iunie 2007.qxd - Societatea de Scleroza Multipla din Romania

COLUMN
APR
REVISTA MEMBRILOR SOCIETÃÞII DE SCLEROZÃ MULTIPLÃ DIN ROMÂNIA
- IUN
2007
”Priviþi numai
ÎNAINTE”
Vicenþiu Nicolae Anghel are 26 de ani ºi în urmã cu 5 ani a fost diagnosticat cu sclerozã
multiplã. A decis cã trebuie sã îºi continue viaþa ºi dupã diagnosticare a descoperit ºi cine îi
sunt adevãraþii prieteni.
Marºul speranþei
pagina 10
Conferinþa EMSP
SSMR ESTE
MEMBRÃ A
Extinderea
S.S.M.R.
Pagina 7 Pagina 8
pagina 4

2
Columna

Columna
Din acest numãr:
SOCIETATEA DE SCLEROZÃ
MULTIPLÃ DIN ROMÂNIA
Comitetul Director
Adrian Feurdean - preºedinte
Dr. Constantin Radu - vicepreºedinte
Dorian Ioan - membru
Petru Roman - membru
Ioan Gâda - membru
Redacþia Revistei Columna
Marius Moº - redactor ºef (0746605737)
Conf. Dr. Petru Mihancea - director ºtiinþific
Constantin Mazilu - tehnoredactare
E-mail: columna@smromania.ro
Adresa SSMR
aprilie-iunie 2007
Marºul Speranþei.............................pag.4
Conferinþa Platformei Europene de
Sclerozã Multiplã ............................pag.6
Extinderea Societãþii de Sclerozã
Multiplã din România.......................pag.8
”Priviþi numai înainte”...................pag.10
Tulburãrile urinare în scleroza
multiplã..........................................pag.12
Credit cu dobândã
suportatã de stat...........................pag.16
Congresul Anual al Academiei
Americane de Neurologie..............pag.18
Str. Buzãului nr.2/B, CP 11, OP 3, 410249,
ORADEA, Bihor, România
tel/fax: 0259-476577
e-mail: office@smromania.ro
web: www.smromania.ro
HELPLINE SM - 0800 800 044
Editorial
„O lume fãrã SM”
Dorinþa de dezvoltare a SSMR ºi implicarea
tot mai mare a persoanelor cu sclerozã multiplã
din România s-a materializat la Adunarea
Generalã a Membrilor din acest an, care a avut
loc la Oradea în luna aprilie, prin înfiinþarea
Asociaþiei de Sclerozã Multiplã din România.
Misiunea acestei asociaþii este „O lume fãrã
SM” ºi doreºte sã contribuie la creºterea calitãþii
vieþii persoanelor cu SM, prin facilitarea accesului
acestora la informaþii, servicii de calitate ºi
eficiente, accesul la sistemul decizional al
comunitãþii.
ASMR are ca scop coalizarea persoanelor
afectate de sclerozã multiplã din România în
vederea constituirii unei forþe reprezentative
pentru interesele acestora.
Altfel spus, ASMR este organizaþia pacienþilor
SM din România ºi are ca formã de
organizare o singurã entitate juridicã, care poate
fi regãsitã la nivel local, oriunde în þarã, cu
aceeaºi structurã, aceleaºi instrumente de lucru,
aceleaºi elemente de identitate vizualã, aceleaºi
resurse de informare, consiliere ºi lobby.
ASMR este o organizaþie în care membrii
sunt persoanele afectate de SM ºi nu entitãþi
juridice. Serviciile pe care ASMR le va furniza
sunt servicii cu caracter primar destinate persoanelor
cu SM.
ASMR este membrã cu drepturi depline a
SSMR iar SSMR este ºi rãmâne o federaþie a
organizaþiilor, a organizaþiilor furnizoare de servicii
în domeniu SM, cu precãdere servicii cu
caracter specializat.
Înfiinþarea acestei asociaþii nu s-ar fi putut
realiza fãrã sprijinul tuturor celor implicaþi în
luarea acestei decizii ºi suntem foarte încrezãtori
cã ºi pe viitor vom avea sprijinul dumneavoastrã.
Vã mulþumim!
Claudia Torje
3

4 Columna
Câteva zeci de persoane cu
sclerozã multiplã, de la Fundaþia
de Sclerozã Multiplã – MS
Bihor, au participat la un miting
pentru a marca „Ziua Speranþei”
ºi pentru a sensibiliza ºi informa
opinia publicã ºi autoritãþile.
actualitatea SM
Marºul spers
peranþei
Purtând mesaje ca „Salvaþi
Centrul de zi”, „Acceptaþi-ne!
Suntem oameni ca voi” persoanele
cu sclerozã multiplã au
fost susþinuþi de angajaþi ºi membri
ai Fundaþiei de Sclerozã
Multiplã Bihor, de membri de
familie, voluntari ai Fundaþiei
dar ºi voluntari proveniþi de la
Centrul Unic de Voluntariat
Comunitar Oradea al Administraþiei
Sociale Comunitare Oradea.
În cãrucioare cu rotile, cu
cârje sau susþinuþi de alþii, dar
purtând în mânã pancarte, persoanele
cu sclerozã multiplã au
parcurs un traseu de câteva sute
de metri pe zona pietonalã a Cãii
Republicii. Centrul de Zi – MS
Oradea are în evidenþã un total de
27 de beneficiari, persoane cu
sclerozã multiplã, la care se
adaugã aproximativ 20 de persoane
asistate ocazional de personalul
Centrului.
Marius Moº

Columna
Acest site este dedicat proiectului „Multiple
Sclerosis Information Dividend”, ce a fost lansat
oficial cu ocazia conferinþei Platformei Europeane
de Sclerozã Multiplã care a avut loc la la Brussels
la sfârºitul lunii mai. Siteul este deocamdatã în
construcþie dar pe viitor va furniza toate informaþiile
legate de acest proiect.
“Multiple Sclerosis Information Dividend”,
proiectul, în care sunt incluse ºase þãri, între care ºi
România, prin Societatea de Sclerozã Multiplã din
România, presupune colectarea de date comune de
la aceste þãri în ceea ce priveºte diverse aspecte
legate de scleroza multiplã (epidemiologie, terapii,
tratamente, support social). Se vrea dezvoltarea ºi
testarea unei strategii care sã permitã analizarea ºi
compararea datelor despre scleroza multiplã în
toate þãrile din Europa.
SM virtual
www.ms-id.org
Un alt obiectiv al proiectului este promovarea ºi
implementarea codului european de bune practici
în domeniul SM, care vizeazã abordarea unitarã a
persoanei afectata de SM la nivel European.
5

6
Columna
SM intenaþional
Conferinþa Platformei Europene
Multiple Sclerosis Information Dividend (MS-ID) este titlul c-
onferinþei pe teme de sclerozã multiplã organizatã de Platforma
Europeanã de Sclerozã Multiplã la Brussels in perioada 29-30 mai
2007. Evenimentul anual al platformei europene este dedicat în
acest an proiectului MS-ID, realizat de EMSP cu finaþarea Comisiei
Europene, ºi a reunit peste 100 de participanþi din toatã Europa.
Printre invitaþii de onoare ai
conferinþei s-au numãrat Frida
Brepoels, membru al
Parlamentului Europei, Philippe
Brunet, delegatul Comisionarului
european pe probleme de sãnãtate
Markos Kiprianou, precum ºi Ulla
Schmidt, ministrul sãnãtãþii din
Germania.
Tema principalã a conferinþei a
constituit-o promovarea obiectivelor
proiectului MS-ID ºi
anume iniþierea Registrului
European de Sclerozã Multiplã, o
iniþiativã extrem de ambiþioasã,
dar în spiritul nevoilor actuale de
analizã ºi intervenþie in domeniul
SM pornind de la indicatori comuni,
relevanþi la nivel european, în
vederea dezvoltãrii un sistem
european unitar privind politicile
sociale ºi de sãnãtate din domeniu.
Acest lucru poate fi atins prin
crearea unui instrument standardizat
european, de colectare ºi
analizã a datelor din domeniul
sclerozie multiple. Al doilea
obiectiv se referã la promovarea ºi
implementarea codului european
de bune practici în domeniul SM,
un document elaborat de EMSP
prin implicarea tuturor actorilor
din domeniu, la nivel european.
Acest document propune abordarea
unitarã a persoanei afectata
de SM la nivel european, pornind
de la nevoile acestuia ºi implicând
“Trebuie sã ne
asigurãm cã pacienþii
cu sclerozã multiplã
din întreaga Europã
sunt îngrijiþi ºi au
acces la medicamente
corespunzãtoare cât
mai repede posibil,
astfel încât calitatea
vieþii lor sã se
îmbunãtãþeascã.
Succesul unui astfel
de demers privind
egalitatea oportunitãþilor
este responsabilitatea
noastrã” –
Ulla Schmidt, ministrul
german al
sãnãtãþii ºi preºedinta
Consiliului Sãnãtãþii
al UE.
în mod holistic toate compenteþele
ºi partenerii sociali în vederea
creºterii calitãþii vieþii persoanelor
afectate de SM.
În cadrul acestui eveniment au
fost abordate teme diverse, cum
sunt: „Nevoia de tratament ºi
drepturi egale la nivel european”,
„Proiectul MS-ID cofinanþat de
Comisia Europeanã, o privire de
ansamblu”, „Date existente despre
SM în Europa”, „Prevalenþa ºi
incidenþa SM – ce ne spun datele”,
„Opþiuni pentru terapii curente ºi
viitoare”, „Metode de colectare a
datelor”, „Costul bolii”, Schema
de evaluare în Europa – perspectiva
asigurãrilor europene”, ºi altele.
În cadrul temei „Prezentarea
Codului European de Bune
Practici ºi ºi variatele componente
pentru creºterea calitãþii vieþii persoanelor
afectate de SM”, SSMR a
prezentat lucrarea „Drumul implementarii”,
care prezintã evoluþia
dezvoltãrii miºcãrii de SM din
România, cu obiectivul înfiinþãrii
Registrului Naþional SM, ca
instrument activ de promovare a
codului de bune practici, ca instrument
de colaborare ºi implicare a
tuturor actorilor implicaþi în
domeniul SM ºi în final ca instrument
de mãsurare a calitãþii vieþii
persoanelor afectate de SM.
Delegaþia SSMR la acest
eveniment a fost formatã din:
dl.Petru Danilã, SSMR Sucursala
Craiova, coordonatorul forumului
web SM al SSMR; Prof.Dr.Ioan
Pascu, Clinica de Neurologie
Târgu Mureº, coordonatorul
ºtiinþific al SSMR în proiectul
MS-ID; d-soara Loredana Simion,
asistent coordonator al proiectului

Columna
SM intenaþional
de Sclerozã Multiplã
„MS Help Desk” finanþat de
World Learning; d-nul Laurenþiu
Lazãr, director executiv adjunct în
cadrul Administraþei Sociale
Comunitare Oradea, partenerul
local al proiectului sus amintit.
Laurenþiu Lazãr
7
Întâlnirea
Comitetului
ªtiinþific
Consultativ
Tot în cadrul conferinþei
EMSP de la Brussels a avut loc
întâlnirea Comitetului ªtiinþific
Consultativ ºi al echipei de
proiect, cu scopul de a demara
activitãþile proiectului ºi la acest
nivel. În cadrul întâlnirii a fost
prezentat proiectul MS-ID, cu
referire expresã la obiectivele
Comitetului ªtiinþific Consultativ,
calendarul activitãþilor ºi
asumarea responsabilitãþii.
Discuþiile s-au concentrat
asupra produsului final al proiectului,
Registrul European SM,
care a fost intes dezbãtut în privinþa
formei, a conþinutului ºi a
administrãrii acestuia.
Astfel, discuþiile au fost
deschise de propunerea formulatã
de societatea germanã SM
care a propus ca registrul european
sã fie construit în urma
experienþei registrului german,
care cuprinde peste 70 de operatori
în Germania ºi care foloseºte
un chestionar deja verificat.
Cu toate acestea, chiar modelul
german a fost îndelung discutat,
cu o constanta contribuþie
din partea Prof.Dr.Ioan Pascu,
care a propus actualizarea acestuia
ºi adaptarea la nevoile
europene ºi la cele ale þãrilor participante.
În final s-a agreat ca
pânã la data de 1 iulie 2007
membrii consiliului vor aduce
propuneri de modificare a
chetionarului de registru ºi totodatã
s-a fixat un calendar al
activitãþilor pentru anul 2007 ºi
s-au mai discutat subiecte legate
de costul bolii, cu referire la
compenentele specifice care trebuiesc
incluse în registrul european,
„Codul european de bune
practici în SM” ºi actualitatea
acestuia pentru proiectul MS-ID.
IMPORTANT!
SSMR POATE ASIGURA FINANÞARE
PENTRU TIPÃRIREA ªI
DISTRIBUIREA UNUI NUMÃR DE
1300 DE EXEMPLARE COLUMNA,
FAPT CE FACE CA DOAR UN NUMÃR
LIMITAT DE PERSOANE SÃ
PRIMEASCÃ REVISTA. ÎN ACEST
SENS, CEI CARE POT ªI VOR SÃ
SUSÞINÃ FINANCIAR EFORTUL
SSMR, ASTFEL ÎNCÂT “COLUMNA”
SÃ FIE CITITÃ DE UN NUMÃR CÂT
MAI MARE DE PERSOANE, AU LA
DISPOZIÞIE UN CONT BANCAR ÎN
CARE POT FI VIRAÞI BANII
(MIN 10 RON):
RAIFFEISEN BANK P-ÞA. UNIRII,
NR.4, ORADEA, BIHOR
CONT:
RO 66 RZBR 00000 6 0000 506418
VÃ MULÞUMIM!

8 Columna
viaþa noastrã
Extinderea Societãþii de
Sclerozã Multiplã din România
Extinderea Societãþii de
Sclerozã Multiplã din
România este noua decizie a
adunarii generale a membrilor
organizaþiei noastre, în
urma cãrea se trece la un
nivel superior de evoluþie a
miºcãrii de sclerozã multiplã
din România.
În perioada 27-28 aprilie
2007, SSMR a organizat la
Oradea Adunarea Generalã a
membrilor SSMR, manifestare
la care au participat 10 delegaþii
din þarã însumând un total
de 23 de participanþi. Pe lângã
temele obiºnuite ale unei astfel
de manifestãri, cum sunt
acceptarea de noi membri,
În cadrul
Adunãrii Generale,
s-a decis înfiinþarea
Asociaþiei de
Sclerozã Multiplã
din România
aprobarea rapoartelor de activitate
pe anul precedent, aprobarea
planului de activitate
pentru anul 2007, principala
temã care a captat interesul
participanþilor, precum ºi timpul
alocat, a fost avansarea în
dezvoltarea organizaþionalã cu
încã un pas important.
Astfel, în urma discuþiilor
deschise în anii precedenþi pe
marginea extinderii SSMR,
prin promovarea includerii cu
statut de membru SSMR a
tuturor organizaþiilor cu activitãþi
în domeniu, cum sunt
Societatea de Neurologie din
România, asociaþiile profesionale
ale asistenþilor medicali,
psihologilor, organizaþii furnizoare
de servicii specializate,
etc. Adunarea Generalã a
Membrilor SSMR a hotãrât
aceptarea acestui demers de
extindere.
Noua structurã a SSMR
aduce perspectiva unei miºcãri
de sclerozã multiplã în
România cu un caracter mult

Columna
mai inclusiv ºi în acelaºi timp
mult mai sistematizatã,
aducând astfel douã valori
importante: abordarea holisticã,
prin implicarea tuturor
competenþelor în rezolvarea
problemelor persoanelor afectate
de sclerozã multiplã ºi a
doua valoare este cea a coordonãrii
comune, care permite
un demers strategic unitar la
nivelul tuturor organizaþiilor
membre, de la pacient la profesionist,
de la organizaþie nonprofit
la cea cu profit, de la
organizaþie neguvernamentalã
la sectorul guvernamental.
Sistematizarea miºcãrii de
sclerozã multiplã, graþie abordãrii
unitare ºi inclusive, aduce
o clarificare binevenitã cu
privire la rolul fiecãrui actor
din domeniul SM, precum ºi o
imagine mult mai clarã ºi
asupra atribuþiilor specifice ale
acestor actori, ceea ce face
posibilã o planificare mai precisã
ºi eficientã a serviciilor
adresate persoanei afectate cu
SM în România, în cadrul
colaborãrii promovate de
SSMR.
Ca urmare a sistematizãrii
miºcãrii SM din România am
regãsit mai uºor locul ºi rolul
organizaþiei persoanelor afectate
de SM, precum ºi al serviciilor
furnizate de acest tip
de grupare neguvernamentalã.
La modul concret am regãsit
persoana afectatã de SM ca
beneficiar al miºcãrii SM din
România, iar ceilalþi actori ai
miºcãrii ca suporteri, furnizori
de servicii, finanþatori.
viaþa noastrã
Persoanele implicate au reuºit
sã ajungã la un acord
Înþelegãnd mai bine rolul
persoanei afectate de SM am
înþeles cã este necesarã atât
organizarea într-o structurã
reprezentativã pentru beneficiar,
în cadrul parteneriatului
deschis al SSMR, care este o
federaþie de organizaþii, cât ºi
dezvoltarea de instrumente
specifice beneficiarului, care în
cazul nostru se rezumã la servicii
sociale cu caracter primar,
informare ºi consiliere. De
aceea, aceastã adunare a
hotãrât înfiinþarea ASMR
(Asociaþia de Sclerozã
Multiplã din România), care
este o asociaþie doar a persoanelor
afectate de SM (diagnosticat
cu SM, membrii familiei,
simpatizanþi). ASMR este
membrã în federaþia SSMR, cu
un rol central, de liant între toþi
9
deþinãtorii de interese din
domeniul SM amintiþi mai sus.
Tot în aceastã adunare au fost
aprobate statutul, regulamentul
de organizare ºi funcþionare,
consiliul director ºi acceptarea
sucursalelor ASMR.
Standardizarea, acreditarea
serviciilor sunt paºii începuþi
deja, prin intermediul proiectului
nostru de dezvoltare a
miºcãrii SM din România
finanþat de USAID, lucru care
permite atât dezvoltarea unui
cadru de funcþionare clar,
intrarea în legalitate a miºcãrii,
cât ºi creºterea capacitãþii de
iniþiere, implementare ºi dezvoltare
a unor proiecte de
infrastructurã mare, realizate
prin colaborarea de reþea din
cadrul SSMR.
Laurenþiu Lazãr

10 Columna
viaþa cu SM
”Priviþi numai înainte”
• Ca orice tânãr, Vicenþiu Nicolae Anghel, are dorinþe ºi þeluri
Vicenþiu Nicolae Anghel are 26 de ani ºi în urmã cu 5 ani a
fost diagnosticat cu sclerozã multiplã. A decis cã trebuie sã
îºi continue viaþa ºi dupã diagnosticare a descoperit ºi cine îi
sunt adevãraþii prieteni. A lucrat în telecomunicaþii dar a decis
sã se reprofileze ºi a urmat o ºcoalã postlicealã de asistenþi
medicali iar acum este în cãutarea unui loc de muncã.
Este preºedintele filialei Bucureºti a SSMR ºi membru în
comitetul director al ASMR.
Ce a reprezentat pentru tine
momentul diagnosticãrii
Momentul diagnosticãrii a
fost cel puþin ciudat deoarece
nu ºtiam nimic despre scleroza
multiplã. Ulterior am înþeles ce
înseamnã ºi mi-am spus: asta e,
trebuie sã continui viaþa aºa
cum este ºi sã mã supun anumitor
reguli pe care aceastã afecþiune
mi le impune. Boala a debutat
brusc ºi foarte violent: m-am
ridicat din pat normal ºi dupã
primul pas am cãzut, nu mai
mi-am simþit mâinile ºi
picioarele timp de 12 ore, dupã
care mi-am revenit mai mult de
jumãtate. M-am dus la medic ºi
am fost diagnosticat rapid, nu a
fost nevoie de multe investigaþii,
a urmat apoi doar RMNul.
Am început sã mã interesez
de programele de tratament dar
nu erau locuri.
Am început sã urmez diverse
tratamente, a urmat ºi un lanþ de
pusee din care am crezut cã nu
mai scap. Anual fac ºi o curã cu
venin de albine, la unele personae
are efect, la altele nu, din
pãcate eu mã aflu printre cei la
care tratamentul nu are efect
dar tot încerc, nu mã las descurajat.
Cine þi-a fost alãturi
în acel moment
În momentele acelea au fost
alãturi de mine pãrinþii ºi prietena
mea, doar de ei am avut
nevoie în acel moment. Dupã o
perioadã de timp am observat o
schimbare în comportamentul
prietenilor care a dus pânã la
urmã la rãcirea relaþiilor. Acest
lucru a fost benefic deoarece
am descoperit adevãraþii prieteni,
care au fost trei din peste
30. Acum pot spune cã am o
mulþime de alþi prieteni adevãraþi.

Columna
Cum s-a schimbat viaþa ta
Am gãsit puterea de a mã
întoarce la ºcoalã deoarece
pregãtirea pe care o aveam era
foarte solicitantã (lucram în
telecomunicaþii) ºi am fãcut o
ºcoalã postlicealã de asistenþi
medicali, pentru a avea în
primul rând cunoºtinte medicale,
dar ºi pentru a putea sãmi
gãsesc un loc de muncã mai
puþin obositor.
Ce te motiveazã în lupta
cu boala
În primul rând dorinþa de
viaþã, dorinþa de a realiza ceva,
dorinþa de a pune în practicã
cunoºtinþele mele medicale ºi
nu în ultimul rând familia ºi
prietena. Sunt de pãrere cã noi
toþi avem datoria sã nu plecãm
capul în faþa bolii ºi sã nu ne
lãsãm rãpuºi de ea. Eu fac gimnasticã
medicalã de doi ani ºi
asta se vede deoarece când am
puseu mã ajutã sã mã remontez
repede. Am dorinþe, þeluri, sunt
o persoanã care spune cã
aceastã boalã e doar o rãcealã.
În cazul în care am momente
mai dificile mã prezint la doctor,
este foarte important asta, ºi
viaþa cu SM
el mã ajutã sã ies din crizã cu
capul sus.
Ce ar însemna sã ai din nou
un loc de muncã
Acesta ar fi un lucru
deosebit care mã va ajuta sã
depãºesc toate obstacolele, ar fi
ceva foarte important deoarece
mi-aº regãsi din nou viaþa de
dinaintea bolii, într-un cuvânt
un loc de muncã înseamnã reintegrare
socialã.
Ce ne poþi spune despre
implicarea ta în miºcarea
SM din România
Din anul 2006 activeazã în
cadrul Sucursalei Bucureºti a
11
Lui Nicu îi place
ºi sã se distreze
SSMR ºi încerc sã motivez
persoane cu SM din Bucureºti
pentru a face parte din organizaþie.
Am pornit de la ºase persoane
iar acum suntem peste
40, oameni care încã muncesc
ºi persoane care au dizabilitãþi
mari. Organizez întâlniri lunare
ºi vorbesc cu ei zilnic sau la
douã zile. Fac ºi vizite la domiciliul
persoanelor imobilizate,
mã interesez ºi de starea
pacienþilor care nu vor sã le fie
cunoscut numele. Întâlnirile pe
care le avem sunt cu diverse
teme ºi cred cã sunt interesante,
cei care participã la ele spun cã
se simt bine ºi în plus aflã
diverse informaþii. În acest an
am fost ales ºi membru în
comitetul director al ASMR ºi
sper sã reuºim sã facem ceva
împreunã.
Ce mesaj transmiteþi
persoanelor cu sclerozã
multiplã
Gândiþi pozitiv, fiþi drepþi cu
voi ºi vreau sã vã mai spun un
lucru care mi-l amintesc din
copilãrie: priviþi numai înainte,
niciodatã înapoi, pentru cã
bucuria este înainte.

12 Columna
SM medical
Tulburãrile urinare
în scleroza multiplã
Cel mai frecvent
simptom al pacienþilor
cu sclerozã multiplã
este urinarea deasã
Controlul urinãrii este realizat de
cãtre centrii nervoºi situaþi în
mãduva spinãrii în aproprierea
centrilor care controleazã mersul.
Ca urmare persoanele cu
sclerozã multiplã care au probleme
cu mersul au ºi variate
probleme cu urinarea. Centrii
care controleazã funcþia sexualã
sunt situaþi lângã cei care
controleazã urinarea, ca urmare
ºi aceºti sunt frecvent afectaþi.
Vezica urinarã are 2 funcþii:
cea de stocare a urinei ºi cea de
evacuare a urinei. Când stocarea
este afectatã pacientul va urina
des, cu graba ºi eventual va
pierde urina; când evacuarea este
afectatã pacientul va urina greu
cu jet slab, va avea senzaþia cã
vezica nu se goleºte, iar
pierderea de urinã, arunci când
apare, este prin prea plin, adica
vezica stã mereu plinã ºi “dã pe
afarã”.
Cel mai frecvent simptom al
pacienþilor cu sclerozã multiplã
este urinarea deasã. Aceasta este
denumitã medical “Vezicã
Hiperactivã” ºi se asociazã
frecvent cu graba de a urina,
urinarea noaptea ºi eventual
episoade de incontinenþã. Cel
mai supãrãtor lucru la cei cu vezicã
hiperactivã este imprevizibilitatea
apariþiei necesitãþii de a
urina; ei devin dependenþi de
proximitatea unei toalete ºi de
aceea îºi reduc mult activitãþile ºi
contactele sociale.
Grija cã ar putea sã
piardã urinã le
afecteazã cel mai mult
calitatea vieþii.
Pacienþii cu sclerozã
multiplã care au vezicã
hiperactivã afirmã
cã problema aceasta
de urinare este cea mai
supãrãtoare dintre problemele
lor de sãnãtate.
De ce apare vezica
hiperactivã
Controlul umplerii vezicii ºi
relaþia ei cu sfincterul este
reglatã de centrii cerebrali; dacã
este alteratã conexiunea dintre
aceºti centri ºi mãduvã, aºa cum
se întâmplã în bolile demielinizante
precum scleroza multiplã,
controlul relaxãrii vezicii ºi
capacitatea de a amâna urinarea
voluntarã scade. Ca urmare senzaþia
de urinare apare pe neaºteptate,
este intensã, nu poate fi
stãpânitã ºi persoana respectivã,
speriatã cã va pierde urina trebuie
sã alerge la toaletã.
Aceastã situaþie poate fi complicatã
la pacienþii cu vezicã neurologicã,
cum este cazul
pacienþilor cu sclerozã multiplã,
de o golire deficitarã a vezicii ºi
astfel urinarea deasã sã fie
urmatã ºi de golirea incompletã a
vezicii. Golirea incompletã este
urmarea afectãrii capacitãþii de
contracþie a muºchiului
vezicii sau a
faptului cã sfincterul
nu mai lucreazã
coordonat cu vezica
ºi nu se relaxeazã în
timpul urinãrii.
Cum poate fi amelioratã
funcþia
vezicii
Prima linie de tratament este
formatã din mãsuri comportamentale,
kinetoterapie ºi medicamente.
Cele mai bune rezultate le
dã combinarea simultanã a acestor
metode.
Mãsurile comportamentale
sunt reprezentate de evitarea
lichidelor care stimuleazã formarea
de urinã cum este cafeaua,
de evitarea frigului, de evitarea
consumãrii bruste a lichidelor,
de controlul constipaþiei, dacã
este cazul. De asemenea trebuie
revizuit modul în care sunt
folosiþi muschii perineului în
momentul în care apare senzaþia
de a urina; o contracþie slabã a
perineului cu contractarea concomitentã
a abdomenului este
greºeala cea mai frecventã care
nu face decât sã împingã urina
afara ºi nu sã o reþinã.
Kinetoterapia este indicatã la
cei care nu pot contracta corect ºi
suficient perineul ºi constã în
gimnastica perinealã sub control
medical la început ºi apoi perma-

Columna
nent acasã. La persoanele care nu
pot participa la aceasta gimnasticã
se poate recurge la stimularea
electricã a muºchilor pentru
tonifierea lor. Stimularea electricã
este folositã cu succes ºi în
influenþarea terminaþiilor nervoase
periferice ce controleazã
relaxarea vezicii.
Medicamentele folosite pentru
relaxarea vezicii ºi dispariþia
senzaþiei de grabã sunt numite
antimuscarinice. Pe piaþa noastrã
existã oxibutinina, tolterodina ºi
solifenacina. Toate au ca reacþie
adversã importantã uscãciunea
gurii deoarece acþioneaza atât pe
muºchiul vezicii cât ºi pe glandele
salivare; se cautã molecule
mai selective care sã acþioneze
doar pe vezicã dar nici una nu
este încã aprobatã. Aceste
medicamente reduc senzaþia de
grabã, mãresc capacitatea vezicii
ºi scad episoadele de incontinenþã.
Din aceasta cauzã, controlul
ecografic al cantitãþii de
urinã care rãmâne în vezicã dupã
Despre
STRES…
(continuare din numãrul trecut)
Personalizarea - Te vezi direct
responsabil de fericirea sau durerea
tuturor celor care sunt în jurul
tãu. Consideri cã tot ce spun sau
tot ce fac oamenii sunt de fapt
reacþii declanºate de tine. Personalizarea
duce la sentimentul
negativ de vinã, ruºine, sentimentul
de eºec.
Blamarea - Este oarecum
opusul personalizãrii. Consideri,
SM medical
urinare, la pacienþii care urmeazã
un tratament cu antimuscarinice,
trebuie fãcut regulat.
Ideal este ca fiecare pacient
cu sclerozã multiplã ºi tulburãri
urinare de tip vezicã hiperactivã
sã înteleagã cum funcþioneazã
aparatul urinar, sã aplice
mãsurile comportamentale
potrivite, sã efectueze sedinþe de
stimulare electricã perinealã ºi sã
înceapã concomitent un tratament,
rezultatele urmând a fi
evaluate lunar pânã când se
gãseºte formula de succes.
Pentru pacienþii care nu
golesc complet vezica o evaluare
mai complexã a vezicii ºi sfincterelor
este necesarã; aceasta
poartã numele de evaluare urodinamicã
ºi constã în introducerea
unei mici sonde pânã în
vezicã ºi mãsurarea presiunii în
timpul umplerii ºi al urinãrii. Se
obþin astfel date care pot spune
care este cauza golirii incomplete.
Când volumul de urinã
care rãmâne în vezicã este mereu
în mod nerealist, cã alþi oameni,
sau alte circumstanþe sunt
responsabile pentru suferinþa ta,
negând orice aspect al propriei
responsabilitãþi faþã de situaþia
respectivã.
Trebuie absolutist - Ai o listã
cu reguli stricte legate de modul
în care trebuie sã fie lumea, ºi
cum trebuie sã te comporþi tu ºi
oamenii în general. Acest lucru
duce la sentimente de vinã ºi
frustrare atunci când aceste reguli
nu sunt respectate iar oamenii
ºi situaþiile nu se ridicã la nivelul
aºteptãrilor tale.
A avea dreptate - Simþi ca eºti
13
mai mare de 100 ml existã riscul
apariþiei infecþiilor urinare
repetate care pot pune în pericol
rinichii. Mulþi astfel de pacienþi
sunt multumiþi de controlarea
golirii vezicii prin Cateterizare
Intermitentã Curatã. Aceasta
asigurã o golire completã,
uºoarã, cu risc minim de infecþie.
Cateterizarea este efectuatã de
pacient de circa 3 ori pe zi cu
sonde de unicã folosinþã sau
sonde ce pot fi reutilizate dupã
spãlare ºi dezinfectare. Asistente
specializate în probleme de continenþã
antreneazã pacientul în
aceastã procedura care poate fi
repede învãþatã ºi odatã depãºite
reticentele normale ale fiecãruia
asigurã siguranþa ºi independenþa.
Metode noi de tratament cum
ar fi utilizarea canabinoizilor ºi a
toxinei botulinice sunt în curs de
evaluare.
Dr.Andrei Valentin Manu-Marin
Medic Urolog ºi neuro-urolog
într-o continuã luptã pentru a demonstra
cã opiniile ºi acþiunile
tale sunt corecte. A nu avea dreptate
este ceva de neimaginat pentru
tine ºi vei face orice ca sã
demonstrezi cã tu ai dreptate.
Catastrofare - Când te întâlneºti
cu o problemã sau cu o situaþie
nouã te astepþi sã se întâmple
un dezastru. Gândurile tale sunt
dominate de propoziþii care
încep cu “Dar dacã…”. Aceasta
este o gândire bazatã pe emoþii ºi
nu pe un raþionament logic ºi
realist.
Claudia Pop - psiholog
(continuare în numãrul urmãtor)

exemplu de viaþã
14 Columna
„Un handicap nu trebuie sã te
opreascã sã-þi realizezi un vis...”
• Raed Arafat este de pãrere cã România se îndreaptã
cãtre o îmbunãtãþire a sistemului sanitar
Unul dintre cei mai apreciaþi medici din þarã, Raed Arafat este
întemeietorul Serviciului Mobil de Urgenþã Reanimare ºi
Descarcerare (SMURD). De origine palestinianã, Raed Arafat a
ajuns în România în 1981, la vârsta de 16 ani, ºi este cel care a
pus bazele medicinei de urgenþã moderne în þara noastrã.
În 2003 a fost decorat cu “Ordinul pentru Merit în grad de
Cavaler” pentru profesionalismul ºi spiritul de sacrificiu
dovedite în numeroasele misiuni de salvare a unor vieþi omeneºti
în timpul inundaþiilor, iar în 2005 primeºte distincþia
“Ordinul pentru Merit în grad de Ofiþer”.
Care este starea sistemului
sanitar românesc
Fãrã discuþie starea sistemului
sanitar este într-un proces de
îmbunãtãþire, ºi în ultimii 2-3 ani
s-au fãcut foarte multe eforturi în
acest sens prin dezvoltarea
capacitãþii de atragere de fonduri
ºi implementare de proiecte în
domeniul sanitar. Reforma întrun
sistem sanitar nu e o chestie
care se vede peste noapte. Sunt
anumite lucruri pe care poþi sã le
vezi imediat dar multe lucruri le
vei vedea peste câþiva ani. Eu
cred cã mergem cãtre o
îmbunãtãþire a sistemului sanitar
în mod cert.
Credeþi cã pacientul român
este bine tratat în momentul de
faþã, prin serviciile de sãnãtate
de care beneficiazã
Consider cã în momentul de
faþã nu, dar în viitor, dacã
mergem pe toate aspectele
reformei rãspunsul meu este da.
La ora actualã modul în care este
tratat pacientul depinde de mai
mulþi factori: depinde de secþie,
depinde de spital, depinde de
oraº. Existã diferenþe semnificative
între spitale de acelaºi fel în
ceea ce priveºte modul de abordare
ºi a modul de tratament al
bolnavului. Pãrerea mea este cã
încã mai e mult de fãcut ca sã
standardizãm îngrijirile pentru ca
un bolnav sã nu ajungã sã vrea sã
meargã la un spital din alt oraº
deoarece a auzit cã acolo este
mai bine tratat. Ar trebui sã existe
pentru o anumitã categorie de
afecþiuni/probleme un nivel standard
de abordare ºi tratament.

Columna
Ce înseamnã pentru
dumneavostrã „pe viitor”
Acest lucru depinde de multe
aspecte. Trebuie lucrat la mentalitãþi,
la protocoale, la proceduri,
la dotare. Acum existã
proiectul Ministerului Sãnãtãþii
referitor la spitalele noi,
regionale, judeþene, deci încã
este foarte mult de fãcut, ºi „pe
viitor” poate sã însemne de la un
an la cinci ani astfel încât sã se
poatã vedea diferenþe majore în
acest sistem.
Ce ºtiþi despre situaþia
persoanelor cu handicap
de la noi din þarã
Sunt puþin informat ºi nu ºtiu
multe despre acest aspect pentru
cã nu prea am contact direct în
acest sens. Este cert cã au o viaþã
foarte dificilã. Noi încercãm, în
serviciul de urgenþã, sã facem tot
posibilul ca o persoanã sã nu
ajungã sã aibã un handicap, acesta
este unul dintre rolurile majore
ale spitalelor de urgenþã. Este
cert cã încã nu avem toate premizele
pe baza cãrora sã creem o
viaþã uºoarã unei persoane cu un
handicap ºi plus de acest aspect,
de cuvântul „persoanã cu handicap”
s-a abuzat foarte mult.
Certificate de handicap s-au
vãzut în mâna oamenilor care
nu au niciun handicap ºi asta
poate a dus la o diluare a situaþiei
ºi a problemei ºi a afectat
negativ persoanele care au un
handicap ºi care ar trebui sã
primeascã un sprijin.
Credeþi cã integrarea în
Uniunea Europeanã
va schimba ceva în acest sens
Cel puþin ar trebui sã
corecteze o parte din aceste
exemplu de viaþã
lucruri. Cât de repede ºi cum,
încã o datã nu ºtiu, ºi nu pot sã
mã pronunþ pentru cã nu e
domeniul meu.
Care este rolul statului ºi al
societãþii civile în sprijinirea
persoanelor cu handicap
Rolul e complementar. Statul
are o datorie faþã de un cetãþean
care are handicap ºi trebuie sã îi
asigure anumite facilitãþi, anumite
modalitãþi prin care sã-l
integreze în societate ºi societatea
civilã vine sã completeze
acest rol ºi sã sã influenþeze
implementarea unor politici în
domeniu. Eu nu vãd un rol concurenþial
cât mai degrabã o
complementaritate. Un parteneriat
public/privat poate furniza
o gamã mult mai largã de servicii.
Ce vã motiveazã în ceea
ce faceþi
E o pasiune, iar pasiunea
motiveazã cel mai bine. E o
nebunie de a mea cu medicina
de urgenþã. De mic ºtiam cã
Raed Arafat
este pasionat
de medicina
de urgenþã
15
asta vreau, în domeniul acesta
al urgenþei vreau sã lucrez ºi
dupã ce am intrat în el, cu atât
mai mult am vãzut cã este
domeniul pe care îl vreau, pentru
mine este un stil de viaþã, nu
este o muncã. O fac cu dedicare
ºi cu pasiune iar asta îmi permite
sã fac foarte multe.
Reuºiþi sã îmbinaþi viaþa de
familie cu munca
Nu prea. Existã viaþa dedicatã
muncii ºi prea puþin viaþa
privatã.
Un gând pentru cititorii
revistei „Columna”.
Oricare om indiferent de
handicap nu trebuie sã-ºi piardã
speranþa. Una este sã ai un
handicap ºi alta este sã fii
invalid. Un handicap nu trebuie
sã te opreascã sã-þi realizezi un
vis sau sã faci ceva cu viaþa ta,
trebuie sã crezi în puterile tale
personale ºi sã te duci mai
departe.
A consemnat Marius Moº

16 Columna
legislativ
Credit cu dobândã suportatã de stat
Persoanele cu dizabilitãþi pot
beneficia de credite cu dobândã
suportatã din bugetul de stat,
prin Autoritatea Naþionalã
pentru Persoanele cu Handicap,
însã nivelul sumei este fixat de
banca de la care este solicitat
creditul, în funcþie de veniturile
beneficiarului.
(1) Pentru a beneficia de
prevederile art. 25 din lege, persoana
cu handicap grav sau
accentuat se adreseazã Autoritãþii
Naþionale pentru Persoanele cu
Handicap ºi depune prin registraturã
urmãtoarele documente:
a) cerere;
b) copie de pe documentul
care atestã încadrarea în grad de
handicap;
c) copie de pe documentul de
identitate;
d) declaraþie pe propria rãspundere
referitoare la faptul cã
îndeplineºte condiþiile art. 25 din
lege;
e) declaraþie pe propria rãspundere
referitoare la faptul cã va
comunica Autoritãþii Naþionale
pentru Persoanele cu Handicap
orice modificare privind
încadrarea în grad de handicap.
(2) Autoritatea Naþionalã pentru
Persoanele cu Handicap
elibereazã persoanei cu handicap
o adeverinþã referitoare la acordul
Creditul cu dobândã garantatã
de stat pentru persoanele cu dizabilitãþi
este precizat de art.25 din
Legea 448/2006 privind protecþia
ºi promovarea drepturilor persoanelor
cu handicap, dupã cum
urmeazã:
(1) Persoanele adulte cu handicap
grav ºi accentuat pot beneficia
de credit a cãrui dobândã se
suportã din bugetul de stat, prin
bugetul Autoritãþii Naþionale
pentru Persoanele cu Handicap,
pentru achiziþionarea unui singur
mijloc de transport ºi pentru
adaptarea unei locuinþe conform
nevoilor individuale de acces, cu
condiþia plãþii la scadenþã a
ratelor creditului.
(2) Beneficiazã de prevederile
alin. (1) ºi familia sau persoana
care are în îngrijire cel puþin un
copil cu handicap grav ori accentuat.
Condiþiile ºi metodologia de
acordare a ajutorului, conform
art. 17 din Hotãrârea nr. 268 din
14 martie 2007 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Legii nr.
448/2006 privind protecþia ºi
promovarea drepturilor persoanelor
cu handicap, sunt urmãtoarele:
Adresa la care se depun documentele:
Autoritatea Naþionalã pentru Persoanele cu Handicap - Calea Victoriei
nr. 194, sector 1, Bucureºti - Tel: 021-2125438 ; 021-2125439;
Fax: 021- 2125443; E-mail: registratura@anph.ro; Web: www.anph.ro
plãþii dobânzii.
(3) Dupã obþinerea adeverinþei,
persoana cu handicap
grav sau accentuat se adreseazã
unei unitãþi bancare în vederea
obþinerii creditului. La solicitarea
unitãþii bancare, Autoritatea
Naþionalã pentru Persoanele cu
Handicap va încheia un angajament
de platã a dobânzii.
(4) În situaþia în care persoana
cu handicap, beneficiarã a creditului,
înregistreazã restanþe la
rambursarea acestuia, dobânda
aferentã creditului se va suporta
de cãtre aceasta.
Sperãm sã vã fie de folos
aceastã facilitate ºi rugãm pe cei
care vor solicita creditul, sã
informeze ºi SSMR (la linia telefonicã
gratuitã 0800800044)
privind experienþa acumulatã pe
parcursul obþinerii acestuia, în
speranþa cã vom putea oferi
informaþii din ce în ce mai utile ºi
celor care vor dori sã solicite
acest ajutor dupã dumneavoastrã.

Columna
Varza
Varza meritã un loc aparte în
medicina naturistã, ea dã forþã
ºi vitalitate. Timp de ºase sute
de ani, varza a fost principalul
medicament al românilor.
Consumatorul nu o cunoaºte
sufficient pentru cã, în general,
folosirea ei nu depãºeºte stadiul
culinar.
Este o minã de sãruri minerale:
calciu, sulf, fosfor, potasiu,
magneziu, cupru ºi de vitamine
(C, B, A, H, K).
Clorofila pe care o conþine
favorizeazã producerea hemoglobinei
din sânge, al cãrei rol
este vital în transportul oxigenului.
Varza contribuie la tratarea
anemiilor ºi stãrilor de
obosealã. Ea revitalizeazã ºi
remineralizeazã bolnavii ºi
covalescenþii.
Varza are un efect de
regenerare a þesuturilor dar se
dovedeºte a fi ºi un puternic
antiscorbutic, un excellent
reechilibrant nervos ºi un stimulent
al imunitãþii naturale.
Diabeticii o pot consuma,
deoarece varza contribuie la
reglarea valorii glicemiei.
Pentru a obþine efecte pozitive
se recomandã sã se consume
varzã cel puþin trei sãptãmâni.
Se va mânca mai des
varza crudã, cu foile bine
spãlate, tãiate fâºii ºi servite ca
aperitiv cu puþin ulei de mãsline,
sare ºi suc de lãmâie.
Unele persoane care nu
natura în casa ta
suportã varza considerã cã procedeazã
bine fierbând-o în douã
ape. Aceastã operaþie nu numai
cã distruge o parte din
preþioasele ei elemente, ci o
face ºi deosebit indigestã. De
aceea, este mult mai simplu ºi
mai sãnãtos sã fie fiartã pe abur
sau înãbuºit, pentru a-ºi pãstra
intacte elementele componente
ºi pentru a deveni perfect
asimiabilã de cãtre stomacurile
delicate.
Varza fiartã ºi apa în care a
fiert varza este bunã pentru diaree
ºi dizenterii iar pentru
eczeme se foloseºte varza crudã
sau fiartã înãbuºit. Pentru
dureri musculare, reumatismale
ºi gutã se consumã în mod regulat
varzã crudã ºi firtã pe abur
sau înãbuºit. Pentru infecþii
intestinale se recomandã douã
linguri de varzã acrã, obþinutã
prin fermentaþie, în fiecare
dimineaþã.
17
Frunzele de varzã sunt bune
ºi pentru uz extern, cataplasme
aplicate de trei ori pe zi sunt
bune pentru dureri musculare,
reumatism, gutã. În caz de
pneumonie se acoperã tot
toracele cu frunze de varzã ºi se
pãstreazã aceastã cataplasmã
timp de patru ore. Seara se face
o nouã cataplasmã ºi se lasã
toatã noaptea. În caz de astm ºi
bronºitã foile de varzã se aplicã
în zona inferioarã a plãmânilor,
ca ºi pe piept ºi pe gât. Pentru
crãpãturi ale pielii se aplicã
frunze de varã îmbibate în ulei
de mãsline. Se þine cataplasma
timp de trei ore ºi se schimbã
de douã ori pe zi. În cazul
rãnilor, plãgilor, muºcãturilor
sau necrozelor, foile trebuie sã
depãºeascã marginile plãgii.
Se schimbã cataplasma la un
interval de patru ore. Se
curãþã bine plaga înainte de o
nouã pansare. Pentru bãtãturi,
se taie frunzele de varzã în
fâºii mici ºi se aplicã peste
bãtãturã ºi se schimbã de trei
ori pe zi pânã la vindecarea
completã.
Sucul de varzã, doza medie
fiind de douã pahare pe zi,
este util pentru: dureri musculare,
reumatism, gutã, ulcer
gastric, gastritã, nnterite,
infecþii intestinale, rahitism,
stãri de irascibilitate nervoasã,
paraziþi intestinali, ulcer duodenal,
boli articulare, anemie,
stare de obosealã. Sucul de
varzã, în care s-a pus puþinã
poate fi folosit ºi pentru gargarã,
în cazul pierderii vocii.
Materiale preluate din “Plantele - aliment ºi medicament”, de Elena Niþã Ibriam ºi “O sãnãtate de fier” de Andre Valmont

18 Columna
info news
Congresul Anual al Academiei
Americane de Neurologie
În perioada 28 aprilie – 5 mai
2007 a avut loc la Boston, în
SUA, al 59-lea Congres Anual
al Academiei Americane de
Neurologie, eveniment la care
am participat în calitate de
membru asociat al acestei prestigioase
instituþii. Au participat
peste 2500 de persoane din
întreaga lume, fiind prezentate
1656 de lucrãri ºtiinþifice din
toate domeniile neurologiei.
Au fost þinute, de cãtre mari
personalitãþi în domeniul neurologiei,
14 tipuri de cursuri de
educaþie medicalã continuã. Nu
puteam participa la toate manifestãrile
care au avut loc la Hynes
Convention Center, de aceea, în
calitate de vicepreºedinte medical
al Fundaþiei de Sclerozã
Multiplã Bihor, am ales sã particip
la cât mai multe lucrãri în
domeniul SM. Am fost interesat
în primul rând de noile tratamente
care se aplicã în SUA pentru
SM. Dintre acestea, putem
aminti Tysabri, care este indicat
ca monoterapie în tratamentul
pacienþilor cu SM, forma remitent
regresivã, pentru a întârzia
acumularea dizabilitãþilor ºi pentru
a reduce frecvenþa exacerbãrilor
clinice. Siguranþa ºi eficacitatea
acestui medicament la
peste 2 ani de administrare este
necunoscutã pentru cã Tysabri
creºte riscul leucoencefalopatiei
progresive multiforte (LPM), o
infecþie viralã a creierului care de
obicei conduce la moarte sau dizabilitãþi
severe. Tysabri este în
general recomandat pacienþilor
care au avut un rãspuns inadecvat
sau nu pot tolera alte tratamente
pentru SM.
Siguranþa ºi eficienþa la
pacienþii cu SM progresivã nu a
fost studiatã. Deºi cazurile de
LPM au fost limitate la pacienþii
cu tratament recent sau concomitent
cu imunomodulatoare sau
imunosupresoare, totuºi au fost
câteva cazuri de LPM la pacienþi
cu Tysabri în monoterapie.
Datoritã acestui risc Tysabri este
disponibil numai prin programul
Touch, fiind administrat numai
pacienþilor care fac parte din program
ºi îndeplinesc criteriile prevãzute
de acesta. Cei implicaþi
trebuie sã monitorizeze orice
semn/simtom care ar putea sugera
LPM. Tysabri este oprit la
primul semn de LPM, se recomandã
RMN ºi examen al
lichidului cefalorahidian pentru
determinare AND viral. Nu se
administreazã la pacienþii cu sensibilitate
la componentele
medicamentului respectiv la
pacienþii care au sau au avut
LPM.
La 67% din pacienþi medicamentul
reduce rata recãderilor ºi
la 42% reduce riscul creºterii dizabilitãþilor.
În cadrul tratamentului
s-a înregistrat sub 1% ºoc
anafilactic, administrarea
medicamentului determinã
imunosupresie, respectiv creºte
riscul infecþiilor. Administrarea
concomitentã a citostaticelor, a
imunosupresoarelor ºi
imunomodulatoarelor creºte
riscul, deºi risc existã ºi la
monoterapia cu tysabri. Au existat
reacþii adverse ca: infecþii
3,2% versus placebo 2,6%,
reacþii alergice 1,1 %, litiazã biliarã
1%ver ... 0,3%, toate acestea
în studiul 1 ºi apendicitã 0,8 versus
0,2 în studiul 2. În procent
mai mare sau egal de 10% au
apãrut cefalee 38% versus faþã de
placebo 33%, fotigabilitate 27%
versus 21%, reacþii alergice
locale 24% versus 18%, infecþii
urinare 21% versus 17%, depresii
19% versus 16%, infecþii de tract
respirator inferior 17% versus

Columna
16%, dureri în extremitãþi 16%
versus 14%, raº12% versus 9%,
gastroenterite 11% versus 9%,
disconfort abdominal 11% versus
10%, vaginite 10% versus 6% ºi
diaree 10% versus 9%. Dupã
cum observaþi Tyrabi este un
medicament bun în ceea ce
priveºte rata recãderilor ºi a
riscului creºterii dizabilitãþilor
dar are ºi multe efecte secundare.
Un alt medicament pentru SM
remitent regresivã este ALTEM-
TUZUMAB, ce se experimenteazã
în studiul CAMMS
Un nou medicament Rituximab
aflat în fazã de cercetare pare
a fi sigur ºi eficient, conform
unor studii în care sunt angrenaþi
cercetãtori ai Institutului Neurologic
din Montreal. Studiile, prezentate
la cea de-a 59-a Adunare
Anualã a Academiei Americane
de Neurologie (AAN), desfãºuratã
la Boston, furnizeazã aspecte
interioare ale biologiei acestei
complexe boli.
Rata persoanelor afectate de
sclerozã multiplã în Canada este
cea mai crescutã din lume, aproximativ
1000 de noi cazuri diagnosticate
în fiecare an. Studiile
Phase I ºi Phase II au implicat
pacienþi din Canada ºi SUA care
aveau sclerozã multiplã recesivã,
în care simptomele se accentueazã
brusc dupã care scad în intensitate.
Tratamentul cu medicamentul
Rituximab a redus considerabil
numãrul leziunilor pe
creier ºi frecvenþa atacurilor,
intervale în care simptomele
cresc brusc în intensitate.
info news
223 de cãtre douã firme de
medicamente GENZYME ºi
BAYER HEALTCARE PHAR-
MACEUTICALS. Rezultatele
studiului pe bolnavi vor fi date în
scurt timp.
În ceea ce priveºte folosirea
unor medicamente pe care le
avem la îndemânã pot sã spun cã
în prevenirea puseelor din SM se
folosesc în continuare REBIF,
BETAFEROX, AVONEX,
COPAXONE, cele din urmã
atribuindu-se ºi efect neurotrofic.
Pentru combaterea puseelor toatã
Rituximab: noi cercetãri ºi veºti bune
Rituximab este un anticorp
terapeutic care în mod selective
þinteºte ºi epuizeazã o parte a
celulelor sistemului imunitar
numite celulele B prin corelarea
lor cu o anumitã proteinã la
suprafaþa acestora.
Acesta este primul medicament
capabil sã vizeze în mod
selectiv celulele B în sclerozã
multiplã ºi semnificaþia eficienþei
sale este prin urmare dublã a
declarat Dr. Amit Bar-Or, neurolog
la Institutul Neurologic
din Montreal (MNI) din cadrul
Universitãþii McGill din
Montreal, Canada ºi cercetãtor
coordonator în cadrul studiului
Phase I Aceasta nu numai cã ar
putea îmbunãtãþi în mod semnificativ
terapia bolnavilor cu sclerozã
multiplã, formã remisivã,
dar ne oferã ºi o imagine mai
clarã a rolului pe care îl joacã
celulele B în cadrul bolii.
Experimentul Phase I a fost în
principal conceput pentru a evalua
siguranþa Rituximab-ului în
19
lumea este de acord cã cel mai
bun medicament este METIL-
PREDNISOLONUL (LEMOD
– SOL, SOLUMEDROL), abandonându-se
tratamentul cu
HEMISUCCINAT DE HIDRO-
CORTIZON.
La acest eveniment nu au fost
discutate nici un fel de aspecte
legate de folosirea celuleor stem
în tratamentul SM.
Conf. Dr. Petru Mihancea,
medic primar, ºef secþie
Neurologie II, a Spitalului
Neurologie ºi Psihiatrie Oradea.
sclerozã multiplã. Conform
declaraþiilor doctorului Dr. Bar-
Or, studiul a arãtat ca Rituximab
a fost bine tolerat de organism, cu
efecte secundare relativ mici. În
plus, apariþia de noi leziuni ale
creierului s-a redus în proporþie
de mai bine de 90% cu o scãdere
în frecvenþã a atacurilor.
Rezultate similare au fost
obþinute în studiul Phase II.
Studiul a fost sponsorizat de
Genentech, Inc. ºi Biogen Idec.
MNI, împreunã cu partenerul
sãu clinic, Spitalul Neurologic
din Montreal (MNH), parte a
Centrului pentru Sãnãtate din
cadrul Universitãþii McGill, continuã
sã integreze cercetarea,
îngrijirea pacienþilor ºi trainingul
ºi este recunoscut ca unul din
centrele dedicate neurologiei de
prim rang pe plan mondial.
Sursa: www.msif.org;
www.medicalnewstoday.com
Traducerea ºi adaptarea:
Liliana Nicolescu ºi
L.Loredana Simion

20 Columna
pãrerea ta...
Amurg de toamnã
Nu vreau sã vãd
Cum soarele apune,
Lãsându-ºi sângele
Pe cerul înalt.
Poate la fel, într-un ceas depãrtat
Inima-ºi va înfige fiinþa
În trupul amintirilor.
Nu vreau sã vãd
Frunzele îngãlbenite
Frunzele verii
Îngãlbenite de toamnã.
Poate la fel într-un ceas depãrtat
Tãcut ca acest amurg de toamnã
Lacrimile mele vor cãdea
Încãrcate în amintiri
Pe obraji sãpându-ºi
Rãni adânci.
Svetlana Mureºan
Pe vremea când umblam pe jos
Pe vremea când umblam pe jos,
Cãrând la plase prin bazare,
Stãteam la cozi, pentru mâncare:
Dar trãiam ºi bine ºi frumos,
Pe vremea când umblam pe jos...
ªi serile, târziu, la stele,
Visam la alte lumi stinghere…
Cântam mai mult, cântam duios,
Munceam din plin , munceam voios
ªi-aveam ºi timp de toate cele…
Pe vremea când umblam pe jos!
Pe vremea când tãiam butuci
Sã ne-ncãlzim, sã facem cina,
ªi cãram apa cu gãleata,
Nu cumpãram nimic de-a gata...
Pe vremea aia, nu demult,
ªtiam sã mânuiesc ºi sapa,
ªi îl citeam ºi pe Shakespeare…
Cum de-aveam timp Acum mã mir...
continuare în numãrul urmãtor

Columna
••••• Dialog
Orizontal:
1. Urmareºte tot ce se întâmplã de la geam –
Componenta umanã a unui simplu calculator.
2. Se ridicã din groapã la petrecere – Produse
textile la care ni se dã restul.
3. Pereche cu care se merge la cacealma – Are
un mãgar care trage la bere de sete (od.).
4. E de faþã cånd se face un schimb la mânã –
Considerate proaste de bubuie, de cãtre cei cãrora
nu le dau pace.
5. Fel de mâncare pe gustul cãþeilor (reg.) – Vas
comercial românesc care a fost scos la vânzare –
diveritisment
Luat la bãtaie pentru diferite motive.
6. Dau o strãlucire specialã stelelor.
7. Dã roata prin camerã – Iar… n-avem parte de
iaurt! – Anterie… duble pentru hirotonisiri!
8. Participã mai rar pe la repetiþii – Ordin militar
care se interpreteazã rigid.
9. Face o miºcare de apãrare la temperaturi ridicate
– Potcoavã prinsã în douã cuie!
10. Incadratã la un serviciu tehnic.
11. Crede ca proasta, a dracului – Fiertura de
cazan pentru oamenii strãzii.
Vertical:
1. Soluþie pentru cap folositã la apariþia cheliei.
2. Fumigenã folositã pe vas pentru alungarea
spiritelor rele – Rezultatul strâns al unor partide
între muncitori.
3. Mobile care au loc pe uºã (sg.) – Slujitor
modest al serviciilor de salubritate (pl.).
4. Formulare tip pentru actele de deces.
5. Aluat pus la oalã dupã obiceiul pamântului –
Tãria celor drept-credincioºi – Dublul catetelor în
raport cu ipotenuza!
6. Virtutea militarã acordatã cuceritorilor –
Desen de ansamblu fãcut cu picioarele.
7. Vârsta medie a unor persoane care stau prin
intersecþii! – Baza de odihnã ºi tratament.
8. Casa cãrþilor (pl.) – Oile care se fac cât zece
la întoarcere!
9 Fatã de vitã-ncãlþatã – Multe roade, cu multã
trudã.
10 Cel ce se simte rãu când e legat la gurã –
Schema care se aplicã prin tradiþie.
11. Marginalizate printr-o dispoziþie de la
centru.
21

22
Columna
Biroul Naþional SSMR
SSMR - Sucursala
Bucureºti
Fundaþia MS Bihor
Asociaþia Medical
Creºtinã “Improve” Bicaz
Asociaþia SM “Prof. dr Emil
Câmpeanu” Cluj-Napoca
Asociaþia Regionalã SM
Constanþa
SSMR - Sucursala Craiova
Asociaþia SM Geoagiu
Asociaþia de SM
“New Life” - Deva
Fundaþia SM
Piatra Neamþ
SSMR - Sucursala
Râmnicu Sãrat
Asociaþia SM Sibiu
Asociaþia de caritate pentru
persoane cu SM Sãlaj
Fundaþia MS Tutova
SSMR Sucursala Galaþi
SSMR Sucursala
Râmnicu Vâlcea
SSMR Sucursala
Dâmboviþa
Asociaþia SM Botoºani
Membri SSMR
str. Buzãului 2B, Oradea, jud Bihor
Tel:0259.417.136
Tel verde: 0800 8000 44
e-mail: ssmromania@yahoo.com
e-mail: berha_mihaela21@yahoo.com
str. Buzãului 2B, Oradea, jud. Bihor;
Tel: 0259.436.601
e-mail: msbihor@yahoo.com
str. Izvorul Muntelui nr. 157, Bicaz
Jud. Neamþ, cod: 615100
e-mail: constantin135@yahoo.com
str. Paula Roºca, nr. 6, ap. 3, Cluj-Napoca. Tel:
0264. 431.109
e-mail: adriana@clujnet.com
Bdul 1 Mai, nr 82 A, bl 104, sc A, ap 9, Constanþa.
Tel: 0241.556.200
e-mail: smconstanta2003@yahoo.com
Calea Bucureºti, bl. A8b, sc. 5, ap 18, Craiova,
jud. Dolj. fax.: 0251.562.198
email: smcraiova@yahoo.com
str. Teilor, nr. 33, Geoagiu, Hunedoara, cod: 335400
e-mail: elmeco@smart.ro
Tel: 0254.248.445
str. Oituz, nr.2, Deva, Hunedoara, cod 330176
e-mail: onouaviata@yahoo.com
str. Privighetorii 10, bl. B8, Piatra Neamþ.
Tel: 0233.234.390, e-mail: msneamt@ambra.ro
str. Focºani, nr. 11 A
str. Iazului nr. 9, ap 12, Sibiu
Tel: 0269.241.972
e-mail: dobrotadoina@yahoo.com
str. Nucului nr. 5, Jibou, Sãlaj, cod: 455200
tel: 0260.644.336
str. Epureanu nr. 39, bl. V8, sc. B,
ap. 29, Bârlad, jud. Vaslui, cod: 730107
Tel: 0235.417.949; 0335.414.578
e-mail: mstutova@yahoo.com
Cartier Dimitrie Cantemir, str. Berlin nr.21,
bl. S4, ap.3, Galaþi, cod 80024
e-mail: sm_galati_ro@yahoo.com
Splaiul Independenþei nr. 8, bl. 9, Sc. A, ap.44
Râmnicu Vâlcea, cod: 240167
e-mail: lilitz@yahoo.com
Calea Bucureºti, Târgoviºte, bl. O2C, etaj 4,
ap. 16, cod: 130135
e-mail: pdanila@yahoo.com
Piaþa Poºtei nr. 12, bl. D8, Sc B, ap. 9
Botoºani, cod: 710326
e-mail: aurora_borsan@yahoo.com
Adrian Feurdean - preºedinte
Tel: 0721.237.203
Torje Claudia
Tel.: 0721.897.929
Mihaela Berha - director executiv
Tel: 0724.312.581
Nicolae Anghel
Tel: 0724.301.426
Pop Elisabeta
dr. Radu Constantin
Tel: 0724.203.575
Negrãu Maria
Tel:0264.431.109
Viziteu Aneta - Tel: 0264.563.960
Ion Dorian - 0766.806.064
Tel: Creþu Clara - 0766.274.220
Vasiloiu Daniela
Tel: 0746.963.226
Radu Igna
Tel: 0723.172.853
Petru Roman
Tel: 0724.316.752
Ion Gâda
0744.494.722
Bogdan Voicu
Tel: 0727.076.118
Dobrotã Doina
Gheorghe Longodor
0742.075.587
Victor Olaru
Sirghi Gina
Tel: 0765.274.401
Liliana Nicolescu
Tel: 0721.488.155
Petru Dãnilã
Tel: 0742.204.336
Borºan Aurora
Tel: 0747.055.443
Borºan Laurenþiu - Tel: 0741.029.932

COPAXONE
UN MEDICAMENT,
DOUÃ LINII DE APÃRARE
ACUM IN
SERINGA
PREUMPLUTA
Trateazã SM ca un întreg …