Târg de Idei pentru o Societate Coresponsabilă - Timisoara-Teritoriu ...

Târg de Idei pentru o
Societate Coresponsabilă
Concluzii generale
Cuprins:
Contextul de dezvoltare a proiectului
Prezentare Generală
Programul de desfăşurare
Mediatizarea Târgului de Idei
Gala de Deschidere a Târgului de Idei
Economie socială şi întreprinderi sociale de inserţie
Fair Trade şi comerţ local
Iniţiative de promovare a comportamentului responsabil
Guvernanţă şi coresponsabilitate
Dezvoltare individuală şi coresponsabilitate
Expoziţia ALTERNATIVE
Dezbatere: Responsabilitatea socială în percepţia tinerilor timişoreni
Timişoara, 02‐04 Decembrie 2009
Centrul Cultural Francez Timişoara
CRIES
Centrul de
Resurse pentru
Iniţiative Etice
şi Solidare
Eveniment dezvoltat cu sprijinul Fondation de France
www.fondationdefrance.org

1. Contextul de dezvoltare:
Strategia de Coeziune Socială a Consiliului Europei revizuită şi aprobată de Comitetul de
Miniştri în 2004 defineşte coeziunea socială ca şi capacitatea unei societăți de a asigura
într‐o manieră durabilă bunăstarea tuturor membrilor săi, de a evita disparitățile şi de a
pune accentul asupra coresponsabilității actorilor teritoriali.
Cu scopul de a facilita punerea în aplicare a Strategiei de Coeziune Socială, Consiliul Europei
a dezvoltat în perioada 2002‐2005 Ghidul Metodologic „Elaborartion concertée des
indicateurs de la cohésion sociale”, publicat în anul 2005. Acesta oferă un cadru de referință
conceptual şi metodologic pentru ideea de „coresponsabilitate” sau „responsabilitate
partajată” şi permite măsurarea progreselor realizate în termeni de coeziune socială.
Aplicarea acestui Ghid s‐a realizat într‐o manieră pilot în mai multe teritorii (Franța, Italia,
România, Insula Capul Verde, Portugalia, Belgia), ducând la elaborarea şi utilizarea
indicatorilor de coeziune socială/progres/bunăstare.
Oraşul Timişoara a fost ales pentru implementarea în România a demersului pilot „teritoriu
de coresponsabilitate”, care a fost inițiat în anul 2007 de către Consiliul Europei, Comisia
Europeană şi Platforma Europeană IRIS. La nivel local s‐a constituit un Grup de Coordonare,
alcătuit din peste 60 de reprezentanți ai instituțiilor publice, organizațiilor
neguvernamentale, mediului economic şi academic. Primăria Municipiului Timişoara şi
Prefectura Timiş sunt parteneri instituționali la nivel local.
Grupul de Coordonare a proiectului a inițiat un proces de consultare cu privire la modul în
care locuitorii oraşului nostru îşi proiectează ideea de bunăstare şi progres, prin
construirea unui număr de 31 de indicatori de bunăstare.
Principalele etape dezvoltate la Timişoara în cadrul demersului „teritoriu de
coresponsabilitate” sunt:
� exprimarea criteriilor de bunăstare de către cetățeni, 25 Septembrie 2007;
� elaborarea indicatorilor de bunăstare pe baza criteriilor enunțate de către cetățeni,
Septembrie 2007‐Ianuarie 2008;
� validarea indicatorilor de bunăstare de către cetățeni, 4 Februarie 2008;
� evaluarea calitativă a situației din Timişoara pe baza indicatorilor de bunăstare, 19
Iunie 2008;
� evaluarea cantitativă a indicatorilor de bunăstare, pe bază de chestionar, Iunie‐
Septembrie 2009.
În acest demers au fost implicate aproximativ 1.000 de persoane, specialişti şi cetățeni
proveniți din 20 de categorii socio‐profesionale diferite, precum: romi, alte minorități
etnice, funcționari publici, personal din servicii sociale şi ocupare profesională, personal
cultural‐artistic, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice, persoane fără adăpost,
persoane infectate cu HIV, personal din domeniul juridic şi al ordinii publice, cadre
medicale, profesori, tineri, reprezentanți ai consiliilor de cartier şi ai structurilor asociative,
femei, persoane cu venituri reduse, angajatori, angajați în servicii de utilitate publică,
membrii de partide politice.
Analizarea indicatorilor de bunăstare permite înțelegerea sensului de dezvoltare/progres
enunțat de către cetățeni şi facilitează identificarea de responsabilități concrete pentru
diverşi actori locali.
În 22 Octombrie 2009 a fost organizată o primă întâlnire de prezentare a indicatorilor de
bunăstare şi a rezultatelor procesului local de evaluare. Cu această ocazie s‐a pus în
evidență oportunitatea colaborării între specialişti şi cetățeni în identificarea de măsuri de
intervenție, în vederea ameliorării indicatorilor de bunăstare.

2. Prezentare generală:
„Târgul de Idei pentru o Societate Coresponsabilă” îşi propune afirmarea potențialului
reprezentat de accentuarea caracterului de „teritoriu de coresponsabilitate” al oraşului
Timişoara, prin dezvoltarea şi multiplicarea de inițiative de responsabilitate socială
partajată.
Obiectivele principale ale acestei acțiuni s‐au referit la:
� consolidarea demersurilor de economie socială şi solidară, prin dezvoltarea de
sinergii între diferite inițiative existente la nivel național şi internațional;
� promovarea comportamentului responsabil în actele cotidiene;
� analizarea contextului național şi local în domeniul economiei sociale: limite şi
avantaje ale societății româneşti;
� implicarea cetățenilor în identificarea de măsuri care pot fi dezvoltate pentru
ameliorarea indicatorilor de bunăstare.
3. Programul de desfăşurare:
Dată şi locaţie 02 Decembrie 2009, Centrul Cultural Francez
18.00‐19.30 Gala de Deschidere a „Târgului de Idei pentru o Societate Coresponsabilă”
Dl. Eric BAUDE, Director Centrul Cultural Francez Timişoara;
Dl. Dan BEDROS, Consul Onorific al Franței la Timişoara;
Dl. Giuseppe FOLINO, Commissario Agg. Amministrativo, Consolare e Sociale, Consulatul Italiei;
D­na Christine GENT, Preşedinte Platforma Europeană IRIS;
Dna Mihaela VEŢAN, Preşedinte CRIES‐Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice şi Solidare;
19.30‐21.00 Proiecţia filmului documentar „Home”, de Yann Arthus­Bertrand
Filmul tratează într‐o manieră bine documentată efectele devastatoare ale omului asupra
planetei, dar vorbeşte totodată şi de modele alternative de dezvoltare şi comportament.
Dată şi locaţie 03 Decembrie 2009, Centrul Cultural Francez
10.00‐10.30 Sesiune plenară: Prezentarea proiectului şi a programului de lucru
Mihaela VEȚAN, Preşedinte CRIES‐Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice şi Solidare
10.30‐13.00 Sesiunea I:
Derularea paralelă a workshop­urilor privind modele alternative de dezvoltare durabilă
Atelierul 1. „Demersuri alternative de stimulare a ocupării profesionale pentru persoanele
marginalizate social: întreprinderi sociale, antreprenoriat social, microcredite sociale”
Atelierul 2 „Promovarea comerțului echitabil şi a comerțului de proximitate”
Atelierul 3 „Rolul comportamentului responsabil pentru dezvoltarea unei societăți durabile”
13.00‐14.00 Bufet
14.00 – 15.30 Continuarea activităților în cadrul grupurilor de lucru
15.30 – 16.00: Pauză de cafea
16.00 – 17.30
Sesiunea II
Derularea paralelă a workshop­urilor privind identificarea de măsuri pentru ameliorarea
indicatorilor de bunăstare
Atelierul 1: „Guvernanță şi coresponsabilitate”;
Atelierul 2 „Dezvoltare individuală şi coresponsabilitate
Dată şi locaţie 04 Decembrie 2009, Centrul Cultural Francez
10.00‐18.00 „ALTERNATIVE­Expoziţie pentru promovarea unui comportament social responsabil”
expoziția a conținut trei secțiuni tematice:
„Comerţ responsabil cu produse realizate de persoane marginalizate şi produse fair­trade”:
„Consumul sănătos de produse realizate de mici producători locali”
„Iniţiative cotidiene de comportament responsabil”
13.00‐15.30 Dezbatere „Responsabilitatea socială în percepţia tinerilor timişoreni”
16.00‐18.00 Sesiune plenară: Prezentarea concluziilor grupurilor de lucru care au analizat măsuri de
ameliorare a indicatorilor de bunăstare
În cadrul acestei secțiuni au fost prezentate şi discutate concluziile atelierelor de lucru de la
Sesiunea II. Mesajul verbal a fost însoțit de o prezentare artistică a discuțiilor purtate de către
cetățeni, aşa cum au fost reținute de către elevii de la Liceul de Arte Plastice din Timişoara.

4. Mediatizarea „Târgului de Idei pentru o Societate Coresponsabilă”
Mediatizarea evenimentului s‐a realizat cu sprijinul Centrului Cultural Francez Timişoara, a
Primăriei Municipiului Timişoara şi a colaboratorilor implicați în proiect. Principalele surse
de mediatizare a evenimentului sunt:
a)Site­uri/bloguri partenere:
� http://www.ccftimisoara.ro/?id=729;
� http://www.primariatm.ro/uploads/domino/atasamente_epress/2EDC28C5AC15F
66EC225767E0047241B/download/comunicat%20presa%20si%20program.pdf;
� http://www.pedaleaza.ro/component/content/article/10‐evenimente/311‐vpb‐la‐
targul‐de‐idei‐pentru‐o‐societate‐responsabila.html;
� http://www.pe‐biciclete.eu/;
� http://casacucadouri.blogspot.com/;
� http://koalafairtrade.ro/blog/?cat=10;
� www.cries.ro;
� http://teritoriudecoresponsabilitate.ecosapiens.ro/
b)Apariţii media:
� http://www.agenda.ro/news/images/25462/1/targ‐de‐idei‐la‐centrul‐cultural‐
francez.html?id=99266
� http://www.agenda.ro/news/news/25462/targ‐de‐idei‐la‐centrul‐cultural‐
francez.html
� http://timisoara.inoras.ro/eveniment_targ‐de‐idei‐pentru‐o‐societate‐
coresponsabila‐02‐04‐decembrie‐2009‐la‐centrul‐cultural‐francez‐r‐n.htm
� http://www.renasterea.ro/rb/index.php?option=com_content&view=article&id=60
34:idei‐pentru‐o‐societate‐coresponsabil&catid=50:actualitate&Itemid=118
� http://www.timisoreni.ro/evenimente/targuri/Targul_de_idei_pentru_o_societate_c
oresponsa.html;
� http://www.radio‐resita.ro/targ‐de‐idei;
� http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/Banatenii_sunt_intrebati_la_Targul_de_Id
ei_ce_solutii_au_la_criza_0_164383794.html;
� http://www.e‐timisoara.info/comunicate‐institutii/targul‐de‐idei;
� http://www.vestul.ro/stiri/2193/dezvoltarea‐coeziunii‐sociale‐prin‐participarea‐
cetatenilor.htm;
� http://www.bucuresteni.ro/evenimente/targuri/Targul_de_idei_pentru_o_societate
_coresponsa.html;
� http://www.roportal.ro/stiri/stirea‐2518502.htm;
� http://stiri‐locale.pescurt.ro/stiri‐timisoara/targ‐de‐idei‐la‐centrul‐cultural‐
francez_02‐12‐2009_490688;
� http://www.timisoreni.ro/info/administrativ/Peste_100_de_persoane_au_participat
_la_Targu.html
� http://www.ziuadevest.ro/economic/6050‐targ‐de‐idei‐pentru‐o‐societate‐
coresponsabil.html.
5. Descrierea generală a evenimentului:
În această subsecțiune prezentăm informații legate de principalele momente ale
evenimentului, cuprinzând date referitoare la conținutul prezentărilor, principalele
concluzii/propuneri de colaborare şi persoanele participante.

Gala de Deschidere a Târgului (02 Decembrie 2009)
Deschiderea evenimentului a fost realizată de către Dl. Eric BAUDE, Director al Centrului
Cultural Francez Timişoara. Domnia Sa a subliniat importanța consolidării demersurilor
participative, care încurajează
implicarea cetățenilor în viața publică.
În Gala de Deschidere au intervenit Dl.
Dan BEDROS, Consul Onorific al
Franței la Timişoara, Dl. Giuseppe
FOLINO, Commissario Agg.
Amministrativo, Consolare e Sociale,
Consulatul Italiei la Timişoara, D­na
Christine GENT, Preşedinte Platforma
Europeană IRIS şi Dna Mihaela
VEŢAN, Preşedinte CRIES‐Centrul de
Resurse pentru Inițiative Etice şi
Solidare.
De la dreapta la stânga
(Dl. Dan BEDROS, Dl. Eric BAUDE, D­na Delia CRACIUN, D­na Mihaela VEŢAN, Dl. Giuseppe FOLINO)
Mesajul central al intervenienților a avut în vedere faptul că România trebuie să gestioneze
„într­o manieră inteligenţă situaţia determinată de criza economică, socială şi morală, luând
în considerare modele alternative de dezvoltare, care să cuprindă o viziune pe termen lung
asupra societăţii”. In acest context s‐a pus în evidență importanța demersului de construire
a indicatorilor de bunăstare, prin implicarea cetățenilor Timişoarei în dezvoltarea unei
viziuni comune asupra progresului. Dl. Ambasador Onorific al Franței, Dan BEDROS, a
amintit totodată despre inițiativa Primăriei Municipiului Timişoara de a crea un Advisory
Board pentru elaborarea strategiei oraşului (din acest comitet fac parte reprezentanți ai
mediului de afaceri, mediului neguvernamental şi personalități culturale). Pentru a putea
crea sinergii între diferitele inițiative care există la nivel local, este necesară o mai bună
comunicare a acestor demersuri în rândul populației din Timişoara şi ai factorilor politici.
La Gala de Deschidere a participat un număr de peste 50 de persoane: reprezentanți ai unor
instituții publice, organizații neguvernamentale, reprezentanți ai mediului academic şi
cetățeni implicați în procesul de elaborare a indicatorilor de bunăstare. Participanții au
putut sa consulte totodată şi rezultatele procesului de evaluare a indicatorilor de bunăstare,
acestea fiind expuse la sediul Centrului Cultural Francez în seara de deschidere a Târgului
După festivitatea de deschidere a avut loc proiecția filmului documentar „HOME”, realizat
de Yann Arthus‐Bertrand. Proiecția filmului a fost asigurată de către Centrul Cultural
Francez Timişoara.

Workshop „Demersuri alternative de stimulare a ocupării profesionale
pentru persoanele marginalizate social: întreprinderi sociale,
antreprenoriat social, microcredite” (03 Decembrie 2009)
Acest workshop a fost coordonat de către Rețeaua ENSIE, Belgia (Rețeaua Europeană a
Întreprinderilor Sociale de Inserție), reprezenatată de către D­na Justine CONSTANT.
Alături de aceasta a participat şi D­na Maria NIEVES RAMOS, Preşedinte FAEDEI
(Federația Asociaților Întreprinderilor de Inserție), rețea membră ENSIE.
Structura workshop‐ului a fost următoarea:
� „Principalele caracteristici ale întreprinderilor sociale de inserţie în Europa de Vest”,
Justine CONSTANT, Reprezentant ENSIE, Belgia;
� „Cadrul legislativ pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale de inserţie: studiu de caz
Spania”, Maria NIEVES RAMOS, Preşedinte FAEDEI, Spania;
� “Modele de integrare profesională a persoanelor vulnerabile existente în domeniul
economiei sociale din România”, Roxana DAMASCHIN, Manager pentru Dezvoltarea
Întreprinderii România, NESsT România;
� „Implicarea mediului economic în susţinerea unităţilor protejate: prezentarea
experienţei Kromberg&Schubert”, Anda NIŢUŞCĂ, Departament Resurse Umane
Kromberg&Schubert, Timişoara;
� «Susţinerea startup­ului pentru activităţi desfăşurate de persoane marginalizate
social », Florica CHERECHEŞ, Director Integra România, Oradea.
A) Conţinut informaţional:
A.1. „Principalele caracteristici ale întreprinderilor sociale de inserţie în Europa de Vest”,
Justine CONSTANT, Reprezentant al Rețelei ENSIE
ENSIE – Rețeua Europeană a Întreprinderilor Sociale de Inserție susține dezvoltarea în
Europa a întreprinderilor sociale de inserție, dezvolarea de rețele naționale şi federale a
întreprinderilor sociale de inserție precum şi reprezentarea acestora la nivel european. În
2008, Rețeua ENSIE este formată din:
� 13 rețele la nivel național şi regional a întreprinderilor sociale de inserție;
� Prezența în 10 țări membre a statelor Uniunii Europene;
� Peste 1.500 de întreprinderi sociale de inserție;
� Peste 220.000 de salariați încadrați în întreprinderile sociale de inserție.
Principalele caracteristici ale întreprinderilor sociale de inserție sunt:
� întreprinderi care au obiectivul de integrare socială a persoanelor dezavantajate :
scopul principal al acestora se referă la inserția profesională şi socială a persoanelor
marginalizate social, care cumulează diverse tipuri de handicap social şi profesional;
� întreprinderile trebuie să devină rentabile din punct de vedere economic: pentru a‐şi
putea atinge obiectul social, întreprinderile sociale de inserție au decis să acționeze
în sistemului economic;
� întreprinderile sociale de inserţie au o puternică dimensiune pedagogică: în cadrul
acestor întreprinderi sunt dezvoltate actuivități de socializate, de formare
profesională, de cetățenie activă (aceasta se bazează pe informarea şi formarea
salariațiilor asupra rolului pe care îl au în cadrul unei întreprinderi, precum şi în
ceea ce priveşte exercitarea democrației economice).
În cadrul întreprinderilor sociale de inserție sunt încadrate persoane care se confruntă cu
diferite situații de marginalizare socială (în general, aceste persoane au dificultăți de a se
integra pe piața forței de muncă fărp un szport adaptat situației lor individuale):

� persoane care nu dispun de o calificare corespunzătoare pe piața muncii şi de o
formare profesională suficientă;
� persoane care au probleme de sănătate sau probleme personale (boli, accidente), etc
În ceea ce priveşte situația întreprinderilor sociale de inserție, la nivel european putem
aminti următoarele aspecte:
� întreprinderile sociale de inserție oferă oportunități concrete de integrare
profesională celor mai marginalizate categorii de persoane;
� întreprinderile sociale de inserție există de peste 25 de ani (Belgia, Franța, Italia);
� întreprinderile sociale de inserție nu au un statut legislativ comun la nivel european:
statutul lor juridic se modifică de la stat la stat. Ele există sub forma de întreprinderi
comericiale, asociații neguvernamentale sau au stabilit un statut particular.
Au fost prezentate câteva exemple de întreprinderi sociale de inserție din diverse țări
europene, care activează în domenii precum: construcții, întreținere şi amenajări spații
verzi, cafenea‐restaurant, reciclare şi comercializare îmbrăcăminte (în funcție de
caracteristicile socio‐economice ale țării şi specificul de activitate, în cadrul acestor
întreprinderi de inserție sunt incluse diverse categorii socio‐profesionale dezavantajate).
D‐na Justine CONSTANT a amintit totodată de proiectului „Economia socială: model inovativ
pentru promovarea incluziunii active a grupurilor vulnerabile”, proiect dezvoltat de către
Ministerul Muncii, Familiei si Protecției Sociale, unul dintre parteneri fiind Rețeaua ENSIE.
S‐a precizat că în prezent Rețeaua ENSIE este implicată în dezvoltarea unei cercetări
europene cu privire la oportunitățile şi cadrul legislativ în domeniul economiei sociale,
rezultatele acesteia urmând să fie puse la dispoziția persoanelor interesate.
A.2. „Cadrul legislativ pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale de inserţie: studiu de caz
Spania”, Maria NIEVES RAMOS, Preşedinte FAEDEI, Spania;
FAEDEI reprezintă federația asociațiilor întreprinderilor de inserție din Spania. În prezent,
Federația reuneşte un număr de 200 de întreprinderi de inserție, care generează peste
3.000 de locuri de muncă, destinate persoanelor care întâmpină dificultăți de acces pe piața
muncii.
Cadrul legal: în Spania există o lege specifică pentru reglementarea statutului
întreprinderilor sociale de inserție doar din anul 2007, deşi inițiative similare
întrepriderilor sociale de inserție au existat cu mult timp înainte, acestea fiind dezvoltate de
către structuri asociative neguvernamentale (ex: Caritas, Crucea Roşie). Prin Legea
44/2007 se defineşte întreprinderea socială de inserție astfel: „societate comercială sau
cooperativă constituită legal, recunoscută de către organisme autonome competente, care
desfăşoară orice tip de activitate economică de producere de bunuri şi servicii şi care are ca
obiectiv social integrarea şi formarea socio­profesională a persoanelor excluse social, ca
formă de tranzit către locuri de muncă normale ”.
Principalele caracteristici ale întreprinderilor sociale de inserție în Spania:
� în cadrul întreprinderii sociale de inserție există un număr de locuri de muncă fixe,
prin intermediul cărora se asigură continuitate activităților desfăşurate;
� procentul persoanelor dezavantajate care sunt angajate în cadrul întreprinderii
sociale de inserție variază între 30% şi 50% din totalul persoanelor angajate;
� perioada maximă a contractului de muncă este 3 ani (acestea funcționează ca locuri
de muncă tranzitorii);
� grupurile țintă avute în vedere: beneficiari de venit minim garantat, tineri peste 18
ani ce părăsesc sistemul de protecție, consumatori de droguri, persoane cu trecut
delincvent şi prizonieri care au dreptul la muncă (pentru a evita modificarea
cadrului legal de fiecare dată când se produc modificări socio‐economice, în Legea
44/2007 există un articol care asigură legii o anumită flexibilitate, stabilind că

serviciile sociale publice pot certifica şi alte grupuri de persoane care pot fi integrate
în întreprinderile sociale de inserție);
� start‐up: întreprinderea socială de inserție este creată de către o structură
asociativă, care trebuie să dețină cel puțin 51% din acțiuni, pentru a avea putere de
decizie cu privire la respectarea obiectivului social şi a modului în care este folosit
capitalul social (există un Registru special unde se înscriu întreprinderile sociale de
inserție şi de unde pot fi obținute informații cu privire la activitatea acestora);
� 80% din profitul întreprinderii sociale de inserție trebuie să fie reinvestit în cadrul
întreprinderii, există şi situații în care profitul este reinvestit în proporție de 100%;
� în fiecare an trebuie să se depună un bilanț economic şi un bilanț social, pe baza
acestor date se decide dacă întreprinderea obține sau nu subvenții din partea
statului (structura Bilanțului Social este stabilită la nivel național, acesta fiind
deosebit de important pentru înregistrarea evoluției personale a angajaților, fiind
avute în vedere elemente calitative ale integrării socio‐profesionale)
� persoanele sunt referite de către serviciile sociale publice, pentru fiecare persoană
realizându‐se un plan de intervenție personalizat, acesta fiind semnat de către
persoana angajată, reprezentantul întreprinderii de inserție şi reprezentantul
serviciului social care referă persoana (planurile de intervenție personalizate sunt
deosebit de importante deoarece acestea „rețin” starea persoanei la intrarea în
cadrul întreprinderii, pe baza lor realizându‐se la sfârşitul anului Bilanțul Social);
� sprijin financiar pentru întreprinderile sociale de inserție: 850 euro/an/persoană
sub formă de subvenție pentru asigurările sociale (sunt asigurate de către stat);
2.000‐12.000 euro/an/persoană angajată (această subvenție este asigurată la nivel
regional şi diferă în funcție de capacitatea financiară a fiecărei regiuni: este o sumă
suplimentară ce se adaugă subvenției asigurate de către stat); subvenții pentru cel
care acompaniază persoanele angajate, se consideră un tehnician la un grup de 6‐12
persoane în dificultate angajate;
� la nievel regional fiecare comunitate decide în funcție de capacitatea financiară
modalitățile de suport a întreprinderilor sociale de inserție;
� întreprinderile sociale de inserție trebuie să dezvolte un serviciu de monitorizare
timp de 6 luni după plecarea persoanei din întreprinderea socială de inserție şi
angajarea pe piața normală a forței de muncă.
Dezvoltarea cadrului legislativ s‐a făcut cu dificultate în Spania, deoarece întreprinderile
sociale de inserție au fost privite cu suspiciune de către diferiții parteneri sociali, trebuind
să se aloce timp pentru a convinge fiecare parte de importanța acestei forme de organizare.
În prezent, Legea Întreprinderilor Sociale de Inserție este singura lege din Spania care a
reunit în jurul ei toți partenerii sociali, fiind un exemplu de punere în practică a principiului
co‐responsabilității.
� Patronatele: concurența neloială (argument: o forță de muncă mai bine pregătită);
� Sindicatele: existența contractelor pe perioadă determinată (argument: existența în
cardrul firmei şi a contractelor fixe);
Din experiența Spaniei în ceea ce priveşte dezvoltarea cadrului legislativ pentru
întreprinderile sociale de inserție, au fost puse în evidență următoarele elemente ca
deosebit de importante:
� dezvoltarea unui cadru legislativ specific pentru întreprinderile sociale de inserție;
� identificarea persoanelor care pot fi interlocutori şi susținători ai cadrului legislativ
specific;
� identificarea unor arii de activitate economică fezabile.
Materiale de informare disponibile (în format electronic):
� „Propuestas antes la crisis”, www.faedei.org;
� „Las Empresas de Inserción y el Año Europeo Contra la Pobreza y la Exclusión”,
www.faedei.org.

A.3. “Modele de integrare profesională a persoanelor vulnerabile existente în domeniul
economiei sociale din România”, Roxana DAMASCHIN­ŢECU, Manager pentru Dezvoltarea
Întreprinderii România, NESsT România;
NESsT (Nonprofit Enterprise and Self‐Sustainability Team) isi propune sa rezolve
problemele sociale in tarile emergente si sa sustina dezvoltarea antreprenoriatului social
menit sa intareasca sustenabilitatea financiarea si sa maximizeze impactul social al
organizatiilor societatii civile. De la fondarea in Budapesta in 1997, NESsT a oferit suport
financiar si de consultanță in afaceri la sute de intreprinderi sociale din 40 de tari. NESsT
are filiale in Budapesta (Ungaria), Santiago (Chile), Lima (Peru) and California (USA).
Sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului social se face prin NESsT Venture Fund, prin
intermediul căruia se susține atât activități de start‐up cât şi activități de dezvoltare,
consolidare, extindere. În acest sens, organizația organizează periodic «Competiţia
întreprinderilor sociale», cea mai recentă ediție finalizându‐se în noiembrie 2009.
NESsT defineşte întreprinderea socială ca orice «activitatea antreprenorială planificată (de
ex: vânzarea unui produs sau a unui serviciu) care prezintă un potenţial ridicat de generare a
unei schimbări sociale şi/sau de generare de resurse nerestrictive». Întreprinderile sociale
dezvoltate şi susținute de NVF trebuie să demonstreze că au potențial de a deveni modele
inovatoare care să poată fi reproduse în vederea maximizării impactului.
D‐na Roxana DAMASCHIN‐ȚECU a amintit totodată de o cercetare europeană realizată de
către NESsT cu privire la antreprenoriatul social. Această cercetare este realizată în cadrul
proiectului SELUSI (http://www.lse.ac.uk/collections/management/selusi/default.htm),
care are ca parteneri London School of Economics, IESE Business School in Barcelona,
Universitatea Catolica din Leuven, SITE la Stockholm School of Economics, Harvard
Business School, NESsT, i‐propeller, The Hub si Institutul Global.
Proiectul isi propune cercetarea antreprenoriatului social in Europa, urmărind cercetarea
companiilor care sunt cel mai aproape de problemele sociale pe care isi propun sa le
rezolve, generand astfel solutii inovative. Unul din motivele pentru care proiectul a primit
sprijinul Comisiei Europene este acea de a demonstra ca activitatile generatoare de
venituri pot fi armonizate cu viziunea rezolvarii problemelor sociale ale grupurilor
dezavantajate sau ale mediului. In prima etapa a cercetarii se urmăreşte construirea unui
panel de 800 de intreprinderi sociale. In Romania, 140 de intreprinderi sociale vor fi
subiectul unei cercetari mai aprofundate.
Materiale de informare disponibile (în format electronic):
� Prezentare NESsT, „Profit pentru organizaţiile non­profit”.
A.4. „Implicarea mediului economic în susţinerea persoanelor dezavantajate: prezentarea
experienţei Kromberg&Schubert”, Anda NITUSCA, Departament Resurse Umane
Kromberg&Schubert, Timişoara.
Kromberg&Schubert România face parte dintr‐un concern multinațional prezent în 15 țări.
Cu o tradiție de peste 100 de ani, este unul dintre principalii furnizori la nivel mondial în
industria automobilelor, principala activitate fiind producerea cablajelor pentru industria
germană automobilă.
Firma a avut o experiență diversificată în activitatea cu persoane marginalizate social,
implicându‐se în gestionarea directă a persoanelor în dificultate cât şi în dezvoltarea unor
colaborări un unități protejate:
� prima colaborare a fost realizată cu Serviciul APEL Timişoara (anul 2007) când s‐a
dezvoltat un program de integrare profesională în cadrul firmei a unei echipe de 10‐

12 tineri dezinstituționalizați (pentru care au fost încheiate contracte de solidaritate
socială cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Timiş). În cadrul
firmei a fost identificată o activitate care nu necesita un efort deosebit.;
� ulterior firma a dezvoltat o colaborare cu Fundația pentru Voi, externalizând unele
activități din cadrul firmei către unitatea protejată a fundației. Totodată, firma
apelează şi la serviciile atelierului de copiere al unității protejate (editâdu‐şi
Regulamentul Intern, cărți de vizită, etc) şi achiziționează periodic felicitări.
Experiența prezentată de către Kromberg&Schubert este un posibil model de multiplicare,
fiind vorba despre o firmă care şi‐a abordat într‐o manieră inovativă propria activitate,
identificând activități simple care nu necesită un efort deosebit. Totodată, este un exemplu
de utilizare optimă a facilitățile legislative în domeniul integrării socio‐profesionale a
persoanelor marginalizate social.
Firma a fost premiată în doi ani consecutivi de către Revista Bucharest Business Week
pentru colaborarea dezvoltată cu Asociația Serviciul APEL şi Fundația Pentru Voi.
A.5. «Susţinerea startup­ului pentru activităţi desfăşurate de persoane marginalizate social »,
Florica CHERECHEŞ, Director Integra România, Oradea;
Asociația Integra România este o organizație non profit implicată în dezvoltare comunitară,
socio‐economică, înființată în anul 2000 în Oradea. Asociația este membră a Rețelei Integra
(www.integra.sk), o rețea de organizații de dezvoltare socio‐economică activă în Centrul şi
Răsăritul Europei, având birouri în Slovacia, Bulgaria, Rusia, Serbia, Canada şi Statele Unite.
În prezent, misiunea organizației se defineşte prin termenii: investiție, influență şi impact,
sloganul asociației fiind „Noi vrem să reuşeşti!”.
Asociația Integra deține o experiență semnificativă în susținerea antreprenoriatului în
rândul femeilor în dificultate, prin acordarea de microcredite şi dezvoltarea de cursuri de
antreprenoriat (analiză financiară, planificare financiară, plan de afaceri). În acest sens, în
anul 2001 a fost înființat un SRL al organizație, pentru acordarea de microcredite. Datorită
unei relații directe susținute cu beneficiarii, asociația a avut o rată foarte ridicată de
recuperare a împrumuturilor.
În ceea ce priveşte activitatea de microfinanțare, aceasta se exprimă astfel:
� 2,8 milioane USD împrumutați;
� 375 afaceri care au fost create şi susținute;
� 967 de împrumuturi acordate;
� 1760 de persoane instruite;
� 2970 de locuri de muncă create şi susținute.
În perioada de început a activității nu a existat o lege specifică a microcreditării. În perioada
2003‐2005 se formează o Coaliție de Microfinanțare, care participă la dezvoltarea Legii
Instituțiilor Financiare Nebancare (Integra, prin D‐na Florica CHERECHEŞ, a făcut parte din
grupul de lucru implicat în elaborarea acestei legi). Reglementările acestei legi au făcut
foarte deficilă şi costisitiare activitatea de microfinanțare, fapt care a dus la dispariția
multor instituții financiare nebancare. În prezent există un număr limitat de organizații,
care se îndreaptă mai degrabă spre activitatea uzuală a unei bănci.
În prezent, Integra doreşte să se orienteze în dezvoltarea de investiții directe în afaceri,
oferind în continuare cursuri de educație financiară şi consultanță în afaceri. De asemenea,
Integra este partener în proiectul dezvoltat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecției
Sociale privind legiferarea economiei sociale şi a întreprinderilor sociale.
Materiale de informare disponibile (în format electronic):
� Prezentare”Susţinerea integrării sociale a persoanelor în stare de dificultate”, Integra

B) Concluzii principale/direcţii de colaborare:
� dezvoltarea unei relații mai dinamice cu reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei
şi Protecției Sociale implicați în proiectul de economie socială (clarificarea
obiectivului principal al proiectului: reglementarea domeniului de economie socială
sau crearea cadrului legislativ pentru întreprinderi sociale de inserţie?);
� formarea unui grup de lucru care să aprofundeze conceptul de întreprinderi sociale
de inserție, care să se poată implica în propunerea unui cadru legislativ;
� folosirea facilităților legislative existente şi a oportunităților oferite de Fondul Social
European, în absența unui cadrul legislativ specific (prin dezvoltarea unor inițiative
pilot ar putea să se pună mai uşor în evidență avantajele reprezentate de
întreprinderile sociale de inserție).
C)Date de contact ale participanţilor la workshop:
Nr.
crt
Nume şi prenume Organizaţia Adresă de mail
1 Buică Dorina Coordonator, Asociația Serviciul APEL
Timişoara
dorina.buica@apelngo.ro
2 Cherecheş Florica Director Executiv,Integra România fchereches@integraromania.ro
3 Constant Justine Reprezentant ENSIE, Belgia
4 Damaschin‐Țecu
Roxana
Manager pentru Dezvoltarea
Întreprinderii
România
România, NESsT
info@ensie.org
rdamaschin@nesst.org
5 Geamănu Florin Camera de Comerț, Industrie şi fgeamanu@cciat.ro
6 Grebeldinger Daniel
Agricultură Timişoara
Preşedinte, Asociația Nevo Parudimos grebeldingerdaniel@yahoo.com
7 Ioniță Oana Responsabil
România
PR, Fundația Rațiu
8 Neiconi Lenuța Fundația Chosen
oana.ionita@fundatiaratiuromania.eu
nutzy_neiconi@yahoo.com
9 Nițuşcă Anda Departament Resurse Umane, Anda.Boescu@ksroti.kroschu.com
10 Nieves Maria
Kromberg&Schubert
Preşedinte FAEDEI, Spania faedei@faedei.org
11 Pepenel Valentin Reprezentant Regional, Agenția valentinpepenel@yahoo.com
Națională pentru Romi
12 Schiopu Oana Student,
Timişoara
Universitatea de Vest oana_schiopu@yahoo.com
13 Stîngu Georgeta Direcția de Asistență Socială stnggeta@yahoo.com
14 Vețan Mihaela
Comunitară Timişoara
Preşedinte CRIES mihaela.vetan@cries.ro
Raport întocmit de Mihaela VEŢN în colaborare cu Dorina BUICĂ.

Workshop „Promovarea comerţului echitabil şi a comerţului de
proximitate” (03 Decembrie 2009)
Acest workshop a fost coordonat de către Rețeaua WFTO (World Fair Trade Organization),
reprezenatată de către D­na Christine GENT.
Structura workshop‐ului a fost următoarea:
� „Fair­trade: perspective teoretice şi practice”, Christine GENT, Reprezentant WFTO;
� „Mediul on­line şi comercializarea de produse fair­trade”, AnaMaria POP, Koala Fair
Trade, Cluj;
� „Comerţul de proximitate şi comerţul cu produse fair­trade: preferinţe ale
consumatorilor din Cluj”, Tudor BRĂDĂŢAN, Reprezentant «Coşul Verde», Cluj;
� „Prezentarea iniţiativei Low Living Impact”, Sara şi Douglas McFARLANE, Huedin;
� „Fair Trade Towns in the new member states”, Karla HAŢEGAN, Stagiar CRIES.
A)Concluzii principale/direcţii de colaborare:
� dezvoltarea unui grup informal de lucru cu denumirea „Comerț Echitabil România”,
care să faciliteze schimbul de informații, iar într‐o etapă ulterioară realizarea de
proiecte comune;
� posibilitatea de asociere a tuturor actorilor interesați să importe în România
produse fair‐trade în vederea achiziționării de produse de la un singur distribuitor
(reducerea costurilor de transport);
� organizarea de noi întâlniri între membrii grupului de lucru, on‐line, deşi ar fi
important dacă IRIS/CRIES ar putea susține costurile de transport pentru viitoare
întâlniri între membrii implicați;
� dezvoltarea Wiki Age (în termen de două săptămâni, responsabil Cristiana
Bobârnac), în acest sens vor fi invitați să participe cu materiale/informații toți
actorii interesați de fair‐trade;
� dezvoltarea unei platforme comune de lucru, care s‐ar putea implica în dezvoltarea
şi adaptarea în limba română a unor materiale despre fair trade, avându‐se în
vedere următoarele aspecte:
‐ cum ar trebui promovat FT în România?
‐ identificarea de filme despre FT (contactarea Black Gold şi Mai Bine, Iaşi);
‐ identificarea de forme de publicitate pentru FT în România;
‐ realizarea de flyere şi broşuri care pot fi downloadate;
‐ realizarea de expoziții foto on‐line;
‐ dezvoltarea unui plan de activități pentru promovartea în România a Zilei
Mondiale FT (8 Mai 2010);
‐ implicarea în realizarea grafică a site‐ului până la sfârşitul lunii ianuarie
(Tudor Bradatan, Cristiana Bobarnac, Roxana Pencea), CRIES/IRIS va
suporta costurile financiare pentru cumpărarea domeniului şi hosting
(Karla Hațegan şi Anamaria Pop se vor implica în realizarea unor
propuneri de nume pentru site).

Membrii Platformei de lucru se vor ocupa de dezvoltarea diferitelor arii de conținut ale site‐
ului. Christine Gent va asigura legătura cu WFTO pentru organizarea Zilei Mondiale FT în
România, urmând să identifice dacă există materiale care pot fi traduse în limba română.
Karla Hațegan urmează să se intereseze dacă Fair Trade Germany poate susține costurile de
transport ale unor producători fair trade care să treacă prin România cu ocazia Zilei
Mondiale FT.
S‐a pus în evidență că se poate asigura o publicitate gratuită prin intermediul REN, care
deține date de contact a peste 2000 de organizații din România şi străinătate.
B) Materiale disponibile:
• WFTO Tea and coffee members, pus la dispoziție de către Christine GENT;
• Przentare Koala Fair Trade.
C) Date de contact ale participanţilor la workshop:
Nr.
crt
Nume şi prenume Organizaţia Adresă de mail
1 Christine Gent External Affairs, WFTO ext.affairs@wfto.com
2 Douglas Mcfarlane Low Living Impact douglasmcfarlane@hotmail.com
3 Alina Albu Biovera srl albu@biovera.ro
4 Karla Hategan Asociația CRIES karla.hategan@cries.ro
5 Tudor Bradatan Cosul Verde tudor.bradatan@gmail.com
6 Cristiana Bobarnac Reper 21 cristiana.bobarnac@reper21.org
7 Anamaria Pop Koala Fair Trade anamaria.pop@koalafairtrade.ro
8 Roxana Pencea Cosul verde
9 Andrei Colojoară Asociația CRIES andrei_colojoara@yahoo.com
10 Alexandru Morar Voluntar, Asociația CRIES ioalexmorar@yahoo.com
Raport întocmit de Christine GENT.

Workshop „Rolul comportamentului responsabil pentru dezvoltarea
unei societăţi durabile” (03 Decembrie 2009)
Acest workshop a fost coordonat de către Rețeaua ASECO, reprezentată de D­na Pia
VALOTA şi Rețeaua URGENCI, reprezentată de către D­nul Joel OBRECHT.
Structura generală a workshop‐ului a fost următoarea:â
� „Rolul consumului social şi ecologic: diferite exemple din Europa de Vest”, Pia
VALOTA, Reprezentant ASECO;
� „Iniţiative de promovare a consumului responsabil”. Joel OBRECHT, Reprezentant
URGENCI;
� „Rolul mass­media în dezvoltarea campaniilor de promovare a unui comportament
responsabil”, Mariana CERNICOVA­BUCĂ, Conf.Universitar Dr;
� „Prezentarea acţiunilor de promovare a unui comportament responsabil organizate de
Asociaţia Reper 21: modalităţi de multiplicare”, Bogdan GIOARĂ, Preşedinte
Asociația Reper 21, Bucuresti;
• „Cum poţi dezvolta un comportament responsabil în viaţa cotidiană?”, Ana Maria
TEODORESCU, Reprezentant Asociația Cloud Factory, Timişoara;
• „Mai mult decât un schimb de obiecte: prezentarea iniţiativei Freecycle”, Raluca
IONESCU, Reprezentant Freecycle Timişoara;
• „Prezentarea iniţiativei Verde pentru Biciclete”, Romina FAUR, Reprezentant „Verde
pentru Biciclete” Timişoara.
A) Intervenţii generale ale participanţilor:
Pia Valota, ASECO, Italia
Aceasta a făcut o serie de remarcu asupra Strategiei de Dezvoltare a Uninunii Europene
pentru anul 2020, propusă de către Comisia Europeană. Este pentru prima dată când
Comisia foloseşte termenul de economie socială (înainte, termenul folosit de către Comisie
era cel de piață responsabilă). Economia socială este prezentat ca un domeniu ce poate
reprezenta o soluție pentru producerea de locuri de muncă în perioada de criză. Termenul
precis este acela de «economie verde mai incluzivă, bazată pe cunoaştere».
Joël Obrecht, URGENCI, Franţa
URGENCI, reprezintă rețeaua mondială a parteneriatelor locale AMAP (ASAT, în România,
asociația pentru menținerea unei agriculturi țărăneşti). In cadrul Rețelei se organizează
diverse misiuni de lucru, complementare obiectivului principal, multiplicarea demersului
AMAP. Printre acestea, în cadrul Programului 8 al Rețelei, se numără şi promovarea unor
inițiative noi de consum responsabil. Această activitate a asigurat crearea mai multor fişe
practice pentru activitatea unor grupuri de reflexție care sp lucreze asupra schimbării
obişnuințelor de consum (prezentarea unor pratici de consum responsabil se realizează în
parteneriat cu o asociație din Strasbourg, ADEVICO, care se implică în organizarea de
ateliere pentru realizarea de produse ecologice puțin costisitoare). Printre atelierele

propuse de către Asociația ADEVICO putem aminti atelierele pentru realizarea de produse
de curățenie (pentru vase, lenjerie, etc), produse de îngrijire (realizarea de şampon,
spumante, pastă de barberit), produse cosmetice (creme, loțiuni, măşti) şi atelierele cele
mai avansate de aromaterapie şi machiaj. O parte dintre aceste ateliere au fost realizate
împreună cu persoane marginalizate din Strasbourg, determinând o serie de rezultate
interesante, o mare parte dintre participanți au început să folosească noile produse şi s‐au
implicat ulterior în organizarea unor ateliere demonstrative, cu ocazia sărbătorilor de
cartier (această inițiativă a fost salutată de către Primarul Oraşului Strasbourg).
Mariana Cernicova, Conf.Universitar Dr, Universitatea Politehnică Timişoara
A susținut o prezentare cu privire la rolul mass‐media în promovarea unor comportamente
responsabile. Analizând raporturile dintre presa din România şi campaniile de
responsabilitate socială derulate până acum, identific patru roluri posibile (exemplele le voi
da din practica media din Timişoara, dar se pot cita suficiente situații naționale):
(1) Reflectarea evenimentelor de vârf realizate în campanii de acest gen, potrivit
înțelegerii mass‐media ca oglindă a societății. Numai că într‐o asemenea poziționare
presa îşi urmăreşte regulile profesionale de selecție şi se va ocupa de campanie doar
într‐una din următoarele situații: există un element de noutate, campania
mobilizează un număr mare de participanți, vedete promovează scopul campaniei.
(2) Furnizor de suport publicitar. Conştienți că reflectarea media nu este neapărat
convergentă cu scopurile campaniilor derulate, mulți promotori apelează la
achiziționarea de spațiu publicitar, care să garanteze încadrarea evenimentelor în
formele dorite. Slăbiciunile acestor formule sunt lesne de dedus.
(3) Partener media. Deşi capricioasă şi sensibilă, presa acceptă rolul de partener când
scopurile sale sunt convergente cu cele ale promotorilor de campanii. Aici aş
evidenția ralierea publicațiilor Focus Vest şi Ziua de Vest la campania „Nu te pune cu
timişorenii” (asociind statutului de timişorean comportamente dezirabile: abținerea
de la poluare, de la gesturi necivilizate în public, gestionarea responsabilă a
gunoaielor etc.).
(4) Promotor de campanii proprii. În situații de dramatism deosebit, presa reacționează
ignorând interesele de profit. Aşa a făcut „Europa Nova” cu teledonul speranței
(prima inițiativă de acest gen în Timişoara) după cutremurele din anii ’90 sau
Trustul Agenda la recentele inundații. Mai rare mi se par a fi campaniile de
promovare al căror inițiator să fie o instituție media. Pe plan național, am văzut „Jos
pălăria” la ProTV, „Noi vrem respect” – la Realitatea TV, prezentarea de oameni care
au reuşit (fără să fi devenit magnați sau staruri) în străinătate – în cotidianul
„Gândul” şi în „Adevărul”.
Manuela Marchis, Cloud Factory Timisoara
Asociația Cloud Factory Timişoara promovează reciclarea diferitelor materiale, din care
sunt ulterior fabricate diferite produse vestimentare, bijuterii şi produse decorative. Este o
rețea ce cuprinde numeroşi artisani, organizând frecvent ateliere de reciclare deschise
publicului larg.
Koala Fair Trade
Este o firmă recent înființată pentru comercializarea produselor fair trade, face acest lucru
prin intermediul unui site, prin participarea la târguri şi prin intermediul unui magazin
deschis în Bucureşti (comercializează bijuterii care sunt aduse din diferite părți ale lumii).
Raluca Ionescu, Freecycle Timişoara
Freecycle Timişoara reprezintă un grup de reciclare, care conține 700 de contacte, care
facilitează schimbul de obiecte între persoanele înscrise, aceste obiecte putând fi refolosite
în moduri foarte diferite. În momentul prezent, reşeaua este foarte cunoscută, acest lucru
datorându‐se şi site‐ului care este organizat într‐o manieră similara eBay, dar liber şi
gratuit. Recent a fost dezvoltată o emisiune de radio pentru promovarea trocului, cu apeluri

telefonice în direct şi prezentarea propunerilor de schimb. Au fost purtate discuții cu
Bogdan Gioară dacă s‐ar putea adăuga schimbului de bunuri şi schimbul de servicii şi
cunoştiințe (Reper 21 a demarat un demers similar care promovează schimbul de
cunoştiințe).
Romina Faur, Verde Pentru Biciclete
Asociația Verde pentru Biciclete promovează şi apără dreptul cetățenilor din Timişoara de a
folosi bicicleta în Timişoara. Asociața propune cicliştilor de a purta o plăcuță cu numere de
identificare, care poate exprima mândria de a aparține la acest grup dar şi de a contoriza
numărul cicliştilor din Timişoara. În Timişoara există un număr redus de piste de biciclete,
acestea sunt adesea pe trotuar şi întretaie cu pasajele pietonale. Asociația susține totodată
realizarea de parcări exterioare pentru maşini şi parcuri pentru biciclişti. În cadrul
asociației sunt fabricate tricouri din textile reciclate.
Sara Meater (& Douglas Mc Farlane), REN Romanian Environmental Newsletter
REN este un newsletter participativ şi alternativ, care tratează în principal asepcte
enviromentale. Acesta este publicat pe internet, şi apare o dată la trei luni în România,
Ungaria şi Anglia, prin sprijinul unor traducători voluntari. Juranlul este deschis oricărei
contribuții, cu condiția ca materialul să fie transmis cu trei săptămâni înainte de apariție.
Bogdan Gioara, REPER21, Bucureşti
Reper 21 promovează dezvoltarea durabilă, responsabilitatea socială a firmelor şi
consumul responsabil, dezvoltând diverse acțiuni (ex: dezvoltarea turismului lent în Delta
Dunării, realizarea de broşuri explicative privind actele de consum responsabil, utilizarea
potografiei pentru promovarea consumului responsabil, dezvoltarea dialogului
intercultural).
B)Concluzii generale/posibilităţi de colaborare:
� dezvoltarea unei rețele alcătuită din coordonatori şi voluntary implicați în
dezvoltarea de inițiative responsabile, deoarece diferite persoane au viziuni şi
informații diverse şi împreună pot acoperi o arie mult mai largă de acțiune;
� dezvoltarea unor criterii principale pentru definirea economiei alternative
acestea pot fi standardizate la nivel european, fapt care ar permite dezvoltarea
unui lanț de actori care să se bazeze pe aceleaşi standarde;
� iIdentificarea şi folosirea unor lanțuri diferite de distribuție pentru dezvoltare
sustenabilă, altele decât cele folosite în mod uzual;
� dezvoltarea unor altor modele de comunicare nu numai de sus în jos, dar şi de
jos în sus, de la indivizi grupați în jurul unor inițiative responsabile;
� organizarea unor întâlniri frecvente între oamenii implicați pentru facilitarea
schimbului de experiență, brainstorming, care să creze o comunitate a căror
membrii colaborează cu succes;
� dezvoltarea unei baze de date care să cuprindă informații despre grupuri şi
organizații implicate în acest gen de inițiative, informații despre principalele
activități şi posibilități de colaborare, precum:
­Reperverde.ro este o rețea ce cuprinde diverse asociaşii cu interes
comun în promovarea comportamentului responsabil;
­ Cloud Factory este o asociație în creştere alcătuită din persoane care
realizează produse manuale şi promovează reciclarea prin refolosire;
­ Freecycle Timisoara este o rețea ce intermediază un mod alternative
de reciclare (donarea de obiecte)
­Verde pentru Biciclete promovează folosirea bicicletelor ca mijoc
alternative de transport;
­ Romanian Environmental Newsletter colectează şi publică informații
legate de protecția mediului.

C) Lista participanţilor la workshop:
Nr.
crt
Nume şi prenume Organizaţia Adresă de mail
1 Pia Valota ASECO, Italie piavalota@fastwebnet.it
2 Joël Obrecht URGENCI, France joel.obrecht@gmail.com
3 Mariana Cernicova Universitatea Politehnică
Timişoara
mcernicova@gmail.com
4 Manuela Marchis Cloud Factory Timisoara cloudsfactory@gmail.com
5 Raluca Ionescu Faur Freecycle Timişoara ionescu.e.raluca@gmail.com
6 Romina Faur Verde Pentru Biciclete romina.faur@gmail.com
7 Sara Meater (&
REN: Romanian
douglasmcfarlane@hotmail.com
Douglas Mc Farlane) Environmental Newsletter
8 Bogdan Gioara Reper 21, Bucureşti bogdan.gioara@reper21.org
D) Resurse disponibile:
� “EU 2020 Strategy”,material pus la dispoziție de către D‐na Pia VALOTA;
Raport întocmit de Raluca IONESCU şi Joel OBRECHT.

Workshop „Guvernanţă şi coresponsabilitate” (03 Decembrie 2009)
Facilitator: Geta STÎNGU, Direcția de Asistență Socială Comunitară Timişoara
Selecţie dintre lucrările realizate de elevii de la Liceul de Arte Plastice, participanţi la workshop
În cadrul acestui workshop au fost propuşi analizei un număr de 3 indicatori care se
regăsesc în Clasamentul indicatorilor cu cel mai ridicat procentaj de evaluare negativă:
raporturi instituționale cu cetățenii; respectul față de legi şi aplicarea legilor; dialog civic şi
concertarea în procesul de luarea a decizilor.Participanții au ales să se concentreze asupra
indicatorului „raporturi instituţionale cu cetăţenii”, indicator ce a fost analizat din
perspectiva măsurilor ce pot fi dezvoltate pentru îmbunătățirea sa.
Propunerile care au fost făcute de către participanți sunt următoarele:
� delimitarea implicării partidelor politice în viața economică („propun o întâlnire cu
liderii politici pentru a le prezenta ruptura dintre clasa politică şi societatea civilă);
� stabilitate legislativă;
� îmbunătățirea comunicării inter‐instituționale;
� promovarea exemplelor de bună practică din domeniul de referință;
� implicare, participare şi control privind calitatea politicului;
� coagularea societății civile pentru apărarea şi promovarea valorilor fundamentale
(măsuri civice);
� selecția funcționarilor publici pe criterii de competență, inclusiv a personalului de
conducere (măsuri instituționale);
� fundamentarea politicilor publice pentru nevoi reale identificate prin consultare şi
participare (măsuri instituționale);
� dezvoltarea de date statistice interacționabile pentru ca decizile care se iau să fie
corespunzătoare situațiilor reale;
� informarea mai punctuală în mijloacele media cele mai frecevent folosite de către
cetățeni (radio, TV, ziare);
� sprijinirea publică a ONG‐urilor cu rezultate deoesebite, stabilite pe baza unor
evaluări stricte şi validate public, cu permiterea intervențiilor;
� dezvoltarea unei statistici la nivelul instituțiilor publice în care să fie analizat nivelul
stresului asupra funcționarului public apolitic (analizarea cazurilor de infact, cancer,
boli profesionale);
� rezultatele dezbaterilor publice să fie aduse la cunoştiința publicului; actualmente se
organizează dezbateri dar nu se ține cont de propunerile venite din partea
cetățenilor sau dacă se ține nu este informat publicul;
� informatizarea serviciilor publice pentru facilitarea activității, monitorizării şi
transparenței;
� asumarea unor planuri manageriale de către funcționari numiți politic şi
perpetuarea acestor planuri;

� implicarea excesivă a politicului în instituțiile statului distorsionează relația dintre
autorități şi cetățeni;
� organizarea unei întâlniri între membrii partidelor politice, reprezentanți ai
instituțiilor publice şi reprezentanți ai cetățenilor pentru a prezenta şi discuta
rezultatele eveluării referitoare la relația dintre instituții şi cetățeni;
La acest atelier a participat şi o echipă de elevi de la Liceul de Arte Plastice din Timişoara,
care au redat prin intermediul unor desene mesajele întâlnirii. Elevii care au participat în
acest grup sunt: Alina Balint, Claudia Kovacs şi Melinda Lelea (cl. XII A), coordonați de
doamna profesor Adela KUN.
Workshop „Dezvoltare individuală şi coresponsabilitate”(03 Decembrie
2009)
Facilitator Andrei COLOJOARĂ
Selecţie dintre lucrările realizate de elevii de la Liceul de Arte Plastice, participanţi la workshop
În cadrul acestui workshop au fost supuşi analizei un număr de 4 indicatori care se regăsesc
în Clasamentul indicatorilor cu cel mai ridicat procentaj de evaluare negativă: gestiunea
timpului şi stres; loc de muncă; putere de cumpărare şi locuință. Participanții au ales să se
concentreze asupra indicatorului „loc de muncă”, indicator ce a fost analizat din perspectiva
măsurilor ce pot fi dezvoltate pentru îmbunătățirea sa.
Propunerile care au fost făcute de către participanți sunt următoarele:
� pentru categoriile de persoane aflate în situația nulă este necesară dezvoltarea unor
locuri de muncă specializate (ex: crearea întreprinderilor sociale), fiind totodată
importantă identificarea grupurilor de persoane care se găsesc în situația nulă;
� dezvoltarea unor programe de formare profesională şi formarea de abilități,
adaptate pentru persoanele aflate în situația nulă, pentru a facilita accesul acestora
pe piața muncii;
� dezvoltarea unor asociații care să sprijine reintegrarea socială a persoanelor private
de libertate după eliberarea din penitenciar, pentru a evita recidivarea acestora;
� dezvoltarea unei legi care să acorde firmelor ce angajează foşti deținuți anumite
facilități fiscale;
� dezvoltarea de unități protejate;

� organizare campanii de informare şi sensibilizare a angajatorilor;
� realizarea de workshop‐uri motivaționale;
� organizarea de conferințe cu teme precum reorientarea profesională, conexiuni între
diferite job‐uri;
� organizarea sau înființarea unei asociații de voluntari, dispuşi să participe şi să
împărtăşească din cunoştiințele lor pentru a ajuta la dezvoltarea acestor persoane;
� crearea de noi forme ale economiei sociale în vederea dezvoltării de locuri de muncă
pentru persoane defavorizate;
� scoaterea impozitului forfetar, care a condus la falimentul firmelor mici, şi implicit la
concedieri;
� calificări/recalificări în funcție de cerințele pieței;
� evaluarea potențialului persoanelor care fac parte din grupurile defavorizate,
identificate cu nivelul 0;
La acest atelier a participat şi o echipă de elevi de la Liceul de Arte Plastice din Timişoara,
care au redat prin intermediul unor desene mesajele întâlnirii. Elevii care au participat în
acest grup sunt: Ciobanu Laura Diana, Ciobanu Cristina Elena, Dragomir Ioan, Trif Andrei şi
Trif Paul (clasa XIIA), coordonați de doamna profesor Adela KUN.

„ALTERNATIVE: Expoziţie pentru promovarea unui comportament social
responsabil”
„Promovăm idei şi produse pentru o societate durabilă, prietenoasă cu toţi membrii săi”
Expoziția s‐a desfăşurat în data de 04
Decembrie, făcând parte dintr‐un ciclu
de acțiuni similare organizate în anii
2007 şi 2008 în colaborare cu Camera
de Comerț, Industrie şi Agricultură
Timişoara şi Primăria Municipiului
Timişoara. Cu această ocazie, alături
de organizațiile care lucrează cu
persoane în dificultate au fost invitați
să participe şi artizani locali precum şi
o organizație importatoare de
produse fair‐trade, din Africa, Asia şi
America Centrală. Expozanții, în
număr de 13, au propus publicului o gamă diversificată de produse: felicitări, produse
decorative, produse tricotate manual, produse de ceramică, haine şi bijuterii.
Totodată, Platforma URGENCI a amenajat un stand de promovare
a consumului responsabil, fiind prezentate diferite modalități de
realizare proprie a unor produse cosmetice, detergenți, produse
de îngrijire, pe bază de elemente naturale. Acest tip de activitate
face parte din Programul 8 al Platformei Urgenci, de promovare a
unor inițiative alternative de consum responsabil, punându‐se
accentul asupra acelor demersuri care promovează realizarea pe
bază de rețete a unor produse de uz cotidian. O altă inițiativă de
promovare a unui comportament responsabil care a fost prezentă
este Verde pentru Biciclete, care a propus vizitatorilor tricouri şi
plăcuțe cu numere pentru biciclişti.
Lista completă a organizațiilor şi persoanelor participante la expoziție este următoarea:
� Asociația Cloud Factory Timişoara (http://cloudfactory.ro)
� Asociația For Help Timişoara (www.asforhelp.ro)
� Asociația Serviciul APEL Timişoara (www.apelngo.ro);
� Centrele de Zi pentru Persoanele Vârstice ale Primăriei Municipiului Timişoara
(www.primariatm.ro)
� Centrul de Zi Podul Lung (www.primariatm.ro);
� Cristina HODIS
� Fundația Chosen România‐Casa Olarului (www.chosen.ro),
� Organizația Salvați Copiii (www.salvaticopiii.ro),
� Koala Fair Trade Cluj (http://koalafairtrade.ro);
� Raluca IONESCU FAUR (http://casacucadouri.blogspot.com/);
� Platforma URGENCI (www.urgenci.net)
� Societatea Română Speranța (http://www.intermeding.com/speranta/cgi‐
bin/index.cgi?id=despre_noi&v=r);
� Verde pentru Biciclete (www.pedaleaza.ro).

Dezbatere “Responsabilitate sociala – percepţii ale tinerilor timişoreni”
Dezbaterea a fost organizată în colaborare cu Asociațoa ARDOR şi s‐a desfăşurat după
modelul parlamentar, favorizând un dialog în baza credințelor şi cunoştiințelor individuale
ale participanților şi doar într‐un plan secundar competitia reglementată (aşa cum se
regăseşte în modelul Karl Popper) . Tema propusă pentru dezbatere a fost “sprijinirea
economiei locale”, iar forumul a fost prezidat de Alexandru Gyora, reprezentant ARDOR.
Dezabaterea s‐a desfasurat in doua runde:
a) Runda I: Deschiderea Sesiunii şi Prezentarea Rezoluţiilor: principalele momente ale
acestei sesiuni au fost:
Prezentarea tematicii responsabilității sociale şi inițiative noi existente în Timişoara
(Mihaela Vetan, CRIES)
Deschiderea sesiunii de catre presedintele forumului (Alexandru Gyora, ARDOR)
prezentarea rezolutiilor –
‐rezolutia 1: Dezvoltarea economic multi­sectorială a Municipiului Timişoara
‐rezolutia 2: Dezvoltarea turismului bănăţean
Întrebari adresate susținătorilor rezoluțiilor;
Votarea fiecărei rezoluții în parte, în vederea stabilirii rezoluțiilor care se vor discuta în
runda a doua.
Votul exprimat Rezolutia 1 Rezolutia 2
In favoarea 9 5
Impotriva 1 2
Abtineri 3 6
b) Runda II: Intorducerea amendamentelor si votarea unei rezolutii : principalele
momente ale acestei sesiuni au fost:
Discuție despre autonomie fiscală locală, sectorul vizat (toate sectoarele economice vs
turism), spațiul vizat pentru implementare(Timisoara vs regiunea Banat);
S‐a votat împotriva complementarității rezoluțiilor;
Votul final a reprezentat eliminarea Rezolutiei 1 datorita masurior “ineficiente” propuse si
votarea in raport de 9 la 4 in favoarea Rezolutiei 2.
c) Inchiderea dezbaterii
Observatii legate de dialogul dintre participanți, tematica disputată şi noi perspective de
abordare a tematicii economiei locale (Karla Hategan, Asociația CRIES)
Observații prezentate de Pia Valota, invitat de onoare din partea Rețelei ASECO.
d) Concluzii principale/propuneri viitoare:
In ciuda directiilor sugerate prin intermediul surselor de informare propuse care pun
accentul pe efectele integrarii in UE asupra economie romanesti, potentialul autohton de
productie si accesul produselor romanesti pe piata, participantii au pus accentul pe o
componenta mai cunsocuta, respectiv turismul. Acest aspect sugereaza o preocuparea a
eleviilor fata de comunitatile locale de care apartin (cativa dintre acestia provenind din
judetul Caras Severin, frecvent adus in discutie privind potentialul turistic al zonei
neexploatat eficient).
Legat de non receptivitatea fata de temele propuse, propunem două ipoteze: deschiderea
specifica varstei fata de avantajele globalizarii (pietelor globale) si cunostinte insuficiente

(justificat dat fiind nivelul academic pe care se situeaza) despre aspecte economice mai
detaliate (ex: economia locala perceputa din perspectiva competitivitatii economiei
autohtone pe piete mai largi si nu in termeni de bunastare a cetatenilor comunitatii locale).
Din acest punct de vedere se poate intelege preferinta pentru turism in termeni de resursa
favorabila, pentru integrarea pe piete globale competitive si astfel pentru dezvoltare
economica.
In ceea ce priveste raportarea la celalalt s‐a observat un caracter competitiv ridicat intre
elevi dar si un nivel crescut al dorintei de afirmare. Desi in prima runda de dezbateri a
existat un grup de elevi care s‐a opus ambelor rezolutii intrucat masurile propuse au fost
considerate ineficiente, in cea de‐a doua runda acesta s‐a orientat catre Rezoultia 2 in baza
argumentului pragmatic pe care l‐au regasit (actiuni concrete propuse in anumite zone
turistice – Cheile Carasului, Cheile Nerei, Baile Herculane). Acest aspect a determinat o
atitudine de auto‐izolare a sustinatorilor primei rezolutii.
Pentru cea de‐a doua runda, elevilor li s‐a sugerat sa identifice avantajele fiecarei rezolutii
in ideea de a formula o singura rezolutie, insa acestia au optat pentru votarea rezolutiilor
initiale.
În ceea ce priveşte acest tip de implicare a tinerilor, pe viitor se pot avea în vedere
următoarele aspect:
1. organizarea de dezbateri (intre elevi dar si studenti) tinand cont de accesul la
informatii privind noi modele de initiative: consum responsabil, economie sociala,
coeziune sociala etc.
2. caracterul educational al acestor dezbateri poate fi accentuat prin existenta unui
dialog direct intre elevi si persoane implicate in diferite domenii (sectorul ONG,
mediul de afaceri, institutii, mediul academic).
3. colaborarea cu ARDOR poate fi foarte utila data fiind experienta acesteia in dezbateri
intre tineri.
4. exista un mare potential de dialog si implicare in randul tinerilor timisoreni care
poate fi fructificat prin dezbateri viitoare, campanii de informare in
licee/universitati legat de noi initiative si implicarea acestora in diferite
actiuni/evenimente.
La această dezbatere au participat un număr de 11 elevi de la Colegiul Național Bănățean,
Liceul de Informatică Grigore Moisil şi Liceul Pedagogic, după cum urmează
Nume şi prenume Denumire instituţie de învăţământ
Yvonne Ivanescu Colegiul National Banatean
Maria Tarziu Colegiul National Banatean
Silvia Toth Colegiul National Banatean
Andreea Bercea Colegiul National Banatean
Claudiu Udroi Liceul de Informatica “Grigore Moisil”
Serban Voda Liceul de Informatica “Grigore Moisil”
Cristian Bot Liceul Pedagogic
Maria Cocos Liceul Pedagogic
Ana Maria Covaci Liceul Pedagogic
Andrei Lepadatu Liceul Pedagogic
Marina Voichita Liceul Pedagogic
Raport întocmit de Karla HAŢEGAN.