macedoneanul македонецот - asociatia macedonenilor din romania

Шеста година61 бројAnul 6, Numărul 6125 Ноембри 20022525NoiembrieАвгуст 2006200225 August 2006MACEDONEANULМАКЕДОНЕЦОТAsociaţia Macedonenilor din RomâniaДруштвото на Македонците од Романија

Страна 2 - Pagina 2ЕДЕН ТАЖЕНМАКЕДОНЕЦМинатите денови еден македонец одБаилешти, Михаил Жифку, чичко Мишу, кога дојде дачита од весникот „Македонецот„, и да не праша како ние и што новости знаеме од Македонија, дознав дека емногу „тажен„.Зошто? Еве која е приказната на македонецот,за македонците од Баилешти.Не знае со сигурност од кога неговите роднинии предци се во Баилешти, но се сеќава на зборовите нанеговата баба и неговиот дедо, Вела и Тошо, споредкои најмногуте македонци кои останале во Биалештидошле како борци во времето на војните, затоа штоМакедонија повеќе време била под туѓа окупација, апак македонците биле праќани да војуваат заокупаторот, спротивно на македонските интереси.Баба му, му кажала, кога тој бил сеуште мал(роден е во 1928) дека повеќето македонци дошле во1828 – 1830 година и се вдомиле во јужниот дел наБаилешти, во така наречениот србски квартал, но совремето србите и бугарите заминале, вистинските србизаминале во Појана Маре, каде сопственико нанаследството, Милош Обреновиќ, бил србин. ВоБаилешти дошле македонци и по војната во 1877против турците, но особено во 1913 година кога поБалканските Војни Македонија била распарчена одсоседите.Скоро до 2000 година, му било многу нејаснонеговото национално потекло (со сета гордост сечуствувал романец) и покрај тоа што сите час гонарекувале србин час бугарин, нешто што горастажувало многу, и покрај тоа што тој гледал ичуствувал дека јазикот кој го зборувал не бил нитусрбски ниту бугарски, знаел дека не е бугарин, билмногу тажен кога без негова волја и уште повеќе без дабиде прашан, бил заеведен во редот на бугарскотомалцинство од Баилешти.Тој знел дека не е бугарин уште од 1960година, тогаш кога работел со финансиите, отишол воУрзикуца да разреши некој проблем со финансискиотданочник од селото. Застанл во центарот, каде штобиле собрани повеќе луѓе и ги запрашал каде може даго најде даночникот, нормално на романски јазик.Луѓето со почит му одговориле дека не знаат, нопочнале да зборуваат помеѓу нив на “србски” каде биможел да се наоѓа даночникот. Чичко Мишу којперфектно ги разбирал што тие зборуваат, им севмешал во разговорот и продолжиле да разговаараат,на нивно чудење на “србски”. Сега чичко Мишу билубеден дека не е бугарин и особено дека во Урзикуцанема бугари туку се срби.Во 1991 година кога се прокламира РепубликаМакедонија, гледал на телевизија 3К, каде воПарламентот на младата Република Македонија серазгледувала економската ситуација на земјата.Сега видел дека што таму се зборува, емакедонски јазик кој го разбира перфектно, јазикот којго зборувале неговите предци во Романија и јазик кој гонаследил и кој го зборува од кога знае за себе. Јагледал емисијата часови ред и плачел од радост затоашто си го пронашол националниот идентитет.Знае дека е македонец како и што сите “срби”од Урзикуца се македонци.MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТUN MACEDONEANNECĂJITZilele trecute, un macedonean din Băileşti,Mihail Jifcu, nea Mişu, când a venit să mai citească dinziarul ,,Macedoneanul’’, şi să ne întrebe ce mai facem şice mai ştim din Macedonia, am aflat că efoarte ,,năcăjit’’.De ce? Iată care este povestea lui demacedonean, despre macedonenii din Băileşti.Nu ştie sigur de când neamul şi străbunii săisunt în Băileşti, dar îşi aminteşte spusele bunicii şibunicului său, Vela şi Toşa, conform cărora cei maimulţi macedoneni care au rămas în Băileşti au venit casoldaţi în timpul războaielor, deoarece Macedonia maitot timpul a fost sub ocupaţie străină, iar macedoneniierau trimişi în războaie să lupte pentru stăpânitori,contrar intereselor macedonene.Bunica i-a spus, el fiind mic copil, (născut înanul 1928), că mai mulţi macedoneni au venit în anii1828 – 1830, şi s-au aşezat în partea sudică aBăileştiului, în aşa-zisul cartier ,,sârbi’’, dar cu timpul,sârbii şi bulgarii au plecat. Sârbii adevăraţi s-au dus înPoiana Mare, unde proprietarul moşiei, MiloşObrenovici, era sârb. În Băileşti au venit macedoneni şidupă războiul din 1877 contra turcilor, dar mai ales înanul 1913 când în urma războaielor balcaniceMacedonia a fost sfâşiată de vecini.Până prin anul 2000, era foarte nedumeritreferitor la originea sa naţională (se simţea cetăţeanromân în toată mândria) deşi toată lumea îl făcea cândbulgar când sârb, fapt care-l necăjea enorm, deşi elsimţea şi vedea pe viu că limba pe care o vorbea nu eranici bulgară nici sârbă, ştia că nu este bulgar, a fostfoarte supărat când, fără voia lui şi fără să fie cel puţinîntrebat, a fost trecut în evidenţa minorităţii bulgare dinBăileşti.El ştia că nu este bulgar, de prin anii 1960,atunci când lucra în finanţe, a mers la Urzicuţa sărezolve unele probleme cu perceptorul fiscal din sat.S-a oprit în centru, unde erau mai mulţi oameni şi i-aîntrebat unde îl poate găsi pe perceptor, bineînţeles înlimba română. Localnicii, foarte respectuoşi i-aurăspuns că nu ştiu, dar au început să vorbească între eipe “sârbeşte” cam pe unde ar putea fi perceptorul.Nea’Mişu care înţelegea perfect ce vorbeau ei, a intratîn vorbă cu acei oameni şi au discutat, spre uimirea lor,în “sârbeşte”. Acum Nea’Mişu ştia că nu este bulgar şimai ales că la Urzicuţa nu sunt bulgari ci erau numiţi“sârbi”.În anul 1991, când s-a proclamat RepublicaMacedonia, a privit postul de televiziune 3K, unde înParlamentul tinerei republicii macedoneneindependente se dezbătea situaţia economică a ţării.Acum a văzut că ce se vorbea acolo, acealimbă macedoneană pe care o înţelegea perfect, eralimba pe care au vorbit-o în România strămoşii săi, şipe care a moştenit-o şi o vorbeşte de când se ştie. Aurmărit ore în şir toată emisiunea, şi a plâns de bucuriecă şi-a regăsit identitatea naţională.Ştia că este macedonean, la fel cum şi “sârbii”din Urzicuţa erau tot macedoneni.Еден тажен македонец- Un macedonean necăjit

Страна 4 - Pagina 4на венчавката и нивниот цел живот. По кратко време,госпоѓа Думитреску (која венчавала кумашинци колкупоканети на свадбата) ја објави нејзината одлука,дека се нафаќа да биде по незнам кој пат кума, надата 15.07.2006 а пак свадбата ќе се оджи во Бузијаш.Времето одмина без да осетиме за едните носо многу брз ритам за директно вклучените восвадбата и еве стигнавме на ден пред свадбата. Нанаше задоволство и среќа јас и мојот сопругпатувавме со кумот во голема луксузна кола полна сопотребни работи. На чело на колоната беше со другавтомобил госпоѓа Думитреску и нејзината ќеркаЛиана Думитреску, каде што уредно беше сместенагардеробата во секаков вид на комбинации и бои, коиимаа во секоја нијанса, од кондури до бижутерија.Не претерувам со ништо, но кумовите на оваасвадба имаа едно прекрасно издание, пристојно заеден момент за незаборав за цел живот намладоженците и за целата македонска заедница,секоја сцена ден и ноќ постанаа посамите себенастани за незаборав, имајќи голема духовна иемоционална оптовареност.Патувањето до Бузијаш беше многу пријатно,ручавме заедно со фамилијата Думитреску воОршова, потоа директно во Бузијаш. Се сместивме вохотел Парк, се сместивме во собите се распаковавме,се освеживме и се одморивме.Во меѓувреме раководствто на друштвото, гоорганизираше превоз за членовите на друштвотожелезничка за да ги донесе во истиот хотелостанатите поканети, младите од нашиот ансамбал„Сонце„. Се разговараше се изработи планот донајситниот детал.Вечерта испаднавме сите заедно, во Бузијаш,и бевме поканети на вечера од страна на госпоѓицаЛиана Думитреску, и профитиравме од можноста којаја имавме за да се собереме сите околу пратеничкатана нашето малцинство Лиана Думитреску и даразговараме најразлични теми со нејзе. Беше еднапрекрасна вечерразговорот продолжи до доцнитечасови се додека во еден момент запеевме,заигравме, а пак вокалниот солист на ансамблот„Сонце„, интерпретираше песни кои ни се многу драгинам, на македонците, и кои навлегоа во душите насите присутни кои аплаудираа весело, со насмев.Вечерта помина во една воздишка и еве не наденот на свадбата.Тоа што длабоко ме импресионираше, бешегрижата и настојчивоста на кумовите да се почитуваатнаследените прадедовски традиции, и нронолошкиотредослед на свадбените ритуали. Можам да кажамдека кумата беше вистински уметник во тоа какоуспеа да ги комбинира обете култури, правејки даовие се слеат една во друга и да се комплетираатреципрочно, на тој начин што во исто време да сеодвиваат и обичаите , без да бидат повредени нанекој начин некои од нив. Бев внимателна за целовреме на венчавката во Црква која ја извршија трисвештеници, придружени од хорот. Треба да сенапомене дека свештениците одржаа една служба задуша, осознавајки им на младоженците за светататајна на венчањето и многу други работи а на крајотне посакаа пари за религиозната венчавка.Православната Црква каде што се одржа венчалнатацеремонија, беше во обнова, така што кумовитеMACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТspirituali în drumul căsniciei şi al vieţii lor. La puţin timp,d-na Dumitrescu (care a mai cununat şi alţi finiaparţinând etniei), a anunţat în plen decizia dumneaei,că va fi, pentru a nu ştiu câta oară naşă, pe data de 15iulie 2006 iar nunta va avea loc la Buziaş.Timpul a trecut pe nesimţite pentru unii darfoarte intens pentru cei implicaţi direct în eveniment şiiată-ne ajunşi în preziua nunţii. Spre mulţumirea şinorocul nostru, eu şi soţul meu am călătorit cu naşulmare într-o maşină încărcată cu tot felul de lucruritrebuitoare. Cap de coloană, cu o altă maşină, d-naDumitrescu şi fiica dumneaei, Liana Dumitrescu, undeîn ordine erau aranjate cele trebuitoare unei asemeneanunţi.Nu exagerez cu nimic, dar naşii şi nuntaşiiacestei nunţi au avut cu toţii o prestaţie de un înalt nivel,demnă de o asemenea manifestare şi desfăşurare deforţe umane toate puse în slujba unui eveniment unic înviaţa unui cuplu şi a unei comunităţi aşa cum este ceamacedoneană, fiecare secvenţă a zilelor şi a nopţilorcare l-au marcat devenind în sine un eveniment de sinestătător, purtând o înaltă încărcătură emoţională şispirituală.Călătoria până la Buziaş a fost foarte plăcută,făcând o singură oprire în frumoasa localitate Orşova,apoi drum întins Buziaş.Între timp, conducerea organizaţiei a organizattransportul membrilor asociaţiei invitaţi la nuntă ajunşi lagară, invitaţi printre care s-au numărat şi tinerii membriiai ansamblului nostru de dansuri macedonene ,,Sonţe’’.S-a discutat, s-au pus la punct lucrurile până în detaliu.Seara am ieşit la plimbare cu toţii, în staţiuneabalneară din Buziaş, şi am profitat de aceastăocaziepentru a ne strânge cu toţii în jurul deputatei etnieinoastre Liana Dumitrescu şi a avea îndelungi discuţii cuea. Discuţiile au înaintat în noapte, spiritele s-au animat,astfel încât, la un moment dat am început să fredonămmelodii, moment sesizat de către solista vocală aansamblului ,,Sonţe’’ care a început să interpretezecântece foarte dragi nouă, macedonenilor, care aupătruns în inimile tuturor celor prezenţi făcându-i săaplaude vesel, zâmbind.Noaptea a trecut ca un fâlfâit lung şi lin de aripăşi iată-ne în ziua nunţii.Ceea ce m-a impresionat profund, a fost grija şiinsistenţa naşilor de a respecta întocmai tradiţiilestrămoşeşti moştenite, parcurgerea cronologică aritualului nunţii. Pot spune că naşa mare a fost oadevărată artizană în modul cum a gândit îmbinareacelor două culturi, făcând ca acestea să seîntrepătrundă, să se completeze reciproc, în aşamanieră încât şi obiceiurile să se deruleze întocmai,fără a fi lezate în vreun fel. Am fost atentă la tot ce s-aspus şi s-a făcut la cununia religioasă pe care au oficiatotrei preoţi, la prestaţia corului. Trebuie să ştiţi căpreoţii au oficiat o slujbă de suflet, conştientizând miriidespre sfânta taină a cununiei şi multe altele, iar la finalnu au luat bani pentru oficierea căsătoriei religioase.Biserica Ortodoxă unde s-au căsătorit religios mirii, eraîn construcţie, aşa că naşii şi nuntaşii au avut grijă săfacă o donaţie în nume propriu, ca prin aportuldumnealor sfântul lăcaş să urgenteze lucrările să fiefinisat spre bucuria credincioşilor.Македонска свадба - Nuntă la macedoneni

Anul şase, Numărul 61водеа сметка да дадат добра донација, да прекунивниот придонес, Светиот Храм ги забрза завршнитеработи кон голема радост на верниците.Заминавме од Црква сите заедно и стигнавмево на местото каде што се одвиваше свадбенатавеселба, каде бевме примени и пречекани многупријатно . Беше една прекрасна свадба, соизвонредни учесници. Вечерта беше беспрекорна,разговори, ора, песни и прекрасно расположение.Често ги гледав младоженците, и се адував и јаспоради нивната среќа која извираше од нив, образитевцрвени од љубов и задоволство што сиве овиеработи им се случуваат ним.Во еден момент, забележав малавознемиреност, кумата исчезна за неколку моменти икога погледнав повнимателно околу мене забележавдека недостасуваат повеќе, поточно недостасуваачленовите на ансамблот „Сонце„. Драги читателиизненадувањето беше огромно : во еден момент низушите ми проструија познати музички ноти, особеномили мене. Една странична врата се отвори широкоотворајќи им простор на младите играорци наансамблот „Сонце„ да влезат во салата со типиченмакедонски фолклорен чекор, облечени вонеспоредливите македонски народни носии. Одеднашми се чинеше дека живеам во сон, се чинеше какоиграорците да се одлепиле од земјата и како далебдат во нивното оро.Свадбарите беа фатени неподготвени, себеше поинаку, не беше планирано, од нормално наеден невиден знак, повеќето се поткренаа на нозе иси направија место за да гледаат подобро на тоа штосе одвива во тие моменти.За младоженците изненадувањето бешеогромно. Задолжително сакам да напоменам декамојата душа вистински се радуваше кога прекраснатаневеста македонка се фати и го предводеше орото,заедно со кумовите и играорците. Беше ноќ но восалата ми се чини дека светлината владее со се. Тиекои играа чиниш беа зраци откинати од Сонцето,кое како еден милениум сместен во секунда успеада ги донесе нашите предци пред нас прекуовие вистински уметници кои танцуваапред нас. Македонците кои беаприсутни на свадбата се фатија наоро сите. Без да се примети иостанати гости привлечени одпрекрасниот чекор на македонскиотфолклор, со желба да го научатчекорот а времето одминуваше,одминуваше....Солистката на ансамблот„Сонце„ интерпретираше песни кои нибеа по душа, како по мелодична линија уште повеќепо својата порака во текстот на секоја песна.Расположените утрински мугри, не најдоасекој од нас во најразлични моменти на расположениеи среќа.Откако сите пробавме од невестинскататорта, се повлековме задоволни во хотелските собина заслужен одмор.На враќање кон Урзикуца, занесена одубавината на пејсажот, размислував на свадбата одеден летен ден ....Ани Иримија претседател Д.М.Р УрзикуцаPagina 5 - Страна 5Am plecat de la biserică cu tot alaiul, am ajunsla locul unde urma sa se continue sărbătoarea, undeam fost primiţi cu fast. A fost o nuntă de excepţie, cuprotagonişti de excepţie. Seara s-au încins discuţii,jocuri şi dansuri iar voia bună plana deasupra tuturormesenilor, datorită ambientului reuşit, de îmbinarea atradiţiei cu viaţa modernă. Deseori priveam mirii,bucurându-mă de fericirea ce radia de pe feţele lorîmbujorate de iubire şi mulţumire că toate acele lucruri lise întâmplau lor.La un moment dat, am observat o uşoarăagitaţie, naşa a dispărut pentru câteva momente şi cândm-am uitat mai atent în jur, am constatat că lipseauanumiţi invitaţi, mai exact toţi membriiansamblului ,,Sonţe’’. Dragi cititori, surpriza a fost deproporţii: la un moment dat mi-au răsunat în urechiacorduri cunoscute, foarte dragi mie dealtfel. O uşălaterală s-a deschis larg făcând loc tineriloransamblului ,,Sonţe’’ să intre în sală în paşi de dansmacedonean, îmbrăcaţi în neasemuitele costumepopulare macedonene. Dintr-o dată parcă trăiam irealul,părea că parcă dansatorii se desprinseseră de pământşi pluteau în dansul lor.Nuntaşii au fost luaţi pe nepregătite, totul eraaltfel, nu făcea parte din cotidian, din obişnuit şi ca la unsemnal nevăzut, s-au ridicat mulţi în picioare făcându-şiloc să vadă mai bine ceea ce se derula sub privirile lorcaptivate de clipa respectivă.Pentru miri surpriza a fost totală. Ţin neapăratsă mărturisesc că sufletul meu bucuratu-sa deplin demomentul în care frumoasa mireasă macedoneană s-aprin în capul horei conducând-o, alături de naşi şidansatori. Era noapte dar în sală parcă o luminăputernică guverna totul. Cei care dansau păreau razede soare desprinse din magnificul astru al zilei careparcă într-un mileniu cât o secundă, i-a teleportat pestrăbunii noştrii ei dansau acolo în faţanoastră. Macedonenii din rândul nuntaşilor s-au prins în joc lansând chiote de bucurie.Pe nesimţite, mulţi meseni, atraşi defrumuseţea dansurilormacedonene s-auprins în horanoastră animaţi dedorinţa de a învăţapaşii iar timpultrecea, trecea....Solistaansamblului ,,Sonţe’’ ainterpretat cântece care neaumers la suflet, atât prin linia melodică dar mai alesdatorită mesajului transmis de fiecare în parte.Lumina jucăuşă a zorilor de ziuă, ţinându-necompanie, ne-a prins pe fiecare în diferite ipostaze.După ce am gustat din deliciosul tort al miresii,ne-am retras mulţumiţi în camerele de hotel pentruodihna bine meritată.La întoarcere spre Urzicuţa, captivată defrumuseţea peisajului, mă gândeam la nunta unei zilede vară.....Ana Irimia - preşedinta filialei A.M.R. - UrzicuţaМакедонска свадба- Nuntă la macedoneni

Страна 6 - Pagina 6Исто така на средината на месец јули, еден настанкој премина во традиција се одвива во Македонија,во селото Галичник - средба на печалбарите.Знаејки се дека низ времето месноста учествувалаво феноменот на миграцијата на работната сила, накое се надодава фактот дека печалбарите сепокажаа како конзервативни во поглед насоздавањето фамилија и свршувајки се само вокадарот на месноста од каде што доаѓаат, сево овапридонело да нивната годишна средба се одвива восклопот на Галичката свадба.МАКЕДОНСКАТА ГАЛИЧКАСВАДБАОТВОРЕН ПРОЗОРЕЦ КОНЕДНО ДРУГО ВРЕМЕЧасовникот се враќа назад секоја година воселото Галичник, каде што традиционалниотсвадбен ритуал ги оживува обичаите од минатото.Македонското село Галичник е местото нагодишниот настан кој овозможува дасе видат старите обичаи и традиции.На денот на Св.Петар илјадницигаличани и потомци на локалнитесемејства доаѓаат да се потсетат наживотот каков што некогаш бил тука.Во времето на најголематанаселеност, во селото се одржувалепо 30 свадби секоја година наСв.Петар. Оттогаш Галичник станапознат по емиграциите, при штолуѓето заминуваа во потрага поподобар живот во странство. Сепак војули -- како што се случува секое лето-- уште еднаш се слушнаа тапаните воселото.Традиционално свадбенатацеремонија започнува во сабота наизгрејсонце. Зетот го украсувабајракот со цвеќиња пред домот нанеговото семејство и пука од пушка.Неговата мајка се поздравува сосемејството и роднините со домашенлеб и бокал во рацете, а потоа гоповедува таканареченото „свекрвинооро“.Затот, неговиот кум и другитепријатели тогаш со факели сеупатуваат до куќата на невестата.Факелите го симболизираат бркањетона демоните кои може да го следатмладиот пар. Тие го осветлуваатпатот до трите чешми, каде што невестата ги полнибокалите со вода за последен пат како немаженадевојка.Галичката свадба претставува мешавина одхристијански и пагански обичаи. Еден од нив енеделното „капење на мртвите“, кога роднините назетот ги посетуваат гробовите на нивните предци.Тогаш тие заминуваат во домот на кумот, каде штозетот бара благослов. Следат едни одMACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТTot la mijlocul lunii iulie, un eveniment devenit tradiţiese desfăşoară în Macedonia, în satul Galicnikîntâlnireapecialbarilor. Ştiut fiind faptul că de-a lungultimpului localitatea a contribuit în mod consistent şicontinuu la fenomenul de migraţie al forţei de muncă, lacare s-a adăugat faptul că pecialbarii s-au arătat a ficonservatori în ceea ce priveşte constituirea unei familii,şi căsătorindu-se numai în cadrul comunităţii de undeproveneau, toate acestea au făcut ca întâlnirea loranuală să se desfăşoare sub auspiciile “Nunţii de laGalicnik” .NUNTA MACEDONEANĂ DINSATUL GALICNIKO FEREASTRĂ DESCHISĂCĂTRE O ALTĂ ERĂÎn fiecare an timpul este dat înapoi în satulGalicnik, unde un ritual tradiţional de nuntă învieobiceiurile din trecut.Satul macedonean Galicnik este scena unuieveniment anual care oferăocazia de a cunoaşteobiceiuri şi tradiţii arhaice. Înziua de Sf. Petru mii deoameni născuţi în Galicnik şidescendenţi ai familiilorlocale vin să îşi aminteascăde un mod de viaţă preţuitcândva aici.În perioada sa deglorie, în acest sat aveau loccam 30 de nunţi în fiecare ande ziua Sf. Petru. De atunciGalicnik a devenit cunoscutpentru emigrare, oamenii deaici plecând în străinătate încăutarea unei vieţi mai bune.Şi totuşi în iulie - în fiecarevară - se aud din nou tobeleÎn mod tradiţionalritualul de nuntă începesâmbătă la apus. Mireledecorează un steag cu floriîn faţa casei familiei sale şise aruncă o puşcă. Mama saîntâpină rudele cu pâine decasă şi un borcan în mâini şiîncepe apoi aşa-numituldans al soacrei (Svekrvinooro).Mirele, cavalerul deonoare şi alţi prieteni mergapoi cu torţe aprinse la casa miresei. Torţelesimbolizează alungarea demonilor care ar putea urmăritânăra pereche. Acestea luminează calea către treifântâni, unde mireasa umple ulcioare cu apă pentruultima dată ca femeie necăsătorită.Nunta din Galicnick este un amestec de ritualuricreştine şi păgâne. Unul este îmbăierea morţilor deduminică, când familia mirelui vizitează mormintelestrămoşilor lor. Apoi pleacă spre casa cavalerului deГаличка свадба - Nunta din Galicnik

Шеста Anul şase, страница Numărul - Pagina 61 6најинтересните свадбарски обичаи. Зетот се бричи,како знак на преминот од момче во маж. Потоа сестрижи. Потоа се става паричка во неговатапоткастрена коса, за богатство и деца.Потоа зетот и неговите гости се упатувааткон куќата на невестата. Облечена вотрадиционална галичка носија, украсена со сребро излато, една од најубавите и најбогатите македонскинародни носии, невестата го дочекувамладоженецот на балконот од својата куќа. „Низпрстен те гледам, во срце да ти влезам“, вели таа,гледајќи низ прстенот.Качена на коњ, невестата потоа се упатувакон домот на нејзиниот сопруг, каде што јапречекува нејзината свекрва со домашен леб. Таамора да сврти три круга околу свекрвата, допирајќиго лебот како знак дека ќе биде послушна.Потоа се одржува свадбената церемонија воцрква. Со ората, меѓу кои е и „невестинско оро“парот го прославува почетокот на брачниот живот.Потоа се враќа во куќата на младоженецот, кадешто ги чека веселба. Тие ја започнуваатзаедничката иднина истовремено сеќавајќи се наминатото -- времето кога имало живост во селото икога се водел различен живот.од М. С. за SETMACEDONEANUL Pagina - МАКЕДОНЕЦОТ7 - Страна 7onoare, unde mirele este binecuvântat. Urmează apoiunul dintre cele mai interesante obiceiuri de nuntă.Mirele este bărbieruit, ilustrând transformarea sa dinbăiat în bărbat. Apoi este tuns. În părul său tuns sepune apoi o monedă, reprezentând bogăţie şi urmaşi.Apoi mirele şi oaspeţii săi pleacă spre casamiresei. Îmbrăcată în costumul popular tradiţional dinGalicnick, cu aur şi argint, unul dintre cele mai frumoaseşi bogate costume din costumele popularemacedonene, mireasa întâmpină mirele pe balconulcasei sale. "Prin acest inel te privesc, primeşte-mă îninima ta," spune ea, privind prin inel.Mireasa se îndreaptă pe cal către casa nouluisoţ, unde este întâmpinată de soacra ei cu pâine decasă. Apoi trebuie să o înconjoare pe soacra ei de treiori, atingând pâinea, ca semn că va fi supusă.Ceremonia de căsătorie are apoi loc la biserică.Prin dansuri populare, printre care "dansulmiresei" (Nevestinsko oro), perechea sărbătoreşteînceputul vieţii de cuplu căsătorit. Apoi se întorc la casamirelui, unde îi aşteaptă un ospăţ. Cei doi îşi începviitorul împreună, amintindu-şi în acelaşi timp de trecut -- o perioadă în care statul era prosper şi predomina unalt mod de viaţă.de M. S. pentru SETГаличка свадба ; Православен календар - Nunta din Galicnik ; Calendar ortodox

Страна 8 - Pagina 8ПОЛИТИКАТА НА НОВАТАМАКЕДОНСКА ВЛАДАТимот кој доаѓа на власт во Македонијапланира економска политика целосно поинаква одсегашната. Нефлексибилното штедење и строгатамонетарна дисциплина и фискална политикафаворизирана од страна на Социјалдемократитенајверојатно ќе и отстапат место на зголеменатајавна потрошувачка.ВМРО-ДПМНЕ излезе како победник напарламентарните избори во Македонија, освојувајќинајмногу гласови и најмногу пратенички места. Општконсензус е дека лидерот на партијата НиколаГруевски -- кој го доби мандатот за составување нанова влада -- ќе се соочи со тешка задача воследните четири години, особено на економски план.Анализите покажаа дека главни причини запоразот на Социјалдемократите се лошите економскирезултати, нискиот животен стандард и, најважно,огромната стапка на невработеност.Груевски, дипломиран економист со искуствокако министер за финансии во владата на ВМРО-ДПМНЕ во периодот 1998-2002 година, се смета заумерен политичар. Неговите ветувања се сведуваатна следново: во периодот што следи, државата ќеинтервенира на пазарот со отворање на нејзинатаблагајна за државни инвестиции. На пример, сепланира зголемување на вложените средства воинфраструктурата, како дел од една поголемаподдршка за вкупните инвестиции.Министерот во заминување Никола Поповскиго претставуваше спротивниот пол. Тој спроведестрога економска политика, наметна фискалнадисиплина и имаше конзервативен приод конмонетарната политика. Владата во заминување бешедисциплинирана во исполнувањето на сите барањанаметнати од страна на ММФ и Светската банка.Некои експерти велат дека македонскатаекономија функционира на „суво“, со многу низокстепен на државни инвестиции во изминативе години.Како резултат на тоа, државната благајна е полна,валутата е стабилна и стапките на инфлација сениски. Тоа се параметри кои зборуваат за добраоснова за стабилен и одржлив економски раст. Например, два месеци пред изборите, владата гопродадае државното претпријатие за електричнаенергија за 212 милиони евра. Тогаш премиеротВладо Бучковски вети дека парите нема да бидатпотрошени и дека ќе бидат ставени на располагањена новата влада, која и да е.Според тоа, Груевски би требало да имадобра основа за подобрување на економскатасостојба. Освен тоа, извори во Брисел посочуваатдека Македонија може да смета на околу 200милиони евра од новиот Инструмент на ЕУ закористење на предпристапен фонд во следните тригодини.Минатиот пат кога ВМРО-ДПМНЕ беше навласт, Помошта на ЕУ, барем во втората половина на2008 и во 2009 година, би можела да се искористи запроекти во инфраструктурата -- патишта,пречистителни системи и мрежи за водоснабдување.Ова значи ангажирање на големи градежниMACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТPOLITICA NOULUI GUVERNMACEDONEANEchipa care a venit la putere în Macedoniaplănuieşte o politică economică complet diferită de ceadin momentul de faţă. Politica de economisire şidisciplina monetară strictă precum şi politica fiscalăfavorizată de Social Democraţi vor duce probabil lacreşterea consumului.VMRO-DPMNE a câştigat alegerileparlamentare în Macedonia, obţinând cele mai multevoturi şi cele mai multe locuri în Parlament. Consensulgeneral este că liderul partidului, Nikola Gruevski, carea primit recent mandatul de a forma guvernul, seconfruntă cu o sarcină dificilă pentru următorii patru ani,în special în domeniul economic.Analizele au arătat că Social Democraţii, aflaţiîncă la putere, au pierdut alegerile din cauzarezultatelor economice slabe, standardelor scăzute deviaţă şi ratei enorme a şomajului.Gruevski a promis multe. Aproape că nu existănici un domeniu care nu a fost acoperit de programulVMRO-DPMNE, "Renaşterea în 100 de paşi". Partidul afăcut apel pentru o schimbare rapidă, iar alegătorii aurăspuns acestui apel.Cu o diplomă în economie şi un trecut caministru de finanţe în ultimul guvern condus de VMRO-DPMNE între 1998 şi 2002, Gruevski este considerat unmoderat. Angajamentele acestuia sunt în esenţăacestea: în perioada următoare, statul va interveni pepiaţă deschizându-şi rezervele financiare pentruinvestiţii conduse de stat. Spre exemplu, investiţiile decapital în infrastructură, ca parte a unui sprijin mai largpentru investiţiile totale, vor creşte.Ministrul Nikola Popovski, aflat la sfârşitulmandatului, a reprezentat polul opus. Acesta a conduso politică rigidă de economie, a impus disciplina fiscalăşi a avut o abordare conservatoare a politicii monetare.Guvernul aflat la sfârşitul mandatului a fost disciplinat înîndeplinirea tuturor cerinţelor FMI şi Băncii Mondiale.Unii experţi spun că economia Macedoniei afuncţionat "pe uscat", cu niveluri foarte scăzute aleinvestiţiilor statului în ultimii ani. În consecinţă, visteriilestatului sunt pline, moneda naţională este stabilă şi ratainflaţiei este scăzută. Aceştia sunt parametrii carevorbesc despre o fundaţie bună pentru o creşterestabilă şi susţinută. Spre exemplu, cu două luni înaintede alegeri, guvernul a vândut compania de producere acurentului electric condusă de stat pentru 212 milioanede euro. Premierul Vlado Buckovski şi-a luat apoiangajamentul de a-şi îndeplini promisiunea că banii nuvor fi cheltuiţi şi că vor fi puşi la dispoziţia noului guvern,oricare ar fi acela.De aceea Gruevski ar trebui să aibă o fundaţiebună pentru îmbunătăţirea situaţiei economice. În plus,surse de la Bruxelles indică faptul că Macedonia sepoate baza pe aproximativ 200 de milioane de euro dinpartea noului Instrument Pre Aderare al UE în următoriitrei ani.Sprijinul din partea UE, cel puţin în cea de-adoua jumătate a lui 2008 şi în 2009, ar putea fi folositpentru proiectele de infrastructură -- şosele, canalizareНова политика во Македонија - Noua politică în Macedonia

Шеста Anul şase, страница Numărul - Pagina 61 6MACEDONEANUL Pagina - МАКЕДОНЕЦОТ9 - Страна 9претпријатија, отворање на работни места иподобрување на бизнис климата за малитепретпријатија и второстепени активности.Ако се подобри економската перформанса наземјата, таа ќе може да исполни еден од условите --стабилна економија и одржлив економски раст -- зачленство во ЕУ. Во исто време, подобренатаекономија ќе им донесе олеснување на граѓаните наМакедонија.З. Н. за S.E.T.şi reţele de apă. Aceasta înseamnă implicarea unorcompanii mari de construcţii, crearea de locuri demuncă şi sprijinirea unui climat de afaceri mai bunpentru întreprinderile mici şi activităţile secundare.Dacă performanţele economice ale ţării seîmbunătăţesc, aceasta va putea îndeplini toate condiţiile-- economie stabilă şi creştere susţinută -- pentruaderarea la UE. În acelaşi timp, o economieîmbunătăţită va fi benefică pentru cetăţenii Macedoniei.Z. N. pentru S.E.T.ПРОЕТНИКА 2006 PROETNICA 2006Во време од два дена средновековниот градСигишоара беше наш домаќин, на македонците. Когапрвпат слушнав дека ќе имаме настап во градот за којсум слушала толку многу, бев многу среќна што имамможност да ја видам и да настам на сцената восредновековната тврдина. По пат љубопитноста инестрпливоста си поигруваа со мене, беше напорнопатување, но искрено ви велам не зажалив. Само што сесимнав од возот се почуствував како да сум на другапланета, каде што тесните улици и старите куќи мудаваа посебен уникатен изглед на овој град.Бевмедотолку воодушевени од тоа што го гледаме кога сесимнавме од возот што сите едногласно одлучивме дапешачиме до хотелот каде што требаше да се сместимеиако бевме уморни, но тоа што се протегаше пред наседноставно не грабна целосно. Бев целосновчудовидена и не ми се веруваше што се гледам предзатоа што не очекував дека Сигишоара е еден толкуубав град натоварен со толку многу историја. Секој делод градот имаше посебна приказна. Истиот ден когапристигнавме за неколку часа имавме и настап. Бешепрекрасно, и повеќе од тоа, немам зборови со кои биопишала колку прекрасно се одвиваше се. И уште еднашстарата и воодушевувачка тврдина од Сигишоара бешељубезен домаќин на еден спектакол на бои и традиции.Како и вообичаено сите бараа информации за нас, занашите костими, за нашата традиција. Уште еднашбевме на висина на очекувањата и уште еднаш гиосвоивме душите на публиката. Луѓето можеа да им севосхитуваат на таблоата на еден млад македонец, нанашите носии, можеа да добиа информативниматеријали, книги и списанија на друштвото. Беа тоа трипрекрасни дни преполни со историја и со силнаемоционална оптовареност, во кои минатото гопристигна сегашното. Вториот ден имавме уште еденнастап на сцената на кој имавме уште поголем број наприсутни и наормално поуспешен, затоа што покрај насбеше и госпоѓа Џина. Ми се чинеше дека добивме сила ихраброст кога ја видовме во публиката и пеејќи инасмевнувајќи ни се. Беа три дена во кои по којзнае којпат ми се покажа дека луѓео без разлика на полот,религијата, бојата или етничката припадност можат дасоживуваат заедно во целосен мир и хармонија. Уштеповеќе, имаат потреба едни од други да се поткренаткога ќе паднат и да преживеат во овој живот кој едни гонаркуваат „Џунгла„. Потребни си се едни на други за дасе научат на добро и да разменат искуства, традиции ишто уште не. Јас мислам дека е прекрасни и дека тие коиго организираат овој фестивал секоја година воСигишоара заслужуваат големи пофалби. Се надевамдека ќе се сретнеме и в година со овој прекрасен град.Рауци АлександраTimp de 2 zile oraşul medieval Sighişoara a fostgazda noastră, a macedonenilor. Prima dată când amauzit că o să avem spectacole în oraşul despre care amauzit atâtea, am fost foarte fericită pentru că aveamocazia să îl văd şi să dansez chiar acolo în piaţa cetăţii.Pe drum nerăbdarea şi curiozitatea mea se jucau cumine, a fost un drum obositor, dar spun sincer că ameritat. În clipa în care am coborât din tren m-am simţitîn altă lume, unde străzile înguste şi casele vechidadeau acestui oraş un aspect minunat şi unic. Am fostatât de fascinaţi cu toţii de ce am văzut cum am coborâtdin tren, încât am hotărât la unison să mergem pe jospână la hotel chiar dacă eram obosiţi, dar ceea ce seîntindea în faţa noastră ne-a furat pur şi simplu cu totul.Eram uimită şi nu-mi venea să cred că e adevărat cevăd pentru că, sinceră să fiu nu mă aşteptam caSighişoara să fie un oraş atât de frumos încărcat cuatâta istorie. Practic fiecare colţ al oraşului avea cevade povestit. Exact în ziua în care am ajuns la câteva oream avut primul spectacol. A fost minunat, mai mult caminunat, nu am cuvinte să spun cât de minunat a fost!Şi încă o dată vechea şi splendida cetate din Sighişoaraa fost gazda unui minunat spectacol de culori şi tradiţii.Ca de obicei toţi cereau informaţii despre noi,costumele noastre, tradiţiile noastre. Încă o dată am fostla înălţimea aşteptărilor şi încă o dată am cucerit inimilepublicului. Oamenii puteau admira tablourile unui tânărpictor macedonean, costumele de pe noi, puteau luapliante, cărţi, reviste ale asociaţiei. Au fost 3 zile magiceîncărcate cu multă istorie şi cu o încărcătură emoţionalăputernică, în care trecutul a ajuns din urmă prezentul. Adoua zi am avut un alt spectacol la care am avut maimulţi spectatori şi a ieşit mult mai frumos, deoarece afost şi doamna preşedintă a A.M.R. alături de noi. Parcăam prins putere şi curaj când am văzut-o jos cântând şizâmbind la noi. Au fost 3 zile în care mi s-a demonstratdin nou pentru a nu ştiu câta oară că oamenii indiferentde sex, religie, culoare şi etnie pot convieţui laolaltă înpace deplină şi armonie. Ba mai mult, au nevoie unii deceilalţi pentru a se ridica mereu de fiecare dată cândcad şi de a supravuieţui în această viaţă, pe care unii onumesc „junglă”. Au nevoie unii de alţii pentru a seînvăţa frumosul şi a face schimb de experienţa, tradiţieşi nu numai. Eu cred ca e foarte frumos şi cei careorganizează în fiecare an festivalul acesta la Sighişoaramerită toate laudele. Sper că ne vom reîntâlni şi la anulcu acest oraş minunat.Răuţi AlexandraНова политика во Македонија ; Проетника 2006 - Noua politică în Macedonia; Proetnica 2006

Страна 10 - Pagina 10MACEDONEANUL - МАКЕДОНЕЦОТÎn cadrul publicaţiei “AGORA” - ziarul festivaluluiProetnica, în numărul 5 din data de 23 august2006, sub semnătura domnului O. Ghe. M. aapărut un articol referitor la prezenţa comunităţiimacedonene şi a Asociaţiei Macedonenilor dinRomânia la această manifestare perenă dedicatăminorităţilor naţionale.Во кадарот на издавачката куќа АГОРА -списанието на фестивалот Проетника, во 5 бројизлезен на 23 август 2006, автопрот на текстот О.Ге. М излезе еден текст поврзан присуството намакедонската заедница и Друтвото наМакедонците од Романија на оваа манифестацијапосветена на националните малцинства.ГРУПАТА СОНЦЕ СИ ЈАПРИБЛИЖИ ПУБЛИКАТАСО ГОЛЕМ УСПЕХАртистичката изведба на сцената наПроЕтника на 21 и 22 август од страна намакедонското малцинство и припаѓаше на ансамблотСонце.Ансамблот е формиран на 27 ноември 2005година на иницијатива на госпоѓа КонстантинаДумитреску и госпоѓица Лиана Думитрескупретседател и потпретседател на Друштвото наМакедонците од Романија.На три дена од неговото формирање веќе гоимаа и првиот настап пред публика во Букурешт,манифестација посветена на Националниот Ден наРоманија. Тогаш се претставија со еден сплет одчетири традиционални ора од Македонија, а успехотне задоцни. Истиот месец беа поканети на уште тризначајни настани : на 18 декември беа гости нароманскиот национален телевизиски канал по поводДенот на Малцинствата каде што за прв патнастапуваа директно, потоа се појавиа за време напразничните програми на една приватна телевизија иGRUPUL SONŢE ŞI-AAPROPIAT PUBLICUL ŞIA FĂCUT-O CU SUCCESProgramul artistic pus în scenă la ProEtnica înserile de 21 şi 22 august de către minoritariimacedoneni a aparţinut grupului Sonţe care în românăînseamnă soare.Ansamblu a luat fiinţă în 2005 pe 27 noiembriela iniţiativa celor două conducătoare ale AsociaţieiMacedonenilor din România, respectiv doamnele Lianaşi Constantina Dumitrescu.La 3 zile de la înfiinţare se prezentau deja înfaţa publicului bucureştean cu ocazia manifestărilorprilejuite de Ziua Naţioanală a României. Atunci auprezentat un colaj de 4 dansuri tradiţionale dinMacedonia şi succesul nu s-a lăsat mult aşteptat. Aufost invitaţi în aceeaşi lună la 3 evenimente importante:la postul naţional de televiziune pe 18 decembrie încadrul transmisiilor prilejuite de Ziua Minorităţilor undeau avut o reprezentaţie difuzată în direct, apoi au apărutîn programul de sărbători al unui post de televiziuneprivat şi nu în ultimul rând au fost invitaţi la ChristmasПроетника 2006 - Proetnica 2006

Anul şase, Numărul 58 61не во последен ред беа поканети на Christmas Bazarкаде исто така имаа една изведба.Што се однесува до артистичката програмапретставена на ПроЕтника двете госпоѓи не известијадека ората се оригинал македонски и дека посакуваатколку подобро нивно зачувување.Песните интерпретирани со голем талент одстрана на Лоредана Паску, се преземени одрепертоарот на големи солисти на македонсканародна музика, уште повеќе тие се преведени за даприсутните можат да ја разберат пораката на песната.Носиите со кои настапија на сцената беа одоколината на Скопје и се многу добро зачувани ако сезнае дека се стари повеќе од 100 години, и се купенитакму од Македонија. Специфични се чорапите сошари во оваа форма кои се наоѓаат само вомакедонскиот народен фолклор ни посведочијагоспоѓите.Членовите на ансамблот се на возраст од 12– 30 години (еден од нив е лекар) и доаѓаат од четириразлични зони и тие на нивниот ред се учители нановонастанатите ансамбли во кадарот на заедницата.Од разговорот со двете госпоѓи дознавмедека сакаат да отворат еден музеј кој би им ѓипретставил пошироко на јавноста традициите намакедонците (повеќе традиции и обичаи кои ѓипронаоѓаме во областа Олтенија кои всушност имаатпотекло од македонија работа што е помалкупозната).Од 27 август до 4 септември фолклорнатагрупа Сонца ќе патува во Македонија според тоа штотие ни го кажаа, на една летна школа финансирана одстрана на Друштвото на Македонците од Романија иод македонска страна. Вакви и слични акции сеорганизирани со цел младите членови на друштвотода можат да си ѓи дознаат корените.Посакувајќи му многу успех на македонскиотансамбл во се што си имаат поставено како целзавршуваме преку едно искрено БРАВО заслужено занастапот на фестивалот ПроЕтника.Pagina Pagina 7 - Седма 11 - Страна страница 11Bazar unde au avut de asemenea un spectacol.Privitor la programul artistic prezentat laProEtnica cele două doamne ne-au informat cădansurile sunt originale macedonene şi că se doreşteo cât mai corectă conservare a lorMelodiile interpretate cu atâta talent de cătreLoredana Pascu sunt preluări din repertoriul unor marisolişti de muzică populară din Macedonia, mai mult s-aprocedat la traducerea textelor unora din melodii pentruca auditoriul în general să poată percepe mesajul pecare acestea îl transmit.Costumele ce au fost purtate pe scenă de către,membrii ansamblului provin, din zona Skopje şi suntfoarte bine, conservate dacă ţinem seama de vechimealor (peste 100 de ani) şi au fost cumpărate chiar din.Macedonia. Specifici sunt ciorapii coloraţi ce sunt întâlniţiîn această formă doar la costumul popular macedoneanne relatau cele două doamne.Membrii ansamblului au vârsta cuprinsă între12 - 30 (n.n. unul dinte ei este chiar medic) provin dinpatru localităţi şi au ajuns ca la rândul lor să fie dascălipentru grupurile de dans nou apărute în sânulcomunităţii.Din discuţiile purtate cu cele două doamne amaflat că îşi doresc să pună la punct un muzeu care săfacă tradiţiile macedonenilor din România cunoscutepublicului larg (n.n. multe din obiceiurile şi tradiţiile pecare le regăsim în zona Olteniei sunt de fapt deprovenienţa macedoneană lucru mai puţin cunoscut) Intre27 august şi 4 septembrie grupul folcloric Sonţe se vaafla, aşa cum ne spuneau ei "acasă în Macedonia " întrotabără finanţată parţial de Asociaţia Macedonenilordin România, parţial de partea macedoneană. Acţiunide felul acesteia sunt făcute în dorinţa ca tinerii membriiai comunităţii să-şi cunoască obârşiile.Urând succes ansamblului nacedonean în totceea ce îşi propun să realizeze încheiem prin a letransmite un BRAVO binemeritat pentru prestaţia de lafestivalul ProEtnica.Олару Георге Мариус►Во сите канцеларии на Друштвото наМакедонците од Романија се одржаа средби начленовите на крајот на секоја недела на месецавгуст во поглед на празнувањето на 6 години одформирањето на Друштвото и 5 години од првиотброј на Македонецот. Средбите постојано беапридружувани од културно уметничка програмаодржана од страна на локалните фолклорни групи.►Д.М.Р и оваа година учествуваше на фестивалотПроетника организиран по шести пат и прв пат сеодржа во времетраење од 10 дена. Македонскатазаедница учествуваше на овој фестивал на 20 и 21август, уметничката изведба која траеше два часабеше одржана од страна на фолклорната групаСонце. ► Постаната веќе традиција летната школакоја се одржува во Охрид ќе ги собере на едноместо најзаслужните млади членови од кадарот наД.М.Р и на македонската заедница, оние кои имаазабележителни резултати во изминатата година.► La sediile din toată ţara ale Asociaţiei Macedonenilordin România s-au desfăşurat la fiecare sfârşit desătămână al lunii august întâlniri ale membrilor învederea celebrării a 6 ani de la înfiinţarea organizaţiei şia 5 ani de când este publicată revista “Macedoneanul”. .Întâlnirile au fost întodeauna urmate de programeartistice susţinute de grupurile folclorice locale.► A.M.R. a participat şi anul acesta la FestivalulProetnica aflat la cea de a şasea ediţie şi desfăşuratpentru prima dată pe întinderea a zece zile.Comunitatea macedoneană a participat la acest festivalîn zilele de duminică 20 august şi luni 21 august cu unprogram artistic care a durat două ore şi a fost susţinutde către grupul artistic Sonţe. ► Devenită deja tradiţie,tabără care se va desfăşura la Ohrid, va aduna aşacum a făcut-o de două ori deja până acum pe cei maimerituoşi tineri din cadrul A.M.R. şi ai comunităţiimacedonene, tineri care pe parcursul anului trecut auavut rezultate deosebite.Проетника 2006 ; Настани на месецот - Proetnica 2006 ; Evenimentele luniiOlaru Gheorghe MariusНАСТАНИ НА МЕСЕЦОТ EVENIMENTELE LUNII

Anul Страна şase, 12 Numărul - Pagina 12 60ПРОРОК ИЛИЈАЗАШТИТНИК НАМАКЕДОНЦИТЕГолемиот Свети Пророк Илија, овој Ангелвдаден во тело кој примил моќ од Господ да го отвора изатвора небото, бил по потекло од Тесви во Галаад.Апокрифската традиција која ги пренесува овие детализа раѓањето на Пророкок, појаснува дека тој бил одплемето на Арон и бил Свештеник. Но не се наоѓаникаква трага за ова во кажувањата во Писмото кое горезумираме во тоа што следува (кф. III Реги 17 – 20 ; IVРеги 1 и 2).Се кажува дека на неговото раѓање неговиоттатко видел луѓе облечени во бело повивајќи го воогнени пелени и давајќи му име, му дале да јадепламен, симбол на почит кон Бога кој го трпи за времена целиот негов живот. Уште од детството, ги следелсите заповеди и цело време бил пред Бога преку еднабезобзирна невиност, непрекинат пост и горежливамолитва, кои му ја направиле душата како огнот инаправиле од него модел за манастирски живот.Во време кога Ахаб доаѓа на престолот насеверното кралство, најден во раскол уште во времетона Јеробоам, недостатокот од набожност иразвратувањето на неговите претходници достигнува доврвна точка. Охрабрен од својата сопруга, одбивнатаИзабел, тој ги прогонува Пророците и сите луѓе кои муостанале верни на Господ и се поклонува на идолитеБаал и Астрате. Пророкот Илија тогаш отишол кајкралот и му рекол: „Господ е жив, Господ на војските,Господ на Израел, пред кого стојам денес ! Не, нема даима оваа година ни роса, ниту дождец освен преку зборMACEDONEANUL Pagina - МАКЕДОНЕЦОТ12 - Страна 12PROOROCUL ILIEOCROTITORULMACEDONENILORSfântul şi marele Profet Ilie, acest înger întrupatîn carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de adeschide şi închide cerurile, era de origine din Tesviîn Galaad. Tradiţia apocrifă, care a transmis acestedetalii despre naşterea Profetului, precizează că el eradin tribul lui Aaron şi deci era Preot. Dar nu se găseştenici o urmă despre acestea în relatarea Scripturii pecare o rezumăm în cele ce urmeaza (cf. III Regi 17-20 ;IV Regi 1 şi 2).Se spune că la naşterea sa tatăl său a văzutoameni îmbrăcaţi în alb învelindu-l în scutece de foc şi,dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbolal râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungulîntregii sale vieţi. Încă din copilărie, ţinea strict toateporuncile Legii şi se ţinea în permanenţă în faţa luiDumnezeu printr-o feciorie indiferentă, post neîncetat şirugăciune arzătoare, care îi făcura sufletul ca focul şifăcură din el modelul vieţii mănăstireşti.Pe vremea când Ahab a urcat pe tronulregatului din Nord, aflat în schismă încă din vremea luiIeroboam, lipsa de pioşenie şidepravarea predecesorilor săi ajunse la culme.Încurajat de soţia sa, respingătoarea Izabel, el îipersecută pe Profeţi şi pe toţi oamenii rămaşicredincioşi lui Dumnezeu şi se închină idolilor Baal şiAstarte. Profetul Ilie se duse atunci la rege şi îi spuse :"Domnul e viu, Dumnezeul Armatelor, Dumnezeul luiIsrael, în faţa căruia stau astăzi ! Nu, nu va fi în aceştiani nici rouă nici ploaie decât prin cuvânt din guramea ! ". La cuvintele Profetului o secete groaznică seabătu atunci, ca febra, asupra pământului : totul fusecat, devastat, ars ; bărbaţii, femeile, copiii, animaleledomestice şi animalele salbatice, toate mureau din lipsahranei, izvoarele secau, plantele se ofileau şi nimic nuscăpa urgiei îngăduite de Dumnezeu, cu speranţa căfoametea va face pe poporul lui Israel să se căiască şisă se întoarcă la credinţă.Din porunca lui Dumnezeu, Profetul, acoperit cuo piele de oaie şi înveşmântat cu piele de viţel, părăsiţinutul lui Israel şi se duse la râul de Chorrath (Kerrith),aflat dincolo de Iordan (după tradiţia bisericească, înacest loc a fost ridicată apoi mănăstirea Hozeva, caremai există şi astăzi, şi unde a trăit şi sfântul Ioan IacobHozevitul). Se adăpă cu apa cascadei iar Domnul îitrimise corbi - animale pe care evreii le considerauimpure şi care aveau reputaţia unei mari cruzimi faţă deprogeniturile lor - pentru a-i duce pâine dimineaţa şicarne seara, ca să trezească în profet mila pentrupoporul care suferea. Când cascada secă şi ea,Dumnezeu îşi trimise slujitorul său la Sarepta din Sidon,lăsându-l să vadă de-a lungul drumului efecteledezastruoase ale secetei, pentru a trezi încă o dată în elmila. Ilie ajunse la o văduvă săracă, păgână, careaduna lemne pentru a coace pâine pentru ea şi fiul său.În ciuda sărăciei în care se afla, ea puse înainte detoate datoria ospitalităţii şi îndată ce Profetul i-o ceru,ea îi pregăti o pâine, cu făina şi uleiul pe care le maiСвети Илија - Sfântul Ilie

Anul şase, Numărul 58 61Pagina Pagina 7 - Седма 13 - Страна страница 13од мојата уста ! ‘‘. На зборовите на пророкот еднастрашна суша настана, како треска над земјата : се сепресуши, одмина, изгоре, мажите, жените, децата,домашните и дивите животни, се умираше однедостаток на храна, изворите пресушувале,растенијата венеле и ништо не се спасувало одстихијата дозволена од Господ, со надеж дека гладот ќего направи народот на Израел да се покае и да му севрати на верата.По заповед на Бога, Пророкот, покриен со овчјакожа и облечен во телешка кожа, ја напуштитериторијата на Израел и отишол кај реката крај Кортах,која се наоѓала потаму од Јордан ( според црковнататрадиција, на ова место подоцна бил кренат манастиротХозева, кој постои и денес, и каде што живеел и СветиЈован Јаков Хозевитски ). Се напојувавал од водопадота пак Господ му испратил три врани – птици кои евреитеги сметале за нечисти и за кои се мислело дека се многусурови со своето потомство – за да им носи леб наутрои месо навечер, за да оживее во Пророкот жалта занародот кој страдал. Кога и водопадите ќе пресушеле,Господ го испрати својот слуга кај Сарепта од Сидон,оставајки го да ги осети страшните измачувања нажедта за време на долгиот пат, за да уште еднаш вонего оживее жалоста. Илија стигнал кај некојасиромашна вдовица, паганка, која собирала дрва за даго испече лебот за нејзе и за нејзиниот син. Покрајсиромаштијата во која живеела, таа пред се го ставилагостопримството и само што и побарал Пророкот, таа муподготвила леб, со брашно и маслото уште кое иостанале. Наградата за нејзиното гостопримство незадоцнила многу: на зборот на Пророкот нејзиниотдрвен сандак за брашно и бокалот со масло не сеиспразниле до враќањето на дождот. Поминале неколкудена од кога Илија бил вдомен кај вдовицата кога евенејзиниот син умира. Како што жената во нејзинатаболка, го обвинувала Божјиот пратеник дека ја донелнесреќата врз нејзината куќа, Илија го зел детето, гокачил на спратот каде што живеел тој и откако дувналтри пати над бездушното тело повикувајќи го со силенглас Господ, тој и го вратил младото момче на неговатамајка, на тој начин пророчувајќи го воскресението намртвите.Жедтта ја нафрли несреќата на целата земјаповеќе од три години и поголем дел од популацијатавеќе беше десеткувана, а пак Господ, почитувајќи гозборот на неговиот Пророк, не сакал да си ја покажемилостивоста пред Илија да разбере дека тој не јапосакува смртта на грешниците туку нивно навраќањекон верата ( кф. Езекил 33 : 11). Го праќа пророкот кајкралот Ахаб, за да му навести дека проклетствотонаскоро ќе стивне. Илија се појавил пред кралот којостанал изненаден што го гледал доаѓајќи слободен, тојкој го барал насекаде со неговите слуги и го поканувалда го собере целиот народ на Израел на планинатаКармел како сведоци на неговото соочување со 450пророци на Баал и 400 пророци на светите гори држениод озлогласената Изабел. Кога се собра целиот народ,Илија им рекол на лажливите пророци : „До кога ќекривите во колената ? Ако Бог е Господ одете по него !Ако е Баал, тогаш одете по него !‘‘. Тој побарал два бикада бидат подготвени за жртвување и да бидатпоставени на кладата, но без да се запали оган и гиостава лажните пророци први да ги донесат жртвите.Овие гласно го повикуваа Баал, сечејќи си го месото одзори до мрак но попусто. Илија им се исмејувал,охрабрувајќи ги да го повикуваат со уште посилен глас,од страв да не заспал нивниот бог или да не е зафатенavea. Primi fără întârziere răsplata ospitalităţii sale : lacuvântul Profetului, covata sa cu făină şi urciorul său cuulei nu se mai goliră până la revenirea ploii. Trecuserăcâteva zile de când Ilie era găzduit la această văduvăcând iată că fiul ei muri. Cum femeia, în durerea ei, îlacuza pe omul lui Dumnezeu că ar fi adus nenorocireaasupra casei ei, Ilie iî luă pe copil, îl urcă la etaj acolounde locuia el şi după ce a suflat de trei ori asupratrupului neînsufleţit chemându-l cu strigăte puternice peDumnezeu, el îl înapoie pe tânărul băiat viu mameisale, profeţind astfel învierea morţilor.Seceta îşi abătuse nenorocirea peste tot ţinutulde peste trei ani şi mare parte din populaţie fusese dejadecimată ; dar Dumnezeu, respectând jurământulProfetului său, nu voia să îşi arate mila mai înainte caIlie să fi înţeles că el nu doreşte moartea păcătoşilor ciîntoarcerea lor la credinţă (cf. Iezechiel 33 :11). Îltrimise deci pe Profet la regele Achab, pentru a-i anunţacă urgia avea în curând să înceteze. Ilie se arătă în faţaregelui care rămase surprins să îl vadă venind, liber, pecel pe care îl căutase peste tot cu slugile sale şi îl invităsă adune pe tot poporul lui Israel pe muntele Carmel camartor al confruntării sale cu cei 450 de profeţi ai luiBaal şi cei 400 de profeţi ai pădurilor sacre întreţinuti deinfama Izabel. Când toată lumea fu adunată, Ilie zisefalşilor profeţi : " Până când veţi şchiopăta îngenunchi ? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţidupă el ! Dacă este Baal, atunci duceţi-vă la el ! ". Elceru ca doi tauri să fie pregătiţi pentru sacrificiu si sa fieasezati pe rug, dar fără să aprindă focul şi îi lăsă pefalşii profeţi să aducă primii sacrificiul. Aceştia îlinvocară cu strigăte pe Baal, tăindu-şi carnea, din zoripână în seară, dar în zadar. Ilie râdea de ei,încurajându-i să strige mai tare, de teama ca zeul lor sănu fi adormit sau să nu fie ocupat cu alte treburi. Lavenirea serii, Profetul înălţă un Altar cu 12 pietre,reprezentând cele 12 seminţii ale lui Israel, săpă unşanţ larg în jurul Altarului, pe care pusese taurul jupuitde piele, şi porunci să fie vărsată, în trei rânduri, apă dinbelşug peste victimă, astfel încât să se umple şantul.Apoi adresă spre cer un strigăt puternic, invocându-l peDumnezeul lui Abraham, lui Isaac şi al lui Iacov. Pedată coborâ foc din cer, devorând jertfa, lemnul şi apa.Tot poporul căzu atunci cu faţa la pământ strigând :" Cu adevărat Domnul este singurul Dumnezeu ". Dinporunca lui Ilie, falşii profeţi fură prinşi şi omul luiDumnezeu le tăie beregata cu propriile sale mâini larâul Cison. El îl anunţă apoi pe Achab că seceta aveaîn curând să înceteze, apoi urcă în vârful Carmelului şi,plecându-se asupra pământului, cu capul între genunchişi mintea adunată în inimă, începu să se roage. Deşapte ori trimise pe slujitorul său să privească orizontul,în direcţia mării, iar a şaptea oară un norişor îşi făcuapariţia, cerul se întunecă şi ploaie căzu din belşug,răspândind pe pământ binecuvântarea cerească.Când regina Isabel află de masacrul profeţilorsăi, se enervă cumplit şi se jură să se răzbune. Ilie, carenu se temuse de mulţimea falşilor profeţi, fu părăsit deharul lui Dumnezeu şi cuprins de laşitate se ascunse înBersabeea în pământul lui Iuda. Epuizat de câtmersese în pustiu, se aşeză la umbra unui copac şi îiceru lui Dumnezeu să îi ia viaţa înapoi. Un înger alDomnului i se arătă atunci cu o pâine şi un urcior deapă. Acest ajutor dumnezeiesc îl făcu să îşiСвети Илија - Sfântul Ilie

Anul Страна şase, 14 Numărul - Pagina 14 60со друѓи работи. Кога се замрачило, Пророкот Илијавоздигнал еден Алтар со 12 камења, кои гипретставувале 12 семки на Израел, ископал еден широкканал околу жртвеникот, каде го поставил одраниотжртвен бик, и проповедал да биде истурена на три пати,вода во изобилство, што би го наполнила целиот канал.Потоа упатил кон небото силен повик, повикувајќи гоГоспод, на Аврам, на Исак и на Јакоб. Одеднаш сеспушти оган од небото, проголтувајќи ја жртвата, дрватаи водата. Целиот народ тогаш падна со лицето конземјата извикувајќи: „Навистина Бог е единствениотГоспод‘‘. Од заповеддта на Илија, лажните пророци беафатени и Божјиот човек им го одрежувал гркланот сосопствени раце кај реката Кисон. Тој потоа му најавилна Ахаб дека сушата ќе престане, по што се искачил наврвот на Кармел, и поклонувајќи се над земјата, сонозете меѓу колениците и умот собран во душата,почнал да се моли. Седумапати го пратил својот слугада го гледа хоризонтот, во правец на морето, а пакседмиот пат едно облаче се појави, небото се стемни ипадна дожд во изобилство, истурајќи на земјата небесенблагослов.Кога кралицата Изабел дознала за масакарот нанејзините пророци, била гневна до бескрај и се колнелаво одмазда. Илија кој не се уплашил од многуминаталажливи пророци, Божјиот дар го напуштил и обземенод мрзливост се сокрил во Берсабеа во земјата наЈуда. Истоштен од долгото одење низ пустината,заседнал под сенката на едно дрво и му побарал наГоспод да му го одземе животот. Еден Божји ангел му сепојавил со еден леб и една матарка вода. Оваа Божјапомош му помогнала да си ја поврати силата и издржалодејќи низ пустината 40 дни, до планината на Бога,Хореб (врвот на планината Синај, на истото место кадешто Господ му се појави на Мојсие. Влегол длабоко вокарпата каде што се сокрил во минатото и Мојсие иГоспод му зборувал во ноќта. Илија одговорил: „Полнсум сум со одлучност за Семоќниот Бог затоа штосиновите на Израел го напуштија Твојот завет, гисрушија Твоите Олтари и ти ги убија Пророците, останавсам а пак тие се обидуваа да ми го одземат животот‘‘.Господ му заповеда да излезе и да стои на планината зада може да го види. Тогаш се крена голема бура, сераздели планината, испукаа карпите, а Господ не бешево бурата, а пак по бурата, земјотрес, Господ не бешениту во земјотресот, пожар, Господ не беше ниту воогнот. По огнот се слушна една тивка воздишка. Самошто ја слушна, Илија си го покри лицето со својатанаметка и остана во пештерата, затоа што Господ бешево тивката воздишка. Господ му кажа дека е далеку одтоа да е единствен правоверник, друѓи седум илјадиизраелци не се поклонија пред Баал, и му заповеда дасе врати по истиот пат назад за да го назначи Хазаел закрал на Сирија и Јеху на Израел, а Елисеј каконаследник. Наоѓајќи го Елисеј зафатен со орање наземјиштето со 12 рала волови, Илија си ја нафрла врзнего наметката и го зел за негов ученик.Кралот Ахаб продолжил со своите нечовечнидела и ги зезел лозовите насади на Набот од Израел, насовет на Изабел побарај Набот да биде погубен.Пророкот Илија, кој некое време не се појавувал, билпратен од Господ во Самарија и му кажал на кралот:„Токму на местото каде што кучињата ја лижеа крвта наНабот, таму кучињата ќе ја лижат и твојата крв а пакпроститутките ќе мрзелуваат во твојата крв‘‘. Тој уштему напомена дека несреќата ќе попадне врз целата куќана Ахаб, кучиња ќе го распарчуваат телото на Изабел напреднит зид од кај Израел. На овие зборови , кралотMACEDONEANUL Pagina14 - МАКЕДОНЕЦОТ- Страна 14reîmprospăteze forţele şi putu să meargă 40 de zile înpustiu, până la muntele lui Dumnezeu, Horeb (vârfulmuntelui Sinai, pe acelasi loc unde Dumnezeu i searătase lui Moise, cf. Exod 33). Întră în adâncul stânciiîn care se ascunsese în trecut Moise şi Dumnezeu îivorbi noaptea. Ilie răspunse : "Sunt plin de sârguinţăpentru Domnul atot-puternic căci fiii lui Israel au părăsitlegământul Tău, au doborât Altarele tale şi Ţi-au ucisProfeţii, am rămas singur iar ei încearcă să îmi iaviaţa ". Dumnezeu îi porunci să iasă şi să stea pe muntepentru a-l vedea. Se făcu atunci o furtună puternică,munţii fură despicaţi iar stâncile sparte, dar Domnul nuera în furtună ; iar după furtună, un cutremur, darDomnul nu era în cutremur ; un foc, dar Domnul nu eraîn foc. După foc se auzi o adiere uşoară. Cum o auzi,Ilie îşi ascunse faţa cu haina sa şi se ţinu sub peşteră,căci Dumnezeu era în adierea uşoară. Domnul îi spusecă, departe de a fi singurul dintre drepţi, alţi sapte mii deIsraeliţi nu îşi plecaseră genunchii în faţa lui Baal şi îiporunci să se întoarcă pe acelaşi drum pentru a ungepe Hazael ca rege al Siriei şi pe Iehu ca rege al luiIsrael, apoi pe Elisei ca urmaş. Găsindu-l pe Eliseiocupat cu aratul pământului cu 12 perechi de boi, Ilie îşiaruncă peste el haina lui făcându-l discipolul său.Regele Achab continuă insa cu faptele salelipsite de pioşenie şi pusese stăpânire pe viţa-de-vie alui Nabot din Yizreel , cerând - la sfatul lui Isabel - caacesta să fie omorât. Profetul Ilie, care nu se maimanifestase pentru o vreme, fu trimis de Domnul înSamaria şi spuse regelui : " Chiar pe locul în care câiniiau lins sângele lui Nabot câinii vor linge şi sângele tăuiar prostituatele se vor lăfăi în sângele tău ". El maispuse că nefericirea avea să se abată peste toată casalui Achab, câinii aveau să sfâşie trupul lui Isabel peСвети Илија - Sfântul Ilie

Anul şase, Numărul 58 61Pagina Pagina 7 - Седма 15 - Страна страница 15започнал да се кае: ја раскинал облеката, се облеколкако сиромашен со една вреќа и држел пост. Господ гоприфатил неговото каење и преку неговиот пророкнајавува дека нема да го остави да прави што сакаосвен по негова зповед.За кратко време Ахаб умира а пак неговиот син,Охозиас, суеверен човек, ја презел власта. Се разболели ги пратил војниците да го бараат оракулот одоколината на Баал Зебуд кај Егроб (Акарон). ПророкотИлија се појавил пред пратениците, кажувајќи им декакралот нема да стане. Кога му ја пренеле оваа порака иопишувајќи го Пророкот, на кралот му станало јаснодека станува збор за Илија и испрати војска од 50војници да го уапсат. Но на два пати, од заповеддта наПророкот, се спушти оган од небото и ги истребивојниците. Третиот офицер се молел да им прости, а пакИлија ги послушал и отишол кај кралот, личнообјавувајќи му дека ќе почине затоа што побарал помошод лажни богови. Навистина Охоазис умира по неколкудена а пак неговиот брат Јорам станува крал на Израел.Во време на неговото 12 годишно владеење тој говеличел култот кон Баал, но не сторил ништо дапрестане гревот на Јеробоам кој дал зачеток на расколво редот на лугето Божји и го поддржувалидолопоклонството. Затоа Господ нафрла несреќа наднеговата куќа и го исполни пророштвото на Илија вовремето на Ахаб, Јеху ја превзел власта по едензаговор против Јорам и влегувајки тој во градот Изреел,Изабел била убиена фрлена од некој висок прозорец.Крвта и истекла по зидот а кучиња го јаделе нејзинототело пред да биде погребана.По 15 години пророштво, исполнувајќи јамисијата која му ја доделил Господ, Илија заминува одГалгала Бетел, придружен од Елисеј кој не сакал да сиго напушти учителот. Од таму отишле во Јерихон.Пристигнати на брегот на Јордан, Илија ја соблечеовчјата кожа, ја собра и удри во водата, која се раздвоиза да ги остави да поминат на суво. Кога Елисеј мупобара да ја добие дел собраната овчја кожа неговиотпророчки дар, Илија му одговорил: „Ако ме видиш когаќе бидам вознесен горе на небото, така ќе ти се даде„.Додека одеа низ пустината разговарајќи, една огненакочија влечена од коњи кои фрлаат искри поминапомеѓу нив. Илија се качи на кочијата и беше „како„земен на небото (Свештениците го подвлекоа зборот„како„, надодаден на верзијата која покажува дека Илијане бил земен на небото со се тело, невозможно делопред воскреснувањето и пред вознесувањето на Господна небото, но дека се спасил од смртта, како Енох и билзадржан од Бога во едно непознато место, се допоследниот ден), во еден вртеж, во исто време Елисејизвикуваше: „Оче, Оче, колата на Израел и нејзинитекоњи!„. Тој ја зема наметката на Пророкот која падна врзнего и удирајќи двапати по водите успеал да преминепреку Јордан, поздравен од чедата на Пророкот коиизвикуваа : „Духот на Илија се спушти над Елисеј! „.Така вознесен во небеста со телото, ПророкотИлија предскажал Вознесението на Господ ИсусХристос а пак преку праќањето на неговата наметка надсвојот ученик, тој го предскажува симнувањето наСветиот Дух на Дуовден.Значајна личност во пророчкиот свет,стигнувајќи таму со неговиот голем стремеж, на Илијаму било судено достоинствено да го види очи в очи соГоспод вдаден во тело, покрај Мојсие и треите апостолина денот на промената на ликот (кн. Матеј 17), кое гонајвило второто доаѓање на нашиот Господ Бог ИсусХристос. Симнувајќи се од планината Табор, ученицитеzidul din faţă de la Yizreel. La aceste cuvinte, regele fucuprins de căinţă : îşi sfâşie hainele, se îmbrăcă cu unsac şi ţinu post. Domnul aprobă pocăinţa lui şi anunţăprin Profetul său că nu va da frâu liber mâniei Saledecât sub domnia fiului său.Achab muri la puţină vreme iar fiul său,Ohozias , om superstiţios, luă puterea. Căzând bolnavtrimise soli în căutarea unui oracol pe lânga Baal Zebudla Egron (Akkaron). Profetul Ilie se prezentă în faţasolilor, anunţând că regele nu se va mai scula. Cândtransmiseră acest mesaj, descriindu-l pe Profet, regeleînţelese că era vorba de Ilie şi trimise o armată de 50de oameni pentru a-l aresta. Dar în două rânduri, dinporunca Profetului, un foc coborî din cer şi îi mistui pesoldaţi. Al treilea ofiţer îl rugă să îl cruţe iar Ilie îl ascultăşi se duse la rege, anunţându-i chiar el că avea sămoară pentru că ceruse ajutor de la falşii zei. Ohoziasmuri într-adevăr la câteva zile iar fratele său Ioramdeveni rege al lui Israel. În timpul celor 12 ani aidomniei sale el suprimă cultul lui Baal, dar nu făcu săînceteze păcatul lui Ieroboam care dăduse naştereschismei în rândul poporului lui Dumnezeu şi încurajaseidolatria. De aceea Dumnezeu abătu necazul asupracasei sale şi îndeplini profeţia făcută de Ilie în timpul luiAchab : Iehu luă puterea în urma unei conspiraţiiîmpotriva lui Ioram şi, intrând el în oraşul Yizreel, Isabelfu omorâtă şi aruncată din înaltul unei ferestre. Sângelesău se scurse pe zid iar câinii îi mâncară trupul maiînainte ca ea să fi putut fi îngropată.Dupa 15 ani de profeţii, îndeplinind misiunea pecare i-o încredinţase Dumnezeu, Ilie se duse de laGalgalla Bethel, însoţit de Elisei care nu voia să îşipărăsească învăţătorul. De acolo se duseră la Ierihon.Ajuns pe malul Iordanului, Ilie îşi luă haina din piele deoaie, o înfăşură şi lovi apele, care se despărţiră pentrua-i lăsa să treacă pe uscat. Când Elisei îi ceru săprimească îndoită parte din harul sau profetic, Ilie îirăspunse : " Dacă mă vei vedea pe când voi fi înălţat lacer, aşa ţi se va da ". Şi pe când mergeau ei astfel prinpustiu tăifăsuind, un car de foc tras de cai scăpărătoriapăru între ei. Ilie urcă în car şi fu "ca" luat în cer(Părinţii au subliniat că acest " ca ", adăugat înversiunea Septanta arată că Ilie nu a fost dus cu trupulla Cer, fapt imposibil înainte de învierea şi înălţarea luiHristos, dar că a scapat morţii, precum Enoh şi a fostreţinut de Dumnezeu într-un loc necunoscut, până înultima zi), într-un rotocol, în timp ce Elisei striga :" Părinte, Părinte, carul lui Israel şi caii săi ! ". El luăhaina Profetului care căzuse peste el şi lovind apele dedouă ori putu să traverseze Iordanul, salutat de FiiiProfetului care strigau : " Duhul lui Ilie s-a lăsat asupralui Elisei ! ".Astfel înălţat în înălţimi cu trupul, Profetul Ilieprefigura Înălţarea Domnului Nostru Iisus Hristos iarprin trimiterea hainei sale peste discipolul său, el vesteacoborârea Sfântului Duh în ziua Rusaliilor (cf. SfântulRoman Melodul, Condacul Profetului Ilie, 33).Reprezentant de vază al ordinului profetic ajunsprin râvna sa pe culmea cea mai de sus a virtuţii, Ilie fujudecat demn de a vedea faţă în faţă slavaDumnezeului întrupat, alături de Moise şi de cei treiApostoli în ziua Schimbării la faţă (cf. Matei 17), careanunţa a doua venire a Domnului Nostru Iisus Hristos.Coborând de pe muntele Taborului, discipolii îl întrebarăСвети Илија - Sfântul Ilie

Asociaţia Macedonenilor din RomâniaA.M.R. - Д.М.Р.Друштвото на Македонците од РоманијаAsociaţia Macedonenilor din RomâniaДруштвото на Македонците од РоманијаAdresa este : Bucureşti,strada Thomas Masarik, nr.29A, sector 2Telefon : 212.09.22Telefon/Fax : 212.09.23Email :asmacedonenilor@yahoo.com.sgVIZITAŢIwww.macedoneni.roго прашувале Господ дали Илијатребало да дојде пре воскресениетона мртвите, за да врати на место секако што било, според пророчкотоучење (Малахија 3: 23). Христос имодговорил : „Илија веќе дошол и тиене го запознале туку го третиралекако што тие сакале„, мислејќи наСвети Јован Крстител кој дојде да гоприготви Сопственото доаѓање, содухот и со моќта на Илија (Лука 1 :17). Така како што Јован бешепредвесник на првото доаѓање вотело на Синот Божји, се верува декатака Илија ќе биде, предвесник завторото доаѓање, на крајот навековите. Црковната традиција воЕнох и Илија, кои ќе уимрат воборба со Антихристот (Апокалипса11) ги видела двајцата сведоци коибиле заштитени од смртта порадиоваа цел.pe Domnul dacă Ilie trebuia să vinăînainte de învierea morţilor pentru apune toate lucrurile înapoi cum aufost, după cum învaţă Profeţii(Malahia 3 :23). Hristos lerăspunse : " Ilie a venit deja şi ei nul-au cunoscut ci l-au tratat după cumau vrut ei ", făcând aluzie la SfântulIoan Botezatorul care venise săpregătească propria Lui venire, cuduhul şi cu puterea lui Ilie (Luc1 :17). Aşa cum Ioan fuÎnaintemergătorul primei veniri întrup a Fiului lui Dumnezeu, astfel Ilieva fi, se crede, premergătorul celeide a doua veniri, la sfârşitulveacurilor. Tradiţia ecleziastă avăzut adesea în cei doi martori, carevor muri în ultima luptă împotriva luiAntihrist (Apocalipsa 11), pe Enoh şiIlie, care au fost păziţi de moarte înacest scop.Publicaţie editată de AsociaţiaMacedonenilor din România, cusprijinul Guvernului României -Departamentul pentru RelaţiiInteretnice din cadrul SecretariatuluiGeneral al Guvernului RomânieiISSN : 1582-831xDirectorul ziaruluiLiana DumitrescuRedactor ŞefConstantina DumitrescuRedactorLaura RogobeteTehnoredactare computerizatăLaura RogobeteTraducereMarјan MihajlovColaboratori :Constantin Câşlaru, ElenaPârvulescu, Alexandra Răuţi, MirunaSecu, Ana Luminiţa Irimia, VictorGhenea şi alţii ...Coperta I - Malul lacului Ohrid -tabăra organizată de A.M.R în 2005CONŢINUT :СОДРЖИНАUn macedonean necăjit 1-2 Еден тажен македонец 1-2Nuntă la macedoneni 2-5 Македонска свадба 2-5Nuntă la Galicnik 6-7 Галичка свадба 6-7Calendar ortodox 7 Павославен календар 7Noul guvern macedonean 8-9 Нова македонска влада 8-9Proetnica 2006 9 Проетника 2006 9Articol din Agora 10-11 Извадок од Агора 10-11Evenimentele lunii 11 Настани на месецот 11Sfântul Ilie ocrotitorul macedonneilor12-16 Свети Илија заштитнии намакедонците12-16Корица 1 - Брегот на Охридското Езеро - летна школа организирана од Д.М.Р воСвети Илија - Sfântul Ilie