Proiect de hotarare privind aprobarea statutului - Consiliul Judetean ...

Zarandul sau Ţara Moţilor Crişeni cuprinde o parte a Munţilor Apuseni
(Munţii Bihariei şi Munţii Metaliferi) şi formează o mare depresiune brăzdată de
Crişul Alb şi afluenţii săi, în care s-a dezvoltat o străveche vatră de cultură şi
civilizaţie.
Muntele Găina cu o altitudine de 1486 m, acest mic Mont Blanc al
Apusenilor, străjuieşte extremitatea nordică a judeţului Hunedoara, constituind şi o
piatră de hotar cu judeţele vecine: Arad, Bihor şi Alba. La poalele Muntelui Găina se
întinde Depresiunea Zarandului, pe Valea Crişului Alb până la Brad şi Vaţa, cu
prelungiri în sud până către Mureş. Au loc aici, într-adevăr, târguri anuale la care vin
în pelerinaj moţii de pe toţi versanţii Apusenilor (prilej cu care în trecut tinerii se
cunoşteau mai bine şi probabil, întemeiau ulterior căsătorii).
Crişan, sat situat la 10 km nord-est de Brad, este satul în care s-a născut în
1733 Gheorghe Crişan – Marcul, iobag al comunei Cărpiniş, unul dintre conducătorii
răscoalei de la 1784, existând aici o Casă memorială, un bust, executat de M.Olinescu
şi o colecţie muzeală.
În Comuna Crişcior, comună situată la 7 km est de Brad (DN 74), vom găsi
Biserica din Crişcior, cel mai vechi monument de arhitectură din Zarand (sec. XIV),
ctitorie a cneazului Bâlea, aflat în tabloul votiv (printre cele mai reuşite din arta
românească, vestimentaţia amintind de costumul popular).
Staţiunea Balneoclimaterică Vaţa de Jos, staţiune de interes local, situată în
comuna cu acelaşi nume, pe Valea Crişului Alb, la 17 km nord-vest de Brad (230 m
altitudine) beneficiază de ape minerale mezotermale (35-38,5°C), sodice, calcice,
hipotone, climat de cruţare, indicate în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor,
nevroză astenică, afecţiuni neurologice periferice, instalaţii pentru electroterapie,
bazin pentru băi reci în aer liber şi solariu pentru aerohelioterapie.
ORĂŞTIE
Municipiu situat în stânga Mureşului, pe Valea Grădiştei – probabil anticul
“Sargetia” amintit de Cassius Dio – la marginea de vest a Câmpului Pâinii, cu o
bogată tradiţie culturală, inclusiv tipografie, este oraşul unde la 1582 a apărut “Palia
de la Orăştie” (una dintre primele tipărituri în limba română), a trăit marele umanist
Nicolae Olahus (1493-1569), a existat o şcoala românească din 1731 şi au apărut 16
publicaţii periodice de-a lungul vremii, printre care “Cosînzeana” la care a colaborat
Liviu Rebreanu. Alte puncte de interes le constituie muzeul de etnografie, fortificaţia
medievală (sec.XV), liceul unde a învăţat Aurel Vlaicu, statuile lui Decebal, Aurel
Vlaicu şi monumentul Palia. În împrejurimi, în satul Sibişel găsim o cetate
medievală-ruine, băi de interes local) – 10 km, precum şi “Cabana Prislop” (1200 m)
la 14 km.
În vecinătatea satului Grădiştea de Munte, sat aşezat către izvoarele Grădiştei,
la 20 km sud de Cabana Costeşti, pe dealul Grădiştei (1200 m altitudine) s-a aflat
centrul economic, militar, politic şi religios al statului dac în sec î.H.r. –
“Sarmizegetusa Basileion”, principala aşezare dacică din Munţii Orăştiei. Cetatea
este cea mai mare de acest tip, cu ziduri de piatră, un plan poligonal, două porţi şi mai
38