Proiect de hotarare privind aprobarea statutului - Consiliul Judetean ...

More documents

Recommendations

Info

putând fi abordată atât din sud (Valea Jiului de Vest), cât şi din nord (Ţara Haţegului). O altă rezervaţie naturală de o mare valoare peisagistică şi ştiinţifică, este Muntele Vulcan (1266 m), cu stânci abrupte şi pleşuve, bogat în resturi fosilifere de animale marine. Alte zone protejate, constituite şi în obiective turistice, sunt următoarele: Peştera cu corali, Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, Peştera Tecuri, Fînaţele cu narcise Nucşoara, Pădurea Bejan, Locul fosilifer cu dinozauri de la Sînpetru, Cheile Jieţului, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Cheile Cernei, Calcarele de la Godineşti, Mlaştina Peşteana. 4
CAPITOLUL 2 DATE ISTORICE După cum se ştie, retragerea administraţiei romane din Dacia nu a putut clinti continuitatea de viaţă a locuitorilor din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Numeroasele dovezi arheologice demonstrează această continuitate şi pe teritoriul judeţului Hunedoara. Astfel, la Sarmizegetusa, autohtonii au transformat în locuinţe Palatul Augustinilor, iar amfiteatrul, prin blocarea porţilor de acces, într-o adevărată fortăreaţă unde se refugiau în vremuri de primejdie. Adâncile prefaceri de ordin economic, social şi spiritual petrecute în mileniul I s-au concretizat pe plan politic în apariţia unor formaţiuni prestatale, amintite în documente ca “ţări”, “districte”, “cnezate” şi “voievodate”. Pe teritoriul judeţului Hunedoara sunt atestate – alături de Ţara Haţegului, ce făcea parte la 1247 din Voievodatul lui Litovoi – districtele Devei, Streiului, Hunedoarei şi Dobrei. Faptul că districtele, deşi cucerite de statul feudal maghiar, au reuşit să-şi păstreze autonomia până în secolul al XV-lea, este atestat de actele de judecată păstrate, din care reiese că obştea judeca după dreptul cnezial românesc. În fruntea obştilor româneşti, hunedorene se aflau reprezentanţi ai românilor numiţi cneji. Sunt menţionate, astfel, numele lui Cândreş, Laţcu, Cîndea, Bălea, Vladislav, Mănjina şi a altor cneji şi jupâni români, ale căror ctitorii stau mărturie la Râu de Mori, Crişcior, Leşnic, Densuş, Streisîngeorgiu, Sîntămăria-Orlea şi alte vechi aşezări. Tendinţele regatului ungar de cucerire a Transilvaniei şi de organizare a acestui teritoriu după modelul feudalităţii apusene s-au izbit de rezistenţa poporului român, care se străduia să-şi apere vechile instituţii. Astfel, rezistenţa opusă de românii hunedoreni este dovedită şi de întârzierea care a determinat organizarea Comitatului Hunedoara în anul 1276, districtele româneşti menţinându-şi autonomia timp îndelungat. În secolul al XV-lea, comitatul avea o întindere destul de redusă, mărgininduse la nord-vest cu Zarandul, la est cu Scaunul Orăştiei şi Comitatul Alba Inferioară. Anarhia feudală, care a cuprins regatul ungar încă din secolul al XIII-lea, a dus la slăbirea autorităţii regale, comitatele conturându-se tot mai mult ca organe ale statului şi ale nobilimii locale, cu o anumită autonomie. În fruntea comitatului se găsea acum un comite, care era ales de către adunarea generală a nobililor, organul superior al comitatului. După dezastrul de la Mohaci şi ocuparea Budei de către turci, când se înfiinţează principatul autonom al Transilvaniei, forma de organizare locală continuă să fie tot cea a comitatelor, aceasta bucurându-se de drepturile care le-au avut înainte. Acum comitetul era organizat în trei cercuri: Cercul Mureşului, Cercul Valea Mureşului şi Districtul Haţegului. De această dată, pe lângă adunarea generală în cadrul comitatului mai funcţionează şi scaunele de judecată sub următoarea formă: scaunul general de judecată, scaunul parţial pentru cauze civile minore între nobili, scaunul filial ca instanţă de apel în cauze iobăgeşti, scaunul dominal şi scaunul sătesc. 5
Page 2 and 3: 1.3 RELIEFUL Relieful judeţului Hu
Page 6 and 7: Ocupaţia austriacă în Transilvan
Page 8 and 9: Conform aceleaşi legi, Guvernul a
Page 10 and 11: CAPITOLUL 4 ORGANIZAREA ADMINISTRAT
Page 12 and 13: CAPITOLUL 5 ECONOMIA În economia j
Page 14 and 15: Cei mai importanţi parteneri în c
Page 16 and 17: Implementarea proiectelor finanţat
Page 18 and 19: CAPITOLUL 6 OCROTIREA SĂNĂTĂŢII
Page 20 and 21: • Campania de prevenire a transmi
Page 22 and 23: muzeale din judeţ: Muzeul Arheolog
Page 24 and 25: 7.2.1 BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “OVI
Page 26 and 27: Costeşti, Bucium (Orăştioara de
Page 28 and 29: Numărul spectatorilor a crescut co
Page 30 and 31: - Liga a 3-a, seria C5 cu 3 echipe:
Page 32 and 33: Palatul Magna Curia - Muzeul Civili
Page 34 and 35: Biserica Medievală din Leşnic Le
Page 36 and 37: Brăiloiu în lucrarea „Scrieri m
Page 38 and 39: Zarandul sau Ţara Moţilor Crişen
Page 40 and 41: anul 1999, prin colecţiile pe care
Page 42 and 43: DENSUŞ BISERICA ORTODOXĂ CU HRAMU
Page 44 and 45: SARMIZEGETUSA - RUINELE CAPITALEI P
Page 46 and 47: cu apa mezotermală. În imediata a
Page 48 and 49: Peşterile Cioclovina, Ohaba-Ponor
Page 50 and 51: aprobarea consiliului judeţean, pr
Page 52 and 53: contabilităţii şi prezentarea la
Page 54 and 55:
Cheltuielile pentru investiţii pub
Page 56 and 57:
2.Cooperarea în cadrul unor progra
Page 58 and 59:
Szombathely (Ungaria), prilej de sc
Page 60 and 61:
CAPITOLUL 12. ATRIBUIREA ŞI SCHIMB
Page 62 and 63:
CAPITOLUL 14. MASS-MEDIA LOCALĂ Î
show all

Proiect de hotarare privind aprobarea statutului - Consiliul Judetean ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?