Română - GTZ

gtztm.ro

Română - GTZ

Cartierul Cetate Timişoara

Plan de acţiune pentru dezvoltarea turismului

Februarie 2008

1


Cartierul Cetate Timişoara

Plan de acţiune pentru dezvoltarea turismului

2


Cuprins

1 Plan de acţiune pentru dezvoltarea turismului în Timişoara ........................................ 04

1.1 De ce dezvoltarea turismului este un obiectiv dezirabil pentru Timişoara .............................. 05

1.2 Tendinţe şi opţiuni strategice .................................................................................................. 06

2 Timişoara. Oraş şi date ................................................................................................ 08

3 Cartierul Cetate – nucleul ofertei turistice ................................................................... 12

3.1 Punctele forte .......................................................................................................................... 14

3.2 Punctele slabe ......................................................................................................................... 14

3.3 Direcţii de dezvoltare. .............................................................................................................. 15

3.4 Activităţi prevăzute .................................................................................................................. 15

4 Accesibilitate şi trafic ................................................................................................... 16

4.1 Punctele fortei ......................................................................................................................... 18

4.2 Punctele slabe ......................................................................................................................... 18

4.3 Direcţii de dezvoltare ............................................................................................................... 19

4.4 Activităţi prevăzute .................................................................................................................. 19

5 Serviciile turistice ........................................................................................................ 20

5.1 Punctele forte .......................................................................................................................... 22

5.2 Punctele slabe ......................................................................................................................... 22

5.3 Direcţii de dezvoltare ............................................................................................................... 23

5.4 Activităţi prevăzute .................................................................................................................. 23

6 Promovarea destinaţiei turistice Timişoara .................................................................. 24

6.1 Punctele forte .......................................................................................................................... 26

6.2 Punctele slabe ......................................................................................................................... 26

6.3 Direcţii de dezvoltare ............................................................................................................... 27

6.4 Activităţi prevăzute .................................................................................................................. 27

7 Infrastructura de suport pentru turism ......................................................................... 28

7.1 Punctele forte .......................................................................................................................... 30

7.2 Punctele slabe ......................................................................................................................... 30

7.3 Direcţii de dezvoltare ............................................................................................................... 31

7.4 Activităţi prevăzute .................................................................................................................. 31

8 Evenimente şi ofertă culturală ..................................................................................... 32

8.1 Punctele forte .......................................................................................................................... 34

8.2 Punctele slabe ......................................................................................................................... 34

8.3 Direcţii de dezvoltare ............................................................................................................... 35

8.4 Activităţi prevăzute .................................................................................................................. 35

9 Timişoara. Evoluţia istorică ......................................................................................... 36

10 Cartierul Cetate de-a lungul timpului ........................................................................... 38

Caseta tehnică ...................................................................................................................... 39

3


1

Plan de acţiune pentru

dezvoltarea turismului în Timişoara

4


Reprezentanţi ai administraţiei publice locale,

ai diverselor instituţii, ai unor firme private şi

unor organizaţii neguvernamentale au participat

în anul 2007 la o serie extinsă de consultări

publice menite să colecteze şi să centralizeze

informaţii despre iniţiativele şi acţiunile în curs de

derulare sau aflate în stadiul de proiect care ar

putea contribui la o dezvoltare mai accelerată a

turismului în Timişoara.

Ca urmare a procesului participativ, care s-a

derulat pe parcursul a şase luni, a rezultat un

document care analizează şi defineşte punctele

forte şi punctele slabe ale stării actuale a

turismului în Timişoara, trasând în acelaşi timp

obiectivele şi liniile de acţiune într-o serie de

domenii subsumate sau conexe. Participanţii

au dat dovadă de un mare interes în analizarea

situaţiei din prezent şi în conceperea unor planuri

de dezvoltare viitoare.

Obiectivele acestui plan de dezvoltare a

turismului, aşa cum au fost definite de participanţii

la consultări, sunt următoarele:

• identificarea unor zone în care potenţialul

cultural, social şi economic al Timişoarei ar

putea fi mai bine fructificat astfel încât să poată

contribui la prosperitatea şi bunăstarea populaţiei

locale

• ameliorarea produsului turistic local,

diversificarea ofertei turistice şi, pe cale de

consecinţă, obţinerea unei satisfacţii mai mari a

vizitatorilor

• stabilirea măsurilor, acţiunilor şi fazelor

prioritare care vor fi urmate pentru a asigura o

dezvoltare durabilă a turismului

de patrimoniul oraşului, luând în considerare

interesele generaţiile viitoare şi principiile

dezvoltării durabile.

În acest context, Timişoara ar putea beneficia

de următoarele avantaje ale modificării de

paradigmă menţionate anterior:

• România a devenit în ultimii ani o destinaţie

turistică interesantă datorită patrimoniului cultural

şi a resurselor naturale. În cadrul spaţiului

naţional, Timişoara are o mare capacitate de

atragere a turiştilor datorită monumentelor sale

istorice de mare însemnătate, cât şi datorită

poziţiei sale geografice favorabile (poarta de

intrare în partea de vest a României).

• Dezvoltarea turismului va conduce la o

diversificare benefică a economiei oraşului,

completând-o prin servicii cu valoare adăugată

ridicată. Astfel se va micşora riscul pe care îl

implică o dezvoltare concentrată exclusiv asupra

industriei, care ar putea fi problematică pe termen

lung în condiţiile globalizării actuale.

• Dezvoltarea turismului va permite Timişoarei

să profite de întregul ei potenţial economic şi să

atingă un standard de viaţă mai bun.

• Dezvoltarea turismului va conduce la apariţia

de noi locuri de muncă, în principal pentru tineri.

• Dezvoltarea turismului va contribui la o

îmbunătăţire a imaginii oraşului, ceea ce

va conduce pe termen mediu la creşterea

atractivităţii Timişoarei pentru investitori.

1.1. De ce dezvoltarea turismului este un

obiectiv dezirabil pentru Timişoara

Oraşul Timişoara se află în prezent într-un

moment de schimbări structurale spectaculoase

şi se dezvoltă ca un centru industrial puternic. Cu

toate acestea, în cadrul contextului de schimbări

care au loc atât la nivelurile regionale cât şi în

structurile europene, în contextul globalizării,

Timişoara ar putea adăuga caracteristicilor sale şi

o atractivitate turistică mai mare.

Ideea centrală a acestui plan de dezvoltare

a turismului este de a explora modalităţile de

utilizare profitabilă şi raţională a resurselor

locale reprezentate de tradiţiile culturale şi

Plan de acţiune pentru dezvoltarea turismului în Timişoara

5


1.2. Tendinţe şi opţiuni strategice

În paralel cu reluarea dezvoltării industriale a

Timişoarei, turismul în oraş s-a dezvoltat mai

degrabă accidental în ultimele decenii, fără a

beneficia de intervenţii importante din partea

autorităţilor locale sau naţionale. Cele mai

frecvente forme de manifestare a turismului au

fost cele legate de activităţi profesionale sau

de afaceri, care au adus la Timişoara un flux

constant de vizitatori şi au condus la o creştere

a numărului de unităţi de cazare şi a numărului

de locuri în unităţile de cazare, asigurând astfel o

dezvoltare relativ satisfăcătoare a industriei locale

turistice.

Cu toate că infrastructura hotelieră s-a dezvoltat

mulţumitor, Timişoara şi zona înconjurătoare

nu au atras suficient de mulţi dintre turiştii care

vizitează România. Statisticile Judeţului Timiş,

comparate cu contextul naţional, ne arată că în

anul 2005 judeţul a atras numai 3,5% din totalul

de 5,86 milioane de turişti care au fost înregistraţi

în România. În acelaşi timp, tot în anul 2005

Judeţul Timiş a atras 4,9% din cei 1,49 milioane

de turişti din străinătate care au vizitat România

şi numai 2,9% din totalul de 4,37 milioane turişti

români înregistraţi.

Pe de altă parte, pe plan internaţional,

Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO)

preconizează că turismul internaţional va

continua să crească anual cu o rată de 4%,

ceea ce pe plan global înseamnă o creştere

importantă. Studiul Tourism 2020 Vision al

UNWTO anticipează că în anul 2020 călătoriile

internaţionale vor depăşi 1,56 miliarde, dintre care

1,2 miliarde vor fi interregionale şi 0,4 miliarde

vor fi călătorii pe distanţe mari. Până în anul 2020

Europa va rămâne cea mai populară destinaţie.

Conform UNWTO, până în 2020 cele mai căutate

trei zone turistice vor fi Europa (717 milioane

turişti), Asia de Est şi Pacificul (397 milioane)

şi cele două Americi (282 milioane), urmate de

Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud.

Aceste tendinţe la nivel internaţional indică

faptul că pentru Municipiul Timişoara există o

oportunitate însemnată de a profita de creşterea

din turism, care va fi mai accentuată în primul

rând în Europa, unde călătoriile internaţionale de

durată scurtă au devenit foarte populare.

Studiile pe plan european au arătat că turiştii din

ziua de azi dispun de un venit mai mare, de mai

mult timp liber, au o educaţie mai bună şi gusturi

mai sofisticate. Aceste condiţii duc la apariţia

pe piaţa turismului a unui important curent de

căutare de noi destinaţii, vizibil şi în cadrul

târgurilor turistice din ultimii doi ani.

Un alt trend de interes deosebit pentru Timişoara

este ilustrat de cercetările Cercului de Studiu

pentru Turism şi Dezvoltare din Germania. Cercul

a dat publicităţii în 2006 un studiu conform căruia

peste 80% dintre turiştii germani doresc să intre

în contact cu evenimente şi obiective care spun

ceva despre cultura ţării de destinaţie.

Grup 3

Excursii/circuite organizate

cu interes informativ/cultural

31 %

cu interes

Grup 2

Turism organizat de odihnă/recreere

cu interes informativ/cultural

23 %

organizat

Grup 4

Turism individual

cu interes informativ/cultural

27 %

individual

Grup 1

Turism organizat de odihnă/recreere

fără interes informativ/cultural

19 %

fara ˘˘interes

6


Studiul, bazat pe chestionarea a peste 8.000 de

turişti care şi-au făcut vacanţele în străinătate,

a arătat că 31% dintre aceştia optează pentru

excursii sau circuite cu interesul de a intra în

contact şi de a cunoaşte cultura ţării în care

călătoresc în vreme ce 23% se orientează către

turismul de odihnă şi recreere cu interesul de a

cunoaşte cultura respectivă. Dintre chestionaţi,

27% preferă turismul individual şi manifestă

acelaşi interes de contact cu tradiţiile ţării

în care călătoresc. Numai 19% au arătat că

preferă turismul organizat în scopuri de odihnă

şi recreere însă nu au nici un interes de a

cunoaşte viaţa şi cultura ţării pe care o vizitează.

Deşi studiul menţionat se referă la Germania,

tendinţe asemănătoare se observă în practică în

activităţile firmelor de turism din cele mai multe

ţări europene.

Cartierul Cetate face parte din patrimoniul cultural

naţional care, administrat în mod adecvat, poate

oferi oportunităţi ample de afaceri pentru localnici

şi o experienţă de calitate înaltă pentru vizitatori.

Importanţa acordată valorii culturale a Cartierului

Cetate şi modalităţile pentru valorificarea acestuia

vor atrage conştientizarea în rândurile comunităţii

şi sprijinul acesteia pentru conservarea acestui

obiectiv preţios de patrimoniu cultural arhitectural.

Turismului cultural i se vor adăuga alte ramuri ale

turismului orientate înspre calitate mai degrabă

decât spre cantitate, promovând un turism

nevătămător din punct de vedere ecologic.

Sinteza celor două tendinţe manifestate pe piaţa

internaţională constituie bune premise pentru ca

Timişoara să poată beneficia de creşterea pieţei

turistice şi de preferinţele tot mai accentuate

ale consumatorilor pentru adăugarea unei laturi

culturale turismului.

După consultările cu diferiţi reprezentanţi din

administraţie, economie, cultură şi educaţie,

precum şi cu profesioniştii din industria turistică,

municipalitatea a decis, pentru a echilibra profilul

activităţilor economice ale Timişoarei, să ia în

considerare măsuri pentru a încuraja dezvoltarea

organizată a turismului în general şi a optat

pentru o dezvoltare gradată a turismului cultural

(în special turismul axat pe patrimoniu) pentru a

menţine şi valorifica patrimoniul cultural şi modul

de viaţă local.

Dezbaterile publice au arătat că toţi partenerii

consultaţi şi-au exprimat dorinţa ca Timişoara să

devină, pe lângă o destinaţie cu multe elemente

de atracţie culturală, şi o locaţie pentru congrese,

târguri şi conferinţe la nivel internaţional.

Analizele şi studiile pragmatice au arătat că în

prezent cel mai important atu pentru dezvoltarea

turismului în Timişoara este cartierul istoric

Cetate. Planul de dezvoltare a turismului se

concentrează prin urmare asupra direcţiilor

principale ce trebuie luate în considerare în

Cartierul Cetate, ca primă prioritate.

În viitor, acest plan de dezvoltare va fi completat

cu o planificare strategică referitoare la alte

cartiere şi zone ale Timişoarei.

Plan de acţiune pentru dezvoltarea turismului în Timişoara

7


2

Timişoara. Oraş şi date

8


Timişoara, cel mai vestic dintre oraşele mari ale

României, are o populaţie de peste 320.000 de

locuitori şi o economie bazată în principal pe

industrie, care a cunoscut o deosebită înflorire în

ultimii zece ani.

Oraşul este un punct nodal important pentru

traficul internaţional atât aerian cât şi rutier şi de

cale ferată. Timişoara se află la mai puţin de 700

de kilometri distnaţă de 13 capitale europene.

Caracterul de metropolă al Timişoarei devine

tot mai evident odată cu creşterea rolului său

în regiune ca centru economic, administrativ şi

cultural.

Timişoara este cel mai mare centru economic şi

cultural-ştiinţific al Regiunii de Dezvoltare Vest,

concentrând peste 25% din populaţia urbană,

peste 30% din producţia industrială, peste 35%

din activităţile comerciale şi aproape 70% din

numărul de studenţi ai regiunii. Cu cei 50.000 de

studenţi, Timişoara este unul din cele mai mari

centre universitare din România.

Oraşul, cunoscut în regiune sub denumirea

de „Mica Vienă” sau „Viena estului” datorită

patrimoniului său cultural şi arhitectural de mare

valoare, este situat pe râul Bega, care îi conferă

atractivitate, un farmec deosebit şi o valoroasă

zonă de agrement.

Cartierul Cetate, care reprezintă nucleul

oraşului istoric dezvoltat în secolul al XVIII-lea

din aşezarea situată în interiorul fortificaţiilor

medievale, lasă o impresie puternică asupra

tuturor vizitatorilor, fiind în acelaşi timp o vitrină a

oraşului şi un magnet pentru turişti.

Vizitatorii sunt atraşi şi de cartierele adiacente,

care au luat naştere în afara fortificaţiilor şi s-au

dezvoltat în secolul al XIX-lea, cu o perioadă de

înflorire la începutul secolului al XX-lea.

Dezvoltarea urbană policentrică a Timişoarei

a condus la evoluţia diferită a unor cartiere

care, deşi au un aspect în general unitar dat de

multitudinea de clădiri în stil eclectic şi Secession,

sunt constituite pe structuri stradale şi parcelare

diferite, ceea ce dă oraşului un aspect variat şi

atractiv.

Timişoara a fost de-a lungul secolelor şi a rămas

şi în prezent un oraş deschis, cu importante valori

de cultură şi civilizaţie şi cu o mare capacitate de

integrare culturală şi socială. Aceste trăsături sunt

ilustrate şi de pluralitatea etnică şi confesională a

Timişoarei.

În Timişoara trăiesc nu mai puţin de 29 de grupuri

etnice (dintre care cei mai numeroşi sunt românii,

maghiarii, sârbii şi germanii) şi 18 religii şi culte.

Convieţuirea timp de opt veacuri a mai multor

grupuri etnice şi religioase a condus la apariţia

unei competenţe interculturale deosebite cu

care locuitorii oraşului se mândresc şi care le dă

acestora o atitudine extrem de deschisă către

lume.

Timişoara. Oraş şi date

9


Istoria fascinantă, valorosul patrimoniu cultural şi

un bagaj bogat de experienţe culturale specifice

Timişoarei constituie o ofertă de vârf care nu a

fost încă utilizată suficient şi pe baza căreia oraşul

plănuieşte să obţină rezultate mai bune.

Incompleta fructificare a potenţialului din

domeniului turismului este demonstrată de

indicatorii referitori la cele mai importante aspecte

ale industriei ospitalităţii din ultimii ani, prezentate

în tabelele alăturate.

Cifrele făcute publice de Direcţia Judeţeană de

Statistică Timiş arată că Timişoara deţinea în

anul 2005 două treimi, respectiv 66%, din totalul

locurilor de cazare în hotelurile din Judeţul Timiş

şi 70% din numărul total de hoteluri din întregul

judeţ.

Municipiul Timişoara 2002 2003 2004 2005

Total unităţilor de cazare 32 34 44 56

Locuri în unităţile de cazare 2250 2545 2814 3185

Hoteluri 17 19 20 26

Locuri în hoteluri 1465 1911 1948 2263

Judeţul Timişoara 2002 2003 2004 2005

Total unităţilor de cazare 89 95 106 91

Locuri în unităţile de cazare 4555 4938 5187 5410

Hoteluri 27 29 32 37

Locuri în hoteluri 2624 3035 3151 3424

Indicii de utilizare netă 35,6% 32,8% 32,2% 29,5%

2002 2003 2004 2005

Turişti cazaţi total 172.271 175.752 190.335 200.376

Turişti din străinătate 52.984 63.095 69.502 73.377

Turişti din ţară 119.287 112.657 120.833 126.999

Numărul de înnoptări 478.000 481.000 514.000 518.000

Durata medie a sejurului 2,77 zile 2,73 zile 2,70 zile 2,58 zile

Potenţialul turistic valoros, dar insuficient

valorificat, permite oportunităţi de creştere peste

media ultimilor ani, creştere care ar putea fi

bazată în principal pe îmbunătăţirea condiţiiilor

de vizitare a oraşului şi pe baza introducerii unor

elemente care ar face Timişoara un oraş demn de

conceptul visitor-friendly.

Bunele practici de pe continentul european au

arătat că turismul ia o dezvoltare mai accentuată

acolo unde există următoarele condiţii necesare:

• în primul rând o locaţie interesantă sau

valoroasă, cu potenţial de atractivitate turistică

şi cu un aspect îngrijit, care să ofere experienţe

pozitive

• evenimente artistice şi culturale care să anime

locaţia şi să ofere vizitatorilor experienţe atractive

• legături de transport care să permită

vizitatorilor accesul la locaţie şi în interiorul

locaţiei

• infrastructura necesară pentru a susţine

turismul, infrastructra anexă de suport pentru a

uşura vizitarea şi a mări gradul de staisfacţie al

vizitatorilor

Numărul total de turişti cazaţi în Judeţul Timiş

a crescut constant de la 172.271 în 2002 până

la 200.376 în 2005. Deşi în anul 2003 creşterea

numărului total de turişti cazaţi a fost de 2%, în

anul 2004 s-a înregistrat o creştere bună de 8,1%

iar în anul 2005 de 5,2%.

Numărul turiştilor din străinătate a crescut

constant în aceşti ani, în timp ce numărul turiştilor

originari din ţară a înregistrat un regres în anul

2003, după care a continuat din nou să crească.

Cu toate că a existat o creştere constantă a

numărului de turişti, în anii 2003 – 2005 Judeţul

Timiş a înregistrat o scădere a duratei medii de

şedere de la 2,77 zile la 2,58 zile şi în acelaşi timp

o scădere a indicilor de utilizare netă a locurilor de

cazare de la 35,6% la 29,5%.

10


• asistenţă specializată din partea companiilor de

turism care să ofere serviciile specifice: ghidaje,

rezervări, informaţii

• o promovare constantă atât a locaţiei cât şi a

evenimentelor.

Toate aceste condiţii sine qua non trebuie avute în

vedere pentru dezvoltarea turismului în Timişoara.

Pentru atingerea acestor scopuri, grupul de lucru

format în urma consultărilor publice a elaborat

prezentul plan pentru dezvoltarea turismului

în Timişoara bazat pe creşterea atractivităţii

Cartierului Cetate. Planul de acţiune este detaliat

în capitolele 3 – 8.

Partenerii implicaţi în realizarea planului pentru

dezvoltarea turismului şi-au propus următoarele

obiective de creştere până în 2015:

• Creşterea numărului de turişti cazaţi la 400.000

anual

• Creşterea duratei medii a sejurului pe vizitator

până la 3 zile.

Timişoara. Oraş şi date

11


3

Cartierul Cetate –

nucleul ofertei turistice

12


Fiind locul de naştere al oraşului şi centrul celor mai

multe activităţilor publice, Cartierul Cetate constituie

punctul de atracţie pentru toţi vizitatorii.

Oraşul a fost menţionat în documente la începutul

secolului al XII-lea şi a avut o dezvoltare înfloritoare de

la mijlocul secolului al XVIII-lea, devenind un puternic

centru regional economic şi cultural cu ambiţia de a fi

comparat cu Viena.

Dezvoltarea oraşului, deşi după secolul al XVII-lea a

urmat un model policentric, a avut un punct de referinţă

în Cartierul Cetate, care a reprezentat centrul politic,

administrativ şi cultural al oraşului.

În Municipiul Timişoara, zona de rezervaţie a

Cartierului Cetate beneficiază de un regulament de

urbanism special, care se bazează pe ideea protejării

valorilor arhitectonice şi culturale ale clădirilor şi

spaţiilor publice istorice.

acestea trebuie completate cu măsuri de valorizare

a acestui patrimoniu, care va ajunge astfel să atragă

interesul atât al turiştilor, cât şi, indirect, al mediilor de

afaceri.

Parcurile şi canalul Bega reprezintă de asemenea

potenţiale atracţii turistice valoroase ale acestei părţi

a oraşului.

Timişoara este de asemenea cunoscută drept oraşul

unde s-a declanşat revoluţia care a pus capăt regimului

dictatorial comunist în România, deschizând drumul

spre întoarcerea ţării la democraţie.

În centrul ofertei turistice a Timişoarei propunem

vizitatorilor noştri ecourile unei interesante istorii

urbane de peste 830 de ani, împreună cu o serie de

experienţe culturale şi artistice pe fundalul peisajului

arhitectonic fascinant al Cetăţii.

Comunitatea timişoreană a ajuns la concluzia că

participarea mai intensă a patrimoniului istoric la

viaţa contemporană ar fi benefică, acesta constituind

o resursă valoroasă în amorsarea unor activităţi

economice importante – respectiv turismul (şi în

principal turismul cultural şi de patrimoniu).

Patrimoniul istoric al Cartierului Cetate este văzut

decomunitate drept o avuţie care asigură memoria

şi identitatea oraşului şi a populaţiei, fiind o vitrină a

valorilor sale artistice şi culturale. Pentru ca măsurile

de conservare a patrimoniului construit să contribuie

semnificativ la revitalizarea economică a municipiului,

Cartierul Cetate – nucleul ofertei turistice

13


3.1. Punctele forte

Foarte multe din clădirile istorice şi-au

menţinut în mare măsură substanţa constructivă

veche.

Suprafaţa mare a Cetăţii, cu clădirile

sale în stiluri diverse şi pieţele publice largi,

singularizează Cartierul Cetate dintre toate

cartierele Timişoarei drept destinaţia cea mai

potrivită pentru turismul cultural.

Cartierul Cetate este înconjurat de parcuri

atractive şi de spaţii verzi care au conferit

Timişoarei renumele de „Oraşul-Grădină”.

La sud, Cartierul Cetate este mărginit de

canalul râului Bega, ale cărui maluri verzi oferă o

frumoasă promenadă pentru prietenii naturii. Bega

dispune de un mare potenţial de navigaţie de

agrement, canotaj şi alte sporturi nautice.

Monumentele, fântânile şi muzeele situate în

Cetate oferă publicului puncte de atracţie precum

şi importante oportunităţi pentru un agrement

de calitate completat cu valenţe culturale şi

educative.

Cele trei pieţe publice din Cetate alcătuiesc

un frumos circuit turistic. Experienţa firmelor de

turism a arătat că Piaţa Victoriei, cu istoria ei

impresionantă legată de Revoluţia Română, este

un foarte bun punct de plecare al circuitului în timp

ce Piaţa Unirii, cu spaţiile ei ample, cafenelele şi

terasele, este văzută ca punctul de destinaţie al

acestui tur.

3.2. Punctele slabe

Multe din clădirile de mare valoare istorică

şi arhitecturală se află într-un stadiu avansat de

degradare, unele din ele fiind chiar periclitate.

Clădirile şi monumentele neglijate dau o imagine

dezolantă cartierului şi diminuează nivelul de

satisfacţie a turistului, producând adesea un efect

pronunţat de experienţă negativă.

Parcurile sunt echipate cu mobilier (bănci,

coşuri de gunoi, locuri de joacă pentru copii) şi

dotări de grădină (spaliere, palisade, pergole)

învechite şi deteriorate.

Promenada de-a lungul canalului Bega nu

este structurată în mod coerent şi continuu, în

timp ce aleile şi mobilierul sunt în multe zone

neglijate.

Unele din monumentele şi statuile din

Cartierul Cetate nu sunt puse în valoare conform

potenţialului lor.

14


3.3. Direcţii de dezvoltare

Timişoara intenţionează să dezvolte un

turism de calitate înaltă, în concordanţă cu

tradiţiile culturale ale oraşului şi regiunii şi care

va accentua, conserva şi valorifica patrimoniul

cultural al Timişoarei.

Municipalitatea a demarat în 2006 Programul

de renovare prudentă a cartierelor istorice în

vederea dezvoltării durabile şi a revitalizării

economice a oraşului Timişoara, program care

este în derulare în momentul de faţă. Programul

are o mare importanţă pentru domeniul turistic

deoarece asigură restaurarea elementelor

arhitectonice şi urbane care constituie nucleul

ofertei turistice a Cartierului Cetate. O primă

prioritate o va constitui reabilitarea clădirilor şi a

spaţiilor publice.

Viitorul cartierului Cetate depinde de

eficienţa managementului urban: un amestec

echilibrat al funcţiilor de locuire, comerţ, afaceri,

cultură şi trafic neagresiv care vor duce la o

îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Mobilierul şi dotările parcurilor şi spaţiilor

verzi vor fi îmbunătăţite şi înnoite. Pentru malurile

canalului Bega vor fi dezvoltate planuri de

reabilitare sau restructurare pentru a dezvolta

un spaţiu de agrement şi de activităţi sportive

accesibile şi atractive pentru localnici şi vizitatori,

care să constituie o ofertă suplimentară faţă de

turul oraşului. Unul din obiectivele pe termen

lung va fi reabilitarea albiei râului pentru a o face

navigabilă pentru ambarcaţiuni de agrement.

Monumentele, fântânile şi statuile din Cetate

vor fi restaurate şi puse mai bine în valoare

pentru a oferi turiştilor o experienţă pozitivă şi

intensă.

3.4. Activităţi prevăzute

Program de conservare a imobilelor cu

importanţă turistică aflate în pericol.

Proiecte de reabilitare prudentă a imobilelor

valoroase din punct de vedere arhitectonic şi

istoric.

Dezvoltarea parcului din spatele Catedralei

Mitropolitane, creşterea calităţii de agrement.

Elaborarea unui concept de reabilitare a

podurilor peste Bega.

Elaborarea studiului de fezabilitate pentru

reamenajarea Canalului Bega (reamenajarea

şi punerea în valoare a malurilor, îmbunătăţirea

calităţii apei, recondiţionarea albiei).

Amenajarea zonelor pietonale, pieţelor

publice şi spaţiului public

Reabilitare monumentelor, statuilor şi

fântânilor.

Reabilitarea şi reînnoirea parcurilor

adiacente.

Reabilitarea vestigiilor vechii Cetăţi, punerea

lor în valoare în scopuri turistice.

Reabilitarea şi refuncţionalizarea Sălii de

Sport.

Cartierul Cetate – nucleul ofertei turistice

15


4

Accesibilitate şi trafic

16


Pentru dezvoltarea turismului în Municipiul

Timişoara, care aspiră la statutul de nod de trafic

european, este de o extremă importanţă extinderea

continuă a infrastructurii de trafic ce leagă oraşul

de alte localităţi, cât şi îmbunătăţirea continuă a

situaţiei traficului orăşenesc şi a transportului în

comun urban.

Accesibilitatea oraşului trebuie completată cu

măsuri care să asigure vizitatorilor o mobilitate

ridicată în spaţiul urban şi o accesibilitate deosebită

punctelor de atracţie din Cartierul Cetate.

Accesibilitatea Municipiului Timişoara

Rutieră

Municipiul Timişoara se află în centrul unei reţele

rutiere dense, formate din drumuri europene,

naţionale şi judeţene (E 70, E 671, DN 6, DN 59,

DN 59 A, DN 69, DJ 591, DJ 592, DJ 691), care

asigură accesul spre oraş şi din oraş spre atracţiile

turistice din zona învecinată sau din alte regiuni ale

ţării.

Feroviară

Timişoara are două legături feroviare internaţionale

cu Iugoslavia (la Jimbolia şi Vârşeţ), însă nu are

posibilitatea accesului feroviar direct spre Ungaria,

acesta fiind posibil doar prin punctul de trecere al

frontierei de la Curtici, judeţul Arad.

Aeriană

Aeroportul Internaţional Timişoara asigură curse

regulate spre Bucureşti, Craiova, Cluj, Sibiu,

Oradea, Satu Mare, Constanţa, Iaşi, Bacău,

Suceava, Budapesta, Viena, München, Lvov,

Chişinău, Frankfurt, Stuttgart, Düsseldorf, Atena,

Torino, Florenţa, Roma, Ancona, Bergamo,

Verona, Veneţia, Bari, Milano.

Aeroportul beneficiază de condiţii naturale

deosebite (un număr foarte mare de zile favorabile

decolării şi aterizării aeronavelor).

Legăturile Municipiului Timişoara cu ţările

învecinate sunt asigurate de două puncte majore

de trecere a frontierei cu Iugoslavia – Stamora -

Moraviţa şi Jimbolia (cărora li se adaugă puncte

de trecere a frontierei pentru micul trafic Lunca -

Kikinda, Foeni - Iaşa-Tomici şi Vălcani - Mokrini)

şi un punct de trecere a frontierei cu Ungaria la

Cenad - Kiszombor, care asigură legătura directă

între Timişoara – Budapesta şi vestul Europei.

Accesibilitate şi trafic

17


4.1. Punctele tari

Timişoara dispune de un aeroport

internaţional modern, cu un trafic aerian bogat şi

cu zboruri internaţionale pe direcţii ce pot favoriza

dezvoltarea turismului.

Aeroportul Internaţional Timişoara

oferă servicii complete de handling şi checkin

companiilor aeriene şi servicii complexe

pasagerilor. Pistele au fost modernizate şi permit

accesul aeronavelor mari.

Oraşul este în acelaşi timp conectat la

reţeaua şoselelor inter-regionale şi europene şi

are o conectare la magistralele feroviare spre

Europa Occidentală.

Judeţul Timiş are cea mai mare densitate de

reţele feroviare din România, cu peste 90 km cale

ferată/100 km2 de teritoriu, iar Timişoara este cel

mai important nod de căi ferate din judeţ şi din

partea de vest a ţării.

Înnoirea parcului de mijloace de transport

public din ultimii ani a determinat îmbunătăţirea

condiţiilor de confort ale transportului public

urban. Întreprinderea de transport municipal

dispune de reţele extinse de autobuz, troleibuz şi

tramvai care corespund în bună măsură cerinţelor

din punctul de vedere al acoperirii şi frecvenţei de

circulaţie.

Biletele de transport în comun sunt

menţinute la preţuri foarte accesibile.

4.2. Punctele slabe

Principala gară feroviară (Gara de Nord),

deşi situată într-o zonă centrală, are o clădire

învechită, care necesită modernizări urgente. De

asemenea, spaţiul adiacent gării este insuficient

structurat din punct de vedere al utilizărilor,

traficului, parcărilor şi conexiunilor cu alte

mijloace de transport.

Circulaţia feroviară în zonă suferă din pricina

stării tehnice de uzură înaintată a căilor de rulare,

din cauza punctelor de gâtuire a circulaţiei care

determină viteza de circulaţie redusă a trenurilor

şi întârzieri, întreţinerea deficitară a materialului

rulant, precum şi serviciile deficitare pentru

călători.

Datorită faptului că centura ocolitoare

a oraşului nu este finalizată, nu este posibilă

descărcarea circulaţiei oraşului de cea de tranzit,

ceea ce aglomerează principalele artere de trafic

şi face ca accesul dinspre periferii spre zonele

centrale să fie relativ dificil.

Există discontinuităţi în circulaţia pietonală

iar construcţia pistelor pentru biciclişti se află doar

într-o fază incipientă.

Dezvoltarea accelerată din ultimii ani a

condus la intensificarea circulaţiei în Cartierul

Cetate, care ajunge în pragul blocajului la orele

de vârf.

Numărul redus de locuri de parcare a dus la

ocuparea trotuarelor cu autoturisme staţionate.

Străzile înguste din cartierul Cetate sunt

aglomerate cu maşini parcate pe ambele trotuare,

ceea ce le îngreunează turiştilor posibilităţile de

plimbare şi admirare a peisajului urban.

18


4.3. Direcţii de dezvoltare

Timişoara va fi conectată la traseul

autostrăzii ce va lega sudul şi centrul ţării cu zona

vestică, autostradă planificată a fi construită până

în anul 2011.

Primăria Municipiului Timişoara va colabora

cu autorităţile judeţene şi cu firme private pentru

îmbunătăţirea transportului public în judeţ, astfel

încât să creeze şi o reţea de deservire a punctelor

de atracţie din afara oraşului.

Se lucrează la decongestionarea traficului

din zona istorică a Timişoarei prin realizarea unei

centuri ocolitoare a oraşului. Proiectul centurii

ocolitoare este în sarcina Consiliului Judeţean

Timiş.

Municipalitatea lucrează în prezent la

realizarea unui concept integrat de circulaţie la

nivel periurban, la nivelul oraşului cât şi la un

concept similar pentru Cartierul Cetate, menit să

îmbunătăţească simţitor condiţiile de trafic auto,

să mărească siguranţa traficului pietonal şi să

determine o scădere a poluării.

O dezvoltare turistică în Cartierul Cetate

necesită extinderea zonelor pietonale astfel încât

pieţele publice să fie legate de artere pietonale,

pe care turiştii să le poată urma în cursul

circuitului de vizitare.

Municipalitatea timişoreană va explora

posibilităţile de realizarea unor parcări supra- sau

sub-terane la limita Cartierului Cetate.

Municipalitatea va proiecta şi introduce

piste pentru biciclete acolo unde lăţimea străzilor

o permite şi cu prioritate în zona centurii verzi

formate din parcurile din Cetate şi de pe malul

canalului Bega. Asociaţiile de turism vor căuta

mijloace de a încuraja firmele care vor introduce

oferta de închiriere de biciclete.

4.4. Activităţi prevăzute

Realizarea unei hărţi a sistemului de

transport public - în curs de realizare de către

Centrul de Informare Turistică Timişoara.

Concept integrat pentru stabilirea zonelor

pietonale, modelarea pieţelor publice, amenajarea

spaţiului public.

Introducerea cardului Timişoara cu reduceri

pentru elevi, studenţi, turişti

Repunerea în circulaţie a tramvaiului turistic

– momentan acesta poate fi solicitat de grupuri

organizate.

Reabilitarea şi recondiţionarea podurilor

peste Bega.

Construirea de parcări subterane sau

supraetajate: str. Oituz (aprox. 600 locuri), Piaţa

700 (aprox. 600 locuri), în apropierea Pieţei

Unirii, în scuarul din faţa Hotelului Timişoara, în

apropierea Centrului Comercial Bega.

Accesibilitate, trafic

19


5

Serviciile turistice

20


Cu toate că pentru operatorii de turism organizat

de pe plan naţional şi internaţional Timişoara

încă nu este pe listele de destinaţii constant

solicitate, industria turismului s-a dezvoltat aici

pentru a satisface cererile numărului tot mai

mare de oameni de afaceri şi specialişti aduşi de

dezvoltarea industrială şi economică a oraşului şi

a zonei înconjurătoare.

Industria hotelieră din Timişoara a crescut suficient

de mult în ultimii ani, oferind acum spaţii de cazare

de bună şi foarte bună calitate şi un număr suficient

de paturi, cu tendinţă de creştere în continuare.

Infrastructura generală (Aeroportul Internaţional

Timişoara, căile feroviare şi cele rutiere) şi

infrastructura turistică din Judeţul Timiş (peste 40

de hoteluri şi moteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 11

vile şi 30 de pensiuni, totalizând peste 5.410 locuri

de cazare), existenţa unei facultăţi specializate

în turism şi a mai multor asociaţii în domeniu,

creează condiţii pentru dezvoltarea în continuare

a turismului intern şi internaţional.

Există o gamă largă de servicii de susţinere a

turismului - agenţii de turism, (100 agenţi de turism

- tur operatori combinaţi şi 7 agenţii detailiste),

agenţii de voiaj, săli de congrese şi simpozioane,

servicii bancare, case de schimb valutar, aeroport,

autogară, benzinării, companii de transport, servicii

de închirieri autoturisme, însă lipseşte o ofertă

puternică integratoare a acestor servicii.

Timişoara este traversată de importante fluxuri

turistice din Vestul Europei care tranzitează zona

prin aeroportul internaţional, însă ofertele turistice

ale agenţiilor locale şi regionale nu reuşesc să

reţină decât o parte redusă din aceste fluxuri.

Conform Anuarului Statistic al României, la sfârşitul

anului 2005, Judeţul Timiş a avut o capacitate de

cazare în funcţiune de 1.756.000 locuri – zile,

înregistrând însă numai 200.000 de sosiri şi

518.000 înnoptări.

Serviciile turistice

21


5.1. Punctele tari

Dezvoltarea ulterioară a turismului se va

face în mod planificat pe o bază bună constând

în fluxul de vizitatori care ajung la Timişoara în

prezent – turism individual şi turism de afaceri sau

conferinţe.

Industria hotelieră este bine dezvoltată,

oferind diverse tipuri de cazare de la pensiuni la

hoteluri de trei sau patru stele.

În domeniul gastronomiei există un număr

mare de cafenele, baruri, gelaterii, pizzerii, cât

şi restaurante cu o atractivă ofertă de bucătărie

locală, regională şi internaţională.

Primăria a deschis Centrul de Informare

Turistică Timişoara pe una din străzile cele

mai circulate din Cartierul Cetate. Centrul de

Informare Turistică este deosebit de util pentru

orientarea vizitatorilor şi oferirea de informaţii

privind punctele de atracţie şi evenimentele

culturale.

5.2. Punctele slabe

Nu există politici coerente de dezvoltare a

turismului urban, bazate pe programe active şi

eficiente de marketing turistic al zonei.

Tipurile de cazare la preţuri medii şi mici

(moteluri pentru tineret) sunt relativ puţine, ceea

ce face oraşul mai puţin atractiv pentru categorii

de turişti cu buget redus.

În condiţiile în care românii au venituri mai

mici decât media europeană, preţurile ridicate

pentru cazare nu încurajează turiştii de pe plan

regional sau naţional să vină la Timişoara.

Timişoara este dezavantajată de trendul

naţional constatat la categoriile sociale cu

venituri mai consistente, care se orientează către

destinaţii în afara ţării. Turismul extern este mai

căutat, iar oferta de turism intern este lăsată

deoparte de multe firme de turism ca nerentabilă.

Nu există puncte de informare a turiştilor

la aeroport, la gară sau la intrările în Cartierul

Cetate.

22


5.3. Direcţii de dezvoltare

Se va dezvolta un circuit turistic conţinând

cele mai importante puncte de atracţie din Cetate.

Această linie de acţiune va fi coordonată cu

măsuri de dezvoltare a infrastructurii civile şi

turistice ce vor fi luate de Municipalitate.

Prezenţa Centrului de Informare Turistică

va fi semnalizată mai bine. Mai multe centre de

informare vor fi amplasate în punctele importante

unde vizitatorii intră în Timişoara şi în centrul

istoric (aeroport, gară, Piaţa Victoriei, eventual

Piaţa Mărăşti, Piaţa Ionel Brătianu).

Organizaţiile profesionale din industria de

turism se vor ocupa de introducerea unor sisteme

pentru ameliorarea şi controlul calităţii serviciilor.

Turismul gastronomic şi oenologic va fi

inclus într-o reţea generală de servicii, ca şi

alte puncte de atracţie şi agrement din afara

Timişoarei.

5.4. Activităţi prevăzute

Cursuri de formare şi calificare pentru

stimularea spiritului antreprenorial.

Introducerea unor sisteme de certificare şi

control al calităţii serviciilor turistice.

Măsuri pentru o mai bună valorificare a

străzilor comerciale din Cartierul Cetate.

Reabilitarea şi refuncţionalizarea subsolurilor

pentru activităţi comerciale şi de servicii, în

scopuri culturale, gastronomice, turistice

Dezvoltarea unei oferte de cazare pentru

turişti cu buget mediu şi redus.

Creşterea numărului de oferte de tururi

ghidate de oraş şi de tururi regionale.

Serviciile turistice

23


6

Promovarea

destinaţiei turistice Timişoara

24


În condiţiile în care, pe plan european există

sute de destinaţii turistice, fiecare dintre ele cu

atracţii, obiective interesante şi infractructuri tot

mai moderne, captarea eficientă a vizitatorilor a

devenit în prezent o competiţie extrem de acerbă.

Pentru o promovare cât mai eficientă, majoritatea

locaţiilor turistice se folosesc în ziua de astăzi un

mix complex de marketing şi activităţi promoţionale

începând de la organizarea de birouri proprii de

reprezentare şi promovare, prezenţe la expoziţii şi

târguri de specialitate, serii de materiale publicitare,

pagini internet şi până la publicitate în presa

scrisă şi audio-vizuală. Campanii de informare şi

influenţare de lungă durată sunt derulate în ţările

şi mediile ţintă.

Turismul intern la Timişoara are pe moment un

caracter sporadic şi din cauză că nu a fost până

în prezent susţinut de activităţi de promovare

susţinute, coerente şi organizate pe scară largă.

Hotelurile, restaurantele şi operatorii de turism

au întreprins activităţi de promovare individuală.

Instituţiile implicate, atât din sectorul public cât

şi din cel privat, au tipărit hărţi sau ghiduri şi

descrieri turistice ale punctelor de atracţie din

Municipiul Timişoara, însă aceste activităţi sunt

încă necoordonate.

Promovarea destinaţiei turistice Timişoara

25


6.1. Punctele tari

Iniţiativele publice şi private din domeniul

promovării au condus la realizarea unor produse

de marketing care pot fi incluse în cadrul unor

campanii de promovare complexe şi reprezintă un

bun exemplu ce poate fi urmat.

Reprezentanţi din industria turismului

din Timişoara pot participa la târguri naţionale

şi internaţionale, beneficiind de standurile

organizate de Autoritatea Naţională pentru

Turism.

Sunt folosite forme moderne de promovare:

pagina web a Primăriei Municipiului Timişoara

conţine un ghid turistic cu un conţinut bogat, în

vreme ce pagini web realizate de alte instituţii şi

organizaţii oferă informaţii despre muzee, teatre,

galerii de artă, orchestra filarmonică, restaurante,

discoteci.

6.2. Punctele slabe

Nu există un concept general pentru

promovarea turismului local şi regional.

Timişoara nu este inclusă ca destinaţie

distinctă în nici una din campaniile naţionale

sau internaţionale de promovare organizate de

Autoritatea Naţională pentru Turism. Prezenţa la

târgurile naţionale şi internaţionale de turism a

reprezentanţilor industriei locale de turism nu a

fost coordonată.

Ghidul turistic de pe pagina web a Primăriei

Municipiului Timişoara, deşi are un conţinut de

calitate, se încarcă foarte dificil şi este plasat

într-o bandă destul de puţin vizibilă.

Asociaţiile locale şi regionale de turism

nu au ajuns încă să funcţioneze la potenţialul

lor complet şi nu reuşesc să integreze şi să

coordoneze eforturile membrilor lor.

26


6.3. Direcţii de dezvoltare

6.4. Activităţi prevăzute

Autorităţile locale intenţionează să dezvolte Timişoara va depune eforturi în a colabora

împreună cu asociaţiile şi industria locală un plan

general de promovare a turismului.

cu ANT pentru a fi inclusă în campania naţională

de promovare a turismului.

Administraţia, asociaţiile, industria locală de Înfiinţarea unui site special pentru turism,

turism şi în general toţi cei care au interes în acest

domeniu vor colabora mai bine şi vor căuta măsuri

îmbunătăţirea website-urilor altor instituţii

sau organizaţii cu informaţii turistice mai bine

mai eficiente de cooperare pentru a obţine un efect structurate.

de sinergie în promovare.

Se vor realiza materiale în mai multe limbi şi

Toţi cei implicaţi vor conlucra cu Autoritatea acestea vor fi accesibile vizitatorilor.

Naţională pentru Turism în vederea includerii Municipiul Timişoara va pregăti un plan de

Timişoarei în campaniile naţionale şi internaţionale prezentare ca destinaţie turistică de excepţie în

de promovare.

cadrul târgurilor şi evenimentelor internaţionale.

Eforturile de marketing turistic vor fi

intensificate. Produsele şi instrumentele de

promovare vor fi diversificate – hărţi, broşuri, flyere

în mai multe limbi de circulaţie internaţională, care

vor distribuite printr-un sistem mai extins, astfel

încât turiştii să le găsească mai uşor.

Promovarea destinaţiei turistice Timişoara

27


7

Infrastructura de suport

pentru turism

28


Majoritatea studiilor de turism moderne au

demonstrat că gradul de satisfacţie al turiştilor

depinde în directă măsură de câţiva factori:

diversitatea şi caracterul pozitiv al experienţelor

trăite în cadrul unei locaţii turistice, confortul oferit

în activităţile de turism, securitatea personală

reflectată în gradul de securitate a locaţiei.

Toţi actorii implicaţi în dezvoltarea turismului în

Municipiul Timişoara sunt conştienţi de importanţa

unei infrastructuri de suport adiacentă necesară

pentru a oferi turiştilor experienţe intense şi

confortabile, care să ducă la creşterea nivelului

de satisfacţie şi să recomande Timişoara drept o

locaţie cu atractivitate.

Deşi nu este vorba propriu-zis de o infrastructură

specifică turismului, diferite elementele de

mobilare sau utilare a spaţiilor publice pot avea un

impact fundamental asupra experienţei turistice,

justificând astfel denumirea de infrastructură de

suport pentru activităţi turistice.

Iluminarea adecvată pe timpul nopţii este un factor

important în reducerea criminalităţii şi gradului de

insecuritate al spaţiilor publice. În acelaşi timp o

iluminare expresivă poate pune în valoare unele

zone sporindu-le atractivitatea sau marcând vizual

prezenţa unor obiective de importanţă deosebită.

Un alt mijloc de a îmbunătăţi gradul de confort

şi staisfacţie îl constituie sistemele de informare

care uşurează orientarea în zonele vizitate şi

direcţionarea spre punctele de atracţie ale zonei.

În acelaşi timp sistemele de informare cu caracter

explicative oferă vizitatorilor date de reţinut despre

locurile, clădirile şi monumentele întâlnite şi adaugă

un conţinut cognitiv experienţelor trăite.

Nu în ultimul rând, mobilarea şi organizarea spaţiului

poate aduce un grad sporit de confort producând în

bună măsură o filtrare subiectivă a senzaţiilor trăite.

Spaţiile de odihnă cu bănci, zonele cu umbră sau

punctele de belvedere de unde vizitatorii să poată

admira farmecul peisajului urban pot contribui la

obţinerea unor efecte pozitive.

Infrastructura de suport pentru turism

29


7.1. Punctele tari

Cartierul Cetate are un sistem de iluminat

public care asigură o iluminare de nivel

satisfăcător pentru a contribui la siguranţa

străzilor pe timp de noapte. Unele din clădirile de

valoare sunt scoase în evidenţă de sisteme de

iluminat arhitectonic.

Au început pregătirile pentru introducerea

unui sistem de amplasare pe clădiri de valoare din

Cartierul Cetate a plăcuţelor cu texte informative

care să conţină date şi informaţii istorice relevante

atât în limba română cât şi într-o limbă de largă

circulaţie internaţională.

Cele trei pieţe principale din Cetate (Piaţa

Victoriei, Piaţa Libertăţii şi Piaţa Unirii) sunt

mobilate cu bănci pe care vizitatorii sau localnicii

le pot folosi pentru a se odihni şi a admira

frumuseţea centrului istoric.

7.2. Punctele slabe

Sistemul de iluminat public necesită

importante lucrări de modernizare. Iluminatul

arhitectonic a fost amplasat după considerente

care au ţinut mai degrabă de puterea financiară

a instituţiilor din clădirile respective şi mai puţin

având în vedere valoarea acestora, lucru care

lasă în umbră numeroase clădiri şi monumente

atractive.

Clădirile şi monumentele importante nu sunt

încă semnalizate într-un sistem integrat, la fel

cum nu sunt semnalizate nici direcţiile pe care

turiştii ar trebui să le urmeze către aceste puncte

de atracţie.

Mobilierul urban din întreg cartierul Cetate

nu reflectă o concepţie unitară şi consistentă şi

necesită un proces de modernizare.

30


7.3. Direcţii de dezvoltare

Municipalitatea lucrează la un concept

integrat de iluminat public şi arhitectonic

în Cartierul Cetate, pe care urmează să îl

implementeze cu prioritate începând din zona

destinată pentru circuitul turistic.

Pornind de la conceptul existent de plăcuţe

informative ce urmează să fie amplasate pe

clădirile de interes turistic, va fi proiectat şi

introdus în Cetate un sistem complex şi integrat

de semnalizare, compus din patru tipuri de

semne. Informaţiile adiacente sistemului vor

fi redactate în mai multe limbi de circulaţie

internaţională.

Municipalitatea va dezvolta un sistem de

indicatoare stradale pentru a semnaliza direcţia

spre punctele relevante din punct de vedere

turistic (aeroport, gară, staţii de autobuze

regionale, parcări, Muzeul Satului, grădina

zoologică, spaţii de agrement etc).

Un nou concept de mobilier urban va fi

dezvoltat pentru Cartierul Cetate şi implementat

începând cu zona prioritară destinată pentru

circuitul turistic.

Va fi elaborat un concept pentru chioşcuri

din materiale uşoare şi moderne, cu un design

care să nu intre în conflict cu peisajul arhitectural

istoric, destinate unor centre mobile de informare

pentru turişti.

7.4. Activităţi prevăzute

Amplasarea de panouri cu hărţi la intrările în

oraş, la benzinării.

Semnalizarea parcărilor de autoturisme şi

autocare.

Modernizarea sistemului de iluminat public

stradal şi arhitectural.

Concept pentru mobilier urban.

Studiu şi implementarea unui sistem integrat

de semnalizare pentru informarea şi orientarea

turiştilor.

Infrastructura de suport pentru turism

31


8

Evenimente şi ofertă culturală

32


Locuitorii Timişoarei percep cultura ca pe o faţetă

a realităţii sociale, necesară pentru regenerarea

energiilor spirituale ale comunităţii şi în acelaşi

timp ca pe un factor care transformă spaţiul urban

într-unul intelectual deschis către întreaga lume.

Moştenirea culturală a oraşului, atât de specifică,

întăreşte identificarea locuitorilor cu oraşul lor şi dă

un avantaj Timişoarei în relaţiile şi în concurenţa

sa cu alte oraşe din regiune.

Cultura dă oraşului un caracter inconfundabil şi

atractiv atât pentru localnici cât şi pentru turişti, care

caută în manifestările culturale locale acel specific

ce le poate transforma vizita într-o experienţă

memorabilă.

Instituţiile culturale precum Filarmonica Banatul,

Opera Română, Teatrul de Păpuşi, Muzeul

Banatului, Biblioteca Judeţeană, Casa de Cultură

a Municipiului Timişoara sunt câteva puncte de

referinţă ale vieţii culturale timişorene.

Timişoara are privilegiul unic în estul Europei de a

găzdui într-o singură clădire patru instituţii culturale

cu profil diferit: Opera Română, Teatrul Naţional

Timişoara, Teatrul German, Teatrul Maghiar.

Oferta culturală este întregită de activitatea

uniunilor de creaţie, respectiv Uniunea Scriitorilor

şi Uniunea Artiştilor Plastici.

Prin moştenirea culturală şi prin actuala diversitate,

Timişoara este un puternic centru cultural naţional,

asigurând locuitorilor oraşului şi vizitatorilor o ofertă

culturală deosebit de valoroasă şi diversificată.

Activitatea celor 12 instituţii culturale profesioniste

situează Timişoara pe locul doi în ţară, după

Bucureşti, din punct de vedere al mărimii şi

diversităţii ofertei culturale.

Evenimente şi ofertă culturală

33


8.1. Punctele tari

Oraşul oferă, pe fundalul impresionant al

centrului vechi, o combinaţie unică de manifestări

artistice şi evenimente culturale pentru spectatorii

de toate gusturile şi vârstele. Aici iubitorii

de muzică clasică, operă, jazz, rock, house,

alternativă sau de muzică populară au parte de

concerte deosebite.

Timişoara este singurul oraş din România

care are teatre de stat ce pun în scenă piese în

limbile română, germană şi maghiară. Scena

artistică este completată de mai multe teatre

independente cum ar fi Teatrul Thespis sau

Teatrul de Garaj şi Curte Auăleu.

Oraşul este cunoscut şi pentru muzeele

şi expoziţiile de artă găzduite. În Palatul Baroc,

proaspăt renovat, a fost redeschis Muzeul de

Artă, cu multe lucrări valoroase. Acesta se adugă

celorlalte atractive muzee timişorene: Muzeul

Banatului cu secţiile sale diverse (de Arheologie,

Istorie, Etnografie şi Ştiinţele Naturii) şi Muzeul

Satului Bănăţean.

Manifestările muzeale, teatrale şi concertele

Operei sau Filarmonicii au un loc bine stabilit

în calendarul cultural al oraşului, care este

completat de diverse manifestări singulare şi de

festivaluri cu participare internaţională.

O bogată viaţă culturală de natură neinstituţională

este susţinută de organizaţii

neguvernamentale, grupări studenţeşti, proprietari

de galerii sau localuri.

8.2. Punctele slabe

Lipsa sistemelor de rezervare şi cumpărare

a biletelor on-line limitează posibilitatea turiştilor

de a-şi procura bilete din timp la manifestările

culturale din agenda oraşului, ceea ce în unele

cazuri scade atractivitatea evenimentelor pentru

anumite segmente de piaţă.

Formele de colaborare mai avansată între

reprezentanţii diferitelor instituţii şi domenii

culturale cu reprezentanţii turismului nu au fost

până în prezent explorate decât superficial.

Avantajele unui marketing cultural activ şi

unitar nu au fost încă valorificate.

34


8.3. Direcţii de dezvoltare

Va fi realizat un calendar unic, cu datele de

desfăşurare a evenimentelor stabilite de la finalul

anului anterior, care va cuprinde cea mai mare

parte dintre manifestările culturale pentru oraş şi

întreaga regiune.

Toţi cei implicaţi vor derula activităţi de

promovare a calendarului, astfel încât oferta

generală să fie bine cunoscută.

Se va studia introducerea conceptului de

„bilet de intrare unic”, care va da posibilitatea

participării la toate manifestările culturale.

Vor fi introduse în agenda anuală şi tipuri

noi de activităţi culturale de confluenţă cu alte

domenii – gastronomie, oenologie, târguri,

reuniuni profesionale etc.

Primăria va realiza o broşură de promovare

a calendarului evenimentelor în mai multe limbi

de circulaţie internaţională şi va creea o secţiune

specială pe pagina web dedicată acestuia.

Teatrul Naţional Timişoara va lua în

considerare organizarea în cadrul Festivalului

de Dramaturgie a unui număr mai mare de

spectacole în spaţiile publice, care au o mare

atractivitate pentru vizitatori.

Municipalitatea se va preocupa de

introducerea unor secţiuni speciale în cadrul

evenimentelor sau festivalurilor gastronomice

(Festivalul Cârnaţilor, Festivalul Berii) care să

le adauge valenţe culturale. Municipalitatea are

sarcina de a controla mai strict calitatea unor

evenimente pentru eliminarea kitsch-ului şi pentru

a evita conflictele cu modul de viaţă al Cetăţii.

Primăria va introduce un sistem de afişaj

în staţiile transportului public, de care operatorii

culturali non-profit să beneficieze gratuit.

8.4. Activităţi prevăzute

Municipalitatea împreună cu Teatrul Naţional

Timişoara vor studia posibilităţile de organizare a

unor spectacole de calitate în spaţiile publice.

Primăria va realiza o broşură de promovare

a calendarului evenimentelor în mai multe limbi şi

va crea o pagina web dedicată acestuia.

Se va studia posibilitatea ca sistemele de

afişaj să fie puse la dispoziţia operatorilor culturali

în mod gratuit.

Introducerea unei Sărbători a Cartierului

Cetate.

Continuarea Festivalului Mica Vienă.

Cercurile profesionale din domeniu au

propus iniţierea unui festivalul anual de film de

arhitectură.

Continuarea reabilitării Muzeului Revoluţiei,

amenajarea subsolului ca spaţiu expoziţional.

Reabilitare şi refuncţionalizare a Sinagogii

din str. Mărăşeşti.

Reabilitarea şi modernizarea complexului

Biserica Piaristă.

Va continua reabilitarea interiorului Palatului

Culturii.

Reabilitarea Cinematografului Capitol şi

a Grădinii de Vară, refuncţionalizare ca centru

cultural.

Evenimente şi ofertă culturală

35


9

Timişoara. Evoluţia istorică

Aşezarea din care a evoluat oraşul Timişoara

de astăzi a apărut pe malul Canalului Bega,

zonă care odinioară era înconjurată de apele şi

mlaştinile braţelor râului Timiş ca de o adevărată

fortificaţie naturală. În secolul II aici a existat o

fortificaţie romană, menţionată în documente

sub numele de castrum Themes. Timişoara este

atestată indirect într-un document din 1177 ca

parte al comitatului Timiş din Regatul Maghiar.

Datorită aşezării strategice, ce permitea controlul

unei mari părţi a Câmpiei Banatului, atât

Timişoara cât şi funcţia de comite de Timiş au

devenit din ce în ce mai importante. Timişoara a

început să se dezvolte în timpul domniei regelui

Carol Robert de Anjou, care în urma vizitei sale

din 1307 a ordonat construirea unui palat regal

şi, pentru o perioadă, a mutat capitala Ungariei

la Timişoara. Iancu de Hunedoara, care a

devenit comite de Timiş în 1440 a transformat

oraşul într-o tabără militară permanentă şi în

reşedinţă nobiliară. Cetatea a rămas în posesia

Corvineştilor până în 1490.

În 1552 o puternică armată otomană a atacat şi

cucerit cetatea, transformând-o în capitală de

vilayet otoman sub conducerea unui guvernator.

Cetatea, care s-a aflat sub controlul direct al

sultanului, avea un statut special, ca cel al

oraşelor Belgrad sau Buda iar în cele 200 de

ani de dominaţie otomană a suferit importante

transformări: bisericile au fost transformate în

moschei, în vreme ce fortăreaţa a fost adaptată

necesităţilor strategice otomane. Timişoara a trăit

o perioadă de relativă pace, fiind folosită de turci

mai ales ca punct de plecare pentru campaniile

lor militare îndreptate spre vest.

36


Timişoara a fost cucerită în 1716 de armatele

habsburgice sub conducerea lui Eugeniu de

Savoya, după care a devenit centrul Banatului

Timişean, un land autonom condus de la Viena,

iar după 1780 alipit Ungariei. În 1732 sediul

Episcopiei de la Cenad s-a mutat la Timişoara,

care a căpătat statut de oraş liber regesc în

1781. În secolul XIX dezvoltarea manufacturilor

şi apoi industrializarea aduc Timişoarei o înflorire

deosebită. După primul război mondial, în 1920,

Banatul s-a unit cu România.

Deşi oraşul Timişoara are o istorie de circa opt

secole, structura urbană şi clădirile actuale se

datorează activităţii de construcţii din ultimele trei

secole.

Cele mai importante clădiri, pieţele publice şi

ţesătura stradală din Cartierul Cetate au apărut

pe baza proiectelor realizate între 1725 şi 1765

de administraţia austriacă. De la limita exterioară

a fortificaţiilor, numită „linia de circumvalaţiune”,

se întindea Esplanada Cetăţii, o câmpie lată

de aproximativ 948 m. Pe această câmpie era

interzisă construirea oricăror edificii, pentru a lăsa

loc liber de tragere pentru artileria din Cetate. De

aceea, celelalte nuclee locuite ale oraşului au

fost construite la o distanţă de peste doi kilometri

distanţă faţă de centrul Cetăţii.

Încă din secolul XVIII, oraşul era constituit din

mai multe cartiere, fiecare având caracterul său

aparte şi funcţiunile sale specifice. Cartierul

Fabric, o suburbie cu caracter industrial incipient,

a avut iniţial funcţiuni de producţie. Cartierele

Iosefin, Elisabetin şi Mehala au avut la început

caracteristici rurale. În secolele XIX şi XX, aceste

cartiere au crescut şi s-au unit, datorită unei

evoluţii planificate, formând astăzi un organism

urban unitar, relativ coerent.

Cum oraşul nu a suferit distrugeri masive în

urma unor războaie sau cutremure catastrofale,

se păstrează majoritatea construcţiilor realizate

în ultimele trei secole. Ele formează astăzi pieţe

urbane (având fiecare caracteristici arhitectonice

particulare), construcţii importante care domină

ţesutul urban, şi fronturi stradale cu valoare

istorică. Încă mai există peste 14.500 de clădiri

istorice în oraşul actual, caracterizat printr-o

dezvoltare economică şi culturală dinamică.

Construcţiile istorice cu identităţi arhitecturale

foarte diverse acoperă o varietate impresionantă

de stiluri reprezintînd întreaga istorie a arhitecturii

europene de la perioada barocă până la cea

interbelică.

Specifice pentru Timişoara sunt şi parcurile,

zonele verzi din lungul Canalului Bega, care leagă

între ele diferitele cartiere istorice, înconjurînd

parţial Cartierul Cetate.

Într-o zonă în care influenţe culturale diferite

s-au întâlnit şi s-au întrepătruns înbogăţindu-se

reciproc, s-a creat o tradiţie urbană multiculturală,

o moştenire sprituală, la care se referă cu

mândrie timişorenii, atunci când numesc oraşul

lor „Mica Vienă”.

Cele peste 14.500 de clădiri istorice formează

astăzi cea mai mare rezervaţie de arhitectură din

ţară, de o valoare deosebită atât pentru România,

cât şi pentru Europa. Păstrarea acestei moşteniri

culturale constituie o datorie pentru autorităţile

publice locale şi pentru locuitori. Zonelele istorice

ale Timişoarei au calităţi care, puse în valoare

corect şi cu prudenţa necesară, pot deveni

deosebit de atractive atât pentru localnici, cât şi

pentru turişti.

Timişoara. Evoluţia istorică

37


10

Cartierul Cetate

de-a lungul timpului

Cartierul Cetate a fost dintotdeauna zona cea

mai importantă a Timişoarei. În acest areal,

acum peste 800 de ani a apărut o aşezare care a

constituit nucleul oraşului de astăzi.

De-a lungul secolelor această aşezare a jucat

un important rol administrativ, economic şi militar

în zonă. În 1552 a fost cucerită de turci, sub

administrarea cărora a rămas până în 1716,

când a fost recucerită de armatele habsburgice

sub conducerea prinţului Eugeniu de Savoya.

Administraţia austriacă a construit între 1725

şi 1756, pornind de la proiecte minuţioase,

structura stradală principală şi numeroase

clădiri ale acestui cartier care constituia centrul

politic, administrativ şi cultural al întregului oraş.

Zona Cetate era apărată de o uriaşă centură de

fortificaţii, lată de circa 500 metri, fromată din trei

inele concentrice. Dintre cele nouă bastioane ale

primului inel, s-a păstrat până în ziua de azi unul

singur.

În secolul XVIII arealul oraşului a depăşit zona

fortificată, însă din punct de vedere administrativ

Cetatea şi-a menţinut însemnătatea în spaţiul

urban, după cum o dovedeşte denumirea de

„Cartierul nr. 1”. Caracteristică pentru acest

centru istoric este ţesătura stradală rectangulară,

cu aspectul unei table de şah, dominată la acea

vreme de două pieţe publice.

În primele decenii ale secolului XX pe terenurile

din sud-vestul cetăţii eliberate în urma demolării

fortificaţiilor s-a construit „noul centru”, zonă care

în timp s-a integrat organic în ansamblul Cetăţii.

În acest mod a apărut un sistem unic de trei pieţe

urbane.

Cea mai recentă piaţă, Piaţa Victoriei, se întinde

de la Operă până la Catedrala Ortodoxă Română.

Chiar dacă aceste două dominante arhitectonice

au fost reconstruite în anii patruzeci, piaţa este

spaţial marcată de impozante clădiri în stilul

Secession, ridicate înainte de primul război

mondial. În opoziţie cu frontonul de piatră al

Operei, spaţiul Pieţei se deschide în cealaltă

parte spre generoasele spaţii verzi de pe malul

Begăi.

Strada Alba Iulia, o stradă îngustă, a cărei lăţime

este tipică pentru structura stradală a epocii, duce

din Piaţa Victoriei către Piaţa Libertăţii. Această

stradă a devenit astăzi una din cele mai iubite

străzi pietonale ale oraşului.

Piaţa Libertăţii este cea mai veche piaţă publică a

oraşului, flancată de Primăria Veche, Generalatul

şi Cazinoul Militar şi împodobită de statuia

Fecioarei Maria cu Sfântul Nepomuk. Strada

Alexandri conduce mai departe vizitatorii către

Piaţa Unirii, bijuteria Cartierului Cetate.

Piaţa Unirii (sau Piaţa Domului) este dominată

spaţial de cele mai importante clădiri ridicate

în secolul XVIII: Domul, respectiv Biserica

episcopală romano-catolică, Biserica Episcopală

Ortodoxă Sârbă şi Palatul Baroc. Aceste clădiri

se numără printre cele mai importante edificii

reprezentative pentru barocul din Banat iar

apropierea dintre cele două biserici episcopale

aparţinând diferitelor confesiuni este o mărturie

asupra spiritului de toleranţă religioasă care a

marcat viaţa publică a Timişoarei de-a lungul

secolelor.

Din punct de vedere turistic Cartierul Cetate are

o importanţă deosebită nu numai datorită valorii

arhitectonice deosebite a clădirilor şi pieţelor

publice, ci şi deoarece majoritatea bisericilor,

muzeelor, băncilor şi instituţiilor administrativpolitice

se găsesc în Cetate.

38

Cartierul Cetate de-a lungul timpului


Caseta tehnică

Primăria Municipiului Timișoara

Deutsche Gesellschaft fuer Technische Zusammenarbeit (GTZ)

Publicat: februarie 2008

Coordonare

Centrul de Reabilitare Urbană Timişoara (CRUT)

Coordonator: Jochen Gauly

Text și redactare

Marius Constantin, BCC

Aurelia Junie, Primăria Municipiului Timişoara

Michael Oprisch, CRUT

Grupul de lucru Timișoara

Alina Albu, Centrul de Turism Cultural Timişoara

Doina Antoniuc, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional

Timiş

Ilona Mihăieş, Centrul Euroregional pentru Democraţie Timişoara

Cristian Bădoiu, Asociaţia de Turism Banat

Blanca Bîtcă, Primăria Municipiului Timişoara

Michael Bullert, Syonic SRL

Sorin Ciurariu, Primăria Municipiului Timişoara

Adriana Deaconu, Primăria Municipiului Timişoara

Carmen Doroghi, Primăria Municipiului Timişoara

Constantin Graure, Primăria Municipiului Timişoara

Alexandra Răzvan-Mihalcea, Societatea Filarmonică Timişoara

Lucia Solomon, Info Centru Turistic Timişoara

Monica Stampar, Primăria Municipiului Timişoara

Grafică

Nele Marie Rojek, CRUT

Michael Engel, CRUT

Imagini foto

Primăria Municipiului Timişoara,

Centrul de Reabilitare Urbană Timişoara

Caseta tehnică

39


Contact

Primaria Municipiului Timisoara

Direcţia Dezvoltare

Bd. C.D. Loga nr. 1, 300030 Timişoara

tel: +40 256 - 408 300

fax: +40 256 - 490 635

www.primariatm.ro


























40