IMAGINEA FIAREI - "LET THERE BE LIGHT" Ministries

IMAGINEA FIAREI
Prima tiprire, 1991
Copyright © 1991 inut de
“LET THERE BE LIGHT” MINISTRIES (rs)
PO BOX 328
Rogue River, Or. 97537
U.S.A.
Toate drepturile sunt rezervate. V este dat permisiunea s retiprii aceast pamflet doar
cu condiia ca s fie duplicat în întregime fr nici o schimbare sau comentare.
Pentru pamflete adiionale, cât i pentru a primi o list complet cu alte materiale, v rog
s scriei la adresa urmtoare:
BOOKLETS
PO BOX 328
ROGUE RIVER, OR 97537
www.LightMinistries.com

IMAGINEA FIAREI
În Apocalipsa 13, trei puteri ne sunt prezentate în simboluri. Fiara asemenea unui leopard,
fiara asemenea unui miel, i imaginea fiarei.
Pe cine reprezint fiara asemenea unui leopard Atât Biblia cât i Spiritul Profeiei ne arat
cu claritate c aceast fiar este Biserica Romano Catolic sau Papalitatea (vezi Daniel 7, în legtur
cu Apocalipsa 13:1-8; Signs of the Times, June 18, 1894 (vol 3, p 125-126)). Aadar, fiara
asemenea leopardului reprezint Catolicismul Roman, un corp eclesiastic îmbrcat cu putere
civil.
Pe cine reprezint fiara asemenea unui miel cu dou coarne Atât Biblia cât i Spiritul
Profeiei ne arat clar c aceast fiar este Statele Unite, “ieind afar din pmânt” în loc s iese din
ap.
“...fiara cu coarne asemenea unui miel este vzut ‘ieind afar din pmânt;’ semnificând c
în loc s rstoarne alte puteri pentru a se stabili pe sine însi, naiunea reprezentat astfel s-a ridicat
într-un teritoriu neocupat mai înainte, i a crescut treptat i în pace.
“Aici este o figur izbitoare care s-a ridicat i a crescut din naiunea noastr. Iar coarnele
asemenea mielului, embleme ale inocenei i blândeii, reprezint foarte bine caracterul guvernului
nostru, exprimat în cele dou principii fundamentale, republicanismul i protestantismul ... libertate
civil i religioas.” Spiritul Profeiei, vol 4, p 277 (vezi deasemenea Bible Commentary, vol 7, p
975 col 1 & 983 col 2).
Astfel Statele Unite cu guvernul su civil i puterile bazate asupra principilor de
republicanism i protestantism, reprezint fiara asemenea unui miel. Îns aceast fiar nu rmâne
linitit pentru totdeauna, deoarece în Apocalipsa 13:11, 15 ne spune c va vorbi ca vocea unui
balaur, i va spune ca o imagine fiarei s fie format.
Cine ar putea s reprezinte aceast imagine a fiarei
“Când bisericile rii noastre, se vor uni asupra punctelor de credin care sunt inute de ei
în comun, influenând statul pentru a înfora decretele lor i a susine instituiile lor, atunci America
protestant va avea format o imagine ierarhiei Romane.” Spiritul Profeiei, vol 4, p 278.
Noi putem vedea c imaginea va fi o putere religioas, protestant, i eclesiastic unit cu
puterea civil a statului pentru a înfora ascultare de regulile i poruncile bisericii, asemenea
Catolicismului.
“Imaginea este fcut asemenea fiarei ca leopardul, care este cea adus în vedere în solia
întreit îngereasc. Prin prima fiar ne este reprezentat biserica Roman, un corp eclesiastic
îmbrcat cu puterea civil, având autoritatea s pedepseasc pe toi cei care nu se conformeaz.
Imaginea fiarei reprezint un alt corp religios îmbrcat cu o puterea similar.” Spiritul
Profeiei, vol 4, p 278.
Când bisericile protestante vor da la o parte diferenele credinei lor doctrinale i se vor uni
asupra punctelor de credin avute în comun, chemând asupra autoritilor civile spre a-i influena

s înforeze regulile i poruncile lor, atunci diferitele biserici protestante s-au format în [a reprezenta]
imaginea fiarei.
De ce este aceasta atât de important pentru noi s cunoatem Sora White ne scrie de ce
aceasta este atât de important.
“Domnul mi-a artat cu claritate c imaginea fiarei va fi format înainte ca timpul de
probare s se închid; pentru c va fi testul cel mare al poporului lui Dumnezeu, prin care
destinul lor venic va fi decis....Apocalipsa 13:11-17....Acesta este testul pe care poporul lui
Dumnezeu trebuie s-l aib înainte ca s fie sigilai.” Bible Commentary, vol 7, p 976, col 1.
Toate bisericile diferite protestante i organizaia lor al crora liderii lor le formeaz
asemenea Romanismului, vor fi reprezentate ca fiind imaginea fiarei. i marele test al
poporului lui Dumnezeu va fi asupra acestor biserici protestante care ele însi s-au format în
imaginea fiarei.
Ce s-ar întâmpla dac a fi un membru al unei biserici protestante, al creia conducerea ei
a ales s formeze biserica mea dup imaginea Romei, atunci asupra cruia va fi acest test pus Va
fi pus asupra unei alte biserici protestante al creia nu îi sunt membru Nu, pentru c aceasta atunci
nu ar fi un test foarte mare pentru mine, pentru c afeciunile i sentimentele mele nu ar fi legate de
acea biserica sau liderii ei, i pe lâng aceasta eu nu a asculta de ei sau poruncile lor.
Aadar, testul meu cel mare va fi centrat sau adus chiar asupra bisericii mele! Destinul
meu venic va fi descis dac voi urma fie regulile i decretele liderilor bisericii mele pe care am fost
învat i condus s-i respect i s-i ascult ca i când ar fi vocea lui Dumnezeu pentru mine, sau fie
c Îl voi urma pe Dumnezeul Cerului i regulile i decretele Sale.
Testul meu cel mare va fi dac voi rmâne o parte al sistemului bisericii mele corupte,
ascultând de poruncile i învturile lor deasupra lui Dumnezeu, fiind una cu ei, sau fie c m voi
arta ca fiind cu totul distinct de sistemul bisericii mele apostaziate, refuzând s ascult de poruncile
i învturile lor false, fiind în dumnie împotriva lor. Astfel destinul meu venic va fi decis de
alegerea mea cui m închin mai mult, bisericii mele sau Dumnezeului Cerului!
Ce trebuie s se întâmple înainte ca oricare din bisericile protestante s se poat forma dup
imaginea bisericii Catolice
“Apostazia este ceeace a condus biserica timpurie s caute ajutorul statului civil, i aceasta
a pregtit calea pentru dezvoltarea papalitii–fiara....Astfel apostazia în biseric va pregti calea
pentru imaginea fiarei.” Great Controversy [Marea Lupt], p 443-444.
Înainte ca oricare biseric protestant s se poat forma în imaginea fiarei ei trebuie mai întâi
s refuze s asculte de lumina i adevrurile lui Dumnezeu i s aleag apostazia i întunericul lui
Satana. i cu cât mai mare e lumina pe care ei o refuz, cu atât mai mare e apostazia i întunericul
care va urma (Testimonies, vol 1, p 345). i cu cât mai mare e apostazia, cu atât mai mult va reflecta
acea biseric pe Roma.
Care sunt numele unor biserici protestante
–Episcopal
–Prezbiterian
–Luteran
–Nazarean

–Metodist
–Baptist i etc.
Ce spunei despre Biserica Adventist de Ziua a aptea Este aceasta o biseric protestant
Da. De fapt biserica AZ a fost una care a “protestat” cel mai mult împotriva bisericii Catolice în
secolul al 19-lea. Astfel biserica AZ este deasemenea una dintre bisericile protestante.
Dintre toate aceste biserici protestante pe care le-am numit, este una dintre ele care a refuzat
lumina Cerului i adevrul lui Dumnezeu pentru a alege în loc întunericul i apostazia Da. Care
dintre ele Toate acestea, incluzând biserica AZ!
Cu aceast ultim declaraie, unii Adventiti de ziua a aptea s-ar putea s se îndoiasc de
faptul c într-adevr biserica lor iubit, creia i s-a dat cea mai mare lumin de cât oricare alt
biseric din istoria acestei lumi, a ales întunericul i apostazia. Este aceasta adevrat
“Oh, dac a avea vetile îmbucurtoare c voina i minile acelora din Battle Creek care
au pretins s fie lideri, ar fi fost eliberate de învturile i sclavia lui Satana, cruia i-au fost robi de
atât de mult timp, a fi binevoitoare s trec întinsul ocean Pacific s le mai vd feele o dat. Îns
nu sunt doritoare s v vd cu percepiile slbite i cu minile înnorate pentru c ai ales întunericul
mai de grab de cât lumina.” Testimonies to Ministers, p 396.
“Apostazia a venit în rândurile noastre aa cum a venit în Ceruri, i toi care se unesc cu
Satana în acest fel de lucrare vor aciona pe aceleai principii pe care a lucrat Satana.” Manuscript
Releases, vol 7, p 178 (Letter 156, 1897).
“Niciodat mai înainte nu am purtat o inim atât de trist ca de când am vzut apostazia
brbailor i al femeilor care au avut o mare lumin...îns nu am putere s schimb lucrarea
seductoare al dumanului.” Manuscript Releases, vol 7, p 193 (Letter 266, August 5, 1906).
O dat cu refuzarea luminii lui Dumnezeu i cu alegerea întunericului i apostaiei, au început
liderii bisericii AZ s formeze organizaia acesteia dup asemnarea bisericii Romano Catolice
Sora White a scris liderilor în 1886 avertizându-i de ceeace se întâmpla exact atunci.
“Rul de a centra atât de multe responsabiliti în Battle Creek nu a fost mic. Pericolele sunt
mari. Acolo sunt elemente neconsacrate care ateapt doar s-i pun toat influena lor de partea
rului.” Letter 34, March 1, 1886 (Manuscript Release #133, p 27).
Doar doi ani mai târziu aceste “elemente neconsacrate” au avut ansa lor, i la sesiunea
Conferinei Generale din 1888 inut în Minneapolis, Minnesota, majoritatea conducerii bisericii au
fost “influenai de partea cea rea” i ei au refuzat “cea mai preioas solie” de la Domnul
(Testimonies to Ministers, p 91, 468). i cu aceasta deasemenea ploaia târzie i marea strigare al
soliei întreite îngereti (vezi 1893 General Conference Bulletin, p 183; Selected Messages, book 1,
p 234-235). i pentru c ploaia târzie i marea strigare au fost refuzate, tot aa i Duhul lui
Dumnezeu a fost refuzat (See 1893 General Conference Bulletin, p 359; Special Testimonies, Series
A #6, p 20)!
i pentru c Spiritul lui Dumnezeu cu puterea Sa de schimbare spre neprihnire a fost refuzat,
atunci un alt spirit cu puterea sa de schimbare spre întuneric i apostazie a fost acceptat. Sora White
a scris în 1891:

“Puterea întunericului i-a pus deja forma i superscripia sa asupra lucrrii care ar
trebui s stea neîntinat, nepoluat de înelciunile viclene ale lui Satana.” Testimonies to Ministers,
p 277.
Dac aceast modelare asupra lucrrii de “puterea întunericului” ar fi permis de conducerea
AZ, care ar rezultatul
“În 1890 i 1891 mi s-a prezentat o vedere al pericolelor care va amenina lucrarea ...
propunerlile care, pentru autorii lor s-au prut s fie foarte înelepte, vor fi introduse, uitându-se la
formarea unei confederaii care ar face Battle Creek asemenea Romei, marele cap al conducerii...”
Letter 71, April 8, 1894 (Manuscript Release #133, p 27).
A continuat conducerea s mearg pe aceiai cale i s urmeze cursa care va forma Conferina
General i biserica AZ într-o imagine a fiarei Da!
“Dumnezeu a dat fiecrui om lucrarea sa....El niciodat nu a pus asupra unui om, sau asupra
unui comitet de oameni...El niciodat nu a pus asupra cuiva povara de a face reguli de aciune care
vor lega i restrânge lucrarea, i vor constrânge lucrtorii spre o anumit curs de aciune.
“Faptul c un om a fost ales s fie preedinte al unei conferine nu înseamn c el are
autoritate s stpâneasc asupra conlucrtorilor lui de lucru. Aceasta este dup practica Romei,
i nu poate s fie tolerat, pentru c restrânge libertatea religioas, i omul (preedintele) este condus
s se pun însui unde doar Dumnezeu ar trebui s fie....
“Prin a urma o curs de acest fel, oamenii urmeaz pe o cale asemntoare cu cea a Romei
Catolice care-i centreaz orice putere a bisericii în papa, i îi atribuiesc autoritatea de a aciona ca
Dumnezeu...când acest fel de aciune vine printre noi ca popor, e nevoie de protest.” Letter 53, 1894
(Manuscript Release #714, p 41-42).
“Ar fi periculos s consolidm toate instituiile noastre sub un singur cap în Battle Creek, i
s lsm o instituie ca s controleze pe toate celelalte. Aceasta s-ar dovedi a fi un blestem. Domnul
nu a plnuit ca Battle Creek s controleze toate aceste instrumente.” Manuscript Releases, vol 4, p
441 (Manuscript #11, April 10, 1895).
A ascultat conducerea de toate aceste avertizri, sau au continuat s lucreze pe aceleai
principii corupte, mergând pe drumul Romei
“Nu îmi gsesc odihn în suflet. Scen dup scen mi se prezint în simboluri înaintea mea,
i nu am odihn pân când nu încep s scriu aceste lucruri. La centrul lucrrii lucrurile sunt formate
în aa fel încât orice alt instituie urmeaz aceiai curs. i Conferina General însi devine
corupt cu sentimente i principii greite. În lucrarea planurilor, aceleai principii sunt manifestate
care au controlat lucrurile în Battle Creek de un timp destul de îndelungat.
“Mi s-a artat c naiunea iudaic n-a fost adus de-o dat în condiia lor de gândire i
practic. Din generaie în generaie ei au lucrat pe teorii false, îndepliniind principii opuse
adevrului, i combinând cu religia lor gânduri i planuri care au fost produsul minilor umane.
Inveniile umane au fost fcute supreme....
“Metodele lui Satana tind spre un capt – s fac pe oameni sclavii oamenilor....puterea
stpânitoare care s-a dezvoltat, ca i cum poziia i-a fcut pe oameni dumnezei, m înfricoeaz, i
trebuie s cauzeze fric....

“Spiritul denominaiunii se întinde spre preedinii conferinelor noastre....Satana se bucur
mult, pentru c el i-a inspirat cu atributele sale. Ei merg pe linia Romanismului.” Testimonies to
Ministers, p 395-362 (1895).
Sora White a avertizat pe lideri c pentru o vreme ei au urmat principiile corupte ale lui
Satana, i c ei mergeau pe aceiai linie care a condus spre dezvoltarea Romei.
E interesant de observat ca dânsa s menioneze biserica Iudaic i sistemul ei religios ca un
exempul despre ceeace se întâmpla în biserica AZ în acest timp. De ce a dat biserica Iudaic ca un
exemplu Pentru c conducerea iudaic a urmat aceleai principii corupte care au condus la
dezvoltarea papalitii.
Dânsa scrie în Spiritul Profeiei, vol 3, p 44 i 59, c sistemul religios iudaic a devenit
asemenea Catolicismului Roman.
“O asemnare izbitoare exist între biserica Romei i biserica Iudaic în timpul primei veniri
a lui Hristos.” Spiritul Profeiei, vol 4, p 384.
Dânsa a încercat s trezeasc pe liderii bisericii prin a le arta rezultatul sfâritului apostaziei
pe care ei au ales s-o urmeze. Aceasta inevitabil ar conduce biserica AZ i organizaia ei s
devin o imagine al Catolicismului sau o imagine a fiarei.
A dat ascultare conducerea la aceast profeie i avertizare Sau au continuat s urmeze
aceleai principii corupte, prin a centraliza toat puterea i controlul în mâinile Conferinei Generale,
i înlând pe oameni în locul lui Dumnezeu cu un preedinte al Conferinei Generale fiind
dumnezeul sau papa acestui popor
“Acelai lucru care a fost fcut în trecut va fi purtat înainte sub înfiarea Asociaei
Conferinei Generale....cu certitudine acuma nu mai este nimica care s poarte acreditarea
divin....Cât de mult timp vor fi aceste lucruri...acolo sunt unii care nu detecteaz efectele
dunatoare ale planurilor cu care de muli ani au lucrat într-o manier necinstit [viclean,
ascuns]....înrobirea sufletelor oamenilor de tovarii lor adâncete întunericul care deja îi
înconjoar.
“Cine poate acuma s se simt sigur în a respecta vocea Asociaei Conferinei Generale
Dac oamenii bisericilor noastre ar fi îneles administrarea oamenilor care umbl în scânteile
luminii pe care ei le-au aprins, ar respecta ei decizile lor Rspund, nu, nici mcar pentru un
moment. Mi s-a artat c poporul în general nu tie c inima lucrrii este îmbolnvit i
corupt în Battle Creek. Muli dintre oameni...încuvineaz la planuri pe care ei nu le îneleg.”
Letter 81, May 31, 1896 (Spalding and Magan Collection, p 35).
Dânsa a scris într-o alt mrturie:
“Conferinele unui stat s-ar putea s depind de Conferina General pentru lumin i
cunotin i înelepciune; îns este în siguran pentru ei s fac aceasta...A pune pe oameni acolo
unde Dumnezeu trebuie s fie nu Îl onoreaz sau slvete pe Dumnezeu. Trebuie s fie preedintele
Conferinei Generale dumnezeul acestui popor...Domnul are o lupt cu poporul Su în aceast
privin.” Testimonies to Ministers, p 375-376.
Dânsa ne scrie deasemenea:
“Ierusalimul este o reprezentare a ceeace biserica va fi dac refuz s umble în lumina pe care
Dumnezeu a trimis-o....El vine s investigheze în Battle Creek, care se mic în aceiai direcie

asemenea Ierusalimului....Domnul vede ceeace agentul uman nu vede i ceeace nu vrea s vad –
rezultatul plnuirii umane în Battle Creek. El a fcut tot ceeace un Dumnezeu ar fi putut s
fac....îns printr-un proces lung de deprtare de la principiile drepte i de neprihnire, oamenii s-au
pus înii unde lumina i adevrul, dreptatea i îndurarea, nu sunt discernute....acestea nu sunt
poveti, ci adevr.” Testimonies, vol 8, p 67-68 (1898).
Deasemenea casa de publicare pentru biseric, care-i trimite crile i hârtiile sale tuturor
oamenilor notri, afectându-i prin ceeace citesc, a urmat deasemenea pe aceleai ci.
“Comitetul crii merge pe urma cilor Romei.” Manuscript Releases, vol 10, p 350
(Manuscript #148, October 26, 1898).
“Simt o teroare a sufletului când vd în ce situaie a ajuns casa noastr de publicare. Presele
din instituia Domnului au tiprit teoriile Romei care distruge sufletul...” Testimonies, vol 8,
p 91.
Conducerea a urmat o curs direct în opoziie cu ceeace Dumnezeu a ales pentru ei s
urmeze, iar ei au trdat cauza lucrrii lui Dumnezeu punând-o în mâinile lui Satana. În esen, liderii
au drâmat lucrarea lui Dumnezeu – pe care o dat ei au ridicat-o, iar acuma ei au ridicat lucrarea
lui Satana – pe care o dat ei au drâmat-o. Dânsa a scris pentru a avertiza poporul nostru:
“Cauza lui Hristos va fi trdat. Aceia care au avut lumina adevrului i care s-au bucurat
de binecuvântrile ei, îns care s-au întors de la ea, se vor lupta împotriva Spiritului lui Dumnezeu.
Inspirai cu un spirit de jos, ei vor drâma ceeace ei o dat au ridicat, i vor arta la toate
sufletele care se teme de Dumnezeu i care sunt chibzuii, c nu se poate pune încredere în ei.
Ei s-ar putea s pretind adevr i neprihnire, îns spiritele i lucrrile lor vor mrturisi c ei sunt
trdtori ai Domnului lor. Atributele lui Satana ei le numesc a fi micrile Duhului Sfânt.” Review
and Herald, May 24, 1898 (vol 3, p 571, col 3).
Aceasta a fost ceeace s-a întâmplat înainte de anul 1900, i noi putem vedea c biserica AZ
a fost modelat cu pruden pentru a reflecta Roma. Îns a lsat Dumnezeu ca acest ru s continue
fr s fie cutat Nu.
La Conferina General din 1901 Dumnezeu a trimis o voce decis de protest pentru a încerca
s întoarc înapoi lucrurile. Aceast voce a mustrat cu claritate i fr team, i a chemat s dea pe
liderii afar care au urmat pe linia papalitii i care a format biserica i organizaia ei dup aceiai
imagine. Aceast voce a chemat pentru o reorganizare complet departe de principiile papale pe care
biserica le-a ridicat, i pentru a veni înapoi s ridice principiile lui Dumnezeu. Iar aceast persoan
a fost prima care a vorbit când conferina a fost deschis oficial.
Sora Ellen White a venit înainte i a spus aceste cuvinte:
“Am un interes deosebit pentru micrile i deciziile care vor fi fcute la aceast conferin
în ce privete lucrurile care ar fi trebuit s fi fost fcute cu ani în urm...Dumnezeu le-a dat
(conducerii) lumin clar despre ceeace s fac, îns ei s-au deprtat de lumin...De ce, v întreb,
sunt oameni care nu i-au adus eul în supunere permii s stea în poziii importante de adevr i
s mânuiasc lucrurile sfinte...Nou ni s-a dat o oportunitate s ne scpm de orice fel de
rebeliune....

“O, sufletul meu este tras spre aceste lucruri!...Ca aceti oameni s stea într-un loc sacru,
pentru a fi ca vocea lui Dumnezeu pentru popor, aa cum am crezut s fie Conferina General,
– aceasta este trecut. Ceeace noi dorim acuma este o reorganizare. Noi vrem s începem de
la temelie, i s construim asupra unui principiu diferit....
“Oamenii care au fost pentru un timp îndelungat în poziii de încredere în timp ce au
desconsiderat lumina pe care Dumnezeu le-a trimis-o, nu se poate depinde de ei. Dumnezeu vrea
ca acetia s fie dai la o parte....
“Acuma doresc s v spun, Dumnezeu n-a pus nici o putere stpânitoare [sau regeasc] în
rândurile noastre pentru a controla...trebuie s fie o renovaie, o reorganizare...” 1901 General
Conference Bulletin, p 23-26.
Ca rspuns la acest “protest” supremaia stpânitoare papal, care a fost aezat de conducere
peste tot poporul AZ, a încuvinat s se dea jos, i o reorganizare s-a prut s i-a loc. Nu e nevoie
s mai spunem c sora White împreun cu alii au fost foarte bucuroi i încântai. Îns a fost Spiritul
lui Dumnezeu cu adevrat lsat înapoi în conferin, i permis s fie împrat peste poporul nostru
iari Sau liderii acetia au pretins doar s renune la puterea lor de stpânire, în timp ce au închis
afar pe Spiritullui Dumnezeu continuând cu planurile lor pentru a forma biserica AZ i organizaia
ei în imaginea fiarei; îns sub pretinderea c ridic cauza lui Dumnezeu Care au fost adevratele
aciuni ale liderilor bisericii i rezultatul Conferinei din 1901
Sora White ne scrie cu tristee:
“Ce lucrare minunat ar fi putut s fi fost fcut pentru grupul cel mare adunat în Battle
Creek la Conferina General din 1901, dac liderii lucrrii noastre ar fi fost serioi în aceast
privin. Îns lucrarea pentru care tot Cerul a ateptat s-o fac imediat ce oamenii ar fi pregtit calea,
n-a fost fcut; pentru c liderii au închis i au zvorât ua împotriva intrrii Spiritului....Ei s-au s-au
ridicat prin facerea rului, i au spus Spiritului lui Dumnezeu, ‘pleac acuma, când voi avea un
timp mai potrivit, Te voi chema.’” Battle Creek Letters, p 55-56.
Dânsa a scris desemenea despre aceasta i ne spune:
“Rezultatele ultimei Conferine Generale (1901) a fost cea mai mare, cea mare teribil
tristee a vieii mele. Nici o schimbare n-a fost fcut....Oamenii n-au primit mrturia Spiritului
lui Dumnezeu....E un lucru periculos s refuzi lumina pe care Dumnezeu o trimite....Tot aa i astzi
asupra acelora care au avut lumin i eviden, îns care au refuzat s asculte de avertizrile i
rugminile Domnului, vaiul [sentina] Cerului este pronunat.
“Domnul a fost rbdtor pentru un timp lung cu perversitatea lui Israel, îns timpul a venit
când poporul a trecut limitele...” Manuscript Releases, vol 13, p 122-123 (Letter 17, January 14,
1903).
Astfel vedem c conducerea a pretins doar s dea la o parte supremaia stpânitoare papal
care a domnit în mijlocul lor! Ei au pretins doar s renune la confederaia lor de a consolida toat
puterea în Conferina General cu un singur om în control! Ei au pretins s se reorganizeze i s
renoveze biserica i organizaia ei cu un program diferit spre Dumnezeu, îns în realitate ei au
continuat cu planurile lor spre a forma biserica AZ i organizaia ei într-o imagine a fiarei!
Iar la sesiunea urmtoare a Conferinei Generale în 1903, cu A.G. Daniels ca preedinte al
Conferinei Generale, cu toat pretinderea în a urma planurile de reorganizare notate la Conferina
General din 1901 au fost date la o parte, i o nou constituie a fost adoptat.

Puterea de stpânire a fost iari adus în biseric în mod oficial, în timp ce sfatul i poruncile
lui Dumnezeu i ale profetei au fost refuzate. i aceste lucruri au fost fcute în prezena tuturor, care
au repreprezentat întreaga biseric AZ.
Îns nu toi au fost adormii ctre rezultatele inevitabile ale ramificaiilor serioase care aceast
fapt a fost gata s aduc. Înainte ca constituia nou s fie adoptat în 1903, Percy T. Magan a mers
la amvon i a spus:
“Noua constituie care a fost propus inverseaz paii reformatori care au fost luai, i
principiile care a fost date, i care au fost adoptate ca principii de reorganizare ... în constituia din
1901....
“...în acea constituie, chiar dac e stângace dup cum o numii, defect dup cum o marcai,
acolo sunt principii de reformaiune i reorganizare pentru capul lucrrii care sunt corecte; i acele
principii sunt cu totul rsturnate i mturate de-o parte în noua constituie care e propus.
“S-ar putea s se spun c acolo nu este nimica în aceast nou constituie care nu este cu
totul protejat de proviziunile fcute; îns vreau s v spun c orice om care a citit Istoria lui Neander
al Bisericii Cretine, a lui Mosheim, sau oricare alta de cei mai mari istorici...nu poate s ajung la
nici o alt concluzie decât c principiile care sunt aduse înuntru prin aceast constituie
propus, i felul în care sunt aduse înuntru, sunt aceleai principii, i introduse cu tot atâta
precizie în acelai fel, aa cum au fost cu sute de ani în urm când papalitatea a fost format.”
1903 General Conference Bulletin, p 150.
Cu toate acestea constituia din 1903 a fost aprobat, i o nou organizaie a fost stabilit care
a fost bazat pe aceleai principii care a dat natere la papalitate.
A fost pe aceleai principii c biserica Iudaic a devenit o desfrânat dup cum e descris în
Apocalipsa (vezi Isaia 1:21; Great Controversy, p 382; Selected Messages, book 3, p 417).
Deasemenea datorit acestor principii biserica Romano Catolic a devenit o desfrânat dup
cum este descrisa în Apocalipsa (vezi Apocalipsa 17; Spiritul Profeiei, vol 4, p 233).
Aadar, datorit faptului c biserica AZ a urmat aceleai principii, pe care biserica
Iudaic le-a urmat i deasemenea Catolicismul Roman, tot aa i ea a devenit o desfrânat
dup cum este descris în Apocalipsa!
“Învtorul ceresc a întrebat: ‘Ce înelciune mai puternic poate s înele mintea decât
pretinderea c voi construii pe o temelie corect i c Dumnezeu v accept lucrrile voastre, când
în realitate voi facei multe lucruri dup felul lumii pctuind împotriva lui Iehova’...
“Am vzut pe Instructorul nostru artând spre hainele aa numitor neprihnii. Rupându-le
jos, El a descoperit necuria dedesupt. Apoi El (Hristos) mi-a spus: ‘Nu poi s vezi cum ei în mod
pretins i-au acoperit necuria i putreziciunea caracterului ‘Cum a devenit cetatea credincioas
o desfrânat!’ Casa Tatlui Meu este fcut într-o cas de comer, un loc de unde prezena i gloria
divin s-au deprtat!’
“Dac biserica, care acuma este dospit cu alunecrile ei, nu se va poci i s fie convertit,
ea va mânca din roada lucrrii ei, pân când se va urâ pe ea însi.” Manuscript 32, April 21, 1903
(Testimonies, vol 8, p 249-250). (V rog s citii deasemenea Review and Herald, October 31, 1899
(vol 4, p 109, col 3)).
Cu adevrat, biserica AZ i organizaia ei urmeaz pe drumurile Romanismului!
În 8T 249-250 aceast mrturie, dânsa spune c biserica este “dospit de alunecrile ei.” Ce
înseamn aceasta

“Biserica care alunec este cea care micoreaz distana dintre ea i papalitate.” Signs of the
Times, February 19, 1894 (vol 3, p 99, col 2).
Astfel biserica a fost dospit cu principiile papalitii pe care conducerea a ales s le urmeze.
Aceasta nu a fost doar limitat în rândurile Conferinei Generale, ci a fost rspândit în întreaga
biseric!
Unii au ideea greit crezând c indiferent cât de corupt devine Conferina General, biserica
lor AZ unde ei merg nu va deveni atât de corupt–ci va rmâne pur, cu toate c este în legtur i
unit cu organizaia. Este aceasta adevrat Nu!
“E imposibil s v unii cu aceia care sunt corupi, i totui s rmânei puri. ‘Ce
legtur este între neprihnire i frdelege Sau cum poate sta împreun lumina cu întunericul
i ce înelegere poate s fie între Hristos i Belial’ (2Corinteni 6:14-15). Dumnezeu i Hristos i
Otirea Cereasc doresc ca omul s tie c dac se unete cu ceeace este corput, el va deveni
corput.” Review and Herald, January 2, 1900 (vol 4, p 137, col 2).
“...dup cum inima uman îi trimite curentul viu de sânge în toate prile trupului, tot aa
se întâmpl cu administrarea în acest loc, conducerea bisericii, afecteaz întregul trup al
credincioilor. Dac inima fizic este sntoas, sângele care este trimis de la ea în sistemul ei este
deasemenea sntos; îns dac aceast fântân este impur, întregul organism devine îmbolnvit
de otrava lichidului vital. Tot aa este i cu noi. Dac inima lucrrii devine corupt, întreaga
biseric, în ramurile i interesele ei variate, rspândite deasupra întregului pmânt, va suferi în
consecin.” Testimonies, vol 4, p 210.
De fapt în aceiai carte la pag. 513, dânsa ne spune exact cât de corupt va deveni biserica
AZ în întreaga lume!
“Dac cea mai serioas vigilen nu este manifestat la marea inim a lucrrii pentru a proteja
interesele cauzei, biserica va deveni la fel de corupt ca bisericile celorlalte denominaiuni.”
i pentru c aceasta este adevrat, atunci chiar i acea biseric mic AZ de la ar, sau în
mijlocul pdurii, unde s-a pus atât de mult timp i energie pentru a o pstra pur, i aceasta
deasemenea va deveni corupt datorit legturii ei cu organizaia corupt. i dac conducerea, care
a format biserica în imaginea fiarei, a înaintat în planurile lor, atunci orice biseric AZ, legat de
conferin, i orice membru al bisericii deasemenea va deveni o parte al acestei imagini. Tot aa ca
i celelalte biserici protestante. Nimeni nu ar fi lsat afar, doar dac ei s-ar deconecta de aceasta.
Sora White ne-a spus desemenea în 8T 249-250 aceast mrturie, c dac biserica din 1903
nu s-ar poci, atunci ea va continua cu planurile ei – mâncând din roada ei sau continuând s lucreze
pe aceleai principii ale papalitii, pân când îi vor fi ajuns inta. Apoi dânsa ne spune c ei se vor
“urâ” pe ei înii!
S-a pocit conducerea bisericii AZ din 1903 i a venit înapoi la Domnul, sau au continuat
ei cu planurile lor Conducerea a refuzat pocina în 1903 (vezi Special Testimonies, Series B #7,
p 5-6; Upward Look, p 301), i au continuat cu planurile lor–urmând reforma lui Satana (vezi
Selected Messages, book 1, p 204-205) pentru a forma biserica dup imaginea Romei.
Îns acesta a fost un loc unde a trebuit s foloseasc cea mai ireat înelciune în ordine
pentru a aduce planurile lor la îndeplinire. Schimbrile, atât în doctrin cât i în organizaie au
trebuit s fie aduse în mod treptat pentru a nu trezi majoritatea membrilor bisericii adormii la ceeace
se întâmpla.

Membrii deja au fost instruii i educai “pentru a se uita la om, i s se încread în om,” i
s atepte mult de la om în loc s se “uite la Isus” (Testimonies to Ministers, p 93). Ei au fost deja
instruii s se uite i s urmeze regulile i deciziile Conferinei Generale ca fiind vocea lui
Dumnezeu, iar astfel dac liderii ar putea s-i in pe oameni i în mod special pe cei tineri s cread
aceasta, atunci aceasta ar însemna succesul planurilor lor. Iar dac vreo întrebare ar fi fost s se
ridice în privina naturii planurilor care ar fi aduse înuntru, atunci liderii vor declara c aceste
schimbri trebuiesc s fie fcute i urmate pentru “avansarea cauzei lui Dumnezeu” (Testimonies
to Ministers, p 359-360).
Liderii nu vor permite nimica “s stea în calea acestei noi micri” (Special Testimonies,
Series B #7, p 39-40; Selected Messages, book 1, p 204-205). i dac nite membrii s-ar trezi i ar
suna o not din trâmbi pentru alarm spre a trezi pe fraii i surorile lor la realitatea lucrurilor i
ceeace se întâmpl în biseric, atunci liderii i pastorii vor spune c aceste “voci” sunt doar acuzatorii
frailor asemenea lui Satana, i încearc s drâme ceeace Dumnezeu a ridicat. Îns în realitate
conducerea este cea care drâm ceeace Dumnezeu a ridicat (vezi Review and Herald, May 24, 2898
(vol 3, p 571, col 3))
. i totui, acolo au fost prea muli adventiti adevrai i fermi în timpul deceniilor timpurii
din anii 1900, crora nu le-a fost fric s ridice nota trâmbiei de alarm pentru a trezi pe oameni
dac ei au detectat rezultatul planurilor lor fiind promulgate. Astfel, înainte ca liderii s poat
aduce schimbri majore, ei au trebuit s atepte pân când majoritatea “problemelor serioase”
i “anumite dificulti care ar confrunta” planurile lor, s se domoleasc. Ei au tiut “c va fi
nevoie de timp pentru anumite rni teologice s se vindece, i pentru atitudini s se modifice
de partea unora” i “probabil va fi necesar s atepte pân când unele persoane au czut din
aciune” înainte ca unele schimbri majore s poat forma biserica dup imagine “care s fie
adus înainte cu înelepciune” Movement of Destiny, p 17.
Una dintre primele schimbri a fost adus peste o jumtate de secol dup 1903, în 1955-1957.
În timpul acesta câteva întâlniri “repartizate” (Movement of Destiny, p 19) au luat loc între
conducerea AZ i Evangelicali (din bis. Evangelic), cunoscut deasemenea ca situaia lui Martin
i Barnhouse.
Dup ce aceste întâlniri “repartizare” s-au terminat, s-a descoperit c conducerea AZ a
fcut multe concesiuni scrise majore cu evangelicalii asupra multora dintre doctrinele noastre
care au fost bine stabilite i adevrate i care au fost stâlpii Adventismului istoric, i care au
fost fcute acuma mai în comun cu ceeace restul cretintii înva. (Dup cum vedei, în
ordine pentru ca biserica s devin asemenea Romei, trebuia s renune le particularitile ei i s
coboare standardul înalt i mre, ceeace este exact ce vedem c ei au fcut aici.)
Cartea “Questions on Doctrine” (Întrebri de Doctrin) a fost publicat de Review and Herald
pentru a arta întregii cretienti noua stare oficial i schimbat al doctrinei bisericii AZ.
Îns Dumnezeu n-a lsat poporul Su în întuneric în privina acestor lucruri întâmplate. El
i-a avertizat deja cu 60 de ani mai înainte ca aceste întâlniri s fi luat loc, c liderii vor produce
“documente scrise...promovând concesiuni” cu lumea (Counsels to Writers and Editors, p 94-95)!
Cu toate c conducerea a ateptat peste 50 de ani cu rbdare înainte ca s înceap schimbrile
majore; gândind c atitudinile majoritii adventitilor s-au schimbat într-o stare mai lejer i lipsit
de grij sau poate chiar au czut din aciune, Dumnezeu iari a avut o voce de protest ridicat pentru
a încerca s trezeasc pe poporul Su.

M. L. Andreasen a început s sune din trâmbi sunete de alarm, încercând s trezeasc pe
poporul nostru pentru a vedea ce fcea conducerea. Îns “nimica n-a fost permis s stea în calea noii
micri.” Descriind câte ceva din ceeace conducerea a încercat s-l aduc la tcere, el scrie în
scrisoarea sa #4:
“Mi s-a ordonat în mod simplu s-mi încetez activitatea, fiind ameninat c dac nu fac
aceasta, ‘fr îndoial aceast situaie al relaiei tale ctre biseric va fi adus înaintea ei.’ N-a fost
nici o sugestie de vreo ans s fiu auzit, mi s-a ordonat doar s-mi încetez activitatea. Altfel voi fi
condamnat fr apel....acolo n-a fost nici o întrebare ridicat în ce privete dreptatea plângerii mele.
Am fost deja condamnat; singura întrebare a fost care va fi pedeapsa mea....
“Am fost aici de cincizeci de ani un membru onorat al bisericii, i am inut poziii de
responsabilitate. Îns dac îndrznesc s in “vederi divergente de cele ale conducerii responsabile
ale denominaiunii,’ atunci am devenit un membru cu ‘ochii lrgii neresponsabili’ care constitue ‘un
lunatic mrginit’ al denominaiunii; i fr s mi se dea ansa de a fi auzit mi s-a ordonat s-mi
încetez activitatea sau altfel voi simi ‘frânele’ aplicate. Dac acum n-a fi avut documentele
înaintea mea, mi-ar fi fost greu de crezut c orice ‘lider în toat mintea’ ar încerca s înbueasc
critica i s amenine împotriva oricrui membru care are vederi diferite de conducerea responsabil
a bisericii. Chiar s-a ajuns la aa ceva Roma a mers doar cu puin mai înainte.” Letters to the
Churches, p 62-63.
Deoarece o unire s-a întâmplat deja cu Evangelicalii i concesiuni au fost fcute cu multe
dintre doctrinele noastre întemeiate, urmtorul pas ctre Roma a început când liderii au pus “accent
pe adevrurile necontroversiale împrtite în comun cu toat cretintatea” i refuzând s ridice i
s învee doctrinele care distinge poporul adevrat a lui Dumnezeu de restul lumii (vezi Ministry
Magazine, March & June, 1966, i Review December 18, 1969). Aceasta a condus la cartea
intitulat “Atât de Mult în Comun (So Much în Common)” scris atât de World Council of
Churches (Conciliul Bisericilor Lumii) cât i de biserica AZ.
Ceeace v prezint este doar o parte mic din paii luai de conducerea din 1903, dac dorii
s aflai mai mult scriei pentru cartea “Urâciunea Pustiirii i Istoria Bisericii” la PO Box 328, Rogue
River, OR. 97537 i o list de preuri v va fi trimis cu cererea Dumneavoastr.
Deoarece apostazia s-a întâmplat deja în biserica AZ i deoarece biserica s-a unit deja cu
restul protestantismului în învarea aceleai puncte de doctrin avute în comun în timp ce refuz s
ridice la înlime adevrurile de încercare, i pentru c biserica accept suportul statului i guvernului
pentru instituiile lor AZ, în mod special pentru colegii, etc. (scriei pentru documentaii), atunci
dup mrturia sorei White din Spiritul Profeiei, vol 4, p 278, au rmas doar câteva schimbri
nefcute înainte ca biserica AZ s fie complet format în imaginea fiarei.
În mijlocul anilor 1970 unele din aceste câteva schimbri au fost aduse la îndeplinire care ar
fi trebuit s deschid ochii tuturor membrilor bisericii pentru a vedea c ceva foarte greit i serios
este cu biserica lor.
În 1975-1975 Statele Unite (ale Americii) a dat în judecat biserica AZ pentru c ea a violat
drepturi de egalitate în serviciu (Equal Employment Opportunity Act) fcute de Asociaia Pacific de
Presa de Publicaie (Pacific Press Publishing Association) în ce privete Merikay Silver i alii.
În acest proces judectoresc, conducerea bisericii AZ a adus nite documente înfricotoare
despre organizaia bisericii i poziia lor etc. Vom trece pe scurt prin câteva din acestea.

Dup cum imaginea este fcut pe aceleai principii corupte asemenea Catolicismului, atunci
acolo nu poate fi nici o neplcere (dezgustare, urâre) al acestor principii sau chiar al Romei însi
fr a împiedica formarea imaginii. Lucrurile dezgusttoare ale papalitii trebuie s fie date la
o parte înainte ca imaginea s poat fi format pe deplin. Aceasta ne aduce la prima declaraie
fcut de Neal C. Wilson [fost preedinte al Conferinei Generale] în replica sa pentru cei care s-au
aprat pe pag. 4:
“Cu toate c este adevrat c a fost o perioad în viaa Bisericii Adventiste de Ziua a aptea
când denominaiunea a avut o vedere distinct anti-Romano Catolic, i termenul ‘ierarhie’ a fost
folosit într-un sens sperjurativ pentru a se referi la forma de guvernare papal, acea atitudine din
partea bisericii n-a fost nimic mai mult decât o manifestare rspândit antipapal dintre
denominaiunile conservative protestante în prima parte al acestui secol i ultima parte al celei
din’nainte, i care a fost aruncat pe mormanul de gunoi al istoriei în ceeace privete Biserica
Adventist de Ziua a aptea.” Equal Employment Opportunity Commission vs Pacific Press
Publishing Association, civ # 74-2025 CBR, 1975.
Aceast schimbare semnificant i major în istoria de ur al bisericii AZ ctre Catolicism
a pregtit calea pentru conducere pentru a avea întâlniri prietenoase cu papa însui. În 1977,
doar cu doi ani mai târziu, o asemenea întâlnire a luat loc, i s-a raportat în Adventist Review [o
revist asemenea Curierului Adventist], August 11, 1977. Pe pag. 23 se spune:
“În legtur cu o întâlnire recent de consultare cu secretarii lumii al familiilor confesionale
inut în Roma, B.B. Beach, secretarul Diviziunii al Europei de Nord i Vestul Africii, unul dintre
cei 15 participani i singurul Adventist din grup, a prezentat o carte i un medalion Papei Paul VI
pe 18 Mai.
“Cartea prezentat a fost cartea misionar adventist Faith in Action (Credin în Aciune)
i medalionul a fost acoperit cu aur un simbol al Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea.”
Aici vedem c biserica AZ a fost dat în “simbol” în mâinile papei!
Într-un ziar catolic numit Glas Koncila din Zagreb, Yugoslavia, aceast întâlnire a fost
deasemenea raportat i este tradus dup cum urmeaz:
“Secretarul prezent al Conferinei i secretarul ef al bisericii Adventiste de Ziua a aptea,
domnul Beach, a dat un anun pentru Radio-Vatican în care el a subliniat în mod distinct importana
acelei prime întâlniri al unui adventist cu papa. El citeaz dup cum spune, ‘este o onoare distinct
pentru a fi prezent ca secretar al Conferinei într-o audien aici în Roma cu printele sfânt
prezentând popei o carte descriind lucrarea bisericii Adventiste din întreaga lume.’”
Au uitat liderii bisericii AZ ce spune în Early Writings, p 214, despre papa “Oamenii au
fost cu totul înelai. Ei au fost învai c papii i preoii au fost reprezentanii lui Hristos, când de
fapt ei au fost reprezentanii lui Satana, i aceia care s-au închinat înaintea lor s-au închinat lui
Satana.”
Astfel biserica AZ a fost în realitate dat în “simbol” în mâinile lui Satana! Îns a fost
aceasta într-adevr prima întâlnire raportat între liderii AZ i papa Nu!

În 1968, trei lideri adventiti au avut o audien cu papa (Paul VI). Cei trei lideri au fost
Pierre Lanares, Roland R. Hegstad, i Leif Tobiassen de la Universitatea Andrews (vezi Review,
May 16, 1968, p 16-17, cu poze în Review din 30 Mai, 1968). Îns nici aceasta n-a fost prima
întâlnire raportat între lideri adventiti cu papa.
Într-un ziar Canadian Union Messenger pe 22 Octombrie, 1952, spune c Dr. Jean G.
Nussbaum, secretarul de libertate religioas al Diviziunii Europene de Sud al Adventitilor de Ziua
a aptea “a avut ase interviuri cu prezentul pap.”
E interesant de notat c doar dup cele 6 întâlniri diferite cu papa au luat loc conferinele
“repartizate” cu evangelicalii. i de atunci încoace conducerea bisericii s-au micat repede spre
Roma. i nici audiena din 1977 n-a fost ultima raportat ca liderii adventiti s se fi întâlnit cu
papa!
În revista Advetist Review din 6 Martie, 1980, p 24 spune:
“H. Arias, directorul Misiunii Uniunii Europene de Sud a vizitat pe papa Ioan Paul II pe 10
Ianuarie [1980]...”
Astfel din 1952-1980 au fost 9 diferite întâlniri dintre liderii AZ cu papa care au fost
raportate, i nu pot s nu m întreb câte alte întâlniri secrete au luat loc dintre ei care n-au fost
raportate.
Cu adevrat biserica AZ “a aruncat pe mormanul de gunoi al istoriei” urârea pe care ei au
avut-o pentru papa i Catolicismul Roman. De ce s nu se împrieteneasc conducerea Adventist
cu grupul pe care dorete s-i reflecte imaginea! (V rog s citii Ezechiel 16:1-44).
Sora White ne-a avertizat c aceasta s-ar putea întâmpla cu antihristul (papa) s fie respectat
de conducerea bisericii AZ.
“Religia lui Isus este în pericol. Este amestecat cu lucrurile lumeti. Reguli lumeti iau
locul adevratei evlavii i înelepciuni care vine de sus, i Dumnezeu Îi va retrage mâna S-a
protectoare de la conferin. Va fi mutat chivotul legmântului de la acest popor Vor fi idolii adui
înuntru pe ascuns Vor fi principii false i precepte false aduse în sanctuar Va fi antihristul
respectat Vor fi doctrinele i principiile adevrate care ne-au fost date de Dumnezeu, i care ne-au
fcut ceeace suntem, ignorate Va deveni instrumentele lui Dumnezeu i casa de publicaie doar o
instituie lumeasc i politic Aceasta este exact unde dumanul ne conduce prin oameni
neconsacrai i orbi.” Counsels to Writers and Editors, p 95-96.
Cu siguran, “o mân întins” dup cum spune Authur S. Maxwell în predica sa despre
Vatican II, a fost oferit, i o unire între Catolicism i Adventism s-a întâmplat datorit urmailor
“neconsacrai i orbi”a lui Satana. i chiar i aceasta a fost profeit de profeta noastr (a profeit în
Kress Collection, p 153)!
Deasemenea în acest proces judectoresc, Conferina General a fost declarat iari i iari
a fi biserica AZ. În transcrierea judectoriei, pe pag. 15 al deschiderii dosarului bisericii, apar
aceste dou declaraii:
“...astfel Biserica Adventist de Ziua a aptea s-a format în [1863], ca Conferina General
al Adventitilor de Ziua a aptea.
“...Conferina General al Adventitilor de Ziua a aptea, care este Biserica Adventist
de Ziua a aptea...”

Acuma, dumneavoastr ca membrii AZ agreai cu aceasta Mai întâi haidei s definim
câteva lucruri. O biseric este un grup sau un corp de credincioi, i o organizaie a bisericii este
vehicolul pentru aceti membrii s-l foloseasc pentru a rspândi adevrul în larg cu mai mult
eficien.
Aadar, biserica i organizaia ei sunt presupuse s fie dou lucruri separate. Organizaia
trebuie s fie supus membrilor bisericii pentru a înainta lucrarea lui Dumnezeu. Îns dac
organizaia devine corupt, atunci liderii vor încerca s întoarc procesul. Dac ei au succes, atunci
membrii bisericii devin subordonai organizaiei, i lucrarea lui Dumnezeu este astfel împiedicat.
Deasemenea, dac aceasta s-ar întâmpla, atunci cel mai mare lider din organizaie ar deveni ca un
rege asupra poporului, i aceasta a fost cazul în Adventism peste 80 de ani! Oamenii se unesc cu
biserica AZ, i liderii organizaiei Conferinei Generale îi controleaz dup cum doresc. Îns acum
vedem altceva ce i-a loc în acest proces de judecat.
Conferina General s-a fcut în mod legal biserica AZ ceeace înseamn c fiecare
membru din registrele bisericii acuma sunt membrii al organizaiei Conferinei Generale, iar
atâta timp cât numele lor vor rmâne în registrele acestea, ei trebuie s fie supui i
subordonai autoritii Conferinei Generale i preedintelui acesteia.
Deoarece aceasta este adevrat, atunci devotamentul lor spiritual nu mai aparine lui Hristos,
ci aparine Conferinei Generale i preedintelui ei. Aceasta este exact ceeace conducerea declar
în trasncrierea judectoreasc. Ei declar pe pag. 17 în dosarul deschis al bisericii:
“Aadar, Conferina General este Biserica Adventist de Ziua a aptea....întruparea
bisericii rmiei ca o denominaiune cretin, într-o organizaie unificat în întreaga lume
creia toi Adventitii de Ziua a aptea botezai îi datoreaz credincioie spiritual.”
Putei s vedei biserica asemnându-se tot mai mult ca Roma Tot aa Vaticanul i papa
pretinde autoritate suprem spiritual asupra tuturor membrilor ei. Îns preedintele Conferinei
Generale a mers i mai departe decât acesta i i-a asumat titlul de a fi “primul pastor” al întregii
biserici – titlu care aparine doar lui Hristos.
Preedintele Conferinei Generale declar în declaraia sa sub jurmânt:
“...conducerea bisericii, incluzându-m pe mine însumi ca primul ei pastor...” (Vezi
deasemenea p 17 i 45 al acestei replici deschise al bisericii).
Astfel preedintele Conferinei Generale al bisericii AZ nu s-a pus doar pe sine însui într-o
poziie asupra poporului care aparine doar lui Hristos, ci deasemenea îi asum titlul care aparine
doar lui Hristos. Iar astfel el se face i pretinde a fi dumnezeu asupra întregii bisericii membrilor
AZ! (Vezi 2 Tes. 2:3-12). Ceeace este exact o imagine oglindit în mod perfect al papei care el
însui pretinde a fi “pastorul suprem” i dumnezeu asupra tuturor membrilor bisericii Romao
Catolice. (Vezi cartea Vatican Council II, p 426).
Acum putem vedea cu claritate c preedintele Conferinei Generale care este biserica AZ
s-a fcut însui a fi papa Adventismului! (Citii iari Early Writings, p 214).
Sora White ne-a avertizat de aceast posibilitate s se întâmple dup ce noua organizaie a
fost adoptat i întemeiat în 1903.
“Papa pretinde autoritate asupra multora care nu Îl recunoate pe Hristos ca fiind singura
noastr autoritate. El se pune în locul lui Dumnezeu, iar cei slabi i neinformai sunt inui de la

cunotina care le-ar descoperi privilegiul lor ca copii ai lui Dumnezeu. Noi nu trebuie s avem
împrai, nici stpâni, nici papi între noi.” Manuscript Releases, vol 4, p 291 (Letter 212, 23
Septembrie, 1903.
În ce fel de structur a bisericii i organizaie stpânete Catolicismul El stpânete într-o
structur de ierarhie în biseric. Acuma, ce fel de structur a bisericii au format liderii AZ
organizaia Au avut ei succes s formeze structura bisericii lor s fie dup imaginea
Catolicismului
Neal C. Wilson declar în transcrierea judectoreasc pe pag. 3-4 în replica dosarului
bisericii, i v rog s citii cu atenie:
“Din punct de vedere al bisericii eclesiastice, exist multe forme de organizaie al bisericii,
care sunt descrise în diferite feluri ca prezbiteran (ceeace implic o guvernare de preoie), sau
episcopal (ceeace implic o guvernare de episcopii bisericii), sau papal (ceeace implic o
guvernare de un singur prim episcop), sau congregaional (ceeace implic o guvernare de un grup
sau o biseric local).
“Aceste distincii sunt fr semnificaie legal. Din punct de vedere legal...doar dou feluri
de organizaie a bisericii sunt care poart cu ele consecine de o semnificaie legal: cei
‘congregaionali’ i alii, care dup lege este numit ‘reprezentativ’ sau ‘ierarhial’.
“Faptul nu poate fi renegat ci este clar c Biserica Adventist de Ziua a aptea categoric
nu este ‘congregaional’ (cu toate c conine elemente de congregaionalism) ci e foarte clar
c este de varietatea ‘reprezentativ’ sau ‘ierarhial’.”
Aceti doi termeni “reprezentativ” i “ierarhial” înseamn dou lucruri diferite, atunci de
ce folosete fr. Wilson ambii termeni pentru a descrie structura bisericii AZ Mai târziu în acelai
dosar pe pag. 29, dânsu ne spune de ce. El spune:
“...biserica guverneaz printr-o metod sau organizaie care în terminologia Adventist
de Ziua a aptea este ‘reprezentativ’, i care îmbrieaz exac, din punct de vedere legal, acelai
fel de organizaie (în opoziie cu cea al ‘congreionalismului’) dup cum este îmbriat de
termenul ‘ierarhial’.”
Astfel, structura bisericii AZ este ierarhial i nu reprezentativ. Îns pentru c în
“terminologia Adventist de Ziua a aptea” cuvântul ierarhial este înlocuit cu cuvântul
reprezentativ, atunci conducerea poate s spun adventitilor c biserica nu este o ierarhie când întradevr
este. Ce înelciune!
Cât de aproape se aseamn biserica AZ cu biserica Romano Catolic în structura ei în
comparaie cu restul protestantismului Un astfel de studiu s-a fcut deja comparând 12
denominaiuni majore protestante cu biserica Romano Catolic, iar lucrurile gsite au fost publicate
în Spectrum vol 14 #4, March, 1984, on p 40-53.
Cele 12 denominaiuni majore protestante sunt: Biserica Adventist de Ziua a aptea,
Episcopal, Nazarean, Luteran/Sinodul din Missouri, Luteran American, Biserica Luteran în
America, Prezbiteran Unit, Metodist Unit, Adunarea lui Dumnezeu, Baptist de Sud, Biserica
Cretin (Ucenicii lui Hristos), Congregaional.
Dintre toate aceste denominaiuni majore protestante singura biseric care a fost cea
mai apropiat de a se asemna cu biserica Romano Catolic în structur i organizaie a fost
biserica AZ. Pe pag. 42 spune:

“La nivelul Conferinei locale Biserica Adventist de Ziua a aptea are o form de guvernare
reprezentativ, deasupra acestui nivel regula Adventist de ziua a aptea este ierarhial: autoritatea
se scurge în jos, iar membrii din adunrile locale nu au nici o voce....Biserica Adventist de Ziua
a aptea este un sistem închis, care se conduce singur, i care continu singur, asemenea
bisericii Romano Catolice, în care aceia din autoritate nu sunt responsabili celor din poziile de jos.
Deasupra nivelului Conferinei locale, cei din autoritate nu sunt votai, reprezentani i responsabili
unei conferine locale sau membrilor în general.”
Aadar, conducerea AZ a format biserica într-o ierarhie! Îns cu toate acestea vedem c
liderii continu s lase pe membrii s cread c ei sunt o structur reprezentativ, spunându-le astfel,
i prin a-i pune s aleag reprezentativi în timp ce aceasta nu face nici o diferen în ceeace face
Conferina General. De fapt, chiar i delegaii ofer puterea care le-a mai rmas, sau dac mai au
ceva “comitetului executiv al Conferinei pentru a alege lideri.” (Vezi Recorder, May 5, 1986, p 4,
i deasemenea June 16, 1986, p 5).
Din 1984, i în mod special de la sesiunea Conferinei Generale din 1985 i 1995, reguli de
schimbare i restructurare au fost fcute în aa fel ca putere suprem i autoritate asupra tuturor
membrilor bisericii s fie bine întemeiat i centralizat în ierarhia Conferinei Generale, încât este
exact asemenea Catolicismului. De fapt atât de mult e astfel, încât un judector federal al Statelor
Unite spune aceasta despre ea.
Pe Octombrie 29, 1986, a fost dat o opinie de judectorul William T. Hart al Districtului
Curii U.S., Districtul de Nord pentru Illinois, Diviziunea de Est, în favoarea Conferinei Generale
al bis. Adventiste de Ziua a aptea care a fost dat în judecat de Derrick Proctor. Judectorul Hart
declar:
“Documentele bisericii care prescriu structura i guvernarea bisericii confirmeaz c toate
prile bisericii sunt parte al unei singure entiti. Urmtoarea dup biserica Romano Catolic,
Biserica Adventist este cea mai centralizat dintre toate denominaiunile majore cretine în
aceast ar. Conferina General ca trup al denominaiunii Adventiste, care guverneaz în întreaga
lume, este cea mai înalt autoritate judicial, eclesiastic, i legislativ.” Derrick Proctor vs General
Conference of Seventh-day Adventist, case #81 C 4938, Findings of Fact, Section B, Church
Objectives and Structures p 22.
O, dragi frai i surori, un judector al lumii poate s detecteze i s vad cu claritate c
biserica AZ s-a format dup imaginea fiarei, îns poporul nostru este orb i nu poate s vad deloc.
Judectorul a spus: “toate prile unei biserici sunt pri ale unei singure entiti.” Toate
prile va include orice este în legtur cu organizaia. Ceeace ar fi instituii, spitale, colegii,
diviziuni, uniuni, conferine, biserici, i membrii, ceeace înseamn dumneavoastr!
Liderii Conferinei Generale au autoritate suprem i poate în mod legal s controleze
toate prile diferite ale bisericii, de la partea cea mai mic pân la cea mai mare, ceeace
înseamn membrii ei. Numele dumneavoastr din registrul bisericii înseamn c ai acceptat
s fii un membru loial Conferinei Generale care este biserica AZ, iar astfel liderii ei au
control suprem asupra voastr atâta timp cât rmânei o parte al acelei biserici i numele
vostru este în registrele ei! Aceasta este o parte din “consecinele legale” despre care a vorbit
Neal Wilson în trascrierea curii judectoreti în 1975.

Mai sunt multe alte schimbri care arat ce a fcut conducerea pentru a deveni asemenea
Catolicismului, în mod special în doctrin i etc. i deoarece noi nu avem timpul pentru a merge
asupra tuturor acestora, am documentat peste 30 de lucruri similare într-un studiu pe care îl putei
citi în apendixul de la sfâritul acestui pamflet, sau îmi putei scrie pentru studiul mai mare care a
fost tiprit.
Îns întrebarea cea mai important care trebuie s fie pus este, a fost biserica format pe
deplin într-o imagine a fiarei de conducerea AZ Aducei-v aminte ce a spus sora White despre
aceast imagine:
“Imaginea este fcut ... dup imaginea Romei, un trup eclesiastic îmbrcat cu putere civil,
având autoritatea s pedepseasc pe toi cei care nu se conformeaz. Imaginea fiarei reprezint un
alt corp religios îmbrcat cu o putere asemntoare.” Spiritul Profeiei, vol 4, p 278.
Aadar, în ordine pentru ca imaginea s poat fi format în mod complet, trebuie s fie o
organizaie religioas asemenea Romei, eclesiastic i ierarhial, i trebuie s cheme sau s aibe
puteri civile pentru a pedepsi pe cei care nu se conformeaz i refuz s urmeze regulile ei, dictrile
ei, i legile fcute de oameni, sau cu alte cuvinte, refuzând s se închine înaintea ei.
Noi am vzut deja cum a fost biserica AZ format în mod complet în ce privete forma
structurii, într-o alt organizaie religioas eclesiastic i ierarhial oglindind imaginea bisericii
Romano Catolice, îns a folosit conducerea puterea civil pentru a pedepsi pe cei neconformiti i
care refuz s se închine i s urmeze regulile, dictrile i legile lor omeneti Pentru c dac
conducerea într-adevr face aceasta, atunci biserica AZ a devenit pe deplin o imagine a fiarei.
Este adevrat c conducerea AZ cheam asupra autoritilor civile pentru a persecuta i
pedepsi pe cei care nu se conformeaz dorinelor bisericii AZ Da! De multe ori!
În 1983 aporximativ 1300 de adventiti maghiari au fost exclui i pronunai
neconformiti pentru c ei au protestat împotriva bisericilor care sunt membrii în Conciliul
Naional al Bisericilor Libere (National Council of Free Churches). Neal Wilson a fost întrebat
în privina acestei probleme în timpul unei perioade de întrebare i rspuns în 1985, iar dânsul
declar:
“Noi am sftuit grupul neconformist s recunoasc organizaia bisericii de pe întreaga lume,
s-i pun bisericile lor în biserica lumii [organizaia Conf. Gen.]. Îns noi nu putem recunoate o
organizaie opus, bazat pe premise false.” Pacific Union Rrecorder, February 18, 1985, p 4.
Aceti adventiti maghiari care au fost exclui li s-a dat permisiunea de la stat s-i conduc
întânirile lor de închinare în mod liber cu toate c n-au avut un permis de la stat s fac astfel, pân
când Neal Wilson a vizitat autoritile guvernului Ungariei în 1986. Aici e raportul dup cum
urmeaz:
“Târziu în Iunie, 1986, Fratele Neal C. Wilson, preedintele Conferinei Generale, a mers
iari în Budapesta, Ungaria....Întâlniri au fost inute...doar cu conducerea Uniunii Ungariei i cu
guvernul Ungariei....Când a venit Luni pentru ca fratele Wilson s plece din Budapesta, Oszkar
Egervary (liderul celor care au fost exclui) a fost chemat s vin la birul statului de religie...[i] i
s-a spus patru lucruri.
“#1. Ei trebuie s opreasc toate adunrile. Nu se mai poate ine întâlniri religioase.
“#2. Ei nu mai pot primi daruri [bani] i s continue cu datoriile lor religioase.
“#3. Nu se mai poate ine întâlniri de tabr i de tineret.

“#4. Anumii oamenii vor fi inui responsabili dac aceste lucruri nu vor fi urmate....
“Peste o mie de Adventiti de Ziua a aptea nu se mai pot închina lui Dumnezeu
împreun ca rezultat al vizitei fratelui Wilson în Budapesta.” Pilgrim’s Rest Tract, WM-140,
July, 1986.
Acuma, permitei-mi s v întreb, ce fel de putere are Neal Wilson pentru a fi capabil s se
întâlneasc cu liderii unui guvern Comunist i s le spun ce s fac, iar guvernul civil îl ascult
Doar o putere asemenea papei poate s fac aceasta!
Un alt incident – în 1985 în timpul conveniei Conferinei Generale de la Spuerdome în
New Orleans, Louisiana, 5 adventiti au fost arestai pe properietate public pentru c au
protestat împotriva minciunilor pe care liderii AZ le-au prezentat poporului nostru ca fiind
adevr. Raportul:
“Cinci Adventiti de Ziua a aptea au fost arestai pe rampa pedestrian mergând de la
Superdome spre hotelul Hyatt Regency Joi noaptea în timp ce preotestau...toi cei care au protestat
au mers la Sesiunea Conferinei Generale Adventist de Ziua a aptea în New Orleans...[i] au cutat
un prilej la convenie pentru a-i exprima opoziia lor...îns Neal Wilson din Washington, D.C.,
preedintele Conferinei Generale al Adventitilor de Ziua a aptea i-a refuzat.”
“Hanson, vorbind pentru grup, a spus c arestrile au fost folosite pentru a discredita protestul
lor...” The Times–Picayune newspaper of Louisiana, Friday, July 15, 1985, p A-25, i Saturday,
January 11, 1986, p A-22.
Un alt incident – liderii Adventiti de Ziua a aptea al Conferinei din Kenya de Sud a
chemat asupra statului i autoritilor civile locale pentru a opri nite grupuri “dezbintoare”
de a nu ine întâlniri i spre a nu rspândi doctrina lor. Autoritile civile au ascultat i le-au
adus numele membrilor celor “dezbintori” peste 200 care au fost arestai i pui în închisoare
pentru maximum 4 luni. Situaia a fost raportat într-o scrisoare de la un frate, pe 30 Noiembrie,
1986. El scrie:
“...noi tim c Biserica Adventist de Ziua a aptea s-a întors ca persecutoare împotriva
aderanilor ei.
“De aceast parte noi avem de-a face deasemenea cu o persecuie uimitoare de la conferina
noastr al bisericii AZ...frai i surori...au fost dai liderului Conferinei noastre, i de la aceast
dat, [începând cu 13 Oct.] peste 200 din fraii i surorile noastre au fost trdai în timp ce alii au
fost pui în închisoare pentru perioade de la ase sptnâni pân la patru luni. E o ruine ca liderii
notri s aduc informatori i s spun poliiei pe cine s prind.
“În al doilea rând, liderii Conferinei noastre au fcut o regul ca întâlniri s nu fie inute în
numele bisericii AZ cu excepia în ziua Sabatului între orele 9 dimineaa pân la 12 dup ameaz.
Dup acea or nu sunt permise întâlniri în bisericile Conferinei sau în timpul ultimelor zile ale
sptmânii. Deasemenea ni s-a interzis s avem vizitatori la amvoanele noastre care nu sunt permii
de liderii Conferinei. Deseori sunt informatori ai statului printre închintori în bisericile noastre iar
unii din fraii i surorile noastre au fost luai dup ce i-au exprimat crezurile lor în biseric.
“Situaia de aici e atât de alarmant în mod special când suntem ‘dai pe mâinile lor’
de aa numiii lideri spirituali care s-au unit cu autoritile civile pentru a ne persecuta.”

Acum v rog s nu credei c eu cred doctrinele pe care aceti oameni le înva, îns aceasta
arat ce face biserica acelora care refuz s se “închine” autoritii lor. De fapt liderii AZ au
chemat ziarele locale pentru a exprima mulumire autoritilor civile pentru a “ine” i a-i opri pe
“dezbintori”. Raportul dup cum urmeaz:
“Peste 1000 de credincioi Adventiti de Ziua a aptea (AZ) s-au adunat la conducerea lor
din Nyanachwa în Kisii i au chemat autoritile pentru a sonda dou grupuri neconformiste ale
bisericii care sunt implicai în învturi eretice, a spus ieri directorul executiv al biserici AZ din
Conferina Kenyei de Sud, pastorul Nathan Ogeto.
“El a spus pentru ‘Kenya Times’ la telefon c acei credincioi includ lideri ai bisericii din
toate ocupaile vieii, prezbiteri, femei i lideri de grup....
“El a spus c adunarea a decis în unanimitate s condamne acele grupuri i desprindu-se
de ei i de învturile lor îneltoare i activitile lor nestabilite.
“‘Noi apelm prin pres membrilor publice, guvernului i lumii în general c credincioii
bisericii AZ din Kisii nu au nimic de-a face cu grupurile neconformiste ale bisericii,’...
“El a spus c credincioi au condamnat i pedepsit pe cei care au fost liderii unui astfel de
grup.
“Credincioii AZ din Kisii, a spus el, doresc s-i exprime loialitatea lor total i de
neclintit pentru preedintele Moi, pentru guvern i partida conducatoare Kanu.
“El a spus c adunarea a pltit un tribut special pentru Kisii DC, OCPD, birourile de
district, efilor i asistenilor lor pentru conducerea lor capabil de a ine i a salva situaia.”
The Kenya Times, Monday November 24, 1986.
i mai un alt incident, care se întâmpl chiar acuma. În 1981 conducerea AZ a decis s
marcheze [aceasta se refer la a nu avea dreptul de a folosi ceeace a fost marcat de ctre alte
instituii, grupuri, magazine, etc., ca i o marc comercial] numele “Adventist” i “Adventist de
Ziua a aptea” (reg #1,176,153 and reg #1,777,185 i este raportat în Adventist Review, November
24, 1983).
Ei au fcut aceasta pentru ca s poat controla în mod legal folosirea acestor nume, i s poat
persecuta prin curile legale pe oricine i pe toi care ar continua s foloseasc aceste nume marcate
fr permisiunea Conferinei Generale.
Conducerea AZ a solicitat i a angajat serviciile unui avocat care lucreaz cu marca
comercial, numit Vincent L. Ramik, care este un avocat credincios Romano Catolic (vezi
Adventist Review, September 17, 1981, p 3), pentru a încerca s opreasc prin curile
judectoreti pe oricine i pe toi care ar dori s foloseasc aceste nume marcate fr
permisiune. Peste 150 de oameni au fost ameninai cu judecat civil dac nu accept s semneze
un “document de agreare” de 8 pagini, scris de Ramik.
Acest document declar, printre alte lucruri incredibile, c pentru a evita s fi dat în judecat
trebuie s acceptai s “distrugei toate semnele, reclamele, crile, publicaiile, revistele, ziarele sau
orice altceva care conine numele ‘Adventist de Ziua a aptea’...” (Settlement Agreement, p 5).
Dac semnai un astfel de document, vei fi obligat de lege s distrugei toate crile, revistele,
etc. care au numele de AZ în ele. Iar astfel toate crile sorei White trebuie s fie aruncate,
împreun cu articolele Review and Herald i Signs of the Times. Toate acestea ar trebui s fie
distruse dup lege! i înainte ca acest “document de agreare” s poat fi legal–preedintele
Conferinei Generale trebuie s-i pun semntura pe acesta.

În statul Hawaii, Conferina General prin avocaii ei angajai, a instigat o judecat împotriva
a 12 membrii separai pentru c au numit casa lor de adunare, “Congregaiunea Bisericii Adventiste
de Ziua a aptea.”
Pe 8 Decembrie, 1987, o ordine al curii federale a fost fcut în favoarea Conferinei
Generale, “interzicând celor aprai (bisericii cu cei 12 membrii i pastorului ei, John Marik) de a
folosi numele “Adventist de Ziua a aptea,” i fcându-i s de-a jos semnul cu numele, i s dea
agenilor federali toate crile lor personale, revistele, i alte lucruri care au coninut numele de
“Adventist de Ziua a aptea,” dup cum s-a raportat în Pilgrim’s Rest Tract, WM 194, 1988.
Aceasta a condus la o amend de 500 de dolari pe zi i o garanie de tribunal pentru arestarea
lui John Marik, pastorul bisericii mici al grupului separat. i pe 16 Decembrie, 1989, el a fost
arestat, legat cu lanuri la mâini, la mijloc i la picioare i la urm a fost dus într-o închisoare în Los
Angeles, cu o amend de aproape 300,000 de dolari aezat asupra lui. Toate acestea s-au întâmplat
pentru c el a refuzat s se închine autoritii i cererii bisericii AZ!
Când se va trezi poporul nostru Biserica a angajat un catolic s persecute, prin braul
puternic al puterii civile, pe oricine refuz s se închine bisericii AZ! Îns noi nu trebuie s fim
surprini, pentru c sora White a prezis c aceasta se va întâmpla! Dânsa scrie:
“Biserica apeleaz la braul puternic al puterii civile. Iar în aceast lucrare, papistaii sunt
solicitai s vin în ajutorul protestanilor.” Spiritul Profeiei, vol 4, p 425.
Ramik continu s mearg peste tot în America în mod special pentru a gsi neconformiti
care folosesc aceste nume marcate fr autorizaie. El a fost citat când a vorbit cu un adventist
ameninându-l cu darea în judecat spunând, “30 jos, 127 de mers.”
Oricine continu s trimit zecimea Domnului la biserica AZ devine responsabil
deasemenea pentru ceeace face biserica, pentru c biserica pltete serviciile lui Ramik cu banii
zecimii dumneavoastr! (Aproape toate noile activiti i meninerea este pltit dintr-un
procent al zecimii primit de fiecare conferin local ! Vezi Pilgrim’s Rest Tract WM 178,
1987).
Toate aceste rapoarte arat c liderii bisericii AZ au chemat, au apelat i se unete cu
autoritile civile pentru a pedepsi i a persecuta pe aceia care refuz s asculte, s se plece i s se
închine bisericii AZ! i rapoartele continu s creasc!
De fapt permitei-mi s v art exact cât de aproape s-a unit biserica AZ cu guvernele civile,
în mod special în Ungaria i deasemenea în rile comuniste din est. Voi citi din edina
(tribunalului) din’naintea Comitetului de Relaii Strine (Hearing Before the Committee on Foreign
Relations), senatul Statelor Unite, congresul nouzeci i opt, sesiunea a doua, 12 Iunie, 1984, p 264-
265, v rog s citii cu atenie:
“Câteva comentarii trebuie s fie fcute despre situaia denominaiunilor mici cretine care
datorit numerelor limitate deseori sunt mai înclinate spre persecuie de ‘mijloace administrative.’...
“În sfârit, situaia Adventist de Ziua a aptea trebuie s fie menionat. Conducerea
lor, ridicat cu mâna de autoritile statului, au purtat msurile fcute în aa fel de a distreuge
autonomia bisericii. În cazul lor...metodele de intimidare deseori au fost mai sfidtoare decât
acelea aplicate împotriva grupurilor mai mari dup cum sunt Catolicii. Cu toate acestea,
acetia sunt familiari acelora care au studiat sisteme totalitare. Ele sunt selectate întotdeauna
într-o asemenea msur încât s fac documentaia dificil dac nu imposibil. Evocator al
intimidaiei cunoscut aici în U.S. [este ca o] crim organizat...

“În cazul Adventitilor de Ziua a aptea. Starea unor lideri “alei” au fost atât de destrblat
i condamnabil din punct de vedere moral c la urm ei au trebuit s renune la poziile lor.
“Rezultatele inevitabile ale acestei stri de manipulri a fost o desparire dintre
conducere i un grup de pastori i credincioi care au ales o cale independent. inta lor...a fost
s întoarc biserica la starea ei timpurie, de libertate. Ei caut o reîntoarcere la principiile originale
ale religiei lor...”
Acum, permitei-mi s v întreb, când preedintele Conferinei Generale a mers în Ungaria
în 1986, cu cine s-a unit el în ordine pentru a opri pe cei 1300 de “neconformiti” AZ care i-au
inut biserica lor separat de bisericile AZ ale organizaiei Preedintele Conferinei Generale s-a
unit cu autoritile civile ale guvernului care atunci a început s persecute i s pedepseasc pe cei
credincioi. Ce spune aceasta pentru întreaga Conferin General din U.S. Îns sora White a fost
avertizat i în aceast privin, peste 80 de ani în urm:
“Noi tim c Adventiti de Ziua a aptea neconsacrai, care au o cunoatere al adevrului,
îns care s-au unit cu cei lumeti se vor deprta cu totul de credin, dând atenie spiritelor
seductoare. Dumanul îi v induce cu bucurie pentru a-i conduce spre a purta o lupt împotriva
poporului lui Dumnezeu.” Manuscript Releases, vol 7, p 186 (Letter 127, July 1, 1903).
“...o proporie mare dintre aceia care ar trebui s fie adevrai vor da atenie stiritelor
seductoare, i se vor întoarce pentru a fi trdtori trdând încredinri sfinte. Ei se vor dovedi a fi
persecutorii notri cei mai ri. ‘Oameni se vor ridica din mijlocul vostru, vorbind lucruri perverse,
pentru a atrage ucenici dup ei...’ i muli vor da atenie spiritelor seductoare.” Review and Herald,
June 8, 1897 (vol 3, p 472, col 1). (Vezi deasemenea Spiritul Profeiei, vol 4, p 426).
Aceasta a început deja s se întâmple. Conducerea AZ a format biserica AZ în mod
complet dup imaginea Catolicismului. Ai tiut c sora White ne-a averizat deja c biserica AZ,
pe care noi o cunoatem atât de bine, va deveni o alt organizaie Catolic
“În acea noapte am visat c am fost în Battle Creek (sau la conducerea Conferinei Generale)
uitându-m afar prin partea de sticl a uii i am vzut un grup mrluind spre cas, doi câte doi.
Ei s-au prut a fi severi i determinai. I-am cunoscut bine i m-am întors s deschid ua din hol
pentru a-i primi, îns m-am gândit s m uit iari. Scena a fost schimbat. Grupul acuma a
prezentat aparena unei procesiuni catolice. Unul a purtat în mâna sa o cruce, altul o trestie. i
dup cum s-au apropiat, cel care a purtat o trestie a fcut un cerc în jurul casei, spunând de trei ori:
‘aceast cas este condamnat. Bunurile trebuie s fie confiscate. Ei au vorbit împotriva ordinii
noastre sfinte.’ M-a cuprins teroarea i am început s fug prin cas, afar prin ua de nord, i m-am
gsit în mijlocul unui grup, pe unii i-am cunoscut, îns n-am îndrznit s le spun un cuvânt de team
s nu fiu trdat.” Testimonies, vol 1, p 578.
Pentru cei care refuz s cread ceeace spune sora White, sau care refuz s cread c biserica
AZ a devenit o alt organizaie Catolic, atunci ar trebui s credei aceasta. Neal C. Wilson
preedintele Conferinei Generale declar aceasta despre Biserica Adventist de Ziua a aptea în
Adventist Review, 5 Martie, 1981, p 3:
“... mai exist o alt organizaie universal i cu adevrat Catolic, Biserica Adventist
de Ziua a aptea.”

Oh prieteni, biserica AZ a devenit o imagine a fiarei! Sora White ne-a spus c marele test
pentru poporul lui Dumnezeu, asupra creia va fi decis destinul lor venic, va fi în legtur cu aceast
imagine. i deja sunt atât de muli adventiti care cad la acest mare test! Atât de muli adventiti
au idolatrizat aceast biseric mai presus de Dumnezeu Însui, i sunt determinai în inimile lor s
asculte ceeace le spune biserica s fac, în loc s fac ceeace le spune Dumnezeu.
Atât de muli adventiti s-ar putea s fi primit deja semnul fiarei pentu c se pleac i
se închin bisericii! (Semnul fiarei înseamn mai mult decât s te închini în ziua duminicii –
vezi Bible Commentary, vol 7, p 979, col 2 ultimul paragraf).
Cu toate acestea atât de muli oameni se par s nu realizeze c atunci când cineva se pleac
i se închin deciziilor fiarei sau oricrei biserici care o oglindete, ei nu se închin lui Dumnezeu
deloc, ci se pleac i se închin lui Satana însui! (Vezi Early Writings, p 214; Desire of Ages, p 36).
Oh, dragi frai i surori, biserica AZ, aa cum este astzi, nu mai este aceiai biseric
cum a fost în timpul pionierilor. Biserica AZ de astzi refuz s învee, i a refuzat doctrinele
i stâlpii care a fcut adevrai AZ i care i-a distins de restul cretintii (vedei declaraia
curent al crezurilor fundamentale ale bisericii i comparai-o cu ceeace au susinut pionerii).
Biserica AZ de astzi s-a dat jos de pe platforma adevrului venic, devenind o ramur
separat al adevrurilor stabilite de peste 140 de ani în urm. Aproape singurul lucru care este la fel
între biserica AZ de astzi i biserica AZ a pionierilor notri, este c ei poart acelai nume.
Biserica AZ de astzi nu este aceiai biseric cu care am crezut c ne unim. Din ceeace a
fost o dat, biserica de astzi este doar o coaj fragil cu numele de AZ pe ea. Îns oh, cât de muli
din poporul nostru va continua s s lipeasc de aceast coaj goal, susinând c este biserica
adevrat a lui Dumnezeu pentru c folosete numele de Adventist de Ziua a aptea!
Oh, cât de muli vor fi binevoitori s mearg “jos în iad” cu acel “vas (de mare) mâncat de
viermi...i îneltor,” doar pentru a susine numele de Adventist de Ziua a aptea (Vezi Review and
Herald, August 1, 1893 (vol 3, p 69, col 3); Testimonies, vol 5, p 571-572).
“Oh, cât de muli au czut pentru c ei s-au încrezut în profesiunea lor de salvare! Cât de
muli sunt pierdui prin eforturile lor de a ine la un nume!” Bible Commentary, vol 7, p 958, col 1.
Biserica AZ de astzi nu e posibil s mai fie biserica lui Dumnezeu. Aceast imagine
al sistemului Romei nu mai este biserica adevrat în nici un fel i în nici un sens al cuvântului!
Cu toate acestea, atât de muli vor urma raiunea lor slbit i uman, i înclinaia în loc de a urma
voina i calea aleas de Dumnezeu.
Aceiai situaie cu care are de-a face membrii Adventiti de Ziua a aptea de astzi a fost
aceiai situaie cu care a avut de-a face Avraam în zilele lui. Dumnezeu i-a spus:
“Domnul zisese lui Avraam: ‘Iei din ara ta, din rudenia ta, i din casa tatlui tu, i vino în
ara pe care i-o voi arta.’” Geneza 12:1.
Ce a fcut Avraam Dumnezeu i-a spus clar s se separe de naiunea sa pe care el a iubit-o,
îns care devenise corupt i rea. Dumnezeu i-a spus s se separe de toi prietenii, rudenia, i familia
sa pe care el i-a iubit, îns care au ales s rmân în corupia i rutatea naiunii lor stabilite.
Ce a fcut Avraam A urmat el raiunea sa mrginit i înclinaia sa pentru a rmâne în acea
naiune corupt gândindu-se c el ar putea s-o reformeze A urmat el raiunea sa mrginit

gândindu-se c prin exemplul su neprihnit, i prin a mustra pcatele i urâciunile oamenilor acelei
naiuni, atunci va fi dat afar iar astfel va fi separat de ei i va asculta de porunca lui Dumnezeu
Sau a refuzat el s urmeze raiunea i înclinaia sa uman i limitat, i fr s fie dat afar, s-a
separat el însui ieind din mijlocul corupiei i urâciunilor naiunii sale i familiei sale pe care el i-a
iubit, fr s fie forat s asculte de porunca Domnului Ce cale a ales Avraam s urmeze
“Când Dumnezeu i-a poruncit lui Avraam s prseasc ara i prietenii si, el ar fi
putut s raioneze i s se îndoiasc de scopurile lui Dumnezeu în aceasta. Îns el a artat c
are încredere perfect c Dumnezeu îl conducea ... el a plecat la porunca lui Dumnezeu.
Aceasta este o lecie pentru fiecare dintre noi. Când datoria se pare s ne conduc contrariu
înclinailor noastre, noi trebuie s avem credin în Dumnezeu.” Manuscript Releases, vol 10, p 118
(Manuscript #19, March 13, 1886).
“Dumnezeu a ales pe Avraam ca solul Su prin care s poat comunica lumina pentru lume.
Cuvântul lui Dumnezeu a venit la el, nu cu o prezentare al unor prospecte mgulitoare în aceast
via de un salariu mare, de apreciere mare i onoare lumeasc. ‘Iei din ara ta, din rudenia ta i din
casa tatlui tu, i vino în ara pe care i-o voi arta,’ a fost solia divin pentru Avraam. Patriarhul
a ascultat, i ‘a plecat fr s tie unde merge,’ ca purttorul de lumin a lui Dumnezeu, pentru a
pstra numele Su viu pe pmânt. El a prsit ara sa, casa sa, rudele sale, i toate asocierile plcute
din viaa lui timpurie, pentru a deveni un strin i cltor....
“Înainte ca Dumnezeu s-l poat folosi, Avraam trebuia s fie separat de asocierile lui
mai din’nainte, pentru ca el s nu fie controlat de influene umane sau pentru a nu se sprijini
pe ajutorul uman. Acuma c el s-a legat de Dumnezeu, acest om, de acum înainte trebuie s
locuiasc printre strini. Caracterul su trebuia s fie deosebit, diferindu-se de cel al lumii. El nici
mcar n-a putut s explice cursa sa de aciune pentru ca s fie îneles de prietenii lui, pentru c ei au
fost idolatri. Lucrurile spirituale trebuiesc s fie discernute în mod spiritual; de aceea motivele sale
i aciunile sale au fost de neîneles pentru familia i prietenii lui.
“Ascultarea neîndoit a lui Avraam a fost una dintre cel mai izbitoare exemple de credin
i încredere în Dumnezeu care s poat fi gsit în Scrierile Sfinte. Doar cu o promisiune goal c
urmaii lui vor poseda Canaanul, fr nici o eviden din afar, el a urmat unde Dumnezeu l-a
condus, cu totul i în sinceritate supus condiiilor de partea sa, i încreztor c Domnul Îi va
îndeplini cuvântul Su cu credincioie. Patriarhul a mers oriunde Dumnezeu i-a artat datoria sa;
el a trecut prin pustie fr fric; el a mers printre naiuni idolatre, cu un singur gând: ‘Dumnezeu a
vorbit; eu ascult vocea Sa; El va cluzi, El m va proteja.’
“O asemenea credin i încredere pe care a avut-o Avraam are nevoie mesagerii lui
Dumnezeu de astzi. Îns muli pe care Dumnezeu ar putea s-i foloseasc nu vor s mearg
înainte, auzind i ascultând singura Voce de-asupra tuturor celorlalte. Legtura dintre familie
i prieteni, obiceiurile vechi i asocierile, prea deseori au o influen mare asupra slujitorilor lui
Dumnezeu, iar El nu le poate da decât puin instruciune, nu le poate comunica decât puin
cunotin despre planurile Sale; i deseori dup o vreme El îi pune de-o parte i cheam pe alii în
locul lor, pe care El îi dovedete i îi testeaz în acelai fel. Domnul ar face mult mai mult pentru
slujitorii Lui dac ei ar fi cu totul consacrai pentru El, stimând lucrarea Sa mai presus de legturile
familiei i orice alte asocieri pmânteti.” Testimonies, vol 4, p 523-524.
Noi trebuie desemenea s avem aceast credin ca a unui copil i s fim binevoitori s
ascultm. Noi trebuie s fim capabili s discernem vocea lui Dumnezeu prin studiul i rugciunea

noastr proprie i s nu urmm doar vocea i cuvintele niciunui om. Dac credina i faptele noastre
sunt construite doar pe cuvintele omului fr studiul nostru personal cu rugciune pentru a fi siguri
c cuvintele sunt adevrate, atunci vom cdea când suntem încercai i testati, pentru c nu avem o
temelie ferm zidit sub noi.
Biserica Adventist de Ziua a aptea de astzi este o imagine a fiarei i pentru c
aceasta este adevrat, atunci solia îngerului al treilea se aplic fiecrui membru AZ.
“Dac se închin cineva fiarei i icoanei ei, i primete semnul ei pe frunte sau pe mân, va
bea i el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; i va fi chinuit
în foc i în pucioas, înaintea sfinilor îngeri i înaintea Mielului. i fumul chinului lor se suie în sus
în vecii vecilor. i nici ziua, nici noaptea n-au odihn cei ce se închin fiarei i icoanei ei, i oricine
primete semnul numelui ei!” Apocalipsa 14:9-11.
Ce este mânia lui Dumnezeu Apoc. 15:1 spune c este ultimele cele apte plgi! Astfel,
cum vor scpa AZ de ultimele cele apte plgi care vor cdea asupra bisericii lor Ei trebuie s
asculte de restul soliei îngerului al treilea gsit în Apocalipsa 18 (vezi Testimonies, vol 8, p 118),
care spune:
“Ieii din ea, poporul Meu, pentru ca s nu fii prtai la pcatele ei, i s nu primii din
plgile ei.”
În timp ce oricine rmâne înuntru sau în legtur cu biserica AZ, care a devenit atât
de plin de rutate i corupie de peste întreaga lume, i a mers atât de departe în apostazie
i conspiraie împotriva lui Dumnezeu (Ezechiel 22:24-25, Ieremia 11:8-10) încât ea a devenit
într-o imagine a fiarei, iar astfel ei vor avea parte i vor fi “prtai la pcatele ei.” Aceasta
înseamn c ei sunt responsabili în mod comun doar pentru c sunt în legtur cu biserica.
(Pentru un studiu mai detaliat, v rog s scriei pentru a primi pamfletul ‘De Ce Suntem Socotii
Responsabili Pentru Pcate Personale, Sociale i Comune (Corporale)” la adresa dat la începutul
acestui pamflet.)
i pentru c aceasta este adevrat, i orice membru AZ este responsabil în mod comun i
este considerat a fi prta în toat rutatea i pcatele bisericii, atunci sigiliul lui Dumnezeu niciodat
nu va putea s fie pus asupra lor în timp ce ei se afl în aceast stare (vezi Testimonies, vol 5, p 505,
207-216). Singura cale prin care un membru al bisericii AZ–imaginea Catolicismului–ar
putea s obin sigiliul lui Dumnezeu i viaa venic este s asculte de poruncile lui Dumnezeu
i “ieii afar din mijlocul ei poporul Meu, pentru ca s nu fii prtai la pcatele ei, i s nu
primii din plgile ei.”
O prieteni, aceast solie de separare este o solie de iubire i îndurare de la Dumnezeu, i nu
o solie de la diavolul dup cum spune mereu biserica i angajaii ei. (V rog s citii Spiritul
Profeiei, vol 4, p 424-425).
Dumnezeu împreun cu urmaii Si v implor s v separai pentru salvarea venic a
sufletelor voastre, uitându-v doar la Isus, în timp ce Satana împreun cu urmaii lui adevrai v
spune s rmânei înuntru pentru pierderea venic a sufletelor voastre, uitându-v doar la om.

E adevrat c va fi mai uor s stai înuntru i s rmânei acolo, alegând calea cea larg a
neascultrii care sfârete în distrugere. Ceeace este exact ce ne spune sora White în Spiritul
Profeiei, vol 4, p 426, c va face majoritatea adventitilor–acetia vor cdea la examenul lor
“alegând partea popular, i uoar.”
Deaceea dânsa ne spune deasemenea:
“Noi nu trebuie s urmm pe majoritatea, pentru c dac vom face aceasta noi nu vom vedea
cerul.” Manuscript Releases, vol 3, p 91 (Manuscript #43, 1886).
Deasemenea este adevrat c nu va fi uor pentru cei câiva credincioi – rmia, care va
asculta de toat solia întreit îngereasc i se va separa, alegând calea dreapt i îngust a ascultrii
care conduce spre Ceruri. (Vezi Early Writings, p 15). Ei vor vedea pe “fotii lor frai” întorcânduse
împotriva lor i devenind “dumanii lor cei mai aprigi” i “cei mai eficieni ageni ai lui Satana”
în a-i persecuta, i deasemenea întreaga lume va fi împotriva lor.
Îns aceti credincioi L-au fcut doar pe Dumnezeu cluza lor, i nu biserica – dup cum
ne spune în Apocalipsa 14:4 – ei nu s-au întinat cu nici o femeie sau biseric! Ei L-au fcut doar
pe Dumnezeu dttor de Lege i Împrat, i nu pe papi! Ei i-au pus toat credina i încrederea lor
doar în Dumnezeu, i nu în vreun om, iar astfel doar Dumnezeu îi va salva pe aceti câiva
credincioi, pe rmia de toi dumanii lor, iar aa acetia vor fi pentru totdeauna cu Domnul.
“Domnul mi-a artat cu claritate c imaginea fiarei va fi format înainte ca timpul de probare
s se închid; pentru c aceasta va fi marele test pentru poporul lui Dumnezeu, prin care destinul lor
venic va fi decis .... Acesta este testul pe care poporul lui Dumnezeu trebuie s-l aibe înainte ca s
fie sigilai.” Bible Commentary, vol 7, p 976, col 1.
Biserica Adventist de Ziua a aptea s-a format într-o imagine a fiarei, i fiecare
membru al bisericii va trebui s dea fa cu acest mare test, i fiecare va decide pentru ei înii
care va fi destinul lor venic.
Care va fi decizia dumneavoastr
V rog frumos, v implor pe toi cu toat inima, în Numele cel Mare a lui Dumnezeu, s nu
cdei la examenul (testul) vieii voastre!

APENDIX
Este organizaia bisericii Adventiste de Ziua a aptea cu adevrat o imagine a bisericii
Romano Catolice Haidei s le comparm pe cele dou.
Biserica Romano Catolic fiind sub litera A i
Biserica Adventist de Ziua a aptea fiind sub litera B.
1. A. Organizaia acesteia are o form i structur ierarhial.
B. “Faptul nu poate fi renegat ci este clar c Biserica Adventist de Ziua a aptea categoric
nu este ‘congregaional’ (cu toate c conine elemente de congregaionalism) ci e foarte clar c este
de varietatea ‘reprezentativ’ sau ‘ierarhial’.” The U.S. vs the SDA church in EEOC vs PPPA, civ.
#74-2025 CBR, 1975, p 4.
2. A. “Privii ‘organizaia ei perfect,’ prin care execut ca i un singur om poruncile voinei
ei, inând împriile în uimire...” Lessons from the Reformation, by A.T. Jones, p 67-68.
B. “Eu continui s m uimesc de unitatea bisericilor noastre....Eu cred c întotdeauna vom
avea structura aa cum o avem acuma...Mi-e greu s-mi imaginez o organizaie mai bun decât avem.
Eu vd c oamenii cei muli pe care îi vizitez–executivi din servicile cele mai înalte i industrii, i
chiar directori de state–sunt uimii de eficacitatea structurii bisericii noastre.” Adventist Review,
Jan 23, 1986, p 9-11.
p 4.
“Unitatea noastr uimete alte corpuri religioase din întreaga lume.” Recorder, Feb 18, 1985,
3. A. “Una dintre doctrinele principale al Romanismului este c papa este capul vizibil al
bisericii universale a lui Hristos...prin uzurpare.” Spiritul Profeiei, vol 4, p 53.
B. Preedintele Conferinei Generale este astfel deasemenea prin uzurpare. “Dumnezeu
niciodat n-a fcut o aluzie în Cuvântul Su c El a pus vreun om s fie capul bisericii.” Spiritul
Profeiei, vol 4, p 53.
“Mai exist o alt organizaie universal care cu adevrat este catolic, Biserica Adventist
de Ziua a aptea.” Adventist Review, Mar 5, 1981, p 3.
4. A. Papa ca Fiul lui Dumnezeu–“Mijlocitorul dintre Dumnezeu i om.”
B. “Noi vedem aici c responsabilitatea lui (a lui Aron) principal a fost s fie ca mijlocitor,
ca o verig între cel sfânt i necurat, între Dumnezeu i om....Tot aa i pastorul evangheliei astzi
este marele preot....Astzi noi (predicatorii) suntem marii preoi....Dumnezeu dorete ca noi, care
suntem marii Lui preoi, astzi s învm aceiai lecie....Ce responsabilitate mare este s acionm
ca mijlocitori dintre Dumnezeu i om!” Ministry, Dec, 1961.
5. A. Papa este ca “Prim Pastor” al bisericii.
B. “Fratele Robert H. Pierson este preedintele Conferinei Generale, iar astfel prim pastor
al bisericii Adventiste de Ziua a aptea...Incluzându-m pe mine ca primul ei pastor...”
EEOC vs PPPA, Civ # 74-2025 CBR, 1975.

6. A. Vocea bisericii este vocea lui Dumnezeu pentru oameni.
B. “Ca aceti oameni s stea în locul sacru pentru a fi vocea lui Dumnezeu pentru oameni,
aa cum am crezut o dat s fie Conferina General, aceasta e trecut.” 1901 General Conference
Bulletin, p 25 (E.G.White).
7. A. Corabia lui Dumnezeu. General council of Basil, 1432.
B. “Asemenea corabiei, biserica va ajuta s salveze poporul lui Dumnezeu...” Adventist
Review, August 9, 1984, p 19.
8. A. Nu este salvare în afara bisericii.
B. Dac prseti organizaia eti pierdut.
9. A. Porile iadului nu vor triumfa împotriva noastr. Cu toate c Martin Luther a spus, “Dac
exist un iad, Roma este zidit asupra acestuia.” Predic de Martin Luther în 1545. (W 54, 219 f–E
26, 147–SL 17, 1036).
B. “...în cazul bisericii Laodiceene, ca biseric, e diferit, porile iadului nu vor triumfa
împotriva acesteia. Ultima biseric nu va fi vrsat afar; nu va fi refuzat; va merge înainte
triumftoare.” Review and Herald, Nov 9, 1939.
“...laodiceenii sunt poporul lui Dumnezeu, iar solia laodicean se aplic Adventitilor de Ziua
a aptea.” Review and Herald, Jan 26, 1956.
10. A. Pretinde titlul infailibilitii.
B. Organizaia AZ nu s-a pocit niciodat de greeli i a refuzat adevrul lui Dumnezeu
începând din 1865! (Scriei pentru cartea “Istoria Bisericii AZ” care documenteaz aceasta, la
adresa: PO Box 328, Rogue River, OR. 97537 U.S.A.).
11. A. Biblia nu este infailibil, iar ea este în lupt cu punctul de vedere al bisericii.
B. “...noi deasemenea trebuie s refuzm ideea c Biblia este fr eroare...” Adventist
Review, Dec 17, 1981, p 5.
12. A. Oamenii datoreaz “credincioia lor spiritual” bisericii i nu lui Hristos.
B. “Aadar, Conferina General este Biserica Adventist de Ziua a aptea....Întruparea
bisericii rmiei ca o denominaiune cretin, într-o organizaie unificat în întreaga lume creia
toi Adventitii de Ziua a aptea botezai îi datoreaz credincioie spiritual.” EEOC vs PPPA, Civ
#74-2025 CBR, 1975, p 17.
13. A. Fr alte consideraii ine la principiile bisericii.
B. “Principiile bisericii vor fi subliniate în urmtorii ani, pentru c noi suntem la o rspântie
de drumuri în aceast biseric, ‘...indiferent dac vom susine principiile Scripturii i ale Spiritului
Profeiei.’ Noi, din partea de Nord-Est vom susine principiile bisericii.” Adventist Review, Aug
1, 1985, p 14.
“Conducerea va conduce în iubire i înelegere, iar prtia va susine conducerea bisericii
negreit, cu toate c e de criticat pentru unele decizii...” Adventist Review, Oct 25, 1979.

14. A. Biserica are autoritate absolut asupra oamenilor.
B. “Comitetul Conferinei Generale este cea mai înalt autoritate în Biserica Adventist de
Ziua a aptea. Toate celelalte organizaii i instituii care poart numele de Adventist de Ziua a
aptea au un rol secundar pentru Conferina General...Motivul principal al conflictului este c aceti
lucratori în biseric nu au vrut s recunoasc i s accepte autoritatea bisericii...deasemenea este
nevoie pentru biseric s-i întemeieze autoritatea sa în comunitatea credincioilor.” EEOC vs PPPA,
Civ #74-2025 CBR, 1975.
“...Conferina General este cea mai înalt autoritate între noi sub Dumnezeu...” Adventist
Review, Apr 27, 1980, p 19.
“Vocea din Battle Creek (conducerea Con. Gen.) care a fost privit ca autoritate...nu mai este
vocea lui Dumnezeu.” Letter 4, 1896.
15. A. Are “cardinali.”
B. “...noi deja avem un ‘cardinal’ din Africa, i înainte ca sesiunea s se termine, prevad c
vom avea doi africani ‘cardinali’ între cei 15 de vice preedini ai notri...nu este nici un ‘cardinal’
din toate celelalte ri din partea de Est, în timp ce acolo va fi probabil doi ‘cardinali’ din Africa.”
Adventist Review, July 3, 1985, p 11.
NOT: Deoarece biserica AZ are ‘cardinali’ înauntrul ei, atunci preedintele ei este papa
Adventismului. Iar papa este reprezentativul lui Satana! (Vezi Early Writings, p 214).
16. A. Conducerea bisericii nu este aleas de membrii laici.
B. “În planul de restructurare, delegaii deasemenea au druit puterea [dreptul] lor de alegere
comitetului executiv al Conferinei de a alege lideri din zonele diferite ale bisericilor, i directori din
alte departamente.” Recorder, June 16, 1986, p 5.
“Delegaii...au dat comitetului executiv al Conferinei puterile de a mtura...” Recorder, May
5, 1986, p 4.
17. A. Biserica are puterea de a modifica doctrina Divin în ciuda adevrului Bibliei care este
contrar.
B. “...Conferina General a bisericii, singurul corp care are autoritatea s altereze structura
bisericii fie în doctrin sau în organizaie.” EEOC vs PPPA, Civ #74-2025 CBR, 1975, p 17.
18. A. Doar liderii bisericii pot s interpreteze Biblia.
B. “Doar un comitet aezat de Conferina General poate s interpreteze profeia.” Adventist
Review, June 5, 1986, p 2.
NOT: Nici mcar sora White nu poate interpreta profeia!
“Iniial nici un adevr doctrinal sau interpretare profetic n-a venit la acest popor prin Spiritul
Profeiei–nici mcar într-un singur caz.” Ministry, Feb, 1957, p 11.
19. A. Oamenii trebuie s-i supun înelegerea lor Biblic învturilor liderilor bisericii lor.
B. “E responsabilitatea noastr s studiem Scripturile pentru noi înine, s cerem cluzirea
Duhului Sfânt, s supunem înelegerile noastre acelora din biseric care sunt capabili s judece

gsirile noastre, i apoi s stm alturi de deciziile bisericii...” 1987 Adult Sabbath School Quarterly,
Lesson 13, March 28, p 92. Teachers Adition, p 153.
20. A. Liderii încearc s împiedice adevrul de a nu fi examinat de oameni.
B. “Incluzând în asemenea dezbateri s-au relatat concepii teologice asemenea naturii lui
Hristos, natura omului, natura pacatului, perfeciunea, i întrebarea dac e posibil pentru un cretin
s triasc o via fr de pcat. Dup judecata noastr aceste...subiecte teologice i Biblice trebuiesc
s fie rezolvate...Noi cerem s ne reinem de a ne implica în prezentaii publice despre...teologia
neprihnirii prin credin....Noi toi ar trebui s cutm s diminum potopul de casete, brouri, cri,
i alte feluri de documente...Aceasta a sfârit discuia pentru c vocea autoritii celei mai înalte a
vorbit.” Adventist Review, May 24, 1979, p 4-5.
21, 22, 23. A. Biserica evit o investigaie apropiat, ocolete dezvluirea adevrului, i are o
corupie înspimânttoare înuntrul ei. 3 Predici de Martin Luther; 2 în 1531, i cealalt în 1545.
(W 30 111, 285–E 25, 15–SL 16, 1531), (W 33, 488f–48–SL 8, 121), (W 54, 219f–E 26, 147–SL
17, 1036).
B. “Am fost foarte necjit s citesc raportul preedintelui Neal Wilson în Review pe
data de 24 Martie, 1983, notificând biserica de decizia conducerii Conferinei Generale fr a publica
numele acelora implicai cu Davenport descoperind faptele lor rufctoare în timpul serviciului
lor...ca unul care se specializeaz în procuratura cazurilor de corupie oficial, sunt ocat s vd c
liderii bisericii noastre ar minimaliza o purtare rea de tovarii lor de lucru încât s acopere faptele
lor de Adventismul public....ei nu sunt informai de felul în care a fost încrederea public
compromis i trdat.” Scrisoare de la Glenn Coe–Prim Avocat de justiie, ctre editorul pentru
Review, Apr 11, 1983.
“...IRS, SEC, FBI, i Departamentul de Justiie toate acestea au iniiat investigaii, iar unii
administratori ai Conferinei Adventiste de Ziua a aptea s-ar putea s fie dai în judecat pentru
înelciune.” The Kingdom of the Cults, p 410, by Walter Martin.
24. A. Aceia care nu agreaz în mod viguros cu biserica sunt denunai a fi eretici i
neconformiti.
B. “Întrebare.: De ce au fost exclui cei 1400 de maghiari pentru c au protestat împotriva
Conferinei Adventiste de Ziua a aptea c au devenit membrii ai Conciliului de Biserici Libere
(Council of Free Churches)
“Wilson: O întrebare bun...Membrii acestui grup nu recunoate nici o autoritate al bisericii
în aceast lume....Noi am sftuit pe grupul neconformist s recunoasc organizaia bisericii din
aceast lume, s-i pun bisericile lor sub biserica lumii [organizaia Conf. Gen.].” Recorder, Q &
A, Feb 18, 1985, p 4.
25. A. Biserica persecut pe aceia care expune sau protesteaz împotriva corupiei interioare.
B. “...poziia majoritii grupului liderilor normali care sunt determinai s pun frânele
asupra membrilor care caut s aibe vederi diferite de cele ale conducerii responsabile ale
denominaiunii.” Letters to the Churches, p 16. By M. L. Andreasen.
“Fraii mei i surorile mele, doresc ca cuvântul s mearg de la aceast adunare din care unii
dintre noi sunt obosii de critic i de aceia care se jelesc i ofteaz pentru urâciunile...” Adventist

Review, Dec 13, 1979, p 6.
NOT: “Sigiliul lui Dumnezeu va fi pus doar pe frunile acelora care ofteaz i plâng pentru
urâciunile...” Testimonies, vol 5, p 212 (deasemenea Testimonies, vol 3, p 267, Ezechiel 9:4).
Lui M. L. Andreasen i s-a retras pensia pe care o primea de la biseric pentru c a protestat
deschis împotriva crii Întrebri de Doctrin (Questions on Doctrine) care refuz la multe din
doctrinele noastre adevrate Adventiste de Ziua a aptea.
Excluderea celor 1400 de maghiari pentru c au protestat deschis împotriva bisericii fiind
membrii ai Conciliului Lumii pentru Biserici Libere.
“Pe 21 Dec., 1985 fratele Nikola a fost atacat fizic de adventitii de ziua a aptea i
predicatorii lor în biserica din Zagreb (Yugoslavia) i l-au btut încât acuma este în
spital...predicatorii Jovica Posavec, Kuburic...Markov...i alii l-au lovit împingându-l afar din
biseric...liderii i predicatorii au fost mânioi pentru c Nikola nu recunoate doctrina lor îns cu
toate acestea vine la biseric...el a fost atacat în biserica Adventist aproape de Prilaz 77 în Zagreb.”
Scrisoare de la fratele Ivan, din Yugoslavia, 1985.
26. A. Biserica cere ca autoritile civile s pedepseasc pe aceia care expune în mod deschis
sau protesteaz împotriva corupiei din biseric.
B. “Cinci Adventiti de Ziua a aptea au fost arestai pe rampa pedestrian mergând de la
Superdome spre hotelul Hyatt Regency Joi noaptea în timp ce protestau declaraii fcute de delegaii
rui la o convenie religioas...Toi cei care au protestat au mers la Sesiunea Conferinei Generale
Adventist de Ziua a aptea în New Orleans...[i] au cutat un prilej la convenie pentru a-i exprima
opoziia lor ... îns Neal Wilson din Washington, D.C., preedintele Conferinei Generale al
Adventitilor de Ziua a aptea i-a refuzat.” The Times-Picayune, July 5, 1985 p A-25.
“Hanson, vorbind pentru grup, a spus c arestrile au fost folosite pentru a discredita protestul
lor împotriva relaiei pe care biserica o are cu rile comuniste.” The Times–Picayune Jan 11, 1986,
p A-22.
27. A. Papa spune altor lideri ale guvernului ce s fac, iar ei ascult.
B. Cei 1400 de maghiari care au fost exclui în 1983, s-au întâlnit separat de biseric în mod
liber cu toate c n-au avut un permis de la stat s fac astfel, pân când Neal Wilson a vizitat
autoritile guvernului Ungariei în 1986. Aici e raportul dup cum urmeaz:
“Târziu în Iunie, 1986, Fratele Neal C. Wilson, preedintele Conferinei Generale, a mers
iari în Budapesta, Ungaria....Întâlniri au fost inute...doar cu conducerea Uniunii Ungariei i cu
guvernul Ungariei....Când a venit Luni pentru ca fratele Wilson s plece din Budapesta, Oszkar
Egervary (liderul celor care au fost exclui) a fost chemat s vin la birul statului de religie ... [i]
i s-a spus patru lucruri. Ei trebuie s opreasc toate adunrile. Nu se mai poate ine întâlniri
religioase. Ei nu mai pot primi daruri [bani] i s continue cu datoriile lor religioase. Nu se mai
poate ine întâlniri de tabr i de tineret. Anumii oamenii vor fi inui responsabili dac aceste
lucruri nu vor fi urmate....Peste o mie de Adventiti de Ziua a aptea nu se mai pot închina lui
Dumnezeu împreun ca rezultat al vizitei fratelui Wilson în Budapesta.” Pilgram’s Rest Tract, WM-
140, July, 1986.

28. A. Au absolvit de la colegiile Iezuiilor ca învtori în coli.
B. “Dr. Samuel Bacchiocchi, primul necatolic a absolvit de la Universitatea Gregorian
Pontifical în Roma, Italia, va ine un Seminar despre Ziua Domnului...Universitatea Gregorian
Pontifical, o universitate prestigioas Iezuit. Bacchiocchi...i s-a acordat un medaliu de aur donat
de Papa Paul VI...” Recorder, Mar 17, 1986, p 17-18.
NOT: Credei c papa binecuvinteaz eretici Bacchiocchi este un profesor AZ la
universitatea Andrews.
29. A. Celebreaz sacramentul comuniunii catolice – “o erezie care insult Cerul” i o
“blasfemie.” Spiritul Profeiei, vol 4, p 63.
B. În Lima, Peru peste 100 de teologieni s-au întâlnit în Ian. 1982 pentru a discuta despre
unitate în doctrin în ce privete Botezul, Sacramentul Comuniunii, i Slujirea. Toi au “recomandat
în unanimitate” o declaraie agreat despre aceste trei doctrine ca “rspuns oficial al bisericilor.” Au
fost reprezentate “aproape toate tradiiile majore ale bisericii; Ortodox din Est, Ortodox Oriental,
Romano Catolic, Catolica Veche, Luteran, Anglican, Reformat, Metodist, Unit, Discipolii,
Baptist, Adventist i Penticostal.” WCC Faith and Order Paper, #111, 1982, (pagina din spate).
“Taraba personalului AZ la Congresul Sacramentului Comuniunii.” Adventist Review, Feb
6, 1986, p 29.
30. A. Liderii înva c Hristos Îi va aeza împria Sa pe pmânt la revenirea Sa – sau timpul
mileniului.
B. “Condiiile lumii sunt cu siguran ceeace El (Hristos) a spus c vor fi chiar înainte de a
doua Sa venire...În viitorul nu prea îndeprtat El va lua stpânire asupra guvernrii din lumea noastr
i Îi va aeza împria Sa de neprihnire i pace....Vino, O Omule, lumea are nevoie cel mai mult
de aceasta!...Vino i i-a stpânire asupra guvernrii omenirii! Vino i începe-i stpânirea cu
neprihnire i pace!...‘Chiar aa, vino, Doamne Isuse!’” Man the World Needs Most, p 76, 93, 96,
by Arthur S. Maxwell.
“Noi credem c Isus va veni în curând în aceast lume i Îi va începe împria Sa de pace,
bucurie, i neprihnire.” Adventist Review, Dec 13, 1979, p 6.
“...stabilirea împriei literale a lui Dumnezeu va fi aezat la a doua revenire glorioas a
lui Isus Hristos.” Ministry, Nov, 1983, p 24.
“Astfel vom anticipa întemeierea împriei venice de pace a lui Dumnezeu la a doua venire
al Domnului i Mântuitorului nostru, care este Prinul pcii.” Adventist Review, Dec 5, 1985, p 19.
31. A. Nemurirea sufletului.
B. Biblia ne spune c “sufletul care pctuiete va muri” (Ezec. 18:20). Îns liderii înva
c nu e posibil ca noi s pstrm poruncile lui Dumnezeu în mod perfect–fr s pctuim–i c
Dumnezeu ne va lua în ceruri oricum. Aceasta înseamn o alt form al nemuririi sufletului!
“Noi niciodat nu vom atinge o perfeciune fr de pcat în aceast via.” Review and
Herald, May 19, 1966.

“Noi trebuie s ne aducem aminte c doar când Isus va veni vom putea fi fcui perfeci.”
Ministry, Dec, 1965.
32. A. Fecioara Maria–sfânt i fr de pcat.
B. Conducerea AZ înva c Hristos “a luat natura neczut a lui Adam înainte de cdere”
(Movement of Destiny, p 497). Ceeace înseamn c Maria ar fi trebuit s fie sfânt i fr de pcat
în ordine pentru ca Hristos s aibe natura uman neczut a lui Adam!
33. A. Are clugrie în mnstiri ca lucrtoare în biseric.
B. “Aceia care lucreaz pentru Biserica Adventist de Ziua a aptea rspund pentru o vocaie
religioas în acelai fel în care rspunde o clugri din mnstire.” EEOC vs PPPA, Civ # 74-2025
CBR, 1975, p 90.
34. A. Are parohii.
B. “Mâncarea va fi servit vizitatorilor notri dup serviciul divin...Parohiile 1 i 11 vor fi
astzi osptarii votrii...Osptarul sptmânii viitoare este Parohia 2...” Paradise, Cal. SDA Bulletin,
Aug 23, 1986.
“Carmichael, Cal. Biserica AZ are 16 parohii!” Carmichael SDA Bulletin, Sept 27, 1986.
35. A. Bisericii îi pas doar de bani. Martin Luther a spus: “În Roma nimnui nu-i pas ceeace
este drept sau nu este drept, ci ce aduce banii sau nu aduce bani.” Christian Nobility, June, 1520.
(W 6, 431–E 21, 310–SL 10, 300).
B. Organizaia AZ a crescut în membrii peste 1.1 milion pentru c a coborât principiile în
praf–prin “Thousand Days of Weeping (O Mie de Zile de Plângere)” iar acuma “Harvest 90
(Seceriul 90) campanii – pentru a mri scurgerea monetar în visteria bisericii.
36. A. Pentru a iniia sfinirea duminicii, agenii lui Satana au început s srbtoareasc patele
(vezi Spiritul Profeiei, vol 4, p 55).
B. Servicii de Pate sunt inute peste tot în bisericile AZ!
–Biserica AZ din Oregon Mt. Tabor. Gleaner, July 7, 1986, p 22.
–Biserica AZ din Montana, Jordan. Gleaner, June 16, 1986, p 18.
–Biserica AZ din Hawaii, Aiea. Recorder, June 20, 1988, p 17.
–Biserica AZ din California, Burbank. Recorder, Mar 6, 1989, p 26.
37. A. Urmtorul pas spre sfinirea duminicii a fost s înceap s-o numeasc “Ziua Domnului”
(Vezi Spiritul Profeiei, vol 4, p 55).
B. Samuele Bacchiocchi ine seminare despre “Ziua Domnului” peste tot în bisericile AZ;
îns ce zi numete el ziua Domnului În cartea Sa, From Sabbath to Sunday (De la Sabat la
Duminic) spune c duminica este “Ziua Domnului” peste 51 de ori doar în primele 160 de pagini!
Cu toate acestea, aceast carte este considerat de conducerea i pastorii bisericii AZ ca fiind o
lucrare excepional. Scrierile sorei White ne spune fr nici o îndoial, c “Ziua Domnului” este
ziua a aptea a Sabatului! (Vezi Testimonies, vol 6, p 128). Îns care este poziia bisericii în privina
acestui subiect

“...fraza ‘ziua Domnului’ din Apoc. 1:10....Ar trebui s se dea mai mult atenie la
posibilitatea c fraza se refer la srbtoarea unei învieri anuale.” (Care este Patele duminicii!) The
Sabath în Scripture and History, p 127, by Review and Herald Publishing Association, 1982.
38. A. Serviciile divine ale bisericii sunt inute duminic.
B. “Duminica, pe 19 Mai, biserica noastr cea veche în Noua Zeeland, Ponsonby, a fost
aleas pentru un serviciu divin televizat în întreaga naiune–una dintre cele ase servicii de acest fel
în NZ, în 1985. Aceasta va fi ocazia pentru vizita Pastorului Neal Wilson...” Australasian Recorder,
Apr 13, 1985, p 16.
“Duminica urmtoare, 12 Ianuarie, la ora 4:00 dupmasa, biserica noastr (Watsonville, Cal)
va avea serviciul dinaintea prânzului, ‘Sptmâna de rugciune pentru unitatea cretin.’ Muli
pastori din bisericile oraului vor fi vizitatorii notri cât i deasemenea i membrii notri. Noi
sperm c muli dintre voi vor fi capabili s vin.” Watsonville SDA Bulletin, Jan 4, 1986.
“Veti bune adventiste pentru Pate – pentru prima dat în istoria denominaiunii o lucrare
televizat – CBS – vor transmite serviciul Patelui duminic dela o Biserica Adventist de Ziua a
aptea. Programul ‘Festival de speran,’ va începe de la Biserica Adventist Camarillo, în
California....WCBS, din oraul New York, vor conduce serviciile aceast duminic la or 11
dimineaa...dup cum i afiliaii CBS în Roanoke, Boston, Tampa, Bismark, Minot, Madison,
Williston, Cincinnati, Huntsville, St. Louis, La Crosse i Tuscalossa. Vreo 20 de alte staii afiliate
vor transmite programul...” Conferina General Weekly Press Relations Newsletter, Spring, 1984.
39. A. Biserica susine legi duminicale.
B. W. John Arthur – Vice preedinte al Uniunii Conferinei Britanice al bis. AZ – a scris
dou scrisori; una ctre Primul Ministru Margaret Thatcher (pe data de 27 Martie, 1986), i cealalt
ctre Aliana Evangelic Clive R. Calver (pe data de 27 Feb, 1986). În aceste scrisori el a declarat
c el druiete “suport Adventist celor care nu doresc s dea la o parte legile duminicale comerciale
Britanice....Prezbiterul Arthur a fost întrebat dac cineva din câmpul (AZ) conducerii pe care i-a
consultat au fost opui s trimit scrisorile. Rspunsul su a fost nu, nu a fost nici o opoziie, toat
reacia primit a fost pozitiv.” Prism, May, 1986, p 6, 12. Newbold SDA College în England.
(Copii ale celor dou scrisori sunt în articol).
40. A. O imitaie al bisericii adevrate. Scrisoare de Martin Luther, Dec 9, 1528. (W 53, 829–E
4, 278f–SL 13b, 1632).
B. Numii o zon în care organizaia i biserica AZ urmeaz sfatul Domnului
–Educaie Nu!
–Spitale Nu!
–Reforma sntii Nu!
–Lucrarea de publicaie Nu!
–Evanghelizare Nu!
–Pastoral Nu!
–Organizaia bisericii i structura ei NO!!
i etc. Astfel este doar o imitaie al adevratei biserici!