Europa suntem noi toţi - AESAEC

Europa suntem noi toți
toți
Implicarea socială a seniorilor şi
a altor cetățeni europeni active
Manual pentru sprijinirea cetățeniei europene active prin
conceperea, depunerea si gestionarea proiectelor UE
AESAEC
A c t i v e E u r o p e a n
S e n i o r s f o r A c t i v e
E u r o p e a n C i t i z e n s h i p

Proiectul AESAEC (proiect nr 141757-2008-LLP-AT-GRUNDTVIG-GMP) a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene,
reprezentată de Direcţia Generală Educaţie şi Cultură.
Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene.
Această publicaţie reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a
informaţiilor pe care le conţine.

Editor:
Autori:
Corectură în limba engleză:
Echipa de proiect AESAEC
Michael Schwaiger (Auxilium/AT)
Dušana Findeisen (The Slovenian 3 rd Age University/SI)
Patrizia Giorio, Bettina Bussi (CO & SO Network/IT)
Steffen Hartje (Fritid & Samfund/DK)
Csilla Lázár (Soros Educational Center Foundation/RO)
Max Reisinger, Katrin Meister (ISSAK-VHS Graz/AT)
Jose Antonio Casaucau (INICIATIVAS CASMOR)
Teresa Diaz Bello, Yolanda Mates (ASAEL/ES)
Irtysh Language Services (UK)
Traducere din limba engleză:
Oana-Larisa Oanea
Aspect şi design:
Michael Schwaiger
Anne Sprotofski
Coperta:
dieGrafikZone, www.dieGrafikZone.at
Imprimat de:
dieGrafikZone, www.dieGrafikZone.at
© 2010 Echipa de proiect AESAEC, reprezentată de Auxilium Pro Regionibus Europae in Rebus Culuturalibus,
Geidorfplatz 2, A-8010 Graz
Toate drepturile rezervate. Nicio parte din această carte nu poate fi reprodusă sub nicio formă, prin niciun
mijloc electronic sau mecanic (inclusiv fotocopiere, înregistrare sau stocare şi recuperare de informaţii) fără
permisiunea în scris a editorului. Pentru permisiune sau mai multe informaţii vă rugăm să contactaţi
office@auxilium.co.at sau oricare dintre organizaţiile enumerate pe coperta din spate a acestei publicaţii.
ISBN 978‐3‐9502999‐6‐0
4

Prefaţă
Acest manual este rezultatul proiectului intitulat Seniori Europeni Activi pentru Cetăţenie
Europeană Activă (Active European Seniors for Active European Citizenship www.aesaec.eu),
proiect sprijinit de către Comisia Europeană prin Acţiunea Grundtvig (care tratează învăţarea
pentru adulţi, în general) ca parte a programului Învăţare pe tot parcursul vieţii.
(http://eacea.ec.europa.eu/llp/about_llp/about_llp_en.php).
Ideea de bază a acestui proiect a fost aceea de a lega un grup-ţintă de un domeniu-ţintă şi de o
activitate-ţintă, care, de obicei, nu se leagă una de cealaltă:
Grupul nostru ţintă sunt cetăţenii seniori, având în jur de 60 de ani şi chiar peste;
Domeniul-ţintă este cetăţenia europeană activă, în sensul de a susţine în mod activ
idealurile şi valorile Uniunii Europene şi de a promova cunoştinţele despre politicile,
structurile, cetăţenii, culturile Uniunii, simţindu-ne şi înţelegându-ne ca parte activă a
acestui proces.
Activitatea-ţintă a fost managementul proiectelor europene, ca sursă de finanţare şi cadru
legal pentru astfel de activităţi.
Scopul general al proiectului a fost acela de a introduce conceptul de cetăţenie europeană
cetăţenilor vârstnici europeni şi de a le clarifica modul în care şi ei pot beneficia în urma
participării active la acest concept. Pe de altă parte, este absolut necesar ca Uniunea Europeană să
implice mai mult cetăţenii vârstnici în procesele sale şi în dezvoltarea conceptului; numai dacă UE
poate reuşi ca acestea să fie acceptate şi susţinute în mod proactiv de către acest grup extrem de
mare de cetăţeni, cu toată experienţa lor de viaţă şi cunoştinţele lor, poate fi aşteptată o
dezvoltare durabilă şi pozitivă a unei Europe moderne la nivel social, politic, cultural, economic şi
ecologic. Programele şi fondurile UE cu care am lucrat în proiectul nostru au fost înţelese ca fiind
una dintre legăturile dintre UE şi cetăţenii vârstnici care lipseau, precum şi catalizatorul perfect
pentru a-i aduce mai aproape unii de alţii.
Principalul rezultat al proiectului nostru este un curs de pregătire bazat pe acest manual, structurat
în două mari părţi:
Partea A conţine trei capitole scurte despre concepte pedagogice şi linii directoare ce ar
putea fi utile în organizarea şi implementarea unor cursuri de pregătire pentru cursanţi
vârstnici.
Partea B conţine şapte module care tratează Uniunea Europeană, conceptul de cetăţenie
europeană activă, Programul de Voluntariat pentru seniori, Programul Europa pentru
Cetăţeni, precum şi modul de planificare, structurare, scriere, bugetare, înscriere şi
implementare a proiectelor UE în cadrul acestor programe.
Cum am menţionat şi mai sus, prima noastră intenţie a fost să ne concentrăm asupra cetăţenilor
vârstnici ca şi cursanţi; cu toate acestea, de-a lungul fazelor de testare ale acestui curs, am
constatat că acest manual poate fi o sursă foarte utilă de informaţii şi de cunoştinţe pentru oricine
este interesat de UE, de Cetăţenia europeană activă sau de managementul proiectelor UE.
Vă dorim o experienţă de învăţare plăcută, amuzantă şi durabilă.
Echipa de proiect AESAEC
5

Listă
Parte A: Conceptul Pedagogic
I. Cadrul conceptual al programului educaţional AESAEC
Dušana Findeisen (Universitatea Slovenă a Vârstei a III-a, Liubliana/SI)
I.1. Introducere 13
I.2. Pentru o înţelegere mai bună a vârstei înaintate, a nevoilor şi a
problemelor cetăţenilor vârstnici şi a rolului lor activ în comunitate
I.3. Societatea în schimbare 16
I.4. Concluzie 19
11
13
14
II. Descoperiri ale proiectului IANUS şi relevanţa lor pentru programul
educaţional AESAEC
Patrizia Giorio (FormAzione CO&SO Network, Florenţa/IT)
21
III. Învăţare în locaţii inedite, învăţare multi-senzorială şi învăţare
practică – elemente pedagogice inovatoare ale conceptului
educaţional AESAEC
Michael Schwaiger (Auxilium, Graz/AT)
III.1. Introducere 25
III.2. Învăţare în locaţii inedite 27
III.3. Învăţarea multi-senzorială 28
III.4. Învăţare practică 29
25
Parte B: Manual
Modul 1 – Uniunea Europeană şi importanţa ei pentru cetăţenii vârstnici
Dušana Findeisen (Slovenian 3 rd Age University, Ljubljana/SI)
31
33
Modul 2 – Conceptul de Cetăţenie Europeană Activă şi importanţa lui pentru
Cetăţenii Vârstnici
Steffen Hartje (Fritid&Samfund/DK) 47
2.1. De ce este CEA importantă pentru cetăţenii care aparţin grupului de
vârstnici
47
2.2. Rolul societăţii civile în dezvoltarea CEA 49
2.3. Dezvoltarea de noi comunităţi în UE 50
2.4. Reflecţii asupra posibilităţilor implicării CEA în viitor 52
7

Modul 3 - Programul Europa pentru Cetăţeni (PEC) şi importanţa lui pentru
CEA şi cetăţenii vârstnici
Teresa Diaz Bello/Yolanda Mates (ASAEL/ES)
3.1. Programul Europa pentru Cetăţeni (PEC) 55
3.2. Acţiunea 1 a PEC şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici 57
3.3. Acţiunea 2 a PEC şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici 60
3.4. Acţiunea 3 a PEC şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici 61
3.5. Acţiunea 4 a PEC şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici 62
3.6. Grupul de reflecţie (think tank) 64
55
Modul 4 - Iniţiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi
importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
Csilla Lázár (Soros Educational Center Foundation/RO) 67
4.1. Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii (Lifelong Learning
Programme -LLP) şi Grundtvig, pe scurt
67
4.2. Voluntariatul ca formă de cetăţenie activă 71
4.3. Schimb de proiecte de voluntariat pentru vârstnici 76
4.4. GIVE – Iniţiativa de voluntariat în Europa pentru vârstnici 80
Modul 5 - Arta scrierii unei propuneri de proiect de succes II: Partea
lingvistică
Max Reisinger/ Katrin Meister (VHS Graz/AT)
Michael Schwaiger (Auxilium/AT)
5.1. Consideraţii generale privind comunicarea 86
5.2. Lucrul cu texte şi scrierea unei solicitări 89
5.3. Psihologia reclamei întâlneşte scrierea de solicitări 94
86
Modul 6 - Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnică
Bettina Bussi/Patrizia Giorio (CO & SO Network/IT)
99
6.1. Cum să formaţi unui grup de proiect 99
6.2. Planul proiectului 105
6.3. Planul de evaluare 109
6.4. Planul de diseminare 111
6.5. Bugetul proiectului 114
8

Modul 7 - Cum să implementaţi cu succes un proiect
Michael Schwaiger (AUXILIUM/AT)
7.1. Considerente înainte de a începe munca unui proiect 118
7.2. Întâlnirile de proiect şi vizitele internaţionale 125
7.3. Monitorizarea şi evaluarea 132
7.4. Diseminare şi valorizare 138
Glosar – AESAEC 142
118
9

Parte A: Conceptul pedagogic
11

Cadrul conceptual
I. Cadrul conceptual al programului educaţional AESAEC (Dušana Findeisen,
Universitatea Slovenă a Vârstei a III-a, Liubliana/SI)
I.1. Introducere
Proiectul AESAEC se axează pe devenirea persoanelor în vârstă ca membri deplini şi activi ai
comunităţilor locale, naţionale şi europene, în ciuda faptului că persoanele înaintate în vârstă sunt
împiedicate de stereotipiile sociale în ceea ce îi priveşte, iar ei tind să creadă că nu de ei depinde
intervenţia lor în viaţa comunităţii. Credem cu convingere că cetăţenii vârstnici ar trebui şi vor fi
implicaţi în procesul de luare a deciziilor în ceea ce îi priveşte atât pe ei înşişi, cât şi pe celelalte
generaţii din comunitate; credem, de asemenea, că învăţarea pe tot parcursul vieţii este
importantă şi mai departe, având un puternic impact atât asupra celui care învaţă, cât şi asupra
comunităţii. Mai mult decât atât, în timpul învăţării, educaţia şi pregătirea au loc în cadrul
proiectelor europene concepute de înşişi cetăţenii vârstnici, impactul transformaţional fiind cu atât
mai puternic.
Proiectul AESAEC include dezvoltarea unui program educaţional şi de pregătire pentru cetăţeni
vârstnici, determinându-i:
Să îşi schimbe felul de a fi, iar la unii se extinde şi la imaginea lor socială, depăşită, pentru
că nu sunt foarte activi şi nu participă la comunitatea vârstnicilor, eliberându-se de
propriile stereotipuri
Să înţeleagă mai bine propriile nevoi şi probleme şi nevoia de obligaţii între generaţii
(solidaritate, co-existenţa şi cooperarea între generaţii)
Să devină familiari cu instituţiile europene şi cu politicile europene referitoare la nevoile şi
problemele vârstnicilor
Ca rezultat al educaţiei şi al pregătirii, cetăţenii vârstnici trebuie să fie apţi să conceapă un
proiect european şi să solicite finanţare şi, cu şansă, să îl şi implementeze.
Orice tip şi formă de educaţie pentru persoane în vârstă are temele sale, bineînţeles. Dar orice tip
şi formă de educaţie utilă şi mai târziu este, simultan, şi educaţie pentru aprofundare. În acest
sens, formatorii, mentorii şi studenţii implicaţi în programele educaţionale sunt preocupaţi de a se
ajunge la o mai bună înţelegere a ceea ce ar trebui să fie vârsta înaintată în societatea europeană
contemporană.
13

Există diferite moduri de a creşte gradul de conştientizare a schimbărilor sociale majore şi a
impactului pe care acestea îl au în relaţiile dintre generaţii; conştientizare referitoare la muncitorii
vârstnici şi poziţia lor, flexibilitatea şi securitatea lor, combaterea barierelor de vârstă la locul de
muncă, dreptul de a munci şi de a primi o pensie, îmbătrânire activă în sensul mai larg al
cuvântului, pensionare obligatorie sau compulsivă, structurată pe timp liber în perioada următoare,
oprtunităţi de cooperare cu alte generaţii, activităţi voluntare, politici despre vârstă înaintată şi
persoane înaintate în vârstă, stil(uri) de viaţă la pensionare şi la vârstă înaintată etc.
Astfel, ne-am gândit că în cadrul conceptual al programului de pregătire AESAEC ar trebui incluse nu
numai cunoştinţe despre instituţiile şi politicile europene referitoare la persoanele în vârstă şi
cunoştinţe despre cum ar trebui alcătuită o propunere de proiect. Ne-am gândit că studenţii de
vârstă înaintată implicaţi în pregătirea unei propuneri de proiect european ar trebui să înceapă prin
a-şi îmbogăţi cunoştinţele despre ei înşişi şi despre poziţia lor în societate şi să afle, de asemenea,
mai multe despre cum pot contribui în ceea ce priveşte schimbarea societăţii în bine.
I.2. Pentru o înţelegere mai bună a vârstei înaintate, a nevoilor şi a problemelor cetăţenilor
vârstnici şi a rolului lor activ în comunitate
În cele mai multe ţări din vestul Europei, vârsta înaintată a devenit o chestiune politică şi socială
numai după anii ’50. După cel de-al Doilea Război Mondial, Europa era interesată mai ales de
repararea daunelor şi privea spre viitor, axându-se pe generaţiile mai tinere, deseori uitând de
persoanele vârstnice. Persoanele vârstnice erau caracterizate de stereotipiile sociale ca pasive,
dezinteresate de orice tip de implicare în societate. În cadrul proiectului şi a pregătirii AESAEC
suntem interesaţi de noile atitudini europene faţă de persoanele vârstnice şi şi de noi abordări
europene faţă de participarea cetăţenilor vârstnici în viaţa comunităţii şi în educaţia asociată
acesteia. În plus, suntem interesaţi de exemple de bune practici în acest domeniu, ca sursă de
învăţare.
Un cetăţean vârstnic activ care este gata să conceapă o propunere de proiet european, să
pregătească o solicitare şi, eventual, să implementeze proiectul, dacă propunerea este de succes,
ar trebui să aibă cunoştinţe despre cadrul programelor existente şi, mai mult decât atât, să fie
familiar cu valorile şi conceptele referitoare la persoanele în vârstă, vârsta înaintată, stilul de viaţă
al persoanelor vârstnice, sistemul pensiilor, îmbătrânirea activă, precum şi alte politici, dreptul la o
pensie şi dreptul de a munci, dreptul la protecţie socială, protecţie flexibilă etc. Mai mult decât
atât, el sau ea trebuie să cunoască, de asemenea, instituţiile şi politicile europene referitoare la
persoane vârstnice, relaţia lor cu alte generaţii, cât şi cele mai importante organizaţii europene
non-guvernamentale care tratează cu chestiunile persoanelor în vârstă. El sau ea trebuie să fie
conştient(ă) că nu toate persoanele în vârstă sunt la fel, că, de fapt, toţi sunt diferiţi, mult mai
14

Cadrul conceptual
diferiţi decât membrii generaţiilor mai tinere şi, în acest sens, el sau ea trebuie să-şi susţină dreptul
de a fi diferit în viaţa înaintată, să aibă propriul său stil de viaţă, să fie tratat diferit de politici etc.
Nu toate persoanele în vârstă au răbdare, iar îmbătrânirea lor nu este neapărat patologică, cât, mai
curând, normală, nu toate persoanele în vârstă sunt sărace, nu toate persoanele în vârstă sunt
neajutorate sau analfabete, din punctul de vedere funcţional. Un cetăţean vârstnic activ trebuie,
astfel, să stea împotriva unui discurs al slăbiciunii şi al dependenţei lor, adoptat în cele mai multe
politici de media, în afirmaţii publice sau în alte texte despre persoanele cu vârstă înaintată. Mai
mult decât atât, nu toate persoanele în vârstă sunt bunici; ele pot avea roluri sociale diferite. Pot fi
muncitori, voluntari, cursanţi etc. Sunt diferiţi în funcţie de statutul pe care îl au în societate. Au
nevoi diferite chiar dacă sunt sau nu angajaţi, chiar dacă sunt sau nu voluntari, dacă trăiesc singuri
sau într-o familie, dacă au sau nu un partener, dacă au reuşit să creeze o largă sau o restrânsă reţea
socială, dacă în reţeaua lor sunt incluse şi persoane mai tinere, dacă această reţea este o sursă de
sprijin emoţional şi informaţional, că este o reţea deschisă sau, dacă este închisă, cuprinde, în
principal, membrii familiei. Sunt diferiţi chiar dacă îşi fac sau nu griji despre sănătate, dacă sunt
femei sau bărbaţi, dacă sunt sau nu bine educaţi. Sunt diferiţi pentru că traseul vieţii lor şi rolul lor
social au fost foarte diferite. Au stiluri de viaţă diferite. Sunt diferiţi din aceste motive sau din alte
motive, dar sunt diferiţi, în special, din cauza vârstei lor diferite. Vârsta poate fi un factor
important la tinerii care cresc, dar nu la adulţi! Este timpul să ne eliberăm de aceste viziuni şi
stereotipii referitoare la persoanele în vârstă. În consecinţă, politicile care privesc persoanele în
vârstă nu s-au eliberat de aceste viziuni şi stereotipii, iar un cetăţean vârstnic care concepe o
propunere de proiect european trebuie să fie conştient de acest fapt şi să nu le repete în timp ce
pregăteşte o propunere de proiect. Nu pare să fie o sarcină uşoară, din moment ce stereotipurile
faţă de vârsta îmbătrânirii sunt deseori consolidate chiar de persoanele în vârstă. Consolidând
stereotipii nu ajută la crearea unei noi imagini a persoanelor în vârstă care sunt bine implicate în
chestiuni ale comunităţii şi care contribuie la dezvoltarea de noi politici. Combaterea
stereotipurilor poate fi o sarcină importantă ce poate fi abordată prin proiecte europene cu privire
la persoanele în vârstă. Astfel de proiecte trebuie să fie ambiţioase, conceptuale, însoţite de
campanii publicitare intense şi, pe cât posibil, ar trebui să fie între generaţii. Persoanele mai în
vârstă nu trebuie lăudate numai pentru că au ajuns la vârsta de 80 de ani sau mai mult, ci trebuie
încurajate să folosească calculatoare, pentru că ele încearcă să trăiască imitând oameni mai tineri.
Aceşti oameni trebuie să fie aplaudaţi pentru contribuţia lor, pentru că au reuşit ceva valoros
pentru ei înşişi şi pentru comunitate.
Politicile guvernamentale referitoare la vârsta înaintată şi la îmbătrânire, în multe state europene,
actualmente se dezvoltă, în principal, în trei direcţii:
15

Un dialog permanent cu cei care tocmai s-au pensionat şi sunt conştienţi de iminenţa
propriei lor vârste şi de vârsta înaintată aşa cum este ea astăzi pentru cei care s-au
penionat de ceva vreme
Dezvoltarea de sevicii, în strânsă colaborare cu familiile şi vecinătatea lor
Crearea de oportunităţi pentru persoane în vârstă să fie, pe picior egal cu celelalte
generaţii, o parte a comunităţii.
Cele mai multe probleme apar în cadrul acestui ultim aspect. De ce Pentru că persoanele în vârstă
sunt, în mod predominant, privite ca fiind dependente şi care au nevoie de ajutor din parte
celorlalţi. Mai mult decât atât, politicile europene dezvoltă, deseori, în acelaşi mod, prin strânsă
consultare cu ONG-uri şi, individual, cu cetăţeni vârstnici în diferite stadii ale perioadei, numite
între pensionare şi vârstă înaintată.
I.3. Societatea în schimbare
Cetăţenii vârstnici care au în plan să se implice în proiecte europene sunt aşteptaţi să aibă o viziune
aprofundată a schimbărilor sociale majore care afectează toate generaţiile şi relaţiile dintre ele.
Subliniind adaptarea la acestea şi la alte schimbări din societate şi din cadrul comunităţilor poate fi
un subiect şi un scop al proiectelor europene. Care sunt schimbările majore din societate care
afectează toate generaţiile
a.) Munca plătită: Finanţele publice neechilibrate reflectă dispariţia din societate a „muncii plătite
şi a unui venit lunar regulat”. Formele de lucru din ziua de astăzi, îndeplinite de generaţia de
mijloc curentă, diferă de perioada keynesiană, când angajarea era definitivă, cu normă întreagă;
predominante astăzi sunt locurile de muncă pe perioadă determinată, cu jumătate de normă,
lucrul acasă, tele-munca, economia pe piaţa gri, alternarea perioadelor de angajare, educaţia şi
pregătirea şi protecţia flexibilă. Avem de a face cu o tranziţie de la „o civilizaţie de muncă şi de
stabilitate” la o perioadă de instabilitate, cu un tempo încet şi, pentru mulţi, chiar cu prosperitate
diminuată şi cu un sentiment de nesiguranţă. Noile tipuri de locuri de muncă tind să afecteze
vieţile şi munca persoanelor în vârstă şi participarea lor în comunitate. Persoanele mai tinere şi
cele în vârstă, astăzi, sunt mult mai preocupate de ceea ce se întâmplă în comunitate din cauză că
sunt atât de afectate de schimbările din cadrul acesteia. Este timpul ca ei să fie mai activi în
cadrul a diferite comunităţi, locale, naţionale, la nivel european sau chiar la nivel global.
Munca plătită ocazional sau munca voluntară depusă de persoanele în vârstă poate genera noi
locuri de muncă pentru persoanele mai tinere. Nu orice tip de muncă poate deveni slujbă cu normă
întreagă. Iniţial, o activitate se dezvoltă pas cu pas. Munca poate fi apoi depusă sub formă de
activităţi ocazionale şi muncă plătită ocazional. Astfel de locuri de muncă sunt mult mai uşor de
16

Cadrul conceptual
acceptat de persoanele în vârstă, de vreme ce ele au deja un venit regulat. Dar, activităţile
ocazionale pot deveni ulterior slujbe cu norme întregi pentru persoanele mai tinere. Persoanele în
vârstă nu „fură” locurile de muncă ale celor mai tineri, de vreme ce ele acceptă diferite tipuri de
activităţi faţă de ceea ce aleg cei mai tineri. A avea un loc de muncă permanent este, pe departe,
o soluţie bună pentru persoanele în vârstă, ba, mai mult decât atât, ele nici nu îşi doresc să fie
angajate cu normă întreagă. Vârsta a treia are caracteristici diferite faţă de cei de vârsta a doua.
Poziţia socială a mai multor grupuri formate din membri ai tinerei generaţii devine similară cu cea a
persoanelor în vârstă. Aceste grupuri cuprind tinerii solicitanţi ai unui prim loc de muncă,
persoanele fără loc de muncă de vârstă mijlocie, muncitorii în vârstă şomeri, persoanele angajate
cu contracte pe durată determinată, precum şi persoanele care nu pot fi angajate din cauza
nivelului lor de calificare şi de competenţe şi care sunt împinse la marginea societăţii. În societăţile
de astăzi, căutarea de soluţii pentru persoanele în vârstă, prin urmare, înseamnă a şi găsi soluţii
pentru grupurile mai sus-menţionate existente şi acestea în cadrul comunităţilor.
b) Noile tehnologii nu sunt foarte accesibile pentru toate persoanele în vârstă; dacă există membri
ai comunităţii cărora li se refuză accesul la tehnologia modernă, toate generaţiile şi întreaga
comunitate sunt afectate. Dacă acestea nu au acces la informaţii, nu se pot integra în comunitate,
nu pot ţine pasul cu progresul, nu pot accesa e-economia, e-guvernarea, e-educaţia, e-comunicarea
etc. şi, prin urmare, sunt din ce în ce mai dependente de populaţia activă. Fără ca persoanele în
vârstă să aibă acces la tehnologie, comunităţile sunt mai puţin integrative pentru ei. Ne întrebăm
dacă, în societatea noastră, dependenţa faţă de ocuparea forţei de muncă poate fi redusă şi dacă
poate fi găsită o bază diferită, mai în ton cu evoluţiile sociale actuale.
c) Nevoia urgentă de a conserva capitalul uman şi social care a fost neglijat: Persoanele în vârstă
sunt posesori ai unei moşteniri culturale intangibile şi invizibile (cunoştinţe din experienţe,
deprinderi, credinţe, obiceiuri etc.) care trebuie conservată, păstrată şi transmisă generaţiilor mai
tinere dacă îi este asigurată continuitatea. Trecute cu vederea, abilităţile şi cunoştinţele
persoanelor în vârstă, reprezintă o parte importantă a capitalului uman şi social. Activarea şi
angajarea lor ar putea îmbunătăţi poziţia socială a persoanelor vârstnice şi, în plus, să reducă
sarcina generaţiilor mai tinere. În prezent, societatea pierde o parte considerabilă a capitalului
uman de care dispune şi pe care l-ar putea încuraja, ceea ce este un dezastru pentru societatea
informaţională, bazată cum este ea pe cunoaştere. Statele moderne şi comunităţile moderne pot
păstra şi întări vitalitatea lor, în cea mai mare parte, prin intermediul capitalului uman şi social,
care este disponibil. Mai mult decât atât, îmbătrânirea demografică este privită ca o ameninţare şi
ca un eşec, dar ar putea fi considerată ca fiind un succes. Un succes pentru civilizaţia noastră, ceea
ce este adevărat.
17

Un număr considerabil de oameni în vârstă având cunoştinţe valabile şi validate experienţial sunt
acum la îndemână pentru beneficiul comunităţii. În plus, nu ar trebui să fim atât de preocupaţi de
rata natalităţii în scădere. Dimpotrivă, ceea ce ar trebui să ne preocupe este „calitatea” copiilor
noştri sau a nepoţilor; cum poate să le fie dezvoltată sensibilitatea, toleranţa, rezistenţa la stres,
abilitatea de a relaţiona şi de a-i respecta pe ceilalţi şi capacitatea lor de a construi o comunitate.
Ar trebui să ne concentrăm pe valorile lor, pe cunoştinţe şi conştientizare culturală, ca indicatori ai
calităţii lor! Calitatea pare a fi aici mai importantă decât cantitatea. Am putea spune acest lucru.
Calitatea copiilor noştri va ajuta comunităţile să supravieţuiască, precum şi calitatea persoanelor în
vârstă!
O comunitate integratoare trebuie să aibă grijă şi să exploateze, în avantajul său, cunoştinţele şi
abilităţile membrilor săi, indiferent de vârsta lor. Lipsa unor reţele de infrastructură care să
permită persoanelor în vârstă să se reintegreze în societate, duce la excluderea şi izolarea lor
socială. Cum pot oamenii mai în vârstă să-şi creeze şi să-şi menţină reţelele sociale Cum pot obţine
sprijin: materiale, suport emoţional, informaţii şi cunoştinţe Cum pot începe să se ocupe de
problemele comunităţii şi cum pot, de la acestea, să participe în societate Ce reţele de instituţii
publice şi structuri organizate sunt disponibile pentru persoane în vârstă în Europa de astăzi Există
şanse reale pentru ei de a socializa, oportunităţi pentru orientare, implicând activităţi de timp
liber, care aduc schimbări reale individuale şi sociale, oportunităţi de învăţare şi pentru educaţie,
există centre specializate de locuri de muncă pentru cetăţenii în vârstă, servicii medicale
specializate, secţii spitaliceşti de geriatrie, organizaţii care oferă muncă de voluntariat şi de
formare profesională pentru persoanele în vârstă, organizaţii culturale pentru persoanele în vârstă
Cum pot persoanele în vârstă să re-intre în societate sau, mai curând, cum putem preveni
persoanele în vârstă să fie excluse Cum li se poate asigura în societate o poziţie egală cu cea a
altor generaţii pentru a putea să trăiască împliniţi în ultima parte a vieţii 20-30 ani sau chiar mai
mult
d) Societatea în îmbătrânire necesită îmbătrânire activă – noi metode pentru integrare socială:
Îmbătrânirea demografică a adus mai mult interes cu privire la persoanele în vârstă. Persoanele în
vârstă, ca oricine altcineva, se pot reintegra în societate numai prin a fi activ. Experienţa a mulţi
pensionari a arătat că aceştia pot avea un mai mare succes atunci când aderă la noi grupuri sociale,
implicându-se în noi activităţi. Este imposibil de realizat o listă cu toate activităţile la care
persoanele în vârstă pot participa, alături de alte persoane. Oferindu-li-se un mic sprijin şi
consiliere, precum şi pregătire adecvată/educaţie, fiecare individ poate găsi ceva ce i-ar face
plăcere să facă. Pentru a descoperi ceea ce alţi oameni au nevoie şi ceea ce sunt dispuşi să
accepte, identificaţi lucrurile care ar putea deveni o nouă provocare pentru el sau ea. Alegerile şi
atracţiile din această perioadă sunt întotdeauna foarte personale. A venit momentul final, când îi
este permis să facă ceea ce îi trezeşte pasiune şi interes. Ca un exemplu, să ne amintim doar câteva
posibilităţi: pot învăţa cum să cânte la un instrument muzical, să joace teatru, să picteze, să
18

Cadrul conceptual
expună, să cerceteze, să traducă, se pot implica în colaborări cu muzee, pot să lucreze ca asistent
de custode sau ghid turistic, pot face muncă voluntară în cadrul unei organizaţii, să înfiinţeze un
club sau o societate, să ia cursuri de caligrafie, să creeze pagini web, să scrie şi să citească poveşti
copiilor de grădiniţă, să coopereze în proiectarea de curriculum pentru şcolile comunităţii locale, să
aibă grijă de grădină cuiva sau să efectueze servicii de grădinărit pentru altii, să dea sfaturi, să
ofere posibilitatea învăţării şi ajutor psihologic, să instruiască persoane mai tinere şi persoane de
vârsta lor, să facă planuri, design, să se implice în politică, să lucreze cu mass-media, să găsească o
companie, să scrie şi să publice cărţi sau să participe la chestiuni de comunitate, ca reprezentanţi
ai colegilor şi ai tuturor celorlalte generaţii. Toate activităţile ar trebui, totuşi, să aibă un plan
obiectiv şi operativ bine definit. Pentru ca persoanele în vârstă să-şi schimbe poziţia în cadrul
comunităţilor şi al societăţii este totuşi necesar să întreprindă astfel de activităţi care sunt
orientate spre obiective şi care pot aduce o schimbare în viaţa lor personală şi în societate.
I.4. Concluzie
Oamenii de vârstă înaintată relaţionează cu alte generaţii şi, prin urmare, ar trebui să fie mai
implicaţi în modelarea vieţii comunităţilor. Cooperarea între generaţii şi solidaritatea între
generaţii este posibilă doar atunci când cetăţenii în vârstă pot şi le este permis să îmbătrânească în
mod activ. Politicile locale, naţionale şi europene ar trebui, prin urmare, să abordeze oamenii
înaintaţi în vârstă ca oameni activi, persoane cu potenţial şi ca oameni cu o varietate de nevoi
psiho-sociale. Cetăţenii senior care sunt gata să se implice în pregătirea de propuneri de proiecte
europene care se referă la ei şi la colegii lor, precum şi relaţia cu alte generaţii, trebuie să aibă în
vedere combaterea stereotipurilor, care sunt în contradicţie cu noua imagine a cetăţenilor în vârstă
activi şi participanţi. În acest scop, cetăţenii seniori care pregătesc o propunere de proiect trebuie
să aibă o mai bună înţelegere a instituţiilor europene şi a politicilor referitoare la vârsta înaintată,
precum şi cunoştinţe cu privire la activităţile ONG-urilor implicate în chestiunile persoanelor în
vârstă. Adaptarea la schimbările sociale sau pregătirea pentru consecinţele acestora care afectează
persoanele în vârstă, pot constitui atât un subiect, cât şi un scop al proiectelor europene.
Bibliografie:
Durandal, J-Ph.V. (2003) : Le Pouvoir gris. Sociologie des groupes de pression de retraites. PUF. Paris.
Guillemard, A.-M. (1986): Le declin du social. PUF. Paris.
Erikson, E.H. et al (1989): Vital Involvement in old age. W.W. Norton & Company. New York.
Findeisen, D.: Educating the 45+ to understand and change their social position.
Kroehnert, S./Hosmann, I./Klimgholtz, R.(2008): Europe’s Demographic Future. Berlin Institute for Population and
Development.
Rečnik, M.: Izobraževanje starejših odraslih, Education of the elderly. ACS, Ljubljana, 2000, str. 13-38
19

Roberts, K. (1981): Leisure. Longman. London.
Rojek, C. (2000): Leisure and Culture. Palgrave Macmillan. New York.
Shields, R. (1997): Flow, Space and Culture. No.1, Volume.1, pp. 1-9
20

Descoperiri ale proiectului IANUS
II. Descoperiri ale proiectului IANUS şi relevanţa lor pentru programul
educaţional AESAEC (Patrizia Giorio, FormAzione CO&SO Network, Florenţa/IT)
Proiectul Grundtvig IANUS – Standarde pentru învăţare târzie între generaţii, interculturală şi
bazată pe IT/Standards for Intergenerational, Intercultural and IT-based Later Learning (Nr.
134057-LLP-1-2007-1-AT-GRUNDTVIG-GMP) a încercat din 2007 până în 2009 să identifice şi să
analizeze acei factori care cel mai probabil influenţează activităţile de învăţare târzie cu ajutorul
Europei în mod pozitiv sau negativ.
Este cunoscut faptul că la nivel european criza pieţei de muncă care a apărut în ultimii ani a
determinat o revzuire şi o reînnoire a stregiei de la Lisabona pentru a favoriza şi a sprijini creşterea
şi crearea locurilor de muncă printr-o serie de reforme structurale. În multe ţări conştientizarea
publică a potenţialului persoanelor în vârstă este limitată, ceea ce devine însă din ce în ce mai
important pentru ţările noastre este necesitatea creşterii activităţii lor sociale şi a participării la
viaţa naţională pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă ca membri cu drepturi depline ai tuturor
ţărilor UE, iar ca teme, în consecinţă, încep a fi tratate, de exemplu, cetăţenia activă.
Învăţarea în viaţa înaintată este un concept relativ nou care este stipulat de organismele europene
şi naţionale, de pedagogi, experţi în psihologie şi în medicină, de insituţiile de pregătire vocaţională
şi de organizaţiile non-profit. Totuşi, nu este foarte bine cunoscută ca o abordare comprehensivă în
sferele publice diferite, care au ca ţintă creşterea autorităţii şi a influenţei persoanelor în vârstă şi,
în acelaşi timp, diminuarea stereotipurilor existente prin care vârsta a treia este caracterizată, în
general, prin probleme de sănătate, activitate socială descendentă şi interes scăzut faţă de viaţă.
Este motivul pentru care sunt recomandate şi sunt necesare principiile şi programele de pregătire
cu privire la politica educaţională UE pentru a favoriza diseminarea exemplelor de bună practică.
Pentru a dezvolta mai departe conceptul de învăţare târzie la nivel european, raportăm o serie de
elemente-cheie importante atunci când cursanţii târzii sunt beneficiarii pregătirii la diferite
niveluri:
Factori bio-genetică şi psihologici:
- desăvârşirea generală a creierului uman în raport cu vârsta
- timpul de viaţă al creierului uman şi re-dezvoltarea creierului
- procesele de memorare şi de reproducere/sistemele de memorare interactivă din creierul
uman
- probleme fizice şi psiho-fizice
21

- dezvoltare emoţională
- aspecte de sex
Dimensiune psiho-socială:
- motivare intrinsecă şi extrinsecă pentru învăţare la vârsta de peste 50 de ani
- bariere în învăţare interne şi externe
- abilitatea cursanţilor târzii de a vedea realitatea dintr-o perspectivă mai largă, ca efect al
maturităţii
- stabilirea unui sens psihologic al comunităţii şi al sensului de „noi”
- generarea unui proces de incluziune socială
Dimensiune structurală la nivel naţional/regional/local:
- aspecte legale şi responsabilităţi
- tradiţii şi abordări ale învăţării târzii
- reţele şi proiecte existente
Dimensiune instituţională:
- planificarea şi organizarea de cursuri
- metode de punere în relaţionare a grupurilor de învăţare interculturale şi din generaţii
diferite
- marketing
- proceduri de înregistrare
- strategii de comunicare
- abilităţi ale formatorilor
- pregătiri ale cursului
- pregătiri pentru testare şi asigurare a calităţii.
Dimensiune pedagogică:
- recomandări de calitate privind metode, materiale didactice şi de pregătire
- diverse soluţii de învăţare
- folosirea mediului de învăţare TIC
- relaţii formator-cursant
- relaţii cursant-cursant
- avantaje şi provocări în lucrul cu grupuri eterogene în ceea ce priveşte vârsta şi cultura
- învăţarea de la persoanele în vârstă
- tipuri de ghiduri educaţionale pentru încurajarea învăţării cooperante în rândul
persoanelor în vârstă care trebuie luate în consideraţie
- interacţiune destinsă formator-cursant şi cursant-cursant bazată pe încredere
- importanţa îndrumării
- potrivirea conţinuturilor de învăţare pentru învăţarea la vârstă înaintată
- presupuneri ale cunoştinţelor individuale anterioare ale cursanţilor
- adaptarea limbajului folosit în clasă la grupul-ţintă al cursanţilor de vârstă înaintată
22

Descoperiri ale proiectului IANUS
- aspecte de sex din perspectivă didactică
- efectul şi importanţa mărimii grupurilor în procesul de învăţare
Dimensiunea politicii UE pentru educaţia adulţilor:
- instrumente, mijloace şi concepte ale politicii Comisiei pentru educaţia adulţilor,
relevante/potrivite pentru grupul-ţintă
- sugestii către Comisie pentru modificarea instrumentelor, mijloacelor şi conceptelor
existente, ca de exemplu EUROPASS, programe de mobilitate etc., şi pentru creşterea
importanţei lor pentru grupul-ţintă
- sugestii către Comisie pentru dezvoltarea şi introducerea de noi instrumente, mijloace şi
concepte care să reacţioneze potrivit şi la timp la nevoile celor responsabili şi/sau a celor
interesaţi de educaţia adulţilor, ca de exemplu ministere, parteneri soaciali, organizaţii
de pregătire, organizaţii din umbră ale grupului-ţintă etc. pentru îmbunătăţirea sprijinului
lor în învăţarea târzie/ între generaţii
Următoarele sfaturi şi recomandări au fost dezvoltate ca parte a liniilor directoare IANUS, create în
sprijinul formatorilor pentru a depăşi factorii declaraţi mai jos:
formatorii trebuie să aibă cunoştinţă de eterogenitatea grupului
respect pentru şi concentrare asupra individului
cunoştinţe despre diferite abordări politice, culturale şi instituţionale faţă de învăţarea la
vârstă înaintată
cunoştinţe privind dezvolatarea de proiecte în domeniul învăţării la vârstă înaintată
abilitate pentru sprijinirea procesului de învăţare orientată şi de învăţare reciprocă (de
învăţare unii de la alţii), cu schimbarea accentului de la predare la învăţare prin
dezvoltarea de noi şi diverse abordări didactice, care permite participanţilor să-şi
împărtăşească păreri şi cunoştinţe
abilitate pentru adaptarea conţinuturilor de învăţare la nevoile grupului-ţintă eterogen
format din cursanţi cu vârstă înaintată
abilitate pentru includerea rolurilor diferite ale cursanţilor femei şi bărbaţi în procesul de
învăţare şi pentru creşterea conştientizării oamenilor a dezvoltării rolului sexelor în
diferite societăţi
dezvoltarea de deprinderi speciale cu scopul de consolidare, mai ales în ceea ce priveşte
încrederea în sine a femeilor în pregătirea învăţării
co-responsibilitate cu privire la dinamicile grupului: sprijin al relaţiilor destinse formatorcursant
şi cursant-cursant bazate pe încredere
23

abilitate pentru dezvoltarea obiectivelor individuale care se doresc a fi atinse în timpul
procesului de învăţare
abilitate pentru susţinerea diversităţii culturale şi pentru apartenenţa la o comunitate
culturală europeană în realitatea actuală
programe şi seminare de învăţare flexibile, ca durată, conţinut şi achiziţii
necesitatea şi abilitatea de a încuraja munca inter-disciplinară
determinarea grupului-ţintă să devină conştient de necesitatea şi beneficiile – de natură
cognitivă, practică şi socială – a învăţării la vârsta înaintată
înlesnirea înţelegerii faptului că persoanele în vârstă sunt membri cu drepturi depline în
toate ţările UE
Bibliografie:
www.ianusllp.com
24

Învăţare în locaţii inedite, învăţare multi-senzorială şi învăţare practică
III. Învăţare în locaţii inedite, învăţare multi-senzorială şi învăţare
practică – elemente pedagogice inovatoare ale conceptului educaţional
AESAEC (Michael Schwaiger, Auxilium, Graz/AT)
III.1. Introducere
Grupul de proiect AESAEC s-a străduit, mai presus de toate, să se asigure că orientarea pedagogică a
conţinutului de pregătire, precum şi implementarea didactică, au fost în acord cu nevoile şi cadrul
general al grupului-ţintă, care sunt persoanele în vârstă de peste 60 de ani. Din aceasta nu trebuie
dedus faptul că aceste mecanisme pedagogice şi didactice sunt valabile, strict, numai pentru
persoanele în vârstă. Este mai mult un caz de a avea a face cu elemente de bază ale teoriei
educaţionale, care au fost dezvoltate pentru alte categororii de cursanţi şi sunt de importanţă
generală. Utilizarea lor este, totuşi, promiţătoare mai ales în ceea ce priveşte conceptele
educaţionale pentru cursanţii în vârstă, deoarece acestea ajuta la menţinerea motivaţiei pentru a
învăţa pe termen lung, de a creşte perspectiva succesului durabil în învăţare şi de a dezvolta, în
mod special, capacitatea cursantului de a aplica ceea ce au învăţat. Acestea permit, de asemenea,
o experienţă de viaţă mai mare pe care o au persoanele în vârstă (în comparaţie cu cei mai tineri)
de a se integra mai uşor în lecţie.
În principiu, gândirea noastră pedagogică are la bază faptul că procesele de învăţare formală, faţă
de simpla transmitere de cunoştinţe şi informaţii, ar trebui, mai presus de toate, să aibă scopul de
a dezvolta (în continuare) deprinderi de bază necesare celui care învaţă; în special, aceasta include
următoarele:
deprinderi cognitive (gândire analitică, logică, reuolvare de probleme, planificare etc.)
deprinderi afective (stimă, simpatie, identificare etc.)
deprinderi metodice (cunoştinţe despre folosirea metodelor şi instrumentelor etc.)
deprinderi sociale (comunicare, rezolvarea conflictelor, muncă în echipă etc.)
deprinderi interculturale (cunoştinţe despre culturi proprii/diferite, care acţionează într-un
context intercultural etc.)
deprinderi conative (efort, implicare etc.)
Lista acestor deprinderi de bază poate fi continuată, iar temenii menţionaţi nu pot fi priviţi nici ca
fiind nediferenţiaţi, dar nici ca diferind foarte mult unul de altul. Această listă oferă, totuşi, o
perspectivă de bază asupra elementelor centrale cărora grupul de proiect le-a acordat o atenţie
deosebită în realizarea cursului. În acest context, este important să înţelegem că grupul de proiect
a observat că cerinţele tradiţionale de învăţare - de transmitere, de consolidare şi reproducere a
cunoştinţelor şi a conţinutului - sunt insuficiente, pe departe. Mai mult decât atât, grupul de
25

proiect s-a străduit să ofere cursanţilor suficiente abilităţi pentru a acţiona într-un mod, care a
făcut posibil ca ceea ce a fost învăţat să fie sustenabil, original şi autonom cu scopul - în sensul cel
mai larg - de a le întâlni nevoile şi de a le rezolva problemele.
Pentru a atinge această capacitate de a acţiona, subsetările comprehensive şi multilaterale ale
deprinderilor menţionate mai sus trebuie să fie transmise sau activate. În concluzie, cerinţele
cursului AESAEC nu sunt altele decât...
să aducă Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte relevanţa ei pentru persoanelor în vârstă,
mai aproape de cursanţi, în care un obiectiv clar definit este cursantul care, la sfârşitul
cursului, acordă un grad mai mare de importanţă UE şi are o explicaţie mai profundă în a şti
ce înseamnă să fie cetăţean european, faţă de momentul în care cursul a început.
să informeze cursanţii cu privire la oportunităţile oferite de programele de finanţare ale UE
şi ale conţinuturilori acestora relevante pentru persoanele în vârstă şi, împreună, să
analizeze şi să evalueze avantajele şi dezavantajele lor, şansele şi riscurile.
să motiveze cursanţii să solicite cu adevărat şi să implementeze un proiect UE despre teme
cu care pot, în mare măsură, să se identifice personal.
să sprijine cursanţii să creeze independent un proiect UE şi, în cooperare cu parteneri
internaţionali de proiecte, să depună o solicitare.
să ofere sprijin cursanţilor pentru implementarea cu succes şi sustenabilă a proiectului de
cooperare internaţională.
să integreze cursanţii în cooperare de lungă durată şi sustenabilă, activităţi de relaţionare şi
procese europene la nivel naţional şi internaţional.
Pentru a atinge aceste scopuri multilaterale sau, mai curând, să ofere şi să transmită deprinderile
mai sus menţionate, grupul de proiect a ajuns, în conceptul său pedagogic, la un acord cu privire la
utilizarea unui astfel de amestec multilateral al metodelor şi al instrumentelor. Subiectul central al
acestui concept este cursantul (sau grupul de cursanţi), care reprezintă punctul central al
procesului de învăţare pe toată durata cursului, şi care, fie singur, fie împreună cu alţii, formează,
influenţează şi conduce. Cu cât este mai activ aplicat şi asumat acest rol, cu atât mai mare este
probabilitatea ca acest curs să-şi atingă obiectivele subliniate mai sus. Aceasta înseamnă, fireşte,
că fiecare cursant individual desfăşoară, de asemenea, o parte din responsabilitatea pentru succesul
rezultatului aşteptat al cursului, care nu trebuie subestimat; un fapt care ar trebui să fie, mai
presus de toate, subliniat tuturor participanţilor la începutul procesului de învăţare, în mod activ şi
conştient.
Ca exemplu al caracter inovator al conceptului de formare AESAEC şi al gradului înalt de relevanţă
pentru grupul-ţintă (care este, de asemenea, confirmată de Colecţia Factorilor-Cheie), următoarele
trei abordări sunt accentuate:
26

Învăţare în locaţii inedite, învăţare multi-senzorială şi învăţare practică
III.2. Învăţare în locaţii inedite
Învăţarea într-un loc inedit - ca o metodologie aplicată intenţionat - este relativ nouă printre
conceptele educaţionale generale. Este adevărat că în sectorul şcolilor şi al universităţilor, în
ultimele decenii, această metodă a fost încurajată în mod forţat. Totuşi, ca regulă, aplicarea ei a
fost limitată la câteva subiecte şi activităţi (de exemplu, vizitarea muzeelor pentru predarea
istoriei sau politicii, excursii pentru geografie, excursii în străinatate pentru învăţarea limbilor
străine). Situaţia este, într-un fel, mai bine structurată în pregătirea vocaţională şi educaţia
continuă, în care perioadele de învăţare şi de practică la locul de muncă reprezintă o componentă
tradiţională bine integrată în dezvoltarea carierei.
Totuşi, în general, educaţia adulţilor, Învăţarea în locaţii inedite - cu câteva excepţii - nu este
deloc aplicată pe o scară mai largă, din motive care variază considerabil: ele includ timpul limitat
pe care îl au participanţii, organizarea semnificativă cerută de furnizorii educaţionali pentru
pregătire şi implementare, costul relativ ridicat pentru participanţii la curs, adesea gradul mic de
acceptare la această formă de învăţare printre cursanţi şi personalul didactic, datorat şi din lipsa de
interes arătat de grupurile de învăţare pentru a petrece timp împreună în afara spaţiului în care se
desfăşoară cursurile în mod normal.
În conceptul de formare AESAEC există o conştientizare distinctă, care, cu fiecare oportunitate
semnificativă, ar trebui să fie utilizată pentru a părăsi locaţia de învăţare „obişnuită” (instituţie de
învăţământ sau clasă), să transmită problema subiectului de învăţare şi obiectivele de învăţare. În
acelaşi timp, activităţile de învăţare formală, cât şi informală, pot şi ar trebui să fie mutate în
următoarele locaţii:
muzee, biblioteci, expoziţii, evenimente culturale
discuţii publice, seminarii şi lecturi
instituţii publice naţionale şi UE care sunt de relevanţă şi de interes
alte grupuri de proiect UE, instituţii şi reţele care pot fi relevante şi de interes
unităţi de producţie care lucrează cu texte profesioniste, marketingul produselor, proiecte
etc. (ex. ziare, publicaţii, agenţii de publicitate, manageri de proiecte etc.)
posibile rstaurante şi case publice de nivel european
internet (mare parte din conţinutul de învăţare – ex. informaţii despre program, formulare
de aplicarea şi de raportare etc. - sunt uşor accesibile prin intermediul internetului, astfel
că internetul ar trebui să fie utilizat în mod activ şi intensiv ca o locaţie virtuală de
învăţare.)
Acestea sunt doar câteva sugestii şi idei care au fost luate în consideraţie de către cursul nostru de
formare şi care pot fi extinse sau completate în funcţie de cerere şi oportunităţi. În plus, este
27

important să se asigure că Învăţarea în locuri inedite (ca, de altfel, toate celelalte forme de
învăţare) nu este implementată ca L’art pour l’art, ci să fie încorporată în mod deliberat în cadrul
conceptului pedagogic şi să ofere rezultate concrete de învăţare.
III.3. Învăţarea multi-senzorială
Învăţarea holistică este, fără îndoială, o nouă abordare în teoria educaţională – gândiţi-vă numai la
principiile lui Johann Heinrich Pestalozzi sau Maria Montessori. Dar, încă de când neurologia ne-a
permis să înţelegem modul în care creierul uman procesează informaţiile şi procesele de gândire
care rezultă, ştim că absorbţia de informaţii prin intermediul diferitelor organe senzoriale activează
într-adevăr funcţii diferite ale creierului. Acestea colectează, analizează, interpretează şi
prelucrează mai departe informaţii, care, de obicei, se revarsă într-un proces complex de
memorare, gândire şi acţiune.
Pentru teoria educaţională, ipoteza este întărită (şi confirmată în mod repetat) şi anume, cu cât
învăţarea are un succes mai mare, cu atât sunt activate mai multe funcţii ale creierului,
deoarece...
legatura rezultată dintre celulele creierului este mai mare
stocarea informaţiilor şi a deprinderilor apare mai intens
această informaţie şi aceste deprinderi pot fi mai uşor regăsite şi activate
Pe baza organelor noastre senzoriale, următoarele forme de învăţare senzorială pot fi exprimate pe
scurt, astfel:
învăţare auditivă (auzire, ascultare, discutare, vorbire etc.)
învăţare vizuală/optică (citire, vedere, privire, observare etc.)
învăţare tactilă/chinestezică (atingere, creare, mişcare, jucare etc.)
învăţare olfactivă şi gustativă (mirosire, gutare)
Este indiscutabil că primele două forme de învăţare sunt puse în funcţiune în cea mai mare
parte a timpului, dar şi învăţarea tactilă/chinestezică câştigă teren în multe domenii
pedagogice. Cu toate acestea, relativ puţină atenţie i-a fost acordată în contextul mai larg al
învăţării - în afară de câteva domenii de învăţământ vocaţional - pentru aplicarea în special a
învăţării olfactive şi gustative. Pe de o parte, acest lucru are o justificare anume, dar, pe de
altă parte, nu ar trebui să fie complet ignorată în ceea ce priveşte aspectele de sensibilitate şi
de asociere. Mai presus de toate, în ceea ce priveşte transmiterea subiectului în materie
interculturală, mirosurile şi gusturile pot fi foarte bine aplicate, în mod special. Astfel,
pregătirea de bucate internaţionale, împreună, precum şi mâncatul lor împreună pot oferi o
ambianţă foarte fructuoasă de învăţare cu potenţial mare de memorie (care într-o formă
28

Învăţare în locaţii inedite, învăţare multi-senzorială şi învăţare practică
similară a fost testată cu succes în cantinele companiei, ca parte a proiectului UE Europa la
muncă).
Prin urmare, este un element central al conceptului de formare AESAEC ca învăţarea să se înţeleagă
şi din perspectiva absorbţiei de informaţii şi pe cât de complet poate fi un proces.
Este motivul pentru care sunt aplicate metodele şi instrumentele, ceea ce corespunde potenţialului
global al atenţiei senzoriale a cursanţilor şi care utilizează potenţialul de învăţare în mod activ.
III.4. Învăţare practică
Şi învăţarea practică este un termen relativ vechi în teoria educaţiei, care, în această formă, a fost
pentru prima dată introdus de promotorul fondator Robert Baden-Powell, dar, pe de altă parte, se
bazează pe modele mai vechi ale învăţării orientate pe acţiune (ca de exemplu de la John Dewey).
Conceptul de învăţare aplicată este privit ca fiind suficient de bine cunoscut, astfel că o explicaţie
inteligibilă a acestuia nu pare a fi aici necesară. Este totuşi necesar să subliniem că AESAEC trebuie
văzut, în ansamblul său, ca o încercare de a consacra sustenabil conceptul de învăţare practică.
Deşi UE a co-finanţat proiectul AESAEC, acesta este doar începutul unui proces pe termen lung. Prin
proiect, participanţii sunt sensibilizaţi şi echipaţi astfel încât să poată lua parte individual la
proiectele UE, cu scopul de a experimenta un sentiment mai activ a ceea ce înseamnă cetăţean
european, să contribuie la modelarea proceselor europene şi să-şi susţină propriile interese şi nevoi.
Este logic şi firesc faptul că acest concept pedagogic al cursului foloseşte, pe scară largă, elemente
ale învăţării practice. Totuşi, efectul actual şi pe termen lung al învăţării practice se simte, mai
presus de orice, spre sfârşitul curusului AESAEC sau după terminarea acestuia, când participanţii au
conceput şi şi-au depus propunerile lor de proiecte şi, în special, când acestea - în cazul în care un
proiect a fost aprobat - poate fi efectiv implementat. Numai după aceea, participanţii, prin
învăţare practică activă, sunt deplin capabili să înveţe despre Uniunea Europenă, despre
mecanismele de finanţare ale UE, despre managementul proiectelor UE, interculturalitate,
cooperare interculturală şi abordări în rezolvarea problemelor. În plus, ei se pot dezvolta, în
continuare, atât pe ei înşişi, dar pot dezvolta şi mediul care îi înconjoară - şi ca o consecinţă -
ideea europeană.
Bibliografie:
Andersson, Sven/Andersson, Ingrid (2005): Authentic Learning in Social-cultural Frameworks. Taylor & Francis.
Clark, Aldrich (2005): Learning by Doing: A Comprehensive Guide to Simulations, Computer Games, and Pedagogy in e-
Learning and Other Educational Experiences. Pfeifer.
Coffield F. et alii (2004): Learning styles in pedagogy in post-16 learning. A Systematic and Critical review. London. Learning
and Skills Review Centre.
Dörig, Roman (2003): Handlungsorientierter Unterricht - Ansätze, Kritik und Neuorientierung aus bildungstheoretischer,
curricularer und instruktionspsychologischer Perspektive. WiKu-Verlag.
Europe at Work (2007): Europe Cooks at Work. ( www.europe-at-work.eu)
29

Land Brandenburg/Ministerium für Bildung, Jugend und Sport (Hg.) (2005): Außerschulische Lernorte. LISUM.
Lawrence, Gordon D. (1997): Looking at Type and Learning Styles. Center for Applications of Psychological Type.
Lombardi, Marilyn (2007): Authentic Learning for the 21 st Century: An overview. EDUCAUSE.
Montessori, Maria (2009) [1919]: The Montessori Method. Wilder Publications.
Museum Nuremberg/Documentation Centre Nazi Party Rally Ground: Learning in Authentic Locations: The Education Forum.
(http://museums.nuremberg.de/documentation-centre/education-programme.html)
Niederhauser. Rolf/Rhyn, Heinz (2004): Lernen außerhalb der Schule. Das Projekt MatI – Marktplatz für außerschulisches
Lernen. Haupt.
Reyher, Uwe (Hg.) (1998): Lernen außerhalb des Klassenzimmers. Außerschulische Lernorte mit Erfahrungsberichten und
praktischen Tipps. Oldenbourg Schulbuchverlag.
Schiffler, Ludger (1998): Learning by Doing im Fremdsprachenunterricht. Max Hueber.
Sliwka, Anne (2001): Das anglo-amerikanische Beispiel. Band 2. Weinheim
Vogt, Reinhold (2007): Gedächtnistraining in Frage & Antwort. Warum kreatives Denken besser ist als Pauken. Soft Skills
kompakt. Junfermann.
30

Parte B: Manual

Modul 1 - Uniunea Europeană şi importanţa ei pentru cetăţenii vârstnici
Dušana Findeisen (Universitatea Slovenă a Vârstei a Treia/Slovenia)
Modul 1:
Unitatea 1
Sumarul unităţii:
Obiective:
Uniunea Europeană şi importanţa ei pentru
cetăţenii vârstnici
Aţi spus Uniunea Europeană Aţi spus cetăţeni europeni mai în vârstă
• Înţelegerea misiunii şi a funcţiilor Uniunii Europene şi a proceselor sale
de
integrare
• Instituţiile europene, misiunea lor şi cum interrelaţionează acestea
• Îmbătrânirea demografică şi societatea în îmbătrânire din Europa
• Problemele majore ale cetăţenilor în vârstă şi modul în care sunt
abordate acestea de către instituţiile europene
• Cetăţenii în vârstă şi reprezentanţa lor la nivel european
La sfârşitul acestei unităţi veţi fi capabili:
• să înţelegeţi trăsăturile generale în ceea ce priveşte integrarea
europeană.
• să spuneţi care sunt cele mai importante instituţii şi organisme
consultative ale UE, care este misiune lor şi care sunt funcţiile lor şi cum
interrelaţionează acestea.
• să înţelegeţi cum interrelaţionează legislaţia europeană şi naţională,
legat şi de problemele cetăţenilor vârstnici.
• să fiţi conştienţi de ceea ce înseamnă schimbări demografice, societate
în îmbătrânire şi îmbătrânire activă şi cum interacţionează ele cu nevoile
majore ale vârstnicilor.
• să vă familiarizaţi cu cele mai importante ONG-uri, cât şi cu reţelele
europene care reprezintă persoanele în vârstă şi ceea ce fac acestea
pentru dumneavoastră.
Satisfacţia pentru viaţă a persoanelor în vârstă depinde de gradul lor de integrare în societate.
(Teoria activităţii la bătrâneţe, 1972)
Pregătire:
U Uniunea Europeană – Ce înseamnă pentru dumneavoastră
Care este experienţa dumneavoastră personală cu UE
Credeţi că a fost o idee bună să fie, în primul rând,
fondată şi că este o idee bună ca ţara dumneavoastră să
facă parte din ea
Reflectaţi câteva minute asupra acestor întrebări şi
discutaţi răspunsurile dumneavoastră cu ceilalţi!
Ascultaţi / Citiţi
1.1.1. Înţelegerea naturii şi a rolului Uniunii Europene şi a proceselor sale de integrare
Am dori să începem prin a vă spune că un număr considerabil de cetăţeni europeni, fie ei tineri, de
vârstă mijlocie sau în vârstă, par să nu înţeleagă suficient de bine ceea ce înseamnă misiunea şi
funcţiile Uniunii Europene, instituţiile sale, şi nici să aibă cunoştinţe complete despre construirea
33

treptată a Europei. Aceasta se poate datora faptului că „UE este o întreprindere care a fost lansată
de câteva cercuri închise şi a fost construită cu o mică participare a cetăţenilor europeni” 1 şi pentru
că „procesul de unificare a fost, într-adevăr, promovat până acum, în mare parte, de către elitele
politice” (Habermas, 2009, 101). În ciuda acestora, Europa este considerată a fi „un proiect de
succes minunat şi global admirat, deşi văzut prea des doar ca proiect şi rareori ca finalitate”
(Marcel Gauchet, idem), în timp ce rezultatele şi finalităţile, multe ca scopuri ale Uniunii Europene,
sunt cu multiple întrebuinţări. Plecând de la aceste premise manualul AESAEC a fost realizat,
pentru a determina cititorii, în special pe dumneavoastră, cetăţean european în vârstă, să devină
familiari cu modul în care şi ceea ce s-a realizat în UE, cu rezultatele şi finalităţile sale, în
principal în ariile care vă privesc în mod direct.
Aşa cum s-a dorit, UE a devenit un context pentru mulţi, îmbogăţind, pe plan cultural, social,
economic şi altele, relaţiile dintre Statele Membre. A stabilit o monedă unică, oferind securitate
comună. Cu toate acestea, a dat greş uneori şi în anumite feluri. Astfel, Jacques Delors şi Marcel
Gauchet, Cohn Bendit şi alţii, sunt convinşi că Europa a dat greş prin impunerea sa ca putere
politică şi a greşit prin impunerea sa în procesul de globalizare. De altfel, Statele Membre nu înţeleg
cu adevărat că „uniunea este o forţă” şi că uniune înseamnă comunitate, oferind, dar şi asigurând
primirea. În loc să primească, Statele Membre ar trebuie mai curând să renunţe benevol la o parte
din puterea lor. 2
Astfel, în momente de criză economică, financiară, politică şi socială, UE este considerată a avea o
nouă şansă, aceasta fiind şansa de a aborda în mod democratic probleme de interes comun, global,
ca problemele de mediu, schimbând tendinţa globală a economiei de piaţă (Habermas, 2009, p.105)
şi schimbările demografice etc. Aceste probleme nu pot fi abordate în cercuri restrânse, din contră,
ar trebui să devină un subiect de dezbatere pentru un public larg şi a unui dialog civil real (Jacques
Delors, idem). În zilele noastre, cele mai multe instituţii europene şi organisme consultative
(Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul European Economic şi Social) acţionează
corespunzător. „Dezvoltarea unei sfere largi de politică publică europeană – aceasta dacă reţeaua
de comunicare se extinde în afara graniţelor naţionale şi se specializează în problemele relevante –
este de importanţă majoră pentru emergenţa identităţii europene, spune Habermas (2009, p. 87).
Este timpul ca Europe şi instituţiile sale să devină o agora, un spaţiu cu adevărat deliberativ,
incluzând reprezentanţii tuturor cetăţenilor săi. Membrii proiectului AESAEC cred cu fermitate că
cetăţenii în vârstă ar trebui să fie mai prezenţi în formarea politicilor europene şi în decizia de a
face ca procesul să le aparţină şi în cooperarea lor cu alte generaţii. Strădaniile proiectului AESAEC
sunt potrivit celor ale lui Jaques Delors, care argumentează că în viitor, „dinamicele europene vor fi
mult mai dependente de contribuţia cetăţenilor europeni decât de cea a instituţiilor europene”.
(Jacques Delors, idem). În acest sens, cel mai important este ca cetăţenii europeni şi cetăţenii
vârstnici europeni să-şi sporească cunoştinţele despre Uniunea Europeană, instituţiile sale şi
obiectivele sale.
Cum pot teoriile de integrare să ne facă să înţelegem natura şi scopurile Uniunii Europene.
Câteva teorii de integrare eminente:
În 1920 federaliştii au afirmat că ţările europene sunt o entitate firească şi că nu ar mai trebui
niciodată să intre în război civil. Altiero Spinelli declara că statele naţionale şi-au pierdut propriul
raison d’etre...
Funcţionalişti ca David Mitrany au semnalat în mod corect că organizaţiile internaţionale sunt
menite să adreseze priorităţile dictate de nevoile umane şi, ca atare, organizaţiile ar trebui să-şi
modifice sarcinile şi funcţiile în concordanţă cu nevoile de moment. O astfel de orientare este
observabilă, deoarece Uniunea Europeană a devenit atât de interesată de bătrâneţe, persoane în
vârstă, muncitori în vârstă. Îmbătrânirea demografică este o mare schimbare demografică
necesitând o schimbare şi între relaţiile dintre generaţii şi alte modele culturale sau organizaţii de
vârste. Pe lângă acestea este nevoie de noi politici.
1 Jacques Delors, Les Controverses du progrès, 26 iunie 2009, Cultura franceză.
2 Cetăţenii germani au fost împotriva monedei Euro, dar Helmut Kohl i-a convins că Euro era bun pentru toată lumea din
Europa, şi, în consecinţă, au acceptat-o.
34

Modul 1 - Uniunea Europeană şi importanţa ei pentru cetăţenii vârstnici
Teoria tranzacţionalistă susţinută de Karl Deutsch afirmă că simţul comunităţii în rândul statelor va
depinde de stabilirea unei reţele de tranzacţii reciproce. Reţelele pot fi văzute peste tot.
Programele-cadru şi fondurile structurale există în acest sens, susţinând relaţii, proiecte etc. Aţi
auzit vreodată de Leonardo da Vinci, Grundtvig, Erasmus, Comenius şi alte programe Ele oferă
cadre în interiorul cărora proiecte europene, dar şi tranzacţii şi schimburi reciproce culturale,
sociale, economice şi politice şi recunoaşterea reciprocă sunt posibile.
Teoria non-ficţională dezvoltată de Ernst Haas şi Jean Monet este ca o acţiune comună care
conduce la o societate coezivă, Robert Schumann spunând la 9 mai 1950: „Europa va fi construită
prin obiective concrete care creează o solidaritate de facto”.
Integrarea economică a fost menită să construiască treptat solidaritatea în rândul naţiunilor
participante şi crea, la rândul său, nevoia de legi instituţionale supranaţionale, care se vor impune
mai târziu ca o structură necesară. Aceste teorii ne determină să ne gândim la „legea obiceiului
locului” care era creată în mod spontan şi aplicată în oraşe în construcţie. Legile nu erau impuse
pentru locuitori, ci erau mai curând un cod al modurilor de a trăi împreună în oraş, reguli general
acceptate.
Procesul treptat de integrare
Dacă dorim să oferim o mai bună explicaţie pentru Europa, trebuie mai întâi să ne întrebăm pe noi
înşine ce a devenit Europa de-a lungul a patru stagii de integrare: Uniunea Vamală, Piaţa unică,
Uniunea economică şi monetară şi Uniunea politică. De fapt, pentru a înţelege Uniunea Europeană,
nu trebuie să-i uităm trecutul. Europa a fost întemeiată în condiţii foarte diferite; Europa celor şase
state membre de la începutul anilor 50 din secolul trecut şi Europa celor 27 de state membre din
2009 sunt concepte complet diferite.
Construirea Europei moderne a început după cel de-al Doilea Război Mondial. În 1945, Winston
Churchill descria Europa ca fiind „un teritoriu care răspândeşte ciumă şi ură”, iar un an mai târziu
propunea un remediu pentru această stare prin „recrearea familiei europene şi înzestrarea ei cu o
structură în interiorul căreia să se poată dăinui în pace, în siguranţă şi în libertate”. Siguranţa şi
libertatea erau motivele pentru care UE a fost creată. Formula de succes era integrarea fostelor
state naţionale antagoniste într-o uniune care să interacţioneze în mod paşnic şi cu naţiuni
concurente. În faimosul său discurs, Robert Schuman a recunoscut că numai o reconciliere de durată
cu Germania ar putea forma bazele unei Europe unite, pledând ca Europa să o ierte, dar să nu uite,
ceea ce era un lucru măreţ.
Integrarea Europei a avut loc începând cu 1950 bazându-se pe
metoda construirii, gândită de Jean Monnet şi Robert Schuman;
construind Europa treptat, de fiecare dată după o atentă evaluare a
paşilor, a făcut ca Europa să fie o casă puternică din cărămidă.
Jean Monnet a contribuit la crearea formulei de alipire. Această
formulă constă în crearea de numeroase legături între statele
naţionale; legi comune şi politici comune, instituţii comune,
metode europene comune care să guverneze statele membre,
activităţi economice care să influenţeze viaţa de zi cu zi a
cetăţenilor europeni.
La început, obiectivul UE era să fie o structură politică. Dar intenţia
lor a eşuat şi, în loc să fie o forţă politică puternică, Europa a
devenit din ce în ce mai interesată de puterea sa economică
(Jacques Delores, Les Controverses du progrès, 26 iunie 2009,
Cultura franceză.)
Robert Schumann
Pentru a adera la Uniunea Europeană, un stat trebuie să îndeplinească o serie de condiţii economice
şi politice numite Criteriile Copenhaga (după Summitul de la Copenhaga din iunie 1993), care
hotărăşte că o ţară candidată trebuie să fie una democratică, trebuie să aibă o piaţă liberă şi
35

trebuie să fie de acord să adopte întregul corp de legi cu care Uniunea Europeană a fost deja de
acord. În conformitate cu Tratatul de la Maastricht, fiecare stat membru actual şi Parlamentul
European trebuie să fie de acord cu orice extindere.
Evenimente importante, date şi fapte
1950-52: Bazată pe aşa-numitul Plan Schuman, Comunitatea Europeană a
Cărbunelui şi a Oţelului (CECO) a fost fondată pentru controlul comun al
producerii de cărbune şi oţel, cele mai importante resurse pentru
industria de armament. Unul din principalele motive a fost prevenirea
pregătirii unui nou război, având control comun asupra acestor bunuri.
Franţa, Germania de Vest, Belgia, Luxemburg, Olanda au fost membrii
fondatori ai acestei Comunităţi, în 1952 Italia aderă şi ea, iar cele şase
ţări semnează împreună Tratatul de la Paris (la 23 iulie 1952).
1957: Prin Tratatul de la Roma, CECO devine Comunitatea Europeană Economică (CEE), oferind
Europei prima piaţă europeană comună reală.
1973: Regatul Unit, Irlanda şi Danemarca aderă la CEE.
1980-1986: Grecia (1980), ca şi Spania şi Portugalia (ambele în 1986) devin noi membre.
1990: Prin unificarea celor două Germanii, fosta Deutsche Demokratische Republik (DDR)/Republica
Democrată Germană (RDG) a devenit, de asemenea, parte din Comunitate.
1993: În virtutea Tratatului de la Maastricht, CEE s-a transformat în Uniunea Europeană şi datorită
dezvoltărilor generale economice, politice şi sociale, în legătură cu sfârşitul tensiunilor din
Războiul Rece, şi unele state din AELS (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb) şi chiar ţări
din fostul CAER (Consiliul pentru Asistenţă Economică Reciprocă) au început să fie interesate
să devină membre cu drepturi depline ale UE. Fundamental deschisă la această dezvoltare –
sau cum Hans-Dietrich Genscher, fostul Ministru german al Afacerilor Externe, a spus: „Cel
mai subtil obiectiv al Uniunii Europene este extinderea” –, Uniunea a trecut printr-o
perioadă foarte dinamică de extindere prin dublarea numărului de state membre în următorii
14 ani.
1995: Fostele ţări AELS - Austria, Finlanda şi Suedia aderă la UE.
2004: Malta şi Republica Cipru (= partea insulară din sudul Greciei), fostele membre CAER –
Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia, fostele părţi ale Uniunii Sovietice – Estonia,
Letonia şi Lituania, şi ultima, dar nu cea din urmă, Slovenia, o republică iugoslavă, au
devenit noi state membre.
2007: Cu Bulgaria şi România, lista temporară cu cele 27 de state membre ale UE este completă.
Oricum, extinderea Uniunii Europene nu trebuie văzută ca sfârşită, iar în momentul de faţă sunt în
derulare negocieri oficiale de acceptare cu Croaţia, Macedonia şi Turcia, iar alte ţări vest-balcanice
probabil vor urma în curând.
Tratate şi strategii
Tratatele sunt sursa principală a legii europene şi, astfel, sunt şi baza legală pentru politicile
comune. Toate politicile legate de persoanele în vârstă sunt, astfel, dependente de Tratate,
acestea fiind instrumente ale progresului integrării europene. Despre unele dintre ele aţi citi mai
sus, dar vă rugăm să observaţi în cele de mai jos un cuprins al celor mai importante din istoria UE:
Tratatul de la Paris (1951) stabileşte Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi a Oţelului (CECO).
Obiectivul său principal era eliminarea mai multor bariere din schimbul şi garantarea păcii şi
a siguranţei în Europa.
Tratatul de la Roma (1957) stabileşte Comunitatea Europeană Economică
(CEE). Principala sarcină a acestui Tratat a fost crearea pieţei
comune între statele membre. A introdus o serie de libertăţi:
libertatea de circulaţie a capitalurilor, circulaţia muncitorilor etc.
36

Modul 1 - Uniunea Europeană şi importanţa ei pentru cetăţenii vârstnici
Tratatul de la Maastricht (1992) a fost un pas major în dezvoltarea Comunităţii Europene, creând
Uniunea Europeană şi ducând la crearea Euro. Tratatul a creat ceea ce este în mod comun
raportat ca pilon al structurii Uniunii Europene. Această concepţie a Uniunii se împarte în
pilonul Comunităţii Europene (CE), în pilonul de Politici Externe şi de Securitate Comună şi
pilonul Justiţiei şi al Afacerilor Interne (JAI). Ultimii doi piloni sunt de domeniul politicilor
interguvernamentale, unde puterea statelor membre este la gradul său cel mai mare, în
timp ce sub pilonul Comunităţii Europene, instituţiile Uniunii supra-naţionale – Comisia,
Parlamentul European şi Curtea de Justiţie – au cea mai mare putere. Toţi pilonii împreună
sunt numiţi Uniunea Europeană.
Tratatul de la Amsterdam (1997) a însemnat o accentuare şi mai mare în ceea ce priveşte cetăţenia
şi drepturile omului, o încercare de a dobândi mai multă democraţie sub forma puterilor
crescute ale Parlamentului European, un nou titlu de angajare, un domeniu al libertăţii,
securităţii şi al justiţiei în Comunitate, începuturile unei Politici Externe şi de Securitate
Comună (PESC) şi reforma instituţiilor în cursa pentru extindere.
Tratatul de la Nisa (2001) a reformat structura instituţională a Uniunii Europene prin împotrivirea la
expansiunea din est, o sarcină care a fost în primă fază destinată să fie realizată prin
Tratatul de la Amsterdam, dar care a dat greş să fie menţionată la acea vreme. Intrarea în
forţă a tratatului a fost pus la îndoială o vreme, după ce fusese iniţial respins de votanţii
irlandezi la referendumul din iunie 2001. Rezultatul acestui referendum a fost anulat printrun
referendum ulterior ce a avut loc un an mai târziu.
Tratatul Proiectului Constituţional (Roma 2004) trebuia să stabilească o Constituţie a Europei şi a
fost semnat de 53 de figuri politice de seniori din cele 25 de state membre ale UE. De cele
mai multe ori, şefii statelor au desemnat plenipotenţi să semneze tratatul, dar unii
preşedinţi au semnat şi în numele unor state care erau republici.
Reforma Tratatului de la Lisabona (2007) aduce o serie de schimbări, printre care includerea unei
majorităţi de votanţi mai calificaţi în Consiliul Miniştrilor, creşterea implicării
Parlamentului European în procesul legislativ prin extinderea co-deciziei cu Consiliul de
Miniştri, eliminarea sistemului de piloni şi crearea unui Preşedinte al Consiliului European pe
termen de doi ani şi jumătate şi o Înaltă Reprezentare a Afacerilor Externe pentru a
prezenta o poziţie unită în politicile UE. Dacă este ratificat, cu Tratatul de la Lisabona s-ar
întocmi şi carta drepturilor omului a Uniunii, prin Carta Drepturilor Fundamentale. 3
Strategia Lisabonei este, pe lângă un tratat, şi un concept de importanţă majoră cu aceleaşi
obiective şi scopuri ca cele ale cursului de pregătire AESAEC. Datorită importanţei sale, este
nevoie să fie luată în consideraţie de către cetăţenii vârstnici când pregătesc planul unui
proiect european. Strategia a pornit de la Consiliul Europei în Lisabona, în 2000, şi este
cunoscut şi ca Agenda Lisabona sau Procesul Lisabona. Este o acţiune şi un plan de
dezvoltare pentru UE, important pentru toate grupurile sociale, inclusiv pentru cetăţenii în
vârstă. Scopul său este de a face UE „cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe
cunoaştere din lume capabilă de creştere economică sustenabilă cu locuri de muncă mai
multe şi mai bune, cu o mai mare coeziune socială şi respect faţă de mediu până în 2010".
Până acum, cu un an înainte de 2010, ştim că acest plan a fost prea ambiţios pentru a
putea fi implementat cu succes, din punctul de vedere al solicitărilor prevăzute. Oricum, a
avut şi succes şi rezultate bune în domeniul educaţiei şi în cel al învăţării de-a lungul
întregii vieţi, în dezvoltarea generală şi cetăţenia UE, în creşterea economică şi locurile de
muncă create în UE. În ceea ce priveşte cei patru piloni ai Strategiei de la Lisabona,
priorităţile sunt următoarele:
Statele-membre ar trebuie să se străduiască să adopte măsuri pentru promovarea
creativităţii şi a spiritului întreprinzător în viziunea de a face din Europa cel mai creativ
mediu din lume;
Dezvoltarea economică şi socială a Europei ar trebuie să se axeze pe moştenirea şi
bogăţia culturală;
3 De-a lungul realizării acestui manual (noiembrie 2009), Republica Cehă a semnat ultima dintre cele 27 de state membre UE
Reforma Tratatului de la Lisabona, ceea ce o face să vină în forţă.
37

Investiţia în resurse umane şi conceperea unor măsuri pentru a asigura flexisecuritatea
sunt de importanţă crucială pentru Europa;
Politica mediului ar trebui accentuată ca forţă-cheie, deoarece poate conduce la
inovaţie şi la creşterea economică.
Obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene sunt consolidarea coeziunii economice şi sociale.
Uniunea Europeană ţinteşte către reducerea diferenţierilor dintre regiuni diferite. Fondurile
Structurale joacă aici un rol major, incluzând şi Fondul European pentru Dezvoltare Regională
(FEDR) şi Fondul European Social (FES).
1.1.2. Instituţii Europene, misiunea lor şi legătura dintre ele
Uniunea Europeană are instituţii care nu sunt uşor de înţeles de majoritatea cetăţenilor UE. Există o
divizare a competenţelor între nivelul european şi cel naţional, această divizare fiind la rândul ei o
decizie politică. Faptul că instituţiilor europene le-a fost retrasă puterea de a lua decizii, face apel
la soluţii „tehnice” la nivel european. Dar putem presupune că aceste soluţii tehnice sunt, de fapt,
tot de natură politică. „Statele Naţionale îşi pot recâştiga o parte din puterea pierdută, dacă
creează armonie în ceea ce priveşte politicile de impozit şi cele economice, cât şi politicile sociale
la nivel european. După acest pas, pot lua, din nou, decizii la nivel european.” (Habermas, 2009,
pp. 83-84)
Există două instituţii europene care se gândesc cotidian, cu adevărat, la Europa, Comisia Europeană
şi Parlamentul European. Dar există şi alte instituţii europene, cum este Consiliul de Miniştri,
Curtea de Justiţie şi altele.
Comisia Europeană (CE)
Comisia Europeană este numită, de obicei, Comisia. Fiecare Stat aderat la UE are reprezentantul
său naţional în calitate de Comisar European, ceea ce înseamnă că, în momentul de faţă, există 27
de Comisari. Preşedintele Comisiei este numit de către Şefii Statelor sau Guvern, iar numirea
trebuie aprobată de către Parlamentul European.
CE este forţa care conduce în integrarea europeană.
Puterea de iniţiativă avută de CE este importantă
pentru dezvoltarea politicilor comune şi, astfel, pentru
procesele de integrare; CE defineşte interesul comun al
fiecărei politici şi pregăteşte amendamente în acest
sens. Comisia este, de asemenea, gardianul Tratatelor
şi „acquis-ul comunitar”. Aceasta este, în principal,
Legislaţia Comunitară. Ea asigură îndeplinirea
obligaţiilor de către statele membre.
În Tratatul Proiectului Constituţional este afirmat că cea care trebuie să asigure aplicarea
Constituţiei este Comisia. (Moussis, 2008. pp. 40-43). Comisia este, de asemenea, organismul
executiv şi joacă un rol administrativ. În plus, Comisia are un rol reprezentativ, reprezentând UE în
ţările lumii a treia. Comisia Europeană caută, de obicei, punctele de vedere ale cetăţenilor şi ale
părţilor interesate când dezvoltă politica şi legislaţia. Lansează consultări deschise în domeniul
ocupării forţei de muncă, al afacerilor sociale şi al oportunităţilor egale. Oricine este interesat de o
privire generală completă a consultărilor publice lansate de Comisia Europeană, poate consulta
Your Voice in Europe (Vocea Ta în Europa) (www.europeanvoice.com) pe pagina de web a
Comisiei. Orice cetăţean european sau organizaţie poate participa în forumurile de discuţii pe o
gamă largă de probleme pe site-ul de dezbateri Debate Europe (http://europa.eu/debateeurop).
Cetăţenii în vârstă care pregătesc o propunere de proiect se pot inspira consultând acest site.
38

Modul 1 - Uniunea Europeană şi importanţa ei pentru cetăţenii vârstnici
Parlamentul European
După ultima extindere din 2004, numărul locurilor a crescut la 732. Dintre acestea, 99 sunt alocate
Germaniei, cea mai mare ţară, şi 5 Maltei, cea mai mică ţară UE. MP sunt aleşi direct de către
cetăţenii din Europa. În acest sens, pensionarii, precum şi alţi cetăţeni pot apela la ei pentru
întrebări şi solicitări. Parlamentul exercită patru funţii: legislativă, politică, de control şi bugetară.
Consiliul de Miniştri
Parlamentul poate da sau poate consimţi aprobări în ceea ce
priveşte concluzia acordurilor internaţionale; participă la
adoptarea Actelor Comunitare, iar politic reprezintă mai mult
de 450 de milioane de cetăţeni, monitorizează funcţionarea
Comisiei şi trebuie să-şi dea acordul pentru orice decizie
bugetară majoră.
Parlamentul European stabileşte, de asemenea, un
Ombudsman (http://www.ombudsman.europa.eu/start.faces;
împuternicit să primească reclamaţii de la cetăţenii europeni în
ceea ce priveşte administrarea şi performanţa scăzută în
activităţile Comunităţii) şi susţine Intergroup on Ageing
(www.age-platform.org); ale cărei activităţi au foarte mare
importanţă pentru cetăţenii vârstnici.
Consiliul de Miniştri, sau simplu Consiliul, este alcătuit
din reprezentanţi ai fiecărui stat-membru la nivel
ministerial, autorizat să reprezinte Guvernul acelui stat
membru. Este alcătuit din nouă configuraţii, care
reunesc o serie de domenii apropiate: afaceri generale
şi relaţii externe, afaceri economice şi financiare,
probleme de sănătate şi sociale. În momentul de faţă,
Preşedinţia Consiliului se schimbă o dată la şase luni şi
fiecare ţară poate, astfel, să-şi demonstreze eficienţa în
ceea ce priveşte promovarea politicilor comune.
Curtea Europeană de Justiţie (CEJ)
Curtea de Justiţie (deseori numită Curtea Europeană de Justiţie) constă într-un
judecător pe stat-membru, care stă în camera de consiliu. Regulile comune
adoptate prin decizia de a crea organisme pot fi interpretate diferit de la ţară la
ţară, dacă numai curţile naţionale le-ar controla. Principala sarcină a Curţii de
Justiţie este să lămurească ambiguităţile dispoziţiilor legale. Astfel, recent Age
Concern, cea mai mare organizaţie caritabilă britanică pentru şi cu persoane în
vârstă (www.ageconcern.org.uk) a susţinut Cazul Heyday aducând în discuţie
cererea de pensionare forţată. Acest caz a fost trimis către Curtea Europeană de
Justiţie pentru o hotărâre preliminară.
Heyday şi Age Concern au încredere că noile reguli încalcă solicitările Directivei Europene pentru
Angajare, pentru că lasă persoanele cu vârsta de peste 65 de ani fără dreptul de a decide să
continue să lucreze şi determină angajatorii să refuze recrutarea oricărei persoane care are peste
65 de ani. Din ce în ce mai mulţi angajatori folosesc noile reglementări pentru a forţa persoanele de
peste 65 de ani să plece, ştiind că nu pot fi acuzaţi de discriminare din punct de vedere legal.
Persoanele în vârstă care pregătesc o propunere de proiect pot studia diferite cauze aduse în faţa
Curţii în domeniul discriminării pe criterii de vârstă, pentru a se inspira.
39

Comitetul Economic şi Social (CES)
Comitetul Economic şi Social (CES) ia în consideraţie interesul mai
multor grupuri economice şi sociale. Membrii săi sunt propuşi de
guvernele statelor-membre şi sunt numiţi pe o perioadă de patru
ani de către Consiliu. Ei se împart în Grupul Angajatorilor
(angajatori, bancheri, federaţii etc.), Grupul Angajaţilor (sindicate
ale angajaţilor etc.) şi Grupurile Altor Interese (reprezentanţi ai
agriculturii, ale întreprinderilor mici şi mijlocii, ale profesiilor, ale
organizaţiilor de consumatori, ale familiilor, ale vârstnicilor etc.).
Comitetul trebuie consultat de către Consiliu şi de Comisie în
anumite domenii.
Comitetul Regiunilor
Importanţa regiunilor şi rolul pe care acestea îl joacă în Guvernarea UE
a fost deja recunoscut în Tratatul care stabileşte Comunitatea
Europeană. Acest Comitet este alcătuit din reprezentanţi ai
organismelor regionale şi locale. Acest Comitet trebuie să fie consultat
de către Consiliu sau de către Comisie în probleme legate de principii
ale angajării, legislaţia pe chestiuni sociale, mediu, educaţie, pregătire
de specialitate, cultură, sănătate publică şi pe orice alte chestiuni
importante, cum este cooperarea în ceea ce priveşte trecerea
frontierei.
Reflectaţi şi discutaţi
Poate aţi crezut că ceea ce cunoşteaţi despre Europa era suficient. Aveaţi idee despre cum s-a
integrat Europa. Probabil aţi auzit de unele tratate, strategii, dar acum ştiţi în ce măsură şi de ce
au devenit ele puncte importante de referinţă în istoria Uniunii Europene şi ce legătură pot avea ele
cu dumneavoastră, cetăţean vârstnic.
Deşi bazat pe principiile Revoluţiei Franceze – egalitate, fraternitate, libertate – Uniunea Europeană
nu este o întreprindere revoluţionară, cât, mai curând, o întreprindere intelectuală şi o realitate
practică. Cunoscând puţin mai multe despre Uniunea Europeană, principiile sale, istoria sa,
dezvoltările ei recente în ce priveşte structura, cât şi misiunea ei, este la fel de important ca
înţelegerea identităţii şi a misiunii propriei dumneavoastră ţări.
Uniunea Europeană şi ţara dumneavoastră sunt strâns legate şi sunteţi cetăţean european la fel cum
sunteţi cetăţean în propriul stat. În cadrul acestui context este greu de crezut că instituţiile
europene nu reprezintă niciun interes pentru cetăţenii europeni, pentru simplul fapt că reprezintă!
Mai mult de 70% din legislaţia voastră naţională vine din Europa, fie că e vorba despre numărul
maxim de ore de muncă, mâncarea pe care o mâncaţi, aerul pe care îl respiraţi sau vârsta la care vă
puteţi pensiona.
Şi ştiţi cine decide toate acestea Nu este corect că aceştia sunt nişte birocraţi anonimi de la
Brussels, căci este vorba despre Parlamentul European, bărbaţii şi femeile pe care îi alegeţi;
împreună cu miniştrii voştri, cu şefii statelor sau cu Guvernul iau decizii care vă afectează viaţa de
zi cu zi, fie că sunteţi tânăr sau bătrân, producător sau consumator, că trăiţi în nordul, sudul, estul
sau vestul Comunităţii. Deseori, ne plângem de faptul că Europa este prea departe de cetăţenii săi –
dar este oare adevărat Nu este oare mai aproape şi mai transparentă decât credem cu toţii, şi nu îi
pasă oare de foarte multe probleme ale tuturor cetăţenilor europeni, chiar şi de cele ale celor mai
în vârstă
Vă rugăm discutaţi aceste chestiuni, inclusiv toate părerile pro sau contra relevante, cât şi punctul
dumneavoastră de vedere dinainte şi după această unitate.
40

Modul 1 - Uniunea Europeană şi importanţa ei pentru cetăţenii vârstnici
1.1.3. Schimbările demografice şi societatea în îmbătrânire
Ascultaţi /Citiţi
Societatea în îmbătrânire este una din schimbările uriaşe ale demografiei. Celelalte schimbări apar
din numărul total al populaţiei, forţa de muncă în îmbătrânire, migraţii etc.
Când ne gândim la îmbătrânire, ne gândim la ea, în principal, ca la îmbătrânire individuală, nu ca la
o îmbătrânire demografică. Îmbătrânirea demografică este mai curând un fenomen nou, care a
apărut pentru prima dată a doua jumătate a secolului al XX-lea. În ciuda tuturor progreselor din
toate domeniile, viaţa omului nu mai este cum era odată, dar numărul persoanelor de peste 65 de
ani este în creştere în mod considerabil, iar decesele au depăşit cifra naşterilor. Din ce în ce mai
mulţi oameni ajung la vârste înaintate, iar rata fertilităţii scade, în acelaşi timp, în anumite regiuni
din Europa, din cauza mai multor motive, migraţia fiind unul dintre ele. Populaţia îmbătrâneşte,
astfel că şi societăţile noastre îmbătrânesc. Trăim într-o societate în îmbătrânire. Bineînţeles, pe
de o parte aceasta este o ameninţare, dar este, de asemenea, şi o uriaşă provocare. Orice tip de
schimbare necesitată adaptare. Acest lucru conduce la nevoia de a induce o schimbare culturală în
atitudinea oamenilor în vârstă, o schimbare în poziţia vârstnicilor în societate şi nevoia de a
modifica politicile ce determină relaţiile dintre generaţii şi care să întâmpine nevoile diferitelor
generaţii.
Membrii grupului de proiect AESAEC cred că intensificarea solidarităţii şi a cooperării dintre
generaţii este cheia pentru a reacţiona constructiv la actuala evoluţie socială rapidă şi la contexul
demografic. Schimbările din structura vârstei a populaţiilor noastre vor avea un impact semnificativ
în dinamica generaţiilor, iar solidaritatea şi cooperarea dintre generaţii va trebui să fie re-inventată
şi susţinută de politici potrivite. Este necesară, astfel, o perspectivă mai incluzivă a persoanelor de
toate vârstele, încât trebuie dezvoltată şi promovată activ în toate răspunderile politice sociale şi
economice. Trebuie cultivate mai multe atitudini şi aşteptări pozitive pentru contribuţia
vârstnicilor, iar discriminarea pe categorie de vârstă interzisă. Persoanele de toate vârstele joacă
un rol vital în contribuţia la societate, iar experienţa lor, cunoştinţele şi vitalitatea lor sunt
necesare pentru a reconstrui o Europă puternică. Dezvoltarea răspunderilor politice definite şi bine
coordonate, care îmbogăţesc puternicul potenţial şi contribuţia pe care persoanele mai în vârstă
trebuie să le ofere, sunt esenţiale.
În societatea în îmbătrânire este necesară o participare mult mai mare a generaţiilor tinere şi a
celor mai în vârstă, de politici şi strategii, dar şi de planuri de acţiuni în aceste sens. De altfel,
proiectele europene pot, mai ales când sunt lansate de către cetăţenii de vârsta a treia, pune în
lumină aceste chestiuni şi pot propune căi de a atrage o mai mare participare a generaţiilor în
societate.
Cele mai mari probleme ale vârstnicilor şi cum sunt ele abordate de politicile europene
Nevoile şi problemele vârstnicilor sunt tratate de diferite politici adoptate pe baza Tratatelor
europene. Oricât de progresive ar fi, de multe ori sunt guvernate de un număr considerabil de
stereotipii pozitive sau negative despre vârstnici. În viziunea noastră, acestea se datorează, în cea
mai mare parte, faptului că vârstnicii sunt abordaţi deseori în funcţie de vârsta lor şi nu în funcţie
de implicarea lor, de situaţia lor etc. Ceea ce este important sunt diferenţele lor. Cel mai puţin
important pare a fi vârsta lor!
Dar persoanele din viaţa înaintată – după unele definiţii, începând de la vârsta de 45 de ani – sunt
un grup mare de persoane extrem de eterogen. Prin urmare, este necesară o conştientizare
profundă a diversităţii persoanelor în vârstă, a nevoilor şi a potenţialului lor, înainte de a stabili o
politică sau chiar un proiect european.
Problemele vârstnicilor privesc modul de viaţă pe care societatea îl permite sau îl produce pentru
vârstnici. Nevoile persoanelor în vârstă sunt de ordin social, emoţional, cognitiv, nevoia de a
41

împărtăşi valori. Nevoile lor sunt psiho-sociale ca ale tuturor indivizilor fără deosebire de vârstă.
Nevoile persoanelor în vârstă ar trebui cuprinse în politici.
Problemele vârstnicilor privesc, de asemenea, numeroasele stereotipii referitoare la ei şi la
bătrâneţe care pot fi regăsite în toate politicile, tratamentul profesional, poziţia în munca de
voluntariat etc. Stereotipiile nu afectează doar persoanele în vârstă, ci şi pe toţi cei care au de-a
face cu problemele vârstnicilor, cum sunt specialiştii, politicienii, cercetătorii etc. Cel mai bine ar
fi ca aceste stereotipii să fie interzise – ceea ce este foarte uşor de spus, dar foarte greu de
realizat.
Nevoile vârstnicilor ar trebuie luate în consideraţie în proiectele europene şi ar trebui satisfăcute la
toate nivelurile comunităţii; la nivelul relaţiei lor cu partenerul lor, copii, co-muncitori, costudenţi,
co-voluntari, la nivelul comunităţii locale, la nivelul municipalităţii, la nivelul statului şi la
nivelul UE. Toate nivelurile sunt privite când vine vorba de căutarea soluţiilor pentru problemele
vârstnicilor. Problemele vârstnicilor sunt strâns legate de capitalul lor uman neexploatat şi
nerecunoscut (abilităţi, competenţe, priceperi), de absenţa capitalului social (instituţii, asociaţii
etc. insuficiente), facilitările insuficiente ale îmbătrânirii active, integrarea în societate, protecţia
socială, eradicarea sărăciei, stimularea voluntariatului lor şi cetăţenia activă.
Problemele vârstnicilor sunt strâns legate de absenţa dreptăţii şi de inegalitatea (discriminarea)
persoanelor în vârstă şi a pensionarilor, fie ea legală, cultură, socială, economică sau politică – prin
faptul că persoanelor în vârstă nu le este permis şi nu sunt stimulate să ia parte la deciziile
proceselor de realizare de la toate nivelurile.
Pentru a identifica problemele vârstnicilor, în primul rând, trebuie să identifici resursele din
societate disponibile pentru generaţiile de mijloc, iar în al doilea rând, trebuie să-ţi pui o serie de
întrebări: Au persoanele în vârstă acces egal la muncă, educaţie, cultură, sănătate, transport,
adăpost, ştiinţă, cetăţenie activă Au dreptul de a merge la lucru după ce s-au pensionat fără să fie
penalizaţi Au vârstnicii acces egal la media sau apar oare ei în media Li se oferă favoruri
vârstnicilor numai pe baza vârstei, împingându-i până la urmă să aprecieze că sunt ajutaţi şi, uşor,
să-şi abandoneze dreptul de a lua parte în mod egal la problemele publice
Discursul politicilor locale, naţionale şi UE referitor la vârstnici este, deseori, despre slăbiciune şi
dependenţă, şi ar trebui schimbat! Tratatele UE şi politicile comune, ca şi numeroase alte
documente se adresează problemelor vârstnicilor. Persoanele de vârsta a treia care lansează
proiecte europene ar trebui să fie bine informate cu privire la conţinutul şi scopurile tratatelor UE şi
a politicilor comune, cât şi în ceea ce priveşte numărul considerabil de documente adresate
problemelor vârstnicilor, în mod direct sau indirect.
Ocuparea forţei de muncă şi Discriminarea
La Consiliul European din Amsterdam, Şefii Statelor şi Guvernul statelor-membre au adoptat
Articolul 13 din Tratatul de la Amsterdam împotriva discriminării – şi promovarea includerii sociale
- în toate formele sale. Acest articol este raportat mai departe în Directiva Rasială UE, în Directiva
UE a egalităţii în ocuparea forţei de muncă şi în Directiva egalităţii pe criterii de sex – toate aceste
documente având legătură şi cu vârstnicii.
Discriminarea poate fi vizibilă sau invizibilă. Această problemă este abordată şi de
un număr considerabil de organizaţii susţinute de Comisia Europeană. Vizitând
paginile lor web, cetăţenii de vârsta a treia pot afla multe lucruri despre acest
subiect, cât şi despre politicile şi documentele legate de acesta:
AGE (Platforma Europeană a Vârstnicilor): http://www.age-platform.org
ENAR (Reţeaua Europeană Împotriva Rasismului): http://www.enar-eu.org
FED (Forumul European al Dizabilităţii): http://www.edf-feph.org
În plus, includerea socială a grupurilor vulnerabile este promovată la nivel european de către:
42

Modul 1 - Uniunea Europeană şi importanţa ei pentru cetăţenii vârstnici
Caritas Europa: http://www.caritas-europa.org/code/en/default.asp
CECOP (Confederaţia Europeană a Cooperativelor Muncitorilor, a Cooperativelor Sociale şi a
Întreprinderilor Sociale şi Participative): http://www.cecop.coop
COFACE (Confederaţia Organizaţiilor Familiei din Uniunea Europeană): http://www.cofaceeu.org
EAPN (Reţeaua Europeană Împotriva Sărăciei): http://www.eapn.org
EMN (Reţeaua Europeană de Microfinanţare): http://www.europeanmicrofinance.org/index2_en.php
ESN (Reţeaua Europeană Socială): http://www.esn-eu.org
Lobby-ul European al Femeilor: http://www.womenlobby.org
Solidaritatea între generaţii
Şi tehnologia poate ajuta vârstnicii să-şi desfăşoare activităţi zilnice, cum este monitorizarea
sănătăţii, crearea de reţele sociale, învăţarea şi studiul. Aceasta poate spori participarea lor în
societate şi să crească siguranţa lor. Încurajează vârstnicii să acceseze e-economia, e-guvernarea,
e-comunicarea, şi să beneficieze de e-sănătate şi e-învăţare. Folosirea tehnologiei poate facilita şi
includerea socială, îmbunătăţi participarea profesională şi calitatea vieţii şi poate creşte traiul
independent. Folosirea Tehnologiilor Informării şi ale Comunicării (TIC) pentru a ajuta vârstnicii şi
persoanele cu dizabilităţi să continue să trăiască acasă este cunoscută comun sub numele de
Ambient Assisted Living (Viaţă asistată ambiental) (AAL).
Cetăţenie europeană activă
Educaţia pentru cetăţenie activă este un proces de-a lungul întregii vieţi. Cineva nu poate deveni
cetăţean activ „doar aşa“, când îmbătrâneşte. Politicile sunt necesare pentru a susţine
voluntariatul vârstnicilor şi pentru a preveni discriminarea în ceea ce priveşte vârsta, în acest
domeniu. Publicaţiile AGE despre voluntariatul persoanelor de vârsta a treia, care v-ar putea ajuta
în pregătirea unui plan de proiect european pot fi regăsite în Publicaţia AGE pentru promovarea
voluntariatului în rândul vârstnicilor din Europa. (http://www.age-platform.org)
1.1.4. Cetăţenii în vârstă şi reprezentanţa lor la nivel european
Nivelul instituţional
Problemele cetăţenilor în vârstă sunt abordate prin strădaniile diferitelor Instituţii Europene, în cea
mai mare parte de către Comisia Europeană şi Parlamentul European.
Comisia Europeană (CE)
CE caută opinii publice referitoare la problemele celor în vârstă, stabilind obiective şi organizând
dezbateri publice: revizuiri periodice, consultări, conferinţe tematice etc. şi pregăteşte obiective
în domeniul politicii sociale care îi privesc pe cetăţenii în vârstă (ocuparea forţei de muncă,
securitate socială, voluntariat etc.).
Intergruparea pentru îmbătrânire
Această grupare este localizată direct în Parlamentul European şi reuneşte MP din diferite comitete
şi sectoare care doresc să discute această problemă în mod special. Susţinerea problemelor
Intergrupării sunt adresate i.e. Consiliului European şi altor instituţii ale UE. Intergruparea este
convinsă că protecţia socială şi politicile de ocupare a forţei de muncă trebuie să fie strâns legate,
astfel că UE joacă un rol-cheie în asigurarea unei reforme în sistemul pensiilor, promovând pensii
43

decente pentru toţi, oferind persoanelor o parte corectă a bunăstării economice din societate, nu
doar să prevină sărăcia complet. Ţările trebuie să ofere securitate, adecvată universal şi total
pensiilor din pilonul I. Este, de asemenea, necesar, să fie adoptate reforme pentru a permite şi
pentru a încuraja vârstnicii să continue să lucreze mai mult.
Nivelul ONG
AGE (www.age-platform.org), Platforma Europeană a Vârstnicilor este o reţea europeană care
cuprinde în jur de 150 de organizaţii de persoane în vârstă de peste 50 de ani, reprezentând astfel
în mod direct peste 28 de milioane de cetăţeni vârstnici din Europa. Scopurile AGE cele mai
importante sunt acelea de a oferi voce şi de a promova interesul celor 150 de milioane de locuitori
de peste 50 de ani ai Uniunii Europene şi de a creşte gradul de conştientizare a problemelor. AGE
are, de asemenea, ca scop să ofere voce persoanelor în vârstă şi celor pensionate în dezbaterile
politicilor UE prin participarea activă a organizaţiilor lor reprezentative la UE, la nivel naţional,
regional şi local, cât şi să informeze dezvoltarea politicii UE. Munca celor din AGE se axează pe un
şir larg din ariile de politici care au impact asupra persoanelor în vârstă şi a celor pensionate.
Aceasta include probleme împotriva discriminării, angajarea muncitorilor în vârstă şi îmbătrânirea
activă, protecţia socială, reforme ale pensiei, includere socială, sănătate, cercetare, acces la
transport public şi la construirea mediului, învăţare de-a lungul întregii vieţi şi TIC.
Există şi alte ONG-uri importante la acest nivel, unele intre ele fiind specializate pe probleme ale
vârstnicilor, unele dintre ele având de a face cu problemele lor ca parte a câmpului lor de
activitate. Multe joacă un important rol internaţional şi în domeniul cercetării. Mai jos găsiţi o
selecţie a celor mai importante şi relevante dintre ele:
Care (Acţiunea Creştină de Cercetare şi Educaţie pentru Europa):
http://www.careforeurope.org/
CEV (Centrul de Voluntariat European): http://www.cev.be/
COFACE (Confederaţia Organizaţiilor Familiale din Uniunea Europeană):
http://www.coface-eu.org/
CCRE (Consiliul Municipalităţilor şi Regiunilor Europene): http://www.ccre.org/
EUROCADRES (Consiliul European al Personalului Profesional şi Managerial):
http://www.eurocadres.org/
Eurocarers (Asociaţia Europeană a Muncii pentru Carieră): http://www.eurocarers.org/
Oraşe Euro: http://www.eurocities.eu/main.php
Euro Health Net: http://www.eurohealthnet.eu/
Asociaţia Europeană pentru Studiul Populaţiei: http://www.eaps.nl/
Federaţia Europeană de Rezerve de Pensii: http://www.efrp.org/
Asociaţia Europeană de Oferire de Servicii pentru Persoane cu Dizabilităţi:
http://www.easpd.eu/
EURAG (Federaţia Europeană a Persoanelor în Vârstă): http://www.easpd.eu/
Universitatea Europeană: http://www.euruni.edu/Scripts/Index.aspxidz=2
FAFCE (Federaţia Familiilor Catolice din Europa):
http://www.family-eu.org/cms/index.php
IPSE (Institutul European al Protecţiei Sociale) :
http://www.idies.org/index.phppost/Linstitut-de-la-protection-sociale-europeenne-IPSE
Forumul tinerilor Jeunesse : http://www.youthforum.org/
Din 2000, politica socială a ocupat cel mai mult spaţiu în agenda UE. După adoptarea Strategiei de
la Lisabona de către Şefii Statelor sau Guvern, un nou scop a fost formulat care declara că politicile
economice şi sociale ar trebui să funcţioneze împreună. Ca rezultat, a fost formulată o agendă
socială ambiţioasă, care stabileşte priorităţile sociale – Metoda Deschisă a Coordonării – care
promovează o mai puternică co-operare şi co-ordonare între statele-membre, în probleme sociale
diferite. Această metodă este întâlnită în angajare, protecţie socială (pensii), includere socială şi
educaţie.
Schimbările demografice sunt mai multe, ca de exemplu scăderea populaţiei europene, procesul de
migraţie şi, deasupra tuturor, îmbătrânirea demografiei. Când vorbim de îmbătrânire, de cele mai
multe ori, ne gândim la îmbătrânirea individuală, nu la îmbătrânirea populaţiei noastre.
Îmbătrânirea demografiei sau îmbătrânirea populaţiei este un scop al civilizaţiei şi nu trebuie văzut
ca o ameninţare. Societatea în îmbătrânire cere doar o serie de schimbări în ceea ce priveşte rolul
44

Modul 1 - Uniunea Europeană şi importanţa ei pentru cetăţenii vârstnici
vârstnicilor şi rolul celorlalte generaţii, multe schimbări în relaţiile lor reciproce. Mai mult decât
atât, necesită participarea activă a tuturor cetăţenilor în societatea din statele-membre şi din
Uniunea Europeană.
Există mai multe probleme în ceea ce priveşte vârstnicii, persoanele de vârsta a treia:
Serviciu mai mult timp în condiţii mai bune
Pregătirea de voluntariat din perioada în care încă lucrează
Munca de voluntar sau pe bază individuală sau într-o formă organizată în instituţii publice
sau oriunde atunci când se pensionează
Dispunerea de o poziţie diferită în interiorul familiei
Participarea la învăţarea de-a lungul vieţii şi la educaţie
Participarea la comunităţile locale
Participarea la luarea deciziilor în problemele de municipalitate cum este educaţia,
sănătatea, cultura, transportul, protecţia socială, scăderea sărăciei etc. (toate acestea şi
alte probleme sunt importante nu numai schemele pensiei şi reformele pensiei de care
auzim atât de mult).
Aşadar, înţelegând Uniunea Europeană, cum şi de ce a fost integratoare, vă puteţi imagina mai uşor
cum funcţionează instituţiile şi organismele sale de control în favoarea dumneavoastră. De altfel,
puteţi înţelege mai bine cum funcţionează organizaţiile non-guvernamentale de la nivel european în
favoarea voastră şi cum puteţi participa dumneavoastră, cetăţean de vârsta a treia, în formarea
politicilor UE care vă privesc pe dumneavoastră, dar şi pe alte generaţii. Mai presus decât toate, vă
poate da o idee pentru cum puteţi dumneavoastră contribui la realitatea Uniunii Europene cu
solicitările şi ideile dumneavoastră. Împreună, putem face Europa un loc mai bun de trăit!
Reflectaţi şi discutaţi
Există ceva nou ce aţi învăţat în acest modul despre UE, posibilităţi pentru cetăţenii de vârsta a
treia ai UE sau chiar pentru dumneavoastră şi posibilităţi să vă angajaţi în ideea de UE Sperăm că
da – oricum, reflectaţi la acest modul prin discuţii în grup. Depinde de dumneavoastră pe ce
probleme doriţi să vă concentraţi, poate urmărind întrebările de mai jos puteţi avea câteva idei de
început:
În ce măsură poate afecta îmbătrânirea modul în care societăţile noastre funcţionează
Dacă aţi dori să abordaţi o problemă a bătrânilor ce instituţie sau organizaţie aţi contacta,
de ce şi cum
Cum putem susţine generaţiile pentru a crea o legătură între toate generaţiile şi cum putem
susţine toate generaţiile pentru a coopera
Cum putem păstra moştenirea culturală a vârstnicilor şi a o transmite generaţiilor mai
tinere
Cum putem păstra vârstnicii la serviciu mai mult timp
Cum putem ajuta vârstnicii să-şi dezvolte competenţele şi a-i face pe ceilalţi să devină
conştienţi de modul în care pot contribui
Indicii şi activităţi suplimentare pentru implementarea modulului
Petreceţi puţin timp pe website-urile indicate în acest modul şi aflaţi dacă vă sunt sau nu
utile
Încercaţi să aflaţi birouri locale/naţionale care reprezintă UE în ţara/regiunea dvs. şi
programaţi-vă o dată pentru a le vizita
45

Aflaţi care sunt Membrii Parlamentului European (MPE) care vă reprezintă ţara – şi
contactaţi-i dacă aveţi vreo întrebare pentru ei
Urmăriţi zilnic ştiri la TV, radio,în ziare etc. mai intens când este vorba despre dezvoltări la
nivelul UE, mai ales când tratează cetăţeni de vârsta a treia şi/sau Cetăţenie europeană
activă.
Referinţe şi alte surse utile pentru informare continuă
Balibar, E. (2003): We the People of Europe; reflections on transnational citizenship. Princeton: Princeton
University Press.
Church, Clive H./Phinnemor, David (2009): The Penguin Guide to the European Treaties: From Rome to Maastricht,
Amsterdam, Nice and Beyond. Penguin Reference Books.
Habermas, J. (2009): Europe The Faltering Project. Cambridge: Polity.
Solidaritate între generaţii pentru societăţi coezive şi sustenabile: finalităţile Conferinţei Prezidenţiale Slovene
Brdo. Slovenia, 28-29. Aprilie 2008 .
Moussis, N. (2007): Ghidul politicilor europene. Ediţia a XIII-a. Rixensart. Serviciul european pentru studii Jurnalul
Oficial al Comunităţilor europene.
http://ec.europa.eu (Comisia Europeană)
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives (Eurobarometru)
http://ec.europa.eu/yourvoice (website-ul Comisiei pentru cetăţeni pentru a se exprima)
http://eesc.europa.eu/index_en.asp (EESC - Comitetul Economic şi Social)
http://epp.eurostat.ec.europa.eu (EUROSTAT – Centrul pentru Statisticile Documentelor Uniunii Europene)
http://eurageurope.org/eurag/ (EURAG – Federaţia Europeană a Persoanelor în Vârstă)
http://europa.eu/documentation (Documentele Uniunii Europene)
www.age-platform.org/ (AGE - Platforma Europeană a Persoanelor în Vârstă)
www.careforeurope.org/ (Care – Acţiunea de cercetare creştină & educaţie pentru Europa)
www.caritas-europa.org (Caritas Europa)
www.ccre.org/ (CCRE - Consiliul European al Municipalităţilor şi al Regiunilor)
www.cecop.coop (CECOP – Confederaţia Europeană a Sindicatelor, a Cooperativelor Sociale şi a Întreprinderilor Sociale şi
Participative)
www.cev.be/ (CEV – Centrul European de Voluntariat)
www.coface-eu.org (COFACE – Confederaţia Organizaţiilor Familiale din Uniunea Europeană)
www.coface-eu.org/ (COFACE - Confederation des Organisations Familiales de l'Union Européenne)
www.consilium.europa.eu (Consiliul Uniunii Europene)
www.eapn.org (EAPN - Reţeaua Europeană anti-sărăcie)
www.eaps.nl/(Asociaţia Europeană pentru Studiul Populaţiei)
www.easpd.eu/(Asociaţia Europeană a Serviciilor pentru Persoanele cu Dizabilităţi)
www.efrp.org/ (Federaţia Europeană pentru Rezerva de Pensii)
www.enar-eu.org (ENAR – Reţeaua Europeană împotriva Rasismului)
www.esn-eu.org (ESN – Reţeaua Europeană Socială)
www.eurocadres.org/(EUROCADRES – Consiliul European al Personalului Profesional şi Managerial)
www.eurocarers.org/ (Eurocarers – Asociaţia Europeană de Muncă pentru Carieră)
www.eurocities.eu/main.php (Euro Oraşe)
www.eurohealthnet.eu/ (Euro Health Net)
www.europarl.europa.eu/(Parlamentul European)
www.european-microfinance.org/index2_en.php (EMN - Reţeaua Europeană de Microfinanţare)
www.family-eu.org/cms/index.php (FAFCE - Föderation der Katholischen Familienverbande in Europa)
www.idies.org/index.phppost/Linstitut-de-la-protection-sociale-europeenneIPSE
www.womenlobby.org (Lobby-ul European al Femeilor)
www.youthforum.org/(Forumul tinerilor din Europa)
46

Modul 2 – Conceptul de Cetăţenie Europeană Activă şi importanţa lui pentru Cetăţenii Vârstnici
Steffen Hartje (Fritid&Samfund/DK)
Modul 2:
Unitatea 1
Sumarul unităţii
Obiective
Conceptul de Cetăţenie Europeană Activă şi
importanţa lui pentru Cetăţenii Vârstnici
De ce este CEA importantă pentru cetăţenii care aparţin grupului de
vârstnici
• Înţelegerea conceptului de Cetăţenie Europeană Activă (CEA) şi
importanţa ei pentru cetăţenii vârstnici
• Demonstrarea posibilităţilor CEA pentru cetăţenii vârstnici
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să înţelegeţi de ce a fost – şi mai este – important să se dezvolte ideea
de CEA
• Să înţelegeţi drepturile şi obligaţiile după care este stabilit conceptul de
Cetăţenie Activă
• Să aplicaţi conceptul CEA în viaţa de zi cu zi
Nu sunt un atenian sau un grec, ci un cetăţean al lumii.
Socrate
Pregătire:
Vă rugăm discutaţi dacă aţi auzit sau nu de conceptul
de Cetăţenie Europeană Activă şi de ceea ce înseamnă
Cetăţenie, în general, şi Cetăţenia Europeană pentru
dumneavoastră.
2.1.1. Ideea unei cetăţenii active
Ascultaţi/Citiţi
Ideea unei cetăţenii active nu este nouă, ci poate fi regăsită în Grecia antică, unde filosoful
Aristotel a dezvoltat pentru prima dată o teorie despre cetăţenie. În 500 până în 400 înainte de
Hristos, în viziunea gândirii lui Aristotel, cetăţenia era practicată în oraşul de guvernare Atena,
numit polis. Cetăţenia greacă a fost realizată pentru prima dată pentru obligaţia pe care o avea
fiecare cetăţean faţă de oraşul de guvernare. A fi un cetăţean activ, ceea ce făcea parte din viaţa
politică, era considerat a fi o datorie morală. Exista obligaţia morală să se ia parte activ în
problemele comune ale polis, dacă se dorea să fie respectaţi ca cetăţeni sau ca fiinţe umane. Ideea
de cetăţenie era, astfel, strâns legată de drepturile individuale ale cetăţeanului şi de datoria de a
lua parte activ în comunitatea politică. Chiar dacă cetăţenia era fundamentată mai mult pe
obligaţiile îndreptate spre guvernul oraşului, apoi pe drepturile pentru cetăţenie individuală,
obligaţiile nu au luat forma ordinii legale, ci au fost considerate o opţiune pentru a servi comunităţii
şi pentru a câştiga respectul cuvenit.
În jurul anului 1700 a avut loc o regândire a ideii de cetăţenie. Începutul industrializării şi
răspândirea economiei de piaţă au început să creeze mari schimbări sociale. Aceste schimbări au
fost şi rezultatul catalizatorilor enormei diferenţe care a existat în tot acest timp între monarhia
tradiţională absolută de la vremea respectivă şi noua cetăţenie progresivă – care, pe lângă alte
lucruri, a condus la Revoluţia franceză din 1789. La nivel filosofic, perioada a fost marcată de
filosofia iluministă, care a contribuit la dezvoltarea noilor valori, ca libertate, toleranţă,
pluralism, drepturi individuale, dar şi la eliminarea secularizării, prin separarea religiei şi a
politicii. Urmărind aceste idei de bază, noile state naţionale create în secolul al XIX-lea a făcut
47

posibilă dezvoltarea unui stat de drept real şi, în acelaşi timp, să asigure cetăţeanului un stat liber,
un mediu pentru acţiuni individuale şi colective.
Ideea de independenţă a unui stat – de asemenea, a bisericii – a câştigat tot mai multă putere, iar
clarificarea limitelor dintre ţări a însemnat faptul că cetăţenii devin conştienţi de afilierea lor la o
naţiune şi la condiţiile ce au urmat. Ca deţinători de drepturi subiective, ei se bucură de protecţie
din partea statului naţional, atâta timp cât respectă legea.
2.1.2. Cetăţenie Europeană Activă (CEA)
Dezvoltarea pripită a globalizării, cât şi dezvoltarea tehnologiei informaţiei, cuplarea globală a
pieţei financiare şi a producţiei globale, determină statele naţionale să piardă din ce în ce mai mult
controlul condiţiilor producţiei generale şi, astfel, posibilităţile de păstrare a nivelurilor de
bunăstare existente sunt limitate.
Deteriorarea statelor naţionale are impact în înţelegerea ideii de cetăţenie, din momentul în care
industrializarea a fost legată întotdeauna de înţelegerea că statul naţional este acela care asigură
drepturile care fac posibilă practicarea unei cetăţenii active. În legătură cu viteza globalizării există
o solicitare, aceea ca drepturile să nu mai fie doar o garanţie în interiorul naţiunii în care trăiţi, ci
să fie şi respectate de persoanele de alte naţionalităţi. De la drepturile existente ale cetăţenilor,
câştigate prin luptă în cadrul unui stat naţional, drepturile individuale sunt astăzi, de asemenea,
sigure la nivel european şi global. În mod normal, drepturile sociale vor fi asigurate de statul
naţional, dreptul în relaţii pe plan intern va fi asigurat de Uniunea Europeană, iar Naţiunile Unite
va garanta drepturile omului. Ca urmare a globalizării, ideea de cetăţenie activă a trebuit să fie
dezvoltată pe trei niveluri: nivel naţional, european şi Global. Cetăţeanul din Europa trebuie să se
perceapă el însuşi nu doar ca englez, german, italian etc., ci şi ca european şi ca cetăţean al lumii.
Creşterea globalizării în lumea economică contribuie la crearea unei identităţi şi a unei
responsabilităţi globale. Astăzi, observăm o responsabilitate comună în domeniul ecologiei pentru
dezvoltarea globală. Conştientizarea oamenilor de resursele limitate ale pământului şi de
ameninţarea unei dezvoltări necontrolate ale pieţei economice în echilibrul ecologic fragil creează
un angajament la nivelul întregii lumi faţă de planeta noastră. Dezvoltarea unei responsabilităţi
europene şi globale, la nivel politic şi popular, poate fi un element important în dezvoltarea ideii de
cetăţenie activă.
O primă condiţie pentru dezvoltarea CEA este ca cetăţenii din ţările europene să aibă o anumită
simpatie reciprocă şi sunt deschişi la ce se întâmplă în celelalte ţări europene, ceea ce ar putea
duce, să sperăm, la dezvoltarea identităţii comune europene. Deja vedem astăzi multe comunităţi
cu o identitate şi auto-cunoaştere, care duce mai departe decât solidaritatea naţională în care
trăiesc. Este o realitate faptul că întregi comunităţile de oameni, creează legături de-a lungul
graniţelor folosind tehnologia IT, chiar dacă este încă o cale lungă până a ajunge la identitatea
comună europeană.
Conţinutul acestei părţi din cursul de pregătire se va axa pe atitudinea participanţilor faţă de
celelalte ţări europene, arătând, de exemplu, care sunt ţările, în opinia lor, cele mai populare şi
care, din contră, nu sunt considerate favorabile.
De altfel, cum putem deveni mai implicaţi în ceea ce se petrece în alte ţări UE
Reflectaţi, auto-învăţaţi şi discutaţi
Cetăţenie Europeană Activă este mai curând un concept complex şi complicat pentru a fi explicat,
mai ales pentru că este o construcţie ipotetică, cum este libertate, dragoste sau implicare şi nu
există definiţii cu acord general în ceea ce o priveşte. În sfârşit, depinde foarte mult de o persoană
la ce se gândeşte când se vorbeşte despre CEA – şi nu este nimic rău în asta!
Aşadar, ce înseamnă Cetăţenie Europeană Activă pentru dumneavoastră Credeţi că sunteţi deja un
cetăţean european activ şi, dacă da, în ce context Gândiţi-vă la propriile posibilităţi pentru a de
veni un cetăţean şi mai activ. Există ceva ce vă împiedică să deveniţi mai activ, ca de exemplu
condiţii fizice, mentale, sociale sau altceva Dacă există orice fel de bariere, cum pot fi ele
depăşite
48

Modul 2 – Conceptul de Cetăţenie Europeană Activă şi importanţa lui pentru Cetăţenii Vârstnici
Ce rol pot juca cetăţenii vârstnici în dezvoltarea CEA la nivel local, naţional şi european Ce poate
indica în relaţia de dezvoltare a CEA trendul demografic prin creşterea numărului de persoane
vârstnice din Europa
Unitatea 2
Sumarul unităţii
Obiective
Rolul societăţii civile în dezvoltarea CEA
• Considerente privind relaţia dintre dezvoltarea societăţii civile şi
dezvoltarea CEA
• Introducere în dimensiunea europeană de muncă voluntară la nivel local
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să înţelegeţi legătura dintre munca voluntară la nivel local şi dezvoltarea
CEA
• Să îmbunătăţiţi munca voluntară în aria dvs. locală
• Să organizaţi muncă voluntară prin reţele proactive
Nu întotdeauna a fi un om bun şi un cetăţean bun este acelaşi lucru.
(Aristotel)
Pregătire:
Puneţi muzică din alte ţări europene – relaxaţi-vă, ascultaţi şi inspiraţi-vă!
Ascultaţi/Citiţi
2.2.1. Care este definiţia societăţii civile
„Societatea civilă se referă la aria acţiunilor colective neconstrânse în jurul unor interese, scopuri şi
valori comune. Teoretic, formele sale instituţionale sunt diferite de cele ale statului, a familiei şi a
pieţei, chiar dacă, practic, graniţele dintre stat, societate civilă, familie şi piaţă sunt deseori
complexe, estompate şi negociate. Societatea civilă îmbrăţişează comun diversitatea spaţiilor,
actorii şi formele instituţionale, variind în funcţie de gradul lor de formalitate, autonomie şi
putere”. (Şcoala Economică a Centrului pentru munca în Societatea Civilă din Londra;
http://www.lse.ac.uk/collections/CCS/what_is_civil_society.htm)
Societăţile civile sunt populate de multe organizaţii diferite, cum sunt organizaţiile nonguvernamentale,
grupuri comunitare, organizaţii pe sexe, organizaţii bazate pe credinţă, asociaţii,
sindicate muncitoreşti, grupuri de într-ajutorare, mişcări sociale, coaliţii, grupuri apărare şi altele.
2.2.2. Asociaţiile – cadru pentru munca voluntară şi pentru cetăţenie
Cea mai des întâlnită formă de organizare în societatea civilă este asociaţia, pentru că este uşor de
organizat munca voluntară. Cadrul legal, administrativ şi organizaţional pentru a găsi o asociaţie
variază, cu siguranţă, de la ţară la ţară, totuşi, în mare măsură, este o procedură relativ simplă şi
cu costuri reduse. Ex. în Danemarca, trebuie întocmite doar nişte reguli care asigură, anume că
asociaţia este creată pe principii democratice şi că va fi aleasă o conducere din grupul de membri ai
asociaţiei.
49

Destul de des este logic ca cetăţenii să încerce să organizeze muncă voluntară, dacă doresc să
influenţeze dezvoltarea societăţii locale. O cetăţenie activă este bazată pe comunităţi
democratice, iar asociaţiile de voluntariat sunt cadrul în care se potrivesc aceste comunităţi.
În Scandinavia există multe asociaţii de voluntariat şi, ca şi în Danemarca, fiecare societate locală
mică are multe alte asociaţii. Există asociaţii voluntare sportive, asociaţii de cercetaşi, asociaţii de
şcoală la seral, asociaţii de tineri, asociaţii ale vârstnicilor etc. asociaţiile sunt importante şi pentru
societatea civilă şi pentru democraţia locală, deoarece fac posibil ca cetăţenii să intre în contact cu
alţi cetăţeni care fac muncă voluntară şi pentru a comunica de la o asociaţie la alta.
Aceste asociaţii uşurează, de asemenea, dialogul politicienilor locali cu societatea civilă. Ex. în
oraşul danez Varde, există un bun dialog permanent între asociaţiile locale şi consiliul municipal,
organizat pe bază de consilii de dezvoltare a voluntariatului.
Într-o asociaţie voluntară activă din societatea civilă, cetăţenii pot învăţa cu uşurinţă şi pot înţelege
democraţia participativă şi cetăţenia activă, pentru că nu există sau este doar în mică măsură
implicat statul sau piaţa sau alte interese, în această parte a societăţii.
Exerciţii
Vă rugăm discutaţi următoarele întrebări şi aspecte:
Care sunt caracteristicile societăţii civile din ţara dumneavoastră Există exemple referitoare la
modul în care munca voluntară este legată de democraţia locală
Cum se poate organiza munca voluntară mai inovativ şi gândiţi-vă la modul în care dimensiunea
europeană poate fi o parte din munca voluntară la nivel local
Cum poate fi folosită reţeaua în munca voluntară
Într-un grup de lucru, vă rugăm discutaţi următoarele întrebări şi veniţi cu nişte sugestii
promiţătoare: Cum ar putea fi posibilă implicarea mai multor cetăţeni seniori în munca voluntară şi
în democraţia locală (Luaţi în consideraţie cadrul, precondiţiile, barierele, solicitările individuale şi
publice, nevoile şi interesele etc.)
Unitatea 3
Sumarul unităţii
Obiective
Dezvoltarea de noi comunităţi în UE
• Înţelegerea cum reţelele sociale contribuie la consolidarea coeziunii
europene
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să participaţi la reţelele sociale de pe internet
• Să abordaţi noi forme de turism, pe baza proiectelor şi a reţelelor
Dacă tratezi corect oamenii, te vor trata şi ei corect – în proporţie de nouăzeci la sută.
Franklin D. Roosevelt
Pregătire:
Reţeaua socială – ce înseamnă pentru dumneavoastră şi cum funcţionează
Sunteţi şi dumneavoastră un participant pasionat în reţeaua socială
2.3.1. Ce este reţeaua socială şi cum funcţionează
Ascultaţi/Citiţi
Reţeaua socială este gruparea de indivizi în grupuri specifice, ca de exemplu în mici comunităţi
rurale, o subdiviziune a vecinătăţii etc. în mod tradiţional, reţeaua socială era bazată pe contacte
„reale” şi comunicare faţă-în-faţă, totuşi, în ultimii ani, reţeaua socială are loc din ce în ce mai
50

Modul 2 – Conceptul de Cetăţenie Europeană Activă şi importanţa lui pentru Cetăţenii Vârstnici
mult via online pe internet. Internetul este plin cu milioane de indivizi care caută să întâlnească alţi
utilizatori de internet, să se adune şi să împărtăşească informaţii sau experienţe pe multe teme
diferite, de la sport la grădinărit, pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie.
în reţeaua socială online, paginile web sunt folosite în mod comun şi sunt
numite site-uri sociale. Site-urile sociale funcţionează ca o comunitate
online a utilizatorilor de internet. Membrii comunităţii online împărtăşesc
interesul comun, cum este interesul pentru viaţa fiecăruia dintre ei, pasiuni,
sport şi multe alte subiecte. Când ai acces la o pagină web de reţea socială
poţi începe să socializezi cu ceilalţi membri. Socializarea poate include
citirea paginilor de profil alte altor membri şi poate chiar contactarea lor.
Un alt beneficiu este faptul că legând prietenii sunt incluse competenţe
interculturale şi, mai ales, înţelegere. Internetul le oferă cetăţenilor din
întreaga lume acces la site-urile de reţea socială. Acest lucru înseamnă că şi
dacă trăieşti în Italia, poţi cultiva prietenii online cu cineva dintre Danemarca şi
poţi învăţa câte ceva despre viaţa cotidiană din această ţară europeană. Nu
numai că îţi poţi face noi prieteni, vei putea chiar învăţa ceva despre noi culturi
sau noi limbi etc.
Reţeaua socială implică gruparea unor anumiţi indivizi sau organizarea lor
împreună. Unele site-uri de reţele sociale s-au axat pe interese particulare
altele nu. Paginile de web fără o temă anume sunt, deseori, numite pagini de web de reţea socială
„tradiţională” şi au de obicei relaţii deschise pentru membri. Asta înseamnă că oricine poate deveni
membru.
2.3.2. Reţele sociale populare
Facebook (www.facebook.com) este pagina web de reţea socială globală cea mai populară care este
operată şi deţinută privat. Utilizatorii pot adăuga prieteni şi le pot trimite mesaje. Mulţi dintre
utilizatorii Facebook le spun prietenilor ce fac în fiecare zi, iar prietenii au posibilitatea de a
comenta aceste mesaje.
Blog sau weblog este o pagină web, menţinută, de cele mai multe ori, de o persoană individuală, cu
intrări de comentarii în mod regulat, descrieri de evenimente sau alte materiale. Multe bloguri
funcţionează ca un jurnal personal zilnic, altele oferă comentarii la un anumit subiect. Un blog
obişnuit combină textul, imaginile şi trimite către un alt blog, la pagini web şi alte surse media
legate de o parte importantă a multor bloguri.
Twitter (http://twitter.com) este o reţea socială gratuită şi un serviciu de micro-blog care oferă
utilizatorilor posibilitatea de a trimite şi citi mesaje cunoscute ca tweeturi. Tweeturile sunt texte
de bază postate prezentate pe pagina de profil a autorului şi trimise la membrii autorului, cunoscuţi
ca adept. Cei care trimit pot restricţiona livrarea către cercul lor de prieteni sau, în lipsă, să
permită accesul deschis. În twitter există limită de 140 de caractere pentru mesaj şi este descris
uneori ca „SMS-ul Internetului”.
Reflectaţi şi discutaţi
Vă rugăm uitaţi-vă peste reţele virtuale şi bloguri de pe internet. Care este ideea lor de bază şi
funcţia lor Ce priceperi credeţi că sunt necesare pentru a participa la reţele virtuale Cum pot ele
folosite pentru dezvoltarea CEA şi a coeziunii din Europa Cum puteţi dumneavoastră, personal, să
beneficiaţi şi ce puteţi învăţa de la ele
51

Unitatea 4
Sumarul unităţii
Obiective
Reflecţii asupra posibilităţilor implicării CEA în viitor
• Conceperea unor viziuni în ceea ce priveşte comunitatea europeană şi
dezvoltarea în viitor a CEA
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să concepeţi şi să aplicaţi viziuni pentru îmbunătăţirea CEA şi a muncii
voluntare în viitorul Europei
Odată ce ai înlocuit gândurile negative cu unele pozitive, vei începe să ai rezultate pozitive.
(Willie Nelson)
Pregătire:
Cădeţi de acord asupra unui cântec pe care doriţi să-l cântaţi împreună – şi
cântaţi-l!
(Aceasta este o veche tradiţie din Danemarca, de a cânta un cântec înainte de
întâlniri, seminare, pregătiri etc.; nu dăunează nimănui şi deseori creează o
atmosferă foarte bună.)
Ascultaţi/Citiţi
2.4.1. Viitorul atelier de lucru (Future Workshop - FW) (versiunea scurtată)
Metoda viitorului atelier de lucru nu este nouă, ci a fost creată în 1970 de Robert Jungk, un scriitor
şi jurnalist german de origine austriacă, împreună cu nişte colegi. A fost folosită în multe ţări în
ultimele decenii ca un instrument potrivit pentru cei care doresc să dezvolte viziuni pentru
problemele vieţii reale. La început, a fost dezvoltată ca metodă care să susţină luptele politice ale
grupurilor comunitare pentru o mai bună reprezentare a intereselor lor pentru a crea un viitor mai
bun pentru care merită trăit.
Fundamental, viitorul atelier de lucru poate fi împărţit în cinci faze:
1. Faza pregătitoare: Faza pregătitoare implică decizia asupra unei teme şi realizarea unor
aranjamente practice (pregătirea flip chart-urilor, hârtii, markere etc.)
2. Faza critică, în timpul căreia toate experienţele negative legate de alegerea temei sunt aduse
în discuţie. În faza critică, problema este discutată şi investigată în mod critic şi în detaliu.
Brainstormingul este tehnica creativă preferată, urmată de metoda ciorchinelui şi de
structurarea ideilor, a gândurilor, a comentariilor etc. în câteva sub-teme principale.
3. Faza fanteziei, în care participanţii vin cu idei pentru a răspunde problemelor, şi cu dorinţele
lor, fantezia lor şi puncte de vedere alternative. În faza fanteziei, participanţii încearcă să
creeze o utopie, să deseneze imaginea exagerată a viitorului. Trebuie folosit brainstormingul
sau alte tehnici creative. Participanţii trebuie să facă o selecţie a celor mai interesante
noţiuni şi să le dezvolte pe o foaie imaginară.
4. Faza de implementare: Atelierul de lucru ajunge în faza de implementare, în care ideile din
faza anterioară trebuie văzute într-un mod mai realist. Ideile sunt verificate şi evaluate în
ceea ce priveşte aplicabilitatea lor în crearea unui plan de acţiune.
5. Faza finală a FW se termină cu acordul asupra elaborării unui raport care adună toate
rezultatele la care s-a ajuns şi prezintă un plan de acţiune.
2.4.2. Atelierul de lucru vizionar (the Visionary Workshop)
Atelierul de lucru vizionar (Visionary Workshop - VW) constă, în mare, pe Faza fanteziei şi pe Faza
de implementare a viitorului atelier de lucru. Problema FW în relaţia cursurilor de pregătire este
că ia prea mult timp pentru a parcurge toate cele cinci faze. Sugerăm, în acest sens, concentrarea
numai pe cele mai importante faze ale FW, care, de fapt, sunt Faza fanteziei şi Faza de
implementare ale atelierului; împreună, ele sunt numite deseori atelierul de lucru vizionar.
52

Modul 2 – Conceptul de Cetăţenie Europeană Activă şi importanţa lui pentru Cetăţenii Vârstnici
1. Faza fanteziei
Pregătire: Înainte ca participanţii să înceapă lucrul este indicat să fie transferaţi într-o stare de
spirit care să le permită să fie creativi; ex. pot asculta muzică, la alegere, pot juca jocuri sau
pot folosi poveştile ca sursă de inspiraţie. După ce toată lumea este relaxată şi se simte
confortabil, poate începe adevărata parte a muncii din Faza fanteziei.
Munca începe: În Faza fanteziei, participanţii încearcă să creeze imagini pozitive ale viitorului
în ceea ce priveşte subiectele viitoarelor ateliere cu care vor avea de-a face, întrebându-se:
Cum ne dorim să fie viitorul, dacă nu este restricţionat de legi, economie, resurse etc.
Participanţii trebuie să ofere sugestii şi soluţii fără a lua în consideraţie aceste restricţii, ca de
pildă: Cum ar trebui să fie viaţa vârstnicilor, dacă statul are suficienţi bani pentru a avea grijă
de toţi cetăţenii care nu au pe piaţa muncii Cum ar fi să trăim într-o societate în care nu
există discriminarea faţă de persoanele în vârstă Cum ar fi UE, dacă grupul cetăţenilor
vârstnici ar avea mai multă putere
Participanţii au 10-15 minute, timp în care trebuie să încerce să răspundă la aceste întrebări şi
să ofere sugestii pentru cum poate fi viitorul. Când au terminat de lucrat, trebuie să-şi scrie
sugestiile prin cuvinte-cheie pe tablă sau pe flipchart. Când toţi au scris cuvintele lor cheie, toţi
participanţii trebuie să explice la ce se referă fiecare dintre acele cuvinte-cheie. Foarte
important: În timpul acestui proces nu trebuie să aibă loc niciun fel de discuţii!
După această prezentare următoarea întrebare crucială este: Care dintre cuvintele-cheie
acoperă acelaşi subiect În procesul următor, numărul cuvintelor-cheie va fi redus, aşezându-le
în câmpuri semantice sau domenii. Când este gata, participanţii vor trebui să stabilească o
prioritate a termenilor pe care vor dori să îi folosească în faza următoare a atelierului.
Întrebarea crucială ce se pune este: Care este cuvântul-cheie cel mai promiţător pentru
procesele ulterioare O cale uşoară în acest sens este să se facă o alegere, în care fiecare
participant poate oferi unul sau mai multe voturi. Ca rezultat al alegerii, participanţii au viziuni
comune pentru viitor, cu care sunt de acord. Viziuni pe care vor trebui să le implementeze în
următoarele faze ale atelierului!
2. Faza de implementare
În Faza de implementare, viziunile sunt confruntate cu realitatea, iar cea mai importantă
întrebare la care trebuie să se răspundă este: Care dintre ele este mai probabil să devină
realitate în viitorul apropiat În Faza de implementare, participanţii pot implica experţi să îi
ajute şi este probabil că va fi nevoie şi de strângerea de informaţii prin cercetare de birou sau
pe internet, ceea ce poate îmbogăţi discuţia. După ce viziunile din faza fanteziei au fost
confruntate cu realitatea, numai unele dintre ele se pare că vor avea potenţial pentru a putea
fi implementate în societate în viitorul apropiat – totuşi, şi celelalte ar putea fi folositoare ca
scop pentru grup. Faza de implementare se va sfârşi printr-un plan de acţiune care va fi
elaborat. Planul de acţiune va descrie ce trebuie făcut, de către cine şi când, ca finalitate
concretă a atelierului de lucru.
Exersaţi
Selectaţi o temă, la alegere, şi încercaţi să vedeţi dacă Atelierul Vizionar este sau nu un instrument
potrivit pentru a crea viziuni promiţătoare ca grup în scurt timp! Sugestie: Selectaţi temele care nu
sunt foarte îndepărtate de propria voastră viaţă, interese sau experienţe – poate chiar în legătură
cu aplicarea a ceea ce a fost planificat la sfârşitul acestui curs!
Referinţe şi alte surse utile pentru informare continuă
Hartje, Steffen (2007): Ideea unei cetăţenii active. (www.learnship.eu)
Marshall, T.H./Bottomore (1991): Cetăţenie şi Social. Pluto Classic. USA.
Jungk, Robert/Mullert, Norbert (1970): Ateliere viitoare:Cum să creaţi un viitor dorit, Institutul pentru invenţii sociale.
53

54
Reţeaua Socială în engleza comună: O scurtă explicaţie a paginilor web pentru relaţii sociale şi de ce sunt populare. Acest
material video vine într-o versiune a prezentării cu calitatea de amator, care poate obţine licenţă pentru folosirea la
locul de muncă.
http://twitter.com
www.coe.int
www.commoncraft.com/store-item/video-social-networking
www.facebook.com
www.globalideasbank.org/site/bank/idea.phpideaId=1657
www.learnship.eu
www.lse.ac.uk
www.whatissocialnetworking.com

Modul 3 – Programul Europa pentru Cetăţeni (PEC) şi importanţa lui pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
Teresa Diaz Bello/Yolanda Mates (ASAEL/ES)
Modul 3:
Programul Europa pentru Cetăţeni (PEC) şi importanţa lui
pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
Unitatea 1
Sumarul unităţii
Obiective
Programul Europa pentru Cetăţeni (PEC)
• Explorarea PEC, priorităţile lui, trăsături şi structură
• Informarea în ceea ce priveşte cei care oferă fonduri şi operează cu PEC
• Reflectarea celor mai bune elemente practice ale unui proiect bun şi
procedeul de realizare
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să apreciaţi PEC ca atare
• Să aveţi o privire de ansamblu asupra PEC
• Să estimaţi potenţialul lui pentru publicul general
• Să definiţi conceptul de proiect bun referitor la factorii-cheie de bază
Primeşti paşaport, poţi vota, ai dreptul la protecţie din partea statului.
(T-Kit despre cetăţenia europeană)
Pregătire:
Conform celor învăţate până acum, vi s-a schimbat abordarea faţă de UE
şi/sau faţă de conceptul de cetăţenie europeană activă Cum şi de ce
3.1.1. Structura Programului Europa pentru Cetăţeni
Ascultaţi/Citiţi
Pentru a-şi îndeplini obiectivele, Programul Europa pentru Cetăţeni (PEC) îşi
propune patru acţiuni, împărţite pe mai multe măsuri.
Acţiunea 1 – Cetăţeni Activi pentru Europa: Această acţiune este direcţionată în mod special pe
activităţi care implică cetăţeni. Aceste activităţi intră în două tipuri de măsuri, astfel:
- Înfrăţirea între oraşe
Schimburile directe dintre cetăţenii europeni prin participarea la activităţile de înfrăţire a
oraşelor şi încurajarea reţelelor şi cooperarea dintre oraşele înfrăţite pentru a crea
adevărate legături de-a lungul cetăţenilor europeni din statele-membre.
- Proiectele cetăţenilor şi măsurile de susţinere
Prin această măsură pot fi susţinute variate proiecte de dimensiuni transnaţionale şi
intranaţionale, ce implică direct cetăţenii.
Acţiunea 2 – Societate Civilă Activă în Europe: Această acţiune se adresează organizaţiilor societăţii
civile şi think tank-urilor, care vor primi sau susţinere structural pe baza programului lor de lucru,
sau susţinere pentru proiecte transnaţionale, aşa-numitele granturi (acţiuni de finanţare). Aceste
acţiuni sunt compuse din trei seturi de măsuri.
- Sprijin structural pentru organizaţiile pentru politici de cercetare publică europeană
(organizaţii de reflecţie)
55

Această măsură are ca scop dezvoltarea capacităţii instituţionale a organizaţiilor de politici
de cercetare publică europeană (organizaţii de reflecţie)
- Sprijin structural pentru organizaţii ale societăţii civile la nivel european
Această măsură va oferi organizaţiilor societăţii civile din dimensiunea europeană
capacitatea şi stabilitatea de a-şi dezvolta activităţile la nivel European.
- Sprijin pentru proiecte iniţiate de organizaţii ale societăţii civile
Scopul acestei măsuri este de a susţine cooperarea între proiectele concrete ale
organizaţiilor societăţii civile din diferite ţări participante.
Acţiunea 3 – Împreună pentru Europa: Scopurile acestei acţiuni sunt de a aprofunda conceptul de
cetăţenie europeană activă şi de a-i promova semnificaţia în toată Europa, contribuind astfel la
apropierea Europei de cetăţenii ei, prin trei seturi de măsuri:
- Evenimente de mare vizibilitate
Această măsură va susţine evenimente organizate de către Comisie, la care este potrivită
cooperarea dintre statele-membre şi ceilalţi parteneri importanţă, ceea ce ajută să le
crească simţul apartenenţei la aceeaşi comunitate şi la angajamentul lor faţă de proiecte
europene.
- Studii
Pentru a înţelege mai bine cetăţenia activă la nivel European, Comisia va organiza studii,
sondaje de control şi de opinie.
- Instrumente de informare şi difuzare
Informaţiile lămuritoare despre diferitele activităţi ale Programului, despre alte acţiuni
europene legate de cetăţenie şi despre alte iniţiative importante vor fi oferite prin diferite
instrumente de difuzare.
Acţiunea 4 – Memoria Europeană Activă: Această acţiune are ca scop păstrarea locurilor şi arhivelor
principale asociate cu deportările şi comemorarea victimelor nazismului şi stalinismului, pentru a
lăsa trecutul în urmă şi pentru a construi viitorul.
3.1.2. Cine implementează PEC
Comisia Europeană: Comisia europeană este, în ultima vreme, responsabilă de mersul liniştit al PEC.
Administrează bugetul şi stabileşte priorităţi, scopuri şi criterii pentru program, în permanenţă,
după ce consultă Comitetul de Programe. Mai departe, ghidează şi monitorizează implementarea,
desfăşurarea şi evaluarea generală a programului la nivel European. Comisia Europeană se bazează
pe o Agenţie Executivă.
Agenţia Executivă pe Educaţie, Audiovizual şi Cultură (AEEAC):
AEEAC a fost stabilită în 2005 şi este responsabilă de implementarea a celor mai multe dintre
acţiunile Programului Europa pentru Cetăţeni. Este însărcinată cu managementul întregului ciclu de
viaţă al acestor proiecte. AEEAC este responsabilă şi de Punctul Europa pentru Cetăţeni (PEC) care
răspund în statele-membre de asigurarea obiectivelor, difuzarea efectivă de bază a informării
practice despre implementarea programului. O listă a PEC-urilor poate fi găsită pe pagina web a
AEEAC (http://eacea.ec.europa.eu).
Statele-membre şi alte ţări participante: Statele-membre ale UE sunt şi ele implicate în
implementarea PEC, mai ale prin Comitetul de Programe, la care au reprezentanţă. Şi, bineînţeles,
găzduiesc PEC-urile pentru a-şi informa cetăţenii, primii, despre program. Ultimele, dar nu cele din
urmă, municipalităţile, consiliile, asociaţiile, ONG-urile sunt şi ele implicate la nivel naţional în
dezvoltarea şi orientarea PEC.
3.1.3. Elemente ale unei idei de proiect bun
Bineînţeles, la această întrebare nu se poate răspunde prin simple propoziţii, totuşi aveţi aici
câteva indicii şi recomandări (a se vedea şi modulele 5 - 7).
• Încercaţi să aveţi o idee interesantă, inovatoare şi viabilă
56

Modul 3 – Programul Europa pentru Cetăţeni (PEC) şi importanţa lui pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
• Acordaţi atenţie obiectivelor programului, subiectelor prioritare, caracteristicilor orizontale şi
conceptului despre această măsură.
• Pregătiţi o prezentare clară şi detaliată a programului întâlnirii.
• Explicaţi ce se va întâmpla, care va fi rolul participanţilor şi ce se va putea învăţa din acest
proiect.
• Asiguraţi-vă ca programul prevede un rol activ pentru participanţi.
• Explicaţi modul în care comunitatea locală este implicată în întrunire (perioada pregătirii, în
timpul întâlnirii, pe perioada posibilei urmări a proiectului).
• Explicaţi modul de publicitate sau altă vizibilitate, care se va acorda întrunire.
Exersaţi
Vă rugăm aflaţi unde este PEC-ul dumneavoastră naţional şi contactaţi-i personalul prin email,
telefonic sau făcându-le o vizită. Puneţi întrebări despre ce aţi dori să aflaţi despre PEC şi nu uitaţi
să informaţi PEC despre proiectul AESAEC. Stabiliţi o întâlnire la care întregul grup de cursanţi
poate vizita PEC în realitate.
Unitatea 2
Sumarul unităţii
Obiective
Acţiunea 1 a PEC şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
• Imaginea aprofundată a Acţiunii 1 (Cetăţeni Activi pentru Europa) şi
importanţa lor pentru cetăţenii vârstnici
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să evaluaţi Acţiunea 1 a PEC în conformitate cu potenţialul său de a-l
aplica pentru proiecte cu teme de cetăţeni vârstnici
Am făcut Europa, dar cum facem europeni
(T-Kit despre cetăţenia europeană)
Pregătire:
Vă rugăm discutaţi următoarele întrebări:
• Sunteţi familiar cu conceptual de oraş înfrăţit Are oraşul/satul dvs.
natal vreun oraş/sat înfrăţit Aţi fost vreodată implicat în vreuna din
activităţile sale
• După părerea dvs., credeţi că acţiunile oraşelor înfrăţite au vreo
valoare sau sunt doar o pierdere de vreme De ce De ce nu
3.2.1. Acţiunea 1 – Cetăţeni Activi pentru Europa
Ascultaţi/Citiţi
Această acţiune este împărţită în două măsuri:
1. Înfrăţirea între oraşe: Această măsură constă în beneficierea de relaţiile stabilite la nivel
local între municipalităţile înfrăţite pentru schimburi reciproce şi cooperare.
2. Întâlnirile cetăţenilor şi măsurile de sprijin: oferă sprijin proiectelor cetăţenilor cu scopul
de a împuternici europenii din diferite ţări să cadă de acord în probleme comune şi să
promoveze schimbul de bune practici şi să ajute în experienţele comune.
Măsura 1 – Înfrăţirea între oraşe
Înfrăţirea între oraşe reprezintă o realitate pentru Europa de astăzi, deoarece un număr mare de
municipalităţi sunt unite prin acorduri formale de înfrăţire a oraşelor. Înfrăţirea între oraşe
încurajează schimburile de experienţă dintr-o o varietate de subiecte de interes european şi acordă
57

oportunităţi unice în ceea ce priveşte informarea despre viaţa zilnică a cetăţenilor din alte state
europene. Din nou, măsura înfrăţirii între oraşe este subdivizată în alte două sub-măsuri:
Întâlnirile cetăţenilor, ale căror obiective sunt definite ca:
- Angajament faţă de integrarea europeană
- Participare activă
- Clădirea de prietenii
- Dialog inter-cultural
Reţele de oraşe înfrăţite, ale căror obiective sunt (în plus faţă de 1.1.)
- Reţeaua dintre municipalităţi pe probleme de interes comun par a fi un important mijloc
pentru încuraja discuţiile formate şi pentru a schimba bune practici. Înfrăţirea este o
legătură puternică care uneşte municipalităţi; astfel, potenţialul reţelelor create de o
serie de legături între oraşele înfrăţite ar trebui folosit pentru dezvoltarea de tematici şi
a cooperării de lungă durată între oraşe. Activităţile ar trebui să aibă un grup-ţintă bine
definit pentru care tema selectată este importantă şi implică membri activi ai
comunităţii în sfera subiectului (experţi, asociaţii locale, cetăţeni şi grupuri de cetăţeni
direct afectaţi de temă etc.)
Măsura 2 – Întâlnirile cetăţenilor şi măsuri de sprijin
Întâlnirile cetăţenilor: În prezent, una dintre cele mai mari provocări ale Uniunii Europene o
reprezintă distanţa dintre cetăţenii europeni şi instituţiile europene. În acest cadru,
măsura vizează explorarea unor metodologii şi abordări inovatoare pentru a încuraja
participarea activă a cetăţenilor la nivel european şi pentru a stimula dialogul dintre
cetăţenii europeni şi instituţiile europene.
Măsuri de sprijin: Această măsură reprezintă un instrument menit să dezvolte calitatea
proiectelor desfăşurate în cadrul Acţiunii 1. De asemenea, aceasta sprijină schimbul de
experienţe, expertiză şi bune practici.
Exersaţi, reflectaţi, cercetaţi şi discutaţi
Vizitaţi pagina web oficială a Programului Europa pentru Cetăţeni
(http://ec.europa.eu/citizenship/index_en.html), căutaţi versiunea potrivită a limbii (este disponibilă în
engleză, germană şi franceză) şi găsiţi Ghidul Programului în limba dvs. naţională. Acolo, puteţi găsi
toate informaţiile detaliate despre program, în general, cât şi despre Acţiunea 1, în detaliu.
Vă rugăm formaţi 4 grupuri şi împărţiţi cele 4 măsuri între aceste grupe; fiecare grup trebuie să
introducă informaţia lipsă în ceea ce priveşte măsura care cu se ocupă în posterul dorit alăturat.
Prezentaţi aceste rezultate fiecăruia şi discutaţi care sunt avantajele şi dezavantajele legate, în
general, de contextele diferite ale măsurilor când se aplică sau se implementează un proiect (cum
ar fi eligibilitatea, eforturile de a aplica pentru un proiect, suma de bani primită ca finanţare etc.)
Discutaţi, de asemenea, care dintre măsuri sunt cele mai potrivite pentru a fi aplicate într-un
proiect pentru a creşte participarea cetăţenilor seniori la Programul Europa pentru Cetăţeni
58

Modul 3 – Programul Europa pentru Cetăţeni (PEC) şi importanţa lui pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
DORIT
Programul Europa pentru Cetăţeni –
Acţiunea 1: Cetăţeni Activi pentru Europa
Caracteristici
Măsura 1.1. Măsura 1.2. Măsura 2.1. Măsura 2.2.
Teme
Obiective
Grupuri-ţintă şi organizaţii
eligibile
Ţări eligibile
Numărul min. şi max. de
parteneri
Rolul partenerilor
Durata min. şi max. a
acţiunii
Documente folosite pentru
solicitare
Termen(e) limită pentru
solicitare
Reguli pentru raport
Regulile finanţării
Proceduri de plată
Altele:
____________________
59

Unitatea 3
Sumarul unităţii
Obiective
Acţiunea 2 a PEC şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
• Imaginea aprofundată a Acţiunii 2 (Societate Civilă Activă în Europa) şi
importanţa lor pentru cetăţenii vârstnici
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să evaluaţi Acţiunea 2 a PEC în conformitate cu potenţialul său de a-l
aplica pentru proiecte cu teme ale cetăţenilor vârstnici
Cetăţenia este o lupta paşnică şi totuşi o sferă public care dialoghează.
(T-Kit despre cetăţenia europeană)
Pregătire:
Explicaţi pe scurt semnificaţia acestor concepte pentru dvs:
- Grupuri de reflecţie
- Organizaţii ale societăţii civile
3.3.1. Acţiunea 2 – Societatea civilă activă în Europa
Ascultaţi/Citiţi
Această acţiune sprijină organizaţiile societăţii civile şi grupurile de reflecţie, ca puncte de
legătură speciale între cetăţenii Europei şi Uniunea Europeană. Această acţiune este alcătuită din
trei măsuri:
1. Sprijin structural pentru organizaţiile europene de cercetare privind politica (grupuri de
reflecţie)
2. Sprijin structural pentru organizaţiile societăţii civile la nivel european
3. Sprijin pentru proiecte iniţiate de organizaţiile societăţii civile
Măsura 1 şi 2: Pentru a asigura institutelor de cercetare şi organizaţiilor societăţii civile la nivel
european capacitatea şi stabilitatea necesare extinderii şi structurării activităţii acestora la nivel
european, li se va propune un sprijin structural sub forma unei finanţări de operare care acoperă o
parte a costurilor de funcţionare ale acestora.
Măsura 3: Sprijin pentru proiecte iniţiate de organizaţiile societăţii civile
Proiectul trebuie să fie realizat sub una din formele următoare, şi anume:
- Proiecte de evenimente: conferinţe, seminarii, colocvii, ateliere de lucru, dezbateri,
audieri, întruniri, activităţi de formare, activităţi socio-culturale.
- Proiecte de producţie şi realizare: publicaţii, site-uri web, programe TV/radio, producţia de
materiale audiovizuale, sondaje de opinie, studii, analize, producţia de materiale de
instruire şi formare, aplicarea noilor tehnologii ale informaţiei.
Structura proiectelor:
- Acţiune
- Dezbatere
- Reflecţie
- Relaţionare
Exersaţi, reflectaţi, cercetaţi şi discutaţi
Vă rugăm să mai aruncaţi o privire pe ghidul PEC şi adunaţi informaţii şi date despre toate
problemele importante pentru cineva care doreşte să aplice pentru un proiect. Apoi, vă rugăm să
folosiţi din nou posterul dorit de mai sus şi adaptaţi-l dumneavoastră la conţinutul Acţiunii 2; în
orice caz, discutaţi din nou avantajele şi dezavantajele măsurilor individuale şi posibilitatea lor de a
fi aplicate de şi pentru cetăţenii vârstnici.
60

Modul 3 – Programul Europa pentru Cetăţeni (PEC) şi importanţa lui pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
Unitatea 4
Sumarul unităţii
Obiective
Acţiunea 3 a PEC şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
• Imaginea aprofundată a Acţiunii 3 (Împreună pentru Europa) şi
importanţa lor pentru cetăţenii vârstnici
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să evaluaţi Acţiunea 3 a PEC în conformitate cu potenţialul său de a-l
aplica pentru proiecte cu teme ale cetăţenilor vârstnici
Cetăţenia nu e un anumit statut, definit printr-un set de drepturi şi responsabilităţi.
Este şi o identitate, o expresie a apartenenţei cuiva la o comunitate politică.
(Will Kymlicka)
Pregătire:
În grupuri de câte 3-4 persoane, reflectaţi şi răspundeţi la
următoarea întrebare:
În opinia dvs., despre ce temă poate fi celebrat un eveniment de
mare vizibilitate în 2010
3.4.1. Acţiunea 3 – Împreună pentru Europa
Ascultaţi/Citiţi
Această acţiune are drept scop adâncirea conceptului de Cetăţenie europeană activă şi promovarea
înţelegerii acestuia la nivelul întregii Europe, contribuind astfel la „aducerea Europei mai aproape
de cetăţenii săi”, prin trei seturi de măsuri:
1. Evenimente de mare vizibilitate
2. Studii
3. Instrumente de informare şi difuzare
Măsura 1:
Măsura evenimentelor de mare vizibilitate va oferi sprijini din punctul de vedere al scalei şi al
sferei, care ating o coardă sensibilă a cetăţenilor Europei, care îi ajută să îşi dezvolte simţul de
apartenenţă la aceeaşi comunitate, care îi fac conştienţi de istoria, de realizările şi valorile Uniunii
Europene, care îi implică în dialogul intercultural şi contribuie la dezvoltarea identităţii lor
europene.
Măsura 2 :
Pentru a se ajunge la o mai bună înţelegere a cetăţeniei active la nivel european, Comisia va
elabora studii, sondaje şi concluzii.
Măsura 3 :
Având în vedere accentul pus pe cetăţeni şi diversitatea iniţiativelor în domeniul cetăţeniei active,
trebuie oferite, informaţii complete asupra diferitelor activităţi ale programului şi asupra altor
acţiuni europene legate de cetăţenie şi asupra altor iniţiative relevante printr-un portal de Internet
şi prin alte mijloace.
ATENŢIE!
Este important de ştiut faptul că această acţiune va fi iniţiată şi implementată numai de Comisia
europeană, astfel că nu este indicat să selectaţi proiectele în funcţie de măsurile descrise mai sus.
61

Exersaţi, reflectaţi, cercetaţi şi discutaţi
Încercaţi să găsiţi proiecte, activităţi, evenimente etc. iniţiate de CE prin această Acţiune 3 a PEC.
Evaluaţi-le în acord cu nivelul intereselor dvs., a solicitărilor şi a nevoilor dvs. Aţi şi cheltui bani cu
ele De ce De ce nu
Unitatea 5
Sumarul unităţii
Obiective
Acţiunea 4 a PEC şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
• Imaginea aprofundată a Acţiunii 4 (Memoria europeană activă) şi
importanţa lor pentru cetăţenii vârstnici
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să evaluaţi Acţiunea 4 a PEC în conformitate cu potenţialul său de a-l
aplica pentru proiecte cu teme de cetăţeni vârstnici
Şi le voi da, înlăuntrul zidurilor Mele, un nume veşnic, care nu se va stinge. Nu vă vom
uita. (Isaia 56;5)
Pregătire:
După părerea dvs., ce ar putea însemna memorie activă
Aţi organizat sau participat vreodată la vreun eveniment de
Memorie europeană activă Despre ce era vorba
3.5.1. Acţiunea 4 – Memoria europeană activă
Ascultaţi/Citiţi
Uniunea Europeană este clădită pe valori fundamentale ca libertatea, democraţia şi respectul
pentru drepturile omului. Pentru a aprecia pe deplin înţelesul acestora, este necesar să ne amintim
încălcările acestor principii cauzate de nazism şi stalinism în Europa. Este foarte important să se
procedeze astfel, deoarece martorii acestor evenimente dispar pe zi ce trece. Se va menţine,
astfel, o conştientizare a dimensiunilor totale şi a tragicelor consecinţe ale celui de-al II-lea Război
Mondial, mai ales prin implicarea tinerei generaţii europene.
Prin activităţile lor, cetăţenii vor reflecta asupra originilor Uniunii Europene, asupra istoriei
integrării europene, care a păstrat pacea printre membrii săi şi, în sfârşit, asupra Europei de astăzi,
în acest mod depăşind trecutul şi clădind viitorul. De aceea, această măsură va juca un rol
important în alimentarea unei reflecţii deschise asupra viitorului Europei şi în promovarea
cetăţeniei active europene.
În cadrul acestei acţiuni vor fi sprijinite următoarele tipuri de proiecte:
- Proiecte legate de conservarea principalelor situri şi memoriale
asociate cu deportările în masă, fostele lagăre de concentrare,
precum şi arhivele care prezintă documente ale acestor evenimente,
în vederea menţinerii vie a memoriei victimelor, la fel ca şi a
memoriei acelora care, în condiţii extreme, au salvat oameni de la
Holocaust;
- Proiecte legate de comemorarea victimelor exterminărilor în masă şi
deportărilor în masă asociate stalinismului, precum şi conservarea
memorialelor şi arhivelor care conţin documente ale acestor
evenimente.
Proiectele trebuie să aibă una din următoarele forme :
62

Modul 3 – Programul Europa pentru Cetăţeni (PEC) şi importanţa lui pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
- Proiecte de evenimente (ex. conferinţe, seminarii, colocvii, ateliere de lucru, dezbateri,
audieri, întruniri, activităţi de formare, activităţi socio-culturale etc.)
- Proiecte de producţie şi realizare (publicaţii, site-uri web, programe TV/radio, producţie de
materiale audiovizuale, sondaje de opinie, studii, analize, producţie de materiale de
instruire şi formare, aplicarea noilor tehnologii ale informaţiei etc.)
Exerciţii
Toate proiectele trebuie să corespundă cel puţin uneia dintre următoarele trăsături şi să încurajeze
combinarea unora dintre ele. Vă rugăm să aruncaţi o privire pe ghidul PEC şi să aflaţi ce trebuie
înţeles prin aceste trăsături:
Conservare:
Comemorare:
Reflectare:
Relaţionare:
În sfârşit, vă rugăm discutaţi următoarele întrebări în legătură cu Acţiunea 4 a PEC:
- Ce fel de teme de proiecte legate de ţara în care trăiţi la ora actuală s-ar putea încadra în
această acţiune
- Sunteţi un martor actual, care ar putea contribui cu un proiect la Acţiunea 4 prin propria
experienţă de viaţă
- Acţiunea Memoriei europene active pare a fi perfectă pentru participarea şi implicarea
cetăţenilor seniori. Sunteţi de acord cu această afirmaţie Care sunt provocările şi care sunt
riscurile acestei acţiuni după părerea dvs.
- Această acţiune pare într-un fel să facă legătura atrocităţilor celui de-al II-lea Război
Mondial, a regimurilor naziste şi staliniste cu naşterea Europei moderne, care s-a
transformat în Uniunea europeană pe care o ştim astăzi. Sunteţi de acord sau nu cu această
idee fundamentală
63

Unitatea 6
Sumarul unităţii
Obiective
Grupul de reflecţie (think tank)
• Introducerea unui instrument de evaluare pentru a reflecta la PEC şi la
potenţialul său pentru cetăţenii vârstnici
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să evaluaţi PEC în funcţie de capacitatea de a aplica pentru proiecte cu
teme pentru cetăţeni vârstnici
• Să exprimaţi recomandări profunde despre cum să devină PEC mai
atractiv pentru cetăţenii vârstnici.
3.6.1. Listă de verificare pentru idei de proiecte în cadrul PEC
Orientativ, dacă ar trebui sau nu să continue planificarea solicitării pentru fonduri UE în cadrul PEC,
vă rugăm observaţi următoarele criterii:
1) Sub ce acţiune/
măsură vă gândiţi să
înscrieţi un proiect
2) Care este ideea de
bază proiectului dvs.
(Vă rugăm descrieţi pe
scurt)
Evaluare şi listă de verificare pentru idei de proiecte în cadrul PEC
◦ Acţiunea 1
◦ Acţiunea 2
Măsură: _________________________________________________
◦ Acţiunea 3
◦ Acţiunea 4
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
În totalitate
Deloc
◦ obiectivele programului
10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0
3) În ce măsură ideea
◦ priorităţi tematice
10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0
dvs. îndeplineşte
◦ trăsături orizontale
10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0
solicitările…
◦ motivaţia/interesul organizaţiei dvs.
10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0
◦ motivaţia/interesul a organizaţiei dvs. partenere 10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 - 0
Da Nu Comentarii, planuri, sugestii, considerente etc.
4) Promotorul este o
organizaţie/organism eligibil
◦ ◦
5) Este/sunt organizaţiile partenere
eligibile
◦ ◦
6) Aveţi potenţialul (cunoştinţe, timp,
capacitate, bani etc.) pentru a scrie ◦ ◦
sau a depune o solicitare
7) Este realist să se depună o
propunere înainte de termenul limită ◦ ◦
stabilit
8) Aveţi potenţialul ((cunoştinţe,
timp, capacitate, bani etc.) pentru a
implementa un proiect în cazul în
◦ ◦
care primeşte fonduri
9) Aveţi posibilitatea financiară de a
prefinanţa unele dintre activităţile
proiectului şi să finanţaţi cheltuieli ◦ ◦
neacoperite de fond (dacă există) ca
proprie contribuţie
10) Sunteţi conştienţi de toate
activităţile complementare legate de
un proiect UE (ca de ex. activitatea ◦ ◦
de evaluare şi, mai ales, relaţia cu
publicul)
11) Ideea dvs. are un nivel înalt de
sustenabilitate şi va avea şi o valoare ◦ ◦
(adăugată) la finalul proiectului
12) Acum, după ce aţi răspuns la toate
întrebările, doriţi în continuare să
dezvoltaţi ideea unui proiect
◦ ◦
64

Modul 3 – Programul Europa pentru Cetăţeni (PEC) şi importanţa lui pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
3.6.2. Listă de verificare a ideilor de proiecte în cadrul PEC
Acum, după ce ştiţi PEC în detaliu, ce credeţi despre orientarea şi potenţialul său, schimbările şi
riscurile sale Vă rugăm folosiţi tabelul de mai jos pentru a vă exprima părerile, considerentele,
recomandările etc.:
A) Ce acţiune credeţi că
este cea mai potrivită
pentru a promova ideea
de Europa şi de
Cetăţenie europeană
activă, în general
◦ Acţiune 1
◦ Acţiune 2
◦ Acţiune 3
◦ Acţiune 4
Evaluarea PEC
În totalitate
Deloc
10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0
10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0
10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0
10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0
Comentarii, planuri, sugestii,
considerente etc.
B) Ce acţiune credeţi că
este cea mai potrivită
pentru ca cetăţenii
seniori să participe
activ
◦ Acţiune 1
◦ Acţiune 2
◦ Acţiune 3
◦ Acţiune 4
În totalitate
Deloc
10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0
10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0
10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0
10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0
Comentarii, planuri, sugestii,
considerente etc.
C) Care credeţi că sunt
punctele-forte ale PEC
D) Ce şanse/oportunităţi
aveţi pentru a aplica
pentru un proiect în
cadrul PEC (pentru ca
proiectul să primească
fonduri)
E) Care credeţi că sunt
slăbiciunile PEC
F) Ce riscuri/ ameninţări
există dacă aplicaţi
pentru un proiect în
cadrul PEC (pentru ca
proiectul să primească
fonduri)
G) Ce ar trebui făcut
pentru a face PEC şi mai
atractiv pentru
cetăţenii seniori pentru
a participa mai activ
Vă rugăm contactaţi punctul dumneavoastră naţional PEC şi stabiliţi o întâlnire. Sau invitaţi un
reprezentant la cursul dvs. de pregătire ori vizitaţi biroul din ţara dvs. cu întreg grupul de cursanţi.
Prezentaţi şi discutaţi rezultatele acestei evaluări şi concentraţi-vă, mai ales, pe domeniile şi
activităţile posibile de îmbunătăţire ale PEC, pentru a-l face mai atractiv pentru ca cetăţenii
vârstnici să participe.
65

Indicaţii şi activităţi suplimentare pentru implementarea modulului
Vă rugăm vizitaţi intensiv web site-ul programului pentru informaţii detaliate şi fiţi atenţi la
ghidul programului (http://ec.europa.eu/citizenship/index_en.html).
Contactaţi biroul naţional sau centrul de informare PEC şi stabiliţi o întâlnire; aveţi în
vedere să contactaţi şi un birou oficial pentru promovarea UE la nivel local sau regional şi
discutaţi cu ei problemele dvs. de interes.
Folosiţi şi alte oportunităţi de a părăsi sala de clasă sau pentru a aduce persoane din afara
grupului dvs. de cursanţi cât de des posibil (ex. vizitaţi activităţi şi evenimente organizate
de PEC sau vizitaţi/invitaţi persoane/ organizaţii care au deja experienţa implementării
unui proiect în cadrul acestui program etc.)
Când lucraţi la Acţiunea 4, mai ales, printr-un act de concentrare socială puteţi face un
moment linişte pentru memoria victimelor Holocaustului şi a altor victime ale regimului
nazist sau stalinist.
În orice caz, dacă se poate, vizitaţi sfera unei memorii istorice reprezentative, un muzeu
sau un centru de documentare etc., care are de a face cu obiectivele comemorării din
Acţiunea 4.
Referinţe şi alte surse utile pentru informarea continuă
Barberm N. (2002): Citizenship, Nationalism and the European Union. 27. European Law Review 241.
Centrul pentru Societatea Civilă/Şcoala Economică din Londra (01/03/2004): Ce este societatea civilă
(http://www.lse.ac.uk/collections/CCS/what_is_civil_society.htm. Accesat la 2006-10-30)
Consiliul Europei: Convenţia europeană a drepturilor omului (1950) şi cele Cinci protocoale ale sale (1952-1966).
GD pentru Educaţie şi Cultură (2009): Programul Europa pentru cetăţeni 2007-2013. Ghidul programului. Versiune valabilă de
la 1 ianuarie 2009.
T-Kit despre cetăţenia europeană. (http://www.historyguide.org/europe/lecture16.html)
WIENER, A. (1998): European Citizenship Practice. Building Institutions of a Non-State. Boulder (CO): Westview Press.
WINTER J.A/D.M CURTIN/KELLERMANN, A.E./ WITTE, B.D. (Eds.) (1996): WEILER, J.H.H.: European Citizenship and Human
Right. pp. 57-86. Haga, Boston, Londra: Kluwer Law International.
http://conventions.coe.int/treaty/en/WhatYouWant.aspNT=005
http://eacea.ec.europa.eu
http://ec.europa.eu/citizenship/index_en.html
http://ecas.org
http://europeanhistory.about.com/cs/enlightnment
www.coe.int
www.eacea.ec.europa.eu
www.fordham.edu/halsall/ancient/asbook.html
www.utm.edu/research/iep/l/locke.htm
www.youtube.com/resultssearch_query=EU+citizenship&search_type=&aq=f
www.youtube.com/watchv=A7AMjNYA-n8
66

Modul 4 – Iniţiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
Modul 4:
Csilla Lázár (Fundaţia Centrul Educaţional Soros/România)
Iniţiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa
Grundtvig (GIVE) şi importanţa ei pentru CEA şi
cetăţenii vârstnici
Unitatea 4.1.
Sumarul unităţii
Obiective
Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii (Lifelong Learning Programme
-LLP) şi Grundtvig, pe scurt
• Creşterea conştientizării politicii Comisiei Europene pentru învăţarea pe
tot parcursul vieţii
• Familiarizarea cursanţilor cu Programul de învăţare pe tot parcursul
vieţii, sub-programele sale, scopurile sale, grupuri-ţintă şi obiective
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să înţelegeţi ideile de bază ale politicii Comisiei Europene pentru
învăţarea pe tot parcursul vieţii
• Să faceţi diferenţa între o serie de fonduri şi programe prin care Comisia
europeană promovează învăţarea pe tot parcursul vieţii a diferite
grupuri-ţintă (inclusiv cetăţeni vârstnici)
• Să fiţi conştienţi de oportunităţile de mobilitate a diferite grupuri-ţintă
(inclusiv a cetăţenilor vârstnici)
Niciodată nu e prea târziu pentru a învăţa.
Pregătire:
Experienţa mea personală referitoare la învăţarea pe tot parcursul vieţii:
Vă rugăm, gândiţi-vă la următoarele întrebări, apoi discutaţi-le cu colegii voştri!
• Ce înseamnă învăţarea pe tot parcursul vieţii în viaţa mea personală
• Se potriveşte proverbul din motto (vezi mai sus) în viaţa mea
Când aţi învăţat
Imediat după ce v-aţi născut: _____________________________
la trei ani: ______________________________________________
la şapte ani: ____________________________________________
la 15 ani: _______________________________________________
la 20 de ani: ____________________________________________
la 30 de ani: ____________________________________________
la 40 de ani: ____________________________________________
la 50 de ani: ____________________________________________
anul/luna/saptămâna trecută______________________________
Învăţând de la ceilalţi
Ascultaţi/Citiţi
4.1.1. Învăţarea pe tot parcursul vieţii atunci şi acum
Priviţi tablourile de mai jos ale lui Peter Brueghel cel bătrân, sau alegeţi tablouri ale altor pictori, şi
încercaţi să aflaţi ce competenţe şi priceperi existau în viaţa cotidiană reprezentată:
67

Strânsul fânului (Peter Brueghel, cel bătrân¸ Palatul Lobkowicz de la Castelul din Praga)
Proverbe olandeze (Peter Brueghel, cel bătrân¸ Galeria Gemäldegalerie din Berlin)
• Care erau priceperile şi competenţele de bază necesare – în viaţa socială şi cea profesională –
acum câteva sute de ani
• Cât de mult mai este nevoie în zilele noastre de aceste priceperi şi competenţe
• Cum credeţi că se deosebeşte învăţarea pe tot parcursul vieţii pe timpul lui Brueghel faţă de
timpul prezent
Acum, priviţi filmul următor pe Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii al Comisiei europene:
http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc78_en.htm
• Care credeţi că sunt cele mai importante priceperi şi competenţe necesare pentru a transforma
UE într-o „economie condusă de o societate bazată pe cunoaştere”
• Este posibil să fie dobândite, în mod real, de un număr considerabil de cetăţeni UE în viitorul
apropiat Ce trebuie făcut pentru a îndeplini acest scop
68

Modul 4 – Iniţiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
Exersaţi, reflectaţi şi discutaţi
Căutaţi informaţii despre politica Comisiei Europene de învăţare pe tot parcursul vieţii şi despre
Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii în limba naţională. Folosiţi toate sursele media
disponibile şi faceţi o listă cu adrese, numere sau site-uri web utile!
4.1.2. Componentele învăţării pe tot parcursul vieţii ale CE şi principalul domeniu-ţintă.
Comisia europeană a numit sub-programele Programului de învăţare pe tot parcursul vieţii
după mari gânditori şi oameni de ştiinţă din istoria Europei, şi anume Comenius, Grundtvig,
Erasmus şi Leonardo da Vinci. Puteţi potrivi imaginile de mai jos cu aceste nume Ce ştiţi despre
viaţa şi munca lor Căutaţi-le biografia (de ex. pe internet pe Wikipedia) şi faceţi-le
introducerea în faţa grupului de pregătire prin scurte prezentări.
Pe
baz
a
info
rma
ţiilo
r
găsite despre viaţa şi munca lui Comenius, Grundtvig, Leonardo şi Erasmus, şi folosind informaţii de
pe resursele web adunate în faza anterioară, încercaţi să potriviţi următoarele grupuri-ţintă cu subprogramele
LLP (verificaţi răspunsurile corecte la sfârşitul modulului):
Comenius Grundtvig Leonardo Erasmus
A) Preşcolari şi elevi ai învăţământului liceal superior, profesori şi alt personal
B) studenţi, profesori, cercetători implicaţi în învăţământul superior
C) profesori şi elevi din şcoli vocaţionale
D) elevi cu vârsta de peste 20 de ani şi personal didactic implicat în educaţia formală, nonformală
şi informală
De ce credeţi că strategii europeni au ales aceste nume să reprezinte aceste sub-programe ale
învăţării pe tot parcursul vieţii
69

4.1.3. Grundtvig pentru educaţia adulţilor
Niciodată nu e prea târziu pentru a învăţa – existenţa acestui proverb în cele mai multe limbi
ilustrează faptul că învăţarea nu a fost văzută niciodată ca o sarcină exclusiv a tinerilor. Comisia
europeană sprijină educaţia continuă cu ajutorul sub-programelor numite Grundtvig.
Priviţi broşurile informative despre programul Grundtvig sau vizitaţi un website în limba dvs.
naţională şi încercaţi să aflaţi răspunsuri la următoarele întrebări (verificaţi răspunsurile corecte la sfârşitul
modulului):
• Câte componente are programul Grundtvig momentan
• Câte dintre acestea au ca scop sprijinirea mobilităţii individuale
Conform Ghidului Programului de învăţare pe tot parcursul vieţii 2009, sub-programele Grundtvig
„recomandă nevoile de predare şi învăţare tuturor formelor de învăţare pentru adulţi care nu au o
natură vocaţională predominantă, cât şi instituţiilor şi organizaţiilor care oferă sau facilitează orice
formă de astfel de oportunităţi de învăţare pentru adulţi – fie ea de natură formală, non-formală
sau informală – inclusiv pe cele implicate în pregătirea iniţială şi in-formarea personalului.”
• Cunoaşteţi vreo organizaţie locală/regională/naţională care ar putea fi eligibilă în cadrul
vreunui program Grundtvig
• Cunoaşteţi pe cineva care ar putea aplica pentru o subvenţie de mobilitate Grundtvig
4.1.4. Studiile de caz Grundtvig
Exersaţi, auto-învăţaţi şi discutaţi
Citiţi despre unele proiecte preluate de instituţii şi indivizi în cadrul variatelor acţiuni Grundtvig.
Încercaţi să potriviţi fiecare studiu de caz cu numele acţiunilor Grundtvig despre care aţi învăţat în
secţiunea anterioară (verificaţi răspunsurile corecte la sfârşitul modulului ):
A) Un grup de 10 persoane provenind din diferite ţări europene au participat
timp de o săptămână la un atelier de lucru desfăşurat în România, unde au
studiat arta meşteşugului tradiţional (procesarea lânii, ţeserea şi toarcerea
firului) şi arta populară. În perioada atelierului de o săptămână au reuşit să
pătrundă în istoria artei meşteşugului tradiţional transilvănean, să afle utilitatea
obiectelor lucrate manual în societatea rurală tradiţională, cât şi rolul acestora
în societăţile moderne şi arta lucrului manual ca mod de expresie artistică.
Costurile atelierului de lucru au fost parţial acoperite de acţiunea Grundtvig a
LLP ________________.
B) Patru persoane din Ungaria şi patru, toate cu vârsta de peste 50 de ani, s-au
oferit ca voluntari în ţara celorlalţi în cadrul unor instituţii non-profit pentru
copii dizabilitaţi. Organizaţiile care i-au trimis au aplicat pentru o finanţare
Grundtvig ________________ pentru a obţine sprijin în acest schimb de
voluntariat.
C) Ana Kovac, trainer la Şcoala pentru educaţie incluzivă din Praga a participat la
un curs de pregătire de 5 zile în Spania intitulat Educaţie şi relaţii de luptă
împotriva abandonului şi a nemulţumitei şcolare. A fost sprijinită de Comisia
europeană în cadrul acţiunii Grundtvig ________________.
D) Reţeaua de calculatoare europeană – Deschiderea internetului pentru
vârstnici (EuCoNet) este un proiect în cadrul căruia parteneri din şapte ţări
europene diferite (DE, IT, CZ, ES, SK, UK) au dezvoltat metode de învăţare şi de
predare pentru seniori şi au făcut schimb de abordări existente, ca învăţare egală
şi învăţare între generaţii. Proiectul a fost susţinut în cadrul acţiunii Grundtvig
________________.
70

Modul 4 – Iniţiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
Unitatea 4.2.
Sumarul unităţii
Obiective
Voluntariatul ca formă de cetăţenie activă
• Definirea şi discutarea formelor şi principiilor voluntariatului
• Prezentarea oportunităţilor de voluntariat pentru vârstnici
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să definiţi mai clar ce poate fi voluntariatul
• Să identificaţi organizaţii care lucrează cu voluntari la nivel local,
naţional şi european
• Să ştiţi care sunt cele mai importante aspecte ale unui proiect de
voluntariat
Cea mai mare recompensă pentru truda unui om este nu ceea ce primeşte pentru ea, ci ceea ce
devine prin ea.
(John Ruskin)
Pregătire:
Idea mea de voluntariat:
Este ceva obişnuit ca oamenii din comunitatea
dumneavoastră să se ofere voluntari
Care sunt cele mai populare forme de voluntariat
V-aţi oferit vreodată voluntar
În timp ce vă gândiţi la întrebările de mai sus, scrieţi
două propoziţii care să înceapă cu „Voluntariatul
este...”.
Comparaţi-vă propoziţiile cu părerile colegilor.
Voluntari
4.2.1. Abordare oficială cu privire la voluntariat
Ascultaţi/Citiţi
Raportul voluntarilor din Naţiunile Unite, pregătit pentru Adunarea generală în sesiunea specială
pentru dezvoltare socială a Naţiunilor Unite, Geneva, februarie 2001, defineşte voluntariatul după
cum urmează:
Voluntariatul are trei caracteristici-cheie definitorii. În primul rând, ea nu trebuie să fie îndeplinită în
schimbul unei recompense financiare, cu toate că rambursarea cheltuielilor şi a unor plăţi făcute poate fi
permisă.
În al doilea rând, activitatea trebuie întreprinsă voluntar, în funcţie de propria voinţă a unui individ (…).
În al treilea rând, activitatea trebuie să fie în beneficiul altei persoane decât voluntarul, sau pentru
societate, cu toate că este recunoscut faptul că voluntariatul aduce beneficii semnificative şi voluntarului.
(Excerpt)
Cât de mult diferă părerea dumneavoastră de ceea ce exprimă definiţia oficială
4.2.2. Tipuri de voluntariat
Vă rugăm faceţi o scurtă „cercetare” în cadrul grupului dvs. referitor la ce fel de activităţi de
voluntariat sunt reprezentate cel mai mult răspunzând la următoarele întrebări:
Participaţi, momentan, activ sau munciţi voluntar pentru una sau mai multe din următoarele
organizaţii
- O organizaţie de protecţie a mediului, a drepturilor animalelor etc.
- O organizaţie sau un partid politic
71

- O asociaţie pentru petrecerea timpului liber a vârstnicilor
- Un sindicat
- O organizaţie de caritate sau o organizaţie de ajutor social
- Organizaţie religioasă sau a bisericii
- Organizaţie pentru educaţie, arte, muzică sau culturală
- O organizaţie de consum
- O organizaţie pentru apărarea drepturilor vârstnicilor
- Organizaţie pentru apărarea interesului pacienţilor şi/sau dizabilitaţi
- O organizaţie de afaceri sau profesională
- O organizaţie internaţională
- Alte grupuri de interese pentru cauze specifice
- Niciuna dintre acestea (doar spontan)
- Nu ştiu
Întrebările de mai sus au fost preluate dintr-o cercetare referitoare la realitatea socială din UE.
(Eurobarometrul special al Comisei Europene pe realitate socială, publicat în 2007). Conform
acestui raport, 8 din 10 cetăţeni ai UE consideră ajutarea celorlalţi sau munca voluntară un
important aspect al vieţii lor, dar majoritatea europenilor (64%) nu participă activ sau nu fac muncă
voluntară, cel puţin nu în sau pentru niciuna dintre organizaţiile prezente în chestionar. Media
europeană ascunde mari diferenţe între statele-membre.
Priviţi tabelul şi comparaţi rezultatele grupului dvs. cu rezultatele oficiale la nivel UE şi naţional.
Rezultatele grupului dumneavoastră sunt similare sau diferite de rezultatele prezentate în raport
Care pot fi motivele diferenţelor
Tab. 1. Participaţi, momentan, activ sau munciţi voluntar pentru una sau mai multe din
următoarele organizaţii
A sport club or club for outdoor activities 13%
Education, arts, music or cultural association 8%
Religious or church organisation 6%
A charity orgnisation or social aid organisation 5%
A trade union 4%
A leisure association for the elderly 3%
Other interest groups for specific causes 2%
Political party or organisation 2%
An environmental protection, animal rights
2%
organisation, etc.
An international organisation 2%
A business or professional organisation 2%
Organisation defending the interest of patients
1%
and/or disabled
An organisation for the defence of elderly rights 1%
A consumer organisation 1%
None of these (Spontaneous)
64%
Don't know
2%
Tab. 2. Gradul de participare activă la munca voluntară în UE
AT
NL
SE
FI
DK
LU
IE
BE
FR
SI
IT
CZ
SK
UK
EE
DE
MT
CY
LV
RO
ES
EL
HU
PL
PT
LT
BG
60%
55%
53%
50%
49%
45%
40%
37%
36%
35%
34%
33%
33%
28%
28%
25%
24%
23%
20%
18%
18%
18%
17%
16%
12%
11%
10%
72

Modul 4 – Iniţiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
Exerciţii
Unde pot fi voluntar
Priviţi lista cu tipuri de organizaţii afişate în tabelul 2. Puteţi oferi exemple de astfel de organizaţii
locale/regionale/naţionale sau europene Folosiţi internetul şi/sau alte surse disponibile pentru a
căuta astfel de organizaţii. În grupuri mici, faceţi o listă cu acestea.
Domenii de activitate
O organizaţie de protecţie a
mediului, a drepturilor
animalelor etc.
Numele
organizaţiei
Nivelul activităţii
(local/regional/naţional/UE)
Unde poate fi găsită
O organizaţie sau un partid
politic
Alte grupuri de interese pentru
cauze specifice
O asociaţie pentru petrecerea
timpului liber a vârstnicilor
Un sindicat
O organizaţie de caritate sau o
organizaţie de ajutor social
Organizaţie religioasă sau a
bisericii
Asociaţie pentru educaţie, arte,
muzică sau culturală
O organizaţie de consum
O organizaţie pentru apărarea
drepturilor vârstnicilor
Organizaţie pentru apărarea
interesului pacienţilor şi/sau
dizabilitaţilor
O organizaţie de afaceri sau
profesională
O organizaţie internaţională
Alte organizaţii
73

Comparaţi lista dumneavoastră cu răspunsurile celorlalte grupuri.
• La care din aceste organizaţii aţi aderat/ aţi putea adera ca voluntar
• De ce aţi făcut/ aţi face asta – şi de ce nu
Întâlniţi munca voluntară în realitate!
Invitaţi un voluntar de la o organizaţie locală să vă viziteze grupul sau vizitaţi-i dumneavoastră
organizaţia. Discutaţi despre experienţa sa şi a dumneavoastră în munca voluntară, cât şi despre
felul în care pot fi legate munca voluntară şi programele de formare AESAC.
Următoarele întrebări v-ar putea ajuta să începeţi o conversaţie:
De ce aţi hotărât să lucraţi ca voluntar
Cum aţi ales organizaţia pentru care lucraţi
Care sunt beneficiile personale din munca dumneavoastră voluntară şi care sunt beneficiile
organizaţiei dumneavoastră
Care sunt cele mai relevante dificultăţi/provocări în munca dumneavoastră cum vă pregătiţi
activităţile, în general
Cum folosiţi ceea ce aţi învăţat în timpul voluntariatului
Organizaţia dumneavoastră sau a sa a participat vreodată la vreun proiect finanţat de UE în
legătură cu munca dumneavoastră voluntară
Cum aţi recomanda voluntariatul participanţilor la curs
Exerciţiu autodidact
Mai jos, puteţi citi un raport despre un proiect de voluntariat de succes (adaptat de la Davide di
Pietro - 2006: ÎNCĂ ACTIV! Manual pentru voluntari). Vă rugăm citiţi, mai întâi, descrierea
proiectului şi discutaţi apoi următoarele aspecte:
• Cum credeţi că au beneficiat voluntarii din proiect
• Cum credeţi că au beneficiat organizatorii din proiect
• Cum credeţi că a fost pregătit proiectul
DESCRIEREA PROIECTULUI:
GAZDA PROIECTULUI: Fundaţia Izvor Curat, Budapesta, Ungaria
PROFILUL ŞI CONTEXTUL MUNCII: Munca voluntară într-un adăpost pentru oameni fără
locuinţe. Adăpostul are două zone diferite: o cameră este pentru oameni fără
locuinţe, care vin în timpul zilei şi primesc mâncare, fac un duş şi îşi spală hainele.
Cea de-a doua zonă este locul rezidenţial, unde locuiesc numai bărbaţi care-şi şi
gătesc. Aceşti bărbaţi sunt, oficial, înregistraţi şi merg regulat la serviciu. Adăpostul
organizează o dată pe săptămână un cerc de lectură a bibliei şi întâlniri pentru
persoane dependente de alcool.
ACTIVITĂŢI ALE SCHIMBULUI DE VOLUNTARI VÂRSTNICI: Un voluntar poate ajuta la
treburile zilnice din casă, poate ajuta la munca de birou, la bucătărie. In funcţie de
limbajul priceperilor, va fi de mare ajutor în a comunica cu cei fără adăpost şi să
petreacă timp cu ei ascultându-le problemele.
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 2 – 4 săptămâni
CE SE AŞTEAPTĂ DE LA VOLUNTARUL VÂRSTNIC
Nu este necesară nicio calificare, ci deschidere şi capacitate de a te confrunta cu
problem serioase. Organizaţia lucrează din 2002 cu voluntară străini din Germania şi
UE în vârstă de 18-25 ani, totuşi este dorită posibilitatea de exprimare în limba
maghiară. (nivel minim: 1)
74

Modul 4 – Iniţiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
Acum citiţi raportul final scris de un voluntar şi observaţi cum a ajuns, de fapt, proiectul să aibă
succes. Care au fot elementele-cheie de succes ale proiectului
RAPORT FINAL AL VOLUNATRULUI
Antonio, voluntar Italian
ASPECT PRACTIC:
Aveam deja ceva experienţă în Roma înainte de aceasta. Sm făcut muncă voluntară
într-o casă comunitară pentru copii abandonaţi. Nu ştiu maghiară, iar engleza mea
e de începător. La sosirea mea, am simţit imediat în consonanţă cu angajaţii
asociaţiei. Numai unul dintre angajaţi vorbea puţin engleză, dar ea a fost esenţială
pentru succesul şederii mele acolo. Sarcina mea era de a coopera cu responsabilul
de provizii (sectorul de hrană) pentru distribuirea hranei şi a altor lucruri de bază.
Era, de altfel, şi cel mai bun loc de a intra în contact cu realitatea celor fără
adăpost. Cooperarea a fost constructivă şi prietenoasă din prima clipă, în ciuda
dificultăţilor limbii; am folosit limbajul semnelor de cele mai multe ori: în rest au
lucrat bunătatea, spontaneitatea şi grija. Am fost bine găzduit: am stat într-o casă
de oaspeţi cu mic dejun englezesc, aproape de centrul Budapestei (un oraş
interesant şi foarte frumos). În zilele cu activităţi luam prânzul cu voluntarii
asociaţiei. M-am simţit ca acasă pentru că am avut posibilitatea de-a avea tot ce
doream în timpul zilei, iar oamenii pe care i-am cunoscut acolo m-au tratat într-un
mod prietenos. M-am simţit pe deplin satisfăcut.
ASPECTE SOCIALE ŞI UMANE:
Mai întâi de toate, sunt foarte fericit că am trăit această experienţă. Chiar dacă am
stat acolo doar pentru o scurtă perioadă de timp, cred că acea experienţă a fost
mai benefică pentru mintea şi spiritul meu decât m-aş fi aşteptat. Am încercat să
mă bucur cât mai mult de această experienţă din prima clipă. De exemplu, într-una
din zile am asistat la un ritual religios pentru cei fără adăpost, în timpul căruia o
femeie a izbucnit în plâns în momentul în care ne-a povestit experienţa ei; această
imagine îmi va rămâne întipărită în minte pentru totdeauna, ca de altfel şi pacea şi
expresia celorlalţi participanţi la acel ritual. Chiar dacă munca voluntară în propria
ţară este firească, mergând de jur împrejur şi ajutând oameni din alte ţări e ceva
ce toată lumea ar trebui să facă. Cred că trebuie să fie motivat, hotărât şi
conştient ceea ce doreşte să ofere cineva.
SFATURI, SUGESTII
Consider că această experienţă trebuie să fie trăită personal pentru a stimula
integrarea spirituală. Două săptămâni înseamnă scurt timp pentru cineva care nu
are gândirea deschisă. Engleza este esenţială, dar este necesar şi să fii interesat,
motivat, prietenos şi curios.
4.2.3. Gândind la posibile proiecte de voluntariat
Proiectele de voluntariat variază în funcţie de factori, ca de exemplu nevoi locale sau interesul şi
motivaţia voluntarilor. În grupuri mici, discutaţi următoarele teme:
• Poate fi implementat şi în ţara dumneavoastră proiectul descris mai sus De ce De ce nu
• Tema proiectului este relevantă/ de mare prioritate în ţara dumneavoastră De ce De ce nu
• Puteţi să va gândiţi la alte teme de proiecte de voluntariat care ar putea fi relevante pentru
nevoile locale din comunitatea dumneavoastră
Comparaţi ideile grupului dumneavoastră cu ale celorlalţi, apoi păstraţi-vă ideile pentru proiecte
pentru a fi discutate mai departe în următoarele unităţi ale acestui modul.
75

Unitatea 4.3.
Sumarul unităţii
Obiective
Schimb de proiecte de voluntariat pentru vârstnici
• Scopurile programelor de schimb de voluntariat pentru vârstnici
• Oportunităţile, şansele şi riscurile programelor de schimb de voluntariat
pentru vârstnici
• Actorii din proiectul de schimb de voluntariat pentru vârstnici şi rolurile
lor
• Generarea de idei pentru proiecte de schimb de voluntariat pentru
vârstnici
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să înţelegeţi scopul programelor de schimb de voluntariat pentru
vârstnici
• Să înţelegeţi beneficiile voluntariatului internaţional
• Să înţelegeţi aspectul intercultural al voluntariatului internaţional
• Să fiţi la curent cu componentele proiectului de voluntariat pentru
vârstnici
• Să ştiţi principalele sarcini pe care le implică proiectul de voluntariat
• Să vă familiarizaţi cu unele dintre riscurile şi oportunităţile pe care le
prezintă voluntariatul internaţional
• Să identificaţi proiecte care v-ar stârni motivaţia şi interesul
Lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc citesc doar o pagină.
(Sf. Augustin)
Pregătire:
Prietenie după război:
Strădaniile structurilor de voluntariat au devenit
observabile la începutul secolului al XX-lea. Pe web
site-ul UNESCO, acest eveniment este prezentat după
cum urmează:
În 1920, prima tabără de voluntariat internaţionala
fost organizat în Esnes, un sat de lângă Verdun
(Franţa), o zonă distrusă de oribila bătălie care a
luat cam un milion de vieţi în timpul războiului. La
iniţiativa Relaţiei de Prietenie şi Reconciliere
Internaţională tabăra a ajutat să se reconstruiască
ferme şi alte infrastructuri fizice şi, în mod
semnificativ, a introdus voluntari care au fost
soldaţi inamici în Războiul Mondial.
(De la tabere de muncă la ajutor virtual, de Arthur
Gillette, fost Secretar General al Comitetului de
Coordonare pentru Serviciul Internaţional de
Voluntariat)
Căutaţi pe internet mi multe informaţii despre prima
tabără de voluntariat, apoi discutaţi următoarele:
• Care credeţi că a fost mesajul de fond al acestei
acţiuni
• De ce credeţi că s-au alăturat grupului voluntari
germani
• Cum credeţi că au apreciat localnicii munca
voluntarilor
Tabără de muncă în Esnes, lângă Verdun, 1920.
Un prim exemplu de voluntariat internaţional
76

Modul 4 – Iniţiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
4.3.1. Actori ai voluntariatului internaţional
Ascultaţi/Citiţi
Voluntariat internaţional înseamnă – pe lângă solidaritate şi ajutor – oameni de naţionalitate,
mediu şi stil de viaţă diferit, care se adună să muncească pentru un scop comun. Voluntariatul în
străinătate este o experienţă interculturală – şi în cazul voluntarilor vârstnici – între generaţii, unde
nu doar voluntarii sunt introduşi într-o altă cultură, ci şi organizaţia-gazdă învaţă noi perspective de
la voluntarul străin.
La bază, un proiect internaţional de voluntariat pentru vârstnici are trei actori/părţi importante:
I. O organizaţie-gazdă
II. O organizaţie emitentă
III. Voluntarul(ii) senior(i)
Uitaţi-vă pe următoarea listă cu sarcini, care este o listă amestecată cu responsabilităţile celor trei
părţi.(adaptată de la di Pietro (2006): ÎNCĂ ACTIV! Curs de pregătire pentru voluntarii vârstnici).
Discutaţi aceste sarcini în interiorul grupului şi decideţi care sarcină se aşteaptă a fi realizată de
fiecare dintre actorii din listă (verificaţi răspunsurile corecte la sfârşitul modulului).
Nr
Sarcină
Actori responsabili
I II III
1 Trimite informaţii suficiente şi clare organizaţiei de trimitere şi voluntarilor ◦ ◦ ◦
2 Rămâne motivat de-a lungul programului de schimb ◦ ◦ ◦
3 Recrutează şi pregăteşte voluntari ◦ ◦ ◦
4 Urmăreşte toate acordurile stabilite la stadiul de dinaintea plecării ◦ ◦ ◦
5 Respectă cultura locală a organizaţiei-gazdă ◦ ◦ ◦
6 Caută informaţii despre ţara şi organizaţia-gazdă şi le împărtăşeşte voluntarilor ◦ ◦ ◦
7 Aranjează programul, inclusiv problemele practice ca masa, cazarea şi transportul ◦ ◦ ◦
8 Transportul de la punctul de întâlnire (aeroport sau gară) la locul proiectului ◦ ◦ ◦
9
Primirea şi prezentarea voluntarilor: introduce voluntarului şi tuturor membrilor
proiectul, prezintă voluntarii şi personalul organizaţiei-gazdă
◦ ◦ ◦
10
Pune în comun trecutul voluntarilor şi-i roagă să informeze noii voluntari despre
experienţa lor în voluntariat
◦ ◦ ◦
11
Are grijă de voluntar în timpul proiectului, asigurând contacte cu organizaţia-gazdă
◦ ◦ ◦
în timp ce voluntarul este în proiect
12 Sunt responsabili de ei şi de ai lor ◦ ◦ ◦
13 Păstrează şi respectă rolurile diferite din cadrul organizaţiei-gazdă şi proiect ◦ ◦ ◦
14 Introduce voluntarilor cultura locală, obiceiuri, legi, tradiţii, credinţă şi norme ◦ ◦ ◦
15 Este implicată în comunitatea locală ◦ ◦ ◦
16 Evaluează proiectul (scrie raporturi de evaluare) ◦ ◦ ◦
17 Este responsabilă de voluntarii trimişi ◦ ◦ ◦
18 Identifică un tutore sau o persoană de contact pentru voluntari ◦ ◦ ◦
19 Coordonează munca zilnică a voluntarului ◦ ◦ ◦
20 Oferă informaţii despre data şi ora sosirii voluntarului ◦ ◦ ◦
21 Ajută noii voluntari după ce s-au întors în ţara lor ◦ ◦ ◦
22 Îşi administrează timpul lor liber ◦ ◦ ◦
23 Oferă familiilor voluntarilor persoane de contact în caz de urgenţă ◦ ◦ ◦
24 Coordonează munca zilnică pentru voluntari ◦ ◦ ◦
25 Organizează activităţi suplimentare (ex. activităţi de petrecere a timpului liber)
sau oferă informaţii referitoare la posibilităţile din zonă
◦ ◦ ◦
77

Exersaţi
Practicarea unei acţiuni de schimb de voluntariat pentru vârstnici în jocul de rol
Vă rugăm să vă împărţiţi în două grupe şi să vă imaginaţi că Grupul A reprezintă conducerea
organizaţiei-gazdă şi Grupa B un grup de voluntari vârstnici. Pentru a vă pune mai bine în poziţia
acestor personaje, vă rugăm să citiţi cu atenţie profilul şi indicaţiile:
Grup A:
Sunteţi la conducerea unei organizaţii non-profit, care reprezintă persoanele în vârstă dintr-un
oraş german. Colaboraţi cu experţi şi organizaţii de servicii, cu grupuri de într-ajutorare, iar
organizaţia conduce şi un centru de asistenţă de zi pentru persoane în vârstă. Aţi fost contactat
de o organizaţie franceză care are scopuri similare şi care vă propune să vă trimită un mic grup
de pensionari (printre alţii un electrician, o asistentă, o casnică şi un tâmplar) pentru a face
voluntariat la organizaţia dumneavoastră pe o perioadă de trei săptămâni.
Discutaţi următoarele teme:
Aţi fi provocat să vă gândiţi la o astfel de oportunitate
Ce v-aţi aştepta de la un astfel de proiect de voluntariat
Ce informaţii aţi cere de la organizaţia franceză înainte de a lua vreo decizie
Cum v-aţi pregăti pentru proiect
Grup B.
Sunteţi un grup de voluntari pensionari francezi (printre voi este un electrician, o asistentă, o
casnică şi un tâmplar). Sunteţi membri ai unei asociaţii franceze care reprezintă drepturile
vârstnicilor. V-ar plăcea să vă îmbunătăţiţi organizaţia, dar şi abilităţile dumneavoastră de limbă
germană. Unii dintre dumneavoastră aţi studiat limba germană la şcoală şi aţi fost de câteva ori
în Germania şi în Austria pentru scurte vizite. Conducerea organizaţiei dumneavoastră plănuieşte
un schimb de voluntariat cu o asociaţie de seniori din Germania. Vă gândiţi să aplicaţi.
Discutaţi următoarele teme:
Ce aţi aştepta de la acest proiect de voluntariat
Ce aţi întreba potenţiala organizaţie-gazdă
Cum v-aţi pregăti pentru proiect
După ce fiecare şi-a definit şi formulat aşteptările, nevoile şi temerile în legătură cu această
acţiune de schimb de voluntariat pentru seniori, vă rugăm „întâlniţi-vă” unii cu alţii pentru a
schimba păreri şi informaţii şi pentru a cădea de acord cu un cadru de bază prin care acţiunea
dumneavoastră să fie pregătită şi implementată cu succes.
Citiţi şi discutaţi
4.3.2. Oportunităţi şi riscuri ale voluntariatului internaţional
Citiţi o primă parte a mărturiei unui voluntar italian (adaptată de la di Pietro (2006): ÎNCĂ ACTIV!
Curs de pregătire pentru voluntarii vârstnici) despre experienţa sa internaţională în voluntariat la o
cooperativă agricolă ecologică. Voluntarul trebuia să se fie implicat în diferite activităţi ale
cooperativei, ca de exemplu în promovare, producţie şi distribuţie a produselor.
Raport al unui voluntar italian (partea 1)
Aş putea spune anecdote agreabile referitoare la călătoria mea, bagajul
meu, transbordarea unei persoane de peste 60 de ani, imediat chemată să
dovedesc că aparţin acelei “cetăţenii active care mai are energie fizică”, dar
prefer să mă descriu ca o femeie îndemânatică şi puţin provincială, un fel de
“bunică cu un bagaj mare”.
În geanta mea, într-adevăr, aveam puţin din fiecare: o maşină de cafea mică
“Bialetti”, nişte cafea biologică, nişte alimente ca dar pentru gazdele mele,
nişte şofran “Navelli” şi alte chestii fără sens care să compenseze teribilul
adevăr: NU ŞTIU DELOC FRANCEZĂ, NU ŞTIU NIMIC DESPRE CALCULATOARE!
Ce se vor face cu mine Ce mă voi face cu ei
78

Modul 4 – Iniţiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
• Discutaţi riscurile posibile ale unui proiect de voluntariat pentru vârstnici (ex. lipsă de
comunicare, intoleranţă, lipsa unor sarcini clare, izolarea voluntarului etc.)
• Cum credeţi că a continuat această experienţă
Acum, vă rugăm citiţi partea a doua a raportului, înainte de a răspunde întrebărilor de mai jos:
Raport al unui voluntar italian (partea 2)
Dorinţa mea egoistă era de a-mi îmbogăţi cunoştinţele despre Franţa. Nu ştiu dacă am
atins acest scop. Cred că am reuşit cumva prin faptul că am oferit şi am primit
sentimente şi experienţe pozitive şi bune.
Cei zece ani ai mei de experienţă ca manager de evenimente mi-au permis să aflu şi să
recomand câteva moduri de a îmbunătăţi aspectul comercial al produselor şi a
comunicării, pentru a ajunge la o audienţă mai mare şi pentru a ajuta să se dezvolte
asociaţia-gazdă.
Cum mi s-a spus în ce situaţie mă voi implica, am făcut muncă de cercetare pe zona
Romei, adunând material din fabrici şi asociaţii biologice, care s-a dovedit a fi util şi
interesant pentru asociaţia mea gazdă din Franţa.
Personal, am fost fericit să fiu implicat în acest tip de activitate agricolă, ceea ce era
complet nou pentru mine. Astfel, am participat activ şi, până la urmă, am redescoperit
plăcerea lucrurilor simple, care dau adevăratul gust al vieţii, şi te fac să te simţi încă
util şi curios faţă de ceilalţi.
Este posibil să sune ciudat, dar am simţit o astfel de plăcere stând la ţară toată ziua,
adunând fasole, dovleci şi mere, ajutând la pregătirea şi livrarea coşurilor cu produse.
Îndrăznesc să spun că experienţa mea a fost cu siguranţă pozitivă pentru mine şi pentru
comunitatea-gazdă. Am fost invitat în mod oficial la inaugurarea unei vechi fabrici
care, la sfatul meu, ar trebui să devină un fel de centru cultural biologic de agroturism
pentru găzduire de cursuri, întâlniri… (propunerea mea a fost prezentată Consiliului
local şi a fost acceptată în locul proiectului lor, care includea doar restaurarea clădirii
şi amenajarea birourilor asociaţiilor). Sunt mândru de acest lucru. Păstrez legătura cu
ei şi le trimit mereu material, care consider eu că le este util.
Întrebări:
• Pentru a încheia o perioadă completă de voluntariat de succes, este nevoie ca voluntarii să aibă
anumite abilităţi Care credeţi că sunt mai importante: abilităţile profesionale, abilităţile
sociale, abilităţile interculturale sau orice tip de abilitate
• Pentru un voluntar internaţional, abilităţile lingvistice au rol important Cum poate depăşi
cineva barierele limbii, înainte şi în timpul perioadei de voluntariat
• Un voluntar local ar putea atinge aceleaşi scopuri în cadrul unui proiect de schimbat voluntari
Dacă nu, ce ar fi diferit şi unde sunt beneficiile/dezavantajele
Aderarea dumneavoastră la un proiect de voluntariat internaţional:
• Dacă v-aţi hotărî vreodată să aderaţi la un proiect de voluntariat internaţional, în ce tip de
proiect v-ar plăcea să vă implicaţi
A) social: grijă pentru persoane dezavantajate, activităţi pentru copii cu dizabilităţi, predare
de abilităţi tinerilor dificili neangajaţi etc.
B) de mediu: curăţare de plaje şi parcuri, restaurare de situri de mare interes istoric, ajutor în
facilitarea activităţilor educaţionale etc.
C) cultural: ajutor în organizarea de festivaluri şi evenimente culturale, ajutarea organizaţiilor
culturale în munca zilnică de birou şi în organizarea de campanii, sprijinirea proiectelor
educative interculturale etc.
D) altele: ____________________________________________________________________
• În ce ţară europeană v-ar plăcea să mergeţi şi de ce
79

• Ce fel de activităţi v-ar plăcea să faceţi acolo (Nu vă gândiţi la activităţile care au legătură cu
calificarea dumneavoastră, ci la acelea legate de pasiunile dumneavoastră sau la activităţi pe
care nu le-aţi încercat niciodată, dar v-ar fi plăcut mereu să le faceţi)
Unitatea 4.4.
Sumarul unităţii
Obiective
GIVE – Iniţiativa de voluntariat în Europa pentru vârstnici
• Înţelegerea obiectivelor şi a structurii programului GIVE
• Cunoaşterea procesului de solicitare şi structura formularelor de
solicitare
• Generarea de idei de proiecte promiţătoare
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să înţelegeţi dimensiunea europeană şi valoarea europeană adăugată a
proiectelor de voluntariat pentru vârstnici
• Să înţelegeţi scopurile, structura şi procedura de aplicare a proiectelor
GIVE
• Să completaţi părţile relevante ale formularelor de aplicare GIVE
• Să produceţi idei potrivite şi eligibile pentru proiecte pentru a solicita
fonduri europene în cadrul programului GIVE
Învăţăm din exemple şi din experienţe directe, deoarece există limite reale în instruirea verbală
adecvată. (Malcolm Gladwell)
Pregătire:
În unitatea anterioară aţi citit despre proiecte variate de
voluntariat. Plecând de la ideea de „învăţare din experienţă”,
ce credeţi:
• Proiectele de voluntariat prezentate contribuie la
dezvoltarea Cetăţeniei europene active a participanţilor
Dacă da, cum – dacă nu, de ce nu
• Ce învaţă voluntarii din această experienţă de voluntariat
Ajutaţi, învăţaţi, călătoriţi!
Ascultaţi, citiţi, exersaţi
4.4.1. Acţiunea „GIVE” în cadrul programului de învăţare pe tot parcursul vieţii
Conform Comisiei europene „voluntariatul este considerat din ce în ce mai mult ca o experienţă
foarte valoroasă de învăţare informală, pentru persoane de toate vârstele.” (Ghidul pentru
programul de învăţare pe tot parcursul vieţii). De aceea, din 2009 Comisia europeană sprijină
proiectele de voluntariat pentru vârstnici din cadrul componentei Grundtvig a Programului de
învăţare pe tot parcursul vieţii. Acest program special se numeşte Iniţiativa de voluntariat în
Europa pentru vârstnici (GIVE) şi este administrată de Agenţiile Naţionale din toate ţările
participante la Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii. Pe website-ul Comisiei europene veţi
găsi legături către toate Agenţiile Naţionale implicate în Programul de învăţare pe tot parcursul
vieţii:
http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc1208_en.htm
Vă rugăm vizitaţi website-ul Agenţiei dumneavoastră Naţionale şi accesaţi Apelul Naţional pentru
propuneri din cadrul Programului de învăţare pe tot parcursul vieţii. Verificaţi toate informaţiile
disponibile despre proiecte de voluntariat pentru vârstnici şi GIVE, consultaţi ghidurile imprimate şi
materialele informative distribuite de către cei care vă pregătesc, apoi răspundeţi la următoarele
întrebări potrivit întrebarea din Tabelul A cu răspunsurile din Tabelul B:
80

Modul 4 – Iniţiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
1
2
3
4
5
Tabel A
Care sunt obiectivele principale ale
proiectelor de voluntariat pentru vârstnici
susţinute de CE
Cine poate participa la un proiect „GIVE”
(care sunt criteriile pentru indivizi –
voluntari – pentru a participa)
Câte organizaţii trebuie să aplice
împreună pentru acelaşi proiect Care va
fi rolul lor
Câţi voluntari pot participa la un proiect
„GIVE”
Cât de lungă trebuie să fie perioada de
voluntariat
6 Unde sunt trimise solicitările F
7
Ce finanţare poate primi un proiect de la
CE şi ce tipuri de cheltuieli pot acoperi
aceşti bani
A
B
C
D
E
G
Tabel B
Persoanele participante adulte la un proiect GIVE ca voluntari
trebuie să aibă 50 de ani sau mai mult şi să aparţină uneia dintre:
- ţările participante la LLP, sau
- alte ţări, cu condiţia să fie ori rezident permanent ori
înregistrat ca persoană apatridă care să aibă statut de
refugiat într-o ţară care participă la acest program.
- să determine cetăţenii vârstnici să se ofere voluntari într-o
altă ţară europeană pentru orice tip de activitate non-profit,
ca formă de activitate de învăţare informală (şi mutuală);
- să creeze cooperări durabile între organizaţiile-gazdă şi cele
care trimit, pe o anumită temă sau grup-ţintă, şi datorită
schimbului de voluntari;
- să determine comunităţile locale să se implice în schimbul
de voluntari şi să vadă în potenţialul cetăţenilor vârstnici o
sursă de cunoştinţe, competenţe şi experienţe.
Solicitarea trebuie să fie trimisă către Agenţia Naţională
relevantă pentru cel care aplică.
Activitatea de voluntariat într-o altă ţară este desfăşurată pe o
perioadă continuă de 3-8 săptămâni.
Se aşteaptă ca fiecare organizaţie să trimită 2-6 voluntari şi să
găzduiască 2-6 voluntari de-a lungul perioadei finanţate.
Finanţarea Proiectelor de voluntariat pentru vârstnici este
oferită sub forma unei sume forfetare fiecărei organizaţii
participante la proiectul respectiv. Este prevăzut să se ofere
sprijin atât pentru cheltuielile de transport şi de subzistenţă ale
voluntarilor, cât şi pentru cheltuielile efectuate de către
organizaţiile implicate în proiect.
Parteneriatul Proiectului GIVE trebuie să fie alcătuit din 2
organizaţii, fiecare dintre ele aflată într-o altă ţară, participantă
la LLP, şi cel puţin una dintre ele trebuie să fie Stat-membru al
UE.
În ultima fază a unităţii anterioare aţi discutat despre aderarea la un proiect de voluntariat
internaţional. Pe baza liniilor directoare ale programului GIVE despre care tocmai aţi auzit, vă
rugăm discutaţi următoarele:
• Credeţi că ideea dumneavoastră ar fi eligibilă în cadrul programului GIVE
• Ce îmbunătăţiri ar mai trebui făcute (Ex. să se găsească un partener transnaţional, să se
cadă de acord asupra unui program de lucru anume pentru voluntarii care vin etc.; vă rugăm
priviţi şi exerciţiul de încheiere al unităţii 4.2.3.).
În cazul în care vă hotărâţi să aplicaţi pentru un proiect GIVE, Modulele 5 şi 6 vă vor ajuta să
proiectaţi şi să scrieţi o propunere decentă, iar Modulul 7 vă va oferi indicii şi trucuri pentru a
implementa cu succes proiectul.
4.4.2. Familiarizarea cu formularul şi procesul de aplicare
Citiţi, scrieţi şi discutaţi
Dacă sunteţi provocat să participaţi la un proiect GIVE, solicitările trebuie trimise la Agenţiile
Naţionale ale organizaţiilor-gazdă şi(!) a celor emitente. În acest sens există un formular de
solicitare special disponibil care are următoarea structură de bază:
1. Date ale depunerii (Cui trebuie trimisă solicitarea şi când)
2. Coordonator (Prezentarea unuia dintre cei doi parteneri, cel care îşi asumă coordonarea proiectului)
3. Partener (Prezentarea celeilalte organizaţii partenere)
4. Declaraţie pe proprie răspundere
5. Descrierea bugetului propus
6. Managementul proiectului, program de lucru, activităţi-cheie
7. Finanţare solicitată
81

Gândiţi-vă la ideile de proiecte de voluntariat pentru vârstnici pe care le-aţi schiţat în secţiunea
anterioară a acestei unităţi şi discutaţi despre ce ar trebuie scris în următoarele secţiuni ale
solicitării şi introduceţi cuvinte-cheie sau propoziţii-cheie în tabelul de mai jos. (În acest context, vă
rugăm consideraţi că aţi luat la cunoştinţă
vârstnici.)
A) Comunicare şi cooperare (secţiunea 5.5. a formularului de solicitare)
riscurile şi oportunităţile proiectelor internaţionale de voluntariat pentru
B) Cum se vor potrivi activităţile cu profilul şi interesele voluntarului
(secţiunea 5.7.4 a formularului de solicitare)
Dificultăţi lingvistice anticipate (secţiunea 5.9.2 a formularului de solicitare)
C) Ce impacturi şi beneficii vă aşteptaţi să aibă activităţile proiectului asupra voluntarilor
(secţiunea 5.10.1 a formularului de solicitare)
D) Impact şi beneficii rezultate din tipologia de proiect european
(secţiunea 5.10.4 a formularului de solicitare)
82

Modul 4 – Iniţiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
Citiţi şi discutaţi
Testul GIVE
Adevărat sau fals Completaţi individual apoi discutaţi rezultatele cu întregul grup. (verificaţi
răspunsurile corecte la sfârşitul modulului)
Adevărată Falsă
Afirmaţia de mai jos este …
a GIVE sprijină activităţile de voluntariat pentru vârstnici din ţările lor. ◦ ◦
Voluntariatul este activitatea desfăşurată de o persoană din proprie voinţă,
b
◦ ◦
alegere şi motivaţie şi este fără a prevedea câştig financiar.
c Voluntarii înlocuiesc angajaţii profesional şi plătiţi. ◦ ◦
d Proiectele ar trebui să implice două organizaţii din două ţări diferite. ◦ ◦
Programul GIVE este deschis pentru cetăţeni adulţi în vârstă de 50 de ani sau mai
e
◦ ◦
mult.
f Activităţile în care voluntarii vor fi implicaţi pot fi activităţi aducătoare de profit. ◦ ◦
Finanţarea de la CE este o contribuţie pentru cheltuielile de transport şi de
g subzistenţă a voluntarilor şi pentru cheltuielile de organizare ale organizaţiilor ◦ ◦
care trimit şi primesc.
Indicii şi activităţi suplimentare în sprijinul implementării modulului
Petreceţi puţin timp pe website-urile indicate în acest modul şi aflaţi dacă vă interesează
sau nu.
Luaţi legătura cu Agenţia dumneavoastră Naţională pentru LLP, mai ales cu persoana
responsabilă pentru programul GIVE şi stabiliţi o întâlnire.
Folosiţi şi alte oportunităţi de a părăsi sala de clasă sau de a aduce persoane din exteriorul
grupului dumneavoastră de studiu cât de des posibil (ex. vizitaţi ONG-uri, vorbiţi cu
organizaţii/persoane care au experimentat deja programul LLP, GIVE şi/sau munca
voluntară şi/sau cooperări interculturale, vizitaţi locaţii în care munca voluntară se
desfăşoară cu succes etc.)
Această unitate include multe activităţi care cer cursanţilor participare activă, dar şi
creativă la pregătire – vă rugăm, asiguraţi-vă că aceste activităţi vor fi implementate.
Introduceţi diferite materiale de presă şi evenimente (ca de exemplu filmări, filme, teatru,
concerte, spectacole, expoziţii etc.) pentru a trata câteva din subiectele mai generice ale
acestui modul (ca de exemplu angajament şi responsabilitate socială, schimb şi învăţare
interculturală, transformări şi riscuri ale cooperărilor interculturale etc. Vă rugăm să vă
asiguraţi că întregul grup de cursanţi participă şi beneficiază de astfel de activităţi de
învăţare informală.
Urmăriţi zilnic ştiri la TV, radio, în ziare etc. mai intens când este vorba despre angajament
social, muncă voluntară, cooperări interculturale în acest domeniu şi despre programe EU.
Împărtăşiţi cele auzite sau citite despre aceste chestiuni cu întregul grup de proiect şi faceţi
din aceste noutăţi o experienţă de învăţare valoroasă.
Răspunsurile corecte la întrebările din acest modul
4.1.2 Imaginile de la stânga la dreapta: Leonardo da Vinci; John Amos Comenius; Desiderius Erasmus of
Rotterdam; Nikolaj Frederik Severin Grundtvig
4.1.2 Programe: a = Comenius; b = Erasmus; c = Leonardo da Vinci; d = Grundtvig
4.1.3. În 2009, Grundtvig are 10 componente, 6 dintre ele dedicate mobilităţii personalului şi a cursanţilor
4.1.4. studii de caz: 1 = Atelier de lucru Grundtvig; 2 = Proiect de voluntariat pentru vârstnici Grundtvig;
3 = Pregătire Grundtvig internă pentru educaţia adulţilor din personal; 4 = Proiecte Grundtvig
multilaterale
4.3.1. Sarcini pentru actori:
Sarcinile Organizaţiei-gazdă: 1, 7, 8, 9, 14, 18, 19, 24, 25
Sarcinile Organizaţiei care trimite: 3, 6, 10, 11, 17, 20, 23
Sarcinile voluntarilor vârstnici: 2, 4, 5, 12, 13, 15, 21, 22
4.4.1 Răspunsuri: 1-b; 2-a; 3-g; 4-e; 5-d; 6-c; 7-f
4.4.2. Adevărat–fals: a-fals, b-adevărat, c-fals, d-adevărat, e-adevărat, f-fals, g-adevărat
83

Referinţe şi alte surse utile pentru informare continuă
(2007): Europa pentru Învăţare pe tot parcursul vieţii; Brussel: Coordonarea unităţii pentru programe de Învăţare pe tot
parcursul vieţii. (Prospect disponibil în 21 de limbi)
(2007): Realitatea Socială Europeană. Raport /Eurobarometru special 273. Comisia europeană.
(http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_273_en.pdf)
(2007): Grundtvig. Poveşti de succes/ Europa creează oportunităţi. Luxemburg: Biroul pentru publicaţii oficiale a
Comunităţilor europene (Broşură disponibilă în 21 de limbi).
(2008): Grundtvig – Educaţia adulţilor. Mobilitatea creează oportunităţi/ Poveşti de succes europene. Luxemburg: Biroul
pentru publicaţii oficiale a Comunităţilor europene (Broşură disponibilă în limbile De, En, Fr şi Sl)
(2009): Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii. Creativitate şi Inovaţie/Poveşti de succes. Luxemburg: Biroul pentru
publicaţii oficiale a Comunităţilor europene (Broşură disponibilă în limbile Cs, De, En, Fr, nu este disponibilă versiunea pe
hârtie)
Solicitare pentru proiecte de voluntariat pentru vârstnici (disponibilă la agenţiile naţionale)
Programul de Învăţare pe tot parcursul vieţii (LLP) - Ghid 2009 – FIŞE pentru fiecare sub-program
(http://ec.europa.eu/education/llp/doc/call09/fiches_en.pdf)
Programul de Învăţare pe tot parcursul vieţii (LLP) Ghid 2009 (partea 1 şi 2)
(http://ec.europa.eu/education/llp/doc/call09/part1_en.pdf )
(http://ec.europa.eu/education/llp/doc/call09/part2_en.pdf )
Lombardi, Erika/Pietro, Davide di (2006): Călătorind peste hotare/Propunerea serviciului de voluntariat internaţional
pentru cetăţeni vârstnici; Roma: Lunaria (http://www.seven-network.eu/site/files/04%20Handbook%20en.pdf)
Mazzeo, Arianna/Bertinelli, Alessandra (2005): Privire generală asupra celor mai bune practici şi metode de pregătire
pentru implicarea voluntarilor vârstnici în activităţile şi proiectele organizaţiilor societăţii civile: cazurile Italiei şi ale
Austriei.
(http://www.seven-network.eu/site/files/1.Survey%20of%20best%20practices.pdf)
Pietro, Davide di (2006): ÎNCĂ ACTIV! Un ghid pentru Organizaţiile Societăţii Civile interesate de găzduirea voluntarilor
vârstnici; Roma: Lunaria (http://www.seven-network.eu/site/files/6.Guidebook%20for%20organisation%20English.pdf;
disponibil în De, It, En, Fr)
Pietro, Davide di (2006): ÎNCĂ ACTIV! Manual pentru voluntari; Roma: Lunaria (http://www.sevennetwork.eu/site/files/10.Handbook_for_volunteers_english.pdf)
Pietro, Davide di (2006):ÎNCĂ ACTIV! Curs de pregătire pentru voluntari vârstnici; Roma: Lunaria (http://www.sevennetwork.eu/site/files/14.training_course_Eng.pdf;
disponibil în De, En, Fr şi It)
http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc78_en.htm
(Programul de Învăţare pe tot parcursul vieţii - LLP)
http://wikipedia.org
(Wikipedia / enciclopedie gratuită)
http://www.lebenslanges-lernen.at/
(Agenţia Naţională pentru Austria)
http://www.ciriusonline.dk/
(Agenţia Naţională pentru Danemarca)
http://www.programmaleonardo.net/llp/index.asp
(Agenţia Naţională pentru Italia)
http://www.anpcdefp.ro
(Agenţia Naţională pentru România)
http://www.cmepius.si/
(Agenţia Naţională pentru Slovenia)
http://www.oapee.es/
(Agenţia Naţională pentru Spania)
http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/publ/educ-training_en.html#PDF
(Catalogul tuturor publicaţiilor CE despre Programul de Învăţare pe tot parcursul vieţii)
http://www.seven-network.eu
(Proiectul UE şi reţeaua de proiecte pentru schimb de voluntari vârstnici)
http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm
(Pagina de start de analiză a opiniei publice a Comisiei europene)
www.ines.org/sci
(Serviciul Civil Internaţional – O mişcare pentru pace din întreaga lume)
www.eurag-europe.org
(Federaţia europeană pentru persoane vârstnice – a fost implicată în proiectele de voluntariat)
www.alliance-netwok.org
(Alianţa Organizaţiilor pentru serviciu de voluntariat european)
http://www.cev.be/1-news_home-RO.html
(Centrul european al voluntarilor)
http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc1208_en.htm
(Lista website-urilor Agenţiilor Naţionale)
http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc86_en.htm
(Programul Grundtvig pe website-ul oficial al CE)
http://ec.europa.eu/education/grundtvig/doc986_en.htm
(Sub-programul GIVE pe website-ul oficial al CE)
http://www.seven-network.eu/site/q=en/node/240
(Căutare organizaţii partenere GIVE)
http://www.seven-network.eu/site/q=node/248
(Materiale, manuale, şabloane folosite în procesul de schimb de voluntari vârstnici/proiect GIVE)
http://www.schloss-bedheim.de
(Locaţia unor foste proiecte de voluntariat pentru vârstnici)
84

Modul 4 – Iniţiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanţa ei pentru CEA şi cetăţenii vârstnici
Dirty Pretty Things. Film de Stephen Frears (MB; 2002)
East is East. Film de Damien o’Donnel (MB; 1999).
Monsoon Wedding. Film de Mira Nair (USA/IND/FR; 2001
85

Max Reisinger / Katrin Meister (VHS Graz/AT) /Michael Schwaiger (Auxilium/AT)
Modul 5:
Unitatea 5.1.
Sumarul unităţii
Arta scrierii unei propuneri de proiect de succes II:
Partea lingvistică
Consideraţii generale privind comunicarea
• Participanţii devin familiarizaţi cu diferite niveluri şi sfere ale
comunicării
• Considerente ale diferenţierii dintre comunicarea verbal şi cea nonverbală
• Înţelegerea trăsăturilor esenţiale ale comunicării interculturale
Obiective
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să înţelegeţi de ce pot apărea uneori neînţelegeri între doi parteneri de
comunicare şi la ce ar trebui să fie atenţi pentru a le evita
• Să fiţi conştienţi de semnele non-verbale, în ceea ce îi priveşte pe
ceilalţi, dar şi pe dumneavoastră.
Dacă există un secret al succesului, acesta stă în abilitatea de a observa punctul de vedere al altei
persoane şi de a vedea şi tu lucrurile din aceeaşi perspectivă ca cea a acelei persoane. (Henry Ford)
Pregătire:
Doi vechi prieteni, dl. Red şi dl. Blue, se întâlnesc după ce nu mai auziseră unul de altul de câteva
luni:
Dl. Blue: Bună, ce mai faci
Dl. Red: Minunat – Am fost în vacanţă în ultimele două săptămâni; a fost perfect:
Dl. Blue: Oh, cât te invidiez – Îmi pot imagina exact cum a fost:
What can we deduct from this story, especially in connection of an EU project proposal
5.1.1. Mijloace de comunicare
Ascultaţi / Citiţi / Discutaţi / Exersaţi
Comunicarea constă în schimbul mai multor mesaje individuale. Aceste mesaje sunt transmise de o
persoană (emiţătorul) către o altă persoană (receptorul). Un mesaj nu trebuie neapărat să fie
alcătuit din cuvinte şi limbă. Putem comunica şi când nu vorbim:
86

Modul 5 – Arta scrierii unei propuneri de proiect de succes II: Partea lingvistică
non-verbal
(mimică, gesturi,
linişte)
verbală
(toate formele care sunt
exprimate cu ajutorul
cuvintelor)
Comunicare
paraverbală
(fluenţa cuvintelor,
rapiditatea vorbirii,
distanţa dintre pauze)
extraverbală
(îmbrăcăminte,
miros, caracteristici
externe)
O persoană se poate exprima atât non-verbal, cât şi verbal. Semnele verbale trebuie învăţate
pentru a putea fi înţeles şi pentru a fi capabil să le folosească. Acest lucru are loc în primii ani de
viaţă. Mediul nostru determină nu doar accentual şi tonul vorbirii noastre, ci şi conţinutul pe care îl
legăm de cuvintele individuale. Astfel, când o mamă îi spune unui copil, în suedeză, să se gândească
la un animal mare, copilul se va gândi cel mai probabil la un ren, în timp ce un copil din Africa ar
putea avea în minte un elefant.
Totuşi, mesajele noastre nu pot fi transmise numai prin mijloace diferite, ci pot include şi diferite
informaţii, cunoştinţe de fond etc.
Unii lingvişti spun că fiecare mesaj constă în până la patru aspecte diferite, ca de exemplu:
mesajul direct, în care eu pun la dispoziţie informaţii
mesajul de auto-dezvăluire oferă informaţii despre ceea ce se întâmplă cu mine şi ceea ce
doresc să fac cunoscut despre mine
apelul declară ceea ce doresc eu de la altă persoană
mesajul indirect, prin care emiţătorul transmite relaţia receptorului
De exemplu, o persoană îi spune unei altei persoane: „Poţi să îmi împrumuţi 20 de Euro, te rog”
Mesajul direct se citeşte: Aş dori să împrumut 20 de Euro.
Mesajul de auto-dezvăluire spune: Am nevoie urgent de 20 de Euro şi nu îi am.
Mesajul indirect transmite: Avem o relaţie apropiată şi nu aş împrumuta bani de la oricine.
Apelul înseamnă: Aş aprecia foarte mult dacă mi s-ar împrumuta 20 de Euro.
Bineînţeles, nu este mereu uşor să se facă distincţie între aceste patru mesaje. Totuşi, de obicei,
emiţătorul oferă în mesaj aceste patru aspecte, pe care receptorul le captează. Se poate întâmpla
ca receptorul să nu observe toate cele patru aspecte ale mesajului la acelaşi nivel de intensitate
faţă de cum au fost intenţionate de către emiţător. Se poate întâmpla, de asemenea, şi ca
87

eceptorul să nu înţeleagă sau să interpreteze greşit, unul sau mai multe aspecte ale mesajului -
aceasta se numeşte tot neînţelegere!
Datorită experienţei lor de viaţă, oamenii îşi aplică propriile idei într-o situaţie de comunicare.
Amintiţi-vă scurta poveste de mai sus: Deşi ambii prieteni buni vorbesc despre vacanţă, se gândesc
la o concepţie total diferită. Aşadar, dintr-un punct de vedere, comunicarea nu este altceva decât
un schimb de idei subiective – şi nu putem decât să sperăm că funcţionează!
5.1.2. Comunicare interculturală
Când oamenii comunică unii cu alţii şi se comportă faţă de ceilalţi sunt întotdeauna influenţaţi de
propriul lor fond. Avem cu toţii tendinţa de a aştepta ca şi comportamentul străinilor să corespundă
regulilor culturii noastre – totuşi, nu mereu se întâmplă. Destul de des, comunicarea eşuează
deoarece pur şi simplu nu ştim ce concepte străbat alte culturi şi cum sunt ele comunicate.
Cum demonstrează şi simplul exemplu ce urmează:
A bate cu degetul în cap
În Italia, Franţa şi Germania acest semn înseamnă, când te uiţi spre o altă persoană, cât de
stupid eşti!
În Anglia şi Spania acelaşi gest trimite la propria persoană şi înseamnă Oau, sunt deştept!
Gestul OK când degetul mare şi indexul formează un cerc
În America acest gest spune că totul este ok!
În Japonia, cum gestul aminteşte una dintre monede, înseamnă Aşa, acum putem discuta
despre bani!
În sudul Franţei gestul reprezintă zero şi înseamnă lipsit de valoare.
În multe părţi ale Americii Latine, părţi ale Europei şi Rusia acest gest este extrem de
vulgar, fiind înţeles ca un gest sexual şi este foarte insultător.
Cu indexul pentru a chema pe cineva
Acest gest este folosit în Europa şi în America pentru a chema o persoană.
În Asia acest gest este folosit, însă, numai pentru câini şi prostituate. Forma politicoasă este
prin semnul repetat cu mâna dreaptă în aer pentru „hai aici!”
Discutaţi / Exersaţi
Totuşi, chiar dacă pot fi importante pentru un transfer de informaţii de succes, când scriem o
solicitare trebuie să renunţăm la semnele non-verbale. Care sunt avantajele, dar şi dezavantajele
când ne limităm la limbajul verbal Listaţi câteva puncte mai jos.
Avantaje
Dezavantaje
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
Vă rugăm, urmăriţi şi filmuleţul despre tema comunicare non-verbală de pe YouTube
(www.youtube.com/watchv=RX3eBScTQNQ). Acest filmuleţ arată cât de diferit poate fi exprimată
aceeaşi idee în variate ţări cu ajutorul gesturilor. Există gesturi interesante şi în ţara
dumneavoastră Vorbiţi despre ele.
88

Modul 5 – Arta scrierii unei propuneri de proiect de succes II: Partea lingvistică
Unitatea 5.2.
Sumarul unităţii
Obiective
Lucrul cu texte şi scrierea unei solicitări
• Învăţarea cum se scrie pentru a face apel la sentimentele cititorului şi,
mai mult decât atât, ce sentimente ar trebui adresate când se scrie o
solicitare
• Conştientizarea caracteristicilor diferitelor tipuri de texte şi a criteriilor
formale relevante pentru solicitare.
La sfârşitul acestei unirăţi, veţi fi capabili:
• Să delimitaţi criteriile formale şi contextuale ale unei solicitări şi să le
diferenţiaţi faţă de alte tipuri de texte
• Să apelaţi la sentimentele evaluatorului de proiect
Limitele limbii sunt limitele lumii. (Ludwig Wittgenstein)
Pregătire:
U_____________________
N_____________________
I______________________
U_____________________
N_____________________
E_____________________
A_____________________
E_____________________
U_____________________
R _____________________
O_____________________
P_____________________
E_____________________
A_____________________
N_____________________
Ă_____________________
Alegeţi un cuvânt pentru fiecare literă, care începe cu aceeaşi literă, care este important pentru
tema Uniunea Europeană.
Formaţi două grupuri, fiecare să scrie un discurs, în care un grup apără valorile şi activităţile Uniunii
Europene, iar cel de-al doilea luptă împotrivă. Este important ca acele cuvinte folosite la exerciţiul
1 să fie incluse în discurs.
Ţineţi discursurile şi hotărâţi ce argumente ar trebui să urmaţi!
5.2.1. Puterea cuvintelor
Ascultaţi / Citiţi / Discutaţi / Exersaţi
Oricine lucrează cu texte nu are nicio imagine la dispoziţie, ceea ce înseamnă că acea imagine
trebuie creată prin limbaj. Cel care scrie trebuie să caute idei şi imagini pentru ca noi să putem
vedea, auzi, mirosi, gusta şi simţi ceea ce a fost scris.
Scriitorul unui text poate trezi în noi memorii vii şi chiar să declanşeze reacţii fizice. Gândiţi-vă
doar la o prăjitură cu ciocolată proaspăt coaptă. Puteţi să o simţiţi A început să vă curgă saliva
Sau imaginaţi-vă că sugeţi o lămâie suculentă, mare şi foarte acră. Simţiţi cavitatea bucală, cum vi
se contractă colţurile gurii. Sentimentele noastre sunt legate de imaginaţia noastră. De exemplu,
dacă fac portretul unui copil care plânge amar şi este înfometat, acesta ne provoacă simpatie, în
timp ce un copil înfăţişat zâmbind ne determină să arătăm afecţiune – fără să fie nevoie să facem
ceva, propriu-zis.
Este puterea imaginaţiei, care poate fi încorporată în întregul nostru corp!
89

Această chestiune poate fi importantă şi atunci când scriem o propunere, pentru că şi evaluatorii
sunt fiinţe umane şi, pe lângă faptul că urmăresc conştient criteriile calitative, vă vor evalua
proiectul urmându-şi inconştient şi afectul şi sentimentele.
Având cunoştinţă de acest fapt, la care din sentimentele evaluatorului credeţi că ar trebui să
apelaţi când scrieţi o solicitare Şi la care din ele ar fi mai bine să nu apelaţi
Sentimente la care trebuie făcut apel:
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
Sentimente la care nu trebuie făcut apel:
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
Acum gândiţi-vă la discursurile pe care le-aţi ţinut şi ce sentimente au transmis
Sentimente pozitive
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
Sentimente negative
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
5.2.2. Ocazii diferite – texte diferite
Ascultaţi / Citiţi / Discutaţi / Exersaţi
Când transmitem verbal altora informaţii, alegem diferite tipuri de texte, în funcţie de situaţie,
ocazie, cadru, receptor etc. La ce tipuri de texte vă puteţi gândi
Ex. de trei astfel de tipuri – basm, poem şi solicitare – fiecare cu propriile caracteristici; vă rugăm,
decideţi, cu ajutorul aşa-numitei diagrame diferenţiale de mai jos, în ce măsură caracteristicile
prezentate mai jos se aplică la aceste tipuri de texte (indicaţi-le cu o cruce în diferite culori):
Basm
Poem
Solicitare
Structurat O - O - O - O - O - O - O - O - O Nestructurat
Perspectivă subiectivă O - O - O - O - O - O - O - O - O Perspectivă obiectivă
Real O - O - O - O - O - O - O - O - O Fictiv
Cercetarea este
necesară înainte de a
începe
O - O - O - O - O - O - O - O - O
Cercetarea nu este
necesară înainte de a
începe
Terminologie tehnică O - O - O - O - O - O - O - O - O
Fără terminologie
tehnică
Plasat în viitor O - O - O - O - O - O - O - O - O Referitor la trecut
Locul şi timpul sunt
importante
O - O - O - O - O - O - O - O - O
Locul şi timpul nu sunt
importante
90

Modul 5 – Arta scrierii unei propuneri de proiect de succes II: Partea lingvistică
5.2.3. Scrierea unei solicitări văzută din punctul de vedere lingvistic
Solicitările sunt tipuri de texte speciale, astfel ele trebuie să urmeze criterii şi indicatori speciali. Este o
abilitate specială aceea de a aşeza informaţii complexe în scris şi de a persuada o persoană total
necunoscută – foarte probabil dintr-o ţară total diferită cu un fond cultural total diferit – iar prin acest
text să vă dea bani pentru ceva ce poate el/ea nu a auzit niciodată în viaţa lui/ei.
Trebuie să fiţi conştienţi că nu toată lumea este înzestrat să scrie o propunere de succes, şi chiar dacă
cineva este foarte bun la scris de poezii sau jurnale, nu înseamnă neapărat că aceeaşi persoană este
bună şi la aşezarea ideilor de proiect pe hârtie.
Totuşi, este foarte greu de oferit recomandări privitor la cum să se scrie o propunere adecvată, pentru
că toată lumea (chiar şi fiecare evaluator) poate avea anumite preferinţe şi idei – cu toate acestea,
încercăm să vă oferim unele indicii (nu doar lingvistice) care pot fi măcar luate în consideraţie înainte
de a începe scrierea solicitării.
Scrierea unei propuneri de succes începe întotdeauna cu citirea unei solicitări de succes! Una
din cele mai mari greşeli făcute întotdeauna este să nu fie parcurse toate detaliile apelului şi a
solicitării în primul rând, pentru a avea o idee despre ce fel de proiect vrea CE să-i fie înaintat
(în termeni de grupuri-ţintă, obiective, scopuri, durată, activităţi etc.)! Urmăriţi aceşti indicatori
şi aceste cerinţe întotdeauna – indiferent de ceea ce credeţi personal despre cerinţele unui
proiect ideal.
Înainte de a începe să scrieţi, faceţi un plan de bază a ideii dumneavoastră de proiect
incluzând toate activităţile, rezultatele, reuşitele etc. importante şi încercaţi să le structuraţi
într-un fel – staţi la acest plan ca linie directoare şi verificaţi-l cu regularitate!
Pentru o dezvoltare mai detaliată încercaţi să lucraţi de-sus-în-jos, în loc de de-jos-în-sus.
Începeţi de la cadrele şi cerinţele generale ale programului în jos la activităţi şi reuşite
detaliate – prin acest lucru vă asiguraţi că proiectul dumneavoastră are mereu o bază solidă.
De obicei, vă puteţi înscrie proiectul în mai multe limbi (întotdeauna în engleză, germană şi
franceză, destul de des şi în orice limbă UE oficială); dacă alegeţi o altă limbă decât limba
maternă trebuie să aveţi abilităţi excelente de limbă străină - altfel este riscant!
Faceţi o cercetare de bază pentru a avea o idee mai bună despre subiectul dumneavoastră şi
pentru a şti cum este reprezentată arta în alte ţări sau la nivel UE – acest lucru este crucial
pentru UE!
Fiţi originali în orice scrieţi, în sensul să scrieţi despre lucruri pe care le înţelegeţi
dumneavoastră – evaluatorii experimentaţi îşi vor da seama foarte uşor dacă nu aveţi nici cea
mai mică idee despre ceea ce scrieţi.
Nu credeţi că ideea şi cadrele proiectului dumneavoastră sunt înţelese uşor de către ceilalţi
numai pentru că dumneavoastră le înţelegeţi – fiţi conştienţi că în afara regiunii, ţării, culturii,
domeniului profesional etc. al dumneavoastră şi fără alte pre-cunoştinţe, descrierile şi
argumentele dumneavoastră ar putea fi extrem de dificil de urmărit.
Scrieţi în propoziţii clare, scurte (dacă e posibil) şi inteligibile – luaţi în consideraţie faptul că
un evaluator trebuie să treacă prin sute de pagini într-o zi şi astfel îi diminuaţi munca pentru a
înţelege ideile dumneavoastră de bază direct şi rapid. (Apropo: în zilele noastre, tot mai des,
formularele de solicitare electronice trebuie folosite cu limită de caractere pentru fiecare
capitol!)
Totuşi, în acelaşi timp trebuie să descrieţi şi să explicaţi un subiect complex, câţiva parteneri
şi un proces de proiect la mai multe niveluri, şi numai acestea necesită un anumit spaţiu –
91

aşadar nu fiţi nici foarte concişi! Astfel de paradoxuri nu sunt neobişnuite când este scris un
proiect!
Nu vă fie teamă să folosiţi termeni tehnici/ de specialitate, pentru ca aceştia subliniază
expertiza dumneavoastră, ceea ce e foarte important; totuşi, nu exageraţi şi asiguraţi-vă că
cineva din afară înţelege ce se spune prin ei.
Din acelaşi motiv încercaţi, de asemenea, să vă structuraţi textul cât de bine posibil; de ex. vă
puteţi face clare mesajele-cheie subliniindu-le, listându-le sau scriindu-le în bold.
De asemenea, sunt recomandate redundanţele, dar veţi avea probleme dacă exageraţi. Este
bine să-i amintiţi evaluatorului din când în când care sunt ideile de bază şi realizările
proiectului dumneavoastră, dar el/ea nu trebuie să aibă impresia că aţi rămas fără argumente
şi că începeţi din nou cu lucruri spuse deja.
Ridicaţi-vă la cel mai înalt nivel lingvistic (gramatical, ortografic, expresiv etc.) posibil; chiar
dacă este corect sau nu, faceţi o impresie proastă dacă nu sunteţi capabili să aplicaţi pentru
un proiect scriind corect. Bineînţeles, un evaluator nu ar trebuie să judece această chestiune,
totuşi el/ea ar putea fi influenţat negativ inconştient.
Potrivit celor spuse înainte, e mai bine să daţi solicitarea cuiva care are abilităţi lingvistice
ridicate şi care nu a mai fost implicat în scrierea unei propuneri de proiect - astfel aveţi un
control al calităţii atât a limbii, cât şi a nivelului conţinutului şi al structurii.
Încercaţi să captivaţi evaluatorul cât mai bine, în sensul să-l faceţi interesat să citească
propunerea, să simtă spiritul grupului de proiect şi să se angajeze afectiv în întreprinderea
dumneavoastră. După ce a parcurs propunerea dumneavoastră, evaluatorul ar trebui să aibă
sentimentul că a auzit ceva nou sau că a învăţat ceva nou, pentru care merită să cheltuiască
bani. Acest lucru este foarte important pentru sumarul proiectului dumneavoastră, care se
regăseşte, de obicei, în primele pagini ale propunerii dumneavoastră.
Încercaţi să vă formulaţi activităţile planificate în mod activ şi nu le realizaţi sub formă de
chestiuni (de ex. vom face…, vom organiza... şi nu: putem face…, cel mai probabil va fi
organizat…); dacă nu sunteţi convins de ceea ce se întâmplă în proiectul dumneavoastră,
cum doriţi să fie convins evaluatorul
Totuşi, încercaţi, de asemenea, să fiţi cât mai obiectivi posibil când vă explicaţi proiectul şi
problemele/circumstanţele pentru care este necesar. Evaluatorul nu trebuie să creadă că
sunteţi singura persoană care gândeşte pozitiv referitor la proiectul dumneavoastră, ci că este
nevoie de el, în general. În acest sens, persuadaţi cu expresii ca Aşa cum se ştie… sau În
urma ultimelor studii … în loc de Sunt foarte convins că … sau Credem că ar fi cel mai bine
să… . Bineînţeles, şi opinia şi expertiza dumneavoastră contează pentru evaluatori, dar
încercaţi să le subliniaţi pe toate prin publicaţii, buletine, studii, comunicate de presă etc.
Asiguraţi-vă că indicaţi întotdeauna cea mai relevantă informaţie referitoare la propunerea
dumneavoastră (mai ales în sumar); de obicei, nu trebuie decât să urmăriţi cele mai
importante întrebări, care sunt:
Ce
De ce
Cine
Unde
Când
Cât timp
Cât de mult (referitor la buget)
Începeţi scrierea solicitării suficient de devreme, pentru a nu rămâne fără timp şi pentru a
putea să mai faceţi anumite corecturi şi pentru a o evalua în totalitate înainte de a o depune
(totuşi, în afara unor legi mistice ale naturii, aproape nicio solicitare nu este terminată înainte
de data depunerii!)
92

Modul 5 – Arta scrierii unei propuneri de proiect de succes II: Partea lingvistică
Ce altceva credeţi că ar putea fi important Vă rugăm să adăugaţi recomandări şi indicii:
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
Exersaţi
La bază, scrierea de propuneri şi scrierea de articole de ziar nu sunt atât de diferit între ele:
ambele trebuie scrise în mod profesionist şi corect lingvistic, trebuie să informeze despre anumite
circumstanţe şi arii-cheie într-un mod distractiv, dar fără a afecta prea mult, trebuie să fie
structurate şi să ofere o privire bună de ansamblu, şi destul de des ambele au de a face cu limitarea
în spaţiu… singura diferenţă majoră este aceea că propunerea tinde spre viitor, iar articolul spre
trecut.
Oricum, persoanele care scriu articole de ziar în mod profesionist, trebuie să ştie cum să folosească
limbajul cu succes; în acest sens, vizitaţi biroul redacţional al unui ziar local şi discutaţi despre
acest aspect cu un redactor profesionist; dacă este necesar – următoarele întrebări vă pot fi de
folos:
1) Care este cea mai mare provocare din profesia dumneavoastră în ceea ce priveşte formularea unui text
2) În opinia dumneavoastră ce diferenţiază un text bun faţă de un text nu atât de bun
3) La ce trebuie să fie atent cineva când scrie un text, pentru a nu greşi
4) Poate cineva să înveţe să scrie texte bune
5) Când trebuie să scrieţi despre un subiect, care nu vă interesează în mod particular, cum mai sunteţi
capabil să produceţi un text bun
6) În ce măsură luaţi în consideraţie interferenţele potenţialului intercultural (neînţelegeri cauzate de
diferenţele fondului cultural) atunci când vă scrieţi textele
7) Cât de importante sunt subiectele referitoare la Uniunea Europeană pentru munca dumneavoastră
8) Aţi scrie un articol despre proiectul nostru Vă putem sprijini în vreun fel
9) Alte întrebări:
Unitatea 5.3.
Sumarul unităţii
Psihologia reclamei întâlneşte scrierea de solicitări
• Luarea în consideraţie a unor elemente de bază privind psihologia
93

eclamei
• Conştientizarea interrelaţiei dintre reclamă şi o solicitare
Obiective
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să luaţi în consideraţie câteva elemente psihologice ale reclamei când
scrieţi o solicitare
• Să identificaţi ce motive sunt importante pentru o solicitare UE şi care nu
sunt importante
• Să faceţi diferenţa între subiectele din lumea solicitărilor pentru proiecte
UE care sunt în şi cele care sunt afară
Momeala trebuie să fie gustoasă pentru peşte, nu pentru pescar. (Replică de reclamă)
Pregătire:
Unul din cele mai comune concepte care încearcă să explice
ce structură urmăreşte comportamentul uman este Piramida
lui Maslow, numită după faimosul psiholog american. A fost
întotdeauna controversat discutată, iar astăzi pare a fi într-un
fel depăşită – cu toate acestea, priviţi cu atenţie diagrama din
dreapta şi discutaţi dacă pot fi sau nu trase concluzii utile din
ea.
Ascultaţi / Citiţi / Discutaţi / Exersaţi
5.3.1. Considerente de bază şi legătura lor cu scrierea de solicitări
De ce cumpărăm De ce optăm pentru produsul A şi nu pentru B, sau pentru ideea X şi nu pentru Z
Aceste aspecte psihologice de luare a deciziilor sunt, de asemenea, relevante în timpul scrierii unei
solicitări, ca şi cum ne-am vinde produsul (solicitarea) unui potenţial cumpărător (Comisia
Europeană sau mai curând evaluatorul), cu scopul de a fi acesta preferat faţă de alte produse (alte
solicitări). Aşadar, poate merită să vă gândiţi la acest lucru o dată sau de două ori înainte de a vă
pregăti conceptul de proiect.
Motivaţie şi stimulare: Cu toate că motivele şi mijloacele pentru comportamentul uman reprezintă
un domeniu extrem de complex şi departe de a fi cercetat în profunzime, se poate spune că
oamenii acţionează (= fac ceva sau nu fac ceva – dintr-un punct de vedere psihologic, ambele
înseamnă să acţioneze!), deoarece unul sau mai mute motive interne întâlnesc unul sau mai multe
stimulente externe – împreună ele conducând la nivelul de motivaţie pentru a acţiona.
Dacă dorim să estimăm dacă nivelul de motivaţie pentru a acţiona al cuiva (de ex. al unui evaluator
de a aproba sau nu o solicitare de proiect) este înalt sau scăzut, trebuie să luăm în consideraţie că
următoarele reguli de bază pot fi schiţate:
cu cât motivul este mai puţin dezvoltat, cu atât mai mare trebuie să fie stimulentul
cu cât motivul este mai mult dezvoltat, cu atât mai scăzută este stimulentul
De exemplu, când o persoană şi-a satisfăcut setea, băutura trebuie să pară foarte apetisantă pentru
persoana care doreşte să o bea. Totuşi, când cineva este foarte însetat, respectiva persoană va
obţine orice de băut fără prea multă convingere. În general, următoarele motive de bază sunt
considerate a determina comportamentul uman:
frică dorinţă de iubire apartenenţă la un grup autonomie moralitate Securitate credinţă
erotism individualitate performanţă încredere tradiţii Libertate vitalitate
Precondiţionarea acestui set de motive este valid pentru comportamentul uman, dar ar trebui să fie
relevantă şi pentru comportamentul evaluatorilor în ceea ce priveşte selectarea sau nu a propunerii
dumneavoastră de finanţare. Ce credeţi, această deducere este logică Dacă da, care din motivele
de mai jos ale unui evaluator credeţi că ar trebui adresate când scrieţi o propunere.
94

Modul 5 – Arta scrierii unei propuneri de proiect de succes II: Partea lingvistică
mai relevant
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
________________________________
mai puţin relevant
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
________________________________
Cum am spus mai sus, motivele sunt numai o parte a monedei, cealaltă parte sunt stimulentele,
care în acest caz ar fi proiectul dumneavoastră, obiectivele sale, activităţile şi scopurile, grupurileţintă
etc.
Unul din cele mai importante elemente din acest context este tema generală a proiectului
dumneavoastră. Bineînţeles, importanţa temelor poate să difere de la ţară la ţară (ceea ce este o
problemă într-o ţară, poate chiar să nici nu existe în alta sau ceea ce discută oamenii dintr-o
cultură ar putea fi stigmatizat şi respins de alţii). Totuşi, trebuie să vă asiguraţi că tema,
obiectivele şi scopurile proiectului dumneavoastră corespund ideii generale ale UE şi dezvoltărilor
sale contemporane la nivel politic, economic şi social – în acest sens, este important să fiţi
conştienţi de ele!
În tabelul de mai jos, sunt prezentate nişte teme; care dintre ele credeţi că e cel mai probabil să
fie sprijinite financiar de CE (Dacă nu sunteţi siguri, încercaţi să aflaţi de pe internet, din publicaţii
sau contactaţi punctele de informare locale)
Teme
Migraţie de succes
Persoane cu dizabilităţi
Cetăţenie europeană
Legalizarea consumului de droguri
Noi state-membre UE
Cetăţeni vârstnici
Unitate culturală
Preferinţă pentru anumite ţări sau grupuri de persoane
Dezvoltarea demografică a societăţii
Unitate lingvistică
Consideraţii despre grupurile marginale dintr-o societate
Mobilitate şi schimb între cetăţenii UE
Păstrarea stereotipurilor culturale
Statut de egalitate pentru toate persoanele
Promovarea xenofobiei
Sănătate
Reţinerea diferitelor modele şi sisteme de educaţie
Crearea unei zone Euro unificate
Europa fără fum
Eutanasia
Lărgirea Uniunii mai departe
Foarte
probabil
Nu ştiu
Nicio
şansă
Ascultaţi / Citiţi / Discutaţi / Exersaţi
5.3.2. Câteva alte perspective utile când scrieţi o propunere
95

Fie că scriem pentru solicitarea unui loc de muncă, mergem la un interviu sau aplicăm pentru un
proiect – toate acestea sunt forme ale reclamei. Fie că ne facem nouă reclamă, unui produs, unei
idei sau unui proiect. Aşadar, este logic să învăţăm de la profesionişti. Bineînţeles, este nevoie de
mai mult de câteva idei-cheie pentru a deveni un bun expert de reclame, totuşi, următoarele 3
gânduri vă pot ajuta când planificaţi şi scrieţi o solicitare.
Determinarea grupului-ţintă
Trebuie ştiut foarte bine grupul-ţintă pentru un anumit produs sau idee, dar şi când ne facem
reclamă nouă înşine. Importanţi factori care determină comportamentul grupului-ţintă sunt sexul,
vârsta, nivelul de venit, nivelul social, fondul, mediul înconjurător, nevoile, profesia, stilul de
viaţă, educaţia, pasiunile etc.
Când aplicaţi pentru un proiect, grupul dumneavoastră ţintă este CE şi evaluatorii săi, deoarece ei
sunt, în principal, cei care sugerează un proiect pentru finanţare. Aceşti evaluatori nu sunt de
obicei angajaţi ai CE, ci experţi subcontractaţi din întreaga Europă şi oricine poate aplica pentru un
astfel de job (ex. vezi http://eacea.ec.europa.eu/about/call_experts/call_experts_2007_en.php).
Acest lucru înseamnă că nu se poate şti niciodată cine va evalua propunerea dumneavoastră; nu îi
cunoaşteţi nici naţionalitatea şi fondul cultural, nici sexul sau vârsta şi nici dacă persoana este
expert specializat în domeniul temei proiectului dumneavoastră. Astfel, se pun două întrebări
deduse din aceste circumstanţe:
A) Dacă nu este posibil să prevedeţi niciunul dintre factorii menţionaţi mai sus – există alţi
indicatori care pot fi oferiţi Care credeţi că sunt şi de ce
B) Cum credeţi că pot aceste circumstanţe să influenţeze modul în care vă structuraţi şi vă
scrieţi propunerea
Unicitate şi distincţie în ideea de proiect
Faceţi legătura dintre un produs, o idee sau dumneavoastră cu o caracteristică, care o/vă face unic.
Această caracteristică reprezintă ceva special, ceva tipic unei persoane, unei regiuni sau unui
subiect. În lumea reclamelor aceasta se numeşte PUV – Propunere Unică de Vânzare. Bineînţeles,
pentru a pretinde un PUV pentru cineva nu este deloc uşor, dar se încearcă intens. Gândiţi-vă numai
la multitudinea de şampoane de păr care sunt de fapt numai pentru spălarea părului, dar cu mult
efort şi imaginaţie fiecare dintre ele se străduieşte să fie unic şi distinct prin propriile sale
caracteristici: Este recomandat pentru mătreaţă, păr gras sau păr moale Poate fi diferenţiat de
celelalte prin modul în care face părul să pară, după modul în care face spumă şi după mirosul său.
Şi dacă este posibil ca şampoane de păr să fie unice şi distincte, ar trebuie să fie posibil şi pentru
proiectul dumneavoastră. Aşadar, fiţi inovativi sau creativi (sau ambele!) când a) vă planificaţi şi b)
vă descrieţi proiectul. Luaţi în consideraţie şi faptul că există multe alte proiecte care se doresc şi
ele a fi finanţate. Aşadar, asiguraţi-vă cum arată PUV-ul dumneavoastră în comparaţie cu toate
celelalte – Ce îl face pe proiectul dumneavoastră special De ce îi este UE sau societăţii mai bine
dacă vă este proiectul finanţat Unde este valoarea adăugată a proiectului dumneavoastră
Vă puteţi gândi la exemple concrete pentru astfel de PUV-uri când planificaţi/scrieţi un proiect
Autenticitatea parteneriatului
Când încercaţi să fiţi unici şi distincţi nu uitaţi niciodată să rămâneţi autentic. Puteţi avea o idee de
proiect foarte inovativă cu un PUV foarte bun, ex. cum se poate preveni pescuitul excesiv în mările
din Europa prin introducerea metodelor de pescuit ecologice sensibile la deschiderea – dar dacă
sunteţi un promotor austriac, iar parteneriatul dumneavoastră este alcătuit din organizaţii din
Republica Cehă, Ungaria, Slovacia şi Elveţia, puteţi avea probleme în demonstrarea adecvată a
priceperii şi experienţei în domeniul activităţilor planificate.
Bineînţeles, acest lucru nu este întotdeauna corect pentru produs (De ce nu pot să aibă austriecii
idei mai inteligente pentru a interzice pescuitul excesiv din mări), totuşi autenticitatea sau marca
sunt factori de vânzare importanţi. Sau aţi cumpăra pizza din Grecia, vodcă din Spania, ceai din
Austria sau vin din Letonia
96

Modul 5 – Arta scrierii unei propuneri de proiect de succes II: Partea lingvistică
În acest sens, fiţi conştienţi de faptul că parteneriatul dumneavoastră, experienţa sa, domeniul
profesional, fondul său cultural şi proiectul dumneavoastră, în general, arată un grad mare de
autenticitate în ceea ce priveşte proiectul.
Exersaţi
Departamentul de Cultură şi de Turism din oraşul dumneavoastră oferă ca premiu, cu ocazia celei
de-a 700 -a aniversări, un grant de 20.000 Euro celui mai inovativ proiect al anului cu tema: Cum îmi
pot sprijini eu oraşul cu identitatea sa europeană
Bineînţeles, sunteţi interesat să aplicaţi pentru acest premiu în numele organizaţiei dumneavoastră
şi realizaţi o schiţă a proiectului folosind modelul de mai jos. Înainte de a începe, împărţiţi-vă în 6
grupe şi selectaţi fiecare una din următoarele identităţi, care trebuie definite mai detaliat.
a) o fabrică de bere b) o închisoare c) un spital
d) un grup religios e) o şcoală generală f) un club sportiv
Titlul proiectului
Descrierea organizaţiei
(min. 500 caractere)
Obiective şi scopuri
(min. 500 caractere)
Grup(uri) ţintă
(min. 500 caractere)
Rezultate şi realizări
(min. 500 caractere)
Folosirea finanţării
(min. 500 caractere)
De ce ar trebuie finanţat proiectul
dumneavoastră
(min. 500 caractere)
Prezentaţi şi discutaţi în grup schiţa proiectului dumneavoastră şi decideţi împreună cine ar trebui
să primească grantul! Pentru a avea un rezultat clar, vă sugerăm ca fiecare grup să acorde câte un
vot de 1, 3 şi 5 puncte pentru 3 din celelalte proiecte (dar nu pentru propriul proiect!). proiectul cu
cele mai multe puncte este câştigător!
Indicii pentru activităţi suplimentare în sprijinul implementării modulului
97

Folosiţi oportunităţi de a părăsi sala de curs sau de a aduce alte persoane din afara grupului
vostru de studiu cât de des posibil (ex. vizitaţi biroul redacţional al ziarului local sau
întâlniţi-vă cu manageri profesionişti în publicitate etc.)
Nu uitaţi să lucraţi şi să învăţaţi cât mai creativ şi activ posibil şi să folosiţi orice sursă
media necesară şi rezonabilă.
Referinţe şi alte surse utile pentru informare continuă
111 Kurz-Rezepte für den Deutsch-Unterricht (DaF)(2006). 1.Aufl., S.78f. Stuttgart: Ernst Klett.
Birkenbihl, Vera F. (1995): Signale des Körpers/Körpersprache verstehen und Körpersprache einsetzen; S. 197, 204 ;
Augsburg; Weltbild Verlag.
De Saint-Exupéry, Antoine (1950): Der kleine Prinz. Zürich: Die Arche.
Desmond, Morris (1996): Das Tier Mensch. S.16, 36. München: Wilhelm Heyne Verlag.
Die Bibel. Das Buch Genesis (1986): Klagenfurt: Österreichisches Katholisches Bibelwerk.
Gesteland, Richard R. (1999): Global Business Behavior/Erfolgreiches Verhalten und Verhandeln im internationalen
Geschäft. S. 59; 79-82; Zürich: Orell Füssli Verlag.
Greisinger, Manfred (1999): Ihr ICH als unverwechselbare Marke. Entwickeln Sie sich zu ihrem persönlichen PR-Manage! S.23,
59. Wien/Waldviertel; Edition Stoareich.
Karmasin, Helene (1998): Produkte als Botschaften. 2.Aufl., S. 60, 61, 64-79. Wien: Ueberreuter Verlag.
Linden, Peter (1996): Besser schreiben/Wie Wörter wirken. Publiziert in der Journalisten- Werkstatt. S. 12, 13. Hsg. vom
MediumMagazin und dem Österreichischen Journalist Salzburg: Johann Oberauer GmbH.
Linden, Peter (1997): Besser schreiben/Wie Texte wirken. Publiziert in der Journalisten- Werkstatt. S.2; 4-5; 9-1. hsg. vom
MediumMagazin und dem Österreichischen Journalist. Salzburg: Johann Oberauer GmbH.
Löhr, Jörg (2004): Lebe deine Stärken! Wie du schaffst, was du willst. 2.Aufl., S. 162-164. Econ Verlag.
Marx, Karl (1969): Das Kapital. 3. Aufl., Augsburg, Ullstein Verlag.
Simmons, Annette (2002): Story Faktor/Mit guten Geschichten Menschen gewinnen. S. 113-115. Stuttgart/München: Deutsche
Verlags-Anstalt GmbH.
Sturtz, Peter/Wend, Petra (2004): Geschäftsbriefe schnell und sicher formulieren S.13-19. Rudolf Haufe Verlag
Toscani, Oliviero (1997): Die Werbung ist ein lächelndes Aas. S. 9-12, Frankfurt am Main: Fischer Verlag.
Trout, Jack (2003): Differenzieren oder Verlieren. So grenzen Sie sich vom Wettbewerb ab und gewinnen den Kampf um die
Kunden. S.90-93; 111-115; 135-137; 141-143; München: REDLINE Wirtschaft.
Tselikas I, Elektra (1999): Dramapädagogik im Sprachunterricht. S.81. Orell Füssli Verlag.
Walleczek, Sasha (2008): Die Walleczek Methode/Das Kochbuch. S.46, Wien: Ueberreuter Verlag.
http://de.wikipedia.org/wiki/Akronym http://www.rp6/durchfuehrung/antragstellung/tipsantragstellung
http://de.wikipedia.org/wiki/Interkulturalit%C3%A4t
http://de.wikipedia.org/wiki/Redundanz
http://eacea.ec.europa.eu/about/call_experts/call_experts_2007_en.php (apelul EACEA pentru experţi)
http://www.web-akronym.de/index1024.html
www.beziehungskiste.ch/themen/kommunikation.asp
www.beziehungskiste.ch/themen/kommunikation.asp
www.eberl.net/dk/Vortrag/d_4ohr.html
www.markenslogan.com/start.html
www.personal.uni-jena.de/p1erra/down/jap/scripts/yamanashi-%20Seminar%20(kommunikationsmodell).pdf
www.rethoriksturm.de/kommunikationsmodell.php
www.schulz-von-thun.de/mod.komquad.html
www.suz.deutschdigital.de/deutsch/textsorten/index.phppmDeutsch&subpm=pmD6
www.suz.deutschdigital.de/deutsch/textsorten/index.phppmDeutsch&subpm=pmD6
www.youtube.com/watchv=RX3eBScTQNQ (Video despre „limbajul trupului”)
98

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnică
Bettina Bussi/Patrizia Giorio (Reţeaua CO & SO/IT)
Modul 6:
Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I:
Partea tehnică 4
Unitatea 6.1. Cum să formaţi unui grup de proiect
Sumarul unităţii
Obiective
• Stabilirea profilului partenerului de proiect perfect
• Stabilirea profilului grupului de proiect perfect
• Găsirea partenerilor potriviţi şi evitarea falşilor prieteni
• Comunicarea cu partenerii în timpul perioadei de solicitare
La sfârşitul acestei unităţi veţi fi capabili:
• Să găsiţi noi parteneri folosind diferite surse existente (website-uri, baze
de date, evenimente, reţele etc.)
• Să gestionaţi comunicarea cu partenerii prin căi variate („tradiţionale”
sau prin metode foarte noi)
• Să realizaţi un parteneriat echilibrat bazat pe expertiză
• Să împărtăşiţi responsabilitatea implementării proiectului cu partenerii
dumneavoastră
Construirea Europei şi dezvoltarea soluţiilor comune europene pentru probleme comune europene
înseamnă să cooperezi cu oameni, organizaţii şi instituţii din alte state-membre, să înveţi reciproc
să dezvolţi noi activităţi, practice şi sisteme. (Ghidul Comisiei pentru Transnaţionalitate)
Pregătire:
Experienţa mea personală despre învăţarea pe tot parcursul
vieţii:
Care sunt ţările eligibile pentru Programul de
învăţare pe tot parcursul vieţii (LLP) şi Programul
Europa pentru cetăţeni (PEC)
Legendă:
= statele-membre ale UE
= ţări europene
= ţări candidate
Ascultaţi/ Citiţi
6.1.1. Găsirea de parteneri potriviţi pentru un proiect UE
Să munceşti transnaţional, poate fi o experienţă plină de satisfacţii, dar depinde de stabilirea de
scopuri clare, parteneriate puternice şi structuri bune de management. Pentru a se dezvolta efectiv
munca transnaţională cere timp, dedicaţie şi resurse. Alegerea partenerilor potriviţi va determina
succesul proiectului!
Ştiţi deja asta din deciziile altor
parteneri…
… totuşi, ar trebui să fiţi conştienţi de
faptul că rata medie a divorţurilor în
Europa este în jur de 48%!
4 Informaţii relevante şi instrumente folositoare pot fi găsite şi în Modulul 7.
99

Deşi un parteneriat de proiect nu este pentru totdeauna, ci în principal pentru un an sau doi, totuşi
vă ia mult timp conceperea, selectarea şi crearea parteneriatul cât mai bine, pentru evitarea
posibilelor probleme sau un proiect–ca războiul rozelor–care are incon veniente similare vieţii reale!
1
Cum să formaţi o echipă de proiect
perfectă!
Linii directoare şi liste de verificare
A) Selectarea organizaţiei
partenere cu privire la …
Criterii, considerente, cadre etc.
Deducţia/decizia pentru selectarea
partenerului
… priceperile şi abilităţile ei
legate de subiectul proiectului
… capabilitatea, capacitatea şi
potenţialul său
… devotamentul, motivaţia şi
implicarea sa
… resursele şi finanţele sale
… stabilitatea şi istoricul său
… persoana de contact
desemnată din cadrul
organizaţiilor partenere
… altele:
B) Proiectarea grupului
partener în funcţie de…
… numărul total de parteneri
necesari şi doriţi cu care se
doreşte să se lucreze
Criterii, considerente, cadre etc.
Deducţia/decizia pentru selectarea
partenerului
… baza de expertiză
… mărimea şi tipul
organizaţiilor
… scopul geografic şi
dimensiunea UE
… partenerii care au închis
legăturile cu beneficiarii
… partenerii cu care aţi mai
lucrat sau care v-au fost
recomandaţi
… altele:
100

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnică
C) Găsirea de noi parteneri de
proiect prin …
… folosirea legăturilor
instituţionale existente, ca de
ex. organisme de relaţionare,
parteneriate sau contacte cu
lucrul etc.
… profitarea de iniţiativele
locale
Posibilităţi, schimbări, riscuri, ameninţări
etc.
Deducţia/decizia pentru selectarea
partenerului
… folosirea organizaţiilor de
sprijin europene
… conectarea la data de baze
pentru căutare de parteneri
europeni
… asistarea la evenimentele de
căutare de parteneri din
agenţia dumneavoastră
naţională
… folosirea altor proiecte
… altele:
D) Factori-cheie de succes
pentru cooperarea în
proiectele de grup
transnaţionale, ca de ex...
… crearea unei atmosfere
bazate pe încredere, înţelegere
şi respect
… dezvoltarea simţului pentru
valori împărtăşite şi obiective şi
interese comune
… definirea şi căderea de acord
asupra rolurilor, a
responsabilităţilor,
a
intervalelor de timp şi a
realizărilor aşteptate ca grup
… implicarea deplină a tuturor
partenerilor în toţi paşii şi
procesele proiectului (în
măsura în care este rezonabil)
… bazarea pe un sistem de
comunicare operativ (incluzând
toată presa, instrumentele
disponibile şi necesare)
… preţuirea transparenţei ca
valoare fundamentală în
cooperările la distanţă
Posibilităţi, schimbări, riscuri, ameninţări
etc.
Deducţia/decizia pentru selectarea
partenerului
… altele:
… altele:
101

Exersaţi, reflectaţi, cercetaţi şi discutaţi
În cazul în care v-aţi hotărât deja să aplicaţi pentru un proiect anume din cadrul programelor UE, vă
rugăm să folosiţi tabelele A) şi B) de mai sus pentru conturarea şi conceperea parteneriatelor de
care aveţi nevoie pentru implementare.
Pentru a găsi parteneri potriviţi, vă rugăm urmăriţi recomandările din tabelul C) şi verificaţi
următoarele baze de date cu privire la utilitatea lor:
http://partbase.programkontoret.se
www.bond.org.uk
www.eurodesk.org/edesk/EUToolbox.dogo=7
www.leonardo.org.uk/partnersearch
http://crm.formez.it/crm/ricerca_partner/index.php
Potrivit Survival Kit (Kitul de supravieţuire), dezvoltat în cadrul programului Socrates, „activităţile
care ajută la formarea unei echipe” sunt …
Cunoaşterea fiecăruia ca persoană
Cunoaşterea fiecăruia ca profesionişti
Cunoaşterea abilităţilor speciale ale fiecărui
partener
Cunoaşterea motivelor participanţilor pentru care
lucrează în proiect
Cunoaşterea motivelor fiecărei instituţii pentru care
lucrează în proiect
Oferirea unui nume echipei
Definirea conceptelor şi scopurilor principale ale
proiectului
Stabilirea criteriilor şi metodelor de evaluare
Colaborarea cu persoane şi instituţii motivate şi
devotate
Definirea clară a rolurilor şi a responsabilităţilor
Acordul privitor la gestionarea situaţiilor de conflict
Împărţirea proprietăţii proiectului
Acordul cu privire la regulile de bază ale muncii în echipă
Reflectarea la muncă şi la progresul echipei
Folosirea unui sistem de comunicare adecvat
Angajarea unor metode de lucru variate la întâlniri
Recunoaşterea şi împărţirea expertizei individuale
Încurajarea membrilor rezervaţi
Celebrarea etapelor
Dedicarea de suficient timp evenimentelor sociale
Prevenirea izolării – prin circumstanţe politice, de vârstă,
economice, competenţă în cadrul proiectului, abilităţi
lingvistice
Ghidarea şi conducerea – demonstrarea de sensibilitate
faţă de sentimentele celorlalţi
Vă rugăm discutaţi dacă sunteţi sau nu de acord cu această listă Lipseşte ceva Este posibil sau de
recomandat a se face o clasificare între aceste recomandări
6.1.2. Chestiuni culturale şi lingvistice
Ascultaţi / Citiţi / Exersaţi
Este esenţial să se dezvolte încredere, cunoştinţe şi înţelegere între partenerii transnaţionali pentru
o muncă efectivă. Totuşi, alături de diferenţele culturale, distanţele geografice şi barierele limbii,
aceasta este una dintre cele mai mari provocări.
Înţelegerea diferenţelor culturale (ex. moduri de a face afaceri, niveluri de formalitate etc.)
alături de o minte deschisă şi dorinţa de a încerca diferite abordări, este esenţială când se creează
un parteneriat eficient transnaţional. În funcţie de ţări, diferenţele culturale pot include distincţii
la mai multe niveluri, ca de exemplu:
Sisteme legale şi financiare
Convingeri religioase
Vacanţe şi sărbători legale
Niveluri de formalitate
Ce alte diferenţe culturale ar putea influenţa implementarea proiectului dumneavoastră Ce
experienţă aveţi deja în legătură cu aceasta
102

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnică
Alte chestiuni cruciale în acest context sunt selectarea unei limbi adecvate şi a unor structuri de
comunicare decente. Este necesară rezolvarea problemelor legate de limbă şi comunicare între
parteneri la timp. Partenerii dumneavoastră vor trebui să se asigure că posedă abilităţi lingvistice
adecvate şi să fie de acord cu o limbă de lucru. Trebuie, de asemenea, să fie o bună comunicare şi
contact între partenerii transnaţionali. Aceasta poate include şi relaţionarea informală ca mijloc
formalizat de comunicare.
În orice caz, chiar dacă luaţi în consideraţie aceste aspecte, nu există nicio garanţie că nu veţi avea
bătăi de cap cu partenerii dumneavoastră de proiect, ca în următorul studiu de caz din Craft în
tehnologie – Proiect de Tehnologie în Craft (UK/00/B/F/PP/129_106):
Managerul proiectului, June J., a învăţat foarte mult din problemele pe care le-a întâmpinat
cu parteneriatul. Nu numai că a trebuit să acorde mult din timpul ei rezolvând variatele
probleme, dar era şi îngrijorată de faptul că aceste probleme pot conduce uşor la dificultăţi
majore în rezultatele şi bugetul proiectului.
În acest proiect, s-a descoperit că Partenerul 1 nu era capabil să îndeplinească munca pe care
au fost de acord să o desfăşoare. Persoana de contact a Partenerului 2 s-a tot schimbat, având
consecinţe asupra atingerii scopurilor lor. Partenerul 3 nu era capabil să acceseze fondurile lor
din cauza problemelor interne cu contabilul lor, iar Partenerul 8 a părăsit proiectul înainte ca
acesta să înceapă.
În urma discuţiilor cu Agenţia Naţională a Regatului Unit, au fost găsite următoarele soluţii:
după discuţii detaliate cu ceilalţi parteneri, Partenerul 1 a fost rugat să părăsească
proiectul, iar contractul reziliat. Munca şi bugetul partenerului au fost re-alocate
partenerilor rămaşi.
cu Partenerul 2, au fost depuse eforturi continue pentru a stabili şi a păstra contactul cu
fiecare persoană de contact nouă, pentru că detaliile lor au devenit disponibile. June a
informat fiecare persoană despre scopurile proiectului şi rolul organizaţiei lor şi i-a ţinut
mereu la curent cu proiectul şi cu munca ce trebuia încă desfăşurată.
June i-a scris oficial contabilului Partenerului 3 şi prin perseverenţa ei, finanţarea a fost
acordată partenerului, în cele din urmă.
a fost găsit un partener care să înlocuiască Partenerul 8 şi care a fost aprobat şi de restul
parteneriatului.
Recomandările lui June pentru ceilalţi sunt:
verificaţi cu atenţie viitorii parteneri
aveţi un plan de urgenţă
întocmiţi cu atenţie acordurile cu parteneriatul
asiguraţi-vă că partenerii înţeleg şi sunt de acord cu rolul lor.
103

104
Ce puteţi deduce din acest studiu de caz în vederea planurilor dumneavoastră de proiect

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnică
Unitatea 6.2.
Sumarul unităţii
Obiective
Planul proiectului
• Înţelegerea funcţionării şi necesităţii sale
• Introducerea celor mai bune instrumente şi metode practice
• Discutarea criteriilor-cheie ale unui plan de proiect bun
• Folosirea unui plan de proiect ca instrument de management pro-activ
La sfârşitul acestei unităţi veţi fi capabili:
• Să dezvoltaţi cadrul unui management comun inclusiv etapele de proiect
şi rolurile partenerilor
• Să definiţi un plan de lucru coerent şi consistent cu restul solicitării
proiectului
• Să stabiliţi un interval de timp clar şi realist pentru întreaga durată a
proiectului
Dezastrele majorităţii proiectelor sunt bine plănuite cu mult timp înainte.
(Jerry Maiden, NASA)
Pregătire:
Unde suntem
Deşi această diagramă probabil nu este în
limba dumneavoastră maternă, încercaţi
să vă daţi seama despre ce e vorba şi ce
spune.
6.2.1. Cum să dezvolţi un plan de proiect
Ascultaţi/Citiţi
Cum fiecare proiect este proces complex şi unic, planificarea comprehensivă şi detaliată este
crucială, cu scopul de a lucra prin obiective într-un mod eficient. Înainte de a completa formularul
de solicitare, este util să începeţi planificarea activităţilor şi să faceţi o prezentare a proiectului
schematică şi vizibilă. Următoarele elemente şi paşi ar trebui luaţi în consideraţie:
Pasul 1: Conţinutul proiectului
• Definiţi scopurile proiectului, obiectivele, rezultatele, produsele şi indicatorii de
calitate, urmărind...
• Managementul Ciclului de Proiect (MCP) (a se vedea mai sus)
• Abordarea cadrului logic (ACL), care vă ajută cum să creaţi un cadru logic pentru a
sprijini partenerii să discute şi să gândească la toate implicaţiile
• Obiective Specifice, Măsurabile, de Atins, Realiste şi Temporale (= SMART)
Definiţi strategiile de monitorizare şi de evaluare (a se vedea mai jos)
Pasul 2: planificarea organizării proiectului
Împărţiţi proiectul în faze şi structuraţi activităţile de bază; rupeţi proiectul în faze distincte,
ca de exemplu:
• Faza de început: recrutarea echipei de proiect pentru parteneriat
• Faza de realizare: activităţile transnaţionale sunt o parte integrantă a
obiectivelor generale ale proiectului şi nu sunt doar o parte de
activitate
105

• Faza de coordonare: managementul şi raportul de monitorizare, de diseminare, de
evaluare, de finanţare
• Faza de finalizare: partenerii iau în consideraţie paşii lor următori sau strategia
de ieşire pentru proiect
Afirmaţi care dintre parteneri vor fi implicaţi şi cine are responsabilitatea livrării
Corelaţi planul de lucru şi sarcinile sale într-un calendar
• estimaţi cât timp va fi implicat şi stabiliţi un termen-limită pentru completare
• planificaţi pe toată durata proiectului
• asiguraţi-vă că intervalele de timp sunt realiste
Elaboraţi un plan de lucru coerent: într-un plan de lucru bine definit, toate activităţile,
rezultatele şi termenele-limită trebuie să fie clar descrise şi planificate
Pasul 3: Planificarea financiară şi administrativă
În sfârşit, planificarea sarcinilor trebuie să integreze datele costurilor ale fiecărei sarcini:
planificarea costurilor şi a resurselor, conceperea aranjamentelor contractuale, elaborarea
sistemelor şi a procedurilor de raport (vezi unitatea 5).
Ascultaţi/ Citiţi/ Exersaţi
Una dintre cele mai mari provocări în ceea ce priveşte conceperea unui plan de proiect este
necesitatea de a defini o problemă, o soluţie dezirabilă şi un proces de găsire a soluţiei în primul
rând. Metoda de mai jos, adaptată de la abordarea dezvoltării unei afaceri, vă poate fi de ajutor.
Stabilirea problemei şi a obiectivului
Prin această metodă, rezolvarea problemei ar trebuie făcută mai uşor prin reformularea problemelor în obiective. În acest
sens, evaluarea problemei identifică şi organizează probleme cu care puteţi lucra. Evaluarea obiectivă identifică şi
organizează obiectivele în relaţie directă cu problemele. În acest context, obiectivele sunt situaţii viitoare dorite, nu
activităţi. O activitate va folosi verbe ca a îmbunătăţi, a reduce, a construi ş.a.m.d. Totuşi, un obiectiv este o descriere a
cum va arăta ceva o dată ce a fost îmbunătăţit, redus, construit etc. Când se formulează un obiectiv este deseori o simplă
chestiune de a întoarce afirmaţia problemei sau de a imagina o situaţie complet nouă, cum arată exemplul de mai jos.
Munca de pregătire şi de implementare:
1. Fiecare participant implicat primeşte două seturi de cartonaşe colorate: unele cartonaşe galbene pe care trebuie
indicate problemele şi unele verzi pentru formularea obiectivelor (important: nu scrieţi activităţi, ci descrieţi
situaţii!)
2. Stabiliţi un interval de timp adecvat pentru formularea problemelor şi a obiectivelor
3. După ce acesta a luat sfârşit, toate cartonaşele galbene şi verzi sunt aşezate în două coloane pe un poster sau un
avizier, lăsând spaţiu pentru o coloană mijlocie (vezi mai jos Etapa 1; important: cartonaşele cu probleme
galbene şi cartonaşele cu obiective verzi care tratează aceleaşi chestiuni trebuie aşezate mereu unele lângă
celelalte)
4. O dată ce toate cartonaşele-problemă sunt acoperite de cel puţin un cartonaş-obiectiv, încercaţi să stabiliţi
ierarhia problemelor (care este cea mai mare problemă dintre toate), dar şi ierarhia obiectivelor (care obiectiv
este cel mai dorit/important de a fi atins) tratând fiecare problemă
5. Acum, trebuie să aveţi o clasificare în partea stângă începând cu cea mai mare problemă, iar în partea dreaptă
începând cu cel mai dorit obiectiv care să înlocuiască o problemă. Vor exista poate anumite lacune atât în cadrul
ierarhizării problemelor, cât şi în cea a ierarhizării obiectivelor; în această situaţie, s-ar putea să trebuiască să
reorganizaţi ierarhiile sau chiar să definiţi problemele sau obiectivele mai detaliat (totuşi, este esenţial să nu
pierdeţi din vedere problema originală)
6. După ce aţi căzut de acord asupra unui set de probleme şi obiective clasificate adecvat, încercaţi să completaţi
coloana din mijloc cu acţiuni care promit să depăşească problemele şi să realizeze obiectivele. Acele activităţi
care sunt cel mai probabil pentru a schimba cea mai mare problemă în cel mai bun obiectiv ar putea fi baza
planului dumneavoastră de proiect! (vezi mai jos Etapa 2)
NOTĂ: Acesta este un exerciţiu liber, care poate fi reînceput în orice etapă a procesului; fiecare persoană implicată poate
scrie orice obiectiv pentru orice problemă. Nu există nicio limită pentru numărul de cartonaşe ce pot fi scrise.
106

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnică
Etapa 1
Probleme
Lipsa cetatenilor vîrstnici la
participarea CEA
Obiective
Angajarea totala a cetatenilor
vîrstnici în munca voluntara
Preluarea responsabilitatilor - în mod obisnuit
ale profesionistilor/tinerilor - de catre cetatenii
vîrstnici
Implicarea cetatenilor vîrstnici în procesele
de luare a deciziilor privind CEA
Prea putini cetateni vîrstnici
implicati activ în proiectele
UE
Procentajul de proiecte UE care
trateaza chestiuni legate de cetatenii
vîrstnici sa reflecte cu aproximatie
forta lor demografica
Cetatenii vîrstnici sunt pe deplin constienti de
oportunitatile de finantare ale UE
Cetatenii vîrstnici sunt reprezentati în mod egal în
grupurile de proiecte UE
Cetatenii vîrtnici sunt implicati în procesele
de luare a deciziilor cand se creeaza noi
fonduri si programe
Etapa 2
Probleme Acţiuni Obiective
Lipsa cetatenilor vîrstnici
la participarea CEA
O mai buna introducere a CEA
vîrstnicilor
O mai buna adaptare a muncii
voluntare catre nevoile si solicitarile
vîrstnicilor
O mai buna pregatire a cetatenilor
vîrstnici pentru munca voluntara
prin cresterea numarului de
programe de pregatire pentru ei
Implicarea mai multor vîrstnici în
nivelul de conducere/management
Etc.
Angajarea totala a cetatenilor
vîrstnici în munca voluntara
Preluarea responsabilitatilor - în mod obisnuit
ale prefesionistilor/tinerilor - de catre cetatenii
vîrstnici
Implicarea cetatenilor vîrstnici în
procesele de luare a deciziilor privind CEA
Prea putini cetateni
vîrstnici implicati activ în
proiectele UE
Crearea de cursuri de pregatire
pentru cresterea competentelor
manageriale de proiect pentru
vîrstnici
Cresterea activitatilor de promovare
privind programele UE, mai ales
pentru acest grup-tinta
Instalarea mai multor programe,
mai ales cele dedicate nevoilor si
solicitarilor cetatenilor vîrstnici
Permiterea cetatenilor vîrstnici a
avea un acces mai mare la procesele
si comitetele de luare a deciziilor
Etc.
Procentajul de proiecte UE care trateaza
chestiuni legate de cetatenii vîrstnici sa
reflecte cu aproximatie forta lor
demografica
Cetatenii vîrstnici sunt pe deplin constienti de
oportunitatile de finantare ale UE
Cetatenii vîrstnici sunt reprezentati în mod egal în
grupurile de proiecte UE
Cetatenii vîrtnici sunt implicati în
procesele de luare a deciziilor cand se
creeaza noi fonduri si programe
107

6.2.2. Cum se pot defini strategiile de monitorizare
Ascultaţi/ Citiţi/ Exersaţi
Managementul de proiect trebuie să ţină evidenţa modului în care avansează un proiect în ceea ce
priveşte cheltuielile, folosirea resurselor, implementarea activităţilor, obţinerea de rezultate,
management de risc etc. Aceasta este realizată prin monitorizare, ceea ce este colectarea, analiza
şi folosirea sistematică şi continuă a informaţiilor de management pentru sprijinirea luărilor de
decizii eficiente.
Monitorizarea activităţilor proiectului, cât şi a zonelor administrative şi financiare, este importantă
în sensul de a fi capabil să demonstrezi că proiectul tău a realizat scopurile şi obiectivele declarate
în solicitare.
Monitorizarea este o responsabilitate de management intern, deşi poate fi completată şi prin
introduceri de monitorizări externe. Aceste introduceri ale monitorizării externe pot fi folositoare
pentru că oferă obiectivului o verificare a rezultatelor, consultanţă tehnică suplimentară şi o
imagine de ansamblu pentru management.
Astfel, pentru implementarea cu succes a unui proiect este crucial:
Să se aleagă niveluri de monitorizare adecvate, conform tipului de proiect
Să se prelucreze informaţia ce trebuie culeasă în timpul proiectului
Să se împartă normele relevante cu toţi partenerii astfel ca toată lumea să aibă informaţia
corectă
Cadrul logic
Când concepeţi un plan de proiect, Cadrul logic poate să vă fie un instrument util. Este structurat după cum urmează:
obiective indicatori evidenţă presupuneri
rezultat
total
1
7
8
scopul
partenerului
2 9
10 6
realizări
3 11 12 5
activităţi
13
14
15
16
Pre-condiţii
4
Următoarele secvenţe trebuie respectate pentru a folosi suficient :
1. Coloana obiectivelor este cea dintâi completată, lucrând de sus în jos în căsuţele albastre 1-3
2. Coloana presupunerilor este cea de-a doua completată, lucrând de jos(!) în sus, completând căsuţele verzi 4 (precondiţii),
5 şi 6. Relaţia dintre obiective şi presupuneri estimează nivelul de risc. Coloana presupunerilor include
factori interni şi externi (în parte, ce nu pot fi controlaţi de dvs.) care ţin de succesul dumneavoastră şi le
testează faţă de logica obiectivelor.
3. Următoarele sunt coloanele indicatorilor şi a evidenţei pentru a stabili baza de măsurare a eficienţei şi clarităţii
obiectivelor. Astfel, completaţi în perechi căsuţa roşie 7 şi căsuţa galbenă 8, 9 şi 10, 11 şi 12 – vă rugăm să
păstraţi această ordine.
4. În sfârşit, completaţi rândul activităţilor (căsuţele roz 13-16), ţinând minte că obiectivele ar trebui să conducă
proiectul, nu activităţile. Activităţile nu trebuie văzute ca rezultat al unui proiect, ci ca pe un mod de ajunge la
rezultate, care sunt obiectivele.
Folosiţi acest instrument când concepeţi un plan de proiect şi discutaţi în grup punctele forte, dar şi
slăbiciunile. Puteţi formula recomandări pentru îmbunătăţire
108

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnică
Unitatea 6.3.
Sumarul unităţii
Obiective
Planul de evaluare
• Înţelegerea funcţionării sale şi a necesităţii evaluării
• Introducerea celor mai bune instrumente şi metode practice
• Discutarea criteriilor-cheie pentru evaluarea bună a unui proiect
• Înţelegerea nivelurilor, perspectivelor şi a părţilor evaluării
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să înţelegeţi scopurile evaluării
• Să faceţi distincţie între evaluare internă şi externă
• Să faceţi distincţie între indicatorii de cantitate şi de calitate
• Să dezvoltaţi o strategie de evaluare eficientă pentru propriul proiect
În Dumnezeu avem încredere. Ceilalţi trebuie să aducă date. (Robert Hayden)
Pregătire:
Viaţa noastră este mult mai determinată de procesele şi instrumentele de
evaluare decât credem. Uneori sunt mai standardizate şi oficiale (ex.
examene la şcoală sau pentru permisul de conducere, solicitarea unui
paşaport etc.), alteori se bazează pe factori foarte personali şi au caracter
neoficial (ex.. când evaluăm persoane mai mult sau mai puţin îndrăgite,
când ne alegem destinaţia vacanţelor sau ieşirile la restaurant etc.).
Puteţi să mai daţi şi la alte exemple de evaluare din viaţa dumneavoastră
Este evaluarea necesară pentru a ne oferi o imagine despre lume – şi poate
să facă acest lucru
Ascultaţi/Citiţi/ Cercetaţi /Discutaţi
6.3.1. Caracterele şi scopurile evaluării
Pentru majoritatea coordonatorilor de proiecte, procesul de evaluare a unui proiect european
începe o dată cu realizarea solicitării de finanţare şi înaintarea ofertei către Comisia europeană.
Totuşi, pentru multe proiecte implementarea reală a unei strategii de evaluare va începe la prima
întâlnire de proiect. Măsurarea impactului proiectelor nu este uşoară; sunt mult mai uşor de
măsurat realizările, ca publicaţii, cursuri, website-uri etc.
Munca depusă deja la evaluarea proiectelor indică faptul că cea mai productivă formă de evaluare
este cea care implică toţi partenerii proiectului, începe cu însuşi proiectul şi este un rezultat al
dezbaterii şi acordului în cadrul parteneriatului. Mai mult decât atât, evaluarea este un proces care
nu trebuie lăsat pentru etapa finală a proiectului! Oricum, trebuie înţeles faptul că evaluarea cu
succes a unui proiect cere multă experienţă, pricepere, competenţe şi, ultimă dar nu cea din urmă,
muncă. Ca început pentru acest subiect, vă rugăm încercaţi să definiţi şi să clarificaţi următoarele
element-cheie care au legătură cu evaluarea:
Ce fel de metode şi instrumente de
evaluare cunoaşteţi
Le-aţi experimentat Ştiţi care sunt
avantajele şi dezavantajele lor
Ce fel de indicatori de cantitate şi de
calitate în legătură cu evaluarea
proiectului cunoaşteţi
Evaluare internă şi externă – ce ar putea
însemna şi cum se diferenţiază una de
cealaltă
109

Vă rugăm, identificaţi şi formulaţi cât mai multe metode, indicatori, evaluatori şi intervale de timp
pentru principalele trei sfere ale evaluării proiectului: realizări/rezultate – proces/derulare -
diseminare/implementare
Sfere şi aspecte ale evaluării
Aspecte
Metode/instrumente
Indicatori
evaluatori
cantitativi calitativi interni externi
timp/frecvenţă
Materiale de studiu
Pregătiri
Realizările proiectului
Website
Materiale pentru
diseminare
Strategie de
conştientizare
Conferinţe,
seminare, ateliere
de lucru etc.
Altele:
Altele:
Întâlniri de proiect
Faze de lucru
Proces şi derulare
Managementul
timpului/crizei
Managementul şi
cursul informaţiei
Munca de organizare
pentru pregătiri,
conferinţe, ateliere
de lucru etc.
Cooperare între
parteneri
Cooperare cu
Comisia Europeană
Altele:
Relevanţa produselor
Diseminare şi impact
Acceptarea
produselor de către
parteneri/ grupuri
Cantitatea şi
calitatea
activităţilor
diseminate
Scenarii post-proiect
(ex. Dreptul
Proprietăţii
Intelectuale)
Potenţialul
sustenabilităţii şi
folosirea sustenabilă
a produselor
Conferinţe,
seminare, ateliere
de lucru etc.
Altele:
Altele:
Datorită importanţei monitorizării şi evaluării continue a proiectului, următoarele principii-cheie ar
trebui evidenţiate de către parteneri încă de la început:
110

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnică
Conveniţi la nivel de grup cum vă veţi monitoriza şi evalua proiectul şi cum ar trebui să
arate mecanismul de monitorizare!
Clarificaţi ceea ce înseamnă evaluare şi promovaţi-i beneficiile: unii parteneri nu vor fi
foarte familiarizaţi cu activităţile de evaluare şi le-ar putea vedea cu suspiciune!
Asiguraţi-vă că toată lumea implicată înţelege că evaluarea şi monitorizarea sunt esenţiale
pentru a fi siguri dacă proiectul mai este sau nu pe drumul cel bun în orice stadiu de viaţă al
său. Tot ele ajută şi la analiza locului unde se află problema într-un proiect şi ar trebui să
fie baze pentru deciziile referitoare la cum să se continue proiectul în viitor.
Clarificaţi de la bun început ce informaţii solicitaţi de la parteneri, în ce format şi când!
Unitatea 6.4.
Sumarul unităţii
Obiective
Planul de diseminare
• Înţelegerea funcţionării sale şi a necesităţii diseminării
• Introducerea celor mai bune instrumente şi metode practice
• Discutarea criteriilor-cheie pentru o diseminare bună a unui proiect
• Înţelegerea nivelurilor, perspectivelor şi a părţilor diseminării
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să dezvoltaţi o strategie de diseminare comprehensivă de la bun
începutul proiectului până la sfârşitul său
• Să definiţi audienţa-ţintă pentru activităţile de diseminare
• Să definiţi cum să susţineţi rezultatele unui proiect la sfârşitul
proiectului
Niciun om nu este o insulă, în totalitatea sa; fiecare om este o bucată din Continent, o parte din
întreg; dacă o fărâmă ar fi luată de mare, Europa s-ar împuţina. (John Donne)
Pregătire:
Care credeţi că ar putea fi realizările intangibile şi tangibile
ale unui proiect UE
De ce credeţi că acordă Comisia europeană multă importanţă
activităţilor de diseminare
Ascultaţi / Citiţi
6.4.1. Propunere pentru activităţi de diseminare şi exploatare
Rezultatele generate, lecţiile învăţate şi experienţa câştigată de fiecare echipă de proiect ar trebui
să fie disponibile pentru cea mai vastă audienţă posibilă.
Mijloacele de bază prin care acest lucru poate fi făcut sunt activităţile înfrăţite de diseminare şi
exploatare, cunoscute împreună şi sub numele de valorizare. Obiectivul lor cheie este de a
maximiza impactul rezultatelor proiectului prin optimizarea valorii lor, consolidare impactului lor,
transpunerea lor în diferite contexte, integrarea lor într-o cale sustenabilă şi folosirea lor activ în
sistemele şi practicile de la nivel local, regional, naţional şi european.
Diferitele categorii de rezultate pot cere diferite abordări pentru diseminare şi exploatare. De
exemplu, rezultatele tangibile, de pildă produsele, pot fi uşor demonstrate cu itemi, reprezentări
grafice şi mostre reale, în timp ce rezultatele intangibile, de pildă experienţele, pot cere metode
de demonstrare alternative, ca: rezultate măsurate, analiză a interviului şi programe de
acreditare.
111

În general, există multe posibilităţi diferite formale şi informale, cât şi o uriaşă varietate de
metode şi instrumente disponibile pentru a disemina proiecte UE, ca de exemplu evenimente,
ateliere de lucru, seminare şi conferinţe, website-uri speciale pentru diseminare 5 ; puteţi crea
postere, broşuri, pliante, logo-uri, website-uri, buletine informative, materiale video sau alte
elemente promoţionale; puteţi (şi ar trebui) să folosiţi mass-media (TV, radio, ziare, magazine etc.)
… nu există limite. Totuşi, orice cale urmaţi, nu uitaţi niciodată să indicaţi faptul că proiectul
dumneavoastră este finanţat de CE, indicaţi mereu şi numărul proiectului şi logo-ul Programului EU.
Scopul principal general al politicii proiectelor CE este acela de a exista o utilizare sustenabilă a
realizărilor şi a rezultatelor proiectelor. Totuşi, nu înseamnă că produsele pot fi folosite gratuit
numai pentru că dezvoltarea lor a fost finanţată de CE, şi sunteţi îndreptăţiţi să păstraţi Dreptul
dumneavoastră al Proprietăţii Intelectuale (DPI) dacă doriţi acest lucru. În sfârşit, produsele
proiectului dumneavoastră pot avea statute diferite, ca drepturi totale de autor, „câteva drepturi
rezervate”, dreptul de autor, dar şi domeniu public (niciun drept rezervat). În orice caz, acesta
este un aspect complex şi poate ar merita să consultaţi nişte experţi pentru a şti mai bine despre ce
este vorba.
Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că planul puternic şi bine făcut al unei diseminări şi
exploatări, implementabil de la bun începutul unui proiect, este o prioritate-cheie va fi foarte
intens evaluat în timpul procesului de aprobare prin care va trece solicitarea dumneavoastră. În
acest sens, este recomandat să ştiţi foarte bine în ce etapă a proiectului puteţi disemina şi
exploata, ce, cui şi cum.
Tabelul de mai jos, bazat pe o listă din Manualul de proiecte LLP 2007, care prezintă posibile
obiective ale unui proiect, v-ar putea ajuta în structurarea domeniilor de activitate, a obiectivelor
diseminării, în alegerea metodelor şi instrumentelor, a potenţialului grup-ţintă etc.
Produse
Metode, instrumente şi
mijloace de diseminare
Grupuri-ţintă ale diseminării
Timpul/durata/frecvenţa
diseminării/implementării
rapoarte şi studii
comparative
educaţie inovativă şi
module de pregătire
noua programă şi
calificări
material de ghidare
pentru noi abordări şi
metodologii
educaţie online şi
material de pregătire
(e-learning)
conferinţe şi
evenimente culturale
seminare, dezbateri
şi simpozioane
5 Ca de exemplu, baza de date pentru proiectele ADAM (www.adam-europe.eu) Leonardo da Vinci sau asociaţia non-profit
Reţeaua Europeană pentru Transferul Exploatării Rezulatelor unui proiect UE (E.N.T.E.R.); www.enter-network.eu.
112

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnică
Metode
îmbogăţirea
cunoştinţelor
participanţilor despre
un anumit domeniu
sau subiect
procese şi
metodologii de
cooperare
Metode, instrumente şi
mijloace de diseminare
Grupuri-ţintă ale diseminării
Timpul/durata/frecvenţa
diseminării/implementării
lecţii manageriale
învăţate şi priceperi
schimb de idei şi
bune practici
Experienţe
experienţa câştigată
de partenerii de
proiect în
management şi
preluarea de
parteneriate
transnaţionale
experienţa câştigată
individual, ex. din
perioadele de
mobilitate
schimbul de
experienţă şi cele mai
bune practici prin
stabilirea de reţele
Metode, instrumente şi
mijloace de diseminare
Grupuri-ţintă ale diseminării
Timpul/durata/frecvenţa
diseminării/implementării
Lecţii de politică
sintetizare, din
totalitatea
experienţelor, a
proiectelor din cadrul
unui program sau din
proiectele individuale
care sunt mai ales
inovatoare sau
eficiente
feedback pentru
elaborarea de politici
de informare; ex. în
domeniul Învăţării pe
tot parcursul vieţii în
cadrul Comisiei şi în
cadrul statelormembre
Metode, instrumente şi
mijloace de diseminare
Grupuri-ţintă ale diseminării
Timpul/durata/frecvenţa
diseminării/implementării
Cooperare UE
parteneriate
europene noi sau
extinse
împărtăşire
transnaţională de
experienţe şi cele
mai bune practici
Metode, instrumente şi
mijloace de diseminare
Grupuri-ţintă ale diseminării
Timpul/durata/frecvenţa
diseminării/implementării
dialog şi cooperare
inter-culturală
noi dialoguri şi
parteneriate între
ţările UE şi non-UE
113

Unitatea 6.5.
Sumarul unităţii
Obiective
Bugetul proiectului
• Stabilirea titlurilor, a categoriilor şi a sumelor forfetare ale bugetelor
• Înţelegerea modalităţii de a crea o legătură între un buget şi un plan de
proiect şi activităţile partenerului
• Învăţarea modalităţii de calculare corectă a unui proiect
• Posibilitatea de a distinge între buget dinamic şi static
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să faceţi distincţie între titluri, categorii şi sume forfetare
• Să legaţi bugetul de planul de proiect şi de activităţile partenerului
• Să calculaţi corect un plan
Un buget este doar o metodă de a-ţi face griji înainte de a cheltui bani, dar şi după. (Anonim)
Pregătire:
La fiecare întâlnire de proiect vorbim despre aspecte financiare, de fapt
acordăm cam jumătate din timpul nostru acestor chestiuni. Chiar şi
partenerii noştri cer cu regularitate mai multe informaţii despre costuri
eligibile, plăţi, rapoarte etc. (Coordonatorul unui proiect Comenius)
Cum credeţi că pot fi evitate astfel de situaţii inconveniente şi periculoase
6.5.1. Planificarea şi cadrul bugetar
Ascultaţi / Citiţi
În funcţie de programul sau acţiunea pentru care aplicaţi, trebuie să calculaţi un buget estimat
folosind cadre şi formulare oferite de oferite de CE. Metodele de bugetare pot varia de la un
program la altul, dar, de fapt, există două concepte de bugete diferite:
buget funcţional: acest buget conţine detaliile estimate ale tuturor cheltuielilor şi
veniturilor planificate, clasificate sub diferite denumiri, ca personal, transport şi
subzistenţă, echipament, subcontractare sau alte costuri. Când depuneţi o propunere,
trebuie să oferiţi CE un plan financiar detaliat cu toate datele în parte pentru cheltuieli (de
obicei, incluzând costuri pentru fiecare zi de lucru a fiecărei organizaţii partenere, fiecare
pagină de tradus, fiecare călătorie ce trebuie făcută etc.).
Un astfel de buget necesită, de obicei, multă experienţă şi efort pentru a fi calculat, dar şi
pentru a fi administrat.
buget de sumă forfetară: În acest caz, bugetul este calculat prin sume forfetare definite
plătite pe baza utilizării itemilor definiţi (ex. o anumită sumă pentru fiecare kilometru
parcurs sau pentru fiecare zi de lucru petrecută la un eveniment de proiect etc.).
Câtă vreme bugetele de sume forfetare nu depăşesc cheltuielile detaliate, efortul şi
experienţa necesară pentru calcularea şi administrarea lor este mult mai mică.
Totuşi, trebuie să fiţi conştienţi de faptul că ambele bugete sunt înţelese de CE ca estimări,
plăţile finale fiind făcute numai pe baza cheltuielilor reale sau a elementelor folosite în
mod real în ceea ce priveşte implementarea proiectului.
114

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnică
Cercetaţi / Discutaţi
Calcularea bugetelor este întotdeauna o problemă delicată când se pregăteşte solicitarea unui
proiect şi există întotdeauna două provocări serioase legat de acest aspect: a) calcularea bugetului
şi b) administrarea bugetului (contabilitate, declaraţia costurilor, plăţi etc.).
Vestea bună este că în documentele pentru solicitare vi se oferă, de obicei – mai mult sau mai puţin
– instrucţiuni detaliate, dar şi un instrument de calcul (fişier word sau excel), ambele putând fi
descărcate de pe website-ul programului!
Acum, vă rugăm căutaţi pe website-uri următoarele programe şi încercaţi să găsiţi toate
documentele şi informaţiile relevante în legătură cu bugetarea unui
a) proiect LLP/Grundtvig/Multilateral
b) PEC/Cetăţeni activi pentru Europa/Măsura 1.1. Proiectul de înfrăţire a oraşelor
Comparaţi între voi cadrele financiare şi instrumentele de calcul bugetare şi discutaţi avantajele şi
dezavantajele, şansele şi riscurile în legătură cu calcularea şi administrarea lor!
Cetăţeni Activi pentru Europa/Înfrăţirea
Proiect Grundtvig/Multilateral
Oraşelor
Avantaje/şa
nse
Avantaje/şa
nse
Dezavantaje/
riscuri
Dezavantaje/
riscuri
După ce aţi consultat aceste documente, poate aţi găsit expresii şi termeni tehnici cu care nu
sunteţi familiari pe deplin. Totuşi, câtă vreme o competenţă a nivelului de terminologie este
crucială când lucraţi cu fonduri UE, vă rugăm, încercaţi să explicaţi următoarele expresii (sunteţi
liberi să folosiţi orice sursă necesară!):
Termen
costuri eligibile / non-eligibile
costuri directe/ indirecte
(cum să vă ocupaţi de) venituri
(scutirea de) Taxa pe Valoare Adăugată
(TVA)
(procentul de) co-finanţare
(procentul de) contribuţie proprie/autofinanţare
Plafonul ratelor zilnice
Reguli de pre-finanţare (parţială)
Tranşe
Explicaţie
Plata finală
Altele: ______________________________
Altele: ______________________________
115

Indicii pentru activităţi suplimentare în sprijinul implementării proiectului
Planificaţi o sesiune de gătit comună în care să pregătiţi cu întregul grup câteva preparate
specifice din diferite ţări UE. Înţelegeţi această sarcină mai ales ca pe o provocare de
management al proiectului, pe care va trebui să o depăşiţi prin aplicarea cunoştinţelor şi
abilităţilor pe care tocmai vi le-aţi însuşit în acest modul. 6 În acest sens,
Cădeţi de acord asupra cadrelor cantitative şi calitative (Când, unde şi ce trebuie gătit
Există o limită financiară Ar trebui să fie cineva invitat etc.)
Definiţi activităţile şi împărţiţi-le între participanţi
Cădeţi de acord asupra unui plan de timp şi de buget
Nu uitaţi evaluarea şi poate chiar diseminarea activităţilor
Altele ….
Distracţie plăcută şi – bon appétit!
Din nou, folosiţi oportunităţile de a părăsi sala de curs (ex. pentru a vizita un grup de
proiect UE în timp ce lucrează) sau de a aduce persoane din afara grupului dumneavoastră
de studiu, cât de des posibil (ex. manageri de proiecte experimentaţi, reprezentanţi ai
birourilor de programe UE sau ale punctelor de informare din regiunea dumneavoastră etc.)
Nu uitaţi să lucraţi şi să învăţaţi cât mai creativ şi mai activ posibil şi să folosiţi orice sursă
media necesară şi rezonabilă.
Referinţe şi alte surse utile pentru informarea continuă
Bienzle, Holger (Ed.) (2002): A Survival Kit for European Project Management. Sfaturi pentru Coordonatorii Proiectelor
Centralizate Socrates. A II-a ediţie: Viena. Büro für Europäische Bildungskooperation/SOKRATES.
Dezvoltarea DG (2004): Linii directoare pentru ciclul de proiecte de management. Volumul 1. pp. 158. Brussels.
Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură (2009): Proiecte de voluntariat pentru vârstnici Grundtvig – Sfaturi şi resurse
pentru un proiect bun pp. 11-12. Brussels.
Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură: Planul etapei a 5-a a UE pentru diseminare şi exploatare. Brussels.
Directoratul General pentru Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi şanse egale (2005): Ghid EQUAL despre cooperarea
transnaţională 2004-2008; Comunităţile europene.
ECOTEC Cercetare & Consultare Ltd, LLP Agenţia Naţională UK (2007): Să învăţăm împreună – cum să munciţi eficient cu
partenerii şi să ajungeţi cei mai buni din proiectul vostru european. Birmingham.
Forumul despre parteneriate şi guvernare locală (2006): Parteneriate de succes - Ghid. OECD LEED Editor.
Agenţia Naţională Leonardo UK (2003): Note de orientare pentru parteneriate transnaţionale pentru proiecte Leonardo da
Vinci. Londra.
Sida – Unitatea de dezvoltare a metodelor (2003): Abordarea cadrului logic. Editura Sverige.
Unitatea de sprijin egal al MB (2006): Transnaţionalitate – ghid pentru dezvoltarea parteneriatelor. Birmingham.
Unitatea de sprijin egal al MB: Managementul unui ciclu de proiect şi pachetul cu instrumente pentru cadrul logic. Londra.
http://creativecommons.org/about
http://crm.formez.it/crm/ricerca_partner/index.php
(Bază de date pentru căutare de parteneri la nivelul UE şi în întreaga lume pentru UE/proiecte internaţionale)
http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/index_it.html
(Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură al Comisiei)
http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/valorisation/index_en.html
http://ec.europa.eu/employment_social/equal/about/key-doc_en.cfm
(ghiduri metodologice)
http://ec.europa.eu/ploteus
(PLOTEUS - Portal despre Oportunităţile de învăţare în tot spaţiul european)
http://partbase.programkontoret.se
(Bază de date uşor de folosit pentru a găsi parteneri în alte ţări europene pentru a asista la implementarea GRUNDTVIG)
www.bond.org.uk
(Reţea a peste 280 de organizaţii de voluntariat din UK care lucrează în dezvoltarea internaţională şi dezvoltarea
educaţiei)
www.enter-network.eu
(Reţeaua europeană pentru transferul şi exploatarea rezultatelor proiectelor UE – E.N.T.E.R.)
www.europe-at-work.eu
(website-ul proiectelor UE pentru muncitorii de la companii şi din UE)
6 În cazul în care sunteţi în pană de reţete, puteţi găsi inspiraţie în Europa Găteşte la Lucru, o carte de bucate dezvoltată
într-un alt proiect UE pentru gătitul internaţional la cantine; scrisorile sunt din Austria, Danemarca, Spania, Franţa,
România, Olanda, Malta şi Regatul Unit ; sunt uşor de preparat – şi gustoase! (observaţi, vă rugăm, secţiunea descărcări pe
www.europe-at-work.eu)
116

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnică
www.eurodesk.org/edesk/EUToolbox.dogo=7
(lista cu baza de date pentru căutarea de parteneri europeni
www.evaluate-europe.net
www.languages.dk
www.leonardo.org.uk/partnersearch
(Agenţia Naţională a MB Baza de date pentru căutarea de parteneri (BCP) pentru LLP)
www.mdf.nl/en/training
(Biroul pentru pregătire şi consultanţă managerială din Olanda)
www.pcm-group.com/pcm
(Compania de pregătire şi consultanţă din Belgia)
www.peermentor.bdf.es/Not_catalogo.aspidioma=1&home=2
www.spokenspaces.eu
117

Modul 7: Cum să implementaţi cu succes un proiect
Michael Schwaiger (AUXILIUM/AT)
Unitatea 7.1.
Sumarul unităţii
Obiective
Considerente înainte de a începe munca unui proiect
• Principalele considerente în faza de început a unui proiect
• Înţelegerea structurilor contractuale şi impactul lor în stilurile de
management al proiectului
• Definirea părţilor implicate într-un proiect finanţat de UE
• Legi şi ordinele nescrise în managementul proiectului UE
• Lista de verificare a cerinţelor când începeţi scrierea unui proiect UE
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să aveţi un stil potrivit de management în acord cu poziţia
dumneavoastră contractuală
• Să vă ajustaţi stilul managementului de proiect pentru a satisface
aşteptările părţilor implicate în proiectul dumneavoastră
• Să identificaţi şi să cădeţi de acord asupra unui set de standarde de
calitate, promiţătoare, relevante pentru succesul managementului de
proiect
• Asiguraţi-vă că cele mai importante pre-condiţii şi standard de calitate
sunt îndeplinite corect din faza de început a proiectului
Primii 90% dintr-un proiect ocupă 90% din timp. Ultimii 10% ocupă ceilalţi 90%. (Necunoscut)
Pregătire:
O discuţie la nesfârşit în managementul de proiect
internaţional este despre stilul general de management:
Un proiect ar trebui să fie condus de un partener
(promotorul sau coordonatorul) mai mult sau mai puţin
implicat sau ar trebui administrat de întregul parteneriat,
în principal bazat pe decizii demografice
Care sunt avantajele şi dezavantajele fiecărui stil Ce
factori-cheie ar putea influenţa decizia referitoare la
alegerea stilului Ce credeţi că ar fi cel mai bine Cum aţi
dori să conduceţi un proiect
Ascultaţi /Citiţi / Discutaţi/Exersaţi
7.1.1. Stiluri de management de proiect şi aranjamente orientate către grupurile-ţintă
Întrebările de mai sus par a avea răspunsuri foarte simple – dar nu e deloc aşa. Managementul
proiectului este o chestiune foarte complexă, desfăşurându-se la mai multe niveluri în acelaşi timp,
schimbându-şi trăsăturile şi concentrându-se în funcţie de punctele de vedere ale persoanelor care
observă proiectul, fiind însuşit de mai mulţi alţi parteneri, care reprezintă diferite interese şi
solicitări. Nu în ultimul rând, managementul proiectului este foarte mult determinat din punctul de
vedere cultural şi social! Hannu Raittila, un scriitor finlandez a creat un roman foarte simpatic
intitulat Canal Grande, în care un grup de ingineri finlandezi călătoresc în Veneţia pentru a sprijini
colegii italieni în construcţia de diguri pentru a preveni inundarea permanentă a Veneţiei. Cele două
căi diferite de abordare a acestei sarcini în managementul proiectului aplicat cauzează un intens
conflict cultural, care nu va fi doar baza unei poveşti foarte amuzante şi comice – ci şi o foarte fină
observaţie a neînţelegerilor, a obstacolelor şi a confuziilor provocate de diferitele perspective,
abordări, puncte de vedere şi metode de rezolvare determinate de mediul culturale şi social.
118

Modul 7 – Cum să implementaţi cu succes un proiect
Totuşi, acest lucru nu se întâmplă numai în poveşti fictive, ci şi în viaţa de zi cu zi. Ca un scurt
exerciţiu, vă rugăm imaginaţi-vă următoarea situaţie: Sunteţi managerul unui hotel de top, cu 20 de
paturi, din oraşul dumneavoastră şi un grup de oaspeţi a rezervat întregul hotel pentru un sfârşit de
săptămână. Pentru duminică, oaspeţii dumneavoastră v-au rugat să organizaţi o „după-amiază de
divertisment” în oraş, inclusiv o „cină cu surprize”. Niciunul dintre oaspeţii dumneavoastră nu au
fost vreodată în acest oraş, iar banii nu par a fi o problemă. Singura lor pre-condiţie este că doresc
să fie implicaţi activ în munca de pregătire, dar şi în implementarea activităţilor după-amiezii.
Vă rugăm concepeţi o agendă pentru oaspeţii dumneavoastră, începând cu 13.00 pm, folosind
următorul format:
Timp Activităţi Cum să implicaţi oaspeţii Permis/Interzis
Înainte de a începe, selectaţi unul din „grupurile de oaspeţi” prezentate mai jos şi creaţi agenda
cât mai potrivit posibil:
Elevi de şcoală (în vârstă de 8-10 ani) care au câştigat aceasta ca premiu întâi la concursul
naţional de lectură, sponsorizat de Ministerul Educaţiei din ţara dumneavoastră
Un grup de emigranţi evrei care au părăsit oraşul dumneavoastră în urmă cu vreo 60 de ani
şi s-au întors pentru o vizită pentru prima dată de atunci
Un grup de tineri germani care trebuie să treacă printr-un program de dezalcoolizare
Un grup de călugăriţe spaniole din Ordinul Sfintei Treimi
Un grup de proiect transnaţional pentru cursanţi vârstnici din 10 ţări europene diferite, care
lucrează la Cetăţenia Activă Europeană.
Aţi avut impresia că profilul, imaginea şi stereotipia fiecărui grup-ţintă a determinat aranjamentele
agendei dumneavoastră
Când aţi implementat acest exerciţiu în alte ţări ale UE aţi ajuns la rezultate diferite (exceptând
atracţiile turistice diferite din fiecare oraş) Ce puteţi deduce din acest exerciţiu pentru planurile
dumneavoastră de proiect
119

Ascultaţi /Citiţi / Discutaţi/ Exersaţi
7.1.2. Părţile unui proiect UE
Unul din secretele unui management de proiect de succes este arta de a satisface cât mai multe
părţi posibile la cel mai înalt nivel posibil. Dificultatea apare în identificarea tuturor părţilor
importante implicate de-a lungul desfăşurării proiectului, de a pune interesele şi solicitările lor în
legătură reciprocă şi de a găsi o cale de a-i satisface corespunzător.
Unele dintre părţi sunt mai uşor de identificat, altele mai greu. Nici interesele şi solicitările lor nu
sunt întotdeauna uşor de aflat. Ca exerciţiu, vă rugăm să vă gândiţi la proiectul AESAEC, de-a lungul
desfăşurării acestui curs de pregătire. Cine credeţi că sunt părţile Care sunt interesele lor şi cum
pot fi ei făcuţi fericiţi
Părţile proiectelor UE, folosind exemplul proiectului AESAEC:
În cazul în care aveţi deja un proiect sau o idee de proiect – cine sunt părţile proiectului
dumneavoastră şi cum pot fi satisfăcute interesele şi solicitările lor
Ascultaţi /Citiţi / Discutaţi
7.1.3. Relaţiile contractuale şi posibilul lor impact asupra managementului de proiect
Unele din părţile principale ale proiectelor UE sunt legate unele de altele chiar şi prin relaţii
contractuale. De obicei, acest lucru include organismul de finanţare (Comisia Europeană, EACEA,
Agenţiile Naţionale etc.), promotorul sau beneficiarul (partenerul de conducere) şi partenerul(ii)
de proiect. Cel puţin relaţia dintre organismul de finanţare şi promotor este întotdeauna stabilită
prin contracte standardizate oferite de CE şi este puţin de discutat pe ele, dar şi partenerul(ii) şi
promotorul pot fi legaţi unii de ceilalţi prin înţelegeri scrise mai mult sau mai puţin standardizate.
120

Modul 7 – Cum să implementaţi cu succes un proiect
În general, există trei tipuri diferite de relaţii contractuale, acestea pot să aibă loc între ele, dar
pot influenţa şi stilul dumneavoastră de management 7 al proiectului:
1. Structura Sandwich
Promotor, P 1
P 2 P 3 … P n
CE este în relaţie contractuală numai cu
promotorul proiectului (Partener 1), şi toate
responsabilităţile, drepturile şi datoriile
privitoare la întreaga implementare a proiectului
se stabilesc numai între aceste două părţi.
Aceeaşi relaţie contractuală există între
promotor şi toţi ceilalţi parteneri de proiect (P2,
P3, …), cuprinzând drepturile şi datoriile fiecărui
partener din proiect. Important este faptul că nu
există nicio relaţie contractuală între CE şi
partenerii individuali ai proiectului.
Exemple: Proiectul Multilateral şi de reţea din
Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii.
2. Structura Primus inter pares
Promotor, P 1 P 2 P 3 … P n
CE stă în relaţie contractuală directă cu toate
organizaţiile implicate în proiect (promotor şi
parteneri), şi sarcinile, drepturile şi datoriile
fiecărei organizaţii se stabilesc între direct cu
CE (în cea mai mare parte reprezentată de
diferite agenţii naţionale). În această structură,
chiar şi promotorul poate conduce proiectul, de
cele mai multe ori, dar nu este legat de
parteneri printr-o înţelegere contractuală.
Exemple: Parteneriatele de învăţare Grundtvig
şi Leonardo
3. Structura Unul pentru Toţi
Promotor, P 1
P 2 P 3 … P n
Aici, CE stă din nou în relaţie contractuală
numai cu promotorul proiectului, dar
promotorul nu este neapărat legat de
partenerii de proiect printr-un contract.
Promotorul este responsabil numai în faţa CE
pentru ca proiectul să fie implementat cu
succes, conform regulilor programului. Cum
contribuie partenerii la proiect, cum este
împărţit bugetul sau ce se întâmplă când apar
probleme între partenerii grupului de proiect
etc., oficial, nu este specificat în scris (dar
poate ţine de negocieri şi înţelegeri
individuale).
Exemple: Proiectele de mobilitate Leonardo,
Înfrăţirea de oraşe Exersaţi
7 Nu există o terminologie oficială pentru structurile introduse alăturat; toate denumirile folosite aici sunt create de autor
şi, ca atare, nu sunt cunoscute în mod obişnuit.
121

Cum credeţi că pot influenţa aceste structuri abordările managementului de proiect, mai ales din
punctul de vedere al promotorului Cum se schimbă drepturile, datoriile, responsabilităţile, riscurile
etc. Pot avea aceste structuri influenţă asupra stilurilor de management De ce
Următorul model vă poate fi util în discutarea acestei probleme dificile:
Primus inter
Sandwich
Unul pentru toţi
Nivelul …
… responsabilităţii promotorului
faţă de CE
… responsabilităţii promotorului
faţă de parteneri
… presiunii pe care UE o poate
exercita direct asupra promotorului
… presiunii pe care UE o poate
exercita direct asupra partenerilor
… presiunii pe care promotorul o
poate exercita direct asupra
partenerilor
… posibilităţii partenerilor de a-şi
proteja interesele faţă de promotor
scăzut înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 – 7
scăzut înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 – 7
scăzut înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 – 7
scăzut înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 – 7
scăzut înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 – 7
scăzut înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 – 7
pares
scăzut
înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7
scăzut
înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7
scăzut
înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7
scăzut
înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7
scăzut
înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7
scăzut
înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7
scăzut
înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7
scăzut
înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7
scăzut
înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7
scăzut
înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7
scăzut
înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7
scăzut
înalt
1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7
7.1.4. Indicii şi precondiţii înainte de a începe un proiect
Ascultaţi /Citiţi / Discutaţi
Chiar dacă cadrele unor managemente de proiecte (responsabilităţi legale, fluxul banilor,
administrarea şi documentaţia cheltuielilor etc.) sunt stabilite prin contracte scrise, influenţa lor în
implementarea unui proiect de succes nu trebuie supraestimată.
Destul de des, legile şi regulile nescrise sunt adevăratele determinante ale comunicării de succes,
ale fluxului informaţiei, ale dezvoltării muncii, ale interacţiunii sociale şi ale unui parteneriat
bun. Multe dintre ele se bazează pe aşa-numitele abilităţi fine, competenţe sociale şi
interculturale şi inteligenţă, experienţă şi capacităţi personale, care sunt cu greu de dobândit la
propunere. Totuşi, dorim să profităm de această oportunitate pentru a vă oferi câteva indicii
generale şi câteva considerente de bază înainte de a începe munca la proiectul dumneavoastră.
Asiguraţi-vă că ştiţi toate cadrele şi regulile legale relevante (stipulări contractuale, buget,
flux al banilor, rapoarte etc.) ale programului de la care aţi fost finanţat – CE – cum, de altfel, şi
partenerii dumneavoastră se aşteaptă să vă aprecieze această competenţă!
Contactaţi-vă din timp ofiţerul personal de proiect (responsabilul din partea finanţatorilor
proiectului dumneavoastră) pentru a face cunoştinţă şi pentru a discuta chestiuni relevante ale
proiectului dumneavoastră. Nu vă fie teamă, de obicei aceste persoane sunt foarte drăguţe şi vă pot
ajuta, iar interesul lor principal este implementarea cu succes şi fără complicaţii a proiectului – cât
timp sunteţi pe aceeaşi parte a baricadei, puteţi lucra ca o echipă.
Stabiliţi cu parteneriatul o structură tehnică de comunicare eficientă şi de încredere (prin
emailuri, telefon, skype, întâlniri cu grupul de proiect etc.). Toţi partenerii trebuie să aibă acces la
aceste instrumente şi trebuie să le folosească! Luaţi în consideraţie, vă rog, şi punctele forte şi
slabe ale acestor instrumente – şi încercaţi să le controlaţi proactiv (ex. emailurile sunt o cale
excelentă de a transmite rapid informaţii cât mai multor persoane în acelaşi timp, dar pentru a
rezolva o problemă sau o neînţelegere, un telefon personal este o alegere mai bună).
122

Modul 7 – Cum să implementaţi cu succes un proiect
Bineînţeles, şi partea socială a sistemului dumneavoastră de comunicare are o foarte mare
importanţă, în acest sens trebuie demonstrat că fiecare partener este tratat cu respect şi încredere
reciprocă – acest lucru ajunge, de cele mai multe ori, la promotor! Cu toate că nu este nici posibil,
dar nici rezonabil să vă bazaţi toate activităţile din proiect pe procesul democratic de luare a
deciziilor, în cadrul unui parteneriat este indispensabilă cooperarea şi înţelegerea extinsă. În cazul
în care cineva doreşte să patroneze comportamentele, vocile de comandă şi dorinţa scăzută a
muncii de echipă, e mai bine să nici nu începeţi un proiect UE!
Respectaţi cererile şi diversitatea culturală, naţională, socială, etică, religioasă, istorică şi
individuală şi fiţi sensibili în ceea ce priveşte subiectele fierbinţi din acest context. În zilele
noastre, aceste capcane de management par să scadă datorită unei mai mari deschideri şi a
competenţei interculturale a societăţii europene în general. Cu toate acestea, gândiţi-vă de două
ori înainte de a răsfăţa vegetarienii cu tone de carne la cină, înainte de a le explica oaspeţilor din
Bilbao sau Belfast cum să se ocupe cel mai bine de situaţiile mişcărilor separatiste, sau înainte de a-
i întreba pe cei din Scandinavia dacă într-adevăr are rost să aleagă atât de multe femei în
parlament.
Asiguraţi-vă, de asemenea, că toţi partenerii – cel puţin persoanele de contact de bază –
vorbesc limba convenită a proiectului (deseori engleză, dar poate fi orice altă limbă pe care o
alegeţi) la un nivel adecvat! Fiţi conştienţi de faptul că este extrem de dificil să te ocupi de un
proiect dacă această precondiţie nu este prezentată (şi poate fi şi foarte costisitor!)!
Fiţi conştienţi de faptul că partea de conţinut a proiectului dumneavoastră (dezvoltarea
produsului, organizarea activităţilor de mobilitate etc.) este numai o latură a proiectului
dumneavoastră, dar nu trebuie uitate nici diseminarea şi nici activităţile de evaluare. Nu există altă
cale decât să vă ocupaţi de ele simultan – aşa că fiţi pregătiţi pentru asta!
Fără îndoială, managerul de proiect este unul din jucătorii-cheie în cadrul unui grup de
proiect. În acest sens, o astfel de poziţie trebuie să dispună de un personal atent selectat, de la
care nu se cere altceva decât abilităţi manageriale de proiect corespunzătoare, inteligenţă
interculturală şi socială, cunoştinţe metodologice, competenţe IT, flexibilitate şi mobilitate,
înţelegere de bază a bugetării şi administrării, o idee generală despre conţinutul proiectului,
abilităţi lingvistice (străine) adecvate, capacitatea de a scrie rapoarte de succes etc. Dacă nu este
posibil să se găsească o singură persoană cu acest profil, sarcinile şi responsabilităţile pot fi
împărţite şi între două sau mai multe persoane din proiect.
Pe durata proiectului, sute, dacă nu mii de pagini, documente, informaţii, facturi, imagini
etc. se pot aduna grămadă pe biroul dumneavoastră. Este crucial să aveţi permanent o imagine de
ansamblu structurată asupra tuturor acestor materiale, deoarece ele determină bunul mers al
proiectului şi reprezintă baza tuturor rapoartelor înaintate CE. În acest sens, asiguraţi-vă de la bun
început că folosiţi o documentare cu care operaţi eficient şi uşor şi aveţi un sistem de evidenţă
electronic, dar şi unul pe suport de hârtie.
Deschideţi-vă proiectul către public de la bun început! Încercaţi să stabiliţi o reţea de
experţi şi participanţi naţionali şi/sau transnaţionali care sunt interesaţi de proiectul
dumneavoastră şi care vă pot sprijini într-un fel sau altul (ca de exemplu bani suplimentari, acces la
informaţie, grupuri-ţintă, priceperi, alte reţele etc.). Implicaţi-i în activităţile proiectului
dumneavoastră cât mai mult posibil – veţi vedea că este în favoarea tuturor!
123

Exersaţi
Pregătiţi – START!
Listă de verificare pentru începerea proiectului!
Neîndeplinit
În curs
Îndeplinit
Toate reglementările şi regulile programului sunt cunoscute
Toţi partenerii sunt informaţi despre aprobarea solicitării, au confirmat că sunt
parteneri în acest proiect şi au nominalizat o persoană de contact
S-a căzut de acord referitor la o limbă corespunzătoare proiectului şi nu se aşteaptă
bariere lingvistice majore
V-aţi contactat ofiţerul de proiect şi sunteţi dornici să cooperaţi cu el/ea adecvat
de-a lungul desfăşurării întregului proiect
Procedura contractuală dintre promotor şi CE s-a terminat deja cu succes sau este
pe calea cea bună
Procedura contractuală dintre promotor şi partener s-a terminat deja cu succes sau
este pe calea cea bună
Proiectul este administrat de o persoană care are competenţe, abilităţi şi priceperi
corespunzătoare pentru a-l face de succes
Structura de comunicare eficientă şi de încredere este deja stabilită, iar partenerii
se pot contacta reciproc
Parteneriatul cunoaşte partea de conţinut al proiectului (obiective, scopuri, grupuriţintă
etc.)
Parteneriatul cunoaşte partea de management al proiectului (plan de lucru, buget,
raportare şi documentare etc.)
Parteneriatul cunoaşte strategia de diseminare şi de evaluare a proiectului
Nu există indicii că primele sarcini ale proiectului nu pot fi implementate după cum
s-a aşteptat
Este stabilit un sistem de evidenţă cu care se operează eficient şi uşor (electronic şi
pe suport de hârtie)
Există o dorinţă de bază de a face deschis proiectul cât mai multor persoane,
organizaţii, organisme, părţi interesate
Există un fel de scenariu pentru perioada ulterioară finalizării
proiectului(sustenabilitate)
Cei mai mulţi dintre parteneri sunt convinşi în continuare că ideea de a face acest
proiect a fost una briliantă
Altele:
Altele:
Altele:
Altele:
Înainte de a vă începe proiectul trebuie să verificaţi dacă sunteţi practic pe partea sigură! Puteţi fi
siguri de acest lucru, dacă cea mai mare parte a luminilor este VERDE (este minunat dacă sunt
toate – dar să fie cel puţin jumătate!) şi niciuna nu este ROŞIE! În acest caz: Pregătiţi START! – şi
distracţie plăcută cu proiectul dumneavoastră!
124

Modul 7 – Cum să implementaţi cu succes un proiect
Unitatea 7.2.
Sumarul unităţii
Obiective
Întâlnirile de proiect şi vizitele internaţionale
• Înţelegerea spiritului şi principalelor scopuri ale întâlnirilor de proiecte
transnaţionale
• Luarea în consideraţie a elementelor-cheie şi a ritmului de lucru când se
pregăteşte şi se implementează o întâlnire
• Instrumente şi mijloace pentru pregătirea şi implementarea întâlnirii
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să planificaţi, să proiectaţi şi să implementaţi cu succes o întâlnire de
proiect transnaţional sau vizite transnaţionale de durată
• Să hotărâţi ce instrumente şi mijloace sunt necesare în acest scop
• Să folosiţi întâlnirile de proiecte transnaţionale ca un instrument
strategic puternic al managementului de proiect UE modern
Întâlnirea înseamnă un început – A rămâne împreună înseamnă un progres – A munci împreună
înseamnă success. (Henry Ford)
Pregătire:
Vizitaţi www.bpb.de/fsd/europapuzzle/puzzle_flash1.html, unde puteţi
alcătui UE ţară cu ţară. Dacă doriţi, faceţi un concurs în grupuri mici, cine
este mai rapid şi cine are nevoie de încercări mai puţine. Vă rugăm să
discutaţi şi cu ce ţară v-ar plăcea să faceţi un proiect şi de ce.
7.2.1. Întâlnirile de proiect – indicii şi aranjamente practice
Ascultaţi /Citiţi / Discutaţi
Una din cele mai mari provocări în managementul proiectelor UE este sarcina relaţiei la distanţă
dintre parteneri. Ştiind cât de greu este uneori să cooperaţi cu persoanele aflate chiar în
organizaţia dumneavoastră, vă puteţi imagina ce se poate întâmpla cu partenerii voştri aflaţi la sute
de kilometri depărtare de dumneavoastră. Bineînţeles, există şi momente când vă vedeţi cu
partenerii (în principal la întâlnirile de proiect, în vizitele bilaterale), şi este foarte important să
folosiţi aceste etape cât mai bine posibil pentru chestiunile de management – aşadar, trebuie
tratate, pregătite şi implementate cu mare acurateţe şi grijă!
Planificarea şi implementarea unei întâlniri de proiect sau a unei vizite bilaterale este un proiect în
proiect, urmând aceleaşi reglementări şi acelaşi ritm. Filosofând, putem spune că din anumite
puncte de vedere managementul de proiect seamănă mai curând cu un puzzle: există mai multe
piese individuale care la început nu prea au sens, dar la sfârşit – aşezate corect – oferă imagine o
completă. În cazul nostru, imaginea este o întâlnire de proiect, iar piesele sunt următoarele
elemente-cheie:
Stabilirea datei de întâlnire
Întâlnirile şi vizitele trebuie fixate cât mai devreme posibil (cu o jumătate de an înainte este
standard) şi niciodată schimbate o dată ce au fost fixate! Notă: Găsirea unei date potrivite poate fi
mai greu decât pare, pentru că trebuie respectat programul fiecărui partener, sărbătorile naţionale
ale tuturor ţărilor implicate, orarul fiecărui proiect etc.
Alegerea ţării/ gazdei organizatoare
De obicei, prima întâlnire are loc în ţara promotorului, iar partenerii vor organiza apoi, pe rând,
următoarele întâlniri. Dacă aveţi mai multe ţări decât întâlniri, poate fi delicat unde să aibă loc
întâlnirile şi unde nu. Oricum decideţi, asiguraţi-vă că locul întâlnirii dumneavoastră este în acord
125

cu tema proiectului, că reflectă diversitatea culturală a Europei şi dimensiunea geografică şi nu
suprasolicită munca organizaţiei-gazdă. De vreme ce această problemă trebuie deja stabilită când
se scrie solicitarea, discutaţi-o deschis şi cinstit cu partenerii dumneavoastră.
Stabilirea de obiective clare pentru întâlnire
Ar trebui să ştiţi de ce este necesară această întâlnire (exceptând faptul că „planul proiectului
spune aşa”) şi care sunt obiectivele şi intenţiile dorite. Trebuie să aveţi o imagine clară despre ceea
ce trebuie să fie diferit după întâlnire faţă de ceea ce a fost înainte - social, financiar, cu privire la
conţinut şi dezvoltare etc.
Participanţii şi celelalte persoane implicate
Bineînţeles, partenerii de proiect sunt cei mai importanţi participanţi la întâlnirea de proiect, totuşi
pentru a face dintr-o întâlnire o întâlnire de succes, ar fi util şi poate chiar necesar să implicaţi şi
alţi experţi, părţi, presă etc.
Durata întâlnirii
Secretul este de a defini factorii relevanţi, ca timp de lucru, timp de recuperare sau activităţi
sociale, timp de călătorie, resurse disponibile (bani, camere de hotel, locaţii etc.) şi să le aşezaţi
într-un cadru temporal potrivit. În zilele noastre, media întâlnirilor de proiecte transnaţionale
durează aprox. 1½ până la 2 zile întregi de lucru (neincluzând timpul călătoriei).
Activităţi sociale
În orice caz, nu subestimaţi puterea activităţilor sociale (mese luate împreună, vizite la evenimente
culturale sau sociale, tururi ale oraşului etc.) şi, în acest sens, oferiţi-le timpul adecvat. Aceste
activităţi sunt catalizatori perfecţi pentru construirea echipei, ele permit participanţilor să se
relaxeze puţin şi, nu în ultimul rând, sunt ocazii pentru a învăţa mai multe despre ţările, culturile şi
cetăţenii Europei.
Locaţia întâlnirii
Punerea la dispoziţie de locuri şi locaţii potrivite (hoteluri, aule, restaurante etc.) pentru întâlnire
este importantă pentru crearea unei atmosfere de lucru plăcută şi creativă şi pentru uşoara
realizare a tuturor activităţilor. Această provocare este pentru a face partenerii fericiţi, dar fără a
depăşi bugetul întâlnirii. În orice caz, luaţi în consideraţie întotdeauna necesitatea echipamentelor
tehnice sau de orice alt tip (calculatoare, acces la internet, copiatoare, bemere, flip charturi,
amplificatoare etc.).
Limba de comunicare
În cazul în care nu toţi participanţii ştiu limba întâlnirii, trebuie cumva să depăşiţi această barieră.
Ex. puteţi să faceţi interpretarea chiar dumneavoastră, ceea ce e ieftin şi uşor de organizat, dar şi
foarte obositor şi poate reduce resursele necesare pentru alte sarcini. Este mai convenabil să
angajaţi interpreţi profesionişti – costurile lor ridicate, precondiţionate pot fi acoperite într-un fel.
Aranjamente şi nevoi speciale
Este probabil ca unii dintre invitaţii dumneavoastră să aibă dorinţe speciale sau să ceară pregătiri
suplimentare pentru a se simţi confortabil la întâlnire. Acestea pot fi de orice natură (ca de
exemplu: servicii de transfer de la/la aeroport sau gară, solicitare pentru hrană vegetariană,
dorinţe speciale de a vizita evenimente locale, organizare de babysitter etc.). Pentru a evita
surprizele şi dezamăgirile trebuie să vă întrebaţi partenerul din timp dacă sunt necesare sau nu
aranjamente speciale. (Vă rugăm priviţi formularul de mai jos.)
Stabilirea responsabilităţilor şi a fluxului comunicării
Până acum, ştiţi deja că organizarea unei întâlniri de proiect transnaţional înseamnă înainte de
toate multă muncă chiar şi înainte de sosirea invitaţilor. În acest sens, asiguraţi-vă că sarcinile şi
responsabilităţile sunt împărţite clar în cadrul grupului de proiect, iar comunicarea funcţionează
bine între părţile implicate – mai ales între promotor şi partenerul-gazdă.
126

Modul 7 – Cum să implementaţi cu succes un proiect
Realizarea şi distribuţia programului
În sine, agenda este elementul-cheie al fiecărei întâlniri. Conform acesteia, participanţii vor avea
parte de aranjamentele de călătorie şi pregătirea referitoare la conţinuturi şi oferă cadrul temporal
pentru toate activităţile. Câtă vreme agenda este atât de importantă, capitolul de mai jos tratează
acest aspect.
Distribuirea şi adunarea de alte informaţii şi documente
Nu uitaţi nici să distribuiţi toate documentele, informaţiile şi datele pentru pregătirea întâlnirii din
timp. De aceeaşi importanţă este şi adunarea şi analizarea datelor şi comunicărilor tuturor
partenerilor în legătură cu întâlnirea (numărul şi numele participanţilor, nevoile lor speciale etc.).
Este recomandat să folosiţi formulare standardizate pentru înscrierea la întâlnire (vedeţi mai jos).
Scaunul la întâlniri
De obicei, una sau cel mult două persoane conduc întâlnirea. El/ea trebuie să aibă competenţe
lingvistice (străine) adecvate, dar şi competenţe de bază de moderator (= cum să prezinte, adune,
structureze şi să evalueze informaţii/date, cum să coordoneze grupul să lucreze împreună într-o
atmosferă relaxată etc.).
Diversitatea culturală, codul vestimentar şi adresările formale sau personale
Diversitatea culturală este întotdeauna o chestiune importantă în managementul de proiect şi chiar
şi atunci când se planifică o întâlnire. Deşi stereotipiile ţărilor şi ale culturilor sunt demonstrate din
când în când prin unele reprezentative, aţi fi surprinşi cât de puţine interferenţe în managementul
proiectului sunt determinate cultural (sunt câteva, dar nu multe, în orice caz, şi în principal par săşi
aibă rădăcinile în dispoziţiile personale, indiferent de ţara din care provine o persoană).
Cu toate acestea, trebuie observat cu claritate, dacă diversitatea culturală poate interveni sau nu
în aranjamentele pentru întâlnirile de proiect, pentru a vă putea pregăti corespunzător (ex. când
stabiliţi „ora convenabilă pentru cină” veţi primi probabil un interval cuprins între orele 18.00 şi
22.00, mai ale dacă întrebaţi un scandinav sau un spaniol - apropo: 19.30-20.30 este intervalul
obişnuite pentru astfel de cine!)
Vestimentaţia adecvată este şi ea întotdeauna o chestiune interesantă când vă prezentaţi la o
întâlnire de proiect. În mod normal, nu există reguli formale şi toată lumea apare cum doreşte şi
cum se simte confortabil, şi de aceea este greu de oferit recomandări. De obicei, întâlnirile din
nordul Europei sunt mai puţin formale decât cele din sudul Europei, dar până la urmă nu puteţi fi
sigur de nici de acest lucru. Un indicator mai puternic ar putea fi ocazia întâlnirii – o conferinţă
publică poate cere vestimentaţie diferită faţă de îmbrăcămintea la un tur pentru vizitarea
obiectivelor turistice.
Un alt domeniu sensibil în regulile de conversaţie europene este când şi cum să se folosească
adecvat formulele de adresare formală. Datorită poziţiei puternice a Europei în managementul de
proiect UE, de obicei, membrii grupului de proiect îşi spun pe nume, fără să se folosească titluri sau
denumiri oficiale, ceea ce uşurează foarte mult comunicarea în cadrul unui grup. Dar nu faceţi din
asta o regulă şi cădeţi de acord asupra acestui comportament informal cu întregul grup de proiect.
Listă de prezenţă
Pentru a păstra o evidenţă a celor prezenţi la întâlnire, a absenţilor motivat sau nemotivat, trebuie
pregătită o listă de prezenţă, care trebuie semnată de toţi participanţii în fiecare zi de lucru (a se
vedea mai jos).
Minutele
Pe măsură ce programul deschide o întâlnire, minutele se scurg prin îndeplinirea a două cerinţe:
Uşurarea poverii partenerilor proiectului de a-şi acorda minute ei înşişi şi garantarea că toţi
partenerii au aceleaşi rezultate şi concluzii în scris ca bază pentru următoarele activităţi. Minutele
127

trebuie structurate, concentrate pe esenţial, dar nu prea târziu, după ce întâlnirea a fost trimisă
partenerilor. (pentru exemplu a se vedea mai jos)
Evaluarea
Ca toate celelalte părţi importante ale proiectului dumneavoastră, şi întâlnirile de proiect trebuie
să fie obiect al evaluării. De vreme ce aveţi unica posibilitate de a vorbi cu toţi partenerii faţă în
faţă şi să observaţi grupul de proiect în timp ce lucrează, interviurile şi observaţia par a fi
mijloacele de evaluare cele mai potrivite; totuşi, bineînţeles că şi folosirea chestionarelor scrise
poate conduce la rezultate satisfăcătoare. (pentru detalii, a se vedea capitolul următor)
Exersaţi
7.2.2. Şabloane pentru implementarea cu succes a întâlnirilor de proiect
Mai jos găsiţi formularul de înregistrare folosit în întâlnirea de deschidere a proiectului AESAEC, iar
pe pagina următoare găsiţi un exemplu de listă de prezenţă. Vă rugăm să priviţi cu atenţie ambele
documente pentru a stabili dacă sunt potrivite sau nu pentru a aduna toate datele şi informaţiile
necesare Aveţi sugestii suplimentare referitor la conţinut şi/sau design Luaţi-vă libertatea de a
elabora propriul dumneavoastră model!
AESAEC
(141757-2008-LLP-AT-GRUNDTVIG-GMP)
Formular de înregistrare pentru prima întâlnire transnaţională din Austria
9 – 11 Nov. 2008
Numele organizaţiei
participante:
Numele participantului (lor):
Numărul(le) de telefon a(le)
participantului(lor):
Adresă(e) de e-mail a(le)
participantului(lor):
Data şi timpul aprox. al sosirii:
(vă rugăm să luaţi notă că ne întâlnim
duminică, 9 nov. la aeroportul din
Graz între 4 pm-6 pm)
Data plecării:
(un autobuz vă va transfera înapoi la
aeroport marţi, 11 nov. nu mai târziu
de ora 4 pm)
Dacă aveţi nevoi, dorinţe etc.
speciale vă rugăm să indicaţi:
(ex. Meniu dietetic, cameră de hotel
pentru fumători etc.)
Mijloc de transport:
(vă rugăm bifaţi) avion tren maşină altele:
___________
Vă rugăm returnaţi acest formular la office@auxilium.co.at până la
19 septembrie 2008 cel târziu (se poate şi mai devreme)
VĂ MULŢUMIM FOARTE MULT!
128

Modul 7 – Cum să implementaţi cu succes un proiect
Listă de prezenţă pentru întâlnirea de proiect
Ziua 1
Proiect:
Întâlnire în:
________________________________________________________________
Data (de la-până la)
Numele
participantului
Organizaţia
Observaţii (dacă
există)
Semnătura
129

Exersaţi
Vă rugăm observaţi mai jos versiunea foarte scurtă a programului real şi minutele acordate în mod
real la întâlnirea de deschidere a AESAEC. Priviţi din nou cu atenţie şi discutaţi despre elementele şi
structura sa. Corespund unele celorlalte În opinia dumneavoastră, cum poate fi îmbunătăţit
AESAEC – Întâlnirea de deschidere
10 noiember 2008 / Graz/Kukmirn (AT)
Hotel Nagler, A-7543 Kukmirn, Tel+Fax: +43-3328-32xxx; www.nagler.cc
P R O G R A M
LUNI, 10 Noiembrie
Timp Activitate Partener(i) implicaţi
09:00 Deschiderea oficială a proiectului Auxilium / AT
09:05 Facem cunoştinţă unii cu alţii – prezentarea şi
introducerea tuturor partenerilor (max.
5min/organizaţie!!!)
09:45 Sumarul AESAEC –principalele aspecte şi
rezultate aşteptate
11:00 Pauză de cafea
11:15 Ateliere de lucru (în perechi) despre interesele şi
aşteptările partenerilor în proiect
Toţi partenerii
Auxilium şi toţi partenerii
Toţi partenerii
12:00 Prezentarea rezultatelor atelierelor de lucru Toţi partenerii
13:00 Prânz
14:00
Aspect contractuale, financiare şi administrative
(contracte, plăţi, rapoarte etc.)
15:00 Diseminare, valorificare şi trategie de impact
(planul de valorizare, potenţialul şi posibilităţile
partenerilor)
15:30 Evaluare şi strategia de asigurare a calităţii
(plan de evaluare, comentarii şi sugestii ale
partenerilor, strategie de comunicare etc.)
16:00 Următorii paşi şi realizări ale proiectului şi
discuţie pe întrebrări deschise
(responsabillităţi, sarcini, termene limită,
următoarea întâlnire etc.)
Auxilium
şi toţi partenerii
Auxilium
şi toţi partenerii
Auxilium
şi toţi partenerii
Auxilium
şi toţi partenerii
17:00 Evaluarea întâlnirii de proiect Toţi partenerii
18:00 Închiderea oficială a întâlnirii Toţi partenerii
20:00 Cină comună Toţi partenerii
130

Modul 7 – Cum să implementaţi cu succes un proiect
Minute
AESAEC – Întâlnirea de deschidere
10 Noiembrie 2008 / Graz/Kukmirn (AT)
AT / Auxilium
AT / VHS Graz
DK / Fritid &
Samfund
ES / ASAEL
Dl. Michael Schwaiger
Dl. Georg Müllner
Dna. Christina
Pusswald
Dl. Max Reisinger
Dl. Steffen Hartje
Dl. Carlos Franco
Dna. Marta Munoz
IT / Obbiettivo
Formazione
RO / SEC Soros
SI / 3rd Age
University
Dna. Patrizia Giorio
Dna. Arianna Neri
Dna. Csilla Lázár
Dl. Gusztav Balazs
Dna. Dušana Findeisen
Dna. Alenka Hebar
Luni, 10 Noiembrie
Deschidere Oficială & Prezentarea partenerilor
După deschiderea oficială a proiectului de către Michael Schwaiger/Auxilium, toţi partenerii de proiect şi-au prezentat
organizaţiile
Sumarul AESAEC
Michael Schwaiger/Auxilium prezintă principalele aspecte ale proiectului AESAEC :
Conceptul de pregătire: Conceptul de pregătire se bazează pe învăţare în locaţii inedite, învăţare multi-senzorială şi
învăţare practică
Curs de pregătire: materialele The core materials will be available in writing – a booklet will be produced
Pregătiri-pilot: Ptrgătirile-pilot vor fi conduse prin cursuri de 5 cursanţi în vârstă de 60+; conform solicitării 4 real
life, propunerile
vor fi depuse la PEC; de vreme ce suntem 7 parteneri, va fi încurajată depunerea a 7 propuneri.
A doua întâlnire transnaţională va avea loc în Zaragoza/ES începând cu 25-26 mai 2009.
Logo-ul proiectului va fi realizat de SEC Soros, până pe 12 decembrie 2008.
Ateliere de lucru
S-au constituit trei grupe, cărora li s-a sugerat să se axeze pe următoarele aspecte ale Cursului de pregătire AESAEC:
Cele trei grupe au prezentat rezultatele atelierelor lor de lucru şi au sugerat următoarele module pentru Cursul de
pregătire AESAEC:
Grup 1:
Mobilitate, Interacţiune între instituţiile UE şi asociaţile UE pentru cetăţeni vârstnici şi înfrăţire de oraşe
Grup 2:
Trăsături commune/diferenţe între cetăţenii vârstnici din UE, persoanele în vârstă în viitor
Grup 3:
Bazat pe TIC, management de proiect şi abilităţi uşoare pentru cetăţenii vârstnici.
Aspect contractuale, financiare şi administrative
Georg Müllner/Auxilium discută aspectele referitoare la partea contractual, financiară şi administrativă a AESAEC:
Rapoartele financiare trebuie semnate; copiile după facturi trebuie ataşate.
Facturile pentru costurile de subcontractări trebuie să cuprindă numele şi numărul proiectului, numele
subcontractatului, suma
de plată, , servicii subcontractate, data şi locul semnăturii.
Amendamentele bugetului pot fi făcute mai târziu în proiect, dar nu la începutul proiectului
Asigurarea calităţii şi strategii de evaluare
Michael Schwaiger/Auxilium discută despre activităţile de evaluare şi despre ritmul proiectului.
Diseminare, valorizare şi strategie de impact
În legătură cu proiectul, au fost discutate următoarele activităţi şi produse:
ENTER (proiectul AESAEC a fost deja înregistrat în reţeaua ENTER)
Adresa de email:
Vă rugăm oferiţi o listă cu emailurile organizaţiilor experte naţionale şi internaţionale (min. 10/partener)
până pe 15 ianuarie 2009)
Buletin informativ
Prima apariţie a buletinului informativ a AESAEC va fi publicat în ianuarie 2009.
Pliante AESAEC:
Partenerii de proiect au căzut de acord să realizeze pliantele AESAEC cel târziu până în mai 2009.
Orice alte probleme
Evaluarea întâlnirii de deschidere şi Faza 1 de proiect (în timpul întâlnirii au fost oferite partenerilor chestionare pe
suport de hârtie, care vor fi trimise miercuri şi în versiune electronică, ca după accea să fie returnate la Auxilium până
pe
21 noiembrie 2008.
Închiderea oficială a întâlnirii
131

Unitatea 7.3.
Sumarul unităţii
Obiective
Monitorizarea şi evaluarea
• Înţelegerea de bază a ciclurilor de lucru în managementul de proiect
• Identificarea obiectelor, a metodelor, a instrumentelor şi a
participanţilor evaluării
• Motive pro şi beneficii din evaluare
• Prezentarea instrumentelor de evaluare
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să identificaţi şi să stabiliţi obiectele importante de evaluat
• Să luaţi în consideraţie interesele şi nevoile părţilor şi experţilor
implicaţi în procesele de evaluare
• Să proiectaţi o schiţă a planului de evaluare
• Să folosiţi instrumente alese pentru evaluarea managementului de
proiect
Nu există fapte, doar interpretări. (Friedrich Nitzsche)
Pregătire:
Când se vorbeşte despre monitorizare şi evaluare, mulţi se gândesc la
pregătirile experimentale complexe din procesele ştiinţifice. Totuşi, viaţa
noastră cotidiană este plină cu procese de evaluare mai mult sau mai puţin
întocmite, mai mult sau mai puţin dirijate şi mai mult sau mai puţin
profesioniste. Ce tipuri de procese de evaluare puteţi identifica în viaţa
dumneavoatră cotidiană şi ce beneficii aveţi în urma lor
7.3.1. Ciclul de proiect şi obiectivele evaluării
Ascultaţi /Citiţi / Discutaţi/Exersaţi
ACȚIONEAZĂ
(ACT)
VERIFICĂ
(CHECK)
PLANIFICĂ
(PLAN)
ÎNTREPRINDE
(DO)
În parte stângă, observaţi ciclul PDCA introdus de Williams
Edwards Deming, un pionier american în managementul
calităţii. Este unul dintre conceptele cele mai folosite pentru
a descrie ciclul periodic al evoluţiei în managementului de
proiect. Vă rugăm să aflaţi, folosind surse suplimentare, ce
este mai exact ciclul PDCA, apoi discutaţi dacă sunteţi de
acord sau nu că procesele de dezvoltare urmăresc această
structură.
Urmărind ipoteza conceptului PDCA, managementul de proiect trece permanent printr-o serie de
procese de evaluare, care ajută la îmbunătăţirea calităţii rezultatelor sale şi garantează
implementarea generală cu succes a proiectului. Astfel, evaluarea este un element integrator şi
obligatoriu în cele mai multe dintre proiectele UE – iar CE aprobă cu greutate o solicitare sau un
raport de proiect fără suficiente dovezi a unui sistem adecvat de management al calităţii.
Pentru a stabili un concept de evaluare promiţător, este important să conştientizaţi că există foarte
multe obiective ce pot fi evaluate în cadrul unui proiect. Tabelul de mai jos oferă o imagine de
ansamblu (vă rugăm să luaţi notă de faptul că majoritatea obiectelor nu pot fi alocate selectiv; de
ex. o întâlnire de proiect poate fi trecută în toate cele patru clase).
132

Modul 7 – Cum să implementaţi cu succes un proiect
Obiectele evaluării
organizare proces rezultate impact
planificare şi
management
alcătuirea parteneriatului
devotament
dreptul de proprietate
co-ordonare şi
management
ritmul şi managementul
timpului
metode de lucru
întâlniri de proiect
fluxul comunicării şi al
informaţiei
monitorizare şi evaluare
website
materiale de studiu
manuale
conferinţe şi evenimente
publice
vizite/faze de mobilitate
dezvoltarea reţelei
feedback-ul naţional şi
transnaţional pe proiect şi
materiale de la grupuriţintă/utilizatori
finali
relevanţi
implicarea şi interesul
părţilor importante şi a
celor care iau decizii
(politice)
managementul crizelor şi
a conflictului
lecţii învăţate
altele
diseminare
lecţii învăţate
altele
materiale de diseminare
(pliante, postere etc.)
transfer de informaţie şi
schimb de bune practici
rapoarte oficiale la CE
lecţii învăţate
altele
folosirea sustenabilă a
rezultatelor proiectului
după terminarea
proiectului
realizarea de reţele
sustenabile după
terminarea proiectului
proiecte viitoare sau alte
cooperări
Dreptul proprietăţii
intelectuale
Comercializare şi scenarii
post-proiect
altele
Pe cât de complexe sunt obiectivele evaluării, pe atât de variate sunt metodele şi instrumentele de
evaluare existente. În mod ideal, în propriul concept de evaluare, sunt folosite diferite metode şi
instrumente pentru evaluarea proiectului dumneavoastră privind anumite obiective şi niveluri
(satisfacerea permanentă a nevoilor şi cerinţelor speciale).
Ascultaţi /Citiţi / Discutaţi/Exersaţi
7.3.2. Mijloace şi participanţi ai evaluării
Mai jos, regăsiţi un sumar al celor mai importante metode şi instrumente folosite în evaluarea
proiectului. Le cunoaşteţi pe toate Aţi încercat vreunele dintre ele şi le cunoaşteţi punctele tari şi
slabe Care credeţi că sunt cele mai potrivite pentru a evalua obiectivele mai sus indicate şi de ce
official
reports
questionn
aires
Experts
analyses
diary
notes
surve
pilot /
focus
groups
int
desk
research
document
s approval
observati
ons
improvem
ent
133

O largă varietate de obiective pentru evaluarea proiectului cer şi o serie largă de experţi şi
participanţi diferiţi, implicaţi şi interesaţi de procesul de evaluare. Puteţi să vă gândiţi şi la alţi
experţi şi participanţi la procesul de evaluare Ce evaluează şi care sunt interesele lor în procesul
de evaluare
experţi / participanţi
Parteneriat
La ce sunt buni să evalueze Ce ar
trebui să evalueze
Ce aşteaptă de la evaluare
Care sunt beneficiile lor
CE/EACEA
Grup-ţintă/utilizatori finali
Participanţi,
Persoane care iau decizii
politice
Susţinători externi ai
proiectului UE
Experţi în evaluare
internă/externă
Alţii:______________
134

Modul 7 – Cum să implementaţi cu succes un proiect
Ascultaţi /Citiţi / Discutaţi/Exersaţi
7.3.3. Instrumente utile de evaluare
Următoarele instrumente vă pot oferi un exemplu despre cum pot funcţiona, arăta şi lucra
instrumentele de evaluare. Aveţi libertatea de a le copia sau de a le modifica şi de a le folosi pentru
scopuri proprii.
Evaluarea fazelor proiectului: Acest document vă poate ajuta să strângeţi feedback-ul de la
parteneri, să aflaţi dacă toată lumea este sau nu fericită cu evoluţiile recente ale proiectului;
suplimentar, toată lumea îşi poate exprima impresiile, sentimentele şi opiniile generale în ceea ce
priveşte acest proiect!
EVALUAREA FAZEI DE PROIECT
Faza proiectului de la: __/__ până la __/__
Numele
organizaţiei:_____________________
TEMĂ
Raport/Comentarii
1.1. Vă rugăm să descrieţi pe scurt activităţile întreprinse de
dumneavoastră în acest proiect până acum (Referitor la
diseminarea activităţilor vă rugăm să vedeţi 1.3.)
1.2. După părerea dumneavoastră, există devieri în cursul
acestor activităţi conform propunerii şi/sau aşteptărilor
dumneavoastră
1.3. Ce activităţi de diseminare aţi implementat deja
dumneavoastră
1.4. Credeţi că există un acord comun în ceea ce priveşte
scopurile proiectului şi unde conduce acesta
1.5. Cum apreciaţi cantitatea şi calitatea comunicării la
întâlniri
1.6. Cum apreciaţi cantitatea şi calitatea produselor dezvoltate
până acum
1.7. Ce părere aveţi despre transparenţă în proiect şi procesele
sale
1.8. Simţiţi vreo ameninţare sau vreun risc a proiectului până
acum
1.9. Vă simţiţi confortabil în grupul de proiect Aveţi senzaţia că
puteţi contribui la toate nivelurile proiectului şi că sunteţi
respectat de către toţi ceilalţi parteneri ai proiectului
1.10. Dacă doriţi să comentaţi şi despre altceva sau ceea ce ar
trebui să mai ştiţi pentru a continua cu munca proiectului
dumneavoastră, vă rugăm să ne informaţi!
135

Evaluarea întâlnirilor de proiect: Evaluarea întâlnirilor de proiect sau faza de mobilitate este
obligatorie în fiecare proiect transnaţional. Următorul instrument vă poate fi de folos.
Titlul proiectului:
Obiectivul evaluării:
Organizare:
Întâlnire de proiect
Vă rugăm să vă exprimaţi opinia referitoare la întâlnirea de proiect, folosind sistemul de notare de
mai jos, şi să oferiţi evaluatorului şi câteva comentarii scrise!
= foarte pozitiv; = pozitiv; = niciuna(l); = negativ; = foarte negativ; NA= nu se aplică
Aspecte NA Comentarii:
Î1) Aţi fost mulţumit de pregătirile pentru această întâlnire (Ex.
cantitatea şi calitatea fluxului de informaţii dinaintea întâlnirii;
managementul comunicării de la promotor şi/sau hotel etc.)
Î2) Aţi fost mulţumit de sala de seminar
(Ex. locaţie, echipament, mărime, aranjarea meselor etc.)
Î3) Aţi fost mulţumit de programul întâlnirii
(ex. organizarea timpului, implicarea partenerilor, cât de adecvate au
fost metodele şi aspectele etc.)
Î4) Aţi fost mulţumit de toate informaţiile şi materialele pe care
le-aţi primit în timpul întâlnirii referitoare la conţinutul şi
structura proiectului (Ex. planuri de lucru, de diseminare şi de
evaluare; scopurile şi obiectivele proiectului etc.)
Î5) Aţi fost mulţumit de toate informaţiile pe care le-aţi primit în
timpul întâlnirii referitoare la aspectele financiare şi
administrative ale proiectului (Ex. informaţii despre sistemul de
raportare, contracte, plăţi, bugete etc.)
Î6) Aţi fost mulţumit de toate informaţiile pe care le-aţi primit în
legătură cu următorii paşi ai proiectului şi ştiţi ce fel de
contribuţie se aşteaptă de la dumneavoastră
Î7) Aţi fost mulţumit de atmosfera de lucru în timpul întâlnirii
(Ex. A avut toată lumea oportunitatea şi şansa de a contribui adecvat şi
egal la această întâlnire de proiect Au fost ascultate şi respectate
opiniile tuturor Etc.)
Î8) Aţi fost mulţumit de modul în care a decurs întâlnirea
(Ex. comunicare, abilităţi de moderare şi de socializare; managementul
timpului/crizelor/conflictului etc.)
Î9) Aţi fost mulţumit de cantitatea şi calitatea contribuţiei
celorlalţi parteneri la această întâlnire
Î10) Aţi fost mulţumit de activităţile sociale şi viaţa socială a
acestei întâlniri
Î11) Credeţi că întâlnirea a fost, în general, de succes Credeţi că
grupul de proiect a reuşit să atingă rezultate relevante şi să
progreseze în munca sa
Î12) După impresiile şi experienţele dumneavoastră de la
întâlnirea de deschidere şi din faza de început, credeţi în
continuare că a fost o idee foarte bună să vă alăturaţi acestui
proiect
Ce aşteptaţi pozitiv:
Î13) Privind înainte la următorii paşi ai proiectului, credeţi că
proiectul va evolua pozitiv sau negativ
(Ex. Ce fel de ameninţări, riscuri, dar şi şanse, oportunităţi etc. vedeţi
Trebuie făcut, schimbat, evitat etc. ceva, ca să fiţi mai fericit cu acest
proiect)
Ce aşteptaţi negativ:
Î14) Dacă doriţi să adăugaţi ceva sau dacă nu a fost menţionat
vreun aspect relevant în acest chestionar, vă rugăm să folosiţi
spaţiul alăturat:
Vă mulţumim foarte mult pentru efortul dumneavoastră!
136

Modul 7 – Cum să implementaţi cu succes un proiect
Instrument de monitorizare a procesului de lucru: Următoarea grilă de evaluare vă poate ajuta să aveţi o mai bună imagine
generală a procesului de lucru în proiectul dumneavoastră. La sfârşitul zilei, aceasta este cea mai importantă sarcină a unui
manager de proiect! Instrumentul este uşor de folosit: Treceţi în partea stângă (roz) a grilei toate sarcinile şi rezultatele
aşteptate în ordine cronologică, şi verificaţi-le prin note şi comentarii în parte dreaptă (albastră), dacă sunt sau nu
îndeplinite la timp şi conform cadrului stabilit de propunere sau de parteneriat.
Instrument de monitorizare a procesului de lucru
Sarcini/rezult
ate aşteptate
Scurtă
descriere
(dacă e
necesar)
Termenlimită
Parteneri
implicaţi
Statut
(ex. deja început, în curs, terminat,
anulat; comentarii etc.)
137

Unitatea 7.4.
Sumatul unităţii
Obiective
Diseminare şi valorizare
• Participanţi, beneficii şi riscuri ale activităţilor de diseminare şi
valorizare
• Metode şi activităţi de diseminare potrivite
• Elemente relevante ale conceptelor de diseminare şi valorizare
• Evaluarea metodelor şi a activităţilor de diseminare potrivit preferinţelor
indivizilor lor, a raportului cost-beneficiu, a suficienţei şi a fezabilităţii
La sfârşitul acestei unităţi, veţi fi capabili:
• Să identificaţi metode şi instrumente relevante de diseminare şi
valorizare
• Să luaţi în consideraţie interesele şi nevoile participanţilor în conceptul
dumneavoastră de diseminare şi valorizare
• Să proiectaţi o schiţă a planului de diseminare
• Să utilizaţi un instrument pentru a controla implementarea planului
dumneavoastră de diseminare
Dacă aş rămâne doar cu un singur dolar, l-aş cheltui pe relaţii publice. (Bill Gates)
Pregătire:
Aţi întreprins vreodată vreun tip de activitate de diseminare în legătură cu
fonduri UE Vă rugăm să faceţi schimb de experienţe în cadrul grupului şi să
discutaţi dacă merită sau nu să fie finanţate astfel de activităţi de diseminare.
7.4.1. Beneficii şi riscuri ale activităţilor de diseminare
Exersaţi
Diseminarea este un aspect important în managementul de proiect UE şi fiecare grup de proiect
este, de obicei, obligat să ofere CE un concept de diseminare sau cel puţin să demonstreze
implementarea activităţilor de diseminare, adecvate cantitativ şi calitativ. Vă rugăm încercaţi să
aflaţi care sunt interesele şi beneficiile, dar şi riscurile şi ameninţările pe care le are diseminarea
pentru fiecare parte implicată într-un proiect UE:
Activităţi de diseminare
Interese şi beneficii
Parte
Parteneriat
Activităţi de diseminare
Riscuri şi ameninţări
CE/EACEA
Grup-ţintă
/utilizatori finali
Participanţi, persoane care
iau decizii politice,
susţinători externi ai
proiectului UE
media
Publicul general
Alţii:______________
138

Modul 7 – Cum să implementaţi cu succes un proiect
Planificarea şi evaluarea diseminării: Următorul tabel vă poate ajuta să luaţi în consideraţie cât
mai multe metode şi mijloace de diseminare posibile. Fiţi creativi şi gândiţi-vă bine la propriile
potenţiale şi posibilităţi (aţi fi surprins cât de multe şi variate pot fi). Încercaţi, de asemenea, să vă
asumaţi beneficiile şi şansele, dar şi riscurile şi ameninţările fiecărei activităţi de diseminare şi
încercaţi să împărţiţi responsabilităţi şi activităţi în cadrul parteneriatului. În sfârşit, trebuie să fiţi
capabil să selectaţi acele activităţi care sunt cele mai eficiente şi realiste pentru a fi
implementate!
Metode şi mijloace de diseminare
Ce putem şi ce ar trebui să facem Cine ce
poate face
Emailuri, grupuri de email
Întâlniri /Mese rotunde
Comunicate de presă, articole
TV / radio
Website al proiectului
Pliante
Postere
Imprimate de documente
(manuale, studii etc.)
DVD / CD ROM
Pilotare / testare
Relaţionare / Lobby
Organizare de ateliere de lucru, de conferinţe, de
evenimente publice
Prezentare la ateliere de lucru, conferinţe, evenimente
publice organizate de alţii
Platforme şi reţele de diseminare
Implementare sustenabilă şi utilitate
Relaţie publică profesională manager/expert
Acord asupra Dreptului Proprietăţii Intelectuale pentru
comercializarea produselor proiectului
Altele: ____________
Altele: ____________
139

Exerciţii
Inventaţi un proiect UE sau realizaţi unul real (găsiţi unul pe internet sau alegeţi unul pentru care
doriţi să aplicaţi ) şi proiectaţi un concept de diseminare prin completarea tabelului de mai sus.
Încercaţi să rămâneţi în consideraţiile şi presupunerile dumneavoastră cât mai realişti posibil. Când
elaboraţi un concept de diseminare trebuie să luaţi în consideraţie întotdeauna cerinţele şi
standardele diseminării ale fondurilor UE autentice pentru care aplicaţi. Vă rugăm găsiţi
documentele relevante (ex. formular de solicitare, apel, linii directoare pentru solicitanţi etc.) şi
analizaţi ce este solicitat referitor la acest aspect.
Găsiţi un proiect finanţat de UE din ţara dumneavoastră, dacă este posibil din imediata apropiere a
mediului dumneavoastră. Fiţi atenţi la metodele, instrumentele şi eforturile sale de diseminare.
Contactaţi organizaţia responsabilă cu acest proiect şi încercaţi să stabiliţi o întâlnire în urma căreia
să puteţi fi informat despre acest proiect. Întrebaţi-l, de asemenea, pe managerul de proiect despre
experienţele sale în legătură cu activităţile de diseminare şi valorizare şi dacă poate sau nu să vă
ofere câteva recomandări şi indicii despre cum să diseminaţi şi să valorizaţi adecvat.
Indicii pentru activităţi suplimentare în sprijinul implementării modulului
Folosiţi oportunitatea de a părăsi sala de curs sau aduceţi persoane din exteriorul grupului
de studiu cât de des posibil (ex. manageri de proiect experimentaţi, vizitaţi activităţi de
diseminare ale proiectelor UE etc.)
Nu uitaţi să lucraţi şi să învăţaţi cât de creativ şi activ posibil şi să folosiţi orice sursă media
necesară şi rezonabilă.
Referinţe şi alte surse utile pentru informare continuă
Adam, Tammy/Means, Jan/Spivey, Michael (2007): The Project Meeting Facilitator: Facilitation Skills to Make the Most of
Project Meetings. San Francisco: John Wiley & Sons.
Bienzle, Holger (Ed.) (2001): A Survival Kit for European Project Management. Advice for Coordinators of Centralised
Socrates Projects. 2nd edition: For projects of selection round 1-3-2001 and later. Wien. Büro für Europäische
Bildungskooperation/SOKRATES.
Browaeys, Marie-Joelle/Price, Roger (2008): Understanding Cross-Cultural Management. Harlow. Pearson Education Ltd.
Dussap, Anne/ Merry, Peter (2000/2008): Managementul de proiect. T-Kit N°3. Strasbourg. Editura Consiliului Europei.
ECOTEC (2008): Cost-effectiveness Analysis of Dissemination and Exploitation Actions. A Final Report to DG Education and
Culture of the European Commission under the framework contract on evaluation and related services. ECOTEC.
Birmingham.
European Platform for Dutch Education (2005): Grundtvig Learning Partnership Navigator. Your Guide to European
Cooperation in Adult Learning. Haga/Alkmaar.
Lientz, Bennet P./Rea, Kathryn P. (2003): International Project Management. Londra. Academic Press.
Marr, Steve (2009): Effective Leadership of Meetings. (www.womentodaymagazine.com/career/goodmeeting)
Murphy, Own J. (2005): International Project Management. Londra. Thomson Learning.
Raittila, Hannu (2001): Canal Grande. Werner Söderström Osakeyhitö. Helsinki.
Tilkin, Guy/Biesen, Alden (2007): Auto-evaluarea proiectului tău. Cum facem Cum ştim Ce facem mai departe Prezentare
la Întâlnirea Coordonatorilor pentru proiecte Grundtvig1 organizată de EACEA în Brussels 2007.
www.adam-europe.eu (Platforma de diseminare pentru proiecte Leonardo da Vinci)
www.bpb.de/fsd/europapuzzle/puzzle_flash1.html
www.deming.org/ (Institutul W. Edwards Deming)
www.eacea.ec.europa.eu (Agenţia Executivă a Educaţiei, Audiovizualului şi a Culturii)
www.ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc1208_en.htm (Lista tuturor Agenţiilor Executive pentru
Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii)
www.ecotec.com (AN britanică pentru LLP)
www.enter-network.eu (Reţeaua Europeană pentru Transfer şi Exploatare a rezultatelor proiectelor UE)
www.ezinearticles.com/Intercultural-Management&id=24218 (articole de management intercultural)
www.ipma.ch (Asociaţia Internaţională a Managementului de Proiect)
www.pmi.org (Institutul Managementului de Proiect)
www.skype.com (sursă de comunicare pe internet/telefon deschisă şi gratuită)
www.sokrates.at/download/survivalkit/inhalt (Kit pentru managementul de proiect UE)
www.yourchildlearns.com/mappuzzle/europe-puzzle.html (puzzle EU)
140

Glosar - AESAEC
Acord de finanţare
Acronim
Agenţie Naţională
Agenţie Naţională
Apel pentru propuneri
Asociaţii
Autenticitate
Beneficiar
Bună practică
Calitatea managementului
Cetăţenie
Cetăţenie activă
Cetăţenie europeană activă
CE
Coordonator de proiect
Contractarea unei burse, stabilirea unor termeni şi condiţii şi reguli financiare
care se aplică; contractul este semnat de către beneficiarul proiectului şi de
organizaţia finanţatoare.
Acronimele si iniţialele sunt abrevieri care se formează prin folosirea iniţialelor
unei fraze sau ale unui nume. Aceste iniţiale pot fi pur şi simplu litere (ex.
ONU) sau părţi ale unor cuvinte (ex. Benelux).
Organism oficial la nivel naţional (în fiecare din ţările eligibile) responsabil cu
coordonarea şi implementarea unei game variate de programe europene în
numele UE şi EACEA.
Agenţiile Naţionale sunt organisme oficiale situate în toate ţările responsabile
pentru managementul diferitor programe europene din domeniul educaţiei,
culturii şi audiovizualului la nivel naţional.
Apelurile prezintă începutul oficial pentru solicitarea de finanţare din partea
UE, realizate de obicei de Comisia Europeană sau organisme publice similare;
un astfel de apel include informaţii detaliate referitoare la obiectivele,
ţelurile, grupurile ţintă, cadrele financiare ale unor fonduri şi prezintă
documentele necesare publicului general.
Conexiunea mentală a ideilor, gândurilor, planurilor, etc.… prin care cineva se
ridică cu ajutorul altcuiva.
Se referă la veridicitatea şi credibilitatea originilor, atribuţiilor,
angajamentelor, sinceritatea, devotamentul şi intenţiile.
Organizaţia, consorţiul sau persoana care beneficiază în mod direct de
finanţare UE şi care este partenerul contractant oficial al organismului de
finanţare. În cadrul unui proiect UE cu două sau mai multe organizaţii, acesta
este de obicei promotorul sau partenerul lider care este totodată şi responsabil
pentru solicitare, implementarea proiectului şi raportarea unui proiect.
Cel mai eficient (efort mai redus) şi folositor (cele mai bune rezultate) mod de
a îndeplini o sarcină, bazată pe proceduri repetitive, care s-au demonstrat dea
lungul timpului unui număr mare de persoane.
evaluarea
Statutul de a fi cetăţean al unei comunităţi sociale, politice sau naţionale.
Este un concept introdus încă din Grecia antică, referitor la cum pot cetăţenii
să participe activ la tot felul de acţiuni ale comunităţii, la nivel social sau
politic. Deseori, această participare se bazează pe un angajament voluntar,
pentru binele societăţii.
Adaptarea conceptului antic de către Uniunea Europeană promovează
interacţiunea şi participarea tuturor cetăţenilor europeni la o construirea
unei Europe mai unite şi mai bogate prin diversitatea culturală, creând o
identitate europeană, care să se bazeze pe o recunoaştere a valorilor, a
istoriei şi a culturii comune.
Comisia Europeană
De obicei, coordonatorul şi beneficiarul proiectului este una şi aceeaşi
persoană/organizaţie; în cadrul unor programe, este posibil să existe un
beneficiar şi un coordonator, care reprezintă managementul şi suportul
administrativ.
142

Glosar - AESAEC
Coerenţă
Coeziune
Coeziune socială
Comisia Europeană (CE)
Comunicare non-verbală
Comunicare verbală
Comunitatea Economică
Europeană (CEE)
Conducere
Consiliul Uniunii Europene
Contractor
Cros-fertilizare (eco-fertilizare)
Democraţie participativă
Diseminare
Diversitate culturală
În accepţiunea lingvistică, aceasta se referă la organizarea logică a unui
conţinut textual.
În accepţiunea lingvistică, aceasta se referă la structura gramaticală a unei
limbi.
Coeziunea socială este un termen folosit în politicile sociale, sociologie şi
ştiinţele politice pentru a descrie relaţiile sau „lipiciul“care unesc oamenii
într-o societate, mai ales în contextul diversităţii culturale.
Comisia europeană este organul executiv al Uniunii Europene, având rolul de a
întocmi proiecte de legi şi de a monitoriza aplicarea acestora. Comisia este un
organ al Comunităţilor Europene, independent de statele membre, având deci
un caracter cu adevărat supranaţional.
Este percepută de obicei ca procesul de comunicare prin trimiterea de semnale
sau mesaje non-verbale. Comunicare non-verbală se poate realiza prin gesturi,
atingeri, limbajul trupului sau contact vizual.( vezi de asemenea comunicarea
verbală)
Comunicare bazată pe utilizarea comunicării scrise sau verbale. (vezi de
asemenea comunicare non-verbală)
Organizaţie internaţională care a funcţionat din 1958 până în 1993;
precursoarea UE.
Se foloseşte pentru dirijarea unei echipe, ca de exemplu, un grup de proiect,
internaţional; chiar dacă este bazat pe participarea tuturor partenerilor de
proiect, de obicei fiind un grup lider în fiecare grup (de obicei promotorul sau
coordonatorul).
Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de miniştri sau doar Consiliul) este
principala instituţie de decizie a UE. Este compus din douăzeci şi şapte de
miniştri (câte unul din fiecare stat).
beneficiarul
În managementul proiectului, aceasta înseamnă realizarea de obiective şi
scopuri prin acţiuni diferite şi complementare întreprinse de diferite
organizaţii şi / sau părţi interesate.
Uneori numită şi „democraţie directă”; un proces care accentuează larga
participare a alegătorilor la operaţii în sensul sistemului politic. Democraţia
reprezentativă tinde să limiteze participarea cetăţeanului la procesul
electoral, lăsând guvernarea pe mâna politicienilor. Democraţia participativă
se străduieşte să creeze posibilităţi tuturor grupurilor politice pentru a aduce
contribuţii semnificative în luarea deciziilor, şi încearcă să lărgească gama de
oameni care au acces la astfel de oportunităţi.
Activitate de relaţionare cu publicul în legătură cu un proiect cu rezultatele
sale, cu scopul general de a informa şi a atrage câţi mai mulţi participanţi,
domenii cheie, organizaţii sau cetăţeni în general. (vezi de asemenea
exploatare, impact, valorizare)
Diversitatea culturală se referă la diversitatea societăţilor şi culturilor umane,
culturi din diferite regiuni, sau în întreaga lume. Aşa cum există diferenţe tot
mai evidente între oameni (precum limba, portul sau tradiţiile), există
totodată şi diferenţe semnificative în felul în care societăţile se organizează,
în ceea ce priveşte conceptul de moralitate şi al valorilor, şi felul în care ele
interacţionează cu mediul lor înconjurător.
143

Dreptul Proprietăţii
Intelectuale
Drepturile omului
EACEA
Educaţia adulţilor
Educaţie/învăţare formală
Educaţie/învăţare informală
Educaţie/învăţare non-formală
Efect multiplicator
Eligibilitate
Etapă
Euro
Evaluare
Exploatare
Pachet de drepturi exclusive asupra libertăţii de idei, atât artistice cât şi
comerciale.
„Toate fiintele umane se nasc libere si egale în demnitate si în drepturi.”
Drepturile şi libertăţile omului includ drepturile politice şi civile ca dreptul la
viaţă şi libertate, libertatea de exprimare, şi egalitatea în faţa legii; şi
drepturile economice sociale şi culturale, care includ dreptul la cultură,
dreptul la hrană, dreptul la muncă şi dreptul la educaţie. Drepturile Omului
sunt cuprinse fără caracter obligatoriu în Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului din 1948.
Agenţia Executivă pentru Educaţie, Cultură si Audiovizual este un organism
public responsabil pentru implementarea operativă a diferitor fonduri ale UE
(ex. Europa pentru cetăţeni, Învăţarea continuă, etc.).
Aceasta se referă la toate formele de educaţie non-profesională pentru adulţi,
chiar dacă este de natură formală sau informală. Un „adult”, în accepţiunea
Grundtvig, se referă la persoanele de peste 25 ani şi tinerii sub această vârstă
care nu mai fac parte din formele de educaţie iniţială din cadrul şcolilor sau a
sistemului educaţional universitar ale ţărilor eligibile.
Educaţia/Învăţarea care are loc în şcoli, universităţi sau instituţii de formare
profesională care conduce la obţinerea unei diplome sau unui certificat. (vezi
de asemenea Educaţia/Învăţarea informală şi Educaţia/Învăţarea nonformală).
Se găseşte peste tot, ca în familii, la locul de muncă, în ONG-uri, în trupele de
teatru, sau se pot referi la activităţi individuale acasă, ca cititul unei cărţi,
navigarea pe Internet, etc. Chiar dacă sunt în totalitate nestructurate, prin
educaţie informală se pot realiza competenţe importante şi cunoaştere. (vezi
de asemenea educaţie/învăţare formală; educaţie/învăţare non-formală)
Include educaţia/învăţarea opţională, deseori semi-structurată din cadrul
cercurilor de studiu, proiectelor sau grupurilor de dezbatere care avansează în
ritm propriu, fără o examinare formală sau recunoaştere la final. (vezi de
asemenea educaţia/învăţarea formală; educaţia/învăţarea informală).
Replică a altor persoane sau organizaţii în legătură cu abordarea, metodele şi
serviciile unui proiect, mai ales acolo unde există potenţial pentru transferul
lor pentru terţi, la grupele sau organizaţiile următoare.
Se referă la condiţiile care trebuiesc îndeplinite pentru a participa la programe
UE (ex. Ţările participante, grupul ţintă sau domeniul proiectului, statutul
organizaţiei solicitante).
În cadrul managementului de proiect, un punct de reper reprezintă sfârşitul
etapei care marchează finalizarea unui pachet de lucru sau faze, marcată tipic
printr-un eveniment la nivel înalt ca finalizarea, realizarea sau publicarea unui
document, o întâlnire transnaţională sau o conferinţă publică.
Euro (€) este moneda oficială a 16 din cele 27 de state membre ale UE. Aceste
state, cunoscute şi sub denumirea colectivă de Zona Euro sunt Austria, Belgia,
Cipru, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxembourg, Malta,
Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, şi Spania.
Se referă la calitatea managementului prin procesul de control, monitorizare şi
ajustare, centrat pe dezvoltarea de diferite proiecte la toate nivelurile (ex.
dezvoltarea produsului, cooperarea între parteneri, managementul timpului,
diseminarea activităţilor, etc.); aplicată în continuare la nivel înalt, evaluarea
este premisa esenţială pentru implementarea cu succes a oricărui proiect.
Utilizarea durabilă şi beneficiile care derivă din rezultatele proiectelor UE (ex.
prin implementarea şi utilizarea produselor sale, modificare a politicilor şi
regulilor, etc.); scopul principal al fiecărui proiect. (vezi de
asemeneadiseminare, impact, valorizare)
144

Glosar - AESAEC
Extindere
Fezabilitate
Flexisecuritate
Grundtvig
Grundtvig Iniţiativa privind
voluntariatul în Europa pentru
vârstnici (GIVE)
Holocaust
Impact
Inovaţie
Interculturalism
Învăţare pe tot parcursul vieţii
Îmbătrânire activă
Managementul proiectului
Memorie europeană activă
Acţiune de acceptate a noi state în Comunitatea Europeană şi UE
Comunică problemele indiferent dacă obiectivele proiectului pot fi realizate
sau nu.
Model economic care este o combinaţie dintre angajarea cu uşurinţă şi
concedierea muncitorilor şi beneficiile sociale ridicate – inclusiv educaţia
plătită – pentru şomeri.
Sub-program al învăţării continue care se axează pe tot felul de educaţii
generale (în contrast cu cea profesională, sistemul preuniversitar sau
universitar).
Iniţiativă nou implementată începând cu 2009 de către Comisia Europeană,
compuse dintr-o schemă de finanţare pentru sprijinirea proiectelor de
voluntariat pentru vârstnici, între organizaţiile locale, în cel puţin două state
participante la programul de învăţare continuă.
Holocaustul este termenul utilizat pentru a descrie genocidul faţă de milioane
de evrei în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, un program de
exterminare sistematică de către germanii nazişti, sub comanda lui Adolf
Hitler, a colaboratorilor şi aliaţilor lui.
Impactul proiectului asupra mediului şi contribuţia sa la realizarea obiectivelor
prezentate pe scurt în cadrul proiectelor şi asupra realizărilor proiectului, şi
obiectivele de politică globală ale Comisiei Europene. (vezi de asemenea
diseminarea, exploatarea şi valorizarea)
Metodă inovatoare/nouă de a realiza ceva. Se poare referi la creşterea şi
ascensiunea sau schimbările radicale sau revoluţionare în gândire, produse,
procese sau organizaţii. În multe programe ale UE, o condiţie de bază pentru a
accesa aceste fonduri este necesar un anumit nivel de inovaţie.
Se referă la legăturile dintre două sau mai multe culturi. Termenul indică
faptul că există diferenţe între culturi, dar şi că există posibilităţi pentru
schimbul între culturi.
Urmăreşte învăţarea continuă, voluntară şi a achiziţionării de cunoştinţe şi
competenţe atât în scopuri personale cât şi profesionale. Ca atare, nu creşte
doar incluziunea socială, cetăţenia activă şi dezvoltarea personală, ci şi
competitivitatea şi şansele de angajare. Învăţarea continuă este un concept de
bază al politicii educaţionale din cadrul UE şi de aceea este promovată de un
Program de Învăţare Continuă special.
Acţiunea sau politica de a menţine clasa muncitoare mai vârstnică pe piaţa
muncii, dar în acelaşi timp şi independentă, sănătoasă, dezvoltarea personală
şi integrarea vârstnicilor în societate.
Manipularea unui proces sau activităţi care realizează un obiectiv în urma unei
proceduri descrise (plan de lucru); de obicei, acest proces începe cu mult
înainte de perioada de finanţare din partea UE (ex. Întocmirea documentelor,
recrutarea unui grup de proiect, contractarea, etc.) şi durează până după
această perioadă (ex. Raportarea, administrarea finală, etc.); acest proces
include de asemenea câteva nivele, ca de ex. dezvoltarea produsului,
evaluarea sau diseminarea.
Acţiune specială a Programului Europa pentru cetăţeni care se concentrează
asupra comemorării victimelor nazismului şi stalinismului în Europa, pentru a
menţine vie amintirea dimensiunii totale a consecinţelor celui de-al Doilea
Război Mondial.
145

Mobilitate Petrecerea unei perioade de timp în cadrul unui proiect al UE în alt stat
membru al UE, pentru studii, experienţă de lucru, alte activităţi de predare –
învăţare, sau activităţi administrative înrudite.
Monitorizare
Muncă în echipă
Organizaţie de reflexie
Organizaţie emitentă
Organizaţie-gazdă
Organizaţii
nonguvernamentale (ONG-uri)
Promotor
Parlamentul European (PE)
Partener/parte
Partener de proiect
Participanţi
Perioadă de eligibilitate
Proces de jos în sus
(Cu succes) Ghidarea şi supravegherea unui proiect european printr-o evaluare
continuă a tuturor nivelurilor şi obiectivelor relevante; pentru a obţine cele
mai bune rezultate posibile, monitorizarea trebuie plasată în mâinile experţilor
şi nu implicată direct în implementarea proiectului (experţii externi).
O acţiune comună a două sau mai multe persoane, în care fiecare persoană
contribuie cu aptitudini diferite şi care îşi exprimă interesele şi opiniile
personale pentru unitatea şi eficienţa unui grup, pentru a-şi atinge scopurile
comune.
De obicei, o organizaţie sau un grup care dirijează cercetările şi se angajează
în domeniul apărării ca de exemplu politicile sociale, strategiile politice,
economie, probleme ştiinţifice şi tehnologice, etc. În acest context, există un
grup de persoane care dezvoltă idei de proiect pentru îmbunătăţirea situaţiei
din domeniile mai sus menţionate.
Se referă la organizaţia care trimite un voluntar, oaspete, sau vizitator, etc.,
în timpul unui proiect/acţiuni de schimb sau mobilităţi; responsabilă pentru
selecţia participanţilor, pregătirea mobilităţii şi cooperării cu organizaţia
gazdă.
Organizaţia care primeşte un voluntar, oaspete, vizitator, etc. pe perioada
unui proiect/acţiuni de schimb sau mobilităţi; responsabilă pentru pregătirea
activităţilor, subzistenţă şi pentru asigurarea condiţiilor de lucru solicitate.
(vezi de asemenea organizaţia emitentă).
Termen devenit larg răspândit şi acceptat, care se referă la o organizaţie
nonguvernamentală legal constituită, înfiinţată de o persoană fizică sau
juridică fără nicio participare guvernamentală. În multe jurisdicţii, aceste
tipuri de organizaţii sunt definite ca „organizaţii ale societăţii civile” sau se
fac referire la acestea sub alte denumiri. Numărul de ONG-uri care acţionează
la nivel internaţional este de circa 40,000.
beneficiarul
Parlamentul European este instituţia parlamentară a UE direct aleasă;
împreună cu Consiliul Uniunii Europene formează legislativul bicameral al
instituţiilor UE şi este descris ca fiind unul dintre cele mai puternice legislaturi
din lume. Parlamentul şi Consiliul alcătuiesc organismul legislativ cel mai înalt
din cadrul UE.
Într-un sens foarte larg, aceasta se referă la o persoană sau organizaţie cu
interese legitime şi/sau evidente într-o situaţie, acţiune sau proiect UE date,
etc. (factorii de decizie politică, grupurile ţintă, utilizatorii finali, finanţatorii,
media etc.).
Persoană sau organizaţie membru/ă a unui grup de proiect, dar nu
beneficiarul.
Indivizi sau organizaţii care beneficiază de proiecte ale UE, prin utilizarea
rezultatelor lor.
Este perioada în care cheltuielile pot fi efectuate şi acoperite de o finanţare.
În viaţa politică şi socială, o abordare de jos în sus se referă la faptul că
nevoile, cererile şi cerinţele celei mai mici unităţi (în cazul nostru, cetăţenii)
sunt punctul de pornire în luarea de decizii şi procese, şi printr-o direcţie
ascendentă influenţează deciziile vieţii politice şi sociale a unei unităţi foarte
mari (ex. ţară sau UE); opus îi este procesul de sus în jos.
146

Glosar - AESAEC
Program de învăţare pe tot
parcursul vieţii
Programul Europa pentru
cetăţeni
Programul UE
Proiectul UE
Redundanţă
Relaţie la distanţă
Relaţionare
Relevanţă
Reprezentant legal
Reţea
Rezultatele proiectului
Sinonim
Sintaxa
Skype
Societate civilă
Solicitantul
Program al UE dedicat tuturor domeniilor, formelor, activităţilor,
organizaţiilor, indivizilor, etc. care au de a face cu orice fel de educaţie (vezi
de asemenea, educaţie formală, Grundtvig, educaţie informală, educaţie
continuă, educaţie non-formală).
Program al UE prin care cetăţenii au posibilitatea de a se implica în schimbări
transnaţionale şi activităţi de cooperare, contribuind la dezvoltarea spiritului şi
idealului European, şi încurajarea procesului de integrare europeană.
Se referă la fondurile europene destinate domeniilor ţintă speciale, grupuri,
activităţi, etc.; în prezent există în derulare peste 450 de proiecte ale UE.
Conform regulamentelor speciale ale eligibilităţii şi prin următoarele procese
standardizate, atât organizaţiile cât şi persoanele individuale pot
aplica/solicita sprijin financiar prin trimiterea unei propuneri. (Proiect UE)
Activitate fondată de un program al UE, de obicei pe baza unor propuneri.
În termeni pedagogici, repetarea unui conţinut sau informaţii pentru creşterea
transferului durabil către elevi/grupurile ţintă.
Parafrazare pentru un grup transnaţional care cooperează în cadrul unui
proiect chiar dacă majoritatea dintre ei operează din ţările lor de domiciliu.
Activităţi menite să construiască şi să menţină reţele şi/sau să coopereze cu
ele.
În setările UE de gestionare a proiectului, oportunitatea obiectivelor la
problemele reale, nevoile şi priorităţile grupurilor ţintă cărora proiectul
trebuie să li se adreseze, şi către politica fizică şi a mediului înconjurător în
cadrul căreia operează.
Persoană autorizată să participe la angajamente juridice şi financiare în
numele organizaţiei pe care el/ea o reprezintă.
Legături formale, semi-formale şi informale ale persoanelor fizice sau juridice
care prezintă valori, interese, activităţi, etc.
Rezultatele unui proiect european care trebuie să-şi prezinte efectele asupra
grupului de proiect, participanţi, grupurile ţintă sau publicul general; astfel de
rezultate pot include produse publicate, creşterea gradului de conştientizare,
training-uri, conferinţe, reţele create.
Cuvinte diferite (uneori fraze) cu înţelesuri identice sau similare.
În lingvistică, acest termen se foloseşte pentru a se face referire directă la
regulile şi principiile care guvernează structura propoziţiei oricărei limbi ale
individului.
Sursă deschisă/liberă de comunicare telefonică sau prin internet.
(www.skype.com)
Societatea civilă este alcătuită din totalitatea organizaţiilor voluntare civice şi
sociale şi instituţii care alcătuiesc baza de funcţionare a societăţii, spre
deosebire de forţă, sprijinit de structurile de stat (indiferent de politica
sistemului de stat) şi instituţiile comerciale ale pieţei. Societatea civilă se
referă la acţiunea colectivă necoercitivă a unei zone de interese, scopuri şi
valori comune.
Persoană sau organizaţie care solicită/aplică pentru un proiect UE sau o bursă
UE, de obicei în numele unui grup de proiect. În cazul în care solicitarea este
aprobată, solicitantul devine beneficiarul.
147

State-membre ale UE
Sumă forfetară
Textul
Uniunea Europeană (UE)
Valoare adăugată europeană
Valorizarea
Vegetarian
Viitor atelier de lucru
Voluntariatul
Unul din cele 27 de state care au aderat la UE, alcătuită în prezent din
douăzeci de republici, şase regate şi un Mare Ducat.
Finanţare bazată pe o sumă forfetară predefinită calculată pe baza unor
indicatori diferiţi (ex. Număr de persoane implicate sau zile petrecute în
legătură cu un Proiect european.
Indică o expresie distinctă a coeziunii în limba scrisă. Textele trebuie
prezentate scriptic. Unele culturi utilizează alfabete diferite.
Uniunea Europeană este o entitate politică, socială şi economică, dezvoltată în
Europa, ce este compusă din 27 state. Angajată în integrarea regională, UE a
fost înfiinţată prin Tratatul de la Maasticht la 1 noiembrie 1993, având la bază
fosta Comunitate Economică Europeană.
Se referă la rezultatele unei sinergii care rezultă din cooperarea europeană, şi
care constituie o dimensiune distinctă pe lângă acţiunile şi politicile la nivelul
statelor membre.
Termen de origine franceză, conceptul de valorizare este în prezent larg
acceptat în cadrul comunităţii managementului proiectului european ca proces
de diseminare a rezultatelor proiectelor în vederea optimizării valorilor lor,
intensificând impactul şi integrându-le în sistemul de instruire şi practici la
nivel local/naţional şi european.
Vegetarianismul este o dietă şi un mod de viaţă care caută să excludă
animalele din alimentaţie, îmbrăcăminte, sau în orice alt scop.
Viitorul atelier de lucru este o tehnică promovată de Robert Jungk, Ruediger
Lutz şi Norbert R. Muellert în anii 1970. Aceasta permite unui grup de persoane
să promoveze idei sau soluţii noi pentru problemele sociale. Un atelier viitor
este specific participanţilor care au experienţe scăzute în ceea ce priveşte
procesele de luare a deciziilor creative.
Toate formele de activităţi voluntare, formale sau informale. Se referă la
angajarea unei persoane în diferite activităţi din proprie iniţiativă, şi fără a
dorinţa de a obţine câştiguri financiare. Este în favoarea voluntarului
individual, comunităţii şi a societăţii. Este, de asemenea, un mijloc pentru
indivizi şi asociaţii de se adresa oamenilor, nevoilor sau preocupărilor sociale
sau de mediu, şi este deseori efectuat în sprijinul unei organizaţii non-profit
sau la iniţiativa unei comunităţi. Astfel, activităţile de voluntariat dă valoare
societăţii, dar nu îi înlocuieşte pe profesionişti, angajaţii plătiţi.
148

Europa suntem noi toți
Membrii echipei de proiect AESAEC, responsabili pentru conținut:
Austria, www.auxilium.co.at
Denmark, www.fritid-samfund.dk
Austria, www.vhsstmk.at
DK
Spain, www.asael.es
AT
SI
RO
Romania, www.sec.ro
ES
IT
Spain
Italy, www.formazionenet.eu
Slovenia, www.univerza3.si
www.aesaec.eu
Proiectul AESAEC (proiect nr 141757-2008-LLP-AT-GRUNDTVIG-GMP) a fost finanțat cu
sprijinul Comisiei Europene, reprezentată de Direcția Generală Educație şi Cultură.