Europa suntem noi toţi - AESAEC

Europa suntem noi toţi toţiParticipare socială a seniorilor şia altor cetăţeni europeni activiManual pentru sprijinirea cetăţeniei europene active princonceperea, depunerea si gestionarea proiectelor UEAESAECA c t i v e E u r o p e a nS e n i o r s f o r A c t i v eE u r o p e a n C i t i z e n s h i p

Proiectul AESAEC (proiect nr 141757-2008-LLP-AT-GRUNDTVIG-GMP) a fost finanŃat cu sprijinul Comisiei Europene,reprezentată de DirecŃia Generală EducaŃie şi Cultură.Acest proiect a fost finanŃat cu sprijinul Comisiei Europene.Această publicaŃie reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare ainformaŃiilor pe care le conŃine.

Editor:Autori:Corectură în limba engleză:Echipa de proiect AESAECMichael Schwaiger (Auxilium/AT)Dušana Findeisen (The Slovenian 3 rd Age University/SI)Patrizia Giorio, Bettina Bussi (CO & SO Network/IT)Steffen Hartje (Fritid & Samfund/DK)Csilla Lázár (Soros Educational Center Foundation/RO)Max Reisinger, Katrin Meister (ISSAK-VHS Graz/AT)Jose Antonio Casaucau (INICIATIVAS CASMOR)Teresa Diaz Bello, Yolanda Mates (ASAEL/ES)Irtysh Language Services (UK)Traducere din limba engleză:Oana-Larisa OaneaAspect şi design:Michael SchwaigerAnne SprotofskiCoperta:dieGrafikZone, www.dieGrafikZone.atImprimat de:dieGrafikZone, www.dieGrafikZone.at© 2010 Echipa de proiect AESAEC, reprezentată de Auxilium Pro Regionibus Europae in Rebus Culuturalibus,Geidorfplatz 2, A-8010 GrazToate drepturile rezervate. Nicio parte din această carte nu poate fi reprodusă sub nicio formă, prin niciunmijloc electronic sau mecanic (inclusiv fotocopiere, înregistrare sau stocare şi recuperare de informaŃii) fărăpermisiunea în scris a editorului. Pentru permisiune sau mai multe informaŃii vă rugăm să contactaŃioffice@auxilium.co.at sau oricare dintre organizaŃiile enumerate pe coperta din spate a acestei publicaŃii.ISBN 978-3-9502999-6-04

PrefaŃăAcest manual este rezultatul proiectului intitulat Seniori Europeni Activi pentru CetăŃenieEuropeană Activă (Active European Seniors for Active European Citizenship www.aesaec.eu),proiect sprijinit de către Comisia Europeană prin AcŃiunea Grundtvig (care tratează învăŃareapentru adulŃi, în general) ca parte a programului ÎnvăŃare pe tot parcursul vieŃii.(http://eacea.ec.europa.eu/llp/about_llp/about_llp_en.php).Ideea de bază a acestui proiect a fost aceea de a lega un grup-Ńintă de un domeniu-Ńintă şi de oactivitate-Ńintă, care, de obicei, nu se leagă una de cealaltă:• Grupul nostru Ńintă sunt cetăŃenii seniori, având în jur de 60 de ani şi chiar peste;• Domeniul-Ńintă este cetăŃenia europeană activă, în sensul de a susŃine în mod actividealurile şi valorile Uniunii Europene şi de a promova cunoştinŃele despre politicile,structurile, cetăŃenii, culturile Uniunii, simŃindu-ne şi înŃelegându-ne ca parte activă aacestui proces.• Activitatea-Ńintă a fost managementul proiectelor europene, ca sursă de finanŃare şi cadrulegal pentru astfel de activităŃi.Scopul general al proiectului a fost acela de a introduce conceptul de cetăŃenie europeanăcetăŃenilor vârstnici europeni şi de a le clarifica modul în care şi ei pot beneficia în urmaparticipării active la acest concept. Pe de altă parte, este absolut necesar ca Uniunea Europeană săimplice mai mult cetăŃenii vârstnici în procesele sale şi în dezvoltarea conceptului; numai dacă UEpoate reuşi ca acestea să fie acceptate şi susŃinute în mod proactiv de către acest grup extrem demare de cetăŃeni, cu toată experienŃa lor de viaŃă şi cunoştinŃele lor, poate fi aşteptată odezvoltare durabilă şi pozitivă a unei Europe moderne la nivel social, politic, cultural, economic şiecologic. Programele şi fondurile UE cu care am lucrat în proiectul nostru au fost înŃelese ca fiinduna dintre legăturile dintre UE şi cetăŃenii vârstnici care lipseau, precum şi catalizatorul perfectpentru a-i aduce mai aproape unii de alŃii.Principalul rezultat al proiectului nostru este un curs de pregătire bazat pe acest manual, structuratîn două mari părŃi:• Partea A conŃine trei capitole scurte despre concepte pedagogice şi linii directoare ce arputea fi utile în organizarea şi implementarea unor cursuri de pregătire pentru cursanŃivârstnici.• Partea B conŃine şapte module care tratează Uniunea Europeană, conceptul de cetăŃenieeuropeană activă, Programul de Voluntariat pentru seniori, Programul Europa pentruCetăŃeni, precum şi modul de planificare, structurare, scriere, bugetare, înscriere şiimplementare a proiectelor UE în cadrul acestor programe.Cum am menŃionat şi mai sus, prima noastră intenŃie a fost să ne concentrăm asupra cetăŃenilorvârstnici ca şi cursanŃi; cu toate acestea, de-a lungul fazelor de testare ale acestui curs, amconstatat că acest manual poate fi o sursă foarte utilă de informaŃii şi de cunoştinŃe pentru oricineeste interesat de UE, de CetăŃenia europeană activă sau de managementul proiectelor UE.Vă dorim o experienŃă de învăŃare plăcută, amuzantă şi durabilă.Echipa de proiect AESAEC5

ListăParte A: Conceptul PedagogicI. Cadrul conceptual al programului educaŃional AESAECDušana Findeisen (Universitatea Slovenă a Vârstei a III-a, Liubliana/SI)I.1. Introducere 13I.2. Pentru o înŃelegere mai bună a vârstei înaintate, a nevoilor şi aproblemelor cetăŃenilor vârstnici şi a rolului lor activ în comunitateI.3. Societatea în schimbare 16I.4. Concluzie 19111314II. Descoperiri ale proiectului IANUS şi relevanŃa lor pentru programuleducaŃional AESAECPatrizia Giorio (FormAzione CO&SO Network, FlorenŃa/IT)21III. ÎnvăŃare în locaŃii inedite, învăŃare multi-senzorială şi învăŃarepractică – elemente pedagogice inovatoare ale conceptuluieducaŃional AESAECMichael Schwaiger (Auxilium, Graz/AT)III.1. Introducere 25III.2. ÎnvăŃare în locaŃii inedite 27III.3. ÎnvăŃarea multi-senzorială 28III.4. ÎnvăŃare practică 2925Parte B: ManualModul 1 – Uniunea Europeană şi importanŃa ei pentru cetăŃenii vârstniciDušana Findeisen (Slovenian 3 rd Age University, Ljubljana/SI)3133Modul 2 – Conceptul de CetăŃenie Europeană Activă şi importanŃa lui pentruCetăŃenii VârstniciSteffen Hartje (Fritid&Samfund/DK) 472.1. De ce este CEA importantă pentru cetăŃenii care aparŃin grupului devârstnici?472.2. Rolul societăŃii civile în dezvoltarea CEA 492.3. Dezvoltarea de noi comunităŃi în UE 502.4. ReflecŃii asupra posibilităŃilor implicării CEA în viitor 527

Modul 3 - Programul Europa pentru CetăŃeni (PEC) şi importanŃa lui pentruCEA şi cetăŃenii vârstniciTeresa Diaz Bello/Yolanda Mates (ASAEL/ES)3.1. Programul Europa pentru CetăŃeni (PEC) 553.2. AcŃiunea 1 a PEC şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstnici 573.3. AcŃiunea 2 a PEC şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstnici 603.4. AcŃiunea 3 a PEC şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstnici 613.5. AcŃiunea 4 a PEC şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstnici 623.6. Grupul de reflecŃie (think tank) 6455Modul 4 - IniŃiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şiimportanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstniciCsilla Lázár (Soros Educational Center Foundation/RO) 674.1. Programul de învăŃare pe tot parcursul vieŃii (Lifelong LearningProgramme -LLP) şi Grundtvig, pe scurt674.2. Voluntariatul ca formă de cetăŃenie activă 714.3. Schimb de proiecte de voluntariat pentru vârstnici 764.4. GIVE – IniŃiativa de voluntariat în Europa pentru vârstnici 80Modul 5 - Arta scrierii unei propuneri de proiect de succes II: PartealingvisticăMax Reisinger/ Katrin Meister (VHS Graz/AT)Michael Schwaiger (Auxilium/AT)5.1. ConsideraŃii generale privind comunicarea 865.2. Lucrul cu texte şi scrierea unei solicitări 895.3. Psihologia reclamei întâlneşte scrierea de solicitări 9486Modul 6 - Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnicăBettina Bussi/Patrizia Giorio (CO & SO Network/IT)996.1. Cum să formaŃi unui grup de proiect ? 996.2. Planul proiectului 1056.3. Planul de evaluare 1096.4. Planul de diseminare 1116.5. Bugetul proiectului 1148

Modul 7 - Cum să implementaŃi cu succes un proiectMichael Schwaiger (AUXILIUM/AT)7.1. Considerente înainte de a începe munca unui proiect 1187.2. Întâlnirile de proiect şi vizitele internaŃionale 1257.3. Monitorizarea şi evaluarea 1327.4. Diseminare şi valorizare 138Glosar – AESAEC 1421189

Parte A: Conceptul pedagogic11

Cadrul conceptualI. Cadrul conceptual al programului educaŃional AESAEC (Dušana Findeisen,Universitatea Slovenă a Vârstei a III-a, Liubliana/SI)I.1. IntroducereProiectul AESAEC se axează pe devenirea persoanelor în vârstă ca membri deplini şi activi aicomunităŃilor locale, naŃionale şi europene, în ciuda faptului că persoanele înaintate în vârstă suntîmpiedicate de stereotipiile sociale în ceea ce îi priveşte, iar ei tind să creadă că nu de ei depindeintervenŃia lor în viaŃa comunităŃii. Credem cu convingere că cetăŃenii vârstnici ar trebui şi vor fiimplicaŃi în procesul de luare a deciziilor în ceea ce îi priveşte atât pe ei înşişi, cât şi pe celelaltegeneraŃii din comunitate; credem, de asemenea, că învăŃarea pe tot parcursul vieŃii esteimportantă şi mai departe, având un puternic impact atât asupra celui care învaŃă, cât şi asupracomunităŃii. Mai mult decât atât, în timpul învăŃării, educaŃia şi pregătirea au loc în cadrulproiectelor europene concepute de înşişi cetăŃenii vârstnici, impactul transformaŃional fiind cu atâtmai puternic.Proiectul AESAEC include dezvoltarea unui program educaŃional şi de pregătire pentru cetăŃenivârstnici, determinându-i: Să îşi schimbe felul de a fi, iar la unii se extinde şi la imaginea lor socială, depăşită, pentrucă nu sunt foarte activi şi nu participă la comunitatea vârstnicilor, eliberându-se depropriile stereotipuri Să înŃeleagă mai bine propriile nevoi şi probleme şi nevoia de obligaŃii între generaŃii(solidaritate, co-existenŃa şi cooperarea între generaŃii) Să devină familiari cu instituŃiile europene şi cu politicile europene referitoare la nevoile şiproblemele vârstnicilor Ca rezultat al educaŃiei şi al pregătirii, cetăŃenii vârstnici trebuie să fie apŃi să conceapă unproiect european şi să solicite finanŃare şi, cu şansă, să îl şi implementeze.Orice tip şi formă de educaŃie pentru persoane în vârstă are temele sale, bineînŃeles. Dar orice tipşi formă de educaŃie utilă şi mai târziu este, simultan, şi educaŃie pentru aprofundare. În acestsens, formatorii, mentorii şi studenŃii implicaŃi în programele educaŃionale sunt preocupaŃi de a seajunge la o mai bună înŃelegere a ceea ce ar trebui să fie vârsta înaintată în societatea europeanăcontemporană.13

Există diferite moduri de a creşte gradul de conştientizare a schimbărilor sociale majore şi aimpactului pe care acestea îl au în relaŃiile dintre generaŃii; conştientizare referitoare la muncitoriivârstnici şi poziŃia lor, flexibilitatea şi securitatea lor, combaterea barierelor de vârstă la locul demuncă, dreptul de a munci şi de a primi o pensie, îmbătrânire activă în sensul mai larg alcuvântului, pensionare obligatorie sau compulsivă, structurată pe timp liber în perioada următoare,oprtunităŃi de cooperare cu alte generaŃii, activităŃi voluntare, politici despre vârstă înaintată şipersoane înaintate în vârstă, stil(uri) de viaŃă la pensionare şi la vârstă înaintată etc.Astfel, ne-am gândit că în cadrul conceptual al programului de pregătire AESAEC ar trebui incluse nunumai cunoştinŃe despre instituŃiile şi politicile europene referitoare la persoanele în vârstă şicunoştinŃe despre cum ar trebui alcătuită o propunere de proiect. Ne-am gândit că studenŃii devârstă înaintată implicaŃi în pregătirea unei propuneri de proiect european ar trebui să înceapă prina-şi îmbogăŃi cunoştinŃele despre ei înşişi şi despre poziŃia lor în societate şi să afle, de asemenea,mai multe despre cum pot contribui în ceea ce priveşte schimbarea societăŃii în bine.I.2. Pentru o înŃelegere mai bună a vârstei înaintate, a nevoilor şi a problemelor cetăŃenilorvârstnici şi a rolului lor activ în comunitateÎn cele mai multe Ńări din vestul Europei, vârsta înaintată a devenit o chestiune politică şi socialănumai după anii ’50. După cel de-al Doilea Război Mondial, Europa era interesată mai ales derepararea daunelor şi privea spre viitor, axându-se pe generaŃiile mai tinere, deseori uitând depersoanele vârstnice. Persoanele vârstnice erau caracterizate de stereotipiile sociale ca pasive,dezinteresate de orice tip de implicare în societate. În cadrul proiectului şi a pregătirii AESAECsuntem interesaŃi de noile atitudini europene faŃă de persoanele vârstnice şi şi de noi abordărieuropene faŃă de participarea cetăŃenilor vârstnici în viaŃa comunităŃii şi în educaŃia asociatăacesteia. În plus, suntem interesaŃi de exemple de bune practici în acest domeniu, ca sursă deînvăŃare.Un cetăŃean vârstnic activ care este gata să conceapă o propunere de proiet european, săpregătească o solicitare şi, eventual, să implementeze proiectul, dacă propunerea este de succes,ar trebui să aibă cunoştinŃe despre cadrul programelor existente şi, mai mult decât atât, să fiefamiliar cu valorile şi conceptele referitoare la persoanele în vârstă, vârsta înaintată, stilul de viaŃăal persoanelor vârstnice, sistemul pensiilor, îmbătrânirea activă, precum şi alte politici, dreptul la opensie şi dreptul de a munci, dreptul la protecŃie socială, protecŃie flexibilă etc. Mai mult decâtatât, el sau ea trebuie să cunoască, de asemenea, instituŃiile şi politicile europene referitoare lapersoane vârstnice, relaŃia lor cu alte generaŃii, cât şi cele mai importante organizaŃii europenenon-guvernamentale care tratează cu chestiunile persoanelor în vârstă. El sau ea trebuie să fieconştient(ă) că nu toate persoanele în vârstă sunt la fel, că, de fapt, toŃi sunt diferiŃi, mult mai14

Cadrul conceptualdiferiŃi decât membrii generaŃiilor mai tinere şi, în acest sens, el sau ea trebuie să-şi susŃină dreptulde a fi diferit în viaŃa înaintată, să aibă propriul său stil de viaŃă, să fie tratat diferit de politici etc.Nu toate persoanele în vârstă au răbdare, iar îmbătrânirea lor nu este neapărat patologică, cât, maicurând, normală, nu toate persoanele în vârstă sunt sărace, nu toate persoanele în vârstă suntneajutorate sau analfabete, din punctul de vedere funcŃional. Un cetăŃean vârstnic activ trebuie,astfel, să stea împotriva unui discurs al slăbiciunii şi al dependenŃei lor, adoptat în cele mai multepolitici de media, în afirmaŃii publice sau în alte texte despre persoanele cu vârstă înaintată. Maimult decât atât, nu toate persoanele în vârstă sunt bunici; ele pot avea roluri sociale diferite. Pot fimuncitori, voluntari, cursanŃi etc. Sunt diferiŃi în funcŃie de statutul pe care îl au în societate. Aunevoi diferite chiar dacă sunt sau nu angajaŃi, chiar dacă sunt sau nu voluntari, dacă trăiesc singurisau într-o familie, dacă au sau nu un partener, dacă au reuşit să creeze o largă sau o restrânsă reŃeasocială, dacă în reŃeaua lor sunt incluse şi persoane mai tinere, dacă această reŃea este o sursă desprijin emoŃional şi informaŃional, că este o reŃea deschisă sau, dacă este închisă, cuprinde, înprincipal, membrii familiei. Sunt diferiŃi chiar dacă îşi fac sau nu griji despre sănătate, dacă suntfemei sau bărbaŃi, dacă sunt sau nu bine educaŃi. Sunt diferiŃi pentru că traseul vieŃii lor şi rolul lorsocial au fost foarte diferite. Au stiluri de viaŃă diferite. Sunt diferiŃi din aceste motive sau din altemotive, dar sunt diferiŃi, în special, din cauza vârstei lor diferite. Vârsta poate fi un factorimportant la tinerii care cresc, dar nu la adulŃi! Este timpul să ne eliberăm de aceste viziuni şistereotipii referitoare la persoanele în vârstă. În consecinŃă, politicile care privesc persoanele învârstă nu s-au eliberat de aceste viziuni şi stereotipii, iar un cetăŃean vârstnic care concepe opropunere de proiect european trebuie să fie conştient de acest fapt şi să nu le repete în timp cepregăteşte o propunere de proiect. Nu pare să fie o sarcină uşoară, din moment ce stereotipurilefaŃă de vârsta îmbătrânirii sunt deseori consolidate chiar de persoanele în vârstă. Consolidândstereotipii nu ajută la crearea unei noi imagini a persoanelor în vârstă care sunt bine implicate închestiuni ale comunităŃii şi care contribuie la dezvoltarea de noi politici. Combatereastereotipurilor poate fi o sarcină importantă ce poate fi abordată prin proiecte europene cu privirela persoanele în vârstă. Astfel de proiecte trebuie să fie ambiŃioase, conceptuale, însoŃite decampanii publicitare intense şi, pe cât posibil, ar trebui să fie între generaŃii. Persoanele mai învârstă nu trebuie lăudate numai pentru că au ajuns la vârsta de 80 de ani sau mai mult, ci trebuieîncurajate să folosească calculatoare, pentru că ele încearcă să trăiască imitând oameni mai tineri.Aceşti oameni trebuie să fie aplaudaŃi pentru contribuŃia lor, pentru că au reuşit ceva valorospentru ei înşişi şi pentru comunitate.Politicile guvernamentale referitoare la vârsta înaintată şi la îmbătrânire, în multe state europene,actualmente se dezvoltă, în principal, în trei direcŃii:15

Un dialog permanent cu cei care tocmai s-au pensionat şi sunt conştienŃi de iminenŃapropriei lor vârste şi de vârsta înaintată aşa cum este ea astăzi pentru cei care s-aupenionat de ceva vreme Dezvoltarea de sevicii, în strânsă colaborare cu familiile şi vecinătatea lor Crearea de oportunităŃi pentru persoane în vârstă să fie, pe picior egal cu celelaltegeneraŃii, o parte a comunităŃii.Cele mai multe probleme apar în cadrul acestui ultim aspect. De ce? Pentru că persoanele în vârstăsunt, în mod predominant, privite ca fiind dependente şi care au nevoie de ajutor din partecelorlalŃi. Mai mult decât atât, politicile europene dezvoltă, deseori, în acelaşi mod, prin strânsăconsultare cu ONG-uri şi, individual, cu cetăŃeni vârstnici în diferite stadii ale perioadei, numiteîntre pensionare şi vârstă înaintată.I.3. Societatea în schimbareCetăŃenii vârstnici care au în plan să se implice în proiecte europene sunt aşteptaŃi să aibă o viziuneaprofundată a schimbărilor sociale majore care afectează toate generaŃiile şi relaŃiile dintre ele.Subliniind adaptarea la acestea şi la alte schimbări din societate şi din cadrul comunităŃilor poate fiun subiect şi un scop al proiectelor europene. Care sunt schimbările majore din societate careafectează toate generaŃiile?a.) Munca plătită: FinanŃele publice neechilibrate reflectă dispariŃia din societate a „muncii plătiteşi a unui venit lunar regulat”. Formele de lucru din ziua de astăzi, îndeplinite de generaŃia demijloc curentă, diferă de perioada keynesiană, când angajarea era definitivă, cu normă întreagă;predominante astăzi sunt locurile de muncă pe perioadă determinată, cu jumătate de normă,lucrul acasă, tele-munca, economia pe piaŃa gri, alternarea perioadelor de angajare, educaŃia şipregătirea şi protecŃia flexibilă. Avem de a face cu o tranziŃie de la „o civilizaŃie de muncă şi destabilitate” la o perioadă de instabilitate, cu un tempo încet şi, pentru mulŃi, chiar cu prosperitatediminuată şi cu un sentiment de nesiguranŃă. Noile tipuri de locuri de muncă tind să afectezevieŃile şi munca persoanelor în vârstă şi participarea lor în comunitate. Persoanele mai tinere şicele în vârstă, astăzi, sunt mult mai preocupate de ceea ce se întâmplă în comunitate din cauză căsunt atât de afectate de schimbările din cadrul acesteia. Este timpul ca ei să fie mai activi încadrul a diferite comunităŃi, locale, naŃionale, la nivel european sau chiar la nivel global.Munca plătită ocazional sau munca voluntară depusă de persoanele în vârstă poate genera noilocuri de muncă pentru persoanele mai tinere. Nu orice tip de muncă poate deveni slujbă cu normăîntreagă. IniŃial, o activitate se dezvoltă pas cu pas. Munca poate fi apoi depusă sub formă deactivităŃi ocazionale şi muncă plătită ocazional. Astfel de locuri de muncă sunt mult mai uşor de16

Cadrul conceptualacceptat de persoanele în vârstă, de vreme ce ele au deja un venit regulat. Dar, activităŃileocazionale pot deveni ulterior slujbe cu norme întregi pentru persoanele mai tinere. Persoanele învârstă nu „fură” locurile de muncă ale celor mai tineri, de vreme ce ele acceptă diferite tipuri deactivităŃi faŃă de ceea ce aleg cei mai tineri. A avea un loc de muncă permanent este, pe departe,o soluŃie bună pentru persoanele în vârstă, ba, mai mult decât atât, ele nici nu îşi doresc să fieangajate cu normă întreagă. Vârsta a treia are caracteristici diferite faŃă de cei de vârsta a doua.PoziŃia socială a mai multor grupuri formate din membri ai tinerei generaŃii devine similară cu cea apersoanelor în vârstă. Aceste grupuri cuprind tinerii solicitanŃi ai unui prim loc de muncă,persoanele fără loc de muncă de vârstă mijlocie, muncitorii în vârstă şomeri, persoanele angajatecu contracte pe durată determinată, precum şi persoanele care nu pot fi angajate din cauzanivelului lor de calificare şi de competenŃe şi care sunt împinse la marginea societăŃii. În societăŃilede astăzi, căutarea de soluŃii pentru persoanele în vârstă, prin urmare, înseamnă a şi găsi soluŃiipentru grupurile mai sus-menŃionate existente şi acestea în cadrul comunităŃilor.b) Noile tehnologii nu sunt foarte accesibile pentru toate persoanele în vârstă; dacă există membriai comunităŃii cărora li se refuză accesul la tehnologia modernă, toate generaŃiile şi întreagacomunitate sunt afectate. Dacă acestea nu au acces la informaŃii, nu se pot integra în comunitate,nu pot Ńine pasul cu progresul, nu pot accesa e-economia, e-guvernarea, e-educaŃia, e-comunicareaetc. şi, prin urmare, sunt din ce în ce mai dependente de populaŃia activă. Fără ca persoanele învârstă să aibă acces la tehnologie, comunităŃile sunt mai puŃin integrative pentru ei. Ne întrebămdacă, în societatea noastră, dependenŃa faŃă de ocuparea forŃei de muncă poate fi redusă şi dacăpoate fi găsită o bază diferită, mai în ton cu evoluŃiile sociale actuale.c) Nevoia urgentă de a conserva capitalul uman şi social care a fost neglijat: Persoanele în vârstăsunt posesori ai unei moşteniri culturale intangibile şi invizibile (cunoştinŃe din experienŃe,deprinderi, credinŃe, obiceiuri etc.) care trebuie conservată, păstrată şi transmisă generaŃiilor maitinere dacă îi este asigurată continuitatea. Trecute cu vederea, abilităŃile şi cunoştinŃelepersoanelor în vârstă, reprezintă o parte importantă a capitalului uman şi social. Activarea şiangajarea lor ar putea îmbunătăŃi poziŃia socială a persoanelor vârstnice şi, în plus, să reducăsarcina generaŃiilor mai tinere. În prezent, societatea pierde o parte considerabilă a capitaluluiuman de care dispune şi pe care l-ar putea încuraja, ceea ce este un dezastru pentru societateainformaŃională, bazată cum este ea pe cunoaştere. Statele moderne şi comunităŃile moderne potpăstra şi întări vitalitatea lor, în cea mai mare parte, prin intermediul capitalului uman şi social,care este disponibil. Mai mult decât atât, îmbătrânirea demografică este privită ca o ameninŃare şica un eşec, dar ar putea fi considerată ca fiind un succes. Un succes pentru civilizaŃia noastră, ceeace este adevărat.17

Un număr considerabil de oameni în vârstă având cunoştinŃe valabile şi validate experienŃial suntacum la îndemână pentru beneficiul comunităŃii. În plus, nu ar trebui să fim atât de preocupaŃi derata natalităŃii în scădere. Dimpotrivă, ceea ce ar trebui să ne preocupe este „calitatea” copiilornoştri sau a nepoŃilor; cum poate să le fie dezvoltată sensibilitatea, toleranŃa, rezistenŃa la stres,abilitatea de a relaŃiona şi de a-i respecta pe ceilalŃi şi capacitatea lor de a construi o comunitate.Ar trebui să ne concentrăm pe valorile lor, pe cunoştinŃe şi conştientizare culturală, ca indicatori aicalităŃii lor! Calitatea pare a fi aici mai importantă decât cantitatea. Am putea spune acest lucru.Calitatea copiilor noştri va ajuta comunităŃile să supravieŃuiască, precum şi calitatea persoanelor învârstă!O comunitate integratoare trebuie să aibă grijă şi să exploateze, în avantajul său, cunoştinŃele şiabilităŃile membrilor săi, indiferent de vârsta lor. Lipsa unor reŃele de infrastructură care săpermită persoanelor în vârstă să se reintegreze în societate, duce la excluderea şi izolarea lorsocială. Cum pot oamenii mai în vârstă să-şi creeze şi să-şi menŃină reŃelele sociale? Cum pot obŃinesprijin: materiale, suport emoŃional, informaŃii şi cunoştinŃe? Cum pot începe să se ocupe deproblemele comunităŃii şi cum pot, de la acestea, să participe în societate? Ce reŃele de instituŃiipublice şi structuri organizate sunt disponibile pentru persoane în vârstă în Europa de astăzi? Existăşanse reale pentru ei de a socializa, oportunităŃi pentru orientare, implicând activităŃi de timpliber, care aduc schimbări reale individuale şi sociale, oportunităŃi de învăŃare şi pentru educaŃie,există centre specializate de locuri de muncă pentru cetăŃenii în vârstă, servicii medicalespecializate, secŃii spitaliceşti de geriatrie, organizaŃii care oferă muncă de voluntariat şi deformare profesională pentru persoanele în vârstă, organizaŃii culturale pentru persoanele în vârstă?Cum pot persoanele în vârstă să re-intre în societate sau, mai curând, cum putem prevenipersoanele în vârstă să fie excluse? Cum li se poate asigura în societate o poziŃie egală cu cea aaltor generaŃii pentru a putea să trăiască împliniŃi în ultima parte a vieŃii 20-30 ani sau chiar maimult?d) Societatea în îmbătrânire necesită îmbătrânire activă – noi metode pentru integrare socială:Îmbătrânirea demografică a adus mai mult interes cu privire la persoanele în vârstă. Persoanele învârstă, ca oricine altcineva, se pot reintegra în societate numai prin a fi activ. ExperienŃa a mulŃipensionari a arătat că aceştia pot avea un mai mare succes atunci când aderă la noi grupuri sociale,implicându-se în noi activităŃi. Este imposibil de realizat o listă cu toate activităŃile la carepersoanele în vârstă pot participa, alături de alte persoane. Oferindu-li-se un mic sprijin şiconsiliere, precum şi pregătire adecvată/educaŃie, fiecare individ poate găsi ceva ce i-ar faceplăcere să facă. Pentru a descoperi ceea ce alŃi oameni au nevoie şi ceea ce sunt dispuşi săaccepte, identificaŃi lucrurile care ar putea deveni o nouă provocare pentru el sau ea. Alegerile şiatracŃiile din această perioadă sunt întotdeauna foarte personale. A venit momentul final, când îieste permis să facă ceea ce îi trezeşte pasiune şi interes. Ca un exemplu, să ne amintim doar câtevaposibilităŃi: pot învăŃa cum să cânte la un instrument muzical, să joace teatru, să picteze, să18

Cadrul conceptualexpună, să cerceteze, să traducă, se pot implica în colaborări cu muzee, pot să lucreze ca asistentde custode sau ghid turistic, pot face muncă voluntară în cadrul unei organizaŃii, să înfiinŃeze unclub sau o societate, să ia cursuri de caligrafie, să creeze pagini web, să scrie şi să citească poveşticopiilor de grădiniŃă, să coopereze în proiectarea de curriculum pentru şcolile comunităŃii locale, săaibă grijă de grădină cuiva sau să efectueze servicii de grădinărit pentru altii, să dea sfaturi, săofere posibilitatea învăŃării şi ajutor psihologic, să instruiască persoane mai tinere şi persoane devârsta lor, să facă planuri, design, să se implice în politică, să lucreze cu mass-media, să găsească ocompanie, să scrie şi să publice cărŃi sau să participe la chestiuni de comunitate, ca reprezentanŃiai colegilor şi ai tuturor celorlalte generaŃii. Toate activităŃile ar trebui, totuşi, să aibă un planobiectiv şi operativ bine definit. Pentru ca persoanele în vârstă să-şi schimbe poziŃia în cadrulcomunităŃilor şi al societăŃii este totuşi necesar să întreprindă astfel de activităŃi care suntorientate spre obiective şi care pot aduce o schimbare în viaŃa lor personală şi în societate.I.4. ConcluzieOamenii de vârstă înaintată relaŃionează cu alte generaŃii şi, prin urmare, ar trebui să fie maiimplicaŃi în modelarea vieŃii comunităŃilor. Cooperarea între generaŃii şi solidaritatea întregeneraŃii este posibilă doar atunci când cetăŃenii în vârstă pot şi le este permis să îmbătrânească înmod activ. Politicile locale, naŃionale şi europene ar trebui, prin urmare, să abordeze oameniiînaintaŃi în vârstă ca oameni activi, persoane cu potenŃial şi ca oameni cu o varietate de nevoipsiho-sociale. CetăŃenii senior care sunt gata să se implice în pregătirea de propuneri de proiecteeuropene care se referă la ei şi la colegii lor, precum şi relaŃia cu alte generaŃii, trebuie să aibă învedere combaterea stereotipurilor, care sunt în contradicŃie cu noua imagine a cetăŃenilor în vârstăactivi şi participanŃi. În acest scop, cetăŃenii seniori care pregătesc o propunere de proiect trebuiesă aibă o mai bună înŃelegere a instituŃiilor europene şi a politicilor referitoare la vârsta înaintată,precum şi cunoştinŃe cu privire la activităŃile ONG-urilor implicate în chestiunile persoanelor învârstă. Adaptarea la schimbările sociale sau pregătirea pentru consecinŃele acestora care afecteazăpersoanele în vârstă, pot constitui atât un subiect, cât şi un scop al proiectelor europene.Bibliografie:Durandal, J-Ph.V. (2003) : Le Pouvoir gris. Sociologie des groupes de pression de retraites. PUF. Paris.Guillemard, A.-M. (1986): Le declin du social. PUF. Paris.Erikson, E.H. et al (1989): Vital Involvement in old age. W.W. Norton & Company. New York.Findeisen, D.: Educating the 45+ to understand and change their social position.Kroehnert, S./Hosmann, I./Klimgholtz, R.(2008): Europe’s Demographic Future. Berlin Institute for Population andDevelopment.Rečnik, M.: Izobraževanje starejših odraslih, Education of the elderly. ACS, Ljubljana, 2000, str. 13-3819

Roberts, K. (1981): Leisure. Longman. London.Rojek, C. (2000): Leisure and Culture. Palgrave Macmillan. New York.Shields, R. (1997): Flow, Space and Culture. No.1, Volume.1, pp. 1-920

Descoperiri ale proiectului IANUSII. Descoperiri ale proiectului IANUS şi relevanŃa lor pentru programuleducaŃional AESAEC (Patrizia Giorio, FormAzione CO&SO Network, FlorenŃa/IT)Proiectul Grundtvig IANUS – Standarde pentru învăŃare târzie între generaŃii, interculturală şibazată pe IT/Standards for Intergenerational, Intercultural and IT-based Later Learning (Nr.134057-LLP-1-2007-1-AT-GRUNDTVIG-GMP) a încercat din 2007 până în 2009 să identifice şi săanalizeze acei factori care cel mai probabil influenŃează activităŃile de învăŃare târzie cu ajutorulEuropei în mod pozitiv sau negativ.Este cunoscut faptul că la nivel european criza pieŃei de muncă care a apărut în ultimii ani adeterminat o revzuire şi o reînnoire a stregiei de la Lisabona pentru a favoriza şi a sprijini creştereaşi crearea locurilor de muncă printr-o serie de reforme structurale. În multe Ńări conştientizareapublică a potenŃialului persoanelor în vârstă este limitată, ceea ce devine însă din ce în ce maiimportant pentru Ńările noastre este necesitatea creşterii activităŃii lor sociale şi a participării laviaŃa naŃională pentru a-şi îmbunătăŃi condiŃiile de viaŃă ca membri cu drepturi depline ai tuturorŃărilor UE, iar ca teme, în consecinŃă, încep a fi tratate, de exemplu, cetăŃenia activă.ÎnvăŃarea în viaŃa înaintată este un concept relativ nou care este stipulat de organismele europeneşi naŃionale, de pedagogi, experŃi în psihologie şi în medicină, de insituŃiile de pregătire vocaŃionalăşi de organizaŃiile non-profit. Totuşi, nu este foarte bine cunoscută ca o abordare comprehensivă însferele publice diferite, care au ca Ńintă creşterea autorităŃii şi a influenŃei persoanelor în vârstă şi,în acelaşi timp, diminuarea stereotipurilor existente prin care vârsta a treia este caracterizată, îngeneral, prin probleme de sănătate, activitate socială descendentă şi interes scăzut faŃă de viaŃă.Este motivul pentru care sunt recomandate şi sunt necesare principiile şi programele de pregătirecu privire la politica educaŃională UE pentru a favoriza diseminarea exemplelor de bună practică.Pentru a dezvolta mai departe conceptul de învăŃare târzie la nivel european, raportăm o serie deelemente-cheie importante atunci când cursanŃii târzii sunt beneficiarii pregătirii la diferiteniveluri: Factori bio-genetică şi psihologici:- desăvârşirea generală a creierului uman în raport cu vârsta- timpul de viaŃă al creierului uman şi re-dezvoltarea creierului- procesele de memorare şi de reproducere/sistemele de memorare interactivă din creieruluman- probleme fizice şi psiho-fizice21

- dezvoltare emoŃională- aspecte de sex Dimensiune psiho-socială:- motivare intrinsecă şi extrinsecă pentru învăŃare la vârsta de peste 50 de ani- bariere în învăŃare interne şi externe- abilitatea cursanŃilor târzii de a vedea realitatea dintr-o perspectivă mai largă, ca efect almaturităŃii- stabilirea unui sens psihologic al comunităŃii şi al sensului de „noi”- generarea unui proces de incluziune socială Dimensiune structurală la nivel naŃional/regional/local:- aspecte legale şi responsabilităŃi- tradiŃii şi abordări ale învăŃării târzii- reŃele şi proiecte existente Dimensiune instituŃională:- planificarea şi organizarea de cursuri- metode de punere în relaŃionare a grupurilor de învăŃare interculturale şi din generaŃiidiferite- marketing- proceduri de înregistrare- strategii de comunicare- abilităŃi ale formatorilor- pregătiri ale cursului- pregătiri pentru testare şi asigurare a calităŃii. Dimensiune pedagogică:- recomandări de calitate privind metode, materiale didactice şi de pregătire- diverse soluŃii de învăŃare- folosirea mediului de învăŃare TIC- relaŃii formator-cursant- relaŃii cursant-cursant- avantaje şi provocări în lucrul cu grupuri eterogene în ceea ce priveşte vârsta şi cultura- învăŃarea de la persoanele în vârstă- tipuri de ghiduri educaŃionale pentru încurajarea învăŃării cooperante în rândulpersoanelor în vârstă care trebuie luate în consideraŃie- interacŃiune destinsă formator-cursant şi cursant-cursant bazată pe încredere- importanŃa îndrumării- potrivirea conŃinuturilor de învăŃare pentru învăŃarea la vârstă înaintată- presupuneri ale cunoştinŃelor individuale anterioare ale cursanŃilor- adaptarea limbajului folosit în clasă la grupul-Ńintă al cursanŃilor de vârstă înaintată22

Descoperiri ale proiectului IANUS- aspecte de sex din perspectivă didactică- efectul şi importanŃa mărimii grupurilor în procesul de învăŃare Dimensiunea politicii UE pentru educaŃia adulŃilor:- instrumente, mijloace şi concepte ale politicii Comisiei pentru educaŃia adulŃilor,relevante/potrivite pentru grupul-Ńintă- sugestii către Comisie pentru modificarea instrumentelor, mijloacelor şi conceptelorexistente, ca de exemplu EUROPASS, programe de mobilitate etc., şi pentru creştereaimportanŃei lor pentru grupul-Ńintă- sugestii către Comisie pentru dezvoltarea şi introducerea de noi instrumente, mijloace şiconcepte care să reacŃioneze potrivit şi la timp la nevoile celor responsabili şi/sau a celorinteresaŃi de educaŃia adulŃilor, ca de exemplu ministere, parteneri soaciali, organizaŃiide pregătire, organizaŃii din umbră ale grupului-Ńintă etc. pentru îmbunătăŃirea sprijinuluilor în învăŃarea târzie/ între generaŃiiUrmătoarele sfaturi şi recomandări au fost dezvoltate ca parte a liniilor directoare IANUS, create însprijinul formatorilor pentru a depăşi factorii declaraŃi mai jos:formatorii trebuie să aibă cunoştinŃă de eterogenitatea grupuluirespect pentru şi concentrare asupra individuluicunoştinŃe despre diferite abordări politice, culturale şi instituŃionale faŃă de învăŃarea lavârstă înaintatăcunoştinŃe privind dezvolatarea de proiecte în domeniul învăŃării la vârstă înaintatăabilitate pentru sprijinirea procesului de învăŃare orientată şi de învăŃare reciprocă (deînvăŃare unii de la alŃii), cu schimbarea accentului de la predare la învăŃare prindezvoltarea de noi şi diverse abordări didactice, care permite participanŃilor să-şiîmpărtăşească păreri şi cunoştinŃeabilitate pentru adaptarea conŃinuturilor de învăŃare la nevoile grupului-Ńintă eterogenformat din cursanŃi cu vârstă înaintatăabilitate pentru includerea rolurilor diferite ale cursanŃilor femei şi bărbaŃi în procesul deînvăŃare şi pentru creşterea conştientizării oamenilor a dezvoltării rolului sexelor îndiferite societăŃidezvoltarea de deprinderi speciale cu scopul de consolidare, mai ales în ceea ce priveşteîncrederea în sine a femeilor în pregătirea învăŃăriico-responsibilitate cu privire la dinamicile grupului: sprijin al relaŃiilor destinse formatorcursantşi cursant-cursant bazate pe încredere23

abilitate pentru dezvoltarea obiectivelor individuale care se doresc a fi atinse în timpulprocesului de învăŃareabilitate pentru susŃinerea diversităŃii culturale şi pentru apartenenŃa la o comunitateculturală europeană în realitatea actualăprograme şi seminare de învăŃare flexibile, ca durată, conŃinut şi achiziŃiinecesitatea şi abilitatea de a încuraja munca inter-disciplinarădeterminarea grupului-Ńintă să devină conştient de necesitatea şi beneficiile – de naturăcognitivă, practică şi socială – a învăŃării la vârsta înaintatăînlesnirea înŃelegerii faptului că persoanele în vârstă sunt membri cu drepturi depline întoate Ńările UEBibliografie:www.ianusllp.com24

ÎnvăŃare în locaŃii inedite, învăŃare multi-senzorială şi învăŃare practicăIII. ÎnvăŃare în locaŃii inedite, învăŃare multi-senzorială şi învăŃarepractică – elemente pedagogice inovatoare ale conceptului educaŃionalAESAEC (Michael Schwaiger, Auxilium, Graz/AT)III.1. IntroducereGrupul de proiect AESAEC s-a străduit, mai presus de toate, să se asigure că orientarea pedagogică aconŃinutului de pregătire, precum şi implementarea didactică, au fost în acord cu nevoile şi cadrulgeneral al grupului-Ńintă, care sunt persoanele în vârstă de peste 60 de ani. Din aceasta nu trebuiededus faptul că aceste mecanisme pedagogice şi didactice sunt valabile, strict, numai pentrupersoanele în vârstă. Este mai mult un caz de a avea a face cu elemente de bază ale teorieieducaŃionale, care au fost dezvoltate pentru alte categororii de cursanŃi şi sunt de importanŃăgenerală. Utilizarea lor este, totuşi, promiŃătoare mai ales în ceea ce priveşte concepteleeducaŃionale pentru cursanŃii în vârstă, deoarece acestea ajuta la menŃinerea motivaŃiei pentru aînvăŃa pe termen lung, de a creşte perspectiva succesului durabil în învăŃare şi de a dezvolta, înmod special, capacitatea cursantului de a aplica ceea ce au învăŃat. Acestea permit, de asemenea,o experienŃă de viaŃă mai mare pe care o au persoanele în vârstă (în comparaŃie cu cei mai tineri)de a se integra mai uşor în lecŃie.În principiu, gândirea noastră pedagogică are la bază faptul că procesele de învăŃare formală, faŃăde simpla transmitere de cunoştinŃe şi informaŃii, ar trebui, mai presus de toate, să aibă scopul dea dezvolta (în continuare) deprinderi de bază necesare celui care învaŃă; în special, aceasta includeurmătoarele: deprinderi cognitive (gândire analitică, logică, reuolvare de probleme, planificare etc.) deprinderi afective (stimă, simpatie, identificare etc.) deprinderi metodice (cunoştinŃe despre folosirea metodelor şi instrumentelor etc.) deprinderi sociale (comunicare, rezolvarea conflictelor, muncă în echipă etc.) deprinderi interculturale (cunoştinŃe despre culturi proprii/diferite, care acŃionează într-uncontext intercultural etc.) deprinderi conative (efort, implicare etc.)Lista acestor deprinderi de bază poate fi continuată, iar temenii menŃionaŃi nu pot fi priviŃi nici cafiind nediferenŃiaŃi, dar nici ca diferind foarte mult unul de altul. Această listă oferă, totuşi, operspectivă de bază asupra elementelor centrale cărora grupul de proiect le-a acordat o atenŃiedeosebită în realizarea cursului. În acest context, este important să înŃelegem că grupul de proiecta observat că cerinŃele tradiŃionale de învăŃare - de transmitere, de consolidare şi reproducere acunoştinŃelor şi a conŃinutului - sunt insuficiente, pe departe. Mai mult decât atât, grupul de25

proiect s-a străduit să ofere cursanŃilor suficiente abilităŃi pentru a acŃiona într-un mod, care afăcut posibil ca ceea ce a fost învăŃat să fie sustenabil, original şi autonom cu scopul - în sensul celmai larg - de a le întâlni nevoile şi de a le rezolva problemele.Pentru a atinge această capacitate de a acŃiona, subsetările comprehensive şi multilaterale aledeprinderilor menŃionate mai sus trebuie să fie transmise sau activate. În concluzie, cerinŃelecursului AESAEC nu sunt altele decât...să aducă Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte relevanŃa ei pentru persoanelor în vârstă,mai aproape de cursanŃi, în care un obiectiv clar definit este cursantul care, la sfârşitulcursului, acordă un grad mai mare de importanŃă UE şi are o explicaŃie mai profundă în a ştice înseamnă să fie cetăŃean european, faŃă de momentul în care cursul a început.să informeze cursanŃii cu privire la oportunităŃile oferite de programele de finanŃare ale UEşi ale conŃinuturilori acestora relevante pentru persoanele în vârstă şi, împreună, săanalizeze şi să evalueze avantajele şi dezavantajele lor, şansele şi riscurile.să motiveze cursanŃii să solicite cu adevărat şi să implementeze un proiect UE despre temecu care pot, în mare măsură, să se identifice personal.să sprijine cursanŃii să creeze independent un proiect UE şi, în cooperare cu parteneriinternaŃionali de proiecte, să depună o solicitare.să ofere sprijin cursanŃilor pentru implementarea cu succes şi sustenabilă a proiectului decooperare internaŃională.să integreze cursanŃii în cooperare de lungă durată şi sustenabilă, activităŃi de relaŃionare şiprocese europene la nivel naŃional şi internaŃional.Pentru a atinge aceste scopuri multilaterale sau, mai curând, să ofere şi să transmită deprinderilemai sus menŃionate, grupul de proiect a ajuns, în conceptul său pedagogic, la un acord cu privire lautilizarea unui astfel de amestec multilateral al metodelor şi al instrumentelor. Subiectul central alacestui concept este cursantul (sau grupul de cursanŃi), care reprezintă punctul central alprocesului de învăŃare pe toată durata cursului, şi care, fie singur, fie împreună cu alŃii, formează,influenŃează şi conduce. Cu cât este mai activ aplicat şi asumat acest rol, cu atât mai mare esteprobabilitatea ca acest curs să-şi atingă obiectivele subliniate mai sus. Aceasta înseamnă, fireşte,că fiecare cursant individual desfăşoară, de asemenea, o parte din responsabilitatea pentru succesulrezultatului aşteptat al cursului, care nu trebuie subestimat; un fapt care ar trebui să fie, maipresus de toate, subliniat tuturor participanŃilor la începutul procesului de învăŃare, în mod activ şiconştient.Ca exemplu al caracter inovator al conceptului de formare AESAEC şi al gradului înalt de relevanŃăpentru grupul-Ńintă (care este, de asemenea, confirmată de ColecŃia Factorilor-Cheie), următoareletrei abordări sunt accentuate:26

ÎnvăŃare în locaŃii inedite, învăŃare multi-senzorială şi învăŃare practicăIII.2. ÎnvăŃare în locaŃii inediteÎnvăŃarea într-un loc inedit - ca o metodologie aplicată intenŃionat - este relativ nouă printreconceptele educaŃionale generale. Este adevărat că în sectorul şcolilor şi al universităŃilor, înultimele decenii, această metodă a fost încurajată în mod forŃat. Totuşi, ca regulă, aplicarea ei afost limitată la câteva subiecte şi activităŃi (de exemplu, vizitarea muzeelor pentru predareaistoriei sau politicii, excursii pentru geografie, excursii în străinatate pentru învăŃarea limbilorstrăine). SituaŃia este, într-un fel, mai bine structurată în pregătirea vocaŃională şi educaŃiacontinuă, în care perioadele de învăŃare şi de practică la locul de muncă reprezintă o componentătradiŃională bine integrată în dezvoltarea carierei.Totuşi, în general, educaŃia adulŃilor, ÎnvăŃarea în locaŃii inedite - cu câteva excepŃii - nu estedeloc aplicată pe o scară mai largă, din motive care variază considerabil: ele includ timpul limitatpe care îl au participanŃii, organizarea semnificativă cerută de furnizorii educaŃionali pentrupregătire şi implementare, costul relativ ridicat pentru participanŃii la curs, adesea gradul mic deacceptare la această formă de învăŃare printre cursanŃi şi personalul didactic, datorat şi din lipsa deinteres arătat de grupurile de învăŃare pentru a petrece timp împreună în afara spaŃiului în care sedesfăşoară cursurile în mod normal.În conceptul de formare AESAEC există o conştientizare distinctă, care, cu fiecare oportunitatesemnificativă, ar trebui să fie utilizată pentru a părăsi locaŃia de învăŃare „obişnuită” (instituŃie deînvăŃământ sau clasă), să transmită problema subiectului de învăŃare şi obiectivele de învăŃare. Înacelaşi timp, activităŃile de învăŃare formală, cât şi informală, pot şi ar trebui să fie mutate înurmătoarele locaŃii: muzee, biblioteci, expoziŃii, evenimente culturale discuŃii publice, seminarii şi lecturi instituŃii publice naŃionale şi UE care sunt de relevanŃă şi de interes alte grupuri de proiect UE, instituŃii şi reŃele care pot fi relevante şi de interes unităŃi de producŃie care lucrează cu texte profesioniste, marketingul produselor, proiecteetc. (ex. ziare, publicaŃii, agenŃii de publicitate, manageri de proiecte etc.) posibile rstaurante şi case publice de nivel european internet (mare parte din conŃinutul de învăŃare – ex. informaŃii despre program, formularede aplicarea şi de raportare etc. - sunt uşor accesibile prin intermediul internetului, astfelcă internetul ar trebui să fie utilizat în mod activ şi intensiv ca o locaŃie virtuală deînvăŃare.)Acestea sunt doar câteva sugestii şi idei care au fost luate în consideraŃie de către cursul nostru deformare şi care pot fi extinse sau completate în funcŃie de cerere şi oportunităŃi. În plus, este27

important să se asigure că ÎnvăŃarea în locuri inedite (ca, de altfel, toate celelalte forme deînvăŃare) nu este implementată ca L’art pour l’art, ci să fie încorporată în mod deliberat în cadrulconceptului pedagogic şi să ofere rezultate concrete de învăŃare.III.3. ÎnvăŃarea multi-senzorialăÎnvăŃarea holistică este, fără îndoială, o nouă abordare în teoria educaŃională – gândiŃi-vă numai laprincipiile lui Johann Heinrich Pestalozzi sau Maria Montessori. Dar, încă de când neurologia ne-apermis să înŃelegem modul în care creierul uman procesează informaŃiile şi procesele de gândirecare rezultă, ştim că absorbŃia de informaŃii prin intermediul diferitelor organe senzoriale activeazăîntr-adevăr funcŃii diferite ale creierului. Acestea colectează, analizează, interpretează şiprelucrează mai departe informaŃii, care, de obicei, se revarsă într-un proces complex dememorare, gândire şi acŃiune.Pentru teoria educaŃională, ipoteza este întărită (şi confirmată în mod repetat) şi anume, cu câtînvăŃarea are un succes mai mare, cu atât sunt activate mai multe funcŃii ale creierului,deoarece...legatura rezultată dintre celulele creierului este mai marestocarea informaŃiilor şi a deprinderilor apare mai intensaceastă informaŃie şi aceste deprinderi pot fi mai uşor regăsite şi activatePe baza organelor noastre senzoriale, următoarele forme de învăŃare senzorială pot fi exprimate pescurt, astfel: învăŃare auditivă (auzire, ascultare, discutare, vorbire etc.) învăŃare vizuală/optică (citire, vedere, privire, observare etc.) învăŃare tactilă/chinestezică (atingere, creare, mişcare, jucare etc.) învăŃare olfactivă şi gustativă (mirosire, gutare)Este indiscutabil că primele două forme de învăŃare sunt puse în funcŃiune în cea mai mareparte a timpului, dar şi învăŃarea tactilă/chinestezică câştigă teren în multe domeniipedagogice. Cu toate acestea, relativ puŃină atenŃie i-a fost acordată în contextul mai larg alînvăŃării - în afară de câteva domenii de învăŃământ vocaŃional - pentru aplicarea în special aînvăŃării olfactive şi gustative. Pe de o parte, acest lucru are o justificare anume, dar, pe dealtă parte, nu ar trebui să fie complet ignorată în ceea ce priveşte aspectele de sensibilitate şide asociere. Mai presus de toate, în ceea ce priveşte transmiterea subiectului în materieinterculturală, mirosurile şi gusturile pot fi foarte bine aplicate, în mod special. Astfel,pregătirea de bucate internaŃionale, împreună, precum şi mâncatul lor împreună pot oferi oambianŃă foarte fructuoasă de învăŃare cu potenŃial mare de memorie (care într-o formă28

ÎnvăŃare în locaŃii inedite, învăŃare multi-senzorială şi învăŃare practicăsimilară a fost testată cu succes în cantinele companiei, ca parte a proiectului UE Europa lamuncă).Prin urmare, este un element central al conceptului de formare AESAEC ca învăŃarea să se înŃeleagăşi din perspectiva absorbŃiei de informaŃii şi pe cât de complet poate fi un proces.Este motivul pentru care sunt aplicate metodele şi instrumentele, ceea ce corespunde potenŃialuluiglobal al atenŃiei senzoriale a cursanŃilor şi care utilizează potenŃialul de învăŃare în mod activ.III.4. ÎnvăŃare practicăŞi învăŃarea practică este un termen relativ vechi în teoria educaŃiei, care, în această formă, a fostpentru prima dată introdus de promotorul fondator Robert Baden-Powell, dar, pe de altă parte, sebazează pe modele mai vechi ale învăŃării orientate pe acŃiune (ca de exemplu de la John Dewey).Conceptul de învăŃare aplicată este privit ca fiind suficient de bine cunoscut, astfel că o explicaŃieinteligibilă a acestuia nu pare a fi aici necesară. Este totuşi necesar să subliniem că AESAEC trebuievăzut, în ansamblul său, ca o încercare de a consacra sustenabil conceptul de învăŃare practică.Deşi UE a co-finanŃat proiectul AESAEC, acesta este doar începutul unui proces pe termen lung. Prinproiect, participanŃii sunt sensibilizaŃi şi echipaŃi astfel încât să poată lua parte individual laproiectele UE, cu scopul de a experimenta un sentiment mai activ a ceea ce înseamnă cetăŃeaneuropean, să contribuie la modelarea proceselor europene şi să-şi susŃină propriile interese şi nevoi.Este logic şi firesc faptul că acest concept pedagogic al cursului foloseşte, pe scară largă, elementeale învăŃării practice. Totuşi, efectul actual şi pe termen lung al învăŃării practice se simte, maipresus de orice, spre sfârşitul curusului AESAEC sau după terminarea acestuia, când participanŃii auconceput şi şi-au depus propunerile lor de proiecte şi, în special, când acestea - în cazul în care unproiect a fost aprobat - poate fi efectiv implementat. Numai după aceea, participanŃii, prinînvăŃare practică activă, sunt deplin capabili să înveŃe despre Uniunea Europenă, despremecanismele de finanŃare ale UE, despre managementul proiectelor UE, interculturalitate,cooperare interculturală şi abordări în rezolvarea problemelor. În plus, ei se pot dezvolta, încontinuare, atât pe ei înşişi, dar pot dezvolta şi mediul care îi înconjoară - şi ca o consecinŃă -ideea europeană.Bibliografie:Andersson, Sven/Andersson, Ingrid (2005): Authentic Learning in Social-cultural Frameworks. Taylor & Francis.Clark, Aldrich (2005): Learning by Doing: A Comprehensive Guide to Simulations, Computer Games, and Pedagogy in e-Learning and Other Educational Experiences. Pfeifer.Coffield F. et alii (2004): Learning styles in pedagogy in post-16 learning. A Systematic and Critical review. London. Learningand Skills Review Centre.Dörig, Roman (2003): Handlungsorientierter Unterricht - Ansätze, Kritik und Neuorientierung aus bildungstheoretischer,curricularer und instruktionspsychologischer Perspektive. WiKu-Verlag.Europe at Work (2007): Europe Cooks at Work. ( www.europe-at-work.eu)29

Land Brandenburg/Ministerium für Bildung, Jugend und Sport (Hg.) (2005): Außerschulische Lernorte. LISUM.Lawrence, Gordon D. (1997): Looking at Type and Learning Styles. Center for Applications of Psychological Type.Lombardi, Marilyn (2007): Authentic Learning for the 21 st Century: An overview. EDUCAUSE.Montessori, Maria (2009) [1919]: The Montessori Method. Wilder Publications.Museum Nuremberg/Documentation Centre Nazi Party Rally Ground: Learning in Authentic Locations: The Education Forum.(http://museums.nuremberg.de/documentation-centre/education-programme.html)Niederhauser. Rolf/Rhyn, Heinz (2004): Lernen außerhalb der Schule. Das Projekt MatI – Marktplatz für außerschulischesLernen. Haupt.Reyher, Uwe (Hg.) (1998): Lernen außerhalb des Klassenzimmers. Außerschulische Lernorte mit Erfahrungsberichten undpraktischen Tipps. Oldenbourg Schulbuchverlag.Schiffler, Ludger (1998): Learning by Doing im Fremdsprachenunterricht. Max Hueber.Sliwka, Anne (2001): Das anglo-amerikanische Beispiel. Band 2. WeinheimVogt, Reinhold (2007): Gedächtnistraining in Frage & Antwort. Warum kreatives Denken besser ist als Pauken. Soft Skillskompakt. Junfermann.30

Parte B: Manual

Modul 1 - Uniunea Europeană şi importanŃa ei pentru cetăŃenii vârstniciDušana Findeisen (Universitatea Slovenă a Vârstei a Treia/Slovenia)Modul 1:Unitatea 1Sumarul unităŃii:Obiective:Uniunea Europeană şi importanŃa ei pentrucetăŃenii vârstniciAŃi spus Uniunea Europeană? AŃi spus cetăŃeni europeni mai în vârstă? ÎnŃelegerea misiunii şi a funcŃiilor Uniunii Europene şi a proceselor saledeintegrare InstituŃiile europene, misiunea lor şi cum interrelaŃionează acestea Îmbătrânirea demografică şi societatea în îmbătrânire din Europa Problemele majore ale cetăŃenilor în vârstă şi modul în care suntabordate acestea de către instituŃiile europene CetăŃenii în vârstă şi reprezentanŃa lor la nivel europeanLa sfârşitul acestei unităŃi veŃi fi capabili: să înŃelegeŃi trăsăturile generale în ceea ce priveşte integrareaeuropeană. să spuneŃi care sunt cele mai importante instituŃii şi organismeconsultative ale UE, care este misiune lor şi care sunt funcŃiile lor şi cuminterrelaŃionează acestea. să înŃelegeŃi cum interrelaŃionează legislaŃia europeană şi naŃională,legat şi de problemele cetăŃenilor vârstnici. să fiŃi conştienŃi de ceea ce înseamnă schimbări demografice, societateîn îmbătrânire şi îmbătrânire activă şi cum interacŃionează ele cu nevoilemajore ale vârstnicilor. să vă familiarizaŃi cu cele mai importante ONG-uri, cât şi cu reŃeleleeuropene care reprezintă persoanele în vârstă şi ceea ce fac acesteapentru dumneavoastră.SatisfacŃia pentru viaŃă a persoanelor în vârstă depinde de gradul lor de integrare în societate.(Teoria activităŃii la bătrâneŃe, 1972)Pregătire:U Uniunea Europeană – Ce înseamnă pentru dumneavoastră?Care este experienŃa dumneavoastră personală cu UE?CredeŃi că a fost o idee bună să fie, în primul rând,fondată şi că este o idee bună ca Ńara dumneavoastră săfacă parte din ea?ReflectaŃi câteva minute asupra acestor întrebări şidiscutaŃi răspunsurile dumneavoastră cu ceilalŃi!AscultaŃi / CitiŃi1.1.1. ÎnŃelegerea naturii şi a rolului Uniunii Europene şi a proceselor sale de integrareAm dori să începem prin a vă spune că un număr considerabil de cetăŃeni europeni, fie ei tineri, devârstă mijlocie sau în vârstă, par să nu înŃeleagă suficient de bine ceea ce înseamnă misiunea şifuncŃiile Uniunii Europene, instituŃiile sale, şi nici să aibă cunoştinŃe complete despre construirea33

treptată a Europei. Aceasta se poate datora faptului că „UE este o întreprindere care a fost lansatăde câteva cercuri închise şi a fost construită cu o mică participare a cetăŃenilor europeni” 1 şi pentrucă „procesul de unificare a fost, într-adevăr, promovat până acum, în mare parte, de către elitelepolitice” (Habermas, 2009, 101). În ciuda acestora, Europa este considerată a fi „un proiect desucces minunat şi global admirat, deşi văzut prea des doar ca proiect şi rareori ca finalitate”(Marcel Gauchet, idem), în timp ce rezultatele şi finalităŃile, multe ca scopuri ale Uniunii Europene,sunt cu multiple întrebuinŃări. Plecând de la aceste premise manualul AESAEC a fost realizat,pentru a determina cititorii, în special pe dumneavoastră, cetăŃean european în vârstă, să devinăfamiliari cu modul în care şi ceea ce s-a realizat în UE, cu rezultatele şi finalităŃile sale, înprincipal în ariile care vă privesc în mod direct.Aşa cum s-a dorit, UE a devenit un context pentru mulŃi, îmbogăŃind, pe plan cultural, social,economic şi altele, relaŃiile dintre Statele Membre. A stabilit o monedă unică, oferind securitatecomună. Cu toate acestea, a dat greş uneori şi în anumite feluri. Astfel, Jacques Delors şi MarcelGauchet, Cohn Bendit şi alŃii, sunt convinşi că Europa a dat greş prin impunerea sa ca puterepolitică şi a greşit prin impunerea sa în procesul de globalizare. De altfel, Statele Membre nu înŃelegcu adevărat că „uniunea este o forŃă” şi că uniune înseamnă comunitate, oferind, dar şi asigurândprimirea. În loc să primească, Statele Membre ar trebuie mai curând să renunŃe benevol la o partedin puterea lor. 2Astfel, în momente de criză economică, financiară, politică şi socială, UE este considerată a avea onouă şansă, aceasta fiind şansa de a aborda în mod democratic probleme de interes comun, global,ca problemele de mediu, schimbând tendinŃa globală a economiei de piaŃă (Habermas, 2009, p.105)şi schimbările demografice etc. Aceste probleme nu pot fi abordate în cercuri restrânse, din contră,ar trebui să devină un subiect de dezbatere pentru un public larg şi a unui dialog civil real (JacquesDelors, idem). În zilele noastre, cele mai multe instituŃii europene şi organisme consultative(Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul European Economic şi Social) acŃioneazăcorespunzător. „Dezvoltarea unei sfere largi de politică publică europeană – aceasta dacă reŃeauade comunicare se extinde în afara graniŃelor naŃionale şi se specializează în problemele relevante –este de importanŃă majoră pentru emergenŃa identităŃii europene, spune Habermas (2009, p. 87).Este timpul ca Europe şi instituŃiile sale să devină o agora, un spaŃiu cu adevărat deliberativ,incluzând reprezentanŃii tuturor cetăŃenilor săi. Membrii proiectului AESAEC cred cu fermitate căcetăŃenii în vârstă ar trebui să fie mai prezenŃi în formarea politicilor europene şi în decizia de aface ca procesul să le aparŃină şi în cooperarea lor cu alte generaŃii. Strădaniile proiectului AESAECsunt potrivit celor ale lui Jaques Delors, care argumentează că în viitor, „dinamicele europene vor fimult mai dependente de contribuŃia cetăŃenilor europeni decât de cea a instituŃiilor europene”.(Jacques Delors, idem). În acest sens, cel mai important este ca cetăŃenii europeni şi cetăŃeniivârstnici europeni să-şi sporească cunoştinŃele despre Uniunea Europeană, instituŃiile sale şiobiectivele sale.Cum pot teoriile de integrare să ne facă să înŃelegem natura şi scopurile Uniunii Europene.Câteva teorii de integrare eminente:În 1920 federaliştii au afirmat că Ńările europene sunt o entitate firească şi că nu ar mai trebuiniciodată să intre în război civil. Altiero Spinelli declara că statele naŃionale şi-au pierdut propriulraison d’etre...FuncŃionalişti ca David Mitrany au semnalat în mod corect că organizaŃiile internaŃionale suntmenite să adreseze priorităŃile dictate de nevoile umane şi, ca atare, organizaŃiile ar trebui să-şimodifice sarcinile şi funcŃiile în concordanŃă cu nevoile de moment. O astfel de orientare esteobservabilă, deoarece Uniunea Europeană a devenit atât de interesată de bătrâneŃe, persoane învârstă, muncitori în vârstă. Îmbătrânirea demografică este o mare schimbare demograficănecesitând o schimbare şi între relaŃiile dintre generaŃii şi alte modele culturale sau organizaŃii devârste. Pe lângă acestea este nevoie de noi politici.1 Jacques Delors, Les Controverses du progrès, 26 iunie 2009, Cultura franceză.2 CetăŃenii germani au fost împotriva monedei Euro, dar Helmut Kohl i-a convins că Euro era bun pentru toată lumea dinEuropa, şi, în consecinŃă, au acceptat-o.34

Modul 1 - Uniunea Europeană şi importanŃa ei pentru cetăŃenii vârstniciTeoria tranzacŃionalistă susŃinută de Karl Deutsch afirmă că simŃul comunităŃii în rândul statelor vadepinde de stabilirea unei reŃele de tranzacŃii reciproce. ReŃelele pot fi văzute peste tot.Programele-cadru şi fondurile structurale există în acest sens, susŃinând relaŃii, proiecte etc. AŃiauzit vreodată de Leonardo da Vinci, Grundtvig, Erasmus, Comenius şi alte programe? Ele oferăcadre în interiorul cărora proiecte europene, dar şi tranzacŃii şi schimburi reciproce culturale,sociale, economice şi politice şi recunoaşterea reciprocă sunt posibile.Teoria non-ficŃională dezvoltată de Ernst Haas şi Jean Monet este ca o acŃiune comună careconduce la o societate coezivă, Robert Schumann spunând la 9 mai 1950: „Europa va fi construităprin obiective concrete care creează o solidaritate de facto”.Integrarea economică a fost menită să construiască treptat solidaritatea în rândul naŃiunilorparticipante şi crea, la rândul său, nevoia de legi instituŃionale supranaŃionale, care se vor impunemai târziu ca o structură necesară. Aceste teorii ne determină să ne gândim la „legea obiceiuluilocului” care era creată în mod spontan şi aplicată în oraşe în construcŃie. Legile nu erau impusepentru locuitori, ci erau mai curând un cod al modurilor de a trăi împreună în oraş, reguli generalacceptate.Procesul treptat de integrareDacă dorim să oferim o mai bună explicaŃie pentru Europa, trebuie mai întâi să ne întrebăm pe noiînşine ce a devenit Europa de-a lungul a patru stagii de integrare: Uniunea Vamală, PiaŃa unică,Uniunea economică şi monetară şi Uniunea politică. De fapt, pentru a înŃelege Uniunea Europeană,nu trebuie să-i uităm trecutul. Europa a fost întemeiată în condiŃii foarte diferite; Europa celor şasestate membre de la începutul anilor 50 din secolul trecut şi Europa celor 27 de state membre din2009 sunt concepte complet diferite.Construirea Europei moderne a început după cel de-al Doilea Război Mondial. În 1945, WinstonChurchill descria Europa ca fiind „un teritoriu care răspândeşte ciumă şi ură”, iar un an mai târziupropunea un remediu pentru această stare prin „recrearea familiei europene şi înzestrarea ei cu ostructură în interiorul căreia să se poată dăinui în pace, în siguranŃă şi în libertate”. SiguranŃa şilibertatea erau motivele pentru care UE a fost creată. Formula de succes era integrarea fostelorstate naŃionale antagoniste într-o uniune care să interacŃioneze în mod paşnic şi cu naŃiuniconcurente. În faimosul său discurs, Robert Schuman a recunoscut că numai o reconciliere de duratăcu Germania ar putea forma bazele unei Europe unite, pledând ca Europa să o ierte, dar să nu uite,ceea ce era un lucru măreŃ.Integrarea Europei a avut loc începând cu 1950 bazându-se pemetoda construirii, gândită de Jean Monnet şi Robert Schuman;construind Europa treptat, de fiecare dată după o atentă evaluare apaşilor, a făcut ca Europa să fie o casă puternică din cărămidă.Jean Monnet a contribuit la crearea formulei de alipire. Aceastăformulă constă în crearea de numeroase legături între statelenaŃionale; legi comune şi politici comune, instituŃii comune,metode europene comune care să guverneze statele membre,activităŃi economice care să influenŃeze viaŃa de zi cu zi acetăŃenilor europeni.La început, obiectivul UE era să fie o structură politică. Dar intenŃialor a eşuat şi, în loc să fie o forŃă politică puternică, Europa adevenit din ce în ce mai interesată de puterea sa economică(Jacques Delores, Les Controverses du progrès, 26 iunie 2009,Cultura franceză.)Robert SchumannPentru a adera la Uniunea Europeană, un stat trebuie să îndeplinească o serie de condiŃii economiceşi politice numite Criteriile Copenhaga (după Summitul de la Copenhaga din iunie 1993), carehotărăşte că o Ńară candidată trebuie să fie una democratică, trebuie să aibă o piaŃă liberă şi35

trebuie să fie de acord să adopte întregul corp de legi cu care Uniunea Europeană a fost deja deacord. În conformitate cu Tratatul de la Maastricht, fiecare stat membru actual şi ParlamentulEuropean trebuie să fie de acord cu orice extindere.Evenimente importante, date şi fapte1950-52: Bazată pe aşa-numitul Plan Schuman, Comunitatea Europeană aCărbunelui şi a OŃelului (CECO) a fost fondată pentru controlul comun alproducerii de cărbune şi oŃel, cele mai importante resurse pentruindustria de armament. Unul din principalele motive a fost prevenireapregătirii unui nou război, având control comun asupra acestor bunuri.FranŃa, Germania de Vest, Belgia, Luxemburg, Olanda au fost membriifondatori ai acestei ComunităŃi, în 1952 Italia aderă şi ea, iar cele şaseŃări semnează împreună Tratatul de la Paris (la 23 iulie 1952).1957: Prin Tratatul de la Roma, CECO devine Comunitatea Europeană Economică (CEE), oferindEuropei prima piaŃă europeană comună reală.1973: Regatul Unit, Irlanda şi Danemarca aderă la CEE.1980-1986: Grecia (1980), ca şi Spania şi Portugalia (ambele în 1986) devin noi membre.1990: Prin unificarea celor două Germanii, fosta Deutsche Demokratische Republik (DDR)/RepublicaDemocrată Germană (RDG) a devenit, de asemenea, parte din Comunitate.1993: În virtutea Tratatului de la Maastricht, CEE s-a transformat în Uniunea Europeană şi datoritădezvoltărilor generale economice, politice şi sociale, în legătură cu sfârşitul tensiunilor dinRăzboiul Rece, şi unele state din AELS (AsociaŃia Europeană a Liberului Schimb) şi chiar Ńăridin fostul CAER (Consiliul pentru AsistenŃă Economică Reciprocă) au început să fie interesatesă devină membre cu drepturi depline ale UE. Fundamental deschisă la această dezvoltare –sau cum Hans-Dietrich Genscher, fostul Ministru german al Afacerilor Externe, a spus: „Celmai subtil obiectiv al Uniunii Europene este extinderea” –, Uniunea a trecut printr-operioadă foarte dinamică de extindere prin dublarea numărului de state membre în următorii14 ani.1995: Fostele Ńări AELS - Austria, Finlanda şi Suedia aderă la UE.2004: Malta şi Republica Cipru (= partea insulară din sudul Greciei), fostele membre CAER –Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia, fostele părŃi ale Uniunii Sovietice – Estonia,Letonia şi Lituania, şi ultima, dar nu cea din urmă, Slovenia, o republică iugoslavă, audevenit noi state membre.2007: Cu Bulgaria şi România, lista temporară cu cele 27 de state membre ale UE este completă.Oricum, extinderea Uniunii Europene nu trebuie văzută ca sfârşită, iar în momentul de faŃă sunt înderulare negocieri oficiale de acceptare cu CroaŃia, Macedonia şi Turcia, iar alte Ńări vest-balcaniceprobabil vor urma în curând.Tratate şi strategiiTratatele sunt sursa principală a legii europene şi, astfel, sunt şi baza legală pentru politicilecomune. Toate politicile legate de persoanele în vârstă sunt, astfel, dependente de Tratate,acestea fiind instrumente ale progresului integrării europene. Despre unele dintre ele aŃi citi maisus, dar vă rugăm să observaŃi în cele de mai jos un cuprins al celor mai importante din istoria UE:Tratatul de la Paris (1951) stabileşte Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi a OŃelului (CECO).Obiectivul său principal era eliminarea mai multor bariere din schimbul şi garantarea păcii şia siguranŃei în Europa.Tratatul de la Roma (1957) stabileşte Comunitatea Europeană Economică(CEE). Principala sarcină a acestui Tratat a fost crearea pieŃeicomune între statele membre. A introdus o serie de libertăŃi:libertatea de circulaŃie a capitalurilor, circulaŃia muncitorilor etc.36

Modul 1 - Uniunea Europeană şi importanŃa ei pentru cetăŃenii vârstniciTratatul de la Maastricht (1992) a fost un pas major în dezvoltarea ComunităŃii Europene, creândUniunea Europeană şi ducând la crearea Euro. Tratatul a creat ceea ce este în mod comunraportat ca pilon al structurii Uniunii Europene. Această concepŃie a Uniunii se împarte înpilonul ComunităŃii Europene (CE), în pilonul de Politici Externe şi de Securitate Comună şipilonul JustiŃiei şi al Afacerilor Interne (JAI). Ultimii doi piloni sunt de domeniul politicilorinterguvernamentale, unde puterea statelor membre este la gradul său cel mai mare, întimp ce sub pilonul ComunităŃii Europene, instituŃiile Uniunii supra-naŃionale – Comisia,Parlamentul European şi Curtea de JustiŃie – au cea mai mare putere. ToŃi pilonii împreunăsunt numiŃi Uniunea Europeană.Tratatul de la Amsterdam (1997) a însemnat o accentuare şi mai mare în ceea ce priveşte cetăŃeniaşi drepturile omului, o încercare de a dobândi mai multă democraŃie sub forma puterilorcrescute ale Parlamentului European, un nou titlu de angajare, un domeniu al libertăŃii,securităŃii şi al justiŃiei în Comunitate, începuturile unei Politici Externe şi de SecuritateComună (PESC) şi reforma instituŃiilor în cursa pentru extindere.Tratatul de la Nisa (2001) a reformat structura instituŃională a Uniunii Europene prin împotrivirea laexpansiunea din est, o sarcină care a fost în primă fază destinată să fie realizată prinTratatul de la Amsterdam, dar care a dat greş să fie menŃionată la acea vreme. Intrarea înforŃă a tratatului a fost pus la îndoială o vreme, după ce fusese iniŃial respins de votanŃiiirlandezi la referendumul din iunie 2001. Rezultatul acestui referendum a fost anulat printrunreferendum ulterior ce a avut loc un an mai târziu.Tratatul Proiectului ConstituŃional (Roma 2004) trebuia să stabilească o ConstituŃie a Europei şi afost semnat de 53 de figuri politice de seniori din cele 25 de state membre ale UE. De celemai multe ori, şefii statelor au desemnat plenipotenŃi să semneze tratatul, dar uniipreşedinŃi au semnat şi în numele unor state care erau republici.Reforma Tratatului de la Lisabona (2007) aduce o serie de schimbări, printre care includerea uneimajorităŃi de votanŃi mai calificaŃi în Consiliul Miniştrilor, creşterea implicăriiParlamentului European în procesul legislativ prin extinderea co-deciziei cu Consiliul deMiniştri, eliminarea sistemului de piloni şi crearea unui Preşedinte al Consiliului European petermen de doi ani şi jumătate şi o Înaltă Reprezentare a Afacerilor Externe pentru aprezenta o poziŃie unită în politicile UE. Dacă este ratificat, cu Tratatul de la Lisabona s-arîntocmi şi carta drepturilor omului a Uniunii, prin Carta Drepturilor Fundamentale. 3Strategia Lisabonei este, pe lângă un tratat, şi un concept de importanŃă majoră cu aceleaşiobiective şi scopuri ca cele ale cursului de pregătire AESAEC. Datorită importanŃei sale, estenevoie să fie luată în consideraŃie de către cetăŃenii vârstnici când pregătesc planul unuiproiect european. Strategia a pornit de la Consiliul Europei în Lisabona, în 2000, şi estecunoscut şi ca Agenda Lisabona sau Procesul Lisabona. Este o acŃiune şi un plan dedezvoltare pentru UE, important pentru toate grupurile sociale, inclusiv pentru cetăŃenii învârstă. Scopul său este de a face UE „cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pecunoaştere din lume capabilă de creştere economică sustenabilă cu locuri de muncă maimulte şi mai bune, cu o mai mare coeziune socială şi respect faŃă de mediu până în 2010".Până acum, cu un an înainte de 2010, ştim că acest plan a fost prea ambiŃios pentru aputea fi implementat cu succes, din punctul de vedere al solicitărilor prevăzute. Oricum, aavut şi succes şi rezultate bune în domeniul educaŃiei şi în cel al învăŃării de-a lungulîntregii vieŃi, în dezvoltarea generală şi cetăŃenia UE, în creşterea economică şi locurile demuncă create în UE. În ceea ce priveşte cei patru piloni ai Strategiei de la Lisabona,priorităŃile sunt următoarele:• Statele-membre ar trebuie să se străduiască să adopte măsuri pentru promovareacreativităŃii şi a spiritului întreprinzător în viziunea de a face din Europa cel mai creativmediu din lume;• Dezvoltarea economică şi socială a Europei ar trebuie să se axeze pe moştenirea şibogăŃia culturală;3 De-a lungul realizării acestui manual (noiembrie 2009), Republica Cehă a semnat ultima dintre cele 27 de state membre UEReforma Tratatului de la Lisabona, ceea ce o face să vină în forŃă.37

• InvestiŃia în resurse umane şi conceperea unor măsuri pentru a asigura flexisecuritateasunt de importanŃă crucială pentru Europa;• Politica mediului ar trebui accentuată ca forŃă-cheie, deoarece poate conduce lainovaŃie şi la creşterea economică.Obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene sunt consolidarea coeziunii economice şi sociale.Uniunea Europeană Ńinteşte către reducerea diferenŃierilor dintre regiuni diferite. FondurileStructurale joacă aici un rol major, incluzând şi Fondul European pentru Dezvoltare Regională(FEDR) şi Fondul European Social (FES).1.1.2. InstituŃii Europene, misiunea lor şi legătura dintre eleUniunea Europeană are instituŃii care nu sunt uşor de înŃeles de majoritatea cetăŃenilor UE. Există odivizare a competenŃelor între nivelul european şi cel naŃional, această divizare fiind la rândul ei odecizie politică. Faptul că instituŃiilor europene le-a fost retrasă puterea de a lua decizii, face apella soluŃii „tehnice” la nivel european. Dar putem presupune că aceste soluŃii tehnice sunt, de fapt,tot de natură politică. „Statele NaŃionale îşi pot recâştiga o parte din puterea pierdută, dacăcreează armonie în ceea ce priveşte politicile de impozit şi cele economice, cât şi politicile socialela nivel european. După acest pas, pot lua, din nou, decizii la nivel european.” (Habermas, 2009,pp. 83-84)Există două instituŃii europene care se gândesc cotidian, cu adevărat, la Europa, Comisia Europeanăşi Parlamentul European. Dar există şi alte instituŃii europene, cum este Consiliul de Miniştri,Curtea de JustiŃie şi altele.Comisia Europeană (CE)Comisia Europeană este numită, de obicei, Comisia. Fiecare Stat aderat la UE are reprezentantulsău naŃional în calitate de Comisar European, ceea ce înseamnă că, în momentul de faŃă, există 27de Comisari. Preşedintele Comisiei este numit de către Şefii Statelor sau Guvern, iar numireatrebuie aprobată de către Parlamentul European.CE este forŃa care conduce în integrarea europeană.Puterea de iniŃiativă avută de CE este importantăpentru dezvoltarea politicilor comune şi, astfel, pentruprocesele de integrare; CE defineşte interesul comun alfiecărei politici şi pregăteşte amendamente în acestsens. Comisia este, de asemenea, gardianul Tratatelorşi „acquis-ul comunitar”. Aceasta este, în principal,LegislaŃia Comunitară. Ea asigură îndeplinireaobligaŃiilor de către statele membre.În Tratatul Proiectului ConstituŃional este afirmat că cea care trebuie să asigure aplicareaConstituŃiei este Comisia. (Moussis, 2008. pp. 40-43). Comisia este, de asemenea, organismulexecutiv şi joacă un rol administrativ. În plus, Comisia are un rol reprezentativ, reprezentând UE înŃările lumii a treia. Comisia Europeană caută, de obicei, punctele de vedere ale cetăŃenilor şi alepărŃilor interesate când dezvoltă politica şi legislaŃia. Lansează consultări deschise în domeniulocupării forŃei de muncă, al afacerilor sociale şi al oportunităŃilor egale. Oricine este interesat de oprivire generală completă a consultărilor publice lansate de Comisia Europeană, poate consultaYour Voice in Europe (Vocea Ta în Europa) (www.europeanvoice.com) pe pagina de web aComisiei. Orice cetăŃean european sau organizaŃie poate participa în forumurile de discuŃii pe ogamă largă de probleme pe site-ul de dezbateri Debate Europe (http://europa.eu/debateeurop).CetăŃenii în vârstă care pregătesc o propunere de proiect se pot inspira consultând acest site.38

Modul 1 - Uniunea Europeană şi importanŃa ei pentru cetăŃenii vârstniciParlamentul EuropeanDupă ultima extindere din 2004, numărul locurilor a crescut la 732. Dintre acestea, 99 sunt alocateGermaniei, cea mai mare Ńară, şi 5 Maltei, cea mai mică Ńară UE. MP sunt aleşi direct de cătrecetăŃenii din Europa. În acest sens, pensionarii, precum şi alŃi cetăŃeni pot apela la ei pentruîntrebări şi solicitări. Parlamentul exercită patru funŃii: legislativă, politică, de control şi bugetară.Consiliul de MiniştriParlamentul poate da sau poate consimŃi aprobări în ceea cepriveşte concluzia acordurilor internaŃionale; participă laadoptarea Actelor Comunitare, iar politic reprezintă mai multde 450 de milioane de cetăŃeni, monitorizează funcŃionareaComisiei şi trebuie să-şi dea acordul pentru orice deciziebugetară majoră.Parlamentul European stabileşte, de asemenea, unOmbudsman (http://www.ombudsman.europa.eu/start.faces;împuternicit să primească reclamaŃii de la cetăŃenii europeni înceea ce priveşte administrarea şi performanŃa scăzută înactivităŃile ComunităŃii) şi susŃine Intergroup on Ageing(www.age-platform.org); ale cărei activităŃi au foarte mareimportanŃă pentru cetăŃenii vârstnici.Consiliul de Miniştri, sau simplu Consiliul, este alcătuitdin reprezentanŃi ai fiecărui stat-membru la nivelministerial, autorizat să reprezinte Guvernul acelui statmembru. Este alcătuit din nouă configuraŃii, carereunesc o serie de domenii apropiate: afaceri generaleşi relaŃii externe, afaceri economice şi financiare,probleme de sănătate şi sociale. În momentul de faŃă,PreşedinŃia Consiliului se schimbă o dată la şase luni şifiecare Ńară poate, astfel, să-şi demonstreze eficienŃa înceea ce priveşte promovarea politicilor comune.Curtea Europeană de JustiŃie (CEJ)Curtea de JustiŃie (deseori numită Curtea Europeană de JustiŃie) constă într-unjudecător pe stat-membru, care stă în camera de consiliu. Regulile comuneadoptate prin decizia de a crea organisme pot fi interpretate diferit de la Ńară laŃară, dacă numai curŃile naŃionale le-ar controla. Principala sarcină a CurŃii deJustiŃie este să lămurească ambiguităŃile dispoziŃiilor legale. Astfel, recent AgeConcern, cea mai mare organizaŃie caritabilă britanică pentru şi cu persoane învârstă (www.ageconcern.org.uk) a susŃinut Cazul Heyday aducând în discuŃiecererea de pensionare forŃată. Acest caz a fost trimis către Curtea Europeană deJustiŃie pentru o hotărâre preliminară.Heyday şi Age Concern au încredere că noile reguli încalcă solicitările Directivei Europene pentruAngajare, pentru că lasă persoanele cu vârsta de peste 65 de ani fără dreptul de a decide săcontinue să lucreze şi determină angajatorii să refuze recrutarea oricărei persoane care are peste65 de ani. Din ce în ce mai mulŃi angajatori folosesc noile reglementări pentru a forŃa persoanele depeste 65 de ani să plece, ştiind că nu pot fi acuzaŃi de discriminare din punct de vedere legal.Persoanele în vârstă care pregătesc o propunere de proiect pot studia diferite cauze aduse în faŃaCurŃii în domeniul discriminării pe criterii de vârstă, pentru a se inspira.39

Comitetul Economic şi Social (CES)Comitetul Economic şi Social (CES) ia în consideraŃie interesul maimultor grupuri economice şi sociale. Membrii săi sunt propuşi deguvernele statelor-membre şi sunt numiŃi pe o perioadă de patruani de către Consiliu. Ei se împart în Grupul Angajatorilor(angajatori, bancheri, federaŃii etc.), Grupul AngajaŃilor (sindicateale angajaŃilor etc.) şi Grupurile Altor Interese (reprezentanŃi aiagriculturii, ale întreprinderilor mici şi mijlocii, ale profesiilor, aleorganizaŃiilor de consumatori, ale familiilor, ale vârstnicilor etc.).Comitetul trebuie consultat de către Consiliu şi de Comisie înanumite domenii.Comitetul RegiunilorImportanŃa regiunilor şi rolul pe care acestea îl joacă în Guvernarea UEa fost deja recunoscut în Tratatul care stabileşte ComunitateaEuropeană. Acest Comitet este alcătuit din reprezentanŃi aiorganismelor regionale şi locale. Acest Comitet trebuie să fie consultatde către Consiliu sau de către Comisie în probleme legate de principiiale angajării, legislaŃia pe chestiuni sociale, mediu, educaŃie, pregătirede specialitate, cultură, sănătate publică şi pe orice alte chestiuniimportante, cum este cooperarea în ceea ce priveşte trecereafrontierei.ReflectaŃi şi discutaŃiPoate aŃi crezut că ceea ce cunoşteaŃi despre Europa era suficient. AveaŃi idee despre cum s-aintegrat Europa. Probabil aŃi auzit de unele tratate, strategii, dar acum ştiŃi în ce măsură şi de ceau devenit ele puncte importante de referinŃă în istoria Uniunii Europene şi ce legătură pot avea elecu dumneavoastră, cetăŃean vârstnic.Deşi bazat pe principiile RevoluŃiei Franceze – egalitate, fraternitate, libertate – Uniunea Europeanănu este o întreprindere revoluŃionară, cât, mai curând, o întreprindere intelectuală şi o realitatepractică. Cunoscând puŃin mai multe despre Uniunea Europeană, principiile sale, istoria sa,dezvoltările ei recente în ce priveşte structura, cât şi misiunea ei, este la fel de important caînŃelegerea identităŃii şi a misiunii propriei dumneavoastră Ńări.Uniunea Europeană şi Ńara dumneavoastră sunt strâns legate şi sunteŃi cetăŃean european la fel cumsunteŃi cetăŃean în propriul stat. În cadrul acestui context este greu de crezut că instituŃiileeuropene nu reprezintă niciun interes pentru cetăŃenii europeni, pentru simplul fapt că reprezintă!Mai mult de 70% din legislaŃia voastră naŃională vine din Europa, fie că e vorba despre numărulmaxim de ore de muncă, mâncarea pe care o mâncaŃi, aerul pe care îl respiraŃi sau vârsta la care văputeŃi pensiona.Şi ştiŃi cine decide toate acestea? Nu este corect că aceştia sunt nişte birocraŃi anonimi de laBrussels, căci este vorba despre Parlamentul European, bărbaŃii şi femeile pe care îi alegeŃi;împreună cu miniştrii voştri, cu şefii statelor sau cu Guvernul iau decizii care vă afectează viaŃa dezi cu zi, fie că sunteŃi tânăr sau bătrân, producător sau consumator, că trăiŃi în nordul, sudul, estulsau vestul ComunităŃii. Deseori, ne plângem de faptul că Europa este prea departe de cetăŃenii săi –dar este oare adevărat? Nu este oare mai aproape şi mai transparentă decât credem cu toŃii, şi nu îipasă oare de foarte multe probleme ale tuturor cetăŃenilor europeni, chiar şi de cele ale celor maiîn vârstă?Vă rugăm discutaŃi aceste chestiuni, inclusiv toate părerile pro sau contra relevante, cât şi punctuldumneavoastră de vedere dinainte şi după această unitate.40

Modul 1 - Uniunea Europeană şi importanŃa ei pentru cetăŃenii vârstnici1.1.3. Schimbările demografice şi societatea în îmbătrânireAscultaŃi /CitiŃiSocietatea în îmbătrânire este una din schimbările uriaşe ale demografiei. Celelalte schimbări apardin numărul total al populaŃiei, forŃa de muncă în îmbătrânire, migraŃii etc.Când ne gândim la îmbătrânire, ne gândim la ea, în principal, ca la îmbătrânire individuală, nu ca lao îmbătrânire demografică. Îmbătrânirea demografică este mai curând un fenomen nou, care aapărut pentru prima dată a doua jumătate a secolului al XX-lea. În ciuda tuturor progreselor dintoate domeniile, viaŃa omului nu mai este cum era odată, dar numărul persoanelor de peste 65 deani este în creştere în mod considerabil, iar decesele au depăşit cifra naşterilor. Din ce în ce maimulŃi oameni ajung la vârste înaintate, iar rata fertilităŃii scade, în acelaşi timp, în anumite regiunidin Europa, din cauza mai multor motive, migraŃia fiind unul dintre ele. PopulaŃia îmbătrâneşte,astfel că şi societăŃile noastre îmbătrânesc. Trăim într-o societate în îmbătrânire. BineînŃeles, pede o parte aceasta este o ameninŃare, dar este, de asemenea, şi o uriaşă provocare. Orice tip deschimbare necesitată adaptare. Acest lucru conduce la nevoia de a induce o schimbare culturală înatitudinea oamenilor în vârstă, o schimbare în poziŃia vârstnicilor în societate şi nevoia de amodifica politicile ce determină relaŃiile dintre generaŃii şi care să întâmpine nevoile diferitelorgeneraŃii.Membrii grupului de proiect AESAEC cred că intensificarea solidarităŃii şi a cooperării dintregeneraŃii este cheia pentru a reacŃiona constructiv la actuala evoluŃie socială rapidă şi la contexuldemografic. Schimbările din structura vârstei a populaŃiilor noastre vor avea un impact semnificativîn dinamica generaŃiilor, iar solidaritatea şi cooperarea dintre generaŃii va trebui să fie re-inventatăşi susŃinută de politici potrivite. Este necesară, astfel, o perspectivă mai incluzivă a persoanelor detoate vârstele, încât trebuie dezvoltată şi promovată activ în toate răspunderile politice sociale şieconomice. Trebuie cultivate mai multe atitudini şi aşteptări pozitive pentru contribuŃiavârstnicilor, iar discriminarea pe categorie de vârstă interzisă. Persoanele de toate vârstele joacăun rol vital în contribuŃia la societate, iar experienŃa lor, cunoştinŃele şi vitalitatea lor suntnecesare pentru a reconstrui o Europă puternică. Dezvoltarea răspunderilor politice definite şi binecoordonate, care îmbogăŃesc puternicul potenŃial şi contribuŃia pe care persoanele mai în vârstătrebuie să le ofere, sunt esenŃiale.În societatea în îmbătrânire este necesară o participare mult mai mare a generaŃiilor tinere şi acelor mai în vârstă, de politici şi strategii, dar şi de planuri de acŃiuni în aceste sens. De altfel,proiectele europene pot, mai ales când sunt lansate de către cetăŃenii de vârsta a treia, pune înlumină aceste chestiuni şi pot propune căi de a atrage o mai mare participare a generaŃiilor însocietate.Cele mai mari probleme ale vârstnicilor şi cum sunt ele abordate de politicile europeneNevoile şi problemele vârstnicilor sunt tratate de diferite politici adoptate pe baza Tratateloreuropene. Oricât de progresive ar fi, de multe ori sunt guvernate de un număr considerabil destereotipii pozitive sau negative despre vârstnici. În viziunea noastră, acestea se datorează, în ceamai mare parte, faptului că vârstnicii sunt abordaŃi deseori în funcŃie de vârsta lor şi nu în funcŃiede implicarea lor, de situaŃia lor etc. Ceea ce este important sunt diferenŃele lor. Cel mai puŃinimportant pare a fi vârsta lor!Dar persoanele din viaŃa înaintată – după unele definiŃii, începând de la vârsta de 45 de ani – suntun grup mare de persoane extrem de eterogen. Prin urmare, este necesară o conştientizareprofundă a diversităŃii persoanelor în vârstă, a nevoilor şi a potenŃialului lor, înainte de a stabili opolitică sau chiar un proiect european.Problemele vârstnicilor privesc modul de viaŃă pe care societatea îl permite sau îl produce pentruvârstnici. Nevoile persoanelor în vârstă sunt de ordin social, emoŃional, cognitiv, nevoia de a41

împărtăşi valori. Nevoile lor sunt psiho-sociale ca ale tuturor indivizilor fără deosebire de vârstă.Nevoile persoanelor în vârstă ar trebui cuprinse în politici.Problemele vârstnicilor privesc, de asemenea, numeroasele stereotipii referitoare la ei şi labătrâneŃe care pot fi regăsite în toate politicile, tratamentul profesional, poziŃia în munca devoluntariat etc. Stereotipiile nu afectează doar persoanele în vârstă, ci şi pe toŃi cei care au de-aface cu problemele vârstnicilor, cum sunt specialiştii, politicienii, cercetătorii etc. Cel mai bine arfi ca aceste stereotipii să fie interzise – ceea ce este foarte uşor de spus, dar foarte greu derealizat.Nevoile vârstnicilor ar trebuie luate în consideraŃie în proiectele europene şi ar trebui satisfăcute latoate nivelurile comunităŃii; la nivelul relaŃiei lor cu partenerul lor, copii, co-muncitori, costudenŃi,co-voluntari, la nivelul comunităŃii locale, la nivelul municipalităŃii, la nivelul statului şi lanivelul UE. Toate nivelurile sunt privite când vine vorba de căutarea soluŃiilor pentru problemelevârstnicilor. Problemele vârstnicilor sunt strâns legate de capitalul lor uman neexploatat şinerecunoscut (abilităŃi, competenŃe, priceperi), de absenŃa capitalului social (instituŃii, asociaŃiietc. insuficiente), facilitările insuficiente ale îmbătrânirii active, integrarea în societate, protecŃiasocială, eradicarea sărăciei, stimularea voluntariatului lor şi cetăŃenia activă.Problemele vârstnicilor sunt strâns legate de absenŃa dreptăŃii şi de inegalitatea (discriminarea)persoanelor în vârstă şi a pensionarilor, fie ea legală, cultură, socială, economică sau politică – prinfaptul că persoanelor în vârstă nu le este permis şi nu sunt stimulate să ia parte la deciziileproceselor de realizare de la toate nivelurile.Pentru a identifica problemele vârstnicilor, în primul rând, trebuie să identifici resursele dinsocietate disponibile pentru generaŃiile de mijloc, iar în al doilea rând, trebuie să-Ńi pui o serie deîntrebări: Au persoanele în vârstă acces egal la muncă, educaŃie, cultură, sănătate, transport,adăpost, ştiinŃă, cetăŃenie activă? Au dreptul de a merge la lucru după ce s-au pensionat fără să fiepenalizaŃi? Au vârstnicii acces egal la media sau apar oare ei în media? Li se oferă favorurivârstnicilor numai pe baza vârstei, împingându-i până la urmă să aprecieze că sunt ajutaŃi şi, uşor,să-şi abandoneze dreptul de a lua parte în mod egal la problemele publice?Discursul politicilor locale, naŃionale şi UE referitor la vârstnici este, deseori, despre slăbiciune şidependenŃă, şi ar trebui schimbat! Tratatele UE şi politicile comune, ca şi numeroase altedocumente se adresează problemelor vârstnicilor. Persoanele de vârsta a treia care lanseazăproiecte europene ar trebui să fie bine informate cu privire la conŃinutul şi scopurile tratatelor UE şia politicilor comune, cât şi în ceea ce priveşte numărul considerabil de documente adresateproblemelor vârstnicilor, în mod direct sau indirect.Ocuparea forŃei de muncă şi DiscriminareaLa Consiliul European din Amsterdam, Şefii Statelor şi Guvernul statelor-membre au adoptatArticolul 13 din Tratatul de la Amsterdam împotriva discriminării – şi promovarea includerii sociale- în toate formele sale. Acest articol este raportat mai departe în Directiva Rasială UE, în DirectivaUE a egalităŃii în ocuparea forŃei de muncă şi în Directiva egalităŃii pe criterii de sex – toate acestedocumente având legătură şi cu vârstnicii.Discriminarea poate fi vizibilă sau invizibilă. Această problemă este abordată şi deun număr considerabil de organizaŃii susŃinute de Comisia Europeană. Vizitândpaginile lor web, cetăŃenii de vârsta a treia pot afla multe lucruri despre acestsubiect, cât şi despre politicile şi documentele legate de acesta:• AGE (Platforma Europeană a Vârstnicilor): http://www.age-platform.org• ENAR (ReŃeaua Europeană Împotriva Rasismului): http://www.enar-eu.org• FED (Forumul European al DizabilităŃii): http://www.edf-feph.orgÎn plus, includerea socială a grupurilor vulnerabile este promovată la nivel european de către:42

Modul 1 - Uniunea Europeană şi importanŃa ei pentru cetăŃenii vârstnici• Caritas Europa: http://www.caritas-europa.org/code/en/default.asp• CECOP (ConfederaŃia Europeană a Cooperativelor Muncitorilor, a Cooperativelor Sociale şi aÎntreprinderilor Sociale şi Participative): http://www.cecop.coop• COFACE (ConfederaŃia OrganizaŃiilor Familiei din Uniunea Europeană): http://www.cofaceeu.org• EAPN (ReŃeaua Europeană Împotriva Sărăciei): http://www.eapn.org• EMN (ReŃeaua Europeană de MicrofinanŃare): http://www.europeanmicrofinance.org/index2_en.php• ESN (ReŃeaua Europeană Socială): http://www.esn-eu.org• Lobby-ul European al Femeilor: http://www.womenlobby.orgSolidaritatea între generaŃiiŞi tehnologia poate ajuta vârstnicii să-şi desfăşoare activităŃi zilnice, cum este monitorizareasănătăŃii, crearea de reŃele sociale, învăŃarea şi studiul. Aceasta poate spori participarea lor însocietate şi să crească siguranŃa lor. Încurajează vârstnicii să acceseze e-economia, e-guvernarea,e-comunicarea, şi să beneficieze de e-sănătate şi e-învăŃare. Folosirea tehnologiei poate facilita şiincluderea socială, îmbunătăŃi participarea profesională şi calitatea vieŃii şi poate creşte traiulindependent. Folosirea Tehnologiilor Informării şi ale Comunicării (TIC) pentru a ajuta vârstnicii şipersoanele cu dizabilităŃi să continue să trăiască acasă este cunoscută comun sub numele deAmbient Assisted Living (ViaŃă asistată ambiental) (AAL).CetăŃenie europeană activăEducaŃia pentru cetăŃenie activă este un proces de-a lungul întregii vieŃi. Cineva nu poate devenicetăŃean activ „doar aşa“, când îmbătrâneşte. Politicile sunt necesare pentru a susŃinevoluntariatul vârstnicilor şi pentru a preveni discriminarea în ceea ce priveşte vârsta, în acestdomeniu. PublicaŃiile AGE despre voluntariatul persoanelor de vârsta a treia, care v-ar putea ajutaîn pregătirea unui plan de proiect european pot fi regăsite în PublicaŃia AGE pentru promovareavoluntariatului în rândul vârstnicilor din Europa. (http://www.age-platform.org)1.1.4. CetăŃenii în vârstă şi reprezentanŃa lor la nivel europeanNivelul instituŃionalProblemele cetăŃenilor în vârstă sunt abordate prin strădaniile diferitelor InstituŃii Europene, în ceamai mare parte de către Comisia Europeană şi Parlamentul European.Comisia Europeană (CE)CE caută opinii publice referitoare la problemele celor în vârstă, stabilind obiective şi organizânddezbateri publice: revizuiri periodice, consultări, conferinŃe tematice etc. şi pregăteşte obiectiveîn domeniul politicii sociale care îi privesc pe cetăŃenii în vârstă (ocuparea forŃei de muncă,securitate socială, voluntariat etc.).Intergruparea pentru îmbătrânireAceastă grupare este localizată direct în Parlamentul European şi reuneşte MP din diferite comiteteşi sectoare care doresc să discute această problemă în mod special. SusŃinerea problemelorIntergrupării sunt adresate i.e. Consiliului European şi altor instituŃii ale UE. Intergruparea esteconvinsă că protecŃia socială şi politicile de ocupare a forŃei de muncă trebuie să fie strâns legate,astfel că UE joacă un rol-cheie în asigurarea unei reforme în sistemul pensiilor, promovând pensii43

decente pentru toŃi, oferind persoanelor o parte corectă a bunăstării economice din societate, nudoar să prevină sărăcia complet. łările trebuie să ofere securitate, adecvată universal şi totalpensiilor din pilonul I. Este, de asemenea, necesar, să fie adoptate reforme pentru a permite şipentru a încuraja vârstnicii să continue să lucreze mai mult.Nivelul ONGAGE (www.age-platform.org), Platforma Europeană a Vârstnicilor este o reŃea europeană carecuprinde în jur de 150 de organizaŃii de persoane în vârstă de peste 50 de ani, reprezentând astfelîn mod direct peste 28 de milioane de cetăŃeni vârstnici din Europa. Scopurile AGE cele maiimportante sunt acelea de a oferi voce şi de a promova interesul celor 150 de milioane de locuitoride peste 50 de ani ai Uniunii Europene şi de a creşte gradul de conştientizare a problemelor. AGEare, de asemenea, ca scop să ofere voce persoanelor în vârstă şi celor pensionate în dezbaterilepoliticilor UE prin participarea activă a organizaŃiilor lor reprezentative la UE, la nivel naŃional,regional şi local, cât şi să informeze dezvoltarea politicii UE. Munca celor din AGE se axează pe unşir larg din ariile de politici care au impact asupra persoanelor în vârstă şi a celor pensionate.Aceasta include probleme împotriva discriminării, angajarea muncitorilor în vârstă şi îmbătrânireaactivă, protecŃia socială, reforme ale pensiei, includere socială, sănătate, cercetare, acces latransport public şi la construirea mediului, învăŃare de-a lungul întregii vieŃi şi TIC.Există şi alte ONG-uri importante la acest nivel, unele intre ele fiind specializate pe probleme alevârstnicilor, unele dintre ele având de a face cu problemele lor ca parte a câmpului lor deactivitate. Multe joacă un important rol internaŃional şi în domeniul cercetării. Mai jos găsiŃi oselecŃie a celor mai importante şi relevante dintre ele:• Care (AcŃiunea Creştină de Cercetare şi EducaŃie pentru Europa):http://www.careforeurope.org/• CEV (Centrul de Voluntariat European): http://www.cev.be/• COFACE (ConfederaŃia OrganizaŃiilor Familiale din Uniunea Europeană):http://www.coface-eu.org/• CCRE (Consiliul MunicipalităŃilor şi Regiunilor Europene): http://www.ccre.org/• EUROCADRES (Consiliul European al Personalului Profesional şi Managerial):http://www.eurocadres.org/• Eurocarers (AsociaŃia Europeană a Muncii pentru Carieră): http://www.eurocarers.org/• Oraşe Euro: http://www.eurocities.eu/main.php• Euro Health Net: http://www.eurohealthnet.eu/• AsociaŃia Europeană pentru Studiul PopulaŃiei: http://www.eaps.nl/• FederaŃia Europeană de Rezerve de Pensii: http://www.efrp.org/• AsociaŃia Europeană de Oferire de Servicii pentru Persoane cu DizabilităŃi:http://www.easpd.eu/• EURAG (FederaŃia Europeană a Persoanelor în Vârstă): http://www.easpd.eu/• Universitatea Europeană: http://www.euruni.edu/Scripts/Index.aspx?idz=2• FAFCE (FederaŃia Familiilor Catolice din Europa):http://www.family-eu.org/cms/index.php• IPSE (Institutul European al ProtecŃiei Sociale) :http://www.idies.org/index.php?post/Linstitut-de-la-protection-sociale-europeenne-IPSE• Forumul tinerilor Jeunesse : http://www.youthforum.org/Din 2000, politica socială a ocupat cel mai mult spaŃiu în agenda UE. După adoptarea Strategiei dela Lisabona de către Şefii Statelor sau Guvern, un nou scop a fost formulat care declara că politicileeconomice şi sociale ar trebui să funcŃioneze împreună. Ca rezultat, a fost formulată o agendăsocială ambiŃioasă, care stabileşte priorităŃile sociale – Metoda Deschisă a Coordonării – carepromovează o mai puternică co-operare şi co-ordonare între statele-membre, în probleme socialediferite. Această metodă este întâlnită în angajare, protecŃie socială (pensii), includere socială şieducaŃie.Schimbările demografice sunt mai multe, ca de exemplu scăderea populaŃiei europene, procesul demigraŃie şi, deasupra tuturor, îmbătrânirea demografiei. Când vorbim de îmbătrânire, de cele maimulte ori, ne gândim la îmbătrânirea individuală, nu la îmbătrânirea populaŃiei noastre.Îmbătrânirea demografiei sau îmbătrânirea populaŃiei este un scop al civilizaŃiei şi nu trebuie văzutca o ameninŃare. Societatea în îmbătrânire cere doar o serie de schimbări în ceea ce priveşte rolul44

Modul 1 - Uniunea Europeană şi importanŃa ei pentru cetăŃenii vârstnicivârstnicilor şi rolul celorlalte generaŃii, multe schimbări în relaŃiile lor reciproce. Mai mult decâtatât, necesită participarea activă a tuturor cetăŃenilor în societatea din statele-membre şi dinUniunea Europeană.Există mai multe probleme în ceea ce priveşte vârstnicii, persoanele de vârsta a treia: Serviciu mai mult timp în condiŃii mai bune Pregătirea de voluntariat din perioada în care încă lucrează Munca de voluntar sau pe bază individuală sau într-o formă organizată în instituŃii publicesau oriunde atunci când se pensionează Dispunerea de o poziŃie diferită în interiorul familiei Participarea la învăŃarea de-a lungul vieŃii şi la educaŃie Participarea la comunităŃile locale Participarea la luarea deciziilor în problemele de municipalitate cum este educaŃia,sănătatea, cultura, transportul, protecŃia socială, scăderea sărăciei etc. (toate acestea şialte probleme sunt importante nu numai schemele pensiei şi reformele pensiei de careauzim atât de mult).Aşadar, înŃelegând Uniunea Europeană, cum şi de ce a fost integratoare, vă puteŃi imagina mai uşorcum funcŃionează instituŃiile şi organismele sale de control în favoarea dumneavoastră. De altfel,puteŃi înŃelege mai bine cum funcŃionează organizaŃiile non-guvernamentale de la nivel european înfavoarea voastră şi cum puteŃi participa dumneavoastră, cetăŃean de vârsta a treia, în formareapoliticilor UE care vă privesc pe dumneavoastră, dar şi pe alte generaŃii. Mai presus decât toate, văpoate da o idee pentru cum puteŃi dumneavoastră contribui la realitatea Uniunii Europene cusolicitările şi ideile dumneavoastră. Împreună, putem face Europa un loc mai bun de trăit!ReflectaŃi şi discutaŃiExistă ceva nou ce aŃi învăŃat în acest modul despre UE, posibilităŃi pentru cetăŃenii de vârsta atreia ai UE sau chiar pentru dumneavoastră şi posibilităŃi să vă angajaŃi în ideea de UE? Sperăm căda – oricum, reflectaŃi la acest modul prin discuŃii în grup. Depinde de dumneavoastră pe ceprobleme doriŃi să vă concentraŃi, poate urmărind întrebările de mai jos puteŃi avea câteva idei deînceput:• În ce măsură poate afecta îmbătrânirea modul în care societăŃile noastre funcŃionează?• Dacă aŃi dori să abordaŃi o problemă a bătrânilor ce instituŃie sau organizaŃie aŃi contacta,de ce şi cum?• Cum putem susŃine generaŃiile pentru a crea o legătură între toate generaŃiile şi cum putemsusŃine toate generaŃiile pentru a coopera?• Cum putem păstra moştenirea culturală a vârstnicilor şi a o transmite generaŃiilor maitinere?• Cum putem păstra vârstnicii la serviciu mai mult timp?• Cum putem ajuta vârstnicii să-şi dezvolte competenŃele şi a-i face pe ceilalŃi să devinăconştienŃi de modul în care pot contribui?Indicii şi activităŃi suplimentare pentru implementarea modulului• PetreceŃi puŃin timp pe website-urile indicate în acest modul şi aflaŃi dacă vă sunt sau nuutile• ÎncercaŃi să aflaŃi birouri locale/naŃionale care reprezintă UE în Ńara/regiunea dvs. şiprogramaŃi-vă o dată pentru a le vizita45

• AflaŃi care sunt Membrii Parlamentului European (MPE) care vă reprezintă Ńara – şicontactaŃi-i dacă aveŃi vreo întrebare pentru ei• UrmăriŃi zilnic ştiri la TV, radio,în ziare etc. mai intens când este vorba despre dezvoltări lanivelul UE, mai ales când tratează cetăŃeni de vârsta a treia şi/sau CetăŃenie europeanăactivă.ReferinŃe şi alte surse utile pentru informare continuăBalibar, E. (2003): We the People of Europe; reflections on transnational citizenship. Princeton: PrincetonUniversity Press.Church, Clive H./Phinnemor, David (2009): The Penguin Guide to the European Treaties: From Rome to Maastricht,Amsterdam, Nice and Beyond. Penguin Reference Books.Habermas, J. (2009): Europe The Faltering Project. Cambridge: Polity.Solidaritate între generaŃii pentru societăŃi coezive şi sustenabile: finalităŃile ConferinŃei PrezidenŃiale SloveneBrdo. Slovenia, 28-29. Aprilie 2008 .Moussis, N. (2007): Ghidul politicilor europene. EdiŃia a XIII-a. Rixensart. Serviciul european pentru studii JurnalulOficial al ComunităŃilor europene.http://ec.europa.eu (Comisia Europeană)http://ec.europa.eu/public_opinion/archives (Eurobarometru)http://ec.europa.eu/yourvoice (website-ul Comisiei pentru cetăŃeni pentru a se exprima)http://eesc.europa.eu/index_en.asp (EESC - Comitetul Economic şi Social)http://epp.eurostat.ec.europa.eu (EUROSTAT – Centrul pentru Statisticile Documentelor Uniunii Europene)http://eurageurope.org/eurag/ (EURAG – FederaŃia Europeană a Persoanelor în Vârstă)http://europa.eu/documentation (Documentele Uniunii Europene)www.age-platform.org/ (AGE - Platforma Europeană a Persoanelor în Vârstă)www.careforeurope.org/ (Care – AcŃiunea de cercetare creştină & educaŃie pentru Europa)www.caritas-europa.org (Caritas Europa)www.ccre.org/ (CCRE - Consiliul European al MunicipalităŃilor şi al Regiunilor)www.cecop.coop (CECOP – ConfederaŃia Europeană a Sindicatelor, a Cooperativelor Sociale şi a Întreprinderilor Sociale şiParticipative)www.cev.be/ (CEV – Centrul European de Voluntariat)www.coface-eu.org (COFACE – ConfederaŃia OrganizaŃiilor Familiale din Uniunea Europeană)www.coface-eu.org/ (COFACE - Confederation des Organisations Familiales de l'Union Européenne)www.consilium.europa.eu (Consiliul Uniunii Europene)www.eapn.org (EAPN - ReŃeaua Europeană anti-sărăcie)www.eaps.nl/(AsociaŃia Europeană pentru Studiul PopulaŃiei)www.easpd.eu/(AsociaŃia Europeană a Serviciilor pentru Persoanele cu DizabilităŃi)www.efrp.org/ (FederaŃia Europeană pentru Rezerva de Pensii)www.enar-eu.org (ENAR – ReŃeaua Europeană împotriva Rasismului)www.esn-eu.org (ESN – ReŃeaua Europeană Socială)www.eurocadres.org/(EUROCADRES – Consiliul European al Personalului Profesional şi Managerial)www.eurocarers.org/ (Eurocarers – AsociaŃia Europeană de Muncă pentru Carieră)www.eurocities.eu/main.php (Euro Oraşe)www.eurohealthnet.eu/ (Euro Health Net)www.europarl.europa.eu/(Parlamentul European)www.european-microfinance.org/index2_en.php (EMN - ReŃeaua Europeană de MicrofinanŃare)www.family-eu.org/cms/index.php (FAFCE - Föderation der Katholischen Familienverbande in Europa)www.idies.org/index.php?post/Linstitut-de-la-protection-sociale-europeenneIPSEwww.womenlobby.org (Lobby-ul European al Femeilor)www.youthforum.org/(Forumul tinerilor din Europa)46

Modul 2 – Conceptul de CetăŃenie Europeană Activă şi importanŃa lui pentru CetăŃenii VârstniciSteffen Hartje (Fritid&Samfund/DK)Modul 2:Unitatea 1Sumarul unităŃiiObiectiveConceptul de CetăŃenie Europeană Activă şiimportanŃa lui pentru CetăŃenii VârstniciDe ce este CEA importantă pentru cetăŃenii care aparŃin grupului devârstnici? ÎnŃelegerea conceptului de CetăŃenie Europeană Activă (CEA) şiimportanŃa ei pentru cetăŃenii vârstnici Demonstrarea posibilităŃilor CEA pentru cetăŃenii vârstniciLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să înŃelegeŃi de ce a fost – şi mai este – important să se dezvolte ideeade CEA Să înŃelegeŃi drepturile şi obligaŃiile după care este stabilit conceptul deCetăŃenie Activă Să aplicaŃi conceptul CEA în viaŃa de zi cu ziNu sunt un atenian sau un grec, ci un cetăŃean al lumii.SocratePregătire:Vă rugăm discutaŃi dacă aŃi auzit sau nu de conceptulde CetăŃenie Europeană Activă şi de ceea ce înseamnăCetăŃenie, în general, şi CetăŃenia Europeană pentrudumneavoastră.2.1.1. Ideea unei cetăŃenii activeAscultaŃi/CitiŃiIdeea unei cetăŃenii active nu este nouă, ci poate fi regăsită în Grecia antică, unde filosofulAristotel a dezvoltat pentru prima dată o teorie despre cetăŃenie. În 500 până în 400 înainte deHristos, în viziunea gândirii lui Aristotel, cetăŃenia era practicată în oraşul de guvernare Atena,numit polis. CetăŃenia greacă a fost realizată pentru prima dată pentru obligaŃia pe care o aveafiecare cetăŃean faŃă de oraşul de guvernare. A fi un cetăŃean activ, ceea ce făcea parte din viaŃapolitică, era considerat a fi o datorie morală. Exista obligaŃia morală să se ia parte activ înproblemele comune ale polis, dacă se dorea să fie respectaŃi ca cetăŃeni sau ca fiinŃe umane. Ideeade cetăŃenie era, astfel, strâns legată de drepturile individuale ale cetăŃeanului şi de datoria de alua parte activ în comunitatea politică. Chiar dacă cetăŃenia era fundamentată mai mult peobligaŃiile îndreptate spre guvernul oraşului, apoi pe drepturile pentru cetăŃenie individuală,obligaŃiile nu au luat forma ordinii legale, ci au fost considerate o opŃiune pentru a servi comunităŃiişi pentru a câştiga respectul cuvenit.În jurul anului 1700 a avut loc o regândire a ideii de cetăŃenie. Începutul industrializării şirăspândirea economiei de piaŃă au început să creeze mari schimbări sociale. Aceste schimbări aufost şi rezultatul catalizatorilor enormei diferenŃe care a existat în tot acest timp între monarhiatradiŃională absolută de la vremea respectivă şi noua cetăŃenie progresivă – care, pe lângă altelucruri, a condus la RevoluŃia franceză din 1789. La nivel filosofic, perioada a fost marcată defilosofia iluministă, care a contribuit la dezvoltarea noilor valori, ca libertate, toleranŃă,pluralism, drepturi individuale, dar şi la eliminarea secularizării, prin separarea religiei şi apoliticii. Urmărind aceste idei de bază, noile state naŃionale create în secolul al XIX-lea a făcut47

posibilă dezvoltarea unui stat de drept real şi, în acelaşi timp, să asigure cetăŃeanului un stat liber,un mediu pentru acŃiuni individuale şi colective.Ideea de independenŃă a unui stat – de asemenea, a bisericii – a câştigat tot mai multă putere, iarclarificarea limitelor dintre Ńări a însemnat faptul că cetăŃenii devin conştienŃi de afilierea lor la onaŃiune şi la condiŃiile ce au urmat. Ca deŃinători de drepturi subiective, ei se bucură de protecŃiedin partea statului naŃional, atâta timp cât respectă legea.2.1.2. CetăŃenie Europeană Activă (CEA)Dezvoltarea pripită a globalizării, cât şi dezvoltarea tehnologiei informaŃiei, cuplarea globală apieŃei financiare şi a producŃiei globale, determină statele naŃionale să piardă din ce în ce mai multcontrolul condiŃiilor producŃiei generale şi, astfel, posibilităŃile de păstrare a nivelurilor debunăstare existente sunt limitate.Deteriorarea statelor naŃionale are impact în înŃelegerea ideii de cetăŃenie, din momentul în careindustrializarea a fost legată întotdeauna de înŃelegerea că statul naŃional este acela care asigurădrepturile care fac posibilă practicarea unei cetăŃenii active. În legătură cu viteza globalizării existăo solicitare, aceea ca drepturile să nu mai fie doar o garanŃie în interiorul naŃiunii în care trăiŃi, cisă fie şi respectate de persoanele de alte naŃionalităŃi. De la drepturile existente ale cetăŃenilor,câştigate prin luptă în cadrul unui stat naŃional, drepturile individuale sunt astăzi, de asemenea,sigure la nivel european şi global. În mod normal, drepturile sociale vor fi asigurate de statulnaŃional, dreptul în relaŃii pe plan intern va fi asigurat de Uniunea Europeană, iar NaŃiunile Uniteva garanta drepturile omului. Ca urmare a globalizării, ideea de cetăŃenie activă a trebuit să fiedezvoltată pe trei niveluri: nivel naŃional, european şi Global. CetăŃeanul din Europa trebuie să seperceapă el însuşi nu doar ca englez, german, italian etc., ci şi ca european şi ca cetăŃean al lumii.Creşterea globalizării în lumea economică contribuie la crearea unei identităŃi şi a uneiresponsabilităŃi globale. Astăzi, observăm o responsabilitate comună în domeniul ecologiei pentrudezvoltarea globală. Conştientizarea oamenilor de resursele limitate ale pământului şi deameninŃarea unei dezvoltări necontrolate ale pieŃei economice în echilibrul ecologic fragil creeazăun angajament la nivelul întregii lumi faŃă de planeta noastră. Dezvoltarea unei responsabilităŃieuropene şi globale, la nivel politic şi popular, poate fi un element important în dezvoltarea ideii decetăŃenie activă.O primă condiŃie pentru dezvoltarea CEA este ca cetăŃenii din Ńările europene să aibă o anumităsimpatie reciprocă şi sunt deschişi la ce se întâmplă în celelalte Ńări europene, ceea ce ar puteaduce, să sperăm, la dezvoltarea identităŃii comune europene. Deja vedem astăzi multe comunităŃicu o identitate şi auto-cunoaştere, care duce mai departe decât solidaritatea naŃională în caretrăiesc. Este o realitate faptul că întregi comunităŃile de oameni, creează legături de-a lungulgraniŃelor folosind tehnologia IT, chiar dacă este încă o cale lungă până a ajunge la identitateacomună europeană.ConŃinutul acestei părŃi din cursul de pregătire se va axa pe atitudinea participanŃilor faŃă decelelalte Ńări europene, arătând, de exemplu, care sunt Ńările, în opinia lor, cele mai populare şicare, din contră, nu sunt considerate favorabile.De altfel, cum putem deveni mai implicaŃi în ceea ce se petrece în alte Ńări UE?ReflectaŃi, auto-învăŃaŃi şi discutaŃiCetăŃenie Europeană Activă este mai curând un concept complex şi complicat pentru a fi explicat,mai ales pentru că este o construcŃie ipotetică, cum este libertate, dragoste sau implicare şi nuexistă definiŃii cu acord general în ceea ce o priveşte. În sfârşit, depinde foarte mult de o persoanăla ce se gândeşte când se vorbeşte despre CEA – şi nu este nimic rău în asta!Aşadar, ce înseamnă CetăŃenie Europeană Activă pentru dumneavoastră? CredeŃi că sunteŃi deja uncetăŃean european activ şi, dacă da, în ce context? GândiŃi-vă la propriile posibilităŃi pentru a deveni un cetăŃean şi mai activ. Există ceva ce vă împiedică să deveniŃi mai activ, ca de exemplucondiŃii fizice, mentale, sociale sau altceva? Dacă există orice fel de bariere, cum pot fi eledepăşite?48

Modul 2 – Conceptul de CetăŃenie Europeană Activă şi importanŃa lui pentru CetăŃenii VârstniciCe rol pot juca cetăŃenii vârstnici în dezvoltarea CEA la nivel local, naŃional şi european? Ce poateindica în relaŃia de dezvoltare a CEA trendul demografic prin creşterea numărului de persoanevârstnice din Europa?Unitatea 2Sumarul unităŃiiObiectiveRolul societăŃii civile în dezvoltarea CEA Considerente privind relaŃia dintre dezvoltarea societăŃii civile şidezvoltarea CEA Introducere în dimensiunea europeană de muncă voluntară la nivel localLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să înŃelegeŃi legătura dintre munca voluntară la nivel local şi dezvoltareaCEA Să îmbunătăŃiŃi munca voluntară în aria dvs. locală Să organizaŃi muncă voluntară prin reŃele proactiveNu întotdeauna a fi un om bun şi un cetăŃean bun este acelaşi lucru.(Aristotel)Pregătire:PuneŃi muzică din alte Ńări europene – relaxaŃi-vă, ascultaŃi şi inspiraŃi-vă!AscultaŃi/CitiŃi2.2.1. Care este definiŃia societăŃii civile?„Societatea civilă se referă la aria acŃiunilor colective neconstrânse în jurul unor interese, scopuri şivalori comune. Teoretic, formele sale instituŃionale sunt diferite de cele ale statului, a familiei şi apieŃei, chiar dacă, practic, graniŃele dintre stat, societate civilă, familie şi piaŃă sunt deseoricomplexe, estompate şi negociate. Societatea civilă îmbrăŃişează comun diversitatea spaŃiilor,actorii şi formele instituŃionale, variind în funcŃie de gradul lor de formalitate, autonomie şiputere”. (Şcoala Economică a Centrului pentru munca în Societatea Civilă din Londra;http://www.lse.ac.uk/collections/CCS/what_is_civil_society.htm)SocietăŃile civile sunt populate de multe organizaŃii diferite, cum sunt organizaŃiile nonguvernamentale,grupuri comunitare, organizaŃii pe sexe, organizaŃii bazate pe credinŃă, asociaŃii,sindicate muncitoreşti, grupuri de într-ajutorare, mişcări sociale, coaliŃii, grupuri apărare şi altele.2.2.2. AsociaŃiile – cadru pentru munca voluntară şi pentru cetăŃenieCea mai des întâlnită formă de organizare în societatea civilă este asociaŃia, pentru că este uşor deorganizat munca voluntară. Cadrul legal, administrativ şi organizaŃional pentru a găsi o asociaŃievariază, cu siguranŃă, de la Ńară la Ńară, totuşi, în mare măsură, este o procedură relativ simplă şicu costuri reduse. Ex. în Danemarca, trebuie întocmite doar nişte reguli care asigură, anume căasociaŃia este creată pe principii democratice şi că va fi aleasă o conducere din grupul de membri aiasociaŃiei.49

Destul de des este logic ca cetăŃenii să încerce să organizeze muncă voluntară, dacă doresc săinfluenŃeze dezvoltarea societăŃii locale. O cetăŃenie activă este bazată pe comunităŃidemocratice, iar asociaŃiile de voluntariat sunt cadrul în care se potrivesc aceste comunităŃi.În Scandinavia există multe asociaŃii de voluntariat şi, ca şi în Danemarca, fiecare societate localămică are multe alte asociaŃii. Există asociaŃii voluntare sportive, asociaŃii de cercetaşi, asociaŃii deşcoală la seral, asociaŃii de tineri, asociaŃii ale vârstnicilor etc. asociaŃiile sunt importante şi pentrusocietatea civilă şi pentru democraŃia locală, deoarece fac posibil ca cetăŃenii să intre în contact cualŃi cetăŃeni care fac muncă voluntară şi pentru a comunica de la o asociaŃie la alta.Aceste asociaŃii uşurează, de asemenea, dialogul politicienilor locali cu societatea civilă. Ex. înoraşul danez Varde, există un bun dialog permanent între asociaŃiile locale şi consiliul municipal,organizat pe bază de consilii de dezvoltare a voluntariatului.Într-o asociaŃie voluntară activă din societatea civilă, cetăŃenii pot învăŃa cu uşurinŃă şi pot înŃelegedemocraŃia participativă şi cetăŃenia activă, pentru că nu există sau este doar în mică măsurăimplicat statul sau piaŃa sau alte interese, în această parte a societăŃii.ExerciŃiiVă rugăm discutaŃi următoarele întrebări şi aspecte:Care sunt caracteristicile societăŃii civile din Ńara dumneavoastră? Există exemple referitoare lamodul în care munca voluntară este legată de democraŃia locală?Cum se poate organiza munca voluntară mai inovativ şi gândiŃi-vă la modul în care dimensiuneaeuropeană poate fi o parte din munca voluntară la nivel local?Cum poate fi folosită reŃeaua în munca voluntară?Într-un grup de lucru, vă rugăm discutaŃi următoarele întrebări şi veniŃi cu nişte sugestiipromiŃătoare: Cum ar putea fi posibilă implicarea mai multor cetăŃeni seniori în munca voluntară şiîn democraŃia locală? (LuaŃi în consideraŃie cadrul, precondiŃiile, barierele, solicitările individuale şipublice, nevoile şi interesele etc.)Unitatea 3Sumarul unităŃiiObiectiveDezvoltarea de noi comunităŃi în UE ÎnŃelegerea cum reŃelele sociale contribuie la consolidarea coeziuniieuropeneLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să participaŃi la reŃelele sociale de pe internet Să abordaŃi noi forme de turism, pe baza proiectelor şi a reŃelelorDacă tratezi corect oamenii, te vor trata şi ei corect – în proporŃie de nouăzeci la sută.Franklin D. RooseveltPregătire:ReŃeaua socială – ce înseamnă pentru dumneavoastră şi cum funcŃionează?SunteŃi şi dumneavoastră un participant pasionat în reŃeaua socială?2.3.1. Ce este reŃeaua socială şi cum funcŃionează?AscultaŃi/CitiŃiReŃeaua socială este gruparea de indivizi în grupuri specifice, ca de exemplu în mici comunităŃirurale, o subdiviziune a vecinătăŃii etc. în mod tradiŃional, reŃeaua socială era bazată pe contacte„reale” şi comunicare faŃă-în-faŃă, totuşi, în ultimii ani, reŃeaua socială are loc din ce în ce mai50

Modul 2 – Conceptul de CetăŃenie Europeană Activă şi importanŃa lui pentru CetăŃenii Vârstnicimult via online pe internet. Internetul este plin cu milioane de indivizi care caută să întâlnească alŃiutilizatori de internet, să se adune şi să împărtăşească informaŃii sau experienŃe pe multe temediferite, de la sport la grădinărit, pentru dezvoltarea relaŃiilor de prietenie.în reŃeaua socială online, paginile web sunt folosite în mod comun şi suntnumite site-uri sociale. Site-urile sociale funcŃionează ca o comunitateonline a utilizatorilor de internet. Membrii comunităŃii online împărtăşescinteresul comun, cum este interesul pentru viaŃa fiecăruia dintre ei, pasiuni,sport şi multe alte subiecte. Când ai acces la o pagină web de reŃea socialăpoŃi începe să socializezi cu ceilalŃi membri. Socializarea poate includecitirea paginilor de profil alte altor membri şi poate chiar contactarea lor.Un alt beneficiu este faptul că legând prietenii sunt incluse competenŃeinterculturale şi, mai ales, înŃelegere. Internetul le oferă cetăŃenilor dinîntreaga lume acces la site-urile de reŃea socială. Acest lucru înseamnă că şidacă trăieşti în Italia, poŃi cultiva prietenii online cu cineva dintre Danemarca şipoŃi învăŃa câte ceva despre viaŃa cotidiană din această Ńară europeană. Nunumai că îŃi poŃi face noi prieteni, vei putea chiar învăŃa ceva despre noi culturisau noi limbi etc.ReŃeaua socială implică gruparea unor anumiŃi indivizi sau organizarea lorîmpreună. Unele site-uri de reŃele sociale s-au axat pe interese particularealtele nu. Paginile de web fără o temă anume sunt, deseori, numite pagini de web de reŃea socială„tradiŃională” şi au de obicei relaŃii deschise pentru membri. Asta înseamnă că oricine poate devenimembru.2.3.2. ReŃele sociale populareFacebook (www.facebook.com) este pagina web de reŃea socială globală cea mai populară care esteoperată şi deŃinută privat. Utilizatorii pot adăuga prieteni şi le pot trimite mesaje. MulŃi dintreutilizatorii Facebook le spun prietenilor ce fac în fiecare zi, iar prietenii au posibilitatea de acomenta aceste mesaje.Blog sau weblog este o pagină web, menŃinută, de cele mai multe ori, de o persoană individuală, cuintrări de comentarii în mod regulat, descrieri de evenimente sau alte materiale. Multe blogurifuncŃionează ca un jurnal personal zilnic, altele oferă comentarii la un anumit subiect. Un blogobişnuit combină textul, imaginile şi trimite către un alt blog, la pagini web şi alte surse medialegate de o parte importantă a multor bloguri.Twitter (http://twitter.com) este o reŃea socială gratuită şi un serviciu de micro-blog care oferăutilizatorilor posibilitatea de a trimite şi citi mesaje cunoscute ca tweeturi. Tweeturile sunt textede bază postate prezentate pe pagina de profil a autorului şi trimise la membrii autorului, cunoscuŃica adept. Cei care trimit pot restricŃiona livrarea către cercul lor de prieteni sau, în lipsă, săpermită accesul deschis. În twitter există limită de 140 de caractere pentru mesaj şi este descrisuneori ca „SMS-ul Internetului”.ReflectaŃi şi discutaŃiVă rugăm uitaŃi-vă peste reŃele virtuale şi bloguri de pe internet. Care este ideea lor de bază şifuncŃia lor? Ce priceperi credeŃi că sunt necesare pentru a participa la reŃele virtuale? Cum pot elefolosite pentru dezvoltarea CEA şi a coeziunii din Europa? Cum puteŃi dumneavoastră, personal, săbeneficiaŃi şi ce puteŃi învăŃa de la ele?51

Unitatea 4Sumarul unităŃiiObiectiveReflecŃii asupra posibilităŃilor implicării CEA în viitor Conceperea unor viziuni în ceea ce priveşte comunitatea europeană şidezvoltarea în viitor a CEALa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să concepeŃi şi să aplicaŃi viziuni pentru îmbunătăŃirea CEA şi a munciivoluntare în viitorul EuropeiOdată ce ai înlocuit gândurile negative cu unele pozitive, vei începe să ai rezultate pozitive.(Willie Nelson)Pregătire:CădeŃi de acord asupra unui cântec pe care doriŃi să-l cântaŃi împreună – şicântaŃi-l!(Aceasta este o veche tradiŃie din Danemarca, de a cânta un cântec înainte deîntâlniri, seminare, pregătiri etc.; nu dăunează nimănui şi deseori creează oatmosferă foarte bună.)AscultaŃi/CitiŃi2.4.1. Viitorul atelier de lucru (Future Workshop - FW) (versiunea scurtată)Metoda viitorului atelier de lucru nu este nouă, ci a fost creată în 1970 de Robert Jungk, un scriitorşi jurnalist german de origine austriacă, împreună cu nişte colegi. A fost folosită în multe Ńări înultimele decenii ca un instrument potrivit pentru cei care doresc să dezvolte viziuni pentruproblemele vieŃii reale. La început, a fost dezvoltată ca metodă care să susŃină luptele politice alegrupurilor comunitare pentru o mai bună reprezentare a intereselor lor pentru a crea un viitor maibun pentru care merită trăit.Fundamental, viitorul atelier de lucru poate fi împărŃit în cinci faze:1. Faza pregătitoare: Faza pregătitoare implică decizia asupra unei teme şi realizarea unoraranjamente practice (pregătirea flip chart-urilor, hârtii, markere etc.)2. Faza critică, în timpul căreia toate experienŃele negative legate de alegerea temei sunt aduseîn discuŃie. În faza critică, problema este discutată şi investigată în mod critic şi în detaliu.Brainstormingul este tehnica creativă preferată, urmată de metoda ciorchinelui şi destructurarea ideilor, a gândurilor, a comentariilor etc. în câteva sub-teme principale.3. Faza fanteziei, în care participanŃii vin cu idei pentru a răspunde problemelor, şi cu dorinŃelelor, fantezia lor şi puncte de vedere alternative. În faza fanteziei, participanŃii încearcă săcreeze o utopie, să deseneze imaginea exagerată a viitorului. Trebuie folosit brainstormingulsau alte tehnici creative. ParticipanŃii trebuie să facă o selecŃie a celor mai interesantenoŃiuni şi să le dezvolte pe o foaie imaginară.4. Faza de implementare: Atelierul de lucru ajunge în faza de implementare, în care ideile dinfaza anterioară trebuie văzute într-un mod mai realist. Ideile sunt verificate şi evaluate înceea ce priveşte aplicabilitatea lor în crearea unui plan de acŃiune.5. Faza finală a FW se termină cu acordul asupra elaborării unui raport care adună toaterezultatele la care s-a ajuns şi prezintă un plan de acŃiune.2.4.2. Atelierul de lucru vizionar (the Visionary Workshop)Atelierul de lucru vizionar (Visionary Workshop - VW) constă, în mare, pe Faza fanteziei şi pe Fazade implementare a viitorului atelier de lucru. Problema FW în relaŃia cursurilor de pregătire estecă ia prea mult timp pentru a parcurge toate cele cinci faze. Sugerăm, în acest sens, concentrareanumai pe cele mai importante faze ale FW, care, de fapt, sunt Faza fanteziei şi Faza deimplementare ale atelierului; împreună, ele sunt numite deseori atelierul de lucru vizionar.52

Modul 2 – Conceptul de CetăŃenie Europeană Activă şi importanŃa lui pentru CetăŃenii Vârstnici1. Faza fantezieiPregătire: Înainte ca participanŃii să înceapă lucrul este indicat să fie transferaŃi într-o stare despirit care să le permită să fie creativi; ex. pot asculta muzică, la alegere, pot juca jocuri saupot folosi poveştile ca sursă de inspiraŃie. După ce toată lumea este relaxată şi se simteconfortabil, poate începe adevărata parte a muncii din Faza fanteziei.Munca începe: În Faza fanteziei, participanŃii încearcă să creeze imagini pozitive ale viitoruluiîn ceea ce priveşte subiectele viitoarelor ateliere cu care vor avea de-a face, întrebându-se:Cum ne dorim să fie viitorul, dacă nu este restricŃionat de legi, economie, resurse etc.?ParticipanŃii trebuie să ofere sugestii şi soluŃii fără a lua în consideraŃie aceste restricŃii, ca depildă: Cum ar trebui să fie viaŃa vârstnicilor, dacă statul are suficienŃi bani pentru a avea grijăde toŃi cetăŃenii care nu au pe piaŃa muncii? Cum ar fi să trăim într-o societate în care nuexistă discriminarea faŃă de persoanele în vârstă? Cum ar fi UE, dacă grupul cetăŃenilorvârstnici ar avea mai multă putere?ParticipanŃii au 10-15 minute, timp în care trebuie să încerce să răspundă la aceste întrebări şisă ofere sugestii pentru cum poate fi viitorul. Când au terminat de lucrat, trebuie să-şi scriesugestiile prin cuvinte-cheie pe tablă sau pe flipchart. Când toŃi au scris cuvintele lor cheie, toŃiparticipanŃii trebuie să explice la ce se referă fiecare dintre acele cuvinte-cheie. Foarteimportant: În timpul acestui proces nu trebuie să aibă loc niciun fel de discuŃii!După această prezentare următoarea întrebare crucială este: Care dintre cuvintele-cheieacoperă acelaşi subiect? În procesul următor, numărul cuvintelor-cheie va fi redus, aşezându-leîn câmpuri semantice sau domenii. Când este gata, participanŃii vor trebui să stabilească oprioritate a termenilor pe care vor dori să îi folosească în faza următoare a atelierului.Întrebarea crucială ce se pune este: Care este cuvântul-cheie cel mai promiŃător pentruprocesele ulterioare? O cale uşoară în acest sens este să se facă o alegere, în care fiecareparticipant poate oferi unul sau mai multe voturi. Ca rezultat al alegerii, participanŃii au viziunicomune pentru viitor, cu care sunt de acord. Viziuni pe care vor trebui să le implementeze înurmătoarele faze ale atelierului!2. Faza de implementareÎn Faza de implementare, viziunile sunt confruntate cu realitatea, iar cea mai importantăîntrebare la care trebuie să se răspundă este: Care dintre ele este mai probabil să devinărealitate în viitorul apropiat? În Faza de implementare, participanŃii pot implica experŃi să îiajute şi este probabil că va fi nevoie şi de strângerea de informaŃii prin cercetare de birou saupe internet, ceea ce poate îmbogăŃi discuŃia. După ce viziunile din faza fanteziei au fostconfruntate cu realitatea, numai unele dintre ele se pare că vor avea potenŃial pentru a puteafi implementate în societate în viitorul apropiat – totuşi, şi celelalte ar putea fi folositoare cascop pentru grup. Faza de implementare se va sfârşi printr-un plan de acŃiune care va fielaborat. Planul de acŃiune va descrie ce trebuie făcut, de către cine şi când, ca finalitateconcretă a atelierului de lucru.ExersaŃiSelectaŃi o temă, la alegere, şi încercaŃi să vedeŃi dacă Atelierul Vizionar este sau nu un instrumentpotrivit pentru a crea viziuni promiŃătoare ca grup în scurt timp! Sugestie: SelectaŃi temele care nusunt foarte îndepărtate de propria voastră viaŃă, interese sau experienŃe – poate chiar în legăturăcu aplicarea a ceea ce a fost planificat la sfârşitul acestui curs!ReferinŃe şi alte surse utile pentru informare continuăHartje, Steffen (2007): Ideea unei cetăŃenii active. (www.learnship.eu)Marshall, T.H./Bottomore (1991): CetăŃenie şi Social. Pluto Classic. USA.Jungk, Robert/Mullert, Norbert (1970): Ateliere viitoare:Cum să creaŃi un viitor dorit, Institutul pentru invenŃii sociale.53

54ReŃeaua Socială în engleza comună: O scurtă explicaŃie a paginilor web pentru relaŃii sociale şi de ce sunt populare. Acestmaterial video vine într-o versiune a prezentării cu calitatea de amator, care poate obŃine licenŃă pentru folosirea lalocul de muncă.http://twitter.comwww.coe.intwww.commoncraft.com/store-item/video-social-networkingwww.facebook.comwww.globalideasbank.org/site/bank/idea.php?ideaId=1657www.learnship.euwww.lse.ac.ukwww.whatissocialnetworking.com

Modul 3 – Programul Europa pentru CetăŃeni (PEC) şi importanŃa lui pentru CEA şi cetăŃenii vârstniciTeresa Diaz Bello/Yolanda Mates (ASAEL/ES)Modul 3:Programul Europa pentru CetăŃeni (PEC) şi importanŃa luipentru CEA şi cetăŃenii vârstniciUnitatea 1Sumarul unităŃiiObiectiveProgramul Europa pentru CetăŃeni (PEC) Explorarea PEC, priorităŃile lui, trăsături şi structură Informarea în ceea ce priveşte cei care oferă fonduri şi operează cu PEC Reflectarea celor mai bune elemente practice ale unui proiect bun şiprocedeul de realizareLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să apreciaŃi PEC ca atare Să aveŃi o privire de ansamblu asupra PEC Să estimaŃi potenŃialul lui pentru publicul general Să definiŃi conceptul de proiect bun referitor la factorii-cheie de bazăPrimeşti paşaport, poŃi vota, ai dreptul la protecŃie din partea statului.(T-Kit despre cetăŃenia europeană)Pregătire:Conform celor învăŃate până acum, vi s-a schimbat abordarea faŃă de UEşi/sau faŃă de conceptul de cetăŃenie europeană activă? Cum şi de ce?3.1.1. Structura Programului Europa pentru CetăŃeniAscultaŃi/CitiŃiPentru a-şi îndeplini obiectivele, Programul Europa pentru CetăŃeni (PEC) îşipropune patru acŃiuni, împărŃite pe mai multe măsuri.AcŃiunea 1 – CetăŃeni Activi pentru Europa: Această acŃiune este direcŃionată în mod special peactivităŃi care implică cetăŃeni. Aceste activităŃi intră în două tipuri de măsuri, astfel:- ÎnfrăŃirea între oraşeSchimburile directe dintre cetăŃenii europeni prin participarea la activităŃile de înfrăŃire aoraşelor şi încurajarea reŃelelor şi cooperarea dintre oraşele înfrăŃite pentru a creaadevărate legături de-a lungul cetăŃenilor europeni din statele-membre.- Proiectele cetăŃenilor şi măsurile de susŃinerePrin această măsură pot fi susŃinute variate proiecte de dimensiuni transnaŃionale şiintranaŃionale, ce implică direct cetăŃenii.AcŃiunea 2 – Societate Civilă Activă în Europe: Această acŃiune se adresează organizaŃiilor societăŃiicivile şi think tank-urilor, care vor primi sau susŃinere structural pe baza programului lor de lucru,sau susŃinere pentru proiecte transnaŃionale, aşa-numitele granturi (acŃiuni de finanŃare). AcesteacŃiuni sunt compuse din trei seturi de măsuri.- Sprijin structural pentru organizaŃiile pentru politici de cercetare publică europeană(organizaŃii de reflecŃie)55

Această măsură are ca scop dezvoltarea capacităŃii instituŃionale a organizaŃiilor de politicide cercetare publică europeană (organizaŃii de reflecŃie)- Sprijin structural pentru organizaŃii ale societăŃii civile la nivel europeanAceastă măsură va oferi organizaŃiilor societăŃii civile din dimensiunea europeanăcapacitatea şi stabilitatea de a-şi dezvolta activităŃile la nivel European.- Sprijin pentru proiecte iniŃiate de organizaŃii ale societăŃii civileScopul acestei măsuri este de a susŃine cooperarea între proiectele concrete aleorganizaŃiilor societăŃii civile din diferite Ńări participante.AcŃiunea 3 – Împreună pentru Europa: Scopurile acestei acŃiuni sunt de a aprofunda conceptul decetăŃenie europeană activă şi de a-i promova semnificaŃia în toată Europa, contribuind astfel laapropierea Europei de cetăŃenii ei, prin trei seturi de măsuri:- Evenimente de mare vizibilitateAceastă măsură va susŃine evenimente organizate de către Comisie, la care este potrivităcooperarea dintre statele-membre şi ceilalŃi parteneri importanŃă, ceea ce ajută să lecrească simŃul apartenenŃei la aceeaşi comunitate şi la angajamentul lor faŃă de proiecteeuropene.- StudiiPentru a înŃelege mai bine cetăŃenia activă la nivel European, Comisia va organiza studii,sondaje de control şi de opinie.- Instrumente de informare şi difuzareInformaŃiile lămuritoare despre diferitele activităŃi ale Programului, despre alte acŃiunieuropene legate de cetăŃenie şi despre alte iniŃiative importante vor fi oferite prin diferiteinstrumente de difuzare.AcŃiunea 4 – Memoria Europeană Activă: Această acŃiune are ca scop păstrarea locurilor şi arhivelorprincipale asociate cu deportările şi comemorarea victimelor nazismului şi stalinismului, pentru alăsa trecutul în urmă şi pentru a construi viitorul.3.1.2. Cine implementează PEC?Comisia Europeană: Comisia europeană este, în ultima vreme, responsabilă de mersul liniştit al PEC.Administrează bugetul şi stabileşte priorităŃi, scopuri şi criterii pentru program, în permanenŃă,după ce consultă Comitetul de Programe. Mai departe, ghidează şi monitorizează implementarea,desfăşurarea şi evaluarea generală a programului la nivel European. Comisia Europeană se bazeazăpe o AgenŃie Executivă.AgenŃia Executivă pe EducaŃie, Audiovizual şi Cultură (AEEAC):AEEAC a fost stabilită în 2005 şi este responsabilă de implementarea a celor mai multe dintreacŃiunile Programului Europa pentru CetăŃeni. Este însărcinată cu managementul întregului ciclu deviaŃă al acestor proiecte. AEEAC este responsabilă şi de Punctul Europa pentru CetăŃeni (PEC) carerăspund în statele-membre de asigurarea obiectivelor, difuzarea efectivă de bază a informăriipractice despre implementarea programului. O listă a PEC-urilor poate fi găsită pe pagina web aAEEAC (http://eacea.ec.europa.eu).Statele-membre şi alte Ńări participante: Statele-membre ale UE sunt şi ele implicate înimplementarea PEC, mai ale prin Comitetul de Programe, la care au reprezentanŃă. Şi, bineînŃeles,găzduiesc PEC-urile pentru a-şi informa cetăŃenii, primii, despre program. Ultimele, dar nu cele dinurmă, municipalităŃile, consiliile, asociaŃiile, ONG-urile sunt şi ele implicate la nivel naŃional îndezvoltarea şi orientarea PEC.3.1.3. Elemente ale unei idei de proiect bunBineînŃeles, la această întrebare nu se poate răspunde prin simple propoziŃii, totuşi aveŃi aicicâteva indicii şi recomandări (a se vedea şi modulele 5 - 7). ÎncercaŃi să aveŃi o idee interesantă, inovatoare şi viabilă56

Modul 3 – Programul Europa pentru CetăŃeni (PEC) şi importanŃa lui pentru CEA şi cetăŃenii vârstnici AcordaŃi atenŃie obiectivelor programului, subiectelor prioritare, caracteristicilor orizontale şiconceptului despre această măsură. PregătiŃi o prezentare clară şi detaliată a programului întâlnirii. ExplicaŃi ce se va întâmpla, care va fi rolul participanŃilor şi ce se va putea învăŃa din acestproiect. AsiguraŃi-vă ca programul prevede un rol activ pentru participanŃi. ExplicaŃi modul în care comunitatea locală este implicată în întrunire (perioada pregătirii, întimpul întâlnirii, pe perioada posibilei urmări a proiectului). ExplicaŃi modul de publicitate sau altă vizibilitate, care se va acorda întrunire.ExersaŃiVă rugăm aflaŃi unde este PEC-ul dumneavoastră naŃional şi contactaŃi-i personalul prin email,telefonic sau făcându-le o vizită. PuneŃi întrebări despre ce aŃi dori să aflaŃi despre PEC şi nu uitaŃisă informaŃi PEC despre proiectul AESAEC. StabiliŃi o întâlnire la care întregul grup de cursanŃipoate vizita PEC în realitate.Unitatea 2Sumarul unităŃiiObiectiveAcŃiunea 1 a PEC şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstnici Imaginea aprofundată a AcŃiunii 1 (CetăŃeni Activi pentru Europa) şiimportanŃa lor pentru cetăŃenii vârstniciLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să evaluaŃi AcŃiunea 1 a PEC în conformitate cu potenŃialul său de a-laplica pentru proiecte cu teme de cetăŃeni vârstniciAm făcut Europa, dar cum facem europeni?(T-Kit despre cetăŃenia europeană)Pregătire:Vă rugăm discutaŃi următoarele întrebări: SunteŃi familiar cu conceptual de oraş înfrăŃit? Are oraşul/satul dvs.natal vreun oraş/sat înfrăŃit? AŃi fost vreodată implicat în vreuna dinactivităŃile sale? După părerea dvs., credeŃi că acŃiunile oraşelor înfrăŃite au vreovaloare sau sunt doar o pierdere de vreme? De ce? De ce nu?3.2.1. AcŃiunea 1 – CetăŃeni Activi pentru EuropaAscultaŃi/CitiŃiAceastă acŃiune este împărŃită în două măsuri:1. ÎnfrăŃirea între oraşe: Această măsură constă în beneficierea de relaŃiile stabilite la nivellocal între municipalităŃile înfrăŃite pentru schimburi reciproce şi cooperare.2. Întâlnirile cetăŃenilor şi măsurile de sprijin: oferă sprijin proiectelor cetăŃenilor cu scopulde a împuternici europenii din diferite Ńări să cadă de acord în probleme comune şi săpromoveze schimbul de bune practici şi să ajute în experienŃele comune.Măsura 1 – ÎnfrăŃirea între oraşeÎnfrăŃirea între oraşe reprezintă o realitate pentru Europa de astăzi, deoarece un număr mare demunicipalităŃi sunt unite prin acorduri formale de înfrăŃire a oraşelor. ÎnfrăŃirea între oraşeîncurajează schimburile de experienŃă dintr-o o varietate de subiecte de interes european şi acordă57

oportunităŃi unice în ceea ce priveşte informarea despre viaŃa zilnică a cetăŃenilor din alte stateeuropene. Din nou, măsura înfrăŃirii între oraşe este subdivizată în alte două sub-măsuri:Întâlnirile cetăŃenilor, ale căror obiective sunt definite ca:- Angajament faŃă de integrarea europeană- Participare activă- Clădirea de prietenii- Dialog inter-culturalReŃele de oraşe înfrăŃite, ale căror obiective sunt (în plus faŃă de 1.1.)- ReŃeaua dintre municipalităŃi pe probleme de interes comun par a fi un important mijlocpentru încuraja discuŃiile formate şi pentru a schimba bune practici. ÎnfrăŃirea este olegătură puternică care uneşte municipalităŃi; astfel, potenŃialul reŃelelor create de oserie de legături între oraşele înfrăŃite ar trebui folosit pentru dezvoltarea de tematici şia cooperării de lungă durată între oraşe. ActivităŃile ar trebui să aibă un grup-Ńintă binedefinit pentru care tema selectată este importantă şi implică membri activi aicomunităŃii în sfera subiectului (experŃi, asociaŃii locale, cetăŃeni şi grupuri de cetăŃenidirect afectaŃi de temă etc.)Măsura 2 – Întâlnirile cetăŃenilor şi măsuri de sprijinÎntâlnirile cetăŃenilor: În prezent, una dintre cele mai mari provocări ale Uniunii Europene oreprezintă distanŃa dintre cetăŃenii europeni şi instituŃiile europene. În acest cadru,măsura vizează explorarea unor metodologii şi abordări inovatoare pentru a încurajaparticiparea activă a cetăŃenilor la nivel european şi pentru a stimula dialogul dintrecetăŃenii europeni şi instituŃiile europene.Măsuri de sprijin: Această măsură reprezintă un instrument menit să dezvolte calitateaproiectelor desfăşurate în cadrul AcŃiunii 1. De asemenea, aceasta sprijină schimbul deexperienŃe, expertiză şi bune practici.ExersaŃi, reflectaŃi, cercetaŃi şi discutaŃiVizitaŃi pagina web oficială a Programului Europa pentru CetăŃeni(http://ec.europa.eu/citizenship/index_en.html), căutaŃi versiunea potrivită a limbii (este disponibilă înengleză, germană şi franceză) şi găsiŃi Ghidul Programului în limba dvs. naŃională. Acolo, puteŃi găsitoate informaŃiile detaliate despre program, în general, cât şi despre AcŃiunea 1, în detaliu.Vă rugăm formaŃi 4 grupuri şi împărŃiŃi cele 4 măsuri între aceste grupe; fiecare grup trebuie săintroducă informaŃia lipsă în ceea ce priveşte măsura care cu se ocupă în posterul dorit alăturat.PrezentaŃi aceste rezultate fiecăruia şi discutaŃi care sunt avantajele şi dezavantajele legate, îngeneral, de contextele diferite ale măsurilor când se aplică sau se implementează un proiect (cumar fi eligibilitatea, eforturile de a aplica pentru un proiect, suma de bani primită ca finanŃare etc.)DiscutaŃi, de asemenea, care dintre măsuri sunt cele mai potrivite pentru a fi aplicate într-unproiect pentru a creşte participarea cetăŃenilor seniori la Programul Europa pentru CetăŃeni ?58

Modul 3 – Programul Europa pentru CetăŃeni (PEC) şi importanŃa lui pentru CEA şi cetăŃenii vârstniciDORITProgramul Europa pentru Cetăţeni –Acţiunea 1: Cetăţeni Activi pentru EuropaCaracteristiciMăsura 1.1. Măsura 1.2. Măsura 2.1. Măsura 2.2.TemeObiectiveGrupuri-ţintă şiorganizaţiieligibileŢări eligibileNumărul min.şi max. departeneriRolulpartenerilorDurata min. şimax. a acţiuniiDocumentefolosite pentrusolicitareTermen(e)limită pentrusolicitareReguli pentruraportRegulilefinanţăriiProceduri deplatăAltele:____________________59

Unitatea 3Sumarul unităŃiiObiectiveAcŃiunea 2 a PEC şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstnici Imaginea aprofundată a AcŃiunii 2 (Societate Civilă Activă în Europa) şiimportanŃa lor pentru cetăŃenii vârstniciLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să evaluaŃi AcŃiunea 2 a PEC în conformitate cu potenŃialul său de a-laplica pentru proiecte cu teme ale cetăŃenilor vârstniciCetăŃenia este o lupta paşnică şi totuşi o sferă public care dialoghează.(T-Kit despre cetăŃenia europeană)Pregătire:ExplicaŃi pe scurt semnificaŃia acestor concepte pentru dvs:- Grupuri de reflecŃie- OrganizaŃii ale societăŃii civile3.3.1. AcŃiunea 2 – Societatea civilă activă în EuropaAscultaŃi/CitiŃiAceastă acŃiune sprijină organizaŃiile societăŃii civile şi grupurile de reflecŃie, ca puncte delegătură speciale între cetăŃenii Europei şi Uniunea Europeană. Această acŃiune este alcătuită dintrei măsuri:1. Sprijin structural pentru organizaŃiile europene de cercetare privind politica (grupuri dereflecŃie)2. Sprijin structural pentru organizaŃiile societăŃii civile la nivel european3. Sprijin pentru proiecte iniŃiate de organizaŃiile societăŃii civileMăsura 1 şi 2: Pentru a asigura institutelor de cercetare şi organizaŃiilor societăŃii civile la niveleuropean capacitatea şi stabilitatea necesare extinderii şi structurării activităŃii acestora la niveleuropean, li se va propune un sprijin structural sub forma unei finanŃări de operare care acoperă oparte a costurilor de funcŃionare ale acestora.Măsura 3: Sprijin pentru proiecte iniŃiate de organizaŃiile societăŃii civileProiectul trebuie să fie realizat sub una din formele următoare, şi anume:- Proiecte de evenimente: conferinŃe, seminarii, colocvii, ateliere de lucru, dezbateri,audieri, întruniri, activităŃi de formare, activităŃi socio-culturale.- Proiecte de producŃie şi realizare: publicaŃii, site-uri web, programe TV/radio, producŃia demateriale audiovizuale, sondaje de opinie, studii, analize, producŃia de materiale deinstruire şi formare, aplicarea noilor tehnologii ale informaŃiei.Structura proiectelor:- AcŃiune- Dezbatere- ReflecŃie- RelaŃionareExersaŃi, reflectaŃi, cercetaŃi şi discutaŃiVă rugăm să mai aruncaŃi o privire pe ghidul PEC şi adunaŃi informaŃii şi date despre toateproblemele importante pentru cineva care doreşte să aplice pentru un proiect. Apoi, vă rugăm săfolosiŃi din nou posterul dorit de mai sus şi adaptaŃi-l dumneavoastră la conŃinutul AcŃiunii 2; înorice caz, discutaŃi din nou avantajele şi dezavantajele măsurilor individuale şi posibilitatea lor de afi aplicate de şi pentru cetăŃenii vârstnici.60

Modul 3 – Programul Europa pentru CetăŃeni (PEC) şi importanŃa lui pentru CEA şi cetăŃenii vârstniciUnitatea 4Sumarul unităŃiiObiectivePregătire:AcŃiunea 3 a PEC şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstnici Imaginea aprofundată a AcŃiunii 3 (Împreună pentru Europa) şiimportanŃa lor pentru cetăŃenii vârstniciLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să evaluaŃi AcŃiunea 3 a PEC în conformitate cu potenŃialul său de a-laplica pentru proiecte cu teme ale cetăŃenilor vârstniciCetăŃenia nu e un anumit statut, definit printr-un set de drepturi şi responsabilităŃi.Este şi o identitate, o expresie a apartenenŃei cuiva la o comunitate politică.(Will Kymlicka)În grupuri de câte 3-4 persoane, reflectaŃi şi răspundeŃi laurmătoarea întrebare:În opinia dvs., despre ce temă poate fi celebrat un eveniment demare vizibilitate în 2010?3.4.1. AcŃiunea 3 – Împreună pentru EuropaAscultaŃi/CitiŃiAceastă acŃiune are drept scop adâncirea conceptului de CetăŃenie europeană activă şi promovareaînŃelegerii acestuia la nivelul întregii Europe, contribuind astfel la „aducerea Europei mai aproapede cetăŃenii săi”, prin trei seturi de măsuri:1. Evenimente de mare vizibilitate2. Studii3. Instrumente de informare şi difuzareMăsura 1:Măsura evenimentelor de mare vizibilitate va oferi sprijini din punctul de vedere al scalei şi alsferei, care ating o coardă sensibilă a cetăŃenilor Europei, care îi ajută să îşi dezvolte simŃul deapartenenŃă la aceeaşi comunitate, care îi fac conştienŃi de istoria, de realizările şi valorile UniuniiEuropene, care îi implică în dialogul intercultural şi contribuie la dezvoltarea identităŃii loreuropene.Măsura 2 :Pentru a se ajunge la o mai bună înŃelegere a cetăŃeniei active la nivel european, Comisia vaelabora studii, sondaje şi concluzii.Măsura 3 :Având în vedere accentul pus pe cetăŃeni şi diversitatea iniŃiativelor în domeniul cetăŃeniei active,trebuie oferite, informaŃii complete asupra diferitelor activităŃi ale programului şi asupra altoracŃiuni europene legate de cetăŃenie şi asupra altor iniŃiative relevante printr-un portal de Internetşi prin alte mijloace.ATENłIE!Este important de ştiut faptul că această acŃiune va fi iniŃiată şi implementată numai de Comisiaeuropeană, astfel că nu este indicat să selectaŃi proiectele în funcŃie de măsurile descrise mai sus.61

ExersaŃi, reflectaŃi, cercetaŃi şi discutaŃiÎncercaŃi să găsiŃi proiecte, activităŃi, evenimente etc. iniŃiate de CE prin această AcŃiune 3 a PEC.EvaluaŃi-le în acord cu nivelul intereselor dvs., a solicitărilor şi a nevoilor dvs. AŃi şi cheltui bani cuele? De ce? De ce nu?Unitatea 5Sumarul unităŃiiObiectiveAcŃiunea 4 a PEC şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstnici Imaginea aprofundată a AcŃiunii 4 (Memoria europeană activă) şiimportanŃa lor pentru cetăŃenii vârstniciLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să evaluaŃi AcŃiunea 4 a PEC în conformitate cu potenŃialul său de a-laplica pentru proiecte cu teme de cetăŃeni vârstniciŞi le voi da, înlăuntrul zidurilor Mele, un nume veşnic, care nu se va stinge. Nu vă vomuita. (Isaia 56;5)Pregătire:După părerea dvs., ce ar putea însemna memorie activă?AŃi organizat sau participat vreodată la vreun eveniment deMemorie europeană activă? Despre ce era vorba?3.5.1. AcŃiunea 4 – Memoria europeană activăAscultaŃi/CitiŃiUniunea Europeană este clădită pe valori fundamentale ca libertatea, democraŃia şi respectulpentru drepturile omului. Pentru a aprecia pe deplin înŃelesul acestora, este necesar să ne amintimîncălcările acestor principii cauzate de nazism şi stalinism în Europa. Este foarte important să seprocedeze astfel, deoarece martorii acestor evenimente dispar pe zi ce trece. Se va menŃine,astfel, o conştientizare a dimensiunilor totale şi a tragicelor consecinŃe ale celui de-al II-lea RăzboiMondial, mai ales prin implicarea tinerei generaŃii europene.Prin activităŃile lor, cetăŃenii vor reflecta asupra originilor Uniunii Europene, asupra istorieiintegrării europene, care a păstrat pacea printre membrii săi şi, în sfârşit, asupra Europei de astăzi,în acest mod depăşind trecutul şi clădind viitorul. De aceea, această măsură va juca un rolimportant în alimentarea unei reflecŃii deschise asupra viitorului Europei şi în promovareacetăŃeniei active europene.În cadrul acestei acŃiuni vor fi sprijinite următoarele tipuri de proiecte:- Proiecte legate de conservarea principalelor situri şi memorialeasociate cu deportările în masă, fostele lagăre de concentrare,precum şi arhivele care prezintă documente ale acestor evenimente,în vederea menŃinerii vie a memoriei victimelor, la fel ca şi amemoriei acelora care, în condiŃii extreme, au salvat oameni de laHolocaust;- Proiecte legate de comemorarea victimelor exterminărilor în masă şideportărilor în masă asociate stalinismului, precum şi conservareamemorialelor şi arhivelor care conŃin documente ale acestorevenimente.Proiectele trebuie să aibă una din următoarele forme :62

Modul 3 – Programul Europa pentru CetăŃeni (PEC) şi importanŃa lui pentru CEA şi cetăŃenii vârstnici- Proiecte de evenimente (ex. conferinŃe, seminarii, colocvii, ateliere de lucru, dezbateri,audieri, întruniri, activităŃi de formare, activităŃi socio-culturale etc.)- Proiecte de producŃie şi realizare (publicaŃii, site-uri web, programe TV/radio, producŃie demateriale audiovizuale, sondaje de opinie, studii, analize, producŃie de materiale deinstruire şi formare, aplicarea noilor tehnologii ale informaŃiei etc.)ExerciŃiiToate proiectele trebuie să corespundă cel puŃin uneia dintre următoarele trăsături şi să încurajezecombinarea unora dintre ele. Vă rugăm să aruncaŃi o privire pe ghidul PEC şi să aflaŃi ce trebuieînŃeles prin aceste trăsături:Conservare:Comemorare:Reflectare:RelaŃionare:În sfârşit, vă rugăm discutaŃi următoarele întrebări în legătură cu AcŃiunea 4 a PEC:- Ce fel de teme de proiecte legate de Ńara în care trăiŃi la ora actuală s-ar putea încadra înaceastă acŃiune?- SunteŃi un martor actual, care ar putea contribui cu un proiect la AcŃiunea 4 prin propriaexperienŃă de viaŃă?- AcŃiunea Memoriei europene active pare a fi perfectă pentru participarea şi implicareacetăŃenilor seniori. SunteŃi de acord cu această afirmaŃie? Care sunt provocările şi care suntriscurile acestei acŃiuni după părerea dvs.?- Această acŃiune pare într-un fel să facă legătura atrocităŃilor celui de-al II-lea RăzboiMondial, a regimurilor naziste şi staliniste cu naşterea Europei moderne, care s-atransformat în Uniunea europeană pe care o ştim astăzi. SunteŃi de acord sau nu cu aceastăidee fundamentală?63

Unitatea 6Sumarul unităŃiiObiectiveGrupul de reflecŃie (think tank) Introducerea unui instrument de evaluare pentru a reflecta la PEC şi lapotenŃialul său pentru cetăŃenii vârstniciLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să evaluaŃi PEC în funcŃie de capacitatea de a aplica pentru proiecte cuteme pentru cetăŃeni vârstnici Să exprimaŃi recomandări profunde despre cum să devină PEC maiatractiv pentru cetăŃenii vârstnici.3.6.1. Listă de verificare pentru idei de proiecte în cadrul PECOrientativ, dacă ar trebui sau nu să continue planificarea solicitării pentru fonduri UE în cadrul PEC,vă rugăm observaŃi următoarele criterii:Evaluare şi listă de verificare pentru idei de proiecte în cadrul PEC1) Sub ce acŃiune/ AcŃiunea 1măsură vă gândiŃi să AcŃiunea 2Măsură: _________________________________________________înscrieŃi un proiect? AcŃiunea 3 AcŃiunea 42) Care este ideea debază proiectului dvs.?(Vă rugăm descrieŃi pescurt)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________În totalitateDeloc obiectivele programului10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 03) În ce măsură ideea priorităŃi tematice10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0dvs. îndeplineşte trăsături orizontale10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0solicitările… motivaŃia/interesul organizaŃiei dvs.10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0 motivaŃia/interesul a organizaŃiei dvs. partenere 10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 - 0Da Nu Comentarii, planuri, sugestii, considerente etc.4) Promotorul este oorganizaŃie/organism eligibil? 5) Este/sunt organizaŃiile partenereeligibile? 6) AveŃi potenŃialul (cunoştinŃe, timp,capacitate, bani etc.) pentru a scrie sau a depune o solicitare?7) Este realist să se depună opropunere înainte de termenul limită stabilit?8) AveŃi potenŃialul ((cunoştinŃe,timp, capacitate, bani etc.) pentru aimplementa un proiect în cazul în care primeşte fonduri?9) AveŃi posibilitatea financiară de aprefinanŃa unele dintre activităŃileproiectului şi să finanŃaŃi cheltuieli neacoperite de fond (dacă există) caproprie contribuŃie?10) SunteŃi conştienŃi de toateactivităŃile complementare legate deun proiect UE (ca de ex. activitatea de evaluare şi, mai ales, relaŃia cupublicul)?11) Ideea dvs. are un nivel înalt desustenabilitate şi va avea şi o valoare (adăugată) la finalul proiectului?12) Acum, după ce aŃi răspuns la toateîntrebările, doriŃi în continuare sădezvoltaŃi ideea unui proiect? 64

Modul 3 – Programul Europa pentru CetăŃeni (PEC) şi importanŃa lui pentru CEA şi cetăŃenii vârstnici3.6.2. Listă de verificare a ideilor de proiecte în cadrul PECAcum, după ce ştiŃi PEC în detaliu, ce credeŃi despre orientarea şi potenŃialul său, schimbările şiriscurile sale? Vă rugăm folosiŃi tabelul de mai jos pentru a vă exprima părerile, considerentele,recomandările etc.:A) Ce acŃiune credeŃi căeste cea mai potrivităpentru a promova ideeade Europa şi deCetăŃenie europeanăactivă, în general? AcŃiune 1 AcŃiune 2 AcŃiune 3 AcŃiune 4În totalitateEvaluarea PECDeloc10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 010 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 010 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 010 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0Comentarii, planuri, sugestii,considerente etc.B) Ce acŃiune credeŃi căeste cea mai potrivităpentru ca cetăŃeniiseniori să participeactiv? AcŃiune 1 AcŃiune 2 AcŃiune 3 AcŃiune 4În totalitateDeloc10 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 010 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 010 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 010 – 9 – 8 – 7- 6 – 5 – 4 – 3 – 2 – 1 – 0Comentarii, planuri, sugestii,considerente etc.C) Care credeŃi că suntpunctele-forte ale PEC?•••D) Ce şanse/oportunităŃiaveŃi pentru a aplicapentru un proiect încadrul PEC (pentru caproiectul să primeascăfonduri?)••••••E) Care credeŃi că suntslăbiciunile PEC?F) Ce riscuri/ ameninŃăriexistă dacă aplicaŃipentru un proiect încadrul PEC? (pentru caproiectul să primeascăfonduri?)•••G) Ce ar trebui făcutpentru a face PEC şi maiatractiv pentrucetăŃenii seniori pentrua participa mai activ?•••Vă rugăm contactaŃi punctul dumneavoastră naŃional PEC şi stabiliŃi o întâlnire. Sau invitaŃi unreprezentant la cursul dvs. de pregătire ori vizitaŃi biroul din Ńara dvs. cu întreg grupul de cursanŃi.PrezentaŃi şi discutaŃi rezultatele acestei evaluări şi concentraŃi-vă, mai ales, pe domeniile şiactivităŃile posibile de îmbunătăŃire ale PEC, pentru a-l face mai atractiv pentru ca cetăŃeniivârstnici să participe.65

IndicaŃii şi activităŃi suplimentare pentru implementarea modulului• Vă rugăm vizitaŃi intensiv web site-ul programului pentru informaŃii detaliate şi fiŃi atenŃi laghidul programului (http://ec.europa.eu/citizenship/index_en.html).• ContactaŃi biroul naŃional sau centrul de informare PEC şi stabiliŃi o întâlnire; aveŃi învedere să contactaŃi şi un birou oficial pentru promovarea UE la nivel local sau regional şidiscutaŃi cu ei problemele dvs. de interes.• FolosiŃi şi alte oportunităŃi de a părăsi sala de clasă sau pentru a aduce persoane din afaragrupului dvs. de cursanŃi cât de des posibil (ex. vizitaŃi activităŃi şi evenimente organizatede PEC sau vizitaŃi/invitaŃi persoane/ organizaŃii care au deja experienŃa implementăriiunui proiect în cadrul acestui program etc.)• Când lucraŃi la AcŃiunea 4, mai ales, printr-un act de concentrare socială puteŃi face unmoment linişte pentru memoria victimelor Holocaustului şi a altor victime ale regimuluinazist sau stalinist.• În orice caz, dacă se poate, vizitaŃi sfera unei memorii istorice reprezentative, un muzeusau un centru de documentare etc., care are de a face cu obiectivele comemorării dinAcŃiunea 4.ReferinŃe şi alte surse utile pentru informarea continuăBarberm N. (2002): Citizenship, Nationalism and the European Union. 27. European Law Review 241.Centrul pentru Societatea Civilă/Şcoala Economică din Londra (01/03/2004): Ce este societatea civilă?(http://www.lse.ac.uk/collections/CCS/what_is_civil_society.htm. Accesat la 2006-10-30)Consiliul Europei: ConvenŃia europeană a drepturilor omului (1950) şi cele Cinci protocoale ale sale (1952-1966).GD pentru EducaŃie şi Cultură (2009): Programul Europa pentru cetăŃeni 2007-2013. Ghidul programului. Versiune valabilă dela 1 ianuarie 2009.T-Kit despre cetăŃenia europeană. (http://www.historyguide.org/europe/lecture16.html)WIENER, A. (1998): European Citizenship Practice. Building Institutions of a Non-State. Boulder (CO): Westview Press.WINTER J.A/D.M CURTIN/KELLERMANN, A.E./ WITTE, B.D. (Eds.) (1996): WEILER, J.H.H.: European Citizenship and HumanRight. pp. 57-86. Haga, Boston, Londra: Kluwer Law International.http://conventions.coe.int/treaty/en/WhatYouWant.asp?NT=005http://eacea.ec.europa.euhttp://ec.europa.eu/citizenship/index_en.htmlhttp://ecas.orghttp://europeanhistory.about.com/cs/enlightnmentwww.coe.intwww.eacea.ec.europa.euwww.fordham.edu/halsall/ancient/asbook.htmlwww.utm.edu/research/iep/l/locke.htmwww.youtube.com/results?search_query=EU+citizenship&search_type=&aq=fwww.youtube.com/watch?v=A7AMjNYA-n866

Modul 4 – IniŃiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstniciModul 4:Csilla Lázár (FundaŃia Centrul EducaŃional Soros/România)IniŃiativa pentru voluntarii vârstnici din EuropaGrundtvig (GIVE) şi importanŃa ei pentru CEA şicetăŃenii vârstniciUnitatea 4.1.Sumarul unităŃiiObiectiveProgramul de învăŃare pe tot parcursul vieŃii (Lifelong Learning Programme-LLP) şi Grundtvig, pe scurt Creşterea conştientizării politicii Comisiei Europene pentru învăŃarea petot parcursul vieŃii Familiarizarea cursanŃilor cu Programul de învăŃare pe tot parcursulvieŃii, sub-programele sale, scopurile sale, grupuri-Ńintă şi obiectiveLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să înŃelegeŃi ideile de bază ale politicii Comisiei Europene pentruînvăŃarea pe tot parcursul vieŃii Să faceŃi diferenŃa între o serie de fonduri şi programe prin care Comisiaeuropeană promovează învăŃarea pe tot parcursul vieŃii a diferitegrupuri-Ńintă (inclusiv cetăŃeni vârstnici) Să fiŃi conştienŃi de oportunităŃile de mobilitate a diferite grupuri-Ńintă(inclusiv a cetăŃenilor vârstnici)Niciodată nu e prea târziu pentru a învăŃa.Pregătire:ExperienŃa mea personală referitoare la învăŃarea pe tot parcursul vieŃii:Vă rugăm, gândiŃi-vă la următoarele întrebări, apoi discutaŃi-le cu colegii voştri! Ce înseamnă învăŃarea pe tot parcursul vieŃii în viaŃa mea personală? Se potriveşte proverbul din motto (vezi mai sus) în viaŃa mea?Când aŃi învăŃat?Imediat după ce v-aŃi născut: _____________________________la trei ani: ______________________________________________la şapte ani: ____________________________________________la 15 ani: _______________________________________________la 20 de ani: ____________________________________________la 30 de ani: ____________________________________________la 40 de ani: ____________________________________________la 50 de ani: ____________________________________________anul/luna/saptămâna trecută______________________________ÎnvăŃând de la ceilalŃiAscultaŃi/CitiŃi4.1.1. ÎnvăŃarea pe tot parcursul vieŃii atunci şi acumPriviŃi tablourile de mai jos ale lui Peter Brueghel cel bătrân, sau alegeŃi tablouri ale altor pictori, şiîncercaŃi să aflaŃi ce competenŃe şi priceperi existau în viaŃa cotidiană reprezentată:67

Strânsul fânului (Peter Brueghel, cel bătrân¸ Palatul Lobkowicz de la Castelul din Praga)Proverbe olandeze (Peter Brueghel, cel bătrân¸ Galeria Gemäldegalerie din Berlin) Care erau priceperile şi competenŃele de bază necesare – în viaŃa socială şi cea profesională –acum câteva sute de ani? Cât de mult mai este nevoie în zilele noastre de aceste priceperi şi competenŃe? Cum credeŃi că se deosebeşte învăŃarea pe tot parcursul vieŃii pe timpul lui Brueghel faŃă detimpul prezent?Acum, priviŃi filmul următor pe Programul de învăŃare pe tot parcursul vieŃii al Comisiei europene:http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc78_en.htm Care credeŃi că sunt cele mai importante priceperi şi competenŃe necesare pentru a transformaUE într-o „economie condusă de o societate bazată pe cunoaştere”? Este posibil să fie dobândite, în mod real, de un număr considerabil de cetăŃeni UE în viitorulapropiat? Ce trebuie făcut pentru a îndeplini acest scop?68

Modul 4 – IniŃiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstniciExersaŃi, reflectaŃi şi discutaŃiCăutaŃi informaŃii despre politica Comisiei Europene de învăŃare pe tot parcursul vieŃii şi despreProgramul de învăŃare pe tot parcursul vieŃii în limba naŃională. FolosiŃi toate sursele mediadisponibile şi faceŃi o listă cu adrese, numere sau site-uri web utile!4.1.2. Componentele învăŃării pe tot parcursul vieŃii ale CE şi principalul domeniu-Ńintă.Comisia europeană a numit sub-programele Programului de învăŃare pe tot parcursul vieŃiidupă mari gânditori şi oameni de ştiinŃă din istoria Europei, şi anume Comenius, Grundtvig,Erasmus şi Leonardo da Vinci. PuteŃi potrivi imaginile de mai jos cu aceste nume? Ce ştiŃi despreviaŃa şi munca lor? CăutaŃi-le biografia (de ex. pe internet pe Wikipedia) şi faceŃi-leintroducerea în faŃa grupului de pregătire prin scurte prezentări.Pe baza informaŃiilor găsite despre viaŃa şi munca lui Comenius, Grundtvig, Leonardo şi Erasmus, şifolosind informaŃii de pe resursele web adunate în faza anterioară, încercaŃi să potriviŃiurmătoarele grupuri-Ńintă cu sub-programele LLP (verificaŃi răspunsurile corecte la sfârşitul modulului):Comenius Grundtvig Leonardo ErasmusA) Preşcolari şi elevi ai învăŃământului liceal superior, profesori şi alt personalB) studenŃi, profesori, cercetători implicaŃi în învăŃământul superiorC) profesori şi elevi din şcoli vocaŃionaleD) elevi cu vârsta de peste 20 de ani şi personal didactic implicat în educaŃia formală, nonformalăşi informalăDe ce credeŃi că strategii europeni au ales aceste nume să reprezinte aceste sub-programe aleînvăŃării pe tot parcursul vieŃii?69

4.1.3. Grundtvig pentru educaŃia adulŃilorNiciodată nu e prea târziu pentru a învăŃa – existenŃa acestui proverb în cele mai multe limbiilustrează faptul că învăŃarea nu a fost văzută niciodată ca o sarcină exclusiv a tinerilor. Comisiaeuropeană sprijină educaŃia continuă cu ajutorul sub-programelor numite Grundtvig.PriviŃi broşurile informative despre programul Grundtvig sau vizitaŃi un website în limba dvs.naŃională şi încercaŃi să aflaŃi răspunsuri la următoarele întrebări (verificaŃi răspunsurile corecte la sfârşitulmodulului):Câte componente are programul Grundtvig momentan?Câte dintre acestea au ca scop sprijinirea mobilităŃii individuale?Conform Ghidului Programului de învăŃare pe tot parcursul vieŃii 2009, sub-programele Grundtvig„recomandă nevoile de predare şi învăŃare tuturor formelor de învăŃare pentru adulŃi care nu au onatură vocaŃională predominantă, cât şi instituŃiilor şi organizaŃiilor care oferă sau facilitează oriceformă de astfel de oportunităŃi de învăŃare pentru adulŃi – fie ea de natură formală, non-formalăsau informală – inclusiv pe cele implicate în pregătirea iniŃială şi in-formarea personalului.” CunoaşteŃi vreo organizaŃie locală/regională/naŃională care ar putea fi eligibilă în cadrulvreunui program Grundtvig? CunoaşteŃi pe cineva care ar putea aplica pentru o subvenŃie de mobilitate Grundtvig?4.1.4. Studiile de caz GrundtvigExersaŃi, auto-învăŃaŃi şi discutaŃiCitiŃi despre unele proiecte preluate de instituŃii şi indivizi în cadrul variatelor acŃiuni Grundtvig.ÎncercaŃi să potriviŃi fiecare studiu de caz cu numele acŃiunilor Grundtvig despre care aŃi învăŃat însecŃiunea anterioară (verificaŃi răspunsurile corecte la sfârşitul modulului ):A) Un grup de 10 persoane provenind din diferite Ńări europene au participattimp de o săptămână la un atelier de lucru desfăşurat în România, unde austudiat arta meşteşugului tradiŃional (procesarea lânii, Ńeserea şi toarcereafirului) şi arta populară. În perioada atelierului de o săptămână au reuşit săpătrundă în istoria artei meşteşugului tradiŃional transilvănean, să afle utilitateaobiectelor lucrate manual în societatea rurală tradiŃională, cât şi rolul acestoraîn societăŃile moderne şi arta lucrului manual ca mod de expresie artistică.Costurile atelierului de lucru au fost parŃial acoperite de acŃiunea Grundtvig aLLP ________________.B) Patru persoane din Ungaria şi patru, toate cu vârsta de peste 50 de ani, s-auoferit ca voluntari în Ńara celorlalŃi în cadrul unor instituŃii non-profit pentrucopii dizabilitaŃi. OrganizaŃiile care i-au trimis au aplicat pentru o finanŃareGrundtvig ________________ pentru a obŃine sprijin în acest schimb devoluntariat.C) Ana Kovac, trainer la Şcoala pentru educaŃie incluzivă din Praga a participat laun curs de pregătire de 5 zile în Spania intitulat EducaŃie şi relaŃii de luptăîmpotriva abandonului şi a nemulŃumitei şcolare. A fost sprijinită de Comisiaeuropeană în cadrul acŃiunii Grundtvig ________________.D) ReŃeaua de calculatoare europeană – Deschiderea internetului pentruvârstnici (EuCoNet) este un proiect în cadrul căruia parteneri din şapte Ńărieuropene diferite (DE, IT, CZ, ES, SK, UK) au dezvoltat metode de învăŃare şi depredare pentru seniori şi au făcut schimb de abordări existente, ca învăŃare egalăşi învăŃare între generaŃii. Proiectul a fost susŃinut în cadrul acŃiunii Grundtvig________________.70

Modul 4 – IniŃiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstniciUnitatea 4.2.Sumarul unităŃiiObiectiveVoluntariatul ca formă de cetăŃenie activă Definirea şi discutarea formelor şi principiilor voluntariatului Prezentarea oportunităŃilor de voluntariat pentru vârstniciLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să definiŃi mai clar ce poate fi voluntariatul Să identificaŃi organizaŃii care lucrează cu voluntari la nivel local,naŃional şi european Să ştiŃi care sunt cele mai importante aspecte ale unui proiect devoluntariatCea mai mare recompensă pentru truda unui om este nu ceea ce primeşte pentru ea, ci ceea cedevine prin ea.(John Ruskin)Pregătire:Idea mea de voluntariat:Este ceva obişnuit ca oamenii din comunitateadumneavoastră să se ofere voluntari?Care sunt cele mai populare forme de voluntariat?V-aŃi oferit vreodată voluntar?În timp ce vă gândiŃi la întrebările de mai sus, scrieŃidouă propoziŃii care să înceapă cu „Voluntariatuleste...”.ComparaŃi-vă propoziŃiile cu părerile colegilor.Voluntari4.2.1. Abordare oficială cu privire la voluntariatAscultaŃi/CitiŃiRaportul voluntarilor din NaŃiunile Unite, pregătit pentru Adunarea generală în sesiunea specialăpentru dezvoltare socială a NaŃiunilor Unite, Geneva, februarie 2001, defineşte voluntariatul dupăcum urmează:Voluntariatul are trei caracteristici-cheie definitorii. În primul rând, ea nu trebuie să fie îndeplinită înschimbul unei recompense financiare, cu toate că rambursarea cheltuielilor şi a unor plăŃi făcute poate fipermisă.În al doilea rând, activitatea trebuie întreprinsă voluntar, în funcŃie de propria voinŃă a unui individ (…).În al treilea rând, activitatea trebuie să fie în beneficiul altei persoane decât voluntarul, sau pentrusocietate, cu toate că este recunoscut faptul că voluntariatul aduce beneficii semnificative şi voluntarului.(Excerpt)Cât de mult diferă părerea dumneavoastră de ceea ce exprimă definiŃia oficială?4.2.2. Tipuri de voluntariatVă rugăm faceŃi o scurtă „cercetare” în cadrul grupului dvs. referitor la ce fel de activităŃi devoluntariat sunt reprezentate cel mai mult? răspunzând la următoarele întrebări:ParticipaŃi, momentan, activ sau munciŃi voluntar pentru una sau mai multe din următoareleorganizaŃii?- O organizaŃie de protecŃie a mediului, a drepturilor animalelor etc.- O organizaŃie sau un partid politic71

- O asociaŃie pentru petrecerea timpului liber a vârstnicilor- Un sindicat- O organizaŃie de caritate sau o organizaŃie de ajutor social- OrganizaŃie religioasă sau a bisericii- OrganizaŃie pentru educaŃie, arte, muzică sau culturală- O organizaŃie de consum- O organizaŃie pentru apărarea drepturilor vârstnicilor- OrganizaŃie pentru apărarea interesului pacienŃilor şi/sau dizabilitaŃi- O organizaŃie de afaceri sau profesională- O organizaŃie internaŃională- Alte grupuri de interese pentru cauze specifice- Niciuna dintre acestea (doar spontan)- Nu ştiuÎntrebările de mai sus au fost preluate dintr-o cercetare referitoare la realitatea socială din UE.(Eurobarometrul special al Comisei Europene pe realitate socială, publicat în 2007). Conformacestui raport, 8 din 10 cetăŃeni ai UE consideră ajutarea celorlalŃi sau munca voluntară unimportant aspect al vieŃii lor, dar majoritatea europenilor (64%) nu participă activ sau nu fac muncăvoluntară, cel puŃin nu în sau pentru niciuna dintre organizaŃiile prezente în chestionar. Mediaeuropeană ascunde mari diferenŃe între statele-membre.PriviŃi tabelul şi comparaŃi rezultatele grupului dvs. cu rezultatele oficiale la nivel UE şi naŃional.Rezultatele grupului dumneavoastră sunt similare sau diferite de rezultatele prezentate în raport?Care pot fi motivele diferenŃelor?Tab. 1. ParticipaŃi, momentan, activ sau munciŃi voluntar pentru una sau mai multe dinurmătoarele organizaŃii?A sport club or club for outdoor activitiesEducation, arts, music or cultural associationReligious or church organisationA charity orgnisation or social aid organisationA trade unionA leisure association for the elderlyOther interest groups for specific causesPolitical party or organisationAn environmental protection, animal rightsorganisation, etc.An international organisationA business or professional organisationOrganisation defending the interest of patientsand/or disabledAn organisation for the defence of elderly rightsA consumer organisationNone of these (Spontaneous)Don't know1%1%2%8%6%5%4%3%2%2%2%2%2%1%13%64%Tab. 2. Gradul de participare activă la munca voluntară în UEATNLSEFIDKLUIEBEFRSIITCZSKUKEEDEMTCYLVROESELHUPLPTLTBG60%55%53%50%49%45%40%37%36%35%34%33%33%28%28%25%24%23%20%18%18%18%17%16%12%11%10%72

Modul 4 – IniŃiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstniciExerciŃiiUnde pot fi voluntar?PriviŃi lista cu tipuri de organizaŃii afişate în tabelul 2. PuteŃi oferi exemple de astfel de organizaŃiilocale/regionale/naŃionale sau europene? FolosiŃi internetul şi/sau alte surse disponibile pentru acăuta astfel de organizaŃii. În grupuri mici, faceŃi o listă cu acestea.NumeleNivelul activităŃiiDomenii de activitateUnde poate fi găsităorganizaŃiei (local/regional/naŃional/UE)O organizaŃie de protecŃie amediului, a drepturiloranimalelor etc.O organizaŃie sau un partidpoliticAlte grupuri de interese pentrucauze specificeO asociaŃie pentru petrecereatimpului liber a vârstnicilorUn sindicatO organizaŃie de caritate sau oorganizaŃie de ajutor socialOrganizaŃie religioasă sau abisericiiAsociaŃie pentru educaŃie, arte,muzică sau culturalăO organizaŃie de consumO organizaŃie pentru apărareadrepturilor vârstnicilorOrganizaŃie pentru apărareainteresului pacienŃilor şi/saudizabilitaŃilorO organizaŃie de afaceri sauprofesionalăO organizaŃie internaŃionalăAlte organizaŃii73

ComparaŃi lista dumneavoastră cu răspunsurile celorlalte grupuri. La care din aceste organizaŃii aŃi aderat/ aŃi putea adera ca voluntar? De ce aŃi făcut/ aŃi face asta – şi de ce nu?ÎntâlniŃi munca voluntară în realitate!InvitaŃi un voluntar de la o organizaŃie locală să vă viziteze grupul sau vizitaŃi-i dumneavoastrăorganizaŃia. DiscutaŃi despre experienŃa sa şi a dumneavoastră în munca voluntară, cât şi desprefelul în care pot fi legate munca voluntară şi programele de formare AESAC.Următoarele întrebări v-ar putea ajuta să începeŃi o conversaŃie:De ce aŃi hotărât să lucraŃi ca voluntar?Cum aŃi ales organizaŃia pentru care lucraŃi?Care sunt beneficiile personale din munca dumneavoastră voluntară şi care sunt beneficiileorganizaŃiei dumneavoastră?Care sunt cele mai relevante dificultăŃi/provocări în munca dumneavoastră cum vă pregătiŃiactivităŃile, în general?Cum folosiŃi ceea ce aŃi învăŃat în timpul voluntariatului?OrganizaŃia dumneavoastră sau a sa a participat vreodată la vreun proiect finanŃat de UE înlegătură cu munca dumneavoastră voluntară?Cum aŃi recomanda voluntariatul participanŃilor la curs?ExerciŃiu autodidactMai jos, puteŃi citi un raport despre un proiect de voluntariat de succes (adaptat de la Davide diPietro - 2006: ÎNCĂ ACTIV! Manual pentru voluntari). Vă rugăm citiŃi, mai întâi, descriereaproiectului şi discutaŃi apoi următoarele aspecte: Cum credeŃi că au beneficiat voluntarii din proiect? Cum credeŃi că au beneficiat organizatorii din proiect? Cum credeŃi că a fost pregătit proiectul?DESCRIEREA PROIECTULUI:GAZDA PROIECTULUI: FundaŃia Izvor Curat, Budapesta, UngariaPROFILUL ŞI CONTEXTUL MUNCII: Munca voluntară într-un adăpost pentru oameni fărălocuinŃe. Adăpostul are două zone diferite: o cameră este pentru oameni fărălocuinŃe, care vin în timpul zilei şi primesc mâncare, fac un duş şi îşi spală hainele.Cea de-a doua zonă este locul rezidenŃial, unde locuiesc numai bărbaŃi care-şi şigătesc. Aceşti bărbaŃi sunt, oficial, înregistraŃi şi merg regulat la serviciu. Adăpostulorganizează o dată pe săptămână un cerc de lectură a bibliei şi întâlniri pentrupersoane dependente de alcool.ACTIVITĂłI ALE SCHIMBULUI DE VOLUNTARI VÂRSTNICI: Un voluntar poate ajuta latreburile zilnice din casă, poate ajuta la munca de birou, la bucătărie. In funcŃie delimbajul priceperilor, va fi de mare ajutor în a comunica cu cei fără adăpost şi săpetreacă timp cu ei ascultându-le problemele.NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 2 – 4 săptămâniCE SE AŞTEAPTĂ DE LA VOLUNTARUL VÂRSTNIC?Nu este necesară nicio calificare, ci deschidere şi capacitate de a te confrunta cuproblem serioase. OrganizaŃia lucrează din 2002 cu voluntară străini din Germania şiUE în vârstă de 18-25 ani, totuşi este dorită posibilitatea de exprimare în limbamaghiară. (nivel minim: 1)74

Modul 4 – IniŃiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstniciAcum citiŃi raportul final scris de un voluntar şi observaŃi cum a ajuns, de fapt, proiectul să aibăsucces. Care au fot elementele-cheie de succes ale proiectului?RAPORT FINAL AL VOLUNATRULUIAntonio, voluntar ItalianASPECT PRACTIC:Aveam deja ceva experienŃă în Roma înainte de aceasta. Sm făcut muncă voluntarăîntr-o casă comunitară pentru copii abandonaŃi. Nu ştiu maghiară, iar engleza meae de începător. La sosirea mea, am simŃit imediat în consonanŃă cu angajaŃiiasociaŃiei. Numai unul dintre angajaŃi vorbea puŃin engleză, dar ea a fost esenŃialăpentru succesul şederii mele acolo. Sarcina mea era de a coopera cu responsabilulde provizii (sectorul de hrană) pentru distribuirea hranei şi a altor lucruri de bază.Era, de altfel, şi cel mai bun loc de a intra în contact cu realitatea celor fărăadăpost. Cooperarea a fost constructivă şi prietenoasă din prima clipă, în ciudadificultăŃilor limbii; am folosit limbajul semnelor de cele mai multe ori: în rest aulucrat bunătatea, spontaneitatea şi grija. Am fost bine găzduit: am stat într-o casăde oaspeŃi cu mic dejun englezesc, aproape de centrul Budapestei (un oraşinteresant şi foarte frumos). În zilele cu activităŃi luam prânzul cu voluntariiasociaŃiei. M-am simŃit ca acasă pentru că am avut posibilitatea de-a avea tot cedoream în timpul zilei, iar oamenii pe care i-am cunoscut acolo m-au tratat într-unmod prietenos. M-am simŃit pe deplin satisfăcut.ASPECTE SOCIALE ŞI UMANE:Mai întâi de toate, sunt foarte fericit că am trăit această experienŃă. Chiar dacă amstat acolo doar pentru o scurtă perioadă de timp, cred că acea experienŃă a fostmai benefică pentru mintea şi spiritul meu decât m-aş fi aşteptat. Am încercat sămă bucur cât mai mult de această experienŃă din prima clipă. De exemplu, într-unadin zile am asistat la un ritual religios pentru cei fără adăpost, în timpul căruia ofemeie a izbucnit în plâns în momentul în care ne-a povestit experienŃa ei; aceastăimagine îmi va rămâne întipărită în minte pentru totdeauna, ca de altfel şi pacea şiexpresia celorlalŃi participanŃi la acel ritual. Chiar dacă munca voluntară în propriaŃară este firească, mergând de jur împrejur şi ajutând oameni din alte Ńări e cevace toată lumea ar trebui să facă. Cred că trebuie să fie motivat, hotărât şiconştient ceea ce doreşte să ofere cineva.SFATURI, SUGESTIIConsider că această experienŃă trebuie să fie trăită personal pentru a stimulaintegrarea spirituală. Două săptămâni înseamnă scurt timp pentru cineva care nuare gândirea deschisă. Engleza este esenŃială, dar este necesar şi să fii interesat,motivat, prietenos şi curios.4.2.3. Gândind la posibile proiecte de voluntariatProiectele de voluntariat variază în funcŃie de factori, ca de exemplu nevoi locale sau interesul şimotivaŃia voluntarilor. În grupuri mici, discutaŃi următoarele teme: Poate fi implementat şi în Ńara dumneavoastră proiectul descris mai sus? De ce? De ce nu? Tema proiectului este relevantă/ de mare prioritate în Ńara dumneavoastră? De ce? De ce nu? PuteŃi să va gândiŃi la alte teme de proiecte de voluntariat care ar putea fi relevante pentrunevoile locale din comunitatea dumneavoastră?ComparaŃi ideile grupului dumneavoastră cu ale celorlalŃi, apoi păstraŃi-vă ideile pentru proiectepentru a fi discutate mai departe în următoarele unităŃi ale acestui modul.75

Unitatea 4.3.Sumarul unităŃiiObiectiveSchimb de proiecte de voluntariat pentru vârstnici Scopurile programelor de schimb de voluntariat pentru vârstnici OportunităŃile, şansele şi riscurile programelor de schimb de voluntariatpentru vârstnici Actorii din proiectul de schimb de voluntariat pentru vârstnici şi rolurilelor Generarea de idei pentru proiecte de schimb de voluntariat pentruvârstniciLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să înŃelegeŃi scopul programelor de schimb de voluntariat pentruvârstnici Să înŃelegeŃi beneficiile voluntariatului internaŃional Să înŃelegeŃi aspectul intercultural al voluntariatului internaŃional Să fiŃi la curent cu componentele proiectului de voluntariat pentruvârstnici Să ştiŃi principalele sarcini pe care le implică proiectul de voluntariat Să vă familiarizaŃi cu unele dintre riscurile şi oportunităŃile pe care leprezintă voluntariatul internaŃional Să identificaŃi proiecte care v-ar stârni motivaŃia şi interesulLumea este o carte, iar cei care nu călătoresc citesc doar o pagină.(Sf. Augustin)Pregătire:Prietenie după război:Strădaniile structurilor de voluntariat au devenitobservabile la începutul secolului al XX-lea. Pe website-ul UNESCO, acest eveniment este prezentat dupăcum urmează:În 1920, prima tabără de voluntariat internaŃionalafost organizat în Esnes, un sat de lângă Verdun(FranŃa), o zonă distrusă de oribila bătălie care aluat cam un milion de vieŃi în timpul războiului. LainiŃiativa RelaŃiei de Prietenie şi ReconciliereInternaŃională tabăra a ajutat să se reconstruiascăferme şi alte infrastructuri fizice şi, în modsemnificativ, a introdus voluntari care au fostsoldaŃi inamici în Războiul Mondial.(De la tabere de muncă la ajutor virtual, de ArthurGillette, fost Secretar General al Comitetului deCoordonare pentru Serviciul InternaŃional deVoluntariat)CăutaŃi pe internet mi multe informaŃii despre primatabără de voluntariat, apoi discutaŃi următoarele: Care credeŃi că a fost mesajul de fond al acesteiacŃiuni? De ce credeŃi că s-au alăturat grupului voluntarigermani? Cum credeŃi că au apreciat localnicii muncavoluntarilor?Tabără de muncă în Esnes, lângă Verdun, 1920.Un prim exemplu de voluntariat internaŃional76

Modul 4 – IniŃiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstnici4.3.1. Actori ai voluntariatului internaŃionalAscultaŃi/CitiŃiVoluntariat internaŃional înseamnă – pe lângă solidaritate şi ajutor – oameni de naŃionalitate,mediu şi stil de viaŃă diferit, care se adună să muncească pentru un scop comun. Voluntariatul înstrăinătate este o experienŃă interculturală – şi în cazul voluntarilor vârstnici – între generaŃii, undenu doar voluntarii sunt introduşi într-o altă cultură, ci şi organizaŃia-gazdă învaŃă noi perspective dela voluntarul străin.La bază, un proiect internaŃional de voluntariat pentru vârstnici are trei actori/părŃi importante:I. O organizaŃie-gazdăII. O organizaŃie emitentăIII. Voluntarul(ii) senior(i)UitaŃi-vă pe următoarea listă cu sarcini, care este o listă amestecată cu responsabilităŃile celor treipărŃi.(adaptată de la di Pietro (2006): ÎNCĂ ACTIV! Curs de pregătire pentru voluntarii vârstnici).DiscutaŃi aceste sarcini în interiorul grupului şi decideŃi care sarcină se aşteaptă a fi realizată defiecare dintre actorii din listă (verificaŃi răspunsurile corecte la sfârşitul modulului).NrSarcinăActori responsabiliI II III1 Trimite informaŃii suficiente şi clare organizaŃiei de trimitere şi voluntarilor 2 Rămâne motivat de-a lungul programului de schimb 3 Recrutează şi pregăteşte voluntari 4 Urmăreşte toate acordurile stabilite la stadiul de dinaintea plecării 5 Respectă cultura locală a organizaŃiei-gazdă 6 Caută informaŃii despre Ńara şi organizaŃia-gazdă şi le împărtăşeşte voluntarilor 7 Aranjează programul, inclusiv problemele practice ca masa, cazarea şi transportul 8 Transportul de la punctul de întâlnire (aeroport sau gară) la locul proiectului 9Primirea şi prezentarea voluntarilor: introduce voluntarului şi tuturor membrilorproiectul, prezintă voluntarii şi personalul organizaŃiei-gazdă 10Pune în comun trecutul voluntarilor şi-i roagă să informeze noii voluntari despreexperienŃa lor în voluntariat 11Are grijă de voluntar în timpul proiectului, asigurând contacte cu organizaŃia-gazdă în timp ce voluntarul este în proiect12 Sunt responsabili de ei şi de ai lor 13 Păstrează şi respectă rolurile diferite din cadrul organizaŃiei-gazdă şi proiect 14 Introduce voluntarilor cultura locală, obiceiuri, legi, tradiŃii, credinŃă şi norme 15 Este implicată în comunitatea locală 16 Evaluează proiectul (scrie raporturi de evaluare) 17 Este responsabilă de voluntarii trimişi 18 Identifică un tutore sau o persoană de contact pentru voluntari 19 Coordonează munca zilnică a voluntarului 20 Oferă informaŃii despre data şi ora sosirii voluntarului 21 Ajută noii voluntari după ce s-au întors în Ńara lor 22 Îşi administrează timpul lor liber 23 Oferă familiilor voluntarilor persoane de contact în caz de urgenŃă 24 Coordonează munca zilnică pentru voluntari 25 Organizează activităŃi suplimentare (ex. activităŃi de petrecere a timpului liber)sau oferă informaŃii referitoare la posibilităŃile din zonă 77

ExersaŃiPracticarea unei acŃiuni de schimb de voluntariat pentru vârstnici în jocul de rolVă rugăm să vă împărŃiŃi în două grupe şi să vă imaginaŃi că Grupul A reprezintă conducereaorganizaŃiei-gazdă şi Grupa B un grup de voluntari vârstnici. Pentru a vă pune mai bine în poziŃiaacestor personaje, vă rugăm să citiŃi cu atenŃie profilul şi indicaŃiile:Grup A:SunteŃi la conducerea unei organizaŃii non-profit, care reprezintă persoanele în vârstă dintr-unoraş german. ColaboraŃi cu experŃi şi organizaŃii de servicii, cu grupuri de într-ajutorare, iarorganizaŃia conduce şi un centru de asistenŃă de zi pentru persoane în vârstă. AŃi fost contactatde o organizaŃie franceză care are scopuri similare şi care vă propune să vă trimită un mic grupde pensionari (printre alŃii un electrician, o asistentă, o casnică şi un tâmplar) pentru a facevoluntariat la organizaŃia dumneavoastră pe o perioadă de trei săptămâni.DiscutaŃi următoarele teme:AŃi fi provocat să vă gândiŃi la o astfel de oportunitate?Ce v-aŃi aştepta de la un astfel de proiect de voluntariat?Ce informaŃii aŃi cere de la organizaŃia franceză înainte de a lua vreo decizie?Cum v-aŃi pregăti pentru proiect?Grup B.SunteŃi un grup de voluntari pensionari francezi (printre voi este un electrician, o asistentă, ocasnică şi un tâmplar). SunteŃi membri ai unei asociaŃii franceze care reprezintă drepturilevârstnicilor. V-ar plăcea să vă îmbunătăŃiŃi organizaŃia, dar şi abilităŃile dumneavoastră de limbăgermană. Unii dintre dumneavoastră aŃi studiat limba germană la şcoală şi aŃi fost de câteva oriîn Germania şi în Austria pentru scurte vizite. Conducerea organizaŃiei dumneavoastră plănuieşteun schimb de voluntariat cu o asociaŃie de seniori din Germania. Vă gândiŃi să aplicaŃi.DiscutaŃi următoarele teme:Ce aŃi aştepta de la acest proiect de voluntariat?Ce aŃi întreba potenŃiala organizaŃie-gazdă?Cum v-aŃi pregăti pentru proiect?După ce fiecare şi-a definit şi formulat aşteptările, nevoile şi temerile în legătură cu aceastăacŃiune de schimb de voluntariat pentru seniori, vă rugăm „întâlniŃi-vă” unii cu alŃii pentru aschimba păreri şi informaŃii şi pentru a cădea de acord cu un cadru de bază prin care acŃiuneadumneavoastră să fie pregătită şi implementată cu succes.CitiŃi şi discutaŃi4.3.2. OportunităŃi şi riscuri ale voluntariatului internaŃionalCitiŃi o primă parte a mărturiei unui voluntar italian (adaptată de la di Pietro (2006): ÎNCĂ ACTIV!Curs de pregătire pentru voluntarii vârstnici) despre experienŃa sa internaŃională în voluntariat la ocooperativă agricolă ecologică. Voluntarul trebuia să se fie implicat în diferite activităŃi alecooperativei, ca de exemplu în promovare, producŃie şi distribuŃie a produselor.Raport al unui voluntar italian (partea 1)Aş putea spune anecdote agreabile referitoare la călătoria mea, bagajulmeu, transbordarea unei persoane de peste 60 de ani, imediat chemată sădovedesc că aparŃin acelei “cetăŃenii active care mai are energie fizică”, darprefer să mă descriu ca o femeie îndemânatică şi puŃin provincială, un fel de“bunică cu un bagaj mare”.În geanta mea, într-adevăr, aveam puŃin din fiecare: o maşină de cafea mică“Bialetti”, nişte cafea biologică, nişte alimente ca dar pentru gazdele mele,nişte şofran “Navelli” şi alte chestii fără sens care să compenseze teribiluladevăr: NU ŞTIU DELOC FRANCEZĂ, NU ŞTIU NIMIC DESPRE CALCULATOARE!Ce se vor face cu mine? Ce mă voi face cu ei?78

Modul 4 – IniŃiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstniciDiscutaŃi riscurile posibile ale unui proiect de voluntariat pentru vârstnici (ex. lipsă decomunicare, intoleranŃă, lipsa unor sarcini clare, izolarea voluntarului etc.)Cum credeŃi că a continuat această experienŃă?Acum, vă rugăm citiŃi partea a doua a raportului, înainte de a răspunde întrebărilor de mai jos:Raport al unui voluntar italian (partea 2)DorinŃa mea egoistă era de a-mi îmbogăŃi cunoştinŃele despre FranŃa. Nu ştiu dacă amatins acest scop. Cred că am reuşit cumva prin faptul că am oferit şi am primitsentimente şi experienŃe pozitive şi bune.Cei zece ani ai mei de experienŃă ca manager de evenimente mi-au permis să aflu şi sărecomand câteva moduri de a îmbunătăŃi aspectul comercial al produselor şi acomunicării, pentru a ajunge la o audienŃă mai mare şi pentru a ajuta să se dezvolteasociaŃia-gazdă.Cum mi s-a spus în ce situaŃie mă voi implica, am făcut muncă de cercetare pe zonaRomei, adunând material din fabrici şi asociaŃii biologice, care s-a dovedit a fi util şiinteresant pentru asociaŃia mea gazdă din FranŃa.Personal, am fost fericit să fiu implicat în acest tip de activitate agricolă, ceea ce eracomplet nou pentru mine. Astfel, am participat activ şi, până la urmă, am redescoperitplăcerea lucrurilor simple, care dau adevăratul gust al vieŃii, şi te fac să te simŃi încăutil şi curios faŃă de ceilalŃi.Este posibil să sune ciudat, dar am simŃit o astfel de plăcere stând la Ńară toată ziua,adunând fasole, dovleci şi mere, ajutând la pregătirea şi livrarea coşurilor cu produse.Îndrăznesc să spun că experienŃa mea a fost cu siguranŃă pozitivă pentru mine şi pentrucomunitatea-gazdă. Am fost invitat în mod oficial la inaugurarea unei vechi fabricicare, la sfatul meu, ar trebui să devină un fel de centru cultural biologic de agroturismpentru găzduire de cursuri, întâlniri… (propunerea mea a fost prezentată Consiliuluilocal şi a fost acceptată în locul proiectului lor, care includea doar restaurarea clădiriişi amenajarea birourilor asociaŃiilor). Sunt mândru de acest lucru. Păstrez legătura cuei şi le trimit mereu material, care consider eu că le este util.Întrebări: Pentru a încheia o perioadă completă de voluntariat de succes, este nevoie ca voluntarii să aibăanumite abilităŃi? Care credeŃi că sunt mai importante: abilităŃile profesionale, abilităŃilesociale, abilităŃile interculturale sau orice tip de abilitate? Pentru un voluntar internaŃional, abilităŃile lingvistice au rol important? Cum poate depăşicineva barierele limbii, înainte şi în timpul perioadei de voluntariat? Un voluntar local ar putea atinge aceleaşi scopuri în cadrul unui proiect de schimbat voluntari?Dacă nu, ce ar fi diferit şi unde sunt beneficiile/dezavantajele?Aderarea dumneavoastră la un proiect de voluntariat internaŃional: Dacă v-aŃi hotărî vreodată să aderaŃi la un proiect de voluntariat internaŃional, în ce tip deproiect v-ar plăcea să vă implicaŃi?A) social: grijă pentru persoane dezavantajate, activităŃi pentru copii cu dizabilităŃi, predarede abilităŃi tinerilor dificili neangajaŃi etc.B) de mediu: curăŃare de plaje şi parcuri, restaurare de situri de mare interes istoric, ajutor înfacilitarea activităŃilor educaŃionale etc.C) cultural: ajutor în organizarea de festivaluri şi evenimente culturale, ajutarea organizaŃiilorculturale în munca zilnică de birou şi în organizarea de campanii, sprijinirea proiecteloreducative interculturale etc.D) altele: ____________________________________________________________________În ce Ńară europeană v-ar plăcea să mergeŃi şi de ce?79

Ce fel de activităŃi v-ar plăcea să faceŃi acolo? (Nu vă gândiŃi la activităŃile care au legătură cucalificarea dumneavoastră, ci la acelea legate de pasiunile dumneavoastră sau la activităŃi pecare nu le-aŃi încercat niciodată, dar v-ar fi plăcut mereu să le faceŃi)Unitatea 4.4.Sumarul unităŃiiObiectiveGIVE – IniŃiativa de voluntariat în Europa pentru vârstnici ÎnŃelegerea obiectivelor şi a structurii programului GIVE Cunoaşterea procesului de solicitare şi structura formularelor desolicitare Generarea de idei de proiecte promiŃătoareLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să înŃelegeŃi dimensiunea europeană şi valoarea europeană adăugată aproiectelor de voluntariat pentru vârstnici Să înŃelegeŃi scopurile, structura şi procedura de aplicare a proiectelorGIVE Să completaŃi părŃile relevante ale formularelor de aplicare GIVE Să produceŃi idei potrivite şi eligibile pentru proiecte pentru a solicitafonduri europene în cadrul programului GIVEÎnvăŃăm din exemple şi din experienŃe directe, deoarece există limite reale în instruirea verbalăadecvată. (Malcolm Gladwell)Pregătire:În unitatea anterioară aŃi citit despre proiecte variate devoluntariat. Plecând de la ideea de „învăŃare din experienŃă”,ce credeŃi: Proiectele de voluntariat prezentate contribuie ladezvoltarea CetăŃeniei europene active a participanŃilor?Dacă da, cum – dacă nu, de ce nu? Ce învaŃă voluntarii din această experienŃă de voluntariat?AjutaŃi, învăŃaŃi, călătoriŃi!AscultaŃi, citiŃi, exersaŃi4.4.1. AcŃiunea „GIVE” în cadrul programului de învăŃare pe tot parcursul vieŃiiConform Comisiei europene „voluntariatul este considerat din ce în ce mai mult ca o experienŃăfoarte valoroasă de învăŃare informală, pentru persoane de toate vârstele.” (Ghidul pentruprogramul de învăŃare pe tot parcursul vieŃii). De aceea, din 2009 Comisia europeană sprijinăproiectele de voluntariat pentru vârstnici din cadrul componentei Grundtvig a Programului deînvăŃare pe tot parcursul vieŃii. Acest program special se numeşte IniŃiativa de voluntariat înEuropa pentru vârstnici (GIVE) şi este administrată de AgenŃiile NaŃionale din toate Ńărileparticipante la Programul de învăŃare pe tot parcursul vieŃii. Pe website-ul Comisiei europene veŃigăsi legături către toate AgenŃiile NaŃionale implicate în Programul de învăŃare pe tot parcursulvieŃii:http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc1208_en.htmVă rugăm vizitaŃi website-ul AgenŃiei dumneavoastră NaŃionale şi accesaŃi Apelul NaŃional pentrupropuneri din cadrul Programului de învăŃare pe tot parcursul vieŃii. VerificaŃi toate informaŃiiledisponibile despre proiecte de voluntariat pentru vârstnici şi GIVE, consultaŃi ghidurile imprimate şimaterialele informative distribuite de către cei care vă pregătesc, apoi răspundeŃi la următoareleîntrebări potrivit întrebarea din Tabelul A cu răspunsurile din Tabelul B:80

Modul 4 – IniŃiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstnici12345Tabel ACare sunt obiectivele principale aleproiectelor de voluntariat pentru vârstnicisusŃinute de CE?Cine poate participa la un proiect „GIVE”?(care sunt criteriile pentru indivizi –voluntari – pentru a participa)Câte organizaŃii trebuie să apliceîmpreună pentru acelaşi proiect? Care vafi rolul lor?CâŃi voluntari pot participa la un proiect„GIVE”?Cât de lungă trebuie să fie perioada devoluntariat?6 Unde sunt trimise solicitările? F7Ce finanŃare poate primi un proiect de laCE şi ce tipuri de cheltuieli pot acoperiaceşti bani?ABCDEGTabel BPersoanele participante adulte la un proiect GIVE ca voluntaritrebuie să aibă 50 de ani sau mai mult şi să aparŃină uneia dintre:- Ńările participante la LLP, sau- alte Ńări, cu condiŃia să fie ori rezident permanent oriînregistrat ca persoană apatridă care să aibă statut derefugiat într-o Ńară care participă la acest program.- să determine cetăŃenii vârstnici să se ofere voluntari într-oaltă Ńară europeană pentru orice tip de activitate non-profit,ca formă de activitate de învăŃare informală (şi mutuală);- să creeze cooperări durabile între organizaŃiile-gazdă şi celecare trimit, pe o anumită temă sau grup-Ńintă, şi datorităschimbului de voluntari;- să determine comunităŃile locale să se implice în schimbulde voluntari şi să vadă în potenŃialul cetăŃenilor vârstnici osursă de cunoştinŃe, competenŃe şi experienŃe.Solicitarea trebuie să fie trimisă către AgenŃia NaŃionalărelevantă pentru cel care aplică.Activitatea de voluntariat într-o altă Ńară este desfăşurată pe operioadă continuă de 3-8 săptămâni.Se aşteaptă ca fiecare organizaŃie să trimită 2-6 voluntari şi săgăzduiască 2-6 voluntari de-a lungul perioadei finanŃate.FinanŃarea Proiectelor de voluntariat pentru vârstnici esteoferită sub forma unei sume forfetare fiecărei organizaŃiiparticipante la proiectul respectiv. Este prevăzut să se oferesprijin atât pentru cheltuielile de transport şi de subzistenŃă alevoluntarilor, cât şi pentru cheltuielile efectuate de cătreorganizaŃiile implicate în proiect.Parteneriatul Proiectului GIVE trebuie să fie alcătuit din 2organizaŃii, fiecare dintre ele aflată într-o altă Ńară, participantăla LLP, şi cel puŃin una dintre ele trebuie să fie Stat-membru alUE.În ultima fază a unităŃii anterioare aŃi discutat despre aderarea la un proiect de voluntariatinternaŃional. Pe baza liniilor directoare ale programului GIVE despre care tocmai aŃi auzit, vărugăm discutaŃi următoarele:CredeŃi că ideea dumneavoastră ar fi eligibilă în cadrul programului GIVE?Ce îmbunătăŃiri ar mai trebui făcute? (Ex. să se găsească un partener transnaŃional, să secadă de acord asupra unui program de lucru anume pentru voluntarii care vin etc.; vă rugămpriviŃi şi exerciŃiul de încheiere al unităŃii 4.2.3.).În cazul în care vă hotărâŃi să aplicaŃi pentru un proiect GIVE, Modulele 5 şi 6 vă vor ajuta săproiectaŃi şi să scrieŃi o propunere decentă, iar Modulul 7 vă va oferi indicii şi trucuri pentru aimplementa cu succes proiectul.4.4.2. Familiarizarea cu formularul şi procesul de aplicareCitiŃi, scrieŃi şi discutaŃiDacă sunteŃi provocat să participaŃi la un proiect GIVE, solicitările trebuie trimise la AgenŃiileNaŃionale ale organizaŃiilor-gazdă şi(!) a celor emitente. În acest sens există un formular desolicitare special disponibil care are următoarea structură de bază:1. Date ale depunerii (Cui trebuie trimisă solicitarea şi când)2. Coordonator (Prezentarea unuia dintre cei doi parteneri, cel care îşi asumă coordonarea proiectului)3. Partener (Prezentarea celeilalte organizaŃii partenere)4. DeclaraŃie pe proprie răspundere5. Descrierea bugetului propus6. Managementul proiectului, program de lucru, activităŃi-cheie7. FinanŃare solicitată81

GândiŃi-vă la ideile de proiecte de voluntariat pentru vârstnici pe care le-aŃi schiŃat în secŃiuneaanterioară a acestei unităŃi şi discutaŃi despre ce ar trebuie scris în următoarele secŃiuni alesolicitării şi introduceŃi cuvinte-cheie sau propoziŃii-cheie în tabelul de mai jos. (În acest context, vărugăm consideraŃi că aŃi luat la cunoştinŃă riscurile şi oportunităŃile proiectelor internaŃionale de voluntariat pentruvârstnici.)A) Comunicare şi cooperare (secŃiunea 5.5. a formularului de solicitare)B) Cum se vor potrivi activităŃile cu profilul şi interesele voluntarului?(secŃiunea 5.7.4 a formularului de solicitare)DificultăŃi lingvistice anticipate (secŃiunea 5.9.2 a formularului de solicitare)C) Ce impacturi şi beneficii vă aşteptaŃi să aibă activităŃile proiectului asupra voluntarilor(secŃiunea 5.10.1 a formularului de solicitare)D) Impact şi beneficii rezultate din tipologia de proiect european(secŃiunea 5.10.4 a formularului de solicitare)82

Modul 4 – IniŃiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstniciCitiŃi şi discutaŃiTestul GIVEAdevărat sau fals? CompletaŃi individual apoi discutaŃi rezultatele cu întregul grup. (verificaŃirăspunsurile corecte la sfârşitul modulului)Adevărată FalsăAfirmaŃia de mai jos este …☺ ☹a GIVE sprijină activităŃile de voluntariat pentru vârstnici din Ńările lor. Voluntariatul este activitatea desfăşurată de o persoană din proprie voinŃă,b alegere şi motivaŃie şi este fără a prevedea câştig financiar.c Voluntarii înlocuiesc angajaŃii profesional şi plătiŃi. d Proiectele ar trebui să implice două organizaŃii din două Ńări diferite. Programul GIVE este deschis pentru cetăŃeni adulŃi în vârstă de 50 de ani sau maie mult.f ActivităŃile în care voluntarii vor fi implicaŃi pot fi activităŃi aducătoare de profit. FinanŃarea de la CE este o contribuŃie pentru cheltuielile de transport şi deg subzistenŃă a voluntarilor şi pentru cheltuielile de organizare ale organizaŃiilor care trimit şi primesc.Indicii şi activităŃi suplimentare în sprijinul implementării modululuiimplementation• PetreceŃi puŃin timp pe website-urile indicate în acest modul şi aflaŃi dacă vă intereseazăsau nu.• LuaŃi legătura cu AgenŃia dumneavoastră NaŃională pentru LLP, mai ales cu persoanaresponsabilă pentru programul GIVE şi stabiliŃi o întâlnire.• FolosiŃi şi alte oportunităŃi de a părăsi sala de clasă sau de a aduce persoane din exteriorulgrupului dumneavoastră de studiu cât de des posibil (ex. vizitaŃi ONG-uri, vorbiŃi cuorganizaŃii/persoane care au experimentat deja programul LLP, GIVE şi/sau muncavoluntară şi/sau cooperări interculturale, vizitaŃi locaŃii în care munca voluntară sedesfăşoară cu succes etc.)• Această unitate include multe activităŃi care cer cursanŃilor participare activă, dar şicreativă la pregătire – vă rugăm, asiguraŃi-vă că aceste activităŃi vor fi implementate.• IntroduceŃi diferite materiale de presă şi evenimente (ca de exemplu filmări, filme, teatru,concerte, spectacole, expoziŃii etc.) pentru a trata câteva din subiectele mai generice aleacestui modul (ca de exemplu angajament şi responsabilitate socială, schimb şi învăŃareinterculturală, transformări şi riscuri ale cooperărilor interculturale etc. Vă rugăm să văasiguraŃi că întregul grup de cursanŃi participă şi beneficiază de astfel de activităŃi deînvăŃare informală.• UrmăriŃi zilnic ştiri la TV, radio, în ziare etc. mai intens când este vorba despre angajamentsocial, muncă voluntară, cooperări interculturale în acest domeniu şi despre programe EU.ÎmpărtăşiŃi cele auzite sau citite despre aceste chestiuni cu întregul grup de proiect şi faceŃidin aceste noutăŃi o experienŃă de învăŃare valoroasă.Răspunsurile corecte la întrebările din acest modul4.1.2 Imaginile de la stânga la dreapta: Leonardo da Vinci; John Amos Comenius; Desiderius Erasmus ofRotterdam; Nikolaj Frederik Severin Grundtvig4.1.2 Programe: a = Comenius; b = Erasmus; c = Leonardo da Vinci; d = Grundtvig4.1.3. În 2009, Grundtvig are 10 componente, 6 dintre ele dedicate mobilităŃii personalului şi a cursanŃilor4.1.4. studii de caz: 1 = Atelier de lucru Grundtvig; 2 = Proiect de voluntariat pentru vârstnici Grundtvig;3 = Pregătire Grundtvig internă pentru educaŃia adulŃilor din personal; 4 = Proiecte Grundtvigmultilaterale4.3.1. Sarcini pentru actori:Sarcinile OrganizaŃiei-gazdă: 1, 7, 8, 9, 14, 18, 19, 24, 25Sarcinile OrganizaŃiei care trimite: 3, 6, 10, 11, 17, 20, 23Sarcinile voluntarilor vârstnici: 2, 4, 5, 12, 13, 15, 21, 224.4.1 Răspunsuri: 1-b; 2-a; 3-g; 4-e; 5-d; 6-c; 7-f4.4.2. Adevărat–fals: a-fals, b-adevărat, c-fals, d-adevărat, e-adevărat, f-fals, g-adevărat83

ReferinŃe şi alte surse utile pentru informare continuă(2007): Europa pentru ÎnvăŃare pe tot parcursul vieŃii; Brussel: Coordonarea unităŃii pentru programe de ÎnvăŃare pe totparcursul vieŃii. (Prospect disponibil în 21 de limbi)(2007): Realitatea Socială Europeană. Raport /Eurobarometru special 273. Comisia europeană.(http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_273_en.pdf)(2007): Grundtvig. Poveşti de succes/ Europa creează oportunităŃi. Luxemburg: Biroul pentru publicaŃii oficiale aComunităŃilor europene (Broşură disponibilă în 21 de limbi).(2008): Grundtvig – EducaŃia adulŃilor. Mobilitatea creează oportunităŃi/ Poveşti de succes europene. Luxemburg: Biroulpentru publicaŃii oficiale a ComunităŃilor europene (Broşură disponibilă în limbile De, En, Fr şi Sl)(2009): Programul de învăŃare pe tot parcursul vieŃii. Creativitate şi InovaŃie/Poveşti de succes. Luxemburg: Biroul pentrupublicaŃii oficiale a ComunităŃilor europene (Broşură disponibilă în limbile Cs, De, En, Fr, nu este disponibilă versiunea pehârtie)Solicitare pentru proiecte de voluntariat pentru vârstnici (disponibilă la agenŃiile naŃionale)Programul de ÎnvăŃare pe tot parcursul vieŃii (LLP) - Ghid 2009 – FIŞE pentru fiecare sub-program(http://ec.europa.eu/education/llp/doc/call09/fiches_en.pdf)Programul de ÎnvăŃare pe tot parcursul vieŃii (LLP) Ghid 2009 (partea 1 şi 2)(http://ec.europa.eu/education/llp/doc/call09/part1_en.pdf )(http://ec.europa.eu/education/llp/doc/call09/part2_en.pdf )Lombardi, Erika/Pietro, Davide di (2006): Călătorind peste hotare/Propunerea serviciului de voluntariat internaŃionalpentru cetăŃeni vârstnici; Roma: Lunaria (http://www.seven-network.eu/site/files/04%20Handbook%20en.pdf)Mazzeo, Arianna/Bertinelli, Alessandra (2005): Privire generală asupra celor mai bune practici şi metode de pregătirepentru implicarea voluntarilor vârstnici în activităŃile şi proiectele organizaŃiilor societăŃii civile: cazurile Italiei şi aleAustriei.(http://www.seven-network.eu/site/files/1.Survey%20of%20best%20practices.pdf)Pietro, Davide di (2006): ÎNCĂ ACTIV! Un ghid pentru OrganizaŃiile SocietăŃii Civile interesate de găzduirea voluntarilorvârstnici; Roma: Lunaria (http://www.seven-network.eu/site/files/6.Guidebook%20for%20organisation%20English.pdf;disponibil în De, It, En, Fr)Pietro, Davide di (2006): ÎNCĂ ACTIV! Manual pentru voluntari; Roma: Lunaria (http://www.sevennetwork.eu/site/files/10.Handbook_for_volunteers_english.pdf)Pietro, Davide di (2006):ÎNCĂ ACTIV! Curs de pregătire pentru voluntari vârstnici; Roma: Lunaria (http://www.sevennetwork.eu/site/files/14.training_course_Eng.pdf;disponibil în De, En, Fr şi It)http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc78_en.htm(Programul de ÎnvăŃare pe tot parcursul vieŃii - LLP)http://wikipedia.org(Wikipedia / enciclopedie gratuită)http://www.lebenslanges-lernen.at/(AgenŃia NaŃională pentru Austria)http://www.ciriusonline.dk/(AgenŃia NaŃională pentru Danemarca)http://www.programmaleonardo.net/llp/index.asp(AgenŃia NaŃională pentru Italia)http://www.anpcdefp.ro(AgenŃia NaŃională pentru România)http://www.cmepius.si/(AgenŃia NaŃională pentru Slovenia)http://www.oapee.es/(AgenŃia NaŃională pentru Spania)http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/publ/educ-training_en.html#PDF(Catalogul tuturor publicaŃiilor CE despre Programul de ÎnvăŃare pe tot parcursul vieŃii)http://www.seven-network.eu(Proiectul UE şi reŃeaua de proiecte pentru schimb de voluntari vârstnici)http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm(Pagina de start de analiză a opiniei publice a Comisiei europene)www.ines.org/sci(Serviciul Civil InternaŃional – O mişcare pentru pace din întreaga lume)www.eurag-europe.org(FederaŃia europeană pentru persoane vârstnice – a fost implicată în proiectele de voluntariat)www.alliance-netwok.org(AlianŃa OrganizaŃiilor pentru serviciu de voluntariat european)http://www.cev.be/1-news_home-RO.html(Centrul european al voluntarilor)http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc1208_en.htm(Lista website-urilor AgenŃiilor NaŃionale)http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc86_en.htm(Programul Grundtvig pe website-ul oficial al CE)http://ec.europa.eu/education/grundtvig/doc986_en.htm(Sub-programul GIVE pe website-ul oficial al CE)http://www.seven-network.eu/site/?q=en/node/240(Căutare organizaŃii partenere GIVE)http://www.seven-network.eu/site/?q=node/248(Materiale, manuale, şabloane folosite în procesul de schimb de voluntari vârstnici/proiect GIVE)http://www.schloss-bedheim.de(LocaŃia unor foste proiecte de voluntariat pentru vârstnici)84

Modul 4 – IniŃiativa pentru voluntarii vârstnici din Europa Grundtvig (GIVE) şi importanŃa ei pentru CEA şi cetăŃenii vârstniciDirty Pretty Things. Film de Stephen Frears (MB; 2002)East is East. Film de Damien o’Donnel (MB; 1999).Monsoon Wedding. Film de Mira Nair (USA/IND/FR; 200185

Max Reisinger / Katrin Meister (VHS Graz/AT) /Michael Schwaiger (Auxilium/AT)Modul 5:Unitatea 5.1.Sumarul unităŃiiArta scrierii unei propuneri de proiect de succes II:Partea lingvisticăConsideraŃii generale privind comunicarea ParticipanŃii devin familiarizaŃi cu diferite niveluri şi sfere alecomunicării Considerente ale diferenŃierii dintre comunicarea verbal şi cea nonverbală ÎnŃelegerea trăsăturilor esenŃiale ale comunicării interculturaleObiectiveLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să înŃelegeŃi de ce pot apărea uneori neînŃelegeri între doi parteneri decomunicare şi la ce ar trebui să fie atenŃi pentru a le evita Să fiŃi conştienŃi de semnele non-verbale, în ceea ce îi priveşte peceilalŃi, dar şi pe dumneavoastră.Dacă există un secret al succesului, acesta stă în abilitatea de a observa punctul de vedere al alteipersoane şi de a vedea şi tu lucrurile din aceeaşi perspectivă ca cea a acelei persoane. (Henry Ford)Pregătire:Doi vechi prieteni, dl. Red şi dl. Blue, se întâlnesc după ce nu mai auziseră unul de altul de câtevaluni:Dl. Blue: Bună, ce mai faci?Dl. Red: Minunat – Am fost în vacanŃă în ultimele două săptămâni; a fost perfect:Dl. Blue: Oh, cât te invidiez – Îmi pot imagina exact cum a fost:What can we deduct from this story, especially in connection of an EU project proposal?5.1.1. Mijloace de comunicareAscultaŃi / CitiŃi / DiscutaŃi / ExersaŃiComunicarea constă în schimbul mai multor mesaje individuale. Aceste mesaje sunt transmise de opersoană (emiŃătorul) către o altă persoană (receptorul). Un mesaj nu trebuie neapărat să fiealcătuit din cuvinte şi limbă. Putem comunica şi când nu vorbim:86

Modul 5 – Arta scrierii unei propuneri de proiect de succes II: Partea lingvisticănon-verbal(mimică, gesturi,linişte)verbală(toate formele care suntexprimate cu ajutorulcuvintelor)Comunicareparaverbală(fluenŃa cuvintelor,rapiditatea vorbirii,distanŃa dintre pauze)extraverbală(îmbrăcăminte,miros, caracteristiciexterne)O persoană se poate exprima atât non-verbal, cât şi verbal. Semnele verbale trebuie învăŃatepentru a putea fi înŃeles şi pentru a fi capabil să le folosească. Acest lucru are loc în primii ani deviaŃă. Mediul nostru determină nu doar accentual şi tonul vorbirii noastre, ci şi conŃinutul pe care îllegăm de cuvintele individuale. Astfel, când o mamă îi spune unui copil, în suedeză, să se gândeascăla un animal mare, copilul se va gândi cel mai probabil la un ren, în timp ce un copil din Africa arputea avea în minte un elefant.Totuşi, mesajele noastre nu pot fi transmise numai prin mijloace diferite, ci pot include şi diferiteinformaŃii, cunoştinŃe de fond etc.Unii lingvişti spun că fiecare mesaj constă în până la patru aspecte diferite, ca de exemplu:mesajul direct, în care eu pun la dispoziŃie informaŃiimesajul de auto-dezvăluire oferă informaŃii despre ceea ce se întâmplă cu mine şi ceea cedoresc să fac cunoscut despre mineapelul declară ceea ce doresc eu de la altă persoanămesajul indirect, prin care emiŃătorul transmite relaŃia receptoruluiDe exemplu, o persoană îi spune unei altei persoane: „PoŃi să îmi împrumuŃi 20 de Euro, te rog?”Mesajul direct se citeşte: Aş dori să împrumut 20 de Euro.Mesajul de auto-dezvăluire spune: Am nevoie urgent de 20 de Euro şi nu îi am.Mesajul indirect transmite: Avem o relaŃie apropiată şi nu aş împrumuta bani de la oricine.Apelul înseamnă: Aş aprecia foarte mult dacă mi s-ar împrumuta 20 de Euro.BineînŃeles, nu este mereu uşor să se facă distincŃie între aceste patru mesaje. Totuşi, de obicei,emiŃătorul oferă în mesaj aceste patru aspecte, pe care receptorul le captează. Se poate întâmplaca receptorul să nu observe toate cele patru aspecte ale mesajului la acelaşi nivel de intensitatefaŃă de cum au fost intenŃionate de către emiŃător. Se poate întâmpla, de asemenea, şi ca87

eceptorul să nu înŃeleagă sau să interpreteze greşit, unul sau mai multe aspecte ale mesajului -aceasta se numeşte tot neînŃelegere!Datorită experienŃei lor de viaŃă, oamenii îşi aplică propriile idei într-o situaŃie de comunicare.AmintiŃi-vă scurta poveste de mai sus: Deşi ambii prieteni buni vorbesc despre vacanŃă, se gândescla o concepŃie total diferită. Aşadar, dintr-un punct de vedere, comunicarea nu este altceva decâtun schimb de idei subiective – şi nu putem decât să sperăm că funcŃionează!5.1.2. Comunicare interculturalăCând oamenii comunică unii cu alŃii şi se comportă faŃă de ceilalŃi sunt întotdeauna influenŃaŃi depropriul lor fond. Avem cu toŃii tendinŃa de a aştepta ca şi comportamentul străinilor să corespundăregulilor culturii noastre – totuşi, nu mereu se întâmplă. Destul de des, comunicarea eşueazădeoarece pur şi simplu nu ştim ce concepte străbat alte culturi şi cum sunt ele comunicate.Cum demonstrează şi simplul exemplu ce urmează: A bate cu degetul în cap• În Italia, FranŃa şi Germania acest semn înseamnă, când te uiŃi spre o altă persoană, cât destupid eşti!?• În Anglia şi Spania acelaşi gest trimite la propria persoană şi înseamnă Oau, sunt deştept! Gestul OK când degetul mare şi indexul formează un cerc• În America acest gest spune că totul este ok!• În Japonia, cum gestul aminteşte una dintre monede, înseamnă Aşa, acum putem discutadespre bani!• În sudul FranŃei gestul reprezintă zero şi înseamnă lipsit de valoare.• În multe părŃi ale Americii Latine, părŃi ale Europei şi Rusia acest gest este extrem devulgar, fiind înŃeles ca un gest sexual şi este foarte insultător. Cu indexul pentru a chema pe cineva• Acest gest este folosit în Europa şi în America pentru a chema o persoană.• În Asia acest gest este folosit, însă, numai pentru câini şi prostituate. Forma politicoasă esteprin semnul repetat cu mâna dreaptă în aer pentru „hai aici!”DiscutaŃi / ExersaŃiTotuşi, chiar dacă pot fi importante pentru un transfer de informaŃii de succes, când scriem osolicitare trebuie să renunŃăm la semnele non-verbale. Care sunt avantajele, dar şi dezavantajelecând ne limităm la limbajul verbal? ListaŃi câteva puncte mai jos.Avantaje☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________Dezavantaje☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________Vă rugăm, urmăriŃi şi filmuleŃul despre tema comunicare non-verbală de pe YouTube(www.youtube.com/watch?v=RX3eBScTQNQ). Acest filmuleŃ arată cât de diferit poate fi exprimatăaceeaşi idee în variate Ńări cu ajutorul gesturilor. Există gesturi interesante şi în Ńaradumneavoastră? VorbiŃi despre ele.88

Modul 5 – Arta scrierii unei propuneri de proiect de succes II: Partea lingvisticăUnitatea 5.2.Sumarul unităŃiiObiectiveLucrul cu texte şi scrierea unei solicitări ÎnvăŃarea cum se scrie pentru a face apel la sentimentele cititorului şi,mai mult decât atât, ce sentimente ar trebui adresate când se scrie osolicitare Conştientizarea caracteristicilor diferitelor tipuri de texte şi a criteriilorformale relevante pentru solicitare.La sfârşitul acestei unirăŃi, veŃi fi capabili: Să delimitaŃi criteriile formale şi contextuale ale unei solicitări şi să lediferenŃiaŃi faŃă de alte tipuri de texte Să apelaŃi la sentimentele evaluatorului de proiectLimitele limbii sunt limitele lumii. (Ludwig Wittgenstein)Pregătire:U_____________________N_____________________I______________________U_____________________N_____________________E_____________________A_____________________E_____________________U_____________________R _____________________O_____________________P_____________________E_____________________A_____________________N_____________________Ă_____________________AlegeŃi un cuvânt pentru fiecare literă, care începe cu aceeaşi literă, care este important pentrutema Uniunea Europeană.FormaŃi două grupuri, fiecare să scrie un discurs, în care un grup apără valorile şi activităŃile UniuniiEuropene, iar cel de-al doilea luptă împotrivă. Este important ca acele cuvinte folosite la exerciŃiul1 să fie incluse în discurs.łineŃi discursurile şi hotărâŃi ce argumente ar trebui să urmaŃi!5.2.1. Puterea cuvintelorAscultaŃi / CitiŃi / DiscutaŃi / ExersaŃiOricine lucrează cu texte nu are nicio imagine la dispoziŃie, ceea ce înseamnă că acea imaginetrebuie creată prin limbaj. Cel care scrie trebuie să caute idei şi imagini pentru ca noi să putemvedea, auzi, mirosi, gusta şi simŃi ceea ce a fost scris.Scriitorul unui text poate trezi în noi memorii vii şi chiar să declanşeze reacŃii fizice. GândiŃi-vădoar la o prăjitură cu ciocolată proaspăt coaptă. PuteŃi să o simŃiŃi? A început să vă curgă saliva?Sau imaginaŃi-vă că sugeŃi o lămâie suculentă, mare şi foarte acră. SimŃiŃi cavitatea bucală, cum vise contractă colŃurile gurii. Sentimentele noastre sunt legate de imaginaŃia noastră. De exemplu,dacă fac portretul unui copil care plânge amar şi este înfometat, acesta ne provoacă simpatie, întimp ce un copil înfăŃişat zâmbind ne determină să arătăm afecŃiune – fără să fie nevoie să facemceva, propriu-zis.Este puterea imaginaŃiei, care poate fi încorporată în întregul nostru corp!89

Această chestiune poate fi importantă şi atunci când scriem o propunere, pentru că şi evaluatoriisunt fiinŃe umane şi, pe lângă faptul că urmăresc conştient criteriile calitative, vă vor evaluaproiectul urmându-şi inconştient şi afectul şi sentimentele.Având cunoştinŃă de acest fapt, la care din sentimentele evaluatorului credeŃi că ar trebui săapelaŃi când scrieŃi o solicitare? Şi la care din ele ar fi mai bine să nu apelaŃi?Sentimente la care trebuie făcut apel:☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________Sentimente la care nu trebuie făcut apel:☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________Acum gândiŃi-vă la discursurile pe care le-aŃi Ńinut şi ce sentimente au transmis?Sentimente pozitive☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________Sentimente negative☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________5.2.2. Ocazii diferite – texte diferiteAscultaŃi / CitiŃi / DiscutaŃi / ExersaŃiCând transmitem verbal altora informaŃii, alegem diferite tipuri de texte, în funcŃie de situaŃie,ocazie, cadru, receptor etc. La ce tipuri de texte vă puteŃi gândi?Ex. de trei astfel de tipuri – basm, poem şi solicitare – fiecare cu propriile caracteristici; vă rugăm,decideŃi, cu ajutorul aşa-numitei diagrame diferenŃiale de mai jos, în ce măsură caracteristicileprezentate mai jos se aplică la aceste tipuri de texte (indicaŃi-le cu o cruce în diferite culori):BasmPoemSolicitareStructurat O - O - O - O - O - O - O - O - O NestructuratPerspectivă subiectivă O - O - O - O - O - O - O - O - O Perspectivă obiectivăReal O - O - O - O - O - O - O - O - O FictivCercetarea estenecesară înainte de aîncepeO - O - O - O - O - O - O - O - OCercetarea nu estenecesară înainte de aîncepeTerminologie tehnică O - O - O - O - O - O - O - O - OFără terminologietehnicăPlasat în viitor O - O - O - O - O - O - O - O - O Referitor la trecutLocul şi timpul suntimportanteO - O - O - O - O - O - O - O - OLocul şi timpul nu suntimportante90

Modul 5 – Arta scrierii unei propuneri de proiect de succes II: Partea lingvistică5.2.3. Scrierea unei solicitări văzută din punctul de vedere lingvisticSolicitările sunt tipuri de texte speciale, astfel ele trebuie să urmeze criterii şi indicatori speciali. Este oabilitate specială aceea de a aşeza informaŃii complexe în scris şi de a persuada o persoană totalnecunoscută – foarte probabil dintr-o Ńară total diferită cu un fond cultural total diferit – iar prin acesttext să vă dea bani pentru ceva ce poate el/ea nu a auzit niciodată în viaŃa lui/ei.Trebuie să fiŃi conştienŃi că nu toată lumea este înzestrat să scrie o propunere de succes, şi chiar dacăcineva este foarte bun la scris de poezii sau jurnale, nu înseamnă neapărat că aceeaşi persoană estebună şi la aşezarea ideilor de proiect pe hârtie.Totuşi, este foarte greu de oferit recomandări privitor la cum să se scrie o propunere adecvată, pentrucă toată lumea (chiar şi fiecare evaluator) poate avea anumite preferinŃe şi idei – cu toate acestea,încercăm să vă oferim unele indicii (nu doar lingvistice) care pot fi măcar luate în consideraŃie înaintede a începe scrierea solicitării. Scrierea unei propuneri de succes începe întotdeauna cu citirea unei solicitări de succes! Unadin cele mai mari greşeli făcute întotdeauna este să nu fie parcurse toate detaliile apelului şi asolicitării în primul rând, pentru a avea o idee despre ce fel de proiect vrea CE să-i fie înaintat(în termeni de grupuri-Ńintă, obiective, scopuri, durată, activităŃi etc.)! UrmăriŃi aceşti indicatorişi aceste cerinŃe întotdeauna – indiferent de ceea ce credeŃi personal despre cerinŃele unuiproiect ideal. Înainte de a începe să scrieŃi, faceŃi un plan de bază a ideii dumneavoastră de proiectincluzând toate activităŃile, rezultatele, reuşitele etc. importante şi încercaŃi să le structuraŃiîntr-un fel – staŃi la acest plan ca linie directoare şi verificaŃi-l cu regularitate! Pentru o dezvoltare mai detaliată încercaŃi să lucraŃi de-sus-în-jos, în loc de de-jos-în-sus.ÎncepeŃi de la cadrele şi cerinŃele generale ale programului în jos la activităŃi şi reuşitedetaliate – prin acest lucru vă asiguraŃi că proiectul dumneavoastră are mereu o bază solidă. De obicei, vă puteŃi înscrie proiectul în mai multe limbi (întotdeauna în engleză, germană şifranceză, destul de des şi în orice limbă UE oficială); dacă alegeŃi o altă limbă decât limbamaternă trebuie să aveŃi abilităŃi excelente de limbă străină - altfel este riscant! FaceŃi o cercetare de bază pentru a avea o idee mai bună despre subiectul dumneavoastră şipentru a şti cum este reprezentată arta în alte Ńări sau la nivel UE – acest lucru este crucialpentru UE! FiŃi originali în orice scrieŃi, în sensul să scrieŃi despre lucruri pe care le înŃelegeŃidumneavoastră – evaluatorii experimentaŃi îşi vor da seama foarte uşor dacă nu aveŃi nici ceamai mică idee despre ceea ce scrieŃi. Nu credeŃi că ideea şi cadrele proiectului dumneavoastră sunt înŃelese uşor de către ceilalŃinumai pentru că dumneavoastră le înŃelegeŃi – fiŃi conştienŃi că în afara regiunii, Ńării, culturii,domeniului profesional etc. al dumneavoastră şi fără alte pre-cunoştinŃe, descrierile şiargumentele dumneavoastră ar putea fi extrem de dificil de urmărit. ScrieŃi în propoziŃii clare, scurte (dacă e posibil) şi inteligibile – luaŃi în consideraŃie faptul căun evaluator trebuie să treacă prin sute de pagini într-o zi şi astfel îi diminuaŃi munca pentru aînŃelege ideile dumneavoastră de bază direct şi rapid. (Apropo: în zilele noastre, tot mai des,formularele de solicitare electronice trebuie folosite cu limită de caractere pentru fiecarecapitol!) Totuşi, în acelaşi timp trebuie să descrieŃi şi să explicaŃi un subiect complex, câŃiva partenerişi un proces de proiect la mai multe niveluri, şi numai acestea necesită un anumit spaŃiu –91

aşadar nu fiŃi nici foarte concişi! Astfel de paradoxuri nu sunt neobişnuite când este scris unproiect! Nu vă fie teamă să folosiŃi termeni tehnici/ de specialitate, pentru ca aceştia subliniazăexpertiza dumneavoastră, ceea ce e foarte important; totuşi, nu exageraŃi şi asiguraŃi-vă căcineva din afară înŃelege ce se spune prin ei. Din acelaşi motiv încercaŃi, de asemenea, să vă structuraŃi textul cât de bine posibil; de ex. văputeŃi face clare mesajele-cheie subliniindu-le, listându-le sau scriindu-le în bold. De asemenea, sunt recomandate redundanŃele, dar veŃi avea probleme dacă exageraŃi. Estebine să-i amintiŃi evaluatorului din când în când care sunt ideile de bază şi realizărileproiectului dumneavoastră, dar el/ea nu trebuie să aibă impresia că aŃi rămas fără argumenteşi că începeŃi din nou cu lucruri spuse deja. RidicaŃi-vă la cel mai înalt nivel lingvistic (gramatical, ortografic, expresiv etc.) posibil; chiardacă este corect sau nu, faceŃi o impresie proastă dacă nu sunteŃi capabili să aplicaŃi pentruun proiect scriind corect. BineînŃeles, un evaluator nu ar trebuie să judece această chestiune,totuşi el/ea ar putea fi influenŃat negativ inconştient. Potrivit celor spuse înainte, e mai bine să daŃi solicitarea cuiva care are abilităŃi lingvisticeridicate şi care nu a mai fost implicat în scrierea unei propuneri de proiect - astfel aveŃi uncontrol al calităŃii atât a limbii, cât şi a nivelului conŃinutului şi al structurii. ÎncercaŃi să captivaŃi evaluatorul cât mai bine, în sensul să-l faceŃi interesat să citeascăpropunerea, să simtă spiritul grupului de proiect şi să se angajeze afectiv în întreprindereadumneavoastră. După ce a parcurs propunerea dumneavoastră, evaluatorul ar trebui să aibăsentimentul că a auzit ceva nou sau că a învăŃat ceva nou, pentru care merită să cheltuiascăbani. Acest lucru este foarte important pentru sumarul proiectului dumneavoastră, care seregăseşte, de obicei, în primele pagini ale propunerii dumneavoastră. ÎncercaŃi să vă formulaŃi activităŃile planificate în mod activ şi nu le realizaŃi sub formă dechestiuni (de ex. vom face…, vom organiza... şi nu: putem face…, cel mai probabil va fiorganizat…); dacă nu sunteŃi convins de ceea ce se întâmplă în proiectul dumneavoastră,cum doriŃi să fie convins evaluatorul? Totuşi, încercaŃi, de asemenea, să fiŃi cât mai obiectivi posibil când vă explicaŃi proiectul şiproblemele/circumstanŃele pentru care este necesar. Evaluatorul nu trebuie să creadă căsunteŃi singura persoană care gândeşte pozitiv referitor la proiectul dumneavoastră, ci că estenevoie de el, în general. În acest sens, persuadaŃi cu expresii ca Aşa cum se ştie… sau Înurma ultimelor studii … în loc de Sunt foarte convins că … sau Credem că ar fi cel mai binesă… . BineînŃeles, şi opinia şi expertiza dumneavoastră contează pentru evaluatori, darîncercaŃi să le subliniaŃi pe toate prin publicaŃii, buletine, studii, comunicate de presă etc. AsiguraŃi-vă că indicaŃi întotdeauna cea mai relevantă informaŃie referitoare la propunereadumneavoastră (mai ales în sumar); de obicei, nu trebuie decât să urmăriŃi cele maiimportante întrebări, care sunt:Ce?De ce?Cine?Unde?Când?Cât timp?Cât de mult? (referitor la buget) ÎncepeŃi scrierea solicitării suficient de devreme, pentru a nu rămâne fără timp şi pentru aputea să mai faceŃi anumite corecturi şi pentru a o evalua în totalitate înainte de a o depune(totuşi, în afara unor legi mistice ale naturii, aproape nicio solicitare nu este terminată înaintede data depunerii!)92

Modul 5 – Arta scrierii unei propuneri de proiect de succes II: Partea lingvistică Ce altceva credeŃi că ar putea fi important? Vă rugăm să adăugaŃi recomandări şi indicii: _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________ExersaŃiLa bază, scrierea de propuneri şi scrierea de articole de ziar nu sunt atât de diferit între ele:ambele trebuie scrise în mod profesionist şi corect lingvistic, trebuie să informeze despre anumitecircumstanŃe şi arii-cheie într-un mod distractiv, dar fără a afecta prea mult, trebuie să fiestructurate şi să ofere o privire bună de ansamblu, şi destul de des ambele au de a face cu limitareaîn spaŃiu… singura diferenŃă majoră este aceea că propunerea tinde spre viitor, iar articolul spretrecut.Oricum, persoanele care scriu articole de ziar în mod profesionist, trebuie să ştie cum să foloseascălimbajul cu succes; în acest sens, vizitaŃi biroul redacŃional al unui ziar local şi discutaŃi despreacest aspect cu un redactor profesionist; dacă este necesar – următoarele întrebări vă pot fi defolos:1) Care este cea mai mare provocare din profesia dumneavoastră în ceea ce priveşte formularea unui text?2) În opinia dumneavoastră ce diferenŃiază un text bun faŃă de un text nu atât de bun?3) La ce trebuie să fie atent cineva când scrie un text, pentru a nu greşi?4) Poate cineva să înveŃe să scrie texte bune?5) Când trebuie să scrieŃi despre un subiect, care nu vă interesează în mod particular, cum mai sunteŃicapabil să produceŃi un text bun?6) În ce măsură luaŃi în consideraŃie interferenŃele potenŃialului intercultural (neînŃelegeri cauzate dediferenŃele fondului cultural) atunci când vă scrieŃi textele?7) Cât de importante sunt subiectele referitoare la Uniunea Europeană pentru munca dumneavoastră?8) AŃi scrie un articol despre proiectul nostru? Vă putem sprijini în vreun fel?9) Alte întrebări:Unitatea 5.3.Sumarul unităŃiiPsihologia reclamei întâlneşte scrierea de solicitări Luarea în consideraŃie a unor elemente de bază privind psihologia93

eclamei Conştientizarea interrelaŃiei dintre reclamă şi o solicitareObiectiveLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să luaŃi în consideraŃie câteva elemente psihologice ale reclamei cândscrieŃi o solicitare Să identificaŃi ce motive sunt importante pentru o solicitare UE şi care nusunt importante Să faceŃi diferenŃa între subiectele din lumea solicitărilor pentru proiecteUE care sunt în şi cele care sunt afarăMomeala trebuie să fie gustoasă pentru peşte, nu pentru pescar. (Replică de reclamă)Pregătire:Unul din cele mai comune concepte care încearcă să explicece structură urmăreşte comportamentul uman este Piramidalui Maslow, numită după faimosul psiholog american. A fostîntotdeauna controversat discutată, iar astăzi pare a fi într-unfel depăşită – cu toate acestea, priviŃi cu atenŃie diagrama dindreapta şi discutaŃi dacă pot fi sau nu trase concluzii utile dinea.AscultaŃi / CitiŃi / DiscutaŃi / ExersaŃi5.3.1. Considerente de bază şi legătura lor cu scrierea de solicităriDe ce cumpărăm? De ce optăm pentru produsul A şi nu pentru B, sau pentru ideea X şi nu pentru Z?Aceste aspecte psihologice de luare a deciziilor sunt, de asemenea, relevante în timpul scrierii uneisolicitări, ca şi cum ne-am vinde produsul (solicitarea) unui potenŃial cumpărător (ComisiaEuropeană sau mai curând evaluatorul), cu scopul de a fi acesta preferat faŃă de alte produse (altesolicitări). Aşadar, poate merită să vă gândiŃi la acest lucru o dată sau de două ori înainte de a văpregăti conceptul de proiect.MotivaŃie şi stimulare: Cu toate că motivele şi mijloacele pentru comportamentul uman reprezintăun domeniu extrem de complex şi departe de a fi cercetat în profunzime, se poate spune căoamenii acŃionează (= fac ceva sau nu fac ceva – dintr-un punct de vedere psihologic, ambeleînseamnă să acŃioneze!), deoarece unul sau mai mute motive interne întâlnesc unul sau mai multestimulente externe – împreună ele conducând la nivelul de motivaŃie pentru a acŃiona.Dacă dorim să estimăm dacă nivelul de motivaŃie pentru a acŃiona al cuiva (de ex. al unui evaluatorde a aproba sau nu o solicitare de proiect) este înalt sau scăzut, trebuie să luăm în consideraŃie căurmătoarele reguli de bază pot fi schiŃate:cu cât motivul este mai puŃin dezvoltat, cu atât mai mare trebuie să fie stimulentulcu cât motivul este mai mult dezvoltat, cu atât mai scăzută este stimulentulDe exemplu, când o persoană şi-a satisfăcut setea, băutura trebuie să pară foarte apetisantă pentrupersoana care doreşte să o bea. Totuşi, când cineva este foarte însetat, respectiva persoană vaobŃine orice de băut fără prea multă convingere. În general, următoarele motive de bază suntconsiderate a determina comportamentul uman:frică dorinŃă de iubire apartenenŃă la un grup autonomie moralitate Securitate credinŃăerotism individualitate performanŃă încredere tradiŃii Libertate vitalitatePrecondiŃionarea acestui set de motive este valid pentru comportamentul uman, dar ar trebui să fierelevantă şi pentru comportamentul evaluatorilor în ceea ce priveşte selectarea sau nu a propuneriidumneavoastră de finanŃare. Ce credeŃi, această deducere este logică? Dacă da, care din motivelede mai jos ale unui evaluator credeŃi că ar trebui adresate când scrieŃi o propunere.94

Modul 5 – Arta scrierii unei propuneri de proiect de succes II: Partea lingvisticămai relevant☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________☺________________________________mai puŃin relevant☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹_________________________________☹________________________________Cum am spus mai sus, motivele sunt numai o parte a monedei, cealaltă parte sunt stimulentele,care în acest caz ar fi proiectul dumneavoastră, obiectivele sale, activităŃile şi scopurile, grupurile-Ńintă etc.Unul din cele mai importante elemente din acest context este tema generală a proiectuluidumneavoastră. BineînŃeles, importanŃa temelor poate să difere de la Ńară la Ńară (ceea ce este oproblemă într-o Ńară, poate chiar să nici nu existe în alta sau ceea ce discută oamenii dintr-ocultură ar putea fi stigmatizat şi respins de alŃii). Totuşi, trebuie să vă asiguraŃi că tema,obiectivele şi scopurile proiectului dumneavoastră corespund ideii generale ale UE şi dezvoltărilorsale contemporane la nivel politic, economic şi social – în acest sens, este important să fiŃiconştienŃi de ele!În tabelul de mai jos, sunt prezentate nişte teme; care dintre ele credeŃi că e cel mai probabil săfie sprijinite financiar de CE? (Dacă nu sunteŃi siguri, încercaŃi să aflaŃi de pe internet, din publicaŃiisau contactaŃi punctele de informare locale)TemeMigraŃie de succesPersoane cu dizabilităŃiCetăŃenie europeanăLegalizarea consumului de droguriNoi state-membre UECetăŃeni vârstniciUnitate culturalăPreferinŃă pentru anumite Ńări sau grupuri de persoaneDezvoltarea demografică a societăŃiiUnitate lingvisticăConsideraŃii despre grupurile marginale dintr-o societateMobilitate şi schimb între cetăŃenii UEPăstrarea stereotipurilor culturaleStatut de egalitate pentru toate persoanelePromovarea xenofobieiSănătateReŃinerea diferitelor modele şi sisteme de educaŃieCrearea unei zone Euro unificateEuropa fără fumEutanasiaLărgirea Uniunii mai departeFoarteprobabilNu ştiuNicioşansăAscultaŃi / CitiŃi / DiscutaŃi / ExersaŃi5.3.2. Câteva alte perspective utile când scrieŃi o propunere95

Fie că scriem pentru solicitarea unui loc de muncă, mergem la un interviu sau aplicăm pentru unproiect – toate acestea sunt forme ale reclamei. Fie că ne facem nouă reclamă, unui produs, uneiidei sau unui proiect. Aşadar, este logic să învăŃăm de la profesionişti. BineînŃeles, este nevoie demai mult de câteva idei-cheie pentru a deveni un bun expert de reclame, totuşi, următoarele 3gânduri vă pot ajuta când planificaŃi şi scrieŃi o solicitare.Determinarea grupului-ŃintăTrebuie ştiut foarte bine grupul-Ńintă pentru un anumit produs sau idee, dar şi când ne facemreclamă nouă înşine. ImportanŃi factori care determină comportamentul grupului-Ńintă sunt sexul,vârsta, nivelul de venit, nivelul social, fondul, mediul înconjurător, nevoile, profesia, stilul deviaŃă, educaŃia, pasiunile etc.Când aplicaŃi pentru un proiect, grupul dumneavoastră Ńintă este CE şi evaluatorii săi, deoarece eisunt, în principal, cei care sugerează un proiect pentru finanŃare. Aceşti evaluatori nu sunt deobicei angajaŃi ai CE, ci experŃi subcontractaŃi din întreaga Europă şi oricine poate aplica pentru unastfel de job (ex. vezi http://eacea.ec.europa.eu/about/call_experts/call_experts_2007_en.php).Acest lucru înseamnă că nu se poate şti niciodată cine va evalua propunerea dumneavoastră; nu îicunoaşteŃi nici naŃionalitatea şi fondul cultural, nici sexul sau vârsta şi nici dacă persoana esteexpert specializat în domeniul temei proiectului dumneavoastră. Astfel, se pun două întrebărideduse din aceste circumstanŃe:A) Dacă nu este posibil să prevedeŃi niciunul dintre factorii menŃionaŃi mai sus – există alŃiindicatori care pot fi oferiŃi? Care credeŃi că sunt şi de ce?B) Cum credeŃi că pot aceste circumstanŃe să influenŃeze modul în care vă structuraŃi şi văscrieŃi propunerea?Unicitate şi distincŃie în ideea de proiectFaceŃi legătura dintre un produs, o idee sau dumneavoastră cu o caracteristică, care o/vă face unic.Această caracteristică reprezintă ceva special, ceva tipic unei persoane, unei regiuni sau unuisubiect. În lumea reclamelor aceasta se numeşte PUV – Propunere Unică de Vânzare. BineînŃeles,pentru a pretinde un PUV pentru cineva nu este deloc uşor, dar se încearcă intens. GândiŃi-vă numaila multitudinea de şampoane de păr care sunt de fapt numai pentru spălarea părului, dar cu multefort şi imaginaŃie fiecare dintre ele se străduieşte să fie unic şi distinct prin propriile salecaracteristici: Este recomandat pentru mătreaŃă, păr gras sau păr moale? Poate fi diferenŃiat decelelalte prin modul în care face părul să pară, după modul în care face spumă şi după mirosul său.Şi dacă este posibil ca şampoane de păr să fie unice şi distincte, ar trebuie să fie posibil şi pentruproiectul dumneavoastră. Aşadar, fiŃi inovativi sau creativi (sau ambele!) când a) vă planificaŃi şi b)vă descrieŃi proiectul. LuaŃi în consideraŃie şi faptul că există multe alte proiecte care se doresc şiele a fi finanŃate. Aşadar, asiguraŃi-vă cum arată PUV-ul dumneavoastră în comparaŃie cu toatecelelalte – Ce îl face pe proiectul dumneavoastră special? De ce îi este UE sau societăŃii mai binedacă vă este proiectul finanŃat? Unde este valoarea adăugată a proiectului dumneavoastră?Vă puteŃi gândi la exemple concrete pentru astfel de PUV-uri când planificaŃi/scrieŃi un proiect?Autenticitatea parteneriatuluiCând încercaŃi să fiŃi unici şi distincŃi nu uitaŃi niciodată să rămâneŃi autentic. PuteŃi avea o idee deproiect foarte inovativă cu un PUV foarte bun, ex. cum se poate preveni pescuitul excesiv în măriledin Europa prin introducerea metodelor de pescuit ecologice sensibile la deschiderea – dar dacăsunteŃi un promotor austriac, iar parteneriatul dumneavoastră este alcătuit din organizaŃii dinRepublica Cehă, Ungaria, Slovacia şi ElveŃia, puteŃi avea probleme în demonstrarea adecvată apriceperii şi experienŃei în domeniul activităŃilor planificate.BineînŃeles, acest lucru nu este întotdeauna corect pentru produs (De ce nu pot să aibă austrieciiidei mai inteligente pentru a interzice pescuitul excesiv din mări?), totuşi autenticitatea sau marcasunt factori de vânzare importanŃi. Sau aŃi cumpăra pizza din Grecia, vodcă din Spania, ceai dinAustria sau vin din Letonia?96

Modul 5 – Arta scrierii unei propuneri de proiect de succes II: Partea lingvisticăÎn acest sens, fiŃi conştienŃi de faptul că parteneriatul dumneavoastră, experienŃa sa, domeniulprofesional, fondul său cultural şi proiectul dumneavoastră, în general, arată un grad mare deautenticitate în ceea ce priveşte proiectul.ExersaŃiDepartamentul de Cultură şi de Turism din oraşul dumneavoastră oferă ca premiu, cu ocazia celeide-a 700 -a aniversări, un grant de 20.000 Euro celui mai inovativ proiect al anului cu tema: Cum îmipot sprijini eu oraşul cu identitatea sa europeană?BineînŃeles, sunteŃi interesat să aplicaŃi pentru acest premiu în numele organizaŃiei dumneavoastrăşi realizaŃi o schiŃă a proiectului folosind modelul de mai jos. Înainte de a începe, împărŃiŃi-vă în 6grupe şi selectaŃi fiecare una din următoarele identităŃi, care trebuie definite mai detaliat.a) o fabrică de bere b) o închisoare c) un spitald) un grup religios e) o şcoală generală f) un club sportivTitlul proiectuluiDescrierea organizaŃiei(min. 500 caractere)Obiective şi scopuri(min. 500 caractere)Grup(uri) Ńintă(min. 500 caractere)Rezultate şi realizări(min. 500 caractere)Folosirea finanŃării(min. 500 caractere)De ce ar trebuie finanŃat proiectuldumneavoastră?(min. 500 caractere)PrezentaŃi şi discutaŃi în grup schiŃa proiectului dumneavoastră şi decideŃi împreună cine ar trebuisă primească grantul! Pentru a avea un rezultat clar, vă sugerăm ca fiecare grup să acorde câte unvot de 1, 3 şi 5 puncte pentru 3 din celelalte proiecte (dar nu pentru propriul proiect!). proiectul cucele mai multe puncte este câştigător!Indicii pentru activităŃi suplimentare în sprijinul implementării modulului97

• FolosiŃi oportunităŃi de a părăsi sala de curs sau de a aduce alte persoane din afara grupuluivostru de studiu cât de des posibil (ex. vizitaŃi biroul redacŃional al ziarului local sauîntâlniŃi-vă cu manageri profesionişti în publicitate etc.)• Nu uitaŃi să lucraŃi şi să învăŃaŃi cât mai creativ şi activ posibil şi să folosiŃi orice sursămedia necesară şi rezonabilă.ReferinŃe şi alte surse utile pentru informare continuă111 Kurz-Rezepte für den Deutsch-Unterricht (DaF)(2006). 1.Aufl., S.78f. Stuttgart: Ernst Klett.Birkenbihl, Vera F. (1995): Signale des Körpers/Körpersprache verstehen und Körpersprache einsetzen; S. 197, 204 ;Augsburg; Weltbild Verlag.De Saint-Exupéry, Antoine (1950): Der kleine Prinz. Zürich: Die Arche.Desmond, Morris (1996): Das Tier Mensch. S.16, 36. München: Wilhelm Heyne Verlag.Die Bibel. Das Buch Genesis (1986): Klagenfurt: Österreichisches Katholisches Bibelwerk.Gesteland, Richard R. (1999): Global Business Behavior/Erfolgreiches Verhalten und Verhandeln im internationalenGeschäft. S. 59; 79-82; Zürich: Orell Füssli Verlag.Greisinger, Manfred (1999): Ihr ICH als unverwechselbare Marke. Entwickeln Sie sich zu ihrem persönlichen PR-Manage! S.23,59. Wien/Waldviertel; Edition Stoareich.Karmasin, Helene (1998): Produkte als Botschaften. 2.Aufl., S. 60, 61, 64-79. Wien: Ueberreuter Verlag.Linden, Peter (1996): Besser schreiben/Wie Wörter wirken. Publiziert in der Journalisten- Werkstatt. S. 12, 13. Hsg. vomMediumMagazin und dem Österreichischen Journalist Salzburg: Johann Oberauer GmbH.Linden, Peter (1997): Besser schreiben/Wie Texte wirken. Publiziert in der Journalisten- Werkstatt. S.2; 4-5; 9-1. hsg. vomMediumMagazin und dem Österreichischen Journalist. Salzburg: Johann Oberauer GmbH.Löhr, Jörg (2004): Lebe deine Stärken! Wie du schaffst, was du willst. 2.Aufl., S. 162-164. Econ Verlag.Marx, Karl (1969): Das Kapital. 3. Aufl., Augsburg, Ullstein Verlag.Simmons, Annette (2002): Story Faktor/Mit guten Geschichten Menschen gewinnen. S. 113-115. Stuttgart/München: DeutscheVerlags-Anstalt GmbH.Sturtz, Peter/Wend, Petra (2004): Geschäftsbriefe schnell und sicher formulieren S.13-19. Rudolf Haufe VerlagToscani, Oliviero (1997): Die Werbung ist ein lächelndes Aas. S. 9-12, Frankfurt am Main: Fischer Verlag.Trout, Jack (2003): Differenzieren oder Verlieren. So grenzen Sie sich vom Wettbewerb ab und gewinnen den Kampf um dieKunden. S.90-93; 111-115; 135-137; 141-143; München: REDLINE Wirtschaft.Tselikas I, Elektra (1999): Dramapädagogik im Sprachunterricht. S.81. Orell Füssli Verlag.Walleczek, Sasha (2008): Die Walleczek Methode/Das Kochbuch. S.46, Wien: Ueberreuter Verlag.http://de.wikipedia.org/wiki/Akronym http://www.rp6/durchfuehrung/antragstellung/tipsantragstellunghttp://de.wikipedia.org/wiki/Interkulturalit%C3%A4thttp://de.wikipedia.org/wiki/Redundanzhttp://eacea.ec.europa.eu/about/call_experts/call_experts_2007_en.php (apelul EACEA pentru experŃi)http://www.web-akronym.de/index1024.htmlwww.beziehungskiste.ch/themen/kommunikation.aspwww.beziehungskiste.ch/themen/kommunikation.aspwww.eberl.net/dk/Vortrag/d_4ohr.htmlwww.markenslogan.com/start.htmlwww.personal.uni-jena.de/p1erra/down/jap/scripts/yamanashi-%20Seminar%20(kommunikationsmodell).pdfwww.rethoriksturm.de/kommunikationsmodell.phpwww.schulz-von-thun.de/mod.komquad.htmlwww.suz.deutschdigital.de/deutsch/textsorten/index.php?pmDeutsch&subpm=pmD6www.suz.deutschdigital.de/deutsch/textsorten/index.php?pmDeutsch&subpm=pmD6www.youtube.com/watch?v=RX3eBScTQNQ (Video despre „limbajul trupului”)98

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnicăBettina Bussi/Patrizia Giorio (ReŃeaua CO & SO/IT)Modul 6:Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I:Partea tehnică 4Unitatea 6.1. Cum să formaŃi unui grup de proiect ?Sumarul unităŃiiObiective Stabilirea profilului partenerului de proiect perfect Stabilirea profilului grupului de proiect perfect Găsirea partenerilor potriviŃi şi evitarea falşilor prieteni Comunicarea cu partenerii în timpul perioadei de solicitareLa sfârşitul acestei unităŃi veŃi fi capabili: Să găsiŃi noi parteneri folosind diferite surse existente (website-uri, bazede date, evenimente, reŃele etc.) Să gestionaŃi comunicarea cu partenerii prin căi variate („tradiŃionale”sau prin metode foarte noi) Să realizaŃi un parteneriat echilibrat bazat pe expertiză Să împărtăşiŃi responsabilitatea implementării proiectului cu parteneriidumneavoastrăConstruirea Europei şi dezvoltarea soluŃiilor comune europene pentru probleme comune europeneînseamnă să cooperezi cu oameni, organizaŃii şi instituŃii din alte state-membre, să înveŃi reciprocsă dezvolŃi noi activităŃi, practice şi sisteme. (Ghidul Comisiei pentru TransnaŃionalitate)Pregătire:ExperienŃa mea personală despre învăŃarea pe tot parcursulvieŃii:Care sunt Ńările eligibile pentru Programul deînvăŃare pe tot parcursul vieŃii (LLP) şi ProgramulEuropa pentru cetăŃeni (PEC)?Legendă:= statele-membre ale UE= Ńări europene= Ńări candidateAscultaŃi/ CitiŃi6.1.1. Găsirea de parteneri potriviŃi pentru un proiect UESă munceşti transnaŃional, poate fi o experienŃă plină de satisfacŃii, dar depinde de stabilirea descopuri clare, parteneriate puternice şi structuri bune de management. Pentru a se dezvolta efectivmunca transnaŃională cere timp, dedicaŃie şi resurse. Alegerea partenerilor potriviŃi va determinasuccesul proiectului!ŞtiŃi deja asta din deciziile altorparteneri…… totuşi, ar trebui să fiŃi conştienŃi defaptul că rata medie a divorŃurilor înEuropa este în jur de 48%!4 InformaŃii relevante şi instrumente folositoare pot fi găsite şi în Modulul 7.99

Deşi un parteneriat de proiect nu este pentru totdeauna, ci în principal pentru un an sau doi, totuşivă ia mult timp conceperea, selectarea şi crearea parteneriatul cât mai bine, pentru evitareaposibilelor probleme sau un proiect–ca războiul rozelor–care are incon veniente similare vieŃii reale!1Cum să formaŃi o echipă de proiectperfectă!Linii directoare şi liste de verificareA) Selectarea organizaŃieipartenere cu privire la …Criterii, considerente, cadre etc.DeducŃia/decizia pentru selectareapartenerului… priceperile şi abilităŃile eilegate de subiectul proiectului… capabilitatea, capacitatea şipotenŃialul său… devotamentul, motivaŃia şiimplicarea sa… resursele şi finanŃele sale… stabilitatea şi istoricul său… persoana de contactdesemnată din cadrulorganizaŃiilor partenere… altele:B) Proiectarea grupuluipartener în funcŃie de…… numărul total de partenerinecesari şi doriŃi cu care sedoreşte să se lucrezeCriterii, considerente, cadre etc.DeducŃia/decizia pentru selectareapartenerului… baza de expertiză… mărimea şi tipulorganizaŃiilor… scopul geografic şidimensiunea UE… partenerii care au închislegăturile cu beneficiarii… partenerii cu care aŃi mailucrat sau care v-au fostrecomandaŃi… altele:100

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnicăC) Găsirea de noi parteneri deproiect prin …… folosirea legăturilorinstituŃionale existente, ca deex. organisme de relaŃionare,parteneriate sau contacte culucrul etc.… profitarea de iniŃiativelelocalePosibilităŃi, schimbări, riscuri, ameninŃărietc.DeducŃia/decizia pentru selectareapartenerului… folosirea organizaŃiilor desprijin europene… conectarea la data de bazepentru căutare de partenerieuropeni… asistarea la evenimentele decăutare de parteneri dinagenŃia dumneavoastrănaŃională… folosirea altor proiecte… altele:D) Factori-cheie de succespentru cooperarea înproiectele de gruptransnaŃionale, ca de ex...… crearea unei atmosferebazate pe încredere, înŃelegereşi respect… dezvoltarea simŃului pentruvalori împărtăşite şi obiective şiinterese comune… definirea şi căderea de acordasupra rolurilor, aresponsabilităŃilor,aintervalelor de timp şi arealizărilor aşteptate ca grup… implicarea deplină a tuturorpartenerilor în toŃi paşii şiprocesele proiectului (înmăsura în care este rezonabil)… bazarea pe un sistem decomunicare operativ (incluzândtoată presa, instrumenteledisponibile şi necesare)… preŃuirea transparenŃei cavaloare fundamentală încooperările la distanŃăPosibilităŃi, schimbări, riscuri, ameninŃărietc.DeducŃia/decizia pentru selectareapartenerului… altele:… altele:101

ExersaŃi, reflectaŃi, cercetaŃi şi discutaŃiÎn cazul în care v-aŃi hotărât deja să aplicaŃi pentru un proiect anume din cadrul programelor UE, vărugăm să folosiŃi tabelele A) şi B) de mai sus pentru conturarea şi conceperea parteneriatelor decare aveŃi nevoie pentru implementare.Pentru a găsi parteneri potriviŃi, vă rugăm urmăriŃi recomandările din tabelul C) şi verificaŃiurmătoarele baze de date cu privire la utilitatea lor:http://partbase.programkontoret.sewww.bond.org.ukwww.eurodesk.org/edesk/EUToolbox.do?go=7www.leonardo.org.uk/partnersearchhttp://crm.formez.it/crm/ricerca_partner/index.phpPotrivit Survival Kit (Kitul de supravieŃuire), dezvoltat în cadrul programului Socrates, „activităŃilecare ajută la formarea unei echipe” sunt …Cunoaşterea fiecăruia ca persoanăCunoaşterea fiecăruia ca profesioniştiCunoaşterea abilităŃilor speciale ale fiecăruipartenerCunoaşterea motivelor participanŃilor pentru carelucrează în proiectCunoaşterea motivelor fiecărei instituŃii pentru carelucrează în proiectOferirea unui nume echipeiDefinirea conceptelor şi scopurilor principale aleproiectuluiStabilirea criteriilor şi metodelor de evaluareColaborarea cu persoane şi instituŃii motivate şidevotateDefinirea clară a rolurilor şi a responsabilităŃilorAcordul privitor la gestionarea situaŃiilor de conflictÎmpărŃirea proprietăŃii proiectuluiAcordul cu privire la regulile de bază ale muncii în echipăReflectarea la muncă şi la progresul echipeiFolosirea unui sistem de comunicare adecvatAngajarea unor metode de lucru variate la întâlniriRecunoaşterea şi împărŃirea expertizei individualeÎncurajarea membrilor rezervaŃiCelebrarea etapelorDedicarea de suficient timp evenimentelor socialePrevenirea izolării – prin circumstanŃe politice, de vârstă,economice, competenŃă în cadrul proiectului, abilităŃilingvisticeGhidarea şi conducerea – demonstrarea de sensibilitatefaŃă de sentimentele celorlalŃiVă rugăm discutaŃi dacă sunteŃi sau nu de acord cu această listă? Lipseşte ceva? Este posibil sau derecomandat a se face o clasificare între aceste recomandări?6.1.2. Chestiuni culturale şi lingvisticeAscultaŃi / CitiŃi / ExersaŃiEste esenŃial să se dezvolte încredere, cunoştinŃe şi înŃelegere între partenerii transnaŃionali pentruo muncă efectivă. Totuşi, alături de diferenŃele culturale, distanŃele geografice şi barierele limbii,aceasta este una dintre cele mai mari provocări.ÎnŃelegerea diferenŃelor culturale (ex. moduri de a face afaceri, niveluri de formalitate etc.)alături de o minte deschisă şi dorinŃa de a încerca diferite abordări, este esenŃială când se creeazăun parteneriat eficient transnaŃional. În funcŃie de Ńări, diferenŃele culturale pot include distincŃiila mai multe niveluri, ca de exemplu:Sisteme legale şi financiareConvingeri religioaseVacanŃe şi sărbători legaleNiveluri de formalitateCe alte diferenŃe culturale ar putea influenŃa implementarea proiectului dumneavoastră? CeexperienŃă aveŃi deja în legătură cu aceasta?102

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnicăAlte chestiuni cruciale în acest context sunt selectarea unei limbi adecvate şi a unor structuri decomunicare decente. Este necesară rezolvarea problemelor legate de limbă şi comunicare întreparteneri la timp. Partenerii dumneavoastră vor trebui să se asigure că posedă abilităŃi lingvisticeadecvate şi să fie de acord cu o limbă de lucru. Trebuie, de asemenea, să fie o bună comunicare şicontact între partenerii transnaŃionali. Aceasta poate include şi relaŃionarea informală ca mijlocformalizat de comunicare.În orice caz, chiar dacă luaŃi în consideraŃie aceste aspecte, nu există nicio garanŃie că nu veŃi aveabătăi de cap cu partenerii dumneavoastră de proiect, ca în următorul studiu de caz din Craft întehnologie – Proiect de Tehnologie în Craft (UK/00/B/F/PP/129_106):Managerul proiectului, June J., a învăŃat foarte mult din problemele pe care le-a întâmpinatcu parteneriatul. Nu numai că a trebuit să acorde mult din timpul ei rezolvând variateleprobleme, dar era şi îngrijorată de faptul că aceste probleme pot conduce uşor la dificultăŃimajore în rezultatele şi bugetul proiectului.În acest proiect, s-a descoperit că Partenerul 1 nu era capabil să îndeplinească munca pe careau fost de acord să o desfăşoare. Persoana de contact a Partenerului 2 s-a tot schimbat, avândconsecinŃe asupra atingerii scopurilor lor. Partenerul 3 nu era capabil să acceseze fondurile lordin cauza problemelor interne cu contabilul lor, iar Partenerul 8 a părăsit proiectul înainte caacesta să înceapă.În urma discuŃiilor cu AgenŃia NaŃională a Regatului Unit, au fost găsite următoarele soluŃii: după discuŃii detaliate cu ceilalŃi parteneri, Partenerul 1 a fost rugat să părăseascăproiectul, iar contractul reziliat. Munca şi bugetul partenerului au fost re-alocatepartenerilor rămaşi. cu Partenerul 2, au fost depuse eforturi continue pentru a stabili şi a păstra contactul cufiecare persoană de contact nouă, pentru că detaliile lor au devenit disponibile. June ainformat fiecare persoană despre scopurile proiectului şi rolul organizaŃiei lor şi i-a Ńinutmereu la curent cu proiectul şi cu munca ce trebuia încă desfăşurată. June i-a scris oficial contabilului Partenerului 3 şi prin perseverenŃa ei, finanŃarea a fostacordată partenerului, în cele din urmă. a fost găsit un partener care să înlocuiască Partenerul 8 şi care a fost aprobat şi de restulparteneriatului.Recomandările lui June pentru ceilalŃi sunt: verificaŃi cu atenŃie viitorii parteneri aveŃi un plan de urgenŃă întocmiŃi cu atenŃie acordurile cu parteneriatul asiguraŃi-vă că partenerii înŃeleg şi sunt de acord cu rolul lor.103

104Ce puteŃi deduce din acest studiu de caz în vederea planurilor dumneavoastră de proiect?

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnicăUnitatea 6.2.Sumarul unităŃiiObiectivePlanul proiectului ÎnŃelegerea funcŃionării şi necesităŃii sale Introducerea celor mai bune instrumente şi metode practice Discutarea criteriilor-cheie ale unui plan de proiect bun Folosirea unui plan de proiect ca instrument de management pro-activLa sfârşitul acestei unităŃi veŃi fi capabili: Să dezvoltaŃi cadrul unui management comun inclusiv etapele de proiectşi rolurile partenerilor Să definiŃi un plan de lucru coerent şi consistent cu restul solicităriiproiectului Să stabiliŃi un interval de timp clar şi realist pentru întreaga durată aproiectuluiPregătire:Dezastrele majorităŃii proiectelor sunt bine plănuite cu mult timp înainte.(Jerry Maiden, NASA)Unde suntem?Deşi această diagramă probabil nu este înlimba dumneavoastră maternă, încercaŃisă vă daŃi seama despre ce e vorba şi cespune.6.2.1. Cum să dezvolŃi un plan de proiectAscultaŃi/CitiŃiCum fiecare proiect este proces complex şi unic, planificarea comprehensivă şi detaliată estecrucială, cu scopul de a lucra prin obiective într-un mod eficient. Înainte de a completa formularulde solicitare, este util să începeŃi planificarea activităŃilor şi să faceŃi o prezentare a proiectuluischematică şi vizibilă. Următoarele elemente şi paşi ar trebui luaŃi în consideraŃie:Pasul 1: ConŃinutul proiectuluiDefiniŃi scopurile proiectului, obiectivele, rezultatele, produsele şi indicatorii decalitate, urmărind...Managementul Ciclului de Proiect (MCP) (a se vedea mai sus) Abordarea cadrului logic (ACL), care vă ajută cum să creaŃi un cadru logic pentru asprijini partenerii să discute şi să gândească la toate implicaŃiile Obiective Specifice, Măsurabile, de Atins, Realiste şi Temporale (= SMART) DefiniŃi strategiile de monitorizare şi de evaluare (a se vedea mai jos)Pasul 2: planificarea organizării proiectului ÎmpărŃiŃi proiectul în faze şi structuraŃi activităŃile de bază; rupeŃi proiectul în faze distincte,ca de exemplu: Faza de început: recrutarea echipei de proiect pentru parteneriat Faza de realizare: activităŃile transnaŃionale sunt o parte integrantă aobiectivelor generale ale proiectului şi nu sunt doar o parte deactivitate105

Faza de coordonare: managementul şi raportul de monitorizare, de diseminare, deevaluare, de finanŃare Faza de finalizare: partenerii iau în consideraŃie paşii lor următori sau strategiade ieşire pentru proiect AfirmaŃi care dintre parteneri vor fi implicaŃi şi cine are responsabilitatea livrării CorelaŃi planul de lucru şi sarcinile sale într-un calendar estimaŃi cât timp va fi implicat şi stabiliŃi un termen-limită pentru completare planificaŃi pe toată durata proiectului asiguraŃi-vă că intervalele de timp sunt realiste ElaboraŃi un plan de lucru coerent: într-un plan de lucru bine definit, toate activităŃile,rezultatele şi termenele-limită trebuie să fie clar descrise şi planificatePasul 3: Planificarea financiară şi administrativă În sfârşit, planificarea sarcinilor trebuie să integreze datele costurilor ale fiecărei sarcini:planificarea costurilor şi a resurselor, conceperea aranjamentelor contractuale, elaborareasistemelor şi a procedurilor de raport (vezi unitatea 5).AscultaŃi/ CitiŃi/ ExersaŃiUna dintre cele mai mari provocări în ceea ce priveşte conceperea unui plan de proiect estenecesitatea de a defini o problemă, o soluŃie dezirabilă şi un proces de găsire a soluŃiei în primulrând. Metoda de mai jos, adaptată de la abordarea dezvoltării unei afaceri, vă poate fi de ajutor.Stabilirea problemei şi a obiectivuluiPrin această metodă, rezolvarea problemei ar trebuie făcută mai uşor prin reformularea problemelor în obiective. În acestsens, evaluarea problemei identifică şi organizează probleme cu care puteŃi lucra. Evaluarea obiectivă identifică şiorganizează obiectivele în relaŃie directă cu problemele. În acest context, obiectivele sunt situaŃii viitoare dorite, nuactivităŃi. O activitate va folosi verbe ca a îmbunătăŃi, a reduce, a construi ş.a.m.d. Totuşi, un obiectiv este o descriere acum va arăta ceva o dată ce a fost îmbunătăŃit, redus, construit etc. Când se formulează un obiectiv este deseori o simplăchestiune de a întoarce afirmaŃia problemei sau de a imagina o situaŃie complet nouă, cum arată exemplul de mai jos.Munca de pregătire şi de implementare:1. Fiecare participant implicat primeşte două seturi de cartonaşe colorate: unele cartonaşe galbene pe care trebuieindicate problemele şi unele verzi pentru formularea obiectivelor (important: nu scrieŃi activităŃi, ci descrieŃisituaŃii!)2. StabiliŃi un interval de timp adecvat pentru formularea problemelor şi a obiectivelor3. După ce acesta a luat sfârşit, toate cartonaşele galbene şi verzi sunt aşezate în două coloane pe un poster sau unavizier, lăsând spaŃiu pentru o coloană mijlocie (vezi mai jos Etapa 1; important: cartonaşele cu problemegalbene şi cartonaşele cu obiective verzi care tratează aceleaşi chestiuni trebuie aşezate mereu unele lângăcelelalte)4. O dată ce toate cartonaşele-problemă sunt acoperite de cel puŃin un cartonaş-obiectiv, încercaŃi să stabiliŃiierarhia problemelor (care este cea mai mare problemă dintre toate?), dar şi ierarhia obiectivelor (care obiectiveste cel mai dorit/important de a fi atins?) tratând fiecare problemă5. Acum, trebuie să aveŃi o clasificare în partea stângă începând cu cea mai mare problemă, iar în partea dreaptăîncepând cu cel mai dorit obiectiv care să înlocuiască o problemă. Vor exista poate anumite lacune atât în cadrulierarhizării problemelor, cât şi în cea a ierarhizării obiectivelor; în această situaŃie, s-ar putea să trebuiască săreorganizaŃi ierarhiile sau chiar să definiŃi problemele sau obiectivele mai detaliat (totuşi, este esenŃial să nupierdeŃi din vedere problema originală)6. După ce aŃi căzut de acord asupra unui set de probleme şi obiective clasificate adecvat, încercaŃi să completaŃicoloana din mijloc cu acŃiuni care promit să depăşească problemele şi să realizeze obiectivele. Acele activităŃicare sunt cel mai probabil pentru a schimba cea mai mare problemă în cel mai bun obiectiv ar putea fi bazaplanului dumneavoastră de proiect! (vezi mai jos Etapa 2)NOTĂ: Acesta este un exerciŃiu liber, care poate fi reînceput în orice etapă a procesului; fiecare persoană implicată poatescrie orice obiectiv pentru orice problemă. Nu există nicio limită pentru numărul de cartonaşe ce pot fi scrise.106

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnicăEtapa 1ProblemeLipsa cetatenilor vîrstnici laparticiparea CEAObiectiveAngajarea totala a cetatenilorvîrstnici în munca voluntaraPreluarea responsabilitatilor - în mod obisnuitale profesionistilor/tinerilor - de catre cetateniivîrstniciImplicarea cetatenilor vîrstnici în proceselede luare a deciziilor privind CEAPrea putini cetateni vîrstniciimplicati activ în proiecteleUEProcentajul de proiecte UE caretrateaza chestiuni legate de cetateniivîrstnici sa reflecte cu aproximatieforta lor demograficaCetatenii vîrstnici sunt pe deplin constienti deoportunitatile de finantare ale UECetatenii vîrstnici sunt reprezentati în mod egal îngrupurile de proiecte UECetatenii vîrtnici sunt implicati în proceselede luare a deciziilor cand se creeaza noifonduri si programeEtapa 2Probleme AcŃiuni ObiectiveLipsa cetatenilor vîrstnicila participarea CEA• O mai buna introducere a CEAvîrstnicilor• O mai buna adaptare a munciivoluntare catre nevoile si solicitarilevîrstnicilor• O mai buna pregatire a cetatenilorvîrstnici pentru munca voluntaraprin cresterea numarului deprograme de pregatire pentru ei• Implicarea mai multor vîrstnici înnivelul de conducere/management• Etc.Angajarea totala a cetatenilorvîrstnici în munca voluntaraPreluarea responsabilitatilor - în mod obisnuitale prefesionistilor/tinerilor - de catre cetateniivîrstniciImplicarea cetatenilor vîrstnici înprocesele de luare a deciziilor privind CEAPrea putini cetatenivîrstnici implicati activ înproiectele UE• Crearea de cursuri de pregatirepentru cresterea competentelormanageriale de proiect pentruvîrstnici• Cresterea activitatilor de promovareprivind programele UE, mai alespentru acest grup-tinta• Instalarea mai multor programe,mai ales cele dedicate nevoilor sisolicitarilor cetatenilor vîrstnici• Permiterea cetatenilor vîrstnici aavea un acces mai mare la proceselesi comitetele de luare a deciziilor• Etc.Procentajul de proiecte UE care trateazachestiuni legate de cetatenii vîrstnici sareflecte cu aproximatie forta lordemograficaCetatenii vîrstnici sunt pe deplin constienti deoportunitatile de finantare ale UECetatenii vîrstnici sunt reprezentati în mod egal îngrupurile de proiecte UECetatenii vîrtnici sunt implicati înprocesele de luare a deciziilor cand secreeaza noi fonduri si programe107

6.2.2. Cum se pot defini strategiile de monitorizareAscultaŃi/ CitiŃi/ ExersaŃiManagementul de proiect trebuie să Ńină evidenŃa modului în care avansează un proiect în ceea cepriveşte cheltuielile, folosirea resurselor, implementarea activităŃilor, obŃinerea de rezultate,management de risc etc. Aceasta este realizată prin monitorizare, ceea ce este colectarea, analizaşi folosirea sistematică şi continuă a informaŃiilor de management pentru sprijinirea luărilor dedecizii eficiente.Monitorizarea activităŃilor proiectului, cât şi a zonelor administrative şi financiare, este importantăîn sensul de a fi capabil să demonstrezi că proiectul tău a realizat scopurile şi obiectivele declarateîn solicitare.Monitorizarea este o responsabilitate de management intern, deşi poate fi completată şi prinintroduceri de monitorizări externe. Aceste introduceri ale monitorizării externe pot fi folositoarepentru că oferă obiectivului o verificare a rezultatelor, consultanŃă tehnică suplimentară şi oimagine de ansamblu pentru management.Astfel, pentru implementarea cu succes a unui proiect este crucial: Să se aleagă niveluri de monitorizare adecvate, conform tipului de proiect Să se prelucreze informaŃia ce trebuie culeasă în timpul proiectului Să se împartă normele relevante cu toŃi partenerii astfel ca toată lumea să aibă informaŃiacorectăCadrul logicCând concepeŃi un plan de proiect, Cadrul logic poate să vă fie un instrument util. Este structurat după cum urmează:obiective indicatori evidenŃă presupunerirezultattotal178scopulpartenerului2 910 6realizări3 11 12 5activităŃi13141516Pre-condiŃii4Următoarele secvenŃe trebuie respectate pentru a folosi suficient :1. Coloana obiectivelor este cea dintâi completată, lucrând de sus în jos în căsuŃele albastre 1-32. Coloana presupunerilor este cea de-a doua completată, lucrând de jos(!) în sus, completând căsuŃele verzi 4 (precondiŃii),5 şi 6. RelaŃia dintre obiective şi presupuneri estimează nivelul de risc. Coloana presupunerilor includefactori interni şi externi (în parte, ce nu pot fi controlaŃi de dvs.) care Ńin de succesul dumneavoastră şi letestează faŃă de logica obiectivelor.3. Următoarele sunt coloanele indicatorilor şi a evidenŃei pentru a stabili baza de măsurare a eficienŃei şi clarităŃiiobiectivelor. Astfel, completaŃi în perechi căsuŃa roşie 7 şi căsuŃa galbenă 8, 9 şi 10, 11 şi 12 – vă rugăm săpăstraŃi această ordine.4. În sfârşit, completaŃi rândul activităŃilor (căsuŃele roz 13-16), Ńinând minte că obiectivele ar trebui să conducăproiectul, nu activităŃile. ActivităŃile nu trebuie văzute ca rezultat al unui proiect, ci ca pe un mod de ajunge larezultate, care sunt obiectivele.FolosiŃi acest instrument când concepeŃi un plan de proiect şi discutaŃi în grup punctele forte, dar şislăbiciunile. PuteŃi formula recomandări pentru îmbunătăŃire?108

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnicăUnitatea 6.3.Sumarul unităŃiiObiectivePlanul de evaluare ÎnŃelegerea funcŃionării sale şi a necesităŃii evaluării Introducerea celor mai bune instrumente şi metode practice Discutarea criteriilor-cheie pentru evaluarea bună a unui proiect ÎnŃelegerea nivelurilor, perspectivelor şi a părŃilor evaluăriiLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să înŃelegeŃi scopurile evaluării Să faceŃi distincŃie între evaluare internă şi externă Să faceŃi distincŃie între indicatorii de cantitate şi de calitate Să dezvoltaŃi o strategie de evaluare eficientă pentru propriul proiectÎn Dumnezeu avem încredere. CeilalŃi trebuie să aducă date. (Robert Hayden)Pregătire:ViaŃa noastră este mult mai determinată de procesele şi instrumentele deevaluare decât credem. Uneori sunt mai standardizate şi oficiale (ex.examene la şcoală sau pentru permisul de conducere, solicitarea unuipaşaport etc.), alteori se bazează pe factori foarte personali şi au caracterneoficial (ex.. când evaluăm persoane mai mult sau mai puŃin îndrăgite,când ne alegem destinaŃia vacanŃelor sau ieşirile la restaurant etc.).PuteŃi să mai daŃi şi la alte exemple de evaluare din viaŃa dumneavoastră?Este evaluarea necesară pentru a ne oferi o imagine despre lume – şi poatesă facă acest lucru?AscultaŃi/CitiŃi/ CercetaŃi /DiscutaŃi6.3.1. Caracterele şi scopurile evaluăriiPentru majoritatea coordonatorilor de proiecte, procesul de evaluare a unui proiect europeanîncepe o dată cu realizarea solicitării de finanŃare şi înaintarea ofertei către Comisia europeană.Totuşi, pentru multe proiecte implementarea reală a unei strategii de evaluare va începe la primaîntâlnire de proiect. Măsurarea impactului proiectelor nu este uşoară; sunt mult mai uşor demăsurat realizările, ca publicaŃii, cursuri, website-uri etc.Munca depusă deja la evaluarea proiectelor indică faptul că cea mai productivă formă de evaluareeste cea care implică toŃi partenerii proiectului, începe cu însuşi proiectul şi este un rezultat aldezbaterii şi acordului în cadrul parteneriatului. Mai mult decât atât, evaluarea este un proces carenu trebuie lăsat pentru etapa finală a proiectului! Oricum, trebuie înŃeles faptul că evaluarea cusucces a unui proiect cere multă experienŃă, pricepere, competenŃe şi, ultimă dar nu cea din urmă,muncă. Ca început pentru acest subiect, vă rugăm încercaŃi să definiŃi şi să clarificaŃi următoareleelement-cheie care au legătură cu evaluarea:Ce fel de metode şi instrumente deevaluare cunoaşteŃi?Le-aŃi experimentat? ŞtiŃi care suntavantajele şi dezavantajele lor?Ce fel de indicatori de cantitate şi decalitate în legătură cu evaluareaproiectului cunoaşteŃi?Evaluare internă şi externă – ce ar puteaînsemna şi cum se diferenŃiază una decealaltă?109

Vă rugăm, identificaŃi şi formulaŃi cât mai multe metode, indicatori, evaluatori şi intervale de timppentru principalele trei sfere ale evaluării proiectului: realizări/rezultate – proces/derulare -diseminare/implementareSfere şi aspecte ale evaluăriiAspecteMetode/instrumenteIndicatorievaluatoricantitativi calitativi interni externitimp/frecvenŃăMateriale de studiuPregătiriRealizările proiectuluiWebsiteMateriale pentrudiseminareStrategie deconştientizareConferinŃe,seminare, atelierede lucru etc.Altele:Altele:Întâlniri de proiectFaze de lucruProces şi derulareManagementultimpului/crizeiManagementul şicursul informaŃieiMunca de organizarepentru pregătiri,conferinŃe, atelierede lucru etc.Cooperare întreparteneriCooperare cuComisia EuropeanăAltele:RelevanŃa produselorDiseminare şi impactAcceptareaproduselor de cătreparteneri/ grupuriCantitatea şicalitateaactivităŃilordiseminateScenarii post-proiect(ex. DreptulProprietăŃiiIntelectuale)PotenŃialulsustenabilităŃii şifolosirea sustenabilăa produselorConferinŃe,seminare, atelierede lucru etc.Altele:Altele:Datorită importanŃei monitorizării şi evaluării continue a proiectului, următoarele principii-cheie artrebui evidenŃiate de către parteneri încă de la început:110

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnică ConveniŃi la nivel de grup cum vă veŃi monitoriza şi evalua proiectul şi cum ar trebui săarate mecanismul de monitorizare! ClarificaŃi ceea ce înseamnă evaluare şi promovaŃi-i beneficiile: unii parteneri nu vor fifoarte familiarizaŃi cu activităŃile de evaluare şi le-ar putea vedea cu suspiciune! AsiguraŃi-vă că toată lumea implicată înŃelege că evaluarea şi monitorizarea sunt esenŃialepentru a fi siguri dacă proiectul mai este sau nu pe drumul cel bun în orice stadiu de viaŃă alsău. Tot ele ajută şi la analiza locului unde se află problema într-un proiect şi ar trebui săfie baze pentru deciziile referitoare la cum să se continue proiectul în viitor. ClarificaŃi de la bun început ce informaŃii solicitaŃi de la parteneri, în ce format şi când!Unitatea 6.4.Sumarul unităŃiiObiectivePlanul de diseminare ÎnŃelegerea funcŃionării sale şi a necesităŃii diseminării Introducerea celor mai bune instrumente şi metode practice Discutarea criteriilor-cheie pentru o diseminare bună a unui proiect ÎnŃelegerea nivelurilor, perspectivelor şi a părŃilor diseminăriiLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să dezvoltaŃi o strategie de diseminare comprehensivă de la bunînceputul proiectului până la sfârşitul său Să definiŃi audienŃa-Ńintă pentru activităŃile de diseminare Să definiŃi cum să susŃineŃi rezultatele unui proiect la sfârşitulproiectuluiNiciun om nu este o insulă, în totalitatea sa; fiecare om este o bucată din Continent, o parte dinîntreg; dacă o fărâmă ar fi luată de mare, Europa s-ar împuŃina. (John Donne)Pregătire:Care credeŃi că ar putea fi realizările intangibile şi tangibileale unui proiect UE?De ce credeŃi că acordă Comisia europeană multă importanŃăactivităŃilor de diseminare?AscultaŃi / CitiŃi6.4.1. Propunere pentru activităŃi de diseminare şi exploatareRezultatele generate, lecŃiile învăŃate şi experienŃa câştigată de fiecare echipă de proiect ar trebuisă fie disponibile pentru cea mai vastă audienŃă posibilă.Mijloacele de bază prin care acest lucru poate fi făcut sunt activităŃile înfrăŃite de diseminare şiexploatare, cunoscute împreună şi sub numele de valorizare. Obiectivul lor cheie este de amaximiza impactul rezultatelor proiectului prin optimizarea valorii lor, consolidare impactului lor,transpunerea lor în diferite contexte, integrarea lor într-o cale sustenabilă şi folosirea lor activ însistemele şi practicile de la nivel local, regional, naŃional şi european.Diferitele categorii de rezultate pot cere diferite abordări pentru diseminare şi exploatare. Deexemplu, rezultatele tangibile, de pildă produsele, pot fi uşor demonstrate cu itemi, reprezentărigrafice şi mostre reale, în timp ce rezultatele intangibile, de pildă experienŃele, pot cere metodede demonstrare alternative, ca: rezultate măsurate, analiză a interviului şi programe deacreditare.111

În general, există multe posibilităŃi diferite formale şi informale, cât şi o uriaşă varietate demetode şi instrumente disponibile pentru a disemina proiecte UE, ca de exemplu evenimente,ateliere de lucru, seminare şi conferinŃe, website-uri speciale pentru diseminare 5 ; puteŃi creapostere, broşuri, pliante, logo-uri, website-uri, buletine informative, materiale video sau alteelemente promoŃionale; puteŃi (şi ar trebui) să folosiŃi mass-media (TV, radio, ziare, magazine etc.)… nu există limite. Totuşi, orice cale urmaŃi, nu uitaŃi niciodată să indicaŃi faptul că proiectuldumneavoastră este finanŃat de CE, indicaŃi mereu şi numărul proiectului şi logo-ul Programului EU.Scopul principal general al politicii proiectelor CE este acela de a exista o utilizare sustenabilă arealizărilor şi a rezultatelor proiectelor. Totuşi, nu înseamnă că produsele pot fi folosite gratuitnumai pentru că dezvoltarea lor a fost finanŃată de CE, şi sunteŃi îndreptăŃiŃi să păstraŃi Dreptuldumneavoastră al ProprietăŃii Intelectuale (DPI) dacă doriŃi acest lucru. În sfârşit, produseleproiectului dumneavoastră pot avea statute diferite, ca drepturi totale de autor, „câteva drepturirezervate”, dreptul de autor, dar şi domeniu public (niciun drept rezervat). În orice caz, acestaeste un aspect complex şi poate ar merita să consultaŃi nişte experŃi pentru a şti mai bine despre ceeste vorba.Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că planul puternic şi bine făcut al unei diseminări şiexploatări, implementabil de la bun începutul unui proiect, este o prioritate-cheie va fi foarteintens evaluat în timpul procesului de aprobare prin care va trece solicitarea dumneavoastră. Înacest sens, este recomandat să ştiŃi foarte bine în ce etapă a proiectului puteŃi disemina şiexploata, ce, cui şi cum.Tabelul de mai jos, bazat pe o listă din Manualul de proiecte LLP 2007, care prezintă posibileobiective ale unui proiect, v-ar putea ajuta în structurarea domeniilor de activitate, a obiectivelordiseminării, în alegerea metodelor şi instrumentelor, a potenŃialului grup-Ńintă etc.ProduseMetode, instrumente şimijloace de diseminareGrupuri-Ńintă ale diseminăriiTimpul/durata/frecvenŃadiseminării/implementăriirapoarte şi studiicomparativeeducaŃie inovativă şimodule de pregătirenoua programă şicalificărimaterial de ghidarepentru noi abordări şimetodologiieducaŃie online şimaterial de pregătire(e-learning)conferinŃe şievenimente culturaleseminare, dezbaterişi simpozioane5 Ca de exemplu, baza de date pentru proiectele ADAM (www.adam-europe.eu) Leonardo da Vinci sau asociaŃia non-profitReŃeaua Europeană pentru Transferul Exploatării Rezulatelor unui proiect UE (E.N.T.E.R.); www.enter-network.eu.112

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnicăMetodeîmbogăŃireacunoştinŃelorparticipanŃilor despreun anumit domeniusau subiectprocese şimetodologii decooperareMetode, instrumente şimijloace de diseminareGrupuri-Ńintă ale diseminăriiTimpul/durata/frecvenŃadiseminării/implementăriilecŃii managerialeînvăŃate şi priceperischimb de idei şibune practiciExperienŃeexperienŃa câştigatăde partenerii deproiect înmanagement şipreluarea departeneriatetransnaŃionaleexperienŃa câştigatăindividual, ex. dinperioadele demobilitateschimbul deexperienŃă şi cele maibune practici prinstabilirea de reŃeleMetode, instrumente şimijloace de diseminareGrupuri-Ńintă ale diseminăriiTimpul/durata/frecvenŃadiseminării/implementăriiLecŃii de politicăsintetizare, dintotalitateaexperienŃelor, aproiectelor din cadrulunui program sau dinproiectele individualecare sunt mai alesinovatoare saueficientefeedback pentruelaborarea de politicide informare; ex. îndomeniul ÎnvăŃării petot parcursul vieŃii încadrul Comisiei şi încadrul statelormembreMetode, instrumente şimijloace de diseminareGrupuri-Ńintă ale diseminăriiTimpul/durata/frecvenŃadiseminării/implementăriiCooperare UEparteneriateeuropene noi sauextinseîmpărtăşiretransnaŃională deexperienŃe şi celemai bune practiciMetode, instrumente şimijloace de diseminareGrupuri-Ńintă ale diseminăriiTimpul/durata/frecvenŃadiseminării/implementăriidialog şi cooperareinter-culturalănoi dialoguri şiparteneriate întreŃările UE şi non-UE113

Unitatea 6.5.Sumarul unităŃiiObiectiveBugetul proiectului Stabilirea titlurilor, a categoriilor şi a sumelor forfetare ale bugetelor ÎnŃelegerea modalităŃii de a crea o legătură între un buget şi un plan deproiect şi activităŃile partenerului ÎnvăŃarea modalităŃii de calculare corectă a unui proiect Posibilitatea de a distinge între buget dinamic şi staticLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să faceŃi distincŃie între titluri, categorii şi sume forfetare Să legaŃi bugetul de planul de proiect şi de activităŃile partenerului Să calculaŃi corect un planUn buget este doar o metodă de a-Ńi face griji înainte de a cheltui bani, dar şi după. (Anonim)Pregătire:La fiecare întâlnire de proiect vorbim despre aspecte financiare, de faptacordăm cam jumătate din timpul nostru acestor chestiuni. Chiar şipartenerii noştri cer cu regularitate mai multe informaŃii despre costurieligibile, plăŃi, rapoarte etc. (Coordonatorul unui proiect Comenius)Cum credeŃi că pot fi evitate astfel de situaŃii inconveniente şi periculoase?6.5.1. Planificarea şi cadrul bugetarAscultaŃi / CitiŃiÎn funcŃie de programul sau acŃiunea pentru care aplicaŃi, trebuie să calculaŃi un buget estimatfolosind cadre şi formulare oferite de oferite de CE. Metodele de bugetare pot varia de la unprogram la altul, dar, de fapt, există două concepte de bugete diferite:buget funcŃional: acest buget conŃine detaliile estimate ale tuturor cheltuielilor şiveniturilor planificate, clasificate sub diferite denumiri, ca personal, transport şisubzistenŃă, echipament, subcontractare sau alte costuri. Când depuneŃi o propunere,trebuie să oferiŃi CE un plan financiar detaliat cu toate datele în parte pentru cheltuieli (deobicei, incluzând costuri pentru fiecare zi de lucru a fiecărei organizaŃii partenere, fiecarepagină de tradus, fiecare călătorie ce trebuie făcută etc.).Un astfel de buget necesită, de obicei, multă experienŃă şi efort pentru a fi calculat, dar şipentru a fi administrat.buget de sumă forfetară: În acest caz, bugetul este calculat prin sume forfetare definiteplătite pe baza utilizării itemilor definiŃi (ex. o anumită sumă pentru fiecare kilometruparcurs sau pentru fiecare zi de lucru petrecută la un eveniment de proiect etc.).Câtă vreme bugetele de sume forfetare nu depăşesc cheltuielile detaliate, efortul şiexperienŃa necesară pentru calcularea şi administrarea lor este mult mai mică.Totuşi, trebuie să fiŃi conştienŃi de faptul că ambele bugete sunt înŃelese de CE ca estimări,plăŃile finale fiind făcute numai pe baza cheltuielilor reale sau a elementelor folosite înmod real în ceea ce priveşte implementarea proiectului.114

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnicăCercetaŃi / DiscutaŃiCalcularea bugetelor este întotdeauna o problemă delicată când se pregăteşte solicitarea unuiproiect şi există întotdeauna două provocări serioase legat de acest aspect: a) calcularea bugetuluişi b) administrarea bugetului (contabilitate, declaraŃia costurilor, plăŃi etc.).Vestea bună este că în documentele pentru solicitare vi se oferă, de obicei – mai mult sau mai puŃin– instrucŃiuni detaliate, dar şi un instrument de calcul (fişier word sau excel), ambele putând fidescărcate de pe website-ul programului!Acum, vă rugăm căutaŃi pe website-uri următoarele programe şi încercaŃi să găsiŃi toatedocumentele şi informaŃiile relevante în legătură cu bugetarea unuia) proiect LLP/Grundtvig/Multilateralb) PEC/CetăŃeni activi pentru Europa/Măsura 1.1. Proiectul de înfrăŃire a oraşelorComparaŃi între voi cadrele financiare şi instrumentele de calcul bugetare şi discutaŃi avantajele şidezavantajele, şansele şi riscurile în legătură cu calcularea şi administrarea lor!CetăŃeni Activi pentru Europa/ÎnfrăŃireaProiect Grundtvig/MultilateralOraşelorAvantaje/şanseAvantaje/şanseDezavantaje/riscuriDezavantaje/riscuriDupă ce aŃi consultat aceste documente, poate aŃi găsit expresii şi termeni tehnici cu care nusunteŃi familiari pe deplin. Totuşi, câtă vreme o competenŃă a nivelului de terminologie estecrucială când lucraŃi cu fonduri UE, vă rugăm, încercaŃi să explicaŃi următoarele expresii (sunteŃiliberi să folosiŃi orice sursă necesară!):Termencosturi eligibile / non-eligibilecosturi directe/ indirecte(cum să vă ocupaŃi de) venituri(scutirea de) Taxa pe Valoare Adăugată(TVA)(procentul de) co-finanŃare(procentul de) contribuŃie proprie/autofinanŃarePlafonul ratelor zilniceReguli de pre-finanŃare (parŃială)TranşeExplicaŃiePlata finalăAltele: ______________________________Altele: ______________________________115

Indicii pentru activităŃi suplimentare în sprijinul implementării proiectului• PlanificaŃi o sesiune de gătit comună în care să pregătiŃi cu întregul grup câteva preparatespecifice din diferite Ńări UE. ÎnŃelegeŃi această sarcină mai ales ca pe o provocare demanagement al proiectului, pe care va trebui să o depăşiŃi prin aplicarea cunoştinŃelor şiabilităŃilor pe care tocmai vi le-aŃi însuşit în acest modul. 6 În acest sens,• CădeŃi de acord asupra cadrelor cantitative şi calitative (Când, unde şi ce trebuie gătit?Există o limită financiară? Ar trebui să fie cineva invitat? etc.)• DefiniŃi activităŃile şi împărŃiŃi-le între participanŃi• CădeŃi de acord asupra unui plan de timp şi de buget• Nu uitaŃi evaluarea şi poate chiar diseminarea activităŃilor• Altele ….• DistracŃie plăcută şi – bon appétit!• Din nou, folosiŃi oportunităŃile de a părăsi sala de curs (ex. pentru a vizita un grup deproiect UE în timp ce lucrează) sau de a aduce persoane din afara grupului dumneavoastrăde studiu, cât de des posibil (ex. manageri de proiecte experimentaŃi, reprezentanŃi aibirourilor de programe UE sau ale punctelor de informare din regiunea dumneavoastră etc.)• Nu uitaŃi să lucraŃi şi să învăŃaŃi cât mai creativ şi mai activ posibil şi să folosiŃi orice sursămedia necesară şi rezonabilă.ReferinŃe şi alte surse utile pentru informarea continuăBienzle, Holger (Ed.) (2002): A Survival Kit for European Project Management. Sfaturi pentru Coordonatorii ProiectelorCentralizate Socrates. A II-a ediŃie: Viena. Büro für Europäische Bildungskooperation/SOKRATES.Dezvoltarea DG (2004): Linii directoare pentru ciclul de proiecte de management. Volumul 1. pp. 158. Brussels.Directoratul General pentru EducaŃie şi Cultură (2009): Proiecte de voluntariat pentru vârstnici Grundtvig – Sfaturi şi resursepentru un proiect bun pp. 11-12. Brussels.Directoratul General pentru EducaŃie şi Cultură: Planul etapei a 5-a a UE pentru diseminare şi exploatare. Brussels.Directoratul General pentru Ocuparea forŃei de muncă, afaceri sociale şi şanse egale (2005): Ghid EQUAL despre cooperareatransnaŃională 2004-2008; ComunităŃile europene.ECOTEC Cercetare & Consultare Ltd, LLP AgenŃia NaŃională UK (2007): Să învăŃăm împreună – cum să munciŃi eficient cupartenerii şi să ajungeŃi cei mai buni din proiectul vostru european. Birmingham.Forumul despre parteneriate şi guvernare locală (2006): Parteneriate de succes - Ghid. OECD LEED Editor.AgenŃia NaŃională Leonardo UK (2003): Note de orientare pentru parteneriate transnaŃionale pentru proiecte Leonardo daVinci. Londra.Sida – Unitatea de dezvoltare a metodelor (2003): Abordarea cadrului logic. Editura Sverige.Unitatea de sprijin egal al MB (2006): TransnaŃionalitate – ghid pentru dezvoltarea parteneriatelor. Birmingham.Unitatea de sprijin egal al MB: Managementul unui ciclu de proiect şi pachetul cu instrumente pentru cadrul logic. Londra.http://creativecommons.org/abouthttp://crm.formez.it/crm/ricerca_partner/index.php(Bază de date pentru căutare de parteneri la nivelul UE şi în întreaga lume pentru UE/proiecte internaŃionale)http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/index_it.html(Directoratul General pentru EducaŃie şi Cultură al Comisiei)http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/valorisation/index_en.htmlhttp://ec.europa.eu/employment_social/equal/about/key-doc_en.cfm(ghiduri metodologice)http://ec.europa.eu/ploteus(PLOTEUS - Portal despre OportunităŃile de învăŃare în tot spaŃiul european)http://partbase.programkontoret.se(Bază de date uşor de folosit pentru a găsi parteneri în alte Ńări europene pentru a asista la implementarea GRUNDTVIG)www.bond.org.uk(ReŃea a peste 280 de organizaŃii de voluntariat din UK care lucrează în dezvoltarea internaŃională şi dezvoltareaeducaŃiei)www.enter-network.eu(ReŃeaua europeană pentru transferul şi exploatarea rezultatelor proiectelor UE – E.N.T.E.R.)www.europe-at-work.eu(website-ul proiectelor UE pentru muncitorii de la companii şi din UE)6 În cazul în care sunteŃi în pană de reŃete, puteŃi găsi inspiraŃie în Europa Găteşte la Lucru, o carte de bucate dezvoltatăîntr-un alt proiect UE pentru gătitul internaŃional la cantine; scrisorile sunt din Austria, Danemarca, Spania, FranŃa,România, Olanda, Malta şi Regatul Unit ; sunt uşor de preparat – şi gustoase! (observaŃi, vă rugăm, secŃiunea descărcări pewww.europe-at-work.eu)116

Modul 6 – Arta de a scrie o propunere de proiect de succes I: Partea tehnicăwww.eurodesk.org/edesk/EUToolbox.do?go=7(lista cu baza de date pentru căutarea de parteneri europeniwww.evaluate-europe.netwww.languages.dkwww.leonardo.org.uk/partnersearch(AgenŃia NaŃională a MB Baza de date pentru căutarea de parteneri (BCP) pentru LLP)www.mdf.nl/en/training(Biroul pentru pregătire şi consultanŃă managerială din Olanda)www.pcm-group.com/pcm(Compania de pregătire şi consultanŃă din Belgia)www.peermentor.bdf.es/Not_catalogo.asp?idioma=1&home=2www.spokenspaces.eu117

Modul 7: Cum să implementaŃi cu succes un proiectMichael Schwaiger (AUXILIUM/AT)Unitatea 7.1.Sumarul unităŃiiObiectiveConsiderente înainte de a începe munca unui proiect Principalele considerente în faza de început a unui proiect ÎnŃelegerea structurilor contractuale şi impactul lor în stilurile demanagement al proiectului Definirea părŃilor implicate într-un proiect finanŃat de UE Legi şi ordinele nescrise în managementul proiectului UE Lista de verificare a cerinŃelor când începeŃi scrierea unui proiect UELa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să aveŃi un stil potrivit de management în acord cu poziŃiadumneavoastră contractuală Să vă ajustaŃi stilul managementului de proiect pentru a satisfaceaşteptările părŃilor implicate în proiectul dumneavoastră Să identificaŃi şi să cădeŃi de acord asupra unui set de standarde decalitate, promiŃătoare, relevante pentru succesul managementului deproiect AsiguraŃi-vă că cele mai importante pre-condiŃii şi standard de calitatesunt îndeplinite corect din faza de început a proiectuluiPrimii 90% dintr-un proiect ocupă 90% din timp. Ultimii 10% ocupă ceilalŃi 90%. (Necunoscut)Pregătire:O discuŃie la nesfârşit în managementul de proiectinternaŃional este despre stilul general de management:Un proiect ar trebui să fie condus de un partener(promotorul sau coordonatorul) mai mult sau mai puŃinimplicat sau ar trebui administrat de întregul parteneriat,în principal bazat pe decizii demografice?Care sunt avantajele şi dezavantajele fiecărui stil? Cefactori-cheie ar putea influenŃa decizia referitoare laalegerea stilului? Ce credeŃi că ar fi cel mai bine? Cum aŃidori să conduceŃi un proiect?AscultaŃi /CitiŃi / DiscutaŃi/ExersaŃi7.1.1. Stiluri de management de proiect şi aranjamente orientate către grupurile-ŃintăÎntrebările de mai sus par a avea răspunsuri foarte simple – dar nu e deloc aşa. Managementulproiectului este o chestiune foarte complexă, desfăşurându-se la mai multe niveluri în acelaşi timp,schimbându-şi trăsăturile şi concentrându-se în funcŃie de punctele de vedere ale persoanelor careobservă proiectul, fiind însuşit de mai mulŃi alŃi parteneri, care reprezintă diferite interese şisolicitări. Nu în ultimul rând, managementul proiectului este foarte mult determinat din punctul devedere cultural şi social! Hannu Raittila, un scriitor finlandez a creat un roman foarte simpaticintitulat Canal Grande, în care un grup de ingineri finlandezi călătoresc în VeneŃia pentru a sprijinicolegii italieni în construcŃia de diguri pentru a preveni inundarea permanentă a VeneŃiei. Cele douăcăi diferite de abordare a acestei sarcini în managementul proiectului aplicat cauzează un intensconflict cultural, care nu va fi doar baza unei poveşti foarte amuzante şi comice – ci şi o foarte finăobservaŃie a neînŃelegerilor, a obstacolelor şi a confuziilor provocate de diferitele perspective,abordări, puncte de vedere şi metode de rezolvare determinate de mediul culturale şi social.118

Modul 7 – Cum să implementaŃi cu succes un proiectTotuşi, acest lucru nu se întâmplă numai în poveşti fictive, ci şi în viaŃa de zi cu zi. Ca un scurtexerciŃiu, vă rugăm imaginaŃi-vă următoarea situaŃie: SunteŃi managerul unui hotel de top, cu 20 depaturi, din oraşul dumneavoastră şi un grup de oaspeŃi a rezervat întregul hotel pentru un sfârşit desăptămână. Pentru duminică, oaspeŃii dumneavoastră v-au rugat să organizaŃi o „după-amiază dedivertisment” în oraş, inclusiv o „cină cu surprize”. Niciunul dintre oaspeŃii dumneavoastră nu aufost vreodată în acest oraş, iar banii nu par a fi o problemă. Singura lor pre-condiŃie este că dorescsă fie implicaŃi activ în munca de pregătire, dar şi în implementarea activităŃilor după-amiezii.Vă rugăm concepeŃi o agendă pentru oaspeŃii dumneavoastră, începând cu 13.00 pm, folosindurmătorul format:Timp ActivităŃi Cum să implicaŃi oaspeŃii Permis/Interzis•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••Înainte de a începe, selectaŃi unul din „grupurile de oaspeŃi” prezentate mai jos şi creaŃi agendacât mai potrivit posibil:• Elevi de şcoală (în vârstă de 8-10 ani) care au câştigat aceasta ca premiu întâi la concursulnaŃional de lectură, sponsorizat de Ministerul EducaŃiei din Ńara dumneavoastră• Un grup de emigranŃi evrei care au părăsit oraşul dumneavoastră în urmă cu vreo 60 de anişi s-au întors pentru o vizită pentru prima dată de atunci• Un grup de tineri germani care trebuie să treacă printr-un program de dezalcoolizare• Un grup de călugăriŃe spaniole din Ordinul Sfintei Treimi• Un grup de proiect transnaŃional pentru cursanŃi vârstnici din 10 Ńări europene diferite, carelucrează la CetăŃenia Activă Europeană.AŃi avut impresia că profilul, imaginea şi stereotipia fiecărui grup-Ńintă a determinat aranjamenteleagendei dumneavoastră?Când aŃi implementat acest exerciŃiu în alte Ńări ale UE aŃi ajuns la rezultate diferite (exceptândatracŃiile turistice diferite din fiecare oraş)? Ce puteŃi deduce din acest exerciŃiu pentru planuriledumneavoastră de proiect?119

AscultaŃi /CitiŃi / DiscutaŃi/ ExersaŃi7.1.2. PărŃile unui proiect UEUnul din secretele unui management de proiect de succes este arta de a satisface cât mai multepărŃi posibile la cel mai înalt nivel posibil. Dificultatea apare în identificarea tuturor părŃilorimportante implicate de-a lungul desfăşurării proiectului, de a pune interesele şi solicitările lor înlegătură reciprocă şi de a găsi o cale de a-i satisface corespunzător.Unele dintre părŃi sunt mai uşor de identificat, altele mai greu. Nici interesele şi solicitările lor nusunt întotdeauna uşor de aflat. Ca exerciŃiu, vă rugăm să vă gândiŃi la proiectul AESAEC, de-a lunguldesfăşurării acestui curs de pregătire. Cine credeŃi că sunt părŃile? Care sunt interesele lor şi cumpot fi ei făcuŃi fericiŃi?PărŃile proiectelor UE, folosind exemplul proiectului AESAEC:______________________În cazul în care aveŃi deja un proiect sau o idee de proiect – cine sunt părŃile proiectuluidumneavoastră şi cum pot fi satisfăcute interesele şi solicitările lor?AscultaŃi /CitiŃi / DiscutaŃi7.1.3. RelaŃiile contractuale şi posibilul lor impact asupra managementului de proiectUnele din părŃile principale ale proiectelor UE sunt legate unele de altele chiar şi prin relaŃiicontractuale. De obicei, acest lucru include organismul de finanŃare (Comisia Europeană, EACEA,AgenŃiile NaŃionale etc.), promotorul sau beneficiarul (partenerul de conducere) şi partenerul(ii)de proiect. Cel puŃin relaŃia dintre organismul de finanŃare şi promotor este întotdeauna stabilităprin contracte standardizate oferite de CE şi este puŃin de discutat pe ele, dar şi partenerul(ii) şipromotorul pot fi legaŃi unii de ceilalŃi prin înŃelegeri scrise mai mult sau mai puŃin standardizate.120

Modul 7 – Cum să implementaŃi cu succes un proiectÎn general, există trei tipuri diferite de relaŃii contractuale, acestea pot să aibă loc între ele, darpot influenŃa şi stilul dumneavoastră de management 7 al proiectului:1. Structura SandwichPromotor, P 1P 2 P 3 … P nCE este în relaŃie contractuală numai cupromotorul proiectului (Partener 1), şi toateresponsabilităŃile, drepturile şi datoriileprivitoare la întreaga implementare a proiectuluise stabilesc numai între aceste două părŃi.Aceeaşi relaŃie contractuală există întrepromotor şi toŃi ceilalŃi parteneri de proiect (P2,P3, …), cuprinzând drepturile şi datoriile fiecăruipartener din proiect. Important este faptul că nuexistă nicio relaŃie contractuală între CE şipartenerii individuali ai proiectului.Exemple: Proiectul Multilateral şi de reŃea dinProgramul de învăŃare pe tot parcursul vieŃii.2. Structura Primus inter paresPromotor, P 1 P 2 P 3 … P nCE stă în relaŃie contractuală directă cu toateorganizaŃiile implicate în proiect (promotor şiparteneri), şi sarcinile, drepturile şi datoriilefiecărei organizaŃii se stabilesc între direct cuCE (în cea mai mare parte reprezentată dediferite agenŃii naŃionale). În această structură,chiar şi promotorul poate conduce proiectul, decele mai multe ori, dar nu este legat departeneri printr-o înŃelegere contractuală.Exemple: Parteneriatele de învăŃare Grundtvigşi Leonardo3. Structura Unul pentru ToŃiPromotor, P 1P 2 P 3 … P nAici, CE stă din nou în relaŃie contractualănumai cu promotorul proiectului, darpromotorul nu este neapărat legat departenerii de proiect printr-un contract.Promotorul este responsabil numai în faŃa CEpentru ca proiectul să fie implementat cusucces, conform regulilor programului. Cumcontribuie partenerii la proiect, cum esteîmpărŃit bugetul sau ce se întâmplă când aparprobleme între partenerii grupului de proiectetc., oficial, nu este specificat în scris (darpoate Ńine de negocieri şi înŃelegeriindividuale).Exemple: Proiectele de mobilitate Leonardo,ÎnfrăŃirea de oraşe ExersaŃi7 Nu există o terminologie oficială pentru structurile introduse alăturat; toate denumirile folosite aici sunt create de autorşi, ca atare, nu sunt cunoscute în mod obişnuit.121

Cum credeŃi că pot influenŃa aceste structuri abordările managementului de proiect, mai ales dinpunctul de vedere al promotorului? Cum se schimbă drepturile, datoriile, responsabilităŃile, riscurileetc.? Pot avea aceste structuri influenŃă asupra stilurilor de management? De ce?Următorul model vă poate fi util în discutarea acestei probleme dificile:Primus interSandwichUnul pentru toŃiNivelul …… responsabilităŃii promotoruluifaŃă de CE… responsabilităŃii promotoruluifaŃă de parteneri… presiunii pe care UE o poateexercita direct asupra promotorului… presiunii pe care UE o poateexercita direct asupra partenerilor… presiunii pe care promotorul opoate exercita direct asuprapartenerilor… posibilităŃii partenerilor de a-şiproteja interesele faŃă de promotorscăzut înalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 – 7scăzut înalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 – 7scăzut înalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 – 7scăzut înalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 – 7scăzut înalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 – 7scăzut înalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 – 7paresscăzutînalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7scăzutînalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7scăzutînalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7scăzutînalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7scăzutînalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7scăzutînalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7scăzutînalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7scăzutînalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7scăzutînalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7scăzutînalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7scăzutînalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 7scăzutînalt1 – 2 – 3 – 4 – 5 – 6 - 77.1.4. Indicii şi precondiŃii înainte de a începe un proiectAscultaŃi /CitiŃi / DiscutaŃiChiar dacă cadrele unor managemente de proiecte (responsabilităŃi legale, fluxul banilor,administrarea şi documentaŃia cheltuielilor etc.) sunt stabilite prin contracte scrise, influenŃa lor înimplementarea unui proiect de succes nu trebuie supraestimată.Destul de des, legile şi regulile nescrise sunt adevăratele determinante ale comunicării de succes,ale fluxului informaŃiei, ale dezvoltării muncii, ale interacŃiunii sociale şi ale unui parteneriatbun. Multe dintre ele se bazează pe aşa-numitele abilităŃi fine, competenŃe sociale şiinterculturale şi inteligenŃă, experienŃă şi capacităŃi personale, care sunt cu greu de dobândit lapropunere. Totuşi, dorim să profităm de această oportunitate pentru a vă oferi câteva indiciigenerale şi câteva considerente de bază înainte de a începe munca la proiectul dumneavoastră.AsiguraŃi-vă că ştiŃi toate cadrele şi regulile legale relevante (stipulări contractuale, buget,flux al banilor, rapoarte etc.) ale programului de la care aŃi fost finanŃat – CE – cum, de altfel, şipartenerii dumneavoastră se aşteaptă să vă aprecieze această competenŃă!ContactaŃi-vă din timp ofiŃerul personal de proiect (responsabilul din partea finanŃatorilorproiectului dumneavoastră) pentru a face cunoştinŃă şi pentru a discuta chestiuni relevante aleproiectului dumneavoastră. Nu vă fie teamă, de obicei aceste persoane sunt foarte drăguŃe şi vă potajuta, iar interesul lor principal este implementarea cu succes şi fără complicaŃii a proiectului – câttimp sunteŃi pe aceeaşi parte a baricadei, puteŃi lucra ca o echipă.StabiliŃi cu parteneriatul o structură tehnică de comunicare eficientă şi de încredere (prinemailuri, telefon, skype, întâlniri cu grupul de proiect etc.). ToŃi partenerii trebuie să aibă acces laaceste instrumente şi trebuie să le folosească! LuaŃi în consideraŃie, vă rog, şi punctele forte şislabe ale acestor instrumente – şi încercaŃi să le controlaŃi proactiv (ex. emailurile sunt o caleexcelentă de a transmite rapid informaŃii cât mai multor persoane în acelaşi timp, dar pentru arezolva o problemă sau o neînŃelegere, un telefon personal este o alegere mai bună).122

Modul 7 – Cum să implementaŃi cu succes un proiectBineînŃeles, şi partea socială a sistemului dumneavoastră de comunicare are o foarte mareimportanŃă, în acest sens trebuie demonstrat că fiecare partener este tratat cu respect şi încrederereciprocă – acest lucru ajunge, de cele mai multe ori, la promotor! Cu toate că nu este nici posibil,dar nici rezonabil să vă bazaŃi toate activităŃile din proiect pe procesul democratic de luare adeciziilor, în cadrul unui parteneriat este indispensabilă cooperarea şi înŃelegerea extinsă. În cazulîn care cineva doreşte să patroneze comportamentele, vocile de comandă şi dorinŃa scăzută amuncii de echipă, e mai bine să nici nu începeŃi un proiect UE!RespectaŃi cererile şi diversitatea culturală, naŃională, socială, etică, religioasă, istorică şiindividuală şi fiŃi sensibili în ceea ce priveşte subiectele fierbinŃi din acest context. În zilelenoastre, aceste capcane de management par să scadă datorită unei mai mari deschideri şi acompetenŃei interculturale a societăŃii europene în general. Cu toate acestea, gândiŃi-vă de douăori înainte de a răsfăŃa vegetarienii cu tone de carne la cină, înainte de a le explica oaspeŃilor dinBilbao sau Belfast cum să se ocupe cel mai bine de situaŃiile mişcărilor separatiste, sau înainte de a-i întreba pe cei din Scandinavia dacă într-adevăr are rost să aleagă atât de multe femei înparlament.AsiguraŃi-vă, de asemenea, că toŃi partenerii – cel puŃin persoanele de contact de bază –vorbesc limba convenită a proiectului (deseori engleză, dar poate fi orice altă limbă pe care oalegeŃi) la un nivel adecvat! FiŃi conştienŃi de faptul că este extrem de dificil să te ocupi de unproiect dacă această precondiŃie nu este prezentată (şi poate fi şi foarte costisitor!)!FiŃi conştienŃi de faptul că partea de conŃinut a proiectului dumneavoastră (dezvoltareaprodusului, organizarea activităŃilor de mobilitate etc.) este numai o latură a proiectuluidumneavoastră, dar nu trebuie uitate nici diseminarea şi nici activităŃile de evaluare. Nu există altăcale decât să vă ocupaŃi de ele simultan – aşa că fiŃi pregătiŃi pentru asta!Fără îndoială, managerul de proiect este unul din jucătorii-cheie în cadrul unui grup deproiect. În acest sens, o astfel de poziŃie trebuie să dispună de un personal atent selectat, de lacare nu se cere altceva decât abilităŃi manageriale de proiect corespunzătoare, inteligenŃăinterculturală şi socială, cunoştinŃe metodologice, competenŃe IT, flexibilitate şi mobilitate,înŃelegere de bază a bugetării şi administrării, o idee generală despre conŃinutul proiectului,abilităŃi lingvistice (străine) adecvate, capacitatea de a scrie rapoarte de succes etc. Dacă nu esteposibil să se găsească o singură persoană cu acest profil, sarcinile şi responsabilităŃile pot fiîmpărŃite şi între două sau mai multe persoane din proiect.Pe durata proiectului, sute, dacă nu mii de pagini, documente, informaŃii, facturi, imaginietc. se pot aduna grămadă pe biroul dumneavoastră. Este crucial să aveŃi permanent o imagine deansamblu structurată asupra tuturor acestor materiale, deoarece ele determină bunul mers alproiectului şi reprezintă baza tuturor rapoartelor înaintate CE. În acest sens, asiguraŃi-vă de la bunînceput că folosiŃi o documentare cu care operaŃi eficient şi uşor şi aveŃi un sistem de evidenŃăelectronic, dar şi unul pe suport de hârtie.DeschideŃi-vă proiectul către public de la bun început! ÎncercaŃi să stabiliŃi o reŃea deexperŃi şi participanŃi naŃionali şi/sau transnaŃionali care sunt interesaŃi de proiectuldumneavoastră şi care vă pot sprijini într-un fel sau altul (ca de exemplu bani suplimentari, acces lainformaŃie, grupuri-Ńintă, priceperi, alte reŃele etc.). ImplicaŃi-i în activităŃile proiectuluidumneavoastră cât mai mult posibil – veŃi vedea că este în favoarea tuturor!123

ExersaŃiPregătiŃi? – START!Listă de verificare pentru începerea proiectului!NeîndeplinitÎn cursÎndeplinitToate reglementările şi regulile programului sunt cunoscuteToŃi partenerii sunt informaŃi despre aprobarea solicitării, au confirmat că suntparteneri în acest proiect şi au nominalizat o persoană de contactS-a căzut de acord referitor la o limbă corespunzătoare proiectului şi nu se aşteaptăbariere lingvistice majoreV-aŃi contactat ofiŃerul de proiect şi sunteŃi dornici să cooperaŃi cu el/ea adecvatde-a lungul desfăşurării întregului proiectProcedura contractuală dintre promotor şi CE s-a terminat deja cu succes sau estepe calea cea bunăProcedura contractuală dintre promotor şi partener s-a terminat deja cu succes saueste pe calea cea bunăProiectul este administrat de o persoană care are competenŃe, abilităŃi şi pricepericorespunzătoare pentru a-l face de succesStructura de comunicare eficientă şi de încredere este deja stabilită, iar parteneriise pot contacta reciprocParteneriatul cunoaşte partea de conŃinut al proiectului (obiective, scopuri, grupuri-Ńintă etc.)Parteneriatul cunoaşte partea de management al proiectului (plan de lucru, buget,raportare şi documentare etc.)Parteneriatul cunoaşte strategia de diseminare şi de evaluare a proiectuluiNu există indicii că primele sarcini ale proiectului nu pot fi implementate după cums-a aşteptatEste stabilit un sistem de evidenŃă cu care se operează eficient şi uşor (electronic şipe suport de hârtie)Există o dorinŃă de bază de a face deschis proiectul cât mai multor persoane,organizaŃii, organisme, părŃi interesateExistă un fel de scenariu pentru perioada ulterioară finalizăriiproiectului(sustenabilitate)Cei mai mulŃi dintre parteneri sunt convinşi în continuare că ideea de a face acestproiect a fost una briliantăAltele:Altele:Altele:Altele:Înainte de a vă începe proiectul trebuie să verificaŃi dacă sunteŃi practic pe partea sigură! PuteŃi fisiguri de acest lucru, dacă cea mai mare parte a luminilor este VERDE (este minunat dacă sunttoate – dar să fie cel puŃin jumătate!) şi niciuna nu este ROŞIE! În acest caz: PregătiŃi? START! – şidistracŃie plăcută cu proiectul dumneavoastră!124

Modul 7 – Cum să implementaŃi cu succes un proiectUnitatea 7.2.Sumarul unităŃiiObiectiveÎntâlnirile de proiect şi vizitele internaŃionale ÎnŃelegerea spiritului şi principalelor scopuri ale întâlnirilor de proiectetransnaŃionale Luarea în consideraŃie a elementelor-cheie şi a ritmului de lucru când sepregăteşte şi se implementează o întâlnire Instrumente şi mijloace pentru pregătirea şi implementarea întâlniriiLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să planificaŃi, să proiectaŃi şi să implementaŃi cu succes o întâlnire deproiect transnaŃional sau vizite transnaŃionale de durată Să hotărâŃi ce instrumente şi mijloace sunt necesare în acest scop Să folosiŃi întâlnirile de proiecte transnaŃionale ca un instrumentstrategic puternic al managementului de proiect UE modernÎntâlnirea înseamnă un început – A rămâne împreună înseamnă un progres – A munci împreunăînseamnă success. (Henry Ford)Pregătire:VizitaŃi www.bpb.de/fsd/europapuzzle/puzzle_flash1.html, unde puteŃialcătui UE Ńară cu Ńară. Dacă doriŃi, faceŃi un concurs în grupuri mici, cineeste mai rapid şi cine are nevoie de încercări mai puŃine. Vă rugăm sădiscutaŃi şi cu ce Ńară v-ar plăcea să faceŃi un proiect şi de ce.7.2.1. Întâlnirile de proiect – indicii şi aranjamente practiceAscultaŃi /CitiŃi / DiscutaŃiUna din cele mai mari provocări în managementul proiectelor UE este sarcina relaŃiei la distanŃădintre parteneri. Ştiind cât de greu este uneori să cooperaŃi cu persoanele aflate chiar înorganizaŃia dumneavoastră, vă puteŃi imagina ce se poate întâmpla cu partenerii voştri aflaŃi la sutede kilometri depărtare de dumneavoastră. BineînŃeles, există şi momente când vă vedeŃi cupartenerii (în principal la întâlnirile de proiect, în vizitele bilaterale), şi este foarte important săfolosiŃi aceste etape cât mai bine posibil pentru chestiunile de management – aşadar, trebuietratate, pregătite şi implementate cu mare acurateŃe şi grijă!Planificarea şi implementarea unei întâlniri de proiect sau a unei vizite bilaterale este un proiect înproiect, urmând aceleaşi reglementări şi acelaşi ritm. Filosofând, putem spune că din anumitepuncte de vedere managementul de proiect seamănă mai curând cu un puzzle: există mai multepiese individuale care la început nu prea au sens, dar la sfârşit – aşezate corect – oferă imagine ocompletă. În cazul nostru, imaginea este o întâlnire de proiect, iar piesele sunt următoareleelemente-cheie:Stabilirea datei de întâlnireÎntâlnirile şi vizitele trebuie fixate cât mai devreme posibil (cu o jumătate de an înainte estestandard) şi niciodată schimbate o dată ce au fost fixate! Notă: Găsirea unei date potrivite poate fimai greu decât pare, pentru că trebuie respectat programul fiecărui partener, sărbătorile naŃionaleale tuturor Ńărilor implicate, orarul fiecărui proiect etc.Alegerea Ńării/ gazdei organizatoareDe obicei, prima întâlnire are loc în Ńara promotorului, iar partenerii vor organiza apoi, pe rând,următoarele întâlniri. Dacă aveŃi mai multe Ńări decât întâlniri, poate fi delicat unde să aibă locîntâlnirile şi unde nu. Oricum decideŃi, asiguraŃi-vă că locul întâlnirii dumneavoastră este în acord125

cu tema proiectului, că reflectă diversitatea culturală a Europei şi dimensiunea geografică şi nusuprasolicită munca organizaŃiei-gazdă. De vreme ce această problemă trebuie deja stabilită cândse scrie solicitarea, discutaŃi-o deschis şi cinstit cu partenerii dumneavoastră.Stabilirea de obiective clare pentru întâlnireAr trebui să ştiŃi de ce este necesară această întâlnire (exceptând faptul că „planul proiectuluispune aşa”) şi care sunt obiectivele şi intenŃiile dorite. Trebuie să aveŃi o imagine clară despre ceeace trebuie să fie diferit după întâlnire faŃă de ceea ce a fost înainte - social, financiar, cu privire laconŃinut şi dezvoltare etc.?ParticipanŃii şi celelalte persoane implicateBineînŃeles, partenerii de proiect sunt cei mai importanŃi participanŃi la întâlnirea de proiect, totuşipentru a face dintr-o întâlnire o întâlnire de succes, ar fi util şi poate chiar necesar să implicaŃi şialŃi experŃi, părŃi, presă etc.Durata întâlniriiSecretul este de a defini factorii relevanŃi, ca timp de lucru, timp de recuperare sau activităŃisociale, timp de călătorie, resurse disponibile (bani, camere de hotel, locaŃii etc.) şi să le aşezaŃiîntr-un cadru temporal potrivit. În zilele noastre, media întâlnirilor de proiecte transnaŃionaledurează aprox. 1½ până la 2 zile întregi de lucru (neincluzând timpul călătoriei).ActivităŃi socialeÎn orice caz, nu subestimaŃi puterea activităŃilor sociale (mese luate împreună, vizite la evenimenteculturale sau sociale, tururi ale oraşului etc.) şi, în acest sens, oferiŃi-le timpul adecvat. AcesteactivităŃi sunt catalizatori perfecŃi pentru construirea echipei, ele permit participanŃilor să serelaxeze puŃin şi, nu în ultimul rând, sunt ocazii pentru a învăŃa mai multe despre Ńările, culturile şicetăŃenii Europei.LocaŃia întâlniriiPunerea la dispoziŃie de locuri şi locaŃii potrivite (hoteluri, aule, restaurante etc.) pentru întâlnireeste importantă pentru crearea unei atmosfere de lucru plăcută şi creativă şi pentru uşoararealizare a tuturor activităŃilor. Această provocare este pentru a face partenerii fericiŃi, dar fără adepăşi bugetul întâlnirii. În orice caz, luaŃi în consideraŃie întotdeauna necesitatea echipamentelortehnice sau de orice alt tip (calculatoare, acces la internet, copiatoare, bemere, flip charturi,amplificatoare etc.).Limba de comunicareÎn cazul în care nu toŃi participanŃii ştiu limba întâlnirii, trebuie cumva să depăşiŃi această barieră.Ex. puteŃi să faceŃi interpretarea chiar dumneavoastră, ceea ce e ieftin şi uşor de organizat, dar şifoarte obositor şi poate reduce resursele necesare pentru alte sarcini. Este mai convenabil săangajaŃi interpreŃi profesionişti – costurile lor ridicate, precondiŃionate pot fi acoperite într-un fel.Aranjamente şi nevoi specialeEste probabil ca unii dintre invitaŃii dumneavoastră să aibă dorinŃe speciale sau să ceară pregătirisuplimentare pentru a se simŃi confortabil la întâlnire. Acestea pot fi de orice natură (ca deexemplu: servicii de transfer de la/la aeroport sau gară, solicitare pentru hrană vegetariană,dorinŃe speciale de a vizita evenimente locale, organizare de babysitter etc.). Pentru a evitasurprizele şi dezamăgirile trebuie să vă întrebaŃi partenerul din timp dacă sunt necesare sau nuaranjamente speciale. (Vă rugăm priviŃi formularul de mai jos.)Stabilirea responsabilităŃilor şi a fluxului comunicăriiPână acum, ştiŃi deja că organizarea unei întâlniri de proiect transnaŃional înseamnă înainte detoate multă muncă chiar şi înainte de sosirea invitaŃilor. În acest sens, asiguraŃi-vă că sarcinile şiresponsabilităŃile sunt împărŃite clar în cadrul grupului de proiect, iar comunicarea funcŃioneazăbine între părŃile implicate – mai ales între promotor şi partenerul-gazdă.126

Modul 7 – Cum să implementaŃi cu succes un proiectRealizarea şi distribuŃia programuluiÎn sine, agenda este elementul-cheie al fiecărei întâlniri. Conform acesteia, participanŃii vor aveaparte de aranjamentele de călătorie şi pregătirea referitoare la conŃinuturi şi oferă cadrul temporalpentru toate activităŃile. Câtă vreme agenda este atât de importantă, capitolul de mai jos trateazăacest aspect.Distribuirea şi adunarea de alte informaŃii şi documenteNu uitaŃi nici să distribuiŃi toate documentele, informaŃiile şi datele pentru pregătirea întâlnirii dintimp. De aceeaşi importanŃă este şi adunarea şi analizarea datelor şi comunicărilor tuturorpartenerilor în legătură cu întâlnirea (numărul şi numele participanŃilor, nevoile lor speciale etc.).Este recomandat să folosiŃi formulare standardizate pentru înscrierea la întâlnire (vedeŃi mai jos).Scaunul la întâlniriDe obicei, una sau cel mult două persoane conduc întâlnirea. El/ea trebuie să aibă competenŃelingvistice (străine) adecvate, dar şi competenŃe de bază de moderator (= cum să prezinte, adune,structureze şi să evalueze informaŃii/date, cum să coordoneze grupul să lucreze împreună într-oatmosferă relaxată etc.).Diversitatea culturală, codul vestimentar şi adresările formale sau personaleDiversitatea culturală este întotdeauna o chestiune importantă în managementul de proiect şi chiarşi atunci când se planifică o întâlnire. Deşi stereotipiile Ńărilor şi ale culturilor sunt demonstrate dincând în când prin unele reprezentative, aŃi fi surprinşi cât de puŃine interferenŃe în managementulproiectului sunt determinate cultural (sunt câteva, dar nu multe, în orice caz, şi în principal par săşiaibă rădăcinile în dispoziŃiile personale, indiferent de Ńara din care provine o persoană).Cu toate acestea, trebuie observat cu claritate, dacă diversitatea culturală poate interveni sau nuîn aranjamentele pentru întâlnirile de proiect, pentru a vă putea pregăti corespunzător (ex. cândstabiliŃi „ora convenabilă pentru cină” veŃi primi probabil un interval cuprins între orele 18.00 şi22.00, mai ale dacă întrebaŃi un scandinav sau un spaniol - apropo: 19.30-20.30 este intervalulobişnuite pentru astfel de cine!)VestimentaŃia adecvată este şi ea întotdeauna o chestiune interesantă când vă prezentaŃi la oîntâlnire de proiect. În mod normal, nu există reguli formale şi toată lumea apare cum doreşte şicum se simte confortabil, şi de aceea este greu de oferit recomandări. De obicei, întâlnirile dinnordul Europei sunt mai puŃin formale decât cele din sudul Europei, dar până la urmă nu puteŃi fisigur de nici de acest lucru. Un indicator mai puternic ar putea fi ocazia întâlnirii – o conferinŃăpublică poate cere vestimentaŃie diferită faŃă de îmbrăcămintea la un tur pentru vizitareaobiectivelor turistice.Un alt domeniu sensibil în regulile de conversaŃie europene este când şi cum să se foloseascăadecvat formulele de adresare formală. Datorită poziŃiei puternice a Europei în managementul deproiect UE, de obicei, membrii grupului de proiect îşi spun pe nume, fără să se folosească titluri saudenumiri oficiale, ceea ce uşurează foarte mult comunicarea în cadrul unui grup. Dar nu faceŃi dinasta o regulă şi cădeŃi de acord asupra acestui comportament informal cu întregul grup de proiect.Listă de prezenŃăPentru a păstra o evidenŃă a celor prezenŃi la întâlnire, a absenŃilor motivat sau nemotivat, trebuiepregătită o listă de prezenŃă, care trebuie semnată de toŃi participanŃii în fiecare zi de lucru (a sevedea mai jos).MinutelePe măsură ce programul deschide o întâlnire, minutele se scurg prin îndeplinirea a două cerinŃe:Uşurarea poverii partenerilor proiectului de a-şi acorda minute ei înşişi şi garantarea că toŃipartenerii au aceleaşi rezultate şi concluzii în scris ca bază pentru următoarele activităŃi. Minutele127

trebuie structurate, concentrate pe esenŃial, dar nu prea târziu, după ce întâlnirea a fost trimisăpartenerilor. (pentru exemplu a se vedea mai jos)EvaluareaCa toate celelalte părŃi importante ale proiectului dumneavoastră, şi întâlnirile de proiect trebuiesă fie obiect al evaluării. De vreme ce aveŃi unica posibilitate de a vorbi cu toŃi partenerii faŃă înfaŃă şi să observaŃi grupul de proiect în timp ce lucrează, interviurile şi observaŃia par a fimijloacele de evaluare cele mai potrivite; totuşi, bineînŃeles că şi folosirea chestionarelor scrisepoate conduce la rezultate satisfăcătoare. (pentru detalii, a se vedea capitolul următor)ExersaŃi7.2.2. Şabloane pentru implementarea cu succes a întâlnirilor de proiectMai jos găsiŃi formularul de înregistrare folosit în întâlnirea de deschidere a proiectului AESAEC, iarpe pagina următoare găsiŃi un exemplu de listă de prezenŃă. Vă rugăm să priviŃi cu atenŃie ambeledocumente pentru a stabili dacă sunt potrivite sau nu pentru a aduna toate datele şi informaŃiilenecesare? AveŃi sugestii suplimentare referitor la conŃinut şi/sau design? LuaŃi-vă libertatea de aelabora propriul dumneavoastră model!AESAEC(141757-2008-LLP-AT-GRUNDTVIG-GMP)Formular de înregistrare pentru prima întâlnire transnaŃională din Austria9 – 11 Nov. 2008Numele organizaŃieiparticipante:Numele participantului (lor):Numărul(le) de telefon a(le)participantului(lor):Adresă(e) de e-mail a(le)participantului(lor):Data şi timpul aprox. al sosirii:(vă rugăm să luaŃi notă că ne întâlnimduminică, 9 nov. la aeroportul dinGraz între 4 pm-6 pm)Data plecării:(un autobuz vă va transfera înapoi laaeroport marŃi, 11 nov. nu mai târziude ora 4 pm)Dacă aveŃi nevoi, dorinŃe etc.speciale vă rugăm să indicaŃi:(ex. Meniu dietetic, cameră de hotelpentru fumători etc.)Mijloc de transport:(vă rugăm bifaŃi) avion tren maşină altele:___________Vă rugăm returnaŃi acest formular la office@auxilium.co.at până la19 septembrie 2008 cel târziu (se poate şi mai devreme)VĂ MULłUMIM FOARTE MULT!128

Modul 7 – Cum să implementaŃi cu succes un proiectListă de prezenŃă pentru întâlnirea de proiectZiua 1Proiect:Întâlnire în:________________________________________________________________Data (de la-până la)NumeleparticipantuluiOrganizaŃiaObservaŃii (dacăexistă)Semnătura129

ExersaŃiVă rugăm observaŃi mai jos versiunea foarte scurtă a programului real şi minutele acordate în modreal la întâlnirea de deschidere a AESAEC. PriviŃi din nou cu atenŃie şi discutaŃi despre elementele şistructura sa. Corespund unele celorlalte? În opinia dumneavoastră, cum poate fi îmbunătăŃit?AESAEC – Întâlnirea de deschidere10 noiember 2008 / Graz/Kukmirn (AT)Hotel Nagler, A-7543 Kukmirn, Tel+Fax: +43-3328-32xxx; www.nagler.ccP R O G R A MLUNI, 10 NoiembrieTimp Activitate Partener(i) implicaŃi09:00 Deschiderea oficială a proiectului Auxilium / AT09:05 Facem cunoştinŃă unii cu alŃii – prezentarea şiintroducerea tuturor partenerilor (max.5min/organizaŃie!!!)09:45 Sumarul AESAEC –principalele aspecte şirezultate aşteptate11:00 Pauză de cafea11:15 Ateliere de lucru (în perechi) despre interesele şiaşteptările partenerilor în proiectToŃi parteneriiAuxilium şi toŃi parteneriiToŃi partenerii12:00 Prezentarea rezultatelor atelierelor de lucru ToŃi partenerii13:00 Prânz14:00Aspect contractuale, financiare şi administrative(contracte, plăŃi, rapoarte etc.)15:00 Diseminare, valorificare şi trategie de impact(planul de valorizare, potenŃialul şi posibilităŃilepartenerilor)15:30 Evaluare şi strategia de asigurare a calităŃii(plan de evaluare, comentarii şi sugestii alepartenerilor, strategie de comunicare etc.)16:00 Următorii paşi şi realizări ale proiectului şidiscuŃie pe întrebrări deschise(responsabillităŃi, sarcini, termene limită,următoarea întâlnire etc.)Auxiliumşi toŃi parteneriiAuxiliumşi toŃi parteneriiAuxiliumşi toŃi parteneriiAuxiliumşi toŃi partenerii17:00 Evaluarea întâlnirii de proiect ToŃi partenerii18:00 Închiderea oficială a întâlnirii ToŃi partenerii20:00 Cină comună ToŃi partenerii130

Modul 7 – Cum să implementaŃi cu succes un proiectMinuteAESAEC – Întâlnirea de deschidere10 Noiembrie 2008 / Graz/Kukmirn (AT)AT / AuxiliumAT / VHS GrazDK / Fritid &SamfundES / ASAELDl. Michael SchwaigerDl. Georg MüllnerDna. ChristinaPusswaldDl. Max ReisingerDl. Steffen HartjeDl. Carlos FrancoDna. Marta MunozIT / ObbiettivoFormazioneRO / SEC SorosSI / 3rd AgeUniversityDna. Patrizia GiorioDna. Arianna NeriDna. Csilla LázárDl. Gusztav BalazsDna. Dušana FindeisenDna. Alenka HebarLuni, 10 NoiembrieDeschidere Oficială & Prezentarea partenerilorDupă deschiderea oficială a proiectului de către Michael Schwaiger/Auxilium, toŃi partenerii de proiect şi-au prezentatorganizaŃiileSumarul AESAECMichael Schwaiger/Auxilium prezintă principalele aspecte ale proiectului AESAEC :• Conceptul de pregătire: Conceptul de pregătire se bazează pe învăŃare în locaŃii inedite, învăŃare multi-senzorială şiînvăŃare practică• Curs de pregătire: materialele The core materials will be available in writing – a booklet will be produced• Pregătiri-pilot: Ptrgătirile-pilot vor fi conduse prin cursuri de 5 cursanŃi în vârstă de 60+; conform solicitării 4 reallife, propunerilevor fi depuse la PEC; de vreme ce suntem 7 parteneri, va fi încurajată depunerea a 7 propuneri.• A doua întâlnire transnaŃională va avea loc în Zaragoza/ES începând cu 25-26 mai 2009.• Logo-ul proiectului va fi realizat de SEC Soros, până pe 12 decembrie 2008.Ateliere de lucruS-au constituit trei grupe, cărora li s-a sugerat să se axeze pe următoarele aspecte ale Cursului de pregătire AESAEC:Cele trei grupe au prezentat rezultatele atelierelor lor de lucru şi au sugerat următoarele module pentru Cursul depregătire AESAEC:Grup 1:• Mobilitate, InteracŃiune între instituŃiile UE şi asociaŃile UE pentru cetăŃeni vârstnici şi înfrăŃire de oraşeGrup 2:• Trăsături commune/diferenŃe între cetăŃenii vârstnici din UE, persoanele în vârstă în viitorGrup 3:• Bazat pe TIC, management de proiect şi abilităŃi uşoare pentru cetăŃenii vârstnici.Aspect contractuale, financiare şi administrativeGeorg Müllner/Auxilium discută aspectele referitoare la partea contractual, financiară şi administrativă a AESAEC:• Rapoartele financiare trebuie semnate; copiile după facturi trebuie ataşate.• Facturile pentru costurile de subcontractări trebuie să cuprindă numele şi numărul proiectului, numelesubcontractatului, sumade plată, , servicii subcontractate, data şi locul semnăturii.• Amendamentele bugetului pot fi făcute mai târziu în proiect, dar nu la începutul proiectuluiAsigurarea calităŃii şi strategii de evaluareMichael Schwaiger/Auxilium discută despre activităŃile de evaluare şi despre ritmul proiectului.Diseminare, valorizare şi strategie de impactÎn legătură cu proiectul, au fost discutate următoarele activităŃi şi produse:• ENTER (proiectul AESAEC a fost deja înregistrat în reŃeaua ENTER)• Adresa de email:Vă rugăm oferiŃi o listă cu emailurile organizaŃiilor experte naŃionale şi internaŃionale (min. 10/partener)până pe 15 ianuarie 2009)• Buletin informativPrima apariŃie a buletinului informativ a AESAEC va fi publicat în ianuarie 2009.• Pliante AESAEC:Partenerii de proiect au căzut de acord să realizeze pliantele AESAEC cel târziu până în mai 2009.Orice alte probleme• Evaluarea întâlnirii de deschidere şi Faza 1 de proiect (în timpul întâlnirii au fost oferite partenerilor chestionare pesuport de hârtie, care vor fi trimise miercuri şi în versiune electronică, ca după accea să fie returnate la Auxilium pânăpe• 21 noiembrie 2008.Închiderea oficială a întâlnirii131

Unitatea 7.3.Sumarul unităŃiiObiectiveMonitorizarea şi evaluarea ÎnŃelegerea de bază a ciclurilor de lucru în managementul de proiect Identificarea obiectelor, a metodelor, a instrumentelor şi aparticipanŃilor evaluării Motive pro şi beneficii din evaluare Prezentarea instrumentelor de evaluareLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să identificaŃi şi să stabiliŃi obiectele importante de evaluat Să luaŃi în consideraŃie interesele şi nevoile părŃilor şi experŃilorimplicaŃi în procesele de evaluare Să proiectaŃi o schiŃă a planului de evaluare Să folosiŃi instrumente alese pentru evaluarea managementului deproiectNu există fapte, doar interpretări. (Friedrich Nitzsche)Pregătire:Când se vorbeşte despre monitorizare şi evaluare, mulŃi se gândesc lapregătirile experimentale complexe din procesele ştiinŃifice. Totuşi, viaŃanoastră cotidiană este plină cu procese de evaluare mai mult sau mai puŃinîntocmite, mai mult sau mai puŃin dirijate şi mai mult sau mai puŃinprofesioniste. Ce tipuri de procese de evaluare puteŃi identifica în viaŃadumneavoatră cotidiană şi ce beneficii aveŃi în urma lor ?7.3.1. Ciclul de proiect şi obiectivele evaluăriiAscultaŃi /CitiŃi / DiscutaŃi/ExersaŃiACŢIONEAZĂ(ACT)VERIFICĂ(CHECK)PLANIFICĂ(PLAN)ÎNTREPRINDE(DO)În parte stângă, observaŃi ciclul PDCA introdus de WilliamsEdwards Deming, un pionier american în managementulcalităŃii. Este unul dintre conceptele cele mai folosite pentrua descrie ciclul periodic al evoluŃiei în managementului deproiect. Vă rugăm să aflaŃi, folosind surse suplimentare, ceeste mai exact ciclul PDCA, apoi discutaŃi dacă sunteŃi deacord sau nu că procesele de dezvoltare urmăresc aceastăstructură.Urmărind ipoteza conceptului PDCA, managementul de proiect trece permanent printr-o serie deprocese de evaluare, care ajută la îmbunătăŃirea calităŃii rezultatelor sale şi garanteazăimplementarea generală cu succes a proiectului. Astfel, evaluarea este un element integrator şiobligatoriu în cele mai multe dintre proiectele UE – iar CE aprobă cu greutate o solicitare sau unraport de proiect fără suficiente dovezi a unui sistem adecvat de management al calităŃii.Pentru a stabili un concept de evaluare promiŃător, este important să conştientizaŃi că există foartemulte obiective ce pot fi evaluate în cadrul unui proiect. Tabelul de mai jos oferă o imagine deansamblu (vă rugăm să luaŃi notă de faptul că majoritatea obiectelor nu pot fi alocate selectiv; deex. o întâlnire de proiect poate fi trecută în toate cele patru clase).132

Modul 7 – Cum să implementaŃi cu succes un proiectObiectele evaluăriiorganizare proces rezultate impact• planificare şimanagement• alcătuirea parteneriatului• devotament• dreptul de proprietate• co-ordonare şimanagement• ritmul şi managementultimpului• metode de lucru• întâlniri de proiect• fluxul comunicării şi alinformaŃiei• monitorizare şi evaluare• website• materiale de studiumanuale• conferinŃe şi evenimentepublice• vizite/faze de mobilitate• dezvoltarea reŃelei• feedback-ul naŃional şitransnaŃional pe proiect şimateriale de la grupuri-Ńintă/utilizatori finalirelevanŃi• implicarea şi interesulpărŃilor importante şi acelor care iau decizii(politice)• managementul crizelor şia conflictului• lecŃii învăŃate• altele• diseminare• lecŃii învăŃate• altele• materiale de diseminare(pliante, postere etc.)• transfer de informaŃie şischimb de bune practici• rapoarte oficiale la CE• lecŃii învăŃate• altele• folosirea sustenabilă arezultatelor proiectuluidupă terminareaproiectului• realizarea de reŃelesustenabile dupăterminarea proiectului• proiecte viitoare sau altecooperări• Dreptul proprietăŃiiintelectuale• Comercializare şi scenariipost-proiect• altelePe cât de complexe sunt obiectivele evaluării, pe atât de variate sunt metodele şi instrumentele deevaluare existente. În mod ideal, în propriul concept de evaluare, sunt folosite diferite metode şiinstrumente pentru evaluarea proiectului dumneavoastră privind anumite obiective şi niveluri(satisfacerea permanentă a nevoilor şi cerinŃelor speciale).AscultaŃi /CitiŃi / DiscutaŃi/ExersaŃi7.3.2. Mijloace şi participanŃi ai evaluăriiMai jos, regăsiŃi un sumar al celor mai importante metode şi instrumente folosite în evaluareaproiectului. Le cunoaşteŃi pe toate? AŃi încercat vreunele dintre ele şi le cunoaşteŃi punctele tari şislabe? Care credeŃi că sunt cele mai potrivite pentru a evalua obiectivele mai sus indicate şi de ce?officialreportsquestionnairesExpertsanalysesdiarynotessurveyspilot /focusgroupsintedeskresearchdocuments approvalobservationsimprovement133

O largă varietate de obiective pentru evaluarea proiectului cer şi o serie largă de experŃi şiparticipanŃi diferiŃi, implicaŃi şi interesaŃi de procesul de evaluare. PuteŃi să vă gândiŃi şi la alŃiexperŃi şi participanŃi la procesul de evaluare? Ce evaluează şi care sunt interesele lor în procesulde evaluare?experŃi / participanŃiParteneriatLa ce sunt buni să evalueze? Ce artrebui să evalueze?••••••••Ce aşteaptă de la evaluare?Care sunt beneficiile lor?CE/EACEA••••••••Grup-Ńintă/utilizatori finali••••••••ParticipanŃi,Persoane care iau deciziipoliticeSusŃinători externi aiproiectului UE••••••••ExperŃi în evaluareinternă/externă••••••••AlŃii:______________••••••••134

Modul 7 – Cum să implementaŃi cu succes un proiectAscultaŃi /CitiŃi / DiscutaŃi/ExersaŃi7.3.3. Instrumente utile de evaluareUrmătoarele instrumente vă pot oferi un exemplu despre cum pot funcŃiona, arăta şi lucrainstrumentele de evaluare. AveŃi libertatea de a le copia sau de a le modifica şi de a le folosi pentruscopuri proprii.Evaluarea fazelor proiectului: Acest document vă poate ajuta să strângeŃi feedback-ul de laparteneri, să aflaŃi dacă toată lumea este sau nu fericită cu evoluŃiile recente ale proiectului;suplimentar, toată lumea îşi poate exprima impresiile, sentimentele şi opiniile generale în ceea cepriveşte acest proiect!EVALUAREA FAZEI DE PROIECTFaza proiectului de la: __/__ până la __/__NumeleorganizaŃiei:_____________________TEMĂRaport/Comentarii1.1. Vă rugăm să descrieŃi pe scurt activităŃile întreprinse dedumneavoastră în acest proiect până acum? (Referitor ladiseminarea activităŃilor vă rugăm să vedeŃi 1.3.)•1.2. După părerea dumneavoastră, există devieri în cursulacestor activităŃi conform propunerii şi/sau aşteptărilordumneavoastră?1.3. Ce activităŃi de diseminare aŃi implementat dejadumneavoastră?1.4. CredeŃi că există un acord comun în ceea ce priveştescopurile proiectului şi unde conduce acesta?•••1.5. Cum apreciaŃi cantitatea şi calitatea comunicării laîntâlniri?•1.6. Cum apreciaŃi cantitatea şi calitatea produselor dezvoltatepână acum?•1.7. Ce părere aveŃi despre transparenŃă în proiect şi proceselesale?•1.8. SimŃiŃi vreo ameninŃare sau vreun risc a proiectului pânăacum?•1.9. Vă simŃiŃi confortabil în grupul de proiect? AveŃi senzaŃia căputeŃi contribui la toate nivelurile proiectului şi că sunteŃirespectat de către toŃi ceilalŃi parteneri ai proiectului?1.10. Dacă doriŃi să comentaŃi şi despre altceva sau ceea ce artrebui să mai ştiŃi pentru a continua cu munca proiectuluidumneavoastră, vă rugăm să ne informaŃi!••135

Evaluarea întâlnirilor de proiect: Evaluarea întâlnirilor de proiect sau faza de mobilitate esteobligatorie în fiecare proiect transnaŃional. Următorul instrument vă poate fi de folos.Titlul proiectului:Obiectivul evaluării:Organizare:Întâlnire de proiectVă rugăm să vă exprimaŃi opinia referitoare la întâlnirea de proiect, folosind sistemul de notare demai jos, şi să oferiŃi evaluatorului şi câteva comentarii scrise!☺☺ = foarte pozitiv; ☺ = pozitiv; ☺ = niciuna(l); ☹ = negativ; ☹☹ = foarte negativ; NA= nu se aplicăAspecte ☺☺ ☺ ☹ ☹☹ NA Comentarii:Î1) AŃi fost mulŃumit de pregătirile pentru această întâlnire? (Ex.cantitatea şi calitatea fluxului de informaŃii dinaintea întâlnirii;managementul comunicării de la promotor şi/sau hotel etc.)Î2) AŃi fost mulŃumit de sala de seminar?(Ex. locaŃie, echipament, mărime, aranjarea meselor etc.)Î3) AŃi fost mulŃumit de programul întâlnirii?(ex. organizarea timpului, implicarea partenerilor, cât de adecvate aufost metodele şi aspectele etc.)Î4) AŃi fost mulŃumit de toate informaŃiile şi materialele pe carele-aŃi primit în timpul întâlnirii referitoare la conŃinutul şistructura proiectului? (Ex. planuri de lucru, de diseminare şi deevaluare; scopurile şi obiectivele proiectului etc.)Î5) AŃi fost mulŃumit de toate informaŃiile pe care le-aŃi primit întimpul întâlnirii referitoare la aspectele financiare şiadministrative ale proiectului? (Ex. informaŃii despre sistemul deraportare, contracte, plăŃi, bugete etc.)Î6) AŃi fost mulŃumit de toate informaŃiile pe care le-aŃi primit înlegătură cu următorii paşi ai proiectului şi ştiŃi ce fel decontribuŃie se aşteaptă de la dumneavoastră?Î7) AŃi fost mulŃumit de atmosfera de lucru în timpul întâlnirii?(Ex. A avut toată lumea oportunitatea şi şansa de a contribui adecvat şiegal la această întâlnire de proiect? Au fost ascultate şi respectateopiniile tuturor? Etc.)Î8) AŃi fost mulŃumit de modul în care a decurs întâlnirea?(Ex. comunicare, abilităŃi de moderare şi de socializare; managementultimpului/crizelor/conflictului etc.)Î9) AŃi fost mulŃumit de cantitatea şi calitatea contribuŃieicelorlalŃi parteneri la această întâlnire?Î10) AŃi fost mulŃumit de activităŃile sociale şi viaŃa socială aacestei întâlniri?Î11) CredeŃi că întâlnirea a fost, în general, de succes? CredeŃi căgrupul de proiect a reuşit să atingă rezultate relevante şi săprogreseze în munca sa?Î12) După impresiile şi experienŃele dumneavoastră de laîntâlnirea de deschidere şi din faza de început, credeŃi încontinuare că a fost o idee foarte bună să vă alăturaŃi acestuiproiect?Ce aşteptaŃi pozitiv:Î13) Privind înainte la următorii paşi ai proiectului, credeŃi căproiectul va evolua pozitiv sau negativ?(Ex. Ce fel de ameninŃări, riscuri, dar şi şanse, oportunităŃi etc. vedeŃi?Trebuie făcut, schimbat, evitat etc. ceva, ca să fiŃi mai fericit cu acestproiect?)Ce aşteptaŃi negativ:Î14) Dacă doriŃi să adăugaŃi ceva sau dacă nu a fost menŃionatvreun aspect relevant în acest chestionar, vă rugăm să folosiŃispaŃiul alăturat:Vă mulŃumim foarte mult pentru efortul dumneavoastră!136

Modul 7 – Cum să implementaŃi cu succes un proiectInstrument de monitorizare a procesului de lucru: Următoarea grilă de evaluare vă poate ajuta să aveŃi o mai bună imaginegenerală a procesului de lucru în proiectul dumneavoastră. La sfârşitul zilei, aceasta este cea mai importantă sarcină a unuimanager de proiect! Instrumentul este uşor de folosit: TreceŃi în partea stângă (roz) a grilei toate sarcinile şi rezultateleaşteptate în ordine cronologică, şi verificaŃi-le prin note şi comentarii în parte dreaptă (albastră), dacă sunt sau nuîndeplinite la timp şi conform cadrului stabilit de propunere sau de parteneriat.Instrument de monitorizare a procesului de lucruSarcini/rezultate aşteptateScurtădescriere(dacă enecesar)TermenlimităParteneriimplicaŃiStatut(ex. deja început, în curs, terminat,anulat; comentarii etc.)137

Unitatea 7.4.Sumatul unităŃiiObiectiveDiseminare şi valorizare ParticipanŃi, beneficii şi riscuri ale activităŃilor de diseminare şivalorizare Metode şi activităŃi de diseminare potrivite Elemente relevante ale conceptelor de diseminare şi valorizare Evaluarea metodelor şi a activităŃilor de diseminare potrivit preferinŃelorindivizilor lor, a raportului cost-beneficiu, a suficienŃei şi a fezabilităŃiiLa sfârşitul acestei unităŃi, veŃi fi capabili: Să identificaŃi metode şi instrumente relevante de diseminare şivalorizare Să luaŃi în consideraŃie interesele şi nevoile participanŃilor în conceptuldumneavoastră de diseminare şi valorizare Să proiectaŃi o schiŃă a planului de diseminare Să utilizaŃi un instrument pentru a controla implementarea planuluidumneavoastră de diseminareDacă aş rămâne doar cu un singur dolar, l-aş cheltui pe relaŃii publice. (Bill Gates)Pregătire:AŃi întreprins vreodată vreun tip de activitate de diseminare în legătură cufonduri UE? Vă rugăm să faceŃi schimb de experienŃe în cadrul grupului şi sădiscutaŃi dacă merită sau nu să fie finanŃate astfel de activităŃi de diseminare.7.4.1. Beneficii şi riscuri ale activităŃilor de diseminareExersaŃiDiseminarea este un aspect important în managementul de proiect UE şi fiecare grup de proiecteste, de obicei, obligat să ofere CE un concept de diseminare sau cel puŃin să demonstrezeimplementarea activităŃilor de diseminare, adecvate cantitativ şi calitativ. Vă rugăm încercaŃi săaflaŃi care sunt interesele şi beneficiile, dar şi riscurile şi ameninŃările pe care le are diseminareapentru fiecare parte implicată într-un proiect UE:•ActivităŃi de diseminareInterese şi beneficiiParteParteneriat•ActivităŃi de diseminareRiscuri şi ameninŃări•CE/EACEA••Grup-Ńintă/utilizatori finali•• ParticipanŃi, persoane careiau decizii politice,susŃinători externi aiproiectului UE•media••••Publicul generalAlŃii:______________••138

Modul 7 – Cum să implementaŃi cu succes un proiectPlanificarea şi evaluarea diseminării: Următorul tabel vă poate ajuta să luaŃi în consideraŃie câtmai multe metode şi mijloace de diseminare posibile. FiŃi creativi şi gândiŃi-vă bine la propriilepotenŃiale şi posibilităŃi (aŃi fi surprins cât de multe şi variate pot fi). ÎncercaŃi, de asemenea, să văasumaŃi beneficiile şi şansele, dar şi riscurile şi ameninŃările fiecărei activităŃi de diseminare şiîncercaŃi să împărŃiŃi responsabilităŃi şi activităŃi în cadrul parteneriatului. În sfârşit, trebuie să fiŃicapabil să selectaŃi acele activităŃi care sunt cele mai eficiente şi realiste pentru a fiimplementate!Metode şi mijloace de diseminareCe putem şi ce ar trebui să facem? Cine cepoate face?Emailuri, grupuri de emailÎntâlniri /Mese rotundeComunicate de presă, articoleTV / radioWebsite al proiectuluiPliantePostereImprimate de documente(manuale, studii etc.)DVD / CD ROMPilotare / testareRelaŃionare / LobbyOrganizare de ateliere de lucru, de conferinŃe, deevenimente publicePrezentare la ateliere de lucru, conferinŃe, evenimentepublice organizate de alŃiiPlatforme şi reŃele de diseminareImplementare sustenabilă şi utilitateRelaŃie publică profesională manager/expertAcord asupra Dreptului ProprietăŃii Intelectuale pentrucomercializarea produselor proiectuluiAltele: ____________Altele: ____________139

ExerciŃiiInventaŃi un proiect UE sau realizaŃi unul real (găsiŃi unul pe internet sau alegeŃi unul pentru caredoriŃi să aplicaŃi ) şi proiectaŃi un concept de diseminare prin completarea tabelului de mai sus.ÎncercaŃi să rămâneŃi în consideraŃiile şi presupunerile dumneavoastră cât mai realişti posibil. CândelaboraŃi un concept de diseminare trebuie să luaŃi în consideraŃie întotdeauna cerinŃele şistandardele diseminării ale fondurilor UE autentice pentru care aplicaŃi. Vă rugăm găsiŃidocumentele relevante (ex. formular de solicitare, apel, linii directoare pentru solicitanŃi etc.) şianalizaŃi ce este solicitat referitor la acest aspect.GăsiŃi un proiect finanŃat de UE din Ńara dumneavoastră, dacă este posibil din imediata apropiere amediului dumneavoastră. FiŃi atenŃi la metodele, instrumentele şi eforturile sale de diseminare.ContactaŃi organizaŃia responsabilă cu acest proiect şi încercaŃi să stabiliŃi o întâlnire în urma căreiasă puteŃi fi informat despre acest proiect. ÎntrebaŃi-l, de asemenea, pe managerul de proiect despreexperienŃele sale în legătură cu activităŃile de diseminare şi valorizare şi dacă poate sau nu să văofere câteva recomandări şi indicii despre cum să diseminaŃi şi să valorizaŃi adecvat.Indicii pentru activităŃi suplimentare în sprijinul implementării modulului• FolosiŃi oportunitatea de a părăsi sala de curs sau aduceŃi persoane din exteriorul grupuluide studiu cât de des posibil (ex. manageri de proiect experimentaŃi, vizitaŃi activităŃi dediseminare ale proiectelor UE etc.)• Nu uitaŃi să lucraŃi şi să învăŃaŃi cât de creativ şi activ posibil şi să folosiŃi orice sursă medianecesară şi rezonabilă.ReferinŃe şi alte surse utile pentru informare continuăAdam, Tammy/Means, Jan/Spivey, Michael (2007): The Project Meeting Facilitator: Facilitation Skills to Make the Most ofProject Meetings. San Francisco: John Wiley & Sons.Bienzle, Holger (Ed.) (2001): A Survival Kit for European Project Management. Advice for Coordinators of CentralisedSocrates Projects. 2nd edition: For projects of selection round 1-3-2001 and later. Wien. Büro für EuropäischeBildungskooperation/SOKRATES.Browaeys, Marie-Joelle/Price, Roger (2008): Understanding Cross-Cultural Management. Harlow. Pearson Education Ltd.Dussap, Anne/ Merry, Peter (2000/2008): Managementul de proiect. T-Kit N°3. Strasbourg. Editura Consiliului Europei.ECOTEC (2008): Cost-effectiveness Analysis of Dissemination and Exploitation Actions. A Final Report to DG Education andCulture of the European Commission under the framework contract on evaluation and related services. ECOTEC.Birmingham.European Platform for Dutch Education (2005): Grundtvig Learning Partnership Navigator. Your Guide to EuropeanCooperation in Adult Learning. Haga/Alkmaar.Lientz, Bennet P./Rea, Kathryn P. (2003): International Project Management. Londra. Academic Press.Marr, Steve (2009): Effective Leadership of Meetings. (www.womentodaymagazine.com/career/goodmeeting)Murphy, Own J. (2005): International Project Management. Londra. Thomson Learning.Raittila, Hannu (2001): Canal Grande. Werner Söderström Osakeyhitö. Helsinki.Tilkin, Guy/Biesen, Alden (2007): Auto-evaluarea proiectului tău. Cum facem? Cum ştim? Ce facem mai departe? Prezentarela Întâlnirea Coordonatorilor pentru proiecte Grundtvig1 organizată de EACEA în Brussels 2007.www.adam-europe.eu (Platforma de diseminare pentru proiecte Leonardo da Vinci)www.bpb.de/fsd/europapuzzle/puzzle_flash1.htmlwww.deming.org/ (Institutul W. Edwards Deming)www.eacea.ec.europa.eu (AgenŃia Executivă a EducaŃiei, Audiovizualului şi a Culturii)www.ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc1208_en.htm (Lista tuturor AgenŃiilor Executive pentruProgramul de învăŃare pe tot parcursul vieŃii)www.ecotec.com (AN britanică pentru LLP)www.enter-network.eu (ReŃeaua Europeană pentru Transfer şi Exploatare a rezultatelor proiectelor UE)www.ezinearticles.com/?Intercultural-Management&id=24218 (articole de management intercultural)www.ipma.ch (AsociaŃia InternaŃională a Managementului de Proiect)www.pmi.org (Institutul Managementului de Proiect)www.skype.com (sursă de comunicare pe internet/telefon deschisă şi gratuită)www.sokrates.at/download/survivalkit/inhalt (Kit pentru managementul de proiect UE)www.yourchildlearns.com/mappuzzle/europe-puzzle.html (puzzle EU)140

Glosar - AESAEC142Acord de finanŃareAcronimAgenŃie NaŃionalăAgenŃie NaŃionalăApel pentru propuneriAsociaŃiiAutenticitateBeneficiarBună practicăCalitatea managementuluiCetăŃenieCetăŃenie activăCetăŃenie europeană activăCECoordonator de proiectContractarea unei burse, stabilirea unor termeni şi condiŃii şi reguli financiarecare se aplică; contractul este semnat de către beneficiarul proiectului şi deorganizaŃia finanŃatoare.Acronimele si iniŃialele sunt abrevieri care se formează prin folosirea iniŃialelorunei fraze sau ale unui nume. Aceste iniŃiale pot fi pur şi simplu litere (ex.ONU) sau părŃi ale unor cuvinte (ex. Benelux).Organism oficial la nivel naŃional (în fiecare din Ńările eligibile) responsabil cucoordonarea şi implementarea unei game variate de programe europene înnumele UE şi EACEA.AgenŃiile NaŃionale sunt organisme oficiale situate în toate Ńările responsabilepentru managementul diferitor programe europene din domeniul educaŃiei,culturii şi audiovizualului la nivel naŃional.Apelurile prezintă începutul oficial pentru solicitarea de finanŃare din parteaUE, realizate de obicei de Comisia Europeană sau organisme publice similare;un astfel de apel include informaŃii detaliate referitoare la obiectivele,Ńelurile, grupurile Ńintă, cadrele financiare ale unor fonduri şi prezintădocumentele necesare publicului general.Conexiunea mentală a ideilor, gândurilor, planurilor, etc.… prin care cineva seridică cu ajutorul altcuiva.Se referă la veridicitatea şi credibilitatea originilor, atribuŃiilor,angajamentelor, sinceritatea, devotamentul şi intenŃiile.OrganizaŃia, consorŃiul sau persoana care beneficiază în mod direct definanŃare UE şi care este partenerul contractant oficial al organismului definanŃare. În cadrul unui proiect UE cu două sau mai multe organizaŃii, acestaeste de obicei promotorul sau partenerul lider care este totodată şi responsabilpentru solicitare, implementarea proiectului şi raportarea unui proiect.Cel mai eficient (efort mai redus) şi folositor (cele mai bune rezultate) mod dea îndeplini o sarcină, bazată pe proceduri repetitive, care s-au demonstrat dealungul timpului unui număr mare de persoane.evaluareaStatutul de a fi cetăŃean al unei comunităŃi sociale, politice sau naŃionale.Este un concept introdus încă din Grecia antică, referitor la cum pot cetăŃeniisă participe activ la tot felul de acŃiuni ale comunităŃii, la nivel social saupolitic. Deseori, această participare se bazează pe un angajament voluntar,pentru binele societăŃii.Adaptarea conceptului antic de către Uniunea Europeană promoveazăinteracŃiunea şi participarea tuturor cetăŃenilor europeni la o construireaunei Europe mai unite şi mai bogate prin diversitatea culturală, creând oidentitate europeană, care să se bazeze pe o recunoaştere a valorilor, aistoriei şi a culturii comune.Comisia EuropeanăDe obicei, coordonatorul şi beneficiarul proiectului este una şi aceeaşipersoană/organizaŃie; în cadrul unor programe, este posibil să existe unbeneficiar şi un coordonator, care reprezintă managementul şi suportul

Glosar - AESAECadministrativ.CoerenŃăCoeziuneCoeziune socialăComisia Europeană (CE)Comunicare non-verbalăComunicare verbalăComunitatea EconomicăEuropeană (CEE)ConducereConsiliul Uniunii EuropeneContractorCros-fertilizare (eco-fertilizare)DemocraŃie participativăDiseminareDiversitate culturalăÎn accepŃiunea lingvistică, aceasta se referă la organizarea logică a unuiconŃinut textual.În accepŃiunea lingvistică, aceasta se referă la structura gramaticală a uneilimbi.Coeziunea socială este un termen folosit în politicile sociale, sociologie şiştiinŃele politice pentru a descrie relaŃiile sau „lipiciul“care unesc oameniiîntr-o societate, mai ales în contextul diversităŃii culturale.Comisia europeană este organul executiv al Uniunii Europene, având rolul de aîntocmi proiecte de legi şi de a monitoriza aplicarea acestora. Comisia este unorgan al ComunităŃilor Europene, independent de statele membre, având deciun caracter cu adevărat supranaŃional.Este percepută de obicei ca procesul de comunicare prin trimiterea de semnalesau mesaje non-verbale. Comunicare non-verbală se poate realiza prin gesturi,atingeri, limbajul trupului sau contact vizual.( vezi de asemenea comunicareaverbală)Comunicare bazată pe utilizarea comunicării scrise sau verbale. (vezi deasemenea comunicare non-verbală)OrganizaŃie internaŃională care a funcŃionat din 1958 până în 1993;precursoarea UE.Se foloseşte pentru dirijarea unei echipe, ca de exemplu, un grup de proiect,internaŃional; chiar dacă este bazat pe participarea tuturor partenerilor deproiect, de obicei fiind un grup lider în fiecare grup (de obicei promotorul saucoordonatorul).Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de miniştri sau doar Consiliul) esteprincipala instituŃie de decizie a UE. Este compus din douăzeci şi şapte deminiştri (câte unul din fiecare stat).beneficiarulÎn managementul proiectului, aceasta înseamnă realizarea de obiective şiscopuri prin acŃiuni diferite şi complementare întreprinse de diferiteorganizaŃii şi / sau părŃi interesate.Uneori numită şi „democraŃie directă”; un proces care accentuează largaparticipare a alegătorilor la operaŃii în sensul sistemului politic. DemocraŃiareprezentativă tinde să limiteze participarea cetăŃeanului la procesulelectoral, lăsând guvernarea pe mâna politicienilor. DemocraŃia participativăse străduieşte să creeze posibilităŃi tuturor grupurilor politice pentru a aducecontribuŃii semnificative în luarea deciziilor, şi încearcă să lărgească gama deoameni care au acces la astfel de oportunităŃi.Activitate de relaŃionare cu publicul în legătură cu un proiect cu rezultatelesale, cu scopul general de a informa şi a atrage câŃi mai mulŃi participanŃi,domenii cheie, organizaŃii sau cetăŃeni în general. (vezi de asemeneaexploatare, impact, valorizare)Diversitatea culturală se referă la diversitatea societăŃilor şi culturilor umane,culturi din diferite regiuni, sau în întreaga lume. Aşa cum există diferenŃe totmai evidente între oameni (precum limba, portul sau tradiŃiile), existătotodată şi diferenŃe semnificative în felul în care societăŃile se organizează,în ceea ce priveşte conceptul de moralitate şi al valorilor, şi felul în care eleinteracŃionează cu mediul lor înconjurător.143

Dreptul ProprietăŃiiIntelectualeDrepturile omuluiEACEAEducaŃia adulŃilorEducaŃie/învăŃare formalăEducaŃie/învăŃare informalăEducaŃie/învăŃare non-formalăEfect multiplicatorEligibilitateEtapăEuroEvaluareExploatarePachet de drepturi exclusive asupra libertăŃii de idei, atât artistice cât şicomerciale.„Toate fiintele umane se nasc libere si egale în demnitate si în drepturi.”Drepturile şi libertăŃile omului includ drepturile politice şi civile ca dreptul laviaŃă şi libertate, libertatea de exprimare, şi egalitatea în faŃa legii; şidrepturile economice sociale şi culturale, care includ dreptul la cultură,dreptul la hrană, dreptul la muncă şi dreptul la educaŃie. Drepturile Omuluisunt cuprinse fără caracter obligatoriu în DeclaraŃia Universală a DrepturilorOmului din 1948.AgenŃia Executivă pentru EducaŃie, Cultură si Audiovizual este un organismpublic responsabil pentru implementarea operativă a diferitor fonduri ale UE (ex. Europa pentru cetăŃeni, ÎnvăŃarea continuă, etc.).Aceasta se referă la toate formele de educaŃie non-profesională pentru adulŃi,chiar dacă este de natură formală sau informală. Un „adult”, în accepŃiuneaGrundtvig, se referă la persoanele de peste 25 ani şi tinerii sub această vârstăcare nu mai fac parte din formele de educaŃie iniŃială din cadrul şcolilor sau asistemului educaŃional universitar ale Ńărilor eligibile.EducaŃia/ÎnvăŃarea care are loc în şcoli, universităŃi sau instituŃii de formareprofesională care conduce la obŃinerea unei diplome sau unui certificat. (vezide asemenea EducaŃia/ÎnvăŃarea informală şi EducaŃia/ÎnvăŃarea nonformală).Se găseşte peste tot, ca în familii, la locul de muncă, în ONG-uri, în trupele deteatru, sau se pot referi la activităŃi individuale acasă, ca cititul unei cărŃi,navigarea pe Internet, etc. Chiar dacă sunt în totalitate nestructurate, prineducaŃie informală se pot realiza competenŃe importante şi cunoaştere. (vezide asemenea educaŃie/învăŃare formală; educaŃie/învăŃare non-formală)Include educaŃia/învăŃarea opŃională, deseori semi-structurată din cadrulcercurilor de studiu, proiectelor sau grupurilor de dezbatere care avansează înritm propriu, fără o examinare formală sau recunoaştere la final. (vezi deasemenea educaŃia/învăŃarea formală; educaŃia/învăŃarea informală).Replică a altor persoane sau organizaŃii în legătură cu abordarea, metodele şiserviciile unui proiect, mai ales acolo unde există potenŃial pentru transferullor pentru terŃi, la grupele sau organizaŃiile următoare.Se referă la condiŃiile care trebuiesc îndeplinite pentru a participa la programeUE (ex. łările participante, grupul Ńintă sau domeniul proiectului, statutulorganizaŃiei solicitante).În cadrul managementului de proiect, un punct de reper reprezintă sfârşituletapei care marchează finalizarea unui pachet de lucru sau faze, marcată tipicprintr-un eveniment la nivel înalt ca finalizarea, realizarea sau publicarea unuidocument, o întâlnire transnaŃională sau o conferinŃă publică.Euro (€) este moneda oficială a 16 din cele 27 de state membre ale UE. Acestestate, cunoscute şi sub denumirea colectivă de Zona Euro sunt Austria, Belgia,Cipru, Finlanda, FranŃa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxembourg, Malta,Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, şi Spania.Se referă la calitatea managementului prin procesul de control, monitorizare şiajustare, centrat pe dezvoltarea de diferite proiecte la toate nivelurile (ex.dezvoltarea produsului, cooperarea între parteneri, managementul timpului,diseminarea activităŃilor, etc.); aplicată în continuare la nivel înalt, evaluareaeste premisa esenŃială pentru implementarea cu succes a oricărui proiect.Utilizarea durabilă şi beneficiile care derivă din rezultatele proiectelor UE (ex.prin implementarea şi utilizarea produselor sale, modificare a politicilor şi144

Glosar - AESAECregulilor, etc.); scopul principal al fiecărui proiect. (vezi deasemeneadiseminare, impact, valorizare)ExtindereFezabilitateFlexisecuritateGrundtvigGrundtvig IniŃiativa privindvoluntariatul în Europa pentruvârstnici (GIVE)HolocaustImpactInovaŃieInterculturalismÎnvăŃare pe tot parcursul vieŃiiÎmbătrânire activăManagementul proiectuluiMemorie europeană activăAcŃiune de acceptate a noi state în Comunitatea Europeană şi UEComunică problemele indiferent dacă obiectivele proiectului pot fi realizatesau nu.Model economic care este o combinaŃie dintre angajarea cu uşurinŃă şiconcedierea muncitorilor şi beneficiile sociale ridicate – inclusiv educaŃiaplătită – pentru şomeri.Sub-program al învăŃării continue care se axează pe tot felul de educaŃiigenerale (în contrast cu cea profesională, sistemul preuniversitar sauuniversitar).IniŃiativă nou implementată începând cu 2009 de către Comisia Europeană,compuse dintr-o schemă de finanŃare pentru sprijinirea proiectelor devoluntariat pentru vârstnici, între organizaŃiile locale, în cel puŃin două stateparticipante la programul de învăŃare continuă.Holocaustul este termenul utilizat pentru a descrie genocidul faŃă de milioanede evrei în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, un program deexterminare sistematică de către germanii nazişti, sub comanda lui AdolfHitler, a colaboratorilor şi aliaŃilor lui.Impactul proiectului asupra mediului şi contribuŃia sa la realizarea obiectivelorprezentate pe scurt în cadrul proiectelor şi asupra realizărilor proiectului, şiobiectivele de politică globală ale Comisiei Europene. (vezi de asemeneadiseminarea, exploatarea şi valorizarea)Metodă inovatoare/nouă de a realiza ceva. Se poare referi la creşterea şiascensiunea sau schimbările radicale sau revoluŃionare în gândire, produse,procese sau organizaŃii. În multe programe ale UE, o condiŃie de bază pentru aaccesa aceste fonduri este necesar un anumit nivel de inovaŃie.Se referă la legăturile dintre două sau mai multe culturi. Termenul indicăfaptul că există diferenŃe între culturi, dar şi că există posibilităŃi pentruschimbul între culturi.Urmăreşte învăŃarea continuă, voluntară şi a achiziŃionării de cunoştinŃe şicompetenŃe atât în scopuri personale cât şi profesionale. Ca atare, nu creştedoar incluziunea socială, cetăŃenia activă şi dezvoltarea personală, ci şicompetitivitatea şi şansele de angajare. ÎnvăŃarea continuă este un concept debază al politicii educaŃionale din cadrul UE şi de aceea este promovată de unProgram de ÎnvăŃare Continuă special.AcŃiunea sau politica de a menŃine clasa muncitoare mai vârstnică pe piaŃamuncii, dar în acelaşi timp şi independentă, sănătoasă, dezvoltarea personalăşi integrarea vârstnicilor în societate.Manipularea unui proces sau activităŃi care realizează un obiectiv în urma uneiproceduri descrise (plan de lucru); de obicei, acest proces începe cu multînainte de perioada de finanŃare din partea UE (ex. Întocmirea documentelor,recrutarea unui grup de proiect, contractarea, etc.) şi durează până dupăaceastă perioadă (ex. Raportarea, administrarea finală, etc.); acest procesinclude de asemenea câteva nivele, ca de ex. dezvoltarea produsului,evaluarea sau diseminarea.AcŃiune specială a Programului Europa pentru cetăŃeni care se concentreazăasupra comemorării victimelor nazismului şi stalinismului în Europa, pentru amenŃine vie amintirea dimensiunii totale a consecinŃelor celui de-al DoileaRăzboi Mondial.145

MobilitateMonitorizareMuncă în echipăOrganizaŃie de reflexieOrganizaŃie emitentăOrganizaŃie-gazdăOrganizaŃiinonguvernamentale (ONG-uri)PromotorParlamentul European (PE)Partener/partePartener de proiectParticipanŃiPerioadă de eligibilitateProces de jos în susPetrecerea unei perioade de timp în cadrul unui proiect al UE în alt statmembru al UE, pentru studii, experienŃă de lucru, alte activităŃi de predare –învăŃare, sau activităŃi administrative înrudite.(Cu succes) Ghidarea şi supravegherea unui proiect european printr-o evaluarecontinuă a tuturor nivelurilor şi obiectivelor relevante; pentru a obŃine celemai bune rezultate posibile, monitorizarea trebuie plasată în mâinile experŃilorşi nu implicată direct în implementarea proiectului (experŃii externi).O acŃiune comună a două sau mai multe persoane, în care fiecare persoanăcontribuie cu aptitudini diferite şi care îşi exprimă interesele şi opiniilepersonale pentru unitatea şi eficienŃa unui grup, pentru a-şi atinge scopurilecomune.De obicei, o organizaŃie sau un grup care dirijează cercetările şi se angajeazăîn domeniul apărării ca de exemplu politicile sociale, strategiile politice,economie, probleme ştiinŃifice şi tehnologice, etc. În acest context, există ungrup de persoane care dezvoltă idei de proiect pentru îmbunătăŃirea situaŃieidin domeniile mai sus menŃionate.Se referă la organizaŃia care trimite un voluntar, oaspete, sau vizitator, etc.,în timpul unui proiect/acŃiuni de schimb sau mobilităŃi; responsabilă pentruselecŃia participanŃilor, pregătirea mobilităŃii şi cooperării cu organizaŃiagazdă.OrganizaŃia care primeşte un voluntar, oaspete, vizitator, etc. pe perioadaunui proiect/acŃiuni de schimb sau mobilităŃi; responsabilă pentru pregătireaactivităŃilor, subzistenŃă şi pentru asigurarea condiŃiilor de lucru solicitate.(vezi de asemenea organizaŃia emitentă).Termen devenit larg răspândit şi acceptat, care se referă la o organizaŃienonguvernamentală legal constituită, înfiinŃată de o persoană fizică saujuridică fără nicio participare guvernamentală. În multe jurisdicŃii, acestetipuri de organizaŃii sunt definite ca „organizaŃii ale societăŃii civile” sau sefac referire la acestea sub alte denumiri. Numărul de ONG-uri care acŃioneazăla nivel internaŃional este de circa 40,000.beneficiarulParlamentul European este instituŃia parlamentară a UE direct aleasă;împreună cu Consiliul Uniunii Europene formează legislativul bicameral alinstituŃiilor UE şi este descris ca fiind unul dintre cele mai puternice legislaturidin lume. Parlamentul şi Consiliul alcătuiesc organismul legislativ cel mai înaltdin cadrul UE.Într-un sens foarte larg, aceasta se referă la o persoană sau organizaŃie cuinterese legitime şi/sau evidente într-o situaŃie, acŃiune sau proiect UE date,etc. (factorii de decizie politică, grupurile Ńintă, utilizatorii finali, finanŃatorii,media etc.).Persoană sau organizaŃie membru/ă a unui grup de proiect, dar nubeneficiarul.Indivizi sau organizaŃii care beneficiază de proiecte ale UE, prin utilizarearezultatelor lor.Este perioada în care cheltuielile pot fi efectuate şi acoperite de o finanŃare.În viaŃa politică şi socială, o abordare de jos în sus se referă la faptul cănevoile, cererile şi cerinŃele celei mai mici unităŃi (în cazul nostru, cetăŃenii)sunt punctul de pornire în luarea de decizii şi procese, şi printr-o direcŃieascendentă influenŃează deciziile vieŃii politice şi sociale a unei unităŃi foartemari (ex. Ńară sau UE); opus îi este procesul de sus în jos.146

Glosar - AESAECProgram de învăŃare pe totparcursul vieŃiiProgramul Europa pentrucetăŃeniProgramul UEProiectul UERedundanŃăRelaŃie la distanŃăRelaŃionareRelevanŃăReprezentant legalReŃeaRezultatele proiectuluiSinonimSintaxaSkypeSocietate civilăSolicitantulProgram al UE dedicat tuturor domeniilor, formelor, activităŃilor,organizaŃiilor, indivizilor, etc. care au de a face cu orice fel de educaŃie (vezide asemenea, educaŃie formală, Grundtvig, educaŃie informală, educaŃiecontinuă, educaŃie non-formală).Program al UE prin care cetăŃenii au posibilitatea de a se implica în schimbăritransnaŃionale şi activităŃi de cooperare, contribuind la dezvoltarea spiritului şiidealului European, şi încurajarea procesului de integrare europeană.Se referă la fondurile europene destinate domeniilor Ńintă speciale, grupuri,activităŃi, etc.; în prezent există în derulare peste 450 de proiecte ale UE.Conform regulamentelor speciale ale eligibilităŃii şi prin următoarele procesestandardizate, atât organizaŃiile cât şi persoanele individuale potaplica/solicita sprijin financiar prin trimiterea unei propuneri. (Proiect UE)Activitate fondată de un program al UE, de obicei pe baza unor propuneri.În termeni pedagogici, repetarea unui conŃinut sau informaŃii pentru creştereatransferului durabil către elevi/grupurile Ńintă.Parafrazare pentru un grup transnaŃional care cooperează în cadrul unuiproiect chiar dacă majoritatea dintre ei operează din Ńările lor de domiciliu.ActivităŃi menite să construiască şi să menŃină reŃele şi/sau să coopereze cuele.În setările UE de gestionare a proiectului, oportunitatea obiectivelor laproblemele reale, nevoile şi priorităŃile grupurilor Ńintă cărora proiectultrebuie să li se adreseze, şi către politica fizică şi a mediului înconjurător încadrul căreia operează.Persoană autorizată să participe la angajamente juridice şi financiare înnumele organizaŃiei pe care el/ea o reprezintă.Legături formale, semi-formale şi informale ale persoanelor fizice sau juridicecare prezintă valori, interese, activităŃi, etc.Rezultatele unui proiect european care trebuie să-şi prezinte efectele asupragrupului de proiect, participanŃi, grupurile Ńintă sau publicul general; astfel derezultate pot include produse publicate, creşterea gradului de conştientizare,training-uri, conferinŃe, reŃele create.Cuvinte diferite (uneori fraze) cu înŃelesuri identice sau similare.În lingvistică, acest termen se foloseşte pentru a se face referire directă laregulile şi principiile care guvernează structura propoziŃiei oricărei limbi aleindividului.Sursă deschisă/liberă de comunicare telefonică sau prin internet.(www.skype.com)Societatea civilă este alcătuită din totalitatea organizaŃiilor voluntare civice şisociale şi instituŃii care alcătuiesc baza de funcŃionare a societăŃii, spredeosebire de forŃă, sprijinit de structurile de stat (indiferent de politicasistemului de stat) şi instituŃiile comerciale ale pieŃei. Societatea civilă sereferă la acŃiunea colectivă necoercitivă a unei zone de interese, scopuri şivalori comune.Persoană sau organizaŃie care solicită/aplică pentru un proiect UE sau o bursăUE, de obicei în numele unui grup de proiect. În cazul în care solicitarea esteaprobată, solicitantul devine beneficiarul.147

State-membre ale UESumă forfetarăTextulUniunea Europeană (UE)Valoare adăugată europeanăValorizareaVegetarianViitor atelier de lucruVoluntariatulUnul din cele 27 de state care au aderat la UE, alcătuită în prezent dindouăzeci de republici, şase regate şi un Mare Ducat.FinanŃare bazată pe o sumă forfetară predefinită calculată pe baza unorindicatori diferiŃi (ex. Număr de persoane implicate sau zile petrecute înlegătură cu un Proiect european.Indică o expresie distinctă a coeziunii în limba scrisă. Textele trebuieprezentate scriptic. Unele culturi utilizează alfabete diferite.Uniunea Europeană este o entitate politică, socială şi economică, dezvoltată înEuropa, ce este compusă din 27 state. Angajată în integrarea regională, UE afost înfiinŃată prin Tratatul de la Maasticht la 1 noiembrie 1993, având la bazăfosta Comunitate Economică Europeană.Se referă la rezultatele unei sinergii care rezultă din cooperarea europeană, şicare constituie o dimensiune distinctă pe lângă acŃiunile şi politicile la nivelulstatelor membre.Termen de origine franceză, conceptul de valorizare este în prezent largacceptat în cadrul comunităŃii managementului proiectului european ca procesde diseminare a rezultatelor proiectelor în vederea optimizării valorilor lor,intensificând impactul şi integrându-le în sistemul de instruire şi practici lanivel local/naŃional şi european.Vegetarianismul este o dietă şi un mod de viaŃă care caută să excludăanimalele din alimentaŃie, îmbrăcăminte, sau în orice alt scop.Viitorul atelier de lucru este o tehnică promovată de Robert Jungk, RuedigerLutz şi Norbert R. Muellert în anii 1970. Aceasta permite unui grup de persoanesă promoveze idei sau soluŃii noi pentru problemele sociale. Un atelier viitoreste specific participanŃilor care au experienŃe scăzute în ceea ce priveşteprocesele de luare a deciziilor creative.Toate formele de activităŃi voluntare, formale sau informale. Se referă laangajarea unei persoane în diferite activităŃi din proprie iniŃiativă, şi fără adorinŃa de a obŃine câştiguri financiare. Este în favoarea voluntaruluiindividual, comunităŃii şi a societăŃii. Este, de asemenea, un mijloc pentruindivizi şi asociaŃii de se adresa oamenilor, nevoilor sau preocupărilor socialesau de mediu, şi este deseori efectuat în sprijinul unei organizaŃii non-profitsau la iniŃiativa unei comunităŃi. Astfel, activităŃile de voluntariat dă valoaresocietăŃii, dar nu îi înlocuieşte pe profesionişti, angajaŃii plătiŃi.148

Europa suntem noi toţiMembrii echipei de proiect AESAEC, responsabili pentru conţinut:Austria, www.auxilium.co.atDenmark, www.fritid-samfund.dkAustria, www.vhsstmk.atDKSpain, www.asael.esATSIRORomania, www.sec.roESITSpainItaly, www.formazionenet.euSlovenia, www.univerza3.siwww.aesaec.euProiectul AESAEC (proiect nr 141757-2008-LLP-AT-GRUNDTVIG-GMP) a fost finanţat cusprijinul Comisiei Europene, reprezentată de Direcţia Generală Educaţie şi Cultură.