DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÃN INFEC IILE PRODUSE ... - UMF

GHIDUL DE STUDIU 2009-2010 

Catedra Microbiologie 

Medicin General An III - lucr ri practice 

Titlul cursului: Microbiologie clinic 

Programul desf ur rii activit ii lucr rilor practice: 

Ore/s pr mân : lucr ri practice: 2 

Ore/semestru: lucr ri practice: 14 

Cadre didactice: 

Prof. Dr. Monica JUNIE 

Asistent universitar Dr.Mihaela Ionescu 

Asistent universitar Dr.Cecilia Bobo 

Asistent universitar Dr.Mirela Petrascu 

Asistent universitar Dr.Laura Simon 

Preparator universitar Dr. Oana Serban 

Cuprins: 

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÎN INFEC IILE PRODUSE DE 

BACTERII 

Diagnostic de laborator în infec iile produse de reprezentan ii genului 

Corynebacterium 

Diagnosticul de laborator în infec iile streptococice. 

Diagnosticul de laborator în infec iile produse de reprezentan i ai genului 

Enterococcus. 

Diagnostic de laborator în infec iile produse de reprezentan ii genului Bordetella. 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului 

Mycoplasma. 


Chlamydia. 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului Legionella. 

Diagnosticul de laborator în infec iile stafilococice.

Diagnosticul de laborator în tuberculozã 


Haemophilus. 

Diagnosticul de laborator în infec iile produse de reprezentan ii genului Neisseria 

Diagnostic de laborator în infec iile produse de reprezentan ii genului Clostridium. 

Diagnostic de laborator în infec iile produse de reprezentan ii genului Bacillus. 

Diagnostic de laborator în infec iile produse de enterobacterii. 

Enterobacterii cu patogenitate certã 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului Shigella 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului Salmonella 


Enterobacteriaceae 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de Escherichia coli 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de Klebsiella pneumoniae 

Alti bacili Gram negativ 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse deGenul Peudomonas 

Genul Vibrio Diagnosticul de laborator 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului Brucella 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului Treponema 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului Leptospira 

Genul Rickettsia 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de paraziti 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de protozoare 

Entamoeba hystolitica 

Giardia duodenalis 

Cryptosporidium 

2

Microsporidium 

Toxoplasma Gondii 

Plasmodium 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de helminti 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de nemathelminti 

Ascaris lumbricoides 

Enterobius vermicularis 

Trichuris trichura 

Strongyloides stercoralis 

Trichinella spiralis 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de plathelminti 

Trematode 

Fasciola hepatica 

Cestode 

Tenia solium 

Tenia saginata 

Cisticercoza 

Diphyliobotrium latum 

Hymenolepis nana 

Echinococcus granulosus 

Echinococcus multilocularis 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de fungi 

Cryptococcus 

Aspergillus 

Candida albicans 

3

Dermatofi i 

Resurse bibliografice 

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÎN INFEC IILE 

BACTERIENE 

INFEC II RESPIRATORII 

ANGINE BACTERIENE 

Diagnostic de laborator în difterie 

infec iile produse de reprezentan ii genului Corynebacterium 

Esen ial 

Caractere generale ale genului 

Important 

Reprezentan ii genului: 

- patogeni (Corynebacterium diphetriae) 

- nepatogeni (pseudodifterici sau difteromorfi) - C. hoffmani, C. xerosis 

- alte specii de importan medical (C.ulcerans, C.haemolyticum, C.pseudotuberculosis, C. 

jeikeium) 

Util 

Diagnosticul de laborator 

I. Diagnosticul direct, bacteriologic 

Recoltarea produselor patologice 

De la bolnavi se recolteaz exudat faringian cu 3 tampoane faringiene, iar dac este 

posibil se deta az o por iune din falsa membran pentru depistarea purt orilor, se recolteaz un 

tampon faringian i un tampon nasal 

Examenul microscopic direct din produsul patologic 

Din primul tampon recoltat de la bolnav se fac 2 frotiuri: 

a) un frotiu în colora ia Gram: bacilii difterici sunt nesporula i, necapsula i, sunt bacili Gram 

pozitiv la limit , sunt drep i sau u or încurba i, cu una sau ambele extremit i umflate datorit 

corpusculilor metacromatici (din volutin ) Babe -Ernst, care le confer aspectul de halter ; 

bacilii difterici sunt a eza i în gr mezi, sub form de litere chineze ti, mai rar în palisade (paralel 

i perpendicular) spre deosebire de pseudodifterici care sunt a eza i în frotiu mai ales în palisade 

(mai scur i i mai gro i); 

b) frotiu în colora ia Neisser pentru eviden ierea corpusculilor metacromatici . 

Izolarea 

- al doilea tampon faringian de la bolnav sau tamponul de la purt tori se introduce mediul de 

îmbog ire OCST i se incubeaz la 37 o C timp de 18-24 ore i apoi se fac pasaje pe un 

mediu selectiv Tinsdale 

- al treilea tampon de la bolnav este îns mân at pe urm toarele medii: 

mediul Löffler care permite o dezvoltare rapid a bacilului difteric sub form de colonii R. 

mediul Tinsdale - permite diferen ierea de pseudodifterici 

4

Identificarea se face dup izolarea bacililor difterici în cultur pur , urm rind: 

- Propriet ile morfotinctoriale : colora ia Gram i colora ia Neisser pentru eviden ierea 

corpusculilor metacromatici Babe Ernst 

- Caractere de cultur 

- Caractere biochimice 

- Teste de patogenitate ''in vivo'' pe cobai (boala experimental ) i ''in vitro'' prin metoda 

dublei difuzii în gel pe mediu Elek i metoda de floculare Ramon 

Lizotipia 

- Pentru epidemiologie este posibil lizotipia tulpinilor de C. diphteriae cu ajutorul unui set de 

19 bacteriofagi 

Antibiograma 

- Bacilii difterici sunt sensibili la eritromicin , penicilin G, gentamicin , dar i la 

clindamicin , cefalosporine; sunt rezisten i la polimixine 

II. Diagnosticul indirect 

- se utilizeaz în scopuri epidemiologice pentru testarea imunit ii antidifterice în colectivit i 

i pentru controlul eficien ei vaccin rilor 

1. Metode serologice - hemaglutinarea pasiv 

2. Diagnosticul biologic - IDR de neutralizare toxin -antitoxin (reac ia Shick) 

Activit i practice 

-Colora ia Gram, Neisser examinarea i interpretarea unui preparat microscopic 

-Observarea i descrierea coloniilor de Corynebacterium spp. pe medii de cultur 

adecvate 

Întreb ri de control: 

Corynebacterium diphteriae: 

a) este un bacil Gram-negativ 

b) întotdeauna elibereaz o toxin 

c) este un bacil Gram-pozitiv 

d) se poate izola pe mediul Sabouraud 

e) se dezvolt sub form de colonii de tip R 

Diagnosticul de laborator al anginei streptococice, scarlatinei i a pneumoniei 

franca lobara 

Diagnosticul de laborator în infec iile streptococice: 

Esen ial 

Genul Streptococcus. Caractere generale ale genului 

Habitat 

Important 

Clasificare 

1. Dup tipul de hemoliz (pe mediul geloz -sânge): 

- Streptococi -hemolitici : S.mutans, S.mitis, (streptococi viridans), S.pneumoniae 

- Streptococi -hemolitici : streptococii de grup A (S.pyogenes), B, C, F, G 

5

- Streptococi nehemolitici : S.lactis 

2. Dup criteriul antigenic (Lancefield) în func ie de polizaharidul C din peretele celular 

(16 grupe antigenice): 

- S.pyogenes (grup A) clasificat în tipuri antigenice (proteina M i T) 

- S.agalactiae (grup B) 

- S.disgalactiae (grup C) 

Util 





- needificator în angina streptococic 

- S.pneumoniae - diplococi Gram-pozitivi cu aspect de flac r de lumânare capsula i 

Izolarea 

- mediu geloz sânge 

- geloz ocolatie (S.pneumoniae) 

Identificarea se face dup izolarea streptococilor în cultur pur , urm rind: 

- Propriet ile morfotinctoriale 

- Caractere de cultur (descrierea hemolizei) 


- Caractere antigenice 

- Propriet i de patogenitate (testul de umflare a capsulei Neufeld pneumococi) 


a) Diagnosticul serologic 

- Detectarea anticorpilor anti-streptolizin O (ASLO) infec ie streptococic recent 

b) Diagnosticul biologic 

- Testul Dick scarlatin 


-Colora ia Gram examinarea i interpretarea unui preparat microscopic 

-Recoltarea unei secre ii faringiene 

-Îns mân area produselor patologice (secre ie faringian ), observarea 

coloniilor de Streptococcus spp. pe medii de cultur adecvate 

-Reac ia de latex aglutinare 

-Testarea sensibilit ii la antibiotice 

i descrierea 


Streptococcus pneumoniae 

a) este coc Gram-negativ 

b) pe medii cu sânge produce hemoliz 

c) poate produce meningita 

d) se poate izola prin inocularea produsului patologic la oarecele alb adult 

e) provoac îmboln viri prin secre ia unei exotoxine 

6

Diagnosticul de laborator în infec iile produse de reprezentan i ai genului 

Enterococcus. 

Esen ial 


Habitat 

Important 

Reprezentan i: E.fecalis, E.faecium 

Util 



Recoltarea produselor patologice: sput , sânge, SF, Secre ie vaginal 


Izolarea 

microorganisme nepreten ioase, se dezvolt i pe geloz nutritiv 

mediu selectiv agar bil esculin 

Identificarea se face dup izolarea enterococilor în cultur pur urm rind: 


- Caracterele de cultur 

- Caracterele biochimice 

Antibiograma. Obligatorie din cauza tulpinilor cu rezisten multipl la antibiotice. 

Diagnostic de laborator în tusea convulsiv 

infec iile produse de reprezentan ii genului Bordetella 

Esen ial: 

Caracteristici generale: 

Cocobacili gram negativi, imobili, nesporulati, capsulati 

Important: 


Bordetella pertussis-principalul agent etiologic al tusei convulsive 

Bordetella parapertussis 

Bordetella bronhiseptica 

Util: 

Diagnostic de laborator 

I.Diagnostic direct, bacteriologic 

Recoltarea produselor patologice: metoda cea mai utilizatã este cea a plãcii tu ie. Se mai 

poate recolta i aspirat nazo-faringian sau tampon nazo-faringian. Produsele patologice recoltate 

trebuie transportate cât mai rapid la laborator i îns mân ate. 

Examen microscopic direct - farã importanta practicã 

Izolare pe mediu Bordet-Gengou 

Identificarea agentului patogen izolat prin studiul: 

- Proprietati morfo-tinctoriale: - frotiu colorat Gram: cocobacili Gram negativ, a eza i 

izola i sau în perechi, capsula i în culturi tinere 

7

- Proprietati de culturã: pe mediul Bordet-Gengou cresc sub form de colonii S 

asem n toare cu pic turile de mercur sau cu o perl t iat , în jur putând prezenta o zon 

de hemoliz 

- Proprietati biochimice: pentru a se determina specia se testeaz prezen a catalazei, 

ureazei, utilizarea citratului. 

- Propriet i antigenice 

- Propriet ilor de patogenitate: 

- inocularea intranazal la oarece produce bronhopneumonie cu infiltrate alveolare 

- inocularea i.d. la iepure produce dermonecroz la locul inocul rii. 

- Tehnica de amplificare genic (PCR) important mai ales dac pacien ii au început 

tratamentul cu antibiotice. 


Este mai frecvent folosit. 

Diagnostic serologic: reac ia de aglutinare ( în tuburi). Anticorpii aglutinan i apar tardiv i 

se men in mult timp, de aceea pot fi folosi i pentru diagnosticul i controlul vaccin rii. 



-Efectuarea i interpretarea unei reac ii antigen-anticorp 


Bordetella pertussis: 

a) se dezvoltã pe geloza-nutritivã 

b) este agentul etiologic al tusei convulsive 

c) se izoleazã pe mediul Bordet-Gengou 

d) este un cocobacil Gram negativ 

e) este pus în eviden ã prin examinarea unui frotiu colorat Gram realizat din secre ie faringianã 

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL PNEUMONIILOR ATIPICE 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentanti ai genului 

Mycoplasma. 

Esen ial: 

Caractere generale: bacterii lipsite de perete celular ceea ce determina un polimorfism 

accentuat i rezisten ã la -lactamine 

Important: 

Reprezentan i ai genului 

Mycoplasma pneumoniae - pneumonia atipic primar 

Mycoplasma salivarium (comensali orali) 

Mycoplasma hominis rar boli inflamatorii pelviene 

Ureaplasma urealyticum uretrite negonococice 

Util: 

Diagnosticul de laborator in pneumonia cauzatã de Mycoplasma pneumoniae 

I. Diagnostic direct 

Recoltarea produsului patologic: se poate recolta exudat faringian, sputa, lichid pleural, sânge 

8

Examenul microscopic direct nu aduce informatii utile. Cea mai indicatã metoda este 

imunoflorescen ã directã. 

Izolarea se face pe medii speciale : medii acelulare care sa con inã colesterol (Ureaplasma se 

dezvolta si pe mediu farã colesterol), fosfolipide i antibiotice care sã inhibe dezvoltarea altor 

bacterii. 

Identificarea se face pe baza: 

- Proprietã ilor morfo-tinctoriale: se folosesc tehnici speciale de colorare Giemsa si 

acridin orange. Se observã formatiuni extrem de polimorfe. 

- Proprietã ilor de culturã: Mycoplasmele se dezvoltã lent în 6-9 zile. Coloniile sunt mici, 

cu aspect particular de oua ochiuri(cu un centru mai înfundat i o zonã perifericã mai 

clarã). Pe mediile cu sânge produc hemoliza. 

- Proprietã ilor biochimice: fermenteaza glucoza, hidrolizeaza arginina, hidrolizeaza urea 

- Proprietã ilor antigenice: prin reactii serologice specifice: imunoflorescenta, RFC 

II. Diagnosticul indirect (serologic) 

I) Metode specifice: 

- RFC cu antigen brut sau extract lipidic purificat din cultura de M.pneumoniae 

- Imunofluorescen a 

- Metode imunenzimatice 

II) Metode nespecifice: 

- Reac ia de aglutinare la rece (criohemaglutinare): detecteazã în sângele bolnavilor 

anticorpi capabili sã aglutineze propriile hematii sau hematiile de grup O la temperatura 

de 4°C. 


Bacteriile din genul Mycoplasma: 

a) nu au perete celular 

b) pot produce infec ii ale cãilor respiratorii inferioare 

c) au forma fixã de bacilli 

d) pentru a se dfezvolta pe medii de culturã necesitã steroli 

e) sunt coci aseza i în grãmezi 


Chlamydia. 

Esen ial: 


Important 

Reprezentan ii genului i infec ii produse 

1. Chlamydia trachomatis (15 serotipuri) - trahom, limfogranulomatoza venerianã (LCV), 

conjunctivita cu incluzii la nou-nascut i uretrite negonococice 

2. Chlamydia psittaci- infecteazã papagalii i porumbeii i se poate transmite accidental la om 

determinând psitacoza (pneumonie atipica) 

3. Chlamydia pneumonia infec ii ale tractului respirator inferior, uneori fiind izolate din plãci 

ateromatoase carotidiene i coronariene 

Util: 


I. Diagnostic direct, bacteriologic 

9


- mucoasa palpebralã inferioarã i secre ie conjunctivalã (în trahom) 

- puroi din leziunea genitalã- ancru (în LGV) 

- secre ie din meatul urinar extern i secre ie vaginalã (în uretrite i vaginite) 

- secre ie nazo-faringianã, sputa sau aspirat traheo-bron ic în pneumonii 

Examen microscopic direct: pe frotiuri colorate Giemsa, Machiavello (executate direct din 

produsul patologic) se pot vedea ca i incluziuni intracitoplasmatice în celula gazda, perinuclear, 

unice sau multiple (în func ie de specie). 

Izolarea se face pe medii celulare: 

- culturi de esuturi, ou embrionat (sacul vitelin), animale de laborator ( oarece) 

- culturi de tesuturi 

- ou embrionat 

Identificarea : demonstrarea în sistemele celulare inoculate a prezen ei chlamydiilor prin 

colora ia Giemsa, Machiavello 


Serologic RFC, imunofluorescen ã 


Reprezentan ii genului Chlamydia: 

a) pot produce limfogranulomatoza venerianã 

b) pot produce infec ii ale cãilor respiratorii inferioare 

c) se izoleazã pe medii de cultura acelulare 

d) sunt parazi i obligator celulari 

e) pot fi izola i prin inoculare în culturi de celule sau pe animal de laborator 

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii genului. 

Legionella 

Esen ial: 

Caractere generale ale genului: 

- Microorganisme preten ioase 

- Nesporulate 

- Strict aerobe 

- Perete celular Gram negativ 

- Mobile 

- Bacili scur i filamente (cultivare prelungit ) 

Important: 

Reprezentan i ai genului: 

- L. pneumophila (14 serotipuri) 

- L. micdadei 

- L. bozemanii 

Manifest ri clinice: 

- Asimptomatic (seroconversia) 

- Febra Pontiac (sindrom pseudo-gripal) 

- Legioneloza 

- Rar infec ii ale esuturilor moi 

Util: 

10



Recoltarea produselor patologice : sput , lichid pleural 

Izolarea 

Mediul BCYE 

3-7 zile/35°C (de preferat în atmosfer CO 2 ) 

Identificarea: 



- Caractere antigenice (reactii antigen-anticorp) : IF direct , ELISA, RIA, latexaglutinare 

II. Diagnosticul serologic 

IF indirect 


Care dintre urmãtoarele bacterii este asociatã cu o pneumonie dobânditã în urma expunerii la o 

sursa de aer conditionat contaminate: 

a) Stafilococcus epidermidis 

b) Shigella dizenteriae 

c) Legionella pneumophyla 

d) Treponema pallidum 

e) Chlamydia trachomatis 

Diagnosticul de laborator în tuberculozã - Genul Mycobacterium 

Esen ial: 

Genul Mycobacterium are un num r însemnat de reprezentan i (54) din care aproximativ 19 sunt 

implica i în patologia uman . 

Caracteristicile generale ale genului: bacili acido-alcoolo rezisten i (BAAR) 

Acido-alcoolo rezisten a (rezisten a la decolorare cu alcool i acizi minerali) este determinat de 

con inutul ridicat în lipide al peretelui celular. Cel mai important reprezentant al acestor lipide 

este acidul micolic. Aceast proprietate st la baza eviden ierii bacililor cu ajutorul colora iei 

Ziehl-Neelsen. 

Sunt patogeni intracelulari facultativi (macrofage) 

Important: 

Clasificare 

Exist clasific ri ale genului pe baza a numeroase criterii îns larg acceptat este cea în func ie 

de patogenitate. 

a) Patogene pentru om 

care nu se dezvolt pe medii de cultur 

Mycobacterium leprae cre te doar în perni a labei la oarece sau la o specie de 

reptile (tatu dungat = banded armadilla (eng.) 

care se dezvolt lent pe medii de cultur 

Mycobacterium tuberculosis complex 

M.tuberculosis = bacilul tuberculozei = bacilul Koch 

M.bovis 

M africanum 

M.microti 

11

Mycobacterium ulcerans 

b) Patogene pentru animale, care pot produce îmboln viri umane 

Mycobacterium bovis (M.bovis) 

c) Atipice sau netuberculoase (MOTT= mycobacteria other than tuberculosis) 

a. Produc îmbon viri cunoscute sub numele de micobacterioze, cu localizare 

pulmonar , cutanat sau g anglionar 

b. clasificate de Runyon în func ie de producerea de pigment i de rapiditatea 

dezvolt rii pe medii de cultur : 

- Fotocromogene: în prezen a luminii coloniile se pigmenteaz galbenportocaliu 

(M.kansasi, M.ulcerans, M.marinum) 

- Scotocromogene: se pigmenteaz i la lumin i la întuneric 

(M.scrofulaceum) 

- Necromogene:nu se pigmenteaz (Mycobacterium avium intracellulare - 

MAIC) 

- Cu dezvoltare rapid 3-7 zile (M.smegmatis, M.flavescens, M.fortuitum) 

Util: 



Recoltarea produselor patologice: 

Se recolteaz un num r mare de produse patologice, în func ie de localizarea tuberculozei 

- cea mai frecvent localizare a tuberculozei este la nivel pulmonar de unde se recolteaz sput , 

aspirat bron ic sau cavitar, sp l tur laringo-traheal , lichid pleural, iar la copii suc gastric 

- în tuberculoza urogenital se recolteaz : urin , sînge menstrual, biopsie de endometru 

- în meningita tuberculoas : lichid cefalorahidian (lcr) 

- în tuberculoza osteoarticular : puroi din abcese reci, lichid articular 

- în tuberculoza ganglionar : punc ie-biopsie ganglionar 

Examenul microscopic direct se realizeaz pe frotiuri colorate: 

a. Ziehl-Neelsen: 

- BAAR drep i sau u or încurba i, sub iri, se coloreaz în ro u (uniform sau granular) i sunt 

a eza i izola i sau în gr mezi, uni i prin capete, astfel încât iau aspect de litere majuscule 

- toate celelalte elemente din frotiu se coloreaz în albastru (alte tipuri de bacterii, detritusuri 

celulare) 

Dac sputa este prea vâscoas se face omogenizare. 

b. Colora ie fluorescent cu auramin -rodamin i examinarea la microscopul cu 

ultraviolete 

Izolarea: se face pe mediul Löwenstein-Jensen 

Alte medii de cultur pentru micobacterii: 

- Dorset (cu ou) folosit pentru men inerea tulpinilor 

- cu cartof i glicerin 

- bulion glicerinat pentru ob inerea tuberculinei 

- mediul Dubos (cu Tween80), Middlebrock: se dezvolt mai repede, de aceea sunt 

folosite în aparatele automate de cultivare 

Identificarea agentului patogen: 

- Caractere morfo-tinctoriale: frotiu colorat Ziehl-Neelsen (BAAR) 

- Propriet i de cultur pe medii solide: 

- M.tuberculosis complex formeaz colonii de tip R, conopidiforme, alb-g lbui, a 

c ror dezvoltare este favorizat de glicerin (de tip eugonic) 

12

- M.bovis poate forma colonii R sau S, turtite, mici, inhibate de glicerin (de tip 

disgonic) 

- MOTT formeaz colonii R sau S, pigmentate sau nepigmentate 

- Proprietati biochimice 

-testul catalazei 

-testul niacinei: 

-testul aril-sulfatazei 

Testarea sensibilit ii la tuberculostatice 

Se face în tuburi cu mediu Löwenstein-Jensen care con in tuberculostatice. 

Se folosesc perechi de tuburi care con in 2 concentra ii diferite pentru fiecare tuberculostatic i 

un tub martor pentru a vedea când se dezvolt tulpina 

B. Diagnostic indirect 

- diagnostic biologic prin efectuarea unei intradermoreac ii (IDR). 

- IDR are o utilitate diagnostic i epidemiologic . 

Pentru realizarea IDR se folose te tuberculina (din punct de vedere imunologic este o sensitin ) 

sau derivatul proteic purificat (PPD) al acesteia. 


-Colora ia Ziehl-Neelsen examinarea i interpretarea unui preparat microscopic 

-Observarea, interpretarea i desenarea coloniilor de M.tuberculosis pe un mediu de 

cultur (Lowenstein Jensen) 


Care dintre urmatoarele afirma ii referitoare la Mycobacterium 

adevarate? 

a) este o micobacterie atipicã 

b) poate patrunde în organismul uman pe cale respiratorie 

c) se izoleazã pe mediul Lowenstein 

d) pe mediile de culturã solide se dezvoltã sub forma de colonii R 

e) este o bacterie acido-alcoolo-rezistentã 

tuberculosis sunt 

INFEC II PIOGENE 

Diagnosticul de laborator în infec iile stafilococice 

Esen ial 

Genul Staphylococcus 


Habitat 

Important 


-stafilococi coagulazo-pozitivi (S. aureus) 

-stafilococii coagulazo-negativi (S.epidermidis, S.saprophyticus, S.intermedius) 

Util 


II. Diagnosticul direct, bacteriologic 


Produsul de examinat variaz în raport cu sindromul clinic: puroi, sput , LCR 

13

materii fecale, aspira ii bron ice, probe de alimente, sânge, urin etc. 


Din prelevatele necontaminate se realizeaz frotiuri colorate Gram care sunt examinate la 

microscopul optic cu obiectivul de imersie. Stafilococii sunt coci Gram-pozitiv, nesporula i, 

necapsula i. Pe frotiu efectuat din cultur pe mediu solid stafilococii apar dispu i în gr mezi 

neregulate asem n toare cu ciorchinii de strugure. Pe frotiul efectuat din cultur în mediu lichid 

sau din produs patologic stafilococii sunt dispu i extracelular, în gr mezi, în lan uri scurte, în 

perechi sau izola i. 

Izolarea 

- microorganisme nepreten ioase care pot fi cultiva i pe medii nutritive simple, pe medii 

complexe ca i pe medii hiperclorurate (Chapman) 

- se dezvolt sub form de colonii S pe medii solide 

produc pigment nedifuzibil, care coloreaz doar colonia bacterian nu i mediul de cultur , de 

culoare galben-auriu (S.aureus), alb (S.epidermidis) sau galben-citrin (S.saprophyticus) 

- Pe mediile cu sânge apare hemoliz alfa, complet sau cald-rece, incomplet . 

Identificarea se face dup izolarea stafilococilor în cultur pur , urm rind: 





- Propriet i de patogenitate (exemplu : coagulaza, elaborarea enterotoxinelor) (vezi 

factorii de patogenitate prezenta i în cadrul cursului). 

Antibiograma este obligatorie deoarece frecven a tulpinilor rezistente la antibiotice este tot mai 

mare, existând tulpini cu rezisten multipl la antibiotice. 



-Observarea coloniilor de Staphylococcus spp. pe medii de cultur adecvate 



Staphylococcus aureus 

a) Sunt coci a eza i în lan uri 

b) Sunt coci Gram-pozitiv 

c) Se izoleazã pe mediul Chapman 

d) Sunt coci a eza i în grãmezi 

e) Se poate dezvolta pe geloza-nutritivã 

INFEC IILE SNC- MENINGITE BACTERIENE 


Haemophilus 

Esen ial: 

Proprietati generale: 

- Cocobacili Gram negativi 

14

- Pretentiosi nutritivi, cresc pe medii ce contin sange cu adaos de factori de crestere (X si V) 

X-hematin; V- nicotin-amid-adenin dinucleotid (NAD) 

Specii: Haemophilus influenzae 

Haemophilus parainfluenzae 

Haemophilus aegyptius 

Haemophilus ducreyi 

Haemophilus haemolyticus 

Haemophilus parahemolyticus 

Important: 

Patogenitate 

- Cauzeaza sancrul moale- boala cu transmitere sexuala 

Ulceratii genitale dureroase, edem si limfadenopatie regionala 

Se trateaza cu sulfonamide sau aminoglicozide 

Haemophilus parainfluenzae 

- Nu necesita factor X pentru a creste 

- Cauzeaza pneumonie si endocardita 

Haemophilus aegypticus 

- Cauzeaza conjunctivita acuta contagioasa 

Haemophilus influenzae 

- Poarta de intrare- respiratorie (nasofaringe) 

- Cale de raspandire- directa sau hematogena (tip b) 

Boli produse: 

-Meningita- la copiii intre 6 luni si 2 ani 

-Epiglotita bacteriana acuta (copii intre 2 si 5 ani) obstructie respiratori 

-Otita medie si sinuzita 

-Bacteriemie- tulpinile capsulate 

-Bronsita si pneumonie in special la fumatorii cronici, varstnici si alcoolici 

Util: 


I. Diagnostic direct 

Recoltarea produselor patologice : LCR, sputa, exudat faringian, sange (tip b), puroi 

Examenul microscopic direct (important in meningita): evidentiaza cocobacili Gram negativi 

Izolarea pe medii de cultura: geloza sange, geloza-socolat, mediul Levinthal cu hematii lizate 

Satelitism- dezvoltarea Haemophilus influenzae pe un mediu geloza-sange pe care este 

insamantata o tulpina de Staphilococcus aureus. 

Identificarea se realizeaza pa baza: 

- Caracterelor morfologice 

- Caracterelor de cultura 

- Caracterelor antigenice: - 6 serotipuri majore (a f) definite prin antiseruri fata 

de polizaharidul capsular. Cel mai important serotip este serotipul b 



-Coloniile de Haemophilus: observare i interpretare 

-Efectuarea i interpretarea unei reac ii antigen-anticop 

15


Haemophilus influenzae : 

a) poate produce meningita la copilul mic 

b) este un cocobacil Gram negative 

c) prezinta capsula 

d) poate produce scaune muco-sanghinolente 

e) sunt coci Gram pozitivi 

Diagnosticul de laborator în infec iile produse de reprezentan ii genului 

Neisseria 

Diagnosticul de laborator al meningitei meningococice 

Esen ial 


Important 


- patogeni (N. gonorrhoeae i N. meningitidis) 

- nepatogeni (N.sicca, N.flava, N.perflava) 

Util 

Diagnosticul de laborator al meningitei meningococice 



- lichid cefalorahidian (inclusiv examinarea aspectului macroscopic) - transportul la 

laborator al flaconului cu l.c.r. se face imediat i la o temperatur cât mai apropiat de 

37 o C, datorit capacit ii de autoliz 

- secre ie nazo-faringian pentru depistarea purt torilor 


- include examenul citologic, de orientare, i examenul bacteriologic care, uneori 

permite precizarea diagnosticului 

Izolarea 

- se face prin îns mân area imediat dup recoltarea l.c.r.-ului, de preferat la patul 

bolnavului, pe geloz ocolatie, men inut înainte la 37 o C. 

- Chiar l.c.r.ul însu i, pus la termostat, poate constitui un bun mediu de cultur . 

- Meningococul nu cre te pe medii simple, incubarea se face în atmosfer de CO 2 5-10 %. 

Identificarea se face dup izolarea meningococilor în cultur pur , urm rind: 





Antibiograma. Se determin obligator sensibilitatea la antibiotice a tulpinii izolate. De exemplu 

se testeaz antibiotice ca : penicilina G, ceftriaxona, cefotaxim, cefuroxim, cloramfenicol, 

rifampicin , eritromicin , tetraciclin . 

Diagnosticul de laborator în gonoree: 



16

- secre ie uretral de la b rbat 

- secre ie de la nivelul colului uterin la femeie 

- secre ie conjunctival (la adult, nou n scut) 


- ofer informa ii foarte utile i rapide de diagnostic (frotiu colorat Gram sau cu albastru 

de metilen) 

- în cazul unei uretrite în faz acut , necomplicat , în frotiul colorat Gram, se v d 

numeroase polimorfonucleare neutrofile i coci Gram negativ, a eza i în diplo, cu aspect 

caracteristic, localiza i intracelular 

- în formele cronice, gonococul se eviden iaz mai greu, secre ia fiind mai redus i 

asocierile microbiene mai frecvente (de exemplu Chlamydia trachomatis) 

- rezultate bune se ob in prin imunofluorescen frotiuri din produsul patologic 

Izolarea 

- este corect ca îns mân area s se fac imediat dup recoltare, pe medii preînc lzite 

- izolarea pe medii mai complexe cu adaos de proteine native (ser, sânge, defibrinat 

uman sau animal, lichid de ascit ) 

- rezultatele cele mai bune se ob in folosind: geloza ocolatie, medii cu compozi ie 

bogat de substan e nutritive, la care se adaug antibiotice 

- Thayer-Martin este folosit dac produsul patologic este contaminat cu flor normal , 

a a cum ar fi în cazul produselor patologice recoltate din faringe, rect sau cervix 

- mediile îns mân ate se incubeaz 48 de ore la 36-37 o C în atmosfer de CO 2 5-10%, 

pH = 7,2-7,4 cel pu in primele 24 de ore. 

Identificarea se face dup izolarea gonococilor în cultur pur , urm rind: 





Antibiograma este obligatorie deoarece frecven a tulpinilor rezistente la antibiotice este tot mai 

mare, existând tulpini cu rezisten multipl la antibiotice 



-Coloniile de Neisseria: observare i interpretare 

-Efectuarea i interpretarea unei reac ii antigen-anticop 


Bacteriile din genul Neisseria : 

a) sunt coci dispu i în diplo Gram-pozitiv 

b) se dezvolt pe medii cu lactoz 

c) sunt coci dispu i în diplo Gram-negativ 

d) sunt bacterii stenoterme 

e) cauzeaz toxiinfec ie alimentar 

17

Diagnostic de laborator în botulinism, tetanos si alte 

infec ii produse de reprezentan i ai genului Clostridium 

Esen ial: 

Caractere generale ale genului: 

- bacili mari cu spori centrali, terminali sau subterminali 

- ciliati peritrichi(mobili) 

- Gram (+) 

-unele specii produc exotoxine puternice ce sunt patogene pentru om si animale. 

Important: 


Clostridium tetani 

Clostridium botulinum 

Germenii gangrenei gazoase 

Clostridium difficile 

Clostridium tetani 

- diagnostic se stabileste de obicei pe baza datelor clinice 

- caractere generale: 

-caractere morfotinctoriale 

-caractere de cultur 

-factor de patogenitate toxina tetanic 

Clostridium botulinum 

- diagnosticul se stabile te de obicei pe baza datelor clinice 


-caractere morfotinctoriale 


-caractere de patogenitate toxina botulinic - opt tipuri antigenice, din care 

patru sunt importante pentru om (A,B, E, F). Necesit identificarea tipului 

antigenic prin reac ia de seroneutralizare in vivo 

Germenii gangrenei gazoase 

- specii implicate: C.perfringens, C. septicum, C. sporogenes, C. histoliticum 

- diagnostiul este numai bacteriologic i este de urgen ã 


-caractere morfotinctoriale:examenul microscopic direct este de mare valoare 

diagnosticã. Frotiul colorat Gram indicã un polimorfism bacterian accentuat 


-caractere de patogenitate 


-Examinarea unui frotiu din plag (tetanos, gangren gazoas ) 


1. Reprezentantii genului Clostridium: 

a) sunt bacili asezati sub forma de litere chineze ti 

b) sunt bacterii strict anaerobe 

18

c) sunt bacili mari,Gram pozitivi 

d) reprezentantii patogeni secreta o exotoxina 

e) sunt bacterii sporulate 

2. Bacteriile din genul Clostridium: 

a) sunt bacili Gram-negativi 

b) sunt bacterii sporulate 

c) sunt bacterii strict anaerobe 

d) sunt bacili Gram-pozitivi 

e) pot produce toxiinfec ii 

Diagnostic de laborator în infec iile produse de reprezentan ii genului Bacillus 

Esen ial: 


Important: 


- patogeni pentru om i animale (Bacillus anthracis) 

- alte specii de importan medical (B. cereus, B.subtilis) 

Util: 



Recoltarea produselor patologice - cel mai frecvent exudat vezicular sau lichid de edem. 


- în frotiul colorat Gram realizat direct din produsul patologic se observ bacilli lungi i 

gro i Gram pozitivi, cu capete t iate drept, capsula i, a eza i în frotiu sub form de lan uri 

scurte (în diplo, sau lan uri formate din 3-4 bacili). 

Izolarea - geloz simpl (geloza nutritiv ) deoarece nu sunt bacterii preten ioase sau pe geloz 

sânge, în aerobioz 

Identificarea se face dup izolarea bacililor c rbuno i în cultur pur , urm rind: 


- Caractere de cultur - colonii mari de tip R (rugoase) 

- Caractere antigenice - infec ia experimental la oarece 


-Examinarea unui frotiu realizate dintr-o cultur de Bacillus spp. 

-Observarea i descrierea coloniilor de Bacillus pe medii de cultur adecvate 


Bacilul c rbunos: 

a) face parte din genul Clostridium 

b) este un bacil Gram-pozitiv cu capetele t iate drept 

c) este o bacterie sporulat 

d) se dezvolt pe medii de cultur sub form de colonii R 

e) se dezvolt pe medii de cultur sub form de colonii S 

19

Diagnostic de laborator în infec iile produse de Enterobacterii 

Familia Enterobacteriaceae. Esen ial: 

Caractere generale: 

- enterobacterium = bacterie intestinal 

- habitat: tractul intestinal om/animale 

Util: 

Caractere morfo-tinctoriale: 

- Bacili Gram-negativ 

- Mobili/imobili 

- Unii au capsul , ex. Klebsiella pneumoniae 

Caractere de cultur : 

- Aerob-anaerob facultative 

- Tulbur uniform mediul de cultur lichid 

- Au necesit i nutri ionale reduse se dezvolt i pe geloz nutritiv 

- Colonii tip S 

- Uneori colonii mucoase, ex. Klebsiella pneumoniae 

- Medii selective, majoritatea au lactoz : Drigalski, Levin, Leifson, Istrate-Meitert, 

MacConkey 

Caractere biochimice: 

- Încadrarea în familie pe baza a trei teste biochimice: 

- Fermentez oxidativ si fermentativ glucoza 

- Oxidazo-negativi 

- Reduc nitra ii la nitri i 

Pe baza testelor biochimice i a caracterelor antigenice genuri specii 



-Observarea i descrierea coloniilor de E.coli, Samonella, Shigella, Klebsiella, Proteus 

pe medii de cultur adecvate 

-Reac ia de aglutinare pe lam 


DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÎN INFEC IILE DIGESTIVE 

Infec ii produse de Enterobacterii cu patogenitate certã 

Genul Shigella 

Esen ial: 

- patogen intestinal 

- determin dizenterie bacilar : scaune muco-sanguinolente înso ite de colici abdominale, 

febrã, uneori tenesme 

- sunt bacterii entero-invazive 

Important: 

Specii 

S.dysenteriae 

20

S.flexneri 

S.boydii 

S.sonnei 

Util: 


Recoltarea produselor patologice: materii fecale recipiente cu mediu de transport 

Caractere morfo-tinctoriale: bacili Gram-negativi, imobili 

Caractere de cultur : colonii tip S lactozo-negative 

Teste de patogenitate: Testul Sérèny 


Reprezentan ii genului Shigella sunt: 

a) bacilli Gram negativi 

b) bacilli Gram pozitivi 

c) se izoleaza pe mediu cu lactoza 

d) cauzeaza toxiinfectii alimentare 

e) produc dizenteria bacilara 

Genul Salmonella 

Esen ial: 

- peste 2000 serotipuri 


- bacili Gram-negativ 

- mobili (flageli peritrichi) 

- lactozo-negativi 

- identificarea antigenelor O, H Vi reac ii de aglutinare 

Important 

Infec ii (salmoneloze): 

Febra tifoid S.typhi 

Febra paratifoid S.paratyphi A, B 

Toxiinfec ii alimentare i enterite (copii) 

- S.typhymurium 

- S.enteritidis 

- S.paratyphi B 

- S.panama 

St ri septico-piemice 

- S.paratyphi C 

- S.choleraesuis 

Util: 



Recoltarea produselor patologice : sânge i urinã în prima saptamanã, din a doua saptamanã 

fecale. Pentru toxiinfec iile alimentare se recolteazã probe din alimentele consumate, vomã, 

fecale, sânge 

Examinarea microscopic- irelevantã 

Izolarea: medii pentru enterobacterii cu lactozã 

21

Identificarea agentului patogen izolat prin studiul: 

- Proprietatilor morfo-tinctoriale : bacili Gram negativ , mobili 

- Proprietatilor de cultura : colonii S lactozo(-) 

- Proprietati biochimice : H 2 S(+),Citrat(+),rosu-metil(+) 

- Proprietati antigenice : caracterizarea antigenicã Kauffman-White pe baza 

antigenul O, antigenul H, antigenul Vi 

II.Diagnostic indirect identificarea serologica se face prin reac ia de aglutinare : Widal 


Ce salmoneloze cunoaste i ( i specia care produce afec iunea) i pentru care din acestea se 

face diagnostic serologic ? 

Diagnosticul de laborator in infectiile de Enterobacterii oportuniste 

Escherichia coli 

Esen ial: 

- face parte din flora normal a colonului 

- bacili Gram-negativ 

- lactozo-pozitivi 

- luciu metalic mediul Levin 

Important: 

Tipuri de îmboln viri: 

- boli diareice 

- infec ii urinare 

- infec ii ale pl gilor 

- septicemii 

Tulpini care produc boli diareice: 

- ETEC (E.coli enterotoxigen) sindrom diareic tip holeriform 

- EIEC (E.coli enteroinvaziv) sindrom diareic tip dizenteriform 

- EPEC (E.coli enteropatogen) sindrom diareic la copii sub 2 ani 

- EHEC (E.coli enterohemoragic) 

- VTEC (E.coli produce toxin Shiga-like) O157:H7 sindrom hemolitic uremic 

Klebsiella pneumoniae 

Esen ial: 

- cantit i moderate în intestinul omului /animalelor 

- infec ii respiratorii, urinare, otite 

- bacili Gram-negativi 

- capsul polizaharidic 

- colonii mari mucoase , fenomen de cameleonaj 

Diagnosticul de laborator în infec iile de alti bacili Gram negativ 

Genul Peudomonas 

Esen ial: 

Specia tip: P.aeruginosa 

22

- foarte rar determin îmboln viri la indivizii s n to i 

- infec ii severe la imunodeprima i, la cei cu boli maligne neutropenici 

- la fel procedurile chirurgicale invazive, cateteriz rile pe termen lung 

- copii i adul ii cu fibroz chistic sunt invariabil coloniza i la nivelul tractului respirator 

cu variante de piocianic foarte mucoide 

Caracteristici principale 

Bacili Gram (-), aerobi 

Oxidazo(+) 

Nefermentativi 

Mobili 

Produc pigment fluorescent: piocianina, pioverdina 

Important: 

Infec ii produse 

Cel mai frecvent la pacientii spitalizati sau cu imunodepresie, cu arsuri extinse, traumatisme ale 

pielii cauzeaza infectii: ale arsurilor sau plagilor chirurgicale, infectii urinare, ale tractului 

respirator, enterite, meningite, septicemie 

Factori de patogenitate 

Exotoxina A (ADP-ribozil transferaza ce inactiveaza factorul elongare 2) 

Util: 


I) Diagnostic direct 

Recoltarea produselor patologice : puroi specific(verde) , fecale , urina , L.C.R 

Examinarea microscopica : bacili Gram (-), mobili 

Izolarea: pe agar sange dau hemolize totale 

Pe mediu cu lactoza-colonii lactozo (-) 

Identificarea se face dup izolarea agentului patogen în cultur pur , urm rind: 

- Propriet ile morfo-tinctoriale: bacili Gram-negativ 

- Propriet ile de cultur : 

-colonii S 

- producerea de pigment, mediul devine verde sau albastru deschis, 

transparent 

- Propriet ile biochimice: oxidazo(+), lactoza(-) 

- Caracterele antigenice: aglutinarea cu ser ce contine anticorpi pentru antigenele O, 



-Observarea i descrierea coloniilor de Pseudomonas pe medii de cultur adecvate 


Genul Vibrio 

Esen ial: 

- bacterii Gram-negativ 

- foarte mobile (cil polar) 

- form de bastona încurbat 

- facultativ anaerob 

23

- majoritatea speciilor saprofite, unele produc îmboln viri u oare 

Specia tip: Vibrio cholerae 

- dou biotipuri holerigene: 

- cholerae clasic 

-El Tor 

V. cholerae O139 "Bengal" (1992, Bangladesh derivate din biotipul El Tor 

- mai multe biotipuri neholerigene (sindroame diareice benigne) 

Important: 

Habitat: apa de mare, apa de suprafa 

Infec ie: 

- Holera = infec ie acut , intestinal care se manifesta prin:scaune frecvente muco-apoase , 

deshidratare masiv , stare general alterat , evolu ie sever 

Contaminare: fecal-oral ( prin ap , alimente contaminate ) 

Patogenitate: 

- V.cholerae serogrup O 1 fixat pe celulele epiteliului intestinal multiplicare în 

mucoas , f r a trece de bariera intestinal 

- Eliberarea exotoxinei: 

- ata are de receptori prin subunitatea B 

- subunitatea A stimularea adenilat ciclazei cAMP stimularea secre iei 

de H 2 0, Na + , K + , Cl - - 

, and HCO 3 

- scaun apos (riziform) 

- pierderi hidro-electolitice (15-20 l/24 ore) 

Structuta antigenic : 

- varia ia antigenic rol în epidemiologia holerei i virulen a vibrionilor holerici 

- Ag H (flagelar) specificitate larg 

- Ag O (somatic) strict specific 

ase serogrupuri O 1 O 6 

Vibrionii holerigeni = serogrup O 1 con in trei factori antigenici: A, B, C. 

Util: 

I. Diagnosticul de laborator direct, bacteriologic 

Recoltarea produsului patologic: 

- Materii fecale mediu de transport Cary-Blair 

- Lichid de v rs tur 

- Ap potabil , alimente 

Izolare: 

- ap peptonat alcalin (mediu de îmbog ire) 

- mediu cu s ruri biliare (BSA) 

Identificarea se face dup izolarea agentului patogen în cultur pur , urm rind: 

- Propriet ile morfo-tinctoriale: bacili Gram-negativ încurba i 

- Caractere de culur : BSA: colonii transparente tip S 

- Testul striului 

- Caractere antigenice: 

- vibrionii holerigeni aglutineaz cu ser anti-O 1 

- vibrionii neholerigeni nu aglutineaz cu ser anti-O 1 (neaglutinabili NAG) 

- Caractere de patogenitate: testul ansei ligaturate 

24




Vibrionul holeric: 

a) este o bacterie in forma de virgula 

b) cauzeaza enterite cu scaune muco-apoase 

c) produce dizenteria 

d) are ca factor de patogenitate enterotoxina 

e) este un bacil Gram negativ, incurbat 

Helicobacter pylori 

Esen ial 

Propriet i generale 

- bacili Gram-negativ, form spiralat (helocoidal ) 

- produce ureaz 

Infec ia: 

- este asociat (nu este factor determinat) cu gastrite cornice, ulcere peptice i carcinoma gastric 

Diagnosticul de certitudine este stability de rezultatele endoscopiei gastrice i al biopiei 


I. Diagnosticul direct 

Recoltarea produselor patologice: fragment bioptic mucoasa gastric 

Examenul microscopic direct: bacili Gram-negativ helicoidali 

Propriet i biochimice: 

- teste rapide: detecteaz prezen a H.pylori pe baza producerii ureazei în fragmentul bioptic 

- testarea neinvaziv a producerii ureazei: test respirator i urinar 

Izolarea pe medii de cultura 

Identificarea 

II. Diagnostic indirect 

ELISA anticorpi (IgG) anti H.pylori 

Interpretare 

Tratament 

Asocieri de antibiotice: claritromicina, doxiciclina i metronidazol 

Important: Patogenitate 

Util 

Cale de contaminare: 

Epidemiologie 

Simptomatologie 

Op ional 

Propriet i generale : 

- capnofol (se dezvolt bine în atmosfer 10% CO 2 ) 

- microaerofil 

25


Brucella. 

Esen ial: 

Propriet i generale 

- Cocobacili Gram negativ 

Important: 

Reprezentan i 

Brucella melitensis 

Brucella suis 

Brucella abortus 

Brucella ovis 

Brucella canis 

Cale de contaminare 

- Contaminare prin consum de lapte neprelucrat termic 

- Contact direct cu animale infectate 

- Penetrarea prin pielea intacta 

- Bruceloza este adeseori asociata cu consumul de lapte nepasteurizat 

Util: 


I. Diagnosticul direct 

Recoltarea produselor patologice: sânge (în puseu febril), LCR, urin , aspirat medular, biopsie 

hepatic 

Examenul microscopic direct: cocobacili Gram negativi 

Izolarea pe medii de cultura 

- metoda Castaneda 

- se dezvoltã încet cu colonii transparente care pot deveni maronii 

- sistem BACTEC 


- Proprietatilor de cultura 

- Proprietatilor biochimice- crestere inhibata de fuxina, verde malahit, tionina 

diferentierea speciilor 

- Proprietatilor antigenice : reactie de aglutinare EIA; PCR 

II. Diagnostic indirect 

1) Diagnostic serologic- Reac ia Wright (aglutinare cantitativ ) titru mai mare decat 1/60 

- Testare imunoenzimatic - detectarea anticorpilor specifici IgM 

2) IDR la brucelin (+) dac reac ia inflamatorie este mai mare decat 6-8 cm (imunitate 

mediata celular) 

BOLI CU TRANSMITERE SEXUAL 


Treponema 

Esen ial: 

Proprietati generale 

26

- Forma spiralata, cu 10-12 ture de spira 

- Exterm de mobile 

- Evidentiate prin microscopie in camp intunecat, impregnare argentica, 

imunofluorescenta 

- Nu creste pe mediile decultura, se dezvolta doar pe culturi de celule 

Specii 

Treponema pallidum - agentul etiologic al sifilisului 

Treponema carateum 

Treponema pertenue 

Important: 

Transmiterea infec iei 

- Prin contact sexual 

- Transplacentar 

- Sânge 

- Accidental: personalul din laborator, personalul din spitale, stomatologi, ginecologi, 

transfuzie de sange utilizare de recipiente contaminate 

Sifilisul la adult: 3 stadii (sifilisul primar, sifilisul secundar sau sistemic, sifilisul 

tertiar) 

Sifilisul congenital 

Profilaxie 

Util: 




Examenul microscopic direct 

- Examinarea in camp intunecat: microorganisme extrem de mobile, alb-stralucitoare 

- Imunofluorescenta, coloratia Giemsa 

- Fontana-Tribondeau - impregnare argentica - microorganismele au culoare bruna pana la 

galben 

Izolarea: Nu cre te pe medii artificiale de cultur 

II. Diagnostic indirect (teste serologice): 

- Nespecifice (utilizeaz antigene netreponemice) - screening 

- Specifice (utilizeaz antigene treponemice) - de confirmare 

Teste nespecifice 

- Utilizeaz cardiolipina ca antigen 

- Frac iune fosfolipidic din inima de bou 

- Anticorpii antifosfolipidici produ i de T.pallidum produc reac ie îincruci at cu 

cardolipina cu structura antigenic similar 

- Rezultate fals pozitive- de obicei la titru redus 

Tehnici: 

- Testul VDRL (Veneral Disease Research Laboratory) 

- Testul de floculare 

- Detectarea IgG si IgM 

- Anticorpii se pozitiveaza foarte devreme in decursul bolii 

Teste specifice 

Utilizeaz T. pallidum ca antigen 

27

- Detecteaz anticorpii specifici antitreponemici 

- Testul de imobilizare al T. pallidum 

- FTA-ABS 

- Microhemaglutinarea T. pallidum 

- Sunt pozitivi pe via dupa terapie eficient 


-Examinarea i interpretarea unui preparat microscopic impregnare argentic 

-Realizarea i intrepretarea unei reac ii antigen-anticorp (TPHA) 


Sifilisul : 

a) este cauzat de Treponema pallidum 

b) este o boala cu transmitere sexuala 

c) diagnosticul serologic al sifilisului se face numai in perioada primara 

d) se transmite prin contact sexual 

e) poate fi prevenit prin vaccinare 


Leptospira. 

Esen ial: 

Propriet 

i generale 

- Creste pe medii de cultura artificiale 

- Este o bacterie mobila 

Important: 

Reprezentan i 

- Leptospira interogans (Exista cateva serotipuri patogene pentru om. Cauzeaza 

leptospiroza insotita de icter - boala lui Weil) 

- Leptospira biflexa 

Util: 


I. Diagnostic direct, bacteriologic 

Recoltarea produselor patologice: in prima saptamana sange, LCR; in urmatoarea saptamana: 

urina 

Examenul microscopic: imunofluorescenta 

Izolarea pe medii de cultura: 

- Medii cu supliment de ser de soarece 

- Crestere - 6 saptamani (28-32 C) 


- Proprietatilor morfologice: microscopie in camp intunecat; coloratia Burri, Giemsa, 

impregnarea argentica 

- Proprietati de cultura - se examineaza saptamanal 

- Proprietati antigenice: - reactia de aglutinare-liza cu seruri specifice 

28

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de reprezentantii Genul 

Rickettsia 

Esen ial: 

Proprietati generale 

- Bacterii ce nu cresc pe medii de cultura artificiale 

- Sunt paraziti obligatorii intracelulari 

- Sunt transmise prin artropode (exceptie Coxiella burnetti- agent etiologic al Febrei Q) 

Boli produse: tifosul exantematic, Febra Q, boala lui Brill 

Important: 

Reprezentanti 

Rickettsia prowazekii 

Rickettsia typhi 

Rickettsia conorii 

Coxiella burnetti 

Util: 


I.Diagnosticul direct 

Recoltarea produselor patologice: sange 

Examen microscopic: imunofluorescenta 

Izolare 

- Sacul de gãlbenu al oului de gaina embrionat 

- Porcusor de guineea, soarece 

Identificare 

Proprietati morfologice: imunofluorescen 

Efectele produse pe animalele de experien 

Propriet i antigenice: 

- RFC cu antigene rickettsiene 

- Aglutinare latex 

- Neutralizarea toxinelor rickettsiene 


-Realizarea i intrepretarea unei reac ii antigen-anticorp 

Diagnosticul de laborator in infec iile parazitare 

Diagnosticul de laborator în infec iile produse de protozoare 

INFEC II ALE TRACTULUI DIGESTIV 

Entamoeba hystolitica 

Util: 

Diagnosticde laborator: 

- evidentierea de trofozoiti in scaunul diareic sau chiste in scaunul format 

- chistele sunt eliminate intermitent 

- trebuie examinate cel putin 3 probe 

29

- testele serologice- diagnosticarea amebiazei invazive 

- examinarea completa pentru chiste include preparatul nativ in ser fiziologic, preparatul 

native cu in lugol, sau preparatul colorat trichrome 

- trofozoiti; chist: de obicei sferic, uneori de forma ovoidala, 4 nuclei 

Giardia duodenalis 

Util: 

Diagnostic de laborator: 

- evidentierea chistelor in materiile fecale formate sau prezenta chistelor sau trofozoitilor 

in materiile fecale cu consistent lichida 

- Trofozoitii: lungime: 10 la 15 m, si latime: 5 la 7 m, portiunea anterioara a suprafetei 

ventral formeaza un disc. Aderarelezarea mucoasei, nucleoli rotunzi sau ovoizi 

(kariosom) 

- chist: ovalar , 8 -12 m pana la 6-10 m grosime, 4 nuclei proeminenti, flageli , perete 

chistic: mucos , corpi mediani 


-Preparat nativ în solu ie salin i lugol examinare i interpretare 

-Preparat colorat din cultur i examinarea formelor vegetative 

Giardioza poate fi eliminatã ca diagnostic: 

a. dupa o examinare a materiilor fecale in care nu s-a evidentiat oul sau parazitul. 

b. la adulti care nu au avut antecedente giardioza 

c. dupa 3 examinari cu rezultat negative realizate la o distant de 3-5 sau chiar 7 zile. 

d. dupa 3 examinari realizate succesiv in decursul a 3 zile consecutive. 

e. doar dupa efectuarea unui test duodenal. 

Cryptosporidium 

Util: 

Diagnostic de laborator: identificarea microorganismului: in materialul de biopsie intestinala si 

detectarea oochistelor in scaun (scaun proaspat): examinarea materiilor fecale necesita coloratii 

speciale: oochistul poate fi colorat utilizand coloratia Kinyoun modificata 

Diagnosticul in criptosporidiaza consta de cele mai multe ori in: 

a. aspectele clinice 

b. caracteristicile diareei 

c. examinarea coproparazitologica a materiilor fecale 

d. examinarea unui frotiu colorant special(Kinyoun) din materiile fecale 

e. examinarea serologica 

Microsporidium 

Util: 

Diagnostic de laborator: microscopie optica coloratii speciale, IFA, PCR 

30

INFECTII CONGENITALE 

Toxoplasma Gondii 

Util: 

Diagnostic: 

Diagnosticul toxoplasmei acute, la femeile îns rcinate, nou-n scu i i al i pacien i: serologic: 

cel mai frecvent, metoda de elec ie în diagnosticul infec iei. 

Detectarea anticorpilor tip Ig M sau Ig A anti-Toxoplasma este criteriul pentru toxoplasmoza 

acut 

Diagnosticul toxoplasmei congenitale: serologic: detectarea anticorpilor tip Ig M sau Ig A anti- 

Toxoplasma la nou-n scut 

Facultativ 

- Metode serologice: teste, 

- Testul Ig G cu aviditate crescut 

- PCR 

- Izolarea Toxoplasmei din sânge, lichidul amnioticfrom blood, 


-Interpretarea unor profiluri serologice diferite (ELISA) 

-Interpretarea unor striuri Western Blott 


1. Un studiu efectuat pe 100 de indivizi s n to i a scos în eviden faptul c 80% aveu anticorpi 

anti- Toxoplasma. Care dintre afirma iile urm toare ajut la explicarea acestor rezultate? 

a. Infec ia cu Toxoplasma este larg r spândit i boala este u oar sau autolimitat . 

b. Toxoplasmoza este determinat de consumul de carne, prin urmare to i cei care consum 

carene au avut toxoplasmoza 

c. O varietate de infec ii parazitare pot conduce la formarea de anticorpi anti-Toxoplasma. 

d. Testul de detectarea a anticorpilor anti- Toxoplasma este cu specificitate redus . 

e. Testarea anticorpilor tip Ig M este mai fidel decât testarea anticorpilor tip Ig G pentru 

determinarea unei infec ii trecute; retestarea pentru Ig M ar ar ta c majoritatea 

persoanelor nu au anticorpi anti- Toxoplasma. 

2. Infec ia acut cu Toxoplasma gondi dobîndit în primul trimestru al sarcinii: 

a. Este totdeauna (100%) transmis f tului 

b. Este responsabil de forme severe ale toxoplasmozei congenitale 

c. Este r espunz toare de formele severe ale toxoplasmozei congenitale 

d. Diagnosticl mamei se face prin detectarea anticorpilor specifici Ig G în sânge 

e. Diagnosticul se face prin detectarea oochistelor de T.gondii în materiile fecale la mam 

Plasmodium 

Util: 

Diagnostic 

INFEC II SANGUINE 

31

1. prin demonstrarea parazitului în frotiul sanguin în strat gros i în strat sub ire: 

- Frotiu sanguin colorat Giemsa 

- Testare cantitativ - Quantitative Buffy Coat Assay (QBC®) microscopie în fluorescen 

modificat . 

- Detectarea antigenului malariei în sânge 

- PCR : identificarea materialului genetic al parazitului. 

Particularit ile speciilor Plasmodium: caractere morfologice specifice speciilor Plasmodium 

Plasmodium falciparum: 

- unul sau mai multe inele mici, delicate ale stadiului de trofozoit în sângele 

- doar inele i gametoci i în sângele periferic; alte forme în sângele 

- schizon i maturi: obi nuit 8-32 merozoi i 

- gametoci i:form de banan 

Plasmodium vivax: 

- în sângele periferic: toate formele 

- schizon i maturi: mai mult de 12 merozoi i pâna la 32 merozoi i 

- gametoci i: roundzi sau ovali 

Plasmodium ovale: malaria ter benign 

- în sângele periferic: toate formele 

- schizon i maturi: mai mult de 12 merozoi i 


Plasmodium malariae: 

- în sângele periferic sunt prezente toate formele 

- trofozoi ii b trâni au form de band 

- schizontul matur: 8 merozoi i (adesea sub form de rozet ca o floare de margaret ) 


Activit 

i practice: examinarea i interpretarea unor frotiuri sanguine în strat sub ire (Giemsa) 


Care dintre afirma iile de mai jos descrie cel mai bine caracteristicile utilizate în diagnosticul cu 

Plasmodium falciparum 

a. Este necesar o perioad de 72 de ore pentru dezvoltareaschizontului matur, care seam n cu o 

rozet cu doar 8 pân la 10 merozoi i ovali 

b. Eritrocitele infectate au marginile neregulate 

c. Forma de inel cu pecete a trofozoitului are form neregulat , cu extensie amoebian a 

citoplasmei 

d. Doar formele de inel ale stadiului de trofozoi i precoce i de gametoci i se observ în sângele 

periferic 

e. gametoci ii: se obserb forma de banan în sângele periferic. 

Trichomonas vaginalis 

Esen ial 

Diagnosticul de laborator al trichomoniazei 

BOLI CU TRANSMITRE SEXUAL 

32

Diagnosticul de laborator în infec iile produse de helmin i 

Nemathelmin i 

Esen ial: 

Caractere generale 

- viermi nesegmenta i, cilindrici, sub iri cu simetrie bilateral si sexe separate 

- prezint tub digestiv complet situat într-o cavitate general 

- corp acoperit de cuticul 

- extremitatea anterioar prezint senzori i structuri specializate pentru atasare si penetrare 

- cavitatea general con ine lichid celomic 

- tractul digestiv: esofag 

intestin 

rect 

- sistem nervos : inel periesofagian 

- aparat excretor: doua canale longitudinale, reunite anterior 

- aparatul reproduc tor : mascul- testicul, vezic seminala, canal deferent, canal ejaculator, 

cloaca, femela ovar, oviduct, uter, vagin 

Oul- neembrionate/ embrionate 

Activit i practice: 

- examinarea viermilor adul i p stra i în formol 

- examinarea i desenarea ou lor i a viermilor adul i din preparatele microscopice 

Ascaris lumbricoides 

Esential 

Boala produs : ascarioza pulmonar 

ascarioza intestinal 

Important 

Patogenitate: faza tisular 

faza intestinal 

- reac ii tisulare intense la migrarea unui numar mare de larve 

- infiltrat eozinofilic focal granuloame cu eozinofile, neutrofile si histiocite 

- reactii de hipersensibilitate migrarea prin plaman infiltrat cu PMN si eozinofile = 

Sdr. Loeffler 

Complica ii: obstruc ie intestinal 

ileus acut 

abces hepatic 

pancreatita 

apendicita 

asfixia 

Util 

Diagnosticul de laborator : 

- evidentiere parazit adult (interven ie chirurgical ; examinare Rx ) 

- evidentiere larve (sputa, suc gastric, material bioptic) 

- evidentiere ou (materii fecale: sedimentare simpla- Kato Miura) 

33


Care dintre proprietatile enumerate corespund parazitului Ascaris lumbricoides: 

a) este un vierme alb-rozaliu de 15-30 cm 

b) se transmite prin contact interuman direct 

c) contaminarea umana se realizeaza prin maini murdare cu pamant 

d) cauzeaza complicatii grave chirurgicale 

e) contaminarea umana se realizeaza prin consumul de zarzavaturi insuficient spalate 

Enterobius vermicularis 

Esential 

Boala produsa: oxiuroza, enterobioza 

Important 

Patogenitate: inflamatie locala la nivelul apendicelui, anal, localizari ectopice 

Localizare apendiculara- apendicita acuta sau cronica 

Localizare la nivelul mucoasei anale/ tegumente perianale- prurit intens 

Dermatite eczematiforme- grataj 

Vulvo-vaginite pruriginoase 

Cavitatea peritoneala- granuloame, peritonita pelviana 

Enurezis la copii 

Util 


- evidentierea parazitului adult (zona perianala, vagin, scaune diareice, dupa medicatie) 

- evidentierea oualor (ex. coproparazitologic, amprenta anala) 

Trichuris trichura 

Esential 

Boala produsa: trichocefaloza, trichuroza 

Important 

Patogenie : leziuni ale enterocitelor 

infiltrat inflamator cu limfocite, plasmocite, eozinofile 

focare necrotice si hemoragice 

toxicitate sistemica 

iritatie a terminatiilor nervoase cresterea peristaltismului prolaps rectal 

Diagnostic: evidentierea oualor examen coproparazitologic 


Trichuris trichura: 

a) se insaileaza cu portiunea anterioara, subtire in grosimea mucoasei intestinale 

b) produce oua neembrionate 

c) poate declansa un sindrom apendicular 

d) contaminarea se poate face prin autoinfestatie endogena 

e) in parazitismul intens se pot observa numerosi viermi albi pe suprafata bolului fecal 

Strongyloides stercoralis 

Esential 

34

Boala produsa : strongiloidoza, diareea de Cochinchina 

Important 

Patogenitate: - sindromul de hiperinfectie infectie localizata la nivel gastro-intestinal si 

plaman 

-strongiloidoza diseminata ficat, cord, pancreas, rinichi, sistem nervos central 

Infectia masiva- intestin edematiat si congestionat 

-ulceratii acoperite cu mucus 

-larve in intestinul subtire si gros inconjurate de un infiltrat inflamator 

- perforarea peretelui intestinal peritonita 

Util 

Diagnostic : - evidentierea larvelor rabditoide in materiile fecale (ex microscopic direct) sau 

continutul duodenal 

-in sputa (strongiloidoza generalizata) 

-imunofluorescenta indirecta cu Ag de Strongyloides 

Trichinella spiralis 

Esential 

Boala produsa: trichineloza, trichinoza 

Important 

Patogenitate: determinata de 

- prezenta larvelor in muschii striati sau organele vitale 

- rectiile gazdei fata de prezenta larvelor 

- mc intestinala-Infiltrat inflamator acut hiperactivitate a 

celulelor glandulare ale vilozitatilor edem, infiltrat 

inflamator, focare de necroza 

- muschi striati crestere in dimensiuni a celulei 

musculare edematiere pierdere striatii inflamatie 

interstitiala granulom eliberare de metaboliti toxici si 

alergizanti. 

Util 

Diagnostic: Imunologic-RIF, RFC, contraimunelectroforeza, aglutinare latex, ELISA 

- teste serologice pozitive dupa 3 saptamani 

De certitudine descoperirea parazitilor adulti in scaun 

- descoperirea larvelor in sange 

Parazitologic : evidentierea larvelor in muschi- biopsie musculara (muschi solear) 


Trichineloza: 

a) poarta numele de "boala capetelor umflate" 

b) in faza terminala singurul semn clinic care persista este reprezentat de mialgie 

c) in faza de diseminare diagnosticul se poate pune prin biopsie musculara 

d) in faza de diseminare larvara boala evolueaza cu diaree, voma, dureri abdominale 

e) este o boala cu caracter adesea epidemic sau familial 

35

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de Plathelmin i 

Trematode 


- Viermi plati 

- Nesegmentati 

- Gazda definitiva- reproducerea parazitilor adulti 

- Gazda intermediara- multiplicarea asexuata 


- examinarea viermilor adul i p stra i în formol 

- examinarea i desenarea ou lor din preparetele microscopice 

Fasciola hepatica 

Esential 

Boala produsa: fascioloza, galbeaza, distomoza 

Important 

Patogenie: - perioada de invazie- mici focare necrotice/ microabcese cu infiltrate(eozinofile) la 

nivel hepatic 

- perioada de localizare - descuamare a ductelor biliare hiperplazia epiteliului 

biliar dilatare chistica a canalelor depunere de tesut conjunctiv periductal 

atrofiere parenchim hepatic ciroza 

Localizari anormale: tesut subcutanat, faringe, pancreas, cavitate toracica, creier 

Util 

Diagnostic: - evidentiere oua in materiile fecale/ aspirat duodenal 

- reactia de hemaglutinare, dubla difuziune, electroforeza, imunelectroforeza, 

ELISA, RIF 


Fasciola hepatica prezinta urmatoarele proprietati: 

a) este un vierme plat 

b) este un vierme hermafrodit 

c) viermii adulti elimina oua neembrionate 

d) embrionarea oualor se produce pe sol 

e) embrionarea oualor se produce in mediul acvatic 

Cestode 


- viermi segmentati 

- organizare hermafrodita 

Tenia solium 

Esential 

36

Boala produsa: tenioza 

Gazda intermediara: porcul cisticerc- invadare a tuturor tesuturilor 

Gazda definitiva : omul consum de carne de porc parazitata cu cisticerci 

Contaminarea umana: inghitirea oualor de tenie (autoinfectare exogena) 

Important 

Patogenie: SNC- localizare corticomeningeala, ventriculara, subarahnoidian, leptomeninge 

Glob ocular 

Clinic: asimptomatic majoritatea cazurilor 

manifestari variate - de natura psihologica 

-compresiune mecanica crize de epilepsie, HTintracraniana, sdr. Meningeal, tulburari 

psihice, deficit motor, tulburari de tonus, cefalee. 

Util 

Diagnostic : sfarsitul perioadei de incubatie- leucocitoza si eozinofilie 

teste serologice- valoare practica scazuta (RFC, ELISA, hemaglutinare) 

Rx tract intestinal defect de umplere 

Examen parazitologic: diagnostic diferential T.saginata/ T.solium 

Tenia saginata 

Esential 

Boala produsa: teniaza 

Gazda intermediara: bovine forma larvara 

Gazda definitiva : omul 

Contaminarea umana: inghitirea oualor de tenie 

Important 

Patogenie: Iritatie slaba a mucoasei intestinale 

Obstructia si inflamatia apendice/ duct pancreatic/ colecist/ intestin 

Clinic: simptome digestive apendicita/ angiocolita 

simptome de natura psihologica 

Util 

Diagnostic : dificil in primele trei luni- eozinofilie moderata, IgE crescute 

Testele serologice valoare practica scazuta 

Rx tract intestinal- defect de umplere 

Dg de certitudine: examinarea proglotului matur/ scolex 

! Ouale de T.saginata nu difera morfologic de cele ale T.solium de aceea gasirea oualor in 

materiile fecale sau amprenta anala nu ajuta la stabilirea diagnosticului de specie. 


Tenia saginata prezinta urmatoarele proprietati: 

a) elimina oua neembrionate 

b) elimina oua embrionate 

c) este un cestod 

d) forma larvara se numeste cisticerc 

e) ca si structura interna este identical cu Tenia solium 

Cisticercoza 

- afectiune produsa de dezvoltarea Cysticercus cellulose- stadiul larvar al T.solium 

- gazda intermediara- omul 

37

- chistele dezvoltare la nivel hepatic, SNC, ocular orbire si manifestari neurologice 

- contaminarea umana- 3 grade de severitate 

Diphyliobotrium latum 

Esential 

Boala produsa: botriocefaloza 

Gazda intermediara: crustacee si pesti 

Gazda definitiva: omul 

Contaminare umana: consum de peste insuficient prelucrat termic 

Important 

Patogenie: localizare- jejunul inferior/ ileonul superior 

Evolutie - asimptomatica 

- iritatie mecanica si toxica tulburari digestive/ neurologice 

- deficit de cobalamina, acid ascorbic si folat 

Deficitul de vit. B12- anemie pernicioasa. 

Util 

Diagnostic : examen coproparazitologic- evidentierea oualor 


Diphylobotrium latum prezinta urmatoarele proprietati: 

a) este un cestod 

b) este un nemathod 

c) este un plathelmint 

d) prezinta scolex si strobila 

e)elimina oua neembrionate 

Hymenolepis nana 

Esential 

Boala produsa : himenolepidoza 

Gazda intermediara: nu necesita/ insecta 

Gazda definitiva: omul 

Contaminare umana : ingerare 

Important 

Patogenie: Organismul uman-dezvoltarea unui raspuns imun protector capacitate de expulzare 

a parazitului(Ly T) 

Formatiunile chistice 

- plaman 

- ganglioni limfatici mezenterici 

- ficatul soarecilor imunodeprimati 

Cisticercoizii distrug vilozitatile intestinale disfunctii intestinale 

Adultii- lezeaza mucoasa disfunctii intestinale 

Util 

Diagnostic: examen coproparazitologic- tehnici de concentrare 

Echinococcus granulosus 

Esential 

38

Boala produsa: hidatidoza, boala hidatica, echinococoza 

Chistul hidatic este produs de Echinococcus granulosus. 

Morfologia viermelui adult: 

- lungime 3-9mm 

- 3 proglote 

Structura chistului 

- Rotund 

- 1-7 cm diametru 

- Exterior : cuticula 

- Interior : lichid galben clar 

Important 

Patogenie : - chistul hidatic se dezvolta in organismul uman in doua cazuri 

- ingerarea embrioforilor eliminati de caine hidatida primara 

- ruperea unui chist hidatic primar eliberare protoscolecsi echinococcoza 

secundara locala echinococcoza secundara sistemica 

- Chistul hidatic distrugere a parenchimului hepatic 

Presiune asupra canalelor biliare 

Leziuni pulmonare reversibile 

Evolutie : - involutie spontana 

- ruptura 

- infectie 

Util 

Diagnostic: Rx, RMN, TC, ecografie 

Imunologic- hemaglutinare indirecta/ imunoelectroforeza/ ELISA 

Echinococcus multilocularis 

Esential 

Boala produsa: hidatidoza alveolara multiloculara 

Important 

Patogenie : distrugerea tesutului hepatic si eroziunea canalelor biliare 

Larva- formatiune solida (mai multe cavitati neregulate ce contin o cantitate mica de 

lichid) 

Mod de crestere- invaziv metastaze in alte organe (plaman si creier) 

Util 

Diagnostic: vezi E. granulosus 

ELISA- E. multilocularis cu antigen purificat de E. multilocularis 

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÎN INFEC IILE 

FUNGICE 


- examinarea i interpretarea unui preparat native 

- colora ia Gram - examinarea i interpretare 

- coloniile de Candida - observare i descriere 

- preparate microscopice - examinarea i interpretare 

39

- reac ii antigen-anticorp - observare i interpretare 

Aspergillus 

Esential 

Generalit i 

- Hife hialine septate 

- Dezvoltare rapida spre lenta 

- Afecteaza in special organismele imunodeprimate 

- Prezenta ascosporilor 

Reprezentan i 

- Aspergillus flavus 

- Aspergillus fumigatus 

- Aspergilus niger 

- Aspergillus versicolor 

Important 

Boli produse: aspergiloza pulmonara, otite, sinuzite. 


1. Examenul microscopic direct al produselor patologice 

- un preparat nativ, într-o pic tur de albastru de lactofenol. 

- ciuperca cu aspect caracteristic, conidioform 

- diagnostic prezen a capetelor aspergilare. 

2. Aspergillus se dezvolt pe mediul Sabouraud în 3-4 zile. 

3. Identificarea speciilor se realizeaz pe baza: 

- aspectului coloniilor: colonii mari pufoase (permite diagnostic de gen) 

- prin examen microscopic (permite diagnostic de specie) 


a) Hife hialine septate 

b) Dezvoltare rapida spre lenta 

c) Afecteaza in special organismele imunodeprimate 

d) Prezenta ascosporilor 

e) Este o bacterie sporulata 

Diagnosticul de laborator în infec iile produse de Pneumocystis jirovecii 


- colora ia Giemsa - examinarea i interpretare 

Esen ial 

Pneumocystis jirovecii 

- infec ie dobândit pe cale respiratorie (probabil prin contact direct de la o persoan la alta) 

- r spândit în toat lumea 

- determin infiltrate difuze pulmonare la pacien i cu deficien e ale imunit ii mediate celular, 

sindroame de imunodeficien congenital , SIDA, leucemie acut limfatic , boala Hodgkin, 

transplant de organe, corticoterapie. 

Morfologie 

40

Trofozoitul: 

- oval 2-4 m 

- un singur nucleu 

Chistul: 

- 7-10 m 

- opt nuclei (numi i i corpi intrachistici) 

- rozet , con ine sporozoi i 

- Identificarea P. jirovecii în esutul pulmonar sau în fluidele pulmonare 

- Produs patologic: sput , sput provocat , lavaj bronho-alveolar, biopsie pulmonar sau 

aspirat pulmonar, periaj bron ic, aspirat transbranhial 

Important 

- Morfologie microscopic : diagnosticul înc se bazez pe identificarea morfologic a 

Pneumocystis din produsele patologice respiratorii 

- Colora ia util pentru identificarea Pneumocystis Gomori- Grocott (tehnica argint 

metenamid ), Giemsa, reac ia cu anticorpi marca i fluorescent (imunofluorescen ) sau 

albastru de toluidin . 

Util 

- NU exist metode de cultivare 

- NU exist teste serologice de diagnostic 

Op ional 

- metode moleculare (sensibilitate i specificitate crescut ) 

- interpretarea tehnicilor moleculare 

Cryptococcus 


Diagnosticul direct : eviden ierea i izolarea ciupercii din produsele patologice 

a) Preparate microscopice: tu de China -- levuri capsulate. 

b) Izolarea si identificarea ciupercii 

c) Detectarea antigenelor capsulare in LCR, urin - latex aglutinare 


- preparat native examinarea i interpretare 

- colora ia cu tu de China - examinarea i interpretare 

- coloniile de Criptococcuss - observare i interpretare 

- realizarea i interpretarea unei reac ii antigen-anticorp 

Candida spp. 

Important 

Blastospori 

- celule mari (3-5 µm) 

- sferice sau ovoide 

- Inmugurite 

- Gram pozitive 

41

Pseudomicelii 

- celule alungite a ezate cap la cap 

- nedesprinse dup diviziune 

Clamidospori 

- celule sferice cu dublu contur 

- mai mari decat blastosporii 

Util 


1. Recoltarea produselor patologice 

- scuame de tegument, fragmente de unghie, secre ie din leziuni, puroi - în afec iuni 

cutanate si ale fanerelor 

- sput în infec ii respiratorii 

- materii fecale în infec ii digestive 

- urin în infec ii urinare, balanite 

- secre ie vaginal în vaginite 

- LCR, sânge - în infec ii generalizate 

2. Examenul microscopic : preparat nativ : frotiuri colorate Gram, cu albastru de metilen, 

Giemsa 

3. Izolare : - cultivarea pe medii de cultura: mediul Sabouraud, colonii de tip S, alb-g lbui, 

cremoase, mari ; medii cromogene 

- incubare- 30-37 °C, 24-48 de ore 

4. Identificare : caractere morfotinctoriale, caractere de cultura, testul filamentarii rapide 

(Candida albicans) 

- formarea clamidosporilor 

5. Antifungigrama- testarea la antifungice 


- preparat native examinarea i interpretare 

- colora ia Gram- examinarea i interpretare 

- coloniile de Candida - observare i interpretare 

- examinarea i interpretarea unor frotiuri 

- realizarea i interpretarea unei reac ii antigen-anticorp 

Dermatofi i 

Esential 

Generalit i 

-Responsabili de producerea de micoze superficiale 

-boli de larg r spândire 

-localizate aproape exclusiv la nivelul pielii sau fanerelor (dermatomicoze) 

Important 

Reprezentan i infec ii produse 

- Trichophyton sp. tricofi ii superficiale ale b rbii (Tinea barbae), tricofi ii superficiale 

ale pielii capului (Tinea capitis), alte infectii cutanate (Tinea corporis, Tinea pedis); 

Trichophyton shönleini favus 

- Microsporum audouini, M. canis - infec ii cutanate 

- Epidermophyton sp. micoze cutanate 

42

Util 

Diagnostic de laborator : 

1. Recoltarea produselor patologice 

- par din zonele afectate (pielea capului, barb , sprâncene) 

- Scuame (de la periferia leziunilor) 

- Unghii (din por iunea modificat ) 

2. Examenul microscopic direct din produsul patologic 

- diagnostic de orientare imediat 

- preg tirea produsului patologic (disocierea) KOH 30-40 % sau solu ie de albastru 

lactofenol Amman 

- realizarea unui preparat microscopic între lam i lamel 

3. Izolarea agentului patogen 

- Mediul Sabouraud simplu si cu cicloheximida 

- termostatare la 27ºC /21 

4. Identificarea agentului patogen: 

- be baza caracterelor microscopice si de cultura 


- preg tirea produselor patologice cu KOH în vederea realiz rii unui preparat nativ - 

examinarea i interpretare 

- colonii de dermatofi i - observare i interpretare 


Dermatofitii: 

a) Sunt responsabili de producerea de micoze superficiale 

b) Produc boli de larg r spândire 

c) Provoaca afectiuni localizate aproape exclusiv la nivelul pielii sau fanerelor 

d) Pot provoca pneumonii 

e) Sunt responsabili de producerea de micoze superficiale 

Resurse bibliografice 

1. Ivanof A, sub redac ia. Lucr ri practice de microbiologie. Ed II. Litografia IMF Cluj- 

Napoca 1983 

2. Junie M. Microbiologie fumdamental . Editura Medical Universitar Iuliu Ha ieganu 

2004 

3. Junie M. Infec ii bacteriene, virale, parazitare, fungice. Editura Medical Universitar 

Iuliu Ha ieganu 2007 

4. Matinca D, Hodârn u C. Lucr ri practice de microbiologie pentru studen ii Facult ii de 

Farmacie. Editura Medical Universitar Iuliu Ha ieganu 2003 

5. Bîlbîe V, Pozsgi N, sub redac ia. Bacteriologie medical . Vol II. Editura medical 1985 

43

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÃN INFEC IILE PRODUSE ... - UMF

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÃN INFEC IILE PRODUSE ... - UMF