94 - asociatia macedonenilor din romania

94 

Anul 9, Numrul 94 

25 2002 

25 Noiembrie 

25 2009 

2002 

25 Mai 2009 

MACEDONEANUL 

 

Asociaia Macedonenilor din România

2 - Pagina 2 

 

 

 

: 

 

: 

 

. 

, 

 

 

 

 

. 

. : e 

 

..: 

 

 

 

. 

. : 

.. : : 

, , 

GPS , 

, 

 

, 

, 

 

, 

 

 

, 

, . 

. : 

.. : 

 

, 

20 

 

, 

 

, 

 

. 

. : 

 

.. : 

 

: 

 

– 

– . 

 

 

 

 

 

 

. 

 

- 

MACEDONEANUL - 

LIANA DUMITRESCU, 

PREEDINTE AL SUBCOMISIEI 

PENTRU SPAIU 

Reporter : Când a fost înfiinat Subcomisia 

pentru Spaiu 

Liana Dumitrescu : În Parlamentul României în cadrul 

Comisiei pentru Tehnologia Informaiei s-a înfiinat 

Subcomisia pentru Spaiu. Subcomisia pentru Spaiu 

nu este o comisie nou, ea a fost înfiinat în 

legislatura trecut tot în cadrul Comisiei pentru 

Tehnologia Informaiei i a fost acum pur i simplu 

reînfiinat, cu o alt componen bineîneles pentru 

c s-a schimbat i componena Parlamentului 

României. 

R. : Unde se 

situeaz politica 

României 

privind spaiul 

L.D. : România în 

domeniul politicii 

spaiale este în 

situaia în care 

componenta 

practic se afl 

cu mult înaintea 

componentei 

legislative i 

înaintea 

componentei 

procedurale de 

scriere i 

armonizare 

legislativ. 

R. : Care este 

explicaia 

pentru aceast 

situaie 

L.D. : Explicaia 

este foarte 

simpl : toi 

folosim tehnic 

spaial, folosim 

telefoane mobile, 

folosim GPS-uri, 

ne uitm la 

televizoare care 

transmit semnale 

recepionate prin 

intermediul 

sateliilor, folosim 

în viaa de zi cu 

zi tehnologie 

spaial în 

comunicaii, 

folosim 

medicamente 

care au fost 

elaborate în 

- Interviu

Anul nou, Numrul 94 

 

, , 

 

 

. 

. : 

 

..: 

 

, 

 

() 

 

. 

, 

 

 

 

 

 

. 

 

 

, 

 

 

 

 

 

 

. 

 

 

 

 

 

 

 

. 

. : 

 

 

 

 

 

 

 

..: 

 

 

 

 

 

 

 

, 

 

 

, 

 

 

 

. 

. : 

 

Pagina 3 - 3 

urma cercetrilor fcute în spaiu, unii dintre noi care 

au trit sau care au avut contact cu zonele 

calamitate de dezastrele naturale cum ar fi zona 

judeului Dolj tiu foarte bine c supravegherea 

acestor zone se face prin satelit, exist foarte multe 

aplicaii pe care le folosim zilnic, fac parte integrant 

din viaa noastr. 

R. : Este domeniul spaial o noutate pentru 

România 

L.D. : Domeniul spaial este un domeniu destul de 

nou pentru România pentru c el a început s 

funcioneze de relativ puin timp, odat cu cea de a 

doua jumtate a secolului XX, concomitent cu 

începutul cercetrii organizate în acest domeniu, 

odat cu lansarea primelor rachete, cu lansarea 

primului om în spaiu, cu lansarea primilor satelii, cu 

lansarea primelor staii orbitale pe care au început s 

se realizeze experimente tiinifice. 

R. : Cât este de important domeniul spaial 

pentru România i pentru români 

L.D. : Pentru noi românii acest domeniu este 

important pentru c au existat i exist unii dintre noi 

care au capacitatea s dezvolte acest domeniu i voi 

da numai câteva exemple : coala de drept spaial a 

fost întemeiat de ctre un profesor român – 

profesorul Mateescu Mate – din Quebec. Practic prin 

domnul profesor Mateescu Mate, România a pus 

temeliile colii internaionale de drept spaial i 

tocmai noi românii nu avem o legislaie în acest 

domeniu i asta este o mare pierdere pentru 

generaiile viitoare dac nu am continua sau cel puin 

nu am încerca s ducem mai departe aceast 

motenire valoroas. În România exist deja 

specialiti, a dori s amintesc cu aceast ocazie 

alte nume de referin cum ar fi domnul Virgiliu Pop 

i pe doamna Dumitra Popescu i de eforturile 

dânsei în acest domeniu, i repet ar fi pcat ca 

realizrile deja existente la nivel practic i teoretic s 

nu aib consisten i finalitate în domeniul legislativ. 

R. : Exist realizri româneti notabile în zona de 

cercetare spaial 

L.D.: Avem un avansat nivel de cercetare unde 

exist tineri care i-au demonstrat capabilitatea în 

programe de cercetare europene, avem cercettori 

care lucreaz la NASA sau la Agenia Spaial 

European (ESA) i în alte programe de cercetare 

spaial sau în zona de devoltare a cercetrii 

spaiale. A dori s dau exemplu o grup de tineri, 

acum doctoranzi, dar care în timpul studeniei au 

câtigat finanarea unui proiect la ESA, care consta 

în construirea unui satelit. Primul satelit românesc se 

numete Goliat, el a fost construit prin intermediul 

Ageniei Spaiale Române cu finanare european de 

la ESA, iar unul din motivele pentru care acest 

satelit nu poate fi lansat esta lipsa bazei legislative 

pentru a face acest lucru. 

R. : Ne putei explica de ce nu poate fi lansat 

primul satelit românesc 

L.D.: Pentru ca un satelit s poat fi lansat de ctre o 

ar trebuie ca ara respectiv s fi aderat la o 

- Interviu

4 - Pagina 4 

 

..: 

 

 

, 

 

- . 

. : 

 

..: , ! 

 

. 

 

 

 

, 

 

. 

 

, 

 

. 

..: 

 

, 

, , 

, 

, 

. 

 

 

 

 

. 

 

 

 

: 

, , , , . 

 

, 

. 

Space 

Committee – . 

 

 

 

de spaiu extra atmosferic. 

. : 

 

 

..: : 

– , 

– , 

– , 

 

. : 

 

..: 

 

 

 

(European Space 

Agency), 


conveie privind lansrile, s aib propriul su 

registru de lansri, iar pentru a avea registrul trebuie 

s existe o legislaie în acest domeniu. 

R. : Care va fi primul proiect al acestei 

subcomisii 

L.D.: Primul proiect al Subcomisiei pentru spaiu va 

avea drept finalitate elaborarea unei legi care s 

reglementeze problema registrului de lansri pentru 

ca în toamna acestui an, cel mai târziu în primvara 

anului viitor satelitul Goliat s poate fi lansat la bordul 

rachetei Vega. 

R. : Mai exist i alte participri româneti la 

programele spaiale europene 

L.D.: Da, cum s nu ! Exist firme româneti care 

particip în mod direct la realizarea rachetelor i 

sateliilor europeni. Firma Astrium cel mai mare 

productor de echipamente i subansamble folosite 

în programele spaiale a achiziionat de la o firm din 

Bacu o main de rectificat care va fi folosit în 

procesul de producie al prilor componente al 

rachetei Arianne. Trebuie precizat faptul c aceast 

main de rectificat a fost achiziionat în urma unei 

licitaii, licitaii la care au participat firme mult mai 

mari i cu tradiie în domeniu, vreau s v spun c în 

acest moment societatea civil româneasc s-a 

adaptat cerinelor internaionale i nevoilor acestor 

vremuri, are cercettori în domeniul spaial, are 

ingineri, tehnicieni i fizicieni care lucreaz în acest 

domeniu, are chiar i un astronaut în persoana 

- Interviu


 

. 

. : 

 

..: 

 

. 

, 

, 

, 

, 

 

 

. 

. : 

 

..: 

 

 

 

 

, . 

. : 

 

 

..: 

 

 

. 

. : 

 

Pagina 5 - 5 

domnului Dorin Prunariu, toate acestea fr ca statul 

sau parlamentul s fii intervenit. Practic în acest 

moment Parlamentul României prin Subcomisia de 

spaiu nu face altceva decât s armonizeze legislaia 

cu cerinele i necesitile vieii sociale i s-i 

armonizeze activitatea cu celelalte parlemente la 

nivel european. La nivelul Parlamentului European 

exist o comisie care se ocup cu problemele de 

spaiu i deasemenea majoritatea parlamentelor 

rilor membre au comisii speciale pentru acest 

domeniu i a ori s dau aici ca exemplu : Frana, 

Germania, Marea Britanie, Cehia, Polonia. România 

trebuie s fac i ea acest pas i s aib o comisie 

care s aib drept scop al activitii sale domeniul 

spaial. Denumirea general acceptat pentru astfel de 

comisii este Space Committee – Comisia pentru 

Spaiu. Trebuie precizat faptul c i la ONU exist o 

comisie în a crui nomenclatur apare termenul de 

spaiu extraatmosferic. 

R. : Ne putei spune ceva despre structura 

Subcomisiei de spaiu din cadrul Parlamentului 

României 

L.D.: Subcomisia este format din cinci persoane : un 

preedinte - poziie pe care o ocup eu, un 

vicepreedinte – domnul Viorel Ariton, secretar - 

domnul Mircea Cazan, iar deputaii Adrian Bdulescu 

i Petru Fargo membri. 

R. : Care vor fi prioritile acestei subcomisii 

L.D.: Prioritatea acestei subcomisii în acest moment 

va fi aderarea deplin a Parlamentului României la 

Uniunea Interparlamentar privind spaiul i de 

asemenea susinerea aderrii României la Agenia 

Spaial European (European Space Agency), în 

acest moment ara noastr având statutul de membru 

cooperant urmând ca în urmtorii doi ani s devin 

membru cu drepturi depline. 

R. : Ce ne mai putei spune de Agenia Spaial 

European 

L.D.: Aa cum v dai seama calitatea de membru al 

Uniunii Europene nu garanteaz calitatea de membru 

al Ageniei Spaiale Europene. Datorit importanei 

sale strategice, tehnice i în domeniul cercetrii, 

aderarea la aceast agenie se desfoar într-un 

mod aparte, conform unui program de aderare, 

existând termene fixate care trebuiesc parcurse i 

criteriile de aderare fiind unele dure. 

R. : Ce rol are Agenia Spaial Român 

L.D.: Guvernul României prin intermediul Ageniei 

Spaiale Române a jucat un rol important în aderarea 

României la Agenia Spaial European i este 

meritul su în mare parte c ara noastr a reuit s 

parcurg unele etape de aderare mult mai repede 

decât au fcut-o alte state. 

R. : Ce rol are Parlamentul Român în procesul de 

aderare la Agenia Spaial European 

L.D.: Îmi doresc ca cât mai curând România s adere 

la Agenia Spaial European i acest fapt s se 

înfptuiasc i datorit Parlamentului României prin 

intermediul Subcomisiei pentru spaiu. 

R. : România are precursori în domeniul spaial 

- Interviu

6 - Pagina 6 

..: 

, 

1556 200 

 

. , 

 

, . 

. : 

 

..: 2010 

 

 

(Committee on the Peaceful Uses of Outer 

Space). 

. : 

 

 


L.D.: Cel care a inventat pentru prima oar racheta în 

trepte, al crui principiu de baz îl folosete NASA i 

astzi, a fost un sas Conrad Haas, din Sibiu care la 

1556 scria 200 de pagini referitoare la observaiile i 

experimentele sale în acest domeniu. Patru secole 

mai târziu, principiul rachetei în trepte a fost practic 

redescoperit de un alt sibian, Hermann Oberth. 

R. : Exist i ali români implicai în organismele 

internaionale spaiale 

L.D.: În anul 2010 România prin persoana lui Dorin 

Prunariu va prelua preedenia Comisiei pentru 

folosirea Panic a Spaiului de la ONU (Committee 

on the Peaceful Uses of Outer Space). 

R. : Ce organisme i instituii vor colabora cu 

parlamentul în vederea elaborrii legilor în 

..: 

 

: 

 

, 

– 

 

. 

. : 

 

..: , , 

 

- CRAS 2009. 

. : 

 

domeniul spaial 

L.D.: Pân acum i-au artat disponibilitatea s 

lucreze cu Subcomisia pentru spaiu în vederea 

elaborrii pachetului legislativ atât de necesar : 

domnul Dorin Prunariu în calitate de specialist în 

domeniu, fostul preedinte al Subcomisiei pentru 

spaiu – Liviu Nistoran cât i Agenia Spaial 

Român. 

R. : Se vor organiza anul acesta evenimente 

importante în domeniul spaial 

L.D.: Da, anul acesta la Bucureti, România va 

organiza cea de a doua ediie a Conferinei Române 

pentru Aplicatii Spaiale - CRAS 2009. 

R. : În încheiere ce dorii s transmitei cititorilor 

- Interviu

Anul nou, Numrul - Pagina 94 6 

..: 

 

. 

, 

, 

 

, 

 

 

 

 

. 

, 

 

. 

 

MACEDONEANUL Pagina - 

7 - 7 

notri 

L.D.: Tehnologia spaial i tot ceea ce ine de 

descoperiri în domeniul spaial vor ajunge sau au 

ajuns deja s fac parte integrant din viaa noastr 

de zi cu zi. Materiale mai uoare, 

materiale mai rezistente, recepia 

prin intermediul sateliilor, 

echipamente electronice 

miniaturizate, toate acestea i 

multe altele i-au avut prima dat 

aplicaia în domeniul spaial dup 

care au început s fie folosite i în 

activitile zilnice. Spaiul nu mai 

este de mult timp SF, el este mai 

aproape de noi pe zi ce trece. 

Redactor Laura Rogobete 

FRUMUSEEA PMÂNTULUI 

 

 

 

, . 

Se vede pmântul 

Cu mri învolburate, 

Cu crri erpuite, 

De ctre om fcute. 

, 

, 

 

. 

, 

 

 

. 

 

 

 

. 

, 

 

, 

. 

 

 

 

. 

 

 

 

. 

, 

, 

, , 

 

Drumuri prin muni, 

Mai late sau înguste, 

Conduc omenirea 

Spre o via mai bun. 

Sunt case, vi i pduri 

Ce împodobesc planeta, 

i-o pun la rangul cel de sus, 

Pe ea ce duce viaa. 

i norii stau i o privesc 

i-o scald cu licoarea, 

Ce curge din ei 

Din când în când. 

Ogoarele se vd aliniate, 

Ateapt prielnica vreme 

S dea roade bogate, 

Planeta s o mulumeasc. 

i vd palate formate din muni 

Ce poart coroan verde 

i se mândresc cu podoaba lor 

Ce aerul purific. 

Sunt drumuri lungi i drepte 

Ce duc dorul odihnei, 

Se strduiesc din plin 

S nu aib evenimente. 

i o pânz alb s-a aezat, 

Pmântul nu-l mai vd, 

E acolo i ne ateapt 

i este plin de flori. 

; - Interviu ; Frumuseea Pmântului

8 - Pagina 8 


 

 

 

. 

 

 

 

. 

Dar azuriul cer 

Ce se oglindete-n Soare 

Ne aduce pacea cea mare 

i dorul de ai notri strbuni. 

Alb-violetul m ptrunde, 

E rupt din culoarea divin 

S-mi spele privirea pierdut 

Într-o raz de Soare. 

, , 

 

 

. 

 

8 2008 

9 

 

9 

 

. 19 

20 , 9 

 

 

9 1877 

, 

 

, 

 

 

 

 

. 

 

 

 

, 

 

 

 

 

1877-1878 

. 

- 

 

, 1875 

 

 

 

, 

 

 

 

 

. 

 

1876 

1878 

Mihail Koglniceanu 

 

9 MAI TRIPL 

ANIVERSARE 

De-a lungul vremilor data de 9 mai s-a artat 

a fi strâns legat de cursul istoric al României. Astfel 

începând cu ultimul sfert al secolului XIX i pân în 

prima decad a secolului XXI data de 9 mai s-a 

artat mai mult decât odat a fi important pentru 

populaiile trind pe teritoriul de astzi al României. 

În Sesiunea Extraordinar a Adunrii Deputailor 

din 9 mai 1877, ministrul 

de Externe, Mihail Koglniceanu, 

declara ruperea oricror 

legturi cu Poarta Otoman 

i proclama unilateral 

independena de stat a 

României. Cucerirea independenei 

de stat a României 

este rezultatul efortului economic 

i militar al poporului 

român i, deopotriv, al 

demersurilor diplomaiei 

româneti fcute în etapa 

premergtoare, în timpul i 

dup consumarea Rzboiului 

de Independen din 1877- 

1878. 

Situaia în Sud-Estul 

Europei începuse s se deterioreze 

începând cu vara 

anului 1875 când aceast 

zon a început s fie 

zguduit de revolte armate 

împotriva Imperiului Otoman, 

împotriva pauperizrii la care 

acesta supunea statele din 

regiune i pentru dobândirea 

autonomillor statale. Printre 

aceste revolte armate s-au 

numrat i rscoalele din Macedonia de la Razlovi - 

1876 i de la Kresna – 1878, care au determinat 

; 9 – Maj - Frumuseea Pmântului ; 9 Mai 

i, uite, zbor în cerul plin de zâne 

În albastrul infinit, 

Ce nu are întâlnire 

Pe undeva pe pmânt. 

Constantina Dumitrescu 

8 aprilie 2008

Anul nou, Numrul - Pagina 94 6 

, 

 

 

 

, . 

 

, 

 

 

 

 

. 

 

, 

. 

 

, 

, 

 

 

 

. 

 

, 

 

, 1859 

 

. 

, 

 

 

 

 

- 

, 19 

, 1918 

. 

 

- 

, 

 

 

. 

 

 

 

, 

, , , . 

 

, 

, 

 

. 

 

 

. 

 

, 

4/16 1877 

 

, 

 

 

. 

MACEDONEANUL Pagina - 

9 - 9 

multe familii de macedoneni s ia calea pribegiei în 

România unii formând cete de haiduci precum 

Haiduc Velcu sau simple comuniti de macedoneni 

precum cele din Bileti, Urzicua, etc. 

Manifestîndu-i sprijinul cu popoarele balcanice 

rsculate, guvernul Principatului României i 

opinia public româneasc i-au exprimat, prin canalele 

diplomatice i prin intermediul întregii prese 

româneti, solidaritatea cu lupta de eliberare a 

popoarelor respective. 

Respectivele rscoale s-au produs în contextul 

politic inflamat al Europei, care constituia un ghem 

de contradicii. O mare parte dintre Marile Puteri 

doreau s ocupe posesiunile cheie din Turcia European 

(care aparineau Imperiului Otoman), avînd în 

vedere poziia strategic a Istanbulului, de paznic al 

Strîmtorilor Bosfor i Dardanele, dar în acelai timp 

nu doreau destrmarea imperiului pentru a nu da o 

posibilitate Rusiei s obin un ascendent prea mare 

în Europa. Grecii visau s reînvie vechiul Imperiu 

Bizantin, care-i avusese capitala la Constantinopol, 

sârbii doreau s realizeze un stat „mare“ în graniele 

arului Duan, iar România, devenit, realmente, mai 

puternic prin Unirea din 1859, provoca invidia celorlalte 

popoare, invidie care alimenta disensiunile. 

Contradiciile, aspiraiile i interesele europene 

erau stimulate i de contradiciile interne din 

Imperiul Otoman, a crui decdere fusese prognozat 

de Dimitrie Cantemir, în faimoasa lucrare 

Creterea i descreterea Imperiului Otoman – 

depus la Academia din Berlin, imperiu care acum, în 

ultimul sfert al secolului al XIX-lea, se afla în 

prbuire accelerat, sfîritul definitiv urmînd s-i 

survin în 1918. 

Evoluia statului român în aceast periculoas 

i inextricabil situaie politico-militar european 

a impus, cu necesitate, creterea i modernizarea 

recent înfiinatei Armate Naionale atît sub aspectul 

forelor umane, cît i al înzestrrii cu armament 

i tehnic militar. Statul român de atunci nu 

avea industrie de armament – cu excepia unor mici 

ateliere de armurrie – i, de aceea, era nevoit s 

importe tot armamentul, muniia etc. de la productorii 

europeni: Austria, Frana, Germania, Anglia, Rusia. 

În consecin, armamentul i muniia erau foarte 

eterogene, ceea ce constituia un mare neajuns logistic, 

cu riscul s devin un mare pericol tactic pe câmpul 

de lupt, dar i strategic, inînd cont de labilitatea 

coaliiilor dintre Marile Puteri. De aceea, se impunea, 

cu prioritate, omogenizarea tipurilor de armament – 

dar demersul era greu de realizat în condiiile dependenei 

de importuri i al penuriei financiare a 

statului. 

Dup refuzul Imperiului Otoman de a-i acorda 

României independena pe cale panic, vzând c 

rzboiul este inevitabil, a hotrît încheierea, la 4/16 

aprilie 1877, a unei Convenii cu Rusia, convenie 

care prevedea respectarea integritii politice i teritoriale 

româneti cu ocazia afluirii spre Bulgaria a 

Armatei Ruse prin România. 

Între timp, înc înainte de angajarea acestei 

9- - 9 Mai

10 - Pagina 10 


, , 

 

 

„“ 

— 

 

. 

 

650 — 

 

 

 

 

 

. 

, 

: 

, 

. 

 

21 , 

, , . 

 

 

. 

 

 

29 30 1877 , 

 

. 

9 1945, 

 

. 

 

, 

 

 

. 

 

 

 

. 

1 

1939 

 

, 

 

 

. 

 

 

, 

 

 

 

 

 

 

 

 

. 

. 

 

Convenii, România – care tia c independena nu 

va putea fi dobîndit decît prin inevitabilul rzboi cu 

Sublima Poart suzeran, dar numai în aliana implacabil 

cu Rusia „protectoare“ i inamic – luase 

msuri de mobilizare general a întregului sistem 

militar de aprare. Armata a fost trecut pe picior de 

rzboi i s-au luat msuri de acoperire strategic a 

frontierei de la Dunre, pe o lungime de 650 de km – 

msuri întreprinse exclusiv de Armata Român i 

accentuate ulterior, pentru a contracara, pe de o 

parte, orice încercare a Otomanilor de a invada ara 

i, pe de alt parte, pentru a ne apra de prietenia 

sufocant a trupelor ruse. Anticiparea acestor riscuri 

a fost necesar i întemeiat, fapt confirmat în 

curînd: Armata Rus avea s intre în România înainte 

s fi primit acordul Guvernului Român, ceea ce a 

scandalizat opinia public internaional! În replic, 

Sublima Poart a trecut la provocri armate, bombardând, 

la 21 aprilie, Brila, apoi oraele Calafat, 

Bechet, Oltenia i Clrai, la 26 aprilie. Aceste acte 

de rzboi au determinat, în legitim aprare, bateriile 

româneti de artilerie de la Calafat s bombardeze 

Vidinul, la 26 aprilie. Rzboiul României cu Imperiul 

Otoman, existent de facto, a fost recunoscut oficial 

de Adunarea Deputailor i de Senat în edinele din 

29 i 30 aprilie 1877, deschizând calea proclamrii 

independenei. 

La 9 mai 1945, europenii aveau s triasc 

bucuria capitulrii celui de-al treilea Reich i 

încheierea ostilitilor militare pe continentul european. 

Cel de-al doilea Rzboi Mondial a însemnat 

pentru întreaga planet pierderi de viei omeneti i 

distrugeri incomensurabile. 

Al doilea rzboi 

mondial a fost cel mai 

devastator rzboi din 

istoria omenirii. A 

început la 1 septembrie 

1939 când Germania a 

atacat Polonia dar, în 

cele din urm, s-a 

extins ajungând s 

includ majoritatea 

naiunilor din lume. 

Mai mult ca 

orice alt conflict militar 

anterior, al doilea rzboi 

mondial a implicat 

folosirea concomitent 

a resurselor economice 

i umane ale diferitelor 

state i extinderea 

fronturilor astfel încât s 

includ aproape toate 

teritorile inamice. Cele 

mai importante urmri 

au fost pe plan economic i politic. 

Statisticile fcute în urma celui de-al doilea 

rzboi mondial îl consacr ca cel mai mare i 

Începutul sfâritului celui de al II-lea Rzboi Mondial - Ialta 

II-ata 

 

9- - 9 Mai


 

. 61 1,7 

 

. 

 

110 . 

 

1 , 

. 

 

55 30 25 

5,6 

 

. 

9 

, 

9 1950 

 

 

 

 

. 

 

 

, 

 

. 

 

 

- 

, 

. 

 

100 

. 

1985 

, 

 

9 . 

 

9 

1985. 

 

: , , , 

 

9 

(. 1-8 

) 

12 

 

, 

 

. 

, 

12 

 

 

. 

 

1955 

 

 

 

 

Pagina 11 - 11 

sângeros rzboi din istorie. În total 61 de ri, cu 

populaia de 1.7 miliarde locuitori reprezentând trei 

sferturi din populaia Terei, au participat la rzboi. Un 

numr total de 110 milioane de persoane au fost 

mobilizate pentru serviciu militar. 

Finanarea celui de-al doilea rzboi mondial 

a costat 1 trilion de dolari, astfel ajungând s fie mai 

scump decât toate rzboaiele anterioare. Pierderile 

umane, neincluzând cei 5,6 milioane de evrei ucii în 

urma Holocaustului care erau victime indirecte ale 

rzboiului, sunt estimate la 55 de milioane din care 

30 milioane civili i 25 milioane militari. 

În fiecare an, la 9 mai, pe tot cuprinsul continentului 

se serbeaz Ziua Europei, pentru a marca 

istorica declaraie din 9 mai 1950 a ministrului 

francez de externe, Robert Schuman, prin care propunea 

un plan de colaborare economic între Frana 

i Germania, pentru eliminarea rivalitilor seculare 

dintre cele dou state. 

Robert Schuman, a citit presei internaionale 

o declaraie prin care chema Frana, Germania i 

celelalte popoare ale Europei s îi uneasc 

produciile de oel i crbune, ca “prim fundaie 

concret a unei federaii europene”. 

Propunerea lui avea ca scop crearea unei 

comuniti în cadrul creia membrii s îi pun sub 

control comun producia de oel i crbune – ca baz 

a puterii lor militare, în scopul evitrii izbucnirii unui 

nou rzboi. rile crora li se adresa în primul rând 

aceast provocare – Frana i Germania – fuseser 

în rzboi timp de aproape 100 de ani, iar cel de-al 

doilea rzboi mondial aproape c le distrusese. 

În 1985, când proiectul construciei europene 

era deja clar conturat, cele zece state membre care 

formau la acea dat Comunitatea European, au 

hotrât ca ziua de 9 mai s devin Ziua Europei. 

Decizia serbrii Zilei Europei în fiecare an, la 

9 mai, a fost luat de Consiliul European de la Milano, 

din 1985. Simbolurile Uniunii Europene sunt: 

drapelul, imnul, deviza, moneda unic euro i Ziua 

Europei, 9 mai. (Art. 1-8, 

Tratatul de instituire a unei 

Constituii pentru Europa). 

Steagul, cu cele 12 

stele, aezate în cerc, pe un 

fond albastru, înseamn unitatea 

i identitatea popoarelor 

Europei. Cercul reprezint solidaritatea 

i armonia, iar 

stelele, în numr de 12, 

reprezint perfeciunea (i nu 

numrul statelor membre UE 

cum s-ar putea crede). 

Istoria steagului începe 

în 1955. Întâi, el a fost folosit 

de Consiliul Europei, organiza- 

ie internaional aprtoare a 

drepturilor omului i valorilor 

culturale europene. În anul 

1985, statele membre UE l-au 

adoptat ca steag al Comuniti- 

9- - 9 Mai


. 1985 

 

, 1986 

. 

1972 „ 

“ ( 

) , 1985 

 

. 

 

 

, 

, 

, 

 

. 

„ “ 

. 2000 

 

 

2004 . 

, 

 

 

, 

 

. 

9 . 

 

 

 

 

. „Spring 

Film Awakening" – 

, , 

, , 

 

. 

 

 

 

 

 

. 

 

 

 

. , 

. 

, 

 

. 


lor Europene (CEE), începând cu 1986 el este utilizat 

de ctre toate instituiile Uniunii Europene. 

Tot Consiliul Europei a fost cel care a decis, 

în 1972, ca “Od bucuriei” (ultima parte a Simfoniei a 

IX-a de Beethoven) s devin imnul su, iar în 1985, 

Statele Membre UE l-au adoptat, i ele, ca imn oficial 

al Uniunii Europene. 

Uniunea European nu a urmrit, prin 

aceasta decizie, s înlocuiasc imnurile naionale ale 

Statelor Membre. Alegerea acestei melodii ca imn 

subliniaz aspiraia spre valorile comune, unitatea în 

diversitate i idealurile de libertate, pace i solidaritate 

care stau la baza Uniunii Europene. 

"Unitate în diversitate" este deviza Uniunii 

Europene. A fost folosit pentru prima dat în 2000 

(cu aproximaie) i a fost pentru prima dat men- 

ionat oficial în Tratatul de instituire a unei Constitutii 

pentru Europa, încheiat în 2004. Semnificaia devizei 

este ca, prin Uniunea Europeana, europenii îi 

unesc eforturile pentru a lucra împreun pentru 

meninerea pcii i pentru prosperitate, i c numeroasele 

culturi, tradiii i limbi diferite care coexist 

în Europa sunt un atu pentru continentul nostru. 

Deviza apare în toate limbile oficiale în postere publicate 

cu ocazia zilei de 9 mai. 

Redacia 

FESTIVAL DE FILM LA 

SKOPJE 

Cea de-a 12-a ediie a Festivalului de Film de 

la Skopie s-a deschis la sfâritul lunii aprilie. 

Festivalul de o sptmân cu tema "Spring Film 

Awakening" este divizat în câteva segmente – 

programe principale i de autor, ecranizri speciale, 

documentare, western-uri est-europene, scurt 

metraje i o retrospectiv a filmelor regizate de 

Branco Gapo. 

AL PATRULEA 

PREEDINTE 

MACEDONEAN 

La începutul lunii mai s-a desfurat 

ceremonia de investire a nou alesului preedinte 

macedonean Gheorghe Ivanov. 

Ceremonia a început prin întâmpinarea lui 

Ivanov de ctre preedintele în funcie Branco 

ârvencovschi la intrarea în cldirea Parlamentului 

Macedonean. Cu aceast ocazie Ivanov a subliniat 

c idealurile de libertate, de umanitate i drepturile 

omului sunt cele care îi leag pe toi aceia care 

triesc în Macedonia. De asemenea acesta a mai 

subliniat c statul pân acum a trebuit s fac fa 

9- ; ; - 9 Mai ; Film ; Preedintele macedonean

Anul ase, nou, Numrul 58 94 

Pagina Pagina 7 - 13 - 13 

 

 

. , 

, 

. 

 

- , , 

- , 

, 

. 

 

 

. 

 

: “ 

 

, , 

 

.” 

 

. 

 

 

, 

. 

: , 

. , , 

. 

 

, , 

 

. 

 

 

- 

 

, , 

, 

, 

. 

, 

 

, 

 

 

, 

 

, 

 

 

- 

 

 

 

. 

 

 

 

. 

. 

unor provocri ridicate de o societate deschis i 

multicultural. Provocarea care este în faa noastr, 

a spus noul ef al statutlui, este ca din motenirea 

noastr s extragem valorile i energia comun. La 

ceremonia de numire au fost prezeni preedinii a 

patru state - Croaia, Serbia, Albania, Munte Negru - 

ambasadori ai diferitelor ri, funcionari de stat, 

deputai i ali înali oaspei. Numai deputaii 

Partidului Democrat al Albanezilor au boicotat 

ceremonia inaugurrii noului ef al statului. 

La ceremonia numirii sale, cu ocazia primului 

discurs în calitate de preedinte, acesta a spus : “Voi 

fi preedintele tuturor cetenilor, dedicat integrrii 

Macedoniei în Europa, bunei vecinti, dezvoltrii 

democraiei i atestrii valorilor societii 

macedonene.” Acesta a fost cel mai important mesaj 

din cadrul discursului noului preedinte macedonean 

Gheorghe Ivanov cu ocazia numirii sale. 

Odat cu semnarea mandatului care conine 

printre altele i afirmaia c în urmtorii cinci ani în 

mod contient i cu responsabilitate va conduce ara, 

Ivanov a devenit în mod formal cel de al patrulea 

preedinte macedonean. Ivanov a transmis foarte 

clar : “Eu sunt preedintele, unul i acelai pentru toi 

cetenii. Unul i acelai, care împreun cu 

dumneavoastr voi sta de neclintit în faa 

provocrilor. Voi fi preedintele care împreun cu 

dumneavoastr va munci în fiecare zi pentru mândra 

i bogata Macedonie, care s-a integrat rapid, în mod 

unitar i cu demnitate în comunitatea internaional 

a naiunilor libere i democrate. Agenda mea politic 

este clar i fr ascunziuri : Macedonia s fie 

membr a NATO i a 

Uniunii Europene, 

puternic, respectat i 

egal în drepturi, iar 

cetenii si s fie mândri, 

bogai i fericii. În 

vederea atingerii acestor 

eluri Macedonia pete 

fr oprire pe drumul 

integrrii euroatlantice 

ducând atât o politic 

intern cât i una extern 

responsabil dedicat 

cultivrii celor mai înalte 

standarde - a mai 

pomenit Ivanov, 

menionând i activitatea 

membrilor misiunilor de 

pace macedonene aflate 

în mai multe ri. El a mai 

declarat c Macedonia v 

urma în continuare drumul 

colaborrii regionale 

bazat pe drepturi egale conform creia fiecare din 

rile vecine este privit ca un prieten i partener. Se 

poate ca privit din exterior Macedonia s par 

mic. Cu toate acestea importana sa este imens 

pentru c ea reprezint inima Balcanilor unde 

- Preedintele macedonean


, 

, 

. 

 

 

 

, 

. . 

 

- . 

, 

 

. 

. 

 

' , 

. 

' 

- . 

 

- , 

- 

. 

. 

, 

. , 

. 

, 

 

. 

 

: „ 

, “ - 

. 

 

. 

. , 

. 

 

. 

 

 

 

- 

, . 

 

, 

. 

- 

 

. 

, 

, 

, 

. 

 

 

, , 

 

. 


converg i se rezolv toate diferendele. Republica 

Macedonia este veriga care unete lumile i trebuie 

s reprezinte punctul european cel mai important 

care va realiza nu numai la nivel balcanic ci i la 

nivel european înfrirea Estului cu Vestul. A 

cretinismului cu islamul. A tuturor culturilor care fac 

Balcanul i Europa mai bogat - a mai spus 

preedintele statului. Conform dânsului, cele mai 

mari stavile în faa Macedoniei le constituie 

problemele nerezolvate cu vecinul din sudul su i 

criza economic global. Cu cât criza este mai mare 

cu atât ea aduce mai mult srcie. Barem noi bine 

tim c srcia este singura povar care devine tot 

mai mare i cu cât mai muli oameni o poart cu atât 

ea devine i mai grea. Din aceast cauz trebuie s 

facem totul s micorm numrul acelora care 

poart o astfel de povar - a mai spus acesta. Noul 

preedinte le-a mulumit fotilor preedinilor - Kiro 

Gligorov, Boris Traikovski i Branko ârvenkovski - 

pentru eforturile depuse i realizrile pe care acetia 

le-au avut în timpul mandatelor trecute. Cred cu 

putere în spiritul cetenilor acestei ri. Am 

încredere în poporul meu care niciodat nu se d 

btut. Am încredere în dedicaia sa, în asiduitatea 

sa, în creativitatea sa. În aceti optsprezece ani am 

avut multe piedici i cu depirea fiecreia dintre ele 

am demonstrat c meritm fr tgad ca 

Macedonia s fie independent i noi la fel. 

Republica Macedonia întodeauna a urmat acea 

logic a principiilor enunat i de Bethoven : “Nu tiu 

s existe alte tipuri de putere decât buntatea” - a 

transmis în alocuiunea sa Ivanov. 

Lucrul cel mai important pentru prosperitatea 

noastr este democraia. Pe ea trebuie s o pzim 

cu gelozie i plini de atenie. Democraia se 

dobândete greu i se pierde uor. i tocmai bazele 

democraiei sunt garanii libertilor omului i 

demnitii umane. Ca preedinte m angajez ca din 

toate puterile mele s susin dezvoltarea democraiei 

i s susin toate iniiativele care vor apropia statul 

nostru de esena sa - interesul cetenilor 

macedoneni, a transmis Ivanov. 

Ivanob a transmis în mesajul su c pe 

timpul acestui mandat o deosebit atenie o va aloca 

relaiilor cu vecinii, în special relaiilor cu Grecia. 

- Voi face ca toate relaiile între cele dou ri 

s se dezvolte în spiritul bunei vecinti i a 

încrederii reciproce. În mod absolut noi împrtim 

valori europene comune, vism acelai vis european, 

considerm Balcanul ca leagn al culturii europene, 

a mai spus noul preedinte macedonean. Sunt 

profund convins c o parte dintre problemele care se 

ridic în relaiile dintre cele dou state vecine i în 

mod special aici precizez cultura i tradiiile au 

capacitatea s fie un cap de pod în ceea ce privete 

colaborarea i promotoare ale unui nou ciclu al 

prosperitii în regiune. 

În ciuda tuturor eforturilor noastre depuse în 

cadrul politicii externe, trebuie s se tie c respectul 

strintii mai întâi se câtig acas. Nu va putea fi 

- Preedintele macedonean



 

, 

. 

 

 

, 

, 

, 

" ". 

 

 

, 

 

, 

, 

 

. 

 

 

. 

 

 

, 

 

. 

. 

 

vorba nici de un viitor european i nici de o 

colaborare regional atâta timp cât nu investim în 

capacitile, instituiile i potenialul rii noastre, a 

mai spus cel de al patrulea preedinte macedonean. 

Preedintele i-a încheiat alocuiunea rostind : “S 

triasc Republica Macedonia !” 

Imediat dup ceremonialul numirii sale în 

funcie s-au desfurat i primele întâlniri la nivel 

înalt cu colegii din regiune, preedintele Ivanov 

întâlnindu-se cu preedintele Republicii Albania 

Bamir Topi, cu preedintele Croaiei Stipe Mesici, cu 

preedintele muntenegrean Filip Buianovici i cu 

preedintele Serbiei Boris Tadici. 

A fost pentru prima dat când numirea în 

funcie a preedintelui statului a adus laolalt o mare 

parte a rilor din regiune. Ne face plcere s putem 

spune c principalul el al activitii noului preedinte 

va fi consolidarea bunelor relaii interetnice, c 

prioritatea numrul unu va fi integrarea în 

NATO i UE i c un loc important 

îl vor ocupa relaiile de bun 

prietenie cu vecinii. Aceste 

elemente constituie visul 

tuturor cetenilor 

macedoneni indiferent de 

apartenena etnic. 

Marjan Mihajlov 

; - Preedintele macedonean ; Calendar ortodox



S ÎNVM ÎMPREUN LIMBA MACEDONEAN 

LECIA 20 

CONTINENTI CONTINENTE 

Africa Africa 

America America 

Severna America America de Nord 

Iujna America America de Sud 

Avstralia Australia 

Azia Asia 

Evropa Europa 

ZEMII RI 

O Od cade ste De unde suntei 

O Od coja zemia ste Din ce ar suntei 

J ... Ias sum od ... Eu sunt din ... 

- A - Avstria - Austria 

- () - Velika Britania (Anglia) - Marea Britanie (Anglia) 

- - Belghia - Belgia 

- - Bugaria - Bulgaria 

- - Romania - România 

- 

( ) 

- Soedinetite Americanschi Dârjavi 

( SAD) 

- Statele Unite ale Americii (SUA) 

- - Polsca - Polonia 

- - Frania - Frana 

- - Dansca - Danemarca 

- - Holandia - Olanda 

- - vedsca - Suedia 

- - Ghermania - Germania 

- - Cieca - Cehia 

- - vaiaria - Elveia 

- - Iaponia - Japonia 

- - India - India 

- - Eghipet - Egipt 

- - Norveca - Norvegia 

... Ste bile scoro vo ... Ai fost de curând în ... 

... Ste bile drugpat vo ... Ai mai fost în ... 

- - Slovacica - Slovacia 

- - Machedonia - Macedonia 

, (a) ... Ne, odamna ne sum bil(a) Nu, de mult n-am mai fost în ... 

- Limba macedonean



Vo koi zemii ste bile În ce ri ai fost 

() 

. 

 

Sum posetil(a) necolcu evropschi 

zemii. 

Colcu vreme bevte vo Machedonia 

 

Am vizitat câteva ri din Europa. 

Cât timp ai stat în Macedonia 

... . Vo … bev dve nedeli. În … am stat dou sptmâni. 

(a) ... Bi sacal(a) da patuvam niz ... Mi-ar face plcere s cltoresc 

prin ... 

... Bi posetil so zadovolstvo ... A vizita cu plcere ... 

O Od cade doaghiate De unde venii 

... Doaghiate od … Venii din … 

... Doaghiam od ... Vin din ... 

... Doidov ... Am venit … 

- . - na delovno patuvanie. - în cltorie de afaceri. 

- . - na studii. - la studii. 

 

 

, 

 

„ “ 1 – 

2009 .. 

 

„ 

“ 5-6 . 

5 – 6 2009 

„ “ ... 

. 

 

. 

.. 8 – 10 2009 

. 

 

2007 . 

16-17 2009, 

 

, 

 

. 

„ “ 22—24 , 

 

 

. 28 

.. . 28,29 30 

.. 

, 

, 30-31 .. 

„ “ 

 

, 

 

, 

. 

EVENIMENTELE LUNII 

Manifestrile dedicate Zilei Europei au început înc de 

la sfâritul lunii aprilie, tinerii macedonenni deschizând 

seria manifestrilor dedicate importantului eveniment, 

sub egida “O Europ divers dar unit” Tot sub egida 

Zilei Europei pe data de 1 mai 2009, la sediul din 

Bucureti al A.M.R. au fost srbtorii i vârstnicii 

comunitii în perioada 5-6 mai. În perioada 5-6 mai 

2009 s-a desfurat aciunea “Expoziie etnografic - 

” (Ziua Europei) la sediile din Bucureti i Craiova ale 

Asociaiei Macedonenilor din România. Cu aceast 

ocazie pe lâng valoroasele costume macedonene 

expuse au fost prezentate fotografii i imagini pe aceiai 

tematic.Toate filialele A.M.R. au srbtorit în mod 

festiv în perioada 8-10 mai 2009 Ziua Europei. Aceast 

manifestare a fost inclus în programul anual al 

activitilor organizaiei începând cu anul 2007. În 

perioada 16-17 mai 2009, la Bucureeti, Craiova, 

Bileti i Urzicua s-a desfurat manifestarea “Pori 

deschise” sub egida manifestrii “Înlarea - 

Spasovden”, ocazie cu care au fost prezentate tuturor 

vizitatorilor tradiiile laice i religioase specific 

macedonene care au transmise din generaie în 

generaie. Tot sub egida manifestrii “Pori deschise - 

Spasovden” în perioada 22-24 i Redacia 

Macedoneanul i-a dechis poarta în faa vizitatorilor ei 

fie ei macedoneni sau de alt etnie. În zilele de 28, 29 

i 30 mai toate filialele organizaiei vor srbtori : 

Spasovden - Înlarea, una dintre cele mai mari srbtori 

religioase ale etnicilor macedoneni stabilii pe teritoriul 

României, din aceaii serie de evenimente fcând parte 

i participarea A.M.R. la “Târgul de turism” organizat în 

perioada 30-31 mai la Craiova, unde va participa cu un 

stand cu tem pascal i de cunoatere a tradiiilor 

religioase i a monumentelor turistice, istorice i 

religioase construite de macedoneni în România, 

precum Mnstirea Tismana. 

; - Limba macedonean ; Evenimentele lunii



CONSTANTIN I ELENA 

, , 

, , 

, . 

 

. 

 

. 

, , 

, 

. 

 

. 

, 

 

, , 

. 

 

, . 

 

, 

, . 

 

, 

 

, , 

. 

 

 

. 

, 

: 

 

: „ 

, 

 

, 

 

. 

, 

, 

“. 

 

, 

 

, 

, 

. 

 

, 

. 

 

: 

, 

, , 

 

, 

! 

Împratul Britaniei, Consta, care se numea 

Flor, era nepotul lui Claudie, împratul cel mai 

dinainte, care se nscuse din fiica lui. Deci, Consta i 

Elena au fost prinii marelui Constantin. Consta a 

avut i ali copii cu alt femeie, cu numele Teodora, 

care a fost fiic a împratului Maximian Erculie. 

Aceasta a nscut lui Consta pe Constantie, tatl lui 

Galie i al lui Iulian; pe Dalmatie, pe Navalian i o 

fiic, Constantia, care a fost dat dup Liciniu. Iar din 

Elena este nscut Constantin cel Mare, care a fost i 

motenitor al împriei tatlui su. 

Despre Consta, tatl lui Constantin, se 

povestete c, dei se arta a fi închintor de idoli, 

dup obiceiul cel vechi al Romei, nu se silea spre 

slujba idoleasc ca ceilali închintori de idoli; ci se 

arta i ndjduia spre Dumnezeu cel Preaînalt. El 

înva pe fiul su, Constantin, s caute i s cear 

ajutor de la cea de sus purtare de grij, iar nu de la 

idoli. Lui îi era mil de cretinii ce se munceau i se 

omorau de ceilali împrai pgîni; pentru aceea el nu 

ura Biserica lui Hristos, ci o apra de prigonire. Deci, 

cretinii din prile Apusului aveau odihn sub 

stpînirea lui; iar cei din prile Rsritului erau 

supui la diferite chinuri, de vreme ce Maximian 

Galerie, ginerele lui Diocleian, stpînea prile 

acelea. 

La curtea împratului 

Consta erau muli cretini în tot 

felul de dregtorii, iar unii dintre 

ei erau chiar slujitori de aproape 

ai lui. Vrînd împratul s tie 

care dintre brbai sînt buni, 

desvîrii i statornici în 

credin, a fcut aceasta: A 

chemat toat curtea sa 

împrteasc i le-a zis: "Dac 

îmi este cineva credincios i 

voiete s fie în palatul meu, s 

se închine zeilor mei i împreun 

cu mine s le aduc jertfe i 

atunci îmi va fi prieten adevrat, 

slujindu-ne în boieria sa i 

învrednicindu-se de la noi de mai 

mare cinste. Iar dac cineva nu 

va voi s se închine zeilor mei, 

s se duc din curtea mea unde 

va voi, deoarece nu pot s fiu 

împreun cu cei ce nu sînt de o 

credin cu mine". 

Împratul, zicînd 

acestea, deodat, cei ce stteau 

de fa, s-au împrit în dou 

pri; pentru c cei ce erau 

adevrai robi ai lui Hristos, 

adic cretinii, s-au dat la o 

parte, lsîndu-i astfel 

dregtoriile i rangurile lor cele 

- Constantin i Elena


: 

, 

, 

 

 

. 

. 

 

, 

, 

, 

, 

. 

 

, , 

. 

, 

 

, 

, 

, 

 

. 

, 

, 

, 

. 

, 

 

. 

 

, 

 

- 

. 

 

 

 

, 

 

 

. 

 

 

 

 

, 

- 

. 

 

 

 

. 

 

 

 

. 

 

. 

 

, 

Pagina 19 - 19 

mari cu care erau însrcinai i, astfel, au început a 

iei din palatele împrteti. Iar cei ce iubeau lumea 

aceasta i slava ei mai mult decît pe Hristos, 

adevratul Dumnezeu, aceia s-au plecat la cuvintele 

împratului i se închinau idolilor. Deci, împratul, 

oprind pe adevraii cretini, a zis ctre dînii: "De 

vreme ce v vd, c slujii cu credin Dumnezeului 

vostru, voiesc ca voi s fii sfetnicii, slujitorii i 

prietenii mei; pentru c ndjduiesc c în ce fel 

sîntei credincioi Dumnezeului vostru, tot în acel fel 

vei fi credincioi i ctre mine!" Iar ctre cei care au 

voit a se abate de la Hristos i a se închina zeilor, a 

zis: "Pe voi nu mai voiesc s v am în curtea mea; 

cci, dac nu ai pstrat credina Dumnezeului 

vostru, apoi cum vei fi credincioi mie" 

Astfel i-a gonit ruinai din faa sa. De aici se 

vede cît era de bun acel împrat ctre cretinii cei 

credincioi. Aflîndu-se în Britania i, czînd în boal 

de moarte, a încredinat împria fiului su, 

Constantin, cel nscut din Elena, pe care îl iubea mai 

mult decît pe toi fiii si cei nscui din cealalt 

femeie; i, în urm, i-a dat ultima suflare. 

Constantin a luat stpînirea împriei dup 

moartea tatlui su, cu învoirea a toat oastea, 

pentru c era iubit de toi, ca o odrasl ieit dintr-o 

rdcin bun. Maxentie, fiul cel nelegitim al lui 

Maximian Erculie, auzind de acest lucru, s-a umplut 

de zavistie i, amgind cîiva senatori din Roma, 

crora dîndu-le multe daruri i fgduindu-le multe 

altele, i-a rpit scaunul împrtesc, fcîndu-se astfel 

împrat al Romei cu puterea sa, fr voia poporului 

Romei i a toat oastea. Constantin, întiinîndu-se 

de acest lucru, nu s-a suprat asupra lui, ci mai ales 

s-a i învoit cu dînsul i a trimis la el soli pentru pace, 

lsînd pe Maxentie s împreasc în Roma, iar el 

mulumindu-se cu Britania i cu prile ei cele de un 

hotar. Maxentie îns, nu voia pacea cu Constantin i 

nici nu-l recunotea ca împrat, voind ca singur s 

rmîn împrat a tot pmîntul i inuturilor de sub 

stpînirea Romei. El, întrindu-se în Roma, a început 

a face mult rutate poporului; cci nu numai pe 

cretini îi gonea, ci i pe pgînii si îi muncea. El a 

omorît pe senatorii cei cinstii, jefuindu-le averile, 

batjocorind casele cele de neam bun i vieuind cu 

necurie; pentru c rpea femeile i fecioarele 

senatorilor spre necuria lui, îndeletnicindu-se foarte 

mult la vrji i fermectorii, fcîndu-se foarte aspru i 

urît în toat Roma pentru tirania lui cea spurcat. 

Împratul Constantin a trimis pe fericita sa 

maic, Elena, la Ierusalim cu mult avere, ca pe una 

ce era preaiubitoare de Dumnezeu, pentru cutarea 

cinstitei i de via fctoarei Cruci a Domnului. Ea, 

ducîndu-se la Ierusalim, a vzut acele Sfinte Locuri, 

le-a curit de spurcciunile idoleti i a scos la 

lumin cinstitele moate ale mai multor sfini. Pe 

acea vreme era patriarh în Ierusalim Macarie, care a 

întîmpinat pe împrteas cu cinste cuviincioas. 

Sfînta împrteas Elena a poruncit ca în 

Ierusalim, pe la sfintele locuri, s se zideasc 

biserici. Mai întîi a poruncit s se zideasc Biserica 

Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, lîng Sfîntul 


Asociaia Macedonenilor din România 

Asociaia Macedonenilor din România 

 

Adresa este : Bucureti, 

strada Thomas Masarik, nr. 

29 A, sector 2 

Telefon : 212.09.22 

Telefon/Fax : 212.09.23 

Email :asmacedonenilor@yahoo.com.sg 

VIZITAI 

www.asociatia-macedonenilor.ro 

Publicaie editat de Asociaia 

Macedonenilor din România, cu 

sprijinul Guvernului României - 

Departamentul pentru Relaii 

Interetnice din cadrul Secretariatului 

General al Guvernului României 

ISSN : 1582-831x 

Directorul ziarului 

Liana Dumitrescu 

Redactor ef 

Constantina Dumitrescu 

Redactor 

Laura Rogobete 

Tehnoredactare computerizat 

Laura Rogobete 

Traducere 

Maran Mihajlov 

A.M.R. - ... 

 

Colaboratori : Liana Dumitrescu, 

Marjan Mihajlov i alii 

, 

 

, 

 

, 

. 

 

, 

 

 

, 

 

 

. 

 

 

, 

. 

 

, 

, 

 

, 

. 

. 

 

, 

 

, 

 

, 

. 

 

 

. 

65 32 

, 

 

 

, 

 

, , 

, 

. 

 

CONINUT : 

Mormînt, acolo unde s-a gsit 

Sfînta Cruce. A mai poruncit s 

se zideasc o biseric i în 

Ghetsimani, unde este 

mormîntul 

Preasfintei 

Nsctoare de Dumnezeu, a 

cinstitei ei Adormiri. Apoi, dup 

ce a zidit i alte optsprezece 

biserici, înfrumuseîndu-le cu 

toate podoabele i druindu-le 

cu îndestulate averi, a venit la 

Constantinopol, aducînd o parte 

din lemnul Sfintei Cruci cea de 

via fctoare i sfintele piroane 

cu care a fost pironit trupul lui 

Hristos. Apoi, nu dup mult 

vreme s-a mutat la Dumnezeu, 

bineplcîndu-I Lui, i a fost 

îngropat cu cinste. 

Iar marele împrat 

Constantin, dup moartea maicii 

sale, Sfînta Elena, vieuind ca 

zece ani i ceva, a plecat la 

rzboi împotriva perilor. Dar 

într-un sat al Nicomidiei a czut 

în boal. Deci, cunoscînd c i 

s-a apropiat sfîritul, a fcut 

diat, împrind împria la cei 

trei fii ai si; i, bolind cu trupul, 

i-a dat sfîntul su suflet în 

mîinile lui Hristos Dumnezeu, 

cerescul Împrat. Dup aceasta 

a fost adus în Constantinopol, 

unde s-a îngropat cu slav în 

biserica Sfinilor Apostoli. El a 

murit la 32 de ani ai împriei 

sale; iar toi anii de la naterea 

sa avea aizeci i cinci. Iar acum 

vieuiete în viaa cea fr de 

sfîrit, în venica împrie a lui 

Hristos Dumnezeul nostru, 

Cruia împreun cu Tatl i cu 

Sfîntul Duh, se cuvine cinste, 

slav i închinciune în vecii 

vecilor. Amin. 

 

Subcomisia pentru spaiu 2-7 2-7 

Frumuseea Pmântului 7-8 7-8 

9 Mai 8-12 9- 8-12 

Festival de film 12 12 

Preedintele macedonean 12-15 12-15 

Calendar ortodox 15 15 

Limba macedonean XX 16-17 16-17 

Evenimentele lunii 17 17 

Constantin i Elena 18-20 18-20

94 - asociatia macedonenilor din romania

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?