PeÅtiÅorii sÄritori de la Olimpia - Sibiu 100
PeÅtiÅorii sÄritori de la Olimpia - Sibiu 100
PeÅtiÅorii sÄritori de la Olimpia - Sibiu 100
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
18 JUDEŢ<br />
<strong>Sibiu</strong> <strong>100</strong>% ACTUAL 19<br />
În Săliştea <strong>Sibiu</strong>lui se fac pălării <strong>de</strong> peste 130 <strong>de</strong> ani<br />
Tanti Aurelia este o sălişteancă<br />
cu părul alb-alb care acoperă o<br />
frântură din fruntea-i obosită <strong>de</strong><br />
multele gânduri strânse în cei 94 <strong>de</strong><br />
ani <strong>de</strong> viaţă, trăiţi cu folos, alături<br />
<strong>de</strong> fostul ei bărbat, cunoscut până<br />
mai <strong>de</strong>parte în Balcani ca cel mai<br />
<strong>de</strong>stoinic confecţioner <strong>de</strong> clopuri<br />
mocăneşti pentru ciobănie, dar şi <strong>de</strong><br />
pălării şi pălărioare pentru doamnele<br />
şi domnii <strong>de</strong> <strong>la</strong> oraş. Îi duce mai<br />
<strong>de</strong>parte meşteşugul şi talentul fiul,<br />
Virgil şi nepotul Radu.<br />
- Greu <strong>de</strong> trăit au fost anii<br />
aceştia, mulţi <strong>la</strong> număr<br />
- Nu. N-au fost, pentru că am<br />
mers alături <strong>de</strong> ei şi n-am avut răgaz<br />
să mă gân<strong>de</strong>sc <strong>de</strong>-i grea munca, ori<br />
viaţa uşoară. Şi-am avut parte <strong>de</strong><br />
toate! Şi <strong>de</strong> bune şi <strong>de</strong> rele. Dar nu<br />
regret mai nimic din câte mi s-au<br />
întâmp<strong>la</strong>t. Şi S<strong>la</strong>vă Domnului că au<br />
fost multe şi felurite.<br />
Mânându-şi turmele spre mai<br />
toate zările pământului, oierii<br />
mărgineni şi-au „uitat” vestitele<br />
lor pălării prin te miri ce locuri<br />
în<strong>de</strong>părtate, iar „ortacii” lor în ale<br />
meşteşugului le-au „înfiat” şi le-au<br />
purtat cu drag şi mândrie. Însă ce<br />
n-au putut oierii macedoneni, sârbi,<br />
greci, albanezi, bulgari, ori ruşi să<br />
„fure”, sau să „înveţe” temeinic<br />
<strong>de</strong> <strong>la</strong> ei este „secretul” vestitei<br />
brânze-telemea <strong>de</strong> <strong>Sibiu</strong>. Şi ştiţi <strong>de</strong><br />
Data limită <strong>de</strong> <strong>de</strong>punere a<br />
Cererii <strong>de</strong> finanţare pe Măsura<br />
431.1-Faza3 este 15 octombrie 2009,<br />
ora 12, <strong>la</strong> sediul OJPDRP <strong>Sibiu</strong>.<br />
Acţiunile din AXA IV<br />
LEADER, se vor sintetiza pe trei<br />
ce Pentru că aici „iarba ver<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />
acasă” - vorba cântecului este mai<br />
fragedă, mai dulce şi mai lăptoasă<br />
<strong>de</strong>cât oriun<strong>de</strong> în lume! Se duceau cu<br />
oile în transhumanţă, stăteau între<br />
străini ani şi ani, dar se întorceau <strong>de</strong><br />
un<strong>de</strong> au plecat. Şi a<strong>de</strong>seori feciorii<br />
nu veneau acasă cu mâna goală. Îşi<br />
aduceau <strong>de</strong> nevastă câte-o mândreţe<br />
<strong>de</strong> fată. Ori se-nsurau pe acolo. De<br />
erau printre străini, îşi astâmpărau<br />
dorul <strong>de</strong> casă şi <strong>de</strong> ţară păstrând şi<br />
purtând clopurile noastre ciobăneşti<br />
şi straiele popu<strong>la</strong>re. De aceea îi<br />
ve<strong>de</strong>m şi-i auzim pe mulţi oieri<br />
„<strong>de</strong> peste munţi” - fie că-s olteni,<br />
dobrogeni, munteni, ori bănăţeni<br />
- vorbindu-ne vorba şi cântândune<br />
cântecele, purtându-ne portul şi<br />
jucându-ne jocurile. Şi toate acestea<br />
se petrec în sate întregi <strong>de</strong> peste<br />
munţi. Sau chiar şi mai aproape<br />
<strong>de</strong> noi. În Vâlcea şi în Gorj. Fie<br />
<strong>de</strong>parte, fie aproape <strong>de</strong> Sălişte, <strong>de</strong><br />
Jina, <strong>de</strong> Tilişca, <strong>de</strong> Poiana.<br />
Aşa că, „pălăria-clop-ciobănească”<br />
a plecat singură în lume.<br />
N-am dus-o noi, familiile Dădâr<strong>la</strong>c<br />
şi Ilieş. Am făcut mii şi mii <strong>de</strong><br />
pălării, alături <strong>de</strong> soţul meu, <strong>de</strong> fiu<br />
şi <strong>de</strong> nepot!<br />
Iar meşteşugul şi munca <strong>de</strong><br />
creaţie nu cunoaşte odihnă în<br />
atelierele „Dădâr<strong>la</strong>t - Ilieş”, <strong>de</strong><br />
mai bine <strong>de</strong> 130 <strong>de</strong> ani! Împreună<br />
CONCURS CU PREMII<br />
Eşti sibian, dar eşti european<br />
La întrebarea din numărul trecut „Cine este noul preşedinte al<br />
Par<strong>la</strong>mentului European” răspunsul este Jerzy Buzek. Câştigătorul<br />
<strong>de</strong>semnat prin tragere <strong>la</strong> sorţi este Anca Matic. Pentru acest număr<br />
vă propunem să vă testaţi în continuare cunoştinţele <strong>de</strong>spre Uniunea<br />
Europeană:<br />
Numiţi trei<br />
europar<strong>la</strong>mentari români.<br />
Aşteptăm răspunsurile dumneavoastră pe adresa redacţiei <strong>Sibiu</strong>, str.<br />
Ştefan cel Mare nr. 47 sau email concurs@sibiu<strong>100</strong>.ro până joi, ora 12.<br />
Săptămânal, prin tragere <strong>la</strong> sorţi, <strong>Sibiu</strong> <strong>100</strong>% oferă un premiu constând<br />
în materiale <strong>de</strong>spre Uniunea Europeană şi un tricou şi o şapcă <strong>Sibiu</strong><br />
<strong>100</strong>%. Premiile se pot ridica <strong>de</strong> <strong>la</strong> sediul redacţiei.<br />
muncesc şi gân<strong>de</strong>sc,<br />
tatăl şi fiul. Primul,<br />
Virgil, a <strong>de</strong>prins tainele<br />
lucrului <strong>de</strong> <strong>la</strong> regretatul<br />
său tată vitreg. Iar Radu,<br />
mai tânărul meşter, <strong>de</strong><br />
<strong>la</strong> amândoi. Dar şi <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />
bunicuţa Aurelia!<br />
- Nu-i meserie grea,<br />
dar e nevoie <strong>de</strong> multă<br />
minte. De ce Pentru<br />
că tot timpul trebuie să<br />
creezi, să faci ceva mai<br />
altceva. Mai frumos.<br />
Mai aparte.<br />
- E drept ce spune<br />
tata. Aşa e. Numai că<br />
<strong>la</strong> gama cunoscută a<br />
pălăriilor tradiţionale,<br />
noi am mai adăugat şi<br />
câteva noutăţi: pălăriile<br />
<strong>de</strong> epocă şi cele mo<strong>de</strong>rne<br />
pentru doamne şi<br />
domnişoare, iar pentru<br />
băieţi cele aşa-zise <strong>de</strong><br />
cowboy.<br />
- Din păcate, doar<br />
o singură ţesătorie <strong>de</strong> „postavuri<br />
fine” a mai rămas în ţară. Cea <strong>de</strong><br />
<strong>la</strong> Periam-Timiş. Înainte erau trei.<br />
Aşa că noi cumpărăm <strong>de</strong> <strong>la</strong> cei<br />
care importă <strong>de</strong> <strong>la</strong> cehi, italieni şi<br />
chinezi.<br />
- Noi ne ve<strong>de</strong>m <strong>de</strong> treabă.<br />
Mergem înainte. Altceva nu ştim<br />
Măsurile programului LEADER<br />
măsuri: măsura 41: Implementarea<br />
strategiilor locale; măsura 421:<br />
Implementarea proiectelor <strong>de</strong><br />
cooperare; măsura 431: Funcţionarea<br />
GAL, dobândirea <strong>de</strong> competenţe şi<br />
animarea teritoriului.<br />
Programul are două obiective<br />
specifice. Primul este <strong>de</strong> creştere a<br />
competitivităţii sectoarelor agricole<br />
şi a forestiere, îmbunătăţirea mediului<br />
şi a spaţiului rural, creşterea<br />
calităţii vieţii, diversificarea activităţilor<br />
economice din spaţiul rural<br />
prin implementarea strategiilor<br />
integrate <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locală care<br />
face obiectul Măsurii 41. Al doilea<br />
obiectiv spe cific este <strong>de</strong> încurajare<br />
a actorilor locali <strong>de</strong> a întreprin<strong>de</strong><br />
proiecte <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re a experienţelor,<br />
a inovaţiei atât interteritorial cât<br />
şi transnaţional, care face obiectul<br />
Măsurii 421. Stimu<strong>la</strong>rea formării<br />
<strong>de</strong> parteneriate şi implementarea<br />
strategiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locală,<br />
sunt obiectul Măsurii 431.<br />
Măsura 431<br />
Această măsură urmăreşte creşterea<br />
capacităţii <strong>de</strong> implementare<br />
a strategiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locală<br />
prin: construcţia instituţională <strong>la</strong><br />
nivel local; administrarea GAL-ului:<br />
resurse financiare, umane, tehnice;<br />
formarea personalului GAL-ului<br />
Fostul prefect Ilie Mitea mergea a<strong>de</strong>sea<br />
<strong>la</strong> evenimentele din Mărginime cu o pălărie<br />
tradiţională pe cap<br />
să facem. Plecaţi în transhumanţă,<br />
oierii mărgineni duc cu ei „pălăriamocănească-ciobănească”<br />
<strong>de</strong><br />
Sălişte! Vin turişti străini <strong>la</strong><br />
mâncarea bună din „pensiuni” şi fac<br />
<strong>la</strong> fel: comandă şi cumpără pălăriile<br />
cu care noi ne fălim!<br />
Ion Vulcan-Agniţeanu<br />
pentru e<strong>la</strong>borarea şi implementarea<br />
strategiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locală;<br />
animarea teritoriului; Măsura 431<br />
este împărţită în 2 sub-măsuri: submăsura<br />
431.1 sprijină construcţia<br />
<strong>de</strong> parteneriate public-private,<br />
e<strong>la</strong>borarea strategiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
locale şi pregătirea P<strong>la</strong>nului <strong>de</strong><br />
Dezvoltare Locală, în ve<strong>de</strong>rea<br />
participării <strong>la</strong> selecţia Grupurilor<br />
<strong>de</strong> Acţiune Locală; sub-măsura<br />
431.2 oferă sprijinul Grupurilor <strong>de</strong><br />
Acţiune Locală pentru cheltuieli <strong>de</strong><br />
funcţionare, animare şi dobândirea<br />
<strong>de</strong> competenţe. (L.V.)<br />
Ion Meleacă: „De ce<br />
nu se coseşte părculeţul<br />
<strong>de</strong> lângă strada Haţegului<br />
din Ştrand Sunt nişte pomişori<br />
frumoşi acolo. Noi, locatarii suntem<br />
mai în vârstă şi nu mai putem să<br />
cosim. Mai <strong>de</strong>mult a venit cineva <strong>de</strong><br />
<strong>la</strong> Primărie şi a tuns iarba, dar acum<br />
nu mai vine nimeni”.<br />
O cititoare: „Lângă<br />
Şcoa<strong>la</strong> nr. 1 sunt containere<br />
cu gunoi direct lângă<br />
clădire. Nici măcar medicii <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />
dispensarul şcolii nu spun nimic <strong>de</strong><br />
asta, <strong>de</strong>şi e şcoală şi sunt copii”.<br />
Ioan Popa: ,,De ce în<br />
cartiere nu se asfaltează<br />
trotuarele Iar străzile nu<br />
au mai fost reparate în totalitate <strong>de</strong><br />
foarte mulţi ani. De exemplu, <strong>la</strong> noi<br />
Poşta redacţiei<br />
în Valea Aurie îţi rupi picioarele.<br />
Maşina mi-am dus-o <strong>la</strong> reparat din<br />
cauza gropilor din cartier. Când se<br />
vor asfalta şi aleile dintre blocuri<br />
domnule primar Şi noi plătim taxe<br />
şi impozite nu doar cei din centrul<br />
oraşului”.<br />
O cititoare: ,,Locuiesc în zona str.<br />
Petru Maior, un<strong>de</strong> se află şi o<br />
barieră, din păcate pentru<br />
că, normal nu există nicio<br />
problemă cu trenurile care trec prin<br />
zonă, ci doar cu... conducătorii <strong>de</strong><br />
tren care c<strong>la</strong>xonează nu cu bun simţ<br />
şi aşa cum ar fi normal să o facă...<br />
ci încontinuu! Conducătorii <strong>de</strong> tren<br />
care nu ştiu că trec printr-o zonă <strong>de</strong><br />
case, un<strong>de</strong> se află şi copii, şi bebeluşi,<br />
pe care îi sperie cu c<strong>la</strong>xonarea lor<br />
continuă, până ajung în Gara Mică.<br />
Maria Balint: „Am af<strong>la</strong>t că este Ziua Internaţională a<br />
Vârstnicilor şi am venit <strong>la</strong> aer liber. Dar până acum nu am<br />
ştiut că şi pensionarii au o zi a lor. Sărbătorim ca bătrânii.<br />
Până ţine timpul frumos”.<br />
Maria Ioo: „Toată vara am venit aici <strong>la</strong> aer curat.<br />
Altun<strong>de</strong>va nu avem un<strong>de</strong> să mergem. La petreceri nu mergem<br />
că suntem bătrâni. Aici, în muzeu, ne simţim bine. Cine s-ar<br />
fi gândit <strong>la</strong> aşa ceva, că se va organiza o zi pentru noi. O<br />
prietenă mi-a spus numai astăzi”.<br />
Anul II, nr. 67, 3 - 9 octombrie 2009<br />
Deschi<strong>de</strong>rea noului an universitar <strong>la</strong> ROGER<br />
Odată cu venirea toamnei<br />
se numără bobocii şi în rândul<br />
universităţilor.<br />
Joi, 1 octombrie 2009, ora 10.00<br />
a avut loc <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea anului universitar<br />
2009-2010 <strong>la</strong> Univer sitatea<br />
Româno-Germană din <strong>Sibiu</strong>. Întrun<br />
cadru festiv s-au întâlnit boboci,<br />
stu<strong>de</strong>nţi, părinţi, profesori, oameni<br />
<strong>de</strong> afaceri pentru a marca acest<br />
eveniment important din viaţa<br />
aca<strong>de</strong>mică sibiană.<br />
Printre invitaţii <strong>de</strong> prestigiu<br />
s-au numărat Excelenţa Sa, Viceconsulul<br />
Rainer Huss, reprezentantul<br />
Consu<strong>la</strong>tului General al<br />
R.F. Germania în România, Florin<br />
Orlăţan, subprefectul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Sibiu</strong>,<br />
Iordan Nico<strong>la</strong>, secretarul Consiliului<br />
Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Sibiu</strong>, Ofelia Miclea,<br />
prorectorul Universităţii ,,Lucian<br />
B<strong>la</strong>ga” din <strong>Sibiu</strong>, Cristine Manta<br />
Klemens, inspector şco<strong>la</strong>r general<br />
adjunct, Ovidiu Sitterli, director<br />
Direcţia <strong>de</strong> Muncă şi Protecţie<br />
Socială <strong>Sibiu</strong>, Gabrie<strong>la</strong> Teodorescu,<br />
director MPM AJOFM <strong>Sibiu</strong>.<br />
În <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea evenimentului<br />
prof. univ. dr. Hortensia Gorski,<br />
rectorul Universităţii Româno-<br />
Germane din <strong>Sibiu</strong> a mulţumit<br />
tuturor celor prezenţi şi le-a urat<br />
bun venit în noul an universitar.<br />
„Doresc să mă adresez stu<strong>de</strong>nţilor şi<br />
să le urez un cald şi sincer bun venit<br />
în Universitatea noastră. Pe cei din<br />
anii II, III şi IV doresc să-i felicit<br />
pentru rezultatele obţinute şi să le<br />
urez succes în noul an universitar.<br />
În ceea ce-i priveşte pe ,<br />
pentru ei această zi este <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong><br />
importantă, ea marchează o nouă<br />
Cum aţi sărbătorit Ziua Internaţională a Vârstnicilor<br />
Nico<strong>la</strong>e Schiau: „Eu sunt <strong>de</strong> servici. Lucrez <strong>la</strong> muzeu.<br />
Sărbătoresc prin muncă, <strong>de</strong>ocamdată. Mai încolo o aştept pe<br />
soţia mea şi pe nişte prieteni <strong>la</strong> mine, aici, să vină <strong>la</strong> o bere.<br />
Copiii sunt mari, nu mai vin cu noi. Pe unii îi plimbă şi cu<br />
trăsura. Sunt două trăsuri cu cai albi”.<br />
Prof. univ. dr. Hortensia Gorski,<br />
rectorul Universităţii Roger<br />
etapă în viaţa lor, un nou început <strong>de</strong><br />
drum. Ei s-au îndreptat spre noi cu<br />
încre<strong>de</strong>re, cu speranţă şi sunt marcaţi<br />
<strong>de</strong> bucurii şi emoţii inerente oricărui<br />
început’’. (G.M.)<br />
Complexul Naţional<br />
Muzeal ASTRA<br />
CONCURS<br />
Un<strong>de</strong> este casa memorială<br />
Ba<strong>de</strong>a Cârţan<br />
Răspunsul <strong>la</strong> întrebarea din<br />
numărul trecut este:<br />
lângă Agnita<br />
Câştigătorul concursului din<br />
numărul trecut este:<br />
Marius Bichiş<br />
Premii oferite prin tragere <strong>la</strong> sorţi:<br />
1 set <strong>de</strong> cărţi poştale<br />
Trimiteţi răspunsurile pe adresa<br />
redacţiei: <strong>Sibiu</strong>, Str. Ştefan cel<br />
Mare, nr. 47 sau pe e-mail concurs@<br />
sibiu<strong>100</strong>.ro până miercuri inclusiv.<br />
Premiile se ridică <strong>de</strong> <strong>la</strong> sediul din<br />
Piaţa Mică, nr. 11.<br />
Poliţia ne<br />
informează<br />
3 morţi într-un<br />
acci<strong>de</strong>nt<br />
Un acci<strong>de</strong>nt rutier<br />
cu consecinţe <strong>de</strong>osebit<br />
<strong>de</strong> grave s-a<br />
produs în data <strong>de</strong><br />
27 septembrie pe DN<br />
1, în afara localităţii Sălişte. Trei<br />
persoane au <strong>de</strong>cedat, dintre care<br />
un copil în vârstă <strong>de</strong> 10 ani. Un<br />
bărbat <strong>de</strong> 48 <strong>de</strong> ani, domiciliat în<br />
localitatea Răşinari s-a angajat în<br />
<strong>de</strong>păşirea unui microbuz, a pătruns<br />
pe contrasens şi a intrat în coliziune<br />
frontală cu un autoturism. În<br />
ace<strong>la</strong>şi timp, din aceeaşi direcţie,<br />
circu<strong>la</strong> un ansamblu TIR care a<br />
acroşat uşor autoutilitara. În urma<br />
acci<strong>de</strong>ntului a rezultat <strong>de</strong>cesul a trei<br />
persoane, respectiv: conducătorul<br />
autoturismului, fiica acestuia în<br />
vârstă <strong>de</strong> 10 ani şi pasagera af<strong>la</strong>tă<br />
pe locul din dreapta spate, precum<br />
şi vătămarea corporală gravă a<br />
unei alte persoane din autoturism.<br />
Conducătorul microbuzului nu<br />
poseda permis <strong>de</strong> conducere <strong>de</strong><br />
nicio categorie.<br />
Acci<strong>de</strong>nt <strong>la</strong> Veştem<br />
Un alt eveniment rutier, soldat<br />
cu <strong>de</strong>cesul a două persoane, s-a<br />
produs lunea trecută pe DN 1, în<br />
afara localităţii Veştem. Un bărbat<br />
domiciliat în Bucureşti, în timp<br />
ce conducea autoutilitara Ford<br />
Transit a pătruns pe contrasens şi<br />
a intrat în coliziune frontală cu un<br />
autoturism condus regu<strong>la</strong>mentar<br />
<strong>de</strong> un bărbat din Şelimbăr. Cel din<br />
urmă, precum şi pasagerul af<strong>la</strong>t pe<br />
locul din stânga spate au <strong>de</strong>cedat.<br />
Ana Mărginean: „Ştie Dumnezeu, că puţină lume a venit<br />
în muzeu! Luăm micul <strong>de</strong>jun în aer liber. Noi venim sâmbăta,<br />
duminica, <strong>de</strong> obicei. De dimineaţă am zdrobit strugurii şi am<br />
zis să ieşim şi în aer liber”.<br />
Ion Mărginean: „Am venit în muzeu pentru linişte. Da,<br />
ştiam că astăzi este ziua noastră. Noi obişnuim să venim <strong>de</strong>s<br />
<strong>la</strong> Muzeul ASTRA. Când vin aici parcă nu mai îmi trebuie<br />
nimic. Ne uităm puţin, apoi mergem <strong>la</strong> un spectacol <strong>la</strong><br />
Cercul Militar”.<br />
Maria Cioroabă: „În această zi îmi doresc multă<br />
sănătate. Ar fi fost frumos să mi-o petrec într-o staţiune sau<br />
<strong>la</strong> mare. În tinereţe mergeam <strong>la</strong> Păltiniş. Dar în orice caz,<br />
vreau să fie o zi liniştită”.