iunie 2007.qxd - Societatea de Scleroza Multipla din Romania

12 Columna
SM medical
Tulburãrile urinare
în scleroza multiplã
Cel mai frecvent
simptom al pacienþilor
cu sclerozã multiplã
este urinarea deasã
Controlul urinãrii este realizat de
cãtre centrii nervoºi situaþi în
mãduva spinãrii în aproprierea
centrilor care controleazã mersul.
Ca urmare persoanele cu
sclerozã multiplã care au probleme
cu mersul au ºi variate
probleme cu urinarea. Centrii
care controleazã funcþia sexualã
sunt situaþi lângã cei care
controleazã urinarea, ca urmare
ºi aceºti sunt frecvent afectaþi.
Vezica urinarã are 2 funcþii:
cea de stocare a urinei ºi cea de
evacuare a urinei. Când stocarea
este afectatã pacientul va urina
des, cu graba ºi eventual va
pierde urina; când evacuarea este
afectatã pacientul va urina greu
cu jet slab, va avea senzaþia cã
vezica nu se goleºte, iar
pierderea de urinã, arunci când
apare, este prin prea plin, adica
vezica stã mereu plinã ºi “dã pe
afarã”.
Cel mai frecvent simptom al
pacienþilor cu sclerozã multiplã
este urinarea deasã. Aceasta este
denumitã medical “Vezicã
Hiperactivã” ºi se asociazã
frecvent cu graba de a urina,
urinarea noaptea ºi eventual
episoade de incontinenþã. Cel
mai supãrãtor lucru la cei cu vezicã
hiperactivã este imprevizibilitatea
apariþiei necesitãþii de a
urina; ei devin dependenþi de
proximitatea unei toalete ºi de
aceea îºi reduc mult activitãþile ºi
contactele sociale.
Grija cã ar putea sã
piardã urinã le
afecteazã cel mai mult
calitatea vieþii.
Pacienþii cu sclerozã
multiplã care au vezicã
hiperactivã afirmã
cã problema aceasta
de urinare este cea mai
supãrãtoare dintre problemele
lor de sãnãtate.
De ce apare vezica
hiperactivã
Controlul umplerii vezicii ºi
relaþia ei cu sfincterul este
reglatã de centrii cerebrali; dacã
este alteratã conexiunea dintre
aceºti centri ºi mãduvã, aºa cum
se întâmplã în bolile demielinizante
precum scleroza multiplã,
controlul relaxãrii vezicii ºi
capacitatea de a amâna urinarea
voluntarã scade. Ca urmare senzaþia
de urinare apare pe neaºteptate,
este intensã, nu poate fi
stãpânitã ºi persoana respectivã,
speriatã cã va pierde urina trebuie
sã alerge la toaletã.
Aceastã situaþie poate fi complicatã
la pacienþii cu vezicã neurologicã,
cum este cazul
pacienþilor cu sclerozã multiplã,
de o golire deficitarã a vezicii ºi
astfel urinarea deasã sã fie
urmatã ºi de golirea incompletã a
vezicii. Golirea incompletã este
urmarea afectãrii capacitãþii de
contracþie a muºchiului
vezicii sau a
faptului cã sfincterul
nu mai lucreazã
coordonat cu vezica
ºi nu se relaxeazã în
timpul urinãrii.
Cum poate fi amelioratã
funcþia
vezicii
Prima linie de tratament este
formatã din mãsuri comportamentale,
kinetoterapie ºi medicamente.
Cele mai bune rezultate le
dã combinarea simultanã a acestor
metode.
Mãsurile comportamentale
sunt reprezentate de evitarea
lichidelor care stimuleazã formarea
de urinã cum este cafeaua,
de evitarea frigului, de evitarea
consumãrii bruste a lichidelor,
de controlul constipaþiei, dacã
este cazul. De asemenea trebuie
revizuit modul în care sunt
folosiþi muschii perineului în
momentul în care apare senzaþia
de a urina; o contracþie slabã a
perineului cu contractarea concomitentã
a abdomenului este
greºeala cea mai frecventã care
nu face decât sã împingã urina
afara ºi nu sã o reþinã.
Kinetoterapia este indicatã la
cei care nu pot contracta corect ºi
suficient perineul ºi constã în
gimnastica perinealã sub control
medical la început ºi apoi perma-