Proiect de hotarare privind aprobarea statutului - Consiliul Judetean ...

SARMIZEGETUSA – RUINELE CAPITALEI PROVINCIEI DACIA
ROMANĂ
Comuna Sarmizegetusa se găseşte la doar 17 kilometri de Haţeg, pe drumul spre
Caransebeş. Mândria Ţării Haţegului, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica
Sarmizegetusa a fost în perioada 110 - 271, cât a durat stăpânirea romană în Dacia,
metropola religioasă şi culturală, fiind cel mai important oraş din Dacia romană. În
prezent se pot vedea fundaţiile construcţiilor, coloane, temple religioase, construcţii
civile, altare, terme, inscripţii şi obiecte de cultură materială şi spirituală, mai bine
păstrate fiind amfiteatrul, forul roman şi Palatul Augustalilor.
Aşezarea număra în perioada de maximă înflorire între 15.000 şi 20.000 de
locuitori. A avut, la început, un caracter militar, dar a devenit după cucerirea Daciei
capitala noii provincii romane. Ea a primit gradul de colonia, cel mai înalt grad în
ierarhia municipală romană.
Întemeierea aşezării s-a făcut pe la 110 e.n. din porunca împăratului Traian,
prin guvernatorul Daciei, Terentius Scaurionus. Iniţial s-a numit Colonia Ulpia
Traiana, ulterior Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. În secolul III,
Sarmizegetusa ia titlul de Municipium şi locuitorii au fost scutiţi de impozitul
financiar. După 271 d.Chr., când a fost părăsit de oficialităţile romane, oraşul a căzut
în ruină.
Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Capitala Daciei romane, este situată în hotarul de astăzi al comunei
Sarmizegetusa (fostă Grădiştea), pe Valea Zeicani, la 15 km sud-vest de Haţeg. Oraş
roman fondat de împăratul Traian după cucerirea Daciei (18-110 d.H.r.) şi ridicat la
rangul de capitală a Daciei romane, sediu al administraţiei, al practicării cultului
imperial şi al unui întins “teritorium” urban-rural din Dacia Romană (32,4 ha),
delimitat cu ziduri crenelate.
Mănăstirea Prislop, situată deasupra satului Silvaşu de Sus, la 15 km nordvest
de Haţeg, a fost întemeiată, după cum rezultă din cronica rimată “Plângerea
Sfintei Mănăstiri a Silvaşului din eparhia Haţegului din Prislop” de legendarul
călugăr Nicodim, în 1404, cu sprijinul lui Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti
(1386-1418). Al doilea ctitor al mănăstirii (1564) este Zamfira, fiica lui Moise Vodă,
care a purtat de grijă acestui lăcaş unde a fost şi înmormântată în 1580. Iniţial
mănăstire de călugări, funcţionează din 1950 ca mănăstire de călugăriţe.
PARCUL NAŢIONAL RETEZAT
Munţii Retezat reprezintă partea nordică şi cea mai înaltă a grupei montane
dintre Jiu, Strei şi Dunăre. Depresiunile Haţeg şi Petroşani îi delimitează spre nord,
est şi sud, către Munţii Şureanu şi Vâlcan, iar Râul Mare îi desparte de Godeanu şi
Ţarcu, la vest. Cel mai înalt vârf este Peleaga, 2509 metri. Vârful care dă nume
masivului, Retezat, are 2484 de metri. Retezatul este masivul cu cea mai mare
înălţime medie din Carpaţii româneşti.
44