Consumul de droguri - interior.cdr - Salvati Copiii

CONSUMUL DE DROGURI~N RÂNDUL COPIILOR,TINERILOR STR|ZII

Consumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiCUPRINSI. IntroducereII.III.IV.Descrierea FenomenuluiMetodologia- Justificarea cercet\rii- Obiectivele cercet\rii- Metode, tehnici de culegere a datelorRezultate-Analiza Statistic\Profilul persoanelor intervievate- Vârst\, sex- Mediul de provenien]\- Nivelul de preg\tireSupervizare:Gabriela Alexandrescu - Pre[edinte ExecutivGeorge Roman Coordonator Program, Salva]i CopiiiEchipa de cercetatori:Cristian Laz\r - Sociolog, Ministerul Justi]iei- Direc]ia de Reintegrare Social\[i SupraveghereDan Trache - Director de Programe, Funda]ia Ajutor [i Grij\ pentru TineriSimona Zamfir - Coordonator Program, Salva]i CopiiiOperatori de teren:Liliana Bibac - Lucrator Social, Salva]i CopiiiMihaela Bulai - Lucrator Social, Salva]i CopiiiVictor Mo[negu]u - Lucrator Social, Salva]i CopiiiConsumul de droguri- tutun- alcool- droguriStarea de s\n\tate a persoanelor intervievateRela]ia cu poli]ia a persoanelor intervievateV. Concluzii [i PropuneriVoluntari:Corina C\p\]ân\Corina Cre]ulCristina MilitaruMagdalena MoraruElena NegruMiruna Topal\~ 3 ~

Consumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiConsumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiI. INTRODUCEREI. DINAMICA FENOMENULUIProblematica copiilor str\zii a fost [i r\mâne, dup\ 1990, în actualitate datorit\ specificuluiacestui fenomen. Când ne referim la specific avem în vedere urm\toarele aspecte:a). vizibilitatea fenomenului deoarece copiii str\zii sunt întâlni]i în marile ora[e, înlocurile aglomerate;b). faptul c\ sunt în marea lor majoritate minori;c). dificult\]i în crearea de oprtunit\]i care s\ determine reintegrarea lor social\.Literatura sociologic\ (Merton) analizeaz\ pe larg un tip de anomie care este specific\indivizilor care nu accept\ nici mijloacele nici scopurile specifice societ\]ii în care tr\iesc.Categoria la care ne referim prezint\ aceste caracteristici, îndeosebi evadarea din realitateprin consumul de substan]e psihoactive [i absen]a oric\rei perspective de (re)integraresocial\.Ideea realiz\rii prezentului studiu a avut la baz\ atât "Studiul na]ional privind situa]ia copiilorf\r\ ad\post" realizat de Salvati Copiii [i Reprezentan]a UNICEF în România (1998-1999) încare se f\cea referire la o posibil\ explozie a consumului de droguri în rândul acestora, cât [inumeroasele afirma]ii f\cute de lucr\torii sociali stradali ai diferitelor organiza]iineguvernamentale care lucreaz\ cu aceast\ categorie de beneficiari.Studiul de fa]\ este realizat în contextul în care consumul [i traficul de droguri a devenitevident iar autorit\]ile statului doresc s\ dezvolte programe eficiente de prevenire [i detratament pentru persoanele afectate de consumul de droguri.Dup\ 1989, tranzi]ia la o societate democratic\ a adus nu numai libertatea cuvântului [ieconomia de pia]\, dar [i importante probleme de s\n\tate public\, precum consumul dedroguri ilegale, a[a cum s-a remarcat ulterior.Un timp s-a crezut c\ România, o ]ar\ s\rac\, va r\mâne numai o ]ar\ de tranzit pentrudrogurile dinspre Asia spre Occident. Dar, toleran]a [i/sau neputin]a autorit\]olor de acontrola traficul de substan]e psihoactive de la grani]e [i de pe teritoriul României, sc\dereanivelului de trai a popula]iei, politica dealerilor de a oferi uneori pe nimic noul produs, a f\cutca România s\ devin\ foarte repede [i o ]ar\ consumatoare, o ]ar\ în care traficul destupefiante a devenit din ce în ce mai organizat, în care num\rul consumatorilor de droguri acrescut de la an la an.Chiar dac\ aceste cre[teri au fost sesizate [i semnalate de-a lungul anilor de speciali[ti, deOrganiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS), de Fondul Na]iunilor Unite pentru SIDA (UNAIDS) [iFondul Na]iunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), ele nu au fost luate în considerare deautorit\]i, o politic\ privind prevenirea [i combaterea traficului de droguri la nivelul Românieinefiind elaborat\. Ast\zi, când din datele oferite de studiile din ultimii ani, ESPAD (EuropeanSurvey Program for Alcohol and Drugs),1999, "Cuno[tin]ele, atitudinile [i tendin]ele elevilorde liceu din Bucure[ti în privin]a consumului de droguri", 2001-2002, "A doua evaluare rapid\ aconsumului de droguri injectabile în Bucure[ti, Timi[oara, Constan]a [i Ia[i, 2002, dinnum\rul de capturi, din num\rul persoanelor cercetare pentru trafic [i de]inere ilegal\, dinrapoartele de constatare medico-legal\, din adresabilitatea persoanelor la serviciile psihomedicale,se profileaz\ o situa]ia dramatic\, autorit\]ile statului au început s\ fie realpreocupate de aceast\ problematic\.Cu certitudine situa]ia drogurilor ilegale este alarmant\, dar, în acela[i timp, nu se poate trececu vederea [i consumul drogurilor legale, precum alcoolul, produsele din tutun, substan]elepsihotrope, care înregistreaz\ o cre[tere la nivelul tinerilor, [i mai ales al femeilor.~ 4 ~~ 5 ~

Consumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiConsumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiIII. METODOLOGIEJustificarea cercet\riiÎn ultimii 2 ani, afirma]ii referitoare la o explozie a consumului de droguri în rândulcopiilor, tinerilor care tr\iesc în strad\ au fost f\cute de nenum\rate ori de profesioni[ti,jurnali[ti, dar f\r\ a exista date care s\ certifice acest fapt.Din datele existente, este cunoscut faptul c\ în Bucure[ti exist\ cei mai mul]iconsumatori de droguri ilicite.De asemenea, se [tie c\ Bucure[tiul de]ine prima pozi]ie în ceea ce prive[te num\rulcopiilor, tinerilor care tr\iesc în strad\ pentru c\ aici exist\ cele mai mari oportunit\]i desupravie]uire.Obiectivele cercet\riiObiectivul general al acestui studiu a constat în identificarea [i descrierea consumului dedroguri în rândul copiilor [i tinerilor din ora[ul Bucure[ti.Obiectivele specifice includ:• Identificarea caracteristicilor socio-demografice ale copiilor, tinerilor caretr\iesc în strad\;• Evaluarea dimensiunii consumului de alcool, tutun [i droguri în rândul copiilor,tinerilor f\r\ ad\post;• Punerea în eviden]\ a cuno[tintelor copiilor, tinerilor f\r\ ad\post în ceea ceprive[te "domeniul drogurilor".pentru c\:• nu au pe nimeni [i nici unde locui• nu vor s\ tr\iasc\ în familie• sunt trimi[i de acas\ de c\tre p\rin]i s\ munceasc\ sau s\ cer[easc\• doresc s\ tr\iasc\ în familie, dar p\rin]ii nu au locuin]\Lotul investigat a fost reprezentat de 148 de persoane, de pe raza Municipiului Bucure[ti.Aceste persoane sunt de fapt, copii [i tineri care se aflau în timpul realiz\rii studiului (martieiunie2002) în una din cele 19 zone [i au fost de acord s\ r\spund\ la un chestionar de opinie.Metode si tehniciPentru realizarea obiectivelor propuse au fost folosite urm\toarele metode de cercetare:1. chestionarul sociologic de opinie, con]inând 39 itemi, cu variante de r\spunsînchise [i deschise;2. observa]ii structurate ale operatorilor de teren, realizate pe parcursul aplic\riichestionarului de opinie,3. discu]ii libere realizate de asisten]ii sociali stradali/operatorii de teren în timpulunor activit\]i (distribuirea de materiale igienico-sanitare, alimente,informare/educare pe probleme de s\n\tate).Asisten]ii sociali stradali/operatorii de teren ai organiza]iei Salva]i Copiii, au fost implica]i atâtîn elaborarea chestionarul sociologic de opinie, în pretestarea acestuia pe un lot de 20 de copii[i tineri f\r\ ad\post cât [i în aplicarea chestionarului.R\spunsurile la întreb\rile închise au fost analizate prin utilizarea Programului Statistic(SPSS), iar întreb\rile deschise prin utilizarea analizei de con]inut.Rezultatele ob]inute se doresc a fi utilizate ca fundament informa]ional în elaborarea deprograme eficiente.E[antionareaPentru alc\tuirea lotului s-a utilizat baza de date creat\ prin activitatea re]elei deasisten]\ stradal\ a organiza]iei Salva]i Copiii. O e[antionare riguroas\ nu este posibil\în condi]iile în care acest segment de popula]ie nu are o situa]ie locativ\ stabil\, uniidintre copii nu au documente de identitate etc.Estim\rile cu privire la num\rul total al copiilor str\zii la nivelul Municipiului Bucure[tivariaz\ în func]ie de modul în care sunt definite caracteristicile subsumate expresiei de"copil al str\zii", de perioada anului în care se face cercetarea etc. Copiii str\zii sunt copiiisau adolescen]ii sub 18 ani, care într-o perioad\ de referin]\ dat\ se afl\ pe strad\,~ 6 ~~ 7 ~

Consumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiConsumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiDistribu]ia intervieva]ilor în func]ie corela]ia vârst\ - sexDistribu]ia intervieva]ilor în func]ie de situa]ia actual\grupa de vârstã7-10 ani11-13 ani14 18 ani19 23 ani24 -30 aniTOTALsex masculin716422511101sex feminin111191424770605040Distribu]ia intervieva]ilor în func]ie de modul în careau ajuns în situa]ia de "copii/tineri ai str\zii"302050403020100a fugit de acas\a fost alungat deacas\a fugit de la ocas\ de copiialtaEast 41.2 17.6 20.9 20.3100locuie[te tot timpul`n strad\uneori se `ntoarceacas\seara se `ntoarceacas\alt\ situa]ieEast 69.6 14.9 9.5 6.169,6% dintre cei intervieva]i locuiesc permanent în strad\ iar 24,4% se întorc zilnic sau uneoriîn familia de origine.Procentul de 6,1% este reprezentat de cei care provin din casele de copii [i care beneficiaz\ sauau beneficiat de sprijunul unor organiza]ii (apartament social, plata chiriei pentru unapartament) pentru o perioad\ de timp.Din discu]iile asisten]ilor sociali stradali cu subiec]ii, a reie[it faptul c\ în cele mai multe cazurir\spunsul "a fost alungat de acas\" înseamn\ fuga de acas\, deoarece subiectul nu a maiputut îndura situa]ia familial\ caracterizat\ prin: agresivitate, neglijen]\ [i chiar obligarea lafurt [i cer[it.Procentul de 20,3% se refer\ la acei copii, tineri care nu au unde s\ locuiasc\ deoarece: p\rin]iiau v\ndut sau au pierdut locuin]a pentru c\ nu aveau acte corespunz\toare, locuin]a a ars, nuli s-a mai permis s\ locuiasc\ într-o cas\ de copii dup\ împlinirea vârstei de 18 ani.nu stie/nu raspundeDistribu]ia intervieva]ilor în func]ie de intervalul de timpde când se afl\ în situa]ia de "copii al strãzii"12-13 ani10-11ani8-9ani6-7ani4-5ani1-3 anipana la 1 an5,47,48,18,110,816,218,9250 5 10 15 20 25~ 10 ~~ 11 ~

Consumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiConsumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiO prim\ observa]ie ne arat\ c\ mai mult de jum\tate dintre cei intervieva]i (51,3%) au ajuns înstrad\ în ultimii 5 ani, ceea ce înseamn\ c\ suntem în fa]a unei dinamici care "produce" copii aistr\zii [i nicidecum în fa]a unui fenomen în regresie.Se observ\ c\:• cei mai mul]i subiec]i care tr\iesc în strad\ au vârste cuprinse între 14 -18 ani;• mai mult de jum\tate dintre subiec]i au ajuns în strad\ în ultimii 5 ani;`n cesitua]ie seafl\ acumlocuie[tetot timpulpe strad\uneori se`ntoarceacas\timpulpetrecut`n strad\pân\ la 1an1-3ani4-5ani6-7ani8-9 10-11ani ani12-13aniTotalnonraspuns7 28 19 14 12 8 11 1031 2 5 8 2 1 1 22de obiceise `ntoarceacas\searaalta13434-2-1111 -149Total 12 37 28 24 16 11 12 8 148timpulpetrecutîn stradãDistribu]ia intervieva]ilor în func]ie de corela]ia situa]ie locativ\/duratade când este în strad\Se poate observa c\ atât cei care au ajuns de curând în situa]a de a locui permanent în strad\,cât [i cei care sunt de mai mul]i ani în aceast\ situa]ie, nu mai au nici un contact cu familiile deorigine.Distribu]ia intervieva]ilor în func]ie de corela]iatimp petrecut `n strad\/vârstavârstaTotal7-10 ani 11-13 ani 14-18 ani 19-23 ani 24-30 anipân\ la 1 an 2 8 2 - - 121-3 ani 4 13 17 3 - 374-5 ani 2 3 13 10 - 286-7 ani 2 15 7 - 248-9 ani - - 8 4 4 1610-11ani - - 2 7 2 1112-13 ani - - - 6 6 12nonraspuns - 1 5 2 - 8Total 8 27 62 39 12 148• nici o persoan\ cu vârsta cuprins\ între 19-23 ani care tr\ie[te permanent în strada nu afost înregistrat\ în ultimul an. Posibile explica]ii ale acestui fapt sunt dezvoltarea deprograme pentru tinerii peste 18 ani care provin din instiut]ii, efectuarea stagiuluimilitar, deten]ia, etc.59%Distribu]ia intervieva]ilor în func]ie de modul de provenien]\ a banilorpentru supravie]uire [i droguri.Surse de venit20%6%15%cersitmici serviciifurtalteleProcentul de (60%) îi include pe cei care au declarat c\ nu au o singur\ surs\ de venit, eiorientându-se în func]ie de situa]ie. Fie î[i procur\ banii din cer[it, furt, din micile servicii pecare le fac pe lâng\ magazinele din pie]e [i de la metrou, fie din prostitu]ie. Au fost foartepu]ini aceea care au declarat c\ ob]in bani din prostitu]ie sau prin tâlh\rirea altor persoanecare locuiesc în strad\.~ 12 ~ ~ 13 ~

Consumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiConsumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiDistribu]ia intervieva]ilor în func]ie de nivelul de educa]ieLa prima vedere, num\rul celor care au urmat cursurile unei unit\]i de înv\]\mânt este mare73%. De fapt, cei mai mul]i nu au terminat cursurile primare [i/sau gimnaziale, copiiiabandonând [coala, din diferite motive. Este foarte probabil, ca printre cei care au declarat c\au urmat câteva clase într-o unitate de înv\]\mânt s\ întâlnim, de fapt, situa]ii deanalfabetism. De asemenea, este foarte probabil ca printre cei care nu au fost niciodat\ la[coal\ s\ întâlnim copii care pot scrie [i/sau citi bine.132630,2CONCLUZII• Grupa de v\rsta 14 -18 ani este segmentul cel mai bine reprezentat (41,9%).• Cele mai multe persoane care tr\iesc în strad\ apar]in sexului masculin - 68%.• Zona g\rilor, gurilor de metrou, a pie]elor sunt zone unde exist\ cele mai multe puncte dereziden]\ ale copiilor, tinerilor care tr\iesc în strad\.• 69,6% dintre intervieva]i au declarat c\ tr\iesc permanent în strad\.• 51,3% au ajuns în strad\ în ultimii 5 ani, ceea ce înseamn\ c\ ne afl\m în fa]a unei dinamicicare produce copii ai str\zii [i nicidecum în fa]a unui fenomen în regresie.• Principalele surse de venit sunt cer[itul, furtul, realizarea de mici servicii, inclusiv prostitu]ia.Majoritatea (60%) a declarat c\ nu are o singur\ surs\ de venit.• 73% dintre intervieva]i au declarat c\ au urmat cursurile unei unit\]i de înv\]\mânt. Defapt, majoritatea nu a terminat cursurile primare [i/sau gimnaziale, ei abandonând [coala,din diferite motive.0 10 20 30 40 501-4 clase 5-8 claseprofesional\40,8nu a fost niciodat\ la [coal\Analizând motivele care i-au determinat pe intervieva]i s\ renun]e la [coal\ sau s\ nu urmezedeloc cursurile [colare g\sim întregul tablou al cauzelor socio-familiale care determin\ îngeneral abandonul [colar [i în acela[i timp se constat\ absen]a unei atitudini pro-active a[colii în men]inerea lor în [coal\.Din r\spunsurile la întrebarea referitoare la motivele care i-au determinat s\ renun]e la [coal\le-am selectat pe cele mai representative:"noi st\team la ]ar\ [i [coala era departe [i oricum nu erau bani""m\ trimiteau p\rin]ii la cer[it, s\ le fac rost de bani pentru b\utur\ [i ]ig\ri , ei nu vroiau s\-mi cumpere ce trebuie pentru [coal\""m-au retras p\rin]ii c\ nu mai aveau posibilit\]i""m-au alungat p\rin]ii de acas\ [i nu m-am mai dus la [coal\""nu m-au mai dat la [coal\, au zis c\ trebuie s\ muncesc s\ le aduc bani [i pentru c\ nu le-ammai adus m-au alungat de acas\""eram mic\ [i nu [tiam ce este bine [i ce este r\u…oricum m-am descurcat""au murit p\rin]ii mei într-un accident de ma[in\ [i m-a luat m\tu[a s\ m\ creasc\ dar nu avrut s\ m\ lase s\ merg la [coal\""nu m-a mai primit doamna profesoar\ pentru c\ am TBC"Distribu]ia intervieva]ilor în func]ie de criteriul: "dependen]\ de tutun"Dac\ vom corela vârsta celor intervieva]i cu timpul de când sunt fum\tori, vom constata c\, înmedie, debutul dependen]ei de tutun este la vîrsta de 9 -10 ani. De asemenea, se observ\ c\majoritatea celor chestiona]i fumeaz\ mult 41,5% (cel pu]in un pachet) [i în fiecare zi.30252015105025.227.923.81-3 ani 4-6 ani 7-9ani peste 10 nu este50 38.1 41.5403020100timpul de când fumeaz\cât de mult fumeaz\11.6158.2fum\tor8.2pu]in mult inconstant nu fumeaz\~ 14 ~ ~ 15 ~

Consumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiConsumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiDistribu]ia intervieva]ilor în func]ie de criteriul: "dependen]\ de alcool"dependen]a de alcoolDe cândconsum\alcoolVârstaTotal7-10 ani 11-13 ani 14-18 ani 19-23 ani 24- 30 ani1-3 ani 1 4 15 5 - 254 - 6 ani - 4 11 11 2 287- 9 ani - - - 7 6 13peste 10 ani - - - 4 4 8nu consum\ 7 19 36 12 - 74Total 8 27 62 39 12 148consum\alcool50%nu consuma50%Debutul la consumul de alcool este in jurul vârstei de 10-11 ani.Cel mai mul]i consumatori de alcool se r\g\sesc în intervalul 14 -18 ani. Dac\ cei din grupa devârst\ 14-18 ani consum\ cu prec\dere bere, specific pentru cei din grupele de vârst\ 19-23 [ipeste, este consumul de b\uturi tari [i "orice". De fapt, în acest interval se r\g\sesc cei care audeclarat c\ sunt consumatori permanen]i de alcool (consum\ în fiecare zi).6040tipul de bauturã consumat preponderentTipul dealcoolVârstaTotal7-10 ani 11-13 ani 14-18 ani 19-23 ani 24-30 anibere 1 5 11 11 1 29vin - 4 - - - 4bauturi tari - - 2 4 7 13orice - 2 8 14 4 28nu consum\ 7 19 36 12 - 74Total 8 27 62 39 12 148200bere vin bauturi tari orice nu este cazulEast 19.7 2 8.8 19 50.318%timpul de când consum\ alcool605050,349%4026%302010017 198,2 5,41-3 ani 4-6 ani 7-9ani peste 10 nu este cazul`n fiecare ziocazional7%`n fiecare s\pt\mân\nu consum\~ 16 ~ ~ 17 ~

Consumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiConsumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiDistribu]ia intervieva]ilor în func]ie de criteriul "dependen]ã de droguri puternice"Distribu]ia intervieva]ilor în func]ie de corela]ia: consum de droguri tari/situa]iaîn care se afl\consum\droguriputernice20%dependenta de droguri puternicea renun]at12%nu consum\68%frecven]aconsumului dedroguri tari`n cesitua]iese afl\acumlocuie[tetot timpulpe strad\uneori se`ntoarceacas\de obicei se`ntoarce searaacas\altaTotalzilnic 12 2 1 1 16rar 6 5 1 1 13ocazional 2 1 3nu consum 83 14 12 7 116Total 103 22 14 9 148Analizând graficul de mai sus se observ\ c\ majoritatea intervieva]ilor nu consum\ droguriputernice. Trebuie, îns\, s\ prelu\m cu rezerve acest procent deoarece cei intervieva]i suntcon[tien]i de riscurile la care se supun vorbind despre acest subiect, atît fa]\ de autorit\]i cât [ifa]\ de regulile nescrise dar necru]\toare ale dealerilor.Ceea ce atrage aten]ia este faptul c\ [i procentul de 20% consumatori de droguri puternice înrândul copiilor, tinerilor str\zii reprezint\ o cifr\ extrem de mare dac\ lu\m drept lot martorcopiii [i tinerii de vârsta lor. Cifra este un semnal de alarm\ [i dac\ lu\m ca termen decompara]ie situa]ia consumului de droguri puternice în rândul copiilor str\zii a[a cum reieseea din studiul efectuat de Salva]i Copiii [i Reprezentan]a UNICEF in România (1998-1999), încare se men]iona c\ dimensiunea consumului de droguri puternice este nesemnificativ\.Procentul mare de persoane care au declarat c\ au renun]at la consumul de droguri puternice(heroin\) 12%, de[i au consumat de mai multe ori, poate fi explicat prin faptul c\ drogulconsumat nu era de calitate sau prin faptul c\ subiec]ii nu au vrut s\ recunoasc\ c\ sunt încontinuare consumatori pentru a nu avea eventuale probleme.Zonele cele mai expuse din punctul de vedere al consumului de droguri puternice sunt; Gara deNord, Pia]a Victoriei [i zona Unirea.Distribu]ia intervieva]ilor în func]ie de criteriile: droguri puternice/timppetrecut în stradãTimppetrecut`n strad\Pân\ la1 an1-3ani4-5ani6-7ani8-9ani10-11ani12-13anidroguri nu 12 33 19 13 11 6 3 4 101puternicea - 1 5 2 - 3 5 2 18renun]atda - 3 4 9 5 2 4 2 29Total 12 37 28 24 16 11 12 8 148lnonDistribu]ia intervieva]ilor în func]ie de criteriile: droguri puternice/vârstãdroguriputernicevârstaTotal7-10 ani 11-13 ani 14-18 ani 19-23 ani 24-30 aninu 8 22 45 20 6 101a renun]at - 3 6 7 2 18da - 2 11 12 4 29Total 8 27 62 39 12 148~ 20 ~ ~ 21 ~

Consumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiConsumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiDin tabelele de mai sus se poate observa c\ majoritatea copiilor, tinerilor care a declarat c\ arenun]at sau c\ sunt consumatori de droguri puternice tr\iesc permanet în strad\ [i au vârstecuprinse între 14 -18 ani având în vedere faptul c\ lotul învestigat este cel mai binereprezentat de ace[ti copii.Copiii care tr\iesc permanent [i de mai mult timp în strad\, sunt mai expu[i la consumul deaurolac [i de droguri tari decât cei care locuiesc ocazional în strad\. De asemenea, exist\ ocorela]ie direct\ între consumul de aurolac [i consumul de droguri tari. În general,consumatorii de heroin\ sunt [i consumatori de aurolac, ei apeleaz\ frecvent la consumul deaurolac atunci când nu pot s\-[i procure heroina.La întrebarea deschis\ care f\cea referire la "ce este drogul" am primit o serie de r\spunsuricare sunt extrem de elocvente pentru a putea trage câteva concluzii.Exemple de r\spunsuri:"nu [tiu , e ceva rau" ."am v\zut la al]ii dar nu m-a tentat"."este ceva care-]i face mult r\u [i-]i aduce numai necazuri, te aduce într-o stare foarte rea, teface din om neom, te face s\ furi [i s\ dai în cap la oameni"."este ceva care-]i face r\u dar [i bine. Uneori mi se face r\u dar uneori m\ simt mult mai binepentru c\ uit de toate necazurile"." totu[i nu este bine dar o fac pentru c\ stau între ei [i simt nevoia"."drogul drog este heroina care se injecteaz\ [i ame]e[ti. Nu te mai doare nimic"."este ceva ce te face s\ te sim]i bine pe moment dup\ care dac\ nu mai iei alt\ doz\ ]i se facer\u"."o ame]eal\ puternic\ [i te sim]i bine, împlinirea tuturor dorin]elor"."m\ face s\ m\ simt mult mai bine, uit de necazuri [i nu-mi mai este foame"."te face s\ te sim]i liber dar de fapt te omoar\ cu zile"."drogurile le-au adus str\inii sunt bune c\ ui]i [i e[ti bucuros"."ceva r\u dar ]ine de foame [i sete"."ceva care se poate injecta ,trage la tigar\ sau praf".Concluzii• Marea majoritate nu [tie ce sunt drogurile, dar [tie c\ este ceva r\u, interzis.• Majoritatea asociaz\ "drogul" cu aurolacul, al]ii fac diferen]a dintre aurolac [i alte droguri,numind aceste doguri marijuana, ha[i[, heroin\• Cei care au consumat sau consum\ aurolac sau/[i alte droguri au încercat s\ dea o defini]ie,explicând, de fapt, ce se întâmpl\ cu ei când consum\ sau nu consum\."din curiozitate""mai întâi din joac\ dar acum nu pot s\ m\ las""m-am uitat la ei [i mi-au spus c\ dac\ vreau s\ încerc""so]ul meu m-a înv\]at""fra]ii mei luau [i au zis ia [i tu c\ este bun""aveam un prieten [i el î[i f\cea de mult [i cu el m-am luat [i eu…era bine c\ era ieftin\ marfa [iluai [i de dou\ ori pe zi""totu[i nu este bine dar o fac pentru c\ stau între ei [i simt nevoia"."m-am luat dup\ tovar\[ii mei…ca s\ supravie]uie[ti trebuie s\ fii la fel cu ceilal]i".Concluzii:Motivele consumului pot fi clasificate astfel:• Curiozitatea• Imita]ia• Dorin]a de a fi acceptat în grupR\spunsuri în ceea ce prive[te frecven]a consumului de droguri putenice(heroina ) înultimele 2 luni„acum nu mai am cum s\ iau c\ de la 80.000 a ajuns la 400.000 doza"„înainte m\ drogam în fiecare zi, acum mai rar c\ s-a f\cut 400.000"Concluzii:• Autorit\]ile statului au intensificat [i înt\rit controlul la grani]ele ]\rii;• A crescut num\rul de arestari în rândul dealarilor• A crescut num\rul capturilor din interiorul t\riiR\spunsuri la întrebarea care este "tipul de drog folosit""iei marfa (heroina), o diluezi [i o filtrezi (cu filtru de ]igar\) [i treci în sering\, pe urm\ te legi,bagi cu grij\ [i asta e""o prepar\m cu sare de l\mâie, ser fiziologic [i marfa, le fierbem cu bricheta, tragem prin filtrude ]\gar\ [i îmi b\ga altcineva""nu [tiu pentru c\ prietenul meu m\ injecteaz\""e un praf care se fierbe, se amesteca\ cu sare de l\mâie, într-o fiol\, dup\ care se trage însering\ [i se face în ven\"Concluzii• Cel mai folosit drog este heroina injectabil\.• Prepararea [i consumul acestuia se face de cele mai multe ori în grup.În ceea ce prive[te motivele consumului de droguri puternice au fost înregistrateurm\toarele r\spunsuri:"am început cu prietenii mei din Matache, întâi la ]igar\, apoi la folie [i dup\ aia am zis leag\-mi [i mie (garoul n.n.) [i am v\zut c\ este bun".R\spunsuri la întrebarea "de unde î]i procuri drogul!""de la ni[te b\ie]i, pe care îi cunosc""aduce cineva dar nu chiar aici""Il cump\r din diverse locuri ""Nu pot s\ spun"~ 22 ~ ~ 23 ~

Consumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiConsumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiConcluzie:• Procurarea drogului se face de la persoane cunoscute, de încredere.R\spunsuri la întrebarea "Ce ]i se poate întâmpla ca urmare a consumului de droguri":Cele mai frecvente r\spunsuri au fost:"Nu [tiu""Nu m\ intereseaz\""Hepatit\, SIDA""Nu mai ai vene""Am auzit c\ po]i s\ mori""Te ia poli]ia"Concluzii:• Cuno[tin]e reduse în ceea ce prive[te riscurile asociate consumului de droguri;• Stim\ de sine sc\zut\În ceea ce prive[te tratamentul urmat, eventuale serviciiLa aceast\ întrebare asisten]ii sociali stradali au fost foarte surprin[i s\ constate c\ utilizatoriide droguri au putut numi câteva din unit\]ile spitalice[ti [i organiza]iile neguvernamentalecare ofer\ utilizatorilor de droguri diferite servicii.CONCLUZII• 86,5% dintre cei chestiona]i au declarat c\ au fost sau sunt consumatori ocazionali saupermanen]i de aurolac.• Cel mai afectat segment de vârst\ în ceea ce prive[te consumul de aurolac este cel cuprinsîntre 14-18 ani.• Num\rul celor care au declarat c\ au renun]at la consumul de aurolac se g\se[te cuprec\dere la grupa de varst\ 19-23 ani.• Procurarea aurolacului se face direct din magazine sau prin persoane cunoscute.• 20% din copiii, tinerii care tr\iesc în strad\ s-au declarat consumatori de droguri puternice.• Cel mai folosit drog este heroina injectabil\ (90%). Se mai consum\ heroin\ la tigar\,marijuana, ha[i[.• Procurarea drogurilor puternice se face de la persoane cunoscute.• Prepararea [i consumul heroinei se face de cele mai multe ori în grup.• Majoritatea copiilor, tinerilor care au declarat c\ au renun]at sau sunt consumatori dedroguri puternice tr\iesc permanet în strad\ [i au vârste cuprinse între 14 -18 ani.• Cea mai mare parte a consumatorilor de heroin\ sunt consumatori [i de aurolac. Când nuau heroinâ, consum\ o cantitate crescut\ de aurolac.• Zonele unde se consum\ cel mai mult droguri puternice sunt zonele: Gara de Nord, Unirea[i Victoriei.• Cuno[tin]e reduse în ceea ce prive[te efectele drogurilor asupra s\n\t\]ii.• Cuno[tin]e relativ bune, exacte în ceea ce prive[te serviciile psiho-medicale de care potbeneficia atunci când au nevoie.Distribu]ia intervieva]ilor în func]ie de contactele avute cu poli]iaAnalizând graficul de mai jos se distinge faptul c\ doar 20% dintre intervieva]i au declarat c\nu au fost în nici un fel re]inu]i de poli]ie, majoritatea fiind re]inu]i (64,6%) f\r\ a fi înainta]iParchetului în vederea arest\rii preventive.806040200nu este cazul 24 ore sub 30 zilecentru dereeducare/inchisoareEast 20.4 64.6 11.6 3.4Din r\spunsurile primite de la intervieva]i se remarc\ neputin]a poli]iei în fa]a fenomenului"copii str\zii" [i mai ales faptul c\ nu exist\ pârghiile legislative [i re]eaua de interven]ie care s\administreze aceast\ problematic\.În ceea ce prive[te consumul de droguri tari, practic, poli]ia se rezum\ la re]inerea, anchetarea[i apoi punerea lor în libertate."m-au întrebat dac\ [tiu pe cineva care vinde heroin\ [i am zis c\ nu [tiu""au v\zut c\ am semne pe mâini [i m-au întrebat de unde cump\r [i le-am spus c\ de la unu pecare l-am v\zut o singur\ dat\""nu le-am spus nimic, ce eram prost, parc\ nu tot în strad\ m\ întorc".Distribu]ia intervieva]ilor în func]ie de starea de sãnãtate70605040302010021.861.227.238.851nu da internatdac\ a fost consultat medical 21.8 27.2 51dac\ a avut probleme genitale 61.2 38.8~ 24 ~ ~ 25 ~

Consumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiConsumul de droguri în rândul copiilor, tinerilor strãziiMajoritatea persoanelor (51%) care se g\sesc în strad\ au fos internate într-o unitate medical\iar 27% dintre cei intervieva]i au fost consulta]i cel pu]in o dat\. Cele mai frecvente motivedeclarate de internare sunt:• Opera]ie de apendicit\ [i/sau amigdalit\• Boli ale aparatului respirator (pneumonie, bron[ita, TBC etc) [i digestiv• Boli cu transmitere sexual\• V\t\m\ri corporale grave ca urmare a b\t\ilor din strad\ sau a accidentelor• Hepatit\• Na[tereDin declara]iile intervieva]ilor se constat\ o mare implicare a organiza]iilor neguvernamentaleîn oferirea de consulta]ii gratuite [i în facilitarea accesului în unit\]i medicale a persoanelorcare tr\iesc în strad\.De asemenea, num\rul celor care au declarat c\ au suferit sau sufer\ de o boal\ cu transmiteresexual\ este foarte mare (61,2%).De multe ori consumul de drog este asociat cu prostitu]ia [i în general cu promiscuitateasexual\. Tabelele de mai jos sunt relevante în acest sens:problemegenitaledroguriputernicenu a renuntat daTotalda 23 11 23 57nu 78 7 6 91Total 101 18 29 148problemegenitalede cândconsum\?nu consum\mai pu]inde un anmai multde un anTotalda 33 6 18 57nu 83 2 6 91Total 116 8 24 148Preciz\m faptul c\ prostitu]ia, în general, este un mijloc pe care persoanele care locuiesc înstrad\ îl folosesc pentru supravie]uire, nu numai pentru consumul de droguri puternice.CONCLUZII FINALE {I PROPUNERI• Studiul de fa]\ reprezint\ confirmarea celor mai sumbre predic]ii în ceea ce prive[teconsumul de droguri puternice în rândul persoanelor care locuiesc în strad\, a st\rii lor des\n\tate.• Studiul de fa]\ ne demonstreaz\ faptul c\ ne afl\m în fa]a unei dinamici care producecopii ai str\zii [i nicidecum în fa]a unui fenomen în regresie. A crescut considerabil num\rulcopiilor care tr\iesc în strad\ împrun\ cu p\rin]ii lor.• Studiul de fa]\ scoate în eviden]\ neputin]a institu]iilor chemate s\ administreze [i s\rezolve problematica copiilor str\zii.• Estim\m c\ situa]ia copiilor str\zii tinde s\ devin\ pe lâng\ o problem\ social\ [i una care]ine de s\n\tatea public\ [i totodat\ una care ]ine de sfera justi]iei penale.sproblemegenitalefrecven]aTotalconsumuluide droguritari?zilnic rar ocazional nu consumda 11 13 33 57nu 5 - 3 83 91Total 16 13 3 116 148Propuneri• dezvolatrea de proiecte care sus]in prevenirea abandonului [colar [i reinegrarea [colar\a copiilor afla]i în dificultate, printre care [i copiii str\zii;• înfiin]area de centre de zi în fiecare sector al Municipiului Bucure[ti unde ace[ti copii potveni [i beneficia de servicii psiho-medicale, educative, oferite de personal specializat.• înfiin]area de centre de noapte în toate sectoarele Municipiului Bucure[ti unde acestepersoane pot veni [i locui pe timpul nop]ii.~ 26 ~ ~ 27 ~