actualitatea muzicală - UCMR

europeană susţinută de marea reţea a televiziunilornaţionale? În mod evident se are în vedere plasareatinerilor muzicieni concertişti, a celor mai talentaţi dintreTinere speranţeRecital de vioară -Aron CavassiC. D. ZELETINaceştia, cât mai aproape de preocupările cotidiene alemarelui public. Este o competiţie-spectacol pe parcursulcăreia, în etapa finală, într-un interval de aproximativ 10minute, în compania orchestrei, solistul trebuie săcucerească simpatia asistenţei, să demonstreze abilităţiinstrumentale spectaculoase, capacităţi speciale decomunicare artistică.În marea finală au fost promovaţi cu şansespeciale soliştii instrumentelor – le voi numi – exotice,anume saxofonul, marimbafonul şi armonica; în ediţiaprecedentă, în anul 2008, a fost promovat un tânăr englezcare cânta la muzicuţă! Nu pot să nu observ faptul că laBucureşti, în finala naţională, a lipsit cu desăvârşireaceastă categorie de instrumente, promovată cuconsecvenţă în competiţiile „Eurovision”. Mă refer, spreexemplu, în primul rând la nai, acest instrument atât despectaculos, de popular la noi, instrument care nu a fostniciodată prezent în competiţiile „Eurovision YoungMusicians”. Instrumentul, solistul acestuia, ar fi stârnitinteresul unui public internaţional.Pe această direcţie, Televiziunea noastrănaţională, în mod special TVR Cultural, îşi asumă o marerăspundere privind prezenţa României în marele circuitinternaţional al valorilor. S-a ales calea unei prezenţepasive, cu rol de constatare a datelor muzicale oferite decandidaţi, în baza înregistrărilor magnetice, în fazelejurizărilor anterioare, naţionale.Or, rolul activ al echipelor TVR Cultural trebuie săse manifeste din chiar primele momente următoare finaleiediţiei vieneze. În licee, în universităţile din ţară pot fidepistaţi tineri naişti, spre exemplu; ar urma să fieantrenaţi, pregătiţi în vederea susţinerii probelor care, înfinal, să ducă la eventuala lor promovare în competiţianaţională „Eurovision”. E drept, aspectele de ordinorganizatoric ne dau de furcă şi aici. Poate le depăşim.Poate.ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010„Ţăndărica bradului”, vioara, rămâne fără îndoialăcel mai greu instrument. Violonistul este creator cu fiecesunet emis, fiecare dintre ele fiind, la rândul lui, o creaţie.Sunetul, chiar în obţinerea ideală, e purtătorul uneiinformaţii privitoare la vârsta celui ce l-a produs. Viaţa luitrece în timbrul vibraţiilor corzii. Exerciţiul ghicirii acestuidetaliu biografic îl fac fără voie oricând deschid radioul înmijlocul unei piese pentru vioară. Ghicirea vârsteiinterpretului îmi oferă o anume voluptate, cu atât maiaţâţătoare cu cât e mai riscantă. Atelierul abstract alacestor reconstituiri sonore e un secret câmp de tragere laţintă. Punctul cel mai înalt, coincidenţa interpretării cu stilulpropriu unei vârste e o matrice, şi ea îmi dicteazăsatisfacţia nimeririi. Singura perturbaţie a acestui sistem oconstituie geniul: el răstoarnă totul, el îţi aminteşte dezădărnicia construcţiei tale de norme, uneori înlocuind-o,pentru o clipă, cu impresia de prăbuşire, de haos şi denaştere din nou...Duminică, 6 iunie 2010, în Salonul de muzică alPalatului Cantacuzino din Bucureşti am asitat la recitalulde vioară al tânărului Aron Cavassi, acompaniat la piande Smaranda Ilea. În program, cinci piese: TommasoVitali, Ciaconna; Giuseppe Tartini, Sonata în sol minor,Trilul Diavolului; W.A. Mozart, Sonata în mi minor nr. 21;George Enescu, Impromptu concertant şi HenrykWieniawsky, Poloneza nr. 1 în re major. Program frumos,interesant: de la rafinamentul din Trilul lui Tartini, laneliniştile fugace ale Impromptu-ului enescian. Interpretareimpecabilă. Ne place să menţionăm faptul că Aron Cavassi(elevul profesoarei Carmen Runceanu la Liceul “GeorgeEnescu”) are un palmares de aproape 40 de premii, dintrecare trei mari premiinaţionale. Darviolonistul de 14 aniare forţă şi tensiuneimaginativă. Din celedouă atât de solicitatemâini, cea dreaptă,posesoare aarcuşului, informeazămai mult asupra forţeiartistului, în sensuldezvăluirii potenţialităţilorde devenire.E important lucrulacesta, fiindcă, încurgerea anilor deautoperfecţionare,forţa e mai lesne demodelat decâtdelicateţea, însuşirede cele mai multe oriînnăscută. Fineţeaneînsoţită de forţă rămâne expusă intemperiilor umorii demoment. Având forţă, tânărul artist deţine ceea ce senumeşte stăpânirea instrumentului, în toată larga plajă deînţelesuri ale acestei noţiuni, de la dulceaţa notei ladesăvârşirea construcţiei sonore. Iar Aron Cavassistăpâneşte vioara. Nu numai pentru singurătatea lui,devotată ascezei instrumentului, ci şi pentru sala care îlascultă cu încântare.3

Corina BURAStilUn concert deosebit de interesant şi bine gândita încheiat luna aprilie la Filarmonica „George Enescu”avându-l la pupitru pe dirijorul de origine mexicanăJosé Areán, solist fiind tânărul violonistul rus SergeyMalov. Programul s-a deschis într-un ambient sonorelevat, cu Variaţiunile simfonice pe o temă de Haydn,op.56 a, în sonurile vibrante ale tonalităţii Si b major,lucrare aparţinând ilustrului Johannes Brahms. Cele 8inelele variaţionale au fost integrate în desfăşurareasonoră fără a-şi pierde caracterul şi individualitatea,ceea ce demonstrează oînţelegere superioară atextului muzical.Impresionant şi expresiv afost momentul apariţieiritmului punctat, al variaţiuniia şaptea – Siciliano – şisolemnitatea finalului, elînsuşi structurat pe principiulvariaţiunii polifonice de tipPassacaglia sau Ciaccona.Întregul opus reprezintă omostră de mare virtuozitatecomponistică prin careBrahms dă măsura uriaşeisale capacităţi de sinteză.Violonistul Sergey Malov s-adovedit a fi un interpret idealal Concertului în mi minorpentru vioară şi orchestrăscris de Felix Mendelssohn– Bartholdy.Deşi aparţin unor şcoli cu totul diferite, Malovs-a ataşat, la fel ca şi Dubach, de natura cantabilă alucrării, mult mai prezentă la Mendelssohn decât laEdouard Lalo. Malov este o natură sensibilă care sedezvăluie prin sunetul său foarte frumos, prin frazaelegantă şi printr-un simţ deosebit al mişcărilorinterioare din cadrul acesteia. Tehnica sa este briantă,ceea ce însemnă claritate, velocitate, stăpânireaperfectă a trăsăturilor de arcuş chiar pe cele mai dificilecatene, toate acestea fiind subordonate expresivităţii.Cu toate că, în general, interpretarea a respectatrecomandări deja tradiţional,e fantezia sa a găsit totuşicâteva momente în care să evadeze din tiparul „clasic”,în cadenţă, la repriza mişcării secunde şi în finalulstrălucitor unde a beneficiat şi de susţinerea optimă aflautelor. José Areán s-a arătat a fi un partener extremde atent la toate intenţiile solistului realizând unacompaniament de clasă. Malov este un artist complexşi stăpâneşte cu aceeaşi măiestrie viola şi viola barocă.Abilităţile interpretative şi viziunea stilistică au făcutACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010Concerte... sub lupăobiectul bisului, nu mai puţin decât transcripţia pentruvioară a celebrei Toccate şi fugi în re minor, emblemăa artei organistice bachiene, în care şi-a dezvăluit,dacă mai era nevoie, arta emisiei sonore diferenţiatepreluată din construcţia registrelor orgii, gândireamuzicală superioară şi echilibrul. Pe parcursulminutelor în care se desfăşurau cascadeleornamentale pe pilonii nevăzuţi dar mereu prezenţi aisavantei construcţii, sala Atheneului Român a intratîntr-un fel de imponderabilitate, fascinată de magia pecare o degajau nu numai vioara lui Malov, ci şi figura saspiritualizată.Astfel că pauza nu a făcut decât să acorde unrespiro pentru continuarea incursiunii în lumeaBarocului, de data aceasta printr-o lucrare extrasă totdin repertoriul organistic : DietrichJosé Areán Buxtehude, Ciaccona în mi minor,prelucrată pentru ansambluinstrumental de Carlos Chávez, unuldintre cei mai reprezentativicompozitori latino-americani dingeneraţia sa şi unul dintre cei mai desucces orchestratori.Pentru prelucrarea din 1936,Chavez ia în considerarecaracteristicile orgilor nord-germanepentru care Buxtehude a conceputcorpusul său organistic şi realizeazăprin aparatul orchestral tocmai aceademnitate, solemnitate caracteristiceciacconei, nu întâmplător aleasă, datăfiind apartenenţa sa la un spaţiuhispanic. Ca şi în cazul Variaţiunilorde Brahms, José Areán a realizatmonumentalitatea construcţiei, fără apierde din vedere expresia temei şi ametamorfozelor impuse de învelişul orchestral.Concertul s-a încheiat cu o suită alcătuită dinmuzica baletului Pasărea de foc scrisă de IgorStravinski pentru Baletele ruse. Această muzică numai are nevoie de nici o recomandare, în ideea că esteatât de bine scrisă încât se cântă cumva de la sine.José Areán posedă simţul culorii, implicit alcontrastului, iar suita oferă din plin pretextele realizăriiunei atmosfere de basm în care plutesc armonii deextracţie debussy-iană, urmând ca în Dansul infernal allui Kaşcei Stravinski să se dezlănţuie temperamental.Cu toate că la o vedere superficială acestparcurs care pleacă de la Baroc şi ajunge la operaunuia dintre titanii componisticii secolului al XX-leapoate apărea eclectic, iată că o selecţie inteligentă alucrărilor şi o viziune dirijorală integratoare realizeazăpunţi solide peste secole în ideea unei Surse SonoreUnice care îşi trimite cu dărnicie mesajele.5

ArmoniideprimăvarăCorina BURAInstalarea treptată a multaşteptatului anotimp în care ziuadevine triumfătoare aduce cu sinerevederea unor binecunoscuţi şibineapreciaţi concertişti ai scenelorbucureştene. Astfel, dirijorulFrancisco Rettig s-a aflat pentrudouă concerte consecutive lapupitrul Orchestrei Naţionale Radio,primul dedicat creaţiei lui RobertSchumann, de la a cărui naştere seîmplinesc anul acesta 200 de ani, aldoilea orientat spre acel repertoriual muzicii franceze penetrat maimult sau mai puţin de idiomelehispanice. Programul concertuluidin 23 aprilie a.c. a cuprins treicreaţii selectate din opera luiMaurice Ravel, două aparţinândiniţial repertoriului pianistic,ulterior rescrise de autor, de acestgeniu formidabil care intuieşteperfect potenţialul acestuiinstrument gigant numit orchestră:„Alborada del gracioso” , extrasădin ciclul „Miroirs”, prelucratăpentru orchestră în 1918, un lanţde teme „ameţitoare”, presărat cuefecte chitaristice, marcat deascuţite contraste dinamice, plinde virtuozitate şi „Pavană pentru oinfantă defunctă” - în care aduceun colorit orchestral impresionist,prin armonii de septime şi none,prin discrete iregularităţi care suntde fapt constituente aleFrumosului. Solistul concertului afost virtuozul Alexandre Dubach înSimfonia Spaniolă de ÉdouardLalo, scrisă între 1873-74.Preferinţele solistului pentru unanumit tip de muzică romanticăsunt bine cunoscute, iar opţiuneapentru acest opus a fost cum nu sepoate mai bine venită încircumstanţele în care repertoriulvioloniştilor concertişti s-aconcentrat în ultimul timp peACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010preclasici sau pe neoromanticii şineoclasicii ruşi. Simfonia Spaniolăeste cel de-al doilea concert pentruvioară din cele patru pe care le-ascris Lalo, pe lângă multe alte pieseşi lucrări camerale pentru vioarăsau pentru violoncel, poate penedrept uitate. Nu trebuie trecut cuvederea faptul că Lalo a studiatfoarte serios vioara cu unul dinstrăluciţii pedagogi ai epocii,François Antoine Habeneck, şi căel însuşi a fost violist în CvartetulArmigaud. Din creaţia sa pot fidesprinse trăsături dramaticefoarte convingătoare, uimitoarediferenţieri ritmice, o „trioletizare” astructurilor, după cum s-au exprimatunii critici, şi un simţ cu totulspecial, complex chiar, pentrufeluritele culori ale sonorităţii, toateacestea fiind mult apreciate deClaude Debussy. Astfel, Lalo poatefi considerat un antemergător alAlexandre DubachImpresionismului şi în acest spiriteste oportun să luăm în considerareproblematica Simfoniei Spaniole şinu numai ca un moment devirtuozitate pe melodii cu parfummeridional. Alexandre Dubach aavut în vedere aceste argumenteimprimând tuturor temelor uncaracter predominant liric, evitândaccentele exagerate sauglissandele focoase, care abundăîn cele mai multe interpretări.Concerte... sub lupăAceastă manieră, pe care o putemdenumi rafinată, mai„franţuzească”, a fost menţinută peparcursul primelor patru părţiunificând muzica în pofidacaracterului contrastant almişcărilor. Finalul, încărcat deatmosferă sărbătorească, s-adesfăşurat alert, într-un fluxcontinuu, con brio, chiar dacă aumai existat unele mici decalaje întreorchestră şi solist. Forma optimă şiFrancisco Rettigbuna dispoziţie a solistului aucontinuat în cele 3 bisuri oferite:Capriciile nr 13 şi 1 de NiccolòPaganini şi o temă cu variaţiuni/imn de Julius Ernst Wilhelm Fucik.Concertul s-a încheiat cu Suita adoua extrasă din baletul-simfoniecoregrafică Daphnis şi Chloéscris/ă pentru baletele ruse în 1909.Este cea mai amplă lucrare scrisăde Ravel, considerată cea maibună, tipic impresionistă, ocapodoperă a genului orchestral.Amplului aparat îmbogăţit cu tamtam,maşină de vânt, trianglu, tobămare, tobă mică, castaniete,tamburină, celesta, crotales,glockenspiel 2 harpe i s-a alăturat şipartea corală susţinută de CorulAcademic Radio condus de DanMihai Goia, iar Francisco Rettig aevoluat pe tonuri şi culoriorchestrale deosebite, creând aceaatmosferă extatică specificăevocărilor mitice.7

ÎnchidereastagiuniiFilarmonicii din PloieştiÎn 26 iunie 2010, concertul de închidere astagiunii Filarmonicii Paul Constantinescu din Ploieşti aavut loc în aer liber pe o scenă amplasată în centruloraşului, lângă Palatul Culturii. Iniţiativa s-adovedit a fi deosebit de inspirată, evenimentulbucurându-se de participarea unui publicnumeros şi entuziast.În ţarăinterpretărilor sale. Sub arcuşul inspirat al lui GabrielCroitoru, Balada lui Ciprian Porumbescu a dezvăluitsensibilitatea poetică, ardoarea şi magia pe carecompozitorul le evocă cu atâta sinceritate.În lucările lui Kreisler, violonistul a dezvăluit altefaţete ale talentului său care au pus în valoareoriginalitatea şi spiritul rafinat al compozitorului; amadmirat măiestria cu care a fost redată o gamă largă denuanţe şi stări sufleteşti, situate între melancolie tandră,graţie, lejeritate, bucurie şi impetuozitate. GabrielCroitoru captivează publicul, căruia îi transmite întreagaProgramul a fost alcătuit din lucrăricunoscute ale repertoriului românesc şiuniversal purtând semnătura unor creatori demarcă precum Achim Stoia, CiprianPorumbescu, Edward Elgar, Georges Bizet,Leroy Anderson, Fritz Kreisler şi Johann Strauss.La pupitrul orchestrei Filarmonice s-a aflatdirijorul Radu Postăvaru, care a realizatîmpreună cu ansamblul menţionat o interpretareplină de elan, de strălucire şi exuberanţă,remarcabilă prin precizie, firesc şi rafinament.Gestica suplă şi viguroasă a dirijorului, înegală măsură sugestivă şi spectaculoasă, a fostpusă în slujba evidenţierii trăsăturilor originaleale lucrărilor interpretate. Am admirat pe rândpregnanţa ritmică, verva şi diversitatea coloristică dincele Două dansuri din Ardeal - Haţegana şi Bătuta deAchim Stoia, reliefarea convingătoare a arhitecturii şigradarea inspirată a nuanţelor în lucrarea Nimrod dinVariaţiunile Enigma de Edward Elgar, fantezia şifrenezia cu care a fost redată Farandola din SuitaArleziana de Georges Bizet, eleganţa, graţia şistrălucirea Valsului din Frumoasa balului de LeroyAnderson, precum şi bucuria, umorul şi impetuozitateacu care au fost interpretate cele opt lucrări ale luiJohann Strauss: Polca Tunete şi fulgere, Palavragii,Tritsh-Tratsh, Marşul persan, La vânătoare, Galopulsuspinelor, Tik-Tak şi Marşul Radetzky, care auelectrizat publicul (ultima lucrare fiind însoţită deaplauzele spectatorilor, la fel cum se întâmplă înconcertele de Anul Nou organizate de Filarmonica dinViena). Aşa cum era de aşteptat, la cererea publicului afost interpretat un bis tot din creaţia lui J. Strauss.În cadrul concertului, publicul a avut privilegiulde a-l asculta în trei reprize pe violonistul GabrielCroitoru – solistul Filarmonicii –, care a interpretatBalada de Ciprian Porumbescu şi două piese celebredin creaţia lui Fritz Kreisler: Liebeslied şi Liebesfreud.Spontaneitatea şi creativitatea, îngemănate cucapacitatea de a reliefa fiecare detaliu în parte şi de aextrage semnificaţia lui expresivă şi semantică suntcalităţi care conferă originalitate şi măiestrieACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010emoţie şi frumuseţe elevată a muzicii, făcându-l săvibreze alături de el în demersul interpretativ. Poet şivirtuoz de anvergură în acelaşi timp, violonistul abeneficiat de colaborarea bună a dirijorului şi aorchestrei, care l-au acompaniat cu multă atenţie şidiscreţie. Împreună au realizat o interpretare de înaltăcalitate, precisă şi suplă chiar şi în momentele de marevibraţie expresivă.Fiecare lucrare prezentată în concert s-abucurat de un binemeritat succes; publicul a apreciatvaloarea şi omogenitatea ansamblului orchestral, care,sub conducerea dirijorului Radu Postăvaru, s-aremarcat prin echilibru, unitate şi diversitate. Calitatea,pasiunea şi munca în echipă au fost trăsăturilecaracteristice ale unei prezentări competente, care avizat toate compartimentele orchestrei.De la alcătuirea repertoriului la realizareasonorizării în aer liber precum şi a celor mai mici detaliide interpretare, întreaga manifestare a fost o reuşităcare a răspuns aşteptărilor şi exigenţelor publiculuimeloman. Într-o perioadă marcată de crize şi de temerilegate de preocupările cotidiene, protagoniştiiconcertului – dirijorul, solistul şi orchestra – au reuşit sătransmită prin limbajul specific entuziasmul,devotamentul şi bucuria de a dărui arta lor spectatorilor.Carmen MANEA11

Pagina coralăSărbătoarela Alba-IuliaCu ocazia sărbătoririi a 80de ani de la înfiinţarea coraleiSfânta Treime a CatedraleiReîntregirii din Alba-Iulia a fostorganizată o serie de manifestărice au marcat acest eveniment.În dimineaţa zilei de 22mai, în aula Dumitru Stăniloaie afacultăţii de Teologie Ortodoxă, înprezenţa ÎPS Arhiepiscop Andreial Alba-Iuliei, am participat lasimpozionul dedicat aniversăriicoralei Sfânta Treime. A urmatAdunarea Generală a ANCR. Unsubiect de larg interes a fostStagiunea corală PaulConstantinescu, lansată deANCR, sprijinită de UCMR şiUNMB. Compozitorul Dan Buciuafirmă: „formaţii numeroaseparticipante şi de bună şi foartebună calitate, public interesat şisurprinzător de numeros, politicărepertorială diferenţiatăreprezentând tendinţe diferite.Într-un cuvânt, un proiect muzical„viu”, care a trăit din plin prinentuziasm, seriozitate, rigoare,profesionalism. Aş evidenţia roluldeosebit avut de d-l preşedinteVoicu Enăchescu [...]. Meritedeosebite revin şi d-lui prof. univ.dr. Dan Dediu, rectorul UNMBprecum şi d-nei Irina Odăgescu,Secretar al Secţiei Corale aUCMR”.Ziua a fost încununată deConcertul festiv de muzicăreligioasă al Corului Preludiudirijat de Voicu Enăchescu,susţinut la CatedralaArhiepiscopiei Ortodoxe Românede Alba-Iulia. Am ascultat cudeosebită emoţie într-ointerpretare remarcabilă:Hervuicul de Anton Pann înarmonizarea lui I. D. Chirescu,Tatăl nostru de MihailBerezovschi, Axionul din Liturghiaîn stil psaltic de PaulConstantinescu, Aliluia de DimitriVasiliev (solişti Gabriela Mădincă,un glas curat,cristalin, şi CiprianMardare, untimbru plăcut,cald), Irmosulpogorârii DuhuluiSfânt şi CătreTine Doamne, amstrigat acontemporanilorIosif Fiţ, respectivMarian Dârvă,Iubite-voi, Doamne,Doamne, auziglasul meu –solist CiprianMardare – şiStihira a II-a (vecernia glas VIII) deNicolae Lungu, Minune prea marede Paul Constantinescu, Psalmul123 de Marţian Negrea, şi PreTine Te Lăudăm din LiturghiaSolemnă de Sabin Drăgoi. Unconcert cu adevărat „solemn”, cuun public dornic de a ascultamuzică frumoasă, care s-a ridicatîn picioare pentru a-i „aclama” peinterpreţi.Manifestările s-au încheiatpe 23 mai cu Liturghia Arhiereascăla Catedrala Reîntregirii din Alba-Iulia, răspunsurile la SfântaLiturghie fiind date de CoralaSfânta Treime, dirijată de Iosif Fiţşi de Corul Preludiu, dirijat deVoicu Enăchescu.Grigore CUDALBUMirajul arteide Doina MogaExistă cărţi care surprind maimultă informaţie, combustie ideaticăşi forţă imaginativă decât, aparent,pot fi pe paginile tipărite, şi aici estevorba de mult mai mult decât despreraportul dintre text si context.Aceste cărţi, rare, foarte rare, acăror componentă temporală nu estelimitativă, sunt cărţi de referinţă a cărordesfăşurare evenimenţială exprimăpână la identificare conştiinţa de sine aautorului.O astfel de carte este Mirajulartei de Doina Moga, Editura Muzicală,Bucureşti, 2008.Doina Moga, compozitoare cuun premiu I la Concursul naţional deromanţe de la Târgovişte, 1977, esteun spirit dinamic şi cu o rigoareimpresionantă, dobândită prin loculnaşterii, copilăriei şi primelor lecţii depian, acolo, în cetatea Sibiului, şişlefuită ca studentă la Conservatorulde muzică din Cluj Napoca, apoi la celdin Bucureşti.A avut destinul de a se afla multtimp în Marea Britanie, lucrând, printrealtele, la ziarul Free Romanian, scosde Ion Raţiu, pentru diasporă.Dar legătura cu evenimentulmuzical şi coregrafic i-a fost conduitapermanentă, ca vocaţie şicaracteristică personală.În ansamblul titlurilor de criticămuzicală, istorie şi memorialisticămuzicală apărute în ultimele douădecenii, Mirajul artei de Doina Mogaeste o carte salutară prin nobleţea şieleganţa scrisului, o carte vie, plină deinteres şi cu o bogăţie tematicăimpresionantă, relevată de cele 132 dearticole, interviuri, note de călătorie şiprin paginile dedicate unor maripersonalităţi, nu numai muzicale.Majoritatea articolelor au apărutiniţial în mass-media bucureşteană.Lectura acestor articolesurprinde cititorul, întrucât fiecaredintre acestea are tonalitatea distinctă,personalizată.(Continuare în pag. 15)12 ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010

DespărţiriIn memoriamLIANA PASQUALIJoi 10 iunie 2010, Liana Pasquali a plecat dintrenoi. Avea 95 de ani. Şi-a luat „rămas bun” de la familieşi prieteni la Cagliari, Sardinia, acolo unde se stabilisede mai bine de 12 ani. Deşi a rămas tot timpul cetăţeanitalian, Domnia Sa şi-a desfăşurat cea mai importantăparte a carierei aici, devenind unul dintre cei maiprestigioşi artişti ai ţării noastre.Liana Pasquali a fost un muzician complex:solist, profesor, membru al unor ansambluri orchestraleprestigioase, realizator al unor transcripţii de referinţă şicompozitor. A reprezentat pentru harpa româneascăvârful unei evoluţii ce începuse pe la sfârşitul secoluluial XIX-lea, continuase, cunoscând o perioadă deînflorire, prin aportul unor harpiste remarcabile: SabinaNiculescu, Elodia Coandă, Marica Pessione, FlorenceLupaşcu, Doina Nora Mihăilescu ş.a., şi a culminat cuprezenţa sa pe scenele de concert, sau ca profesor laclasa de harpă a Conservatorului bucureştean, apoiprin rezultatele lăudabile ale unora dintre discipolii săi.Sunt puţini aceia care îşi dau seama deadevărata valoare şi importanţă a Lianei Pasquali. Eareprezintă, după părerea mea, cheia de boltă a evoluţieiharpei din ţara noastră, căci L. Pasquali a adus de laParis suflul unei noi şcoli şi o nouă abordare apedagogiei instrumentale şi muzicale. Cei familiarizaţicu harpa, cei ce cunosc istoria harpei în Europa, ştiu căîn Franţa, la Paris, în special, s-a dezvoltat cea maibună şcoală de harpă din lume. De altfel, Franţa esteleagănul harpei europene şi locul/izvorul de la care auplecat celelalte şcoli harpistice. Or, L. Pasquali a avutşansa să studieze cu unul dintre cei mai reputaţiharpişti ai secolului trecut, Marcel Tournier, în vestitulConservator din Paris, într-o perioadă când acestaajunsese la apogeu.Înarmată cu solide cunoştinţe şi având calităţiartistice şi pedagogice remarcabile, L. Pasquali a reuşitsă ridice ştacheta exigenţei, dar şi a realizărilorpersonale şi ale studenţilor săi la un nivel european.Ca solistă se remarca prin siguranţa de sine,prin tehnica desăvârşită, prin sunetul puternic şipenetrant, prin expresivitatea interpretării şi prinrepertoriul bogat şi variat. Ca profesoară se impuneaprin cunoaşterea profundă a repertoriului studiat, princompetenţă şi perseverenţă. A impus un stil de muncăce se caracteriza prin profesionalism şi seriozitate. Eraautoritară, exigentă, uneori aspră, dar corectă. Totodată, era animată de dorinţa de a transmite studenţilortot ceea ce ştia, de a face din aceştia adevăraţiprofesionişti, gata de a se compara cu cei mai buniconfraţi de breaslă din ţară şi străinătate. Avea un spiritbătăios, o personalitate puternică şi impresiona printenacitate, putere de muncă şi dedicaţie, căci eradedicată instrumentului său cu trup şi suflet.A creat o clasă valoroasă, aducând un plus denoutate şi modernitate. Se poate considera că esteaceea care a consolidat şcoala de harpă românească,punând bazele unei concepţii moderne, ce-şi avearădăcinile în anii de studii în Italia şi Franţa, dar şi înexperienţa acumulată în numeroasele concerte şirecitaluri susţinute de-a lungul anilor. La Conservatorulbucureştean a format zeci de harpişti care cântă înorchestrele din ţară sau sunt profesori la şcolile şiliceele de muzică, iar alţii activează în străinătate. Uniidintre foştii studenţi, având o activitatesolistică intensă în ţară şi străinătate, saucâştigând premii în ConcursuriInternaţionale prestigioase, au atestat odatăîn plus, şi la nivel internaţional, valoareaincontestabilă a Lianei Pasquali, făcând-o şipe această cale cunoscută şi apreciată înîntreaga lume.La activitatea solistică şi pedagogicăse adaugă şi repetatele invitaţii în juriile unorConcursuri Internaţionale, precum cele de laHartford (SUA), Israel şi Italia. Deasemenea, a fost invitată frecvent la diverseîntruniri harpistice internaţionale: congrese,festivaluri, conferinţe ş.a., unde a cântat sauconferenţiat pe teme de interes profesional.A susţinut cursuri de măiestrie, precum celede la Taormina - Italia, şi a fost solicitatăpentru lecţii de către harpişti din ţară şi depeste hotare. Astfel, au beneficiat de ştiinţaşi arta sa interpretativă studenţi dinRomânia, Danemarca, Bulgaria, Italia, Grecia etc.Putem afirma că prin tot ce a făcut ca profesorşi solist, prin transcripţiile şi prelucrările realizate, prinînregistrările sale, Liana Pasquali a impus şcoala deharpă românească la un nivel internaţional indubitabil.Acum, la plecarea sa dincolo, noi - foştii săistudenţi - cu regret şi tristeţe, ne rugăm pentru sufletulLianei Pasquali. Odihnească-se în pace!Ion Ivan-RONCEA16 ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010

Despre operă,cu dragosteParcă mai spectaculos de la un an la altul,Festivalul „Timişoara muzicală” organizat de Opera dinoraşul de pe Bega, ajuns la ediţia XXXV, a atras ca unmagnet publicul încă din searainaugurală, ascultând, fie şi în concert,opera Adriana Lecouvreur de Cilea,într-o interpretare „de zile mari”,beneficiind de evoluţia electrizantă asopranei Nelly Miricioiu şi de uluitoareaprezenţă a mezzosopranei MarianneCornetti (sosind de la Covent Garden,după premiera cu Aida de Verdi), uncuplu impresionant alături de tenorulCălin Brătescu (parcă mai bun caoricând într-o partitură deosebit dedificilă) şi de solişti ai teatrului-gazdăcare, prin calitatea şi implicarea lor, auasigurat omogenitatea unei distribuţiidemne de mari scene lirice; de altfel, subbagheta mereu dăruitului David Crescenzi, şi corul(pregătit de Laura Mare), şi orchestra au sunatminunat, seara transformându-se într-un eveniment deneuitat, cu o tensiune dramatică rar întâlnită, un reperaparte în istoria Operei.Gândit ca un arc între două puncte de referinţă,Festivalul a adus, în final (30 mai), superba montare aTraviatei verdiene, propunând o soprană cândvapromiţătoare – Tatiana Lisnic – şi mai ales un tenor –Ştefan Pop - a cărui strălucire a cucerit, la doar 23 deani, melomanii şi specialiştii din întreaga lume dupăcâştigarea Premiului I la celebrul Concurs Operalia-Domingo. Şi de această dată, parteneri le-au fostexperimentaţii Dan Patacă, Octavian Vlaicu sauGabriela Varvari, cu acelaşi profesionist de elită lapupitru; un alt italian devenit „al casei”, Mario de Carlo,a semnat regia şi scenografia, încântând ochiul prineleganţa costumelor fastuoase, prin decorul „de epocă”stilizat şi funcţional, păstrând „linia” tradiţională amişcării scenice, deşi nu am înţeles de ce Germont stăaproape nemişcat în actul II, iar excesiva gesticulaţie aVioletei, în primul act, am privit-o ca pe o… contribuţiepersonală a sopranei care oricum nu a transmisintensitatea trăirilor eroinei, iar sub aspect vocal a fostonestă… după aria mare. Între cei doi „poli” deexcepţie, festivalul a cuprins şi alte tentaţii cu invitaţi pemăsură, baritonul Carlos Almaguer punându-şi din nouîn valoare glasul amplu, impunător şi incisiv în Rigolettode Verdi, în compania sopranei egiptene Rasha Talaat,de asemenea apreciată de publicul timişorean, atenorului Cristian Bălăşescu aflat într-o formădeosebită, dar şi a aceluiaşi Octavian Vlaicu sau aRamonei Zaharia, cu David Crescenzi în fosă,confirmând încă o dată faptul că este cu adevărat unACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010În ţarăspecialist în muzica italiană, aşa cum s-a petrecut, dealtfel, şi în spectacolul cu Tosca de Puccini, în caresoprana Sorina Munteanu a făcut risipă de frumuseţivocale şi temperament ardent, alături de tenorul chilianGiancarlo Monsalve şi din nou de baritonul mexican,într-o distribuţie cu farmec sud-american foarte gustatăde public.Dirijorul a abordat apoi o lucrare franceză –Carmen de Bizet –, cunoaşterea stilistică şicolaborarea cu o echipă la fel de sudată şi calitativăpunându-şi din nou amprenta asupra partiturii în carerolurile principale au fost susţinute de tineri deosebiţiprecum mezzosoprana Gabriela Varvari, tenorul CălinBrătescu, soprana Mihaela Marcu şi baritonul BogdanZaharia, cu voci generoase şi apariţii scenice adecvate,conferind credibilitate rolurilor întrupate, alături detalentaţii şi neobosiţii artişti prezenţi în mai toatereprezentaţiile din festival.Deosebit de interesantă a fost şi Boemapucciniană, în care foarte tânăra soprană LăcrămioaraCristescu a creat personajul Mimi cu delicateţe şisensibilitate, dar mai ales cu o voce plină, „încărcată”,vibrantă, ideală pentru astfel de eroine, asemenicolegei sale, soprana Narcisa Brumar, cuceritoare (şi)în Musetta; au întregit „echipa” tenorul Teodor Ilincăi,ale cărui calităţi vocale native excepţionale continuăsă-şi piardă însă din carate prin totala neimplicare şistângăcie, Octavian Vlaicu, de această dată un filosofşarmant, cântând expresiv celebra arie din final, DanPatacă, acum un agreabil pictor, „transformat” apoi, înLiliacul de Strauss, în vienezul Falke, la pupitru fiindînsă Mihaela Roşca, cea care a condus şi reprezentaţiacu Văduva veselă de Lehar. O binevenită „pată deculoare” a adus ansamblul din St. Polten alternândvalsuri straussiene cu secvenţe din balete celebre şidansuri moderne, în aceeaşi notă spumoasăderulându-se şi opera Nunta lui Figaro de Mozart, unadintre reuşitele de proporţii ale teatrului, prezentată şide această dată în distribuţia de premieră. Săliarhipline, spectatori din străinătate sosiţi special,investitori încântaţi, artişti de cotă internaţională,aplauze şi ovaţii într-o lună de neuitat.Anca FLOREA17

PonticaProcesul tematicmuzical în viziunea luiRudolph RétiOnce we succeed in comprehendingmusic in its innermost thematicmechanism, the structural andesthetic-dramatic content of music becomesincomparably more transparent. 1În majoritatea tratatelor acceptate desprecompoziţia muzicală se găsesc unele indicaţii desprestructura tematică, fiind recunoscute implicaţiiledezvoltării tematice mai mult sau mai puţin elaborate înconstrucţia lucrărilor muzicale. Totuşi, astfel de referinţerămân invariabil simple indicaţii, vagi generalităţi, căroranu li se adaugă nici o precizare detaliată. Cu toate astea„structura tematică” a devenit un termen aproapefundamental în muzică, deşi sensul şi conţinutul săucomplet nu a fost dezvăluit în întregime, întrucât s-auconceput prea puţine analize sistematice care să exprimemodalitatea prin care lucrează acest proces esenţial alcompoziţiei muzicale.Rudolph Réti realizează în lucrarea sa TheThematic Process in Music (Procesul Tematic în muzică)o schiţă a unei noi discipline teoretice, capabile săexprime printr-o nouă abordare fenomenul componisticacolo unde disciplinele tradiţionale nu au putut să oferenicio explicaţie. În acest sens, conţinutul se dezvoltă prinformarea tematică. În acelaşi fel în care o piesă de teatrudezvoltă soarta personajului principal ca o consecinţă apropriului său caracter, tot aşa şi naraţiunea unei simfoniisau a oricărei lucrări muzicale este centrată pe o structurăîn care toate emoţiile evoluează dintr-o idee muzicală.Autorul demonstrează printr-o abundenţă deexemple că, în marile lucrări de literatură muzicală,diferitele părţi ale unei compoziţii muzicale sunt conectateîntr-o unitate tematică, o unitate care este determinată nudoar printr-o afinitate de stare, ci prin formarea de temedintr-o substanţă muzicală identică. În plus faţă deaceastă omogenitate tematică, diferitele teme ale uneipărţi sunt variaţiuni ale unei idei identice. De exemplu,prima şi a doua temă a unei sonate sunt de obiceiconsiderate contrastante. În realitate, deşi suntcontrastante la suprafaţă, sunt identice în substanţă,aceasta fiind starea de diferit la suprafaţă, dar la fel înesenţă 2 în care este concentrat procesul intern alstructurii muzicale al ultimelor secole.Primele părţi ale studiului lui Réti argumenteazăprin numeroase exemple această omogenitate, atât întrepărţile unei lucrări, cât şi între segmentele (secţiunile)unei părţi. Réti îndeamnă cititorul să examineze şi săcompare citatele muzicale ca exemple teoretice, fără să lerecunoască drept părţi şi componente ale lucrărilor dincare au fost extrase. Într-adevăr, pentru a înţelege sensuldeducţiilor analitice din punct de vedere structural şiestetic, exemplele citate trebuie auzite doar ca simpleenunţuri muzicale. Probabil că din acest motiv aproapetoate exemplele sunt alese din cele mai cunoscute lucrăriale marii literaturi muzicale, care sunt mai mult sau maipuţin familiare fiecărui muzician.În muzica lui Bach sau în general în stilulcontrapunctic al secolelor trecute, inversarea, recurenţa,augmentarea şi diverse astfel de procedee au fostutilizate în mod constant în forma şi structura compoziţiei.Deşi unii analişti moderni susţin că, pornind din clasicism,aceste procedee tehnice au fost în mare măsurăabandonate 3 (aplicate ocazional doar atunci când se facreferiri la forme preclasice), totuşi, la o examinare maiatentă a tehnicilor clasice se dovedeşte că acestemijloace contrapunctice nu au fost în niciun cazabandonate. Ele au evoluat intensificându-şi sensul şiutilitatea prin diversele procedee de aplicare. Astfel,mijloacele de compoziţie s-au dezvoltat în două direcţii:unul este manifestat de tiparul erei contrapunctice, în carevariaţia şi imitaţia reprezintă agentul structural de bază,iar al doilea este exprimat prin tehnica tematică (aperioadei clasice sau clasic-romantice) în caretransformarea devine principalul factor de construcţie.Ideea reiterării temelor în versiuni schimbate afost valabilă şi practicată adesea din cele mai vechitimpuri. Cu timpul, această metodă s-a intensificat şi adevenit mai puternică (mai ales în segmentele producţieide muzică de operă care s-a instalat la începutul secoluluial 17-lea).Totodată apar anticipat şi câteva dintre efectelestructurale ce caracterizează perioada simfonică. Trebuiemenţionat faptul că la apogeul erei contrapunctice, cândimitaţia şi variaţia erau principiile dominante în formareamuzicală, au apărut o serie de manifestări care s-audemonstrat a fi dincolo de simple variaţii - adevăraţiipredecesori ai procesului de transformare 4 - devenindbaza structurală a epocii care a urmat.Forţa şi atracţia artistică ale acestor principii deconstrucţie sunt în mare parte fundamentate pe abilitateade a repeta formele tematice în diverse combinaţii,construind astfel un tot unitar, convingător prinexpresivitatea şi varietatea sa. Compozitorul nu doreştesă ascundă faptul că următoarea sa exprimare este oreiterare a celei precedente, ci încearcă chiar săsublinieze acest fapt, fiindcă încercarea de a varia formaoriginală în loc de a o repeta sau imita va distruge ideeaşi spiritul pe care acest tip de compoziţie doreşte să-lexprime. Într-o sonată sau o simfonie, spiritul structuriieste complet numai dacă formele sunt transformate astfelîncât noile teme să pară complet diferite de cele din careau derivat.1. Odată ce am reuşit să înţelegem muzica în profunzimeamecanismului său tematic, conţinutul structural şi esteticodramatical muzicii devine incomparabil mai transparent.Rudolph Réti, The Thematic Process in Music, Faber & Faber,London, 1961, pag.3.2. different on the surface but alike in kernel, Rudolph Réti,pag. 53. Rudolph Réti, pag. 564. Transformation, Rudolph Réti, pag. 56Iliana VELESCU18 ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010

Românila SydneyDacă Clujul muzical s-alegitimat în lume în repetate rândurica o valoare incontestabilă a arteiinterpretative, şcoala componistică,deşi poate nu atât de expusă învitrina prezentului cultural, este şiea bine plasată. O demonstreazăreuşite recente, de anvergură, pecare însă artiştii, din modestie, letrec cu discreţie la CV şi lepromovează doar în rândul bresleilor, în surdină.Iulia Cibişescu Duran şiAdrian Borza, sunt cei doi artişticare au reprezentat România laFestivalul „ISCM World New MusicDays”, Sydney – 2010. Manifestarede prestigiu pe plan mondial,Festivalul, organizat de InternationalSociety for Contemporary Music, areunit cele mai sonore nume decreatori, dintre care îi enumerăm peSteve Reich, EinojuhaniRautavaara, Arvo Pärt, Elliott Cartersau pe reprezentanţii noii generaţiide compozitori din elitainternaţională. Lucrările din Festivalau fost interpretate de către artiştitot atât de marcanţi, în locaţii dintrecele mai diverse: Conservatorul dinSydney, Campbelltown Arts Centre,Australian Music Centre, BisericaCatolică St. Finbar’s - Glenbrook.Până la înscrierea lor peafiş, piesele semnate de cătrecompozitorii români au trecut prinfiltrul unei duble selecţii, girate dejurii distincte: primul la Bucureşti, iarcel de-al doilea la Sydney, unde s-au ales, cu o exigenţă maximă,piesele participante.Barocul în tuşe moderneIulia Cibişescu Duran,lector la Academia de Muzică „Gh.Dima”, a propus un revival al uneivechi forme Baroce, exprimată întrunlimbaj muzical de actualitate.Passacaglia pentru pian a putut fiaudiată la Australian Music Centredin Sydney, în interpretareapianistului Kerry Yong, în cadrulrecitalului My Own PrivateKeyboard. Plecând de la un discursmodal, lucrarea tinereicompozitoare înlănţuie o serie de 8variaţiuni conduse după strategiaACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010continuei metamorfoze ceantrenează agogica, expresiamuzicală şi tehnicile diverse decompoziţie, incorporând în strategiaactului creator elementul stilisticsurpriză. Se îmbină curajos înpaginile partiturii aderenţele subtilela estetica Barocului, tradus înpăstrarea unor reminiscenţe alepolifoniei, ca de pildă insistenţaparadigmatică a tehnicii de bassoostinato, cu alţi parametri de tehnicăcomponistică, aşa cum suntsuprapunerile modale, polifonia deatacuri, atonalismul, pointilismul şipolimorfia de muzici. Asimilareaecourilor unei alte epoci şi filtrarealor prin elementele unui vocabularfonic modern i-au asiguratcompozitoarei aprecierea unanimăa publicului. Artista nu se află însă laprimul succes peste hotare; înIulia Cibişescu Duranoctombrie 2009 ea s-a bucurat destatutul de compozitor rezident laConnecticut, S.U.A.. În noiembrie2009, a susţinut un recital demuzică contemporană la FelicjaBlumenthal Music Centre din TelAviv, tot atunci prezentând şi oconferinţă la Universitatea deMuzică din Tel Aviv.Sunetul în format numericPiesa Dusk compusă deAdrian Borza răspunde unei zoneestetice distincte. Ea ţinteşteavangarda, dacă ne ghidăm dupăcategoria în care lucrarea a fostinclusă de către organizatori: SoundArt and Installations. Aparţinândspeciei numită „muzicăacusmatică”, lucrarea face partedintr-un ciclu, sugestiv intitulatLa antipoziSunetul imaginii. Situată aşadar laconfluenţa sinesteziei cu muzicaelectronică (obiectul sonor fiindconstituit din forme vizuale), piesaDusk a fost difuzată continuu peperioada desfăşurării Festivalului,ca şi complement acustic alarhitecturii modernei clădiri aConservatorului din capitalaAustraliei. Accentuând astfelcaracterul aleatoric al muzicii,lucrarea lui Adrian Borza a fostgândită să oscileze între douăaspecte definitorii ale stiluluiautorului: de la sublinierea detaliuluila promovarea aglomerărilorsonore, într-un balans bine gradat.În acest mod, publicul a avutopţiunea de a audia piesa integral,fragmentar sau în mod repetat,după modelul unei vizite la oexpoziţie de pictură sau sculptură,unde actul receptării este lăsat lalatitudinea fiecărui privitor în parte.Pentru configurareadiscursului, autorul a aplicat oingenioasă operaţie de echivalare;el a stabilit o corespondenţă întrepunct, linie, suprafaţă, grad deluminozitate, culoare şi parametriimuzicali – înălţimea, durata,intensitatea şi spaţializareasunetului. Demersul creator al luiAdrian Borza s-a sprijinit, pe lângăinspiraţie, pe programele Metasynthşi LiSa cu algoritmii lor, pesintetizatorul MIDI, iar în faza decizelare, pe programul Cubase.Dincolo de această sintaxă hibridăşi dincolo de întreg laboratorultehnic ce i-a servit artistului lamaterializarea ideilor salecreatoare, Adrian Borza sintetizeazăconţinutul lucrării prin următoareadescriere: „Dusk este o metaforă ladilema misterioasă dintre zi şinoapte, lumina răsăritului şi aapusului de soare, starea dintre visşi realitate, sensul efemer al clarităţiişi clar-obscurului”. Prezentată înprimă audiţie la Festivalul Ai-maakodin Santiago de Chile, 2007, apoiredifuzată în Japonia, Serbia,Franţa şi Spania, lucrarea a fost deasemenea descrisă ca fiind ocălătorie către universul letargicnocturn,o oază de contemplaresonoră.Aşteptăm noi aplauze pentrucompozitorii noştri şi la anul, când„ISCM World New Music Days” sevor desfăşura în Croaţia, sub tutelaBienalei de Muzică de la Zagreb.Bianca ŢIPLEA TEMEŞ19

RecenziiAlbumul„Mareşalului”scenei liricevienezeViorel COSMASâmbătă 26 iunie 2010, curând după miezulnopţii, a căzut cortina Operei de Stat din Viena pestegrandiosul spectacol de gală care a marcat încheiereamandatului celei mai longevive epoci directorale dinistoria seculară a teatrului liric austriac, era românuluiIoan Holender. Peste 50 de personalităţi ale bagheteişi cântului mondial care au susţinut premierele Teatruluide pe Ring de-a lungul celor 19 stagiuni muzicale ale luiIoan Holender (1991-2010) au participat la mareleeveniment artistic, condus de însuşi directorul omagiat,spre a oferi spectatorilor acel dram de autenticitate şiinedit ce a marcat momentele memorabile ale uneietape de vârf a instituţiei lirice în vârstă de 140 de ni.După „Era Gustav Mahler”, „Era Richard Strauss” şi„Era Herbert von Karajan”, bătrâna Wiener Staatsoperfiindcă parada vedetelor este spectaculoasă şiconvingătoare prin calitatea excepţională a imaginilor,iar scenele de ansamblu sugerează prin regie şiscenografie întreaga „filmografie” a evoluţieispectacolului liric universal, de la clasic până la modernşi contemporan.Chiar de la prima premieră a stagiunii condusede Ioan Holender (Boris Godunov, 6 octombrie 1991,dirijor Claudio Abbado) prezenţa românească înîntreaga sa carieră directorală rămâne constantă şirelevantă în impunerea şcolii noastre de canto şi abogăţiei de talente componistice, regizorale, dirijorale şibineînţeles, lirice. Trei opere româneşti (Oedipe deGeorge Enescu, 35 Mai de Violeta Dinescu şi Zidurilede Adriana Hölsky – ultima în premieră absolută)reprezintă un record de lucrări de compozitori români,montate în doar şase ani (1995-2001) pe scenaaceluiaşi teatru străin! Au urmat doi regizori, AndreiŞerban (cu Povestirile lui Hoffmann, Werther şi Manon)şi Silviu Purcărete (Roberto Devereux), care au marcattriumfuri ale scenei lirice vieneze, unele de răsunetinternaţional (Povestirile lui Hoffmann). De spectacolullui Jacques Offenbach şi-a legat numele şi dirijorulChristian Badea (20 februarie 1993). Suita cântăreţilorromâni pe afişul celor 118 premiere din capitala Austrieirămâne singulară: Eduard Tumagian (Boris Gudunov),Ruxandra Donose (Oedipe, Trubadurul, Linda deChamounix), Mihaela Ungureanu (Oedipe), LilianaCiucă (Ernani), Ildiko Raimondi (Peter Pan, DasTraumfresserchen, Moise şi Aron), Alexandra Moisuc(Jerusalem), Marian Talabă (Otello), Cosmin Ifrim(Otello, Roberto Devereux), Dan Paul Dumitrescu(Jerusalem), Ileana Tonca (Peter Pan, 35 mai, Werther,Bastien şi Bastienne, Aurul Rinului), Sorin Coliban(Aurul Rinului), Angela Gheorghiu (Faust).Albumul iconografic Close Up ne prezintă multemomente singulare ale iniţiativei directorului IoanHolender, precum turneul Operei de Stat în China şiItalia (Scala), inaugurarea terasei de pe acoperişulclădirii instituţiei pentru operele destinate copiilor,premierele creaţiilor împăratului/compozitor Leopold I(Fiul pierdut, Orfeu şi Euridice), spectaculoasele Baluriale Operei, montarea versiunii franceze inedite apartiturii Lombarzii de Verdi (Jerusalem), spectacolelede retragere din activitatea lirică ale lui Carreras şiDomingo, concertul de gală la împlinirea celor 50 de anide la redeschiderea Operei după Cel de-al DoileaRăzboi Mondial etc., etc.Carte-document, album de artă graficăsuperioară, mărturie literar-memorialistică de excepţie aunui om care a iubit cu pasiune scena lirică vieneză, darşi director echilibrat ce nu şi-a trădat idealul şi nu şi-auitat semenii de unde a pornit – volumul Close Up seînscrie în memoria timpului nostru, ca un argument aldestinului împlinit de Ioan Holender – „românul ce nuşi-a lăsat de izbelişte naţia”, cântăreţul austriac alintatpe bună dreptate cu supremul calificativ de „mareşal alscenei vieneze”.a consacrat şi cea mai prolifică în timp: „Era IoanHolender”. Ca argument documentar, cititorii depretutindeni vor avea la dispoziţie monumentalul albumiconografic de 626 pagini, intitulat Ioan Holender. CloseUp. 118 Premieren Wiener Staatsoper – WienerVolksoper, Edition Lammerhuber.Volumul urmăreşte – pe calea imaginilor color –cele mai semnificative scene din cele 118 spectacole înpremieră, prezentate cronologic (cu afişul distribuţiei, untext introductiv, uneori cu un scurt interviu aldirectorului) şi cu 16 „excursuri” ale lui Holender carepunctează momentele istorice, unele dramatice, alteleumoristice, din pragul mileniului al doilea, toate textelefiind bilingve (germană şi engleză). Parcursul artistic alcelor două decenii se derulează viu, dinamic, atractiv,20 ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010

SATU-MAREJAZZ!Şi în 2010, organizatoriimanifestării „SamFest Jazz” –Primăria Municipiului Satu Mare, cuimplicarea primarului însuşi, Iuliu Illes,Consiliul Local Satu Mare, CentrulCultural „George Mihail Zamfirescu”,nu au dezminţit prestigiul dobânditanterior în edificarea unei sărbătorimuzicale cu un program atractiv şiinvitaţi valoroşi, din ţară şi de pestefruntarii.Ediţia a VI-a a Festivalului s-aderulat în sala Filarmonicii sătmărene,în perioada 23 – 26 iunieşi a reunit artişti din nouăţări. Gongul inaugural aimpus pe scenă grupulsătmărean „InJazztenso” (cupercuţionistul CsereiCsaba, bateristul SzucsJozsef, bass-istulBogdan Georgescu,ghitaristul Goth Mihai,pianistul SimionBărnuţiuşiinstrumentistul invitatEnyedi Zsolt lasintetizatoare), profilatpe fuziunea jazz-rock. Personalitatede primă mărime a jazz-ului european,trompetistul polonez Tomasz Stańko(în vârstă de 68 de ani, născut în oraşulRzeszlow, localitate înfrăţită cu SatuMare), însoţit de tinerii finlandezi AlexiTuomarila - pian şi Olavi Louhivuori -baterie, a lăsat auditorilor o impresieaparte, graţie tonului iradiant altrompetei, trăirii intense a actului creativmuzical, modernităţii limbajului sonor.O impresie aparte a lăsat, îndeschiderea celei de a doua serifestivaliere, „Mike Godoroja And TheBlue Spirit”. Gândit ca un spectacolunitar, purtând genericul edificator„Balkanik Zeppelin”, recitalul s-adovedit deosebit de atractiv, fiind multgustat şi aplaudat de public. Vervă,culoare, pregnanţă, vitalitate,inventivitate improvizatorică – iatăprincipalele atribute ale grupuluibucureştean ce i-a inclus, pe lângăprotagonistul vocal Mike Godoroja, peYann Chepa - ghitară bass, percuţie,conducere muzicală, „Mac” MarianAciobăniţei - ghitară acustică şielectrică, mandolină, dulcimer, ValiVătuiu - baterie, plus invitatul MariusMihalache, virtuoz instrumentist laţambal, cu toţi angajaţi într-o incitantăLars Danielsson Trioexperienţă world-etno... . Reconfiguratdupă tragica dispariţie a lideruluiKamocsa Béla, grupul timişorean„Bega Blues Band” a continuat săcultive recunoscuta diversitate atipurilor de expresie, evantaiul degenuri şi specii mergând de la blues şijazz la pop-rock prelucrat, latino şiafro orientat de astă dată mai mult sprejazz, conform intenţiei noului lider,Johnny Bota. În actuala formulă auapărut Toni Kühn (claviaturi), LicăDolga (baterie), Alex Man (ghitară),Lucian Nagy (saxofoane, percuţie),Maria Chioran (vocal) şi desigur,Johnny Bota, (bass, vocal).Surprinzător prin insolit, ritm alert,plasticitate a imagisticii sonore s-a văditquartetul ungar „Special Providence”,considerat un pilon al jazz-rock-uluimodern din ţara sa, în ciuda tinereţiicomponenţilor, studenţi la Facultateade Muzică „Liszt Ferenc” dinBudapesta, apreciaţi inclusiv pe scenedin Cehia, Slovacia, Marea Britanie (înnoiembrie 2009 au participat şi laprestigiosul London Jazzfestival),artişti aliniaţi deopotrivă la recentulfestival sătmărean: Markó Ádám -baterie, Fehérvári Attila - bass,Kertész Márton - ghitară, CséryZoltán - pian.Seara a treia a fost deschisă deo nouă formaţie bănăţeană intitulată„Jazz Friends”, reunind subconducerea „decanului de vîrstă” ToniKühn, ghitarist şi claviaturistbinecunoscut, patru mai tineriinstrumentişti din Timişoara şi Arad, nereferim la bateristul Dinu Simon, bassistulUţu Pascu, saxofonistul LucianNagy şi ghitaristul Dan Alex Mitrofan,ultimii doi fiind absolvenţi anul trecut aiFacultăţii de muzică „RichardOschanitzky” din cadrul Universităţii„Tibiscus”. Am admirat în continuare„Standards On Double Six”,denominaţie ce se referă explicit la cele12 coarde disponibile ale ghitarelormânuite de Sorin Romanescu şi AlexMan, doi instrumentişti de certă ţinută,Punctul pe... jazzca şi la factura repertorială incluzândîndeosebi teme standard ale jazz-ului;alăturarea vocalistei de excepţie LuizaZan nu a făcut decît să confere carateexpresive în plus unui atare trio suigeneris ce a marcat una dintreculminaţiile valorice ale Festivalului!Întruchipare a accesibilităţii, a prizei lapublic, combo-ul sibian „Snaco DixieJazz Band” a cucerit prin rapelul la unrepertoriu de recital sinonim cusuccesul (teme notorii din jazz-ultradiţional, dar şi insolite „medleys”imaginate de ei, inspirate dindiscografia pop autohtonă şiinternaţională, ori prelucrări dupăcântece din folclorul românesc; iatădistribuţia rolurilor interpretative aleformaţiei – Remus Toader - trompetă,vocal, Ioan Teofilat - tuba, DanOswald - banjo, vocal,Nelu Petcu - trombon,vocal, conduceremuzicală.Ultima seară, duminică26 iunie, l-a readus pepodiumul Filarmonicii peritmicianul Cserey Csaba– artist sătmărean cuincontestabilă charisma –în tandem cu talentatulghitarist Emil Gherasim,acest duo evoluând subgenericul „MacroWorld”. Momentelefinale ale Festivalului ausporit în progresie geometrică indicelevaloric, insolitul expresiei, ca şiinteresul publicului. „The SkopjeConnection” s-a recomandat ca un trioalcătuit din muzicieni de excepţie, ceaparţin unor etnii şi culturi muzicalediferite, precum Luca Aquino(trompetă, flugelhorn), nouă stea pescena jazz-ului italian; macedoneanulDzijan Emin (corn şi melodica – un felde muzicuţă cu claviatură), talentatcompozitor şi uimitor poli-instrumentist,nume recompensat cu onorante premii;şi cel mai tânăr membru, deasemeneamacedonean, Georgi Sareski (ghitarăacustică), instrumentist şi compozitorspecializat în domeniul artei sonorecontemporane, muzician educat la„Berklee College Of Music” dinBoston, SUA. Iar în epilog, LarsDanielsson, pe drept cuvânt estimatdrept unul dintre cei mai buni bass-iştide jazz din Suedia (el cântă şi lavioloncel) a fascinat pur şi simpluasistenţa prin capacitatea aparte de aconfigura, el şi coechipierii săi de trio(ghitaristul britanic John Parricelli şiStavros Lantsias - pianist şi bateristgrec), un univers expresivimpresionant, copleşitor...Florian LUNGUACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010 21

DespărţiriAdio,„fatădragă“!Octavian URSULESCUAm fost practic legat dedebutul ei. În 1986 am organizat şiprezentat un mare spectacol la SalaPolivalentă din Bucureşti, sub egidaCasei de cultură a sectorului 5,condusă de o femeie inimoasă,doamna Rusu. În acea perioadărealizam multe emisiuni la radio, iarcompozitorul Şerban Georgescuera acolo redactor, fiind colegi şiprieteni. După hit-urile cu CarmenRădulescu, descoperise o fatăartistice şi umane mi-au oferitreferinţe elogioase poetul LucianAvramescu, prezentator almanifestărilor, dar şi Victor Socaciu,Cristian Ţopescu, GeorgeMihăiţă, colegi de scenă. Dealtfel, în ultimii ani Mădălinarevenise la chitară, cupropriile compoziţii.Am fost apoi alături deea la primele premii de laMamaia, după aceea cu zecide turnee în ţară şi pe litoral,organizate de impresarii BebeMihu şi Anghel Stoian, ampetrecut orele de dupăspectacol în camera de hotel,la o gustare frugală,amintiri, impresii,glume, proiecte.Atunci, DE CE?„Fată dragă“ este cusiguranţă unul dintre şlagăreleuriaşe ale muzicii uşoareromâneşti, iar între cele maifredonate 100 de titluri din ultimele3 decenii mai sunt sigur câteva aleMădălinei Manole.În ultimele luni am căutat-oinsistent, legat de un evenimentartistic important organizat decunoscutul avocat Dorin Irimia. Numi-a răspuns nici la apeluri, nici lamesaje, ceea ce m-a îngrijorat, nuse întâmplase niciodată asta, daraflasem din presă că are problemede sănătate. Îşi dorise mult un copilşi l-a avut când altele nu mai speră,după 40 de ani.A ales însă să plece dintrenoi în plină glorie şi împlinireartistică, asemeni unor JimMorrison sau Janis Joplin... Ce acauzat gestul ei simbolic, în chiarziua de naştere, 14 iulie? Depresielegată de trecerea timpului, dedispariţia succesului, a afecţiuniipublicului? Acum nu mai contează.A fost opţiunea ei.Se cade s-o respectăm,conducând-o pe ultimul drumînsoţită de aplauze, ca în 25 de anide carieră luminoasă. Adio, „fatădragă“!frumoasă şi talentată, care peatunci lucra la aeroportul Otopeni.Şerban m-a rugat s-o introduc îndistribuţie, pentru că dorea s-o„testeze” în contactul cu publicul,pentru că îi compusese 2 melodii.Fără a figura pe afiş, fără a ficunoscută, Mădălina Manole arepurtat un succes imens.Ploieşteanca făcuse anterior partedintr-un duet folk care activa încadrul „Serbărilor ScânteiiTineretului”. Despre calităţile ei22Am prezentat-oultima oară acumcâteva luni, la SalaPalatului, laspectacolul aniversarconsacrat lui MihaiConstantinescu. Arătasuperb, sveltă şi frumoasăca întotdeauna, părea omămică fericită. Publicul aprimit-o, ca de obicei, cuovaţii, deci nu o uitase, iarsuccesul nu o ocolea.Pregătea lansarea unui noualbum, se mutase în casadorită, lângă Bucureşti,alături de un soţ iubitor, aveanumeroase planuri artistice.ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010

Premieră Estivalăla “TĂNASE”Spectacolul intitulat sugestiv „VARA NU-I CAIARNA” – Premiera Estivală a actualei stagiuni aTeatrului de Revistă „CONSTANTIN TĂNASE” a fostspecial creată de maestrul Biţu Fălticineanu pentruGrădina de Vară „HERĂSTRĂU”. Chiar dacă nu odatăploile torenţiale care s-au abătut asupra Bucureştilorau dus la suspendarea reprezentaţiilor, spectacolul acontinuat să se joace cu mare succes toată luna iulie.Anticipând cumva situaţia, regizorul spunea înaintede premiera oficială care a fost amânată pentru searaOrchestra Teatrului de Revista_Dirijor Dan Ardeleanurmătoare din cauza...ploii: „Vor fi „ploi torenţiale” cuvedete, „tunete şi fulgere” cu momente senzaţionalede balet şi o „grindină” de melodii interpretate deflorea-cea-vestită a interpreţilor Teatrului de Revistă.Dar, fie ploaie, fiesoare, publicul Nae Lăzărescu şi Vasile Murarutrebuie doar sărâdă, să cânte şisă danseze laVARA NU-I CAIARNA!”... Unspectacol dindistribuţia căruiafac parteAlexandru Arşinel,Nae Lăzărescu şiVasile Muraru,Cristina Stamate,Valentina Fătu,Alexandru Lulescu,Liliana Mocanu,Ortansa Stănescu,Miruna Birău, AnaMaria Donosă, Raluca Guslicov, Monalisa Basarab,Cristian Simon, Nae Alexandru, Paul Talaşman,interpreţii Adrian Enache, Mirela Boureanu, AlinGheorghişan, Radu Ghencea şi Daniela Cristea şiBaletul Teatrului de Revistă condus de coregrafulAlexandru ArşinelMusic-hallCornel Popovici. Aranjamentele muzicale suntsemnate de compozitorul Dan Dimitriu, iar înainte defiecare reprezentaţie Orchestra Teatrului de Revistădirijată de Dan Ardelean susţine special pentrupublicul ce îşi ocupă locurile şi se pregăteşte despectacol, un recital alcătuit din partituri muzicalecelebre.Aşa cum ne-a obişnuit la fiecare spectacol,Alexandru Arşinel susţine în cadrul spectacolului şi unrecital muzical de excepţie, pe lângă monologul carestârneşte ropote de aplauze. Stagiunea estivală a fosto perioadă fastă pentru îndrăgitul actor şi datorităfaptului că a fost distins cu premii şi trofee extrem deimportante şi de onorante: Premiul de Excelenţă alRevistei “VIP” înmânat în cadrul ceremoniei de laSinaia de către interpreta Marina Voica, Premiul deExcelenţă – Categoria ACTORI şi Premiul dePopularitate la Gala “CELEBRITĂŢILE ANULUI” 2010şi nu în ultimul rând MEDALIA de ONOARE aFederaţiei Comunităţii Evreieşti din România. “Pentruactivitatea artisticăprodigioasă dedicatăteatrului românesc,pentru o viaţă de omexemplară, dăruităînţelegerii şiapropierii dintreoameni. Recunoştinţanoastrăpentru un mare actora cărui carieră serevarsă cu strălucireasupra scenei şipublicului său” –este înscris pe acestomagiu adusTeatrului românescşi Teatrului deRevistă “ConstantinTănase” prinpersoana directo-rului său, marele actor AlexandruArşinel.Text şi foto: Oana GEORGESCUACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010 23

ConcerteÎn ţară35 de ani de intensăactivitate muzicală, peste 2,5milioane de albume vândutevorbitorilor de limbă română şi unturneu estival de amploare -“Îndrăgosteşte-mă de tine”. Suntrepere importante din viaţa şicariera lui Gheorghe Gheorghiu,care oferă publicului cel de-al 15-leaalbum de autor. Material aniversarsărbătorit prin zece spectacole pelitoralul românesc (16 iulie - 29august), inedit proiect produs şiorganizat de Mix MusicEntertainment). Noul disc de autorpropune 12 piese noi, majoritateaînregistrate la New Sound(Manhattann, NY). Turneul vacuprinde numai spectacole de plajă,un concept artistic deosebit dinpunct de vedere al locaţiilorneconvenţionale. Alături deGheorghe Gheorghiu, trupa Shine,Emma Stefan şi “Cherry” (trupafeminină de balet “Cireşica”).Odată cu recitalul de laFestivalul de Jazz de la Sibiu, HoriaBrenciu dă startul concertelor inmemoriam Frank Sinatra. HoriaBrenciu a oferit publicului un showspecial pe scena de la Sibiu. Pentrumai bine de 150 de minute, ceiprezenţi la eveniment au asistat laun adevărat spectacol marca HoriaBrenciu şi HB orchestra: artistulMediaPro Music a interpretat pieseproprii, dar şi melodii din repertoriulinternaţional. În plus, acest festival afost doar un început dintr-un şir despectacole pe care Brenciu şi HBorchestra le va realiza în Bucureştişi în ţară cu ocazia aniversării înluna decembrie a acestui an a 95 deani de la naşterea lui Frank Sinatra.Artistul a pregătit un spectacol unicîn România cu piese de swing şijazz ale celor mai mari voci şipersonalităţi ale genului: Sinatra,Dean Martin, Sammy Davis jr, TonyBennett şi mulţi, mulţi alţii.PestehotareTrupa Sistem -”trupa pebutoaie - a fost invitată să participela unul dintre evenimenteleorganizate la Istambul în perioada încare capitala Turciei este şi capitalăculturală europeană. Intitulat“Europe On Water” , evenimentulgăzduieşte artişti din 16 ţări aleEuropei: Germania, Austria, Bosniaşi Herzegovina, Bulgaria,Danemarca, Estonia, Franţa,Olanda, Marea Britanie, Suedia,Italia, Ungaria, Macedonia, Polonia,Serbia şi România. ConcerteleSistem s-au desfăşurat, pe rând, încele două zone ale Istanbulului.Primul a avut loc în zonaeuropeană, în piaţa Taksim situatăîn centrul oraşului, iar cel de-aldoilea în zona asiatică, în piaţaCaddebostan, aflată pe malul mării,într-o zonă rezidenţială. ICRIstanbul a promovat şi susţinut acesteveniment. Debutul Sistem laIstambul a fost fulminant, la primullor concert fiind prezenţi, dupăestimările organizatorilor,aproximativ 5000 de spectatori.Trupa a pregătit special pentru acesteveniment un intro de concert cuinfluenţe orientale care i-a încălzitpe cei prezenţi. Playlist-ul a conţinutatât piese proprii ale grupului, cât şicele câteva cover-uri pe care trupale interpretează în ultima vreme,dintre care „They Don’t Care AboutUs” (cover M. Jackson) şi „PeopleAre People” (cover Depeche Mode)au avut cel mai mare succes.Formaţia Holograf asusţinut un concert pe scenapavilionului României la Shanghai,iar a doua zi, a avut un nou recital încadrul programului de promovarecultural-artistică a României laExpoziţia Mondialî 2010. Pentru maibine de 80 de minute, depăşind cumult durata planificată aspectacolului, artiştii MediaProMusic au creat o atmosferădeosebită pentru publicul spectatoralcătuit, în majoritate, de membri aicomunităţii române din Shanghai.Pe lângă Holograf, în perioada 16iunie - 31 iulie pe scena pavilionuluiRomâniei evoluează ansamblulfolcloric „Căluşarii Slatinei”,cvartetul „Imporioso”, cvintetul„Composito” şi fanfara „ZecePrăjini”.După un debut plin desurprize, cu piesa “Sexy Love”,licenţiată de către Media Pro Musicîn prezent în Grecia, Cipru, Albania,Tunisia, Olanda, Rusia, Norvegia,Suedia şi Polonia, ResidenceDeejays & Frissco lansează oficialîn Grecia noul single “Lovely Smile”,într-un concert extraordinar peSporting Stadium în Atena. Tot înaceastă perioadă, cei trei membri aiproiectului vor organiza un castingpentru videoclipul “Lovely Smile”.Gabi MATEI24 ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010

FeminaVedeteMediaPro Music, Alexandra Stan se şi implică încampanii umanitare. Artista a concertat la Braşov, înGabi MATEIDupă ce a cucerittopurile din Turcia cu single-ul“My Love On You”, AndaAdam a ajuns pe locul 1 şi înUcraina, cu aceeaşi piesă. “MyLove On You” este pe primulloc în topul unuia dintre celemai mari radiouri din Ucrainaşi, mai mult decât atât,pătrunde în forţă şi pe piaţamuzicală din Rusia. Cânteculeste compus de Mihai Ristea,unul dintre membrii trupeiMontuga şi este piesa cemarchează reinventarea AndeiAdam, transformare cesubliniază încă odatăversatilitatea artistei şi dorinţaDJ LaylaO “Rază deSoare”“Raza de Soare” se numeştecel mai nou album pe care ANNESl-a lansat pe piaţă sub culorile CATMusic şi care reprezintă pentru ea“o oază de speranţă în acestevremuri atât de dificile”.Evenimentul a fost marcat mai întâide un turneu naţional susţinut înperioada 22.02 – 6.05 alături deTrupa “Distinto” şi de Anna Lesko,turneu ce a cuprins 29 de oraşe şicare a făcut parte din proiectul “Artăcontra drog”. Lansarea oficială aalbumului a avut loc însă recent,ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010sa de a fimereu actuală,în concordanţăcu tendinţelepieţei muzicale.Proaspătlansată pepiaţa muzicalăromânească,odată cusemnareasingle-ului“Lollipop” laîntr-un club bucureştean,unde, alături de band-ul“Perpetuum”, frumoasaANNES a interpretatpiese de pe noul album şinu numai. “Raza deSoare” conţine cele maifrumoase 11 piese aleartistei, printre care senumără balada “Atât degreu” - distinsă laRomanian Top Hits cuPremiul pentru “Cea maibună compoziţie muzicală“ şi singleulintitulat “Convinge timpul”. Pentruacest album ANNES a colaborat cuunii dintre cei mai buni muzicieni,compozitori şi textieri: AdrianRomcescu, Gabriel Huiban, AlexPelin, Mihai Postolache, DanielAnda Adamvederea strângerii de fonduri pentru un tânărde numai 19 ani, Grădinaru Bogdan Alexandru,care a rămas paralizat în urma unui tragicaccident suferit în timpul unui meci de rugby.Pentru recuperare sa este nevoie ca Alexandrusă fie transferat la o clinică din Germania undesportivul va suferi o serie de intervenţiichirurgicale şi tramente care se ridică la sumade 120.000 de euro. Împreună cu DJ Dark – residentVibe FM, Alexandra Stan a susţinut un recital în cadrulevenimentului din Club Tequila Bowling din Braşov.“City of The Sleeping Hearts”: acesta estenumele celui mai nou videoclip DJ Layla, ce ne invităîntr-un oraş atemporal, unde oamenii şi simţurile par a fiîngheţate. “City of The Sleeping Hearts” este compusăde Radu Sârbu, fiind al doilea videoclip (după “SingleLady) care se produce în cadrul proiectului DJ Layla.Scenariul poartă semnătura Anei Sârbu, iar regia îiaparţine lui Iulian Moga. DJ Layla se reîntoarce pe miculecran împreună cu o voce nouă, pe numele ei de scenăDee-Dee.Deaconu, Keo, MihaiCoporan, DanaDorian, YorgosBenardes şi CornelIlie (Vunk). ANNES adedicat fanilor şi 2feat-uri speciale: “Amnevoie de iubire” featMateo şi “I want tospend my life timeloveing you” featIonuţ Ungureanu(“Provincialii”). Dupăcum vă aduceţi aminte, îndecembrie 2008 ANNES a cântatalături de trupa “Provincialii” îndeschiderea concertului lui DavidBisbal de la Sala Palatului.Ana-Maria SZABO25

ŞtiriFlash# Pionierii muzicii electronice din România,Şuie Paparude, îşi pot aroga de drept meritul de areuşi să reinventeze şi să transmită prin muzica lorsentimentul de libertate. De-a lungul celor 18 ani deactivitate au schimbat mentalităţi, au transmis mesajeputernice, au fost permanent determinaţi şiperseverenţi. Dupăsuccesul pe care l-auînregistrat cu piesa“Cea mai bună zi”, avenit momentul pentruun nou single -“Soundcheck”.Videoclipul piesei esterealizat de regizorulAdrian Agheniţei.Decorul a fost construitîn totalitate dinfotografii decupate şiregrupate de cătreDamian Groves, iarapoi, animate digital.Astfel a rezultat oanimaţie 2 D, într-unspaţiu de compozitare3D.Morandi# Două nume sonore ale industriei muzicaleromâneşti şi-au unit forţele pentru a redefini noţiuneade “distracţie”. Este de vorba de Zero & Fly Projectcare vor să instige la voie bună cu piesa “BALCANI”.Videoclipul piesei a fost filmat deja, iar regia estesemnată de către Alex Ceauşu, cel care amai colaborat cu băieţii de la ZERO şi pentru“Lay Me Down”. Filmările au avut loc în 3locaţii pe cât de diferite, pe atât de potrivitecu mesajul piesei - Ferentari, un lan de grâu,o nuntă.# La 12 ani de la înfiinţarea actualeicapitale a Kazahstanului, Astana, trupaMorandi a avut onoarea de a cânta în faţapreşedintelui statului. Peste 30.000 de faniau fost prezenţi la Arena Stadium undeMorandi şi Ne-yo au sărbătorit împreună cupublicul aniversarea capitalei futuriste.Morandi au reveni şi în alte două mari oraşedin Kazahstan şi anume în Almaty (fostacapitală a statului) şi Kustanai.# Keo a încheiat filmărilevideoclipului pentru cel mai nou single al său“Give me your love”. Piesa aduce multenoutăţi în cariera artistului. În primul rând,Taraeste o colaborare cu un cântăreţ francez de hip-hop,pe nume Ralflo, care a venit special din Franţa pentruacest videoclip. În al doilea rând, Keo a lăsat deoparteaerul său mai dark pentru culori vii şi o atitudine fresh.Videoclipul este dominat de o prezenţă femininăravisantă, o dansatoare extrem de talentată, Flavia,aleasă după o preselecţie riguroasă,# Băieţii de la Fly Project au încins atmosferaîntr-unul dintre cele mai exclusiviste cluburi din Tirana.Fanii albanezi au luat cu asalt locaţia în aer liber şi nicimăcar ploaia care a răcorit atmosfera cu vreo două oreînainte de show nu a coborât cotele incendiare aledistracţiei. Concertul a durat peste două ore:MANDALA, single-ul aflat înpromovare în acest moment a fost ceamai savurată piesă, urmatăîndeaproape de RAISA, dar şi de piesaK-TINNE - albanezii cântând vers cuvers piesa în limba română.# Atitudine, concept, show,atmosferă, calitate sunt câteva dintreatributele pe care le întruneşte noulproiect muzical Kittens. Aflându-sesub aripa lui Bob Taylor în calitate demanager şi avându-l ca producătormuzical pe hitmaker-ul David Deejay,cele două Kittens – Marlene şiClaudia – au toate premisele în a faceperformanţă pe segmentul muzicalabordat dance/house. Primul lor single- Persia - a fost primit deja foarte binede public şi beneficiază deja de un clipfilmat la mare, pe un iaht privat.# După succesul înregistrat la selecţianaţională Eurovision cu piesa “ Around Around”,compusă de el, Cătălin Josan revine cu o nouămelodie de dragoste ce va intra direct în inimile fanelorde pretutindeni. Pentruaceastă piesă Cătălin acolaborat îndeaproape cuKeo, acesta din urmăîmpreună cu Ralphosemnând şi versurilemelodiei.# “Dream WithYou”: după cum l DJ LiviuHodor ne-a obişnuit deja,piesa are toateingredientele unui hit.Acordeonul, ritmulclubbing, voceainconfundabilă a Tarei suntdoar câteva dintreargumente. Şi dacă în toatăecuaţia succesuluiadăugăm că “Dream WithYou” este compusăîmpreună cu băieţii de laSunrise INC, vom şti deja că noul single va fi unul cepoate crea dependenţă.Mihai ANTON26 ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010

Din toamnă,poveşti...cu cântec! (II)Doru IONESCUTurneul european al emisiunii „Lumea şi noi” de laTVR Internaţional (dedicată din toamnă muzicienilorstabiliţi în străinătate) a avut mai multe halte în Germania,începând cu München. Lângă marele oraş, la Dingolfing,este stabilit de câţiva ani fostul chitarist şi lider al grupuluijazz-rock şi progresiv „Experimental Q”, care a funcţionat laCluj în anii ’70 - ’80 (cu celebre participări la festivalurile dela Sibiu ori „Club A”). Plecat în ’87 din ţară, ValentinFarcaş a continuat să cânte, apărând acasă în primii ani’90 cu un proiect solo. Nu şi-a putut căra instrumentele cumaşina personală de prea multe ori, aşa că a continuat totîn Germania... cu de toate pentru toţi, inclusiv muzicăelectronică experimentală la diverse festivaluri de muzicăcontemporană (Darmstadt, Trossingen). Nu în ultimul rând,a cântat cu diverse trupe rock, cea mai importantănumindu-se „StarFighter”. În 2005 - 2006 a venit cuproiectul „Havoc” pe la „Stufstock”, iar în 2007 a debutatdiscografic tot aici, cu „Ektoplasmatische Suite”. Datorităemisiunii „Remix”, din primăvară a reluat legăturile cumembrii vechii trupe, în primul rând cu pianistul EugenMuzica pe micul ecranPetre Iordache şiDoru IonescuTunariu, stabilit la Montreal! Aşa se face că în august,împreună cu bateristul Nicky Bucaciuc (şi căutările vechilormembri continuă) vor înregistra la Bucureşti un disc cupiese mai vechi şi mai noi!Despre Viranyi Attila, basist şi lider al grupuluiorădean „Metropol”, aflaţi că este bine sănătos, maestru desunet la Conservatorul din Freiburg. Are o panoplieîntreagă de discuri (re-)produse acolo, iar la subsol unadevărat muzeu al tehnicii sunetului (analog). Pe de altăparte, după isprăvile reunirii legendarei trupe hard rock laOradea (în 2004 respectiv 2008, când s-au împlinit 40 deani de la fondare, dacă n-aţi văzut emisiunile „Remix”),speră la un comeback bucureştean cu care vă voi ţine lacurent.Berlin-ul a fost pentru numeroşi muzicieni români,după scindarea sa prin infamul zid, interfaţa, puntea delegătură cu libertatea. În cazul suflătorului Petre Iordache,metropola europeană s-a transformat în casă.În arhivele TVR stau la loc de cinstecolaborările sale cu „Sfinx”, „Modern Grup”,Paul Ghenţer şi mulţi alţii. Cert e că din anii ’70a cântat cu diverse formaţii de estradăgermane, de fiecare dată cu români, cubateristul Sandu Preda (remember „Olympic’64”) până astăzi. Are o mică şcoală de muzicăacasă, într-un studio amenajat inedit, cu pupitredotate cu instrumente. Neobosit din punct devedere muzical, dintre numeroasele salerealizări am fost impresionat de remixul piesei„Plumb” (pe versurile bacoviene) la care a fostajutat prin net de superchitaristul nouăzecist(cunoscut acum cu „Phoenix”) Cristi Gram.Episodul emoţionant al Revoluţiei Românetrăite în faţa porţii Brandenburg va fi ilustrat înemisiune de un clip pe care l-am încercat cuaceastă melodie. By the way, Petre viziteazăRomânia din ce în ce mai des...Păuniţa Ionescu, celebra voce poprockşi soul din anii ’70 - ’80 (inclusiv cu grupul„Catena”) a mai fost văzută pe micile ecrane înultimii ani. Plecată la Essen dar stabilită laHannover din 1991, atunci când a reluat cuAnca Vijan Graterol, Ortansa Păun şi LidiaCreangă spiritul rockului feminin românesc(„Big Mama & The Kids”), solista a ajuns înultimii ani să conducă o trupă de gospel. Înemisiune vor putea fi văzute şi fragmente de peun DVD înregistrat în concert, într-o bisericăgermană, de „Big Mama & The Golden Six”,fabulos! Eu unul i-aş vedea pe acei muzicieninegri (conduşi admirabil de o albă!) concertândîn decorul gotic de la clubul “Silver Church” dinBucureşti, de Sărbători, aşadar... va urma!ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 201027

ŞtiriMondo pop# Formaţia canadiană Rush a anunţat lansareacelui mai anticipat single – Caravan. Noul single va fiprezent pe albumul Clockworks Angels, care sepreconizează că se va lansa în 2011. Pe noul album seva regăsi si single-ul “BU2B”. Rush a pornit şi într-unturneu Time Machine Tour, din 29 iunie înAlbuquerque, New Mexico.# Aflat în studiourile din Miami, EnriqueIglesias face ultimele retuşuri la cel mai divers şieclectic album al său de până acum. I Like It va fiprimul single de pe acest nou album. De mai bine deun deceniu piesele pop cu accente latino ale luiEnrique Iglesias şi-au găsit locul în inimile fanilor dinîntreaga lume, înregistrând vânzări de peste 55 demilioane de discuri, atât în limba engleză, cât şi înspaniolă.# După ce a anunţat lansarea unui nou albumpe 16 august – King Uncaged, şi a lansat single-ul “I’mBack”, T.I. revine de data aceasta cu o nouă piesă –Yeah Ya Know, care se va regăsi pe coloana sonoră afilmului Takers.# După ce a fost nominalizată la BestInternational Act la premiile BET Awards, Estelle îşianunţă fanii că pregăteşteun nou album, care senumeşte All Of Me. Artista alansat deja single-ul oficial– Fall in Love.# Immersion, celEstellemai nou album alformaţiei Pendulum,a ajuns nr. 1 în UKAlbum Chart, iar înprima zi de lansarealbumul s-a vândutîn nu mai puţin de21.629 deexemplare.# Muse, trupa prezentă pe noua coloanăStingsonoră “Twilight New Saga: Eclipse” a anunţatlansarea în premieră a celui mai nou videoclip alsingle-ului “Neutron Star Collision (Love IsForever)”.# Formaţia premiată la Grammy, StoneTemple Pilots a revenit în lumina reflectoarelordupă 10 ani cu un album selftitled, care a ocupatîn top Billboard locul 2, al şaselea album de studio allor. Primul single al albumului se numeşte “BetweenThe Lines”. Noul album a fost produs de grup şi mixatde Chris Lord- Alge.# Cody Simpson, de doar 13 ani, a realizat oadevărată performanţă muzicală, lansând un featuringcu Flo Rida pentru piesa iYiYi, pentru care a filmat dejaşi un prim clip.# A apărut ediţia de colecţie Elton John – Liveat Madison Square Garden (Universal Music), care afost înregistrată în New York în anul 2007, în careElton John a împlinit 60 de ani. Această ediţie limitatăinclude două DVD-uri, un CD cu înregistrări live, ocarte de 70 de pagini cu prezentarea hit-urilor, unposter cu Elton John, şi un VIP Pass.# Cântăreaţăşi compozitoare,câştigătoare a maimultor discuri deplatină, MelodyGardot, a concertat laCeremonia dedeschidere a celei dea63-a ediţii aFestivalului de Film dela Cannes la Palais deFestivals. Prestaţia saextraordinară a inclusun medley din pieseincluse pe coloanaMelody Gardotsonoră a filmelor „Alice în Ţara Minunilor”, „ANightmare Before Christmas” şi „Beetlejuice”# Live Nation a anunţat că Sting, acompaniatde Royal Philharmonic Concert Orchestra, îşi vaextinde turneul mondial cu apariţii în Europa şi MareaBritanie în această toamnă. Turneul Symphonicity vada publicului ocazia să asculte cele mai mari hit-uri aleartistului (cu numeroase albume cu vânzări globale depeste 100 de milioane de exemplare) reinterpretatepentru stilul simfonic. Orchestra va fi dirijată deMaestrul Steven Mercurio.Pentru a susţine turneul,Deutsche Gramophon valansaCD-ulSymphonicities.# Au trecut 6 ani decând trupa de punk rockGreen Day a lansat unuldintre cele mai apreciatealbume ale tuturortimpurilor – American Idiot.Fiind unul dintre albumelecare au făcut istorie estenormal ca acest album sărevină la suprafaţă subforma unui musical, jucatde actori tineri peBroadway. Înregistrărileacestui musical, alături de contribuţia celor de la GreenDay au fost lansate sub forma unui album care include21 de piese şi un bonus track – When It’s Time. Muzicaeste compusă de Green Day în totalitate, iar versurileau fost scrise de Billie. Alături de piesele ce fac partedin albumul American Idiot, fanii vor găsi şi piese de peultimul album 21 st Century Breakdown.Mihai ANTON28 ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010

LoredanaIliosuAna-Maria SZABONu întâmplător, periodic, văprezentăm valorile autentice ale„juniorilor”, pentru că ele sunt celechemate să preia peste câţiva aniştafeta de la vedetele de azi. Maimult, se poate observa că, în ceeace priveşte muzica uşoarăromânească tradiţională, există unvid uriaş în urma „generaţiei deaur”. Nimeni, încă, n-a reuşit săegaleze popularitatea unorMargareta Pâslaru, Marina Voica,Dan Spătaru, Corina Chiriac, etc.…Cei în activitate şi azi fac săliarhipline, tocmai de aceea este tristcă în urma lor nu prea pare a venicineva cu valoare comparabilă.Neîmplinirile şi „cererea pieţei” auîndepărtat de muzica uşoară vocide excepţie, cum ar fi MihaelaMarinache. Din fericire, cei maimulţi dintre compozitorii noştri, dinlipsă de activitate notabilă, seocupă, ca dascăli, de copiii talentaţi,pregătindu-i pentru EurovisionJunior, Mamaia copiilor, care lanivelul celor mici sunt mult mai bineorganizate şi mediatizate(Techirghiol, Aleşd, Baia-Mare,Năvodari, Oneşti, Bacău, ş. a.). C.Fugaru, M. Ţeicu, J. Kerestely, N.Caragia, V. Popescu, D. Dimitriu, D.Lupu, M. Constantinescu, M.De Ziua Irlandei –St.Patrick’s DayDupă succesul primelorediţii din 2008 şi 2009, iată că şi în2010 a avut loc un spectacol în aerliber de Ziua Irlandei “St. Patrick’sDay”: în Bucureşti, de data asta încentrul istoric al oraşului (zonaŞelari-Franceză).Ca şi anul trecut, cu ocaziaacestui spectacol scena a fostîmpodobită cu baloane în tricolorulAlexandru, Cr. Alivej, G. Sauciucsunt doar câţiva dintre cei care nepropun cu regularitate voci deexcepţie.Unul din talentele realeimpuse în ultimii ani este LoredanaIliosu. Bucureşteanca are 13 ani,fiind elevă la Şcoala generală nr. 1Sfinţii Voievozi. La 7 ani debuta dejala Clubul copiilor din sectorul 5,pentru ca în prezent să fie membrude baza al grupului „Andante”, cucare este solistă vocală, Loredana aobţinut premiul II la „Mamaiacopiilor” 2009 şi premiul I la „Cerbulde aur Junior”. Înzestrata solistă acucerit premii la numeroasefestivaluri din ţară, la Techirghiol,Constanţa, Oneşti, Sulina, Craiova,impunându-se în faţa unor copiicare şi-au început pregătireamuzicală la vârste mult mai fragede.În plus, ea a impresionat de fiecaredată prin realul talent actoricesc,transformând fiecare cântec într-omică scenetă, de aceea doreşte săurmeze mai târziu secţia Teatru deVariala Liceul „Dinu Lipatti”. De altfel,remarcabilele ei înzestrări teatraleau fost remarcate şi de echipa TVR,care, în urma unei preselecţiiexigente, a distribuit-o alături deCorina Chiriac şi Dumitru „Titi”Rucăreanu în musical-ul „Unde-iMoş Crăciun?”. Cele mai importantedistincţii ale unei cariere înascensiune au fost obţinute cumelodii compuse special pentru eade profesorul care o îndrumă, MihaiŞirlincan: „Aş vrea să rămân veşniccopil”, „Toata lumea râde, cântă şidansează”. Este vorba de premiul IIla Sulina, pr. III la festivalulorganizat impecabil la Piatra-Neamţde dl. Ouatu, de acelaşi loc 3 cuceritla „Glasul speranţelor“, laTechirghiol sau de premiul I laconcursul realizat de CarmenFulger la TVRM, „Cu pile, fără pile”.Practic, micuţa performeră a apărutla cele mai importante posturi TV,de la TVR1, TVR2, TVR3 la OTV,DDTV, B1, ProTV. Dragostea eiegală pentru muzică şi actorie(Teatrul de revistă „C. Tănase” arenevoie de actori cu înzestrărimuzical-coregrafice!) a izvorât dinparticiparea încununată cu cel maideplin succes la emisiuni cum ar fi„Portativul particular”, „Horaprichindeilor”, „Premianţii”, „Căsuţacu poveşti”, în care este invitată înmod permanent. Chiar aşa, iată osugestie pentru compozitorulDumitru Lupu şi cunoscutele salefilme muzicale pentru cei mici, încare Loredana Iliosu poate crearoluri magistrale!Irlandez: verde, alb şi portocaliu. Publicul a putut să sefotografieze cu spiriduşii şi spiriduşele care au animatpiaţa, iar cei interesaţi s-au bucurat de câte un trifoi sautricolor pictat pe obraz. Scena special amenajată agăzduit spectacole ale dansatorilor Irish Way, grupulShannon a susţinut un recital live de muzică tradiţionalăirlandeză, iar după doi ani deabsenţă trupa Blackbeers arevenit cu un show de rock-celtic.Pe parcursul serii au avut loc şidiferite concursuri cu premii.Evenimentul esteorganizat de Asociaţia CulturalăRomâno-Irlandeză – preşedintePeter Moynahan Papp.Sorin BANUACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010 29

Pop-RockFormaţiiCargo, una dintre formaţiile rock emblematiceale României, va deschide concertul Iron Maiden de laCluj. Cargo a fost înfiinţată în 1985 la Timişoara şi arenouă albume de studio, printre care şi un best ofintitulat “XXII”. Formula actuală include pe AdrianIgrişan (voce/chitară ritm), Cristian Pup (clape), AlinAchim (chitară bass), Tavi Pilan (tobe) şi chitaristulAdrian Bărar, recunoscut ca lider. Cargo a obţinut unpremiu la MTV Romanian Music Awards în 2005 pentru“cea mai bună trupă rock”, dar şi două “Discuri de Aur”pentru vânzările albumelor “Spiritus Sanctus” şi “XXII”.Formaţia The Marker, câştigătoarea “GBOB2008” România şi a “Cerbului de Argint 2009”, astrăbătut ţara în lung şi-n lat, rockerii pornind într-unturneu caritabil pentru strângerea de fonduri care vormerge către Sorin Gologan, un adolescent de numai 14ani bolnav de NEUROBLASTOM TORACIC, o formărară de cancer. Alături de trupa The Marker au urcat pescenă în diverse oraşe: Alexandra Ungureanu, Class,Bodo (Proconsul), Mihai Trăistariu, Blaxy Girls, GeorgeHora, Kamelia, Grimus şi alţii.Vizitează www.antract.ro şi vei putea asculta, înpremieră, noul single “PENTRU TINE, NOU”, semnatANTRACT, urmând ca single-ul să beneficieze şi de unvideoclip la scurt timp de la lansarea oficială. Odată culansarea noului single va fi lansat şi noul site careconţine informaţii proaspete despre trupă şi activitateaacesteia. Pentru detalii, te rugăm, transmite mesajelepe adresele oficiale ale formaţiei ANTRACT, disponibilepe site.Diaspora română din Finlanda a avut parte deun eveniment special: invitată de Institutului CulturalRomân, formaţia Iris s-a aflat la Helsinki. În contrast cuvremea de afară, Iris a adus bucurie în sufleteleromânilor aflaţi departe de ţară, care s-au bucuratenorm să asculte piese cântate în limba de acasă.Binecunoscutele hit-uri Iris au avut parte de o reacţiemai mult decât entuziastă din partea publicului! La felde caldă a fost şi primirea Excelenţei SaleAmbasadorul României în Finlanda, domnul LucianFătu, care i-a primit pe artişti cu o deosebităospitalitate.Tibi Scobiola şi-a început cariera în America,unde timp de 11 ani a făcut parte din peste 50 de showurigen Las Vegas sau Broadway. În 2007, Tibi intră înfinala naţională Eurovision cu piesa “Nu pot să uit”compusă de Laurenţiu Duţă. Şi-a alcătuit şi o formaţie:Dinu Creţu – pian, Sebastian Sandor – bass, CezarPanaitescu – chitară, Mihai Postolache – chitară, Ciupi(Mandinga) – percuţie, cu repertoriu de hit-uriinternaţionale. Timp de un an, Tibi Scobiola Band afost în trupa emisiunii “Duminica în Familie”, iar înprezent poate fi văzută alături de Mihai Morar în cadrulemisiunii “Răi da’ Buni”. Proiectul TSB şi-a lansat decurând primul single – piesa “Away” – în colaborare cuhitmaker-ul David Deejay.Publika lansează cel de-al patrulea single“Căzut din nori“, după Yesterday, Perfect day şiUnde eşti. Piesa “Căzut din nori“ nu face parte dinalbumul “Unde eşti”, anunţând un viitor material dinpartea băieţilor. Videoclipul a fost filmat de regizorulFlorin Botea, care i-a ţinut pe băieţi… suspendaţi pedurata filmărilor. Videoclipul poate fi vizualizat pecanalul oficial de youtube al Cat Music, precum şi pesite-ul băieţilor.Una din iniţiativele pop-rock cele maiinteresante din România la ora actuală aparţinebraşoveanului Gabi Isac, vechi muzician, cu stagii îndiverse formaţii bine cunoscute, producător,instrumentist şi compozitor. Formaţia alcătuită de el seintitulează Anoma şi abordează cu egală măiestriehituri internaţionale şi piese proprii, unele mustind deumor – ingredient care cam lipseşte din muzicanoastră.“Artificii pe tavan”, cel mai nou single semnatVunk se va bucura, în curând, de un videoclip pentrususţinerea şi promovarea piesei. Regizorul implicat înproiect a realizat un scenariu special, din a căruidistribuţie va trebui să facă parte şi un tânăr de 17-18ani care să semene destul de bine cu solistul trupeiVunk.Dan CHIRIAC30 ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010

“HAIR” –la BucureştiCelebrul musical Hair (scris de Gerome Ragni şiJames Rado, în 1968, muzica de Galt MacDermot) afost pus în scenă şi la Bucureşti! Director de proiect,regia artistică, pregătirea muzicală, acompaniament şiconducerea orchestrală: Sorina Creangă (U.N.A.T.C.).Închirierea licenţei pentru spectacol a fost obţinută şiplătită de sora sa, Lidia Creangă, veche bateristă arockului nostru, stabilită în SUA. Cele douăsurori au făcut traducerea şi adaptareadialogurilor vorbite în limba română, semnează şiscenografia şi alegerea costumelor şi a recuzitei,cumpărate tot de ele. Coregrafiaspectacolului în spirit hippie este semnată de IoanaMarchidar, absolventă şi ea de U.N.A.T.C,secţia coregrafie.Din distribuţie fac parte: Georgiana Dumbravă,Aura Calancea, Mirela Jienescu, Raluca Caragioiu,Menestreliihunedoreniîn FranţaDupă succesul repurtat laParlamentul European de laStrasbourg, artiştii de la HuniadiCantores, Cimpoierii dinTransilvania şi Românaşul aupurces la drum şi au ajuns tocmai înBelfort pentru a participa laFestivalul Internaţional de MuzicăUniversitară (F.I.M.U), ne comunicăMircea Goian, corespondent alcotidianului “Servus”, Hunedoara.În acest an F.I.M.U aînsemnat 3 000 de artişti din 30 deţări, 14 scene, 250 de spectacole în4 zile: rock, jazz, muzică clasică,muzica popoarelor, muzică actualătimp de 12 ore in fiecare din cele 4zile.Tinerii muzicieni aiansamblului „Românaşul” de laLiceul de Muzică şi Arte Plastice„Sigismund Todută” din Deva auPe sceneClaudia Costea, Daniel Dobre, Ştefan Ion, IulianSfircea, Eduard Cârlan, studenţi şi absolvenţi aiU.N.A.T.C. “I.L.Caragiale” din Bucureşti, şi AdrianCârciova, Cristian Iaru, Oana Adriana Ionşi Mădălina Ignat, studenţi ai altor facultăţi.Trupa care cântă live este alcătuită din SorinCiprian Nicolescu – trompetă, Gabriel Golescu - chitară1, Diana Paula Dudu - chitară 2, Jack Lee Golescu -chitară bas şi Lidia Creangă la tobe.Ideea de a pune acest musical în scenă i-a venitLidiei, pentru că o reprezintă pe ea şi perioada hippie aanilor ’70 pe care a trăit-o din plin. Studenţiis-au arătat şi ei încântaţi de mesajul pecare-l transmite: o pledoarie pentru iubireaeliberată de orice fel de prejudecăţi, unmanifest împotriva violenţei, şipropune un nou mod de comportament,bazat pe toleranţă, armonie, pace. S-a lucrattimp de un an de zile,atât în facultate cât şi la Casa deCultură a studenţilor din Bucureşti, unde, prinbunăvoinţa Irinei Radu, fosta directoare,a actualului director Paul Bortaş, şia Andei Avrămuţ, responsabilă cu culturalul,s-a primit sala mare de la etajul 2,atât pentru repetiţii cât şi pentru reprezentarea celor 4spectacole.Deşi Lidia a plătit 20 de spectacole licenţiatorului,nu s-au putut juca decât 4, deoarece, neprimindde nicăieri nicio finanţare, au trebuit săşiplătească propria prestaţie artistică.Studenţii şi orchestra au dat fiecare cât a putut,pentru a reuşi să plătească inginerul de sunet.Dar studenţii au jucat excepţional, cu multă dăruire şiprofesionalism şi merită toată lauda.Dorin MANEAprovocat spectatorii cu ritmuri dejoc, cu melodii reprezentative dinfolclorul românesc. Răspunsul afost pe măsură, s-au încins hore,s-a scandat numele grupului şis-a cerut bis. Muzicienii de laHuniadi Cantore şi de laCimpoierii din Transilvania aupropus un spectacol în douăpărţi, idee care a mulţumit atâtpe iubitorii de muzicărenascentistă, cât şi pe cei demuzică medievală şi tradiţională.Impresionant este în primulrând faptul că majoritatea artiştilorprezenţi la festival sunt tineri, elevişi studenţi. Aceştia învaţă muzică înşcoli de profil şi sunt convins că înviitor vor urma o carierăconcertistică.Daniel LUNGUACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010 31

32VedeteIoan SĂTMĂREANUO artistăcomplexăPoate că într-o zi îi vom consacra Viorelei Filipşi un “Portret componistic”, date fiind preocupările saletot mai consistente în acest domeniu. Membru al UCMRdin iunie 2008, a compus deja câteva melodii, unele dinele premiate: „Gata, plec în Argentina”(pr. 3, “Cerbulcopiilor”, Sinaia 2007), “Ce dor mi-a fost de tine, mareamea”, “Este vară, sunt la mare!” (tot pr. 3 la “Festivalultinereţii”, Costineşti 2008), “Prinţul şi prinţesa” (premiulspecial Euroconcert la Mamaia Copiilor-2009), “Lumeaspune că sunt mare” (pr. 2 la Festivalul tinereţii,Costineşti 2009). Între compoziţiile sale pentru cei micise bucură de un mare succes “Româncuţa”, “Sunt fetiţăvoinicuţă”, “Te iau cu mine şi pe Lună”, “Milă mi-e de voibăieţii”, “Balerina”, “Artistă eu voi fi”, “O broscuţă dac-aşfi”, ş. a. Dar s-o luăm sistematic, pentru că aceastăartistă complexă, despre care s-a scris relativ puţin,merită toată atenţia noastră.Născută în com. Tuzla, jud. Constanţa, este fiicaregretatului scriitor Stelian Filip. În paralel cu liceul, laBucureşti, urmează cursurile Şcolii populare de artă,secţia canto clasic, cu prof. Jean Dănescu, după careintră la Conservatorul “C. Porumbescu”, absolvindfacultatea de Compoziţie-muzicologie. Pasiunea îşispune cuvântul şi se perfecţionează din nou la Şcoalade artă, de această dată la Canto-muzică uşoară. Timpde 8 ani după aceea, predă la rândul ei la Şcoalapopulară de artă, dar la Giurgiu, perioadă în care seconsacră ca solistă de muzică uşoară, cu numeroaseturnee şi înregistrări. Destinul face ca, după ce a fost dedouă ori absolventă, Viorela Filip să fie, din 1990,profesoară la aceeaşi Şcoală populară de artă dinCapitală! Din această postură se poate mândri că alansat numeroase voci care înseamnă ceva în muzicanoastră uşoară: Nico, Nadine, Alice Bursuc, Radu Ille,Alina Sorescu, Annes, Adelline, Mirela Mihalache, RaduGhencea, Sorana Mohamad, Adina Postelnicu,Gheorghe Florin, Simona Secrier, Daniel Badea, dar şialte talente de care azi se aude poate mai puţin – LuciaNicolae, Alexandra Şerb, Cosmin Burtică, Jean Cristea,Luminiţa Cişmigiu (Kalmar), Irina Ciobanu, ş. a.Interpretă, textieră şi dascăl - aceasta esteViorela Filip. Se înţelege, marele public o cunoaşte înprimul rând ca solistă de muzică uşoară, deşi eaabordează la fel de bine muzica populară, jazz-ul,opera, opereta, canţoneta, romanţa. Şi cum să nu fieaşa, când de numele ei se leagă titluri binecunoscutecum ar fi “Doar un trandafir” (Gh. E. Marian), “La ofereastră”, “Când a-nceput iubirea noastră”, “Vino, uitădespărţirea” (Dumitru Lupu), “Fără iubirea ta” (CornelMeraru), “Suntem numai musafiri” (Marcel Dragomir),“S-a deschis fereastra către vis” (Temistocle Popa), “Orază de soare” (Aurel Giroveanu). A editat 5 albume, acântat în Germania, SUA (de 7 ori), Italia, Bulgaria,Ungaria, Rep. Moldova, a evoluat la toate marile noastrefestivaluri.Ca autoare de versuri, colaborează cu mai toţicompozitorii noştri: Jolt Kerestely, Marcel Dragomir,Şerban Georgescu,Dumitru Lupu,Mihai Alexandru,Viorel Gavrilă,Nicolae Caragia,Cătălin Crişan,Marian Stârcea,George Natsis,Cristian Alivej,Mihai Vanica. Cucel dintâi a lansat şicâteva albume cucântece pentrucopii. Practic, toatevedetele noastre auîn repertoriu textesemnate de ViorelaFilip, de la MirabelaDauer, CorinaChiriac, AngelaSimilea, Loredana Groza, Alexandru Jula, Dan Spătaru,Cornel Constantiniu, Gabriel Dorobanţu, Marina Florea,Aurelian Temişan la Ovidiu Komornyik, AnastasiaLazariuc, Radu Ghencea, Daniel Iordăchioae, DenisRoman, Florin Apostol, Dumitru Lupu, Nico. În aceastăipostază, din 1983 a colecţionat o sumedenie de premii,la festivalurile de la Târgovişte (“Crizantema de aur”),Mamaia, Aleşd, Râmnicu-Sărat, Braşov, nemaivorbindde Diplomele de excelenţă, de onoare şi de merit.Albumele lui Gabriel Dorobanţu “O picătură de amor” şi“În lumea romantică”, cu versuri semnate în totalitate deViorela Filip, au primit din partea casei Electrecord“Discul de aur”. Dar poate mai edificator ar fi să trecemîn revistă câteva din şlagărele pe care le-am fredonat nuo dată şi care au versuri aparţinându-i: “Toate florile dinlume”, “Valsul iubirii a-nceput”, “Mi-ai adus iarprimăvara”, “Trăiesc în lumea romantică”, “Mă-ntorc latine, mare albastră”, “Steaua iubirii”, “Lumea spune că-ighinion”, “S-aducem dragostea-napoi”, “Lumini şiumbre”, “Nu e nevoie de scrisori”, “Patima”, “Hai,ascultă-mi inima”, “Cât te-am iubit”, “Mai ieşi o clipă lafereastră”, “Doar ochii tăi”, “Îmi doresc să fiu o stea”, “Săuiţi că te-am iubit”, “Ploaie, cântec drag”, la care trebuiesă adăugăm neapărat zecile de texte ale unor hit-uripentru cei mici, nelipsite de la concursurile de gen. Estecazul unor “Cocheraşul Fofăr”, “Vine iarăşi circul”,“Trenul cu vise”, “Am o fire de artistă”, “Charlestonul”,“Cum era, cândva, la Moşi”, “Hai, Ciquita!”, “E foartebine”, “Primul fior”...Cântăreaţă, profesoară, textieră, compozitoare,Viorela Filip este, de aproape patru decenii, unul dintrenumele cu greutate ale muzicii noastre uşoare.ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010

Ploaie de concerteCălătoream până nu demult în capitaleleapropiate pentru concerte atractive: iată că şiBucureştiul a devenit un centru internaţionalconcertistic pop-rock. Am punctat câteva dintreconcertele ultimelor luni, oprindu-ne la cele “desubstanţă”, nu neapărat la cele de mare popularitate.Muzician mai degrabă discret, cunoscut de publicullarg doar pentru „Still Got the Blues”, nord-irlandezul GaryMoore a urcat pe scena Ciuc Summer Fest de la ZoneArena. Unul dintre cei mai influenţi chitarişti ai lumii, care şiapăstrat calitatea vocii, cu excepţionale însuşiriinterpretative şi componistice. Alături de el un grup deGary Mooremuzicieni faimoşi. Cum scrie Radu Lupaşcu: Nu e superproducţie,dar Gary Moore a dat una dintre cele maifrumoase lecţii de muzică ale anului 2010.Bob Dylan la Bucureşti pare să fi fost o dezamăgirepentru mulţi. Cum scrie Diana Popescu: Trubadurul răzvrătitpare să fi obosit. Îşi vede de turneu ca un funcţionar careprestează către populaţie servicii muzical-artistice;muzicianul şi-a făcut treaba la modul calculat.Vrăjitorul muzicii electronice Jean Michel Jarre(alături de trei muzicieni la câteva zeci de sintetizatoareanalogice) - la Sala Polivalentă din Bucureşti, unde a susţinutun concert organizat deFundaţia Phoenix în faţa aJean Michel Jarreaproximativ 6.000 despectatori. Show-ul nu a avutparte de grandoarea pentrucare Jarre e faimos înîntreaga lume (primăria nu avrut să aloce ridicola sumăde 200.000 de euro), în aerliber. Elemente aparte:instrumentul numit teremin şiscenografia show-uluiformată din zeci desintetizatoare şi pupitre demixaj, proiecţii video.Pentru a treia oară înRomânia dar pentru primadată la Bucureşti, Jean LucPonty a susţinut un concert la Sala Palatului, alături de 3instrumentişti de mare clasă. Cântând jazz la vioară, JeanLuc Ponty a oferit publicului bucureştean un spectacol plin desavoare, sensibil. Din păcate numărul persoanelor din publica fost mult prea mic în raport cu valoarea muzicii prezentate.Fără show, dar nu a fost nevoie, pentru că ni s-a oferit unjazz interesant, o partitură muzicală impresionantă.ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010Oaspeţii noştriEros Ramazzotti, chitarist, compozitor şi solist, unuldintre cele mai mari nume ale muzicii pop-rock italiene, înturneu de promovare al noului album (“Ali e radici”). Dar pestadionul Arcul de Triumf din Capitală nu s-au adunat maimult de 8000 de spectatori, din cauza că preţurile biletelor aufost exagerat de piperate, Un show antrenant, pe un ecrancât toată scena au fost proiectate imagini sugestive:Ramazzotti ne-aîncântat cu mai toate Paul Ankahiturile sale şi şi-arespectat publicul,Paul Ankaînsoţit pe scenă de 13muzicieni de calibru acântat pentru primaoară la Bucureşti.Concertul organizat deModus Production, astrâns la Sala Palatului4000 de spectatori.Artistul şi-a începutrecitalul din public, cuhit-ul Diana şi a cântatşi piese vechi şi piesemai noi, inclusivcoveruri incluse pediscul său din 2005 – Rock Swings. Nu a lipsit nici momentulMichael Jackson din acest recital – Paul Anka interpretând lapian This Is It. Un show tip Las Vegas, fără cusur.Aerosmith (Steven Tyler, Joey Kramer, BradWhitford, Tom Hamilton, Joe „Fuckin’” Perry şi Russ Irwin -“băieţii răi din Boston”): anunţaţi iniţial la RomExpo, s-aumutat la Zone Arena - 30.000 de fani şi alţii care au ascultatşi privit de peste gard. Steven Tyler, deşi a ajuns la o vârstarespectabilă (62 de ani) s-a mişcat şi a cântat uimitor,efectuând o incursiune prin toată discografia trupei. Un showexcelent.Irlandezii de la The Cranberries la Zone Arena,reuniţi după mai bine de şase ani de pauză, au oferit o porţiede rock axată pe vocea inconfundabilă a solistei DoloresO’Riordan, care va împlini 39 de ani şi a vorbit de cei 20 deani de la înfiinţarea formaţiei. Grupul a făcut o incursiune printoate albumele, iar publicul a cântat o dată cu ei “Linger”,“Zombie” ş.a. Spectacol reconfortant, sincer.În proiectul Blue Moods, conceput impecabil de IoanBig, a sosit celebrul TerenceCharles “Snowy” White, unuldintre chitariştii trupei Pink Floyddin turneul “Is There Anybody OutThere? The Wall Live” (1980-1981). A (re)venit la Bucureştipentru un recital de blues pentrucunoscători şi nu numai. Fineţe.„Together Live”: turneulWinwood – Clapton, organizat deMarcel Avram, cu o grupare devirtuozi. Pentru mulţi necunoscutaa fost chiar Steve Winwood alecărui performanţe artistice se parecă nu au fost cunoscute, de laSpencer Davis Group, Traffic, BlindFaith sau ca solo artist. A fostegalul lui Clapton pe scenă, într-unconcert de clasă.Din păcate nu am mai avut spaţiu pentru a punctaconcertele unor Bobby McFerrin, Chris Rea, The HavanaLounge, John Laughlin, Duke Ellington Orchestra, EltonJohn, nici pentru AC DC sau Rammstein.Gabi MATEI33

CD-uriAntract: „Live 25”În ziua de azi este unadevărat miracol când o formaţiede top ajunge să aniverseze 25 deani de carieră printr-un turneunaţional şi un CD (la care amadăuga prestigiosul premiu pentrurock al revistei ”A. M.”)! Iată căreuşeşte această performanţăAntract, grup legendar din Rm.Vâlcea, avându-l în frunte şi azi peBobiţă Cătuşanu (bass). Alături deel primesc felicitările de „La mulţiani!” Paur (vocal), Ilie „Manole”Vlad (chitară), Cosmin Cadar(tobe), Liviu Sorescu (clape), ladouă piese fiind invitat specialCristian Iordan, cel care a fostinginer de sunet în studioul WaveProduction, unde s-au realizatmixajele şi masterizarea. Nu lipsesctitluri pe care orice iubitor al rockuluile cunoaşte: „Prietene”, „Eştifrumoasă”, „Taci, măi femeie!”,„Inima mea”, „Blestem”, „M-amobişnuit”, „Înger”. Antract, să nevedem cu bine la... 50 de ani deexistenţă, veteranilor!Cristi Gram: „Stateof Mind”Chitarist de mare valoare,influenţat de Yngwie Malmsteen (ise spune… Gramsteeen), Steve Vaişi John Petrucci, dar experimentatinginer de sunet, se remarcă cuformaţii studenţeşti în oraşul natal -Petroşani, trece la Talisman şi estedin 2004 component al formaţieiPhoenix.Primul său CD, cu 7 pieseinstrumentale (înregistrate şiproduse în studioul propriu), esteun proiect Elite Art Club Unesco şi afost lansat printr-un concert la SalaRadio: alături de el îi găsim peIulian Vrabete - bass, Ionuţ Micu -baterie, Andreea Retegan - viola,Iulia Gheorghe - violoncel.Un disc care poate fiascultat cu plăcere nu numai deiubitorii chitarei electrice, şi care neconfirmă că la 37 de ani Cristi estedemult un muzician virtuoz, matur,cum sunt tot mai puţini în rockulnostru.Alexandru Andrieş:„Petală”Cel mai prolific cantautor alenostru (are peste 60 de albume), neoferă o nouă colecţie de cântecenoi (Black Crow Music Productions,A&A Records), fără o temăcomună, dar la fel de simpatice cade obicei (declară chiar artistul).Există şi un tiraj limitat de 300exemplare pe vinil, pentru audiofili.Piesa Octombrie este o adaptare înromână a excepţionalei pieseOctobre a lui Francis Cabrel. Înacelaşi timp cu discul a fost lansatşi un album de artă fotografică depeste 100 pagini,în conexiune cudiscul.Participanţi: AlexandruAndrieş – voce, chitară, pian,George Baicea – chitară, AurelMitran – şi el acolo, Sergiu Mitrofan– voce, Maria Ioana Mântulescu –voce, Victor Panfilov – percuţie,Sorin Romanescu – chitară,Cristian Soleanu – saxofon, MirceaTiberian – pian, Eugen Tegu – bass,Tudy Zaharescu – tobe.Un disc al lui Andrieş nupoate fi comentat, trebuieascultat….Direcţia 5:„Declaraţie dedragoste”Cea mai “neobosită”formaţie a noastră (are peste 25 dediscuri) ne oferă o nouă colecţie decântece romantice, domeniu încare este imbatabilă. Apărut la CatMusic, CD-ul conţine 14 piesecompuse de Marian Ionescu, cutexte scrise de Cristi Enache (la 11dintre ele), Florin Dumitrescu (1) şiAdina Butar (1).Componenţa stabilă(Ionescu, Enache, Damalan,Kesheri - recent a revenit alături deei şi Toni Şeicărescu), coeziuneaindiscutabilă, linia stilistică unitară -sunt argumentele care au ridicat lacote uriaşe popularitatea formaţiei -34 ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010

este greu de descris entuziasmulpublicului (mai ales cel femini) laconcerte. Şi după cum se vede,formaţia are în faţă încă mulţi ani ocarieră şi mai are multe de spus înzona pop-rock a muzicii noastre.Nico: „Love Mail”După 3 ani, Nico (NicoletaMatei) ne oferă al patrulea său CD(apărut la Cat Music), cu 12 trackuri(dintre care 3 instrumentale).Accent… mai multde 30Formaţia tulceană ACCENT (reţineţi - nuAkcent!) s-a născut acum mai bine de 30 de ani.Membri fondatori: Paul Prisada, Nicolae Sava şi GorgTorz. La început a fost un grupmelopeic, iar după aproximativo lună şi-a definitivat stilul:ROCK PROGRESIV. Înaceastă perioadă au fost createpiesele Câinele Enot, Lapescuit, Năzdrăvancele,Poveste nr.1. După succese înfestivaluri urmează înregistrăriradio-TV, concerte, ascensiunirapide în topurile despecialitate. Participarea laFestivalul CLUB A Bucureşti,în martie 1981 (cu piesele Şarpele întâiul, Ouldogmatic, Drum bun şi Alarmă falsă) le consolideazăpoziţia în muzica acelor vremuri. De altfel, prezenţa peprimul disc LP-live “CLUB A” aduce confirmarea şiconsacrarea. Dar plecarea definitivă a lui Georg Torzîn Germania determină schimbări timbrale în muzicaAccent.Noi apariţii discografice: LP-ul Invitaţie ladiscotecă (1983) cu piesa Despre artă şi Rock 9ACTUALITATEA MUZICALĂNr. 8 August 2010Muzica aparţine soţului - LaurenţiuMatei (cu o singură excepţie -Laurenţiu Duţă). După cum declarăsolista, ea propune un stil în vogăeuropeană, combinaţie între pop şimuzica soul a anilor ’60 cu uşoareinfluenţe rock şi rnb, pentru toatevârstele, spre deosebire de muzicade club, mediatizată excesiv înRomânia. Totul, cu sunete cât mainaturale, datorate formaţiei ChorusLive Band: Laurenţiu Matei şiBogdan Păunescu - chitare, DoruTătaru - keyboards, Andei Frâncu -bass, Eduard Cojocaru - drums.Voce de calitate, maturizareevidentă - muzical şi conceptual.Legacy: „AcrossThe Times”La 10 ani de la înfiinţare,formaţia bucureşteană lanseazăprimul CD; totul cu forţe proprii,aproape… în familie - înregistrat şiCD-urimixat în propriul studio, 10 cântecescrise de componenţi (texte înengleză), grafica (excelentă) –Ovidiu Turcu (chitară, voce,claviaturi). Alături de el se găsescfratele Sabin - bas şi... tatăl –Octavian Tani (baterie), precum şiAndrei Pereţianu (chitară). Doarmasterizarea s-a făcut înGermania. Componenţă stabilă demult timp, heavy metal după toateregulile stilului, practicat cupasiune.(1985). Concomitent - concerte, festivaluri, premii decreaţie şi interpretare. După aproape trei decenii,ACCENT se regrupează pentru editarea unui digi-pack:COINCIDENŢE PREMEDITATE. Un dublu CD, unul cuînregistrări din perioada 1979 – 1985, iar celălalt cupiese noi (2004 - 2006). Înregistrările s-au făcut laTulcea şi Karlsruhe (Germania), în studioulTONSTUDIO LUFTSTROM (proprietatea lui Torz).Pachetul conţine şi un DVD cu imagini vechi şi noi.Grafica pentru digi-pack şibooklet aparţine lui AlexandruAndrieş.Scrie Suzan MEHMETîn cotidianul OBIECTIV: Cucuvintele nu poţi vorbidespre muzică. Cu stările,da. Cu vibraţia din tine, deasemenea. Eu cred că“Accent” este în primul rândvibraţie. Este un pasaj dinarticolul scris cu prilejul unuiexcepţional concert intitulat „30de ani, cinci luni şi patru zile”, cu Accent în formula PaulPrisada - chitară, voce, Nicolae Sava - claviaturi, voce,sax, Florin Lefter - chitară bas, Marian Ene-tobe, CălinGrigoriu - chitară solo, Florin Laghia - chitară, percuţie,Dan Nica - chitară şi Gheorghe Murariu - chitară. A lipsitGeorg Torz, unul din greii formaţiei, care a promis că vasosi la următoarea întâlnire...Pagini realizate deFlorin-Silviu URSULESCU35

La ziO artistă mereureinventatăOctavian URSULESCUI s-a spus ba „ciocârlie” (legat de interpretareasuperlativă a celebrului cântec al idolului său, MariaCiobanu, „Lie, ciocârlie”), ba „privighetoarea” (datorităglasului ei de o limpezime uluitoare). Nu ştiu exact cumcântă fiecare din aceste două păsărele, dar pot depunemărturie că Marinela Pârvu posedă o voceexcepţională, pe care o stăpâneşte perfect în toateregistrele, încântându-ne cu trilurile ei fermecate. Estenespus de simplu să scrii, într-un booklet de CD, despreun cântăreţ consacrat, dar mai important este sărecomanzi sau să descoperi talente în ascensiune.O consider pe Marinela Pârvu o adevăratărevelaţie a stagiunii muzicale 2009-2010, princoncertele susţinute şi prin numeroasele apariţii pemicul ecran. Este o adevărată artistă aflată înactualitate, presa (inclusiv pe coperta câtorva publicaţiide circulaţie) semnalând frecvent acest lucru. Ceea cemă impresionează, în egală măsură, este versalitateaMarinelei Pârvu, ea putând, practic, să abordeze oricegen muzical (am ascultat-o, în particular, cântând şimuzică uşoară şi n-o face deloc rău!).Vine dintr-o zonă, a Vâlcei, cu tradiţii folcloriceextraordinare şi s-a impus pentru început ca oremarcabilă tălmăcitoare a folclorului autentic, printr-unREVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE EDITURA MUZICALĂ CUSPRIJINUL UCMR-ADA DIN FONDUL SOCIAL CULTURALŞI ÎN COLABORARE CU U.N.M.B.ACTUALITATEAMUZICALĂDirector: Costin ASLAMRedactori:Mihai COSMAOctavian URSULESCUEditorialist: Liviu DănceanuConsultant ştiinţific: Dumitru AVAKIANSemnează în acest număr:Dumitru AVAKIAN, Al. I. BĂDULESCU, Corina BURA,Lavinia COMAN, Viorel COSMA, Grigore CUDALBU,Rodica DĂNCEANU, Tanţa DIACONESCU,Anca FLOREA, Marcel FRANDEŞ, Oana GEORGESCU,Lucia Crinela GORGĂNEANU, Loredana IAŢEŞEN,Doru IONESCU, Florian LUNGU, Carmen MANEA,Adrian Leonard MOCIULSCHI, Doina MOGA,Ion-Ivan RONCEA, Mircea ŞTEFĂNESCU, Eugen TODEA,Bianca ŢIPLEA-TEMEŞ,Florin-Silviu URSULESCU, C.D. ZELETINPentru ediţia electronică vezi: www.ucmr.org.roAdresa redacţiei: Bucureşti, Calea Victoriei 141, sect.1,010071, România. Tel./Fax: +40-21-312.98.67E-mail: em@edituramuzicala.ro, editura@unmb.roTIPOGRAFIA - ERICOM PRINT SRLTEL: 021-410.64.88 ISSN: 1220-742xalbum convingător, „Vis pentru românii mei”. Şansa eis-a chemat din start colaborarea cu un adevăratmaestru, dirijorul şi orchestratorul cu vastă experienţăNicu Ţane şi cu taraful acestuia, aşa cum în planmanagerial îi datorează imens muzicianului MariusIoniţă, viitorului ei soţ. Surprinzătoare mereu, cumspuneam, Marinela trece pe acest album, cu lejeritate,la muzica lăutărească autentică, valoroasă,propunându-ne o colecţie de melodii cuceritoare,antrenante. Scriam în titlu că artista se reinventeazăpermanent, referindu-mă şi la proiectul etno-dance lacare lucrează în prezent împreună cu compozitorul şiorchestratorul Andrei Kerestely, primele douăînregistrări, mult difuzate la TV, fiind adevărate bijuterii.Dar asta, cum se spune, e o altă poveste.Deocamdată vă invit călduros să „degustaţi”acest album de mare calitate muzicală, care, dupăatâtea kitsch-uri ale unor pseudo-artişti, repune îndrepturile legitime acest gen muzical specific nouă,muzica lăutărească, la care românul face mereu apel, şicând e vesel, şi când e trist.Mă bucur în egală măsură că acest proiect a fostsusţinut de marele om de fotbal, bunul meu prieten GinoIorgulescu, alături de alţi oameni de afaceri, excelenţicunoscători de muzică şi preţuitori, iată, a adevăratelorvalori. Frumoasă, mereu zâmbitoare, cu ochii eisuperbi, peste câţiva ani Marinela Pârvu va fi una dinvedetele noastre de prim rang!