hegedus iuliana cristina rezumat teza doctorat - USAMV Cluj-Napoca
hegedus iuliana cristina rezumat teza doctorat - USAMV Cluj-Napoca
hegedus iuliana cristina rezumat teza doctorat - USAMV Cluj-Napoca
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
UNIVERSITATEA DE ŞTIINłE AGRICOLE<br />
ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ – NAPOCA<br />
SCOALA DOCTORALĂ<br />
FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ<br />
Ing. HEGEDUS IULIANA CRISTINA<br />
REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT<br />
"Studii privind unele caracteristici fizico-chimice<br />
şi biologice ale apei utilizată în ferme piscicole<br />
din Transilvania"<br />
"Studies on some physical-chemical and<br />
biological characteristics of water used in fish<br />
farms in Transylvania"<br />
Conducător ştiinŃific<br />
Prof.univ. dr. CORNEL MAN<br />
<strong>Cluj</strong> – <strong>Napoca</strong><br />
2010
CUPRINS<br />
1. Introducere…………………………………………………………<br />
Capitolul 1. Apele naturale – caracterizare generală.............................<br />
1.1. Indicatori de calitate a apei...............................................<br />
1.2. Caracterizarea igienică a reŃelei hidrologice din<br />
România................................................................................... 15<br />
1.3.LegislaŃia apelor utilizate în piscultură.............................. 19<br />
Capitolul 2. Apa-mediul de viaŃă al peştilor. Caracteristicile apei şi<br />
importanŃa lor în piscicultură............................................ 21<br />
2.1 Caracteristicile mecanice şi fizice ale apei şi importanŃa<br />
lor în piscicultură...............................................................<br />
2..2. Caracteristicile organoleptice ale apei............................<br />
2.3 Caracteristicile chimice ale apei şi importanŃa lor în<br />
piscicultură........................................................................<br />
2.3.1. Indicatori a regimului de oxigen ...............................<br />
2.3.2. Indicatori a regimului nutrienŃi..................................<br />
2.4. Indicatori ai capacităŃii de tamponare a apei................... 52<br />
Capitolul 3. Biologia apelor naturale, relaŃii cu însuşirile fizico-chimice<br />
ale apei ...... 58<br />
3.1 Biocenoze si indicatori biologici pentru diferite clase de<br />
calitate ale apelor naturale de suprafaŃă............................<br />
3.2. Indicatori pentru substanŃele anorganice din ape..............<br />
Capitolul 4. Calitatea apei şi bunăstarea peştilor crescuŃi în ape<br />
naturale…………………………………………………………………<br />
4.1. Ce se ştie despre bunăstarea peştilor...........................<br />
4.2. Evaluarea bunăstării la peşti.......................................<br />
4.3.RelaŃii între calitatea apei şi bunăstarea peştilor.........<br />
pag pag<br />
9 7<br />
11<br />
11<br />
22<br />
34<br />
36<br />
36<br />
44<br />
58<br />
69<br />
72<br />
72<br />
73<br />
74<br />
Partea a II-a Cercetări proprii<br />
Capitolul 5. Prezentarea generală a lacurilor luate în studiu condiŃiile<br />
meteor climatice ale zonei şi obiectivele cercetării..................... 78<br />
5.1. Prezentarea generală a lacurilor luate în studiu……………<br />
5.2. CondiŃiile meteoroclimatice ale zonei pe perioada<br />
cercetărilor............................................................................<br />
5.3. Obiectivele principale ale cercetarii......................................<br />
5.4. Colaborări în realizarea tezei………………………………<br />
Capitolul 6. Studiul caracteristicilor fizico-chimice ale apei şi influenŃa<br />
lor asupra vieŃii acvatice........................................................ 92<br />
6.1. Scopul cercetării…………………………………………… 92<br />
6.2. MotivaŃia în alegerea parametrilor………………………… 92<br />
6.3.Material şi metodă…………………………………………. 93<br />
6.4. Rezultate şi discuŃii……………………………………….. 95<br />
78<br />
82<br />
89<br />
91<br />
8<br />
12<br />
13<br />
2
6.4.1.Caracteristici fizice: Temperatura apei………………...<br />
6.4.2. Caracteristici chimice………………………………….<br />
95<br />
99<br />
13<br />
14<br />
6.5. Caracterizarea globală a apelor din punct de vedere a<br />
parametrilor indicatori ai eutrofizării şi exprimarea<br />
acestora prin QWI (Water Index Quality)………………. 128 20<br />
6.6. Concluzii parŃiale…………………………………………. 135<br />
Capitolul 7. Cercetări privind evoluŃia indicatorilor fizico-chimici ai apei ce<br />
influenŃează productivitatea naturală a bazinelor de creştere a<br />
Cyprinidaelor.................................................................................. 143 22<br />
7.1. Material şi metoda.................................................................<br />
7.2. Rezultate şi discuŃii...............................................................<br />
143<br />
145 22<br />
7.2.1. EvoluŃia indicatorilor fizici............................................. 145 22<br />
7.2.1.1. Temperatura apei...................................................<br />
7.2.1.2. TransparenŃa .........................................................<br />
145<br />
157<br />
22<br />
23<br />
7.2.2. EvoluŃia indicatorilor regim de oxigen .......................... 168 24<br />
7.2.2.1. EvoluŃia parametrului oxigen dizolvat.................<br />
7.2.2.2. CCO (oxidabilitate)......................................................<br />
168<br />
182<br />
24<br />
25<br />
7.2.5. Concluzii parŃiale............................................................ 195<br />
7.2.4. Indicatori ai capacităŃii de tamponare a apei................... 196 27<br />
7.2.4.1. pH-ul apei...............................................................<br />
7.2.4.2. Alcalinitatea .........................................................<br />
7.2.4.3. Duritate totală. .....................................................<br />
196<br />
209<br />
219<br />
27<br />
29<br />
29<br />
7.2.5. Concluzii parŃiale............................................................ 231<br />
7.2.6. EvoluŃia indicatorilor regim nutrienŃi............................. 232 29<br />
7.2.6.1. EvoluŃia parametrului N-NO 3. ...............................<br />
7.2.6.2. EvoluŃia parametrului N-NO 2 ...............................<br />
7.2.6.3. EvoluŃia parametrului P-PO 4 ..............................<br />
232<br />
244<br />
254<br />
29<br />
30<br />
31<br />
7.2.7.Concluzii parŃiale............................................................ 264<br />
7.2.8. EvoluŃia cationilor majori calciu (Ca 2+ ) şi magneziu<br />
(Mg 2+ )......................................................................................... 266<br />
7.2.9. Concluzii parŃiale............................................................ 270<br />
7.3. Aprecierea globală a apei prin analiza WQI (Water Quality<br />
Index) raportat la exigenŃele Ordinului 161/2006.................. 271 32<br />
7.3.1. Material şi metodă...........................................................<br />
7.3.2. Rezultate şi discuŃii.........................................................<br />
7.3.4. Concluzii parŃiale............................................................<br />
271<br />
272<br />
277<br />
Capitolul 8. Monitorizarea şi evaluarea fitoplanctonului în relaŃie cu<br />
calitatea fizico-chimică a apei …………………………….. 279 36<br />
8.1.Material şi metodă.....................................................................<br />
8.2.Rezultate şi discuŃii..................................................................<br />
8.3.Caracterizarea apei în funcŃie de indicii de saprobitate<br />
279<br />
280<br />
292<br />
2004-2005................................................................................ 36<br />
8.3.1. Concluzii parŃiale........................................................... 293<br />
3
8.4. Caracterizarea ecologică a speciilor algale 2006-2007……… 295 39<br />
8.4.1. Concluzii parŃiale……………………………………… 313<br />
Capitolul 9. Evaluarea productivităŃii biologice a lacurilor studiate în<br />
funcŃie de caracteristicile apei şi determinarea producŃiei de peşte……… 318 40<br />
9.1. Estimarea productivităŃii piscicole naturale a bazinelor<br />
piscicole în funcŃie de caracteristicile fizico-chimice ale apei<br />
9.2. ProducŃia piscicolă şi factorii de influenŃă...............................<br />
9.3. Concluzii parŃiale ....................................................................<br />
319<br />
333<br />
339<br />
Capitolul 10. ObservaŃii privind impactul unor însuşiri ale apei asupra<br />
bunăstării şi patologiei peştilor din iazurile şi bazinele luate în studiu....... 341<br />
10.1.Material şi metodă............................................................. 341<br />
10.2. Rezultate şi discuŃii.......................................................... 342<br />
10.3 Concluzii parŃiale.............................................................. 345<br />
Capitol 11. Concluzii generale................................................................... 347 42<br />
Bibliografie................................................................................................. 358 43<br />
Rezumatul tezei de <strong>doctorat</strong>..................................................................... 370<br />
Summary of Doctoral Thesis................................................................... 390<br />
CONTENT<br />
1. Introduction…………………………………………………………... 9<br />
Chapter 1. Natural waters- General characterization................................ 11<br />
1.1. Water quality indicators........................................................ 11<br />
1.2 Characterization of Romania hygiene hydrological network 15<br />
1.3.The law of water using in aquaculture.................................. 19<br />
Chapter 2. Water – Environment of fish life, Water features and their<br />
importance in fish farming...................................................... 21<br />
2.1 Mechanical and physical characteristics of water and their<br />
importance in fish farming ...................................................<br />
2.2. Organoleptic characteristic of water....................................<br />
2.3 Chemical characteristic of water and and their importance<br />
in fish farming .......................................................................<br />
2.3.1. Indicators of oxygen regime..........................................<br />
2.3.2 Indicators of nutrient regime...........................................<br />
2.4. Indicators buffering capacity of water................................. 52<br />
Chapter 3. Biology of natural waters. Relations with physical-chemical<br />
characteristics of water………………………………………. 58<br />
3.1 Biocoenosis and biological indicators of quality for<br />
different classes of natural surface water……………………….<br />
3.2. Indicators for inorganic substances from waters...................<br />
Chapter 4. The water quality and fish welfare kept at natural waters …<br />
42<br />
pag pag<br />
22<br />
34<br />
36<br />
36<br />
44<br />
4.1.What about fish welfare…………………………………… 72<br />
58<br />
69<br />
7<br />
4
4.2. Assessment in fish welfare………………………………. 73<br />
4.3. The relation between water quality and fish welfare ……... 74<br />
Second part - Own research<br />
Chapter 5. Overview of the lakes studied climate weather conditions<br />
and objectives of the research area………………………………………. 78<br />
5.1. Overview of the lakes studied……………………………...<br />
5.2. Weather and climate conditions during the research area.....<br />
5.3. The main objective of research…………………………….<br />
5.4. Cooperation in achieving Thesis…………………………..<br />
Chapter 6. Study of physical – chemical characteristic of water and<br />
their influence about aquatic life…………………………………….… 92 12<br />
6.1. Research goal………………………………………………<br />
6.2. Motivation in choosing parameters……………………….<br />
6.3. Material and methods………………………………………<br />
6.4. Result and discussion………………………………………<br />
92<br />
92<br />
93<br />
95<br />
12<br />
13<br />
6.4.1.Water temperature………………………………………<br />
6.4.2. Chemical characteristics……………………………….<br />
95<br />
99<br />
13<br />
14<br />
6.5. Global characterization of water from point of view of<br />
the parameters and indicators who show the eutrophication,<br />
expressed by WQI (Water Quality Index)……………………..<br />
6.6. Partial conclusion ………………………………………….<br />
128<br />
135<br />
20<br />
Chapter 7. Research on the physical and chemical indicators who<br />
influencing the water productivity in growth natural pond at<br />
Cyprinidae species.................................................................. 143 22<br />
7.1. Material and methods………………………………………<br />
7.2. Result and discussion ...........................................................<br />
143<br />
143<br />
7.2.1. Dinamics of physical indicators..................................... 145 22<br />
7.2.1.1. Water temperature.................................................<br />
7.2.1.2 Transparency .........................................................<br />
145<br />
157<br />
22<br />
23<br />
7.2.2. Dinamics of oxygen regim indicators ........................... 168 24<br />
7.2.2.1. Dinamics of oxygen dissolved parameter..............<br />
7.2.2.2. CCO (chemical oxygen consumer)...............................<br />
168<br />
182<br />
24<br />
25<br />
7.2.3. Partial conclusion........................................................... 195<br />
7.2.4. Indicators buffery capacity of water............................... 196 27<br />
7.2.4.1. Water pH...............................................................<br />
7.2.4.2. Alcalinity ..............................................................<br />
7.2.4.3. Totall hardness.....................................................<br />
196<br />
209<br />
219<br />
27<br />
29<br />
29<br />
7.2.5. Partial conclusion ........................................................... 231<br />
7.2.6. Dinamics of nutrients regime.......................................... 232 29<br />
7.2.6.1. Dinamics of N-NO 3 parameter…………………..<br />
7.2.6.2. Dinamics of N-NO 2 parameter………………….<br />
7.2.6.3. Dinamics of P-PO 4 parameter .............................<br />
232<br />
244<br />
254<br />
29<br />
30<br />
31<br />
78<br />
82<br />
89<br />
91<br />
8<br />
5
7.2.7. Partial conclusion............................................................ 264<br />
7.2.8. Dinamics of calcium and magnesium ............................ 266<br />
7.2.9. Partial conclusion............................................................ 270<br />
7.3. Comprehensive assessment of water by analysis WQI<br />
(Water Quality Index) report 161/2006 Order<br />
Requirements..................................................................... 271 32<br />
7.3.1. Materials and methods.............................................<br />
7.3.2. Results and discussion.............................................<br />
7.3.3. Partial conclusions...................................................<br />
271<br />
272<br />
277<br />
Chapter 8. Phytoplanktonic monitoring and evaluation in relation to<br />
water quality physical and chemical………………………………...…… 279 36<br />
8.1. Material and methods……………………………………<br />
8.2. Results and discussion…………………………………...<br />
8.3. Characterization of water by index saprobic 2004-2005...<br />
279<br />
280<br />
292 36<br />
8.3.1. Conclusions partial ………………………………. 293<br />
8.4. Ecological characterization of algae species 2006- 2007. 295 39<br />
8.4.1. Partial conclusions................................................... 313<br />
Chapter 9. Biological productivity evaluation of ponds studied by<br />
determining features of water and fish production……………………….. 318 40<br />
9.1. Fish productivity estimation of natural ponds by physical<br />
chemical characteristics of water………………………...<br />
9.2. Fishery production and the influence factors…………….<br />
9.3. Partial conclusions……………………………………….<br />
319<br />
333<br />
339<br />
Chapter 10. Observations on the impact of welfare and the properties<br />
of water in fish pathology studied ponds and lakes……………………… 341 42<br />
10.1. Material and methods………………………………….. 341<br />
10.2. Results and discussion…………………………………. 342<br />
10.3 Partial conclusions............................................................ 345<br />
Chapter 11. General conclusions............................................................. 347 42<br />
References..................................................................................................<br />
Summary of Doctoral Thesis....................................................................<br />
358<br />
370<br />
43<br />
6
INTRODUCERE<br />
Apa în natură prezintă o importanŃă deosebită datorită multiplelor roluri pe care le<br />
îndeplineşte şi a numeroaselor domenii în care este întrebuinŃată. Mai presus de toate însă,<br />
apa reprezintă cel mai important şi de neînlocuit habitat şi mediu de viaŃă a organismelor<br />
acvatice. Pentru că, peştii sunt total dependenŃi de apa în care trăiesc, înŃelegerea calităŃii<br />
apei din punct de vedere fizico-chimic este crucială pentru succesul în domeniul<br />
pisciculturii, apa fiind întotdeauna factorul limitativ în obŃinerea producŃiei de peşte.<br />
De ce trebuie testat pH-ul Ce se petrece cu oxigenul din apa unui bazin, lac,<br />
heleşteu , de ce creşte şi descreşte Ce rol joacă temperatura aerului asupra apei <br />
Cum influenŃează evoluŃia celorlalŃi indicatori pe parcursul unui an Când se<br />
întâlnesc cantităŃi mari de azotiŃi, amoniac De ce este necesar să avem cunoştinŃe<br />
legate de alcalinitatea şi duritatea apei, care este cantitatea de gunoi de grajd ce o pot<br />
utiliza pentru îngrăşarea bazinului Când introduc amendamente în apă Cum<br />
influenŃează apa sănătatea peştilor Care este starea lacurilor folosite în scopul<br />
pescuitului sportiv sau a bazinelor ce fac parte din circuitul fermelor piscicole<br />
Sunt câteva din întrebările la care s-a căutat şi găsit un răspuns prin<br />
cercetările noastre efectuate inter şi multidisciplinar !.<br />
Lucrarea este structurată în:<br />
1. Partea de cercetare bibliografică cu capitolele:<br />
Capitolul 1. Apele naturale – caracterizare generală<br />
Capitolul 2. Apa-mediul de viaŃă al peştilor. Caracteristicile apei şi importanŃa lor în<br />
piscicultură.<br />
Capitolul 3. Biologia apelor naturale, relaŃii cu însuşirile fizico-chimice ale apei<br />
Capitolul 4. Calitatea apei şi bunăstarea peştilor crescuŃi în ape naturale<br />
2. Partea a II-a de cercetări proprii:<br />
Capitolul 5. Prezentarea generală a lacurilor luate în studiu; condiŃiile meteoro<br />
climatice ale zonei si obiectivele cercetarii<br />
Capitolul 6. Studiul caracteristicilor fizico-chimice ale apei şi influenŃa lor asupra<br />
vieŃii acvatice<br />
7
Capitolul 7. Cercetări privind evoluŃia indicatorilor fizico-chimici ai apei ce<br />
influenŃează productivitatea naturală a bazinelor de creştere a Cyprinidaelor<br />
Capitolul 8. Monitorizarea şi evaluarea fitoplanctonului în relaŃie cu calitatea fizicochimică<br />
a apei<br />
Capitolul 9. Evaluarea productivităŃii biologice a lacurilor studiate în funcŃie de<br />
caracteristicile apei şi determinarea producŃiei de peşte<br />
Capitolul 10. ObservaŃii privind impactul unor însuşiri ale apei asupra<br />
bunăstării şi patologiei peştilor din iazurile şi bazinele luate în studiu<br />
11. Concluzii generale<br />
Bibliografie<br />
OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE CERCETARII<br />
Scopul lucrării constă în evaluarea, analizarea temporară şi spaŃială a<br />
parametrilor fizico-chimici şi biologici a apelor piscicole în raport cu evoluŃia<br />
sezonieră şi multianuală, precum şi impactul lor asupra ecosistemului acvatic.<br />
Evaluarea nivelului de troficitate a bazinelor în funcŃie de parametrii fizicochimici<br />
studiaŃi şi prezenŃa fitoplanctonului care în mod direct este afectat de<br />
modificările survenite în starea chimică a apei.<br />
Obiectivele ce fac parte integrantă studiului au constat în:<br />
1. Aprecierea calităŃii apei din punct de vedere a :<br />
Indicatorilor fizici : temperatura şi transparenŃa apei ; indicatorilor chimici :<br />
indicatorilor regim de oxigen: oxigen dizolvat, CCO (consum chimic de oxigen), ai<br />
capacităŃii de tamponare a apei: pH-ul apei, alcalinitatea, duritate totală, evolutia<br />
indicatorilor regim nutrienŃi : N-NO 3 , P-PO 4 , şi a parametrului N-NO 2 , evoluŃia<br />
cationilor majori Ca 2+ şi Mg 2<br />
2. Stabilirea statutului trofic al ecosistemelor acvatice studiate şi evaluarea<br />
gradului de eutrofizare din perspectiva analizelor fizico-chimice efectuate.<br />
Caracterizarea globală a apelor din punct de vedere a parametrilor<br />
indicatori ai eutrofizării apelor şi exprimarea acestora prin QWI (Water<br />
Index Quality),<br />
8
Aprecierea globală a apei raportată la exigenŃele Ordinului 161/2006.<br />
3. Evaluarea biologică a bazinelor studiate şi fenomenele sezoniere în viaŃa<br />
fitoplanctonului<br />
4. Analizarea productivităŃii biologice a bazinelor studiate din cadrul<br />
fermele piscicole; legătura dintre procesele de acumulare a substanŃei organice<br />
cu factorii abiotici şi biotici a mediului,<br />
5. AcŃiunea concomitentă şi reciprocă a factorilor biotici şi abiotici ai<br />
mediului acvatic care acŃionează asupra integrităŃii stării de sănătate a speciilor<br />
de peşti ce populează bazinele.<br />
Prima parte a studiului a constat în evaluarea gradului de impurificare a<br />
apei din lacuri în care activitatea de bază o constituie pescuitul sportiv. S-au<br />
luat în studiu principalii indicatori ce definesc gradul de trofie, arată treptele în<br />
procesele de eutrofizare, clasele de calitate, pe baza cărora s-a elaborat cartarea<br />
şi definirea calităŃii apei, utilizând ca metodă pentru prima dată pe plan<br />
naŃional : metoda punctelor sau Indexul de Calitate a Apei . Perioada de timp a<br />
desfăşurării studiului: 2004 şi 2005, perioadă în care s-au întreprins câte două<br />
campanii lunare de prelevare a probelor de apă.<br />
Punctajele acordate fiecărui parametru luat în studiu s-a bazat pe valorile<br />
obŃinute şi comparate cu valorile de referinŃă care atestă gradul de bunăstare a<br />
peştilor . In sprijinul definirii claselor de calitate şi a gradului de eutrofizare a<br />
lacurilor , valorile medii sezonale şi anuale au fost comparate cu cele ale<br />
Ordinului 161/2006 .<br />
In partea a doua a tezei s-au sistematizat rezultatele obŃinute pe o<br />
perioadă de 2 ani consecutivi 2006-2007, vizând succesiunile sezonale, anuale<br />
şi multianuale a parametrilor fizico-chimici ce fac parte integrantă din calculul<br />
productivităŃii naturale a bazinelor piscicole incluse în circuitul fermelor de<br />
creştere şi comercializare a Cyprinidaelor, în care s-au umărit un număr de 12<br />
parametrii, numărul prelevărilor lunare a fost de 4 în cazul bazinelor B4, B9,<br />
BA şi 2 prelevări pentru BS; dinamica diversităŃii fitoplanctonice, care alături de<br />
9
parametrii fizico-chimici studiaŃi întregesc imaginea de ansamblu asupra<br />
condiŃiilor reale existente la nivelul ecosistemelor acvatice studiate, a modificărilor<br />
permanente ce au loc în cadrul proceselor fizico - chimice şi care conduc la<br />
modificări în structura biotei acvatice.<br />
Pe baza analizei fizico –chimice, biologice a fost posibilă obŃinerea de<br />
informaŃii referitoare la calitatea apei în fiecare lună, sezon, an de studiu,<br />
obŃinerea de informaŃii utile asupra capacităŃii bazinului de a produce peşte în<br />
condiŃii reale şi a producŃiei nete de peşte realizat.<br />
MATERIAL ŞI METODE<br />
In monitorizarea subsistemelor lacuri s-a Ńinut cont de metodologia de<br />
lucru prevăzută în: Ghidul general pentru tehnicile de prelevare SR-ISO 5667-<br />
1/1998, Ghid de prelevare a apelor din lacuri naturale şi artificiale SR-ISO<br />
5667-4/2000, stabilindu-se mai multe secŃiuni, mijloc lac, sursă aprovizionare,<br />
evacuare (probă amestec), pe profilul suprafaŃă.<br />
In vederea evaluării şi analizării cât mai corecte a rezultatelor prelevarea<br />
şi recoltarea probelor s-a realizat de două ori pe lună în anii de studiu 2004 şi<br />
2005, pe parcursul întregului an biologic (Martie – Octombrie); activitatea de<br />
monitorizare a calităŃii apelor din lacuri s-a concretizat prin aprecierea acesteia<br />
în raport cu:<br />
Indicatori fizici, regimul termic: temperatura ca factor reglator al<br />
activităŃii hidrobionŃilor şi variabilitatea sezonieră.<br />
Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, CCOMn (consumul<br />
chimic de oxigen prin metoda cu permanganat de potasiu sau oxidabilitatea)<br />
Indicatori ai reacŃiei active a mediului, a stării de acidifiere a apei: pH<br />
Parametrii pe bază de azot : N-NH 3 , N-NO 2 , N-NO 3 ,<br />
Parametrii: temperatura, oxigen dizolvat (metoda electrochimică cu<br />
sondă: SR EN 25814/1999) şi pH au fost determinate in situ în momentul<br />
recoltării probelor în zona trofogenă 30-50 cm sub oglinda apei.<br />
10
CeilalŃi parametrii urmăriŃi au fost analizaŃi în primele 4 ore după<br />
recoltare în laboratorul disciplinei de Igienă utilizându-se metodele de referinŃă<br />
corespunzătoare cu cerinŃele actuale: spectrofotometric pentru determinarea<br />
elementelor pe bază de azot: N-NH 3 ; N-NO 2 (STAS 9800-2/71,<br />
spectrofotometrică), N-NO 3 (metoda spectrofotometrică cu 2-6-dimetilfenol SR<br />
7890/1), determinarea consumului chimic de oxigen CCOMn prin metoda STAS<br />
9887/74, a durităŃii totale folosind metoda cu EDTA, STAS 3026/76.<br />
In interpretarea rezultatelor fizico-chimice şi pentru atestarea relevanŃei<br />
practice a rezultatelor s-au stabilit câteva convenŃii în tratarea datelor după<br />
autori din literatura de specialitate : valori care atestă gradul de bunăstare a<br />
peştilor, gradul de periculozitate, afectare a celorlalŃi parametrii mediali, pe baza<br />
cărora s-a stabilit starea chimică după metoda punctelor- WQI, determinarea<br />
stadiului trofic şi a procesului de eutrofizare a lacurilor după parametrii studiaŃi<br />
în acord cu Ordinul 161/2006, unde indicatorii monitorizaŃi au fost încadraŃi<br />
într-unul din cele 5 stări ecologice după gradul de trofie: ultroligotrof, oligotrof,<br />
mezotrof, eutrof şi hipertrof.<br />
De asemenea prelucrarea statistică a datelor s-a realizat prin statistica<br />
descriptivă, distribuŃia rezultatelor din setul de date prin metoda grafică,<br />
comparări prin aplicarea testelor statistice asupra datelor obŃinute/sezoane,<br />
anual cu limitele de referinŃă, corelaŃia existentă între diferiŃi parametrii,<br />
comparare spaŃială şi temporară a variabilelor luate în studiu. Statistica simplă<br />
descriptivă pentru valorile obŃinute s-a realizat prin calcularea mediei, medianei,<br />
deviaŃia standard pentru fiecare din parametrii incluşi în studiu.<br />
Datele statistice au fost analizate utilizând programul Microsft EXCEL iar<br />
pentru compararea datelor a diferenŃelor şi corelaŃiilor între diferite probe s-au utilizat<br />
programele GraphPad şi Instat+: folosind ca metode: t – test pentru probele<br />
independente luându-se P
presupunerea unei distribuŃii normale (OTT, 1988; CAMBELL 1989, ATLAS<br />
ŞI BARTA 1993, ARDELEAN MARIN, 2006). RelaŃiile dintre diferitele<br />
variabile (parametrii) implicate în studiu s-a evidenŃiat prin utilizarea corelaŃiei<br />
Pearson sau Sperman (interpretare după COHEN 1988), Origin7 a fost<br />
programul de bază pentru reprezentarea grafică a rezultatelor iar prelucrarea<br />
imaginilor s-a realizat pe baza programului PhotoBase .<br />
CAPITOLUL 6. STUDIUL CARACTERISTICILOR FIZICO-<br />
CHIMICE ALE APEI ŞI INFLUENłA LOR ASUPRA VIEłII<br />
ACVATICE<br />
Scopul capitolului:<br />
Caracterizarea stării chimice, concept nou, promovat de Directiva Cadru,<br />
care până în momentul de faŃă se aplică doar în evaluarea calităŃii apelor din<br />
bazinele hidrologice, în actualul studiu aplicat la nivel de bazine piscicole.<br />
Estimarea WQI (Water Quality Index) pe baza parametrilor studiaŃi şi<br />
determinarea în paralel a gradului de troficitate a bazinelor;<br />
ConcordanŃa dintre valorile obŃinute în vederea aprecierii calităŃii apelor<br />
piscicole din prisma celor două metode aplicate.<br />
Evaluarea calităŃii apei s-a bazat pe analiza şi prelucrarea datelor statistice<br />
sezonale luând în considerare principalul aspect: monitorizarea acelor compuşi<br />
care prin depăşirea limitelor de referinŃă reprezintă poluanŃi ai apelor în 4 lacuri<br />
piscicole din Transilvania care au ca şi obiectiv principal pescuitul sportiv.<br />
Pe baza acestui considerent s-au luat în discuŃie indicatorii consideraŃi<br />
reprezentativi: dintre cei fizici: temperatura şi chimici: (pH, oxigen dizolvat,<br />
oxidabilitate (CCOMn), N-NH 3 , N-NO 2 , N- NO 3 ); evaluarea calităŃii apei a fost<br />
întocmită pe baza clasificării elaborate şi regăsite în Ordinul 161/2006<br />
"Normativul privind clasificarea calităŃii apelor de suprafaŃă în vederea<br />
stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă" , stabilindu-se starea chimică pe<br />
12
aza standardelor de calitate şi a gradului de troficitate corespunzător celor 5<br />
stări ecologice: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof, hipertrof.<br />
S-a încercat în premieră naŃională caracterizarea globală a calităŃii apei în lacuri<br />
folosite în piscicultură, prin utilizarea metodei punctelor, utilizând Indexul CalităŃii Apei<br />
(Water Quality Index). Pe baza valorilor parametrilor studiaŃi şi a comparării acestora<br />
cu standardul de acceptabilitate impus condiŃiile de bunăstare speciilor crescute, în<br />
calcul s-a Ńinut cont de prioritatea parametrului urmărit.<br />
REZULTATE ŞI DISCUłII<br />
Dintre parametrii fizici: temperatura îşi pune amprenta definitorie asupra<br />
fenomenelor interbazice care se petrec la nivel de lac. In acest sens, evoluŃia<br />
generală a bazinelor studiate legate de acest parametru este general valabilă<br />
după cum se poate remarca din graficul centralizator (1).<br />
T apa (grade Celsius)<br />
3 0<br />
2 8<br />
2 6<br />
2 4<br />
2 2<br />
2 0<br />
1 8<br />
1 6<br />
1 4<br />
1 2<br />
1 0<br />
8<br />
6<br />
4<br />
2<br />
0<br />
- - M M A A M M I I Iu l I u l A A S S O O N N<br />
T apa (grade Celsius)<br />
3 0<br />
2 8<br />
2 6<br />
2 4<br />
2 2<br />
2 0<br />
1 8<br />
1 6<br />
1 4<br />
1 2<br />
1 0<br />
8<br />
6<br />
4<br />
2<br />
- - M M A A M M I I I u l I u l A A S S O O N N<br />
T apa (grade Celsius)<br />
2 8<br />
2 6<br />
2 4<br />
2 2<br />
2 0<br />
1 8<br />
1 6<br />
1 4<br />
1 2<br />
1 0<br />
8<br />
6<br />
-- M M A A M M I I Iu l Iu l A A S S O O N N<br />
T apa (grade Celsius)<br />
2 6<br />
2 4<br />
2 2<br />
2 0<br />
1 8<br />
1 6<br />
1 4<br />
1 2<br />
1 0<br />
8<br />
6<br />
4<br />
2<br />
a n ( y e a r ) 2 0 0 4 B<br />
- - M M A A M M I I Iu l I u l A A S S O O N N<br />
T apa (grade Celsius)<br />
3 0<br />
2 8<br />
2 6<br />
2 4<br />
2 2<br />
2 0<br />
1 8<br />
1 6<br />
1 4<br />
1 2<br />
1 0<br />
8<br />
6<br />
4<br />
2<br />
a n ( y e a r ) 2 0 0 5 B<br />
- - M M A A M M I I I u l I u l A A S S O O N N<br />
T apa (grade Celsius)<br />
3 0<br />
2 8<br />
2 6<br />
2 4<br />
2 2<br />
2 0<br />
1 8<br />
1 6<br />
1 4<br />
1 2<br />
1 0<br />
8<br />
6<br />
4<br />
a n ( y e a r ) 2 0 0 4 C<br />
-- M M A A M M I I Iu l Iu l A A S S O O N N<br />
T apa (grade Celsius)<br />
2 6<br />
2 4<br />
2 2<br />
2 0<br />
1 8<br />
1 6<br />
1 4<br />
1 2<br />
1 0<br />
8<br />
6<br />
4<br />
2<br />
a n ( y e a r ) 2 0 0 5 C<br />
- - M M A A M M I I Iu l I u l A A S S O O N N<br />
T apa (grade Celsius)<br />
2 8<br />
2 6<br />
2 4<br />
2 2<br />
2 0<br />
1 8<br />
1 6<br />
1 4<br />
1 2<br />
1 0<br />
8<br />
6<br />
a n ( y e a r ) 2 0 0 4 M<br />
- - M M A A M M I I I u l I u l A A S S O O N N<br />
a n ( y e a r ) 2 0 0 5 M<br />
a n ( y e a r ) 2 0 0 4 T<br />
a n ( y e a r ) 2 0 0 5 T<br />
Fig 1. Evolutia temperaturii apei 2004-2005 în lacurile studiate B,C,M,T<br />
The study of water temperature evolution during 2004-2005 in lake B,C,M,T<br />
Regăsim aceleaşi valori scăzute în sezonul de primăvară: 13.91 ±9.1 0 C- B;<br />
4.63±7.63 0 C - C; 13.68±6.96 0 C- M; uşor mai scăzute în cazul lacului T: 11.13±<br />
5.21 0 C (2004) 13.91 ±9.1 0 C- B; 14.63±7.63 0 C - C; 13.68±6.96 0 C- M; 11.13±<br />
5.21 0 C-T; cu maxime în sezonul estival: 23.43±3.13-25.20±2.71 0 C - B, 23.48± 1.40 -<br />
13
24.23± 1.14 0 C–C; 24.98±1.95 0 C –26.03±2.08 0 C –M , 21.60±3.30 - 23.08±2.27 0 C – lac<br />
T, ceea ce conduce la obŃinerea unor diferenŃe extrem de semnificative (***P
Atât în 2004<br />
cât şi 2005 oxigenul dizolvat prezintă aceeaşi scădere<br />
ortogradă sezonală odată cu încălzirea maselor de apă (5.66± 1.0.86-5.80± 0.95-<br />
lac, B, 5.05 ± 0.49-5.13 ± 1.02 - lac C, 5.80±0.91-5.88±0.98 –lac M 5.17±0.68-<br />
5.50±0.78 mg/l O 2 solvit-lac T ); cu toate acestea nu se constată depăşiri ale<br />
limitei oxigenetice, considerată a fi 4 mg/l O 2 dizolvat pentru speciile<br />
predominante: crap. Toamna se constată o revenire a parametrului prin<br />
creşterea cantităŃii de oxigen dizolvat, fapt determinat de creşterea gradului de<br />
solubilitate a acestui parametru în paralel cu scăderea valorilor de temperatură.<br />
Parametrii temperatură-oxigen dizolvat se găsesc într-o relaŃie invers<br />
proporŃională coeficientul de corelaŃie rezultat atestă<br />
sub aspectul valorilor<br />
obŃinute corelaŃia puternic negativă: valorile coeficientului fiind foarte<br />
apropiate: r = (-0.84)- (-0.89) (tabel 1), ceea ce atestă faptul că : gradul de<br />
solubilitate a oxigenului solvit este stric legat de indicatorul temperatură, fapt<br />
confirmat şi de lucrările altor autori (DAVID HEDLEY, 1998)<br />
Tabel 1<br />
Stabilirea gradului de corelaŃie dintre parametrii temperatura apei -oxigen dizolvat<br />
Establish the correlation degree between water temperature and dissolved oxygen parameters<br />
Lacuri şi ani<br />
Lake and years<br />
Nr probe<br />
Nr samples<br />
(r) r 2 P<br />
Lac B 2004 (Lake B 2004) 18 -0.87 0.75 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Lac B 2005 (Lake B 2005) 18 -0.88 0.78 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Lac C 2004 (Lake C 2004) 18 -0.89 0.80 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Lac C 2005 (Lake C 2005) 18 -0.72 0.59 0.002 foarte de semnificativ (very significant)<br />
Lac M 2004 (Lake M 2004) 18 -0.89 0.74 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Lac M 2005 (Lake M 2005) 18 -0.84 0.71 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Lac T 2004 (Lake T 2004) 18 -0.87 0.76 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Lac T 2005 (Lake T 2005) 18 -0.89 0.73 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
DistribuŃia pe anotimpuri a valorilor la parametru CCOMn arată influenŃa mare pe<br />
care temperatura apei şi oxigenul dizolvat îl exercită asupra ratei de descompunere a<br />
materiei organice. Se evidenŃiază diferenŃe între mediile sezonale după cum urmează:<br />
diferenŃe foarte semnificative pentru pragul de ( *** P
Rata de descompunere a materiei organice este strict dependentă de<br />
valorile de temperatură; sezonul de vară caracterizându-se prin accelerarea<br />
degradării în condiŃiile unui deficit mare de oxigen: 29.45±2.70 - 29.75±3.15 mg<br />
KMnO 4 /l-B, 27.89±3.91 -30.33±4.9 mg KMnO 4 /l –C; 33.25±7.21 - 30.64±3.38<br />
mg KMnO 4 /l – M; 40.04±4.41 - 33.90±4.01 mg KMnO 4 /l-T.<br />
Fig. 2. Evolutia mediilor sezonale a parametrilor O 2 dizolvat-oxidabilitate CCOMn: lacuri B,C,M,T, 2004-2005<br />
Evolution of season averange at O 2 dissolved and CCOMn parameters: lake: B,C,M,T, 2004-2005<br />
Intre parametrii CCOMn şi cantitatea de oxigen dizolvat se exercită o<br />
corelaŃie puternic negativă la nivelul tuturor lacurilor şi ani de studiu: r = (-0.61)- (-<br />
0.84), fenomen cât se poate de normal în raport cu consumul de oxigen pe care<br />
microorganismele îl necesită în vederea descompunerii materiei organice,<br />
oxigen pe care îl consumă din apă (tabel 2)<br />
Tabel 2<br />
Stabilirea gradului de corelaŃie dintre parametrii CCO -oxigen dizolvat<br />
Establish the correlation degree between organic matter and dissolved oxygen parameters<br />
Lacuri şi ani<br />
Nr probe (r) r 2 P<br />
Lakes and years Nr samples<br />
Lac B 2004 (Lake B 2004) 18 -0.84 0.70 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Lac B 2005 (Lake B 2005) 18 -0.76 0.58 =0.0002, foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Lac C 2004 (Lake C 2004) 18 -0.73 0.54 =0.0005 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Lac C 2005 (Lake C 2005) 18 -0.71 0.52 =0.0005 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Lac M 2004 (Lake M 2004) 18 -0.72 0.52 =0.0006 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Lac M 2005 (Lake M 2005) 18 -0.78 0.60 = 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Lac T 2004 (Lake T 2004) 18 -0.61 0.38 = 0.0061 foarte semnificativ (very significant)<br />
Lac T 2005 (Lake T 2005) 18 -0.80 0.65 < 0.0001 foarte (extremely significant)<br />
16
Raportul dintre cei doi indicatori reprezintă o altă metodă de exprimare a gradului de<br />
eutrofizare a lacurilor, implementată fiind la nivelul AgenŃiei NaŃionale a Apelor.<br />
Din graficele 3 şi 4, observăm amplitudinea acestui raport pe parcursul unui an<br />
biologic, unde valorile cele mai bune sunt întâlnite în sezonul de primăvară : 49.11-<br />
57.82% (B-2004) – 43.01-58.59% (B-2005); 80.88 – 34.52% (C-2004) – 37-67.46%<br />
Fig.3 EvoluŃia raportului CCO/O 2 dizolvat, lacurile B şi C 2004 -2005<br />
Evolution report CCO/ dissolved oxigen in B and C lake, 2004-2005<br />
(C-2005); 30.29-69.64% (M-2004) – 31.48-60.44% (M-2005);32.55-68.88 % (T-<br />
2004) –32.55-68.18% (T-2005). Datele atestă stadiul mezotrof a bazinelor, cu<br />
deprecierea consecutivă creşterii valorilor de temperatură şi amplificarea<br />
fenomenelor de degradare a materiei organice în sezonul de vară când stadiul de<br />
troficitate tinde spre eutrof: 14.04-27.52% (B-2004) –15.90-28.77 % (B-2005);<br />
15.08-26.53% (C-2004) – 12.68-28.63% (C-2005); 11.54-28.38% (M 2004);<br />
10.17-22-07% (T-2004) – 12.02-21.10% (T-2005).<br />
Aceeaşi tendinŃă se menŃine şi în sezonul de toamnă la nivelul lacului B<br />
(2005), ultima lună a anului caracterizându-se prin valori ce urcă uşor peste treapta<br />
de 30% (30.42-34.24%); lacul C (2004) tendinŃă de apreciere pozitivă a gradului de<br />
troficitate corespunzător stadiului mezotrof: 31.20% şi mezotrof/eutrof în anul<br />
2004 pentru lacul B: 20.23% şi 26.69%.(lac C -2005).<br />
17
Fig. 4. EvoluŃia raportului CCO/O 2 dizolvat, lacurile M şi T 2004 -2005<br />
Evolution report CCO/ dissolved oxigen in M and T lake, 2004-2005<br />
O scădere a capacităŃii de mineralizare a materiei organice şi începutul de acumulare<br />
a materiei organice nedegradată se remarcă pe tot parcursul lunilor de toamnă în cazul<br />
lacului M: 24.04-15.76%, la fel ca şi în cazul lacului T în ambii ani de studiu.<br />
Indicatorii hidrochimici analizaŃi (N-NH 3 , N-NO 2 , N-NO 3 ) prin rezultatele<br />
obŃinute se încadrează în ecartul valorilor minime şi maxime, specific apelor de<br />
folosinŃă piscicolă, cu următoarele excepŃii : la indicatorul N-NH 3 , primăvara se<br />
0 ,4 5<br />
0 ,4 2<br />
0 ,3 9<br />
0 ,3 6<br />
0 ,3 3<br />
0 ,3 0<br />
0 ,2 7<br />
0 ,2 4<br />
0 ,2 1<br />
0 ,1 8<br />
0 ,1 5<br />
N-NH3 (mg/l)<br />
a n ( y e a r s ) 2 0 0 4 B<br />
M M A A M M In I n I l I l A A S S O O<br />
0 , 5 1<br />
0 , 4 8<br />
0 , 4 5<br />
0 , 4 2<br />
0 , 3 9<br />
0 , 3 6<br />
0 , 3 3<br />
0 , 3 0<br />
0 , 2 7<br />
0 , 2 4<br />
N-NH3 (mg/l)<br />
a n (y e a r s ) 2 0 0 5 B<br />
M M A A M M I n I n I l Il A A S S O O<br />
0 ,3 2<br />
0 ,3 0<br />
0 ,2 8<br />
0 ,2 6<br />
0 ,2 4<br />
0 ,2 2<br />
0 ,2 0<br />
0 ,1 8<br />
0 ,1 6<br />
0 ,1 4<br />
0 ,1 2<br />
N-NH3 (mg/l)<br />
a n (y e a r s ) 2 0 0 4 C<br />
M M A A M M I n I n I l I l A A S S O O<br />
0 ,3 9<br />
0 ,3 6<br />
0 ,3 3<br />
0 ,3 0<br />
0 ,2 7<br />
0 ,2 4<br />
0 ,2 1<br />
0 ,1 8<br />
0 ,1 5<br />
0 ,1 2<br />
N-NH3 (mg/l)<br />
a n ( y e a r s ) 2 0 0 5 C<br />
M M A A M M In I n I l I l A A S S O O<br />
0 , 2 1<br />
0 , 2 0<br />
0 , 1 9<br />
0 , 1 8<br />
0 , 1 7<br />
0 , 1 6<br />
0 , 1 5<br />
0 , 1 4<br />
0 , 1 3<br />
0 , 1 2<br />
0 , 1 1<br />
0 , 1 0<br />
0 , 0 9<br />
N-NH3 (mg/l)<br />
a n ( y e a r s ) 2 0 0 4 M<br />
M M A A M M I n I n I l Il A A S S O O<br />
0 ,2 4<br />
0 ,2 2<br />
0 ,2 0<br />
0 ,1 8<br />
0 ,1 6<br />
0 ,1 4<br />
0 ,1 2<br />
0 ,1 0<br />
0 ,0 8<br />
N-NH3 (mg/l)<br />
a n ( y e a r s ) 2 0 0 5 M<br />
M M A A M M I n I n I l I l A A S S O O<br />
0 ,4 2<br />
0 ,4 0<br />
0 ,3 8<br />
0 ,3 6<br />
0 ,3 4<br />
0 ,3 2<br />
0 ,3 0<br />
0 ,2 8<br />
0 ,2 6<br />
0 ,2 4<br />
0 ,2 2<br />
0 ,2 0<br />
0 ,1 8<br />
N-NH3 (mg/l)<br />
a n ( y e a r s ) 2 0 0 4 T<br />
M M A A M M In I n I l I l A A S S O O<br />
0 , 5 7<br />
0 , 5 4<br />
0 , 5 1<br />
0 , 4 8<br />
0 , 4 5<br />
0 , 4 2<br />
0 , 3 9<br />
0 , 3 6<br />
0 , 3 3<br />
0 , 3 0<br />
0 , 2 7<br />
0 , 2 4<br />
0 , 2 1<br />
N-NH3 (mg/l)<br />
a n ( y e a r s ) 2 0 0 5 T<br />
M M A A M M I n I n I l Il A A S S O O<br />
Fig 4. Evolutia valorilor individuale ale parametrului N-NH 3 în perioada 2004-2005, lacuri B,C,M,T<br />
The evolution of individual value at N-NH 3 parameter during 2004-2005, B,C,M,T lake<br />
18
defineşte ca fiind sezonul cel mai puternic afectat după cum remarcăm din figura 4:<br />
anul 2004: 0.34±0.06 mg/l NH 3 - B, 0.22±0.05 mg/l NH 3- M, 0.15±0.02 mg/l NH 3 şi<br />
0.31±0.06 mg/l NH 3 ; anul 2005: 0.45± 0.05 mg/l N-NH 3 – B; 0.48± 0.05 mg/l N-NH 3<br />
– C; 0.19± 0.02 mg/l N-NH 3 – M şi 0.43± 0.07 mg/l N-NH 3 – T .<br />
Comparând mediile anuale pe cei doi ani de studiu la parametrul N-NO 2 nu<br />
se constată modificări în cadrul acestui parametru văzut din prisma rezultatelor<br />
obŃinute la nivel de lacuri (figura 5) : B- 0.17± 0.05 mg/l N-NO 2 ; 0.18± 0.05<br />
mg/l N-NO 2 – C, 0.16± 0.04 mg/l N-NO 2 –M ceea ce arată un fenomen natural,<br />
normal, încet de eutrofizare. ExcepŃie întâlnim în cazul lacului T, unde mediile<br />
0 ,3 2<br />
0 ,3 0<br />
0 ,2 8<br />
0 ,2 6<br />
0 ,2 4<br />
0 ,2 2<br />
0 ,2 0<br />
0 ,1 8<br />
0 ,1 6<br />
0 ,1 4<br />
0 ,1 2<br />
0 ,1 0<br />
0 ,0 8<br />
0 ,0 6<br />
0 ,2 7 0<br />
0 ,2 5 5<br />
0 ,2 4 0<br />
0 ,2 2 5<br />
0 ,2 1 0<br />
0 ,1 9 5<br />
0 ,1 8 0<br />
0 ,1 6 5<br />
0 ,1 5 0<br />
0 ,1 3 5<br />
0 ,1 2 0<br />
0 ,1 0 5<br />
0 ,0 9 0<br />
mg/l N-NO2<br />
mg/l N-NO2<br />
a n (ye a r) 2 0 0 4 B<br />
M M A A M M In In Il Il A A S S O O N N<br />
a n (ye a r)2 0 0 5 C<br />
M M A A M M In In Il Il A A S S O O N N<br />
0 ,3 2<br />
0 ,3 0<br />
0 ,2 8<br />
0 ,2 6<br />
0 ,2 4<br />
0 ,2 2<br />
0 ,2 0<br />
0 ,1 8<br />
0 ,1 6<br />
0 ,1 4<br />
0 ,1 2<br />
0 ,1 0<br />
0 ,0 8<br />
0 ,0 6<br />
0,32<br />
0,30<br />
0,28<br />
0,26<br />
0,24<br />
0,22<br />
0,20<br />
0,18<br />
0,16<br />
0,14<br />
0,12<br />
0,10<br />
0,08<br />
0,06<br />
0,04<br />
0,02<br />
mg/l N-NO2<br />
mg/l N-NO2<br />
a n (ye a r)2 0 0 5 B<br />
M M A A M M In In Il Il A A S S O O N N<br />
a n (ye a r)2 0 0 4 M<br />
M M A A M M In In Il Il A A S S O O N N<br />
0,25<br />
0,24<br />
0,23<br />
0,22<br />
0,21<br />
0,20<br />
0,19<br />
0,18<br />
0,17<br />
0,16<br />
0,15<br />
0,14<br />
0,13<br />
0,12<br />
0,11<br />
0,10<br />
0,09<br />
0,08<br />
0 ,3 2<br />
0 ,3 0<br />
0 ,2 8<br />
0 ,2 6<br />
0 ,2 4<br />
0 ,2 2<br />
0 ,2 0<br />
0 ,1 8<br />
0 ,1 6<br />
0 ,1 4<br />
0 ,1 2<br />
0 ,1 0<br />
0 ,0 8<br />
mg/l N-NO2<br />
a n (ye a r)2 0 0 4 C<br />
M M A A M M In In Il Il A A S S O O N N<br />
mg/l N-NO2<br />
a n (ye a r)2 0 0 5 M<br />
M M A A M M In In Il Il A A S S O O N<br />
0 ,4 2<br />
0 ,4 0<br />
0 ,3 8<br />
0 ,3 6<br />
0 ,3 4<br />
0 ,3 2<br />
0 ,3 0<br />
0 ,2 8<br />
0 ,2 6<br />
0 ,2 4<br />
0 ,2 2<br />
0 ,2 0<br />
0 ,1 8<br />
0 ,1 6<br />
mg/l N-NO2<br />
a n (ye a r)2 0 0 4 T<br />
M M A A M M In In Il Il A A S S O O N N<br />
0 ,4 2 0<br />
0 ,4 0 5<br />
0 ,3 9 0<br />
0 ,3 7 5<br />
0 ,3 6 0<br />
0 ,3 4 5<br />
0 ,3 3 0<br />
0 ,3 1 5<br />
0 ,3 0 0<br />
0 ,2 8 5<br />
0 ,2 7 0<br />
0 ,2 5 5<br />
mg/l N-NO2<br />
a n (ye a r)2 0 0 5 T<br />
M M A A M M In In Il Il A A S S O O N N<br />
Fig 5. Evolutia valorilor individuale ale parametrului N-NO 2 în perioada 2004-2005, lacuri B,C,M,T<br />
The evolution of individual value at N-NO 2 parameter during 2004-2005, B,C,M,T lake<br />
celor doi ani de studiu sunt de : 0.34± 0.04 - 0.28± 0.06 mg/l N-NO 2 , de unde<br />
rezultă influenŃa şi impactul evident a factorului antropic.<br />
Rezultatele şi evoluŃia indicatorului N-NO 3 relevă faptul că: între valorile medii<br />
anuale pe cei doi ani de studiu nu se observă diferenŃe semnificative din punct de<br />
vedere statistic: 3.49 ±1.16– 4.03 ±1.55 mg/l N-NO 3 -B; 3.09±1.16 – 2.34 ± 1.07 mg/l<br />
N-NO 3 --C; 4.01 ± 1.73– 4.87 ±1.79 mg/l N-NO 3 -M; 6.85±1.81 – 7.71±2.02 mg/l N-<br />
NO 3 , valorile încadrându-se în limitele protective vieŃii acvatice.<br />
19
CARACTERIZAREA GLOBALĂ A APELOR DIN PUNCT DE VEDERE AL<br />
PARAMETRILOR INDICATORI AI EUTROFIZĂRII ŞI EXPRIMAREA<br />
ACESTORA PRIN QWI (WATER INDEX QUALITY)<br />
Prin rezultatele obŃinute s-a urmărit caracterizarea globală a apelor în funcŃie de<br />
parametrii care indică<br />
fenomenul de eutrofizare (oxigen dizolvat, oxidabilitatea<br />
CCOMn, N-NH 3 , N-NO 2 , N-NO 3 ) şi exprimarea acestora prin metoda punctelor -<br />
QWI (Water Index Quality), precum şi analizarea datelor în raport cu Ordinul<br />
161/2006, în vederea stabilirii clasei şi a gradului de eutrofizare a lacurilor.<br />
De ce aceste elemente Perturbarea reacŃiei apei conduce la un lanŃ de<br />
modificări în chimismul apei, aşadar participă direct şi indirect, influenŃând<br />
starea mediului acvatic.<br />
Oxigenul solvit, reprezintă elementul de susŃinere a vieŃii acvatice. Prin<br />
oxidabilitatea apei se explică reducerea cantităŃi de oxigen solvit precum şi<br />
îmbogăŃirea apei cu diferite substanŃe a căror efect contribuie la instalarea sau<br />
intensificarea fenomenului de eutrofizare.<br />
Elementele pe bază de azot, în special formele intermediare N-NO 2 şi N-<br />
NH 3 denotă impurificarea apei dacă acestea depăşesc anumite limite şi în plus<br />
sunt toxice pentru peşti.<br />
Din punct de vedere a valorilor obŃinute şi exprimate în conformitate cu Ordinul<br />
161/2006, per ansamblu perioadă 2004-2005, apa se încadrează în clasa de calitate II/III<br />
(2004-2005, B; 2005C; 2004-2005 M şi clasa III/IV de calitate M (2004-2005) şi C-2005.<br />
Indexul calităŃii apei (Water quality index) ajută la estimarea calităŃii globale a<br />
apelor în raport cu gradul bunăstare a peştilor. Pe baza punctelor obŃinute (fig.6), în urma<br />
comparării mediilor sezonale cu cele care atestă standardul de acceptabilitate impus<br />
condiŃiile de bunăstare speciilor crescute se constată: calitate bună a apei pentru lacurile:<br />
B: 81-79.66 puncte; C: 88 – 88 puncte, M: 72-69.33 puncte, calitate medie: lac T 2004-<br />
51.33 puncte şi calitate nesatisfăcătoare în anul 2005: 40.33 puncte. Cele două metode de<br />
apreciere a stării chimice a apei, relevă aspecte asemănătoare, o apă de clasa a II-a, III-a<br />
de calitate, grad mezotrof fiind considerată o apă bună pentru creşterea speciilor de<br />
Cyprinidae în raport cu valorile de referinŃă ce exprimă gradul de bunăstare a acestora.<br />
20
Parametru B 2004 B 2005 C 2004 C 2005 M 2004 M 2005 T 2004 T 2005<br />
(Parameter) P V T P V T P V T P V T P V T P V T P V T P V T<br />
pH 100 83 88 100 81 86 100 86 91 100 81 87 98 83 90 99 82 90 99 82 88 99 79 88<br />
90.33 89 92.33 89.33 90.33 90.33 89.66 88.66<br />
CCO mg/l 100 66 75 100 67 67 100 70 68 100 65 61 100 59 57 100 58 61 100 55 49 99 58 58<br />
O2 80.33 78 80.66 75.33 72 68 68 71.66<br />
N-NO3<br />
N- NO2<br />
N- NH3<br />
Media<br />
regim<br />
nutrienti<br />
Mean<br />
MEDIA<br />
TOTALA<br />
65 98 80 52 94 93 71 97 96 86 99 99 55 92 69 53 96 59 36 60 58 30 53 38<br />
81 79.66 88 88 72 69.33 51.33 40.33<br />
16 21 16 13 15 15 18 25 15 14 17 18 12 23 23 12 21 23 9 10 13 8 8 9<br />
17.66 14.33 19.33 16.33 19.33 18.66 10.66 8.33<br />
29 41 32 22 29 26 45 50 37 35 58 40 66 83 58 52 99 55 32 41 38 23 30 27<br />
34 25.66 44 44.33 69 68.66 37 26.66<br />
44.22 39.88 50.44 49.54 53.44 52.21 32.99 25.10<br />
60.66 57.33 64.86 62.66 64.53 62.99 51.33 47.12<br />
Fig. 6. EvoluŃia parametrilor chimici şi interpretarea lor în funcŃie de WQI (Water Intex Quality)<br />
The chemical parameters evolution and interpretation after water Index Quality<br />
Legendă:<br />
91-100: calitate excelentă<br />
71-90: calitate bună<br />
51-70: calitate medie<br />
26-50: apă rea<br />
0-25:calitate necorespunzătoare
CAPITOL 7. CERCETĂRI PRIVIND EVOLUłIA INDICATORILOR<br />
FIZICO-CHIMICI AI APEI CE INFLUENłEAZĂ PRODUCTIVITATEA<br />
NATURALĂ A BAZINELOR DE CREŞTERE A CYPRINIDAELOR<br />
Scopul urmărit<br />
Evaluarea temporară şi spaŃială a trendului în creştere sau descreştere a acelor<br />
parametrii fizico-chimici implicaŃi în fenomenul de eutrofizare, includerea<br />
apei în clase de calitate utilizând ca metode: Indexul CalităŃii Apei (cartarea<br />
apei în funcŃie de starea chimică sezonală şi anuală) obŃinerea claselor de<br />
calitate şi a gradelor de eutrofizare pe baza Ordinului 161/2006.<br />
Sistematizarea rezultatelor obŃinute pe o perioadă de 2 ani consecutivi<br />
(2006-2007), vizând succesiunile sezonale, anuale a parametrilor fizicochimici;<br />
evaluarea nivelului de troficitate în funcŃie de cantitatea de<br />
nutrienŃi şi a parametrilor implicaŃi în estimarea productivităŃii biologice<br />
şi a producŃiei obŃinute în bazinelor studiate, cu valoare aplicativă la<br />
nivelul bazinelor de creştere a speciilor de Cyprinidae ce fac parte din<br />
circuitul fermelor piscicole.<br />
Noutatea ştiinŃifică a capitolului constă din obŃinerea datelor despre starea<br />
ecosistemului acvatic în condiŃiile schimbării proprietarului acestuia.<br />
REZULTATE ŞI DISCUłII<br />
Indicatorii fizici urmăriŃi au fost: temperatura şi transparenŃa apei<br />
Temperatura apei. Valorile anuale obŃinute pe parcursul desfăşurării studiului<br />
2006-2007, reflectă condiŃia medie a apei din punct de vedere a parametrului:<br />
17.70±6.98- 18.79±7.09 0 C (B4), 18.69±6.74- 19.03±6.20 0 C (B9), 19.03±7.61-<br />
17.95±7.72 0 C (BA), 18.82±4.54- 18.62±5.17 0 C (BS).<br />
Mediile sezonale denotǎ paralelismul dintre evoluŃia temperaturii aerului<br />
cu cea la nivel de apă, dinamica parametrului având aceeaşi amplitudine a<br />
valorilor similară cu cea dictată de temperatura aerului după cum remarcăm din<br />
figura 7: primăvara: temperatura apei: 9.96± 3.52 0 C- 11.70±4.09 0 C (B4),<br />
11.20±3.12 0 C -12.75±2.98 0 C (B9), 11.70±4.17 - 10.16±2.59 (BA), 11.63±1.54 -<br />
22
11.06±1.06 0 C (BS), valori sub cele de formare a anticorpilor necesari pentru ca<br />
peştele să facă faŃă agresiunii agenŃilor patogeni sau invazionali; vara cele mai<br />
Fig.7. Evolutia sezonala a parametrilor fizici temperature/transparent B4,B9,BA si BS 2006-2007<br />
Dinamics physical water: temperature/transparency, pnd B4, B9 BA and BS 2006-2007<br />
ridicate: 24.3± 0.68 0 C -25.87±2.38 0 C (B4), 25.33±0.41 0 C - 25.99±1.25 0 C (B9)<br />
26.63±2.81- 25.6±4.81 (BA), 26.40±1.40 - 26.84±2.33 (BS), apropiate de valorile<br />
optime, toamna se comportă ca un sezon de tranziŃie: 19.43± 3.92 0 C -<br />
18.78±3.92 0 C (B4), 19.96±3.46 0 C -18.01± 1.44 0 C (B9), 18.63±5.06 -<br />
18.17±3.61(BA), 18.19±3.10 - 17.63±3.42(BS).<br />
DistribuŃia în plan orizontal a temperaturii apei reliefează existenŃa unor<br />
diferenŃe foarte semnificative (*** P
34.43± 3.08 cm BS valorile indică condiŃii bune în vederea creşterii speciilor de<br />
Cyprinidae, aceste fiind foarte apropiate de transparenŃa Secchi ideală pentru bazinele<br />
piscicole tratate corespunzător, care permite obŃinerea unei productivităŃi naturale<br />
medii şi ridicate.<br />
EVOLUłIA INDICATORILOR CHIMICI<br />
Pornind de la întrebarea " Care este cantitatea de oxigen dizolvat necesar<br />
organismelor acvatice" s-a constatat ca răspunsul nu este uşor de dat deoarece<br />
cantitatea oxigenului dizolvat este în strictă dependenŃă cu o serie de alŃi factori:<br />
temperatura apei, poluanŃii prezenŃi, încărcătura organică. Rezultatele obŃinute arată (fig.<br />
8): cantitatea maximă a oxigenului solvit corespunde sezonului de primăvară 7.71±0.63<br />
– 8.61±1.58 mg/lO 2 (B4), 7.52±0.82 – 9.06±1.34 mg/lO 2 (B9), 7.77±1.04 – 8.69±1.09<br />
mg/lO 2 (BA), 7.17±0.83 – 8.72±1.23 mg/lO 2 (BS), care coincid cu valori de temperatură<br />
scăzute şi solubilitate ridicată a oxigenului dizolvat.<br />
In perioada de vară se constată cea mai drastică scădere a valorilor: 5.43±0.38 mg/ l<br />
O 2 - B4, 5.33±0.55 mg/ l O 2 – B9, 5.35±0.74 mg/ l O 2 – BA, 5.06±0.2 mg/ l O 2 – BS-2006<br />
şi: 5.56±0.37 mg/ l O 2 - B4, 5.19±0.36mg/ l O 2 – B9, 5.35±0.7 mg/ l O 2 – BA, 4.93±01.1<br />
mg/ l O 2 – BS-2007, rezultat al proceselor de descompunere a substanŃelor organice de<br />
origine autohtonă, proces amplificat de intensificarea fenomenului de încălzire a apei.<br />
Salturile termice şi pragurile cantităŃii de oxigen solvit, atestă acŃiunea de<br />
reciprocitate a celor doi parametrii asupra apei şi relaŃia inversă dintre aceştia,<br />
care exprimat prin coeficienŃii de corelaŃie arată legătura puternic negativă între<br />
cei doi, după cum se constată din tabelul 3 : r= (-0.82) - r=( -0.93)<br />
Tabel 3<br />
Stabilirea gradului de corelaŃie dintre parametrii temperatura apei-O 2 dizolvat<br />
Establish the correlation degree between water temperature - Oxigen dissolved parameters<br />
Temperatura apei –O 2 dizolvat Nr probe (r) r 2 P<br />
Water temperature-O 2 dissolved Nr samples<br />
Bazin 4 2006 (Pond 4 2006) 32 -0.92 -0.92 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin 4 2007 (Pond 4 2007) 32 -0.82 0.68 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin 9 2006 (Pond 9 2006) 32 -0.93 0.86 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin 9 2007(Pond 9 2007) 32 -0.92 0.86 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin A 2006(PondA 2006) 32 -0.84 0.72 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant<br />
Bazin A 2007(PondA 2007) 32 -0.91 0.84 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant<br />
Bazin S 2006 (Pond S 2006) 16 -0.87 0.76 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant<br />
Bazin s 2007 (Pond S 2007) 16 -0.86 0.75 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant<br />
24
Din rezultatele obŃinute la parametrul oxidabilitate (CCOMn) în perioada<br />
2006-2007, după cum constatăm şi din reprezentarea grafică (fig.8): etapele de<br />
descompunere a materiei organice, prezintă o curbă Gaussiană, îmbogăŃirea apei<br />
în materie organică fiind maximă în sezonul estival: 8.74±0.77- 8.14±0.8 mg<br />
/lO 2 (B4), 8.18±1.6-8.14±0.88 mg /lO 2 (B9), 7.44±0.69-9.30±0.36 mg /lO 2<br />
Fig.8. Evolutia sezoniera a parametrilor oxygen dizolvat/CCO, bazin: B4, B9, BA , BS, 206-<br />
2007/ Season dynamics of dissolved oxygen/CCO, pond B4,B9,BA,BS, 2006-2007<br />
(BA), 10.46±0.65-11.23±0.55 mg /lO 2 (BS) ceea ce denotă degradarea calităŃii<br />
apei şi intensificarea consumului de oxigen necesar dezvoltării<br />
descompunătorilor primari, iar toamna este sezonul " intermediar ": 8.46±0.89-<br />
7.62±0.5 mg /lO 2 (B4), 7.79±1.59-7.62±0.5 mg /lO 2 (B9), 7.0±0.56-8.65±0.95<br />
mg/lO 2 (BA), 9.63±0.73-10.14±2.36 mg /lO 2 (BS). Intre valorile medii sezonale<br />
primăvară-vară, şi primăvară-toamnă se obŃin diferenŃe foarte semnificative: (***<br />
P
Gradul de troficitate a bazinelor în funcŃie de mediile anuale obŃinute: B4 - 7.42<br />
±1.78 (2006)-)7.02±1.42 mgO 2 /l. (2007), B9: 7.80±3.26 (2006)- 7.80±3.26 mgO 2 /l<br />
(2007), BA: 6.53±1.14 mgO 2 /l (2006)- 7.61±1.87 (2007), BS: 8.17±2.50 (2006)-<br />
8.58±3.05 (2007) indică caracterul mezotrof al apei precum şi pretabilitatea acesteia în<br />
vederea creşterii crapului şi a altor specii ce nu prezintă sensibilitate crescută la<br />
variaŃiile sezoniere din punct de vedere al acestui parametru.<br />
Intre parametrii CCO/oxigen dizolvat se constată o corelaŃie puternic<br />
negativă (tabel 4), r= (-0.97)- ( -0.87), de unde, se deduce rolul important al<br />
oxigenului în apă în vederea descompunerii materiei organice, descompuneri<br />
aerobe mai rapide în sezonul cu valori mari ale oxigenului dizolvat şi reducerea<br />
treptată a acestora în momentul în care valoarea oxigenului din apă scade.<br />
Tabel 4<br />
Stabilirea gradului de corelaŃie dintre parametrii CCO-O 2 dizolvat<br />
Establish the correlation degree between CCO-oxygen dissolved parameters<br />
O 2 - CCO<br />
Nr probe (r) r 2 P<br />
Nr samples<br />
Bazin 4 2006 (Pond 4 2006) 32 -0.94 0.88 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin 4 2007 (Pond 4 2007) 32 -0.91 0.83 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin 9 2006 (Pond 9 2006) 32 -0.89 0.80 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin 9 2007(Pond 9 2007) 32 -0.97 0.94 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant<br />
Bazin A 2006(PondA 2006) 32 -0.92 0.86 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin A 2007(PondA 2007) 32 -0.91 0.83 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin S 2006 (Pond S 2006) 16 -0.88 0.78 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant<br />
Bazin S 2007 (Pond S 2007) 16 -0.87 0.76 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant<br />
Se constată un paralelism între creşterea valorilor de temperatură în pătura<br />
trofogenă odată cu înaintarea spre sezonul de vară concomitent cu creşterea cantităŃii de<br />
materie organică în descompunere în perioade similare, ceea ce conduce la stabilirea<br />
unei relaŃii pozitive foarte puternice între cei doi indicatori (tabel 5) r = 0.71-0.92.<br />
Tabel 5<br />
Stabilirea gradului de corelaŃie dintre parametrii CCO-temperatura apei<br />
Establish the correlation degree between CCO-water temperature parameters<br />
CCO-TEMPERATURA<br />
Nr probe (r) r 2 P<br />
Nr samples<br />
Bazin 4 2006 (Pond 4 2006) 32 0.90 0.78 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin 4 2007 (Pond 4 2007) 32 0.92 0.85 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin 9 2006 (Pond 9 2006) 32 0.92 0.81 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin 9 2007(Pond 9 2007) 32 0.88 0.78 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin A 2006(Pond A 2006) 32 0.91 0.84 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin A 2007(Pond A 2007) 32 0.80 0.64 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin S 2006 (Pond S 2006) 16 0.74 0.55 0.0009, foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin s 2007 (Pond S 2007) 16 0.71 0.50 0.0021, foarte semnificativ (extremely significant)<br />
26
Indicatori ai capacitatii de tamponare a apei au fost studiaŃi în raport cu<br />
variabilele: pH, alcalinitate şi duritate<br />
pH-ul apei Din datele obŃinute la reacŃia apei (pH) şi evoluŃia sezonieră<br />
în perioada 2006-2007 (grafic 8) rezultă că : dinamica parametrului urmează un<br />
curs ascendent în primele două anotimpuri, vara mediile obŃinute fiind<br />
caracteristice unei ape slab alcaline sau alcaline: 7.6±0.46 –8.15±0.4 unit.pH<br />
(B4), 7.93±0.45 - 8.14±0.2 unit.pH. (B9), 8.27±0.76 - 8.93±0.80 unit.pH. BA,<br />
7.84±0.57- 8.52±0.47 unit pH (BS), faŃă de valorile medii de început a anului<br />
biologic care atestă un caracter neutru uşor acid sau neutru a apei : 6.89± 0.39-7.24±<br />
0.55 (B4), 6.97± 0.44-7.64± 0.3 (B9), 6.80± 0.20-7.06± 0.33 (BA), 7.02± 0.55-7.46±<br />
0.39 unit.pH (BS), ceea ce conduce la obŃinerea unor diferenŃe foarte semnificative<br />
Fig. 8. Mediile sezonale ale parametrilor pH, alcalinitate,duritate obŃinute în perioada 2006-<br />
2007, bazine B4, B9,BA şi BS/ The season average at pH, alcalinity, totally hardness<br />
parameters obtained in 2006-2007, B4,B9,BA, BS pond<br />
(***P
Apa bazinelor studiate prezintă o reacŃie neutră, uşor alcalină dacă se face referire<br />
la valoarea medie pe ani de studiu, şi o reacŃie alcalină în sezonul estival când valorile<br />
acestui parametru se găsesc într-o creştere progresivă. Prin monitorizarea parametrilor pH-<br />
CCO şi în urma rezultatelor obŃinute (tabel 6), observăm legătura strânsă dintre cei doi<br />
indicatori, exprimat printr-o corelaŃie pozitivă foarte puternică, ceea ce demonstrează încă<br />
odată faptul că degradarea materie organice conduce la modificări în chimismul apei cu<br />
afectarea parametrului pH în special în sezonul estival: r= 0.76- 0.91<br />
CCO- pH<br />
Tabel 6<br />
Stabilirea gradului de corelaŃie dintre parametrii<br />
Establish the correlation degree between pH- CCO parameters<br />
Nr probe<br />
Nr samples<br />
(r) r 2 P<br />
Bazin 4 2006 (Pond 4 2006) 32 0.80 0.64 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin 4 2007 (Pond 4 2007) 32 0.76 0.57 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin 9 2006 (Pond 9 2006) 32 0.88 0.77 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin 9 2007 (Pond 9 2007) 32 0.85 0.29 0.0014 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin A 2006(PondA 2006) 32 0.86 0.75 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin A 2007 (PondA 2007) 32 0.82 0.68 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin S 2006 (Pond S 2006) 16 0.75 0.56 0.0008, foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin s 2007 (Pond S 2007) 16 0.72 0.53 0.0006, foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Regimul termic al apei este influenŃat de valorile temperaturii aerului pe de o<br />
parte, şi adâncimea redusă a bazinelor pe de altă parte, care, conduc la intensificarea<br />
proceselor de degradare a materiei organice, consum ridicat al CO 2 necesar procesului<br />
de fotosinteză a plantelor şi fitoplanctonului ziua, precum şi reducerea gradului de<br />
oxigenare a apei, procese în urma cărora se constată creştere a valorilor pH.<br />
Tabel 7<br />
Stabilirea gradului de corelaŃie dintre parametrii pH - temperatura<br />
Establish the correlation degree between pH water temperature parameters<br />
pH – temperatura<br />
Nr probe<br />
Nr samples<br />
(r) r 2 P<br />
Bazin B 4 2006 (Pond 4 2006) 32 0.75 0.56 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin 4 2007 (Pond 4 2007) 32 0.81 0.66 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin 9 2006 (Pond 9 2006) 32 0.83 0.70 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin 9 2007(Pond 9 2007) 32 0.69 0.48 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin A 2006(Pond A 2006) 32 0.79 0.62 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin A 2007(Pond A 2007) 32 0.95 0.90 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
Bazin S 2006 (Pond S 2006) 16 0.75 0.56 0.0007, semnificativ (significant)<br />
Bazin S 2007 (Pond S 2007) 16 0.90 0.82 < 0.0001 foarte semnificativ (extremely significant)<br />
La nivelul tuturor bazinelor studiate se constată o relaŃie extrem de<br />
strânsă între parametrii CCO-temperatură (tabel 7): r= 0.69 - r=0.95 de unde se<br />
desprinde următoarea concluzie: cu cât valorile celor doi parametrii cresc<br />
proporŃional pe parcursul anului biologic, cu atît coeficientul de corelaŃie dintre<br />
28
cei doi este mai puternic; ceea ce atestă indirect reducerea capacităŃii de<br />
tamponare a apei.<br />
Rezultatele supravegherii calităŃii apei din punct de vedere a parametrului<br />
duritate după cum este demonstrat grafic în fig. 8, şi mediile sezonale obŃinute<br />
susŃine faptul că: este un parametru cu stabilitate mare pe parcursul unui an;<br />
bazinele încadrându-se în funcŃie de mediile anuale obŃinute în: apă cu duritate<br />
moderat dură B4: 13.44±0.31-13.09±0.58 0 germane, duritate moderată:<br />
8.31±0.55 - 8.16±0.66 0 germane (B9), 7.95±0.42 -8.07±0.30 0 germane (BA) şi<br />
apă cu duritate mică 7.49±0.55 – 7.13±0.66 0 germane bazinul BS.<br />
Valorile mai scăzute din timpul verii: 13.15±0.4-12.91±0.62 0 germane<br />
(B4), 8.09±0.70-7.91±0.82 0 germane (B9), 7.83±0.22-7.98±0.25 0 germane<br />
(BA), 7.10±0.24-7.12±0.07 0 germane (BS) comparativ cu celelalte sezoane<br />
indică prezenŃa diferenŃelor distinct semnificative : vară - primăvară(** P
5.95±1.89 mg/l N-NO 3 (B9), 9.91±2.04-7.90±1.29 mg/l N-NO 3 (BA), 8.16±1.34-<br />
8.85±2.29 mg/l N-O 3 (BS); şi toamnă: 7.7±2.25-5.55±1.6 mg/l N-NO 3 (B4),<br />
4.3±1.80-6.26±1.13 mg/l N-NO 3 (B9), 10.62±1.38-5.65±1.74 mg/l N-NO 3 (BA),<br />
5.60±1.46-7.12±1.2 mg/l N-NO 3 (BS), când, se observă tendinŃa de refacere treptată<br />
a rezervelor de N-NO 3 . Din figura 9 remarcăm faptul că: topul mediilor sezonale din<br />
perioada studiată nu depăşeşte limita admisă creşterii crapului: 15 mg/l N-NO 3 .<br />
Caracterizarea apei după gradul de troficitate şi a valorilor obŃinute în zona fotică<br />
intră în categoria apelor mezotrofe: 6.29±2.5-3.90±1.58 mg/l N-NO 3 (B4), 6.20±2.31-<br />
5.06±1.91 mg/l N-NO 3 (B9), 7.97±3.9-5.60±2.4 mg/l N-NO 3 (BA), 5.53±2.6-6.68±2.44<br />
mg/l N-NO 3 (BS), ceea ce atestă o calitate medie a apei, care de cele mai multe ori se<br />
apropie de parametrii prevăzuŃi pentru apa de clasa a III-a.<br />
Fig. 9. Evolutia mediilor sezonele a indicatorilor regim nutrienti N-NO 3 , P-PO 4 şi a<br />
parametrului N-NO 2 / The season mean evolution at N-NO 3 , P-PO 4 and N-NO 2 parameters<br />
EvoluŃia parametrului N-NO 2 . Mediile sezonale obŃinute pe parcursul<br />
celor doi ani de studiu în sezoanele primăvara: 0.16±0.05-0.15±0.5 mg/l N-NO 2<br />
(B9), 0.12±0.05-0.6±0.05 mg/l N-NO 2 (B4), 0.28±0.17-0.31±0.08 mg/l N-NO 2<br />
(BA), 0.16±0.07-0.15±0.30mg/l N-NO 2 (BS); toamnă: 0.08±0.03-0.11±0.006<br />
mg/l N-NO 2 (B9), 0.09±0.04 - 0.08±0.03 mg/l N-NO 2 (B4), 0.27±0.19-<br />
0.22±0.07 mg/l N-NO 2 (BA), 0.16±0.10-0.21±0.39 mg/l N-NO 2 (BS) indică o<br />
apă de clasă inferioară: (clasa a III-a şi a IV-a de calitate).<br />
30
Intensificarea proceselor de descompunere a materiei organice în<br />
condiŃiile unei oxidări mai lente a N-NO 2 în N-NO 3 observăm în vara anului<br />
2006 în bazinele: B4: 0.22±0.08 mg/l N-NO 2 , 0.33±0.04 mg/l N-NO 2 (BS), iar<br />
în 2007: 0.20±0.08 mg/l N-NO 2 (BA) , B4: 0.16±0.05 mg/l N-NO 2 ,<br />
0.27±0.5mg/l N-NO 2 (BS), ceea ce contribuie la degradarea calităŃii apei şi<br />
includerea acestora în clasa a IV-a de calitate şi grad de eutrofizare - eutrof .<br />
FluctuaŃiile sezoniere în rândul valorilor, conduc la obŃinerea unor diferenŃe<br />
extrem de semnificative (*** P
APRECIEREA GLOBALĂ A APEI PRIN ANALIZA WQI (WATER<br />
QUALITY INDEX) RAPORTAT LA EXIGENłELE ORDINULUI 161/2006<br />
Evaluarea calităŃii apelor din bazinele piscicole investigate bazate pe prelucrarea<br />
datelor analitice primare obŃinute pe luni calendaristice: (Martie- Octombrie 2006, Martie-<br />
Octombrie 2007) , a avut ca scop final gradul de apreciere globală a apei utilizând pentru<br />
prima dată la nivel naŃional, metoda de analiză WQI (Water Quality Index), metodă prin<br />
care valorilor medii sezonale obŃinute pe parcursul anilor de studiu 2006-2007 li s-a<br />
atribuit un punctaj, obŃinut pe baza rezultatelor comparate cu cea a valorilor de referinŃă<br />
specifice gradului de bunăstare a speciilor de peşti prezenŃi în bazine, iar clasa de calitate<br />
şi gradul de eutrofizare în raport cu exigenŃele impuse de Ordinul 161/2006.<br />
Compararea rezultatelor în funcŃie de Ordinul 161/2006, cu scop de caracterizare<br />
generală a apei a rezultat din compararea valorilor de referinŃă cu cele obŃinute pe parcursul<br />
unui an, luându-se în considerare valorile sezonale care atestă gradul de depreciere cel mai<br />
intens, în acest fel determinându-se caracterul spre care apa bazinului tinde pe viitor.<br />
In funcŃie de valorile obŃinute la principalii indicatori ce denotă gradul de eutrofizare<br />
a bazinelor (oxigen dizolvat, oxidabilitate CCOMn, N-NO 3 , N-NO 2 , P-PO 4 ), comparate cu<br />
valorile de referinŃă ale Ordinului 161/2006 observăm din valorile tabelare (tabel 8)<br />
următoarele: Valorile oxigenului dizolvat încadrează apa în clasa a II-a de calitate<br />
primăvara: (B4- 2006), B9 (2006), BA (206-2007) şi BS (2007). O deteriorare a calităŃi<br />
remarcăm în sezonul de vară şi toamnă (2006-2007) la nivelul tuturor bazinelor studiate<br />
imprimând apei un caracter mezotrof. Parametrul oxidabilitate se menŃine într-o fază de<br />
platou, valorile obŃinute comparate cu Ordinul 161/2006 indicând clasa a II-a de calitate.<br />
EvoluŃia indicatorului nitrat, N-NO 3 : includ apa bazinelor în clasa III/IV de<br />
calitate şi grad de eutrofizare ridicat: mezotrof/eutrof: primăvara-toamna : bazin B4<br />
(2006), primăvara 2006-2007, toamna -2007 (B9), primăvara-toamna 2006-2007<br />
(bazin BA), primăvara (2006-2007)-toamna 2007 (bazin BS).<br />
32
Compararea parametrilor chimici ce corespund claselor de calitate şi a nivelelor de saprobitate<br />
( Comparision of chemical parameters that correspond to quality classes and level saprobity)<br />
Tabel 8<br />
Parametrii<br />
Bazin B4 (pond B4) Bazin B9 (pond B9)<br />
Parameters P 2006 P 2007 V 2006 V 2007 T 2006 T 2007 P 2006 P 2007 V 2006 V 2007 T 2006 T 2007<br />
O 2 O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
O<br />
II<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
CCO O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
U<br />
I<br />
O<br />
II<br />
M<br />
III<br />
O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
N-NO 3 M/E<br />
III/IV<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
O<br />
II<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M<br />
III<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M<br />
III<br />
N-NO 2 M/E<br />
III/IV<br />
M<br />
III<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M<br />
III<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
P-PO 4 O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
U/O<br />
I/II<br />
U/O<br />
I/II<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
E<br />
III<br />
E<br />
III<br />
O/M<br />
II/III<br />
E<br />
III<br />
U<br />
I<br />
U/O<br />
I/II<br />
Parametrii<br />
Bazin BA (pond BA)<br />
Bazin BS (pond BS)<br />
Parameters P 2006 P 2007 V 2006 V 2007 T 2006 T 2007 P 2006 P 2007 V 2006 V 2007 T 2006 T 2007<br />
O 2 O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
O<br />
II<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
CCO O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
O<br />
II<br />
M<br />
III<br />
M<br />
III<br />
M<br />
III<br />
N-NO 3 M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
O/M<br />
II/III<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
O<br />
II<br />
O/M<br />
II/III<br />
M<br />
III<br />
M/E<br />
III/IV<br />
N-NO 2 M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
E/H<br />
IV/V<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
E/H<br />
IV/V<br />
E/H<br />
IV/V<br />
E/H<br />
IV/V<br />
M/E<br />
III/IV<br />
E/H<br />
IV/V<br />
P-PO 4 M/E<br />
III/IV<br />
E<br />
III<br />
M/E<br />
III/IV<br />
E<br />
III<br />
U/O<br />
I/II<br />
O<br />
II<br />
M/E<br />
III/IV<br />
M/E<br />
III/IV<br />
O/M<br />
II/III<br />
O/M<br />
II/III<br />
M/E<br />
III/IV<br />
O/M<br />
II/III<br />
Legendă<br />
(legends)<br />
U-ultraoligotrof: apă curată<br />
O – oligotrof : Nepoluată sau foarte slab poluată<br />
O/M - TranziŃie dintre oligo şi β mezosaprob – apă<br />
poluată slab<br />
M – mezotrof - Poluare critică<br />
E- eutrof – poluare masivă<br />
H-hipertrof<br />
Bazin B4, Bazin B9, Bazin BA, Bazin BS - 2006-2007
Valorile obŃinute la parametrul N-NO 2 arată cele mai puternice modificări în compoziŃia<br />
apei şi totodată a claselor de calitate: clasa III/IV: primăvara 2006, vara (2006-2007) toamna<br />
(2006-2007) – bazin B4, primăvara 2006-2007, vara (2007), toamna (2006-2007)- bazin<br />
B9, primăvara 2006-2007, vara-2006, toamna 2006-2007 (bazin BA) şi primăvara -2006,<br />
toamna 2007 (bazin BS)<br />
Remarcăm valori ce conduc calitatea apei spre un stadiu mult mai avansat a<br />
fenomenelor de degradare a apei văzut din perspectiva gradului de eutrofizare în :<br />
primăvara-vara anului 2006 (bazin BS), vara şi toamna lui 2007 (bazin BS) şi includerea<br />
apei în clasa a –IV-a de calitate, ceea ce reflectă ponderea influenŃei antropice din zonă.<br />
Parametrul P-PO 4 se încadrează în clase de calitate ce reflectă condiŃia bună a<br />
bazinelor studiate în primăvara – toamna 2006-2007 (bazin B4) oligotrof/mezotrof, şi<br />
caracterul mezotrof pentru: primăvara 2006-2007, vara 2006-2007 (bazin B9),<br />
primăvara-vara 2006 (bazin BA) şi primăvara 2006-2007 (bazin BS)<br />
In ansamblu, cercetările efectuate demonstrează aspectul dinamic al modificărilor<br />
care au loc la nivel de apă în diferite sezoane, ceea ce influenŃează gradul de<br />
troficitate al bazinului iar pe de altă parte calitatea apei, care de multe ori se regăseşte<br />
în parametrii prevăzuŃi pentru apa de calitate II , III şi IV satisfăcătoare pentru<br />
creşterea unor specii rezistente cum ar fi speciile de Cyprinidae.<br />
Analiza calităŃii apei prin metoda WQI (Indexul CalităŃii Apei)<br />
Din figura 10 constatăm faptul că deşi sub aspect sezonier parametrii luaŃi în<br />
calcul prezintă valori ce încadrează apa în clase de calitate variate, per ansamblu<br />
perioadă calitate bună a apei întâlnim la nivelul bazinelor : B4 : 73-76 puncte, 71-73<br />
puncte bazin B9, şi calitate medie în bazinele BA : 66-66 puncte şi BS: 62-64 puncte.<br />
Punctajele obŃinute prin Indexul CalităŃii Apei reflectă calitatea acesteia din<br />
punct de vedere a vieŃii acvatice, în raport cu condiŃiile oferite, are un caracter<br />
practic şi aplicativ, rezultatele reprezentând fundamentul unui management bun.<br />
34
Parametrul<br />
Bazin B4 2006 Bazin B4 2007 Bazin B9 2006 Bazin B9 2007 Bazin A 2006 Bazin A 2007 Bazin S 2006 Bazin S 2007<br />
(Parameter) P V T P V T P V T P V T P V T P V T P V T P V T<br />
pH<br />
CCO<br />
85 92 93 92 79 90 87 86 93 92 79 91 83 74 86 89 51 79 89 51 73 88 89 90<br />
90 87 88.66 87.33 81 71 71 89<br />
54 39 40 53 41 44 58 38 43 53 41 44 54 44 46 54 37 39 55 35 32 54 33 29<br />
mg O 2 /l 44.33 46 46.33 46 48 43.33 40.66 38.66<br />
O 2 dizolvat<br />
N-NO3<br />
98 62 79 96 63 82 94 56 64 97 61 89 91 55 58 97 56 73 90 48 53 93 45 55<br />
79.66 80.33 71.33 82.33 68 75.33 64 64.33<br />
56 70 56 68 94 62 56 86 68 60 83 59 51 69 50 56 84 62 55 61 42 54 67 57<br />
60.66 74.66 70 67.33 56.66 67.33 52.66 59.33<br />
80 94 85 75 94 82 71 76 90 70 70 89 62 69 95 70 61 82 58 77 70 61 79 72<br />
P-PO 4<br />
86.33 83.66 79 76.33 75.33 71 68.33 70.66<br />
MEDIA<br />
TOTALA<br />
73 76 71 73 66 66 62 64<br />
Fig. 10 Aprecierea calităŃii apei prin utilizarea metodei punctelor<br />
(indexul de calitate a apei)<br />
(Water quality assessment by analysis WQI (Water Quality Index)<br />
Legendă:<br />
91-100: calitate excelentă<br />
71-90: calitate bună<br />
51-70: calitate medie<br />
26-50: apă rea<br />
0-25: calitate necorespunzătoare
CAPITOLUL 8. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA FITOPLANCTONULUI<br />
IN RELAłIE CU CALITATEA FIZICO-CHIMICĂ A APEI<br />
Scopul capitolului: identificarea indicatorilor biologici (fitoplancton) ce determină<br />
şi favorizează evoluŃia trofică, situaŃia calităŃii globale, încadrarea în categorii de calitate,<br />
precum şi încadrarea în grade de eutrofizare a apei lacurilor şi bazinelor studiate,<br />
comparând valorile care atestă starea chimică cu cele biologice a bazinelor piscicole.<br />
CARACTERIZAREA APEI ÎN FUNCłIE DE INDICII DE SAPROBITATE<br />
2004-2005<br />
Studiul efectuat pe parcursul anilor 2004-2005 indică pondere mare a speciilor ce<br />
aparŃin claselor: Chlorophyceae, specii predominante în sezonul de vară când valorile de<br />
temperatură sunt ridicate: 24.3±0.68-25.87±2.38 0 C(B4), 25.33±0.41-25.9±1.2 0 C(B9),<br />
26.63±2.81-25.6±4.81 0 C (BA), 26.41±0.41-26.85±1.2 0 C (BS), Cyanophyceae (specii<br />
codominante pe parcursul întregului an) şi Bacillariophyceae în special în sezonul cu valori<br />
mai reduse de temperatură: primăvara: 9.96± 3.52-11.70±4.09 0 C (B4), 11.20± 3.12 0 C-<br />
12.75±2.9 0 C (B9), 11.70±4.17-10.16±2.59 0 C (BA), 11.65±1.54-11.06±1.6 0 C (BS), şi cantitate<br />
redusă de materie organică. Speciile cel mai numeros reprezentate prin cumul cantitativ sunt<br />
cele ce aparŃin ordinului Chlorococcales, numeros reprezentate în sezonul estival.<br />
In tabelele 9 şi 10 sunt exprimate valorile ce indică calitatea saprobă a apei<br />
utilizând metoda G.N DRESSER, 1974, care are la bază clasificarea apelor în<br />
funcŃie de raporturile dintre anumite specii fitoplanctonice. Din analiza datelor şi<br />
ponderea taxonilor prezenŃi în apa lacurilor (tabel 9), aceasta se doveşte a avea un<br />
caracter β- mezosaprob, speciile dominante însumate aparŃin claselor<br />
Bacillariophyceae şi Chlorophyceae - (ordin Chlorococcales) : 76.40% - lac B,<br />
73.33%-lac C, 72,76% lac M şi 75.49% lac T.<br />
Prin ponderea ridicată a speciilor de Bacillariophyceae şi Chlorococcales acestea<br />
indică caracterul β mezotrof a apei: 61.68% lac B, 68.02% lac C, 64.79 % lac M şi<br />
36
62.46% lac T şi în anul 2005 (tabel 10). In studiul efectuat, numărul prelevărilor şi<br />
rezultatele obŃinute indică fidel procesele ce se petrec la nivelul apei din cadrul lacurilor<br />
studiate, din punct de vedere chimic lacurile fac parte din categoria apelor mezosaprobe.<br />
Apecierea gradului de saprobitate, 2004<br />
Saprobic degree apreciation, 2004<br />
Tabel 9<br />
Lac (lake)<br />
Lac B (B lake) 2004 Lac C (C lake) 2004 Lac M (M lake) 2004 Lac T (T lake) 2004<br />
Sezon (season)<br />
III VI IX III VI IX III VI IX III VI IX<br />
Calitate saprobică (saprobic degree)<br />
V VIII XI V VIII XI V VIII XI V VIII XI<br />
Euglenophyceae 0.0 3.33 0.0 0.0 12.12 13.63 0.0 5.35 1.53 0.0 5.19 6.81<br />
Media anuală (annual meanm) 1.11 8.58 2.29 4<br />
Chlorococcale+ Diatomee 77.98 69.99 81.25 74.33 56.13 88.62 62.5 69.63 86.15 82.34 71.42 72.72<br />
Media anuală (annual meanm) 76.40 73.03 72.76 75.49<br />
Crysophyceae+Conjugatophyceae 6.77 18.32 14.16 5.54 19.26 9.09 14.12 10.7 7.68 3.92 10.38 10.21<br />
+Cryptophyceae<br />
Media anuală (annual meanm) 13.08 11.30 10.83 8.17<br />
Grad saprobitate globală apă<br />
Sabrobic degree<br />
Β-mezosaprob<br />
Lac (lake)<br />
Sezon (season)<br />
Calitate saprobică (saprobic<br />
degree)<br />
Apecierea gradului de saprobitate, 2005<br />
Saprobic degree apreciation, 2005<br />
Tabel 10<br />
Lac B (B lake) 2005 Lac C (C lake) 2005 Lac M (M lake) 2005 Lac T (T lake) 2005<br />
III<br />
V<br />
VI<br />
VIII<br />
IX<br />
XI<br />
III<br />
V<br />
VI<br />
VIII<br />
Euglenophyceae 4.11 6.49 5.33 6.76 7.69 6.06 4.17 7.04 5.71 7.14 12.12 10.00<br />
5.31 6.84 6.84 9.75<br />
Chlorococcales+ Diatomee 68.1 62.34 54.6 71.78 64.1 68.18 65.28 63.38 65.72 58.57 62.12 66.7<br />
61.68 68.02 64.79 62.46<br />
Crysophyceae+Conjugatophy 13.17 20.77 11.93 14.87 17.95 12.31 15.29 18.3 14.29 10.01 10.61 3.34<br />
ceae +Cryptophyceae<br />
15.29 15.04 15.96 7.99<br />
Grad saprobitate apă Β – mezosaprob Β – mezosaprob Β – mezosaprob Β – mezosaprob<br />
IX<br />
XI<br />
III<br />
V<br />
VI<br />
VIII<br />
IX<br />
XI<br />
III<br />
V<br />
VI<br />
VIII<br />
IX<br />
XI<br />
Utilizând indexul API (Algal Pollution Index), pe baza identificării speciilor<br />
algale, a frecvenŃei în proba analizată, punctajul obŃinut indică un grad ridicat de<br />
poluare cu materie organică la nivelul tuturor lacurilor studiate după cum se poate<br />
observa din tabelul nr.11:31 puncte –lac B 2004 şi 33 puncte în anul următor, lacul C<br />
prezintă valori similare pe parcursul celor 2 ani : 37 puncte-2004 şi 33 puncte 2005,<br />
lacul M -2004 (25 puncte) şi 32 puncte în 2005, lac T: 37 puncte în 2004 şi 38 puncte<br />
2005.<br />
37
Tabel 11<br />
Nr<br />
crt<br />
Specii (species)<br />
Specii algale<br />
Algae species<br />
Gradele de saprobitate a lacurilor studiate în perioada 2004-2005 utilizând indexul Palmer<br />
Saprobity degree in the lakes studied -2004-2005 using Palmer index<br />
Index<br />
poluare<br />
Pollution<br />
index<br />
(IP)<br />
Lacul B<br />
B lake<br />
Lacul C<br />
C lake<br />
Lacul M<br />
M lake<br />
Lacul T<br />
T lake<br />
2004 2005 2004 2005 2004 2005 2004 2005<br />
IP PrezenŃa IP PrezenŃa IP PrezenŃa IP PrezenŃa IP PrezenŃa IP PrezenŃa IP PrezenŃa<br />
speciilor speciilor speciilor speciilor speciilor speciilor speciilor<br />
The<br />
The<br />
The<br />
The<br />
The<br />
The<br />
The<br />
species species<br />
species species species species species<br />
presents<br />
presents<br />
presents<br />
presents<br />
PrezenŃa<br />
speciilor<br />
The<br />
species<br />
presents<br />
presents<br />
presents<br />
presents<br />
1. Ankistrodesmus 2 2 2 2 2 2<br />
2. Chlamydomonas 4 4 4 4 4 4 4 4<br />
3. Chlorella 3 3 3 3 3 3 3 3<br />
4. Closterium 1 + 1 + 1 + 1 - + + - -<br />
5. Cyclotella 1 + 1 + 1 + 1 + + + + +<br />
6. Euglena 4 - - - - - - - -<br />
7. Euglena viridis 1 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4 - 0 - 0<br />
8. Euglena acus 6 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 + 6 + 6<br />
9. Gomphonema 1 + 1 + 1 - - + 1 + 1 + 1<br />
10. Melosira 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1<br />
11. Navicula 3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3<br />
12. Nitzschia 5 + 5 + 5 + 5 + 5 + 5 + 5 + 5 + 5<br />
13. Oscillatoria 5 + 5 + 5 + 5 + 5 + 5 + 5 + 5 + 5<br />
14. Pandorina 1 - 0 + 1 - 0 - 0 - 0 - 0 - 0 + 1<br />
15. Phacus 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2<br />
16. Phormidium 1 + 1 + 1 + 1<br />
17. Scenedesmus 4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4<br />
18. Stigeoclonium 2 - 0 - 0 - 0 - 0 + 1 - 0 + 1 + 1<br />
19. Synedra 2 + 2 - 0 - 0 - 0 + 0 - 0 - 0 - 0<br />
20. Scor total 31 33 37 33 25 32 37 38<br />
IP
CARACTERIZAREA ECOLOGICĂ A SPECIILOR ALGALE 2006-2007<br />
Este cunoscut faptul că parametrii fizico-chimici dau o imagine limitată, de<br />
moment a apei, în timp ce biota acvatică (fitoplanctonul) poate da indicaŃii mult<br />
mai precise asupra calităŃii apei ceea ce în perioada studiului 2006-2007 atestă<br />
calitatea apei ca fiind bună pentru creşterea crapului şi a Cyprinidaelor asiatice,<br />
baza trofică planctonică a bazinelor studiate fiind într-un proces de trecere spre<br />
mezotrofie, şi caracter eutrofic în sezonul estival.<br />
Urmărind evoluŃia fitoplanctonului în bazinele de creştere a crapului în<br />
perioada 2006-2007 s-a determinat gradul de saprobitate a apei prin metoda Pantle<br />
şi Buck (1955). Rezultatele obŃinute şi regăsite în tabelul 12, denotă caracterul<br />
oligo-beta saprob a bazinului B4 în anul 2006 (1.8), restul bazinelor şi anilor<br />
studiaŃi demonstrând faptul că apa are un grad de saprobitate β – mezosaprob: 1.82<br />
(B4-2007), 1.87-1.89 (B9 2006-2007), 1.88-1.95 (BA 2006-2007), 1.99-2.16 (BS<br />
2006-2007).<br />
Tabel 12<br />
Determinarea gradului de saprobitate a bazinelor studiate în anii 2006-2007<br />
după metoda Pantle şi Buck (1955)<br />
Saprobity determining the degree of ponds studied in 2006-2007<br />
by the method: Pantle and Buck (1955)<br />
Grad saprobitate (saprobe degree)<br />
Index saprobic<br />
(saprobe index)<br />
Clasa de<br />
bonitare<br />
(class of<br />
bonity<br />
B4 B9 A S<br />
2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007<br />
Oligosaprob (oligosaprobic) 1.0-1.5 I<br />
Oligo-betasaprob (oligo – 1.51-1,8 I-II 1.8<br />
betasaprobic)<br />
Β - mezosaprobic (β mesoprobic) 1.81-2.3 II 1.81 1.87 1.89 1.88 1.95 1.99 2.16<br />
β–α mezosaprobic (β to α) 2.31-2.7 II-III<br />
mesosaprobic<br />
α - mesosaprobic 2.71-3.2 III<br />
α- polisaprobic (α polisaprobic) 3.21-3.5 III-IV<br />
Polisabrob (polisaprobic) 3.51-4 IV<br />
39
CAPITOLUL 9. EVALUAREA PRODUCTIVITĂłII BIOLOGICE A<br />
BAZINELOR PISCICOLE STUDIATE ÎN FUNCłIE DE<br />
CARACTERISTICILE APEI ŞI DETERMINAREA PRODUCłIEI DE<br />
PEŞTE<br />
Pe baza rezultatelor fizico-chimice şi biologice obŃinute : Evaluarea productivităŃii<br />
biologice a bazinelor piscicole studiate în funcŃie de caracteristicile apei şi determinarea<br />
producŃiei de peşte, reprezintă un alt subiect abordat în tema de cercetare.<br />
Pentru asigurarea unui management eficient este necesar a se cunoaşte calitatea<br />
apei în funcŃie de care şi posibilităŃile de susŃinere şi obŃinere a unei anumite cantităŃi de<br />
peşte, surplusul reprezentând profitul cu minim de cheltuieli. Fiecărui parametru studiat în<br />
capitolul VII i s-a acordat o notă, punctajele parŃiale conducând prin cumul de puncte la<br />
obŃinerea punctajului final în fucŃie de care apa bazinelor se înscriu în clase de biogenitate<br />
diferite. In final capacitatea biogenică contribuie la calcularea productivităŃii naturale.<br />
Tabelul 13 indică clasele de biogenitate şi productivitate naturală a bazinelor<br />
studiate de unde remarcăm:<br />
Clasa de biogenitate V (bazin BS: 90.98-88.22 puncte) susŃine producerea unei cantităŃi<br />
de 1.786 - 1.851 kg, clasa VI de biogenitate: 2.029 - 2.049 Kg ( bazin BA: 101.45-102.47<br />
puncte); 2.044 - 2.176 Kg ( bazin B9: 102.22- 108.84 puncte) şi 2.280-2.338 Kg (B4:<br />
114.49-116.39 puncte)- clasa a VII-a de biogenitate.<br />
FaŃă de aceste valori în figura producŃia obŃinută în urma recoltărilor din toamnă arată<br />
o producŃie ridicată: 3.311-3.395 Kg ( 58-59%, bazin B4) , 3.311-3.382 Kg (61-55%, bazin<br />
B9), medie pentru bazinul BA unde o pondere însemnată din populaŃia piscicolă este<br />
reprezentată de caras: 2.591-2.212 Kg (27-3.04%, bazin BA).<br />
Mediul acvatic este supus unor modificări permanente sub aspectul parametrilor<br />
fizico-chimici. Abordarea în viziune managerială a calităŃii apei sub aspectul<br />
ridicării productivităŃii biologice a bazinelor ciprinicole, determină o mai bună<br />
gospodărire a acestora.<br />
40
Indicatori<br />
Parameters<br />
Calculul capacităŃii biogenice şi a productivităŃii naturale,<br />
bazin B4, B9, BA, BS 2006-2007<br />
(Biogenic capacity calculation and natural productivity<br />
B4, B9, BA, BS pond 2006-2007)<br />
Unit. măsură<br />
Mesurement<br />
unit<br />
Tabel 13<br />
Bazin B4 (B4 pond) Bazin B9 (B9 pond) Bazin BA (BA pond) Bazin BS (BS pond)<br />
2006 2007 2006 2007 2006 2007 2006 2007<br />
Temperatura<br />
0 C 7.75 6.25 7 5.87 5.85 6.5 5.87 5.87<br />
Temperature<br />
Oxigen dizolvat (mg/l) 8.12 10 7.75 8.12 7.75 8.12 7.75 8.12<br />
Dissolved oxygen<br />
pH unit.pH 7 7.76 8.12 8.12 5.87 6.62 6.25 4.62<br />
TransparenŃa (cm) 7 7.76 7 7 7 7.37 7 7<br />
Transparency<br />
Duritate totală<br />
0 germane 10 7 4 4 4 4 4 4<br />
Totally hardness<br />
Alcalinitate (ml HCl/l) 7 10 9.62 10 9.62 8.87 7 7<br />
alcalinity<br />
N-NO 2 (mg/l) 7 7 10 7 6.25 6.25 5.87 5.87<br />
N-NO 3 (mg/l) 7 7 7.37 7.37 7 7.75 7.75 7<br />
P-PO 4 (mg/l) 10 10 10 10 10 10 10 10<br />
Ca/Mg 10 10 10 10 7.37 6.25 4.75 4<br />
Fitoplancton /Phytoplankton 8.5 8.5 8.87 8.87 9.25 9.25 6.25 6.25<br />
Zooplancton/ Zooplankton 8.5 8.5 8.12 8.12 7.87 7.87 6.75 6.75<br />
Bentos/ Benthos 85 85 6.25 6.25 5.87 5.87 4.37 4.37<br />
VegetaŃie submersă (Submerged<br />
vegetation)<br />
MEDIA (AVERANGE)<br />
CAPACITATEA BIOGENICĂ<br />
(BIOGENIC CAPACITY)<br />
8.12 8.12 8.12 8.12 7.75 7.75 7.37 7.37<br />
114.49 116.39 102.22 108.84 101.45 102.47 90.98 88.22<br />
VII VII VI VI VI VI V V<br />
P n=20xB (kg ) 2.280 2.338 2.044 2.176,8 2.029 2.049,4 1819,6 1.664,4<br />
4 5 0 0<br />
4 0 0 0<br />
3 5 0 0<br />
3 0 0 0<br />
2 5 0 0<br />
2 0 0 0<br />
1 5 0 0<br />
1 0 0 0<br />
5 0 0<br />
0<br />
2435<br />
2044<br />
2029<br />
P n 2006<br />
B 4 B 9 B A<br />
3857<br />
3311<br />
2590<br />
P roduc Ńia realiz ată<br />
/O btained<br />
produc tion 2006<br />
2124<br />
2176<br />
2049<br />
P n 2007<br />
3395<br />
3395<br />
2112<br />
P roduc Ńia realiz ată<br />
/O btained<br />
produc tion 2007<br />
Fig.104. Cantitatea de peşte obŃinută pe baza productivităŃii naturale şi cea realizată în<br />
bazinele de creştere B4,B9, BA 2006-2007/The quantity of fish obtained on the natural<br />
productivity and growth achieved in the pond B4,B9,BA<br />
41
CAPITOLUL 10. OBSERVAłII PRIVIND IMPACTUL UNOR ÎNSUŞIRI<br />
ALE APEI ASUPRA BUNĂSTĂRII ŞI PATOLOGIEI PEŞTILOR DIN<br />
IAZURILE ŞI BAZINELE LUATE ÎN STUDIU<br />
ObservaŃiile s-au efectuat în perioada 2004-2009 şi au constat în principal în<br />
următoarele aspecte:<br />
Monitorizarea comportamentului peştilor la schimbarea unor factori de mediu<br />
(factori meteoro-climatici şi însuşirile apei);<br />
Depistarea unor efecte mecanice şi a cauzelor ce le-au produs;<br />
Descrierea condiŃiilor în care apar unele invazii parazitare;<br />
Descrierea condiŃiilor în care au apărut unele boli infecŃioase;<br />
Descrierea unor episoade soldate cu mortalitate mare şi cauzele ce le-au produs<br />
In cercetările noastre am folosit observaŃia ca principal mijloc de investigaŃie, apoi<br />
unele examene de laborator, arhiva unităŃilor piscicole şi certificatele eliberate de la DirecŃia<br />
Sanitar Veterinară <strong>Cluj</strong>, pe baza examenelor necropsice şi de laborator efectuate.<br />
ObservaŃiile şi cercetările noastre s-au soldat cu identificarea şi descrierea<br />
unor episoade interesante ocazionate de impactul peştilor cu unii factori stresanŃi şi<br />
unii agenŃi biotic patogeni, între care: leziuni hemoragice de natură traumatică,<br />
leziuni hemoragice la nivelul tegumentului, mortalităŃi ridicate prin hipoxia<br />
peştilor, infestarea cu hirudinee, invazii produse de Argulus foliacensis, septicemia<br />
hemoragică, Saprolegniaza, mortalităŃi datorită clorului rezidual în exces,<br />
Mortalitate la puiet de 21 ziledatorat excesului de H 2 S cumulat.<br />
CAPITOLUL 11. CONCLUZII GENERALE:<br />
1. Rezultatele oferite în urma analizelor fizico-chimice efectuate, conturează<br />
imaginea de ansamblu pertinentă a calităŃii apei în raport cu clasa de calitate<br />
şi gradul de troficitate, numai în cazul în care prelevările şi analiza probelor<br />
se efectuează cel puŃin bilunar.<br />
42
2. Prin frecvenŃa probelor prelevate şi analizate se constată stânsa legătură dintre<br />
caracterizarea apei din punct de vedere a stării chimice şi ecologice. Pe baza<br />
datelor obŃinute în perioada 2004-2007, apa lacurilor şi bazinelor se află într-un<br />
proces lent dar sigur de eutrofizare.<br />
3. Utilizarea metodelor globale de apreciere a calităŃii apei, reprezintă baza de<br />
aplicare a celor mai bune măsuri de prevenire sau combatere a aspectelor<br />
legate de modificarea sezonală în rândul parametrilor fizico-chimici a apei.<br />
ImplicaŃiile practice rezidă din cunoaşterea aspectelor legate de<br />
productivitatea naturală a bazinelor sau lacurilor şi popularea acestora cu<br />
specii de peşti rezistente care trăiesc şi se adaptează unui mediu cu limite<br />
largi ale variaŃiilor în cadrul parametrilor mediali.<br />
4. Din rezultatele obŃinute, se poate deduce faptul că niciodată un caracter<br />
singular nu poate provoca reacŃii adverse, însă prezenŃa simultană a mai<br />
multor indicatori a căror valoare se modifică, pot crea dificultăŃi oricărui<br />
piscicultor.<br />
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ<br />
1. ARDELEAN M. (2005) – Principii ale metodologiei cercetării agronomice şi<br />
medical veterinare.Ed. AcademicPres, <strong>Cluj</strong>-<strong>Napoca</strong><br />
2. ANTONESCU G.S. (1963) – Biologia apelor. Ed. Didactică şi Pedagogică,<br />
Bucureşti<br />
3. BENONI LIXANDRU (2006) – Metodologie ecologică. Ed. EUROBIT,<br />
Timişoara<br />
4. BOTNARIUC N. (1982) – Ecologie. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti<br />
5. BOYD, C.E. (1979)- Water Quality in Warm water Fish Pond. Agriculture<br />
Experiment Station, Auburn, Alabama. 359 pp.<br />
6. BUD I. (1993) – PosibilităŃi de sporire a producŃiei de peşte prin trecerea de la<br />
sistemul de exploatare în monocultură la cel în policultură. Simp. NaŃ. Vol XIX, p.<br />
552-650, <strong>Cluj</strong> – <strong>Napoca</strong><br />
7. BUD I., DIACONESCU S., MUDURE M. ( 2004) – Creşterea crapului şi a<br />
altor specii de peşti. Ed. Ceres, Bucureşti<br />
43
8. BUD I. VLĂDĂU V., STEFAN REKA (2007)- Peştii răpitori, înmulŃire şi<br />
valorificare. Ed. Ceres, Bucureşti<br />
9. BUD I. VLĂDĂU V., NĂDĂŞAN MIRCEA (2010)- Tratat de creştere a<br />
peştilor. Ed. Texte, Dej<br />
10. BURA M (2002) – Acvacultura specială. Ed. Orizonturi Universitare,<br />
Timişoara<br />
11. BURA M., GROZA A., CORNEA I., GERGENI I. (1995) – Creşerea<br />
crapului în iazuri şi heleşteie. Ed. Mirton, Timişoara<br />
12. CAIRNS J.Jr., MOUNT D.I.(1990)- Aquatic toxicology. Enviromental<br />
Science Technology, vol, 24 (2), pag. 154-160<br />
13. CIOLAC ANDREI (1997) – Elemente de ecologie acvatică. Ed. Pax Aura Mundi, GalaŃi<br />
14. CONTE F.S. (1992)- Evaluation of a freshwater site for aquaculture potential. Western<br />
Regional Aquaculture Center, USA, publication WRAC, 92-101, 35p.<br />
15. DIUDEA M., TUDOR STEFANIA, IGNAT AURELIA (1986) - Toxicologie<br />
acvatică. Ed. Dacia, <strong>Cluj</strong>-<strong>Napoca</strong><br />
16. FORTHI G. (1969) - Primary productivity in aquatic environments. Univ. Calif. Press<br />
17. FRANCOISE CARPENTIER (1990) - Maitrise de la pollution de l'eau dans une grande<br />
agglomeration. These pour le <strong>doctorat</strong> Veterinaire (diplôme d'etat), - Université Paul Sabatier<br />
de Toulouse<br />
18. GHERACOPOL OCTAVIA, BOGATU D., SELIM H., MUNTEANU G<br />
(1977) – Valorificarea unor indicatori fizico – chimici şi biologici pentru<br />
aprecierea capacităŃii biogenice a heleşteielor ciprinicole. Tehn. Pis. Vol. V p<br />
51 – 58, Univ. GalaŃi<br />
19. HEGEDUS CRISTINA (2006) – Evolution of some physical – chemical and<br />
biological parameter from fish lakes during spring - autumn 2005. 41 st Croatian<br />
& 1 st International Symposium on Agriculture Opatija – Croatia 2006, ISBN<br />
953-6331-39-X, pag.521-522<br />
20. HORVAT LASZLO (2005) – Peştele şi crescătoriile de peşte. Ed. M.A.S.T.<br />
21. HEGEDÜS CRISTINA, POPESCU SILVANA, BOARU ANCA, BORDA<br />
C., FORNADE A. (2009)-”Variations season and annual main indicators<br />
eutrophication some ponds fish. Notes (I) Parameter physical- chemical.<br />
Simpozionul "Animal breeding in the context of modern agriculture – from<br />
science to practice", Timişoara, vol.42 (2), pag. 47-54, ISSN 1221-5287<br />
22. HEGEDÜS CRISTINA, POPESCU SILVANA, BOARU ANCA, BORDA C.,<br />
FORNADE A. (2009) - "Variations season and annual main indicators<br />
eutrophication some ponds fish. Notes (II). The evolution of phytoplankton"<br />
Simpozionul"Animal breeding in the context of modern agriculture – from science to<br />
practice ", Timişoara, vol.42 (2) pag. 55-58, ISSN 1221-5287<br />
23. LOSTUN L., H. TURLIU, MARIA DAVID (2002) – Heleşteie piscicultura<br />
practică. Ed. Carpatina, Bucureşti<br />
44
24. MAN C, MAN A .(2006) – Igienă piscicolă. Ed Risoprint, <strong>Cluj</strong> - <strong>Napoca</strong><br />
25. MAN C. (1989) – Apa, sănătatea şi producŃiile animalelor. Ed. Ceres, Bucureşti<br />
26. MAN C., CRISTINA HEGEDUS (2006)– Zootehnia ecologică – opŃiune<br />
pentru dezvoltarea durabilă şi protecŃia mediului. Enviroment & Progress<br />
7/2006, Simpozionul internaŃional Eco zone – Eco life 13 – 16 sept 2006,. Ed.<br />
FundaŃiei pentru StiinŃe Europene, <strong>Cluj</strong> – <strong>Napoca</strong>. ISSN 1584-6733, pag. 57 –<br />
60, simpozion EducaŃie si cercetare in protecŃia mediului<br />
27. MIREŞAN VIOARA (2004) – Fiziologia animalelor domestice. Ed. Risoprint, <strong>Cluj</strong> –<br />
<strong>Napoca</strong><br />
28. MĂLĂCEA I. (1969) – Biologia apelor impurificate. Ed. Academiei R.S.R.,<br />
29. MITRANESCU ELENA, FURNARIS F., TUDOR T., ROTARU ELENA,<br />
SIMION VIOLETA, MITRĂNESCU D., FLORINA ALINA DRAGOMIR<br />
(2009) - Researches regarding water quality as an indicator of fish welfare in<br />
two farms from the southern area of the country. Bulletin of Agricultural<br />
Sciences and Veterinary Medicine <strong>Cluj</strong> <strong>Napoca</strong>, Series Veterinary Medicine<br />
(Vol 66-1), 2009, ISSN 1843-5270, pp. 243-247<br />
30. MITRANESCU ELENA (2009)- Researches on fish welfare assessment in<br />
Fundulea-Frunzareni farm, based on water quality and blood biochemical<br />
parameters. Bulletin of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine <strong>Cluj</strong><br />
<strong>Napoca</strong>, Series Veterinary Medicine (Vol 66-1), 2009, ISSN 1843-5270, pp.<br />
248-252<br />
31. MUNTEANU GABRIELA, DUMITRU BOGATU (2003) - Tratat de<br />
ihtiopatologie. Ed. Excelsior art, Timisoara<br />
32. NIKOLOVSKI G.V. (1962)- Ecologia peştilor. Ed.de Stat , Bucureşti<br />
33. PALMER C.M (1969)- A composite rating of algae tolerating organic pollution.<br />
Journal Phycol. Nr.5, pag. 78-82<br />
34. SCHLOTFELDT H.J, ALDERMAN D.J., BAUDIN – LAURENCIN F., BERNOTH<br />
E.H., BRUNO D.W. DAELMAN W., KLEINGELD L., THORUD K. (1995) – What<br />
should I do. A practical quide for the fresh water fish farmer - The European<br />
Association on Fish Pathologists.<br />
35. SCHPERCLAUS W. (1962) – Traite du pisciculture en etang. Vigot – Freres Editeurs, Paris<br />
36. SCHLOTFELDT H.J, ALDERMAN D.J., BAUDIN – LAURENCIN F., BERNOTH<br />
E.H., BRUNO D.W. DAELMAN W., KLEINGELD L., THORUD K. (1995) – What<br />
should I do. A practical quide for the fresh water fish farmer - The European<br />
Association on Fish Pathologists.<br />
37. SCHPERCLAUS W. (1962) – Traite du pisciculture en etang. Vigot – Freres Editeurs, Paris<br />
38. http://en.wikipedia.org<br />
39. http://aquaculture.ext.wvu.edu<br />
40. http://www.baipatra.ws<br />
45