Raport de mediu Isaccea - Enel

PUZ –“ CONSTRUIRE PARC EOLIAN, REABILITARE DRUMURI DE ACCES , RACORD 

ELECTRIC SI RACORDARE LA SEN, CONSTRUIRE STATIE DE TRANSFORMARE “- 

extravilan oras Isaccea , jud. TULCEA 

_________________________________________________________________________ 

PLAN URBANISTIC ZONAL – “ CONSTRUIRE PARC EOLIAN, REABILITARE DRUMURI 

DE ACCES , RACORD ELECTRIC SI RACORDARE LA SEN, CONSTRUIRE STATIE DE 

TRANSFORMARE “-extravilan oras Isaccea , jud. TULCEA 

Beneficiar : SC ENEL GREEN POWER ROMANIA SRL 

Martie 2011 

PROPRIETATE INTELECTUALA 

Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului 

SC ECO GREEN CONSULTING SRL elaborator Raport de mediu 1

PUZ – “ CONSTRUIRE PARC EOLIAN, REABILITARE DRUMURI DE ACCES , RACORD 



__________________________________________________________________________ 

CUPRINS 

1. DATE GENERALE 

1.1.Denumirea planului/programului ……………………...............................6 

1.2.Proiectantul lucrarii ……………………......………………………..…..........6 

1.3.Beneficiarul lucrarii ..…………………………………………………..….......6 

1.4. Elaborator RM ...........................................................................................6 

1.5.Colaboratori ............................................................................. ................7 

1.6.Evaluarea strategica de mediu ……………………………………..………8 

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU 

PROGRAMULUI , PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME 

RELEVANTE 

2.1. Continutul si obiectivele planului/programului ……………….…........10 

2.2. Relatia cu alte planuri/programe ……………………………..…............24 

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE 

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS 

3.1. Introducere …………………………………………………………..............33 

3.2. Starea actuala a mediului ………………………………………….…......33 

3.3. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului......42 

3.3.1 Calitatea factorilor de mediu in Alternativa zero………….....42 

3.3.1.1. Calitatea aerului ………………………………..............42 

3.3.1.2. Calitatea solului …………………………………..…......42 

3.3.1.3. Calitatea apei…………………………………..…..........44 

3.3.1.4. Zgomot si vibratii……………………………………........44 

3.3.1.5. Biodiversitatea……………………………………...........44 

3.3.1.5.1 Informatii privind flora locala…………….......44 

3.3.1.5.2 Informatii privin fauna locala…………….......48 

3.3.2. Patrimoniul cultural in Altenativa zero………………………....51 

3.3.3. Situatia economica si sociala in Altenativa zero………........53 

3.3.4. Starea de sanatate in Altenativa zero……………………........54 

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV 

4.1. Hidrologia si hidrogeologia …………… .………………….….................56 

4.2. Solul …………………………………………………………………………….56 

2 

SC ECO GREEN CONSULTING SRL elaborator Raport de mediu




__________________________________________________________________________ 

4.3. Clima …………………………………………………………..………………56 

4.4. Mediul socio-economic ……………………………………………………56 

4.5. Biodiversitatea ………………………………………………….………......57 

4.5.1. Caracteristicile tipurilor de habitate………………………......57 

4.5.2. Caracteristicile faunei ……………………………………..........58 

4.6. Peisaj …………………………………………………………………............71 

4.7. Patrimoniul cultural ………………………………………………..…........71 

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE , RELEVANTE PENTRU PLAN SAU 

PROGRAM……………………………………………………………………………........72 

6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL 

NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU 

PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI 

DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI 

SAU PROGRAMULUI 

6.1. Obiective de protectie a mediului ………………………………………........79 

6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului………........90 

3 

7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA 

ASPECTELOR CA : BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, 

FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, 

PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL 

SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI 

7.1.Efecte potentiale asupra factorilor de mediu si asupra sanatatii ….........93 

7.1.1. Biodiversitatea ……………………………………………………………….........93 

7.1.2. Populatia ……………………………………………………………………….......93 

7.1.3. Sanatatea umana …………………………………………………………….......93 

7.1.4. Fauna ……………………………………………………………………………......93 

7.1.5. Flora …………………………………………………………………………….........94 

7.1.6. Solul ………………………………………………………………………................95 

7.1.7. Apa ………………………………………………………………………….............96 

7.1.8. Aer ……………………………………………………………………………..........96 

7.1.9. Factori climatici ………………………………………………………….............97 

7.1.10. Valorile materiale ……………………………………………………………....97 

7.1.11. Patrimoniul cultural …………………………………………………………......97 

7.1.12. Peisaj …………………………………………………………………………........97 

7.1.13. Umbrirea ………………………………………………………………………......98 

7.1.14. Reflectarea ( Flickering-ul ) ……………………………………………….......98 

7.1.15.Zgomot si vibratii ………………………………………………………...............99 

7.1.16.Radiatii ……..................……………………………………………..…...............99 

7.1.17.Unde electromagnetice ……………………………………………................106 

7.2.Matricea de impact …….……………………………………………..…….......108 





__________________________________________________________________________ 

8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA 

SANATATII , IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ……………………………….…….......121 

9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE SI COMPENSA , CAT DE 

COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII 

PLANULUI SAU PROGRAMULUI 

9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra 

solului/subsolului…………......................................................................................122 

9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata si apei 

subterane…………………………………………………….……………….................122 

9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului 

atmosferic….……...................................................................................................123 

9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra 

biodiversitatii………………......................................................................................123 

9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si 

sanatatii populatiei ……………………………………………………………..............124 

9.6. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului 

cultural ……………………………………………………………...................................125 

9.7. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si 

vibratii…....................................................................................................................126 

9.8. Dezafectarea parcului -decomissioning………………………….........127 

10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE 

SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE 

DIFICULTATI ( CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) 

INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE 

10.1.Introducere…………………………………………………………….........128 

10.2. Prezentarea alternativelor………………………………………….........129 

10.3. Dificultati in prelucrarea informatiilor cerute …………………….......130 

11. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR 

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI 

11.1. Introducere…………………………………………………………………..130 

11.2. Monitorizare PUZ…………………………………………………………….131 

12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE 

MEDIU ………………………………………………………………………………............136 

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................141 

ANEXE........................................................................................................................144 

4 





__________________________________________________________________________ 

LUCRAREA S-A REALIZAT PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA 

DISPOZITIE DE BENEFICIAR SI A OBSERVATIILOR EFECTUATE PE 

AMPLASAMENTUL STUDIAT PRIN PLANUL URBANISTIC ZONAL , 

DE CATRE ECHIPA DE ELABORARE A RAPORTULUI DE MEDIU . 

RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII DATELOR FURNIZATE 

REVINE BENEFICIARULUI . 

5 





__________________________________________________________________________ 

1.DATE GENERALE 

1.1. Denumirea planului/programului : PLAN URBANISTIC ZONAL “ 

CONSTRUIRE PARC EOLIAN, REABILITARE DRUMURI DE ACCES, 

RACORD ELECTRIC SI RACORDARE LA SEN, CONSTRUIRE STATIE 

DE TRANSFORMARE “ extravilan oras Isaccea, judet Tulcea . 

1.2. Proiectantul lucrarii : SC ARTEC SRL TULCEA , tel/fax : 0240-51940; 

0340-105728 , e-mail : proiecteartec@yahoo.com 

1.3. Beneficiar : SC ENEL GREEN POER ROMANIA SRL B-dul Buzesti , nr. 

62-64 , etaj 6 , Sector 1, Bucuresti , tel. 0372-115.528 ,fax : 0372-872.710 

1.4. Elaborator Raport de mediu : SC ECO GREEN CONSULTING SRL 

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis , Tel/fax : 0340-104.067 ,societate inscrisa 

in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la 

pozitia 34 , pentru RM, RIM, BM, RA, RS, EA . 

6 





__________________________________________________________________________ 

Colaboratori : 

o 

BADEA GHEORGHE – PFA, inscris in Registrul National elaboratorilor 

de studii pentru protectia mediului la pozitia 35 , pentru RM, RIM, BM, 

RA , telefon 0745-344161 , e-mail : badeagheorghe2007@yahoo.com 

o 

BADEA GABRIELA –PFA, inscrisa in Registrul National elaboratorilor 

de studii pentru protectia mediului la pozitia 35 , pentru RM, RIM, BM, 

RA , telefon 0740-017.298 , e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com 

o 

SOCIETATEA ORNITOLOGICA ROMANA-director executiv – dr. 

Hulea Dan 

7 





__________________________________________________________________________ 

1.6.Evaluarea strategica de mediu 

Evaluarea strategica de mediu este un proces care cauta sa sigure luarea in considerare 

a impactului asupra mediului in elaborarea unei politici, a unui plan sau program, inainte de 

luarea deciziei finale cu privire la dezvoltare . 

In context European , cele mai importante doua instrumente juridice referitoare la SEA ( 

Evaluare strategica de mediu pentru planuri si programe ) sunt : 

Directiva CE 2001/42/CE referitoare la evaluarea efectelor asupra mediului ale 

anumitor P/P , numita in continuare Directiva SEA ; 

Protocolul privind SEA la Conventia cu privire la Impactul asupra mediului in 

context transfrontiera ( Coventia de la Espoo ) , numit in continuare Protocolul SEA 

. 

HG nr. 1076/2004 transpune Directiva SEA in legislatia nationala a Romaniei si stabileste 

procedura de evaluare de mediu la care trebuie supuse anumite planuri/programe . 

Alte acte normative relevante pentru SEA la nivel national sunt : 

- OM nr.117/2006 pentru aprobarea manualului de implementare a HG nr. 1076/2004 ; 

- OM nr. 480/2006 de stabilire a Comitetului special la nivel central implicat in etapa de 

incadrare in procedura SEA ; 

- OM nr. 985/2006 pentru aprobarea listei orientative de planuri/programe care intra sub 

incidenta HG. Nr. 1076/2004. 

Principalele principii ale aplicarii SEA cu eficacitate pot fi sintetizate dupa cum urmeaza : 

o SEA trebuie sa trateze politicile, planurile si programele ( P/P/P ) propuse care ar 

putea avea efecte semnificative asupra mediului 

o SEA trebuie efectuata la initiative titularilor P/P/P si gestionata de acestia . 

o SEA trebuie integrate in procesele de elaborare a politicilor,planurilor si 

programelor in etapele de procedura cheie. 

o SEA trebuie sa se axeze pe aspectele potrivite in fazele de de elaborare a 

politicilor, planurilor si programelor ; 

o In SEA trebuie utilizate metode si tehnici de analiza adecvate si eficiente din punct 

de vedere economic. Informatiile trebuie culese numai in cantitatea si nivelul de 

detaliere necesar pentru luarea unei decizii in cunostinta de cauza. 

o SEA trebuie sa evalueze efectele asupra mediului pe care le-ar produce o serie de 

solutii alternative la initiative propusa . 

o SEA trebuie sa faciliteze implicarea principalilor actori interesati intr-o faza cat mai 

timpurie. In cadrul ei trebuie sa se aplice tehnici de consultare corespunzatoare si 

usor de utilizat, adecvate grupurilor tinta. 

8 





__________________________________________________________________________ 

O procedura SEA eficace poate aduce urmãtoarele avantaje: 

- Realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului; 

- Îmbunãtirea calitãtii procesului de elaborare a politicii, planului sau programului; 

- Cresterea eficientei si eficacitatii procesului decizional; 

- Întãrirea sistemului de conducere si a eficientei institutionale; 

- Intãrirea procesului EIM pentru proiecte; 

- Facilitarea cooperãrii transfrontiera. 

SEA poate determina o integrare efectivã a considerentelor de mediu în întocmirea 

politicilor, planurilor si programelor (P/P/P). 

De asemenea, o bunã aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu 

privire la optiunile care nu asigura o dezvoltare durabila din punct de vedere al mediului, 

înaintea formulãrii proiectelor specifice si atunci când sunt încã posibile alternative majore. Ca 

atare, SEA faciliteazã o mai bunã luare în considerare a constrangerilor de mediu în 

formularea politicilor, planurilor si programelor care creeazã cadrul pentru proiectele specifice. 

Astfel, SEA vine în sprijinul dezvoltãrii durabile din punct de vedere al mediului. 

9 





__________________________________________________________________________ 

2.EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE 

PLANULUI SAU PROGRAMULUI , PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE 

PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 

2.1. Continutul si obiectivele planului/programului 

Continutul planului : 

Planul Urbanistic Zonal “ Construire parc eolian, reabilitare drumuri de acces, racord 

electric si racordare la SEN , construire statie de transformare , oras Isaccea , judet Tulcea” are 

ca scop analizarea conditiilor in care se poate construi un parc eolian pe un teren in suprafata 

totala de 871.300 mp, constituit din parcele separate, proprietate privata , conform actelor de 

proprietate , pentru care s-a eliberat Certificatul de urbanism nr. 14/2069/17.03.2010 . 

Conform Legii nr. 350/2001 modificata si completata cu OG nr.27/2008 privind 

amenajarea teritoriului si urbanismul , art.44 , alin. (1) “ Planul Urbanistic Zonal este intrumentul 

de planificare urbana de reglementare specifica prin care se coordoneaza dezvoltarea 

urbanistica integrata a unor zone din localitate caracterizate printr-un grad de complexitate sau 

printr-o dinamica urbana accentuate.Planul urbanistic Zonal asigura corelarea programului de 

dezvoltare urbana integrate a zonei cu Planul urbanistic general “, iar la art. 47 , alin (2) “ Planul 

urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la : 

a) organizarea retelei stradale ; 

b) organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane; 

c) modul de utilizare al terenurilor ; 

d) dezvoltarea infrastructurii edilitare ; 

e) statutul juridic si circulatia terenurilor ; 

f) protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora“. 

Parcul va include 23 turbine eoliene , amplasate pe mai multe parcele cu functiunea de 

teren arabil . 

Zona studiata este situata in extravilanul orasului Isaccea , judetul Tulcea. 

Destinatia propusa prin Planurile Urbanistice Generale pentru terenurile pe care se vor 

amplasa turbinele eoliene este de teren arabil . 

Fiind o zona de campie, cu un nivel scazut al ploilor , amplasamentul este strabatut de la 

Est la Vest de un canal major al sistemului de irigatii si de un numar mare de antene de irigatii . 

Lucrarile de irigatii existente fac parte din Amenajarea de irigatii Isaccea , plot SPP3 si plot 

SPP4 , cod amenajare 356 , aflata in administratia ANIF RA Sucursala teritoriala Dobrogea , 

Unitatea de Administrare Tulcea . S-a emis Avizul nr 1291/02.03.2011 favorabil pentru planul 

supus aprobarii , de catre ANIF RA- Sucursala Teritoriala Dobrogea . 

10 





__________________________________________________________________________ 

fig . 1. amplasarea planului pe harta judetului Tulcea 

In perimetrul studiat , pe proprietatile benefiaciarului se vor face propuneri pentru eoliene, 

tinand cont de retelele existente in zona si anume : 

-retea de antene de irigatii si canale majore pentru irigatii ; 

-retele de electricitate de 20 kV , 110 kV ,400kV, 700 kV, unele fiind dezafectate ; 

-statii de pompare pentru irigatii, dezafectate ; 

- retea de gaze . 

11 

Fig. 2 – plan de incadrare in PUG Isaccea 

Zona de amplasament se situeaza astfel: 





__________________________________________________________________________ 

la nord : teren arabil ,DJ22A, intravilan oras Isaccea ( aproximativ 800 m ); 

la sud : teren arabil , padurea Niculitel 

la est : teren arabil 

la vest : izlaz impadurit , cariera SC Ben Ari Negev IND SRL . 

Coordonatele STEREO 1970 al amplasamentului turbinelor eoliene preconizate a se 

monta se regasesc in Tabelul nr. 1 : 

12 

Etapele de realizare a unui parc eolian sunt : 

I. construire-montaj 

- reabilitare drumuri de exploatare , amenajare drumuri de acces , platforme si 

organizarea de santier : 





__________________________________________________________________________ 

Drumurile de exploatare existente vor fi modernizate prin pietruire . Piatra necesara va fi 

transportata de la carierele existente in judetul Tulcea si se va depozita de-a lungul drumurilor 

de exploatare , dupa care se vor nivela prin compactare . Daca constructorul va considera 

necesar se va insera si un material textil . 

Fig. 3 – Lucrari de amenajare drumuri de exploatare –foto original Badea Gh. 

fig. 4 

Sectiune drum de acces dupa reabilitare si/sau construire 

( sursa SC Enel Green Power Romania SRL ) 

Organizarea de santier (5000 mp ) se va realiza pe platforma statiei de transformare – 

care este situata in partea de NE a turbinei T17 si la Vest de Statia de 700 kV pe o parcela in 

suprafata de 30.000 mp. 

Pentru perioada de santier se vor realiza , linga fiecare centrala eoliana,cate o platforma 

principala cu dimensiunile de 25m x 50m=1250 mp si platforme secundare in suprafata de 1200 

mp . 

Neavind utilitate decit in cazuri foarte rare , de interventie service la centrale, platformele 

nu se vor scoate din circuitul agricol . 

13 





__________________________________________________________________________ 

Dupa terminarea lucrarilor de construire acestea se vor acoperi cu un strat de pamant 

vegetal ( rezultat din decopertare ) si se vor inerba natural. 

Pe aceasta platforma se va face o mica organizare de santier ,pentru acele parti, 

componente mici ale turbinelor, depozitate pentru scurt timp( fiind deformabile , in general partile 

de turn nu se scot din suportul autospecialei in care vor fi transportate, fiecare parte fiind ridicata 

si montata, cu ajutorul macaralei, direct din autospeciala) ,pentru macara ,pentru atelierul mobil, 

pentru autospecialele care transporta diverse materiale si care stationeaza citeva ore , pentru 

generatorul electric si alte activitati . 

Accesul principal in parc se va realiza din DN 22 (care care este tangent cu 

amplasamentul pe latura de nord ) in drumul de exploatare din zona statiei de transformare 

Isaccea ,pe partea stanga a drumului inainte de Isaccea.Pentru turbina nr. 1 accesul se va 

realiza din DN 22,la nord de amplasament. Accesul la parcele se realizeaza pe drumuri de 

exploatare, cu cadastru , care se vor moderniza prin pietruire , in baza unui proiect tehnic care 

se va supune autorizarii.Se vor alege acele cai de acces care sa nu depaseasca o declivitate 

maxima de 8˚. 

Drumul de exploatare va fi racordat la un drum intern, pe fiecare parcela, care va servi si 

ca drum de serviciu si intretinere pentru centralele eoliene propuse. Pentru a permite accesul 

vehiculele agabaritice pe timpul transportului utilajelor la locul de asamblare si pentru accesul 

autospecialelor de ridicare ,se vor studia posibilitatile de acces, ca spatiu de drum si ca raza de 

bracaj . 

Pentru asigurarea spatiului pentru caile de acces ,la faza de proiect tehnic, investitorul va 

procura ,prin cumparare sau inchirire, terenul necesar. Pe aceste spatii , necesare numai in 

timpul executiei ,se vor face amenajari temporare de drumuri , care vor proteja solul . 

Dupa terminarea lucrarilor terenul va fi readus la starea initiala si la categoria de folosinta 

initiala . 

In interiorul parcelelor , se vor amenaja platforme pentru depozitarea segmentelor de 

centrala eoliana . Pentru a raspunde la exigenta producatorului de utilaj , de a nu murdari parti 

ale centralei pe timp ploios , si pentru a nu scoate din circuit agricol suprafete de teren pentru 

platforme betonate ,care , ulterior edificarii , nu se mai justifica ca si amenajare , se vor folosi 

prefabricate din placi metalice , care se vor aseza pe terenul scarificat . 

Dupa finalizarea constructiei turbinei , zonele platformele vor fi readuse la starea 

initiala,vor ramane doar drumurile de acces la turbine si trotuarele turbinelor. Drumurile de acces 

la turbina vor avea latimea de 5,5 m. 

- lucrari de excavare si realizare a fundatiei –sapaturile se realizeaza cu utilaje 

specifice ( excavatoare ) . 

14 





__________________________________________________________________________ 

fig.5 - Sectiune fundatie ( sursa SC Enel Green Power Romania SRL) 

In Studiului geotehnic se mentioneaza ca in urma determinarilor fizico-mecanice ale 

pamanturilor din perimetrul cercetat s-a concluzionat ca terenul este dificil la fundare . Aceste 

caracteristici sunt date de faptul ca in urma analizelor de laborator a loessurilor investigate s-a 

constatat ca acestea sunt constituite din pamanturi sensibile la umezire ( PSU ) . Astfel , pentru 

orice fel de constructie care urmeaza a se executa ( funda ) pe aceste terenuri ( PSU ) , 

trebuie respectate prevederile din Normativul P7/2000 – “ Normativ privind fundarea 

constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire ( proiectare , executie, exploatare ) . 

Avand in vedere faptul ca pe amplasament se vor contrui turbine eoliene cu un regim de 

inaltime 175,0 m se recomanda varianta fundarii indirecte a acestor structuri . 

Fundarea indirecta se face prin intermediul unor piloti forati de diametru mare ( Ø > 600 

mm ) , ale caror caracteristici se vor stabili individual , functie de stratificatia fiecarui 

amplasament in parte . 

Fig.6– realizare fundatie cu piloti forati-foto original Badea Gh. 

15 





__________________________________________________________________________ 

Pilotii de diametru mare se vor considera de tip flotant , cu baza oprita in formatiunile 

loessoide ce se dezvolta pana la adancimea de investigare a forajelor de prospectiuni executate 

( 25,0 m ). 

- asamblare turbine si asezarea acestora pe pozitie : 

Fig. 7 – lucrari de asamblare turbine –foto original Badea Gh. 

Fiecare centrala eoliana este prevazuta cu un post de transformare propriu, amplasat in 

interiorul centralei .Rolul postului de transformare este de a transforma energia electrica la 

tensiunea optima de transport . Dimensiunea postului de transformare este de 2 x 3,0= 6 mp. 

Cele 23 centrale eoliene vor fi racordate prin cablu subteran la o statie de conexiuni si in 

continuare la statia de transformare . 

Cladirea statiei va avea o suprafata construita de aproximativ 2500mp si va fi realizata 

din cadre de beton armat si pereti de umplutura din BCA. Acoperirea se va face cu placa de BA , 

cu straturi de hidroizolatie cu sarpanta si invelitoare usoara , din Onduline sau tabla . 

Acoperirea cu sarpanta este o masura suplimentata, avand in vedere importanta protejarii 

echipamentelor din interior. 

Interiorul cladirii va fi compartimentat in trei parti , cu functiuni definite. Compartimentarea 

se va realiza din zidarie de BCA , armata ,conform normativului. Echiparea cladirii va fi realizata 

printr-un proiect distinct , impreuna cu echipamentele exterioare. 

Cladirea va avea timplarie din PVC , la usi si goluri cu prisme de sticla pentru iluminare. 

Statia de transformare propusa va fi conectata la statia de transformare Isaccea . 

- Conexiunile dintre turbinele eoliene se va realiza cu ajutorul cablurilor subterane 

(fig.8), amplasate pe cat posibil de-a lungul drumurilor si a cailor de comunicatie 

existente ( De ). 

- Traseul drumurilor de exploatare care vor fi reabilitate are o distanta de 125702 mp . 

De asemenea se vor amenaja drumuri interne in lungime de 59298 mp . 

TOTAL drumuri : 185.000 mp . 

16 





__________________________________________________________________________ 

fig.8- Sectiune de drum si pozitionare cabluri electrice 

( sursa SC Enel Green Power Romania SRL ) 

Fig.9 – cabluri electrice subterane foto original Badea Gh. 

Conexiunile informatice dintre turbinele eoliene se va realiza cu ajutorul cablurilor 

subterane( fig.9 ) din fibra optica . Un cablu de medie tensiune este alcatuit din 12 fibre rasucite 

cu diametru de 11,7 mm ,invelite intr-un material protector din PVC, amplasate pe cat posibil dea 

lungul drumurilor si a cailor de comunicatie existente ( De ). Traseul drumurilor de 

17 





__________________________________________________________________________ 

exploatare care vor fi reabilitate are o distanta de 125702 mp ( 22.855 m x 5,5 m ) . De 

asemenea se vor amenaja drumuri noi de acces ( de la drumurile de exploatare existente la 

fiecare turbina ) in lungime de 59298 mp ( 10.800 m x 5,5 m ) . 

II. exploatare-functionare : in general , pentru intretinerea turbinelor sunt necesare 

doua revizii anuale de verificare si intretinere , iar la 2-3 ani , in functie de locatie si specificatiile 

producatorului se schimba uleiul si lichidul de racire . 

III. dezafectare : Durata de viata a unei turbine eoliene este 20-25 ani . Dupa 

aceasta perioada urmeaza teoretic , etapa de demolare a turbinelor eoliene. Aceasta etapa 

presupune dezmembrarea rotorului cu cele trei pale ; a nacelei , cutiei de viteze si sistemului de 

comanda; a pilonului ( turnului ) si a fundatiei .Practic , daca investitorul doreste poate sa 

reamplaseze o alta turbina pe locatie . Acest lucru se poate face daca tipul de turbina ramane 

acelasi , prin simpla schimbare a sistemului de prindere. Daca se modifica tipul de turbina se va 

reface fundatia. La dezafectare se va reface terenul afectat de fundatii si drumuri . Betonul din 

fundatii se va concasa si se va refolosi ( la amenajare drumuri sau diverse lucrari de umplutura), 

iar cablurile electrice , care au o durata de viata de 40 ani se inlocuiesc . Cablurile uzate sunt 

predate unitatilor de profil care le vor valorifica . 

In perimetrul studiat ( fig.10 ), pe proprietatile benefiaciarului,demonstrate cu acte de 

proprietate exista : 

- retele de antene de irigatii si canale majore pentru irigatii, 

- retele de electricitate, 

- conducte gaze, 

- zone protejate pentru vestigii de arheologie (movile, urme romane sec. III-IV), tumuli 

funerari . 

fig. 10 - Imaginea satelitara a amplasamentului (sursa Google Earth) 

Centralele eoliene vor fi amplasate respectind normele de pozitionare unele fata de altele 

si a distantelor de protectie fata de elementele construite sau protejate prin lege, ale zonei ; 

drumuri publice , retele de transport curent electric , canale si antene de irigatii ( conform 

18 





__________________________________________________________________________ 

prevederilor din Norma Tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta 

aferente capacitatilor energetice , publicate in Monitorul Oficial , partea I , nr. 

865/18.12.2007)- Tabelul nr. 2 . 

TABEL nr.2 : Distante de siguranta aferente instalatiilor eoliene 

Denumirea obiectivului 

invecinat centralei eoliene 

Drumuri publice de interes 

national sau de interes judetean 

Distanta de protectie 

-m- 

1) 

Distanta de 

siguranta 

-m- 

H2) + 3m3) 

De unde se masoara 

distanta de 

siguranta 

4) 

Drumuri publice comunale ,drumuri 

publice vicinale, drumuri de utilitate 

privata 

Cai ferate 

1) 

1) 

5) 6) 

H2) + 3m7) 

4) 

4) 

LEA 

1) 

H2) + 3m 

4) 

Centrale eoliene 8) 

1) 

9) 

4) 

Linii aeriene de Tc 

Conducte supraterane de fluide 

Inflamabile 

1) 

1) 

H2 + 3m 

H10) + 3m 11) 

4) 

4) 

Locuri si cladiri istorice 

1) 

1) 

4) 

Instalatii de extractie petrol si 

gaze naturale, de pompare 

1) H10) + 3m 11) 4) 

petrol , statii de reglare , masurare 

gaze naturale 

Poduri 1) H3) + 3m 12) 4) 

Baraje , diguri 

1) 

H2) + 3m 

4) 

Cladiri locuite 

1) 

H13) 

4) 

Cladiri cu substante inflamabile , 

1) 

H2) + 3m 

4) 

cu pericol de explozie sau incendiu 

Aeroporturi 

1) 

14) 

4) 

Instalatii de emisie receptie Tc 

1) 

14) 

4) 

Zone cu flora sau fauna protejate 

1) 

14) 

4) 

Terenuri de sport omologate 

1) 

H2) + 3m 

4) 

Parcaje auto pe platforme in aer 

liber 

1) H2) + 3m 4) 

19 

Legenda : 

Tc – telecomunicatii 

NOTE : 

1) Conturul fundatiei pilonului de sustinere plus 0,2 m imprejur 

2) Inaltimea pilonului plus lungimea palei 

3) Distanta pana la axul drumului nu va fi mai mica de 50 m 

4) Se masoara de la marginea constructiei supraterane : pentru o amenajare cu mai 

multe aggregate ( ferma ) se considera distanta de la agregatul cel mai apropiat de 

obiectivul invecinat 





__________________________________________________________________________ 

5) Egala cu lungimea de pala , turbina mai putin de 30 m 

6) Distanta centralei eoliene fata de drumul de utilitate privata propriu nu se normeaza 

7) Distanta pana la axul caii ferate nu va fi mai mica de 100 m 

8) Amenajari eoliene cuprinzand unul sau mai multe agregate ( ferma ) apartinand altui 

operator economic 

9) Distanta dintre agregatul a carui zona de siguranta o stabilim si agregatul cel mai 

apropiat apartinand celelilate ferme eoliene va fie gala cu 7 x diametrul rotorului celui mai 

mare agregat , atunci cand acestea sunt dispuse pe directia vantului predominant, turbine 

4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat , atunci cand acestea sunt dispuse 

perpendicular pe directia vantului predominant 

10) Inaltimea pilonului x 1,5 plus lungimea paletei 

11) daca obiectivul este ingradit , distanta de siguranta se masoara pana la ingradire 

12) dupa caz , se stabileste distanta H + 3m , daca peste pod trece un drum national, un 

drum judetean sau o cale ferata , tinandu-se seama si de notele 3) si 7), turbine o 

distanta egala cu lungime de o pala , darn u mai putin de 30 m , daca peste pod trece un 

drum comunal, un drum vicinal sau un drum de utilitate publica 

13) inaltimea pilonului x 3 ; aceasta distanta se poate reduce fata de zona de locuinte, cu 

acordul comunitatii locale , pana la o valoare minima egala cu inaltimea pilonului plus 

lungimea palei + 3m ; distanta instalatiei eoliene destinata satisfacerii consumului propriu 

al unei zone va fi cel putin egala cu ianltimea pilonului plus lungimea palei + 3m ; distanta 

instalatiei eoliene proprii a unei locuinte nu se normeaza 

14) se stabileste cu avizul autoritatii competente , care sunt mentionate in certificatul de 

urbanism . 

Amplasarea centralelor eoliene - elemente de regulament : 

Pe amplasamentul studiat s-au identificat urmatoarele elemente de textura urbana 

care,conform Ordin 49/2007 al ANRE , trebuie protejate : 

- drumuri de exploatare, cu zona de interdictie de construire de 56,0m ( o lungime de 

pala), de o parte si de cealalta a acestuia . 

- linii electrice LEA ,indiferent de tensiune,va avea o zona de interdictie cu latimea egala 

cu inaltimea pilonului, plus lungimea palei, plus 3 m, de o parte si de cealalta a retelei 178m. 

- drumuri de interes national , cu zona de protectie cu latimea egala cu inaltimea 

pilonului, plus lungimea palei , plus 3 m , de o parte si de cealalta a drumului, 178m. 

- distanta turbinelor fata de reteaua de gaze este de 56,0 m ; 

- distanta turbinelor fata de cel mai apropiat punct de limita intravilan este de 357 m. 

La aceste interdictii de adauga zona de protectie a tumulilor arheologici , cu raza de 

500m . 

Pe amplasament exista un canal de irigatii ,pentru care nu sunt prevazute zone de 

protectie in Ordinul 49/2007 ANRE 2007 . 

Pozitionarea centralelor eoliene a tinut cont de cerintele de securitate a cailor de acces si 

a celorlalte elemente construite sau de patrimoniu ale zonei . 

Prin acest Planul Urbanistic Zonal studiat se propune construirea unui parc eolian alcatuit 

din 23 centrale eoliene de tip GAMESA G90 cu o capacitate de 2.0 MW /turbina si/sau turbine 

VESTAS cu o capacitate de 3 MW/turbina . 

Caracteristicile tehnice ( tabelul3) ale turbinelor eoliene propuse a se monta sunt: 

Tabelul nr.3 

20 





__________________________________________________________________________ 

Turbina 

nr. 

Tip turbina Inaltime 

Pilon 

(m) 

Raza 

rotor 

(m) 

Inaltime 

maxima 

(m) 

1 G90-2 MW 105 45.0 150.0 

2 VESTAS 

3 MW 

119 56.0 175 

fig.11 - Plansa model turbine ( sursa SC Enel Green Power Romania SRL ) 

Părțile principale ale turbinelor eoliene ( fig.11 ) sunt : 

- rotorul cu cele trei pale ; 

- nacela cu generatorul , cutia de viteze si sistemul de comanda; 

- pilonul ( turnul ) cu diametrul la baza de 4,64 m ; 

- fundatia . 

21 





__________________________________________________________________________ 

In principiu, cele mai importante părți componente ale turbinelor eoliene( fig.12 ), sunt: 

fig. 12 - Partile componente ale turbinei eoliene ( sursa www.windpower.org ) 

- butucul rotorului; 

- paletele cu lungime de 56 m ; 

- nacela; 

- pilonul; 

- arborele principal (de turație redusă); 

- multiplicatorul de turație cu roți dințate; 

- dispozitivul de frânare; 

- arborele de turație ridicată; 

- generatorul electric; 

- sistemul de răcire al generatorului electric; 

- sistemul de pivotare; 

- girueta; 

- anemometrul; 

- sistemul de control (controller). 

Sistemul eolian are un principiu simplu de functionare( fig.13 ) . Palele sunt puse in 

miscare de vant , iar acestea la randul lor activeaza generatorul turbinei. Pentru a multiplica 

viteza de actiune asupra axului central , in componenta sistemului gasim si un multiplicator de 

viteza . 

22 





__________________________________________________________________________ 

BILANT TERITORIAL 

Fig . 13- Principiul de functionare al turbinei eoliene 

(sursa www.windpower.org ) 

Bilantul teritorial este calculat pentru suprafata rezultata din insumarea parcelelor 

proprietate particulara. 

Suprafata studiata , in care sunt incluse si parcelele de amplasament este de 87,13 ha 

cu regim de inaltime de maxim 175,0 m. 

Tabelul 4. -Bilantul teritorial –teren agricol 

POT = 0.4% POT maxim=1% 

Aria studiata ca si reglementari , este de 871.300mp . Conform Ordonanta 27 /27 08 

2008, reglementarile stabilite in limitele PUZ , nu pot fi modificate timp de 1 an. Pentru a nu 

induce servituti pe terenurile invecinate parcelelor pe care vor fi centralelele eoliene din parcul 

studiat , s-a limitat zona de reglementari , numai in limita terenurilor proprietate a investitorului. 

Suprafete afectate de constructii pentru turbinele VESTAS V112 – 3,0MW 

-Turnul centralelor : 23 turbine x 20 mp = 460 mp 

23 





__________________________________________________________________________ 

-Suprafata construita 23 eoliene+ statie = 2960mp; 

-Suprafata trotuar – 1020mp; 

-Suprafete platforme :principale 30 000mp; 

- Suprafete platforme secundare 27600mp; 

Suprafata drumurilor din parcele ,care se vor amenaja ca accese la centrale : 

10781,45 ml x 5,5m = 59 298mp 

Totalul suprafetei de teren, pentru turbinele eoliene, care se va scoate definitiv din circuitul 

agricol va fi de 63 278,0 mp . 

Obiectivul planului analizat il constituie analiza capacitatii de suport a mediului 

inconjurator din zona studiata si evaluarea impactului generat de desfasurarea viitoarelor 

activitati din parcul eolian . 

Prin Planul Urbanistic Zonal propus spre analiza se va avea in vedere si urmatoarele 

aspecte : 

Schimbarea destinatiei terenului , din extravilan , cu destinatie agricola , in teren curticonstructii 

, in vederea amenajarii unui parc eolian ; 

Asigurarea compatibilatii functionale si a unor legaturi functionale cu celelalte zone ale 

localitatii Isaccea ; 

Asigurarea accesului rutier , a traficului local precum si a traficului de tranzit , in 

prezent si perspectiva ; 

Stabilirea cu exactitate a alinierilor si a regimului de inaltime aferent constructiilor ; 

Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei . 

2.2. Relatia cu alte planuri/programe : 

Energia a fost considerată mult timp ca fiind un domeniu reglementat exclusiv prin politici 

naționale şi cu o implicare directă a guvernelor naționale. Motivele pentru care s-a considerat 

normală această abordate sunt date de: monopolul natural pe care îl constituie activitățile de 

transport şi distribuție în cadrul sectorului de energie, ceea ce permite integrarea facilă pe 

verticală, sub formă de monopoluri, a diferitelor activități; de rolul esențial pentru comunitate pe 

care îl joacă energia, fie ca resursă primară, fie ca energie electrică, motiv pentru care s-a simțit 

nevoia unui control strict guvernamental; de caracterul strategic, pentru orice economie, al 

sectorului de energie, în special energia electrică, gazul şi într-o măsură mai mică, petrolul. 

Aceste caracteristici au contribuit la crearea unei paradigme tradiționale în relația guvernindustrie 

pe tema energiei, care a dominat timp de decenii, şi care se poate descrie sub forma 

unui model de organizare care implică controlul central asupra unei rețele de energie primară şi 

finală. 

Crizele de energie din anii 70 au condus la intervenții energice ale statelor industrializate 

în sectorul energetic. Pe agenda politică europeană a apărut o nouă problemă, şi anume aceea 

a siguranței în alimentarea cu energie. S-au inițiat programe costisitoare pentru construcția de 

centrale nucleare şi s-au alocat subvenții pentru energiile alternative. S-a creat Agenția 

Internațională a Energiei, cu scopul de a supraveghea alocarea resurselor financiare şi a 

încuraja diversificarea formelor alternative de energie. In acelaşi timp, modest, au început să 

apară politicile naționale de energie şi agențiile de implementare. Totuşi, unele intervenții 

planificate în acest mod tradițional s-au dovedit grăbite sau chiar nefolositoare, de aceea 

24 





__________________________________________________________________________ 

capacitatea guvernelor singure de a interveni în politica de energie a început să fie pusă la 

îndoială. 

In istoria Comunităților Europene, politica de energie a fost mai degrabă nesemnificativă, 

deşi, paradoxal,două dintre tratatele de bază, Tratatul de constituire a Comunității Europene a 

Cărbunelui şi Oțelului (CECO) şiTratatul de constituire a Comunității Europene a Energiei 

Atomice (Euratom), se referă la energie. CECO, înființată prin Tratatul de la Paris în 1951, crea 

« de jure » o piață comună a cărbunelui, care până la urmă nu s-a dezvoltat şi spre alte direcții. 

Tratatul Euratom, încheiat la Roma în 1957, îşi are originea în criza petrolului din Suez din 1956. 

Tratatul şi-a propus, pe de o parte, reducerea dependenței față de importurile din Orientul 

Mijlociu, iar pe de alta, să ofere o contrapondere la dominanța nucleară a SUA şi URSS ce 

începuse să se manifeste la acea vreme. 

Mai târziu, Euratom a încurajat dezvoltarea programelor nucleare naționale. O deschidere 

spre unele clarificări s-a făcut în 1964, când a fost încheiat un Protocol de Ințelegere între 

Statele Membre pe probleme de energie. 

Documentul atrăgea atenția asupra caracterului global al problemelor de energie şi 

asupra faptului că Tratatele Comunităților Europene acoperă acest sector într-o manieră necoordonată. 

Prima încercare de coordonare a făcut-o Comisia Europeană în 1967, printr-o 

Comunicare către Consiliul Miniştrilor, unde indica primele măsuri în construcția unei politici 

comune în acest domeniu. Actul Unic European (1987) a marcat un punct de turnură pentru 

piața unică, dar energia nu s-a bucurat de un interes special, pentru că, la acea vreme, 

guvernele nu erau dispuse să cedeze o parte din controlul lor asupra monopolurilor naționale de 

energie în favoarea deschiderii către piață. 

Tratatul de la Maastricht încheiat în 1992 şi cunoscut sub numele de Tratatul UE, a adus 

unele completări la definirea conceptului de piață internă a energiei (PIE), fără să includă un 

Capitol de Energie. Comisia Europeană a pregătit o propunere de capitol, care ar fi trebuit, între 

altele, să o investească cu anumite competențe în domeniu. Trei țări sau opus vehement acestei 

inițiative : Marea Britanie, Olanda şi Germania. Aceeaşi soartă a avut şi o altă propunere a 

Comisiei, referitoare la administrarea Cartei Energiei de către Direcția de Energie din cadrul CE. 

Propunerea de includere a Capitolului Energie a fost repusă pe agenda următorului Tratat de la 

Amsterdam, din 1997, dar a fost încă o dată respinsă. Este interesant că Parlamentul European 

a fost un susținător puternic al Capitolului de Energie, adversarii ei fiind chiar Statele Membre. 

Tratatul UE a adus totuşi ceva nou pentru sectorul energie, lărgind aria de acțiune a principiului 

subsidiarității, valabil până la acea dată numai pentru chestiunile de mediu. Principiul 

subsidiarității are o importanță specială în domeniul energiei, pentru că permite Comisiei să 

armonizeze raportul de forțe între Statele Membre şi instituțiile comunitare, utilizând ca 

instrument principal directiva. Aceasta, după cum se ştie, nu impune mecanisme rigide, ci 

defineşte un cadru care permite Statelor Membre să opteze pentru acele sisteme care se 

potrivesc cel mai bine resurselor naturale, profilului industrial şi politicilor de energie din fiecare 

țară în parte. 

Tratatul de la Amsterdam (1995) a consfințit pentru prima dată o initiațivă comunitară din 

domeniul energiei, anume Rețelele de Energie Trans-Europene (TENs), proiect care urmăreşte 

extinderea rețelelor de transport, telecomunicații şi infrastructuri energetice pan-europene, 

dincolo de cadrul strict al Uniunii. Scopul acestor programe este de a mări capacitatea de 

interconectare şi inter-operabilitatea rețelelor naționale, ca şi accesul la acestea, şi 

deasemenea, să lege zonele izolate şi periferice cu regiunile centrale ale Uniunii. Pentru 

administrarea acestor programe există o linie bugetară specială în bugetul Uniunii. 

25 





__________________________________________________________________________ 

Carta Europeană a Energiei 

La Consiliul European de la Dublin din 1990 s-a lansat idea că refacerea economică în 

fostul spațiu comunist, ca şi siguranța în alimentarea cu energie a țărilor din spațiul comunitar, ar 

putea fi întărite printr-o colaborare în domeniul energiei. Aşa s-a născut Carta Europeană a 

Energiei, al cărui document final a fost semnat la Haga de către 51 de state, în decembrie 1991. 

Cadrul legal de cooperare pentru a pune în practică principiile Cartei a fost realizat prin Tratatul 

Cartei Energiei. Acesta este un document multilateral semnat în decembrie 1994 la Lisabona, 

având drept obiectiv „stabilirea unui cadru de promovare pe termen lung a colaborării în 

domeniul energiei” pe axa Est-Vest, pornind de la principiile Cartei Europene a Energiei. Tratatul 

se bazează pe respectarea principiilor Pieței Interne a Energiei şi reprezintă o extensie a 

acesteia la întreaga Europă şi mai departe (Japonia este una din semnatare). O parte 

importantă a Tratatului se referă la eficiența energetică şi problemele de mediu. 

Comerțul cu energie între părțile semnatare este guvernat, conform Tratatului, de 

procedurile GATT, ceea ce înseamnă că țările semnatare trebuie să aplice aceste proceduri 

chiar dacă nu sunt parte a Acordului GATT sau OMC. Sunt prevăzute articole care stabilesc 

condițiile de concurență, transparență, suveranitate, taxare şi mediu, ca şi articole dedicate 

protecției investițiilor, 8 tranzitului de energie şi tratamentului aplicat disputelor. Tratatul a intrat 

în vigoare în anul 1998. 

Cartea Verde a Energiei 

Comisia Europeană joacă un rol central în dezbaterea dintre diferiții actori de pe piața 

energiei, unii dintre ei dorind descentralizarea, iar alții, dimpotrivă, aşa cum s-a văzut anterior. 

Prima comunicare a Comisiei Europene care abordează chestiunea unei politici 

energetice comune datează din 1995 şi s-a numit Cartea Verde „For a European Union Energy 

Policy”. I-au urmat, în acelaşi an,Cartea Albă „An Energy Policy for the European Union”, apoi o 

nouă secvență de comunicări în 1996 şi 1997,numite „Green Paper for a Community Strategy – 

Energy for the Future: Renewable Sources of Energy”, respectiv„White Paper: Energy for the 

Future – Renewable sources of Energy”. 

Aceste documente stau la baza actualei politici energetice comune şi a legislației 

europene create pentru a o pune în practică. Complexitatea problemelor legate de producerea 

energiei, transportul si consumul energiei a crescut mult în ultimile decenii, odată cu acutizarea 

problemelor globale de mediu, schimbările climatice şi epuizarea resurselor naturale. Pe lângă 

acestea, Uniunea Europeană se confruntă cu câteva probleme specifice,între care cea mai 

serioasă este cea legată de dependența accentuată față de resursele energetice de import. 

Aflată şi sub presiunea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto, Comisia 

Europeană a lansat în anul 2000 cea de-a treia Carte Verde „Spre o strategie europeană a 

siguranței în alimentarea cu energie”. 

Raportul final asupra Cărții Verzi a Energiei, rezultat în urma unei dezbateri publice de o 

amploare fără precedent în ultimii 30 de ani, a fost prezentat de Comisia Europeană la 27 iunie 

2002. Un moment recent care a dat semnalul unei accelerări în dezvoltarea politicii de energie 

comună s-a petrecut la Consiliul European de la Barcelona (martie 2002), unde s-a decis 

liberalizarea totală a pieței de energie electrică pentru consumatorii industriali şi comerciali 

începând cu anul 2004. 

Cartea Verde a Securității Furnizării Energiei este primul studiu energetic cu adevărat 

important realizat după anii ’70 în spațiul european şi reprezintă baza unei strategii energetice 

26 





__________________________________________________________________________ 

pe termen lung a Comunităților Europene. Scopul său nu a fost să prezinte soluții, ci să 

atenționeze asupra stării actuale a sectorului de energie,precum şi a implicațiilor şi consecintelor 

consumului de energie asupra economiei şi mediului înconjurător. 

Pentru a îmbunătăți siguranța în alimentarea cu energie şi a răspunde în acelaşi timp 

cerințelor de mediu (în special în problema schimbărilor climatice şi a încălzirii planetei), Cartea 

Verde evidențiază necesitatea ca sursele de energie regenerabilă să devină o parte tot mai 

importantă din structura producției de energie. Până în 2010, proporția surselor regenerabile ar 

trebui să ajungă la 12 %, față de 6 % în 1998. Sursele convenționale de energie cu potențial 

poluant mai redus (păcură, gaz natural, energie nucleară) sunt reconsiderate, în sensul de a 

sprijini, prin ele, dezvoltarea de noi resurse energetice. Pe de altă parte, grija pentru menținerea 

competiției pe piața energiei nu dă prea mult spațiu de manevră subvențiilor de stat destinate 

stimulării producătorilor de energie din surse neconvenționale. Din acest motiv, Comisia 

Europeană consideră că este necesară o minimă armonizare în domeniul subvențiilor. 

Promovarea energiei verzi prin certificare sau printr-o reformă a taxelor de mediu sunt 

două dintre cele mai vehiculate modele. Dezbaterea lansată de Cartea Verde a conturat câteva 

directii de acțiune, după cum urmează: 

Managementul cererii de energie electrică. Consumul de energie va trebui să fie controlat 

şi dirijat, îndeosebi prin monitorizarea atentă a eficienței energetice şi prin diversificarea surselor 

de energie primară. 

Stocurile de combustibil. În 2004, Uniunea lărgită va consuma peste 20% din productia 

mondială de petrol. Pentru siguranța în alimentarea cu combustibili energetici, este necesară 

asigurarea de stocuri strategice de petrol şi coordonarea utilizării acestora, ca şi solidaritatea 

între S/M pe timp de criză. O abordare similară există pentru stocurile de gaz. Siguranța 

alimentării. Pentru asigurarea siguranței în alimentare cu energie primară în Europa, s-a 

convenit crearea unui nou parteneriat energetic EU – Rusia, care va conține prevederi legate de 

siguranța rețelei,protecția investițiilor, proiecte majore de interes comun. Actualul Acord de 

Parteneriat şi Cooperare UE-Rusia,semnat în decembrie 1997 pe o durată de 10 ani, are o 

putere redusă, mult sub puterea Acordurilor Europene încheiate cu statele în curs de aderare. 

Surse de energie noi si regenerabile. Acestea reprezintă în prezent doar 6 % din balanța 

energetică a UE. 

Dacă se păstează trendul, ele vor acoperi numai 9 % din totalul consumului până în 2030. 

Directiva privind promovarea energiei produse din surse de energie regenerabila, 

adoptată de Comisia Europeană în Noiembrie 2000, face un pas important spre atragerea 

interesului pentru investiții în surse alternative. 

Actul legislativ conține prevederi ce fac referire la programe de sprijin nationale pentru 

producatorii de energie pe baza de surse energetice regenerabile, în condițiile acordării unor 

garanții de origine a electricității produse din aceste surse şi suportarea costurilor tehnice pentru 

racordarea la rețea a producătorilor de energie. Energia nucleară. Temerile legate de încălzirea 

planetei au schimbat percepția asupra energiei nucleare. Este un fapt recunoscut acela că 

folosirea energiei nucleare şi a celor regenerabile, împreună cu eficiența energetică crescută, 

conduc la limitarea efectului de seră al gazelor emise de combustibilii fosili. Abandonarea totală 

a energiei nucleare ar însemna ca 35 % din producția de energie electrică să fie acoperită din 

alte surse. De aceea, opțiunea nucleară ramâne deschisă statelor europene care o doresc. 

Totuşi, procesarea şi transportul deşeurilor radioactive rămâne o chestiune încă nerezolvată. 

Noile țări membre şi candidate care au reactoare vechi trebuie să le închidă sau să le 

27 





__________________________________________________________________________ 

modernizeze, aşa cum este cazul grupurilor nucleare de la centrala Dukovany din Cehia sau 

Kozlodui din Bulgaria. 

Fiind un subiect de interes major, siguranța nucleară va face obiectul unor raportări 

regulate, se va elabora un standard de practici comune şi un mecanism european de control şi 

peer-review. Statele vor trebui să-şi construiască sisteme naționale de depozitare a deşeurilor 

radioactive. Piața internă de energie. Este singura care poate asigura competiția sănătoasă şi 

garanta siguranța alimentării cu energie, întărind competitivitatea economiei europene, dar 

necesită capacități trans-frontaliere îmbunătățite. Comertul cu energie în UE. Comerțul acoperă 

doar 8 % în cazul energiei electrice, şi are încă nevoie de capacități de interconectare. Există un 

plan de dezvoltare a infrastructurii de gaz şi rețele electrice, şi au fost identificate mai multe 

proiecte deinteres european. Conceptul global de siguranță în alimentare. Acest deziderat 

impune un efort de anticipație pe termen lung şi relații întărite cu terțe țări. Decuplarea 

consumului de creşterea economică, este o tendință a politicii comune de energie, prin care se 

încearcă reducerea sau stoparea influențelor negative ale sectorului de energie asupra mediului 

şi vieții sociale. 

Instrumentul recomandat este folosirea eficientă a energiei. 

Protecția mediului şi nevoia asigurării unei dezvoltări durabile (concept lansat la Rio), au 

fost argumentele reconsiderării energiilor noi si regenerabile pentru producția la scară 

industrială. Uniunea Europeana s-a angajat prin Protocolul de la Kyoto să reducă emisia gazelor 

cu efect de seră cu 8 % până în 2008-2012. Şi totuşi, în anii imediat următori semnării 

documentului, nimic semnificativ nu s-a intîmplat. Una din țările care şi-a luat în serios 

angajamentele de la Kyoto a fost Germania, care mai mult decât alte țări membre, şi-a impus un 

obiectiv extrem de ambițios prin reducerea emisiior de gaze cu efect de seră cu 21 %. 

Bazele unei Politici Energetice a Uniunii Europene a fost lansată în anul 2007 odată cu 

comunicarea către Consiliul European a documentului „O politică energetică pentru Europa”. 

Obiectivele Strategice ale UE în cadrul acestei politici energetice în perspectiva anului 2020 sunt 

de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% în țările dezvoltate, cu un angajament 

de 20% pentru țările membre UE. 

Această strategie face parte din comunicatul ambițios al Comisiei Europene de a limita 

schimbările climatice cu 2 grade până în anul 2020. 

În noiembrie 2008 Comisia Europeană a ieşit cu propunerea realizării Planului de 

acțiune pentrusecuritate şi Solidaritate Energetică a Uniunii Europene şi a prezentat un 

pachet amplu pe problematicaenergiei pentru o nouă lansare a politicii de securitate 

energetică în Europa, care să susțină propunereațintelor energetice 20-20-20 care urma 

să fie propusă aprobării Statelor Membre în decembrie 2008. 

În decembrie 2008, Consiliul European a adoptat o politică integrată pentru energie şi 

schimbările climatice, care include ținte ambițioase pentru anul 2020 care speră să aşeze 

Europa pe calea spre un viitor sustenabil cu reducerea carbonului, economii eficiente din punct 

de vedere energetic prin: 

Reducerea gazelor cu efect de seră cu 20% (față de anul 1990) 

Reducerea consumului de energie cu 20% prin creşterea eficienței energetice 

Acoperirea în proporție de 20% a consumului de enrgie din surse regenerabile. 

Prin Directiva 2001/77/EC privind „Promovarea energiei electrice produsa din surse 

regenerabile pe piata unica de energie”, statele membre adopta o politica de incurajare a 

productiei de energie electrica din surse regenerabile si de stimulare a agentilor economici care 

valorifica astfel de surse. 

28 





__________________________________________________________________________ 

Principalele directii de actiune ale Directivei 2001/77/EC constau in: 

- cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie in productia de 

energie electrica ; 

- stabilirea unei cote tinta a consumului de energie electrica produsa din surse 

regenerabile de energie; 

- adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul surselor 

regenerabile de energie; 

- simplificarea procedurilor administrative privind implementarea proiectelor ce valorifica 

sursel regenerabile de energie. 

In Strategia Energetica a Romaniei in perioada 2007-2020 se mentioneaza ca 

« obiectivul general al dezvoltarii sectorului energetic il constituie acoperirea integrala a 

consumului intern de energie electrica si termica in conditii de crestere a securitatii energetice a 

tarii , de dezvoltare durabila si cu asigurarea unui nivel corespunzator de 

competitivitate » .Pentru mentinerea acestei strategii Romania a lansat Programul casa verde, 

programul de reabilitare termica a locuintelor, finantarea valorificarii resurselor regenerabile prin 

Programul Operational pentru Cresterea Competitivitatii Economice . Au fost adoptate masuri 

pentru asigurarea indeplinirii tintelor asumate pentru o pondere de 33% a energiei regenerabile 

din totalul energiei electrice consumate, acordandu-se prioritate livrarii in retea a energiei 

provenite din surse regenerabile ( Legea nr. 220/2008). 

În Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei – Orizonturi 2013-2020- 

2030 se mentioneaza : “ În ceea ce privesc sursele regenerabile de energie, conform 

pachetului legislativ prezentat de Comisia Europeana la 23 ianuarie 2008, România are obligatia 

sa elaboreze si sa prezinte Comisiei Europene un Plan National de Actiune cu precizarea 

obiectivelor privind ponderea energiei din surse regenerabile în domeniile transporturilor, 

electricitatii, încalzirii si racirii, precum si a masurilor care urmeaza sa fie adoptate în vederea 

atingerii acestor obiective, pâna la 31 martie 2010. În conditiile în care obiectivul-tinta pe 

ansamblul Uniunii Europene este ca 20% din totalul consumului de energie sa provina din surse 

regenerabile în anul 2020, obiectivul urmarit de România este mult mai ambitios: circa 33% la 

nivelul anului 2010. Se urmareste ca, în 2010, circa 12% din consumul intern brut de energie sa 

fie acoperit din surse regenerabile. Aplicarea sistemului „certificatelor verzi” va spori ponderea 

energiei electrice produse din surse regenerabile la 9-10% din consumul final de energie 

electrica raportat la cantitatea de electricitate vânduta consumatorilor, având în vedere ca 

mecanismul centralizat de tranzactionare, Piata Certificatelor Verzi, functioneaza înca din anul 

2005. De asemenea, legislatia în domeniu prevede ca furnizorii sunt obligati sa achizitioneze 

anual un numar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii si cantitatea 

de energie electrica furnizata anual consumatorilor finali “. 

In MasterPlanul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii , cap. 5.3.7.2. Energii 

neconventionale in RBDD : “ Din punct de vedere al energiilor neconventiale folosite (energia 

eoliană, solară şi, deloc neglijabilă, cea hidraulică - pentru că au existat şi mori de apă) se 

poate spune că, în întreaga Dobroge (implicit în Delta Dunării), dintre toate tipurile cea mai 

folosita a fost cea eoliana, pentru instalațiile de măcinat. Morile de vânt au cunoscut cea mai 

mare răspândire – lucru firesc dacă luăm în considerare condițiile geografice deosebite de aici. 

Vânturile nu încetează aproape tot timpul anului, ceea ce explică de ce Dobrogea, în trecut, era 

29 





__________________________________________________________________________ 

numită “țara morilor de vânt”.Există preocupări atât la nivel mondial, cât şi la noi în țară, pentru 

utilizarea in special a energiei eoliene , care poate fi folosita in Delta Dunarii cu mari succese. 

Principalele zone favorabile din punct de vedere a energiei eoliene, sunt: partea nordică a 

litoralului Mării Negre, cu viteze medii multianuale ale vântului de Vm = 5-7m/s; zonele de 

dealuri şi podişuri din Dobrogea de Nord, cu Vm = 5,5m/s. În aceste zone au fost identificate 

amplasamente favorabile, în special în zona interioară a deltei (atât pe grinduri, cât şi în zone 

acoperite cu apă) şi în zonele limitrofe litoralului Mării Negre, unde ar putea fi instalate capacități 

energetice de cca. 1.200-1.500MWe, pe terenurile neproductive agricol “. 

Amplasarea obiectivului este oportuna deoarece in zona vanturile sunt prezente tot anul, 

cu intensitati care pot fi luate in considerare pentru infiintarea unor parcuri eoliene. Conform 

datelor statistice , in zona vanturile au o intensitate de 7,2 m/s . 

Alte planuri aflate in diverse etape de parcurgere a procedurii de obtinere a actelor de 

reglementare din punct de vedere al protectiei mediului sunt : 

o SC WIND NOVO SRL- parc eolian Isaccea 24 turbine ; 

o SC EOLIAN CENTER SRL- parc eolian Isaccea -3 turbine ; 

o SC GALROM CONSTRUCT SRL – parc eolian Isaccea- 16 turbine ; 

o SC WIND NOVO SRL –parc eolian Niculitel ( 13 turbine ); 

o SC ELECTRICE RENOVATA VISION SRL ( 58 turbine ) 

o SC ENERGY SKY SRL – parc eolian Frecatei ( 47 turbine ) . 

Distantele cele mai mici dintre PUZ-urile analizate sunt cele fata SC Wind Novo 

SRL Isaccea , care a depus la Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea Studiul de 

Evaluare Adecvata si Raportul de Mediu . In aceste documente se face referire la faptul 

ca s-a analizat impactul cumulat al celor doua parcuri , concluzia fiind ca 

implementarea celor doua planuri nu depaseste capacitatea de suport a zonei . 

30 





__________________________________________________________________________ 

3.ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE 

EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI 

SAU PROGRAMULUI PROPUS 

3.1. Introducere 

Zona studiata prin PUZ are urmatoarele caracteristici : 

Regimul juridic : 

o Amplasament : cconform PUG-ului oras Isaccea si regulamentului aferent , se 

afla in extravilanul orasului Isaccea . 

o Tipul de proprietate : teren proprietate persoane fizice si juridice , domeniu 

public al orasului . 

o Servituti existente : amplasamentul se afla la limita unor vestigii arheologice 

protejate , conducte de gaze , retea irigatii , linii electrice aeriene . 

Regimul economic : 

o Folosinta actuala a terenurilor : drumuri de exploatare , drum national, canale, 

teren arabil , conform incadrarii cadastrale . 

o Destinatia propusa : conform Planului Urbanistic General aprobate cai de 

circulatie, terenuri agricole extravilan . 

3.2. Starea actuala a mediului 

Clima judetului Tulcea – este continental excesiva, cu precipitatii reduse (sub 400 mm/an), 

cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase, ierni reci, marcate adesea 

de viscole, amplitudini mari de temperatura (43,3 0 C). apropierea de zona continentala a 

Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultand un vant numit Crivat, 

care aduce ierni foarte reci, cateodata inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de 

doua-trei luni. In vara vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si 

transforma solul in praf. Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce 

pe tarm (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrandu-se cele mai ridicate 

temperaturi pe timp de iarna din tara. 

Elementul principal al climei il constituie precipitatiile destul de reduse, (aproape 

jumatate din teritoriul respectiv are valori medii anuale sub 400 mm ), fapt care se reflecta 

printr-o ariditate accentuata. Media anuala a temperaturii aerului reflecta stransa legatura cu 

factorii amintiti, izoterma de 10 ○ C fiind cea care contureaza zona masivelor muntosdeluroase, 

iar cea de 11 ○ C care separa delta si complexul Razim de restul judetului. 

Frecventa si viteza medie a vanturilor, analizate dupa datele existente sunt variabile. 

Analizate pe anotimpuri, vanturile de nord sunt mai frecvente iarna, vara adaugandu-se cele 

de vest si nord-vest sau sud-est. Primavara reprezinta sezonul cel mai agitat, iar vara, cel 

mai calm. Datorita schimbului de aer dintre uscat si mare, vanturile cresc in frecventa si 

intensitate spre litoral, fapt evidentiat de scaderea calmului de la 38,8 la 11,7, ca si de la vara 

la iarna, aparand astfel o circulatie locala cunoscuta sub numele de brize. 





__________________________________________________________________________ 

Geomorfologia - Din punct de vedere geomorfologic, teritoriului judetului Tulcea 

constituie o unitate specifica, cu totul aparte de restul teritoriului tarii, care face parte din 

unitatea tectonica intitulata Dobrogea de Nord sau Horstul Dobrogean. Aceasta este 

marginita la Vest si Nord de Dunare, la Est de Marea Neagra, iar la Sud este separata prin 

linia tectonica Peceneaga –Camena de Dobrogea de Sud. 

Alcatuirea geologica a Dobrogei de Nord este foarte complexa, fiind formata din 

depozite geologice vechi, apartinand ca varsta Paleozoicului si Mezozoicului. 

Din punct de vedere structural apartine Platformei Dobrogei. Falia Galati - Tulcea - 

Mahmudia separa compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene, corespunzator 

luncii si Deltei Dunarii, de compartimentul mai ridicat din sud, respectiv Dobrogea de Nord. 

La randul sau acesta este delimitat prin falia Peceneaga – Camena de compartimentul 

Dobrogei Centrale, situat la limita sudica a judetului . 

Fig.14-Harta solurilor Dobrogei 

Lunca si Delta Dunarii au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun depozite 

triasice, jurasice, samatiene, pliocene si apoi formatiunile de lunca si deltaice cuaternare 

(argile, maluri, nisipuri). 

Procese geomorfologice actuale si degradarea terenurilor – in zona geografica 

unde se doreste amplasarea parcului eolian , diversitatea si intensitatea proceselor actuale 





__________________________________________________________________________ 

este in general redusa , activitatea maxima avand loc in timpul ploilor torentiale din lunile de 

vara , deosebit de frecvente pentru Dobrogea. Ca specifice , se remarca eroziunea in 

suprafata si procesele fluvio-torentiale . 

Geologia – judetul Tulcea include cele mai vechi ( sisturile verzi din Podisul Casimcei) 

si cele mai noi ( depozitele deltaice ) formatiuni de pe teritoriul tarii . Din punct de vedere 

structural apartine Platformei Dobrogei . Falia Galati- Tulcea-Mahmudia separa 

compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene , corespunzator luncii si Deltei 

Dunarii, de compartimentul mai ridicat din sud , respective Dobrogea de Nord. La randul sau 

acesta este delimitat prin falia Peceneaga – Camena de compartimentul Dobrogei Centrale, 

situat la limita sudica a judetului . 

Lunca si Delta Dunarii au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun depozite 

triasice , jurasice, samatiene, pliocene si apoi formatiunile de lunca si deltaice cuaternare 

( argile,maluri,nisipuri ). 

Dobrogea de Nord se imparte la randul ei in trei subunitati : 

o Masivul hercinic al Macinului format din sisturi cristaline epi- si mezometamorfice si 

roci sedimentare paleozoice ( sisturi argiloase , calcare, cuartite , conglomerate, gresii ) 

strapunse de massive granitoide ; 

o Zona Tulcei , peste al carei fundament cristalin se gasesc formatiuni sedimentare si 

de diabaze ( Podisul Niculitel ) ; 

o Podisul Babadag , cu un fundament Paleozoic si triasic peste care se dispun 

formatiuni sedimentare predominant cretacice ( pietrisuri,calcare,conglomerate). 

Dobrogea Centrala , care ocupa partea de sud a judetului este constituita dintr-un 

soclu cristalin ( sisturi cristaline mezamorfice si sisturi verzi ) peste care se dispun formatiuni 

sedimentare jurasice ( predominant calcaroase ) si cretacice ( pietrisuri ). 

Intreaga unitate a Dobrogei de Nord (fig.14 ), cu exceptia culmilor inalte din muntii 

Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate este acoperita de o cuvertura aproape continua 

de loess si depozite loeesoide . 

Riscuri naturale : inundatii , alunecari de teren ,cutremure 

Riscurile naturale sunt definite ca fiind eventuale pericole, mai mult sau mai putin 

previzibile. Din cadrul riscurilor naturale fac parte inundatiile, alunecarile de teren, 

cutremurele. 

Inundatiile constituie fenomene naturale care au existat dintotdeauna si vor continua 

sa existe. Ele sunt consecinta unor fenomene climatologice aflate sub influenta conditiilor 

geologice, geomorfologice, de relief, de sol si de vegetatie; pe cat posibil, interventia omului 

in procesele naturale trebuie sa fie limitata, compensata, iar in viitor evitata. 

Considerand evolutia si tendintele in producerea fenomenului de inundatii si, mai ales, 

consecintele acestui fenomen, a rezultat clar, ca se impun schimbari in modul de abordare a 

problemei apararii impotriva inundatiilor, trecand de la formele defensive de actiune la cele 

de gestionare, de management al riscului la inundatii. Experienta a numeroase lucrari de 

aparare, inclusiv al unora executate in Romania, al caror scop a fost acela al unei protectii 

totale impotriva inundatiilor, arata, ca ele au avut si au efecte negative asupra zonelor din 

aval, cat si a celor din amonte si din zonele adiacente. Coridoarele cursurilor de apa au fost 

adesea fragmentate, zonele ripariene, zonele umede, au fost despartite de cursurile de apa. 

Efectele nu au intarziat sa apara. Undele de viitura sunt dezatenuate, creste cantitatea de 





__________________________________________________________________________ 

nutrienti si substante organice in apa, creste temperatura apei, echilibrul cursului de apa este 

rupt, numarul habitatelor este redus si ca urmare are loc reducerea numarului de specii si a 

biodiversitatii. 

Astazi se cunoaste cu precizie faptul ca activitatile umane, cu interventiile antropice in 

procesele naturale, au modificat considerabil situatia in aproape toate bazinele hidrografice. 

Desi inundatiile constituie un fenomen natural, ele pot fi intensificate ca urmare a deteriorarii 

mediului inconjurator, ca, spre exemplu, modificarea sistemelor de colectare a apelor prin 

urbanizare, practici agricole inadecvate, despaduriri. Este una dintre cauzele pentru care, in 

multe situatii, impactul inundatiilor, exprimat in termeni de viata si sanatate umana, dar si in 

pierderi economice, a crescut. Ca urmare, actiunile de protectie impotriva inundatiilor nu se 

mai pot limita la protectia izolata a unor bunuri si obiective in fata unui anumit pericol local de 

inundare. De aceea, in ultimii ani, s-a impus tot mai mult un nou mod de abordare a 

problemei apararii impotriva inundatiilor. 

Ultima inundatie inregistrata in zona Ciulnet-isaccea a avut loc in aprilie 2006. Debitul 

maxim, al fluviului Dunarea, la intrarea in tara, inregistrat in data de 15.04.2006, a masurat 

15.800 mc/s, comparabil cu cel inregistrat in anul 1895 si s-a datorat cantitatilor mari de 

precipitatii cazute care s-au suprapus peste topirea stratului foarte important de zapada din 

Muntii Padurea Neagra, revarsarea Dunarii afectand si alte state europene precum Austria, 

Germania, Cehia, Ungaria. 

Fig.15 - Cotele fluviului Dunarea 

Nivelurile inregistrate in aprile 2006 la Dunare au depasit cele mai mari niveluri 

inregistrate dupa indiguirea Dunarii, in anii 1970 si 1981, iar coronamentele digurilor au fost 

depasite in anumite zone cu pana la 20 cm (debitul maxim la intrarea in tara inregistrat in 

anul 1970 a fost de 14.600 mc/s). 

Acest lucru a condus la cedarea digurilor longitudinale a incintelor Ghidici-Rast-Bistret, 

Bechet-Dabuleni (jud. Dolj), Oltenita-Surlari-Dorobantu (jud.Calarasi), Oltina (jud. Constanta), 

Ostrov-Peceneaga si Ciulinet-Isaccea (jud.Tulcea). 

Gestionarea riscului la inundatii inseamna aplicarea unor politici, proceduri si practici 

avand ca obiective identificarea riscurilor, analiza si evaluarea lor, tratarea, monitorizarea si 

reevaluarea riscurilor in vederea reducerii acestora astfel incat comunitatile umane, toti 

cetatenii, sa poata trai, munci si sa-si satisfaca nevoile si aspiratiile intr-un mediu fizic si 





__________________________________________________________________________ 

social durabil. 

Riscul la inundatii este caracterizat prin natura si probabilitatea sa de producere, 

gradul de expunere al receptorilor (numarul populatiei si al bunurilor), susceptibilitatea la 

inundatii a receptorilor si valoarea acestora, rezultand implicit ca pentru reducerea riscului 

trebuie actionat asupra acestor caracteristici ale sale. 

Problema esentiala in managementul riscului la inundatii este aceea a riscului 

acceptat de populatie si decidenti, stiut fiind ca nu exista o protectie totala impotriva 

inundatiilor (risc zero), dupa cum nu exista nici un consens asupra riscului acceptabil. in 

consecinta, riscul acceptabil trebuie sa fie rezultatul unui echilibru intre riscul si beneficiile 

atribuite unei activitati ca urmare a reducerii riscului la inundatii sau a unei reglementari 

guvernamentale. Pentru zonele urbane se adopta conceptul ca pe termen lung, acestea vor 

fi aparate la o frecventa medie de aparitie a viiturii de odata la 100 de ani, pentru a asigura o 

dezvoltare durabila a localitatilor. 

Diminuarea pagubelor si a pierderilor de vieti omenesti ca urmare a inundatiilor nu 

depinde numai de actiunile de raspuns intreprinse in timpul inundatiilor, actiuni abordate 

uneori separat, sub denumirea de managementul situatiilor de urgenta. Diminuarea 

consecintelor inundatiilor este rezultatul unei combinatii ample, dintre masurile si actiunile 

premergatoare producerii fenomenului, cele de management din timpul desfasurarii 

inundatiilor si cele intreprinse post inundatii (de reconstructie si invataminte deprinse ca 

urmare a producerii fenomenului). 

Pe amplasament nu exista cursuri de apa permanente , motiv pentru care riscul de 

inundatie este minim . Zona studiata se afla la cca 2,5 km de fluviul Dunarea . 

Riscul aparitiei unor alunecari de teren este de asemenea minim avand in vedere 

faptul ca terenurile pe care se vor amplasa turbinele eoliene au pante line . 

Cutremure : Pentru scopuri generale de apreciere a seismicitatii teritoriului , exista o 

zonare seismica conform SR 11100-1:1993 ( Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului 

Romaniei), fig.16. Pe aceasta harta de intensitati , cifrele 6 si 9 exprima intensitati pe scara 

MSK , indicele de la baza lor exprima o perioada medie de revenire ( ex. Indice 1 pentru 

minimum 50 de ani , respectiv indice 2 pentru o perioada medie de revenire de minimum 100 

de ani a intensitatii respective . 

Fig.16 - Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea 

seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei ( Elaborator UTCB ) 





__________________________________________________________________________ 

fig .17 - Zonarea teritoriului Romaniei in termini de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare 

ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani ( Elaborator UTCB ) 

In ianuarie 2007 a intrat in vigoare Codul P.100-1/2006 cu alt tip de harti de zonare 

seismica in care hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a 

acceleratiei orizontale a terenului ag determinate pentru intervalul mediu de recurenta de 

referinta ( IMR ) de 100 de ani, corespunzator starii limita ultime, valoare numita in cod “ 

acceleratia terenului pentru proiectare “ ( Fig . 17 ). 

Fig. 18 - Zonarea teritoriului Romaniei în termeni de perioada de control (colt), 

Tc a spectrului de răspuns. Cod P100-1/2006 ( Elaborator UTCB ) 

Perioada de control ( colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granite dintre zona 

( palierul )de valori maxime in spectrul acceleratiei absolute si zona(palierul) de valori 

maxime in spectrul de viteze relative. Tc se exprima in secunde . In conditiile seismice si de 

teren din Romania , pentru cutremure avand IMR = 100 ani , codul reda zonarea pentru 

proiectare a teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt),Tc, a spectrului de 

raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale 

miscarii seismice ( Fig .18 ) 





__________________________________________________________________________ 

Reteaua hidrografica – este saraca fiind tributara Dunarii ( cursuri scurte). Vaile sunt 

largi , unele din ele avand doar temporar apa . Amplasamentul mentionat in Certificatul de 

urbanism nr. 14/2069/2010 nu este strabatut de cursuri de apa permanente, configuratia 

terenului poate sa favorizeze aparitia unor cursuri de apa nepermanente , datorita existentei 

unei ravene care strabate zona de la Est la Sud-Vest . 

Produsele de eroziune sunt transportate pe distante scurte pana la baza pantei si sunt 

numai partial antrenate in lungul unor vai cu apa . 

Vaile largi , acoperite cu o cuvertura groasa de depozite loessoide si deluvial – 

proluviale, mascheaza aproape in totalitate depozitele mai vechi . Din aceasta cauza 

deschiderile se gasesc numai pe crestele dealurilor sau in lungul versantilor abrupti . 


PUZ – “ CONSTRUIRE PARC EOLIAN, REABILITARE DRUMURI DE ACCES , RACORD ELECTRIC SI RACORDARE LA 

SEN, CONSTRUIRE STATIE DE TRANSFORMARE “-extravilan oras Isaccea , jud. TULCEA 

__________________________________________________________________________ 

Resursele naturale ale judetului Tulcea : 

Flora si fauna judetului sunt de o mare varietate, unele fiind unicate sau chiar curiozitati ale naturii. 

Fig. 19-resurse turistice din jud. Tulcea ( sursa Consiliul Judetean Tulcea ): 





_________________________________________________________________________ 

Resursele subsolului :sunt reprezentate de roci vulcanice de natura porfirica si 

granite din care rezulta prin prelucrare cribluri si nisip .Sunt exploatate porfirele din dealul 

Consul, Carjelari si Camena ;granitele din zona Macin ,Turcoaia, Cerna .Calcarele sunt 

exploatate ca roci de constructii in carierele Zebil, Bididia,Trei Fantani, Malcoci Sud. Calcarele 

dolomitice de la Mahmudia sunt exploatate pentru Sidex Galati. 

Ca roci ornamentale se exploateaza calcare grezoase de la Baschioi, calcare dolomitice de la 

Mahmudia, Carjelari si Codru Babadag. Din zona Colinele Niculitel se exploateaza roci bazice, 

utilizate in lucrari de constructie de drumuri si cai ferate. 

Resursa de sol este tot atat de importanta ca si resursa de apa. In judetul Tulcea 

reprezentative sunt : terenurile arabile, viile, livezile si gradinile, pasunile si fanetele. 

Fondul forestier al judetului reprezinta in primul rand o valoare ecologica , 

ecosistemele forestiere fiind caracterizate printr-o flora si o fauna de o diversitate aparte. In al 

doilea rand o valoare economica si sociala ridicata, concretizata prin masa lemnoasa, ce poate 

fi exploatata, prin fondul cinegetic si prin conditiile ce le ofera turismului. 

Delta Dunarii constituie una dintre cele mai intinse zone umede din lume - ca habitat al 

pasarilor acvatice, cea mai vasta zona de stufarisuri compacte de pe Pamant si un adevarat 

muzeu al biodiversitatii. 

Resurse naturale regenerabile in judetul Tulcea : datorita climei , judetul Tulcea are 

un potential eolian si solar superior altor judete din Romania , vanturile predominante avand 

viteze de peste 7 m/s , un numar de 270-280 zile/an , iar durata de stralucire a soarelui 

( 2180-2260 ore/an ) si radiatia solara ( 13,5 MJ/cm 2 /zi ). 

39 SC ECO GREEN CONSULTING SRL elaborator Raport de mediu




_________________________________________________________________________ 

3.3. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului – 

Alternativa zero 

3.3.1 Calitatea factorilor de mediu in Alternativa zero 

3.3.1.1. Calitatea aerului 

Zona in care se va amplasa parcul eolian Enel are incadrarea ca terenuri arabile, 

drumuri de exploatare . 

Impactul existent se datoreaza activitatilor agricole – utilizarea utilajelor agricole , 

deoarece pe tot terenul pe care se doreste amplasarea turbinelor eoliene s-au dezvoltat 

culturi de-a lungul anilor . 

In cazul in care nu se vor construi parcurile eoliene asupra calitatii aerului nu se vor 

inregistra modificari . 

3.3.1.2. Calitatea solului 

Solul prin pozitia, natura si rolul sau este un component al biosferei si un produs al 

interactiunii dintre mediul biotic si abiotic, reprezentand un organism viu, in care se desfasoara 

o viata intensa si in care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. 

Solurile determina productia agricola si starea padurilor, conditioneaza invelisul 

vegetal, ca si calitatea apei, in special a raurilor, a lacurilor si a apelor subterane, regleaza 

scurgerea lichida si solida in bazinele hidrografice si actioneaza ca o geomembrana pentru 

diminuarea poluarii aerului si a apei prin retinerea, reciclarea si neutralizarea poluantilor, cum 

sunt substantele chimice folosite in agricultura, deseurile si reziduurile organice si alte 

substante chimice. 

Întrucat solul se degradeaza din ce in ce mai mult sau se pierde ireversibil, iar costurile 

degradarii solului sunt foarte ridicate si generate in principal, de catre societate, nu de cei care 

folosesc terenul, Uniunea Europeana a considerat necesara abordarea protectiva si 

cuprinzatoare, prin elaborarea unei legislatii specifice protectiei solului. astfel, Uniunea 

Europeana a elaborat Strategia tematica privind protectia solului si propunerea de Directiva - 

cadru pentru protectia solului. 

Pericolele propuse a fi rezolvate prin implementarea Directivei – cadru sunt: 

• contaminarea; 

• scoaterea din circuitul agricol; 

• eroziunea; 

• degradarea materiei organice; 

• salinizarea; 

• compactarea; 

• alunecarile de teren si inundatiile; 

• pierderea biodiversitatii solului. 

Obligatiile preventive prevazute in Directiva–cadru pe care trebuie sa le indeplineasca 

Statele Membre si utilizatorii de teren sunt: 





_________________________________________________________________________ 

Identificarea si evaluarea impactului politicilor sectoriale implicate in exacerbarea sau 

reducerea proceselor de degradare a solului; 

Obligatiile utilizatorilor de teren de a lua masuri de precautie pentru a preveni sau 

minimiza efectele negative semnificative pentru functiile solului; 

Statele Membre vor lua masurile corespunzatoare pentru a limita scoaterea din circuitul 

agricol sau, acolo unde aceasta se impune totusi, sa diminueze efectele. 

Reteaua de monitorizare a solului din judetul Tulcea, cuprinde puncte de prelevare 

situate in urmatoarele zone: Statia meteo Tulcea, Padurea Bididia, Sistemul SGA, Statia 

Peco, Parcul Tineretului, Parcul Victoria, Satul Mineri, SC Alum SA Tulcea, Uzina de apa 

Tulcea, Fabrica de oxigen, SC Feral SRL Tulcea. 

Prin analizele efectuate in periada monitorizarii calitatii solului, acestea pot fi caracterizate ca 

fiind slab alcaline conform pH-ului determinat. 

În timp, conditiile pedoclimatice, geologice si geomorfologice au determinat dezvoltarea 

in acesta zona a unor soluri caracteristice campiilor fluviale joase, formate pe loess sau 

depozite loessoide. 

Pe malurile Dunarii precum si unele zone din apropierea amplasamentului studiat, sunt 

prezente solurile aluviale, care sunt soluri tinere, incomplet sau partial dezvoltate. Facand 

parte din clasa solurilor neevoluate, aceste soluri nu au un profil diferentiat si sunt 

caracterizate printr-o mare neomogenitate, atat in ceea ce priveste alcaturea granulometrica, 

cat si compozitia chimica. 

Solurile balane sunt putin raspandite, prezente mai ales in Dobrogea, de-a lungul Dunarii, la 

nord de Valea Carasu, in sectorul Medgidia – Cernavoda si in jurul complexului Razelm. 

Forajele efectuate pe amplasament au pus in evidenta urmatoarea stratificatie: 

0.00 – 0.30 m -0.50 m pamant vegetal 

0.50 – 6.00 m 

loess galben cu rare intercalatii cafenii, macroporic, 

uscat, sensibil la umezire , de compresibilitate mare 

6.00 – 25 m 

depozite loessoide alcatuite din prafuri , nisipoase cu 

lentile si intercalatii subtiri argiloase . 

La data executiei forajelor geotehnice apa subterana nu a fost intalnita . 

Conform STAS 6054/77 : “ teren de fundare – adancimi maxime de inghet –zonarea 

teritoriului Romaniei “ in zona cercetata adancimea maxima de inghet este de 90 cm . 

Terenul avand destinatia arabil exista o antropizare a zonei data de activitatile agricole 

( monoculturi ) . 

In absenta implementarii parcului eolian calitatea solului nu ar avea o evolutie pozitiva 

decat daca s-ar practica o agricultura ecologica ( rotirea culturilor , eliminarea utilizarii 

pesticidelor si ingrasamintelor chimice ) si s-ar elimina pasunatul . 

3.3.1.3. Calitatea apei 

Pe amplasamentul studiat nu exista cursuri de ape de suprafata permanent , reteaua 

hidrologica fiind saraca . Avand in vedere faptul ca parcurile eoliene nu folosesc apa in 

procesul de producere al energiei electrice , calitatea apei va fi aceeasi in absenta si/sau 

prezenta turbinelor eoliene . 

Pentru parcul eolian supus aprobarii s-a obtinut Avizul SGA nr.491/LC/2011 . 





_________________________________________________________________________ 

3.3.1.4. Zgomot si vibratii 

Parcul eolian se afla la 400 m fata de intravilanul localitatii Isaccea si aproximativ 800 m 

fata de prima locuita . In zona studiata ( extravilan ) activitatea principala este agricultura . In 

lipsa implementarii planului activitatile specifice de infiintare, intretinere si recoltare culturi 

agricole vor constitui in continuare surse de zgomot si vibratii . 

3.3.1.5. Biodiversitatea 

Biodiversitatea sau diversitatea biologică reprezintă heterogenitatea în lumea vie de la 

nivelul tuturor surselor sale, inclusiv al ecosistemelor terestre, marine şi acvatice continentale 

până la cel al complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în 

cadrul speciilor, între specii şi a ecosistemelor.De asemenea, termenul biodiversitate descrie 

întreaga gamă a variabilității organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea 

cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem. 

Dobrogea de Nord se remarcă printr-o mare bogăție a diversității specifice generată de 

poziția biogeografică unică, respectiv de interferență a arealelor de răspândire a speciilor 

asiatice cu cele pontice, central - europene, ponto - caspice şi mediteraneene. 

3.3.1.5.1. Informații privind flora locală 

Din punct de vedere biogeografic zona studiată este încadrată în Regiunea Stepică, iar 

din punct de vedere floristic face parte din Provincia Danubiano-pontică ceea ce înseamnă că 

flora este reprezentată de specii ierboase de climat uscat caracteristice stepei ponto-sarmatice 

şi specii caracteristice silvostepei. 

fig. 20- Zonarea provinciilor floristice ale Romaniei 

Într-un ecosistem plantele au rolul principal de a produce biomasă, astfel alimentând 

celelalte componente biotice ale ecosistemului cu „materia primă” necesară desfăşurării 

activităților vitale. Prin importantul aport de biomasă pe care îl aduc în ecosistem, plantele, au 





_________________________________________________________________________ 

un rol esențial în succesiunea ecologică determinând evoluția ecosistemelor. Pentru studiul 

evoluției unui ecosistem, determinant este studiul evoluției asociațiilor vegetale existente într-o 

perioadă de timp în acel ecosistem, asociațiile vegetale reflectând condițiile abiotice existente 

în acel ecosistem de-a lungul acelei perioade de timp. 

Evoluția asociațiilor vegetale poate fi influențată de factori naturali şi de factori antropici. 

Factorii naturali sunt reprezentați de calamitățile naturale, secetele prin temperaturi ridicate şi 

lipsa precipitațiilor mai mult timp, etc. Perturbațiile antropice sunt rezultatul activităților umane 

desfăşurate în ecosistemul respectiv dar şi în zonele învecinate şi sunt reprezentate în special 

de: poluarea cu substanțe chimice care pot accelera sau inhiba dezvoltarea plantelor, de 

lucrări de îmbunătățiri funciare ce pot schimba circuitele naturale ale substanțelor nutritive şi 

de utilizarea necorespunzătore a unor resurse naturale existente în ecosistem. 

Datorită activităților antropice din zonă care au modificat radical compoziția floristică a 

habitatelor, aceasta nu mai poate fi descrisă decât în contextul folosinței actuale a terenurilor, 

respectiv: arabil (100%) . 

În terenurile utilizate pentru agricultură, cultivate am identificat doar specii de plante 

segetale şi ruderale care sunt instalate în principal pe soluri bălane danubiano-pontice tipice şi 

închise, dar şi pe cernoziomuri danubiano-pontice castanii carbonatice şi ciocolatii. Aceste 

specii au fost înregistrate prin metoda releveelor (100 m 2 ) şi metoda transectelor urmărindu-se 

abundența – dominanța conform metodei Braun-Blanchet şi sociabilitatea acestora în culturile 

existente (cereale, rapita etc), dar şi pe răzoare, marginea culturilor, drumuri şi suprafețe 

cultivate în trecut. 

Fig. 21 - Imagini de pe amplasament - foto original Badea Gh. 





_________________________________________________________________________ 

Dintre speciile identificate la marginea terenurile agricole cultivate şi drumurilor de 

exploatare amintim pe cele întâlnite frecvent: 

- Ciurlan (Salsola kali L.) 

- Scaiul dracului (Eryngium campestre L.) 

- Ciocul berzei (Delphinium fissum L.) 

- Troscot (Polygonum aviculare L.) 

- Nemțişor (Delphinium orientale L.) 

- Odos (Avena fatua L.) 

- Holeră (Xanthium italicum L.) 

- Talpa gâştei (Leonurus cardiaca L.) 

- Cătuşe (Ballota nigra L.) 

- Voinicica (Descurainia sophia (L.) Webb ex Prantl) 

- Cucută (Conium maculatum L.) 

- Gâscariță (Arabidopsis thaliana (L.) Heynh.) 

- Volbură (Convolvulus arvensis L.) 

- Zârnă (Solanum nigrum L.) 

- Vanilie sălbatică (Heliotropium europaeum L.) 

- Ovezică (Hordeum murinum L.) 

- Spanac sălbatic (Chenopodium album L.) 

- Cornuți (Xanthium strumarium L.) 

- Ştir porcesc (Amaranthus retroflexus L.) 

- Costrei (Sorghum halepense (L.) Pers.) 

- Mohor (Setaria pumila (Poiret) Schultes) 

- Mohor agățător (Setaria verticillata (L.) Beauv.) 

- Iarbă bărboasă (Echinochloa crus-galli (L.) Beauv.) 

- Lobodă sălbatică (Atriplex tatarica L.) 

- Căpriță (Atriplex patula L.) 

- Tămăiță (Chenopodium botrys L.) 

- Mături (Centaurea diffusa Lam.) 

- Flămânzică (Erophila verna (L.) Chevall.) 

- Pelin nemirositor (Artemisia campestris L.) 

- Lumânărică (Verbascum phlomoides L.) 

- Rapiță (Rapistrum perene L.) 

- Mac sălbatic (Papaver Limba şarpelui (Echium vulgare L.) 

- Colții babei (Tribulus terrestris L.) 

- Iarbă grasă (Portulaca oleracea L.) 

- Muştar sălbatic (Sinapsis arvensis L.) 

- Laptele cucului (Euphorbia virgata L.) 

- Traista ciobanului ( Capsella bursa-pastoris L.) 

- Susai aspru (Sonchus asper (L.) Hill) 

- Lăptucă (Lactuca saligna L.) 

Habitatele pentru care a fost desemnat situl ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogean : 

- 8230 Comunități pioniere de Sedo-Scleranthion sau de Sedo albi 

-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase. 

- 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 





_________________________________________________________________________ 

- 91X0 Păduri dobrogene de fag 

- 62C0 * Stepe ponto-sarmatice 

- 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 

- 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 

- 91I0* Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 

- 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun 

- 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 

- 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 

NU se regasesc pe amplasament . 

3.3.1.5.2. Informații privind fauna locală 

Fauna Dobrogei se caracterizează printr-o deosebit de mare bogăție şi diversitate, 

datorată în principal varietății habitatelor terestre, acvatice şi cavernicole, a particularităților 

climatice precum şi a particularităților geografice legate de dispunerea şi întrepătrunderea 

acestor habitate, fiind astfel reprezentată de un număr de peste 7445 specii de nevertebrate şi 

587 specii de vertebrate ce pot fi identificate în peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor 

aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peşti, 12 specii de amfibieni, 

28 specii de reptile, 287 specii de păsări şi 80 specii de mamifere. 

Clasele Chondrichthyes şi Osteichthyes sunt reprezentate de un număr de 180 de specii. 

Dintre cele aproximativ 180 de specii prezente în tabloul faunistic dobrogean, din punctul de 

vedere al gradului de protecție avem 12 specii vulnerabile, 18 specii periclitate, 6 specii rare şi 

6 specii endemice. 

Speciile de ihtiofaună de interes național, cu o pondere de 10,7% din totalul de specii, 

se împart în două categorii, după cum urmează: specii de interes național care necesită o 

protecție strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007, reprezentate prin 2 taxoni, şi specii de 

importanță națională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de 

management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007), acestea din urmă fiind reprezentate de un număr 

de 2 taxoni. 

Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: 

- 11 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 

la O.U.G. 57/2007), 6% din totalul speciilor de peşti prezenți în Dobrogea; 

- 11 specii de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul 

măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentând 6% din totalul speciilor 

de peşti prezenți în Dobrogea. 

Clasa Amphibia este reprezentată printr-un număr de 12 taxoni pentru care este necesară 

aplicarea unor măsuri de conservare, reprezentând 63,15% din speciile de amfibieni din fauna 

României. În funcție de gradul de protecție, 3 specii sunt vulnerabile, două sunt periclitate şi 

una endemică. 

Speciile de amfibieni de interes național, reprezentate printr-un singur taxon intră în 

categoria speciilor care necesită o protecție strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. 


- 4 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la 

O.U.G. 57/2007), 33,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenți în Dobrogea; 





_________________________________________________________________________ 

- 7 specii care necesită protecție strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 58,33% din totalul 

speciilor de amfibieni prezenți în Dobrogea; 

- 2 specii de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul 

măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 16,66% din totalul speciilor de 

amfibieni prezenți în Dobrogea. 

Clasa Reptilia este reprezentată prin 28 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii 

vulnerabile, 4 specii rare, 3 specii periclitate, 1 specie critic periclitată şi 2 specii endemice. 

Fauna de reptile a județului reprezintă aproximativ 70% din cea a țării. 

Speciile de reptile de interes național, cu o pondere de 14% din totalul herpetofaunei 

dobrogene, sunt reprezentate printr-un număr de 2 taxoni care necesită o protecție strictă, 

conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. 

Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel: 

- 5 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la 

O.U.G 57/2007), 17,85% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea; 

- 13 specii de reptile care necesită protecție strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 46,42% din 

totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea. 

Clasa Aves este reprezentată de specii ce sunt dominante ca număr şi importanță 

conservativă în cadrul tabloului faunistic dobrogean, reprezentând din punct de vedere al 

compoziției specifice 71,75 % din avifauna României, dintre acestea 33 specii fiind 

vulnerabile,17 specii sunt periclitate şi 13 specii sunt critic periclitate. 

Speciile de păsări de interes național, cu o pondere de 15% din totalul avifaunei 

dobrogene sunt reprezentate de 43 de specii care necesită o protecție strictă, conform Anexei 

4B la O.U.G. 57/2007. 

Speciile de interes comunitar, cu o pondere de 52,62% din totalul avifaunei dobrogene, 

se distribuie astfel: 

- 93 de specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a 

ariilor de protecție specială avifaunistică (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32,4% din totalul de 

specii de păsări prezente în Dobrogea; 

- 39 de specii a căror vânătoare este permisă (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007), 13,58% din 

totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea; 

- 4 specii de pasari de interes comunitar, a căror comercializare este permisă (Anexa 5D la 

O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea; 

- 15 specii a căror comercializare este permisă în condiții speciale (Anexa 5E la O.U.G. 

57/2007), reprezentând 5% din totalul speciilor de păsări prezente în Dobrogea. 

Clasa Mammalia, reprezentată în cadrul tabloului faunistic dobrogean de 80 de specii, 

prezintă un număr considerabil de specii de mamifere care sunt vulnerabile (15 specii), 

periclitate (6 specii), endemice (5 specii) şi rare (o specie). Foarte bine reprezentați numeric 

sunt liliecii din Fam. Rhinolophidae şi Fam. Vespertilionidae, în marea lor majoritate specii 

vulnerabile sau periclitate, precum şi reprezentanți ai Fam.Mustelidae. 

Speciile de mamifere de interes național se împart în două categorii: 





_________________________________________________________________________ 

- 5 specii care necesită o protecție strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007 

cu modificările şi completările ulterioare, reprezentând 6,25% din totalul speciilor de mamifere; 

- specii de importanță națională a căror prelevare din natură şi exploatare fac 

obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt în număr de 9 specii, 

reprezentand 11,25% din totalul speciilor de mamifere din Dobrogea. 


- 15 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare 

(Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere; 

- 27 specii de animale care necesită protecție strictă (Anexa 4A la O.U.G. 

57/2007), 60% din totalul de specii de mamifere; 

- 3 specii de animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi 

exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 6,6% din 

totalul de specii de mamifere. 

Menționam că perimetrul parcului eolian NU se suprapune cu arii naturale protejate, 

dar se învecinează cu : 

- la Nord cu siturile Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim- 

Sinoie (cca 600 m ) si ROSCI 0065 Delta Dunarii ( aproximativ 2,3 km). 

- la Sud si Vest cu siturile ROSPA0073 Macin-Niculitel si ROSCI0201 Podisul 

Nord-Dobrogean , la aproximativ 300 m . 

Fig. 22 - Pozitionarea PUZ fata de ariile protejate 





_________________________________________________________________________ 

3.3.2. Patrimoniul cultural in Altenativa zero 

În urma cercetărilor arheologice de teren desfăşurate în zona vizată de investiția S.C. 

Enel Green Power Romania S.R.L. au fost identificați, inventariați şi georeferențiați un număr 

de 28 tumuli i 16 situri arheologice, identificate prin existen a unor urme de activitate 

antropică i materiale arheologice la suprafa a solului. Numărul siturilor arheologice ar putea fi 

mai mare în zonă dar acestea nu au putut fi văzute, dată fiind prezența vegetației şi a culturilor 

agricole pe alocuri, ce au îngreunat identificarea materialului arheologic la suprafață pe 

anumite sectoare. Acesta este i motivul pentru care autorii Raportului de diagnostic 

arheologic recomandă efectuarea supravegherii arheologice pe durata construc iei parcului 

eolian. Trebuie men ionat faptul ca zona pe care urmează să se construiască parcul de turbine 

eoliene precum i arealul adiacent acestuia au beneficiat în această perioadă a anului de o 

vizibilitate la sol foarte bună, condi iile fiind aproape perfecte. 

23 . 

Amplasamentul tumulilor si siturilor arheologice identificate sunt prezentate in figura nr. 

Fig. 23 - Tumuli si situri arheologice identificate pe amplasament 

Ca dimensiuni, tumulii identifica i variază foarte mult, unii dintre ei (majoritatea celor 

de la Movilele Dese, în special T2, dar i al ii precum T15, T16 sau T22) fiind printre cei mai 

mari tumuli din zonă, în timp ce al ii sunt de dimensiuni medii sau mici, fiind puternic aplatiza i 

din cauza eroziunii solului. În această situa ie se află T9, T20, T21, T23, la fel ca grupul de 

tumuli T25-28, ace tia fiind unii dintre acei tumuli ce au avut de suferit de pe urma trecerii 

timpului, fiind extrem de dificil de observat în teren, vizibili doar de foarte aproape. 

În ce prive te cele 16 situri arheologice identificate în zona studiată, acestea sunt 

din cele mai variate. Unele dintre ele au beneficiat de caracteristicile clasice i anume prezen a 

unor fragmente ceramice sau tegulare la suprafa a solului, siturile S4, S10 sau S14 fiind 





_________________________________________________________________________ 

extrem de bogate în acest sens, acestea având fără îndoială caracterul unor intense habitate 

de epocă romană. 

fig.24 - Material ceramic, călcâi de amforă, identificat la suprafa a sitului roman de la Suhat, S10 

Prin suprapunerea dwg.-ului cu siturile arheologice i tumulii delimitați, peste 

planurile de amplasare a turbinelor eoliene s-a constatat că niciunul dintre tumuli sau situri nu 

se află exact pe locația vreo unei turbine. Cu toate acestea unele dintre turbine sunt amplasate 

în zonele de protec ie ale siturilor arheologice. La suprapunerea acestora peste planurile 

drumurilor ce urmează a fi reabilitate sau construite de nou, se poate constata o situa ie pu in 

diferită, un sector de drum traversând partea exterioara a unui tumul (T24), iar altul urmând a fi 

trasat direct peste un sit roman (S14). În aceste situa ii vor fi făcute recomandări speciale 

pentru derularea procesului de construc ie i anume efectuarea de cercetare arheologică 

preventivă, unde este cazul i evident dublarea acestui studiu istoric de către supravegherea 

arheologică. 





_________________________________________________________________________ 

INDUSTRIA 

3.3.3. Situatia economica si sociala in Altenativa zero 

Factorii naturali si economico – sociali au contribuit la 

aparitia si dezvoltarea anumitor societati industriale. Un rol 

important au avut existenta unor traditii mestesugaresti, 

prelucrarea de materii prime agricole si animaliere precum si 

depistarea anumitor bogatii ale subsolului. 

Industria locala este reprezentata de urmatoarele societati : 

- Regionala de tranzit international de gaze naturale – 

sector Isaccea ce are ca activitate de baza tranzitarea 

gazului metan exportat de catre CSI în Serbia Turcia si 

România; 

- Statia de tranzit international de energie electrica 

750Kv – nod de retea prin care se interconecteaza 

sistemele energetice ale Ucrainei, României si Bulgariei; 

De asemenea , pe teritoriul orasului Isaccea se exploateaza piatra ( in cadrul carierelor SC 

Ben Ari SRl ,SC Extransgip SRL Isaccea , Cariera Revarsarea ) . 

AGRICULTURA 

Structura actuala a utilizarii terenurilor este strâns legata de 

potentialul productiv 

al componentilor naturali, de lucrarile de amenajare si 

ameliorare. În structura si repartitia geografica a categoriilor de 

folosinta a terenurilor au intervenit schimbari importante 

sub imperativul tehnicii, al cerintelor sociale, au avut loc mutatii 

de la fertilitatea naturala a pamântului la fertilitatea economica, potentialul productiv al fondului 

funciar reprezentând si un rezultat al dezvoltarii sociale. 

Din totalul de 10.397,69ha al suprafetei totale a localitatii, 4.502,45ha apartine terenurilor 

agricole prin culturi de cereale , pomi fructiferi , vita de vie , pasuni , 3.297,92ha apartin 

sectorului piscicol din lunca Dunarii si 2.276ha sectorului silvicol . Terenul neproductiv ocupa o 

suprafata de 29,08ha iar drumurile si constructiile ocupa 292.24ha. 





_________________________________________________________________________ 

CRESTEREA 

ANIMALELOR 

Cresterea animalelor are un rol important în procesul de 

dezvoltare a agriculturii , în crearea unui volum mare de 

produse alimentare si de materii prime pentru industria 

usoara. 

Baza furajera este formata din pasunile si fânetele naturale care detin 20,27 % din terenul 

agricol precum si din culturile furajere . Animalele cele mai raspândite sunt ovinele( 2595) , 

bovinele (728) , porcinele (510) , cabalinele (240) . pasarile numara aproximativ 16.000 de capete. 

PESCUITUL 

Pescuitul este cunoscut ca ocupatie a locuitorilor din timpuri 

stravechi . Dunarea si lunca Dunarii reprezinta o bogatie locala cu 

potentialul sau piscicol si vegetatia sa specifica de stuf si papura . 

Societatile de profil din zona sunt CDL PRODCOM SRL si SC 

PISCICOLA SA. 

Se poate afirma ca activitatile economice sunt mult sub necesarul pentru acoperirea 

fortei de munca , raportate la potentialul si la numarul de locuitori. Deficitul de locuri de munca 

se reflecta vizibil asupra nivelului de trai , asupra cadrului construit, in dinamica populatiei, 

care scade. 

3.3.4. Starea de sanatate in Altenativa zero 

Starea de sanantate a locuitorilor din vecinatatea PUZ va ramane neschimbata daca 

planul propus nu se va implementa . Nu exista studii efectuate de Directia de Sanatate Tulcea 

sau alte institute din tara , cu privire la cauzele de imbolnavire pe zone de interes din judetul 

Tulcea . 





_________________________________________________________________________ 

CONCLUZII : 

In cazul neimplementarii planului , calitatea factorilor de 

mediu , socio-economici si de patrimoniu va ramane neschimbata. 

Culturile agricole se vor realiza cu mijloace rudimentare , mijloacele 

de trai ale localnicilor vor fi minime , infrastructura nu se va 

dezvolta ( inclusiv accesul la terenurile agricole pe drumurile de 

exploatare), patrimoniul cultural ( tumuli arheologici) nu vor fi 

cercetati ( din lipsa fondurilor ). 





_________________________________________________________________________ 

4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV 

4.1. HIDROLOGIA SI HIDROGEOLOGIA 

Pe parcursul implementarii planului , apa nu este folosita in nici una din 

fazele:constructie-montaj, functionare, desfiintare-demolare . Avand in vedere aceste aspecte , 

caracteristicile fizico-chimice si biologice ale apelor din vecinatatea acestuia nu se vor modifica 

din cauza amplasarii turbinelor eoliene . Apa nu este utilizata in procesul tehnologic de 

obtinere a energiei electrice din potential eolian . 

4.2.SOLUL 

Implementarea planului va determina producerea unor diverse forme de impact asupra 

solului . Astfel , se va modifica categoria de folosinta a terenurilor pe care se vor amplasa 

turbinele eoliene din agricol, pasune , pasune-impadurita , vie, arabil in teren curti-constructii . 

Terenul destinat fundatiilor si traseului de cabluri electrice va fi afectat pe perioada de 

functionare a parcului eolian , prin modificarea texturii si a componentei acestuia. 

Planul prevede reabilitarea terenurilor dupa finalizarea constructiilor si dupa etapa de 

desfiintare/demolare . 

4.3 ATMOSFERA 

In fazele de constructie-montaj si de dezafectare a parcului eolian datorita 

intensificarii traficului din zona studiata prin PUZ se va constata o crestere a poluantilor 

proveniti din surse mobile . Avand in vedere insa ca aceste lucrari nu se vor desfasura 

simultan la toate cele 23 de turbine , se preconizeaza ca nu se vor inregistra depasiri ale 

concentratiilor maxim admise pentru poluantii relevanti : PM10, NO2,SO2,COx . 

Pe timpul functionarii parcului eolian atmosfera nu va fi afectata de functionarea 

turbinelor. 

4.4. MEDIU SOCIO-ECONOMIC 

Impactul planului asupra mediului socio-economic este pozitiv si/sau negativ, pe durate 

diferite . 

Din punct de vedere al fortei de munca se va constata o crestere a angajatilor din randul 

localnicilor in etapele de constructie-montaj si demontare a parcului eolian . Numarul 

angajatilor pe perioada de functionare a parcului se va reduce . De asemenea , lucrarile de 

constructie a fundatiilor turbinelor eoliene , piatra , betoanele necesare vor fi realizate cu 

societati din judetul Tulcea . 

Cresterea numarului de angajati va determina o crestere a nivelului de trai si a calitatii 

vietii in zona . 

Bugetul orasului Isaccea se va mari prin taxele si impozitele platite de cu salariile 

angajatilor . 





_________________________________________________________________________ 

Prin refacerea drumurilor de acces in zona de interes si a drumurilor de exploatare se 

va imbunatati infrastructura din amplasamentul studiat. 

Investitiile in terenuri au condus la marirea pretului de achizitionare/ha de la 500 euro/ha 

la 1000-1500 euro/ha . 

4.5. BIODIVERSITATEA 

4.5.1. Caracteristicile tipurilor de habitate 

Habitate. În momentul de față habitatele prezente în zona de interes sunt: 

- habitate antropice reprezentate de culturi agricole (cereale, porumb, rapiță, etc) , 

ravene si drumuri de exploatare . 

In vecinatatea planului , la cca 300 m de amplasamentul T12 s-a identificat 

habitatul 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos . Acest 

habitat prioritar NU va fi afectat de implementarea Planului Urbanistic Zonal 

supus avizarii . 

Flora. Este reprezentată de specii segetale şi ruderale precum: Costrei (Sorghum 

halepense (L.) Pers.), Mohor (Setaria pumila (Poiret) Schultes), Mohor agățător 

(Setaria verticillata (L.) Beauv.), Iarbă bărboasă (Echinochloa crus-galli (L.) Beauv.), 

Ciurlan (Salsola kali L.), Laptele câinelui (Euphorbia helioscopia L.)Spanac sălbatic 

(Chenopodium album L.), Cornuți (Xanthium strumarium L.), Ştir porcesc (Amaranthus 

retroflexus L.), , Scaiul dracului (Eryngium campestre L.), Mături (Centaurea diffusa 

Lam.), Flămânzică (Erophila verna (L.) Chevall.), Pelin nemirositor (Artemisia 

campestris L.), Lumânărică (Verbascum phlomoides L.), Rapiță (Rapistrum perene L.), 

Mac sălbatic (Papaver rhoeas L.), Ciocul berzei (Delphinium fissum L.). Aceste specii 

se dezvoltă în funcție de cultura agricolă dar nu asigură suport viabil pentru speciile de 

faună care să dezvolte şi să mențină lanțurile trofice durabile din ecosistemul zonei. 





_________________________________________________________________________ 

4.5.2.Caracteristicile avifaunei 

Este binecunoscut faptul că diversitatea elementelor faunistice este strâns corelată cu 

particularitățile floristice şi asociațiile fitocenologice (particularități de habitat), elementele de 

relief şi caracteristicile geologice precum şi microclimatul arealului. Combinația şi interacțiunea 

tuturor acestor factori determinanți stabileşte distribuția elementelor faunistice precum şi 

delimitarea granițelor populațiilor locale, contribuind astfel la modul de răspândire al speciilor, 

variind de la o răspândire uniformă la una de tip insular, în funcție şi de adaptabilitatea fiecărei 

specii. De asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibărit şi de hrănire este strâns legată de 

combinația acestor factori. 

Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nişe ecologice mai mult sau mai 

puțin diversificate în strânsă legătură cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, în regnul 

animal există o delimitare a speciilor funcție de gradul acestora de adaptabilitate la condițiile 

de mediu. Această adaptabilitate este dată de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare 

specie în parte. 

Nivelul de specializare este dat de preferința pentru anumite habitate pentru cuibărit, 

preferința pentru un anumit tip de hrană şi disponibilitatea ei, nivelul de deranj Aşadar, cu cât 

o specie prezintă un nivel mai înalt de specializare, cu atât mai mult aceasta va depinde strict 

de anumite condiții de mediu (tip de habitat, particularități geografice şi geologice, microclimat) 

motiv pentru care o astfel de specie va întâmpina dificultăți mai mari în ocuparea unor nişe 

ecologice, consistând astfel din populații restrânse. Aceste specii sunt cele mai expuse 

riscurilor de restrângere a populațiilor local şi într-un final riscului de dispariție. Pe de altă 

parte, cu cât o specie este mai puțin specializată, aceasta va putea ocupa diverse nişe 

ecologice şi stabili populații semnificative contribuind astfel la o răspândire uniformă. Un 

exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat 

ecosistemelor antropizate, având o distribuție uniformă şi populații stabile, care asigură un bun 

fond genetic necesar perpetuării speciei. Astfel de specii sunt: guguştiucul (Streptopelia 

decaocto), vrabia de casă (Passer domesticus), cioara grivă (Corvus cornix), stăncuța (Corvus 

monedula), coțofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial 

sunt specii cu un nivel înalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, şi care, 

odată cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate 

asemănătoare. De asemenea, unele din speciile periclitate nu suportă învecinarea cu 

habitatele antropizate şi activitățile antropice aşa că, chiar dacă habitatul lor nu a fost distrus, 

datorită deranjului, acestea vor abandona acest areal. O altă cauză care afectează speciile cu 

un nivel înalt de specializare este şi fenomenul de încălzire globală care prin modificarea 

microclimatului din anumite arealuri forțează aceste specii să caute un microclimat 

corespunzător în alte zone, însă probabilitatea de a găsi astfel de noi arealuri adecvate este 

destul de scăzută. 

Perimetrul de amplasare al parcului eolian este reprezentat în exclusivitate de terenuri 

agricole cultivabile, în general cu culturi de grâu, orz şi rapiță . În cadrul perimetrului nu sunt 

prezente habitate de tipul pădurilor sau a silvostepei, in vecinatate , in partea de Sud si Vest 

amplasamentul se invecineaza cu Padurea Niculitel , inclusa in ROSPA0073 Macin-Niculitel . 

În vederea obținerii unui tablou avifaunistic cât mai complet s-a întocmit un program de 

monitorizare a perimetrului de amplasare a parcului eolian. În acest sens s-au stabilit 





_________________________________________________________________________ 

necesitățile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum şi metodele de lucru şi de 

colectare a datelor. 

Zona de studiu a fost stabilită astfel încât să cuprindă întreg perimetrul viitorului parc 

eolian precum şi zonele adiacente în funcție de speciile de păsări monitorizate. 

Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinctă de 

păsări astfel încât calitatea datelor obținute să reflecte situația reală de pe amplasament. În 

acest sens, datorită faptului că amplasamentul se învecinează cu 2 situri Natura 2000 (ROSPA 

0073 Macin-Niculitel şi ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie), s-a 

monitorizat inclusiv prezența / absența speciilor de păsări cheie pentru care au fost desemnate 

aceste două situri Natura 2000. În plus, s-au efectuat monitorizări ale populațiilor de păsări 

cuibăritoare, ale migrației precum şi a speciilor de păsări care iernează în zona de studiu. 

În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de 

studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observațiile de teren. 

Fig. 25- Amplasamentul parcului :Portocaliu – perimetrul parc , albastru-perimetru monitorizat , rosu- transect , 

roz-puncte fixe 

Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se 

asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor 

obținute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării 

şi fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi 

evidențierea distribuției speciilor pe toată suprafața zonei de studiu. 

Observațiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în perioade când 

acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apți 

de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezența sau absența unei specii în zona 

de interes. 

Căile de migra ie nu sunt linii drepte, ci urmează de regulă specificul i relieful 

pământului, ărmurile mărilor, cursul fluviilor, evitând barajele construite de mun ii înal i, mările 





_________________________________________________________________________ 

interne i alte obstacole naturale. De obiecei, aceste căi traversează locuri care pot asigura 

hrana în timpul migra iei i locurile mai potrivite pentru popasuri mai lungi sau mai scurte. 

Pu ine specii migrează în drum continuu, majoritatea lor se deplasează încet, în etape, de la 

un popas la altul, astfel încât drumul întreg este parcurs în săptămâni sau chiar luni întregi. 

Fig.26 - Principalele directii de migratie urmate de pasari in perioada pasajului de toamna pe teritoriul României 

Explicatie la figura. 1 – drumul estelbic; 2 – drumul pontic; 3 – drumul sarmatic (in sens 

strict); 4 – drumul sarmatic (in sens larg); 5 – drumul carpatic; 6 – ruta (secundara) de migratie 

de pe valea Oltului; B - ruta (secundara) de migratie de pe valea Bistritei; S – drumul “sudului”; 

zona hasurata – principalele locuri de hranire si aglomerare a speciilor de pasari in perioada 

migratiei de toamna (sursa: Victor Ciochia, 1984). 





_________________________________________________________________________ 

Fig.27- amplasamentul parcului eolian fata de rutele de migratie 

Stabilirea cu exactitate a căilor de migra ie este foarte greu de realizat, deoarece aproape 

fiecare specie sau grup de specii î i are propria sa cale de migra ie. Datorită observa iilor 

constante i a metodei inelării ( i mai nou a metodei de urmărire prin satelit) s-au constatat i 

s-au conturat o serie de căi sau drumuri de ansamblu pentru un grup de specii. În Delta 

Dunării se întâlnesc i se încruci ează mai multe căi de migra ie. Pozi ia Deltei i cea a 

strâmtorii Bosfor a determinat convectarea mai multor drumuri de migra ie. Atfel mai mult de 

jumătate din păsările Eurasiei nordice trec prin Dobrogea i Delta Dunării. Drumurile de pasaj 

în front larg din Europa Nordică sunt concentrate ca într-o pâlnie uria ă prin Bosfor, ca sa se 

desfacă iara i după trecerea acestei strâmtori, într-o mul ime de căi, mai largi sau mai înguste. 

Modul i timpul desfă urării migra iei, forma i mărimea stolurilor migratoare variază 

foarte mult în func ie de familie, gen, specie sau chiar categorie de vârstă. Astfel unele specii 

migrează în front larg, pe când altele efectuează migra ia pe căi strâmte, înguste, pe direc ii 

bine determinate. Unele specii migrează în grupuri, altele solitar, în timpul noptii sau a zilei. La 

multe specii, la începutul migra iei pleacă numai păsările tinere, cum este cazul la graur 

(Sturnus vulgaris) i numai după acea migrează i păsările adulte, astfel încât la această 

specie perioada de migra ie este lungă. 

Unele păsări migratoare migrează noaptea i fiecare individ singur, precum privigetoarea 

(Luscinia luscinia), cucul (Cuculus canorus), pupăza (Upupa epops) etc. Aceste păsări se 

odihnesc în timpul zilei, când se hrănesc din abunden ă. Unele specii migrează tot noaptea dar 

în grupuri mici, precum prepeli a (Coturnix coturnix), ciocârliile (Alaudidae), rândunicile i 

majoritatea passeriformelor. Dintre răpitoarele de zi, migrează solitar speciile precum orecarul 

comun, vânturelul ro u, gaia ro ie etc. 





_________________________________________________________________________ 

Atât în migra ia de toamnă cât i în cea de primăvară păsările urmează intinerarii i 

direc ii bine determinate, uneori foarte specifice, care sunt întotdeauna în func ie de pozi ia 

cartierelor de iernare fa ă de teritoriile de cuibărit i în func ie de obstacolele naturale întâlnite 

pe parcursul migra iei. 

În ceea ce prive te caracterul de primăvară i toamnă al migra iei, observa iile i inelările 

au demonstrat câ atât primăvara cât i toamna, migra ia decurge în etape mai mici sau mai 

mari, intercalată cu zile de popasuri i de hrănire. În general migra ia de toamnă decurge mai 

încet, mai ales că zilele calde i hrana abundentă pot întârzia migra ia. 

Condi iile meteorologice au o influen ă însemnată asupra desfă urării migra iei, timpul 

bun o favorizează, iar timpul ploios, răcăros i cea a o defavorizează. Ploile mari, cu durată 

lungă pot opri migra ia, iar cea a ori opre te păsările din migra ie ori le deviază de la direc ia 

ini ială. În caz de cea ă păsările zboară la înăl imi foarte mici, de unde pot urmări cu u urin ă 

configura ia reliefului. Vântul favorabil accelerează migra ia, iar furtunile o opresc sau 

dezorganizează forma iile de zbor. Scăderile bru te de temperatură pot opri păsările din 

migra ie sau le pot sili să se reîntoarcă pe drumul efectuat până atunci sau pot cauza 

mortalitate. 

Ca urmare a monitorizării efectuate s-au identificat 112 de specii de păsări în zona de 

studiu (perimetrul parcului eolian + zone adiacente ) ( Tabelul Nr. 5) 

Nr. 

crt . 

Denumirea speciei 

in romana 

Tabelul nr. 5 – Lista speciilor de păsări identificate în zona de studiu). 

Denumirea speciei in Frecventa Prezenta 

Latina in zona in zona 

Formular Natura 

2000 

1 Stârc pitic Ixobrychus minutus x z 

2 Stârc de noapte Nycticorax nycticorax x z SPA Macin-Niculitel 

3 Stârc galben Ardeola ralloides x z SPA 0031 DD 

4 Egreta mica Egretta garzetta x z SPA 0031 DD 

5 Egreta mare Egretta alba x z SPA Macin-Niculitel 

6 Stirc cenusiu Ardea cinerea x z 

7 Stirc rosu A. purpurea x z SPA Macin-Niculitel 

8 Barza alba Ciconia ciconia xx sz SPA Macin - Niculitel 

9 Barza neagra Ciconia nigra x sz SPA Macin - Niculitel 

10 Tiganus Plegadis falcinellus x z SPA 0031 DD 

11 Lopatar Platalea leucorodia x z SPA 0031 DD 

12 Lebada cucuiata Cygns olor xx z 

13 Lebada de iarna Cygnus cygnus x z SPA 0031 DD 

14 Girlita mare Anser albifrons xx z 

15 Gisca de vara Anser anser xx z 

16 Gisca cu git rosu Branta ruficollis x z SPA 0031 DD 

17 Rata fluieratoare Anas penelope x z 

18 Rata pestrita Anas strepera x z 

19 Rata mica Anas crecca x z 

20 Rata mare Anas platyrhyncos x z 

21 Rata sulitar Anas acuta x 

22 Rata ciritoare Anas qurquedula x z 

23 Rata lingurar Anas clypeata x z 





_________________________________________________________________________ 

24 Rata cu cap castaniu Ayhtya ferina xx z 

25 Rata rosie Aythya nyroca x z SPA 0031 DD 

26 Rata motata Aythya fuligula x z 

27 Viespar Pernis apivorus x z 

28 Gaie neagra Milvus migrans x z SPA Macin-Niculitel 

29 Serpar Circaetus gallicus x sz SPA 0031 DD 

30 Herete de stuf Circus aeruginosus xx z SPA Macin-Niculitel 

31 Herete vânãt Circus cyaneus x z SPA Macin-Niculitel 

32 Uliu porumbar Accipiter gentilis x z 

33 Uliu pasarar Accipiter nisus x z 

34 

Uliu cu picioare 

scurte A. brevipes x z 

35 Sorecar comun Buteo buteo xx sz 

36 Sorecar mare Buteo rufinus x sz 

37 Sorecar incaltat Buteo lagopus x z 

38 Acvila tipatoare mica Aquila pomarina x z 

39 Acvila mica Hieraaetus pennatus x z 

40 Vinturel rosu Falco tinnunculus x sz 

41 Soim de iarna Falco columbarius x z 

42 Soimul rindunelelor Falco subbuteo x z 

43 Soim dunarean Falco cherrug 1 sz 

44 Vinturel de seara Falco vespertinus x z 

45 Soim calator Falco peregrinus x z 

46 Potârniche Perdix perdix x zs 

47 Prepelita Coturnix coturnix x sz 

48 Pasarea ogorului Burhinus oedicnemus x sz 

Melanocorypha 

49 Ciocirlie de baragan calandra x sz 

Calandrella 

50 Ciocirlie de stol brachydactyla x sz 

51 Ciocirlan Galerida cristata x sz 

52 Ciocirlie de padure Llulula arborea x sz 

53 Lastun de mal Riparia riparia x z 

54 Rindunica Hirundo rustica xx z 

SPA Macin-Niculitel 

SPA 0031 DD 


SPA 0031 DD 


SPA 0031 DD 


SPA 0031 DD 


SPA 0031 DD 


SPA 0031 DD 


SPA 0031 DD 


SPA 0031 DD 


SPA 0031 DD 

SPA 0031 DD 



SPA 0031 DD 

55 Lastun de casa Delichon urbica xx z 

56 Fisa de cimp Anthus campestris xx sz SPA Macin-Niculitel 

57 Fâsa de padure Anthus trivialis x sz 

58 Codobatura galbena Motacilla flava flava x sz 





_________________________________________________________________________ 

59 Codobatura alba Motacilla alba xx sz 

60 Ochiulboului Troglodytes troglodytes x sz 

60 Macaleandru Erithacus rubecula x sz 

62 Codros de munte Phoenicurus ochruros x sz 

Phoenicurus 

63 Codros de padure phoenicurus xx sz 

64 Maracinar mare Saxicola rubetra x sz 

65 Maracinar negru Saxicola torquata x sz 

66 Pietrar sur Oenanthe oenanthe xx sz 

67 Mierla Turdus merula x sz 

68 Cocosar Turdus pilaris 24 sz 

69 Sturz cintator Turdus philomelos x z 

70 Sturz de visc Turdus viscivorus x z 

71 Lacar mic A. shoenobaenus x z 

72 Lacar de stuf Acrociphalus scirpaceus x z 

73 Lacar mare A. arundinaceus x z 

74 Frunzarita cenusie Hippolais pallida x sz 

75 Frunzarita galbena Hippolais icterina x sz 

76 Silvie porumbaca Sylvia nisoria x sz SPA Macin-Niculitel 

77 Silvie mica Sylvia curruca xx sz 

78 Silvie cu cap sur Sylvia communis x sz 

79 Silvie de zavoi Sylvia borin x sz 

80 Silvie cu cap negru Sylvia atricapilla xx sz 

81 Pitulice sfiriitoare Phylloscopus sibilatrix x z 

82 Pitulice mica Phylloscopus collybita x sz 

83 Pitulice fluieratoare Phylloscopus trochilus x sz 

84 Ausel cu cap galben Regulus regulus x sz 

85 Muscar sur Muscicapa striata x sz 

86 Muscar mic Ficedula parva x z SPA Macin-Niculitel 

87 Muscar gulerat Ficedula albicollis x z SPA Macin-Niculitel 

88 Muscar negru Ficedula hypoleuca x z 

89 Pitigoi de livada Parus lugubris x sz 

90 Pitigoi albastru Parus cauruleus x sz 

91 Pitigoi mare Parus major x sz 

92 Grangur Oriolus oriolus x sz 

93 Sfrincioc rosiatic Lanius collurio xx sz 

Sfrincioc cu frunte 

94 neagra Lanius minor xx sz 

95 Gaita Garrulus glandarius x z 

96 Cotofana Pica pica 9 sz 

97 Alunar Corvus monedula xx sz 

98 Stincuta Corvus frugilegus xx sz 

99 Cioara neagra Corvus corone cornix xx sz 

100 Graur european Sturnus vulgaris 8 sz 


SPA 0031 DD 

SPA 0031 DD 





_________________________________________________________________________ 

101 Vrabia Passer domesticus xx sz 

102 Vrabie negricioasa Passer montanus xx sz 

103 Cinghita alpina Fringilla coelebs xx sz 

104 Canaras Carduelis chloris x sz 

105 Florinte Carsuelis carduelis 14 sz 

106 Sticlete Carduelis spinus x sz 

107 Scatiu Carduelis cannabina x sz 

108 Mugurar Cocothraustes c. x sz 

109 Pasarea omatului Emberiza citrinella x sz 

110 Presura de munte Emberiza hortulana x sz 

111 Presura de gradina Emberiza schoeniclus x sz 

112 Presura cu cap negru Miliaria calandra xx -1 sz 


SPA 0031 DD 

Legenda : 

x – specii prezente in zona 

xx – specii cu prezenta buna in zona 

s – specii identificate stand pe teren , tufarisuri, copaci, stalpi 

z- specii identificate in zbor 

sz – specii migratoare 

Din graficul de mai jos reiese ca din totalul de 112 specii identificate , 25 sunt incluse in 

Fisa Standard a ROSPA0073 Macin-Niculitel si 22 in ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul 

Razim Sinoe . 

Dintre speciile cuibaritoare in perimetrul Planului Urbanistic Zonal si in vecinatatea 

acestuia pot fi identificate cuiburi ale urmatoarelor specii : 

Burhinus oedicnemus ( Pasarea ogorului ) 

Este bruna cu aripile partial negre, iar picioarele sunt galbene. Are un cap mai deosebit, cu 

ochii foarte mari. La noi este oaspete de vara care cuibareste mai ales in Dobrogea, in zone 

de stepa, nisipuri, etc. Este o specie destul de rara cu efectivul in scadere. 

Pasarea ogorului este o pasăre nocturnă, dificil de văzut. Uneori poate fi văzută zburând 

la înăl imi mici. Este în general o pasăre gregară, formând stoluri vara târziu, toamna i iarna. 

Chiar i în timpul cuibăritului pot fi observate mai multe perechi hrănindu-se/sau pentru alte 

activită i comune. Cuibul este foarte bine ascuns. Hrana constă în general din nevertebrate 

terestre i mici vertebrate. Se hrăne te în mod special la crepuscul sau noaptea. 

Pasărea ogorului este o specie cu un comportament retras, activă noaptea, fiind greu de 

depistat în teren. 





_________________________________________________________________________ 

fig.28- Pasarea ogorului 

Caprimulgus europaeus ( mulge –capre) 

Caprimulgii sunt păsări active noaptea i în perioada crepusculară, au penajul moale, 

din care cauza în zbor nu se aud i au o culoare de camumflaj brună cenu ie, care imită 

scoar a arborilor . Se hrănesc cu insecte pe care le prind din zbor, excep ie fac păsările din 

familia Steatornithidae care se hrănesc cu fructe. Ordinul cuprinde ca, 100 de specii, 

păsările din acest ordin au ochii mari globulo i adapta i pentru vederea la întuneric. Ciocul 

este mic, dar deschiderea gurii este foarte mare, deschiderea ajungând până sub ochi. 

Vibrizele de la baza ciocului îl ajută la captarea prăzii din zbor. Capul este lat, iar corpul este 

turtit. Puii sunt nidicoli. 

Melanocorypha calandra ( Ciocarlia de baragan ) 

Se intalneşte indeosebi in sud-estul țarii, fiind specia de ciocirlie cea mai mare de la noi 

( 19 cm ) . Seamana la colorit cu celelalte ciocarlii, dar pe laturile gusei are cate o pata neagra. 

Cuibareste pe sol incepind din aprilie; depune 4—5 oua verzui cu pete brune, pe care le 

cloceste femela cca 14 zile. Se retrage spre sud numai in ierni grele si cu zapada multa. Este 

buna cantatoare si o buna imitatoare a glasurilor altor pasari. In captivitate, puii pot invața 

multe cintece ale altor pasari pe care le reproduc cu o voce foarte puternica. Principalul loc de 

iernare este in nord-estul Africii. 

Fig.29 - Ciocarlia de baragan 

Calandrella brachydactyla ( Ciocarlia de stol ) si Lullula arborea ( Ciocarlia de padure ) 





_________________________________________________________________________ 

Ciocârliile sunt păsări care cântă în zbor, aleargă i î i fac pe sol cuibul care con ine ca. 6 ouă 

pestri e. La păsările din această familie nu există un dimorfism sexual accentuat; din acest 

motiv se deosebe te greu femela de mascul. Hrana de bază a ciocârliilor o constituie 

semin ele de vegetale. 

Ciocârlia de stol este o specie de stepă, preferând zonele de deschise, uscate, dealurile 

văluroase, terasele i coastele cu vegeta ie bogată, dar nu foarte înaltă, fâ ii de vegeta ie în 

terenurile agricole, miri tile i uneori terenurile cultivate cu cereale. 

Specie gregară în afara sezonului de cuibărit. În zonele de cuibărit sunt grupate, fiecare 

grup fiind alcătuit de până la 10 – 20 perechi. Conform datelor din literatură între grupuri 

distan a este de obicei între 10-20 (30) km, dar aceasta poate fi i mai redusă. Teritoriul de 

cuibărit poate fi depistat în baza zborului i cântecului teritorial pe care păsările îl execută 

râdicându-se la înăl imi situate între 8 – 50 (80) m. Zborul este tipic (caracteristic speciei) sub 

formă de spirală. 

Hrana speciei constă din semin e i insecte în timpul verii, iar în restul timpul mai mult din 

semin e. Hrana o caută pe sol, uneori săpând cu ciocul după ea. 

Fig.30 - Ciocarlia de padure 

Ciocârlia de pădure este o specie ce preferă locurile deschise, lizierele pădurilor, 

poienele largi presărate cu arbori înal i pentru cuibărit (î i construie te cuibul pe sol) i 

zonele de paji ti cu vegeta ie pentru teritorii de hrănire. În general evită terenurile agicole 

intens folosite, i le poate folosi pe cele abandonate (în pârloagă). Ca i celelalte ciocârlii î i 

anun ă prezen a teritorială prin zbor în formă de spirală i cercuri caracteristice (la înăl ime 

50 – 100 m), înso ită de cântec. Hrana constă din insecte i semin e. Hrana este colectată 

de pe sol sau din partea de jos a vegeta iei arbustive 

In liziera padurii Niculitel ( in afara amplasamentului PUZ ) s-au identificat cuiburi ale 

urmatoarelor specii : 

Anthus campestris ( fasa de padure ) 

Este o specie de păsări din familia Motacillidae, ordinul Passeriformes. Este o pasăre care 

se poate observa vara în Europa Centrală din punct de vedere optic se poate vedea destul de 

difcil. Ea cuibareste in regiuni deschise,arude si nisipoase cu vegetatie joasa, la depistarea ei 

ajută cântecul specific al păsării. Fâsa de camp este o pasăre migratoare, care iernează în 

savanele din Africa Centrală i Africa de Vest. 





_________________________________________________________________________ 

Fig.31- Fasa de camp 

Sylvia nisoria ( silvia porumbaca ) 

Cuibareste relativ rar in regiuni deschise cu tufarisuri, cu copaci izolati sau in luminisuri 

cu tufisuri, adesea in aceleasi terenuri ca sfrancicul rosiatic. 

Fig.32 - Silvia porumbaca 

Lanius collurio ( Sfrancioc rosiatic ) 

Cuibareste in regiuni deschise, cu tufisuri si in luminisuri. Masculul are spate marocastaniu, 

crestet si ceafa gri-cenusii, coada neagra cu alb, partea inferioara a corpului albrozie. 

Femela si juv. sunt maro cu linii transversale semilunare pe spate si pe piept. Ocazional, 

femelele pot avea un colorit mai contrastant si pot fi chiar foarte asemanatoare cu masculii, 

totusi, partea inferioara a corpului prezinta intotdeauna liniile caracteristice, iar coada este 

maro cu putin alb la baza bordurii rectricelor externe. Strigat scurt, dur: „zec“ sau chiar „chec“. 

Cantecul nuptial de slaba intensitate, cu imitatii dupa cantecul altor pasarele. 

Sfrânciocul ro iatic se poate întâlni în toate zonele deschise în care se găsesc poieni i 

mult subarboret, de-a lungul văilor unde se află vegeta ia arborescentă sau arbustivă. Hrana 

constă din larve i adul i de insecte, nevertebrate, uneori mamifere mici i reptile. Insectele de 

dimensiuni mari pot fi vânate din zboruri de până la 30 m înăl ime. 

Fig.33 - Sfrancioc rosiatic 





_________________________________________________________________________ 

Lanius minor (Sfrancioc cu fruntea neagra ) 

Cuibareste in regiuni deschise cu copaci izolati si tufisuri. Deseori sta pe fire de telegraf. 

Specie migratoare ce apar ine tipului de faună european. Sfrânciocul cu fruntea neagră 

populează habitatele cu păduri rare cu subarboret, crânguri, grădini, vii. Preferă locurile cu 

arbori izola i, tufe de măcie i, porumbar i păducel, în spinii cărora obi nuie te să- i înfigă 

prada ca rezervă de hrană. Cuibul i-l instalează la înăl imi, uneori depă ind 7-8 m. Tufele pot fi 

folosite pentru instalarea cuiburilor numai atunci când nu sunt arbori înal i. Hrana este alcătuită 

din insecte, mici gasteropode, oareci i uneori chiar mici păsărele. 

Emberiza hortulana ( presura ) 

Fig.34 - Sfrancioc cu fruntea neagra 

Sunt pasari cantatoare inrudite cu pitigoiul .Au marimea unei vrabii, cu ciocul scurt si 

gros, coada lunga si bifurcata , cu spatele brun si dungat . 

Fig.35 - Presura 

Insecte. Populațiile de insecte sunt bine reprezentate de speciile care sunt favorizate 

de culturile agricole - clasa dominanat fiind orthopterele ( greieri , lacuste , cosasi ) 

reprezentate prin specii ca Aiolophus thalassinus, Gryllus campestre (greierele de câmp) , 

Decticus verrucivorus, Acrida hungarica, Oedipoda caerulescens, Sthenobothrus, Chorthippus 

şi Omocestus- dar care nu ar rezista în lipsa acestor culturi. 

Au fost identificate si o serie de specii de odonate (libelule) – Sympetrum sanguineum, 

Symterum vulgatum, Crocothemis erythraea, Orthetrum coerulescens, Orthetrum cancellatum, 

Libelulla depressa, Agrion sp. Toate aceste specii sunt comune, caracteristice unor astfel de 

zone datorită culturilor si padurii din vecinatate, efectivele lor nefiind puse în pericol de 

eventuale activități desfăşurate în zonă. 

Importante sunt speciile care în prezent sunt mai puțin reprezentate dar care au 

o durabilitate mai mare precum Anoxia villosa (cărăbuşul de stepă), care în condițiile 





_________________________________________________________________________ 

evoluției spre un habitat natural ar prolifera deoarece este specific zonei în condiții 

naturale. 

Dintre lepidoptere, au fost identificate o serie de specii diurne ca : Pieris rapae (fluturele 

alb al rapiței), Colias croceus, Colias erate, Pontia daplidice (Fam. Pieridae), Polyommatus 

icarus, Aricia agestis, Lycaena thersamon (Fam. Pieridae), Pararge megera, Coenonympha 

pamphilus (Fam. Satyridae), Apatura metis, Argynnis pandora (Fam. Nymphalidae). 

Herpetofauna. Populațiile existente în zona studiată se află în declin datorită 

fragmentării terenului şi poluării cu pesticide şi îngrăşăminte chimice de sinteză. 

Speciile identificate la limita cu padurea Niculitel sunt Podarcis taurica ( Soparla de 

stepa ) , Lacerta viridis ( guster ). 

Mamiferele. Prezența mamiferelor este posibilă datorită existenței habitatelor naturale 

de jur împrejurul zonei de interes si de culturile agricole care le asigura hrana . 

Cele sase specii de mamifere identificate în cadrul amplasamentului, sau a căror 

prezență a fost relevată prin identificarea unor detalii indirecte precum vizuini, urme , ingluvii, 

excremente etc., sunt următoarele: caprioara ( capreolus capreolus ) , sacal ( canis aureus ) , 

ariciul (Erinaceus europaeus), şoarecele de câmp (Microtus arvalis), iepurele de câmp (Lepus 

europaeus) si vulpea roşcată (Vulpes vulpes), toate fiind specii comune, des întâlnite în 

Dobrogea. 

Chiropterele. În zona de interes nu au fost efectuate cercetări aprofundate privind 

prezența liliecilor, dar au fost efectuate sondaje cu Batdetector-ul (detector de 

ultrasunete) şi nu a fost înregistrată prezența vreunei specii. Lipsa liliecilor este 

datorată faptului că în zonă nu există locuri care să le asigure adăpost, respectiv în 

zonă nu există: peşteri sau alte tipuri de cavități subterane sau case părăsite cu poduri 

încăpătoate.In perioada aprilie-mai ( considerate ca perioada optima pentru determinari 

privind speciile de chiroptere ) se vor continua monitorizarile si pentru aceste specii. 

4.6. Peisaj 

Amplasarea PUZ va conduce la modificarea cadrului natural al zonei . 

Pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ decât acela al 

stalpilor de inalta tensiune care transportă curentul electric din centrale de mare putere la 

centre de distribuție unde tensiunea este adusă la un nivel corespunzător utilizării în 

gospodării. În orice caz, oamenii sunt obişnuiți să vadă stâlpi de înaltă tensiune, şi nu turbine 

eoliene, chiar şi în zonele cu o frumusețe naturală deosebită aşa că s-au iscat adevărate 

dezbateri în judetul Tulcea in această privință . 

Turbinele eoliene fiind structuri vizibile în peisaje ele pot fi realizate astfel încât să se 

armonizeze cu peisajul, de exemplu, aranjându-le în linie de-a lungul unor structuri cum ar fi 

diguri sau canale. Cercetările au arătat că poziționarea turbinelor eoliene în grupuri este mult 

mai acceptată atunci când este clar pentru cetățenii din vecinătate că se poate realiza astfel o 

mare producție de energie electrică. Dacă aliniamentul câtorva turbine este dorit sau nu, şi 





_________________________________________________________________________ 

întotdeauna ar putea fi, este o chestiun de gust. Mult mai importantă este relația dintre 

înălțimea axului şi diametrul rotorului. Un alt aspect important este dimensiunea rotorului 

deoarece un rotor cu diametrul mare este mai lent şi, în consecință, mai liniştit. 

4.7. Patrimoniul cultural 

Avand in vedere studiul arheologic efectuat de drd. Doru Bogdan (Institutul de 

Arheologie Sistemică Alba Iulia); drd. Dobos Alpar (Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca), 

si drd. Gabriel Sicoe (Humboldt Universitaet zu Berlin) este posibil ca in timpul lucrarilor de 

excavatie a fundatiilor turbinelor eoliene sa apara si alte descoperiri . Astfel , pentru a fi 

protejate , lucrarile de constructii –montaj vor fi supravegheata de specialisti 

persoanefizice/juridice acreditate . 





_________________________________________________________________________ 

5.PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE , RELEVANTE PENTRU PLAN SAU 

PROGRAM 

BIODIVERSITATEA 

Flora: 

Prin implementarea planului vor fi realizate punți de legătură între habitate şi 

populații prin amenajarea căilor de acces către instalațiile eoliene care vor funcționa cu 

rol de coridoare ecologice. Pierderea de habitat şi biodiversitate în urma construcției 

parcului eolian va compensa cu redarea circuitului natural a unor suprafețe importante 

care din punct de vedere al investiției vor funcționa ca zone de siguranță pentru 

instalații, dar care din punct de vedere ecologic vor funcționa ca zone de refugiu şi 

culoare de dipersie a diversității specifice, astfel fiind asigurat rezervorul genetic 

necesar renaturării unor teritorii care în prezent sunt supuse unui proces accentuat de 

degradare datorită activităților antropice. 

Parcul eolian se va dezvolta pe un teren agricol , fara valoare conservativa 

din punct de vedere al florei identificate pe amplasament. 

Fauna: 

În baza datelor prezentate în capitolul anterior privind avifauna din zona de studiu, putem 

analiza popula iile speciilor de păsări de interes comunitar identificate în zona de studiu, 

urmărind: 

prezen a i dinamica sezonieră 

distribu ia speciilor rela ionată cu ecologia fiecăreia, tipurile de habitat, disponibilitatea 

locurilor de hrănire, cuibărit, odihnă 

migra ia, estimarea altitudinii i direc iei de zbor 

statul de conservare i evaluarea stării actuale de conservare 

Din cele 25 specii incluse in ROSPA0073 Macin-Niculitel 16 au fost identificate in zbor 

in afara perioadei de migratie ( primavara si/sau toamna ) , iar 9 specii s-au identificat in 

perioada de migratie . 





_________________________________________________________________________ 

25 

24.5 

24 

23.5 

23 

22.5 

22 

21.5 

21 

20.5 

ROSPA Macin- 

Niculitel 

ROSPA 0031 DD 

Graficul nr. 1 – numar de specii regasite pe Fisele Standard Natura 2000 

Din cele 22 de specii incluse in ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe , 

13 au fost identificate in afara perioadei de migratie si 9 specii in perioada de migratie . 

Analizand speciile identificate in urma monitorizarii cu speciile incluse in anexele 

Directivei Pasari , nr. 79/409/CEE se pot face urmatoarele precizari : 

- din totalul de 112 specii identificate pe amplasament si imprejurimi ( zona monitorizata), 

50 de specii se regasesc in Anexa I , 31 specii in Anexa II , 4 specii in Anexa III/1 si 11 

specii in Anexa III/2 . 

- 16 specii sunt comune , fara a avea un statut special de protectie . 

35 

30 

25 

20 

15 

10 

zbor 

stationare 

cuibarire 

5 

0 

Graficul 2 – Pasarile monitorizate incluse in Anexa I – Directiva Pasari 





_________________________________________________________________________ 

12 

10 

8 

6 

4 

zbor 

migratie 

cuibarire 

hranire 

2 

0 

Graficul 3 – Pasarile monitorizate incluse in Anexa II – Directiva Pasari 

3 

2.5 

2 

1.5 

1 

cuibarire 

zbor 

0.5 

0 

Graficul 4 – Pasarile monitorizate incluse in Anexa III/1 – Directiva Pasari 

10 

8 

6 

4 

zbor 

hranire 

2 

0 

Graficul 5 – Pasarile monitorizate incluse in Anexa III/2 – Directiva Pasari 





_________________________________________________________________________ 

În urma implementării programului de monitorizare a speciilor de păsări s-a putut realiza 

un tablou avifaunistic complet al zonei de studiu. În acest sens, se poate remarca prezența 

unui număr de aproximativ 112 specii de păsări, care fie tranzitau zona de studiu de la un loc 

de hrănire la altul sau de la locurile de cuibărit la locurile de hrănire (cum este cazul majorității 

speciilor adaptate la ecosistemele acvatice), fie erau prezente în zonă datorită faptului că 

prezenta zonă de studiu poate reprezenta un potențial loc de hrănire (cum este cazul speciilor 

din Familia Corvidae şi a speciilor de păsări răpitoare), fie erau specii care tranzitau zona în 

cursul migrației. 

În programul de monitorizare au fost adoptate inclusiv studii privind etologia (studii 

comportamentale) speciilor rezidente sau a celor care se hrănesc în cadrul zonei de studiu, în 

vederea stabilirii intensității activităților desfăşurate de populațiile păsărilor în cadrul zonei de 

studiu. Ca urmare a acestor studii etologice s-a observat că păsările rezidente (atât 

passeriforme cât şi păsările răpitoare) nu sunt deranjate de stalpii de inalta tensiune amplasati 

in numar foarte mare in zona, fiind nenumărate cazuri când acestea zburau prin imediata 

vecinătate a liniilor electrice , printre ele, sau chiar se odihneau pe acestea ,fapt ce 

demonstrează că zona este antropizata si exista o adaptare a speciilor . 

În ceea ce priveşte speciile de păsări care tranzitează zona studiată către diferite locuri 

de hrănire sau cuibărit, acestea tind să tranziteze zona în zbor la altitudini mai mari decât 

înălțimea turbinelor . 

La momentul actual, la nivel european, cercetătorii şi constructorii centralelor eoliene au 

ajuns la un consens , şi anume acela că impactul dintre turbinele eoliene si pasari este mai 

mic decat se afirmase la inceput si in orice caz mai redus decat impactul altor activitati umane 

ca vanatoarea, transportul rutier si aerian, sau structurile statice ca stalpii si liniile electrice ori 

cladirile inalte, de care pasarile se ciocnesc deoarece le vad mai greu. 

Aceasta concluzie a permis dezvoltarea exploziva a energetici vantului in toate tarile 

UE, care asa cum aratam avea peste 40.000 MW instalati la finele anului trecut. 

Studii din Olanda (intocmite de Biroul teritorial pentru energia vantului in cooperare cu 

Fundatia olandeza pentru protectia pasarilor) estimeaza ca anual sunt omorate 1500 pasari 

prin vanatoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier si numai 20 pasari/1000 MW de 

turbinele eoliene. Rezulta ca numarul pasarilor omorate de masini este de 300 ori mai mare 

decat numarul pasarilor omorate de turbinele de vant, iar cel al vanatorii de 70 ori mai mare. 

Aceste estimari sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca, ce 

conclude ca stalpii si liniile de inalta tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru pasari 

decat turbinele eoliene, care in rotatie fiind constituie un avertisment vizual si sonor 

semnificativ pentru pasari, acestea evitand zona. Studiile radar din Tjaeborg vestul 

Danemarcei unde functiona o turbina de 2 MW, arata ca pasarile au avut tendinta sa-si 

schimbe ruta de zbor cu 100-200m fata de turbine si trec pe langa sau pe deasupra lor la o 

distanta sigura. Acest comportament a fost observat atat ziua cat si noaptea. 

Studiile si monitorizarile efectuate in Marea Britanie arata ca nu s-a identificat nici un 

efect semnificativ la parcuri eoliene cu turbine numeroase, cum ar fi :Bryn Titli(22 turbine mari), 

Carno (56turbine) si Cemmaes (24 turbine) din Tara Galilor, Ovender Moor ( 23 turbine) in 

sudul dealurilor Pennine din Yorkshire, sau Wind Standard (36 turbine) in Scotia. Mai mult, s-a 

inregistrat un numar marit de cazuri in care pasarile cresc in imediata apropiere a turbinelor. 

Dovezi ca pasarile pot sa creasca nederanjate in apropierea turbinelor eoliene provin 

dintr-un studiu facut la Nasudden-insula Gotland din Suedia. S-a gasit o densitate mare de 

pasari care crestea in apropierea unui mare parc eolian (35 de cuiburi din 6 specii diferite au 





_________________________________________________________________________ 

fost gasite in aria respectiva). Un studiu de control a gasit densitati similare la pasari care 

cresteau in habitate apropiate, dar fara turbine. 

In aria parcului eolian de la Nasudden primavara, in timpul perioadei de migratie se 

gasesc un numar semnificativ de gaste. Nici acestea nu au parut sa fie deranjate de turbine, 

singura modificare importanta fiind faptul ca gastele nu pasteau la distante mai mici de 25 m 

de turnurile turbinelor. La Port-la- Nouvelle in sudul Frantei , cinci turbine sunt plasate intr-o 

importanta rezervatie de pasari, prin care trec mii de pasari, inclusiv pradatoare, mai ales in 

timpul mpgratiilor. Studiul , intocmit de Liga Franceza pentru Protectia Pasarilor a constatat ca 

majoritaeta pasarilor mai mari zburau in mod deliberat in jurul turbinelor. In cinci ani de 

exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la liga nici o pasare ranita sau omorata. Aceaste 

constatari extrem de pozitive nu elimina necesitatea unei analize specifice in fiecare 

amplasament, care sa tina cont de faptul ca sunt sau nu sunt semnalate pasari din specii 

protejate cu habitat stabil in areal si daca speciile respective pot suferi o extinctie prin 

realizarea parcului eolian, sau daca pasajul pasarilor calatoare trece exact pe deasupra 

amplasamentului propus. In aceste cazuri se impun unele precautii suplimentare cum ar fi 

cresterea distantei dintre turbine, amplasarea lor in masura posibilului tehnic sub creasta 

culmilor (in cazul unor amplasamente pe culmi de dealuri sau asemanatoare), iar in cazuri 

extreme nedemararea executiei proiectului pana la efectuarea unui studiu concret al 

organismelor abilitate ale Ministerului Mediului care sa determine efectele posibilului impact. 

Tinand cont de faptul ca in Romania nu exista inca parcuri eoliene mari in care sa se 

efectueze monitorizari si studii de specialitate in ceea ce priveste efectul turbinelor eoliene 

asupra pasarilor, vom prezenta o serie de date din parcuri eoliene aflate in S.U.A. 

Din studiile facute de Asociatia Americana de Energie Eoliana reiese ca, in urma 

coliziunilor cu alte structuri construite de om , se estimeaza ca in fiecare an mor: 

1. 57 milioane de pasari in urma coliziunilor cu vehicule; 

2. 1.25 milioane in urma coliziunilor cu structurile inalte (turnuri, cosuri, cladiri) si 

3. mai mult de 97.5 milioane in urma coliziunii cu geamuri. 

Intr-un singur accident de navigatie in care a fost implicat un petrolier deversarile de pe 

petrolierul “Exxon Valdez” a fost ucis mai mult de 500.000 de pasari migratoare adica de 1000 

ori mai mult decat numarul toal estimat de decese in zona californiana de exploatare a energiei 

eoliene. Expertii ornitologi au sugerat ca activitatea pasarilor de prada in jurul turbinelor 

eoliene poate fi redusa prin luarea de masuri privind reducerea numarului de cuibare de pe 

turbine si turn. 

Cercertarile preliminare au demonstrat ca turnurile cu zabrele care permit cuibaritul 

contribuie la cresterea mortalitatiiin randul pasarilor si in consecinta industria utilizeaza pe 

scara larga turnul tubular la construirea noilor instalatii care reduce in mod semnificativ 

posibilitatea de cuibarire. Centralele eoliene ce se vor monta in zona vor avea de asemenea 

turnuri tubulare. 

Raportul anual al societatii EHN 2003 cu activitate in Navarra, evidentiaza ca indicele 

de mortalitate detectat pe generator /an pentru o monitorizare realizata pe un numar de 738 

turbine in curs e operare a fost de : 

1. vulturi: 0,12 decedati; 

2. pasari mijlocii si mari: 0,19 decedate 





_________________________________________________________________________ 

3. ansamblu de pasari si lilieci: 0,33 decedate, in conditiile in care Navarra este 

resedinta unei importante populatii de vultur roscat- 7000 de exemplare care reprezinta in 

procent de 12% din populatia acestei specii de pe planeta. 

Concluzionând astfel, putem afirma că singurul caz când impactul turbinelor poate avea 

un potențial negativ asupra speciilor de păsări este pe durata migrației, atunci când efective 

mari de păsări migrează pe timp de noapte, existând astfel posibilitatea coliziunii cu palele 

turbinelor. În acest caz însă, se pot stabili măsurii preventive sau compensatorii uşor 

aplicabile, care să reducă la minim probabilitățile de coliziune şi implicit impactul negativ. 





_________________________________________________________________________ 

6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL 

NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT 

RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A 

TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE 

CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU 

PROGRAMULUI 

De mai bine de trei decenii, comunitatea internationala aprofundeaza conceptul de 

dezvoltare durabila, lansat in raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare, intitulat 

“Viitorul nostru comun”, cunoscut si sub denumirea de Raportul Brundtland din 1972. 

In cadrul Conferintei de la Rio de Janeiro, din iunie 1992, a fost statuat faptul ca mediul 

si dezvoltarea economica sunt compatibile, avand obiective complementare. Prin acordul 

international exprimat in Declaratia de la Rio de Janeiro si adoptarea Agendei 21, dezvoltarea 

durabila s-a constituit in optiune strategica globala pentru secolul urmator. 

Problema cheie a dezvoltarii durabile o constituie reconcilierea intre doua aspiratii 

umane, sustinand necesitatea continuarii dezvoltarii economice si sociale, dar si a conservarii 

starii mediului, ca singura cale pentru cresterea calitatii vietii. 

In acceptiunea larga a conceptului de dezvoltare durabila, ca fiind “capacitatea de a 

satisface cerintele generatiei prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de 

a-si satisface propriile nevoi”, prosperitatea economica si conservarea mediului trebuie sa se 

sustina reciproc. Potrivit acestei definitii, echitatea apare ca un principiu fundamental al 

dezvoltarii durabile. Este vorba atat despre echitatea in cadrul aceleiasi generatii, respective 

motivatia distribuirii prosperitatii in cadrul societatii, cat si despre echitatea intre generatii. 

Dezvoltarea economica este avuta in vedere de societate nu numai pentru satisfacerea 

cerintelor materiale de baza ci si pentru a asigura resurse in scopul de imbunatati calitatea 

vietii, raspunzand cerintelor pentru ocrotirea sanatatii, educatie, dezvoltare sociala si un mediu 

inconjurator mai bun. 

Toate formele dezvoltarii economice au un impact asupra mediului; ele folosesc 

resursele naturale care sunt in cantitate limitata si genereaza produse secundare, desuri 

reziduuri si poluare. Exista multe cai, prin acere activitatile conomice, in context durabil pot 

proteja mediul. Acestea include masurile eficiente privind energia, tehnologiile si tehnicile de 

management preventive, mai buna proiectare si marketingul produselor, reducerea la 

minimum a desurilor nereciclabile, practicile agricole concordante cu protectia mediului, 

utilizarea mai buna a terenului si constructiilor, eficienta sporita a transportului, etc. 

O alta preocupare este utilizarea rationala a resurselor naturale cu valoare economica 

si potential limitat in timp. Acestea include terenul, vegetatia , stocul de pesti din mari si 

oceane si diversitatea speciilor, care ofera oportunitatip entru dezvoltare. Chiar daca nu este 

implicate nici o tranzactie de piata, oamenii evalueaza unele especte ale mediului – peisajul, 

flora si fauna naturala, parte din mostenirea construita – din perspective placerii estetice pe 

care acestea le produc si din dorinta de a le trece nealterate generatiilor viitoare. 





_________________________________________________________________________ 

Bogatia umana nu poate fi masurata numai prin capitalul realizat de om, ci trebuie sa 

tina seama si de capitalul natural, constituit atat din resursele regenerabile cat si 

neregenerabile. Misiunea dezvoltarii durabile este de a gasi caile de crestere a bogatiti totale, 

concomitant cu folosirea, in mod prudent, a resurselor naturale commune, astfel incat 

resursele regenerabile sa poata fi mentinute, iar cele neregenerabile sa fie folosite intr-un ritm 

care sa tina seama de nevoile generatiilor viitoare. Este necesara o viziune clara asupra 

ponderii care se acorda acestor factori. Uneori, anumite efecte negative asupra mediului 

urmeaza sa fie acceptate ca pret al dezvoltarii economice, dar, in alte ocazii, un ecosistem ori 

un anumit aspect al mediului inconjurator trebuie sa fie protejat impotriva exploatarii (***. 2000. 

Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila). 

6.1. Obiective de protectie a mediului 

In domeniul protectiei naturii legislatia romaneasca a transpus legislatia UE prin 

urmatoarele acte : 

- Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Conventiei asupra zonelor umede de importanta 

internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice, incheiata la Ramsar, 2 februarie 1971 

- M.Of. nr. 18/26.01.1991 ; 

- Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica, adoptata 

la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994. M.Of. nr. 199/02.08.1999 ; 

- Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Conventiei privind conservarea vietii salbatice si a 

habitatelor naturale din Europa , Berna, 19.07.1979 - M.Of. nr. 62/25.03.1993 ; 

- Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor 

în Europa. M.Of. nr. 228/23.05.2000 ; 

- Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national - Sectiunea a III-a, zone 

protejate - M.Of. nr. 152/ 12.04.2000 ; 

- Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, Florenta, 

20.10.2002 - M.Of. nr. 536/ 23.07.2002 ; 

- Lege nr. 407/2006 (MO nr. 944/22.11.2006) vânatorii si a protectiei fondului cinegetic, 

modificata si completata de Legea nr. 197/2007 (MO nr. 472/13.07.2007) ; 

- OUG nr. 57/2007 (MO nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale protejate, 

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice , modificata si completata de OUG 

nr. 114/2008 ; 

- HG nr. 1581/2005 (MO nr. 24/11.01.2006) privind instituirea regimului de arie naturala 

protejata pentru noi zone ; 

- HG nr. 1.143/2007 (MO nr. 691/11.10.2007) privind instituirea de noi arii naturale protejate ; 

- HG nr. 1.284/2007 (MO nr. 739/31.10.2007) privind declararea ariilor de protectie speciala 

avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in România ; 

- Ordin MMDD nr.1964/2007(MO nr.98/07.02.2008 ) privind instituirea regimului de arie 

naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ,ca parte integranta a retelei ecologice 

europene Natura 2000 . 

In afara obiectivelor de protectie a mediului trebuiesc mentionate si alte politici si 

strategii pe care Romania si le-a asumat si care au legatura cu planul analizat . Dintre acestea 

amintim : 





_________________________________________________________________________ 

-politica energetica a Romaniei care este prezentata in diferite documente precum: 

Strategia Romniei n domeniul energiei 2007-2020 (publicat de MEF n iunie 2007) ; 

Foaia de parcurs pentru sectorul energiei din Romnia discutată cu Comisia 

Europeana - HG nr.890/2003 ; 

Strategia națională pentru eficiența energetică – HG nr. 163/2004 ; 

Strategia pentru promovarea surselor de energie regenerabilă – HG nr. 1535/2003 . 

Pe baza acestor documente politice privind domeniul energiei, au fost sau sunt în curs 

de elaborare diferite planuri si/sau programe . 

Planul Național de Acțiune pentru Eficiență Energetică (HG 163/2004) şi versiunea 

recentă ( elaborata de MEF) potrivit prevederilor Directivei UE 2006/32/CE. 

Planul național de Acțiune privind sursele de energie regenerabilă – HG nr. 

1535/2003 

Program privind măsurile existente şi planificate de promovare a energiei electrice din 

surse regenerabile – HG nr. 443/2003 referitoare la Directiva 2001/77/EC 

Programul Operațional de Sector „Creşterea competitivității economice” 

(POS CCE) ° Axa de priorități 4 (energie); 

Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei ° Orizonturi 2013-2020- 

2030 . 

- Referitor la zgomot , HG nr. 321/2005 , modificata si completata in 2008 , privind 

evaluarea si managementul zgomotului ambiental transpune Directiva 2002/49/EC . 

Referitor la ariile protejate din zona monitorizata facem urmatoarele precizari : 

Zona studiata prin PUZ se afla in vecinatatea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 

( aproximativ 2,3 km fata de fluviul Dunarea ). 

Cateva caracteristici ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii : 

° Unica deltă din lume, declarată rezervație a biosferei 

• An de constituire: 1990 

• Suprafața 580000 ha - 2,5 % din suprafața României ( Locul 22 între deltele lumii şi 

locul 3 în Europa, după Volga şi Kuban) 

• Una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al păsărilor de apă 

• Cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă 





_________________________________________________________________________ 

• Un muzeu viu al biodiversității cu 30 tipuri de ecosisteme 

• O bancă de gene naturală, de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural 

universal 

Valoarea universală a Rezervației Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută 

prin includerea acesteia în rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei (1990), în 

cadrul Programului “OMUL ŞI BIOSFERA”(MAB) lansat de UNESCO. 

Rezervația Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută în septembrie 1991, ca 

Zonă umedă de importanță internațională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă- 

Convenția RAMSAR 

Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervației Biosferei Delta Dunării a 

fost recunoscută prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi 

Natural, în decembrie 1990. 

Valoarea patrimoniului natural şi eficiența planului de management ecologic 

aplicat în teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării au fost recunoscute prin 

acordarea în anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reînnoită în 2005). 

Includerea RBDD împreună cu Rezervația Biosferei Dunărea din Ucraina în 

rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei transfrontieră România – Ucraina 1999 

Zona in care se doreste contruirea parcului eolian se invecineaza cu 

ROSCI0065 Delta Dunării , ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean ,ROSPA 0073 

Macin-Niculitel si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe . 

Tipurile de habitate si speciile de interes comunitar pentru care Delta 

Dunării a fost declarat sit de importanta comunitara ( prevazute in Anexa nr.4 a 

Ordinului MMDD nr. 1964/2007) sunt urmatoarele : 

1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare; 

1150* - Lagune costiere; 

1210 - Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului; 

1310 - Comunități cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile 

umede şi nisipoase; 

1410 - Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi); 

1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; 

2110 - Dune mobile embrionare (în formare); 

2130* - Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri); 

2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides; 

2190 - Depresiuni umede intradunale; 

3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea 

uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 

3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de specii de Chara; 

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 

3160 - Lacuri distrofice şi iazuri; 

3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din 

Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion; 

3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri şi Bidention; 

40C0* - Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice; 





_________________________________________________________________________ 

6260* - Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri; 

62C0* - Stepe ponto-sarmatice; 

6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion 

caeruleae); 

6420 - Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion; 

6430 - Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la 

cel montan şi alpin; 

6440 – Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 

6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 

7210* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus ; 

91AA - Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; 

91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau 

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 

92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; 

92D0 - Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) 

Tipuri de habitate: 

1355 - Lutra lutra (Vidră, Lutră); 

2633 - Mustela eversmannii (Dihor de stepă); 

1356* - Mustela lutreola (Noriță, Nurcă); 

1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Şuiță); 

2635 - Vormela peregusna (Dihor pătat) 

Specii de mamifere: 

1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie); 

1220 - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă); 

1219 - Testudo graeca (Țestoasă de uscat dobrogeană); 

1993 - Triturus dobrogicus (Triton cu creastă dobrogean); 

1298 - Vipera ursinii (Viperă de stepă) 

Specii de amfibieni şi reptile: 

2491 - Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre); 

4120 - Alosa tanaica (Rezeafcă de Dunăre); 

1130 - Aspius aspius (Avat); 1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă); 

1124 - Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip); 

2555 - Gymnocephalus baloni (Ghiborț de râu); 

1157 - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr); 

1145 - Misgurnus fossilis (Țipar); 

2522 - Pelecus cultratus (Sabiță); 

1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare); 

1146 - Sabanejewia aurata (Dunariță); 

2011 - Umbra krameri (Țigănuş); 

1160 - Zingel streber (Fusar); 

1159 – Zingel zingel (Pietrar) 

Specii de peşti: 





_________________________________________________________________________ 

4027 - Arytrura musculus; 

4028 - Catopta thrips; 

4045 - Coenagrion ornatum (Țărăncuță); 

4030 - Colias myrmidone; 

1060 - Lycaena dispar; 

1037 - Ophiogomphus cecilia; 

1084* - Osmoderma eremita (Cărăbuş); 

4064 - Theodoxus transversalis (Melc) 

Specii de nevertebrate: 

1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel); 

2253 - Centaurea jankae (Vinețele, Dioc, Zglăvoc); 

2255 - Centaurea pontica (Vinețele, Dioc, Zglăvoc); 

4067 - Echium russicum (Capul şarpelui); 

1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă). 

Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de 

importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007: 

3160 - Lacuri distrofice si iazuri 

6260 * - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri 

7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus 

91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus 

excelsiorsau Fraxinus 

angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 

92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion 

tinctoriae) 

1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 

1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului 

1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile 

umede si 

nisipoase 

1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 

1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice 

2110 - Dune mobile embrionare (in formare) 

2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) 

2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides 

2190 - Depresiuni umede intradunale 

3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea 

uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea 

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau 

Hydrocharition 

3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie 

din Ranunculion 

fluitantis si Callitricho-Batrachion 

3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si 

Bidention 





_________________________________________________________________________ 

62C0 * - Stepe ponto-sarmatice 

6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion 

caeruleae) 

6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion 

6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana 

la cel montan si alpin 

6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii 

6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 

3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara 

1150 * - Lagune costiere 

92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 

40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 

91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 

Situl ROSCI0201 ”Podişul Nord-Dobrogean” are o suprafață de 87.229 ha (O.M.nr. 

1964/2007) şi cuprinde suprafețele aflate la o altitudine de peste 100 m ale Podişului Babadag, 

zonele adiacente acestuia, inclusiv nordul Podişului Casimcea. 

Din punct de vedere floristic, importanța conservativă a zonei este conferită de 

prezența speciilor de plante Campanula romanica, Centaurea jankae, Himantoglossum 

caprinum Moehringia jankae şi Potentilla emilii-popii. De asemenea situl conține suprafețe 

ocupate de următoarele tipuri de habitate nominalizate în O.U.G. 57 / 2007: 

- 8230 Comunități pioniere de Sedo-Scleranthion sau de Sedo albi-Veronicion dilleni 

pe stâncării silicioase. 

- 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 

- 91X0 Păduri dobrogene de fag 

- 62C0 * Stepe ponto-sarmatice 

- 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 

- 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 

- 91I0* Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 

- 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun 

- 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 

- 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 

Situl de protecție specială ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie se 

întinde pe o suprafață de 512380,6 ha în cadrul regiunii biogeografice stepice şi pontice, cu o 

altitudine medie de 4 m (variind între 0 şi 137 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de 

habitate după cum urmează: 

Clasa de habitat Cod CLC 

Procent din 

suprafața sitului (%) 

Estuare, lagune N02 522, 521 13 

Râuri, lacuri N06 511, 512 11 

Mlaştini, turbării N07 411, 412 49 

Pajişti naturale, stepe N09 321 4 





_________________________________________________________________________ 

Culturi (teren arabil) N12 211 - 213 18 

Păduri de foioase N16 311 5 

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform 

datelor avem următoarele categorii: 

a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97; 

b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenției asupra speciilor migratoare 

(Bonn): 151; 

c) număr de specii periclitate la nivel global: 17. 

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe a fost declarat Sit de 

Importanta Avifaunistica pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: 

Pelecanus crispus 

Ayțya nyroca 

Falco vespertinus 

Phalacrocorax pygmeus 

Gelochelidon nilotica 

Plegadis falcinellus 

Egretta garzetta 

Nycticorax nycticorax 

Egretta alba 

Recurvirostra avosetta 

Ardeola ralloides 

Sterna albifrons 

Porzana porzana 

Haliaeetus albicilla 

Sterna hirundo 

Larus melanocephalus 

Himantopus himantopus 

Glareola pratincola 

Pelecanus onocrotalus 

Platalea leucorodia 

Ixobrychus minutus 

Charadrius alexandrinus 

Chlidonias hybridus 

Circus aeruginosus 

Ardea purpurea 

Botaurus stellaris 

Asio flammeus 

Coracias garrulus 

Alcedo atțis 

De asemenea , Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: 


Gelochelidon nilotica 

Larus minutus 





_________________________________________________________________________ 

Sterna caspia 

Sterna sandvicensis 

Philomachus pugnax 



Charadrius alexandrinus 

Puffinus yelkouan 

Aquila pomarina 

Phalaropus lobatus 

Larus genei 

Pluvialis apricaria 

Tringa stagnatilis 

Tringa eryțropus 

Limosa limosa 

Larus ridibundus 

Numenius arquata 

Calidris minuta 

Anas clypeata 

Calidris alpina 

Calidris ferruginea 

Phalacrocorax carbo 

Tringa totanus 

Phalaropus fulicarius 

Tringa nebularia 

Vanellus vanellus 

Larus canus 

Gallinago gallinago 

Calidris alba 

Anas crecca 

Calidris temminckii 

Arenaria interpres 

Chlidonias leucopterus 

Charadrius hiaticula 

Charadrius dubius 

Anser fabalis 

Anas querquedula 

Tringa ochropus 

Anas acuta 

Larus cachinnans 

Larus fuscus 

Lymnocryptes minimus 

Mergus serrator 

Limicola falcinellus 

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: 

Anser eryțropus 





_________________________________________________________________________ 

Aquila clanga 

Branta ruficollis 


Cygnus cygnus 

Egretta alba 

Mergus albellus 

Falco columbarius 

Netta rufina 

Ayțya ferina 

Ayțya fuligula 

Anser anser 

Anas strepera. 

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de 

balta, fiind sit RAMSAR. 

Vulnerabilitatile Sitului sunt precizate in Formularul Standard Natura 2000 , dupa cum 

urmeaza : 

- intensificarea agriculturii 

- schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiționale în agricultură 

intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu 

utilaje şi maşini 

- schimbarea habitatului semi-natural (fânețe, păşuni) datorită încetării activităților 

agricole ca cositul sau păşunatul 

- braconaj 

- desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor,pe zone de şes, în 

turbării 

- cositul în perioada de cuibărire 

- industrializare şi extinderea zonelor urbane 

- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 

- deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii) -arderea vegetației (a miriştii şi a 

pârloagelor) 

- reglarea cursurilor râurilor 

- electrocutare si coliziune in linii electrice 

- turismul in masa 

- amplasare de generatoare eoliene 

- înmulțirea necontrolată a speciilor invazive 

- defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafețe 

mari 

- tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii , adunarea lemnului pentru foc, 

- împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânațe etc.) 

- desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes 

- reglarea cursurilor râurilor 

- arderea stufului în perioada de cuibărire 

- amplasare de generatoare eoliene 

- navigatie. 





_________________________________________________________________________ 

Situl de protecție specială ROSPA0073 Măcin – Niculițel se întinde pe o suprafață de 

67,371.1 ha în cadrul regiunii biogeografice stepice, cu o altitudine medie de 154 m (variind 

între 0 şi 466 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate după cum urmează: 

Clasa de habitat Cod CLC 

Procent din suprafața 

sitului (%) 

Râuri, lacuri N06 511, 512 2 

Pajişti naturale, stepe N09 321 5 

Culturi (teren arabil) N12 211,213 29 

Păşuni N14 231 2 

Alte terenuri arabile N15 242, 243 6 

Păduri de foioase N16 311 48 

Vii şi livezi N21 221, 222 3 

Alte terenuri artificiale N23 1xx 2 

Habitate de păduri N26 324 3 

a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 56; 

b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenției asupra speciilor 

migratoare (Bonn): 123 ; 

c) număr de specii periclitate la nivel global: 10. 

Situl este important pentru populațiile cuibăritoare ale speciilor următoare: 

Falco cherrug 

Coracias garrulus 

Ciconia ciconia 

Accipiter brevipes 

Burhinus oedicnemus 

Oenanthe pleschanka 

Circaetus gallicus 

Buteo rufinus 

Emberiza hortulana 

Caprimulgus europaeus 

Hieraaetus pennatus 

Lullula arborea 

Situl este de asemenea important în perioada de migrație pentru următoarele specii: 

Ciconia ciconia 

Accipiter brevipes 

Circaetus gallicus 

Buteo rufinus 

Hieraaetus pennatus 

Lanius collurio 

Gyps fulvus 





_________________________________________________________________________ 

Ficedula parva 

Galerida cristata 

Lullula arborea 

Falco vespertinus 

Neophron percnopterus 

Pandion haliaetus 

Nycticorax nycticorax 

Ciconia nigra 


Haliaeetus albicilla 


Tringa glareola 

Pelecanus onocrotalus 

Pelecanus crispus 

Ardea purpurea 

Plegadis falcinellus 

Platalea leucorodia 

Chlidonias hybridus 

Pernis apivorus 

Anțus campestris 

Aquila pomarina 

Aquila heliaca 

Aquila chrysaetos 

Aquila clanga 

Circus macrourus 

Circus aeruginosus 

Falco peregrinus 

Milvus migrans 

Phalacrocorax pygmaeus 

Egretta alba. 

6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului 

Pentru indeplinirea obiectivelor de protectie a mediului stabilite la nivel national, 

comunitar sau international , titularii Planului Urbanistic Zonal au ales ca amplasament pentru 

viitorul parc eolian zone care nu sunt amplasate in situri Natura 2000 – arii de importanta 

comunitara ( SCI ) si arii de importanta avifaunistica (SPA) . 

Amplasarea planului in vecinatatea ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean si 

ROSCI065 Delta Dunării nu va afecta habitatele si speciile de interes comunitar pentru care a 

fost declarat , in nici o faza a realizarii acestuia , datorita faptului ca lucrarile de constructiemontaj 

a parcului eolian se va implementa pe terenuri agricole , proprietate particulara . 

Referitor la situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie, 

acesta este reprezentativ pentru prezența unui număr considerabil de specii de păsări special 

adaptate şi strâns legate de ecosistemele acvatice. Habitatele acvatice prezente pe întreaga 





_________________________________________________________________________ 

suprafață a Deltei Dunării asigură condiții optime pentru cuibăritul speciilor de păsări adaptate 

la astfel de condiții, motiv pentru care această zonă a fost declarat sit SPA. Datorită faptului că 

în cadrul amplasamentului precum şi în zonele adiacente acestuia nu sunt prezente aceste 

habitate tipice din cadrul Deltei Dunării, amplasamentul este constituit în exclusivitate de 

terenuri agricole sau alte habitate aride nu este posibilă prezența speciilor de păsări 

caracteristice pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie. 

Facem precizarea ca pe amplasament exista numeroase retele electrice aeriene ( de 20 

kV, 110 kV, 400 kV si 700 kV ) , care traverseaza perimetrul viitorului parc eolian si care au 

determinat ca pasarile prezente in zona sa aiba un comportament de adaptare la limitarile si 

restrictiile impuse de acestea .Numaru mare de retele electrice nu a influentat determinant 

prezenta si comportamentul speciilor identificate , unele dintre ele folosesc stalpii si conductorii 

LEA pentru repaus grauri ( Sturnus vulgaris – fig.37 ), ci observarea pradei . Prezenta 

retelelor este anterioara declararii siturilor ROSPA0073 Macin-Niculitel si ROSPA 0031 Delta 

Dunarii si Complexul Razim-Sinoe . 

Pentru ca planul propus spre avizare sa aiba un impact minim asupra avifaunei 

( datorita amplasarii acestuia in vecinatatea SPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim- 

Sinoe si ROSPA0073 Macin-Niculitel ) s-a ales o dispunere a turbinelor astfel incat sa nu 

fie creat un baraj in calea de migratie si nici un efect de palnie , care sa atraga pasarile in 

parcul eolian. 

Fig. 36 - Retelele electrice de pe amplasament 





_________________________________________________________________________ 

Fig.37 - Grauri ( Sturnus vulgaris) identificati pe linia electrica aeriana 

Singurele cazuri când unele specii care cuibăresc în perimetrul deltei pot fi observate în 

vecinătatea amplasamentului parcului eolian este atunci când acestea se află în migrație sau 

când se deplasează de la locurile de cuibărit la diferite locuri de hrănire (cum este cazul 

pelicanilor) sau de la un loc de hrănire la altul (cum este cazul speciilor din Fam. Ardeidae sau 

Anatidae), aceste deplasări fiind diurne şi efectuându-se la altitudini considerabile motiv pentru 

care impactul parcului eolian asupra lor este practic inexistent. 

Pentru diminuarea zgomotului provocat de rotirea palelor turbinelor , producatorii au luat 

masuri de atenuare , astfel incat limita maxima superioara garantata la distanta de 40 m este 

de 50-60 dB(A). La distante mai mari de 300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu 

zgomotul produs de vant. Avand in vedere distanta dintre PUZ-ul supus aprobarii si limita 

intravilanului ( 357 m – intravilan oras Isaccea ) se preconizeaza ca nivelul zgomotului se va 

incadra in limitele impuse prin STAS. 

Pentru a micsora cat mai mult gradul de afectare al solului s-a optat pentru varianta in 

care se reamenajeaza o suprafata mai mare de De , in detrimentul construirii drumurilor 

interne de acces. 

Se vor lua masuri de verificare permanenta a turbinelor in perioada in care acestea nu 

functioneaza , pentru ca acestea sa nu ofere condi ii propice pentru cuibăritul speciilor . 

Infrastructura/re eaua electrică din parcul eolian s-a optat a fi subterană pentru pentru 

diminuarea impactului asupra avifaunei. 

Evitarea iluminării turbinelor: Turbinele iluminate atrag speciile de păsări crescând riscul 

de coliziune 1 , de aceea se recomanda evitarea surselor de iluminat puternice, ce pot disturba 

migratia sau eratia de noapte a unor specii. 

1 Marquenie & van der Laar, 2004; Karlsson 1983; Poot, 2004, Sterner, 2002; US Fish and Wildlife Service, 2003 





_________________________________________________________________________ 

Utilizarea de surse luminoase de intensitate scazuta ,cu vapori de sodiu ( din a carei 

lungime de unda lipseste radiatia UV ) pentru a se evita atragerea insectelor si implicit a 

speciilor de chiroptere care vin in urmarirea acestora . In acest mod se reduce impactul 

potential asupra speciilor de lilieci . 

Turnurile vor fi echipate cu sisteme de balizaj stroboscopic si ultrasonic cu actiune 

repelenta locala pentru speciile de pasari si lilieci . 

Implementarea prezentului plan va contribui la realizarea angajamentelor pe care 

Romania si le-a asumat prin Tratatul de aderare la UE , in privinta producerii energiei din surse 

regenerabile . Astfel se va realiza obiectivul general de mediu al politicii energetice din UE , 

respectiv diminuarea emisiilor de CO2 si a altor gaze cu efect de sera, prin cresterea eficientei 

energetice si utilizarea surselor de energie regenerabila. Implementarea masurilor de realizare 

a obiectivului general de mediu va avea si alte efecte pozitive , in special prin reducerea 

emisiilor de SO2, Nox, praf. Avantajul principal al utilizarii energiei eoliene este faptul ca pe 

perioada functionarii turbinelor emisia de substante poluante si gaze cu efect de sera in 

atmosfera este zero. 





_________________________________________________________________________ 

7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA 

ASPECTELOR CA : BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, 

FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, 

PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, 

PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI 

7.1.Efecte potentiale asupra factorilor de mediu si asupra sanatatii 

7.1.1.Biodiversitatea 

Cel mai mare impact pe care îl va avea implementarea planului propus este generat în 

timpul fazei de construcție prin pierderea de habitat, respectiv prin lucrările de amenajare a 

platformelor de construcție a fundațiilor turbinelor eoliene şi instalare a acestora, precum şi 

prin realizarea şanțurilor pentru liniile de transport a energiei la racordarea cu sistemul 

național. Aceste pierderi de habitat sunt reduse şi pe termen scurt, ele urmând a fi refăcute şi 

redate circuitului natural imediat după faza de construcție prin lucrări de reconstrucție 

ecologică. 

Un impact important este generat de scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe 

importante care vor fi utilizate ca amplasamente pentru instalațiile eoliene într-o proporție 

redusă şi căi de acces în cea mai mare proporție, dar care astfel mai mult de jumătate vor fi 

redate circuitului natural funcționând ca principale căi de dispersie a speciilor. 

7.1.2. Populatia 

Implementarea planului propus prin prezentul Plan Urbanistic Zonal nu va afecta 

populatia din orasul Isaccea , datorita amplasarii sale in extravilanul localitatii , la distante 

apreciabile ( mai mari decat cele prevazute prin Ordinul 49/2007 , respectiv 357 m fata de 

limita intravilanului Isaccea ).Este posibil sa se inregistreze o dinamica a populatiei in zona de 

interes , legat de faptul ca pe perioada de constructii-montaj numarul persoanelor angajate se 

va mari considerabil (inclusiv delegati straini care vor asigura asistenta tehnica ). 

7.1.3. Sanatatea umana 

Un studiu efectuat de Academia Nationala de Medicina din Franta a urmarit potentialele 

efecte negative ale eolienelor asupra sanatatii umane . 

Au fost luate in considerare urmatoarele aspecte : 

- riscurile determinate de ultrasunete ; 

- riscurile oftalmologice –aparitia strabismului datorat rotirii palelor ; 

- riscuri traumatice determinate de operatiunile de constructie-montaj si demontare 

turbine ; 

- zgomotul . 

Concluziile studiului au fost ca nu exista nici un pericol asupra sanatatii umane din 

punct de vedere al ultrasunetelor si al aparitiei bolilor oftalmologice ( strabism ). De asemenea, 





_________________________________________________________________________ 

daca se respecta normele de protectia muncii pot fi evitate accidentele de munca 

( traumatisme , diferite accidentari). 

Legat de zgomot , studiul recomanda respectarea distantelor legate de amplasarea 

parcurilor eoliene fata de zonele locuibile , astfel incat nivelul de zgomot sa nu depaseasca 

reglementarile . 

7.1.4. Fauna 

Specii de păsări răpitoare: În condi iile în care răpitoarele cuibăresc preponderent în 

habitatele de pădure, considerăm că absen a turbinelor eoliene în interiorul i în apropierea 

pădurii nu vor afecta habitatele de cuibărit al acestora. 

În baza observa iilor din teren s-a observat că răpitoarele folosesc cu preponderen ă 

pentru hrănire habitate mozaicate în care zonele de paji ti sunt intercalate cu zone agricole. 

Urmărind activitatea de zbor a păsărilor în timpul hrănirii s-a observat totu i o preferin ă pentru 

habitatele de paji ti i pă uni. În cadrul observa iilor de teren s-a observat că răpitoarele 

folosesc pentru hrănire, în special zonele din împrejurimile (marginea) pădurii Niculitel . 

În studiile realizate în alte ări referitoare la impactul eolienelor asupra păsărilor se 

men ionează că specii precum Buteo buteo, Falco cherrug evită folosirea zonelor din jurul 

turbinelor pe o rază de 150m în perioada non-reproductivă. Astfel la speciile de păsări 

răpitoare, (precum i gâ te, alte specii de talie mare) intensitatea deranjului eviden iat este 

direct rela ionată cu înăl imea turbinei. 

Suprafara redusă de turbine in teren 

agricol (in ha) 

Permanent in agricol 

S definitiva + S de 

deranj 

Impact asupra zonelor de hănire pentru 

răpitoare raportat la întreaga suprafa ă de teren 

agricol(reducerea suprafe ei) (%) 

Permanent agricol S definitiva + S de 

deranj 

6,3 ha 6.64 ha 7,2 % 7.62 % 

Din tabel reiese că prin implementarea turbinelor eoliene în terenuri agricole se va reduce 

(permanent i direct, pe termen lung) suprafa a de hrănire cu 7.2 % i indirect cu 7.62 % (pe 

termen lung, cu fluctua ii), raportat la suprafa a permanent ocupată de plan . 

Trebuie sa se tina cont insa de faptul ca terenurile agricole nu sunt atat de intens folosite 

ca locuri de hranire precum pajistile si pasunile . 

Passeriforme i alte specii de păsări 

Acestea au fost clasificate în: 

1. Specii de păsări care folosesc pentru cuibărit zone deschise, paji tile cu 

vegeta ie ierboasă mai înaltă i tufări uri, precum Caprimulgus europaeus, Burhinus 

oedicnemus, Lanius collurio, Lanius minor, Emberiza hortulana; 2 dintre ele sunt specii 

cu activitate noctură i crepusculară (Caprimulgus europaeus, Burhinus oedicnemus). Dintre 

acestea caprimulgul de asemenea preferă lizierele pădurilor. 





_________________________________________________________________________ 

2. Specii de passeriforme de interes comunitar care preferă habitatele de pădure, 

forestiere pentru cuibărit i hrănire: Ficedula albicollis, Ficedula parva, Lullula arborea. 

Acestea sunt specii caracteristice habitatului de pădure, care rareori pot fi observate în 

alte habitate (ex. ciocănitoarea de grădină, ciocârlia de pădure) în special pentru hrănire. 

Având în vedere că turbinele eoliene nu se amplasează în pădure habitatele de cuibărit i 

principalele habitate de hrănire ale acestora nu vor fi afectate. 

3. Specii de păsări care folosesc pentru cuibărit zonele de paji ti/pă uni i 

terenurile agricole - Calandrella brachydactylla, Anthus campresis , Anthus trivialis i 

Melanocorypha calandra (Alauda, arvensis, Miliaria calandra). 

Speciile de ciocârlii i fâsa de câmp folosesc ca teritorii de cuibărit i hrănire habitatele 

deschise, de genul paji tilor cu vegeta ie înaltă sau joasă, dealurile, terasele, coastele, fâ iile 

de vegeta ie din cadrul terenurilor agricole, terenurile agricole. Pentru a stabili rela ia dintre 

aceste specii i preferin a pentru habitate, densitatea în func ie de fiecare specie i 

comportamentul acesteia, trebuie intreprinse studii cu acest scop, aplicând metode 

corespunzătoare. 

În literatura de specialitate consultată nu s-au găsit men ionări la speciile respective i 

evaluarea impactului turbinelor eoliene asupra acestora. Totu i unele studii pe specii de 

ciocârlie – Alauda arvensis (cu comportament mai pu in sau mai mult similar) indică că 

distan a minimă de perturbare în perioda de cuibărit poate fi de 50 m, iar maximă de 150 m. 

Avand in vedere ca aceste specii folosesc pentru cuibarit in special zonele de 

pajisti/pasuni , terasele si fasiile de vegetatie din cadrul terenurilor agricole care au un grad de 

deranj mai mic fata de zonele cultivate ( unde se aplica tratamente fitosanitare , se intervine cu 

utilaje pentru intretinerea culturilor ) se poate aprecia ca nu va exista o reducere a populatiilor 

acestor specii . 

7.1.5. Flora 

Observatiile asupra covorului vegetal in parcul Isaccea au fost efectuate in perioada mai 

2010 – noiembrie 2010 . Perioadele favorabile pentru efectuarea descrierior sunt acelea in 

care tipul de vegetatie studiat inregistreaza cel mai mare numar de specii , complet dezvoltate 

adica in cazul nostru fiind vorba de pajisti stepizate si zona de deal oservatiile s-au facut cu 

preponderenta in intervalul martie – iulie. 

Au fost realizate relevee fitocenotice in care s-au determinat tipurile de asociatii si 

compatibilitatea lor cu tipul de statiune existent in suprafetele afectate la amplasarea 

centralelor eoliene si dinamica anuala si multianuala a populatiilor. Pentru a avea termeni de 

referinta clari care sa dea rezultate corespunzatoare realitatii din teren , suprafetele in care se 

realizeaza transectele liniare sau releveele fitocenotice pentru ultimele alegandu-se suprafete 

minime de 100 mp. 

S-au notat in carnetul de teren toate speciile identificate in suprafetele de analiza astfel incat 

avand in vedere valoarea abundentei – dominantei ( dupa Braun – Blanquet) , ecologia 

specilor si valoarea lor indicatoare pentru arealul pe care il ocupa. In functie de aceste valori 

se apreciaza gradul de ,, antropizare’’ a zonei supusa studiului si care sunt directiile schimbului 

de materie, energie si informatie care au loc in cadrul fitocenozei studiate sau interasociativ. 





_________________________________________________________________________ 

Mai simplu spus , cunoscand ecologia speciei si interrelatiile ei cu celelalte specii identificate in 

aceleasi asociatie, sensibilitatea lor ecologica fata de presiunile externe fizice sau chimice 

( exemplu fata de biolinele produse in sol de specii straine tipului natural de statiune aflat in 

studiu) putem aprecia dinamica asociatilor iar daca sunt devieri fata de un atractor natural 

atunci stabilim masurile de limitare a oricarei interventii in limita capacitatii de suport a 

populatiilor de plante asupra carora se exercita presiunea. 

Deoarece suprafata pe care se va implementa parcul eolian este constituita din 

terenuri arabile , iar flora identificata nu prezinta valoare conservativa se poate aprecia 

ca nu va exista un impact asupra acesteia . 

7.1.6. Solul 

Impactul asupra solului se va manifesta in perioada de constructii-montaj si de 

dezafectare a parcului eolian . Vor fi reabilitate drumurile de exploatare , de-a lungul carora vor 

fi pozate si cablurile electrice si se vor construi drumurile interne de acces de la De la turbine . 

Din monitorizarea efectuata in alte proiecte s-a constatat ca refacerea covorului vegetal s-a 

realizat aproape in totalitate , dupa un an de la finalizarea lucrarilor de constructiemontaj.Terenul 

agricol isi va pastra destinatia . 

7.1.7. Apa 

Avand in vedere ca procesul tehnologic de obtinere a energiei electrice din potential 

eolian nu foloseste apa , iar turbinele nu sunt amplasate pe/in vecinatatea imediata a cursurilor 

de apa nepermanente de pe amplasamentul Planului Urbanistic Zonal se poate prognoza ca 

acest factor de mediu nu va fi afectat de implementarea planului . 

Din studiul geotehnic rezulta ca apa subterana se afla la adancimi mai mari de 20 m, 

ceea ce conduce la concluzia ca nici apa subterana nu va fi afectata de implementarea 

planului . 

7.1.8. Aer 

Calitatea aerul va fi afectata numai pe perioada de constructii –montaj si de dezafectare 

a parcului eolian , datorita intensificarii traficului si a utilajelor ce vor fi prezente in zona . 

Datorita faptului ca lucrarile se preconizeaza a se desfasura in etape ( in functie de achizitia 

turbinelor, obtinerea autorizatiei de construire , timp favorabil ) se poate aprecia ca acest factor 

de mediu nu va fi afectat semnificativ. Pe timpul functionarii parcului eolian emisiile in 

atmosfera sunt zero. 

7.1.9. Factori climatici 

Intrebarea care a preocupat in ultimul timp oamenii de stiinta , evaluatorii impactului de 

mediu produs de centralele eoliene in principal, este daca exista o influenta a rotirii palelor 

turbinelor asupra dinamicii asociatiilor vegetale prin reducerea umiditatii din aer. 





_________________________________________________________________________ 

Acest aspect s-a studiat intr-o zona in care s-au montat deja turbine eoliene ( Valea 

Nucarilor ) . Concluziile determinarilor au fost ca la distante mai mari de 16 m nu se mai 

sesizeaza diferente ale umiditatii relative . 

Factorii climatici nu vor fi influentati de prezenta parcului eolian . 

7.1.10. Valorile materiale 

Planul propus a se realiza este amplasat in extravilanul localitii Isaccea , pe terenuri 

libere de sarcini . Avand in vedere aceste aspecte se elimina posibilitatea afectarii unor 

posibile valori materiale . 

7.1.11 Patrimoniul cultural 

Pentru ca posibilele valori de patrimoniu arheologic sa nu fie afectate de lucrarile 

de construire a fundatiilor turbinelor eoliene , titularii de obiectiv au depus documentatia 

tehnica la Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea ,urmand a se incheia un contract de 

prestari servicii in urma caruia pe toata durata constuctiei parcului va fi desemnata o 

persoana care sa asiste la lucrari . In cazul in care se vor identifica vestigii arheologice , 

lucrarile se vor sista si se vor respecta prevederile legale , pentru aceste situatii . 

7.1.12. Peisaj 

Planul Urbanistic Zonal studiat va conduce la modificarea cadrului natural al zonei . 

Vizual , turbinele au un design elaborat sunt vopsite in alb ( uneori culori pastelate ). 

Avand in vedere vecinatatea cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ( care a fost 

desemnata si SCI si SPA ) , antropizarea acestui cadru natural poate constitui un impediment 

in realizarea planului, pentru conservatori . Nu trebuie insa neglijat aspectul pe care-l 

determina stalpii de inalta tensiune ( care provoaca un impact vizual asemanator turbinelor 

eoliene ) , care sunt amplasati in aceasta zona protejata. 

Pentru limitarea impactului vizual , titularii de obiectiv au fost de acord cu amplasarea 

turbinelor eoliene la o distanta mai mare de 2,3 km , fata de fluviul Dunarea ( zona cea mai 

apropiata de parcul eolian ). 

De asemenea , din practica celorlate tari europene , care au un avans considerabil in 

ceea ce priveste producerea energiei electrice din surse regenerabile ( in special , energie 

eoliana ) s-a constatat ca amplasarea turbinelor eoliene s-a realizat la 50 m fata de parcuri 

naturale ( Germania –Parcul Natural Friedrich Wilhelm lubke koog wind park , Italia –Parcul 

Natural Abruzzi) , fara ca peisajul sa aiba foarte mult de suferit . 

Avand in vedere ca amplasarea parcurilor eoliene in judetul Tulcea ( si nu numai ) sunt 

in faza incipienta se poate aprecia ca acestea vor constitui o atractie turistica semnificativa ,iar 

vizitarea parcului cu urcarea in nacela unei turbine poate deveni un important punct de 

atractie. 





_________________________________________________________________________ 

7.1.13. Umbrirea 

Rotirea paleleor turbinei crează o umbră mişcătoare care poate provoca efecte 

dezagreabile atunci când, de exemplu, umbra la apusul soarelui care cade pe o fereastră. O 

amplasare corespunzătoare în raport cu locuințele poate fi sufficientă ca să prevină această 

problemă. Dacă această problemă este limitată la câteva ore pe an, turbina poate fi oprită în 

acest timp fără să se producă o pierde semnificativă de energie.Din punct de vedere al 

PUZ-ului studiat parcul fiind amplasat in extravilanul localitatii Isaccea ,umbra nu va avea un 

impact asupra celor mai apropiate locuinte . 

Umbra data de o turbina eoliana depinde de conditiile meteorologic ( soare ), pozitia 

soarelui , anotimp ,pozitia geografica . 

Din punct de vedere legislativ, nu exista reglementari care sa precizeze ce conditii ar 

trebui indeplinite de turbinele eoliene pentru a fi amplasate . 

Avand in vedere ca parcul eolian propus a se realiza se amplaseaza intr-o zona in 

care precipitatiile sunt reduse , iar vara temperaturile mari ( peste 30 grade )si lipsa 

precipitatiilor conduc la uscarea vegetatiei se preconizeaza ca umbra datorata turbinelor 

eoliene va avea un efect benefic asupra vegetatiei din zona . 

7.1.14. Reflectarea ( Flickering-ul ) 

Un efect care poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai multi localnici 

vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor când sunt batute direct de soare, 

care ar putea fi deranjant. 

Acest fenomen se produce numai în zilele senine de la rasaritul soarelui pâna la prânz si este 

perceput numai când vântul bate dinspre directia privitorului, ceea ce înseamna cel mult 

câteva zeci de ore pe an, practic în orice configurare a parcului eolian si topografie a 

locului. Prin faptul ca palele sunt vopsite în alb fenomenul este mult estompat. 

7.1.15.Zgomot si vibratii 

Zgomotul este provocat de curenții de aer produşi la rotirea elicelor. Este de reținut faptul că 

orice maşină cu părți mobile provoacă un anumit nivel de zgomot şi în această privință 

turbinele eoliene nu sunt o excepție. Turbinele care au fost bine construite sunt în general 

silențioase în funcționare şi, în comparație cu zgomotul traficului rutier, feroviar, aerian şi al 

celui produs pe şantiere pentru a enumera doar câteva, zgomotul acestor turbine este chiar 

foarte mic. Soluțiile tehnice anti-zgomot includ modificarea formei elicelor şi reducerea 

vitezei de rotire a acestora. Turbinele de dimensiuni mari, care sunt de obicei utilizate în 

câmp deschis, sunt în general plasate la mai mult de 400 de metri de cea mai apropiată 

locuință. La această distanță zgomotul produs de turbina care generează curent electric 

este aproximativ acelaşi cu acela al unui râu aflat la 50-100 m sau a frunzelor fremătătoare 

în briza plăcută. Este similar cu zgomotul dintr-o cameră de zi normală cu un şemineu 

aprins sau într-o cameră de lectură a unei biblioteci sau într-un birou liniştit, dotat cu aer 

condiționat. 

Intr-un studiu efectuat de Asociatia Americana a Energiei Eoliene au fost ierarhizate 

nivelurile zgomotelor produse de diferite surse . Astfel , se poate aprecia ca zgomotul 





_________________________________________________________________________ 

produs de centralele eoliene se situeaza sub zgomotul produs in interiorul unui autovehicul , 

intr-o casa sau birou , la distante mai mari de 400 m. 

fig. 38 nivel de zgomot (sursa ACNUSA ) 

Influenta caracteristicilor terenurilor asupra zgomotului 

Intr-un studiu efectuat de Agentia Franceza pentru securitatea mediului si a 

muncii se mentioneaza ca nivelul de zgomot este influentat de distanta la care se 

face masuratoarea si caracteristicile terenului pe care se face amplasarea turbinelor 

eoliene. Astfel , din figurile alaturate , nr.39 si 40 se poate vedea ca pe un teren 

denivelat nivelul de zgomot creste comparativ cu terenurile plate. 

fig.39 propagarea zgomotului pe un teren plat ( sursa :afsset ) 

Din fig. 40 se poate vedea faptul ca pentru un teren plat ,zgomotul produs de 

o turbina eoliana este mai putin important , comparativ cu zgomotul produs de traficul 

rutier . 





_________________________________________________________________________ 

fig.41 .Propagarea zgomotului pe un teren denivelat ( sursa :afsset ) 

In fig. 41 s-a figurat impactul zgomotului produs de o turbina eoliana 

amplasata pe un teren denivelat ( pe o panta ascendenta , culme de deal , etc. ) .In 

acest caz , daca turbina eoliana nu este amplasata la distanta suficient de mare fata 

de locuinte ( 500 m , conform conform prevederilor din Norma Tehnica privind 

delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor 

energetice , publicate in Monitorul Oficial , partea I , nr. 865/18.12.2007 ) , impactul 

produs de zgomot poate fi deranjant . 

Influenta vegetatiei asupra zgomotului 

Studii experimentale efectuate in Franta ( Acustica si Tehnici –nr.23,24 –N. 

Barriere , Y. Gabillet ) pentru determinarea influentei vegetatiei asupra zgomotului au aratat 

ca sunt trei efecte principale determinate de prezenta vegetatiei : 

- de atenuare a zgomotului ; 

- de difuzie ; 

- de modificare a profilului meteorologic. 

Pe un teren plat , efectul produs de zgomotul produs de turbina eoliana fata 

de locuinte nu este influentat de existenta /inexistenta vegetatiei , datorita faptului ca 

inaltimea unei turbine este mult mai mare decat inaltimea perdelei forestiere ( fig.42 ). 

fig.42 

influenta vegetatiei de pe un teren plat 





_________________________________________________________________________ 

Cele trei efecte mai sus mentionate ( de atenuare a zgomotului ,de difuzie si 

de modificare a profilului meteorologic ) se manifesta atunci cand turbinele se pozitioneaza 

pe terenuri denivelate . 

fig. 43 Influenta vegetatiei de pe un teren denivelat ( sursa :afsset ) 

Asa cum se poate vedea din fig.43 existenta vegetatiei forestiere amplasate intre 

eoliene si receptor pe un teren denivelat , poate avea ca efect diminuarea zgomotului 

produs. 

Influenta topografiei terenului asupra zgomotului 

In functie de inaltimea obstacolului , distantele sursa – obstacol si obstacol-receptor , 

precum si caracteristicile terenului (plat sau denivelat ) se poate observa o 

crestere/descrestere a nivelului de zgomot . 

Pentru zonele cu relief inalt , casele sunt in general adapostite de vant. Experienta 

arata ca nivelul zgomotului rezidual nu variaza cu viteza vantului ( ex. la 6 m/s ) si valorile 

zgomotului de fond sunt in jur de 25 dB . 





_________________________________________________________________________ 

fig. 44 - harta de zgomot la o viteza de 6 m/s pe un teren denivelat ( sursa :afsset ) 

Zgomotul produs de fauna 

Sunetul produs de fauna salbatica ( cantece de pasari,insecte, broaste etc ) poate 

deveni important , in functie de momentul din zi in care manifesta si de sezon.Dimineata, la 

rasarit de soare , pentru o perioada limitata de timp apar cresteri ale nivelului de zgomot 

datorat in special pasarilor . Acest cor este amplificat primavara si vara . In mod similar , 

zgomotul produs de broaste creste nivelul de zgomot pe timp de noapte pentru cateva luni. 

Este important de semnalat faptul ca frecventa emisiilor produse de fauna salbatica 

poate sa depaseasca 2000 Hz. 

Nivelul de zgomot si conditiile meteorologice 

Conditiile meteorologice au un impact semnificativ asupra nivelurilor de zgomot, la 

distanta mare fata de sursa ( mai mare de 100 m ). Dupa cum rezulta din diagramele 

urmatoare ( fig.45,46,47 ) , la distante mari influenta conditiilor meteorologice asupra 

propagarii sunetului se explica printr-o modificare a traiectoriilor sonore . Aceste traiectorii se 

pliaza pe schimbarile in verticala a profilului de viteza a sunetului . 





_________________________________________________________________________ 

fig . 45 - influenta vantului la temperatura constanta ( sursa :afsset ) 

Aceste profile sunt estimate a respecta profilele verticale de temperatura si de vant . In 

cazul in care variatia de profil vertical de viteza sunetului este zero,traiectoria razelor sunetului 

este rectilinie ( conditii cunoscute sub numele « omogene « . 

fig .46 influenta gradientului de temperatura la vant zero ( sursa :afsset ) 

In cazul in care variatia profilului pe verticala a vitezei sunetului este pozitiv ( gradient 

de temperatura pozitiv ) , traiectoria razelor sonore sunt curbe fata de sol ( asa numitele 

conditii favorabile de raspandire ). 

In cazul in care variatia profilului pe verticala a vitezei sunetului este negativ ( gradient 

de temperatura negativ ) , conditiile sunt « impotriva raspandirii « . 

fig.47- cazul unei inversiuni de temperature ( sursa :afsset ) 

Ultimul caz corespunde unei inversiuni de temperatura ( se poate produce in timpul 

noptii , cand este mai rece si vantul lipseste ). 





_________________________________________________________________________ 

In timpul lucrarilor de constructie : 

Utilajele de santier in timpul lucrarilor de constructie produc zgomot. Nu produc insa si 

vibratii semnificative . Nivelul de zgomot este variabil , in jurul valorii de pana la 90 dB(A), 

valori mai mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, vole si autogredere . 

Autobasculantele care deservesc santierul si strabat localitatile pot genera niveluri echivalente 

de zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca 50 dB (A). 

Tipul 

poluarii 

Sursa 

poluare 

Nr. Surse 

poluare 

Poluare 

maxima 

Poluare 

fond 

de 

Masuri de reducere/eliminare 

zgomot 

Motoarele 

utilajelor de 

constructii 

Autovehicule 

edilitare 

multiple 

87 dB(A) 

Cf. 

STAS10009/ 

88 

70dB(A) Autoutilitarele de transport 

materiale rezultate din 

excavatii vor fi indrumate pe 

sectoarele unde nu exista 

locuinte sau constructii 

destinate cazarior colective ; 

-utilajele stationare trebuie sa 

indeplineasca normele de 

poluare cu zgomot impuse de 

normativele in vigoare; 

-utilajele specifice pt. 

Decopertare vor fi actionate 

cu prudenta pt. A reduce la 

minimum aparitia varfurilor de 

nivele de zgomot. 

Atat pentru muncitori, cat si pentru trecatorii care se afla la mica distanta , zgomotul produs de 

aceste utilaje este poluant, dar el este temporar. 

7.1.15. Radiatii 

Un câmp electromagnetic (radiație sau undă electromagnetică) este format dintr-un 

câmp electric (E) şi un câmp magnetic (H), perpendiculare între ele şi perpendiculare pe 

direcția de propagare care oscilează sinusoidal între valorile pozitive şi cele negative cu o 

frecvență f. Distanța dintre două valori maxime pozitive (sau negative) se numeşte lungime de 

undă, mărime invers proporțională cu frecvența f. Câmpul poate fi împărțit în două 

componente principale – componenta reactivă şi cea radiativă. 

Componenta reactivă se referă la energia înmagazinată în regiunea din apropierea 

sursei şi este responsabilă de efectele asupra omului. Această regiune se găseşte în jurul 

sursei, până la o distanță de aprox. 1/6m~2m şi se mai numeşte şi regiunea câmpului apropiat. 





_________________________________________________________________________ 

Măsurătorile în câmp apropiat sunt dificile, deoarece chiar introducerea sondei pentru 

măsurare poate modifica substanțial câmpul. 

Componenta radiativă se găseşte la distanțe mai mari de o lungime de undă,această 

regiune numindu-se şi regiunea câmpului îndepărtat, în care unda electromagnetică poate fi 

descrisă ca o undă plană, raportul dintre intensitatea câmpului electric şi cea a câmpului 

magnetic fiind constant. Această caracteristică este importantă, deoarece face suficientă 

măsurarea unei singure componente a câmpului, cea electrică sau cea magnetică. Între cele 

două regiuni mai există o zonă de tranziție, în care predomină componenta radiativă. 

Deoarece lungimea de undă este invers proporțională cu frecvența, aceste regiuni variază. 

Densitatea de putere (se măsoară în watti/ m2) este produsul dintre intensitatea 

câmpului electric şi a câmpului magnetic (puterea undei) raportat la suprafața prin care se 

propagă undă. Pentru evaluarea expunerii la frecvențe mai mici de 100 kHz, studiul efectuat 

de o echipa de cercetatori de la Universitatea din Essex arată că se recomandă utilizarea 

intensității câmpului electric din țesuturi, deoarece această mărime fizică se corelează cu 

efectele biologice şi este la rândul ei corelată cu densitatea de curent. Pentru frecvențe mai 

mari se utilizează rata de absorbție specifică a energiei SAR (Specific Absorbtion Rate) care 

se corelează cu pătratul intensității câmpului electric din țesut. SAR este 

rata cu care energia undei este absorbită într-un țesut de masă m şi se măsoară în watti /kg 

(W/kg). Această mărime fizică variază punctual în corp, deoarece câmpul electric se modifică 

odată cu poziția corpului, iar conductivitatea țesuturilor este diferită. Pentru evaluarea 

expunerii la radiațiile electromagnetice (EMF) neionizante din banda microunde şi 

radiofrecvență, literatura de specialitate recomandă, potrivit studiului, două tipuri de abordări: 

1. măsurarea puterii sau a altor caracteristici ale câmpurilor electromagnetice (intensitatea 

câmpului electric sau magnetic) în condiții standardizate de laborator sau în condiții variabile 

de teren; 

2. evaluarea expunerii prin dozimetrie computațională sau prin dozimetrie bazată pe fantome, 

deoarece caracteristicile câmpurilor electromagnetice depind sensibil de prezența omului în 

aproprierea surselor de radiații. 

Ultimul tip de dozimetrie se bazează pe caracteristicile câmpului măsurat şi pe un 

model anatomic (fantomele reprezintă structuri ale corpului, de cele mai multe ori configurații 

ale capului uman construite din materiale cu rezistență electrică (asemănătoare cu cea a 

țesuturilor biologice). Avantajul principal al acestui tip de dozimetrie îl reprezintă posibilitatea 

măsurării puterii câmpului electric şi magnetic din interiorul corpului într-o situație dată, 

dezavantajul major fiind reprezentat de dificultățile de calculare ale puterii câmpului 

electromagnetic în timpul numeroaselor mişcări ale corpului uman. 

Radiațiile electromagnetice sunt, în esența lor, un flux variabil de linii invizibile de forțe 

de natură electrică şi magnetică, ce se propagă simultan în spațiu şi în timp cu viteza de trei 

sute mii km/s. 

Ca şi în cazul radiațiilor electromagnetice, amploarea şi persistența efectelor biologice 

rezultate din impactul radiațiilor corpusculare cu materia organică depind de distanța de la care 

se realizează iradierea, densitatea radiației şi durata iradierii. 

Faptul ca implementarea parcului eolian se efectueaza in extravilanul localitatilor Valea 

Nucarilor , Nufaru , Tulcea , iar distanta celei mai apropiate turbine este de 800 m ( fata de 

Valea Nucarilor ),efectul radiatiilor electromagnetice asupra populatiei este nesemnificativ. 





_________________________________________________________________________ 

7.1.16. Unde electromagnetice 

Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul comunicarii. 

Orice structura mare mobilă poate produce interferențe electromagnetice. Turbinele de vânt 

pot cauza interferenta prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele turbinelor, astfel 

încât receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât si cel 

reflectat. Interferența se produce deoarece semnalul reflectat este intârziat atât datorita 

lungimii de unda si frecventelor proprii ale turbinei cât si efectului Doppler datorat rotirii palelor. 

Interferența este mai pronunțată pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slaba 

pentru lemn sau epoxi (absorbante). Palele moderne, construite 

dintr-un longeron metalic de rezistenta, îmbracat cu poliester armat cu fibră de sticla sunt 

partial transparente la undele electromagnetice. 

Frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ dacă lungimea de unda a 

emitatorului este de 4 ori mai mare decât înaltimea totala a turbinei. Pentru turbine comerciale 

uzuale, limita frecventei este de 1,5-2 Hz (150 - 200 m). Teoretic nu exista o limita superioara. 

Tipurile de semnale pentru comunicarea civila si militara care pot fi afectate prin 

interferenta electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio siteleviziune, 

microundele, comunicația radio celulară si variate sisteme de control 

ale traficului aerian sau naval. 

Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema ocazionala 

care sepoate rezolva printr-o gama relativ ieftina de masuri tehnice, ca de exemplu folosirea 

mai multor transmitatori şi/sau receptori directionati, sau difuzarii prin retea de cablu (fig. 57). 

fig.48 - interferenta electromagnetica ( sursa www.windpower.org ) 





_________________________________________________________________________ 

7.2. Matricea de impact 

Pentru identificarea efectelor semnificative ale implementarii Planului Urbanistic Zonal 

“ Construire parc eolian , reabilitare drumuri de acces , racord electric si racordare la SEN , 

construire statie de transformare –extravilan oras Isaccea , judet Tulcea “ s-a intocmit o 

matrice de impact , in care s-au estimat efectele probabile pentru urmatoarele aspecte : apa, 

aer, sol/subsol, clima, biodiversitate (flora/fauna), economic, social, turism,peisaj . 

S-a utilizat o scara de evidentiere a impactului cuprinsa intre -2 pana la +2 , dupa cum 

urmeaza : 

+2 : efect pozitiv substantial al impactului in cadrul planului propus 

+1 : efect pozitiv al impactului in cadrul planului propus 

0 : nici un impact 

-1 : impact negativ al impactului in cadrul planului propus 

-2 : impact negativ substantial al impactului in cadrul planului propus 

? : impactul nu poate fi determinat 

Rezultatele sunt prezentate in tabelul nr.6 : 

CATEGORIA DE 

EFECTE 

TIPUL DE EFECTE 

Periodicitatea efectelor si 

impactul pe termen 

POZITIV/NEGATIV 

DIRECT/INDIRECT scurt mediu lung 

A. Secundare 

- Mentinerea si 

imbunatatirea calitatii 

aerului ambiental in 

limitele stabilite de 

normele legislative 

-utilizarea energiei eoliene va micsora cererea de 

combustibil traditional si poluarea , deci va avea un impact 

pozitiv indirect asupra calitatii aerului 

-implementarea planului nu va genera cantitati de poluanti 

( COx, NOx,SO2, PM10) care sa afecteze calitatea aerului 

ambiental , decat in perioada de constructie-montaj si 

dezafectarea parcului cand sursele mobile se vor 

intensifica in zona (impact negativ direct) 

0 

+1 

+2 

-sustinerea 

introducerii de inovatii 

ecologice 

-promovarea sistemelor energetice din surse regenerabile 

atrage solutii eficiente din punct de vedere ecologic, se 

asteapta un efect pozitiv direct ,de durata . 

+1 

+2 

+2 

B. Cumulative 

-limitarea poluarii 

punctiforme si difuze 

a apelor 

-Producerea energiei din potentialul eolian existent nu 

produce o poluare a apelor de suprafata sau 

subterane(effect pozitiv direct ) 

+2 

+2 

+2 

-limitarea poluarii 

punctiforme si difuze 

a solului si facilitarea 

protejarii solului de 

eroziunea vantului 

-Amplasarea parcului eolian va conduce la schimbarea 

destinatiei terenului din arabil , pasune, pasune impadurita 

, vie la teren curti-constructie (efect negativ direct) 

- Va exista un impact negativ direct asupra solului in 

perioada de constructie-montaj si dezafectare . 

104 SC ECO GREEN CONSULTING SRL elaborator Raport de mediu 

-1 

-1 

+1 

+1 

+1 

+1




_________________________________________________________________________ 

-conservarea 

diversitatii naturale a 

florei , faunei , 

habitatelor din zonele 

protejate si din siturile 

Natura 2000 

-amplasarea parcului eolian nu va afecta siturile Natura 

2000 din vecinatate 

-1 

+1 

+1 

-protejarea si 

imbunatatirea 

conditiilor fonice din 

asezarile umane 

- in cazul producerii de energie eoliana exista un posibil 

impact fonic direct negativ . Pentru reducerea acestuia 

amplasamentul parcului eolian a fost pozitionat la distanta 

de 357 m fata de cea mai apropiata locuinta. 

-1 

-1 

+1 

-cresterea protectiei 

populatiei fata de 

riscul de accidentare 

la locul de munca 

-exploatarea limitata 

a resurselor naturale 

epuizabile 

-reducerea producerii 

de deseuri , 

intensificarea 

valorificarii deseurilor 

si facilitatea reciclarii 

oricarui tip de deseu 

-protejarea peisajelor 

naturale si culturale 

-riscul de accidentare la locul de munca va creste din 

cauza construirii de noi unitati de producere a energiei 

eoliene . Impactul negativ direct este minor 

-deoarece in procesul de productie al energiei electrice nu 

se folosesc resurse naturale epuizabile impactul va fi unul 

pozitiv indirect 

-la fazele de constructie-montaj si dezafectare a parcului 

eolian va exista un impact negativ privind aparitia 

deseurilor in zona studiata 

-datorita specificului activitatii desfasurate deseurile 

rezultate pot fi valorificate prin unitati specializate 

-1 

+2 

-1 

0 

+2 

+1 

0 

+2 

-1 

-cresterea eficientei 

energetice si a 

folosirii resurselor 

energetice 

-facilitarea producerii 

de energie din 

resurse regenerabile 

-sustinerea 

introducerii de inovatii 

ecologice 

-starea peisajelor naturale si culturale vor fi afectate 

negativ de implementarea planului , insa impactul va fi 

redus , la scara locala,deoarece turbinele eoliene pot fi 

asimilate cu stalpii pentru transport energie electrica . 

-utilizarea tehnologiilor avansate din domeniul energiei 

eoliene vaavea un impact pozitiv si va permite cresterea 

eficientei energetice 

+1 

-1 

+1 

-1 

+1 

-1 

-efect pozitiv, permanent, pe termen lung avand in vedere 

angajamentele Romaniei din Tratatul de aderare 

+2 

+2 

+2 





_________________________________________________________________________ 

-promovarea energiei eoliene atrage solutii eficiente din 

punct de vedere ecologic, efectul fiind pozitiv si pe termen 

lung 

+2 

+2 

+2 

+2 

+2 

+2 

C. Sinergice 

-reducerea impactului 

asupra calitatii aerului 

Energia eoliana are un efect pozitiv asupra calitatii aerului 

prin faptul ca nu polueaza acest factor de mediu 

+2 

+2 

+2 

-reducerea emisiilor 

care cauzeaza 

schimbari climatice 

-folosirea centralelor eoliene nu produc direct emisii care 

sa cauzeze schimbari climatice , in consecinta aceste 

surse nu contribuie la efectul de sera . 

+2 

+2 

+2 

socio- 

asupra 

-impact 

economic 

populatiei 

-sanatatea umana 

-parcul eolian propus a se amenaja va avea diferite forme 

de impact pozitiv si/sau negativ,pe durate diferite asupra : 

-fortei de munca, 

-calitatii vietii, 

- economiei locale, 

- infrastructurii 

-reducerea gazelor cu efect de sera va avea un impact 

pozitiv indirect asupra sanatatii umane 

+2 

+2 

+1 

+1 

+1 

+1 

+1 

+2 

+2 

+2 

+1 

+2 

+1 

+2 

+2 

Pentru identificarea si evaluarea impactului asupra biodiversitatii ( flora , avifauna, 

chiroptere ), trebuie sa tinem cont de intensitatea si extinderea activitatii generatoare de 

impact , cat si de tipul de impact ce are loc in habitatul respectiv . 

Impactul asupra habitatelor , in speta asupra valorilor si functiilor acestora se pot 

incadra in patru categorii : 

distrugerea habitatului ; 

fragmentarea habitatului ; 

simplificarea habitatului ; 

degradarea habitatului . 

Natura impactului depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra 

habitatului . De exemplu, activitatea de defrisare include inlaturarea arborilor , uscarea 

asociata a substratului pe care s-a aflat padurea , eroziunea si sedimentarea solului din 

imediata vecinatate si disturbarea habitatului prin zgomot si activitate umana . 

Pot fi factori stresanti si urmatoarele procese : 

o decopertarea ; 





_________________________________________________________________________ 

o deshidratare si inundare ; 

o acidificare ; 

o salinizare ; 

o incalzire termica ; 

o contaminare cu toxine ; 

o disturbare fonica ; 

o introducerea de specii . 

Acesti factori stresanti /procese pot avea urmatoarele efecte asupra habitatelor : 

- mortalitatea directa asupra speciilor native ; 

- stres fiziologic si diminuarea functiei reproductive ; 

- intreruperea comportamentului si activitatilor normale ; 

- modificarea interactiunii intre specii si invazia speciilor alohtone . 

Pe langa aceste efecte pe care habitatul le resimte in urma actiunii factorilor stresanti , 

este important sa luam in considerare impactul cumulativ cu efectele multiple si indirecte pe 

care activitatea antropica le poate genera in cadrul unui habitat . 

DISTRUGEREA 

Este ultima faza a degradarii unui habitat , prin schimbarea categoriei de folosinta a 

acestuia . In cadrul fiecarei astfel de schimbari , caracteristicile naturale originale ale terenului 

sunt eliminate , astfel si valorile habitatului sunt modificate. Ocazional , terenuri salbatice a 

caror categorie de folosinta a fost schimbata catre terenuri cu activitati vagricole sau silvice , 

pot fi reabilitate pana intr-un stadiu similar , totusi nu identic cu cel natural. Dimpotriva, 

terenurile ce au avut folosinta urbana sau industriala nu-si vor recapata niciodata integritatea 

naturala sau valorile naturale a habitatului . 

Alterarile fizice de diferite feluri cauzeaza distrugerea habitatelor . In cadrul habitatelor 

terestre in principal decopertarea , cu disparitia vegetatiei ( arbori, arbusti, specii ierboase ) 

este factorul stresant. Taierile rase si suprapasunatul pot saraci de asemenea habitatul si 

vegetatia sa nativa . 

Pentru planul supus avizarii activitatile de constructie-montaj nu va genera distrugerea 

habitatelor amplasate in arii protejate , deoarece alegerea amplasamentului turbinelor eoliene , 

a traseului de drumuri de acces si cabbluri electrice s-a realizat in asa fel incat acestea sa nu 

fie afectate . 

FRAGMENTAREA 

Daca activitatile mentionate mai sus pot avea ca efect distrugerea habitatului per 

ansamblu , fragmentarea poate avea ca rezultat distrugerea unei parti a habitatului, lasand alte 

portiuni intacte . 

In functie de intensitatea impactului si de scara pe care intervine activitatea antropica, 

multe cazuri de distrugere locala a habitatului sunt privite ca si fragmentare de habitat . 

Aceasta fragmentare este cauza principala a disparitiei speciilor stenobionte extreme , ce 





_________________________________________________________________________ 

depind exclusiv de un habitat si constituie o amenintare serioasa asupra biodiversitatii 

biologice. 

Consecintele fragmentarii habitatelor includ urmatoarele aspecte : 

- amplificarea izolarii si mortalitatii speciilor ; 

- extinctia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru hranire si supravietuire ; 

- disparitia speciilor de interior si a speciilor stenobionte ; 

- diminuarea diversitatii genetice in randul speciilor rare ; 

- cresterea abundentei speciilor ruderale , euribionte. 

Parcul eolian Isaccea nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor comunitare 

/prioritare . 

SIMPLIFICAREA 

Simplificarea habitatelor include disparitia din acestea a componentelor ecosistemului 

cum ar fi arborii cazuti sau a bustenilor ( lemnul mort ), disparitia microhabitatelor ( cuiburile 

sau vizuinele ) sau care au fost facute de neutilizat prin actiune antropica . In mod normal, 

alterarea structurii verticale a habitatului duce la reducerea diversitatii speciilor . Diversitatea 

structurala a habitatului ofera mai multe microhabitate si permite interactiuni mult mai 

complexe intre specii . 

In timp ce taierile intr-o padure sunt atat o forma de distrugere a habitatului , cat si o 

forma fragmentare a acestuia, taierea preferentiala a anumitor arbori din acea padure 

reprezinta o forma de simplificare a habitatului. In timpul taierilor selective , nu numai 

compozitia in specii se schimba . Taierile creaza multe microclimate extreme care sunt de 

obicei mai calde, mai reci, mai uscate si mai putin ferite de vant decat in padurile naturlae. 

Impactul imediat asupra speciilor rezidente este uscarea speciilor ierboase forestiere, a 

ciupercilor ( Norse , 1990 ) . 

DEGRADAREA 

Degradarea habitatelor presupune si fragmentarea sau simplificarea structurii 

habitatului, dar in mod specific se refera la inrautatirea starii de sanatate sau diminuarea 

integritatii ecologice a acelui habitat intact initial. Contaminarea cu substante chimice rezultate 

din aerul sau apa poluata constituie o cauza semnificativa a degradarii habitatelor. De 

exemplu, solurile sunt degradate prin eroziune si compactare , fenomene deseori intalnite ca 

urmare a practicilor agricole abuzive ( suprapasunat ). Raurile si vaile pot fi degradate ca 

urmare a imbogatirii cu nutrienti, a cresterii turbiditatii si in consecinta , a depunerilor . 

Apele subterane au o contributie particulara in cadrul mentinerii integritatii 

ecosistemelor si pot fi degradate de activitati ce duc la coborarea stratelor acvifere 

( compactarea unor versanti ). 

Invazia speciilor alohtone poate duce la o degradare severa a sistemelor naturale prin 

modificarea interactiunilor din cadrul sistemelor . 





_________________________________________________________________________ 

Nu in ultimul rand trebuie mentionat fenomenul de schimbare climatica , ce conduce la 

cresterea temperaturilor si a expunerii la radiatia UV-B cu potential de modificare a habitatelor 

la toate nivelurile sale . 

VULNERABILITATE LA IMPACT 

Impactul activitatilor cu potential degradativ asupra habitatelor depinde de 

vulnerabilitatea acestora, precum si de contributia relativa a impacturilor cumulative si 

interactive. Sensibilitatea habitatelor este determinata de rezistenta acestora la schimbari 

( capacitatea de a rezista degradarilor ) si vitalitate ( capacitatea de a retabili conditiile 

originale ). 

Habitatele rezistente sunt caracterizate de soluri stabile, fertile, cu miscari moderate ale 

apei si regimuri climatice moderate, lanturi trofice functionale si diverse , continand indivizi 

si/sau specii adaptati la stres. 

Habitatele ce opun cea mai mare rezistenta sunt cele situate din punct de vedere 

topografic la altitudini mici sau cele situate in proximitatea unor habitate din care lipsesc 

componentele de stres si presiunea antropica , ce contin specii cu mobilitate si capacitate de 

colonizare mare. 

Speciile sunt de obicei mult mai vulnerabile fata de impactul antropic atunci cand se ele 

se regasesc in efective populationale reduse, distributie geografica ingusta, cerinte spatiale 

extinse , specializare inalta ( stenobiontie), intoleranta fata de agenti disturbanti , dimensiuni 

crescute, rata reproductiva redusa , etc. 

Caracteristicile vulnerabilitatii habitatelor ( a agentului de stres fata de care acestea sunt 

vulnerabile ) sunt : 

- inconsecventa managementului ; 

- oligotrofie ( alterarea ciclurilor trofice prin extragerea de materie organica ) ; 

- sub-saturare ( invazia unor specii ) ; 

- izolarea; 

- scaderea suprafetelor ( cresterea efecturlui de margine ) ; 

- proximitatea fata de zone de locuire . 

Zona Planului Urbanistic Zonal reprezinta un ansamblu clasic de interactiune a factorilor 

enumerati. Variabilitatea habitatelor si ecosistemelor locale a fost fie redusa , fie amplificata 

prin implicarea unor forme diverse de folosinta a terenurilor. Deoarece aceste interactiuni s-au 

produs pe parcursul mai multor secole , luand forme dintre cele mai diverse este adesea 

imposibil sa se mai separe natura influentelor asupra biostratelor . 

Tipurile de impact sunt date funcție de parametrii față de care se face raportarea, şi 

anume: 

a) Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), mediu (1 – 5 ani) şi lung 

(mai mult de 5 ani); 

b) Aria de aplicare: impact singular al proiectului şi impact cumulativ al proiectului 

împreună cu alte proiecte şi planuri relevante din vecinătate; 

c) Efect exercitat: impact direct şi indirect. 





_________________________________________________________________________ 

Evaluarea impactului asupra mediului 

Toate efectele potențiale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate care 

este supusă evaluării impactului, sunt analizate pentru a se determina valoarea impactului 

final. 

Această valoare este dată de următoarea formulă de calcul: 

Impact = Consecință x Probabilitate 

Evaluarea consecințelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind 

clasificate conform următoarei matrice: 

Valoare Grad de afectare 

5 Dezastruos 

Descrierea consecințelor 

( Se vor lua în calcul tot timpul consecințele maxim previzibile) 

4 Foarte serios 

3 Serios 

2 Moderat 

1 Nesemnificativ 

Consecința riscului asupra sitului Natura 2000 ROSPA 

0031 

Dispariția a 81 – 100% din specii sau reducerea populațiilor 

locale cu acelaşi procent 









Categoriile de probabilitate sunt definite conform matricei de mai jos: 

Valoare Probabilitate Descriere 

5 Inevitabil Efectul va apare cu certitudine 

4 Foarte probabil Efectul va apare frecvent 

3 Probabil Efectul va apare cu frecvență redusă 

2 Improbabil Efectul va apare ocazional 

1 Foarte Improbabil Efectul va apare accidental 

Matricea de impact 

Matricea de impact, calculată în funcție de probabilitatea apariției pericolului şi a 

consecințelor maxim previzibile se prezintă astfel: 





_________________________________________________________________________ 

MATRICEA DE IMPACT 

PROBABILITATE 

INEVITABILĂ 5 5 10 15 20 25 

FOARTE PROBABILĂ 4 4 8 12 16 20 

PROBABILĂ 3 3 6 9 12 15 

IMPROBABILĂ 2 2 4 6 8 10 

FOARTE IMPROBABILĂ 1 1 2 3 4 5 

CONSECINȚE 

1 2 3 4 5 

NESEMNIFICATIVE 

MODERATE 

SERIOASE 

FOARTE 

SERIOSE 

Analiza nivelului impactului este făcută în funcție de consecințele şi probabilitatea 

fiecărui efect identificat ținând cont şi de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate în 

vederea evaluării finale. Produsul acestor două caracteristici este definit ca nivel al impactului 

final. 

Valoarea impactului este reprezentată după cum urmează: 

DEZASTRUOASE 

NIVEL IMPACT 

SEMNIFICATIV (de la 15 la 25) 

MODERAT (de la 5 la 12) 

NESEMNIFICATIV (de la 1 la 4) 

Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majoră a speciilor şi populațiilor 

locale, cu şanse minime de refacere a echilibrului inițial chiar şi pe termen lung, având deci un 

puternic caracter de ireversibilitate. 

Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativă a speciilor şi a populațiilor 

locale a acestora, a cărui caracter de ireversibilitate este scăzut, refacerea stării inițiale a 

mediului fiind posibilă însă de-a lungul unei perioade îndelungate. 

Impactul nesemnificativ presupune o alterare minimă a componentelor naturale, 

inclusiv a speciilor şi populațiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de 

reversibilitate, astfel încât refacerea stării inițiale are loc de la sine, pe o perioadă mică de 

timp, fără eforturi suplimentare. 





_________________________________________________________________________ 

Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentați de numărul de 

specii afectate pe de o parte şi de numărul de indivizi ai populațiilor locale afectați pe de altă 

parte, aceştia permițând cuantificarea consecințelor aşa cum au fost descrise mai sus. Alături 

de aceşti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajută la evaluarea 

finală a nivelului de impact asociat planurilor şi proiectelor din vecinatatea loc Isaccea. Astfel, 

în punctele critice de control identificate s-au efectuat studii ale distribuției şi densității speciilor 

de plante , păsări, mamifere , amfibieni , reptile si chiroptere a căror rezultate au fost 

mentionate în capitolul anterior şi care au fost utilizate pentru evaluarea activităților şi a 

efectelor acestora, atât singulare cât şi cumulate, asupra biodiversității. 

1. Impact direct si indirect ,singular pe termen scurt , mediu si lung 

Ca urmare a analizei activităților ce pot avea efecte negative asupra mediului, conform 

matricei de impact, s-au putut obține valorile impacturilor individuale, aşa cum au fost 

identificate mai sus, acestea fiind următoarele: 

Termen Scurt Termen Mediu Termen Lung 

Impact 

Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect 

Singular 4 4 3 3 3 3 

Se poate observa astfel, că pentru activitățile care sunt efectuate pe termen scurt, 

nivelul impactului direct este nesemnificativ, deoarece aceste activități, deşi au un uşor impact 

negativ, este exercitat doar pe termen scurt . 

Pe termen scurt, în cazul impactului indirect este rezultatul activităților de transport al 

materialelor de construcții, a utilajelor, deşeurilor şi a personalului în vederea susținerii 

etapelor de amenajare şi construcție . Nivelul rezultat este moderat deoarece aceste activități 

presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat . 

Pentru reducerea suprafetelor de teren afectate definitiv , la finalizarea perioadei de 

probe tehnologice pentru turbine , platformele de montaj vor fi acoperite cu un strat de pamant 

in grosime de 20 cm , recuperat de la amenajarea drumurilor de exploatare , fundatii, 

organizarii de santier ,platformelor si statiei de transformare , asigurandu-se astfel conditiile 

refacerii covorului vegetal existent initial . 

Impactul organizarii de santier va fi nesemnificativ asupra Siturilor Natura 2000 din zona 

de studiu , deoarece amplasamentul acesteia este pe teren arabil. 





_________________________________________________________________________ 

2. Impactul din faza de constructie, de operare si de dezafectare 

Pentru identificarea impactului produs de un parc eolian trebuie sa tinem cont de 

fazele de realizare a investitiei , dupa cum urmeaza : 

a) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE PROIECTARE : 

Primele masuri pentru identificarea si evaluarea impactului Planului Urbanistic Zonal 

asupra ariilor protejate se iau din faza de proiectare , prin alegerea amplasamentului turbinelor 

eoliene , traseului de drumuri si cabluri electrice, dimensionarea platformelor tehnologice si a 

organizarii de santier , astfel incat impactul generat sa fie minim. 

Pentru alegerea amplasamentului turbinelor s-au folosit urmatoarele criterii : 

o Sa nu afecteze habitatele prioritare si speciile de plante rare identificate in zona 

de interes ; 

o Terenul sa fie liber de constructii si la distanta de zonele locuite ; 

o Sa nu fie necesare demolari, relocari de drumuri , trasee de conducte de gaze, 

linii electrice ; 

o Drumurile de acces sa aiba un traseu cat mai scurt , catre drumurile de 

exploatare existente si sa nu necesite lucrari importante de terasamente 

( sapaturi , rambleieri ) ; 

o Traseul electric va fi pozitionat de-a lungul drumurilor de acces si a drumurilor de 

exploatare existente ( care se vor amenaja corespunzator ) ; 

o Platformele tehnologice sunt amplasate pe terenuri agricole . 

Alegerea tipului de turbina se face si din punct al protectiei mediului , respectiv : 

o Sa fie silentioase ; 

o Sa aiba in dotare echipamente de avertizare pentru protectia avifaunei . 

Impactul din faza de proiectare este indirect, pe termen lung si rezidual ( pana la 

dezafectarea lucrarilor ) , daca aspectele de mediu nu sunt tratate corespunzator . 

b) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE CONSTRUCTIE : 

Fazele tehnologice pentru realizarea unui parc eolian sunt in sinteza urmatoarele : 

Reabilitare drumuri de exploatare si amenajare drumuri de acces 

Amenajare organizare de santier ; 

Realizarea platforme tehnologice ; 

Sapaturi pentru pozarea cablurilor electrice ; 

Realizare fundatii 

Transportul componentelor turbinelor eoliene si montarea acestora 

Lucrari de ecologizare 

În faza de construcție, impactul va fi negativ asupra celor 6,3 ha de teren agricol pe 

care se va realiza proiectul. 





_________________________________________________________________________ 

Impactul planului asupra speciilor de nevertebrate se va manifesta in perioada de 

constructie-montaj a celor 23 turbine eoliene . Acest impact se va manifesta pe termen scurt , 

este revesibil si dupa finalizarea constructiei se preconizeaza ca prin reluarea activitatilor 

agricole pe amplasament speciile de nevertebrate identificate vor reveni . 

In aceasta faza , impactul este direct, pe termen scurt , limitat la durata executiei, 

nu este rezidual si nici cumulativ . 

c ) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE FUNCTIONARE : 

Turbinele eoliene nu genereaza poluanti chimici in mediu . Impactul este dat de : 

- ocuparea suprafetelor de teren cu drumurile de acces, turnurile si platformele 

tehnologice ; 

- poluarea fonica determinata de rotirea palelor antrenate de vant ; 

- posibilele coliziuni ale pasarilor in zbor , cu palele aflate in miscare . 

Lucrarile de mentenanta au un impact nesemnificativ , deoarece se efectueaza cu o 

frecventa de 1-2 interventii anual, care pot fi urmate de schimbarea unor piese/subansamble . 

Piesele inlocuite vor fi valorificate prin unitati de profil , autorizate . 

Functionarea turbinelor eoliene se realizeaza fara personal de supraveghere ( care ar 

putea genera deseuri ). 

În faza de operare, impactul va fi negativ asupra a 6,3 ha ( ocupate de 

turbine,platforme ) drumurile de exploatare si drumurile de acces catre turbine . 

Impactul generat in aceasta faza este direct,pe termen lung ( 20-25 de ani , cat este 

perioada de functionare ) , nu are efecte reziduale . Avand in vedere ca zona in care se va 

implementa parcul eolian are destinatie agricola , impactul generat in faza de functionare se va 

cumula cu impactul generat de infiintarea/intretinerea culturilor agricole . Activitatile fiind 

diferite ( producere energie electrica – agricultura ) , impactul cumulat asupra factorilor de 

mediu nu va fi semnificativ . 

a) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE DEZAFECTARE : 

In aceasta faza , impactul este determinat de masurile stabilite prin proiectul de 

dezafectare . 

Un proiect de dezafectare trebuie sa cuprinda macar urmatoarele lucrari : 

- dezmembrarea turbinei , indepartarea de pe amplasament si valorificarea prin societati 

specializate si autorizate ; 

- dezafectarea fundatiilor si eliminarea deseurilor rezultate ( betonul va fi concasat si 

utilizat in lucrari de amenajare drumuri , fierul va fi recuperat si valorificat prin unitati 

specializate ; 

- lucrari de terasamente pentru dezafectarea drumurilor de acces in situatia in care 

autoritatile competente o solicita ; 





_________________________________________________________________________ 

- lucrari de nivelare si refacere a covorului vegetal , cu speciile specifice habitatului din 

zona . 

Impactul preconizat in aceasta faza este direct, pe termen scurt , nu este rezidual 

si nici cumulativ . 

Dupa finalizarea lucrarilor de dezafectare impactul este pozitiv , refacerea habitatului 

este rapida , dupa un an biologic ( maxim doi ) . 

În faza de dezafectare, impactul va fi temporar asupra habitatelor prezente in zona 

amplasamentelor turbinelor care vor fi dezafectate . 

Amplasamentele vor fi supuse unui proces de renaturare avand in vedere capacitatea de 

regenerare foarte mare a vegetatiei si pentru care apreciem ca se poate reface in maxim 2 ani 

. 

3. Impactul rezidual 

Pentru specii de plante de interes comunitar i plante rare – NU se vor amplasa eoliene 

decat pe terenuri agricole . S-a luat în calcul înca de la analiza ini iala a PUZ-lui , astfel incat 

NU VA EXISTA UN IMPACT REZIDUAL . 

Pentru păsări: 

- Pentru răpitoare – impactul rezidual se preconizeaza a fi nesemnificativ , avand in 

vedere ca nu s-au amplasat eoliene în apropierea pădurilor, în zonele unde s-a constatat ca 

fiind folosite cel mai intens ca teritorii de hrănire de diferite specii de răpitoare; de asemenea 

nu s-au amplasat eoliene în zona unde s-a constat ca fiind traversată mai activ de răpitoare în 

timpul migra iei. 

- Pentru passeriforme s-au luat în calcul speciile de pe anexa I a DP care vor fi afectate 

direct i anume Callandrella brachydacthyla, Anthus campestris i Melanocorypha calandra – 

Pentru PUZ Isaccea habitatul acestora va fi fragmentat i redus cu 7.23 %. Zona de deranj 

maxim va ajunge până la 7. 62% din totalul suprafe ei PUZ-lui. 

4. Impactul cumulativ 

Analiza propunerii referitoare la numărul i amplasarea turbinelor s-a realizat 

astfel încât habitatele să î i îndeplinească func iile, asigurând în continuare capacitatea 

de suport necesară pentru popula ii de faună i floră identificate sau estimate în zona 

de studiu. 





_________________________________________________________________________ 

8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA 

SANATATII IN CONTEXT TRANSFRONTIERA 

Efectul benefic semnificativ ,in context transfrontiera , pe care-l va avea implementarea 

planului va fi acela ca vor fi diminuate resursele naturale –combustibilii fosili – utilizate pentru 

producerea energiei electrice si implicit se vor diminua gazele cu efect de sera emise in 

atmosfera .Activitatea de producere a energiei electrice din potential eolian nu se regaseste in 

Anexa nr.I din Legea nr.22/2001 : Lista cuprinzand activitatilor propuse a face obiectul 

evaluarii impactului asupra mediului in context transfrontiera , adoptata la Espoo la 25 

februarie 1991 . 





_________________________________________________________________________ 

9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE SI COMPENSA , CAT DE 

COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII 

PLANULUI SAU PROGRAMULUI 

9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului 

La realizarea lucrarilor de constructie se va tine cont de recomandarile studiului 

geotehnic . Lucrarile se vor executa strict in perimetrul destinat constructiilor , pentru 

diminuarea impactului fizic asupra solului/subsolului , determinat de efectuarea pernei de 

balast pe care se va realiza fundatia constructiilor . 

Pentru planul supus avizarii solul va fi afectat in perioada de constructie-montaj , prin 

lucrarile de reabilitare drumuri de exploatare existente , construire drumuri de acces noi , 

fundatii turbine eoliene . 

Urmarind stratificatia din amplasament si caracteristicile fizico-mecanice ale 

pamanturilor, pentru fundarea unei instalatii eoliene pe acest amplasament se analizeaza doua 

variante : 

A ) Fundarea indirecta a constructiei pe orizontul de loess prafos galben uscat, prin 

intermediul pilotilor forati , cu fisa de 15,00 m si diametru de 1,00 m ( STAS 2561/3 – “ 

Teren de fundare-Piloti , Principii de proiectare “ , SR-EN “ Lucrari geotehnice speciale – Piloti 

forati“ , GE-029/97 “ Ghid practic privind tehnologia de executie a pilotilor pentru fundatii “ si 

NP 045/2000 ) incastrati in radier general, peste care apoi se va arma si turna fundatia 

instalatiei eoliene . 

B) Fundarea directa prin intermediul pilotilor batuti ( piloti prefabricate cu latura de 0,30 m 

si fisa de cca 10,0 m) peste care se va asterne o perna generala din piatra sparta cilindrata cu 

grosimea hp=1,50 m si o zona de garda egala cu grosimea pernei ( in conditiile in care piatra 

Sparta se gaseste la distante mari, perna generala din piatra sparta poate fi inlocuita cu o 

perna generala din loess imbunatatit cu ciment, cu aceeasi grosime si aceeasi zona de garda). 

In etapa urmatoare , la faza de proiect , se va alege varianta optima , in functie de 

caracteristicile constructiei si de analiza tehnico-economica , cu respectarea recomandarilor 

din Studiul Geotehnic . 

La realizarea lucrarilor de constructie se va tine cont de recomandarile studiului 

geotehnic. Lucrarile se vor executa strict in perimetrul destinat constructiilor , pentru 

diminuarea impactului fizic asupra solului/subsolului , determinat de efectuarea pernei de 

balast pe care se va realiza fundatia constructiilor . 

Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada desfasurarii 

lucrarilor de constructie : 

- se vor amenaja spatii de depozitare a materialelor pulverulente ( nisip , praf de 

piatra), pentru a se impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate ; 

- se va achizitiona material absorbant , care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari 

accidentale cu produse petroliere ; 

- utilajele si mijloacele de transport vor fi inchiriate de la societati care sa aiba 

verificarile tehnice la zi ; 





_________________________________________________________________________ 

- pentru colectarea deseurilor menajere se vor achizitiona europubele . 

Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada functionarii parcului 

eolian : 

- conform studiului geotehnic se recomanda ca sa atenueze pe cat posibil 

infiltratiile de apa in pamant , pentru a se elimina interventii ulterioare asupra fundatiilor 

turbinelor eoliene ; 

- eliminarea oricaror tipuri de deseuri care ar putea afecta calitatea solului (teren 

arabil si/sau pasune ) ; 

- se va achizitiona material absorbant , care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari 

accidentale cu ulei de transformator , ulei de ungere . 

9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata si subterane 

Nu sunt necesare masuri deosebite pentru protectia acestui factor de mediu , deoarece, 

inca din faza de proiectare s-a evitat sa se amplaseze turbine eoliene in vecinatatea cursurilor 

de apa nepermanente 

9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului 

Masuri de diminuare a impactului asupraatmosferei pe perioada 

desfasurarii lucrarilor de constructie : 

- Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul 

materialelor de constructie . Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in 

functie de operatiile specifice , conditiile meteorologice dominante , modul de transport al 

materialelor. Pe perioada secetoasa se recomanda umectarea drumurilor de acces pentru 

limitarea antrenarii prafului in zonele invecinate .De asemenea se recomanda controlul starii 

tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la constructia parcului eolian, alimentarea acestora cu 

carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie . 

Masuri de diminuare a impactului asupra aerului pe perioada functionarii parcului 

eolian : 

- Un parc eolian nu produce emisii in atmosfera in perioada de functionare . 

- O sursa secundara de impurificare a atmosferei o constituie gazele de esapament de 

la autovehiculele care vor circula in zona ( pentru intretinere ) .Aceste gaze nu 

constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona , pentru ca acestea 

nu au o frecventa mare ( turbinele amplasate fiind de ultima generatie , noi ). 

Frecventa interventiilor specificata de producatori este de 2 ori/an. 





_________________________________________________________________________ 

9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii 

Măsurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare 

categorie de impact identificat asfel încât să asigure o reducere la minim până la eliminarea 

impactului vizat. 

Pentru activitățile de construcție şi amenajare trebuie elaborat un plan HSEQ (Health, 

Safety, Environment and Quality) care să conțină aspecte legate de planificarea şi etapizarea 

lucrărilor, mentenanța utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deşeurilor, toate aceste 

aspecte putând exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect. 

Titularul planului este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere 

si va face alocatiile bugetare necesare . 

9.4.1. Masuri de reducere a impactului asupra avifaunei : 

- Monitorizarea post-construc ie a activită ii de zbor a răpitoarelor în rela ie cu distan a 

fa ă de turbină, pentru a evalua aspectele descrise mai sus pentru fiecare specie de 

răpitoare identificată în zona de studiu. 

- Trebuie să se asigure că turbinele amplasate nu vor oferi condi ii propice pentru 

cuibăritul speciilor 

- Infrastructura/re eaua electrică se recomadă a fi subterană pentru a evita electrocutarea 

păsărilor 

- Evitarea iluminării turbinelor: Turbinele iluminate atrag speciile de păsări crescând riscul 

de coliziune 2 , de aceea se recomanda evitarea surselor de iluminat puternice, ce pot 

disturba migratia sau eratia de noapte a unor specii. 

- Utilizarea de surse luminoase de intensitate scazuta ,cu vapori de sodiu ( din a carei 




- Turnurile vor fi echipate cu sisteme de balizaj stroboscopic si ultrasonic cu actiune 







_________________________________________________________________________ 

9.4.2. Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de interes comunitar , altele 

decat pasarile 

Podarcis taurica - opârla de stepa 

În zona de studiu specia a fost observată mai ales în zonele cu paji ti naturale, în zonele cu 

tufări uri, la limitele lizierilor. Pentru a nu afecta zonele i habitatele care sus in popula ia 

acestei specii în zona de studiu încă de la începutul analizei variantei finale a PUZ-lui s-a luat 

în calcul aceste zone i s-a propus să nu se amplaseze eoliene în tipurile de habitate i zonele 

unde această specie a fost identificată. În general aceste zone corespund în mare parte cu 

zonele unde s-au identificate habitatele prioritare (62C0* i 40C0*). 

Lacerta viridis – gu ter 

În zona de studiu specia a fost observată cu preponderen ă în zonele de paji ti, cu calcare la 

suprafa ă. Prin implementarea PUZ-lui final nu se vor afecta habitatele principale ale acestei 

specii, care permit sus inerea ei pe termen lung. 

9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii 

populatiei 

Masuri de diminuare a impactului asupra sanatatii si asezarilor umane pe 

perioada desfasurarii lucrarilor de constructie : 

- organizarea de santier va fi imprejmuita si se va asigura paza , pentru a se elimina 

posibile accidentari ale persoanelor care vor vizita zona ; 

- vor fi restrictii cu privire la orele de lucru astfel incat , in mod special noaptea sa nu 

existe surse de zgomot ( datorat traficului , in mod special ); 

- traficul va fi supravegheat , in mod special la intersectia drumurilor de exploatare cu 

DJ 222 C ; 

Masuri de diminuare a impactului asupra sanatatii si asezarilor umane pe perioada 

functionarii parcului eolian : 

- se vor monta panouri avertizoare cu privire la pericolele existente in zona turbinelor 

eoliene ; 

- se vor utiliza echipamentele de protectie ; 





_________________________________________________________________________ 

9.6. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului 

cultural 

Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului 

cultural pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie : 

- inca de la faza de proiectare a variantelor prezentului PUZ s-au luat in consideratie 

toate aspectele necesare pentru ca impactul parcului eolian asupra peisajului sa fie minim prin 

diminuarea numarului de turbine ( de la 30 la 23 turbine) 

- pentru diminuarea impactului lucrarilor de constructie asupra patrimoniului cultural , 

acestea vor fi supravegheate de reprezentantul societati/institute autorizate . 

Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului cultural pe perioada 


- avand in vedere ca pe perioada de functionare a parcului eolian nu se vor desfasura activitati 

care sa genereze un impact asupra peisajului si patrimoniului cultural , nu sunt necesare 

stabilirea unor masuri de diminuare a impactului . 

9.7. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii 

Masuri de diminuare a impactului asupra zgomotului si vibratiilor pe 

perioada desfasurarii lucrarilor de constructie : 

- desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus PUZ va determina o limitare a 

zgomotelor produse de trafic in zona ; 

- vor fi utilizate numai utilajele si vehiculele cu inspectia tehnica la zi ; 

- se va respecta programul de lucru pe timpul zilei, cu exceptia zilelor in care se 

realizeaza fundatiile turbinelor eoliene – exista un regim special la turnarea 

betoanelor . 

Masuri de diminuare a impactului asupra zgomotului si vibratiilor pe perioada 


- vor fi montate turbine eoliene de ultima generatie tip Gamesa G90 si Vestas3 MW , 

noi, care sunt certificate ca respecta normele europene privind nivelul de zgomot . 





_________________________________________________________________________ 

9.8. Dezafectarea parcului -decomissioning 

Ciclul de viata al turbinelor eoliene este de 20-25 ani. La finalizarea acestei perioade se 

poate opta fie pentru dezafectarea parcului eolian , fie la inlocuirea turbinelor. 

a) dezafectarea parcului eolian cuprinde lucrari de : 

- dezasamblarea turbinelor , recuperarea materialelor refolosibile si valorificarea acestora 

prin unitati de profil ( deseuri din otel, cupru, aluminiu ,fibra de sticla , DEEE); 

- refacerea solului prin indepartarea fundatiilor , concasarea betonului si utilizare la 

amenajarea unor drumuri ; 

- desfiintarea traseelor de cabluri electrice, recuperarea acestora si valorificarea lor prin 

unitati de profil. 

b) inlocuirea turbinelor : 

b1. cu alte turbine de acelasi tip – in acest caz fundatia daca nu a fost afectata 

de eventualele infiltratii de apa , poate ramane si se modifica doar sistemul de prindere ; 

b2. cu un alt tip de turbine – in acest caz este nevoie de refacerea fundatiilor 

( cea veche fiind concasata si utilizata la reabilitarea drumurilor ). 

In cazul inlocuirii turbinelor traseul de cabluri nu trebuie desfiintat , deoarece 

ciclul de viata al acestora este de 40 ani . 





_________________________________________________________________________ 

10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR 

ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , 

INCLUSIV ORICE DIFICULTATI ( CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE 

KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE 


Directiva SEA ( Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/EC din 

27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri si Programe asupra mediului ) a fost 

transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de 

realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. La art.16 , alin (1) se mentioneaza 

ca: “ titularul planului/programului proiecteaza alternative posibile, luand in considerare 

obiectivele si aria geografica a planului sau programului (…) “ . 

“ Alternativa zero “ reprezinta punctul de plecare in evaluarea potentialelor efecte 

semnificative asupra mediului produse prin realizarea parcului eolian propus a se realiza prin 

prezentul Plan Urbanistic Zonal . 

“ Alternativa zero “ a fost prezentata in capitolul 3 , in care s-a mentionat evolutia 

posibila a mediului in lipsa implementarii PUZ . 

Pentru fiecare varianta de plan s-au avut in vedere mai multe criterii : 

Fezabilitatea din perspectiva mediului : reducerea impactului asupra factorilor de 

mediu;daca o alternative ar putea avea efecte adverse , se va evalua daca acestea pot fi 

evitate , reduse sau compensate . Daca o alternativa ar putea avea efecte pozitive , se va 

analiza daca acestea ar putea fi intarite . 

Criteriul financiar : costuri implicate/suportabilitate ; 

Relevanta :alternativele trebuie sa se aleaga astfel incat realizarea obiectivelor planului 

sa fie posibila ( sa nu contravina obiectivelor planului ) 

Criteriul social : efecte asupra sanatatii populatiei, locuri de munca , risc de accidente, 

acceptare de catre public ; 

Criteriul fezabilitatii : tehnice, practice , facilitate existenta, flexibilitate . 

In vederea selectarii celei mai bune alternative de plan din punct de vedere al 

impactului asupra factorilor /aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat au fost 

evaluate alternative referitoare la : 

o Amplasamentul turbinelor eoliene ; 

o 

Accesul pe amplasament ( amenajare drumuri de exploatare si drumuri interne); 

o Racordarea la SEN ( Sistemul Energetic National ) . 





_________________________________________________________________________ 

10.2. Prezentarea alternativelor 

A. Amplasament alternativ : 

VARIANTA 1 : amplasarea a 30 turbine eoliene pe o suprafata de 150 ha – 

dispunerea turbinelor nu respecta distantele fata de tumuli arheologici , drumuri nou 

create 15.600 ml , reabilitarea a 48700 ml drumuri de exploatare si au o dispunere 

foarte apropiata de Padurea Niculitel . Racordarea se propune prin liie electrica 

aeriana . 

VARIANTA 2 : amplasarea a 23 turbine eoliene , pe o suprafata de 87,13 ha – 

dispunerea turbinelor creaza un efect de palnie in calea de migratie . De asemenea 

linia electrica este LES si se propune reabilitarea a 59298 ml de drumuri de 

exploatare si realizarea a 10800 ml drumuri interne . 

VARIANTA FINALA ADOPTATA A FOST VARIANTA 2 DIN CAUZA NUMARULUI 

REDUS DE TURBINE , AL POZITIONARII ACESTORA , DRUMURI DE 

EXPLOATARE REABILITATE MAI MARI , IN DETRIMENTUL DRUMURILOR NOI 

DE ACCES . 

D. Solutii privind alimentarea cu apa : Nu este cazul . 

E. Solutii privind evacuarea apelor uzate :Nu este cazul . 

F. Solutii privind asigurarea agentului termic : Nu este cazul . 

CONCLUZIE : 

Evaluarea alternativelor a indicat viabila si de preferat varianta 

de realizare a unui parc eolian cu 23 turbine amplasate pe o 

suprafata de 87,13 ha , reabilitarea a 59298 ml de drumuri de 

exploatare si realizarea a 10.800 ml drumuri interne . 

Traseul cablurilor va fi subteran ( LES). 

Aceasta alternativa de plan a luat in consideratie TOATE 

aspectele de mediu ( distante fata de zone protejate, localitati , 

gradul de afectare a solului , zgomot , dispunerea turbinelor sa 

afecteze la minim culoarul secundar de migratie identificat in urma 

monitorizarii, impact vizual , arheologic , ocolirea traseului 

sistemului de irigatii existent ). 

Mentionam ca nici o alta varianta de plan nu ar asigura 

beneficii de mediu suplimentare comparativ cu varianta aleasa . 





_________________________________________________________________________ 

10.3. Dificultati in prelucrarea informatiilor cerute 

La intocmirea prezentului Raport de mediu au fost intampinate greutati in ceea ce 

priveste obtinerea datelor privind starea de sanatate a populatiei , datorita lipsei unor studii pe 

zone de interes din judetul Tulcea . De asemenea nu s-a studiat impactul parcurilor eoliene 

asupra starii de sanatate a populatiei , acest domeniu fiind la faza de pionerat inca . Datele 

mentionate in Raport au fost preluate din studiile facute de Academia Franceza de Securitate 

Sanitara , Protectia Mediului si Protectia Muncii . 

11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA 

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI 


Monitorizarea performantelor de mediu ale implementarii Planului Urbanistic Zonal este 

necesara pentru a identifica orice impact de mediu neprevazut , astfel incat sa se poata 

interveni cu actiuni de corectare . 

Planul de monitorizare a biodiversității este menit să furnizeze o bază pentru evaluarea 

pe timp îndelungat a statutului biodiversității în zonă şi eficacitatea implementării măsurilor 

pentru protejarea biodiversității. Întrebările de monitorizare includ evaluări atât ale condiției de 

bază a biodiversității din zonă, cât şi ale impacturilor acțiunilor manageriale, şi ale altor forme 

de utilizare a resurselor (agricultură, păşunat). Evaluând statutul resurselor biodiversității de-a 

lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea evaluează presiuni şi amenințări. 

Retrospectiva asupra statutului biodiversității din întrebările de monitorizare din cadrul planului 

prezent va determina dacă implementarea măsurilor de protecție şi conservare a fost eficient 

în menținerea populațiilor şi habitatelor cheie. 

Întrebările de monitorizare sunt evaluate cu o prioritate relativă, iar un set de potențiali 

indicatori au fost dezvoltați pentru fiecare întrebare de monitorizare. Au fost dezvoltate 

protocoale pentru fiecare indicator cheie, inclusiv evaluări detaliate ale timpului, personalului şi 

nevoilor de resurse pentru a implementa acestea pe un termen lung. Astfel protocoalele au 

fost dezvoltate pentru a se bizui pe un minimum de echipament şi resurse, şi pentru a lua 

cunoştință de constrângerile timpului personalului, şi finanțarea viitoare limitată pentru plata 

asistenței unui specialist din afară. Protocoalele au fost dezvoltate pentru a fi pragmatice şi 

adaptabile şi totuşi riguroase şi repetabile. Ele nu ar trebui să se bazeze pe niveluri înalte de 

specialism tehnic (ele ar putea să nu fie disponibile în cadrul scenariilor viitoare de personal). 

Pentru a maximiza generarea informațiilor anumite protocoale au fost destinate pentru a 

implica voluntari (numai cu abilități de identificare de bază) şi a aduna informații occidentale de 

la utilizatorii locali. Abordările necesare pentru analiza datelor au fost luate în considerare în 

cadrul protocoalelor, şi acest lucru are o retrospectivă în desemnarea abordărilor mostră din 

cadrul protocoalelor. 





_________________________________________________________________________ 

11.2. Monitorizare PUZ 

Pentru PUZ-ul analizat : “ CONSTRUIRE PARC EOLIAN , REABILITARE 

DRUMURI DE ACCES , RACORD ELECTRIC SI RACORD LA SEN, CONSTRUIRE STATIE 

DE TRANSFORMARE “ extravilan oras Isaccea, jud. TULCEA “ se recomanda ca 

monitorizarea sa se realizeze in perioadele favorabile/optime descrise in tabelul nr. 7. 

TABELUL nr. 7 : Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii 

flora 

Pasari 

cuibaritoare 

Pasari sedentare 

Pasari de pasaj 

Pasari care 

ierneaza 

Lilieci 

amfibieni 

reptile 

Mamifere(altele 

decat liliecii ) 

Nevertebrate 

terestre 

Ian. Feb. martie aprilie mai iunie iulie august Sept. Oct. Nov. Dec. 

Legenda : 

Perioada 

favorabila 

Perioada optima 

Avand in vedere conditiile meteo , care pot influenta biodiversitatea zonei 

studiate se propune un model de fisa de observatie a acestora , precum si a 

particularitatilor de pe amplasament ( tabelul 8). 





_________________________________________________________________________ 

Tabel 8: Fisa inregistrare conditii meteo si particularitati amplasament 

FIŞĂ ÎNREGISTRARE CONDIȚII METEO ŞI PARTICULARITĂȚI AMPLASAMENT 

Data: 

Ora: 

Temperatura 

Sub - 

10°C 

Între - 

10°C şi 

0°C 

Între 0°C şi 10°C 

Peste 

10°C 

Vânt / Direcție 

Inexistent Slab Moderat Puternic 

N N - E E S - E S S - V V 

Cer Senin Parțial Noros Înnorat 

Fenomene 

meteo 

Ploaie Lapoviță Ninsoare Ceață 

Sol Înghețat Moale (Nămol) Uscat 

Zăpadă pe sol 0% 25% 50% 75% 100% 

Lacuri / 

Canale 

Activități 

umane 

Păsări moarte: 

Lilieci morți: 

Înghețate Parțial înghețate Dezghețate 

Locația: 

Locația: 

Arat / Semănat Păşunat Vânătoare 

Alte observații: 





_________________________________________________________________________ 

Responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de monitorizare 

revine investitorului, care are obligația de a contracta servicii de specialitate, respectiv 

personal calificat pentru evaluarea calității elementelor de biodiversitate ce se impune a fi 

monitorizate . 

Numărul şi distribuția piețelor de probă, a transectelor, a calendarului exact de colectare 

a datelor va fi stabilit ulterior cu echipa care va fi contractă pentru implementarea sistemului de 

monitorizare, acestea vor fi incluse în primul raport care va fi înaintat Agenția de Protecție a 

Mediului Tulcea , de către investitor până la sfarsitul primului trimestru urmator fiecarui an de 

monitorizare . Primul raport se va inainta autoritatii competente care a emis avizul de mediu , 

respectiv APM Tulcea . 

Totodată în cazul în care în timpul colectării datelor din teren se constată afectarea 

semnificativă a biodiversității, specialistul constatator va întocmi un raport care va conține: 

descrierea situației speciei sau habitatului respectiv, cauza care a dus la degradarea acesteia 

şi măsurile ce se impun a fi luate imediat. 

În acest caz investitorul va înainta un raport forurilor competente, Agenției de Protecție 

a Mediului Tulcea, cu descrierea situației existente şi a măsurilor luate. 

În ceea ce priveşte planul de monitorizare al elementelor faunistice acesta va cuprinde 

metodele de lucru utilizate deja în cadrul programului de monitorizare a perimetrului parcului 

eolian, astfel încât să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şa corelarea 

acestora cu cele deja obținute până în prezent. Astfel se vor putea evidenția toate 

particularitățile zonei precum şi detaliile referitoare la populațiile de animale prezente în cadrul 

amplasamentului, funcție de grupul taxonomic de care aparțin precum şi de perioada în care 

acestea sunt prezente. În acest sens planul de monitorizare al amplasamentului parcului 

eolian, atât pe durata activităților de amplasare a turbinelor precum şi pe perioada de 

funcționare va fi structurat încât să poată îndeplini toate cerințele fiecărei grupări taxonomice 

în parte, aşa cum reiese din tabelul nr. 9 : 

Tabel nr. 9 : Plan monitorizare fauna 

GRUPARE 

TAXONOMICĂ 

Reptile 

Păsări cuibăritoare 

PLAN MONITORIZARE FAUNĂ 

SCOP 

1. Monitorizarea populațiilor de reptile 

prezente în cadrul amplasamentului; 

2. Minimizarea impactului pe durata 

activităților de amplasare a turbinelor 

prin organizarea durabilă a planului 

de construcție şi stabilirea de măsuri 

clare în cadrul acestuia; 

3. Identificarea habitatelor preferate şi 

conservarea acestora; 

1. Continuarea monitorizării răspândirii 

speciilor cuibăritoare în cadrul 

amplasamentului parcului eolian; 

OBSERVAȚII 

Datorită unei slabe 

reprezentativități a 

speciilor de reptile în 

cadrul amplasamentului, 

situația acestora nu va fi 

afectată de turbine, ținând 

cont şi de faptul că nu 

există nici o posibilitate de 

interferență între acestera. 

Datorită amplasării 

parcului eolian, situația 

speciilor de păsări 





_________________________________________________________________________ 

Păsări de pasaj 

Păsări oaspeți de 

iarnă 

Mamifere 

2. Monitorizarea etologiei speciilor de 

păsări cuibăritoare atât pe perioada 

amplasării turbinelor cât şi pe 

perioada de funcționare; 

3. Planificarea etapelor de construcție a 

parcului eolian astfel încât să nu 

interfere cu perioada efectivă a 

cuibăritului acestor specii; 

4. Stabilirea unor condiții favorabile 

cuibăritului acestor specii prin 

asigurarea unor habitate potrivite şi 

minimizarea activităților antropice din 

zonă (păşunat, agricultură de tip 

intensiv, vânătoare etc.) . 

1. Monitorizarea dinamicii migrației în 

perimetrul parcului eolian cât şi 

zonele adiacente; 

2. Monitorizarea comportamentului 

speciilor de pasaj pe durata 

amplasării turbinelor precum şi pe 

durata funcționării lor, în vederea 

asigurării unor condiții optime de 

pasaj. 

1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere 

ale populațiilor de gâşte în sectorul 

lor de iernare; 

2. Asigurarea unor condiții optime 

pentru hrănirea şi odihna populațiilor 

de gâşte. 

1. Monitorizarea speciilor de mamifere 

rezidente precum şi a celor care pot 

tranzita amplasamentul parcului în 

căutarea hranei; 

2. Monitorizarea dinamicii migrației 

speciilor de chiroptere în cadrul 

amplasamentului; 

3. Asigurarea unor zone propice pentru 

hrănirea şi cuibăritul speciilor de 

mamifere prezente în cadrul 

perimetrului parcului eolian. 

cuibăritoare se poate 

îmbunătăți prin 

implementarea unui 

program special de 

protecție al acestora în 

perimetrul parcului eolian. 

Dinamica speciilor de 

pasaj nu va fi afectată 

datorită implementării 

tuturor măsurilor ce vor fi 

luate în calcul, precum 

particularitățile de 

dispunere a turbinelor, 

asigurarea unui iluminat 

corespunzător etc. 

Deoarece populațiile de 

gâşte nu au fost 

identificate în interiorul 

perimetrului parcului 

eolian, ci doar în zone 

adiacente din 

aproprierea lacului 

Razim, poate fi 

încurajată asigurarea 

unor condiții optime 

pentru odihna şi hrănirea 

lor în acele zone 

Datorită amplasării 

parcului eolian, situația 

speciilor de mamifere 

poate fi controlată relativ 

uşor prin stabilirea unor 

măsuri de protecție 

împotriva activităților de 

vânătoare sau braconaj, 

precum şi prin 

asigurarea unor zone 

propice hrănirii şi 

cuibăririi lor. 

Programul de monitorizare al faunei de pe amplasamentul parcului eolian va fi 

coordonat şi implementat de către aceeaşi echipă de specialişti care a efectuat studiul 

faunistic până la această fază, în vederea asigurării preciziei şi continuității în colectarea şi 

interpretarea datelor. Datele ce vor fi colectate în cadrul programului de monitorizare sunt fie 

cantitative, legate de numărul de păsări care cuibăresc în permimetrul parcului eolian sau 





_________________________________________________________________________ 

numărul de păsări care tranzitează parcul precum şi calitative cum ar fi numărul de specii 

prezente pe amplasament, modul de distribuție al populațiilor locale, dinamica migrației, studii 

ale etologice (ale comportamentului speciilor de păsări), toate aceste date colectate putând 

evidenția situația exactă a speciilor de păsări din cadrul amplasamentului parcului eolian. 

Interpretarea acestor date va fi realizată ținând cont şi de datele obținute înaintea amplasării 

turbinelor eoliene astfel încât să se poată contura evoluția tabloului avifaunistic de la starea 

inițială la momentul funcționării parcului eolian. În urma prelucrării datelor, pentru indicatorii 

care vor prezenta o modificare negativă de peste 15% față de starea inițială identificată (de ex. 

răstrângerea arealului de cuibărit, scăderea efectivului de păsări, scăderea numărului de specii 

etc. ) se vor stabili măsuri compensatorii de diminuare a impactului astfel încât să nu aibă loc o 

schimbare a tabloului faunistic. 

În cadrul programului de monitorizare, datele ce se vor colecta vor ține cont de diferitele 

grupuri taxonomice astfel încât să se poată elabora rapoarte de monitorizare independente 

pentru fiecare din aceste grupuri, aşa cum sunt prezentate şi în tabelul de mai sus, astfel 

fiecare raport în parte fiind prezentat în momentul în care este finalizat, nefiind legat de 

celelalte rapoarte ale altor grupuri taxonomice. 





_________________________________________________________________________ 

12.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL 

DE MEDIU 

Conform HG nr. 1076/2004 privind evaluarea de mediu a unor planuri/programe pentru 

Planul Urbanistic Zonal : “ CONSTRUIRE PARC EOLIAN , REABILITARE DRUMURI DE 

ACCES , RACORD ELECTRIC SI RACORDARE LA SEN, CONSTRUIRE STATIE DE 

TRANSFORMARE “ intravilan oras Isaccea, judet TULCEA “ a fost intocmit prezentul Raport 

de mediu . Pentru realizarea acestuia , conform cerintelor HG nr. 1076/2004 – Anexa nr.2 au 

fost organizate Grupuri de Lucru pentru identificarea problemelor de mediu . 

Observatiile /recomandarile/problemele ridicate de catre participanti au fost consemnate 

in Procesele verbale intocmite de reprezentantii APM Tulcea si pot fi consultate la sediul APM 

Tulcea, la titular si expertul de mediu . 

Planul Urbanistic Zonal “ Construire parc eolian, reabilitare drumuri de acces, racord 

electric si racordare la SEN , construire statie de transformare , oras Isaccea , judet Tulcea” 

are ca scop analizarea conditiilor in care se poate construi un parc eolian pe un teren in 

suprafata totala de 871.300 mp, constituit din parcele separate, proprietate privata , conform 

actelor de proprietate , pentru care s-a eliberat Certificatul de urbanism nr. 

14/2069/17.03.2010. 

Parcul va include 23 turbine eoliene , amplasate pe mai multe parcele cu functiunea de 

teren arabil . 

In perimetrul studiat , pe proprietatile benefiaciarului se vor face propuneri pentru 

eoliene, tinand cont de retelele existente in zona si anume : 

-retea de antene de irigatii si canale majore pentru irigatii ; 

-retele de electricitate de 20 kV , 110 kV ,400kV, 700 kV, unele fiind dezafectate ; 

-statii de pompare pentru irigatii, dezafectate ; 

- retea de gaze. 

Zona de amplasament se situeaza astfel: 

la nord : teren arabil ,DJ22A, intravilan oras Isaccea ( aproximativ 800 m ); 

la sud : teren arabil , padurea Niculitel 

la est : teren arabil 

la vest : izlaz impadurit , cariera SC Ben Ari Negev IND SRL . 

Amplasamentul parcului eolian nu se suprapune cu arii protejate , dar se afla in 

vecinatatea ROSCI0065 Delta Dunarii ( 2,3 km ) , ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogean ( 300 

m ) , ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe ( 600 m ) si ROSPA0073 Macin- 

Niculitel ( 300 m ) . 

În urma cercetărilor arheologice de teren desfăşurate în zona vizată de investiția S.C. 

Enel Green Power Romania S.R.L. au fost identificați, inventariați şi georeferențiați un număr 

de 28 tumuli i 16 situri arheologice, identificate prin existen a unor urme de activitate 

antropică i materiale arheologice la suprafa a solului. 

Pentru diminuarea zgomotului provocat de rotirea palelor turbinelor , producatorii au luat 

masuri de atenuare , astfel incat limita maxima superioara garantata la distanta de 40 m este 

de 50-60 dB(A). La distante mai mari de 300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu 

zgomotul produs de vant. Avand in vedere distanta dintre PUZ-ul supus aprobarii si limita 





_________________________________________________________________________ 

intravilanului ( 357 m – intravilan oras Isaccea ) se preconizeaza ca nivelul zgomotului se va 

incadra in limitele impuse prin STAS. 

Amplasarea planului in vecinatatea ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean si 

ROSCI065 Delta Dunării nu va afecta habitatele si speciile de interes comunitar pentru care a 

fost declarat , in nici o faza a realizarii acestuia , datorita faptului ca lucrarile de constructiemontaj 

a parcului eolian se va implementa pe terenuri agricole , proprietate particulara . 

Referitor la situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie, 

acesta este reprezentativ pentru prezența unui număr considerabil de specii de păsări special 

adaptate şi strâns legate de ecosistemele acvatice. Habitatele acvatice prezente pe întreaga 

suprafață a Deltei Dunării asigură condiții optime pentru cuibăritul speciilor de păsări adaptate 

la astfel de condiții, motiv pentru care această zonă a fost declarat sit SPA. Datorită faptului că 

în cadrul amplasamentului precum şi în zonele adiacente acestuia nu sunt prezente aceste 

habitate tipice din cadrul Deltei Dunării, amplasamentul este constituit în exclusivitate de 

terenuri agricole sau alte habitate aride nu este posibilă prezența speciilor de păsări 

caracteristice pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie. 

Facem precizarea ca pe amplasament exista numeroase retele electrice aeriene ( de 20 

kV, 110 kV, 400 kV si 700 kV ) , care traverseaza perimetrul viitorului parc eolian si care au 

determinat ca pasarile prezente in zona sa aiba un comportament de adaptare la limitarile si 

restrictiile impuse de acestea .Numaru mare de retele electrice nu a influentat determinant 

prezenta si comportamentul speciilor identificate , unele dintre ele folosesc stalpii si conductorii 

LEA pentru repaus grauri ( Sturnus vulgaris – fig.37 ), ci observarea pradei . Prezenta 

retelelor este anterioara declararii siturilor ROSPA0073 Macin-Niculitel si ROSPA 0031 Delta 

Dunarii si Complexul Razim-Sinoe . 

Pentru ca planul propus spre avizare sa aiba un impact minim asupra avifaunei 

( datorita amplasarii acestuia in vecinatatea SPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim- 

Sinoe si ROSPA0073 Macin-Niculitel ) s-a ales o dispunere a turbinelor astfel incat sa nu 

fie creat un baraj in calea de migratie si nici un efect de palnie , care sa atraga pasarile in 

parcul eolian. 

Singurele cazuri când unele specii care cuibăresc în perimetrul deltei pot fi observate în 

vecinătatea amplasamentului parcului eolian este atunci când acestea se află în migrație sau 

când se deplasează de la locurile de cuibărit la diferite locuri de hrănire (cum este cazul 

pelicanilor) sau de la un loc de hrănire la altul (cum este cazul speciilor din Fam. Ardeidae sau 

Anatidae), aceste deplasări fiind diurne şi efectuându-se la altitudini considerabile motiv pentru 

care impactul parcului eolian asupra lor este practic inexistent. 

Pentru a micsora cat mai mult gradul de afectare al solului s-a optat pentru varianta in 

care se reamenajeaza o suprafata mai mare de De , in detrimentul construirii drumurilor 

interne de acces. 

Se vor lua masuri de verificare permanenta a turbinelor in perioada in care acestea nu 

functioneaza , pentru ca acestea sa nu ofere condi ii propice pentru cuibăritul speciilor . 

Infrastructura/re eaua electrică din parcul eolian s-a optat a fi subterană pentru pentru 

diminuarea impactului asupra avifaunei. 





_________________________________________________________________________ 

Evitarea iluminării turbinelor: Turbinele iluminate atrag speciile de păsări crescând riscul 

de coliziune 3 , de aceea se recomanda evitarea surselor de iluminat puternice, ce pot disturba 

migratia sau eratia de noapte a unor specii. 

Utilizarea de surse luminoase de intensitate scazuta ,cu vapori de sodiu ( din a carei 




Turnurile vor fi echipate cu sisteme de balizaj stroboscopic si ultrasonic cu actiune 


Implementarea prezentului plan va contribui la realizarea angajamentelor pe care 

Romania si le-a asumat prin Tratatul de aderare la UE , in privinta producerii energiei din surse 

regenerabile . Astfel se va realiza obiectivul general de mediu al politicii energetice din UE , 

respectiv diminuarea emisiilor de CO2 si a altor gaze cu efect de sera, prin cresterea eficientei 

energetice si utilizarea surselor de energie regenerabila. Implementarea masurilor de realizare 

a obiectivului general de mediu va avea si alte efecte pozitive , in special prin reducerea 

emisiilor de SO2, Nox, praf. Avantajul principal al utilizarii energiei eoliene este faptul ca pe 

perioada functionarii turbinelor emisia de substante poluante si gaze cu efect de sera in 

atmosfera este zero. 






_________________________________________________________________________ 

CONCLUZII : 

Utilizarea energiei eoliene a luat o foarte mare amploare în Uniunea 

Europeană. Pentru România, ca țară membră a U.E. ar trebui ca această problemă 

să fie abordată mai serios şi chiar insistent. Dacă înainte de 1989, utilizarea 

energiilor neconvenționale (aşa cum erau denumite atunci) constituia o problemă 

națională, în ultimii 19 ani, aceasta a fost neglijată. Cercetătorii care s-au ocupat de 

această temă au accentuat mai mult problematica utilizării directe sau a posibilităților 

de stocare a energiei electrice pentru utilizarea ei în perioadele de calm. Studiile 

efectuate până în 1989 au pus în evidență câteva tipuri de rotori care pot fi folosiți în 

funcție de regimul vânturilor, mai ales cei cu ax orizontal, multipal (mai mult de 3 

palete) sau cu ax vertical. 

Încadrarea României în target-ele stabilite pentru U.E. necesita eforturi 

susținute şi, mai ales, voință politică şi capacitate administrativă. După cum se ştie, 

capacitatea administrativă este domeniul cel mai des criticat de U.E. 

• Construirea parcului eolian va contribui la realizarea angajamentelor pe care 

Romania si le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana cu privire la 

procentul de energie obtinut din surse regenerabile. 

• Conform unui studiu PHARE , potentialul eolian al Romaniei este de cca 14.000 MW 

putere instalata , respectiv 23.000 GWh, productie de energie electrica pe 

an(potential total). 

• Considerand doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de cca 2500 MW putere 

instalata , productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de 6000 GWh ,ceea 

ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a Romaniei. De subliniat 

sunt urmatoarele aspecte: 

– 6000 GWh se pot obtine prin arderea a 6,5 milioane tone carbune, 1,5 miliarde 

mc gaz metan sau 1,2 milioane pacura , care ar elimina in atmosfera peste 7 

milioane tone de bioxid de carbon .Prin producerea aceleiasi cantitati de energie in 

centralele eoliene emisiile de bioxid de carbon ar fi ZERO. 

– 6000 GWh =1,2 milioane tone pacura =300 milioane dolari 

– 6000 GWh=7.500 locuri de munca permanente si inca pe atat locuri de munca 

temporare 

Energia eoliana este neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 . 

Energia eoliana poate avea un impact redus la nivel national , dar foarte important 

pentru comunitatile locale , care se pot autosustine cu energia produsa pe plan local. 

Explorarea surselor locale de energie eoliana si constructia de infrastructura pentru 

utilizarea acestor resurse poate recurge la forta de munca locala si astfel va avea un 

impact pozitiv asupra economiei localitatilor. 

Din punct de vedere biogeografic zona studiată este încadrată în Regiunea 

Stepică, iar din punct de vedere floristic face parte din Provincia Danubiano-pontică 

ceea ce înseamnă că flora este reprezentată de specii ierboase de climat uscat 





_________________________________________________________________________ 

caracteristice stepei ponto-sarmatice şi specii caracteristice silvostepei. 

Amplasamentul studiat prin PUZ nu face parte din reteaua Natura 2000 . 

Elaboratorul Raportului de Mediu propune emiterea de catre Agentia 

pentru Protectia Mediului Tulcea a Avizului de Mediu . 





_________________________________________________________________________ 

BIBLIOGRAFIE : 

• Bavaru, A., Godeanu, S., Butnaru Gallia, Bogdan, A. 2007. Biodiversitatea si ocrotirea 

naturii. Edit. Academiei Romane, Bucuresti, p. 422-426. 

• Baboianu, G., Munteanu, I., Voloshkevych, O., Zhmud M., Fedorenko, V., Nebunu, A., 

Munteanu, A. 2004. Obiectivele de management pentru conservarea diversitatii 

biologice si dezvoltare durabila. Cooperare transfrontiera in ariile naturale protejate din 

Delta Dunarii si Prutul de jos. Program TACIS, Edit. Dobrogea, Constanta, p. 25-27. 

• Bleahu, M. 2004. Arca lui Noe in secolul XXI. Ariile protejate si protectia naturii. Edit. 

National, Bucuresti, p. 355-374. 

• Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica, 

Bucuresti, p. 36-37. 

• Munteanu, D. 2006. The Danube Delta Avifauna, in Tudorancea, C., Tudorancea, M., 

M. 2006. Danube Delta, Genesis and Biodiversity, Backhuys Publishers, Leiden, The 

Netherlands, p. 367-398. 

• Vadineanu, A. 2000. Dezvoltarea durabila. Teorie si practica. Vol. I, Edit. Universitatii 

din Bucuresti, Bucuresti, p. 7. 

• ***. 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Elaborat de Grupul de 

Lucru constituit in baza H.G. 305/15.04.1999. 

• Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania –Editie revizuita, Targu Mures , 2008 

• Mihai Petrescu –Dobrogea si Delta Dunarii –conservarea florei si habitatelor , 

Tulcea, 2007 

• Victor Ciochia – Pasarile Dunarii de la izvoare pana la varsare , Ed. Pelecanus, 

Brasov , 2001 

• Raportul de Stare a Mediului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii – 2007 

• MasterPlanul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii 

• Agence francaise de securite sanitaire de l’environnement et du travail -2006 

• Guide de l’etude d’impact sur l’environnement des parcs eoliens 





_________________________________________________________________________ 

• European Commision “ Wind Energy –the facts . Vol.4 : The Environment”,1999 

• Centrul de informare al Comisiei Europene –Energia eoliana , perspective, provocari, 

politici europene 

• Ghid generic privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe , Ministerul 

Mediului si Dezvoltarii Durabile , noiembrie 2007 

• Ghid SEA pentru planuri si programe in domeniul energetic -Ministerul Mediului si 

Dezvoltarii Durabile , noiembrie 2007 

• Raportul privind starea mediului in judetul Tulcea , Agentia pentru Protectia Mediului 

Tulcea , 2007 

• Strategia Energetica a Romaniei 2007-2020 , septembrie 2007 

• Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila a Romaniei –Orizonturi 2013-2020- 

2030, Bucuresti , 2008 

• Educatie pentru mediu in contextul schimbarilor climatice-Manual pentru aplicatii , 

ianuarie 2008 

• Managementul deseurilor generate de activitatea CN Transelectrica SA si solutii de 

reducere a impactului acestora asupra mediului, ing. Mariana ILIE , Buletinul AGIR 

nr.1/2007 – ianuarie-martie 

• Revista winddirections – septembrie/octombrie 2007 

• Rapport sur la securite des installations eoliennes –Juillet 2004 

• Avis du CSIF-CEM sur les effets des radiofrequences sur LA BARRIERE HEMATO- 

ENCEFPHALIQUE 

• CHAMPS ELECTROMAGNETIQUE ET SANTE – note DE SYNTHESE NR.05/2001 FR. 

PARLEMENT 

• EUROPEEN-Direction generale de la recherche –DirectionA, STOAEvaluation des 

chois scientifique et technologique 

• Auswirkungen regenerativer Energiegewinnung auf die biologische Vielfalt am 

Beispiel der Vögel , dr. Hermann Hotker , Kai-Michael Thomsen, Heike Koster –Institut 

im NABU , dezember , 2004 





_________________________________________________________________________ 

SITE-uri : 

o 

o 

o 

o 

o 

o 

o 

o 

o 

o 

o 

www.mileucentraal.nl. 

www.windpower.org 

www.bluelineenergy.ro 

www.anpm.ro 

www.mmdd.ro 

www.ddbra.ro 

www.energreen.ro 

www.vestas.com 

www.siemens.com 

www.clliperWind.com 

http://www.penelope-save.org 





_________________________________________________________________________ 

ANEXE 





_________________________________________________________________________ 





_________________________________________________________________________ 





_________________________________________________________________________

Raport de mediu Isaccea - Enel

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?