28.01.2015 Views

Peştişorii săritori de la Olimpia - Sibiu 100

Peştişorii săritori de la Olimpia - Sibiu 100

Peştişorii săritori de la Olimpia - Sibiu 100

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

2 ACTUAL<br />

<strong>Sibiu</strong> <strong>100</strong>% PUBLICITATE 3<br />

EDITORIAL<br />

Egalitate <strong>la</strong><br />

pensionare<br />

Comisia prezi<strong>de</strong>nţială a lui<br />

Băsescu a pus în discuţie, printre<br />

altele, şi un subiect interesant<br />

privind egalitatea <strong>de</strong> şanse între<br />

femei şi bărbaţi. De câţiva ani<br />

mă zbat alături <strong>de</strong> alţi sibieni<br />

pentru a promova acest concept.<br />

În cazul <strong>de</strong> faţă discuţia care a<br />

stârnit valuri <strong>de</strong> critici se referă <strong>la</strong><br />

egalizarea vârstei <strong>de</strong> pensionare<br />

între bărbaţi şi femei <strong>la</strong> 65 <strong>de</strong> ani<br />

până în 2014, conform practicilor<br />

internaţionale şi cerinţelor U.E.<br />

Femeile luptă <strong>de</strong> ani buni pentru<br />

egalitate <strong>de</strong> şanse <strong>la</strong> serviciu,<br />

şcoală, societate. Şi asta este bine!<br />

Dar orice noi drepturi, pe <strong>de</strong>plin<br />

meritate, vin şi cu responsabilităţi<br />

şi obligaţii. Egalitatea <strong>de</strong> şanse<br />

trebuie să fie <strong>de</strong> ambele părţi.<br />

Astfel, mereu mi s-a părut imoral<br />

şi discriminatoriu că bărbaţii în<br />

România se pensionează mult<br />

după femei. De ce Argumentul<br />

unor femei pentru a se pensiona<br />

mai <strong>de</strong>vreme este că ele fac copii,<br />

<strong>de</strong> parcă în alte ţări femeile nu<br />

fac copii… Apoi argumentul suprem<br />

al unei politiciene a fost că<br />

în România femeile au alt statut<br />

social, că ele pun murături pe<br />

iarnă şi ţin gospodăria. Sincer,<br />

era a<strong>de</strong>vărat pe vremuri, datorită<br />

unei societăţi patriarhale, dar<br />

multe lucruri s-au schimbat. Deja<br />

majoritatea femeilor tinere nu<br />

mai pun murături pe iarnă şi dacă<br />

le pun, le pun împreună cu soţii.<br />

Iar gospodăria este întreţinută<br />

<strong>de</strong> ambii soţi. Normal că mai<br />

sunt mamele şi bunicile noastre<br />

obişnuite ca ele să ţină singure<br />

casa, dar ele sunt <strong>de</strong>ja pensionare<br />

sau se apropie <strong>de</strong> această vârstă.<br />

Generaţia noastră şi cele care<br />

urmează au drepturi egale şi<br />

trebuie să aibă şi o vârstă <strong>de</strong><br />

pensionare egală. Altfel <strong>de</strong> ce nu<br />

am cere şi noi bărbaţii să ieşim <strong>la</strong><br />

pensie <strong>la</strong> 60 <strong>de</strong> ani, cât este vârsta<br />

<strong>de</strong> pensionare a femeilor! Motive<br />

am găsi suficiente... Lăsând gluma<br />

<strong>la</strong> o parte, pentru a avea o societate<br />

<strong>de</strong>mocratică în <strong>de</strong>zvoltare avem<br />

nevoie <strong>de</strong> toţi membrii ei. Egalitatea<br />

<strong>la</strong> vârsta <strong>de</strong> pensionare este<br />

unul din elementele care asigură<br />

<strong>de</strong>zvoltarea sustenabilă.<br />

Călin B<strong>la</strong>ga<br />

Proiectul <strong>de</strong> Twinning <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />

Agen ţia Regională <strong>de</strong> Protecţia Mediului<br />

<strong>Sibiu</strong> s-a încheiat în 25 septembrie,<br />

după ce timp <strong>de</strong> 4 ani a adus<br />

în Regiunea Centru expertiză din<br />

Austria, O<strong>la</strong>nda şi Cehia în ve<strong>de</strong>rea<br />

întăririi capacităţii autorităţilor române<br />

în implementarea şi controlul<br />

legis<strong>la</strong>ţiei europene <strong>de</strong> mediu.<br />

Opt astfel <strong>de</strong> proiecte s-au <strong>de</strong>ru<strong>la</strong>t<br />

în paralel în toate regiunile ţării,<br />

proiectul din Regiunea Centru având<br />

un accent special pe protecţia naturii<br />

şi constituirea reţelei Natura 2000.<br />

Evenimentul final al proiectului a<br />

avut loc în 22 septembrie <strong>la</strong> Daneş,<br />

ju<strong>de</strong>ţul Mureş, şi a strâns <strong>la</strong>o<strong>la</strong>ltă<br />

60 dintre experţii străini şi români<br />

din cadrul proiectului pentru a trage<br />

concluziile finale şi a stabili premize<br />

pentru cooperări viitoare.<br />

„Proiectul ne-a pus faţă în faţă<br />

cu mai multe provocări: pentru<br />

specialiştii români să se familiarizeze<br />

într-un timp foarte scurt cu subiecte<br />

foarte complexe, pentru experţii<br />

din Austria, Cehia şi O<strong>la</strong>nda să-şi<br />

adapteze cunoştinţele <strong>la</strong> situaţia din<br />

România. Este <strong>de</strong> apreciat progresul<br />

făcut, datorat în cea mai mare parte<br />

atitudinii <strong>de</strong>schise şi motivaţiei<br />

De săptămâna trecută a început<br />

în ju<strong>de</strong>ţ distribuirea ajutoarelor <strong>de</strong><br />

<strong>la</strong> Uniunea Europeană. Ajutoarele<br />

constau în făină şi zahăr. De ajutor<br />

beneficiază persoanele cu handicap<br />

grav şi accentuat şi pensionarii<br />

cu pensie mai mică <strong>de</strong> 400 <strong>de</strong> lei.<br />

Persoanele consi<strong>de</strong>rate <strong>de</strong>favorizate<br />

şi şomerii in<strong>de</strong>mnizaţi beneficiază şi<br />

ei <strong>de</strong> acest sprijin. De repartizarea ali-<br />

Un proiect <strong>de</strong> mediu reuşit<br />

persoanelor implicate“,<br />

a <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rat<br />

Sissi Samec, consultantul<br />

rezi<strong>de</strong>nt <strong>de</strong><br />

Twinning.<br />

Atelierele <strong>de</strong><br />

lu cru şi instruirile<br />

pentru personalul<br />

agenţiei regionale şi<br />

celor 6 agenţii locale<br />

şi comisariate ale<br />

Gărzii Naţionale <strong>de</strong><br />

Mediu din Regiunea<br />

Centru, realizate<br />

în cadrul proiectului au acoperit o<br />

tematică ce a variat <strong>de</strong> <strong>la</strong> calitatea<br />

aerului <strong>la</strong> gestiunea <strong>de</strong>şeurilor<br />

şi protecţia naturii. Specialiştii<br />

români au avut ocazia să înveţe<br />

din experienţa altor state membre<br />

ale Uniunii Europene şi să-şi<br />

îmbunătăţească abilităţile tehnice. În<br />

acest timp, guvernul român a avut <strong>de</strong><br />

realizat importanţi paşi în domeniul<br />

protecţiei mediului, printre care<br />

<strong>de</strong>semnarea siturilor <strong>de</strong> importanţă<br />

europeană - Natura 2000, proces în<br />

care România mai are <strong>de</strong> parcurs încă<br />

etape importante. „Provocarea pe<br />

viitor va fi pentru autorităţile române<br />

să integreze rezultatele proiectelor <strong>de</strong><br />

Twinning în strategiile şi politicile<br />

<strong>de</strong> mediu pentru ca investiţia în<br />

aceste proiecte să fie durabilă”, a<br />

concluzionat Sissi Samec.<br />

Proiectul s-a <strong>de</strong>sfăşurat în 2<br />

faze în perioada noiembrie 2005<br />

– noiembrie 2007 şi martie 2008<br />

- septembrie 2009. Finanţarea proiectului<br />

s-a făcut prin fonduri<br />

europene, PHARE 2004 şi 2006, şi<br />

cofinanţare din partea Guvernului<br />

Român. Proiectul a fost implementat<br />

<strong>de</strong> un Consorţiu condus <strong>de</strong><br />

Umweltbun<strong>de</strong>samt, Agenţia <strong>de</strong><br />

Protecţia Mediului Austria, alături<br />

<strong>de</strong> autorităţi publice <strong>de</strong> mediu din<br />

Cehia şi O<strong>la</strong>nda. (L.V.)<br />

Peste 50.000 <strong>de</strong> sibieni au primit ajutoare <strong>de</strong> <strong>la</strong> U.E.<br />

men telor se ocupă cei <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />

Agenţia pentru Intervenţii<br />

în Agricultură <strong>Sibiu</strong>. În<br />

ju<strong>de</strong>ţ, cei care s-au încadrat<br />

în condiţiile <strong>de</strong> mai sus au<br />

putut să-şi ridice ajutoarele<br />

<strong>de</strong> <strong>la</strong> sediul primăriilor<br />

din localităţile în care<br />

locuiesc. Până acum au<br />

fost împărţite 800 tone<br />

Ziua Educatorului şi a Habitatului<br />

Complexul Naţional Muzeal<br />

„ASTRA” începe în luna octombrie<br />

orele <strong>de</strong> Pedagogie Muzeală pentru<br />

elevii din şcolile sibiene. Începerea<br />

acestui program <strong>de</strong> Pedagogie Muzeală<br />

va <strong>de</strong>buta cu o activitate educativă<br />

cu ocazia Zilei Educatorului<br />

şi a Zilei Mondiale a Habitatului<br />

organizată în data <strong>de</strong> 5 octombrie,<br />

în Muzeul în aer liber din Dumbrava<br />

<strong>Sibiu</strong>lui. Ziua Educatorului va fi<br />

marcată prin <strong>la</strong>nsarea a două filme<br />

realizate <strong>de</strong> Studioul ASTRA FILM<br />

(Ziua Sugarului Sibian şi Etno – Tehno<br />

– Parc), prin care oferim posibilitatea<br />

elevilor şi profesorilor <strong>de</strong> a viziona o<br />

parte din programele <strong>de</strong> pedagogie<br />

muzeală realizate <strong>de</strong> Complexul<br />

Naţional Muzeal „ASTRA”. Ziua<br />

Mon dială a Habitatului va fi<br />

marcată printr-o activitate practică,<br />

în care elevii îşi vor pune în lucru<br />

imaginaţia şi <strong>de</strong>xteritatea manuală<br />

pentru a crea din p<strong>la</strong>sti lină un sat<br />

românesc tradiţional. Copiii vor fi<br />

împărţiţi în grupe <strong>de</strong> câte 6 şi vor<br />

co<strong>la</strong>bora pentru realizarea satului<br />

din materialele primite, îi vor da un<br />

nume, se vor gândi <strong>la</strong> o scurtă istorie<br />

a satului respectiv şi <strong>la</strong> ocupaţia<br />

locuitorilor acestuia. Toate aceste<br />

informaţii vor fi prezentate ulterior<br />

colegilor şi profesorilor. Activitatea<br />

va avea loc în 5 octombrie, începând<br />

cu ora 11, în Sa<strong>la</strong> <strong>de</strong> Conferinţe <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />

pavilionul central, în Muzeul în aer<br />

liber din Dumbrava <strong>Sibiu</strong>lui.<br />

(L.V.)<br />

<strong>de</strong> făină şi se preconizează<br />

că se vor împărţi încă 320<br />

<strong>de</strong> tone <strong>de</strong> zahăr. Conform<br />

reglementărilor U.E. toţi vor<br />

primi, dacă nu au primit încă,<br />

câte 15 kilograme <strong>de</strong> făină şi<br />

aproximativ 5 kilograme <strong>de</strong><br />

zahăr. Numai în ju<strong>de</strong>ţ 51.214<br />

<strong>de</strong> sibieni au primit ajutoare<br />

<strong>de</strong> <strong>la</strong> U.E. (G.M.)<br />

str. Ştefan cel Mare 47, 550283 <strong>Sibiu</strong><br />

(intrarea din str. Gh. Ţiţeica)<br />

L-V: 8:30-17:00; S-D: închis<br />

Telefon/Fax: 0269 240.073<br />

Web:<br />

www.sibiu<strong>100</strong>.ro<br />

e-mail:<br />

office@sibiu<strong>100</strong>.ro<br />

Director:<br />

Ovidiu Străjan<br />

ovidiu.strajan@sibiu<strong>100</strong>.ro<br />

Director vânzări: Elena Ungureanu<br />

elena.ungureanu@sibiu<strong>100</strong>.ro<br />

0752.060.005<br />

Consultant vânzări:<br />

Sorin Marcu<br />

Asistent director:<br />

Talita Adam<br />

Editor-coordonator:<br />

Călin B<strong>la</strong>ga<br />

redactie@sibiu<strong>100</strong>.ro<br />

0757.052.240<br />

Reporteri-redactori:<br />

Doris Lupu<br />

Georgeta Mândrean<br />

Graficieni-<strong>la</strong>yout: Christian Wermescher<br />

Sebastian Sabo<br />

grafica@sibiu<strong>100</strong>.ro<br />

Director distribuţie:<br />

Nico<strong>la</strong>e Sîntea<br />

Echipa ziarului <strong>Sibiu</strong> <strong>100</strong>%<br />

Anul II, nr. 67, 3 - 9 octombrie 2009

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!