28.01.2015 Views

Peştişorii săritori de la Olimpia - Sibiu 100

Peştişorii săritori de la Olimpia - Sibiu 100

Peştişorii săritori de la Olimpia - Sibiu 100

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

18 JUDEŢ<br />

<strong>Sibiu</strong> <strong>100</strong>% ACTUAL 19<br />

În Săliştea <strong>Sibiu</strong>lui se fac pălării <strong>de</strong> peste 130 <strong>de</strong> ani<br />

Tanti Aurelia este o sălişteancă<br />

cu părul alb-alb care acoperă o<br />

frântură din fruntea-i obosită <strong>de</strong><br />

multele gânduri strânse în cei 94 <strong>de</strong><br />

ani <strong>de</strong> viaţă, trăiţi cu folos, alături<br />

<strong>de</strong> fostul ei bărbat, cunoscut până<br />

mai <strong>de</strong>parte în Balcani ca cel mai<br />

<strong>de</strong>stoinic confecţioner <strong>de</strong> clopuri<br />

mocăneşti pentru ciobănie, dar şi <strong>de</strong><br />

pălării şi pălărioare pentru doamnele<br />

şi domnii <strong>de</strong> <strong>la</strong> oraş. Îi duce mai<br />

<strong>de</strong>parte meşteşugul şi talentul fiul,<br />

Virgil şi nepotul Radu.<br />

- Greu <strong>de</strong> trăit au fost anii<br />

aceştia, mulţi <strong>la</strong> număr<br />

- Nu. N-au fost, pentru că am<br />

mers alături <strong>de</strong> ei şi n-am avut răgaz<br />

să mă gân<strong>de</strong>sc <strong>de</strong>-i grea munca, ori<br />

viaţa uşoară. Şi-am avut parte <strong>de</strong><br />

toate! Şi <strong>de</strong> bune şi <strong>de</strong> rele. Dar nu<br />

regret mai nimic din câte mi s-au<br />

întâmp<strong>la</strong>t. Şi S<strong>la</strong>vă Domnului că au<br />

fost multe şi felurite.<br />

Mânându-şi turmele spre mai<br />

toate zările pământului, oierii<br />

mărgineni şi-au „uitat” vestitele<br />

lor pălării prin te miri ce locuri<br />

în<strong>de</strong>părtate, iar „ortacii” lor în ale<br />

meşteşugului le-au „înfiat” şi le-au<br />

purtat cu drag şi mândrie. Însă ce<br />

n-au putut oierii macedoneni, sârbi,<br />

greci, albanezi, bulgari, ori ruşi să<br />

„fure”, sau să „înveţe” temeinic<br />

<strong>de</strong> <strong>la</strong> ei este „secretul” vestitei<br />

brânze-telemea <strong>de</strong> <strong>Sibiu</strong>. Şi ştiţi <strong>de</strong><br />

Data limită <strong>de</strong> <strong>de</strong>punere a<br />

Cererii <strong>de</strong> finanţare pe Măsura<br />

431.1-Faza3 este 15 octombrie 2009,<br />

ora 12, <strong>la</strong> sediul OJPDRP <strong>Sibiu</strong>.<br />

Acţiunile din AXA IV<br />

LEADER, se vor sintetiza pe trei<br />

ce Pentru că aici „iarba ver<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />

acasă” - vorba cântecului este mai<br />

fragedă, mai dulce şi mai lăptoasă<br />

<strong>de</strong>cât oriun<strong>de</strong> în lume! Se duceau cu<br />

oile în transhumanţă, stăteau între<br />

străini ani şi ani, dar se întorceau <strong>de</strong><br />

un<strong>de</strong> au plecat. Şi a<strong>de</strong>seori feciorii<br />

nu veneau acasă cu mâna goală. Îşi<br />

aduceau <strong>de</strong> nevastă câte-o mândreţe<br />

<strong>de</strong> fată. Ori se-nsurau pe acolo. De<br />

erau printre străini, îşi astâmpărau<br />

dorul <strong>de</strong> casă şi <strong>de</strong> ţară păstrând şi<br />

purtând clopurile noastre ciobăneşti<br />

şi straiele popu<strong>la</strong>re. De aceea îi<br />

ve<strong>de</strong>m şi-i auzim pe mulţi oieri<br />

„<strong>de</strong> peste munţi” - fie că-s olteni,<br />

dobrogeni, munteni, ori bănăţeni<br />

- vorbindu-ne vorba şi cântândune<br />

cântecele, purtându-ne portul şi<br />

jucându-ne jocurile. Şi toate acestea<br />

se petrec în sate întregi <strong>de</strong> peste<br />

munţi. Sau chiar şi mai aproape<br />

<strong>de</strong> noi. În Vâlcea şi în Gorj. Fie<br />

<strong>de</strong>parte, fie aproape <strong>de</strong> Sălişte, <strong>de</strong><br />

Jina, <strong>de</strong> Tilişca, <strong>de</strong> Poiana.<br />

Aşa că, „pălăria-clop-ciobănească”<br />

a plecat singură în lume.<br />

N-am dus-o noi, familiile Dădâr<strong>la</strong>c<br />

şi Ilieş. Am făcut mii şi mii <strong>de</strong><br />

pălării, alături <strong>de</strong> soţul meu, <strong>de</strong> fiu<br />

şi <strong>de</strong> nepot!<br />

Iar meşteşugul şi munca <strong>de</strong><br />

creaţie nu cunoaşte odihnă în<br />

atelierele „Dădâr<strong>la</strong>t - Ilieş”, <strong>de</strong><br />

mai bine <strong>de</strong> 130 <strong>de</strong> ani! Împreună<br />

CONCURS CU PREMII<br />

Eşti sibian, dar eşti european<br />

La întrebarea din numărul trecut „Cine este noul preşedinte al<br />

Par<strong>la</strong>mentului European” răspunsul este Jerzy Buzek. Câştigătorul<br />

<strong>de</strong>semnat prin tragere <strong>la</strong> sorţi este Anca Matic. Pentru acest număr<br />

vă propunem să vă testaţi în continuare cunoştinţele <strong>de</strong>spre Uniunea<br />

Europeană:<br />

Numiţi trei<br />

europar<strong>la</strong>mentari români.<br />

Aşteptăm răspunsurile dumneavoastră pe adresa redacţiei <strong>Sibiu</strong>, str.<br />

Ştefan cel Mare nr. 47 sau email concurs@sibiu<strong>100</strong>.ro până joi, ora 12.<br />

Săptămânal, prin tragere <strong>la</strong> sorţi, <strong>Sibiu</strong> <strong>100</strong>% oferă un premiu constând<br />

în materiale <strong>de</strong>spre Uniunea Europeană şi un tricou şi o şapcă <strong>Sibiu</strong><br />

<strong>100</strong>%. Premiile se pot ridica <strong>de</strong> <strong>la</strong> sediul redacţiei.<br />

muncesc şi gân<strong>de</strong>sc,<br />

tatăl şi fiul. Primul,<br />

Virgil, a <strong>de</strong>prins tainele<br />

lucrului <strong>de</strong> <strong>la</strong> regretatul<br />

său tată vitreg. Iar Radu,<br />

mai tânărul meşter, <strong>de</strong><br />

<strong>la</strong> amândoi. Dar şi <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />

bunicuţa Aurelia!<br />

- Nu-i meserie grea,<br />

dar e nevoie <strong>de</strong> multă<br />

minte. De ce Pentru<br />

că tot timpul trebuie să<br />

creezi, să faci ceva mai<br />

altceva. Mai frumos.<br />

Mai aparte.<br />

- E drept ce spune<br />

tata. Aşa e. Numai că<br />

<strong>la</strong> gama cunoscută a<br />

pălăriilor tradiţionale,<br />

noi am mai adăugat şi<br />

câteva noutăţi: pălăriile<br />

<strong>de</strong> epocă şi cele mo<strong>de</strong>rne<br />

pentru doamne şi<br />

domnişoare, iar pentru<br />

băieţi cele aşa-zise <strong>de</strong><br />

cowboy.<br />

- Din păcate, doar<br />

o singură ţesătorie <strong>de</strong> „postavuri<br />

fine” a mai rămas în ţară. Cea <strong>de</strong><br />

<strong>la</strong> Periam-Timiş. Înainte erau trei.<br />

Aşa că noi cumpărăm <strong>de</strong> <strong>la</strong> cei<br />

care importă <strong>de</strong> <strong>la</strong> cehi, italieni şi<br />

chinezi.<br />

- Noi ne ve<strong>de</strong>m <strong>de</strong> treabă.<br />

Mergem înainte. Altceva nu ştim<br />

Măsurile programului LEADER<br />

măsuri: măsura 41: Implementarea<br />

strategiilor locale; măsura 421:<br />

Implementarea proiectelor <strong>de</strong><br />

cooperare; măsura 431: Funcţionarea<br />

GAL, dobândirea <strong>de</strong> competenţe şi<br />

animarea teritoriului.<br />

Programul are două obiective<br />

specifice. Primul este <strong>de</strong> creştere a<br />

competitivităţii sectoarelor agricole<br />

şi a forestiere, îmbunătăţirea mediului<br />

şi a spaţiului rural, creşterea<br />

calităţii vieţii, diversificarea activităţilor<br />

economice din spaţiul rural<br />

prin implementarea strategiilor<br />

integrate <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locală care<br />

face obiectul Măsurii 41. Al doilea<br />

obiectiv spe cific este <strong>de</strong> încurajare<br />

a actorilor locali <strong>de</strong> a întreprin<strong>de</strong><br />

proiecte <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re a experienţelor,<br />

a inovaţiei atât interteritorial cât<br />

şi transnaţional, care face obiectul<br />

Măsurii 421. Stimu<strong>la</strong>rea formării<br />

<strong>de</strong> parteneriate şi implementarea<br />

strategiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locală,<br />

sunt obiectul Măsurii 431.<br />

Măsura 431<br />

Această măsură urmăreşte creşterea<br />

capacităţii <strong>de</strong> implementare<br />

a strategiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locală<br />

prin: construcţia instituţională <strong>la</strong><br />

nivel local; administrarea GAL-ului:<br />

resurse financiare, umane, tehnice;<br />

formarea personalului GAL-ului<br />

Fostul prefect Ilie Mitea mergea a<strong>de</strong>sea<br />

<strong>la</strong> evenimentele din Mărginime cu o pălărie<br />

tradiţională pe cap<br />

să facem. Plecaţi în transhumanţă,<br />

oierii mărgineni duc cu ei „pălăriamocănească-ciobănească”<br />

<strong>de</strong><br />

Sălişte! Vin turişti străini <strong>la</strong><br />

mâncarea bună din „pensiuni” şi fac<br />

<strong>la</strong> fel: comandă şi cumpără pălăriile<br />

cu care noi ne fălim!<br />

Ion Vulcan-Agniţeanu<br />

pentru e<strong>la</strong>borarea şi implementarea<br />

strategiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locală;<br />

animarea teritoriului; Măsura 431<br />

este împărţită în 2 sub-măsuri: submăsura<br />

431.1 sprijină construcţia<br />

<strong>de</strong> parteneriate public-private,<br />

e<strong>la</strong>borarea strategiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />

locale şi pregătirea P<strong>la</strong>nului <strong>de</strong><br />

Dezvoltare Locală, în ve<strong>de</strong>rea<br />

participării <strong>la</strong> selecţia Grupurilor<br />

<strong>de</strong> Acţiune Locală; sub-măsura<br />

431.2 oferă sprijinul Grupurilor <strong>de</strong><br />

Acţiune Locală pentru cheltuieli <strong>de</strong><br />

funcţionare, animare şi dobândirea<br />

<strong>de</strong> competenţe. (L.V.)<br />

Ion Meleacă: „De ce<br />

nu se coseşte părculeţul<br />

<strong>de</strong> lângă strada Haţegului<br />

din Ştrand Sunt nişte pomişori<br />

frumoşi acolo. Noi, locatarii suntem<br />

mai în vârstă şi nu mai putem să<br />

cosim. Mai <strong>de</strong>mult a venit cineva <strong>de</strong><br />

<strong>la</strong> Primărie şi a tuns iarba, dar acum<br />

nu mai vine nimeni”.<br />

O cititoare: „Lângă<br />

Şcoa<strong>la</strong> nr. 1 sunt containere<br />

cu gunoi direct lângă<br />

clădire. Nici măcar medicii <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />

dispensarul şcolii nu spun nimic <strong>de</strong><br />

asta, <strong>de</strong>şi e şcoală şi sunt copii”.<br />

Ioan Popa: ,,De ce în<br />

cartiere nu se asfaltează<br />

trotuarele Iar străzile nu<br />

au mai fost reparate în totalitate <strong>de</strong><br />

foarte mulţi ani. De exemplu, <strong>la</strong> noi<br />

Poşta redacţiei<br />

în Valea Aurie îţi rupi picioarele.<br />

Maşina mi-am dus-o <strong>la</strong> reparat din<br />

cauza gropilor din cartier. Când se<br />

vor asfalta şi aleile dintre blocuri<br />

domnule primar Şi noi plătim taxe<br />

şi impozite nu doar cei din centrul<br />

oraşului”.<br />

O cititoare: ,,Locuiesc în zona str.<br />

Petru Maior, un<strong>de</strong> se află şi o<br />

barieră, din păcate pentru<br />

că, normal nu există nicio<br />

problemă cu trenurile care trec prin<br />

zonă, ci doar cu... conducătorii <strong>de</strong><br />

tren care c<strong>la</strong>xonează nu cu bun simţ<br />

şi aşa cum ar fi normal să o facă...<br />

ci încontinuu! Conducătorii <strong>de</strong> tren<br />

care nu ştiu că trec printr-o zonă <strong>de</strong><br />

case, un<strong>de</strong> se află şi copii, şi bebeluşi,<br />

pe care îi sperie cu c<strong>la</strong>xonarea lor<br />

continuă, până ajung în Gara Mică.<br />

Maria Balint: „Am af<strong>la</strong>t că este Ziua Internaţională a<br />

Vârstnicilor şi am venit <strong>la</strong> aer liber. Dar până acum nu am<br />

ştiut că şi pensionarii au o zi a lor. Sărbătorim ca bătrânii.<br />

Până ţine timpul frumos”.<br />

Maria Ioo: „Toată vara am venit aici <strong>la</strong> aer curat.<br />

Altun<strong>de</strong>va nu avem un<strong>de</strong> să mergem. La petreceri nu mergem<br />

că suntem bătrâni. Aici, în muzeu, ne simţim bine. Cine s-ar<br />

fi gândit <strong>la</strong> aşa ceva, că se va organiza o zi pentru noi. O<br />

prietenă mi-a spus numai astăzi”.<br />

Anul II, nr. 67, 3 - 9 octombrie 2009<br />

Deschi<strong>de</strong>rea noului an universitar <strong>la</strong> ROGER<br />

Odată cu venirea toamnei<br />

se numără bobocii şi în rândul<br />

universităţilor.<br />

Joi, 1 octombrie 2009, ora 10.00<br />

a avut loc <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea anului universitar<br />

2009-2010 <strong>la</strong> Univer sitatea<br />

Româno-Germană din <strong>Sibiu</strong>. Întrun<br />

cadru festiv s-au întâlnit boboci,<br />

stu<strong>de</strong>nţi, părinţi, profesori, oameni<br />

<strong>de</strong> afaceri pentru a marca acest<br />

eveniment important din viaţa<br />

aca<strong>de</strong>mică sibiană.<br />

Printre invitaţii <strong>de</strong> prestigiu<br />

s-au numărat Excelenţa Sa, Viceconsulul<br />

Rainer Huss, reprezentantul<br />

Consu<strong>la</strong>tului General al<br />

R.F. Germania în România, Florin<br />

Orlăţan, subprefectul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Sibiu</strong>,<br />

Iordan Nico<strong>la</strong>, secretarul Consiliului<br />

Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Sibiu</strong>, Ofelia Miclea,<br />

prorectorul Universităţii ,,Lucian<br />

B<strong>la</strong>ga” din <strong>Sibiu</strong>, Cristine Manta<br />

Klemens, inspector şco<strong>la</strong>r general<br />

adjunct, Ovidiu Sitterli, director<br />

Direcţia <strong>de</strong> Muncă şi Protecţie<br />

Socială <strong>Sibiu</strong>, Gabrie<strong>la</strong> Teodorescu,<br />

director MPM AJOFM <strong>Sibiu</strong>.<br />

În <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea evenimentului<br />

prof. univ. dr. Hortensia Gorski,<br />

rectorul Universităţii Româno-<br />

Germane din <strong>Sibiu</strong> a mulţumit<br />

tuturor celor prezenţi şi le-a urat<br />

bun venit în noul an universitar.<br />

„Doresc să mă adresez stu<strong>de</strong>nţilor şi<br />

să le urez un cald şi sincer bun venit<br />

în Universitatea noastră. Pe cei din<br />

anii II, III şi IV doresc să-i felicit<br />

pentru rezultatele obţinute şi să le<br />

urez succes în noul an universitar.<br />

În ceea ce-i priveşte pe ,<br />

pentru ei această zi este <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong><br />

importantă, ea marchează o nouă<br />

Cum aţi sărbătorit Ziua Internaţională a Vârstnicilor<br />

Nico<strong>la</strong>e Schiau: „Eu sunt <strong>de</strong> servici. Lucrez <strong>la</strong> muzeu.<br />

Sărbătoresc prin muncă, <strong>de</strong>ocamdată. Mai încolo o aştept pe<br />

soţia mea şi pe nişte prieteni <strong>la</strong> mine, aici, să vină <strong>la</strong> o bere.<br />

Copiii sunt mari, nu mai vin cu noi. Pe unii îi plimbă şi cu<br />

trăsura. Sunt două trăsuri cu cai albi”.<br />

Prof. univ. dr. Hortensia Gorski,<br />

rectorul Universităţii Roger<br />

etapă în viaţa lor, un nou început <strong>de</strong><br />

drum. Ei s-au îndreptat spre noi cu<br />

încre<strong>de</strong>re, cu speranţă şi sunt marcaţi<br />

<strong>de</strong> bucurii şi emoţii inerente oricărui<br />

început’’. (G.M.)<br />

Complexul Naţional<br />

Muzeal ASTRA<br />

CONCURS<br />

Un<strong>de</strong> este casa memorială<br />

Ba<strong>de</strong>a Cârţan<br />

Răspunsul <strong>la</strong> întrebarea din<br />

numărul trecut este:<br />

lângă Agnita<br />

Câştigătorul concursului din<br />

numărul trecut este:<br />

Marius Bichiş<br />

Premii oferite prin tragere <strong>la</strong> sorţi:<br />

1 set <strong>de</strong> cărţi poştale<br />

Trimiteţi răspunsurile pe adresa<br />

redacţiei: <strong>Sibiu</strong>, Str. Ştefan cel<br />

Mare, nr. 47 sau pe e-mail concurs@<br />

sibiu<strong>100</strong>.ro până miercuri inclusiv.<br />

Premiile se ridică <strong>de</strong> <strong>la</strong> sediul din<br />

Piaţa Mică, nr. 11.<br />

Poliţia ne<br />

informează<br />

3 morţi într-un<br />

acci<strong>de</strong>nt<br />

Un acci<strong>de</strong>nt rutier<br />

cu consecinţe <strong>de</strong>osebit<br />

<strong>de</strong> grave s-a<br />

produs în data <strong>de</strong><br />

27 septembrie pe DN<br />

1, în afara localităţii Sălişte. Trei<br />

persoane au <strong>de</strong>cedat, dintre care<br />

un copil în vârstă <strong>de</strong> 10 ani. Un<br />

bărbat <strong>de</strong> 48 <strong>de</strong> ani, domiciliat în<br />

localitatea Răşinari s-a angajat în<br />

<strong>de</strong>păşirea unui microbuz, a pătruns<br />

pe contrasens şi a intrat în coliziune<br />

frontală cu un autoturism. În<br />

ace<strong>la</strong>şi timp, din aceeaşi direcţie,<br />

circu<strong>la</strong> un ansamblu TIR care a<br />

acroşat uşor autoutilitara. În urma<br />

acci<strong>de</strong>ntului a rezultat <strong>de</strong>cesul a trei<br />

persoane, respectiv: conducătorul<br />

autoturismului, fiica acestuia în<br />

vârstă <strong>de</strong> 10 ani şi pasagera af<strong>la</strong>tă<br />

pe locul din dreapta spate, precum<br />

şi vătămarea corporală gravă a<br />

unei alte persoane din autoturism.<br />

Conducătorul microbuzului nu<br />

poseda permis <strong>de</strong> conducere <strong>de</strong><br />

nicio categorie.<br />

Acci<strong>de</strong>nt <strong>la</strong> Veştem<br />

Un alt eveniment rutier, soldat<br />

cu <strong>de</strong>cesul a două persoane, s-a<br />

produs lunea trecută pe DN 1, în<br />

afara localităţii Veştem. Un bărbat<br />

domiciliat în Bucureşti, în timp<br />

ce conducea autoutilitara Ford<br />

Transit a pătruns pe contrasens şi<br />

a intrat în coliziune frontală cu un<br />

autoturism condus regu<strong>la</strong>mentar<br />

<strong>de</strong> un bărbat din Şelimbăr. Cel din<br />

urmă, precum şi pasagerul af<strong>la</strong>t pe<br />

locul din stânga spate au <strong>de</strong>cedat.<br />

Ana Mărginean: „Ştie Dumnezeu, că puţină lume a venit<br />

în muzeu! Luăm micul <strong>de</strong>jun în aer liber. Noi venim sâmbăta,<br />

duminica, <strong>de</strong> obicei. De dimineaţă am zdrobit strugurii şi am<br />

zis să ieşim şi în aer liber”.<br />

Ion Mărginean: „Am venit în muzeu pentru linişte. Da,<br />

ştiam că astăzi este ziua noastră. Noi obişnuim să venim <strong>de</strong>s<br />

<strong>la</strong> Muzeul ASTRA. Când vin aici parcă nu mai îmi trebuie<br />

nimic. Ne uităm puţin, apoi mergem <strong>la</strong> un spectacol <strong>la</strong><br />

Cercul Militar”.<br />

Maria Cioroabă: „În această zi îmi doresc multă<br />

sănătate. Ar fi fost frumos să mi-o petrec într-o staţiune sau<br />

<strong>la</strong> mare. În tinereţe mergeam <strong>la</strong> Păltiniş. Dar în orice caz,<br />

vreau să fie o zi liniştită”.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!