macedo ea ul македонецот - asociatia macedonenilor din romania

Дванаесетта година
132-133 број
Anul 12, Numărul 132-133
25 Август 2012
25 August 2012
MACEDOEAUL
МАКЕДОНЕЦОТ
Asociația Macedonenilor din România
Друштвото на Македонците од Романија

Страна 2 – Pagina 2
MACEDONEANUL – МАКЕДОНЕЦОТ
Средината на месец јули беше
одбележан од манифестациите посветени на
комеморацијата на една и пол година од
смртта на таа која беше пратеник и херој
Лиана Думитреску на овие манифестации
зедоа учество претставници од страна на
македонската заедница и членови на
Друштвото на Македонците од Романија. Во
оваа прилика претседателката на
Друштвото на Македонците од Романија ја
претстави збирката поезии „Мојот живот за
Лиана – Болката на една мајка“ оваа збирка
поезии содржи творби од периодот фебруари
2011 – јуни 2012 како и кратка биографија и
слики на на Лиана. Во продолжение ќе ви
претставиме дел од говорот на некои од
присутните на овој настан.
Драги мои,
Секоја светлина, колку и да е голема или
колку и да е мала, запалена за Лиана Думитреску
– без разлика каде е запалена – обвиена е уште
повеќе во светлината на нашата љубов. Секое
цвеќе положено на нејзиниот гроб или подарено
некому за Лиана уште повеќе е обвиено во
парфем и во невидени рајски бои.
Секое споменување на нејзиното име со
љубов ја искачува на скалило погоре на небеста.
Секое чествување за нејзин спомен, секој дар кој
го дари нејзиното семејство го радува нејзиниот
светол и силен дух.
Замислете еден замок во кој сега Лиана
живее. Изграден е од љубов и светлина. Околу нејзе
е се што нејзе и се допаѓаше овде на земјата, сите
дарови кои родителите продолжуваат да и ги даваат,
таа се радува на се, и така ќе биде и понатаму.
Девојки убаво облечени, гладните заситени,
книги напишани од нејзината мајка за нејзе,
цвеќиња насадени со мисла кон нејзе никогаш,
никогаш нема да ја покријат болката и тагата за
нејзе, но ке го радуваат и ќе го прават среќен
нејзиниот голем и светол дух, радоста на детето е
значајна без разлика што во моментов физички се
на големо растојание.
Започнувајќи од првиот ден од кога Лиана
замина од земјава до денес одминаа точно 534
денови – празнината во душата настаната од
нејзиното отсуство станува се поголема. Ниту
нејзинзта земна мисија за одбрана на земјата за
која доби орден „Ѕвезда на Романија на степен на
Кавалер“ ниту највисокото одликување од страна
на Република Македонија доделена на Лиана
Думитреску и донесена лично од страна на
претседателот на оваа земја на нејзините
Mijlocul lunii iulie a fost marcat de
manifestările dedicate comemorării de către
comunitatea macedoneană şi de către mem -
brii Asociaţiei Macedonenilor din România a
unui an şi jumătate de la dispariţia celei ce
a fost deputat-erou Liana Dumitrescu. Cu
această ocazie, preşedinta Asociaţiei Mace -
donenilor din România a lansat volumul de
poezii “Viaţa mea pentru Liana – Durerea unei
mame”. Acest volum de poezii cuprinde creaţii
din perioada februarie 2011 – iulie 2012, pre -
cum şi o scurtă biografie în imagini şi CV-ul
impresionant al Lianei. În continuare vă pre -
zentăm alocuţiunile unora dintre cei prezenţi
la eveniment.
Dragii mei,
Fiecare lumină, oricât de mare sau oricât de
măruntă ar fi – aprinsă LIANEI DUMITRESCU –
indiferent unde e aprinsă – o înfă şoară mai mult în
lumina iubirii noastre. Fiecare floare
aşezată la mor mânt sau dăruită
cui va pen tru Liana o învăluie o
dată mai mult în parfu mul şi în
cu lorile necrezut de fru -
moase ale raiul ui
bunului Dum ne -
zeu.
Fi e care
pomenire cu dra -
goste a nu me -
lui său o urcă
pe scara Ce -
rului. Fi e -
c a r e
sluj bă
în tru po -
me ni rea ei,
fie care dar
pe care
familia
a con ti -
nuat să i-l
facă îi bu cură
spi ritul lumi -
nos şi puternic.
Închipu -
iţi-vă un castel
în care Liana a -
cum locu ieşte. E
zidit din Lumi nă şi
Iubire. în jurul ei sunt
toate, toate lucrurile
plăcute ce au încon jurat-o pe Pă -
mânt, toate darurile pe care părinţii
Ин меморијам Лиана Думитреску – In the memory of Liana Dumitrescu – In memoriam Liana Dumitrescu

Anul doisprezece, Numărul 132-133 Страна 3– Pagina 3
родители во Друштвото на Македонците од
Романија, ниту резултатот на нејзината работа
признаени на интернационално ниво, нито не
може да ја надополни оваа празнина. Општина
Крајова треба постмортем да ја прогласи за
почесен граѓанин на Крајова.
Лиана Думитреску работеше вредно, повеќе
од било кого за македонската заедница чив и
преставник во парламентот беше. Работеше и
имаше големи остварувања во поглед на
законодавството во Романија и за сите социјални и
хуманитарни ситуации на лугетро во Романија, тоа
што никој дотогаш на нејзини години го нема
направено – за толку кратко време. Работеше и беше
позната и на мегународно ниво работеше во доменот
на законодавството за простор, станувајќи возможно
пристапувањето на романскиот воздушен простор
кон просторот на Европската Унија, постана и член
преку кореспонденција на Мегународната
Академија за Астрофизика. Бездруго Биографијата
на Лиана говори сама по себе и импресионира, со
тоа се повеќе и повеќе осознаваме каков
човек со висока морална и
етичка вредност загуби
романскиот парламент,
државата и сите ние преку
прераното прекинување на
нејзината судба која
се најавуваше да
стане брилијантна.
Духот
на Лиана
Думитреску ја
продолжува
својата мисија
во некој
д р у г
простор од
сега да се
грижи да
сите лоши
да бидат
осудени а се
што е добро
силно да блеска
под сонцето и
божјата љубов
со сите негови
творби.
Држам в раце една
посебна книга, плод на
издржливост и инспирација без
преседан на госпоѓа Думитреску
Константина претседател на Друштвото на
au continuat să i le facă sunt acum în jurul ei, bucu -
rându-se de ele. Şi aşa va fi mereu.
Fetele merituoase îmbrăcate, flămânzii sătu -
raţi, cărţile scrise de mamă pentru Liana, florile
sădite cu gândul la ea nu vor acoperi însă niciodată,
niciodată dorul nostru, dar îi vor bucura spiritul uriaş
şi luminos şi bucuria copilului contează şi ea pentru
părinţi, indiferent de distanţa fizică ce de acuma îi
desparte.
Începând din prima zi a plecării Lianei de pe
pământ şi până azi – sunt 534 de zile – golul lipsei
ei dintre noi ni se adânceşte în suflet. Nici misiunea
ei pământeană de apărare a ţării pentru care a primit
ordinul “Steaua României în Grad de Cavaler”, nici
cea mai înaltă decoraţie a Republicii Macedonia
conferită Lianei Dumitrescu şi adusă personal de
către preşedintele acestei ţări părinţilor la Asociaţia
Macedonenilor din România, nici rezultatele muncii
ei recunoscute la înalt nivel internaţional, nimic nu
poate umple acest gol. Municipiul Craiova trebuie
s-o primească printre cetăţenii săi de onoare.
Liana Dumitrescu a lucrat şi a realizat foarte
mult, mai mult ca nimeni altcineva pentru etnia
macedoneană al cărei deputat a fost. A lucrat şi a
realizat foarte mult în privinţa legislaţiei României şi
pentru situaţiile sociale şi umanitare ale tuturor
cetăţenilor români, ceea ce nu a făcut nimeni la
vârsta ei până atunci – într-un timp atât de scurt. A
lucrat şi a fost recunoscută pe plan internaţional în
domeniul legislaţiei spaţiale, făcând personal posibilă
intrarea României cu spaţiul său aerian în spaţiul
aerian al Uniunii Europene; a devenit membru prin
corespondenţă al Academiei Internaţionale pentru
Astrofizică. De altfel, CV-ul Lianei impresionează
mult şi vorbeşte de la sine, făcându-ne să aflăm
mereu şi mereu ce OM de înaltă ţinută profesională
şi etică a pierdut Parlamentul Român, ţara şi lumea
toată prin curmarea bruscă a destinului său ce se
anunţase deja strălucit.
Spiritul Lianei Dumitrescu îşi continuă misi -
unea în alte spaţii de acum, pentru a se îngriji ca în
întreaga omenire, în întregul Univers să fie pe -
depsit răul şi să strălucească sub Soare numai
Binele şi Iubirea de Dumnezeu şi dintre toate
creaţiile Lui.
Am în mână o carte cu totul deosebită. Ea
este rodul inspiraţiei şi tenacităţii aproape fără
precedent cu care doamna Constantina Dumitrescu,
mama Lianei şi preşedinte al Asociaţiei Mace do -
nenilor din România, nu s-a lăsat doborâtă aşa cum
poate ar fi fost de aşteptat ori s-ar fi vrut. Asociaţia
Macedonenilor din România a continuat şi continuă
să lucreze, membrii ei să activeze.
Ин меморијам Лиана Думитреску – In the memory of Liana Dumitrescu – In memoriam Liana Dumitrescu

Страна 4 – Pagina 4
Македонците од Романија и мајка на Лиана, не се
предаде како што се очекуваше или како што тоа
други би го посакале. Друштвото на Македонците од
Романија продолжи да работи и ќе продолжи и
понатаму исто како и неговите членови.
Солзите и дадоа блесок на оваа книга чив
автор е мајката на Лиана Думитреску. Во првиот дел
се нејзини фотографии. Со голема болка одбрани
од илјадниците слики, одбрани во
плач, за да го илустрира целиот
нејзин млад живот, толку колку што
живееше на земјата: нејзината
активност во парламетот, во
правната комисија на
Пратеничкиот Дом каде што
беше секретар како и во
малцинската парламентарна
група, беше претседател на
подкомисијата за простор,
потпретседател на друштвото,
бројни средби на високо ниво
на кои таа учествуваше,
културни активности кои ги
обавуваше и на кои
учествуваше во земјава и
во
Република
М а к е д о н и ј а ,
хуманитарни
активности, активности
во домакинството,
љубовта кон децата,
цветот, животните ...
По овие
д о к у м е н т
фотографии
следуваат
поезиите на
г о с п о ѓ а
Константина
Думитреску,
поезии посветени
на нејзината ќерка.
Напишани Не, плач од една
премногу тажна душа. Крик и нежност
излезени од неугасима тага и копнеж но и надеж
дека тие кои со насмев ја пречекаа смртта на
Лиана ќе имаат прав суд од страна на Бога.
Оваа книга напишана за Лиана Думитреску
е понесена од незадржлив бран на сите овие
мисли на нејзината мајка, огромен бран од солзи,
горчлив бран истурен кон светот. Бран кој го чисти
духот на сите тие кои ја љубат Лиана Думитреску,
убедувајќи не секојдневно да ја спомнуваме нејзе
која што сега е целосно обвиена во светлина.
Пратеник Оана Манолеску
MACEDONEANUL – МАКЕДОНЕЦОТ
Dar lacrimile au dat strălucire acestei cărţi a
cărei autoare este mama Lianei Dumitrescu. În
prima parte sunt fotografii reprezentative din viaţa
Lianei. Alese, cu greu de către autoare din câteva
mii, alese mereu plângând, pentru a ilustra toate
aspectele vieţii ei tinere, atâta cât a trăit pe Pământ:
activitatea parlamentară – în comisia juridică a
Camerei Deputaţilor unde era secretar şi în grupul
parlamentar al minorităţilor naţionale, activitatea ca
preşedinte al subcomisiei pentru Spaţiu, activi tatea
ca vicepreşedinte al organizaţiei, nume -
roa sele întâlniri oficiale la la ni -
vel înalt la care a
par ticipat,
acti vita tea
cultu rală
în cadrul
org ani zaţiei
în ţară şi în
Re pu blica
Ma ce do nia,
ac ţiu ni le u ma -
ni tare, tre bu rile
cas ni ce, dra gos -
tea pentru copii,
flori şi ani male...
Aces tor foto -
gra fii-do cu ment le
ur mează po e ziile
doam nei Con s tan -
tina Dumi tres cu scri -
se pen tru fiica ei.
Scrise Nu, stri ga te
dintr-un su flet prea în -
du rerat. Ţi pă tul şi toto -
dată du io şia lor sunt
făcute dintr-o nes tin să
triste ţe şi dor, dar şi din
do rin ţa ca aceia ce au în -
tâmpinat plecarea din viaţă
a Lianei cu zâm be tul pe
buze să ai bă parte de dreap -
ta jude cată a bu nului Dum -
nezeu.
E construită această
car te scrisă pentru Liana Dumi -
trescu din talazul de ne stă pânit al tuturor acestor
gân duri ale mamei sale, val uriaş de lacrimi, val
amar şi revărsat înspre lume. Val care însă curăţă
spiritul tuturor celor care o iubesc pe Liana Dumi -
trescu cu adevărat, înde mnându-ne, prin toate pa -
ginile sale, să-i pomenim zilnic fiinţa care este
de-acum plăsmuită numai din Lumină.
Deputat Oana Manolescu
Ин меморијам Лиана Думитреску – In the memory of Liana Dumitrescu – In memoriam Liana Dumitrescu

Anul doisprezece, Numărul 132-133 Страна 5– Pagina 5
Почитувани Дами и Господа
Еве не повторно собрани овде на местото
каде што почива во мир нашата сакана
пријателка, сестра и ќерка Лиана.
Ова место за нас постаточка на поворка,
каде што чуствуваме потреба да се навратиме
колку почесто, да се сретнеме во мир и тишина
со болка во душата со таа што, во нејзиниот
краток престој на земјата ни донесе толку среќа и
светлина на сите кои ја познаваа и ја љубеа,
родителите, роднини, пријатели.
Мислам дека сочуствувате со мене дека
воедно со преминување во вечноста на Лиана,
нашиот живот, на сите кои ја љубевме се промени.
Секој од нас чуствува потреба да ја
почуствува Лиана близу до него, било и само да
ни ги осветли мислите со нејзината незаменлива
насмевка и да не успокои така како што само таа
знаеше.
Domnelor, domnişoarelor, domnilor,
Iată-ne astăzi din nou adunaţi aici la locul
unde se odihneşte în linişte iubita noastră prietenă,
soră şi fiică Liana.
Acest loc s-a transformat pentru noi într-un
punct de pelerinaj, unde simţim nevoia de a reveni
cât mai des, pentru a ne întâlni în linişte şi durere cu
cea care, în scurta ei trecere prin viaţă, a adus atâta
bucurie şi lumină tuturor celor care au cunoscut-o şi
iubit-o, părinţi, rude, prieteni.
Cred că sunteţi în asentimentul meu că,
odată cu trecerea în nefiinţă a Lianei, viaţa noastră,
a tuturor celor care o iubim, s-a schimbat.
În fiecare dintre noi se simte nevoia de a o
avea pe Liana alături, fie şi numai pentru a ne lumina
gândurile cu zâmbetul ei inconfundabil şi de a ne linişti
cu o mângâiere, aşa cum numai ea ştia să o facă.
Fiecare dintre cei prezenţi s-a bucurat de
preţuirea Lianei, de dragostea ei, de puritatea
Ин меморијам Лиана Думитреску – In the memory of Liana Dumitrescu – In memoriam Liana Dumitrescu

Страна 6 – Pagina 6
MACEDONEANUL – МАКЕДОНЕЦОТ
Секој од нас овде присутен се радуваше
на почитта од Лиана, од нејзината љубов, од
чистината на нејзините чуства, од нејзината сила
за работаа и оддаденост за да го направи светот
во кој живееме подобар, посигурен, пообединет.
Ни недостасува нашата пријателка Лиана, ни
недостасува нашата сестра Лиана, ни
недостасува нашата љубена Лиана. Сигурен сум
дека, од небеста некаде, таа не гледа и се радува
да види колку обединети сме денес и овде.
Вистина, единство е зборот кој мислам
дека најдобро претставува тоа што чуствуваме
во овие моменти.
Љубовта кон Лиана не обединува и не
зближува постојано овде кај незиниот вечен дом,
да и покажеме колку многу ја љубиме и колку
многу ни недостасува и колку ја цениме.
sentimentelor ei, de puterea de muncă şi dăruirea
ei pentru ca lumea în care trăim să devină mai
bună, mai sigură, mai unită. Ne lipseşte aşadar
prietena noastră Liana, ne lipseşte aşadar sora
noastră Liana, ne lipseşte cel mai mult fiica noastră
iubită Liana. Sunt sigur că, de acolo, de sus ne
priveşte şi se bucură să vadă cât suntem de uniţi
astăzi aici.
Într-adevăr, unitate este cuvântul care cred că
transpune cel mai bine ce simţim în aceste momente.
Dragostea pentru Liana ne uneşte şi ne
reuneşte mereu aici la casa veşniciei ei, pentru a-i
arăta cât de mult ne lipseşte şi cât de mult o iubim şi
o preţuim.
În felul acesta ştie că încrederea investită
în fiecare dintre noi nu a fost în zadar, în felul
На овој начин знае дека довербата која ја
имаше во секој од нас не беше безвредна, на овој
начин од таму од небеста, помирена, ведра,
насмеана така како што ја знаеме, не пази и
acesta de acolo, de sus, împăcată, senină,
surâzătoare aşa cum o ştim, ne veghează şi ne
îndrumă în continuare paşii în înfăptuirea des -
tinului fiecăruia dintre noi. Şi asta pentru că ne
Ин меморијам Лиана Думитреску – In the memory of Liana Dumitrescu – In memoriam Liana Dumitrescu

Anul doisprezece, Numărul 132-133 Страна 7– Pagina 7
насочува кон нашите идни чекори кон
остварување на судбината на секој од нас. И ова
затоа што таа не сака затоа што сме нејзини
пријатели, роднини, родители.
Секогаш Лиана беше горда на нејзините,
родителите кои бескрајно ги љубеше, со нејзните
предци за кои се бореше да го задржи жив
нивниот спомен, со нејзиниот народ кој беше
пред се. Од оваа гледна точка Лиана треба да
ужива вечна почит од страна на сите тие кои таа
ги сметаше нејзе ближни.
Секој од нас треба да се обиде да го носи
ликот и идеалите на Лиана и понатаму, да не се
предадеме, да не подпаднеме под болка, туку да
продолжиме да се трудиме за едниството,
љубовта кон народот, љубовта кон духовните
вредности и особено љубовта кон се што значи
иднина за нас и нашите деца никогаш да не згасне.
Знам дека не може да биде лесно но, ниту
една жртва не е преголема за остварување на
овие идеали.
И ова ни го покажа ЛИАНА.
ПОЧИВАЈ ВО МИР.
Маријан Попа
iubeşte pentru că suntem prietenii ei, rudele ei,
părinţii ei.
Întotdeauna Liana s-a mândrit cu ai ei, cu
părinţii ei pe care îi adora, cu strămoşii ei cărora s-a
luptat să le păstreze vie amintirea, cu neamul ei pe
care l-a pus mai presus de orice. Din acest punct de
vedere, Liana trebuie să se bucure de recunoştinţă
veşnică din partea tuturor celor pe care i-a
considerat ai ei.
Fiecare dintre noi trebuie să încercăm să
ducem mai departe idealurile Lianei, să nu ne lăsăm
doborâţi de durere, ci să continuăm să trudim pentru
ca unitatea, dragostea de neam, dragostea pentru
valorile spirituale şi mai ales dragostea pentru ceea
ce înseamnă viitorul nostru – copiii – să nu se
stingă.
Ştiu că nu ne poate fi uşor, dar niciun sacri -
ficiu nu este prea mare pentru împlinirea acestor
idealuri.
Şi asta ne-a demonstrat-o LIANA.
DUMNEZEU S-O ODIHNEASCĂ ÎN PACE!
Marian Popa
За Лиана може да се кажат толку многу
нешта, за еден извонреден човек за кој вистински
предизвик е да се говори. Ке бидам краток, затоа
што не можеш да биде многу елоквентен кога си
обземен од болка, носталгија и меланхонија.
Елоквентноста не се помирува, преку слични
немирни духовни состојби. Побргу тишината,
затоа што зборовите се губат пред неумолливата
болка. Би сакал да прибележам дека зад луѓето
на овој свет остануваат нивните дела, зборови,
пишани или кажани, нивните идеи и сите
сеќавања, фигурини од ѕвезден праф, кои ние, тие
кои остануваме наследници, ги цениме и ги
задржуваме недопирливи пред постојаниот налет
на заборавот. На тој начин наследството оставено
од Лиана Думитреску се пронаоѓа во нашите
души, на сите кои и го запознаа нејзиниот
безгрешен карактер, ние кои уживавме во
нејзината искреност и великодушност со кој го
благословуваше секој ден поминат со нејзе. Лиана
имаше повик за пријателство, поставеност и
несебичност како малку други кои ќе ги
запознаеме од сега натаму. Јас и мојата сопруга
Анка го увидовме ова уште од првата средба со
Лиана и ништо од тоа што следуваше не ни го
наруши првиот впечаток за неа. Над се, и живите
Despre Liana se pot spune atât de multe
încât a începe doar să vorbeşti despre un astfel de
om excepţional este o provocare în sine. Voi fi
scurt, pentru că nu poţi fi elocvent când sufletul îţi
este cuprins de durere, de nostalgie şi de
melancolie. Elocinţa nu se împacă, în opinia mea,
cu o astfel de stare de spirit tulburătoare. Mai
degrabă tăcerea, căci vorbele se recunosc învinse
în prezenţa durerii neostoite. Aş vrea să remarc
doar că în urma oamenilor rămân, pe acest
pământ, faptele lor, vorbele, scrise sau doar
rostite, ideile lor şi toate acele amintiri, bibelouri
din praf de stele, pe care noi, cei rămaşi în urmă,
le preţuim şi le păstrăm intacte sub asaltul
continuu al uitării. Astfel că moştenirea Lianei
Dumitrescu se regăseşte în principal în sufletele
noastre, ale celor care i-au cunoscut caracterul
imaculat, noi cei care ne-am bucurat de candoarea
ei, de jovialitatea şi de generozitatea cu care
binecuvânta fiecare zi petrecută alături de noi.
Liana avea vocaţia prieteniei, a devotamentului şi
a altruismului ca puţini alţii pe care i-am cunoscut
sau i-am putea cunoaşte de-acum înainte. Eu şi
soţia mea Anca am remarcat asta încă de la întâia
întâlnire cu Liana şi nimic din ceea ce a urmat nu
a contrazis prima impresie. Mai presus de orice, şi
Ин меморијам Лиана Думитреску – In the memory of Liana Dumitrescu – In memoriam Liana Dumitrescu

Страна 8 – Pagina 8
спомени го докажуваат тоа без сомнеж, исто како
и сликите кои ја доловуваат глетката на животот
кои се прилепени на страниците на оваа книга,
насмевката и нејзините очи ја предаваат нејзината
великодушност, невиност и изобилието на еден
човек кој ги љуби животот, луѓето и природата со
невиден интензитет. Дух кој ги искина сите
синџири на непосакуваните човекови рефлекси и
кој се посвети на поддршката кон другите до
саможртвување. Бројот на нејзините пријатели е
импресионантен, многумина сме овде, многу се на
други страни. Затоа што, ако голем дел од нас
имаме едно јадро на пријатели кои ги имаме од
детските и тинејџерските денови, Лиана продолжи
неуморно, преминувајќи преку разочарувањата,
продолжи да го проѓирува својот универзум со
други и други пријатели, луѓе кои заслужиле или
не, ги разгали со убави зборови и им поддаде рака
во нивните судбоносни моменти. За поезиите на
нејзината нереќна мајка, госпоѓа Константина
Думитреску, поезии во оваа збиирка посветена на
Лиана, послав неколку зборови во предговорот,
мисли кои веројатно ќе ги прочитате самите. Во
овие лирски творби се слуша оглушувачки рев на
бескрајна болка, на неподнослив очај, крик кој го
померува и најситниот атом во душата на
читателот а потоа плач. Како болен лет над еден
свет во кој неможеш да ја пронајдеш насмевката.
Насмевка кој сега врзува луѓе овде и ѕвезди на
небеста. Насмевка како бесмртна песна, како нов
почеток за светот.
Давијан Влад
MACEDONEANUL – МАКЕДОНЕЦОТ
amintirile vii certifică acest lucru dincolo de orice
echivoc, la fel şi pozele ce surprind crâmpeie de
viaţă şi care s-au lipit de paginile acestei cărţi,
zâmbetul şi ochii ei trădează generozitatea,
inocenţa şi exuberanţa unui om care iubeşte cu o
intensitate nemaiîntâlnită viaţa, oamenii, natura.
Un spirit care a rupt lanţurile tuturor acelor reflexe
omeneşti ne dorite şi care s-a dedicat sprijinirii
celorlalţi până la sacrificiul de sine. Numărul
prietenilor ei este im presionant, mulţi suntem aici,
şi mai mulţi sunt în alte părţi. Pentru că, dacă mare
parte dintre noi avem doar un nucleu limitat de
prieteni format în copilărie şi adolescenţă, Liana a
continuat neo bosită, trecând peste dezamăgiri şi
regrete, să-şi îmbogăţească universul propriu cu
alţi şi alţi prieteni, oameni pe care, fie că meritau
sau nu, i-a mângâiat cu vorbe bune şi le-a întins
mâna în momentele lor de răscruce. Despre
poeziile nefericitei mame a Lianei, doamna
Constantina Dumitrescu, cuprinse în acest volum
omagial, am aşternut câteva cuvinte în pre faţă,
consideraţii pe care, probabil, le veţi citi singuri.
Este în aceste creaţii lirice un strigăt asurzitor al
durerii inacceptabile, al disperării insuportabile, un
vaiet care tulbură până la cel mai mic atom al
sufletului celui care le citeşte şi apoi plânge in con -
trolabil. Ca un zbor dureros deasupra unei lumi în
care nu mai regăseşti zâmbetul adorat. Un zâmbet
care leagă acum oameni aici şi stele acolo. Un
zâmbet ca un poem nemuritor, ca un nou început
de lume.
Davian Vlad
Tristă adunare,
Vreau să vă spun că pentru mine este o mare
onoare să vorbesc despre domnişoara Liana
Dumitrescu.
Datorită Lianei Dumitrescu mi-am dat seama că
idolii nu sunt super-eroi, ci doar oameni inteligenţi care au
reuşit în viaţă, cu mult efort pentru a ajunge la un înalt
nivel.
Un citat celebru spune: “Visează să
cucereşti Luna, de nu vei reuşi, cel puţin vei fi
printre stele“.
Liana Dumitrescu nu doar că a fost întot -
deauna printre ele, acum are propria sa stea. Ea
este idolul meu, eu întotdeauna am visat că atunci
când voi avea o vârstă voi fi mâna ei dreaptă. Dar
... viaţa este rea. Dumnezeu avea nevoie de încă
un înger şi l-a luat la El fără ca să ştie că ne-a lăsat
pe toţi în stare de şoc, fără dorinţa de a lupta.
Liana a fost enciclopedia noastră, iar eu am
fost un copil al generaţiilor care au crescut sub
ochii ei, în jurul ei, ascultând poveştile pe care ea
mereu ni le povestea despre Macedonia.
Ştiu că Liana iubea la infinit Macedonia, dar
poate că pământul macedonean a fost acoperit cu
prea mult sânge nevinovat.
Astăzi ne-am adunat aici pentru a plânge
omul Liana, dar nu trebuie niciodată să uităm ce a
făcut ea ca politician pentru Macedonia, România
şi pentru noi, ca persoane.
Îţi mulţumim, Liana Dumitrescu!
Niciodată nu te vom uita!
Alexandra Răuţi
Ин меморијам Лиана Думитреску – In the memory of Liana Dumitrescu – In memoriam Liana Dumitrescu

Anul doisprezece, Numărul 132-133 Страна 9– Pagina 9
Александра Раути
Ин меморијам Лиана Думитреску – In the memory of Liana Dumitrescu – In memoriam Liana Dumitrescu

Страна 10 – Pagina 10
MACEDONEANUL – МАКЕДОНЕЦОТ
Елена Парвулеску
Ин меморијам Лиана Думитреску – In the memory of Liana Dumitrescu – In memoriam Liana Dumitrescu

Anul doisprezece, Numărul 132-133 Страна 11– Pagina 11
Mi-e greu să vorbesc despre cineva atunci
când nu mai este printre noi şi trebuie să-l
descriem în două sau trei cuvinte, cuvinte care
doar ar limita şi care nu sunt suficiente pentru a
descrie carac terul şi viaţa unei persoane mai ales
atunci când este nevoie să vorbeşti despre o
persoană spe cială.
Despre îndeletnicirile şi activităţile Lianei s-a
vorbit mult şi au rămas dovezi nenumărate pentru
a o dovedi, dar vreau să vă vorbesc şi să vă aduc
ami nte de Omul Liana Dumitrescu şi să menţionez
ceea ce era deja clar pentru oricine a avut ocazia
să o întâlnească. Ea a fost o persoană care a lăsat
o im pre sie deosebită asupra tuturor celor care au
întâl nit-o. Optimismul ei, sinceritatea şi bucuria ei îi
con taminau pe toţi cei din jurul ei. Zâmbetul care
izvora din lumina sufletului era semnătura ei per -
sonală, astfel încât şi copiii de la asociaţie o
numeau „Domnişoara cu zâmbet frumos”.
Ca încheiere, vă recomand ca sursă de
inspi raţie în tot ceea ce vreţi să faceţi pe umanista
Liana Dumitrescu.
Îţi mulţumim Liana pentru tot ceea ce ai
făcut pentru noi şi împreună cu noi, şi îi mulţumim
lui Dumnezeu că ne-a dat posibilitatea de a ne afla
în jurul tău şi de a ne putea încărca bateriile de la
incre dibila ta energie!
Să te odihneşti în pace!
Elena Pîrvulescu
Ин меморијам Лиана Думитреску – In the memory of Liana Dumitrescu – In memoriam Liana Dumitrescu

Страна 12 – Pagina 12
MACEDONEANUL – МАКЕДОНЕЦОТ

Anul doisprezece, Numărul 132-133 Страна 13– Pagina 13
ПРЕОБРАЗБА
Ги зближувам колената до мојата душа
Ги подигам моите раце
Кон Тебе, Господе,
И целото тело
Ми се преобразува
Во голема инка
Преку која ќе навлезе
И да се процеди
Целата твоја светлина
До длабочината на мојата грешна душа
И да ме прочисти
Од сите гревови и болка.
Џанина Прежбеану
АСПЕКТИ ОД ЖИВОТОТ
НА ЕТНИЧКИТЕ
МАКЕДОНЦИ
Македонците од Романија се дојдени на
територијата на оваа земја во 11 век во
последоватолни миграциски групи, говорат
словенски јазик и се со православна религија.
Друштвото на Македонците од Романија е
членка на Советот на Националните Малцинства
од 2001 година, истиот е советодавен орган на
Владата на Романија. Од 2004 се до 2011 година
Друштвото на Македонците од Романија беше
застапено и во Парламентот на Романија од
страна на пратеник Лиана Думитреску, таа која
не само што ги застапуваше правата и
интересите на македонците во Романија, таа ја
зајакна и врската помеѓу двете земји.
Македонците ги зачуваа својата музика, обичаи,
носии и прадедовските традиции, значајни
елементи кои само го потврдуваат нивниот
идентитет.
Фолклорните традиции на македонците
биле тесно поврзани со нивните активност,
подготовка на волната и на коноп за изработка на
носиите. Од желба да се продолжи традицијата
на македонците од Романија, есента 2004 година
се формира ансамблот СОНЦЕ кои имаат
членови од две месности каде што опстојува
македонската заедница: Баилешти и Урзикуца.
Играорците од ансамблот Сонце во својот
репертоар имаат свадбени ора, традиционални
TRANSFORMARE
Îmi plec genunchii sufletului
şi-mi ridic braţele
către tine, Doamne,
şi tot trupul
mi se transformă
într-o pâlnie mare
prin care să pătrundă
şi să se scurgă
toată lumina Ta
până în adâncul sufletului meu murdărit
şi să mă cureţe
de toată întinarea şi durerea.
Gianina Prejbeanu
ASPECTE DIN VIAŢA
ETNICILOR
MACEDONENI
Macedonenii din România sunt veniţi pe
teritoriul acestei ţări în secolul al XI-lea în grupuri
succesive de migraţie, ei vorbesc limba slavă şi sunt
de religie ortodoxă.
Asociaţia Macedonenilor din România este
membră în Consiliul Minorităţilor Naţionale din anul
2001, acesta fiind organ consultativ de specialitate
al Guvernului României. Din anul 2004 şi până în
ianuarie 2011 etnia macedoneană a fost repre -
zentată în Parlamentul României de distinsa deputat
Liana Dumitrescu, cea care a reprezentat, a pro -
movat şi a ocrotit interesele etnicilor macedoneni din
România şi a consolidat şi a întărit raporturile dintre
cele două state. Macedonenii au păstrat obiceiurile,
muzica, portul şi tradiţiile străbunilor, elemente
importante ce au scos în evidenţă identitatea lor.
Tradiţiile folclorice au fost strâns legate de
ocupaţia etnicilor macedoneni, pregătirea lânii şi a
cânepii pentru a confecţiona îmbrăcămintea. Din
dorinţa de a se continua tradiţiile macedonenilor din
România, în toamna anului 2004 a luat fiinţă an -
samblul SONŢE-SOARELE, care are ca dansatori
membrii din două comunităţi macedonene din sudul
României: din Municipiul Băileşti şi din Comuna
Urzicuţa, judeţul Dolj.
Dansatorii ansamblului Sonţe au în repertoriu
hore de nuntă, folclor tradiţional macedonean din
România, de interferenţă şi hore din diferite zone ale
Преобразба; Етничките македонци – Transformare; Etnicii macedoneni

Страна 14 – Pagina 14
македонски ора, мешани ора и ора од различни
зони на Македонија. Ората за македонците од
Романија се симбол и ритуал на соживот и на
единство.
Кулинарските традиции се исто така
застапени во животот на македонската заедница,
вкусот на македонските јадења е нешто посебно,
нешто кое што ги идентификува како македонци.
Македонска салата, состојки:
– компири
– чадена скуша филети
– сос од лук
– мајонез
– сол
– мелен пипер
– лимонов сок
– маслинки
Подготовка: компирите се варат, се лупат,
се сечат на ситни парчиња и се ставаат во
еден сад, филетите од скуша се сецкаат и
се додаваат на компирите заедно
со сосот од лук, мајонезот,
пиперот и лимоновиот сок
се додаваат и тие. Се
декорира со
маслинки и лимон.
Пријатен апетит!
Македонското
културно наследство
е уште поголемо со
нивните традиции
кои се вкоренети во
секојдневниот живот,
на овој начин се
искажува почит кон
нашите предци но и
пример за помладите
за да ги зачуваат
своите културни
т р а д и ц и и ,
религиозни, обичаи,
кујинските тајни и
духовните ресурси.
Дорина
Дракулец
MACEDONEANUL – МАКЕДОНЕЦОТ
Macedoniei. Horele sunt pentru etnicii macedoneni
din România ritualuri şi simboluri de convieţuire, de
a fi mereu împreună.
Tradiţiile culinare sunt şi ele prezente în viaţa
etnicilor macedoneni, savoarea bucatelor are ceva
deosebit, are ceva special pe care îl poţi identifica
ca fiind macedonean. Salată macedoneană, ingre -
diente:
– cartofi
– file de macrou afumat
– mujdei de usturoi
– maioneză
– sare
– piper macinat
– zeamă de lămâie
– măsline
Mod de preparare: se fierb cartofii, se curăţă
de coajă, se taie rondele subţiri şi se pun într-un vas.
Fileurile de macrou se taie
cuburi şi se adaugă peste
cartofi îm pre ună cu muj -
deiul de usturoi diluat cu
puţină apă, ma ioneza şi
piperul, sarea şi apoi
zeama de lă mâie.
Se de co rează cu
măsl ine şi felii
de lămâie.
Poftă bună!
Patri -
mo niul cul tu ral
ma ce donean
este ac cen tu -
at prin tradiţiile
care sunt an -
co rate în viaţa
co ti diană, con -
stituind un
mod de a ară -
ta respect
pen tru stră moşii
noştri dar şi
un e xemplu
oferit tinerilor
pentru a-şi
păstra tra di ţiile
cultu rale, reli -
gioa se, obi ceiu -
rile, arta culi nar ă şi
resur sele spi rituale.
Dorina Drăculeţ
Етничките македонци – Etnicii macedoneni

Anul doisprezece, Numărul 132-133 Страна 15– Pagina 15
Друштвото на Македонците од Романија
организира во првата декада на секој месец
селакција за пластични уметници/ сликари кои
можат да реализираат уметнички албуми/или
сликарски албуми. Истите треба да бидат
членови на македонската заедница или да ѓи
познаваат добро културните традиции на
истите. Повеке инфосмации можете да
добиете во седиштето во Букурешт, Улица,
Томас Масарик бр. 29, сектор 2, телефони за
контакт: 021-212.09.22 или 0722.251.947.
Редакција
Друштвото на Македонците од Романија
организираат во првата декада на месецот (се
однесува на активноста во месецот кои следи)
селекција на Понудата која има како предмет,
уметничка креација специјална за материјали за
промовирање и подршка на културните и
организирање на манифестации на ДМР, како и
летки, беннери, етикети, плакати, плианти,
покани, честитки, знаци за книги, календари, агенди,
лого-настани и друго. Материјалите ќе содржат
вести на македонски јазик и ќе ѓи означуваат
малцинските манифестации за кои се однесуваат.
Понудите се доставуваат во седиштето
во Букурешт, Улица, Томас Масарик бр. 29,
сектор 2, телефони за контакт: 021-212.09.22
или 0722.251.947.
Редакција
Издавачкиот колегиум на Друштвото на
Македонците од Романија го известува
отварањето на литературна селекција со
малцински карактер, на Македонските малцинства
или на опери кои се посветени за животот на
членовите на заедницата или се во интерес на
заедницата. Селекцијата има во предвид следните
видови на литературна креација: историски
романи, белетристика, поезија, мислења, максими,
приказни, прикажувања, монографии на поедини
градови , монографии на поедини фамилии, есеури,
историка книга, книги за разни специјалитети,
извадоци од артиколи, превод од македонски јазик
на поедини креаации, фолклорни избори и друго.
Материјалите можат да бидат на романски или
македонски јазик или еден од интернационалните
јазици кои се употребуваат често. Материјалите
можат да бидат и двојазични. Селекција на
материјалите ќе се прави во првата половина на
тромесечјето.Материјалите се доставуваат во
седиштето во Букурешт, Улица, Томас Масарик бр.
29, сектор 2, телефони за контакт: 021-212.09.22
или 0722.251.947.
Редакција
Asociaţia Macedonenilor din România
organizează, în prima decadă a fiecărui semestru,
selecţie pentru artişti plastici / artişti fotografi, în
vederea realizării de albume de artă şi / sau albume
fotografice. Aceştia trebuie să fie membri ai
comunităţii macedonene sau să cunoască foarte
bine tradiţiile şi cultura acesteia. Mai multe
informaţii pot fi aflate la sediul din Bucureşti,
strada Thomas Masaryk, nr. 29, sector 2, telefoane
de contact 021-212.09.22 sau 0722.251.947.
Redacţia
Asociaţia Macedonenilor din România
organizează lunar, în prima decadă a lunii (referitor
la activitatea lunii următoare), o selecţie de oferte
având ca obiect creaţia artistică specifică a ma te -
rialelor de promovare şi susţinere a manifestărilor
culturale şi de organizare a activităţii A.M.R.
precum fluturaşi, banner-e, etichete, afişe, pliante,
invitaţii, felicitări, semne de carte, calendare,
agende, logo-uri ale evenimentelor şi alte ase -
menea.
Materialele vor conţine mesaje în limba
macedoneană şi vor reflecta specificul etniei şi al
manifestării la care se referă. Ofertele se depun la
sediul din Bucureşti, strada Thomas Masaryk, nr.
29, sector 2, telefoane de contact 021-212.09.22
sau 0722.251.947.
Redacţia
Colegiul Editorial al Asociaţiei Macedo -
nenilor din România anunţă deschiderea selecţiei
de opere literare cu caracter specific etnic, ale
etnicilor macedoneni sau a acelor opere care fac
referire la viaţa comunităţii, a membrilor sau sunt
de interes pentru comunitate. Selecţia are în ve -
dere următoarele tipuri de creaţii literare: roman
istoric, beletristic, poezie, cugetări, maxime, po -
veşti, povestiri, monografii ale unor localităţi,
monografii ale unor familii, eseuri, carte istorică,
carte de specialitate, culegeri de articole, traduceri
din limba macedoneană ale unor creaţii consa -
crate, ale unor creaţii clasice, dar şi populare, cu -
legeri de folclor, diverse culegeri etc. Materialele
pot fi în limbile română sau macedoneană, dar şi
într-una din limbile de circulaţie internaţională.
Materialele pot fi şi bilingve. Selecţia materialelor
se va face în prima decadă a fiecărui trimestru.
Materialele se depun la sediul din Bucureşti,
strada Thomas Masaryk, nr. 29, sector 2, telefoane
de contact 021-212.09.22 sau 0722.251.947.
Redacţia
Огласи – Anunţuri

Страна 16 – Pagina 16
MACEDONEANUL – МАКЕДОНЕЦОТ
Друштвото на Македонците од
Романија организира во првата декада на секој
семестар селекција на пејачи и играчи кои ќе
бидат вклучени во групата на ансамблот на
Друштвото. Истите треба да бидат членови
на македонското малцинство или да ѓи
познаваат добро културните традиции на
истите. Повеке информации ќе добиете во
седиштето во Букурешт, Улица, Томас
Масарик бр. 29, сектор 2, телефони за
контакт: 021-212.09.22 или 0722.251.947 .
Редакција
Друштвото на Македонците од Романија
купува традиционални македонсќи објекти
односно објекти како: народни носии (чорапи, елеци,
кошули, опинци, поиаси, футе и слично) објекти за
домакинството (разбоји за ткаење, килими, рачни
работи везени, чејз и тин) како и мал и голем
традиционален намештај од господарство на
македонците (сандак за чејз, кебиња, маси, столици
и слично). Повеке информации мозете да најдете
во просториите на Друштвото од Букурешти,
ул.Тхомас Масарик, бр.29, сек.2, телефон за врски
021-212.09.22 или 0722.251.947.
Редакција
НАСТАНИ НА
ПЕРИОДОТ
► Во периодот 27 Мај – 2 јуни делегација на
Друштвото на Македонците од Романија отпатува
во Ларнака на презентацијата на збирка поезии “Со
раширени раце” на авторот Маринела Дочеа,
збирката поезии беше посветена на херојот
пратеник Лиана Думитреску. Во оваа прилика,
делегацијата имаше разговори со претставници на
невладини организации кои работат на полето на
малцинските права и посети уредувачката
редакција на и публикации на етничките заедници.
► На 1 јуни, во канцеларијата во Баилешти беше
одбележан “Денот на детето” и “Годишнината на
Младинска организација”, знаејки се дека
организацијата е основана во на оваа дата. ►На 9
и 10 јуни во Крајова се одржа трибина
„Промовирање на интеркултуралниот дијалог
помегу младите“ ► На 19 јуни во Крајова се одржа
акцијата “Редакција Македонецот – Денови на
македонската култура“. ► Во Букурешт на 22 и 23
јуни се одржа анализа на резултатите на локалните
избори. ► Во канцеларијата на Друштвото на
Македонците во Романија во Крајова се одржа на
28 јуни акција “Астрални теми во фолклорот на
македонците од Романија” ► На 4 јули Во Букурешт
Asociaţia Macedonenilor din România
organizează, în prima decadă a fiecărui semestru,
selecţie pentru interpreţi vocali şi dansatori, în
vederea includerii acestora în ansamblurile proprii.
Aceştia trebuie să fie membri ai comunităţii
macedonene sau să cunoască foarte bine tradiţiile
şi cultura acesteia. Mai multe informaţii pot fi aflate
la sediul din Bucureşti, strada Thomas Masaryk, nr.
29, sector 2, telefoane de contact 021-212.09.22
sau 0722.251.947.
Redacţia
Asociaţia Macedonenilor din România achi -
ziţionează diverse obiecte tradiţionale ma ce do -
nene, cum ar fi: costume tradiţionale (ciorapi,
ili curi, cămăşi, opinci, bete, fote, etc.) obiecte de
uz casnic (război de ţesut, chilimuri, covoare,
pături, etc.) precum şi mic şi mare mobilier tra di -
ţional gospodăriilor macedonene (ladă de zestre,
paturi, mese, scaune şi altele). Mai multe infor maţii
pot fi aflate la sediul din Bucureşti, strada Thomas
Masaryk, nr. 29, sector 2, telefoane de contact:
021-212.09.22 sau 0722.251.947.
EVENIMENTELE
PERIOADEI
Redacţia
►În perioada 27 mai-2 iunie a avut loc o deplasare a
unei delegaţii din partea Asociaţiei Macedonenilor din
România la lansarea în Larnaca a volumului de poezii
“Cu braţele deschise” al autoarei Marinela Docea,
volum care a fost dedicat deputatului-erou Liana Dumi -
trescu. Cu această ocazie, delegaţia a avut discuţii cu
reprezentanţii unor ONG-uri care activează în do me -
niul drepturilor minorităţilor etnice şi a vizitat redacţiile
unor publicaţii care se adresează comunităţilor etnice.
►Pe data de 1 iunie, la sediul de la Băileşti a fost săr -
bă torită “Ziua Internaţională a Copilului”, dar şi “Ani -
versarea Organizaţiei de Tineret”, dat fiind faptul că
această organizaţie a fost înfiinţată la această dată.
►În zilele de 9 şi 10 iunie la Craiova s-a desfăşurat
“Promovarea dialogului intercultural între tineri”.► Pe
data de 19 iunie, la Craiova s-a desfăşurat acţiunea
“Redacţia Mace do neanul – Zilele culturii mace -
donene”. ► La Bu cu reşti, în zilele de 22 şi 23 iunie,
s-a desfăşurat analiza rezultatelor obţinute la alegerile
locale. ►La sediul de la Craiova al Asociaţiei Mace -
donenilor din România s-a desfăşurat pe data de
28 iunie acţiunea “ Teme astrale în folclorul etnicilor
macedoneni din România” ► Pe data de 4 iulie, la
Bucureşti s-a desfăşurat acţiunea “Poeţi şi prozatori
Огласи; Настани на периодот – Anunţuri; Evenimentele perioadei

Anul doisprezece, Numărul 132-133
се одржа во акција “Македонски поети и писатели.”
► На 14 јули во Крајова и Урзикуца беше
одбележана навршување на една и пол година од
смртта на пратеникот херој Лиана Думитреску. ►
Од 17-19 јули делегација на Друштвото на
Македонците во Романија замина во Македонија да
учествува на третата годишна конференција на
македонските иселенички организации. ► Во
Букурешт и во Урзикуца на 28-29 јули на 31 јули, се
одржа тркалезна маса на тема “Во обединета
Европа – дијалог, интеграција и толеранција”
ИЛИНДЕН
Месец август е одбележан од
чествувањето на најголемиот македонски
празник – Илинден, ден кој не задолжува, кој не
инспирира и не обединува да продолжиме да
бидеме горди на нашето минато, горди затоа што
сме македонци.
Македонија го слави 2-ри Август, ја славе
традицијата на нејзините славни илинденски
генерации, бројни револуционери и борци,
бројни знајни и незнајни јунаци, ги положија
своите животи за нивниот идеал за нивниот
вековен стремеж на нашиот напатен македонски
народ, стремеж за слобода и сопствена држава,
собиран со векови наназад.
2 август 1903 – Илинден претставува врв
на сите претходни востанија, буни и
индивидуални
гестови на
л и ч н а
саможртва,
вткаени во
битието на
н а ш а т а
нацијата. Овој
голем празник
н о с и
поклонение на
славното дело
н
а
револуцијата,
храброста,
доблеста и
љубовта кон
Татковината.
Н а
истиот ден на Complexul AAENM
Илинденското
ILINDEN
Страна 17– Pagina 17
macedoneni”. ► În ziua de 14 iulie, la Craiova şi la
Urzicuţa a fost comemorată trecerea unui an şi ju -
mătate de la dispariţia deputatului-erou Liana
Dumitrescu. ► În perioada 17-19 iulie, o delegaţie a
Asociaţie Mace do nenilor din România a plecat în
Republica Mace donia pentru a participa la cel de-al
treilea Con gres Anual al Organizaţiilor Etnicilor
Macedoneni. ► La Bucureşti, în perioada 28-29 iulie,
şi la Urzicuţa, în ziua de 31 iulie, s-a desfăşurat masa
rotundă cu tema “Într-o Europă unită – dialog,
integrare, tole ranţă”.
Luna august este marcată de celebrarea
celei mai mari sărbători din Macedonia – Ilinden – zi
care ne obligă, care ne inspiră şi ne uneşte să
continuăm să fim mândri de trecutul nostru, mândri
că suntem etnici macedoneni.
Macedonia sărbătoreşte ziua de 2 august,
sărbătoreşte tradiţia generaţiilor sale celebre de la
Ilinden, sărbătoreşte pe mulţii revoluţionari şi
luptători, sărbătoreşte pe mulţii eroi cunoscuţi şi
necunoscuţi care şi-au dat viaţa pentru idealurile lor,
pentru aspiraţiile lor de secole, pentru mult pătimitul
nostru popor care şi-a dorit libertate şi un stat
independent, aspiraţie născută cu secole în urmă.
2 august 1903 – ziua de Ilinden – reprezintă
încununarea tuturor răscoalelor anterioare, fie că acestea
au fost revolte organizate sau gesturi in di viduale de sa -
crificiu per so nal,
re volte în tre ţe -
sute în fi inţa na -
ţiunii noastre.
A ceastă mare
săr bătoare a du -
ce un o ma giu
glo ri oasei în t re -
prin deri a revo lu -
ţiei, cu rajului,
vir tuţii şi dra gos -
tei pentru patria
mamă a macedonenilor.
În ace e -
aşi zi cu Re vol -
ta de la Ilin den,
na ţi u nea mace -
do ne ană săr bă -
to reşte ziua primei
se si uni a
Настани на периодот; Илинден – Evenimentele perioadei; Ilinden

Страна 18 – Pagina 18
востание, македонскиот народ го прославува и
денот на Првото заседание на АСНОМ на кое се
верификуваа придобивките од Народноослободителната
и Антифашистичка борба, а
вековниот сон на македонскиот народ за
сопствена држава, започна да станува реалност.
На тој ден, во манастирот Св. Прохор Пчињски,
делегати од сите краишта на Македонија го
издигнаа на пиедестал големиот дострел на
нашиот народ и ги поставија темелите на
современата македонска држава.
Некогашниот стремеж за слобода, денес
прерасна во стремеж за развој, просперитет и
подобар живот за македонците ширум светот.
Борбата од минатото за сопствена држава, денес
е борба за интегрирање во НАТО и Европската
Унија, тоа што засекогаш ќе остане е борбата за
чест, за права и за национално достоинство.
Таквата борба никогаш нема да запире !
Честит и вековит Илинден македонци од
цел свет.
Да живее Република Македонија!”
СВЕТИ ИЛИЈА
Редакција
Татковината на Свети Илија, Божјиот
пророк, била земјата Галаад, од другата страна на
Јордан, која се граничи со Арабија и со тврдината
Тесви. Се родил од семето на Арон, од татко со
име Совак. Кога неговата мајка го родила, Совак,
неговиот татко, видел мажи облечени во бело кои
зборуваат со новороденчето и го обвиваат во оган,
ставајќи му распламтен оган в уста, за да јаде.
Кога го видел ова неговиот татко се преплашил и
заминал во Ерусалим и им го кажал своето
видение на свештениците. Еден од тие
свештеници, маж, видовит, му рекол: „Човеку не
плаши се од твоето привидение за твојот син, но
да знаеш дека ќе биде храм на дарот на
светлината Божја и неговиот збор ко огнот силен и
вбреден ќе биде. Ревносен кон Бога и неговиот
живот од Бога возлубен ќе биде, ќе му суди на
Израел со сабија и оган“.
Еден ваков знак и едно предвестие за
Свети Илија на неговото раѓање му се покажале,
каков тој ќе биде, откако ќе прерасне во маж.
Новороденчето растејќо почнало да си ја
покажува својата наклонетост кон свештенството,
како некој кој потекнува од свештеничка лоза.
MACEDONEANUL – МАКЕДОНЕЦОТ
AAENM (Adunarea Antifascistă Naţională pentru
Eliberarea Macedoniei) care a încununat lupta de
eliberare naţională de sub fascism, iar visul vechi de
secole al poporului macedonean pentru propriul său
stat a început să devină o realitate. În această zi, la
Mănăstirea Sfântul Prohor Pcinschi, delegaţi din toate
regiunile Macedoniei au scos în evidenţă şi au
subliniat marile realizări ale poporului nostru în drumul
său spre suveranitate şi astfel s-au pus bazele statului
mace donean modern.
Fosta aspiraţie la libertate astăzi s-a trans -
format într-o aspiraţie pentru dezvoltare, prosperitate
şi o viaţă mai bună pentru macedonenii din întreaga
lume. Lupta din trecut pentru un stat suveran s-a
transformat astăzi în lupta pentru integrarea în
NATO şi Uniunea Europeană, iar ceea ce va rămâne
pentru totdeauna este lupta pentru onoare, pentru
dreptate şi pentru demnitate naţională. O astfel de
luptă nu se opreşte niciodată!
Macedonenilor din întreaga lume le urăm un
Ilinden fericit şi care să dăinuie multă vreme de
acum înainte.
Să trăiască Republica Macedonia!
Redacţia
SFÂNTUL ILIE
Patria Sfântului Ilie, proorocul lui Dumnezeu,
a fost ţara Galaadului, de cealaltă parte de Iordan,
care se învecinează cu Arabia şi cu cetatea Tesvi,
după care s-a numit şi Tesviteanul. El s-a născut
din seminţia lui Aaron, dintr-un tată cu numele
Sovac. În timpul în care maica sa l-a născut, Sovac,
tatăl lui, a văzut nişte bărbaţi îmbrăcaţi în haine
albe vorbind cu pruncul şi învelindu-l pe el cu foc,
băgându-i văpaie de foc în gură, ca să mănânce.
Văzând asta tatăl său şi înspăimântându-se, s-a
dus la Ierusalim şi a spus preoţilor vedenia sa. Unul
din acei preoţi, bărbat înainte-văzător, i-a zis:
“Omule, nu te teme de vedenia aceea pentru
pruncul tău, dar să ştii că el va fi locaş al luminii
darului lui Dumnezeu şi cuvântul lui va fi ca focul
de puternic şi de lucrător. Râvna lui către Domnul şi
viaţa lui fiind bine plăcute lui Dumnezeu, va judeca
pe Israil cu sabie şi cu foc”.
Un semn ca acesta şi o mai înainte-vestire
pentru Sfântul Ilie la naşterea lui i-a fost arătată,
adică felul cum avea el să fie după ce va ajunge la
vârsta bărbatului desăvârşit. Pruncul, crescând,
avea înclinare către preoţie, ca unul ce era din
seminţie preoţească. Deci, punându-şi nădejde în
Илинден; Свети Илија – Ilinden; Sfântul Ilie

Anul doisprezece, Numărul 132-133
Уште од млад полага надеж во
Бога, ја возљуби чистотата на
Дева Марија и живеел како
ангел Божји, со дух и со телото.
Му се допаѓало да практикува
Божји мисли. Често излегувал
на тишина во запустени места и
на тој начин многу разговарал со
самиот Господ, преку врела
молитва, горејќи како серафим
од љубовта кон Бога. Бил љубен
од Бога, затоа што Бог ги љуби
тие кои него Го љубат. Се што
барал од милостивноста Божја,
ги добивал како еден кој нашол
многу пред Него како дар.
Кога се доближило
времето во кое Господ сакал да го
земе Илија кај себе жив со се тело,
му покажал една кочија со коњи во
пламен а Илија со нејзе тргнал кон
небото.
Редакција
ПРЕЗЕНТАЦИЈА
НА КНИГА
Во кадрот на Д.М.Р. – Филијала Баилешти
општина Долж, на 15 август 2012 година се
одржа презентација на книга за деца „Приказна
за седумте деца“.
Овој посебен настан беше посветен на
децата со македонско
потекло. Приказната од
оваа книга е напишана од
страна на една особено
значајна за нас госпоѓа,
претседателката на Д.М.Р –
Константина Думитреску.
Во едно луксузно издание и
со една извонредна
графика чив автор е
Џанина Прежбеану, книга е
вистинско задоволство за
било кое дете. Плод на
една извонредна
чуствителност творбите на
госпоѓа Константина
Думитреску беа прелеани
на овие страници доказ
колку ова госпоѓа ѓи сака
децата.
Госпоѓа
Страна 19– Pagina 19
Dumnezeu din tinereţe, a iubit
cu răţia fecioriei şi petrecea
într-însa ca un înger al lui Dum -
nezeu, cu sufletul şi cu trupul. Lui
îi plăcea să se înde let ni cească în
dumnezeiasca gân dire. Adeseori
ieşea la linişte în locurile pustiului
şi astfel mult vorbea cu Însuşi
Dumnezeu prin rugăciunea cea
fierbinte, arzând ca un serafim de
dragoste înfo cată către Dânsul.
El era iubit de Dumnezeu, pentru
că Domnul iubeşte pe cei ce-L
iubesc pe El. Toate câte cerea de
la milos tivirea lui Dumnezeu, le
lua ca unul ce aflase înaintea Lui
mult dar.
Când s-a apropiat vremea
în care voia Domnul să ia pe Ilie
la sine viu cu trupul, i-a arătat un
car cu cai de foc şi Ilie s-a urcat
spre cer.
Redacţia
LANSARE DE CARTE
În cadrul A.M.R -Filiala Băileşti, judeţul Dolj,
în data de 15 august 2012 a avut loc lansarea cărţii
“Povestea celor şapte copii”.
Evenimentul a fost unul deosebit, dedicat
copiilor de etnie macedoneană. Povestea din a -
ceastă carte aparţine unei distinse doamne, pre şe -
dinta A.M.R. – Constantina Du mi trescu. Într-o ediţie
Свети Илија; Презентација накнига- Sfântul Ilie; Lansare de carte

Asociaţia Macedonenilor din România
A.M.R. – Д.М.Р.
Друштвото на Македонците од Романија
Asociaţia Macedonenilor din România
Друштвото на Македонците од Романија
Adresa este: Bucureşti,
strada Thomas Masarik,
nr. 29 A, sector 2
Telefon: 212.09.22
Telefon/Fax: 212.09.23
Email:asmacedonenilor@yahoo.com.sg
Publicaţie editată de Asociaţia
Macedonenilor din România, cu
sprijinul Guvernului României –
Departamentul pentru Relaţii
Interetnice din cadrul Secretariatului
General al Guvernului României
ISSN : 1582-831x
Directorul ziarului
Liana Dumitrescu
VIZITAŢI
www.asociatia-macedonenilor.ro
Redactor Șef
Constantina Dumitrescu
Думитреску на страниците на
оваа збирка се обидува да
посади зборови и вештина
многу убави за децата со
македонско потекло, затоа што
преку овие деца иднината
може да постане многу
посветла. Авторот навлезе во
универзумот на децата, ја
разбра детската невиност
започнува од душите на
поголемите, затоа се вели дека
„Луѓето кои ги сакаат децата
остануваат вечно млади“.
Книгата ја покажува
виртуозноста со која ги
раководи словата кон
вистинско задоволство за
децата и да ги нурне во
длабочините на литературата.
Госпоѓата претседател
Константина Думитреску
пишува книги за деца, како
резултат на детството, како
резултат на еден сон. Книгата
беше одлично прифатена во
редот на децата од
македонската заедница. На
крајот на оваа презентација
секое дете доби по една книга,
имаше и мал фолклорен
спектакол одржан од страна на
Буцу Аделина која пееше
македонски песни.
Атмосферата беше
незаборавна, членовите на
Д.М.Р присутни на овој настан
и посакуваат на авторката од
сета своја душа многу успех и
сила да оствари колку повеќе
проекти!
Дорина Дракулец
de lux şi cu o grafică de excepţie
ce a par ţine doamnei Gianina
Prej bea nu, cartea fa ce deliciul
ori cărui copil. Rod al unei sensi bi -
lităţi deosebite, creaţiile doam nei
Constantina Dumitrescu au fost
concepute în filele acestei cărţi,
dovadă că autoarea iubeşte
foarte mult copiii. Doamna
Constantina Dumitrescu, în filele
acestui volum, încearcă să
seme ene cuvinte şi aptitudini
foarte frumoase pentru micuţii de
etnie macedoneană, pentru că
prin aceşti copii viitorul poate
deveni mai luminos. Autoarea a
pătruns în universul copilăriei, a
înţeles că inocenţa copilăriei
trebuie să înceapă din sufletul
celor mari, de aceea se spune că
“oamenii care iubesc copiii devin
veşnic tineri”. Cartea pune în
lumină virtuo zitatea cu care
autoarea mâ nuieşte slovele spre
a-i încânta pe micuţi şi a-i
cufunda în adân cul sublim al
literaturii. Doamna preşedintă
Constantina Dumi trescu scrie
cărţi pentru copii ca un rezultat al
copilăriei, al unui vis. Cartea a
fost bine primită în rândul copiilor
de etnie mace do neană. La finalul
lansării, fiecare copil a primit în
dar cartea şi a avut loc un
moment folcloric sus ţinut de
micuţa Buţu Adelina, care a
cântat cântece mace donene.
A fost o atmosferă de vis.
Membrii A.M.R. prezenţi la eve -
niment urează autoarei “Mult
succes şi la cât mai multe pro -
iecte de suflet îndeplinite!”.
Dorina Drăculeţ
Redactor
Laura Rogobete
Tehnoredactare computerizată
Laura Rogobete
Traducere
Marjan Mihajlov
Alţi colaboratori: Dorina Drăculeţ,
Gianina Prejbeanu şi alţii
CONŢINUT:
СОДРЖИНА:
In memoriam
Ин меморијам
2-11
Liana Dumitrescu
Лиана Думитреску
2-11
Transformare 13 Преобразба 13
Etnicii macedoneni 13-14 Етничките македонци 13-14
Anunţuri 15-16 Огласи 15-16
Evenimente 16-17 Настани 16-17
Ilinden 17-18 Илинден 17-18
Sfântul Ilie 18-19 Свети Илија 18-19
Lansare carte 19-20 Презентација на книга 19-20
Презентација на книга – Lansare de carte