TÃ¢rg de Idei pentru o Societate CoresponsabilÄƒ - Timisoara-Teritoriu ...

Recommendations

Info

Workshop „Rolul comportamentului responsabil pentru dezvoltarea unei societăţi durabile” (03 Decembrie 2009) Acest workshop a fost coordonat de către Rețeaua ASECO, reprezentată de Dna Pia VALOTA şi Rețeaua URGENCI, reprezentată de către Dnul Joel OBRECHT. Structura generală a workshop‐ului a fost următoarea:â � „Rolul consumului social şi ecologic: diferite exemple din Europa de Vest”, Pia VALOTA, Reprezentant ASECO; � „Iniţiative de promovare a consumului responsabil”. Joel OBRECHT, Reprezentant URGENCI; � „Rolul massmedia în dezvoltarea campaniilor de promovare a unui comportament responsabil”, Mariana CERNICOVABUCĂ, Conf.Universitar Dr; � „Prezentarea acţiunilor de promovare a unui comportament responsabil organizate de Asociaţia Reper 21: modalităţi de multiplicare”, Bogdan GIOARĂ, Preşedinte Asociația Reper 21, Bucuresti; • „Cum poţi dezvolta un comportament responsabil în viaţa cotidiană?”, Ana Maria TEODORESCU, Reprezentant Asociația Cloud Factory, Timişoara; • „Mai mult decât un schimb de obiecte: prezentarea iniţiativei Freecycle”, Raluca IONESCU, Reprezentant Freecycle Timişoara; • „Prezentarea iniţiativei Verde pentru Biciclete”, Romina FAUR, Reprezentant „Verde pentru Biciclete” Timişoara. A) Intervenţii generale ale participanţilor: Pia Valota, ASECO, Italia Aceasta a făcut o serie de remarcu asupra Strategiei de Dezvoltare a Uninunii Europene pentru anul 2020, propusă de către Comisia Europeană. Este pentru prima dată când Comisia foloseşte termenul de economie socială (înainte, termenul folosit de către Comisie era cel de piață responsabilă). Economia socială este prezentat ca un domeniu ce poate reprezenta o soluție pentru producerea de locuri de muncă în perioada de criză. Termenul precis este acela de «economie verde mai incluzivă, bazată pe cunoaştere». Joël Obrecht, URGENCI, Franţa URGENCI, reprezintă rețeaua mondială a parteneriatelor locale AMAP (ASAT, în România, asociația pentru menținerea unei agriculturi țărăneşti). In cadrul Rețelei se organizează diverse misiuni de lucru, complementare obiectivului principal, multiplicarea demersului AMAP. Printre acestea, în cadrul Programului 8 al Rețelei, se numără şi promovarea unor inițiative noi de consum responsabil. Această activitate a asigurat crearea mai multor fişe practice pentru activitatea unor grupuri de reflexție care sp lucreze asupra schimbării obişnuințelor de consum (prezentarea unor pratici de consum responsabil se realizează în parteneriat cu o asociație din Strasbourg, ADEVICO, care se implică în organizarea de ateliere pentru realizarea de produse ecologice puțin costisitoare). Printre atelierele
propuse de către Asociația ADEVICO putem aminti atelierele pentru realizarea de produse de curățenie (pentru vase, lenjerie, etc), produse de îngrijire (realizarea de şampon, spumante, pastă de barberit), produse cosmetice (creme, loțiuni, măşti) şi atelierele cele mai avansate de aromaterapie şi machiaj. O parte dintre aceste ateliere au fost realizate împreună cu persoane marginalizate din Strasbourg, determinând o serie de rezultate interesante, o mare parte dintre participanți au început să folosească noile produse şi s‐au implicat ulterior în organizarea unor ateliere demonstrative, cu ocazia sărbătorilor de cartier (această inițiativă a fost salutată de către Primarul Oraşului Strasbourg). Mariana Cernicova, Conf.Universitar Dr, Universitatea Politehnică Timişoara A susținut o prezentare cu privire la rolul mass‐media în promovarea unor comportamente responsabile. Analizând raporturile dintre presa din România şi campaniile de responsabilitate socială derulate până acum, identific patru roluri posibile (exemplele le voi da din practica media din Timişoara, dar se pot cita suficiente situații naționale): (1) Reflectarea evenimentelor de vârf realizate în campanii de acest gen, potrivit înțelegerii mass‐media ca oglindă a societății. Numai că într‐o asemenea poziționare presa îşi urmăreşte regulile profesionale de selecție şi se va ocupa de campanie doar într‐una din următoarele situații: există un element de noutate, campania mobilizează un număr mare de participanți, vedete promovează scopul campaniei. (2) Furnizor de suport publicitar. Conştienți că reflectarea media nu este neapărat convergentă cu scopurile campaniilor derulate, mulți promotori apelează la achiziționarea de spațiu publicitar, care să garanteze încadrarea evenimentelor în formele dorite. Slăbiciunile acestor formule sunt lesne de dedus. (3) Partener media. Deşi capricioasă şi sensibilă, presa acceptă rolul de partener când scopurile sale sunt convergente cu cele ale promotorilor de campanii. Aici aş evidenția ralierea publicațiilor Focus Vest şi Ziua de Vest la campania „Nu te pune cu timişorenii” (asociind statutului de timişorean comportamente dezirabile: abținerea de la poluare, de la gesturi necivilizate în public, gestionarea responsabilă a gunoaielor etc.). (4) Promotor de campanii proprii. În situații de dramatism deosebit, presa reacționează ignorând interesele de profit. Aşa a făcut „Europa Nova” cu teledonul speranței (prima inițiativă de acest gen în Timişoara) după cutremurele din anii ’90 sau Trustul Agenda la recentele inundații. Mai rare mi se par a fi campaniile de promovare al căror inițiator să fie o instituție media. Pe plan național, am văzut „Jos pălăria” la ProTV, „Noi vrem respect” – la Realitatea TV, prezentarea de oameni care au reuşit (fără să fi devenit magnați sau staruri) în străinătate – în cotidianul „Gândul” şi în „Adevărul”. Manuela Marchis, Cloud Factory Timisoara Asociația Cloud Factory Timişoara promovează reciclarea diferitelor materiale, din care sunt ulterior fabricate diferite produse vestimentare, bijuterii şi produse decorative. Este o rețea ce cuprinde numeroşi artisani, organizând frecvent ateliere de reciclare deschise publicului larg. Koala Fair Trade Este o firmă recent înființată pentru comercializarea produselor fair trade, face acest lucru prin intermediul unui site, prin participarea la târguri şi prin intermediul unui magazin deschis în Bucureşti (comercializează bijuterii care sunt aduse din diferite părți ale lumii). Raluca Ionescu, Freecycle Timişoara Freecycle Timişoara reprezintă un grup de reciclare, care conține 700 de contacte, care facilitează schimbul de obiecte între persoanele înscrise, aceste obiecte putând fi refolosite în moduri foarte diferite. În momentul prezent, reşeaua este foarte cunoscută, acest lucru datorându‐se şi site‐ului care este organizat într‐o manieră similara eBay, dar liber şi gratuit. Recent a fost dezvoltată o emisiune de radio pentru promovarea trocului, cu apeluri
Page 1 and 2: Târg de Idei pentru o Societate Co
Page 3 and 4: 2. Prezentare generală: „Târgul
Page 5 and 6: Gala de Deschidere a Târgului (02
Page 7 and 8: � persoane care nu dispun de o ca
Page 9 and 10: A.3. “Modele de integrare profesi
Page 11 and 12: B) Concluzii principale/direcţii d
Page 13: Membrii Platformei de lucru se vor
Page 17 and 18: C) Lista participanţilor la worksh
Page 19 and 20: � implicarea excesivă a politicu
Page 21 and 22: „ALTERNATIVE: Expoziţie pentru p
Page 23: (justificat dat fiind nivelul acade

TÃ¢rg de Idei pentru o Societate CoresponsabilÄƒ - Timisoara-Teritoriu ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?