Română - GTZ

Cartierul Cetate Timişoara
Plan de acţiune pentru dezvoltarea turismului
Februarie 2008
1

Cartierul Cetate Timişoara
Plan de acţiune pentru dezvoltarea turismului
2

Cuprins
1 Plan de acţiune pentru dezvoltarea turismului în Timişoara ........................................ 04
1.1 De ce dezvoltarea turismului este un obiectiv dezirabil pentru Timişoara .............................. 05
1.2 Tendinţe şi opţiuni strategice .................................................................................................. 06
2 Timişoara. Oraş şi date ................................................................................................ 08
3 Cartierul Cetate – nucleul ofertei turistice ................................................................... 12
3.1 Punctele forte .......................................................................................................................... 14
3.2 Punctele slabe ......................................................................................................................... 14
3.3 Direcţii de dezvoltare. .............................................................................................................. 15
3.4 Activităţi prevăzute .................................................................................................................. 15
4 Accesibilitate şi trafic ................................................................................................... 16
4.1 Punctele fortei ......................................................................................................................... 18
4.2 Punctele slabe ......................................................................................................................... 18
4.3 Direcţii de dezvoltare ............................................................................................................... 19
4.4 Activităţi prevăzute .................................................................................................................. 19
5 Serviciile turistice ........................................................................................................ 20
5.1 Punctele forte .......................................................................................................................... 22
5.2 Punctele slabe ......................................................................................................................... 22
5.3 Direcţii de dezvoltare ............................................................................................................... 23
5.4 Activităţi prevăzute .................................................................................................................. 23
6 Promovarea destinaţiei turistice Timişoara .................................................................. 24
6.1 Punctele forte .......................................................................................................................... 26
6.2 Punctele slabe ......................................................................................................................... 26
6.3 Direcţii de dezvoltare ............................................................................................................... 27
6.4 Activităţi prevăzute .................................................................................................................. 27
7 Infrastructura de suport pentru turism ......................................................................... 28
7.1 Punctele forte .......................................................................................................................... 30
7.2 Punctele slabe ......................................................................................................................... 30
7.3 Direcţii de dezvoltare ............................................................................................................... 31
7.4 Activităţi prevăzute .................................................................................................................. 31
8 Evenimente şi ofertă culturală ..................................................................................... 32
8.1 Punctele forte .......................................................................................................................... 34
8.2 Punctele slabe ......................................................................................................................... 34
8.3 Direcţii de dezvoltare ............................................................................................................... 35
8.4 Activităţi prevăzute .................................................................................................................. 35
9 Timişoara. Evoluţia istorică ......................................................................................... 36
10 Cartierul Cetate de-a lungul timpului ........................................................................... 38
Caseta tehnică ...................................................................................................................... 39
3

1
Plan de acţiune pentru
dezvoltarea turismului în Timişoara
4

Reprezentanţi ai administraţiei publice locale,
ai diverselor instituţii, ai unor firme private şi
unor organizaţii neguvernamentale au participat
în anul 2007 la o serie extinsă de consultări
publice menite să colecteze şi să centralizeze
informaţii despre iniţiativele şi acţiunile în curs de
derulare sau aflate în stadiul de proiect care ar
putea contribui la o dezvoltare mai accelerată a
turismului în Timişoara.
Ca urmare a procesului participativ, care s-a
derulat pe parcursul a şase luni, a rezultat un
document care analizează şi defineşte punctele
forte şi punctele slabe ale stării actuale a
turismului în Timişoara, trasând în acelaşi timp
obiectivele şi liniile de acţiune într-o serie de
domenii subsumate sau conexe. Participanţii
au dat dovadă de un mare interes în analizarea
situaţiei din prezent şi în conceperea unor planuri
de dezvoltare viitoare.
Obiectivele acestui plan de dezvoltare a
turismului, aşa cum au fost definite de participanţii
la consultări, sunt următoarele:
• identificarea unor zone în care potenţialul
cultural, social şi economic al Timişoarei ar
putea fi mai bine fructificat astfel încât să poată
contribui la prosperitatea şi bunăstarea populaţiei
locale
• ameliorarea produsului turistic local,
diversificarea ofertei turistice şi, pe cale de
consecinţă, obţinerea unei satisfacţii mai mari a
vizitatorilor
• stabilirea măsurilor, acţiunilor şi fazelor
prioritare care vor fi urmate pentru a asigura o
dezvoltare durabilă a turismului
de patrimoniul oraşului, luând în considerare
interesele generaţiile viitoare şi principiile
dezvoltării durabile.
În acest context, Timişoara ar putea beneficia
de următoarele avantaje ale modificării de
paradigmă menţionate anterior:
• România a devenit în ultimii ani o destinaţie
turistică interesantă datorită patrimoniului cultural
şi a resurselor naturale. În cadrul spaţiului
naţional, Timişoara are o mare capacitate de
atragere a turiştilor datorită monumentelor sale
istorice de mare însemnătate, cât şi datorită
poziţiei sale geografice favorabile (poarta de
intrare în partea de vest a României).
• Dezvoltarea turismului va conduce la o
diversificare benefică a economiei oraşului,
completând-o prin servicii cu valoare adăugată
ridicată. Astfel se va micşora riscul pe care îl
implică o dezvoltare concentrată exclusiv asupra
industriei, care ar putea fi problematică pe termen
lung în condiţiile globalizării actuale.
• Dezvoltarea turismului va permite Timişoarei
să profite de întregul ei potenţial economic şi să
atingă un standard de viaţă mai bun.
• Dezvoltarea turismului va conduce la apariţia
de noi locuri de muncă, în principal pentru tineri.
• Dezvoltarea turismului va contribui la o
îmbunătăţire a imaginii oraşului, ceea ce
va conduce pe termen mediu la creşterea
atractivităţii Timişoarei pentru investitori.
1.1. De ce dezvoltarea turismului este un
obiectiv dezirabil pentru Timişoara
Oraşul Timişoara se află în prezent într-un
moment de schimbări structurale spectaculoase
şi se dezvoltă ca un centru industrial puternic. Cu
toate acestea, în cadrul contextului de schimbări
care au loc atât la nivelurile regionale cât şi în
structurile europene, în contextul globalizării,
Timişoara ar putea adăuga caracteristicilor sale şi
o atractivitate turistică mai mare.
Ideea centrală a acestui plan de dezvoltare
a turismului este de a explora modalităţile de
utilizare profitabilă şi raţională a resurselor
locale reprezentate de tradiţiile culturale şi
Plan de acţiune pentru dezvoltarea turismului în Timişoara
5

1.2. Tendinţe şi opţiuni strategice
În paralel cu reluarea dezvoltării industriale a
Timişoarei, turismul în oraş s-a dezvoltat mai
degrabă accidental în ultimele decenii, fără a
beneficia de intervenţii importante din partea
autorităţilor locale sau naţionale. Cele mai
frecvente forme de manifestare a turismului au
fost cele legate de activităţi profesionale sau
de afaceri, care au adus la Timişoara un flux
constant de vizitatori şi au condus la o creştere
a numărului de unităţi de cazare şi a numărului
de locuri în unităţile de cazare, asigurând astfel o
dezvoltare relativ satisfăcătoare a industriei locale
turistice.
Cu toate că infrastructura hotelieră s-a dezvoltat
mulţumitor, Timişoara şi zona înconjurătoare
nu au atras suficient de mulţi dintre turiştii care
vizitează România. Statisticile Judeţului Timiş,
comparate cu contextul naţional, ne arată că în
anul 2005 judeţul a atras numai 3,5% din totalul
de 5,86 milioane de turişti care au fost înregistraţi
în România. În acelaşi timp, tot în anul 2005
Judeţul Timiş a atras 4,9% din cei 1,49 milioane
de turişti din străinătate care au vizitat România
şi numai 2,9% din totalul de 4,37 milioane turişti
români înregistraţi.
Pe de altă parte, pe plan internaţional,
Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO)
preconizează că turismul internaţional va
continua să crească anual cu o rată de 4%,
ceea ce pe plan global înseamnă o creştere
importantă. Studiul Tourism 2020 Vision al
UNWTO anticipează că în anul 2020 călătoriile
internaţionale vor depăşi 1,56 miliarde, dintre care
1,2 miliarde vor fi interregionale şi 0,4 miliarde
vor fi călătorii pe distanţe mari. Până în anul 2020
Europa va rămâne cea mai populară destinaţie.
Conform UNWTO, până în 2020 cele mai căutate
trei zone turistice vor fi Europa (717 milioane
turişti), Asia de Est şi Pacificul (397 milioane)
şi cele două Americi (282 milioane), urmate de
Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud.
Aceste tendinţe la nivel internaţional indică
faptul că pentru Municipiul Timişoara există o
oportunitate însemnată de a profita de creşterea
din turism, care va fi mai accentuată în primul
rând în Europa, unde călătoriile internaţionale de
durată scurtă au devenit foarte populare.
Studiile pe plan european au arătat că turiştii din
ziua de azi dispun de un venit mai mare, de mai
mult timp liber, au o educaţie mai bună şi gusturi
mai sofisticate. Aceste condiţii duc la apariţia
pe piaţa turismului a unui important curent de
căutare de noi destinaţii, vizibil şi în cadrul
târgurilor turistice din ultimii doi ani.
Un alt trend de interes deosebit pentru Timişoara
este ilustrat de cercetările Cercului de Studiu
pentru Turism şi Dezvoltare din Germania. Cercul
a dat publicităţii în 2006 un studiu conform căruia
peste 80% dintre turiştii germani doresc să intre
în contact cu evenimente şi obiective care spun
ceva despre cultura ţării de destinaţie.
Grup 3
Excursii/circuite organizate
cu interes informativ/cultural
31 %
cu interes
Grup 2
Turism organizat de odihnă/recreere
cu interes informativ/cultural
23 %
organizat
Grup 4
Turism individual
cu interes informativ/cultural
27 %
individual
Grup 1
Turism organizat de odihnă/recreere
fără interes informativ/cultural
19 %
fara ˘˘interes
6

Studiul, bazat pe chestionarea a peste 8.000 de
turişti care şi-au făcut vacanţele în străinătate,
a arătat că 31% dintre aceştia optează pentru
excursii sau circuite cu interesul de a intra în
contact şi de a cunoaşte cultura ţării în care
călătoresc în vreme ce 23% se orientează către
turismul de odihnă şi recreere cu interesul de a
cunoaşte cultura respectivă. Dintre chestionaţi,
27% preferă turismul individual şi manifestă
acelaşi interes de contact cu tradiţiile ţării
în care călătoresc. Numai 19% au arătat că
preferă turismul organizat în scopuri de odihnă
şi recreere însă nu au nici un interes de a
cunoaşte viaţa şi cultura ţării pe care o vizitează.
Deşi studiul menţionat se referă la Germania,
tendinţe asemănătoare se observă în practică în
activităţile firmelor de turism din cele mai multe
ţări europene.
Cartierul Cetate face parte din patrimoniul cultural
naţional care, administrat în mod adecvat, poate
oferi oportunităţi ample de afaceri pentru localnici
şi o experienţă de calitate înaltă pentru vizitatori.
Importanţa acordată valorii culturale a Cartierului
Cetate şi modalităţile pentru valorificarea acestuia
vor atrage conştientizarea în rândurile comunităţii
şi sprijinul acesteia pentru conservarea acestui
obiectiv preţios de patrimoniu cultural arhitectural.
Turismului cultural i se vor adăuga alte ramuri ale
turismului orientate înspre calitate mai degrabă
decât spre cantitate, promovând un turism
nevătămător din punct de vedere ecologic.
Sinteza celor două tendinţe manifestate pe piaţa
internaţională constituie bune premise pentru ca
Timişoara să poată beneficia de creşterea pieţei
turistice şi de preferinţele tot mai accentuate
ale consumatorilor pentru adăugarea unei laturi
culturale turismului.
După consultările cu diferiţi reprezentanţi din
administraţie, economie, cultură şi educaţie,
precum şi cu profesioniştii din industria turistică,
municipalitatea a decis, pentru a echilibra profilul
activităţilor economice ale Timişoarei, să ia în
considerare măsuri pentru a încuraja dezvoltarea
organizată a turismului în general şi a optat
pentru o dezvoltare gradată a turismului cultural
(în special turismul axat pe patrimoniu) pentru a
menţine şi valorifica patrimoniul cultural şi modul
de viaţă local.
Dezbaterile publice au arătat că toţi partenerii
consultaţi şi-au exprimat dorinţa ca Timişoara să
devină, pe lângă o destinaţie cu multe elemente
de atracţie culturală, şi o locaţie pentru congrese,
târguri şi conferinţe la nivel internaţional.
Analizele şi studiile pragmatice au arătat că în
prezent cel mai important atu pentru dezvoltarea
turismului în Timişoara este cartierul istoric
Cetate. Planul de dezvoltare a turismului se
concentrează prin urmare asupra direcţiilor
principale ce trebuie luate în considerare în
Cartierul Cetate, ca primă prioritate.
În viitor, acest plan de dezvoltare va fi completat
cu o planificare strategică referitoare la alte
cartiere şi zone ale Timişoarei.
Plan de acţiune pentru dezvoltarea turismului în Timişoara
7

2
Timişoara. Oraş şi date
8

Timişoara, cel mai vestic dintre oraşele mari ale
României, are o populaţie de peste 320.000 de
locuitori şi o economie bazată în principal pe
industrie, care a cunoscut o deosebită înflorire în
ultimii zece ani.
Oraşul este un punct nodal important pentru
traficul internaţional atât aerian cât şi rutier şi de
cale ferată. Timişoara se află la mai puţin de 700
de kilometri distnaţă de 13 capitale europene.
Caracterul de metropolă al Timişoarei devine
tot mai evident odată cu creşterea rolului său
în regiune ca centru economic, administrativ şi
cultural.
Timişoara este cel mai mare centru economic şi
cultural-ştiinţific al Regiunii de Dezvoltare Vest,
concentrând peste 25% din populaţia urbană,
peste 30% din producţia industrială, peste 35%
din activităţile comerciale şi aproape 70% din
numărul de studenţi ai regiunii. Cu cei 50.000 de
studenţi, Timişoara este unul din cele mai mari
centre universitare din România.
Oraşul, cunoscut în regiune sub denumirea
de „Mica Vienă” sau „Viena estului” datorită
patrimoniului său cultural şi arhitectural de mare
valoare, este situat pe râul Bega, care îi conferă
atractivitate, un farmec deosebit şi o valoroasă
zonă de agrement.
Cartierul Cetate, care reprezintă nucleul
oraşului istoric dezvoltat în secolul al XVIII-lea
din aşezarea situată în interiorul fortificaţiilor
medievale, lasă o impresie puternică asupra
tuturor vizitatorilor, fiind în acelaşi timp o vitrină a
oraşului şi un magnet pentru turişti.
Vizitatorii sunt atraşi şi de cartierele adiacente,
care au luat naştere în afara fortificaţiilor şi s-au
dezvoltat în secolul al XIX-lea, cu o perioadă de
înflorire la începutul secolului al XX-lea.
Dezvoltarea urbană policentrică a Timişoarei
a condus la evoluţia diferită a unor cartiere
care, deşi au un aspect în general unitar dat de
multitudinea de clădiri în stil eclectic şi Secession,
sunt constituite pe structuri stradale şi parcelare
diferite, ceea ce dă oraşului un aspect variat şi
atractiv.
Timişoara a fost de-a lungul secolelor şi a rămas
şi în prezent un oraş deschis, cu importante valori
de cultură şi civilizaţie şi cu o mare capacitate de
integrare culturală şi socială. Aceste trăsături sunt
ilustrate şi de pluralitatea etnică şi confesională a
Timişoarei.
În Timişoara trăiesc nu mai puţin de 29 de grupuri
etnice (dintre care cei mai numeroşi sunt românii,
maghiarii, sârbii şi germanii) şi 18 religii şi culte.
Convieţuirea timp de opt veacuri a mai multor
grupuri etnice şi religioase a condus la apariţia
unei competenţe interculturale deosebite cu
care locuitorii oraşului se mândresc şi care le dă
acestora o atitudine extrem de deschisă către
lume.
Timişoara. Oraş şi date
9

Istoria fascinantă, valorosul patrimoniu cultural şi
un bagaj bogat de experienţe culturale specifice
Timişoarei constituie o ofertă de vârf care nu a
fost încă utilizată suficient şi pe baza căreia oraşul
plănuieşte să obţină rezultate mai bune.
Incompleta fructificare a potenţialului din
domeniului turismului este demonstrată de
indicatorii referitori la cele mai importante aspecte
ale industriei ospitalităţii din ultimii ani, prezentate
în tabelele alăturate.
Cifrele făcute publice de Direcţia Judeţeană de
Statistică Timiş arată că Timişoara deţinea în
anul 2005 două treimi, respectiv 66%, din totalul
locurilor de cazare în hotelurile din Judeţul Timiş
şi 70% din numărul total de hoteluri din întregul
judeţ.
Municipiul Timişoara 2002 2003 2004 2005
Total unităţilor de cazare 32 34 44 56
Locuri în unităţile de cazare 2250 2545 2814 3185
Hoteluri 17 19 20 26
Locuri în hoteluri 1465 1911 1948 2263
Judeţul Timişoara 2002 2003 2004 2005
Total unităţilor de cazare 89 95 106 91
Locuri în unităţile de cazare 4555 4938 5187 5410
Hoteluri 27 29 32 37
Locuri în hoteluri 2624 3035 3151 3424
Indicii de utilizare netă 35,6% 32,8% 32,2% 29,5%
2002 2003 2004 2005
Turişti cazaţi total 172.271 175.752 190.335 200.376
Turişti din străinătate 52.984 63.095 69.502 73.377
Turişti din ţară 119.287 112.657 120.833 126.999
Numărul de înnoptări 478.000 481.000 514.000 518.000
Durata medie a sejurului 2,77 zile 2,73 zile 2,70 zile 2,58 zile
Potenţialul turistic valoros, dar insuficient
valorificat, permite oportunităţi de creştere peste
media ultimilor ani, creştere care ar putea fi
bazată în principal pe îmbunătăţirea condiţiiilor
de vizitare a oraşului şi pe baza introducerii unor
elemente care ar face Timişoara un oraş demn de
conceptul visitor-friendly.
Bunele practici de pe continentul european au
arătat că turismul ia o dezvoltare mai accentuată
acolo unde există următoarele condiţii necesare:
• în primul rând o locaţie interesantă sau
valoroasă, cu potenţial de atractivitate turistică
şi cu un aspect îngrijit, care să ofere experienţe
pozitive
• evenimente artistice şi culturale care să anime
locaţia şi să ofere vizitatorilor experienţe atractive
• legături de transport care să permită
vizitatorilor accesul la locaţie şi în interiorul
locaţiei
• infrastructura necesară pentru a susţine
turismul, infrastructra anexă de suport pentru a
uşura vizitarea şi a mări gradul de staisfacţie al
vizitatorilor
Numărul total de turişti cazaţi în Judeţul Timiş
a crescut constant de la 172.271 în 2002 până
la 200.376 în 2005. Deşi în anul 2003 creşterea
numărului total de turişti cazaţi a fost de 2%, în
anul 2004 s-a înregistrat o creştere bună de 8,1%
iar în anul 2005 de 5,2%.
Numărul turiştilor din străinătate a crescut
constant în aceşti ani, în timp ce numărul turiştilor
originari din ţară a înregistrat un regres în anul
2003, după care a continuat din nou să crească.
Cu toate că a existat o creştere constantă a
numărului de turişti, în anii 2003 – 2005 Judeţul
Timiş a înregistrat o scădere a duratei medii de
şedere de la 2,77 zile la 2,58 zile şi în acelaşi timp
o scădere a indicilor de utilizare netă a locurilor de
cazare de la 35,6% la 29,5%.
10

• asistenţă specializată din partea companiilor de
turism care să ofere serviciile specifice: ghidaje,
rezervări, informaţii
• o promovare constantă atât a locaţiei cât şi a
evenimentelor.
Toate aceste condiţii sine qua non trebuie avute în
vedere pentru dezvoltarea turismului în Timişoara.
Pentru atingerea acestor scopuri, grupul de lucru
format în urma consultărilor publice a elaborat
prezentul plan pentru dezvoltarea turismului
în Timişoara bazat pe creşterea atractivităţii
Cartierului Cetate. Planul de acţiune este detaliat
în capitolele 3 – 8.
Partenerii implicaţi în realizarea planului pentru
dezvoltarea turismului şi-au propus următoarele
obiective de creştere până în 2015:
• Creşterea numărului de turişti cazaţi la 400.000
anual
• Creşterea duratei medii a sejurului pe vizitator
până la 3 zile.
Timişoara. Oraş şi date
11

3
Cartierul Cetate –
nucleul ofertei turistice
12

Fiind locul de naştere al oraşului şi centrul celor mai
multe activităţilor publice, Cartierul Cetate constituie
punctul de atracţie pentru toţi vizitatorii.
Oraşul a fost menţionat în documente la începutul
secolului al XII-lea şi a avut o dezvoltare înfloritoare de
la mijlocul secolului al XVIII-lea, devenind un puternic
centru regional economic şi cultural cu ambiţia de a fi
comparat cu Viena.
Dezvoltarea oraşului, deşi după secolul al XVII-lea a
urmat un model policentric, a avut un punct de referinţă
în Cartierul Cetate, care a reprezentat centrul politic,
administrativ şi cultural al oraşului.
În Municipiul Timişoara, zona de rezervaţie a
Cartierului Cetate beneficiază de un regulament de
urbanism special, care se bazează pe ideea protejării
valorilor arhitectonice şi culturale ale clădirilor şi
spaţiilor publice istorice.
acestea trebuie completate cu măsuri de valorizare
a acestui patrimoniu, care va ajunge astfel să atragă
interesul atât al turiştilor, cât şi, indirect, al mediilor de
afaceri.
Parcurile şi canalul Bega reprezintă de asemenea
potenţiale atracţii turistice valoroase ale acestei părţi
a oraşului.
Timişoara este de asemenea cunoscută drept oraşul
unde s-a declanşat revoluţia care a pus capăt regimului
dictatorial comunist în România, deschizând drumul
spre întoarcerea ţării la democraţie.
În centrul ofertei turistice a Timişoarei propunem
vizitatorilor noştri ecourile unei interesante istorii
urbane de peste 830 de ani, împreună cu o serie de
experienţe culturale şi artistice pe fundalul peisajului
arhitectonic fascinant al Cetăţii.
Comunitatea timişoreană a ajuns la concluzia că
participarea mai intensă a patrimoniului istoric la
viaţa contemporană ar fi benefică, acesta constituind
o resursă valoroasă în amorsarea unor activităţi
economice importante – respectiv turismul (şi în
principal turismul cultural şi de patrimoniu).
Patrimoniul istoric al Cartierului Cetate este văzut
decomunitate drept o avuţie care asigură memoria
şi identitatea oraşului şi a populaţiei, fiind o vitrină a
valorilor sale artistice şi culturale. Pentru ca măsurile
de conservare a patrimoniului construit să contribuie
semnificativ la revitalizarea economică a municipiului,
Cartierul Cetate – nucleul ofertei turistice
13

3.1. Punctele forte
Foarte multe din clădirile istorice şi-au
menţinut în mare măsură substanţa constructivă
veche.
Suprafaţa mare a Cetăţii, cu clădirile
sale în stiluri diverse şi pieţele publice largi,
singularizează Cartierul Cetate dintre toate
cartierele Timişoarei drept destinaţia cea mai
potrivită pentru turismul cultural.
Cartierul Cetate este înconjurat de parcuri
atractive şi de spaţii verzi care au conferit
Timişoarei renumele de „Oraşul-Grădină”.
La sud, Cartierul Cetate este mărginit de
canalul râului Bega, ale cărui maluri verzi oferă o
frumoasă promenadă pentru prietenii naturii. Bega
dispune de un mare potenţial de navigaţie de
agrement, canotaj şi alte sporturi nautice.
Monumentele, fântânile şi muzeele situate în
Cetate oferă publicului puncte de atracţie precum
şi importante oportunităţi pentru un agrement
de calitate completat cu valenţe culturale şi
educative.
Cele trei pieţe publice din Cetate alcătuiesc
un frumos circuit turistic. Experienţa firmelor de
turism a arătat că Piaţa Victoriei, cu istoria ei
impresionantă legată de Revoluţia Română, este
un foarte bun punct de plecare al circuitului în timp
ce Piaţa Unirii, cu spaţiile ei ample, cafenelele şi
terasele, este văzută ca punctul de destinaţie al
acestui tur.
3.2. Punctele slabe
Multe din clădirile de mare valoare istorică
şi arhitecturală se află într-un stadiu avansat de
degradare, unele din ele fiind chiar periclitate.
Clădirile şi monumentele neglijate dau o imagine
dezolantă cartierului şi diminuează nivelul de
satisfacţie a turistului, producând adesea un efect
pronunţat de experienţă negativă.
Parcurile sunt echipate cu mobilier (bănci,
coşuri de gunoi, locuri de joacă pentru copii) şi
dotări de grădină (spaliere, palisade, pergole)
învechite şi deteriorate.
Promenada de-a lungul canalului Bega nu
este structurată în mod coerent şi continuu, în
timp ce aleile şi mobilierul sunt în multe zone
neglijate.
Unele din monumentele şi statuile din
Cartierul Cetate nu sunt puse în valoare conform
potenţialului lor.
14

3.3. Direcţii de dezvoltare
Timişoara intenţionează să dezvolte un
turism de calitate înaltă, în concordanţă cu
tradiţiile culturale ale oraşului şi regiunii şi care
va accentua, conserva şi valorifica patrimoniul
cultural al Timişoarei.
Municipalitatea a demarat în 2006 Programul
de renovare prudentă a cartierelor istorice în
vederea dezvoltării durabile şi a revitalizării
economice a oraşului Timişoara, program care
este în derulare în momentul de faţă. Programul
are o mare importanţă pentru domeniul turistic
deoarece asigură restaurarea elementelor
arhitectonice şi urbane care constituie nucleul
ofertei turistice a Cartierului Cetate. O primă
prioritate o va constitui reabilitarea clădirilor şi a
spaţiilor publice.
Viitorul cartierului Cetate depinde de
eficienţa managementului urban: un amestec
echilibrat al funcţiilor de locuire, comerţ, afaceri,
cultură şi trafic neagresiv care vor duce la o
îmbunătăţire a calităţii vieţii.
Mobilierul şi dotările parcurilor şi spaţiilor
verzi vor fi îmbunătăţite şi înnoite. Pentru malurile
canalului Bega vor fi dezvoltate planuri de
reabilitare sau restructurare pentru a dezvolta
un spaţiu de agrement şi de activităţi sportive
accesibile şi atractive pentru localnici şi vizitatori,
care să constituie o ofertă suplimentară faţă de
turul oraşului. Unul din obiectivele pe termen
lung va fi reabilitarea albiei râului pentru a o face
navigabilă pentru ambarcaţiuni de agrement.
Monumentele, fântânile şi statuile din Cetate
vor fi restaurate şi puse mai bine în valoare
pentru a oferi turiştilor o experienţă pozitivă şi
intensă.
3.4. Activităţi prevăzute
Program de conservare a imobilelor cu
importanţă turistică aflate în pericol.
Proiecte de reabilitare prudentă a imobilelor
valoroase din punct de vedere arhitectonic şi
istoric.
Dezvoltarea parcului din spatele Catedralei
Mitropolitane, creşterea calităţii de agrement.
Elaborarea unui concept de reabilitare a
podurilor peste Bega.
Elaborarea studiului de fezabilitate pentru
reamenajarea Canalului Bega (reamenajarea
şi punerea în valoare a malurilor, îmbunătăţirea
calităţii apei, recondiţionarea albiei).
Amenajarea zonelor pietonale, pieţelor
publice şi spaţiului public
Reabilitare monumentelor, statuilor şi
fântânilor.
Reabilitarea şi reînnoirea parcurilor
adiacente.
Reabilitarea vestigiilor vechii Cetăţi, punerea
lor în valoare în scopuri turistice.
Reabilitarea şi refuncţionalizarea Sălii de
Sport.
Cartierul Cetate – nucleul ofertei turistice
15

4
Accesibilitate şi trafic
16

Pentru dezvoltarea turismului în Municipiul
Timişoara, care aspiră la statutul de nod de trafic
european, este de o extremă importanţă extinderea
continuă a infrastructurii de trafic ce leagă oraşul
de alte localităţi, cât şi îmbunătăţirea continuă a
situaţiei traficului orăşenesc şi a transportului în
comun urban.
Accesibilitatea oraşului trebuie completată cu
măsuri care să asigure vizitatorilor o mobilitate
ridicată în spaţiul urban şi o accesibilitate deosebită
punctelor de atracţie din Cartierul Cetate.
Accesibilitatea Municipiului Timişoara
Rutieră
Municipiul Timişoara se află în centrul unei reţele
rutiere dense, formate din drumuri europene,
naţionale şi judeţene (E 70, E 671, DN 6, DN 59,
DN 59 A, DN 69, DJ 591, DJ 592, DJ 691), care
asigură accesul spre oraş şi din oraş spre atracţiile
turistice din zona învecinată sau din alte regiuni ale
ţării.
Feroviară
Timişoara are două legături feroviare internaţionale
cu Iugoslavia (la Jimbolia şi Vârşeţ), însă nu are
posibilitatea accesului feroviar direct spre Ungaria,
acesta fiind posibil doar prin punctul de trecere al
frontierei de la Curtici, judeţul Arad.
Aeriană
Aeroportul Internaţional Timişoara asigură curse
regulate spre Bucureşti, Craiova, Cluj, Sibiu,
Oradea, Satu Mare, Constanţa, Iaşi, Bacău,
Suceava, Budapesta, Viena, München, Lvov,
Chişinău, Frankfurt, Stuttgart, Düsseldorf, Atena,
Torino, Florenţa, Roma, Ancona, Bergamo,
Verona, Veneţia, Bari, Milano.
Aeroportul beneficiază de condiţii naturale
deosebite (un număr foarte mare de zile favorabile
decolării şi aterizării aeronavelor).
Legăturile Municipiului Timişoara cu ţările
învecinate sunt asigurate de două puncte majore
de trecere a frontierei cu Iugoslavia – Stamora -
Moraviţa şi Jimbolia (cărora li se adaugă puncte
de trecere a frontierei pentru micul trafic Lunca -
Kikinda, Foeni - Iaşa-Tomici şi Vălcani - Mokrini)
şi un punct de trecere a frontierei cu Ungaria la
Cenad - Kiszombor, care asigură legătura directă
între Timişoara – Budapesta şi vestul Europei.
Accesibilitate şi trafic
17

4.1. Punctele tari
Timişoara dispune de un aeroport
internaţional modern, cu un trafic aerian bogat şi
cu zboruri internaţionale pe direcţii ce pot favoriza
dezvoltarea turismului.
Aeroportul Internaţional Timişoara
oferă servicii complete de handling şi checkin
companiilor aeriene şi servicii complexe
pasagerilor. Pistele au fost modernizate şi permit
accesul aeronavelor mari.
Oraşul este în acelaşi timp conectat la
reţeaua şoselelor inter-regionale şi europene şi
are o conectare la magistralele feroviare spre
Europa Occidentală.
Judeţul Timiş are cea mai mare densitate de
reţele feroviare din România, cu peste 90 km cale
ferată/100 km2 de teritoriu, iar Timişoara este cel
mai important nod de căi ferate din judeţ şi din
partea de vest a ţării.
Înnoirea parcului de mijloace de transport
public din ultimii ani a determinat îmbunătăţirea
condiţiilor de confort ale transportului public
urban. Întreprinderea de transport municipal
dispune de reţele extinse de autobuz, troleibuz şi
tramvai care corespund în bună măsură cerinţelor
din punctul de vedere al acoperirii şi frecvenţei de
circulaţie.
Biletele de transport în comun sunt
menţinute la preţuri foarte accesibile.
4.2. Punctele slabe
Principala gară feroviară (Gara de Nord),
deşi situată într-o zonă centrală, are o clădire
învechită, care necesită modernizări urgente. De
asemenea, spaţiul adiacent gării este insuficient
structurat din punct de vedere al utilizărilor,
traficului, parcărilor şi conexiunilor cu alte
mijloace de transport.
Circulaţia feroviară în zonă suferă din pricina
stării tehnice de uzură înaintată a căilor de rulare,
din cauza punctelor de gâtuire a circulaţiei care
determină viteza de circulaţie redusă a trenurilor
şi întârzieri, întreţinerea deficitară a materialului
rulant, precum şi serviciile deficitare pentru
călători.
Datorită faptului că centura ocolitoare
a oraşului nu este finalizată, nu este posibilă
descărcarea circulaţiei oraşului de cea de tranzit,
ceea ce aglomerează principalele artere de trafic
şi face ca accesul dinspre periferii spre zonele
centrale să fie relativ dificil.
Există discontinuităţi în circulaţia pietonală
iar construcţia pistelor pentru biciclişti se află doar
într-o fază incipientă.
Dezvoltarea accelerată din ultimii ani a
condus la intensificarea circulaţiei în Cartierul
Cetate, care ajunge în pragul blocajului la orele
de vârf.
Numărul redus de locuri de parcare a dus la
ocuparea trotuarelor cu autoturisme staţionate.
Străzile înguste din cartierul Cetate sunt
aglomerate cu maşini parcate pe ambele trotuare,
ceea ce le îngreunează turiştilor posibilităţile de
plimbare şi admirare a peisajului urban.
18

4.3. Direcţii de dezvoltare
Timişoara va fi conectată la traseul
autostrăzii ce va lega sudul şi centrul ţării cu zona
vestică, autostradă planificată a fi construită până
în anul 2011.
Primăria Municipiului Timişoara va colabora
cu autorităţile judeţene şi cu firme private pentru
îmbunătăţirea transportului public în judeţ, astfel
încât să creeze şi o reţea de deservire a punctelor
de atracţie din afara oraşului.
Se lucrează la decongestionarea traficului
din zona istorică a Timişoarei prin realizarea unei
centuri ocolitoare a oraşului. Proiectul centurii
ocolitoare este în sarcina Consiliului Judeţean
Timiş.
Municipalitatea lucrează în prezent la
realizarea unui concept integrat de circulaţie la
nivel periurban, la nivelul oraşului cât şi la un
concept similar pentru Cartierul Cetate, menit să
îmbunătăţească simţitor condiţiile de trafic auto,
să mărească siguranţa traficului pietonal şi să
determine o scădere a poluării.
O dezvoltare turistică în Cartierul Cetate
necesită extinderea zonelor pietonale astfel încât
pieţele publice să fie legate de artere pietonale,
pe care turiştii să le poată urma în cursul
circuitului de vizitare.
Municipalitatea timişoreană va explora
posibilităţile de realizarea unor parcări supra- sau
sub-terane la limita Cartierului Cetate.
Municipalitatea va proiecta şi introduce
piste pentru biciclete acolo unde lăţimea străzilor
o permite şi cu prioritate în zona centurii verzi
formate din parcurile din Cetate şi de pe malul
canalului Bega. Asociaţiile de turism vor căuta
mijloace de a încuraja firmele care vor introduce
oferta de închiriere de biciclete.
4.4. Activităţi prevăzute
Realizarea unei hărţi a sistemului de
transport public - în curs de realizare de către
Centrul de Informare Turistică Timişoara.
Concept integrat pentru stabilirea zonelor
pietonale, modelarea pieţelor publice, amenajarea
spaţiului public.
Introducerea cardului Timişoara cu reduceri
pentru elevi, studenţi, turişti
Repunerea în circulaţie a tramvaiului turistic
– momentan acesta poate fi solicitat de grupuri
organizate.
Reabilitarea şi recondiţionarea podurilor
peste Bega.
Construirea de parcări subterane sau
supraetajate: str. Oituz (aprox. 600 locuri), Piaţa
700 (aprox. 600 locuri), în apropierea Pieţei
Unirii, în scuarul din faţa Hotelului Timişoara, în
apropierea Centrului Comercial Bega.
Accesibilitate, trafic
19

5
Serviciile turistice
20

Cu toate că pentru operatorii de turism organizat
de pe plan naţional şi internaţional Timişoara
încă nu este pe listele de destinaţii constant
solicitate, industria turismului s-a dezvoltat aici
pentru a satisface cererile numărului tot mai
mare de oameni de afaceri şi specialişti aduşi de
dezvoltarea industrială şi economică a oraşului şi
a zonei înconjurătoare.
Industria hotelieră din Timişoara a crescut suficient
de mult în ultimii ani, oferind acum spaţii de cazare
de bună şi foarte bună calitate şi un număr suficient
de paturi, cu tendinţă de creştere în continuare.
Infrastructura generală (Aeroportul Internaţional
Timişoara, căile feroviare şi cele rutiere) şi
infrastructura turistică din Judeţul Timiş (peste 40
de hoteluri şi moteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 11
vile şi 30 de pensiuni, totalizând peste 5.410 locuri
de cazare), existenţa unei facultăţi specializate
în turism şi a mai multor asociaţii în domeniu,
creează condiţii pentru dezvoltarea în continuare
a turismului intern şi internaţional.
Există o gamă largă de servicii de susţinere a
turismului - agenţii de turism, (100 agenţi de turism
- tur operatori combinaţi şi 7 agenţii detailiste),
agenţii de voiaj, săli de congrese şi simpozioane,
servicii bancare, case de schimb valutar, aeroport,
autogară, benzinării, companii de transport, servicii
de închirieri autoturisme, însă lipseşte o ofertă
puternică integratoare a acestor servicii.
Timişoara este traversată de importante fluxuri
turistice din Vestul Europei care tranzitează zona
prin aeroportul internaţional, însă ofertele turistice
ale agenţiilor locale şi regionale nu reuşesc să
reţină decât o parte redusă din aceste fluxuri.
Conform Anuarului Statistic al României, la sfârşitul
anului 2005, Judeţul Timiş a avut o capacitate de
cazare în funcţiune de 1.756.000 locuri – zile,
înregistrând însă numai 200.000 de sosiri şi
518.000 înnoptări.
Serviciile turistice
21

5.1. Punctele tari
Dezvoltarea ulterioară a turismului se va
face în mod planificat pe o bază bună constând
în fluxul de vizitatori care ajung la Timişoara în
prezent – turism individual şi turism de afaceri sau
conferinţe.
Industria hotelieră este bine dezvoltată,
oferind diverse tipuri de cazare de la pensiuni la
hoteluri de trei sau patru stele.
În domeniul gastronomiei există un număr
mare de cafenele, baruri, gelaterii, pizzerii, cât
şi restaurante cu o atractivă ofertă de bucătărie
locală, regională şi internaţională.
Primăria a deschis Centrul de Informare
Turistică Timişoara pe una din străzile cele
mai circulate din Cartierul Cetate. Centrul de
Informare Turistică este deosebit de util pentru
orientarea vizitatorilor şi oferirea de informaţii
privind punctele de atracţie şi evenimentele
culturale.
5.2. Punctele slabe
Nu există politici coerente de dezvoltare a
turismului urban, bazate pe programe active şi
eficiente de marketing turistic al zonei.
Tipurile de cazare la preţuri medii şi mici
(moteluri pentru tineret) sunt relativ puţine, ceea
ce face oraşul mai puţin atractiv pentru categorii
de turişti cu buget redus.
În condiţiile în care românii au venituri mai
mici decât media europeană, preţurile ridicate
pentru cazare nu încurajează turiştii de pe plan
regional sau naţional să vină la Timişoara.
Timişoara este dezavantajată de trendul
naţional constatat la categoriile sociale cu
venituri mai consistente, care se orientează către
destinaţii în afara ţării. Turismul extern este mai
căutat, iar oferta de turism intern este lăsată
deoparte de multe firme de turism ca nerentabilă.
Nu există puncte de informare a turiştilor
la aeroport, la gară sau la intrările în Cartierul
Cetate.
22

5.3. Direcţii de dezvoltare
Se va dezvolta un circuit turistic conţinând
cele mai importante puncte de atracţie din Cetate.
Această linie de acţiune va fi coordonată cu
măsuri de dezvoltare a infrastructurii civile şi
turistice ce vor fi luate de Municipalitate.
Prezenţa Centrului de Informare Turistică
va fi semnalizată mai bine. Mai multe centre de
informare vor fi amplasate în punctele importante
unde vizitatorii intră în Timişoara şi în centrul
istoric (aeroport, gară, Piaţa Victoriei, eventual
Piaţa Mărăşti, Piaţa Ionel Brătianu).
Organizaţiile profesionale din industria de
turism se vor ocupa de introducerea unor sisteme
pentru ameliorarea şi controlul calităţii serviciilor.
Turismul gastronomic şi oenologic va fi
inclus într-o reţea generală de servicii, ca şi
alte puncte de atracţie şi agrement din afara
Timişoarei.
5.4. Activităţi prevăzute
Cursuri de formare şi calificare pentru
stimularea spiritului antreprenorial.
Introducerea unor sisteme de certificare şi
control al calităţii serviciilor turistice.
Măsuri pentru o mai bună valorificare a
străzilor comerciale din Cartierul Cetate.
Reabilitarea şi refuncţionalizarea subsolurilor
pentru activităţi comerciale şi de servicii, în
scopuri culturale, gastronomice, turistice
Dezvoltarea unei oferte de cazare pentru
turişti cu buget mediu şi redus.
Creşterea numărului de oferte de tururi
ghidate de oraş şi de tururi regionale.
Serviciile turistice
23

6
Promovarea
destinaţiei turistice Timişoara
24

În condiţiile în care, pe plan european există
sute de destinaţii turistice, fiecare dintre ele cu
atracţii, obiective interesante şi infractructuri tot
mai moderne, captarea eficientă a vizitatorilor a
devenit în prezent o competiţie extrem de acerbă.
Pentru o promovare cât mai eficientă, majoritatea
locaţiilor turistice se folosesc în ziua de astăzi un
mix complex de marketing şi activităţi promoţionale
începând de la organizarea de birouri proprii de
reprezentare şi promovare, prezenţe la expoziţii şi
târguri de specialitate, serii de materiale publicitare,
pagini internet şi până la publicitate în presa
scrisă şi audio-vizuală. Campanii de informare şi
influenţare de lungă durată sunt derulate în ţările
şi mediile ţintă.
Turismul intern la Timişoara are pe moment un
caracter sporadic şi din cauză că nu a fost până
în prezent susţinut de activităţi de promovare
susţinute, coerente şi organizate pe scară largă.
Hotelurile, restaurantele şi operatorii de turism
au întreprins activităţi de promovare individuală.
Instituţiile implicate, atât din sectorul public cât
şi din cel privat, au tipărit hărţi sau ghiduri şi
descrieri turistice ale punctelor de atracţie din
Municipiul Timişoara, însă aceste activităţi sunt
încă necoordonate.
Promovarea destinaţiei turistice Timişoara
25

6.1. Punctele tari
Iniţiativele publice şi private din domeniul
promovării au condus la realizarea unor produse
de marketing care pot fi incluse în cadrul unor
campanii de promovare complexe şi reprezintă un
bun exemplu ce poate fi urmat.
Reprezentanţi din industria turismului
din Timişoara pot participa la târguri naţionale
şi internaţionale, beneficiind de standurile
organizate de Autoritatea Naţională pentru
Turism.
Sunt folosite forme moderne de promovare:
pagina web a Primăriei Municipiului Timişoara
conţine un ghid turistic cu un conţinut bogat, în
vreme ce pagini web realizate de alte instituţii şi
organizaţii oferă informaţii despre muzee, teatre,
galerii de artă, orchestra filarmonică, restaurante,
discoteci.
6.2. Punctele slabe
Nu există un concept general pentru
promovarea turismului local şi regional.
Timişoara nu este inclusă ca destinaţie
distinctă în nici una din campaniile naţionale
sau internaţionale de promovare organizate de
Autoritatea Naţională pentru Turism. Prezenţa la
târgurile naţionale şi internaţionale de turism a
reprezentanţilor industriei locale de turism nu a
fost coordonată.
Ghidul turistic de pe pagina web a Primăriei
Municipiului Timişoara, deşi are un conţinut de
calitate, se încarcă foarte dificil şi este plasat
într-o bandă destul de puţin vizibilă.
Asociaţiile locale şi regionale de turism
nu au ajuns încă să funcţioneze la potenţialul
lor complet şi nu reuşesc să integreze şi să
coordoneze eforturile membrilor lor.
26

6.3. Direcţii de dezvoltare
6.4. Activităţi prevăzute
Autorităţile locale intenţionează să dezvolte Timişoara va depune eforturi în a colabora
împreună cu asociaţiile şi industria locală un plan
general de promovare a turismului.
cu ANT pentru a fi inclusă în campania naţională
de promovare a turismului.
Administraţia, asociaţiile, industria locală de Înfiinţarea unui site special pentru turism,
turism şi în general toţi cei care au interes în acest
domeniu vor colabora mai bine şi vor căuta măsuri
îmbunătăţirea website-urilor altor instituţii
sau organizaţii cu informaţii turistice mai bine
mai eficiente de cooperare pentru a obţine un efect structurate.
de sinergie în promovare.
Se vor realiza materiale în mai multe limbi şi
Toţi cei implicaţi vor conlucra cu Autoritatea acestea vor fi accesibile vizitatorilor.
Naţională pentru Turism în vederea includerii Municipiul Timişoara va pregăti un plan de
Timişoarei în campaniile naţionale şi internaţionale prezentare ca destinaţie turistică de excepţie în
de promovare.
cadrul târgurilor şi evenimentelor internaţionale.
Eforturile de marketing turistic vor fi
intensificate. Produsele şi instrumentele de
promovare vor fi diversificate – hărţi, broşuri, flyere
în mai multe limbi de circulaţie internaţională, care
vor distribuite printr-un sistem mai extins, astfel
încât turiştii să le găsească mai uşor.
Promovarea destinaţiei turistice Timişoara
27

7
Infrastructura de suport
pentru turism
28

Majoritatea studiilor de turism moderne au
demonstrat că gradul de satisfacţie al turiştilor
depinde în directă măsură de câţiva factori:
diversitatea şi caracterul pozitiv al experienţelor
trăite în cadrul unei locaţii turistice, confortul oferit
în activităţile de turism, securitatea personală
reflectată în gradul de securitate a locaţiei.
Toţi actorii implicaţi în dezvoltarea turismului în
Municipiul Timişoara sunt conştienţi de importanţa
unei infrastructuri de suport adiacentă necesară
pentru a oferi turiştilor experienţe intense şi
confortabile, care să ducă la creşterea nivelului
de satisfacţie şi să recomande Timişoara drept o
locaţie cu atractivitate.
Deşi nu este vorba propriu-zis de o infrastructură
specifică turismului, diferite elementele de
mobilare sau utilare a spaţiilor publice pot avea un
impact fundamental asupra experienţei turistice,
justificând astfel denumirea de infrastructură de
suport pentru activităţi turistice.
Iluminarea adecvată pe timpul nopţii este un factor
important în reducerea criminalităţii şi gradului de
insecuritate al spaţiilor publice. În acelaşi timp o
iluminare expresivă poate pune în valoare unele
zone sporindu-le atractivitatea sau marcând vizual
prezenţa unor obiective de importanţă deosebită.
Un alt mijloc de a îmbunătăţi gradul de confort
şi staisfacţie îl constituie sistemele de informare
care uşurează orientarea în zonele vizitate şi
direcţionarea spre punctele de atracţie ale zonei.
În acelaşi timp sistemele de informare cu caracter
explicative oferă vizitatorilor date de reţinut despre
locurile, clădirile şi monumentele întâlnite şi adaugă
un conţinut cognitiv experienţelor trăite.
Nu în ultimul rând, mobilarea şi organizarea spaţiului
poate aduce un grad sporit de confort producând în
bună măsură o filtrare subiectivă a senzaţiilor trăite.
Spaţiile de odihnă cu bănci, zonele cu umbră sau
punctele de belvedere de unde vizitatorii să poată
admira farmecul peisajului urban pot contribui la
obţinerea unor efecte pozitive.
Infrastructura de suport pentru turism
29

7.1. Punctele tari
Cartierul Cetate are un sistem de iluminat
public care asigură o iluminare de nivel
satisfăcător pentru a contribui la siguranţa
străzilor pe timp de noapte. Unele din clădirile de
valoare sunt scoase în evidenţă de sisteme de
iluminat arhitectonic.
Au început pregătirile pentru introducerea
unui sistem de amplasare pe clădiri de valoare din
Cartierul Cetate a plăcuţelor cu texte informative
care să conţină date şi informaţii istorice relevante
atât în limba română cât şi într-o limbă de largă
circulaţie internaţională.
Cele trei pieţe principale din Cetate (Piaţa
Victoriei, Piaţa Libertăţii şi Piaţa Unirii) sunt
mobilate cu bănci pe care vizitatorii sau localnicii
le pot folosi pentru a se odihni şi a admira
frumuseţea centrului istoric.
7.2. Punctele slabe
Sistemul de iluminat public necesită
importante lucrări de modernizare. Iluminatul
arhitectonic a fost amplasat după considerente
care au ţinut mai degrabă de puterea financiară
a instituţiilor din clădirile respective şi mai puţin
având în vedere valoarea acestora, lucru care
lasă în umbră numeroase clădiri şi monumente
atractive.
Clădirile şi monumentele importante nu sunt
încă semnalizate într-un sistem integrat, la fel
cum nu sunt semnalizate nici direcţiile pe care
turiştii ar trebui să le urmeze către aceste puncte
de atracţie.
Mobilierul urban din întreg cartierul Cetate
nu reflectă o concepţie unitară şi consistentă şi
necesită un proces de modernizare.
30

7.3. Direcţii de dezvoltare
Municipalitatea lucrează la un concept
integrat de iluminat public şi arhitectonic
în Cartierul Cetate, pe care urmează să îl
implementeze cu prioritate începând din zona
destinată pentru circuitul turistic.
Pornind de la conceptul existent de plăcuţe
informative ce urmează să fie amplasate pe
clădirile de interes turistic, va fi proiectat şi
introdus în Cetate un sistem complex şi integrat
de semnalizare, compus din patru tipuri de
semne. Informaţiile adiacente sistemului vor
fi redactate în mai multe limbi de circulaţie
internaţională.
Municipalitatea va dezvolta un sistem de
indicatoare stradale pentru a semnaliza direcţia
spre punctele relevante din punct de vedere
turistic (aeroport, gară, staţii de autobuze
regionale, parcări, Muzeul Satului, grădina
zoologică, spaţii de agrement etc).
Un nou concept de mobilier urban va fi
dezvoltat pentru Cartierul Cetate şi implementat
începând cu zona prioritară destinată pentru
circuitul turistic.
Va fi elaborat un concept pentru chioşcuri
din materiale uşoare şi moderne, cu un design
care să nu intre în conflict cu peisajul arhitectural
istoric, destinate unor centre mobile de informare
pentru turişti.
7.4. Activităţi prevăzute
Amplasarea de panouri cu hărţi la intrările în
oraş, la benzinării.
Semnalizarea parcărilor de autoturisme şi
autocare.
Modernizarea sistemului de iluminat public
stradal şi arhitectural.
Concept pentru mobilier urban.
Studiu şi implementarea unui sistem integrat
de semnalizare pentru informarea şi orientarea
turiştilor.
Infrastructura de suport pentru turism
31

8
Evenimente şi ofertă culturală
32

Locuitorii Timişoarei percep cultura ca pe o faţetă
a realităţii sociale, necesară pentru regenerarea
energiilor spirituale ale comunităţii şi în acelaşi
timp ca pe un factor care transformă spaţiul urban
într-unul intelectual deschis către întreaga lume.
Moştenirea culturală a oraşului, atât de specifică,
întăreşte identificarea locuitorilor cu oraşul lor şi dă
un avantaj Timişoarei în relaţiile şi în concurenţa
sa cu alte oraşe din regiune.
Cultura dă oraşului un caracter inconfundabil şi
atractiv atât pentru localnici cât şi pentru turişti, care
caută în manifestările culturale locale acel specific
ce le poate transforma vizita într-o experienţă
memorabilă.
Instituţiile culturale precum Filarmonica Banatul,
Opera Română, Teatrul de Păpuşi, Muzeul
Banatului, Biblioteca Judeţeană, Casa de Cultură
a Municipiului Timişoara sunt câteva puncte de
referinţă ale vieţii culturale timişorene.
Timişoara are privilegiul unic în estul Europei de a
găzdui într-o singură clădire patru instituţii culturale
cu profil diferit: Opera Română, Teatrul Naţional
Timişoara, Teatrul German, Teatrul Maghiar.
Oferta culturală este întregită de activitatea
uniunilor de creaţie, respectiv Uniunea Scriitorilor
şi Uniunea Artiştilor Plastici.
Prin moştenirea culturală şi prin actuala diversitate,
Timişoara este un puternic centru cultural naţional,
asigurând locuitorilor oraşului şi vizitatorilor o ofertă
culturală deosebit de valoroasă şi diversificată.
Activitatea celor 12 instituţii culturale profesioniste
situează Timişoara pe locul doi în ţară, după
Bucureşti, din punct de vedere al mărimii şi
diversităţii ofertei culturale.
Evenimente şi ofertă culturală
33

8.1. Punctele tari
Oraşul oferă, pe fundalul impresionant al
centrului vechi, o combinaţie unică de manifestări
artistice şi evenimente culturale pentru spectatorii
de toate gusturile şi vârstele. Aici iubitorii
de muzică clasică, operă, jazz, rock, house,
alternativă sau de muzică populară au parte de
concerte deosebite.
Timişoara este singurul oraş din România
care are teatre de stat ce pun în scenă piese în
limbile română, germană şi maghiară. Scena
artistică este completată de mai multe teatre
independente cum ar fi Teatrul Thespis sau
Teatrul de Garaj şi Curte Auăleu.
Oraşul este cunoscut şi pentru muzeele
şi expoziţiile de artă găzduite. În Palatul Baroc,
proaspăt renovat, a fost redeschis Muzeul de
Artă, cu multe lucrări valoroase. Acesta se adugă
celorlalte atractive muzee timişorene: Muzeul
Banatului cu secţiile sale diverse (de Arheologie,
Istorie, Etnografie şi Ştiinţele Naturii) şi Muzeul
Satului Bănăţean.
Manifestările muzeale, teatrale şi concertele
Operei sau Filarmonicii au un loc bine stabilit
în calendarul cultural al oraşului, care este
completat de diverse manifestări singulare şi de
festivaluri cu participare internaţională.
O bogată viaţă culturală de natură neinstituţională
este susţinută de organizaţii
neguvernamentale, grupări studenţeşti, proprietari
de galerii sau localuri.
8.2. Punctele slabe
Lipsa sistemelor de rezervare şi cumpărare
a biletelor on-line limitează posibilitatea turiştilor
de a-şi procura bilete din timp la manifestările
culturale din agenda oraşului, ceea ce în unele
cazuri scade atractivitatea evenimentelor pentru
anumite segmente de piaţă.
Formele de colaborare mai avansată între
reprezentanţii diferitelor instituţii şi domenii
culturale cu reprezentanţii turismului nu au fost
până în prezent explorate decât superficial.
Avantajele unui marketing cultural activ şi
unitar nu au fost încă valorificate.
34

8.3. Direcţii de dezvoltare
Va fi realizat un calendar unic, cu datele de
desfăşurare a evenimentelor stabilite de la finalul
anului anterior, care va cuprinde cea mai mare
parte dintre manifestările culturale pentru oraş şi
întreaga regiune.
Toţi cei implicaţi vor derula activităţi de
promovare a calendarului, astfel încât oferta
generală să fie bine cunoscută.
Se va studia introducerea conceptului de
„bilet de intrare unic”, care va da posibilitatea
participării la toate manifestările culturale.
Vor fi introduse în agenda anuală şi tipuri
noi de activităţi culturale de confluenţă cu alte
domenii – gastronomie, oenologie, târguri,
reuniuni profesionale etc.
Primăria va realiza o broşură de promovare
a calendarului evenimentelor în mai multe limbi
de circulaţie internaţională şi va creea o secţiune
specială pe pagina web dedicată acestuia.
Teatrul Naţional Timişoara va lua în
considerare organizarea în cadrul Festivalului
de Dramaturgie a unui număr mai mare de
spectacole în spaţiile publice, care au o mare
atractivitate pentru vizitatori.
Municipalitatea se va preocupa de
introducerea unor secţiuni speciale în cadrul
evenimentelor sau festivalurilor gastronomice
(Festivalul Cârnaţilor, Festivalul Berii) care să
le adauge valenţe culturale. Municipalitatea are
sarcina de a controla mai strict calitatea unor
evenimente pentru eliminarea kitsch-ului şi pentru
a evita conflictele cu modul de viaţă al Cetăţii.
Primăria va introduce un sistem de afişaj
în staţiile transportului public, de care operatorii
culturali non-profit să beneficieze gratuit.
8.4. Activităţi prevăzute
Municipalitatea împreună cu Teatrul Naţional
Timişoara vor studia posibilităţile de organizare a
unor spectacole de calitate în spaţiile publice.
Primăria va realiza o broşură de promovare
a calendarului evenimentelor în mai multe limbi şi
va crea o pagina web dedicată acestuia.
Se va studia posibilitatea ca sistemele de
afişaj să fie puse la dispoziţia operatorilor culturali
în mod gratuit.
Introducerea unei Sărbători a Cartierului
Cetate.
Continuarea Festivalului Mica Vienă.
Cercurile profesionale din domeniu au
propus iniţierea unui festivalul anual de film de
arhitectură.
Continuarea reabilitării Muzeului Revoluţiei,
amenajarea subsolului ca spaţiu expoziţional.
Reabilitare şi refuncţionalizare a Sinagogii
din str. Mărăşeşti.
Reabilitarea şi modernizarea complexului
Biserica Piaristă.
Va continua reabilitarea interiorului Palatului
Culturii.
Reabilitarea Cinematografului Capitol şi
a Grădinii de Vară, refuncţionalizare ca centru
cultural.
Evenimente şi ofertă culturală
35

9
Timişoara. Evoluţia istorică
Aşezarea din care a evoluat oraşul Timişoara
de astăzi a apărut pe malul Canalului Bega,
zonă care odinioară era înconjurată de apele şi
mlaştinile braţelor râului Timiş ca de o adevărată
fortificaţie naturală. În secolul II aici a existat o
fortificaţie romană, menţionată în documente
sub numele de castrum Themes. Timişoara este
atestată indirect într-un document din 1177 ca
parte al comitatului Timiş din Regatul Maghiar.
Datorită aşezării strategice, ce permitea controlul
unei mari părţi a Câmpiei Banatului, atât
Timişoara cât şi funcţia de comite de Timiş au
devenit din ce în ce mai importante. Timişoara a
început să se dezvolte în timpul domniei regelui
Carol Robert de Anjou, care în urma vizitei sale
din 1307 a ordonat construirea unui palat regal
şi, pentru o perioadă, a mutat capitala Ungariei
la Timişoara. Iancu de Hunedoara, care a
devenit comite de Timiş în 1440 a transformat
oraşul într-o tabără militară permanentă şi în
reşedinţă nobiliară. Cetatea a rămas în posesia
Corvineştilor până în 1490.
În 1552 o puternică armată otomană a atacat şi
cucerit cetatea, transformând-o în capitală de
vilayet otoman sub conducerea unui guvernator.
Cetatea, care s-a aflat sub controlul direct al
sultanului, avea un statut special, ca cel al
oraşelor Belgrad sau Buda iar în cele 200 de
ani de dominaţie otomană a suferit importante
transformări: bisericile au fost transformate în
moschei, în vreme ce fortăreaţa a fost adaptată
necesităţilor strategice otomane. Timişoara a trăit
o perioadă de relativă pace, fiind folosită de turci
mai ales ca punct de plecare pentru campaniile
lor militare îndreptate spre vest.
36

Timişoara a fost cucerită în 1716 de armatele
habsburgice sub conducerea lui Eugeniu de
Savoya, după care a devenit centrul Banatului
Timişean, un land autonom condus de la Viena,
iar după 1780 alipit Ungariei. În 1732 sediul
Episcopiei de la Cenad s-a mutat la Timişoara,
care a căpătat statut de oraş liber regesc în
1781. În secolul XIX dezvoltarea manufacturilor
şi apoi industrializarea aduc Timişoarei o înflorire
deosebită. După primul război mondial, în 1920,
Banatul s-a unit cu România.
Deşi oraşul Timişoara are o istorie de circa opt
secole, structura urbană şi clădirile actuale se
datorează activităţii de construcţii din ultimele trei
secole.
Cele mai importante clădiri, pieţele publice şi
ţesătura stradală din Cartierul Cetate au apărut
pe baza proiectelor realizate între 1725 şi 1765
de administraţia austriacă. De la limita exterioară
a fortificaţiilor, numită „linia de circumvalaţiune”,
se întindea Esplanada Cetăţii, o câmpie lată
de aproximativ 948 m. Pe această câmpie era
interzisă construirea oricăror edificii, pentru a lăsa
loc liber de tragere pentru artileria din Cetate. De
aceea, celelalte nuclee locuite ale oraşului au
fost construite la o distanţă de peste doi kilometri
distanţă faţă de centrul Cetăţii.
Încă din secolul XVIII, oraşul era constituit din
mai multe cartiere, fiecare având caracterul său
aparte şi funcţiunile sale specifice. Cartierul
Fabric, o suburbie cu caracter industrial incipient,
a avut iniţial funcţiuni de producţie. Cartierele
Iosefin, Elisabetin şi Mehala au avut la început
caracteristici rurale. În secolele XIX şi XX, aceste
cartiere au crescut şi s-au unit, datorită unei
evoluţii planificate, formând astăzi un organism
urban unitar, relativ coerent.
Cum oraşul nu a suferit distrugeri masive în
urma unor războaie sau cutremure catastrofale,
se păstrează majoritatea construcţiilor realizate
în ultimele trei secole. Ele formează astăzi pieţe
urbane (având fiecare caracteristici arhitectonice
particulare), construcţii importante care domină
ţesutul urban, şi fronturi stradale cu valoare
istorică. Încă mai există peste 14.500 de clădiri
istorice în oraşul actual, caracterizat printr-o
dezvoltare economică şi culturală dinamică.
Construcţiile istorice cu identităţi arhitecturale
foarte diverse acoperă o varietate impresionantă
de stiluri reprezintînd întreaga istorie a arhitecturii
europene de la perioada barocă până la cea
interbelică.
Specifice pentru Timişoara sunt şi parcurile,
zonele verzi din lungul Canalului Bega, care leagă
între ele diferitele cartiere istorice, înconjurînd
parţial Cartierul Cetate.
Într-o zonă în care influenţe culturale diferite
s-au întâlnit şi s-au întrepătruns înbogăţindu-se
reciproc, s-a creat o tradiţie urbană multiculturală,
o moştenire sprituală, la care se referă cu
mândrie timişorenii, atunci când numesc oraşul
lor „Mica Vienă”.
Cele peste 14.500 de clădiri istorice formează
astăzi cea mai mare rezervaţie de arhitectură din
ţară, de o valoare deosebită atât pentru România,
cât şi pentru Europa. Păstrarea acestei moşteniri
culturale constituie o datorie pentru autorităţile
publice locale şi pentru locuitori. Zonelele istorice
ale Timişoarei au calităţi care, puse în valoare
corect şi cu prudenţa necesară, pot deveni
deosebit de atractive atât pentru localnici, cât şi
pentru turişti.
Timişoara. Evoluţia istorică
37

10
Cartierul Cetate
de-a lungul timpului
Cartierul Cetate a fost dintotdeauna zona cea
mai importantă a Timişoarei. În acest areal,
acum peste 800 de ani a apărut o aşezare care a
constituit nucleul oraşului de astăzi.
De-a lungul secolelor această aşezare a jucat
un important rol administrativ, economic şi militar
în zonă. În 1552 a fost cucerită de turci, sub
administrarea cărora a rămas până în 1716,
când a fost recucerită de armatele habsburgice
sub conducerea prinţului Eugeniu de Savoya.
Administraţia austriacă a construit între 1725
şi 1756, pornind de la proiecte minuţioase,
structura stradală principală şi numeroase
clădiri ale acestui cartier care constituia centrul
politic, administrativ şi cultural al întregului oraş.
Zona Cetate era apărată de o uriaşă centură de
fortificaţii, lată de circa 500 metri, fromată din trei
inele concentrice. Dintre cele nouă bastioane ale
primului inel, s-a păstrat până în ziua de azi unul
singur.
În secolul XVIII arealul oraşului a depăşit zona
fortificată, însă din punct de vedere administrativ
Cetatea şi-a menţinut însemnătatea în spaţiul
urban, după cum o dovedeşte denumirea de
„Cartierul nr. 1”. Caracteristică pentru acest
centru istoric este ţesătura stradală rectangulară,
cu aspectul unei table de şah, dominată la acea
vreme de două pieţe publice.
În primele decenii ale secolului XX pe terenurile
din sud-vestul cetăţii eliberate în urma demolării
fortificaţiilor s-a construit „noul centru”, zonă care
în timp s-a integrat organic în ansamblul Cetăţii.
În acest mod a apărut un sistem unic de trei pieţe
urbane.
Cea mai recentă piaţă, Piaţa Victoriei, se întinde
de la Operă până la Catedrala Ortodoxă Română.
Chiar dacă aceste două dominante arhitectonice
au fost reconstruite în anii patruzeci, piaţa este
spaţial marcată de impozante clădiri în stilul
Secession, ridicate înainte de primul război
mondial. În opoziţie cu frontonul de piatră al
Operei, spaţiul Pieţei se deschide în cealaltă
parte spre generoasele spaţii verzi de pe malul
Begăi.
Strada Alba Iulia, o stradă îngustă, a cărei lăţime
este tipică pentru structura stradală a epocii, duce
din Piaţa Victoriei către Piaţa Libertăţii. Această
stradă a devenit astăzi una din cele mai iubite
străzi pietonale ale oraşului.
Piaţa Libertăţii este cea mai veche piaţă publică a
oraşului, flancată de Primăria Veche, Generalatul
şi Cazinoul Militar şi împodobită de statuia
Fecioarei Maria cu Sfântul Nepomuk. Strada
Alexandri conduce mai departe vizitatorii către
Piaţa Unirii, bijuteria Cartierului Cetate.
Piaţa Unirii (sau Piaţa Domului) este dominată
spaţial de cele mai importante clădiri ridicate
în secolul XVIII: Domul, respectiv Biserica
episcopală romano-catolică, Biserica Episcopală
Ortodoxă Sârbă şi Palatul Baroc. Aceste clădiri
se numără printre cele mai importante edificii
reprezentative pentru barocul din Banat iar
apropierea dintre cele două biserici episcopale
aparţinând diferitelor confesiuni este o mărturie
asupra spiritului de toleranţă religioasă care a
marcat viaţa publică a Timişoarei de-a lungul
secolelor.
Din punct de vedere turistic Cartierul Cetate are
o importanţă deosebită nu numai datorită valorii
arhitectonice deosebite a clădirilor şi pieţelor
publice, ci şi deoarece majoritatea bisericilor,
muzeelor, băncilor şi instituţiilor administrativpolitice
se găsesc în Cetate.
38
Cartierul Cetate de-a lungul timpului

Caseta tehnică
Primăria Municipiului Timișoara
Deutsche Gesellschaft fuer Technische Zusammenarbeit (GTZ)
Publicat: februarie 2008
Coordonare
Centrul de Reabilitare Urbană Timişoara (CRUT)
Coordonator: Jochen Gauly
Text și redactare
Marius Constantin, BCC
Aurelia Junie, Primăria Municipiului Timişoara
Michael Oprisch, CRUT
Grupul de lucru Timișoara
Alina Albu, Centrul de Turism Cultural Timişoara
Doina Antoniuc, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional
Timiş
Ilona Mihăieş, Centrul Euroregional pentru Democraţie Timişoara
Cristian Bădoiu, Asociaţia de Turism Banat
Blanca Bîtcă, Primăria Municipiului Timişoara
Michael Bullert, Syonic SRL
Sorin Ciurariu, Primăria Municipiului Timişoara
Adriana Deaconu, Primăria Municipiului Timişoara
Carmen Doroghi, Primăria Municipiului Timişoara
Constantin Graure, Primăria Municipiului Timişoara
Alexandra Răzvan-Mihalcea, Societatea Filarmonică Timişoara
Lucia Solomon, Info Centru Turistic Timişoara
Monica Stampar, Primăria Municipiului Timişoara
Grafică
Nele Marie Rojek, CRUT
Michael Engel, CRUT
Imagini foto
Primăria Municipiului Timişoara,
Centrul de Reabilitare Urbană Timişoara
Caseta tehnică
39

Contact
Primaria Municipiului Timisoara
Direcţia Dezvoltare
Bd. C.D. Loga nr. 1, 300030 Timişoara
tel: +40 256 - 408 300
fax: +40 256 - 490 635
www.primariatm.ro
40