Târg de Idei pentru o Societate Coresponsabilă - Timisoara-Teritoriu ...

serviciile sociale publice pot certifica şi alte grupuri de persoane care pot fi integrate
în întreprinderile sociale de inserție);
� start‐up: întreprinderea socială de inserție este creată de către o structură
asociativă, care trebuie să dețină cel puțin 51% din acțiuni, pentru a avea putere de
decizie cu privire la respectarea obiectivului social şi a modului în care este folosit
capitalul social (există un Registru special unde se înscriu întreprinderile sociale de
inserție şi de unde pot fi obținute informații cu privire la activitatea acestora);
� 80% din profitul întreprinderii sociale de inserție trebuie să fie reinvestit în cadrul
întreprinderii, există şi situații în care profitul este reinvestit în proporție de 100%;
� în fiecare an trebuie să se depună un bilanț economic şi un bilanț social, pe baza
acestor date se decide dacă întreprinderea obține sau nu subvenții din partea
statului (structura Bilanțului Social este stabilită la nivel național, acesta fiind
deosebit de important pentru înregistrarea evoluției personale a angajaților, fiind
avute în vedere elemente calitative ale integrării socio‐profesionale)
� persoanele sunt referite de către serviciile sociale publice, pentru fiecare persoană
realizându‐se un plan de intervenție personalizat, acesta fiind semnat de către
persoana angajată, reprezentantul întreprinderii de inserție şi reprezentantul
serviciului social care referă persoana (planurile de intervenție personalizate sunt
deosebit de importante deoarece acestea „rețin” starea persoanei la intrarea în
cadrul întreprinderii, pe baza lor realizându‐se la sfârşitul anului Bilanțul Social);
� sprijin financiar pentru întreprinderile sociale de inserție: 850 euro/an/persoană
sub formă de subvenție pentru asigurările sociale (sunt asigurate de către stat);
2.000‐12.000 euro/an/persoană angajată (această subvenție este asigurată la nivel
regional şi diferă în funcție de capacitatea financiară a fiecărei regiuni: este o sumă
suplimentară ce se adaugă subvenției asigurate de către stat); subvenții pentru cel
care acompaniază persoanele angajate, se consideră un tehnician la un grup de 6‐12
persoane în dificultate angajate;
� la nievel regional fiecare comunitate decide în funcție de capacitatea financiară
modalitățile de suport a întreprinderilor sociale de inserție;
� întreprinderile sociale de inserție trebuie să dezvolte un serviciu de monitorizare
timp de 6 luni după plecarea persoanei din întreprinderea socială de inserție şi
angajarea pe piața normală a forței de muncă.
Dezvoltarea cadrului legislativ s‐a făcut cu dificultate în Spania, deoarece întreprinderile
sociale de inserție au fost privite cu suspiciune de către diferiții parteneri sociali, trebuind
să se aloce timp pentru a convinge fiecare parte de importanța acestei forme de organizare.
În prezent, Legea Întreprinderilor Sociale de Inserție este singura lege din Spania care a
reunit în jurul ei toți partenerii sociali, fiind un exemplu de punere în practică a principiului
co‐responsabilității.
� Patronatele: concurența neloială (argument: o forță de muncă mai bine pregătită);
� Sindicatele: existența contractelor pe perioadă determinată (argument: existența în
cardrul firmei şi a contractelor fixe);
Din experiența Spaniei în ceea ce priveşte dezvoltarea cadrului legislativ pentru
întreprinderile sociale de inserție, au fost puse în evidență următoarele elemente ca
deosebit de importante:
� dezvoltarea unui cadru legislativ specific pentru întreprinderile sociale de inserție;
� identificarea persoanelor care pot fi interlocutori şi susținători ai cadrului legislativ
specific;
� identificarea unor arii de activitate economică fezabile.
Materiale de informare disponibile (în format electronic):
� „Propuestas antes la crisis”, www.faedei.org;
� „Las Empresas de Inserción y el Año Europeo Contra la Pobreza y la Exclusión”,
www.faedei.org.