arom. Lipoş, Macedonia)AM3345 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1905, subvenţionată de statul român pânăîn 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 179-180; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; ArhivaMAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I,p. 481-482 (doc. 155).THOLU (Insula Rhodos)MONĪ PANAGIA KALOPETRA(Mănăstirea Prea Sfânta Fecioară Kalopetra)AM3346 – Mănăstire, ctitorită de Alexandru Ipsilanti în 1784 (pisanie deasupra intrării).Ref.: M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Epir, Rodos şi Paros (ARMSL, s. III, t. 7, 1934-1936, p. 240-241); idem, Urme, p. 150, 154-155; C. Constantinidis, AlexandrosYpsīlantīs o Īgemonas (1726-1807) kai to Rhoditiko Monastīri tīs Panagias tīsKalopetras, Alexandria, 1953.Reprod.: Beza, Urme, p. 152.A3347 – Filoxenia lui Avraam, icoană, atelier românesc, sec. XVIII-XIX, cu inscripţie:,,Dum[nezeiasca] Troiţă”.Ref.: M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Epir, p. 241; idem, Urme, p. 152-153.

750 GRECIATOURNIKIMONĪ TŌN EISODIŌN TĪS THEOTOKOU(Mănăstirea Intrarea în Biserică a Maicii Domnului)AM3348 – Aşezământ din eparhia Grevena, noma Kozani, lângă Zabourda, ajutatîncepând din 1607 cu o danie anuală de 6.000 de aspri de Radu Şerban, domnul ŢăriiRomâneşti.Ref.: Serghios T. Sigala, Iera monī osiou Nikanoros kai to keimīliofylakion autīs, Grevena,1991, p. 38; Virgil Cândea, Mărturii româneşti necunoscute din Grecia de Nord(„Studii şi articole de istorie”, s.n., 60-61, 1993, p. 103-106).TRIKKALAMĪTROPOLĪ TRIKKĪS KAI STAGŌN(Mitropolia Trikis şi Stagon)MS3349 – Evanghelia lui Ioan, scrisă de Matei al Mirelor, la mănăstirea Dealu, [1608sau 1623]. Pergament, fragment. 2 f. 530 x 22 cm.Ref.: Gratziou, Handschriften, p. 171-172, nr. 53; Politis, II, p. 293; F.A. Dimitrakopulos,Palaiografika kai Metavyzantina („Epistīmonikī Epetīrīs tīs Filosofikīs Scholīs touPanepistīmiou Athīnōn”, 27, 1979 [1980], p. 192-229); Politis – Politi, Vivliografoi,p. 549.TSARITSANI (arom. Ceariceani, Thesalia)AM3350 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1890, subvenţionată de statul român pânăcătre Primul Război Mondial.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 67; Ţovaru, p. 106.VELLA (Epir)AMEPISKOPĪ VELLAS(Episcopia Vellei)3351 – Reşedinţa episcopiei, mănăstirea Adormirea Maicii Domnului şi, temporar,eparhiile Konitsa şi Pogoniani, unite cu Vella, au beneficiat, între 1735-1863, de venitulmănăstirii închinate Băbeni şi al schiturilor Bordeşti şi Recea (jud. Râmnicu-Sărat).

GRECIA 751Ref.: Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 885; V. Papacostea, Esquisse sur les rapports entrela Roumanie et l’Épire („Balcania”, 1, 1938, p. 237); Tasos Ath. Gritsopoulos,Vellas, Monī, în Thrīskeutikī kai īthikī Egkyklopaideia, t. 3, Atena, 1963, col. 780;Camariano-Cioran, L’Épire, p. 73-81.VERRIA (arom. Veria, Macedonia)AM3352 – Biserică, înfiinţată înainte de 1914, subvenţionată de statul român până în1945. Preoţii slujeau alternativ pentru păstorii transhumanţi iarna la şes şi vara la munte(Marousa, Selia şi Xirolivad)Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 415 (doc. 214).3353 – Şcoli primare (2), de băieţi şi de fete, prima înfiinţată în 1870 şi subvenţionatăde primăria oraşului Iaşi, a doua în 1899. Au funcţionat ca şcoli itinerante pentru copiiipăstorilor transhumanţi din zona Veria - Selia, subvenţionate de statul român până în 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 167-170; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; ArhivaMAE, adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I,p. 480, 482 (doc. 155), 613 (doc. 214); II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177), 413(doc. 214).VISSANI (Epir)AM3354 – Şcoala şi biserica, ajutate, începând din 1834, din donaţia lui Dimitrie Dimos,negustor epirot din Braşov; în 1870, Christou şi Zisis Gouia din Galaţi acordă şcolii odonaţie de 400 de florini imperiali.Ref.: Dumitru Limona, Les relations commerciales du sud-est de l’Europe à la fin duXVIII e siècle et au début du XIX e siècle refletées dans les documents archivistiquesde Bucarest, Sibiu, Braşov, în Symposium. L’époque phanariote, 21-25 octobre 1970,Thessaloniki, 1974, p. 399; Camariano-Cioran, L’Épire, p. 140.CRKOINOTIKĪ VIVLIOTHĪKĪ(Biblioteca Comunală)3355 – Meletie (mitropolitul Atenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române.Ref.: A.G. Papaïōannou, Palaiotypa Koinotikīs Vivliothīkīs Vīssanīs Pagōniou, II,Ioannina, 1979, p. 1; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 285, nr. 3830.3356 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, Leipzig, 1758. Traducere de IoanAvramios, din porunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui Constantin Mavrocordat,domnul Ţării Româneşti.

752 GRECIARef.: A.G. Papaïōannou, op. cit., p. 42; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 280, 614, nr. 3778.VITINAAM3357 – Şcoală, subvenţionată, din 1802, cu suma de 200 lei anual donată de AlexandruSuţu, domnul Moldovei.Ref.: Giurescu, L’aide, p. 830; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, II, p. 63.VIVLIOTHĪKĪ TĪS ELLĪNIKĪS SCHOLĪS(Biblioteca Liceului)MS3358 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. În cuprins: Constantin (Chesarie)Daponte, Cuvânt de laudă pentru Nicolae Mavrocordat; Descriere a turburărilor pricinuitede tătari în Ţara Românească; 14 scrisori (una datată: 1738), adresate lui C. Daponte deGheorghe Hrisogon din Trapezunt, profesor la Academia Domnească din Bucureşti.Ref.: B.Ch. Charalampopoulos, Katalogos cheirografōn kōdikōn tīs vivliothīkīs tīs EllīnikīsScholīs Vytinīs („Deltion tīs Istorikīs kai Ethnologikīs Etaireias tīs Ellados”, 14, 1960,p. 397-398); N. Camariano, Constantin Dapontès et les Principautés Roumaines(RESEE, 8, 1970, nr. 3, p. 482).VITSA (Epir)NAOS PROFĪTĪS ĪLIAS(Biserica Prorocul Ilie)MS3359 – Evanghelie, sec. XIII-XIV. Pergament, 197 f. 29 x 22 cm. Text în limbagreacă. Ferecătură de argint, atelier Ţara Românească, reprezentând „Învierea” (copertaI) şi „Adormirea Maicii Domnului” (coperta IV), donaţie a lui Gheorghe Leca, marepostelnic, 1626.Ref.: D. Sarros, Palaiografikos eranos, Constantinopol, 1914, p. 101-102; L. Politis,Palaiografika apo tīn Īpeiro, Thessaloniki, 1973, p. 343-347; Leandros Vranoussis,1985.Reprod.: L. Politis, op. cit., pl. 10-12.VLACHOGIANNION (arom. Vlahoiani, Fthiōtis)AM3360 – Şcoală primară mixtă itinerantă, înfiinţată în 1890-1892 pentru copiii

GRECIA 753păstorilor transhumanţi din zona Vlahoiani – Samarin , subvenţionată de statul românpână în 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 178; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; Arhiva MAE,adresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 480, 482(doc. 155), II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177), 414 (doc. 214).VLASI (Tesalia)MONĪ VLASIOU(Mănăstirea Vlasiu)A3361 – Aşezământ, ctitorit, în 1644, de Gheorghe slugerul, de soţia sa, Cheraţa, şi defiul lor, Constantin, dregător în Ţările Române. Tablou votiv şi pisanie.Ref.: D.A. Zakythinos, Anekdota patriarchika eggrafa („Ellīnika”, 4, 1931, p. 390-395);Iezekiil Valanidiotis, Oi ktitores tīs Ieras monīs Vlasiou tōn Agrafōn („Ellīnika”,5, 1932, p. 205-209, 429); Beza, Urme, p. 192-193; Al. Alexianu, Acest ev mediuromânesc, Buc., 1973, p. 199-200; rec. N. Stoicescu, în „Studii”, 26, 1973, nr. 6, p.1317 (ipoteză: Gheorghe mare postelnic şi sora sa Cheraţa).Reprod.: Beza, Urme, p. 190-193.VLATSI (arom. Biata, Macedonia)AM3362 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român către începutul sec. XX.Ref.: Ţovaru, p. 105.VOURBIANI (Epir)AM3363 – Şcoală, întreţinută în sec. XIX şi prin donaţiile fraţilor Hristu şi GheorgheHarisiadis, negustori din Bucureşti.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 139.VOVOUSA (arom. Băiasa, Pind)AM3364 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1880, subvenţionată de statul român pânăîn 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 45; MICP, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 105; Arhiva MAE,

754 GRECIAadresa nr. 150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 482 (doc.155); II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177).VRADETO (Epir)AM3365 – Biserică, ctitorită în 1799 de Nicolae Tzigara din Iaşi, care a înzestrat-o cuclopote, veşminte şi alte obiecte de cult.Ref.: ibidem, p. 113.3366 – Şcoala, înfiinţată la începutul sec. XIX, de fraţii Nicolae şi Constantin Tzigara,negustori din Iaşi.Ref.: Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 148.VRISOCHORI (arom. Leşinţză, Leşniţa, Pind)AM3367 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român din 1890-1892. Şcoala nu amai funcţionat după Primul Război Mondial.Ref.: Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu, Şcoli şi biserici, I, p. 480 (doc. 155).XĪROLIVADON (arom. Xirolivad, Macedonia)AM3368 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român din 1889 până în 1938.Ref.: Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 479, 482 (doc.155); II, p. 365 (doc. 177).YPATĪ (Fthiōtis)MĪTROPOLĪ NEŌN PATRŌNAM3369 – Biserica Mitropoliei, clădită de Policarp, mitropolitul de Neai Patrai, fostprofesor al copiilor lui Mihai Suţu, domnul Moldovei (1783-1802), care l-a ajutat să fieales în tronul mitropolitan (1792-1819) şi să ctitorească lăcaşul.Ref.: Polykarpou (Neōn Patrōn), Eis Alī pasian Īpeirarchon Tepelentī legomenonpoiīma īroikon („Attikon Emerologion”, 3, 1868, p. 205-206); N. Giannopoullos,Archaiologīmata Ypatīs („Epetīris Parnassou”, 6, 1902, p. 247-248); N. Iorga, Unmitropolit de Patras după voinţa unui domn fanariot (RI, 4, 1916, p. 5-6).

GRECIA 755ZABOURDAMONĪ OSIOU NIKANOROS(Mănăstirea Cuviosul Nicanor)DOC3370 – Hrisov, 28 februarie 1607, prin care Radu Şerban, domnul Ţării Româneşti,dăruieşte 6.000 de aspri anual mănăstirii din Turniki (azi dispărută) din eparhia Grevena,de lângă Zabourda. Pergament cu pecete de ceară.Ref. şi publ.: Serghios P. Sigala, Iera monī osiou Nikanoros kai to keimīliofylakion autīs,Grevena, 1991, p. 38-39; Virgil Cândea, Mărturii româneşti necunoscute din Greciade Nord („Studii şi articole de istorie”, s.n., 60-61, 1993, p. 103-106).3371 – Carte de milă, 27 ianuarie 1682, pentru mănăstirea Zavorda, adresată deMihail, episcopul Timişoarei, credincioşilor din părţile Becicherecului Timişoarei şiAradului. Text în limba slavonă.Ref.: S.P. Sigala, op. cit., p. 64; Virgil Cândea, op. cit., p. 106.Publ.: S.P. Sigala, loc. cit. (în traducere greacă).MS3372 – Alexandru Turnavitu, Antirrhīsis pros Aloysíon Androutzīn, Kyprionlatinofrona, peri ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, sec. XVIII. 74 f. 23 x 16 cm. La f.2: scurtă biografie a autorului, fost profesor la Academia Domnească din Bucureşti (m.1761), scrisă de Ghenadie, mitropolitul de Grevena, la l mai 1870, împreună cu versuriînchinate lui Turnavitu, director al Academiei, de Manase Eliad. Manuscrisul provine dinBiblioteca Metocului Sfântului Mormânt din Constantinopol.Ref.: S.P. Sigala, op. cit., p. 113, nr. 206; V. Cândea, op. cit., p. 106, n. 20.CR3373 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseōn [...], Markou Eugenikou, Exīgīsis[...], Iaşi, 1683.Ref.: S.P. Sigala, op. cit., p. 144-145, nr. 215; V. Cândea, op. cit., p. 106, n. 22.3374 – Dositei Notara, Tomos Katallagīs, Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure.Ref.: S.P. Sigala, op. cit., p. 148, nr. 229; V. Cândea, op. cit., p. 106, n. 24.3375 – Meletie (mitropolitul Atenei), Geografia palaia kai nea, Veneţia, 1728,cuprinzând şi descrierea Ţărilor Române.Ref.: S.P. Sigala, op. cit., p. 148, nr. 230; V. Cândea, op. cit., p. 106, n. 25.3376 – Orologion to mega, Veneţia, 1759 şi ediţiile veneţiene din 1777, 1869, 1877,având toate, pe foaia de titlu, specificarea: „după ediţia de la Bucureşti”, aceea a lui AntimIvireanul din 1702, apreciată drept cea mai bună ediţie a Ceaslovului în limba greacă.Ref.: S.P. Sigala, op. cit., p. 118-119, nr. 35-36, 39-40; V. Cândea, op. cit., p. 106, n. 21.

756 GRECIAZAGORA (Tesalia)AM3377 – Şcoală, ajutată cu danii de Constantin Moruzi, domnul Moldovei (1782), defraţii Eustaţie şi Gheorghe Lapatis din Bucureşti (1788, 1804) şi de Scarlat Callimachi,domnul Moldovei (1817).Ref.: Urechia, X, B, p. 477; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 143-144; idem,L’Épire et les Roumains, Ioannina, 1984.DĪMOSIA VIVLIOTHĪKĪ(Biblioteca Publică)DOC3378 – Scrisori (2), circa 1762-1791, de la marele clucer Dimitrie Panaiotachi Catargicătre Calinic III, patriarhul Constantinopolului (ms. 122).Ref.: Dimitrie Katartzis, Ta euriskomena, ed. C. Dimaras, Atena, 1970, p. 441, 463.Publ.: ibidem, p. 435.MS3379 – Miscelaneu, Ţara Românească, începutul sec. XVIII. 305 f. 21 x 16 cm.Text în limba greacă. În cuprins: f. 4-8, Epigrame pentru Constantin şi Marioara Rosetti(1690), Ruxandra, Zoe şi Manolachi Cariofil (1688); f. 8-16: Mitrofan Grigoras, Istoriasyntomos [...] di’as ī Vlachia [...] epeirathī, cronică a evenimentelor din Ţara Româneascăîntre 1714-1716; f. 74-100: Constantin Duca, Scrieri teologice; f. 184-201: Lexikonellīnoroumanikon. A aparţinut lui Calinic III, mitropolit al Proilaviei (1743-1757), apoipatriarh al Constantinopolului (ian. – iul. 1757) (ms. 40).Ref.: K. Dyovouniotīs, Katalagos tōn kōdikōn tīs Vivliothīkīs tīs Zagoras (NE, 13, 1916, p.246-247, nr. 40); D. Russo, Mitrofan Grigoras. Cronica Ţării Româneşti. 1714-1716(RIR, 4, 1934, p. 1-10); Ştefan Berechet, Un dicţionar neogrec-român în manuscriptde la începutul sec. al XVIII-lea (RI, 22, 1936, p. 138-140); Russo, Studii istorice,II, p. 418-421; Al. Elian, Un dicţionar neogrec-românesc manuscris şi modelulsău grecesc (RIR, 7, 1937, p. 180, republ. în idem, Bizanţul, Biserica şi culturaromânească. Studii şi articole de istorie, Iaşi, 2003, p. 262).Publ.: D. Russo, Mitrofan Grigoras, p. 10-12, 16-34; idem, Studii istorice, II, p. 421-423(Mitrofan Grigoras).3380 – Viaţa Sfântului Ioan cel Nou din Leukopolis [Cetatea Albă], mijlocul sec.XVIII, traducere din slavonă în greacă de Calinic, mitropolitul Proilaviei, Ţara Românească(ms. 28, p. 43-58).Ref.: K. Dyovouniotīs, op. cit., p. 118, nr. 28; Leandros Vranoussis, 1985.3381 – Geografia nouă a Ţării Româneşti, sec. XVIII. Text în limba greacă (ms. 101,p. 400-513).

GRECIA 757Ref.: K. Dyovouniotīs, op. cit. (NE, 14, 1917-1920, p. 79, nr. 101); Leandros Vranoussis,1985.3382 – Katalogos tīs authentikīs vivliothīkīs [a Mavrocordaţilor]. Bucureşti, sec.XVIII. Text în limba greacă. În cuprins, descrierea a 210 manuscrise şi 21 tipărituri (ms.96, p. 246-256).Ref.: K. Dyovouniotīs, op. cit. (NE, 13, 1916, p. 457, nr. 96); N. Iorga, Notiţe (RI, 19,1933, p. 100); L. Vranoussis, L’hellénisme postbyzantin et l’Europe – Manuscrits,livres, imprimeries [Atena], 1981, p. 7 [50], n. 79.Reprod.: Andrei Pippidi, foto.3383 – Nicolae Mavrocordat, Filotheou parerga, sec. XVIII. 79 f. 21 x 16 cm. Aaparţinut patriarhului Calinic III, fost mitropolit al Proilaviei (ms. 39).Ref.: K. Dyovouniotīs, op. cit., p. 246, nr. 39; Bouchard, p. 37.3384 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, traducere de Ioan Avramios, dinporunca lui Nicolae Mavrocordat, sec. XVIII. 2 copii (ms. 82, 83).Ref.: K. Dyovouniotīs, op. cit., p. 447, nr. 82-83; A. Camariano, Traducerea „Teatruluipolitic” (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 222); Ch. Athanasiadis, Synagōgī vivliodetikōnthematōn se ellīnika cheirografa kai palaia entypa, „Deltio tou istorikou kaipalaiografikou archeiou”, t. 6, Atena, 1994.3385 – Dimitrie Procopiu (Pamperis), Eparithmīsis logiōn Graikōn, sec. XVIII.Copie de Calinic al Proilaviei, cu adăugarea a 62 biografii de cărturari, mulţi din ŢărileRomâne (ms. 11, f. 181-211).Ref.: K. Dyovouniotīs, op. cit. (NE, 12, 1915, p. 466-467, nr. 11); L. Vranoussis, op. cit.,p. 8 [51], n. 84.Publ.: L.A. Fabricius, Bibliotheca graeca, XI, Hamburg, 1722, p. 769-808; C. Sathas,Mesaiōnikī vivliothīkī, III, Veneţia, 1872, p. 480-503.CR3386 – Akolouthia [...] Vīssarionōs archiepiskopou Larissīs, ed. 2, Bucureşti, 1759.Ref.: A. Papaïōannou, Ellīnika palaiotypa se vivliothīkī tīs periochīs Zagoriou Iōanninōn(1645-1863) („Īpeirōtika chronika”, 22, 1980, p. 142); Papadopoulos, Ell. vivl., I, p.10, nr. 1103387 – Mīni Augoustou 30. Akolouthia tou en agiois patros īmōn AlexandrouArchiepiskopou Konstantinoupōleos, Veneţia, 1771. Tipărită la cererea lui AlexandruScarlat Ghica, domnul Ţării Româneşti, prin grija marelui vistier Ioan (Ienăchiţă)Văcărescu.Ref.: Papaïōannou, op. cit., p. 142; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 8, nr. 76.3388 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīnOktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.Ref.: Papaïōannou, op. cit., p. 140; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.3389 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),

758 GRECIAAlexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (t. II).Ref.: Papaïōannou, op. cit., p. 142; Papadopoulos, Ell. vivl., p. 284-285, nr. 3829.3390 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere deEugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a luiTheofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Ref.: Papaïōannou, op. cit., p. 142; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5980.NAOS AGIOU GEŌRGIOU(Biserica Sf. Gheorghe)A3391 – Iconostas, amvon şi tron episcopal, sculptate în lemn, donate în 1774 de fraţiiEustatie Lapati, vistiernic, şi Gheorghe Lapati, secretar domnesc în Ţara Românească.Ref.: Marcu Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 2, 1968, nr. 10, p. 68).3392 – Artoforion de lemn sculptat, aurit, donat în 1740 de Constantin GheorgheXipolit, mare comis în Ţara Românească.Ref.: ibidem.ZANTE (INSULA ~)(Nīssos Zakynthou)CRDĪMOTĪKĪ VIVLIOTHĪKĪ(Biblioteca Municipală)3393 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, Leipzig, 1766, dedicată EleneiMavrocordat, doamna Ţării Româneşti (L. 519).Ref.: Legrand XVIII/2, p. 51-54, nr. 647; Papadopoulos, Ell. vivl., 1, p. 141, 611, nr. 1906.3394 – Geōrgios Kōnstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...]. Lexikontetraglōsson, t. I, Veneţia, 1786. Între prenumeranţi, Academiile Domneşti din Bucureştişi Iaşi.Ref.: Legrand XVIII/2, p. 451-454, nr. 1170; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, nr. 3152.3395 – Giovanni Zanetti (Iōannīs Tzanetos), Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată luiNicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti.Ref.: Legrand XVIII/2, p. 475-477, nr. 1202; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 441, nr. 5874.ZITSA (Epir)AM3396 – Şcoală, înfiinţată, în 1813, de Constandie Filitti, episcop de Buzău, care îi

GRECIA 759trimite şi 4.000 de cărţi şi ajutoare anuale până în 1825; alte ajutoare, de la AnastasieGoudinos, Anastasie Filitti din Bucureşti, prin testamentele lor din 1868 şi 1875.Ref.: Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 146-147; idem, L’Épire, p. 115, 120, 133.AMMONĪ AGIŌN PATERŌN(Mănăstirea Sfinţii Părinţi)3397 – Aşezământ, întreţinut, în sec. XVI-XIX, cu ajutoare româneşti din veniturilemănăstirilor închinate Sărindar din Bucureşti (cu metocul său Balamuci – Ilfov) şi Mislea– Prahova.Ref.: Gr. Bengesco, Mémorandum sur les églises, les monastères, les biens conventuels etspécialement sur les monastères dédiés de la Principauté de Valachie, Buc., 1858,p. 17-23; Mémoire sur les couvents roumains, Buc., 1863, p. 75-82; Hurmuzaki– Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. 280; Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 885; Beza,Urme, p. 143; V. Papacostea, Esquisse sur les rapports entre la Roumanie et l’Épire(„Balcania”, 1, 1938, p. 237); Camariano-Cioran, L’Épire, p. 47-55.DOC3398 – Pomelnic, sec. XVII, cuprinzând, la rubrica „Valahia”, nume de donatoridin Ţările Române: doamna Arghira (soţia lui Radu Mihnea, domnul Ţării Româneşti),Alexandru [Coconul] voievod etc.Ref.: M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Epir, Rodos şi Paros (ARMSL, s. III, t. 7, 1934-1936, p. 239); idem, Urme, p. 144.Reprod.: Beza, Urme, p. 145, 146.MS3399 – Condica Mănăstirii Sărindar, Bucureşti, 1780. 908 p. Scrisă de Constantin,dascăl de slavonă la Şcoala de la biserica Sf. Gheorghe Vechi. Cuprinde copiile a 209documente din 1540-1775 privind proprietăţile mănăstirii Sfinţii Părinţi din Epir: hrisoaveşi porunci de la domnii Ţării Româneşti Radu Paisie (4 martie 1540), Alexandru Mircea(1570-1571, 8 octombrie 1571, 1575-1576), Radu Mihnea (18 iunie şi 10 decembrie1614, 22 aprilie 1621), Matei Basarab (1639-1640, 29 ianuarie 1646, 21 octombrie 1649),Constantin Şerban (22 martie 1655), Mihai Radu [Mihnea III] (12 iulie 1658), RaduLeon (28 februarie şi 28 noiembrie 1668), Grigore Ghica (24 octombrie 1661, 25 aprilie1671, 24 februarie şi 12 mai 1673), Antonie Vodă din Popeşti (1669 şi 1670), GheorgheDuca (1674 şi 1676), Şerban Cantacuzino (20 iunie 1685 şi 18 mai 1688), ConstantinBrâncoveanu (februarie şi 12 decembrie 1689, 3 iulie 1699, 4 mai 1702), ŞtefanCantacuzino (1 decembrie 1714), Nicolae Mavrocordat (28 aprilie 1716, 20 august 1722),Ioan Mavrocordat (30 şi 31 august 1717), Mihai Racoviţă (7 mai 1731, 19 iunie 1742,septembrie 1745), Constantin Mavrocordat (20 decembrie 1731, 16 iulie 1745), GrigoreIII Ghica (iunie 1735, 15 decembrie 1749), Matei Ghica (2 februarie 1753), ConstantinRacoviţă (15 decembrie 1753), Scarlat Ghica (20 aprilie 1759, 1 martie 1760, 7 decembrie

760 GRECIA1765), Ştefan Racoviţă (post 2 aprilie 1764 şi 1765), Alexandru Scarlat Ghica (8 octombrie1767), Alexandru Ipsilanti (1 martie 1775); cărţi de blestem de la Ştefan, mitropolitulUngrovlahiei (14 decembrie 1655); gramate de la Dositei, patriarhul Ierusalimului (21august 1683) şi Neofit, mitropolitul Ungrovlahiei (22 august 1745); hotărnicii, jalbe,zapise etc.Ref.: Atena, Centrul Arhivei Medievale a Academiei, Regeste P.Ş. Năsturel, 1970;Leandros Vranoussis, 1992.Reprod.: ibidem, mf.MONĪ PROFĪTOU ĪLIOU(Mănăstirea Prorocul Ilie)AM3400 – Aşezământ, întreţinut din veniturile mănăstirii Sf. Ioan din Bucureşti,închinată de Gheorghe Duca (1675), întărită de Constantin Brâncoveanu (1697), precumşi din daniile lui Dosithei Filitis, mitropolitul Ungrovlahiei (începutul sec. XIX).Ref.: Urechia, X, A, p. 115; Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 885; M. Beza, Bibliotecimănăstireşti în Epir, p. 238; idem, Urme, p. 143; Papacostea, op. cit., p. 237-238;Camariano-Cioran, L’Épire, p. 57-62.DOC3401 – Hrisov, din 12 mai 1675, prin care Gheorghe Duca, domnul Ţării Româneşti,închină mănăstirea Sf. Ioan din Bucureşti mănăstirii Profetul Ilie din Zitsa, eparhia Ianinei.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 58-59.Publ.: I. Lamvridis, Īpeirōtika meletīmata, fasc. VI, Atena, 1887-1890 (repr. Ianina, 1971),p. 61-63; Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 910-912; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 738-739.3402 – Hrisov, din 8 noiembrie 1697, prin care Constantin Brâncoveanu reîntăreşteînchinarea mănăstirii Sf. Ioan din Bucureşti către mănăstirea Profetul Ilie din Zitsa.Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 58-59.Publ.: I. Lamvridis, op. cit., p. 64-66; Iorga, Fundaţiuni în Epir, p. 912-913; Hurmuzaki– Iorga, XIV/1, p. 749-751.MS3403 – Pomelnic, scris în Moldova, sec. XVI-XVIII, menţionând între donatori peAlexandru Lăpuşneanu, Ruxandra doamna, Scarlat Callimachi.Ref.: M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Epir, p. 239; idem, Urme, p. 143.A3404 – Cruce de altar, 1776, donată de Dosithei Filitis, viitorul mitropolit alUngrovlahiei.

GRECIA 761Ref.: M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Epir, p. 238; idem, Urme, p. 143.Reprod.: ibidem, p. 142; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. [159], fig. 174.3405 – Epitaf, 1796. Broderie, dăruită de episcopul Buzăului, Constandie.Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 135, 143.3406 – Cruce de lemn, 1796, dăruită de episcopul Buzăului, Constandie.Ref.: ibidem, p. 143.3407 – Cruce de lemn sculptat, 1806, dăruită de episcopul Buzăului, Constandie.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 143, 144.3408 – Chivot de aramă, 1840, dăruit de arhimandritul Dionisie de la mănăstirea Sf.Ioan din Bucureşti.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 143, 148.3409 – Potir, 1848, dăruit de Elena Polizu din Bucureşti.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 144.3410 – Buna Vestire, sec. XIX. Icoană ferecată în argint, trimisă din Bucureşti.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 135, 144.

CUPRINSNota editorului, Ioana FeodorovEditor’s noteAbrevieriVIXXIIIFinlanda 1Helsinki 1Iisalmi 2Franţa 3Agen 3Aix-En-Provence 4Assevent 4Avignon 5Banyuls-Sur-Mer 5Barbizon 5Bertrimoutier 6Besançon 6Blaesheim 6Bondaroy-Pithiviers 7Bourg-En-Bresse 7Cambrai 7Carpentras 7Chalon-Sur-Saône 8Chantilly 8Choloy-Ménillot 9Clichy 9

764 VIRGIL CÂNDEACoëtquidan 9Colmar 9Courbevoie 10Dieuze 10Dijon 10Douai 11Effry 11Evian-Les-Bains 11Flirey 12Fontenay-Aux-Roses 12Fourmies 12Grenoble 13Haguenau 13Hirson 14Issy-Les-Moulineaux 14Kotzingue 14Labry 14Le Bourget 14Lille 15Limours 15Lunéville 15Lyon 16Maillane 17Marsilia (Marseille) 17Maubeuge 18Melun 18Menars (Loir-Et-Cher) 19Meudon 19Montesson 19Montpellier 19Mulhouse 20Neuf-Brisach 20Neuilly 21Nisa (Nice) 21Notre-Dame-De-Lorette 21Noviant-Aux-Près 22Paris 22Pauillac 176Pierrepont 176Quatzenheim 176

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE 765Rodez 177Rouen 177Rambervilliers 177Raon-L’étape 177Rethel 178Rochefort-Montagne 178Rosiers-Poligny 178Saint-Germain-En-Laye 178Saulcy-Sur-Meurthe 181Senones 181Septeuil 181Sèvres 182Signy L’abbaye 182Soulzmat 182Strasbourg 183Toulouse 185Valenciennes 185Villelongue – Dels – Monts 186Vincennes 186Georgia 192Kutaisi 192Tbilisi 193Germania 200Aachen 200Ansbach 201Augsburg 201Aulendorf 202Baden-Baden 202Berlin 203Bonn 229Coburg 235Darmstadt 236Donaueschingen 236Dortmund 236Dresda (Dresden) 237Duisburg 247Erfurt 247Esslingen Am Neckar 248

766 VIRGIL CÂNDEAFrankfurt Am Main 248Freiburg Im Breisgau 250Fürstenfeldbruck 251Gotha 251Göttingen 254Gundelsheim / Neckar 256Halle 260Hamburg 262Hannover 272Heidelberg 273Ichenhausen (Bayern) 275Iena (Jena) 275Ingolstadt 276Karlsruhe 276Koblenz 277Konstanz 280Leipzig 280Limburg An Der Lahn 283Mannheim 284Mainz 284Marbach Am Neckar 284Marburg 285Merseburg 285München 291Münster 308Neuwied 309Nürnberg 309Obermeitingen 312Offenbach / Main 312Potsdam 312Rastatt 314Recklinghausen 314Regensburg 316Rinteln 316Rottach-Egern 316Salzgitter 316Sigmaringen 317Sindelfingen 318Stuttgart 319Tecklenburg 323

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE 767Tübingen 323Ulm 325Weil Am Rhein 325Weimar 326Wernigerode 326Wiesbaden 326Wittenberg 327Wolfegg 327Wolfenbüttel 327Worms 329Wuppertal 329Würzburg 330Zwickau 330Grecia 331Aīdonochori (Epir) 331Aigion (Pelopones) 331Ampelakia (Tesalia) 332Ampelakiotissa 332Andros (Insula ~) 332Aniliou Metsovou (Epir) 333Archaggelos (Arom. Oşani, Macedonia) 333Argithea Agrafōn (Karditsa) Vezi Karditsa 334Argos Orestikon (Arom. Hrupiştea, Macedonia) 334Argostoli (Insula Cefalonia) 334Armatovon (Arom. Armata, Pind) 335Arta (Epir) 335Atena (Athīna) 335Athos (Muntele ~) (Agion Oros Athōs) 417Avdela (Epir) 652Baltinon (Arom. Paltinu, Pind) 652Bisdouni (Epir) 653Chefalonia (Insula~) (Nīssos Kefallīnias) 653Chios 653Chios (Insula~) (Nīssos Chiou) 655Corfu (Kerkyra) 656Corint 657Damasion (Arom. Damaşi, Tesalia) 657Damasoulion (Damaşuli, Tesalia) 657Delvinaki (Epir) 657

768 VIRGIL CÂNDEADimitsana (Epir) 658Dipalitsa (Epir) 659Distraton (Arom. Breaza, Pind) 659Dourchani 660Dousikon (Tesalia) 660Drama (Macedonia) 661Drosopīgī (Arom. Belcamen, Macedonia) 661Edessa (Arom. Vodena, Macedonia) 661Elassonas (Arom. Lăsuna, Tesalia) 661Elatochōri (Arom. Cerneşi, Pind) 666Filoti (Insula Naxos) 666Flambouron (Arom. Negovani, Macedonia) 667Flampourarion (Arom. Floru, Pind) 667Florina (Arom. Florina, Macedonia) 667Fourka (Arom. Furca, Pind) 667Frangades (Epir) 667Giromeri (Epir) 668Grammatikovo (Arom. Gramaticova, Macedonia) 669Grebena (Arom. Grebena, Macedonia) 669Greveniti (Epir) 669Grevenition (Arom. Grebeniţi, Pind) 670Halmyros (Arom. Armiro, Tesalia) 670Ellīniko (Epir) 670Iōannina (Arom. Ianina) 670Kalamata 675Kalavryta (Peloponez) 675Karditsa (Tesalia) 682Karpe (Arom. Ţârnareca, Macedonia) 682Kastoria 682Katerinī (Arom. Caterina, Olimp) 683Katō-Selia (Arom. Selia De’nghios, Selia Paleani, Macedonia) 683Katō Soudena (Epir) 683Katō-Tzoumaia (Arom. Giumaia De’nghios, Macedonia) 683Katsika (Epir) 684Kavalla 684Kedronas (Arom. Cândrova, Macedonia) 684Kleisoura (Vlahoclisura, Macedonia) 685Kokinoplos (Arom. Cochinopoli, Olimp) 685Komnīneion (Arom. Doljani, Pind) 685Konitsa (Epir) 685

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE 769Kopanous (Epir) 686Koupa (Arom. Cupa, Macedonia) 686Kozani 686Krania (Arom. Turia, Pind) 691Kynouria 692Laista (Arom. Laca, Pind) 692Langadia (Arom. Lugunţa, Lunzini, Macedonia) 692Larisa 692Leros (Insula~) 693Lesbos (Insula ~) 694Leskovetsi (Epir) 699Livadia (Arom. Livădzi, Macedonia) 699Livadion (Arom. Vlaholivada, Olimp) 699Makrinon (Arom. Macrini, Pind) 699Manasi (Epir) 699Marousa (Arom. Maruşa, Macedonia) 699Meropī (Epir) 700Mesaria (Insula Thira [Santorini]) 700Meteora 700Metsovo (Meţova / Aminciu, Pind, Epir) 712Miliès (Tesalia) 712Mykonos (Insula~) 714Naoussa (Arom. Neaguşta, Macedonia) 714Naxos (Insula ~) 716Nea Pella (Ftiotitos) 716Nea Smyrnī 716Negades (Epir) 717Nymfaion (Arom. Nevesca, Neveasta, Macedonia) 717Omalon (Arom. Romna, Macedonia) 718Pades (Arom. Pădzi, Pind) 718Palaiochorion (Arom. Paleohori, Pind) 718Palaioseli (Arom. Paleoseli, Pind) 718Papingo (Epir) 718Parakalamos (Epir) 718Paros (Insula ~) 719Patima (Arom. Paticina, Macedonia) 720Patmos (Insula~) 721Perikleia (Arom. Birislav, Macedonia) 732Perivoli (Arom. Perivole, Pind, Epir) 732Pertorion (Arom. Pretori, Thesalia) 733

770 VIRGIL CÂNDEAPissouderion (Arom. Pisuderi, Macedonia) 733Polla Nera (Arom. Fetiţa, Macedonia) 733Popadia (Arom. Păpădia, Papadia, Macedonia) 733Poroia (Arom. Poroi De’nsus, Macedonia) 734Pyrgetos (Larissa) 734Rethymno 734Salonic (Thessaloniki) 738Samarina (Arom. Samarina, Pind) 741Samos (Insula ~) 741Serres (Arom. Seres, Macedonia) 744Siatista (Macedonia) 744Sifnos (Insula~) (Nīssos Sifnou) 745Sirakion (Arom. Siracu, Pind) 745Skamneli (Epir) 745Skiathos 745Skopelos (Insula ~) 747Skra (Arom. Linmiţa, Macedonia) 747Smixi (Arom. Smixi, Pind) 748Sopotseli (Epir) 748Sparta (Sparti) 748Staritsani (Epir) 748Tatarna 748Thasos (Insula ~) 749Theodoritsi (Arom. Lipoş, Macedonia) 749Tholu (Insula Rhodos) 749Tourniki 750Trikkala 750Tsaritsani (Arom. Ceariceani, Thesalia) 750Vella (Epir) 750Verria (Arom. Veria, Macedonia) 751Vissani (Epir) 751Vitina 752Vitsa (Epir) 752Vlachogiannion (Arom. Vlahoiani, Fthiōtis) 752Vlasi (Tesalia) 753Vlatsi (Arom. Biata, Macedonia) 753Vourbiani (Epir) 753Vovousa (Arom. Băiasa, Pind) 753Vradeto (Epir) 754Vrisochori (Arom. Leşinţză, Leşniţa, Pind) 754

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE 771Xīrolivadon (Arom. Xirolivad, Macedonia) 754Ypatī (Fthiōtis) 754Zabourda 755Zagora (Tesalia) 756Zante (Insula ~) (Nīssos Zakynthou) 758Zitsa (Epir) 758