Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a ... - Salvati Copiii

Scopul proiectului a fost pregătirea copiilor romi dar şi a celor de alte etnii,care fac parte din categorii defavorizate, eliminîndu-se astfel riscul segregării.Faptul că în primul an al proiectului 85% dintre copiii pregătiţi la grupele devară şi-au continuat educaţia preşcolară în grădiniţele obişnuite din zonă,iar în anul al doilea, 94% dintre ei au fost înscrişi la grădiniţă, dovedeşte cădemersul Organizaţiei Salvaţi Copiii a fost un succes în domeniul educaţieitimpurii. Coagularea tuturor factorilor locali în acest gen de abordare –autorităţi, cadre didactice, mediatori şcolari, lideri comunitari şi părinţi –poate contribui la asigurarea accesului copiilor la educaţie preşcolară la ovârstă cât mai mică.Sperăm că această lucrare va fi un îndrumar, un bun exemplu pentru toţicei care sunt chemaţi să asigure, să respecte şi să implementeze drepturiletuturor copiilor. Iar educaţia este cheia spre progres, pentru schimbareasituaţiei categoriilor marginalizate şi spre un acces mai uşor pe piaţa munciipentru persoanele calificate.Gabriela AlexandrescuPreşedinte ExecutivSalvați Copiii România6_ ____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

1. IntroducereGhidul de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de 3-5/6 anieste un instrument de lucru pentru educatoarele şi cadrele didactice carelucrează, în principal, cu copiii ce aparţin minorităţii romilor, creat în bazaexperienţelor acumulate de Organizaţia Salvaţi Copiii prin proiectul „Copiiiromi se pregătesc pentru grădiniţă!”, implementat în perioada 2009-2011.Scopul creării instrumentului este de a oferi o perspectivă de lucru cudiverşi actori sociali care au ca preocupare centrală copilul, incluziunea însistemul de educaţie a copiilor preşcolari aparţinând minorităţii romilor şipromovarea prac ticilor pozitive în domeniu.Argumentul de la care am pornit este principiul respectării unicităţiifiecărui copil şi necesitatea adaptării educaţiei la nevoile, interesele şi ritmulindividual de dezvoltare a copilului, ţinând cont de faptul că factorii de mediuinfluenţează ritmul şi calitatea dezvoltării lor.În acelaşi timp, lucrarea oferă şi o perspectivă generală asupra situaţieicopiilor romi care să ajute cititorul la o mai bună înţelegere a problemelorcărora aceştia trebuie să le facă faţă.2. Contextul europeanşi naţionalTermenul de romi, folosit în docu men tele oficiale ale ParlamentuluiEuropean şi Consiliului Europei, include grupurile de persoane care au, maimult sau mai puţin, caracteristici culturale similare – Sinti, Travellers, Kaleetc., sedentari sau nu. Se estimează că apro ximativ 80% dintre romi suntsedentari.Conform estimărilor organismelor euro pene, pe continent trăiesc cca10-12 milioane de romi care, în mare parte, se confruntă cu prejudecăţi,intoleranţă, discriminare şi excludere socială. Sunt marginalizaţi şi trăiesc încondiţii socio-economice precare, lucru inacceptabil în Uniunea Europeanăla începutul secolului 21.Ghid de bune practici_________________________________________ 7

În multe ţări, romii reprezintă o populaţie de vârstă şcolară semnificativăşi în creştere, care va fi viitoarea forţă de muncă. Populaţia romă este unatânără: 35,7% au sub 15 ani, în comparaţie cu 15,7% din celelalte popoare.Vârsta medie este de 25 ani, faţă de 40 ani pentru populaţie în general. Omare majoritate din cei care au vârsta de încadrare în muncă nu au educaţiaşi pregătirea necesare pentru a-şi găsi de lucru. Este extrem de important săse investească în educaţia copiilor romi pentru a le facilita mai târziu intrareape piaţa muncii în condiţii de şanse egale şi demnitate, la fel ca membriipopulaţiei majoritare. În ţările cu o populaţie romă numeroasă acest lucruare un impact economic semnificativ.În acest sens, Strategia Europa 2020 a Uniunii Europene pune un accentdeosebit pe găsirea unor metode viabile pentru a elimina marginalizareaeconomică şi socială pentru cea mai mare minoritate din Europa. Şi în primulrând, cel mai important pas este asigurarea accesului la educaţie pentrucopiii romi, pentru o durată cât mai mare.Într-un studiu al Open Society Institute din 2008 (InternationalComparative Data Set on Roma Education) se arată că în 6 state (Bulgaria,Ungaria, Letonia, Lituania, România şi Slovacia) ponderea copiilor romi caretermină ciclul primar era de 42%. Este posibil ca în anii care au urmat situaţiasă se fi îmbunătăţit, totuşi rămâne un mare decalaj faţă de procentul de 97,5%copii care au urmat ciclul primar în ţările Uniunii Europene.Pentru a ameliora accesul la educaţie al copiilor romi, în multe ţări seurmăreşte extinderea reţelei de mediatori şcolari, implicarea comunităţilor,se organizează programul „A doua şansă”. De asemenea, se propuneadaptarea curriculei de pregătire a cadrelor didactice pentru a folosi metodeinovative şi atractive de predare.Problema educaţiei copiilor romi a devenit o permanenţă pe agendaorganismelor europene şi numeroase voci exprimă îngrijorarea şi nevoia deacţiune imediată în favoarea asigurării accesului copiilor romi la o educaţiede calitate, de la o vârstă cât mai mică, iar Statele membre sunt chemate săia urgent măsurile corespunzătoare.La nivelul statelor din Europa Centrală şi de Est s-a creat o iniţiativăcomună numită Decada de incluziune a romilor (2005 – 2015), iniţiativă cereuneşte guverne, organizaţii internaţionale, orga nizaţii neguvernamentale şisocietatea civilă cu scopul de a promova şi accelera măsurile de combaterea sărăciei, a excluderii şi discriminării romilor. În ceea ce priveşte România,în 2001 a fost adoptată Strategia Guvernului României de îmbunătăţirea situaţiei romilor care, chiar dacă nu a avut un buget alocat măsurilorprevăzute, a constituit un document reper pentru cei care au dezvoltat şiimplementat programe în acest domeniu.8_ ____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

timpurie, desfăşurată prin instituţii de specialitate – creşe şi grădiniţe 1 . Astfel,şi în România, ca în întreaga lume, educaţia timpurie cuprinde educaţia copiluluiîn intervalul de vârstă de la naştere până la intrarea acestuia în şcoală.Noua Lege a Educaţiei Naţionale prevede că, educaţia timpurie esteprima treaptă de pregătire pentru educaţia formală şi se adresează copiilorde la naştere până la 6-7 ani, oferind condiţii specifice pentru dezvoltare, înfuncţie de evoluţia individuală şi de vârsta acestora. Conform Raportuluide Monitorizare globală a educaţiei pentru toţi (2007), educaţia timpuriesprijină supravieţuirea, creşterea, dezvoltarea şi învăţarea copiilor de lanaştere şi până la intrarea în ciclul primar, incluzând nutriţia, sănătatea şiigiena, dezvoltarea cognitivă, socială, fizică şi emoţională a copiilor. Vârstelemici constituie baza personalităţii copiilor iar pentru reuşita educaţională acopilului este necesar să fie antrenaţi toţi actorii sociali cu influenţă asupracopilului: familia – instituţiile – comunitatea.Chiar dacă există un consens cu privire la efectele benefice ale educaţieitimpurii, mulţi copii din categorii defavorizate nu au acces sau abandoneazăeducaţia timpurie, acest lucru având consecinţe negative asupra lor ca viitoriadulţi, asupra comunităţilor din care fac parte şi, nu în ultimul rând, asuprasocietăţii în general.Factorii care determină abandonul în educaţie în general, inclusiv îneducaţia timpurie în cazul copiilor aparţinând minorităţii romilor se pot grupaîn 3 mari categorii:Factoriindividualisocio-economicitrăsături depersonalitate alefamiliilor şi copiilorpregătireasuplimentară acadrelor didacticeFactoriorganizaţionalistilul de organizareşi de conducereal unităţilorspecializateclimatul şi culturaorganizaţionalărestructurăriledin domeniulînvăţământuluiFactorisocietalisărăciacrizele şischimbările socioeconomicepe carele declanşeazăşomajulcomportamenteale educatorilor şicadrelor didacticeemigrarea1„Sistemul naţional de învăţământ preunivesitar cuprinde următoarele niveluri: a) educaţia timpurie(0-6 ani) formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), art.23 alin.1.10____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Aşadar, probabilitatea de apariţie a abandonului în educaţia timpurieeste foarte ridicată atunci când:• Există deficienţe de management al resurselor umane de specialitatecare lucrează cu copiii minorităţii romilor,• Cultura organizaţională a sistemului tolerează comportamente şitratamente disciminatorii sau nu le recunoaşte ca fiind discriminatorii şinici că ar constitui o problemă pentru dezvoltarea ulterioară a copiilor,• Există un nivel de nemulţumire şi stress legat de activitatea profesională:comu nicarea, organizarea şi desfăşurarea muncii,• Familia copilului nu se implică în educaţie, corelată cu nesiguranţaunui loc de muncă sau inexistenţa lui, ceea ce conduce la perpetuareasărăciei.Cadrele didactice care au participat la acest proiect văd în educaţiatimpurie a copiilor din familii defavorizate un ajutor important pentru viaţade şcolari şi chiar mai departe, pentru sistemul de învăţământ, dar şi pentrucomunitatea care se confruntă cu toate problemele asociate sărăciei.„Datorită număruluimare de copii din familie şi asărăciei din localitate, singuraşansă de reuşită a acestorcopii ar fi începerea educaţieipreşcolare de la vârste mici(3-4 ani) deoarece se constatăun salt foarte mare la şcoală alcopiilor care au venit la grădiniţăcomparativ cu cei carenu au frecventat delocgrădiniţa.”„Educaţia timpurie este unajutor semnificativ pentrucopii şi mai târziu pentruînvăţători.”Cum văd cadreledidactice educaţiatimpurie în cadrulgrădiniţei estivale„Vârsta de 3 ani estepotrivită pentru începereagrădiniţei dar e bine ca grupasă fie cât se poate de omogenăca vârstă pentru că atunci copiiisocializează mai bine. Muncaeducatoarei este sigur mai greapentru că trebuie să facă dintruncopil la care abia mijesc zoriiconştiinţei de sine,un copil sociabil.”„În comunitatea noastră,unde 20% dintre părinţi suntanalfabeţi, iar alţi 70% suntabsolvenţi ai ciclului primar,părinţii nu au posibilitatea dea spune o poveste la culcarecopilului, de a-l învăţa sănumere, să colorezeo carte etc.”„La această vârstă copiiiîşi însuşesc foarte bine buneledeprinderi de comportarecivilizată, de corectitudine şirespect pentru educatoare şişcoală şi pentru necesitateade a învăţa şi de a fi un copilordonat.”Ghid de bune practici________________________________________ 11

Grădiniţa Salcea-judeţul SuceavaPărinţii au participat zilnic, prin rotaţie, la activităţile educative şi recreative din cadrul grupelorestivale.Grădiniţa nr. 3, GiurgiuSerbarea organizată la sfârşitul grupei estivale a constituit un prilej pentru copii de a prezentacâteva costume tradiţionale, dar şi de a arăta câte lucruri frumoase au învăţat.12____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

4. Experienţaimplementatorilorîn dezvoltarea deprograme pentru romi4.1. Integrarea educaţională aromilor din perspectiva MinisteruluiEducaţiei, Cercetării, Tineretului şiSportului 2Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS)derulează, încă din anul 1990, proiecte pentru educaţia romilor (devenitecoerente, strategice, din anul 1998), care se detaşează net faţă de ţintelestrategice exersate în prezent, de cele mai multe ori timid şi artizanal, decătre aproape toate celelalte ţări fost comuniste (în cazul acestora, atenţiafaţă de problematica educaţională a romilor apărând la cererea foruriloreuropene şi, îndeosebi, după anul 2000).Experienţa românească reuşită în direcţia cooptării, formării şimenţinerii resursei umane rome în sistemul educaţional (educatori,institutori/învăţători, profesori de limba şi literatura romani, de istoriaromilor, mediatori şcolari romi, inspectori şcolari, metodişti pentruşcolarizarea romilor etc.) este, de altfel, unică în lume, nu numai în planeuropean.Formarea unei tinere intelectualităţi rome (program demaratîn 1990, extins apoi din anii 1992 şi 1998) a fost, de asemenea, o iniţiativăinedită în context european şi este cel mai generos dintre programelesimilare practicate, ulterior, de alte ţări europene din perspectiva număruluide beneficiari romi (elevi admişi în clasa a IX-a de liceu, respectiv tineri romiadmişi în facultăţi, pe criteriul discriminării pozitive).___________________2Capitol realizat de Gheorghe Sarău, consilier MECTSGhid de bune practici________________________________________ 13

Prezervarea limbii, istoriei şi culturii rome în sistemuleducaţional constituie, de asemenea, unicat în lume, prin numărul mare deprofesori de limba şi istoria romilor, prin acoperirea cu toate manualele şicursurile universitare necesare de/în limba romani, prin crearea structurilorde pregătire necesare (cursuri intensive de vară de limba şi istoria romilorpentru potenţiali profesori romi (1200 cursanţi romi formaţi între 1999-2010), însoţite de treapta a doua de formare a cursanţilor în sistemuluniversitar Învăţământ la Distanţă (700 absolvenţi, între 2000-2010).De remarcat şi faptul că studiul limbii romani a demarat la nivel liceal înanul 1990, iar la nivel universitar în anul 1992, la secţia de limba şi literaturaromani a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine – Universitatea din Bucureşti,şi, în acelaşi an, şi la nivelul claselor I-VIII.Creşterea continuă a numărului de preşcolari şi elevi romi (înprezent, cu o dată şi jumătate faţă de anul 1990) constituie o altă experienţăpozitivă românească, datorată atragerii resursei umane rome în sistemuleducaţional, mulţumită programelor derulate de Ministerul Educaţiei şi departenerii săi (peste 80 de parteneri, după 1998), anume, de la 109.325 (în1990), la 266. 673 (în 2008). Menţionăm că este vorba de romi care şi-auasumat identitatea.Cât priveşte provocările legate de procesul educaţional în rândulromilor, sunt notabile, de asemenea, eforturile din ultimii ani ale MECTSde a se dedica soluţionării unor aspecte negative privind unele tendinţe dediscriminare a romilor în spaţiul şcolar (ca: segregarea copiilor romi de ceilalţiori alte forme de discriminare) şi dificultăţi de rezolvare a absenteismuluişi abandonului şcolar.Deşi s-au făcut mari progrese, generate de emiterea Ordinului MECT nr.1540/19 iulie 2007, privind interzicerea segregărilor în învăţământşi trecerea la desegregarea claselor/şcolilor existente, se cuvinearătat că MECTS a fost încă din anul 1998 preocupat de acest fenomen, dinproprie iniţiativă, iar ulterior (între 2003-2004) şi prin semnalările coerentefăcute de ONG-urile rome. Evident, aceasta reprezintă o chestiunemonitorizată în permanenţă de cele 42 de inspectorate şcolare judeţene, deMinister şi de parteneri.Pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii în rândul copiilorromi şi pentru a le îmbunătăţi perspectivele educaţionale (prin eforturile destopare a absenteismului şcolar, care – prin formele sale zilnice, săptămânale,lunare, semestriale – alimentează abandonul şcolar, măsurat uneori tardiv, caabandon anual şi/sau la doi ani), Ministerul Educaţiei şi partenerii săi – primulfiind Salvaţi Copiii – au procedat, începând din anul 1999, la formarea cadrelordidactice nerome care au elevi romi la grădiniţă sau la clase, din perspectivarromanipenului educaţional – ansamblul de valori fundamentalerome, al nonsegregării şi nondiscriminării în educaţie, al reduceriiabsenteismului şi abandonului şcolar (din această ultimă perspectivă,14____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

este meritoriu programul de formare a directorilor de unităţi şcolare cupeste 51% elevi romi, derulat anual de MECTS şi de Reprezentanţa UNICEFîn România pentru câte 100 de directori şi pentru câte 130 de mediatorişcolari romi necesari în astfel de unităţi şcolare. De altfel, între 2003 – 2010,MECTS a format 792 de mediatori şcolari romi pentru şcolile care necesităservicii de mediere şcolară – mai cu seamă pentru reducerea absenteismuluişi abandonului şcolar).MECTS a dezvoltat de-a lungul anilor colaborări/parteneriate beneficeatât cu alte instituţii cu responsabilităţi în domeniul romilor (AgenţiaNaţională pentru Romi, Universităţi, Institutul pentru Ştiinţe ale Educaţiei,alte ministere), cât şi cu organizaţii internaţionale (UNICEF) şi naţionale(Romani CRISS, Amare Rromentza, Agenţia de Dezvoltare Împreună, SalvaţiCopiii, Educaţia 2000+, Ovidiu Rom) care au contribuit la organizarea,derularea sau finanţarea de programe în sprijinul accesului copiilor romi laeducaţie.Colaborarea MECTS cu Salvaţi Copiii datează de peste 12 ani şi constăîn realizarea în comun a cursurilor de pregătire a cadrelor didactice carelucrează cu copii romi, a unor materiale în sprijinul profesorilor şi elevilorprivind educaţia multiculturală, schimb de expertiză şi programe pentrufacilitarea accesului la educaţie preşcolară şi şcolară a copiilor romi.4.2. Experienţa Organizaţiei Salvaţi CopiiiOrganizaţia Salvaţi Copiii a acordat o atenţie specială intervenţiei înfavoarea copiilor romi, începând cu anii 1997-1998, când a fost organizat laBucureşti Seminarul Internaţional Copiii Romi din Europa. În paralel, a fostderulată o cercetare calitativă în 10 comunităţi rome, finalizată într-un primraport privind situaţia copiilor romi din România, care atrage atenţia asupranumeroaselor probleme ale acestora.• zEducaţie preşcolarăÎn 1999 Salvaţi Copiii a dezvoltat primele proiecte, organizând, încartierul Bălcescu din Tecuci, prima grupă de grădiniţă pentru copiii romicare nu frecventaseră învăţământul preşcolar.Această experienţă a demonstrat diferenţa semnificativă pe care oface pregătirea preşcolară la inserţia şcolară ulterioară a copiilor romi,la ştergerea diferenţelor între ei şi colegii lor în procesul de instrucţie,rezultatele şcolare ale acestora fiind peste medie. Modelul a fost multiplicatîn peste 10 localităţi, majoritatea rurale, prin organizarea şi susţinereaunor grupe noi de grădiniţă pentru copii – în majoritate romi – cât şi prindezvoltarea unui sistem de „grădiniţe estivale” care au oferit o pregătireGhid de bune practici________________________________________ 15

de bază copiilor din categorii defavorizate care nu au avut posibilitatea săfrecventeze gărdiniţa, dar urmau să fie înscrişi la şcoală. De aceste proiecteau beneficiat, de-a lungul anilor, peste 1000 copii. Succesul acestei activităţia stat la baza iniţierii proiectului „Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!”,extins la nivel naţional pentru copii începând de la vârsta de 3 ani.• zReducerea abandonului şcolar, continuarea educaţieiAbandonul şcolar ridicat în rândul copiilor romi se datorează, printrealtele, imposibilităţii familiilor de a ajuta copiii să-şi consolideze cunoştinţelepredate la şcoală. Pentru a veni în sprijinul acestora, Salvaţi Copiii a organizatîn unele şcoli Centre de zi/educaţionale, în care circa 2000 copii cu dificultăţila învăţătură îşi pregătesc temele sub supravegherea şi cu ajutorul cadrelordidactice, evitându-se astfel riscul de abandon datorat corijenţelor saurepetenţiei.Pe de altă parte, peste 10 000 copiii care au ajuns totuşi în situaţia deabandon au fost incluşi de-a lungul anilor în aceste Centre educaţionale, încare sunt ajutaţi să recupereze materia şcolară şi apoi să îşi continue studiile.• zPregătirea cadrelor didacticeTot în 1999 a fost iniţiat primul curs de pregătire a cadrelor didacticecare lucrează cu copii romi, la Craiova. Modelul a fost replicat de cătreMinisterul Educaţiei prin „Programul Naţional Multi-Anual de Formarea Cadrelor Didactice Nerome”, derulat în parteneriat cu Salvaţi Copiii,care a fost citat ca un exemplu de curs eficient din perspectiva cunoaşteriiistoriei şi culturii romilor şi a însuşirii unor abordări interculturale.Începând cu 2004, în cadrul programului au fost formate în fiecare vară sutede cadre didactice în următoarele domenii:• Componenta romă: „moştenirea culturală a copilului rom: un misterpentru cadrele didactice nerome”, tradiţii, istoria şi limba romani,servicii educaţionale pentru romi din perspectiva cadrului legislativ alînvăţământului pentru minorităţi şi pentru minoritatea romă;• Componenta interculturală: comunicarea interculturală şi relaţiiinteretnice; tehnici de comunicare cu copiii romi preşcolari şi şcolari;tehnici de comunicare cu părinţii romi şi persoane din comunitateade romi; activităţi de educaţie multi/interculturale în şcoli;• Drepturile copilului: informarea cadrelor didactice cu privire ladrepturile copilului, acordarea de şanse egale în procesul educativ.Considerând extrem de importantă informarea şi pregătirea cadrelordidactice, în sensul înţelegerii specificului etniei şi al eliminării discriminăriişi marginalizării copiilor romi, toate proiectele Organizaţiei Salvaţi Copiiiau prevăzut cursuri obligatorii pentru acestea, la începutul derulării lor. Înacest fel, putem aprecia că peste 1500 cadre didactice au participat la acestecursuri de pregătire.16____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

• zPublicaţiiSalvaţi Copiii a promovat şi încurajat realizarea unei educaţii multiculturaleîn şcoli care să conducă la cunoaşterea, înţelegerea şi acceptarea diversităţiişi instaurarea unui climat de toleranţă în rândul cadrelor didactice şi altuturor elevilor din şcoală. În acest sens, a sprijinit editarea unor lucrăricare să prezinte istoria şi tradiţiile romilor şi care au fost puse la dispoziţiaprofesorilor din întreaga ţară.De asemenea, Salvaţi Copiii a încurajat permanent o strânsă legătură şicolaborare cu părinţii romi pentru ca aceştia să fie parte la procesul educatival copiilor lor.Salvaţi Copiii, din dorinţa de a asigura copiilor o mai bună pregătire învederea integrării şcolare, a început din anul 2009, implementarea proiectului„Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!”, aducând spre educaţia preşcolarăcopii aparţinând minorităţii romilor dar şi altor categorii defavorizate, cuvârste cuprinse între 3-5/6 ani.Ghid de bune practici________________________________________ 17

La grădiniţa nr. 169 din Bucureşti, copiii au avut ocazia să demonstreze ce au învăţat încadrul Lecţiei deschise a copiilor romi, organizată în 26 august 2010.18____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

5. Paşii necesariîn organizareagrădiniţei estivaleExperienţa anterioară a OrganizaţieiSalvaţi Copiii, arată că abandonul timpuriual şcolii, cu precădere în rândul copiiloraparţinând minorităţii romilor, are printrecauze dificultatea de a se integra şi răspundecerinţelor şcolii, fapt care se datorează lipseide pregătire preşcolară. Educaţia preşcolarătimpurie a copiilor din comunităţile dezavantajatesprijină procesul de integrare şcolarăulterioară şi, pe termen lung, asigurăcreşterea şanselor de pregătire profesională,necesară unui trai decent. 32Pornind de la înţelegerea problemelorcu care se confruntă comunitatea, au foststabilite obiective realiste ce puteau fiatinse în intervalul de timp disponibil. Aceasteobiective s-au bazat atât pe nevoile comunităţii,cât şi pe resursele existente la nivel local:resurse umane, financiare, materiale.Proiectul „Copiii romi se pregătescpentru grădiniţă!” şi-a propus să contribuie ladezvoltarea capitalului uman, prin creşte reaaccesului la educaţie preşcolară a celei maivulnerabile categorii de copii – cei aparţinândminorităţii romilor – lipsiţi de mijloace financiareadecvate şi care constituie majoritatea celorcare părăsesc timpuriu şcoala.Paşii necesariStabilirea obiectivelorPregătirea cadrelordidacticeÎntâlniri cu părinţii şiînscrierea copiilorDesfăşurareacursurilor grădiniţeiestivaleMonitorizarea şievaluarea rezultatelor3 „Pentru Salvaţi Copiii sprijinul oferit copiilor proveniţi din comunităţi sărace în vederea facilităriiaccesului la educaţie reprezintă, de mulţi ani, o prioritate. Punctual, în cadrul acestui proiect, s-auasigurat patru săptămâni de pregătire pentru 860 copii anual, punându-le la dispoziţie rechizitelenecesare, o gustare, precum şi stimulente pentru părinţii care au fost prezenţi zilnic, prin rotaţie,la grădiniţa estivală. Am dorit, astfel, ca părinţii să devină conştienţi de rolul deosebit de importantpe care educaţia timpurie îl are în dezvoltarea copiilor”. Gabriela Alexandrescu, PreşedinteExecutiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii. Sursă: www.copilul.ro, 3 august 2009.Ghid de bune practici________________________________________ 19

Un astfel de obiectiv nu poate fi atins într-o perioadă atât de scurtă precumvacanţa şcolară de vară, ci poate fi doar un ţel către care s-au îndreaptateforturile proiectului.Obiectivele specifice sunt acele scopuri concrete ce se urmăresc a fiatinse până la sfârşitul implementării proiectului. Proiectul de faţă şi-a stabiliturmătoarele obiective specifice:• Pregătirea copiilor aparţinând minori tăţii romilor, cu vârste cuprinseîntre 3-6 ani, majoritar din mediul rural, pentru viaţa de grădiniţă,printr-un program de 4 săptămâni înainte de începerea anului şcolar,• Realizarea unui program special pentru o periodă de 4 săptămâni,• Pregătirea educatoarelor şi a media torilor şcolari în domeniilecultură, comuni care, consiliere şi asistenţă socială,• Atragerea părinţilor la activităţile desfă şurate în grădiniţele estivalecu scopul valorizarii beneficiilor educaţiei pentru copiii lor.Următorul pas a constat în selecţia şi pregătirea cadrelor didacticeşi mediatorilor. Organizaţia Salvaţi Copiii, în parteneriat cu InspectorateleŞcolare Judeţene, au selectat locaţiile proiectului, educatoarele şi copiii, dupăcriteriile stabilite de comun acord. Ulterior, au fost organizate sesiuni depregătire a educatoarelor şi a mediatorilor şcolari care au lucrat în proiect înurmătoarele domenii: cultura, istoria şi tradiţiile romilor, drepturile copilului,educaţia copiilor romi din perspectiva cadrului legislativ al învăţământuluipentru minorităţi, inclusiv pentru minoritatea romilor, comunicarea cufamiliile din mediile sociale defavorizate, consilierea familiilor.În continuare, educatoarele selectate şi mediatorii şcolari, au informatpărinţii copiilor asupra programului educaţional al grădiniţei estivale:îmbogăţirea vocabu larului, noţiuni de comportament, cunoaştereamediului, dezvoltarea abilităţilor de desen, muzică, dans, scriere, aritmetică,memorare etc, într-o manieră cât mai atractivă şi adaptată pentru copii cuvârste între 3 şi 5/6 ani. Factorii cheie în convingerea părinţilor să înscriecopiii la grădiniţa estivală au fost mediatorii şcolari (majoritatea de origineromă) şi oferirea unor beneficii materiale ca urmare a participării copiilor lagrădiniţa estivală (alimente pentru copii şi familie).A urmat desfăşurarea propriu-zisă a cursurilor grădiniţelorestivale, pe perioada a patru săptămâni, copiii şi părinţii acestoraparticipând la grădiniţa estivală. Copiii au avut la dispoziţie: rechizite, jucăriişi li s-a oferit o gustare, iar părinţilor li s-au oferit stimulente alimentare.Inovaţia proiectului a constat în faptul că pe lângă stimulente, părinţii au fostimplicaţi într-un mod activ de către educatoare, prin rotaţie, la activităţile acâte unei zile a grădiniţei estivale, alături de copii, cu scopul de a înţelege maibine necesitatea educaţiei preşcolare pentru copiii lor.20____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

„Este înscrisă la grădiniţa normală, s-a integrat destul de bine, dar întârziela program sau absentează motivat când e bolnavă. A mai fost o perioadă cânda lipsit fiindcă a fost plecată din ţară cu părinţii.”„Este înscris dar situaţia materială nu-i permite să vină la grădiniţă regulat”.„Nu este înscris la grădiniţă deoarece părinţii au fost despărţiţi, cu siguranţăîl vor înscrie”.„Merge la grădiniţă, unde s-a adaptat uşor fiindcă a participat la grădiniţaestivală”.„Este înscrisă la grădiniţa pentru romi”.Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor este o componentă cetrebuie avută în vedere încă de la începutul unui astfel de proiect deoarecepentru fiecare copil ce participă ar trebui înregistrat progresul individual.Astfel, fiecare educator ar trebui să-şi dezvolte un formular individualce descrie cunoştinţele şi abilităţile la începutul proiectului şi la sfârşitulacestuia. În ceea ce priveşte evaluarea rezultatelor, aceasta poate cuprindechestionarea părinţilor cu privire la schimbările pe care le-au observat lacopiii lor, dar şi înregistrarea statutului şcolar al fiecărui copil la începutulnoului an şcolar.După finalizarea grădiniţei estivale, frecventarea regulată a grădiniţelorobişnuite a fost însă în unele cazuri îngreunată de mai mulţi factori careau constituit adevărate bariere: situaţia materială precară a familiilor,insuficienta informare a acestora de către mediatorul şcolar şi cadreledidactice, auto-marginalizarea determinată de nivelul scăzut de educaţieal părinţilor şi implicit devalorizarea educaţiei, inclusiv a celei timpurii,distanţa mare dintre mediul de rezidenţă al copiilor şi grădiniţă şi, în câtevasituaţii, marginalizarea copiilor aparţinând minorităţii romilor de cătrecadrele didactice.Ghid de bune practici________________________________________ 21

Grădiniţa Isaccea, judeţul TulceaLa grupa estivală, copiii au descoperit că şcoala nu este un spaţiu străin şi neprietenos,ci un loc în care copiii se simt în siguranţă, sunt valorizaţi, îşi dezvoltă cunoştinţele şi, înacelaşi timp, îşi asumă identitatea culturală şi tradiţională.Comunitate de romi în BacăuEducatoarele şi mediatorii şcolari au efectuat vizite la domiciliul copiilor, explicândpărinţilor cât de importantă este educaţia preşcolară pentru viitorul acestora.22____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

6. Pregătirea cadrelordidactice şi amediatorilor şcolariImportanţa resurselor umane implicate în derularea proiectuluieste primordială, iar pentru aceasta o pregătire prealabilă aduce un plusde siguranţă în succesul proiectului. Fără a contesta profesionalismuleducatoarelor şi al mediatorilor şcolari care au făcut parte din proiect, darpentru mai buna lor informare cu privire la scopul şi obiectivele acestuia şipentru a aduce un plus cunoştinţelor lor în domeniul specific al educaţieipreşcolare, cu prioritate a copiilor romi, au fost organizate cursuri deinformare şi pregătire, în fiecare an de derulare a proiectului, pentru celedouă echipe – educatoare şi mediatori şcolari.Pregătirea s-a desfăşurat pe durata a două zile pentru fiecare categorie, afost susţinută de lectori cu experienţă şi a vizat următoarele aspecte:• Prezentarea proiectului – obiective, participanţi, caracterul inovator,aşteptări• Reglementările Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportuluiprivind educaţia copiilor romi• Rolul şi implicarea personalului didactic şi ajutător în menţinereacopiilor în sistemul de educaţie• Comunicarea cu copiii şi părinţii romi – mod de abordare, empatie,respect, egalitateCursurile de pregătire s-au desfăşurat într-o manieră interactivă, au avutloc dezbateri, dialoguri, schimburi de informaţii, prezentări din experienţaparticipanţilor, fiind considerate drept binevenite şi folositoare atât de cătreeducatoare cât şi de către mediatorii şcolari.Faptul că au acumulat o serie de informaţii şi cunoştinţe noi rămâneun câştig pentru fiecare participant care se va putea folosi de acestea înactivitatea viitoare.Rolul şi implicarea personalului didactic şi ajutător în menţinereacopiilor în sistemul de educaţie este un modul care a urmărit să le aducăparticipanţilor o mai bună înţelegere a practicilor dezirabile, dar şi a propriilorpractici educaţionale. După finalizarea cursului participanţii trebuiau să fiecapabili să:• Demonstreze că înţeleg filosofia şi practicile educaţiei incluzive, multiculturaleşi anti-discriminatorii şi că se dedică implementării acestora• Îşi examineze propria atitudine faţă de alte grupuri etnice şi culturaleGhid de bune practici________________________________________ 23

• Explice cum se nasc prejudecăţile şi rasismul• Să utilizeze diverse proceduri educative care ţin cont de diferenţeleculturale şi lingvistice• Să ştie cum să adapteze demersul didactic pentru ca acesta săbeneficieze de resursele culturale cu care vin elevii în şcoală.Sesiunile modulului s-au concentrat pe următoarele teme:1. Educaţia incluzivă – un deziderat?!2. Educaţia interculturală3. Radiografia diversităţii: romii (studiu de caz)4. Şcoala interculturală. Strategii şi forme de realizare5. Curriculum interculturalConţinuturile modulului au fost prezentate în cadrul unor activităţidemonstrative, în care cursanţii au fost puşi în ipostaza de elevi. Fiecareactivitate demonstrativă a fost urmată de un moment de reflecţie în cadrulcăruia s-au evidenţiat elementele necesare unui demers didactic inovativ,centrat pe elev din perspectiva educaţiei incluzive. În cadrul sesiunilor aufost incluse exerciţii de intercunoaştere şi team-building, care au contribuitla dezvoltarea echipei.Modulul „Comunicarea cu copiii şi părinţii romi” a avut drept obiectivcreşterea încrederii între cadrele didactice şi părinţii romi prin:1. Cunoaşterea definiţiei comunităţii2. Asimilarea de noţiuni generale privind rolul mediatorului şcolar rom3. Cunoaşterea modelelor de colaborare cu actorii interesaţi deproblematica romăTemele abordate în cadrul acestui modul au fost următoarele:1. Formarea unei înţelegeri comune, bazată pe principalele tematici aleatelierului2. Discuţii despre beneficiile cooperării cu mediatorul școlar3. Concepte şi principii aplicate în situaţii concrete4. Noţiuni generale despre comunitate5. Explicarea nevoilor de organizare a comunităţii rome în România6. Integrarea versus incluziunea romilor7. Exerciţiu de tip ICEBREAKER: rolul principiilor în comunicarea cufemeile rome – particularităţi, utilizarea intrebărilor deschise.8. Explicarea noţiunii de discriminareSuportul de curs utilizat la sesiunile organizate în cadrul acestui proiect este prezentatîn anexă.24____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

7. Programa grădiniţeiestivaleÎn eforturile lor de a aborda aspectele critice care afectează participareala educaţie şi nivelul educaţional al populaţiei, ţările europene au identificateducaţia preşcolară („educaţia timpurie”) ca fiind un instrument/o soluţiela aceste probleme. Datele existente relevă faptul că, dacă dezavantajuleducaţional este abordat de la o vârstă fragedă prin intervenţii la niveluleducaţiei preşcolare, se obţin beneficii durabile pe termen lung în ceea cepriveşte performanţa individului în şcoală şi ulterior în carieră, deoareceacest tip de educaţie este esenţial pentru dezvoltarea individului din punctde vedere al abilităţilor de învăţare, contribuie la prevenirea părăsirii timpuriia şcolii, la creşterea nivelului educaţional şi facilitează participarea ulterioarăla educaţie.Educaţia timpurie este parte a sistemului de educaţie şi urmăreştesocializarea şi dezvoltarea emoţională, cognitivă şi mentală a copiilor, prinmetode şi activităţi specifice.În acest context, pregătirea copiilor din zonedefavorizate, cu prioritate romi, dar şi a părinţilor acestora, este o acţiunecare trebuie urmărită constant.Organizarea programului zilnic pentru cele 20 zile ale grupelor estivalea fost la decizia educatoarei, pe baza experienţei acumulate, a nivelului decunoştinţe al copiilor şi ţinând cont de eventualele diferenţe de vârstă alecopiilor incluşi la aceeaşi grupă, urmărindu-se realizarea obiectivelor acesteieducaţii preşcolare timpurii.Totuşi pentru a asigura cuprinderea unor elemente obligatorii pentruaceastă educaţie, educatoarelor le-au fost oferite câteva repere educativedin orientările Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pebaza cărora au desfăşurat activitatea în grupele estivale.Obiectivele generale ale educaţiei timpurii sunt prezentate în schemade la pagina alăturată.Pentru atingerea acestor obiective, principalul mijloc de realizare estejocul. De asemenea, se încurajează participarea copilului în scopul educăriiindependeţei acestuia.Ghid de bune practici________________________________________ 25

Sprijinirea copiluluiîn achiziţionarea decunoştinţe, capacităţi,deprinderi şi aptitudininecesare acestuia laintrarea în şcoală şi pe totparcursul vieţii.Dezvoltarea armonioasăa personalităţii copilului,sprijinirea formăriiautonome şi creative aacestuiaObiectivelegenerale aleeducaţiei timpuriiDezvoltareacapacităţii de ainteracţiona cu alţi copii,cu adulţii şi cu mediulînconjurător pentru adobândi cunoştinţe,deprinderi, atitudinişi conduite noi.Dezvoltarea armonioasăa personalităţii copilului,sprijinirea formăriiautonome şi creative aacestuiaDomenii de dezvoltare a copilului:1. Dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală2. Dezvoltarea socio-emoţională3. Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi a premiselor citirii şi scrierii4. Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii5. Capacităţi şi atitudini de învăţareTipurile de activităţi care trebuie urmărite se împart în:1. Rutine – sosirea copilului la grădiniţă, întâmpinarea lui, salutul,spălatul mâinilor, verificarea ţinutei, gustarea, somnul (dacă este ogrădiniţă cu program prelungit), plecarea, salutul. Acestea se repetăzilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aceleaşi conţinuturi.2. Tranziţii – activităţi scurte de trecere de la rutine la celelalteactivităţi – aici intervin şi calităţile educatoarei – activităţi în mersritmat, sau activităţi pe muzică sau recitarea unei numerotări, un joccu text şi cântec cu anumite mişcări cunoscute de copii.3. Activităţi de învăţare – cele cu caracter planificat, sistematic,metodic. Ar fi de dorit ca spaţiul sălii de grupă să fie organizat peactivităţi gen: Biblioteca, Colţul căsuţei, Construcţii, Ştiinţă, Arteetc., în funcţie de resurse materiale şi spaţiu, iar activităţile să sedesfăşoare, prin rotaţie cu grupe mici. Activităţile opţionale sunt tot26____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

activităţi de învăţare pentru care se alocă aceeaşi durată ca pentruactivităţile de educare.Programa utilizată pentru grădiniţele estivale se încadrează aşadar înariile curriculare pentru copiii de 3-6 ani.Educaţie pentru societate,inclusiv activităţi decunoaştere şi dezvoltarea sineluiLimbajşi comunicare,premise alecitit-scrisuluiArii curricularepentru copiiide 3-6 aniŞtiinţe – cunoaştereamediului, activităţimatematice, educaţieecologicăEducaţie fizică, incluzândeducaţia pentru sănătate –jocuri şi activităţi de mişcareArte – activităţiartistico-plastice, activităţimuzicaleProiectul Organizaţiei Salvaţi Copiii a fost elaborat şi implementat ţinândcont de Curriculum naţional pentru educaţia copilului între 3-6 ani. Acestacuprinde următoarele direcţii prioritare de dezvoltare a copiilor:• Dezvoltare fizică, sănătate şi igienă personală. Deprinderi şi abilităţicum ar fi: realizarea unor desene sau modelare, cunoştinţe şi practicireferitoare la îngrijire şi igienă personală, sănătate, nutriţie.• Dezvoltarea socio-emotională: dezvoltarea conceptului de interac ţiunecu adulţii şi cu copiii de vârstă apropiată, acceptarea şi respectareadiversităţii, dezvoltarea conceptului de sine, a controlului emoţionalşi a expresivităţii emoţionale.• Dezvoltarea limbajului şi a comunicării: dezvoltarea capacităţii deascultare şi înţe legere, de vorbire şi comunicare, însuşirea unordeprinderi iniţiale de scris şi citit.• Dezvoltarea cognitivă: cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice,cunoaş terea mediului, a lumii.• Capacităţi şi atitudini învăţate: curiozitate şi interes, iniţiativă, creativitate.Ghid de bune practici________________________________________ 27

„A fost prima dată când am avut ocazia să lucrez cu copii şi părinţi de etnie romă, dar ameritat efortul pentru că sunt oameni extraordinari cu care atunci când există colaborare şivoinţă din ambele părţi se pot realiza lucruri frumoase. Ar trebui repetate astfel de acţiuniumanitare fiindcă ele reprezintă un pas important în integrarea romilor la grădiniţă, apoila şcoală şi, mai departe, într-o societate civilizată.” Laura Zbârcea, educatoare, Salonta28____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

8. Modalităţi deimplicare a familiilorStudiile de caz realizate de cadrele didactice arată că, pentru familiileaflate în sărăcie, cu mulţi copii, alocaţia pentru copii reprezintă în celemai multe cazuri singura sursă de venit, alături de ajutorul social. Pe lângălipsa unei surse de venit sigure, permanente şi utilizarea ca sursă de trai aajutorului social şi a alocaţiei copiilor, o altă explicaţie a educatoarelor înargumentarea situaţiei materiale precare o constituie numărul mare de copiidintr-o familie.În condiţiile în care sărăcia este concentrată în zonele rurale şi afectează,cu precădere copiii aparţinând familiilor de romi, proiectul Salvaţi Copiii ainclus şi stimulente pentru părinţi – alimente.Studiile de caz realizate de educatoare şi mediatorii şcolari arată că încea mai mare parte a cazurilor, părinţii au înţeles rolul educaţiei copiilorlor, atât la nivel preşcolar, cât şi la nivel şcolar. Este adevărat că există şicazuri care iau în calcul în primul rând beneficiile nonmonetare (alimente,programul „cornul şi laptele”) şi monetare (alocaţia pentru copii) atuncicând iau decizia de a-şi trimite copiii la grădiniţă/şcoală.Opinii ale părinţilor_________________________________________„Să se ofere copiilor şi rechizite.”„Nu pot să-i port pe toţi la şcoală deoarece nu am cele necesare nici deîmbrăcat şi nici rechizite, nu am să-i fac domni, să stea şi să muncească cumam muncit şi noi.”„Eu vreau să facă şcoală dar n-am bani să-l ajut să meargă mai departe.”„Nu are nevoie de prea multă şcoală.”Opinii ale educatoarelor_____________________________________„Părinţii se aşteptau ca ai lor copii să primească şi îmbrăcăminte.”„Părintele este mulţumit pentru că vede că este important copilul lui, dar semai dă ceva?”Ghid de bune practici________________________________________ 29

Cei mai mulţi dintre părinţi au fost uşor de convins să trimită copiii lagrădiniţă, un indicator al faptului că valorizează educaţia preşcolară şi şcolarăpentru copiii lor.Opinii ale părinţilor_________________________________________„Vreau ca şi copiii mei să înveţe carte ca să le fie mai uşor în viaţă.”„Dacă eu nu am învăţat carte, măcar copiii mei să înveţe.”„Vreau să ştie copiii mei mai mult decât ştiu eu.”„Vreau să ştie să scrie şi să citească să poată avea permis de conducere.”„Să le dea Dumnezeu sănătate celor care s-au gândit şi la noi.”Opinii ale educatoarelor_____________________________________„Mama ar fi mulţumită dacă copiii ei ar termina măcar 8 clase. Nu au şansesă-i trimită mai departe, la liceu.”„Mama nu ştie carte şi a cerut educatoarei s-o înveţe carte ca să-şi ajutecopiii, iar educatoarea a înscris-o la un curs destinat părinţilor.În foarte puţine cazuri părinţii au fost mai rezistenţi la schimbare şi maigreu de convins asupra beneficiilor/achiziţiilor copiilor lor ocazionate departiciparea la grădiniţele estivale. Principiul motivării latente arată că dacăomul nu este cointeresat, atunci el nu are nici o motivare de a participa laacţiuni colective. În acest caz, statul va fi cel care va juca rolul promotoruluişi garantului de ordine, iar oamenii vor acţiona numai impulsionaţi deinteresele şi beneficiile lor personale.Încurajaţi de motivaţia şi reacţia părinţilor faţă de educaţia preşcolarăa copiilor lor, am dorit să descoperim cine a contribuit la schimbare şicare a fost procesul. Societatea românească atribuie familiei în generalun rol important în procesul de formare a copiilor, cunoscut subsintagma „cei şapte ani de acasă”. Familia este responsabilă atât pentrutransmiterea unor valori generale, necesare formării personalităţiicopilului, cât şi pentru dezvoltarea psihofizică şi intelectuală a copilului.Un studiu recent asupra factorilor care influenţează nivelul de ocupareîn cazul minorităţii romilor arată că femeile au un rol decisiv atuncicând este vorba despre educaţia copiilor şi dezvoltarea lor, influenţaeducaţiei mamei fiind mai puternică asupra traseului educaţional alcopilului comparativ cu cea a tatălui.30____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Prin urmare, atunci când copiii frecventează grădiniţa şi şcoala, mameleau mai multă responsabilitate în acest domeniu, iau mai des legătura cueducatoarele şi cadrele didactice, participă la procesul educaţional. La polulopus, alte studii realizate în ultimii ani au evidenţiat faptul că, în familiile cumulţi copii, posibilitatea ca mama să acorde atenţia cuvenită fiecărui copileste scăzută şi că, începând cu vârsta de 11-12 ani, copiii încep să munceascăpentru a completa veniturile familiei, ceea ce conduce către ipoteza că deciziileprivind viitorul copiilor, în familiile extinse de romi, par a fi luate de bărbaţi. Înconsecinţă, discuţiile trebuie să vizeze ambii părinţi, dar mamele sunt cele carepot deveni „aliate” ce pot susţine înscrierea copiilor la grădiniţă sau la şcoală.„Dacă ştiam ce bine este la grădiniţă şi cât de mult îi place copilului, îladuceam mai de mult”.„Dacă ştiam cât de multe fac aici, la grădiniţă o înscriam de anul trecut”.„Acum îmi pare foarte rău că nu a frecventat până acum grădiniţa copilulmeu”.„Sunt foarte mulţumită de copilul meu de când merge la grădiniţă”.„Nu m-am gândit că aşa de mică cum este fata mea poate să înveţe atâtealucruri bune la grădiniţă. Merită să meargă şi la grădiniţă şi la şcoală, să înveţesă scrie şi să citească”.În proiectul derulat de Organizaţia Salvaţi Copiii, strategia a fost dea introduce în proiect şi părinţii copiilor, care prin rotaţie, într-o zi dinsăptămână, au participat la organizarea şi desfăşurarea activităţilor lagrădiniţa estivală. În general, mamele şi bunicile au fost implicate mai multdecât taţii şi au ajutat educatoarea la desfăşurarea activităţilor din acea zi, auajutat copiii la grupă.După cum a fost menţionat anterior, o proporţie covârşitoare a părinţilorce au participat la activităţi a fost a femeilor (mame şi bunici), faţă de cea abărbaţilor. Din informaţiile provenite de la educatoarele din proiect reiese cămajoritatea mamelor au arătat un real interes pentru activităţile desfăşuratecu părinţii la grădiniţă. Implicarea părinţilor în activităţile grădiniţei a fosto provocare şi pentru cadrele didactice deoarece presupune abilităţisuplimentare de interacţiune cu adulţii.Ca şi în cazul mediatorului şcolar, ordonarea rolului părinţilor îndesfăşurarea activităţilor din cadrul grădiniţelor estivale cu scopul valorizăriibeneficiilor educaţiei pentru copiii lor poate constitui un factor de succesîn organizarea unor asemenea tipuri de activităţi. De asemenea, pentrudiminuarea rezistenţei la schimbare a părinţilor în ceea ce priveşte educaţiacopiilor lor, este nevoie de o puternică motivaţie şi dorinţă din parteacadrelor didactice de a face ceva pentru copiii necuprinşi în sistem –voluntariat, lucru în echipă cu mediatorii şcolari.Ghid de bune practici________________________________________ 31

10. Rezultate obţinuteşi modalităţi devalorificare a acestoraPrivind în ansamblu întregul proiect, cu cele 43 de grupe de pregătireestivală/an, câte una în fiecare judeţ, în majoritate în zone rurale şi câte 2 înBucureşti, organizate pe parcursul a 2 ani, rezultatele pot fi uşor cuantificabile:• Anual, 860 copii cu vârste între 3-5/6 ani, dintre care circa 70% romi,au participat la grădiniţele estivale;• Anual, aproximativ 750 de părinţi ai acestor copii au participat zilnic,prin rotaţie, la activităţile educative din grădiniţe, în fiecare an;• Anual, 43 de educatoare au asigurat pregătirea copiilor şi au urmăritulterior înscrierea lor la grădiniţele obişnuite, ca şi monitorizareaprogreselor copiilor pe durata anului şcolar;• Anual, 43 de mediatori şcolari au menţinut legătura între educatoare,copii şi familiile copiilor.Participarea copiilor la grupele estivale a fost de aproape 100%, singureleabsenţe fiind cele provocate de boli sau probleme familiale. Ca urmare aparticipării la grădiniţele estivale, în anul 2009, un procent de85% dintre copii au fost înscrişi la grădiniţa normală, iar în anul2010 – 94,34%.86 educatoare au beneficiat de o pregătire de specialitate ce le va folosiîn întreaga lor activitate: au acumulat cunoştinţe privind cultura, istoria şitradiţiile romilor, elemente de educaţie interactivă, cunoaşterea strategiilorşi reglementărilor privind educaţia timpurie, politicile publice destinatecategoriilor defavorizate şi vor şti cum să lucreze şi să comunice cu copiii şifamiliile de romi în viitor.86 mediatori şcolari şi-au dezvoltat cunoştinţele şi abilităţile privindprocesul de identificare, selecţie, informare a părinţilor romi privindimportanţa educaţiei preşcolare şi şi-au îmbunătăţit abilităţile de comunicarecu copiii şi familiile de romi, au acumulat cunoştinţe noi despre cultura,istoria şi tradiţiile romilor.Peste 1700 copii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani, proveniţi din mediisociale defavorizate, inclusiv cei care aparţineau minorităţii romilor,au beneficiat de o pregătire practică şi psihologică pentru înscrierea şiGhid de bune practici________________________________________ 35

menţinerea la grădiniţă până la începutul învăţământului primar, au beneficiatde rechizite şi o gustare zilnică pe durata grădiniţei estivale şi sprijin curechizite și îmbrăcăminte la grădiniţa obişnuită.Aproximativ 1500 de părinţi – în general mame – ai acestor copii au fostatraşi să participe la activităţile grădiniţei estivale şi au fost consiliaţi asupraimportanţei educaţiei pentru copiii lor.Pe termen lung putem vorbi de creşterea interesului membrilorcomunităţilor de romi faţă de educaţie, valorizarea educaţiei şi menţinereacopiilor la şcoală pe o durată cât mai lungă şi de creşterea şanselor depregătire profesională pentru o viaţă independentă şi un trai decent.În contextul în care dezvoltarea normală a copilului este un procescontinuu, de lungă durată, elementele de progres şi dezvoltare a copiilor dinstudiul de faţă descriu evoluţia copiilor pe termen scurt, de patru săptămâni,perioadă în care copilul s-a adaptat unui mediu nou, în cele mai multe cazurinecunoscut lui, a dobândit şi achiziţionat un anumit număr de cunoştinţe şideprinderi, a dezvoltat un comportament considerat adecvat şi s-a iniţiatprobabil o autodefinire în raport cu sine şi cu ceilalţi copiii.Nivelul la carese identifică/aşteaptărezultateleIndividual(copiii care auparticipat)Sistemul deînvăţământComunitateRezultate înregistratepe termen foarte scurtAbilităţi de lucruCapacitate crescută de a seadapta colectivităţii şi cerinţelorinstituţionaleO reţea de educatori şi mediatorişcolari pregătiţi ce pot dezvoltaproiecte ulterioare similareO rată mai mare de participareşcolară în educaţia timpurie formalăO mai bună valorizare a educaţieişi creşterea stimei de sine aromilorRezultate aşteptatepe termen lungOportunităţi mai maride a finaliza şcoalaOportunităţi mai maride a se integra pe piaţamunciiRată mai mică aabandonului şcolarCreşterea capitaluluieducaţional şi reducereasărăcieiÎn concluzie, participarea la grădiniţa estivală poate avea ca rezultat înregistrareaunor progrese în dezvoltarea copiilor, dar continuarea frecventăriigrădiniţei normale, înscrierea şi frecventarea şcolii îşi pune amprenta în viaţacopiilor. De aceea, intervenţia trebuie văzută dincolo de finalizarea activităţilorgrădiniţei estivale prin menţinerea unei comunicări permanente cu părinţiicopiilor şi sprijinirea înscrierii copiilor la grădiniţa obişnuită.36____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

„Este nemaipomenit de frumos să vezi că reuşeşti să aduci atâta bucurie în sufletele unorcopii necăjiţi.” Miler Gabriela, educatoare, VasluiSalcea, judeţul Suceava – Serbare de CrăciunDupă finalizarea grădiniţei estivale, evoluţia copiilor a fost monitorizată de către educatoarepe parcursul întregului an şcolar.Ghid de bune practici________________________________________ 37

11. Resurse necesaregrădiniţei estivale11.1. Resursele umaneEchipa de proiect la nivelul fiecărei grădiniţe este una foarte mică, fiindformată din educatoare şi mediator şcolar.• zRolul educatoarelorÎn afară de implicarea în organizarea şi desfăşurarea activităţilor la fiecaregrupă estivală, educatoarele au cooperat cu mediatorul şcolar şi părinţiicopiilor înscrişi la grădiniţa estivală, înainte şi după terminarea acesteia.Educatoarele au coordonat şi procesul de înscriere a copiilor care aufrecventat grădiniţa estivală la grădiniţele obişnuite, au urmărit înscrierealor efectivă, frecvenţa şi acomodarea copiilor în noul colectiv şi au realizatevaluarea copiilor pe durata anului şcolar.• zRolul mediatorilor şcolariPotrivit Ordinului Ministrului MECI nr. 1539/19.07.2007, „principalaresponsa bilitate a mediatorului şcolar este de a sprijini participarea tuturorcopiilor din comunitate la învăţământul general obligatoriu, încurajândimplicarea părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii, facilitând colaborareadintre familie – comunitate – şcoală“.Percepuţi ca fiind pârghiile de legătură între familie şi şcoală, în general,rolul mediatorilor şcolari în cadrul proiectului a fost de informare apărinţilor asupra proiectului şi, după caz, convingerea lor de a lăsa copiii săvină la grădiniţa estivală, sprijinirea educatoarei în unele activităţi specifice,sprijinirea copiilor pe perioada desfăşurării activităţilor în cadrul grupelorestivale şi chiar însoţirea copiilor la grădiniţa estivală şi înapoi către casă.După încheierea grupelor estivale, rolul mediatorilor şcolari a fost acelade a monitoriza, permanent, situaţia copiilor care au participat la acesteactivităţi, precum şi de a consilia părinţii asupra necesităţii frecventării încontinuare a grădiniţei şi a şcolii.Experienţa implementării acestui proiect arată nu numai faptul cămediatorul şcolar a fost persoana resursă, de legătură şi suport pe toatăperioada de implementare a proiectului în marea majoritate a cazurilor, cievidenţiază şi o bună practică, de lucru în echipă, a mediatorului şcolar cueducatoarea, practică ce trebuie multiplicată în toate unităţile de învăţământpreşcolar şi şcolar.38____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

„Mediatorul şcolar este persoana de legătură între educatoare şi copil, întreeducatoare şi părinţi şi chiar între copil-copil, explică pe înţelesul lor, în limbaromani, cerinţele educatoarei”. (opinie educatoare)„Mediatorul şcolar a vorbit în primele zile cu fetiţa în limba romani şi a ţinutlegătura cu familia”. (opinie educatoare)„Mediatorul şcolar a lucrat individual cu copilul şi a discutat cu mama lui”.(opinie educatoare)„Mediatorul şcolar a lucrat alături de educatoare zi de zi, ne-am împărţitsarcinile şi ne-am completat reciproc. O singură persoană nu reuşeşte să lucrezecu aceşti copii”. (opinie educatoare)„Mediatorul şcolar a vizitat şi convins părinţii deoarece părinţii dau dovadăde multă comoditate”. (opinie educatoare)„Mediatorul şcolar a discutat cu familia, le-a explicat avantajele educaţieidar totul a rămas la stadiul de promisiune”. (opinie educatoare)Mediatorul capersoană de legăturăîntre familiişi grădiniţăVizitează la domiciliucopilul şi părinţii şi discutăcu ei despre grădiniţă,despre avantajeleeducaţiei timpuriiPrezintă familieiprogramul grădiniţeiestivaleVizitează familiile copiilorîmpreună cu educatoareaşi convinge părinţii să lasecopiii la grădiniţăComunică tot timpul cupărinţiiMediatorul capersoană de suportîntre familie, copil şigrădiniţăConvinge părinţii căeste important să aducăcopilul la grădiniţă şi sănu renunţe chiar şi încazurile în care reacţiileiniţiale ale copiilor suntnegativeAduce copiii la grădiniţăatunci când părinţii nupot face acest lucruAsigură prezenţapărinţilor la grădiniţăAjută la împărţireaalimentelor pentru copiiMediatorul capersoană de legăturăîntre educatoareşi copil, întreeducatoare şi părinţişi între copil-copilComunică tot timpul cucopilulExplică pe înţelesulcopiilor, în limba romani,cerinţele educatoareiAjută copiii să seadapteze la regimul zilnicdin grădiniţăLucrează individual cucopiiiGhid de bune practici________________________________________ 39

Mediatorul capersoană de legăturăîntre familiişi grădiniţăDiscută despre oriceproblemă cu părinţiiAjută educatoarea laînscrierea copiilor lagrădiniţa obişnuităŢine legătura cu familiapână începe grădiniţanormală şi în continuareMediatorul capersoană de suportîntre familie, copil şigrădiniţăParticipă la activităţilezilnice ale grădiniţeiPăstrează legătura cufamilia şi educatoareaşi după finalizareaproiectuluiMediatorul capersoană de legăturăîntre educatoareşi copil, întreeducatoare şi părinţişi între copil-copilAjută copiii la toaletazilnică şi învăţareanormelor de igienăAjută copiii să seintegreze în colectivitateLucrează alături deeducatoare zi de ziDacă în proiectul de faţă rolul mediatorului şcolar a fost bine definit,trebuie luate în calcul şi limitele rolului acestuia. Mediatorul şcolar nu poatesuplini nici prezenţa cadrelor didactice în comunitate, nici responsabilitateaacestora de a comunica direct cu părinţii copiilor preşcolari şi şcolari şi nicinu poate remedia posibilele rupturi dintre grădiniţă, şcoală şi comunitate,chiar dacă se bucură de recunoaştere din partea comunităţii romilor.• zRolul părinţilorMajoritatea politicilor publice sugerează crearea cadrului de dialogîntre instituţiile de specialitate şi membrii comunităţilor de romi (Strategiaguvernului pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor), dezvoltarea capacităţii şimotivaţiei familiilor de romi de a susţine activ dezvoltarea socială acopiilor, în perspectiva integrării într-o societate modernă (Memorandumulcomun privind incluziunea socială – JIM), participarea părinţilor laprocesul educaţional (politicile educaţionale, curriculum naţional privindeducaţia timpurie) etc.Părinţii au constituit pe de-o parte un grup ţintă al proiectului (mediatorulşcolar şi educatoarele încercând să crească nivelul de conştientizare alpărinţilor cu privire la rolul educaţiei în dezvoltarea copiilor), iar pe de altăparte o resursă umană extrem de importantă. Părinţii care s-au implicat încadrul acestui proiect şi-au susţinut copiii proprii în adaptarea la activităţilegrădiniţei şi au sprijinit şi activităţile zilnice ale grădiniţei estivale.40____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Activităţi în care pot fi implicaţi părinţiiAmenajarea sălii, organizarea mobilieruluiPregătirea şi distribuirea materialelor didacticeAjută copiii la realizarea lucrărilorIau parte la jocurile distractive ale copiilorAjută copiii la activităţile de igienăAjută la pregătirea şi servirea mesei din acea ziAjută la distribuirea alimentelorÎşi încurajează şi sprijină copiii în primele zileAsistă la activităţile desfăşurate şi pot să lucreze alături de copil11.2. Resurse materialeProiectul s-a adresat copiilor din familii dezavantajate socio-economiccare nu îşi permit să asigure minimul necesar pentru participarea copiilor laeducaţia preşcolară. În această situaţie, au fost asigurate rechizitele pentruactivitatea educativă, gustarea zilnică a copiilor şi câteva alimente de bazăpentru familiile lor. De asemenea, treninguri şi încălţăminte pentru copiiicei mai defavorizaţi. Adăugând la aceste cheltuieli şi salariul educatoarelorpentru o lună, se poate estima un cost mediu de cca. 100 euro/copil, deci2000 euro pentru grupa estivală de pregătire a 20 copii, sumă care, cu obună gospodărire şi folosire a resurselor comunitare, ar putea fi asiguratăde autorităţile locale.Ghid de bune practici________________________________________ 41

Grup de lucruÎn cadrul cursurilor de pregătire, educatoarele şi mediatorii şcolari au dobândit cunoştinţereferitoare la drepturile copilului, cultura, istoria şi tradiţiile romilor, facilitarea comunicăriicu familiile copiilor.42____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

12. Oportunităţide multiplicare aexperienţeiExperienţa implementării acestui proiect ne-a condus la concluzia căpoate fi aplicat în orice localitate a ţării, cu resurse minime, atâta vremecât există voinţă şi cooperare între actorii locali. Grădiniţele actuale potconstitui oricând spaţiul organizării unei grădiniţe estivale fără investiţiisuplimentare. Stimulentele alimentare sau materiale pot fi asigurate fie cusprijinul autorităţilor locale fie prin sponsorizări locale. Dincolo de aspectelemateriale, cea mai importantă resursă care trebuie găsită la nivel local oreprezintă cadrele didactice cu deschidere şi abilităţi de integrare a copiilorce vin din medii foarte diferite şi mediatorii şcolari. Parteneriatul şi lucrul înechipă al acestora reprezintă cheia succesului unui astfel de proiect.Analizând cei doi ani de desfăşurare a grădiniţelor estivale am puteaemite o serie de recomandări pentru a asigura succesul unor astfel degrădiniţe estivale:• Programa după care se face educaţia trebuie să fie extrem de flexibilă,adaptată în funcţie de fiecare copil, ţinându-se cont de mediul săufamilial, nivelul de dezvoltare psihică şi intelectuală, deprinderile deviaţă, comportament.• Educatoarele au nevoie de o pregătire prealabilă pentru a fi informatedespre specificul fiecărei etnii din care provin copiii, cu aspecte privindcomunicarea eficientă şi corectă cu părinţii acestora.• Trebuie extinsă reţeaua mediatorilor şcolari care şi-au dovediteficienţa pe durata proiectului, în menţinerea unei legături permanenteîntre grădiniţă şi familie.• Chiar dacă se au în vedere, cu prioritate, copiii romi, trebuie în modobligatoriu evitată segregarea, în grupele de copii urmând a fi incluşi şicopii de alte etnii din aceeaşi zonă de locuire. Astfel, copiii se cunoscdin vecinătate şi integrarea se face cu mai multă uşurinţă. Trebuie, deasemenea, să fie identificaţi din timp, copiii din familii cu problemesociale/economice care să fie înscrişi obligatoriu la grupe.• Este de cea mai mare importanţă colaborarea cu părinţii copiilor,consilierea lor şi implicarea acestora în activităţile educative, pe de oparte pentru a eradica teama că la grădiniţă i se poate întâmpla cevaGhid de bune practici________________________________________ 43

ău copilului, pe de altă parte, pentru a înţelege mai bine importanţaeducaţiei pentru viitorul copiilor lor. Participarea părinţilor, cel puţinpe durata a câtorva zile, la activitatea desfăşurată în grădiniţe a fost oinovaţie de succes în acest proiect, marea majoritate a părinţilor fiindîncântaţi să ajute educatoarea şi copiii.• Implicarea autorităţilor locale trebuie încurajată şi sprijinită pentru ase întări spiritul aparteneţei comunitare.• Întrucât copiii din categoriile defavorizate provin din familii sărace,este necesar ajutorul unor sponsori locali, ONG-uri, biserici, altecategorii de populaţie, cu obiecte de strictă necesitate: alimente debază, îmbrăcăminte şi rechizite.Pregătirea cadrelor didactice – Braşov44____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Anexe1. Studii de caz – Portrete de copiiStudiul de caz al unui copil conturează portretul copilului, descrie şievidenţiază evoluţia copilului în fiecare domeniu al dezvoltării cuprinsîn curriculum şi evaluează caracteristicile copilului, adaptabilitatea şicomportamentul lui la început dar şi stimulii care au contribuit la progresulpersonal, posibilităţile de învăţare, mediul educaţional creat prin proiectulorganizării grădiniţelor estivale, calitatea pregătirii personalului, programulzilnic şi implicarea părinţilor.Progresul personal al copilului, inclusiv al aceluia aparţinând minorităţiiromilor poate fi diferit în diverse domenii: unul vorbeşte mai devremeşi are o capacitate mai mare de relaţionare cu persoanele adulte, altulvorbeşte mai târziu, dar are mai dezvoltată capacitatea de ascultare şiînţelegere. Unii copii acceptă şi respectă diversitatea, alţii relaţioneazămai greu, inclusiv cu copiii de vârstă apropiată. Unii copii au abilităţi şideprinderi formate în familie, alţii au capacităţi şi atitudini învăţate. Uniicopii au mai dezvoltat conceptul de stimă de sine, mai ales cei care vindin familiile tradiţionale, alţii dau curs expresivităţii emoţionale mai uşor,altora li s-a spus că „bărbaţii nu plâng”.Pentru a respecta egalitatea de gen dar şi pentru a sublinia diferenţelecompor tamentale şi achiziţiile copiilor pe termen lung, am ales cinci studiide caz a cinci fetiţe şi cinci studii de caz a cinci băieţei, relevante pentrua fi considerate practici pozitive. De asemenea, am introdus în cele 10cazuri şi poveştile unor copii care provin din familiile tradiţionale ce aparţinminorităţii romilor, din mediul rural şi urban.1. Gheorghe, localitatea Trestiana, judeţul IaşiGheorghe este un băiat de 5 ani, din localitatea Trestiana, judeţulIaşi. Localitatea are 110 locuitori aparţinând minorităţii romilor care auo situaţie precară datorită lipsei includerii lor pe piaţa muncii. Copiii devârsta preşcolară din Trestiana sunt în număr de 25, iar procentul celorcare frecventează grădiniţa este de 50%. Grădiniţa pe care o frecventeazăGheorghe şi ceilalţi copii este situată în clădirea şcolii, însă, dotările suntinadecvate desfăşurării procesului educaţional specific. Singurele dotări suntbăncile şi scaunele şi acelea rămase din generaţiile trecute.Gheorghe nu are cum să ştie cum arată o grădiniţă ideală care aremobilier adecvat, jucării, materiale, aparatură electronică, acces la internet,sală de sport şi loc de joacă pentru copii, încălzire centrală, grup sanitarîn interiorul grădiniţei, covoare/mochete pe jos, fiindcă nu a mai fostGhid de bune practici________________________________________ 45

niciodată la grădiniţă. Nici acasă nu are unele utilităţi în interiorul casei şinici prea multe bunuri de folosinţă îndelungată fiindcă locuieşte în mediulrural şi fiindcă părinţii lui mai au de crescut alţi doi fraţi şi o soră pentru caremuncesc din greu.În ziua când mediatorul şcolar şi educatoarea au venit acasă la el sădiscute cu părinţii lui despre posibilitatea ca Gheorghe să meargă la grădiniţaestivală şi-a dat seama că era ceva de bine pentru el fiindcă discuţia a fostprietenoasă dar mai ales fiindcă mama lui era bucuroasă că a primit musafiride la „şcoală”.În prima zi, când a început grădiniţa estivală, Gheorghe, însoţit de mamalui, s-a dus la grădiniţă. Acolo mai erau alţi copii, unii mai mici, alţii mai maridecât el, şi educatoarea, şi mediatoarea şcolară care fusese acasă la el. Cutoţii vorbeau şi se jucau cu creioanele, lipeau nişte figuri pe hârtie pe careapoi le colorau. Unii copii erau mai liniştiţi în băncile vechi şi neprimitoareiar alţii, ca şi Gheorghe, care pentru prima oară luau contact cu un alt mediudecât cel cu care erau familiarizaţi, păreau că cercetează sala de clasă şicolegii de grupă.Când mama a plecat acasă Gheorghe a plâns mult. Plângea fiindcă era întrunloc necunoscut lui, iar mama, persoana pe care el o iubea, plecase de lângăel pentru câteva ore. Plângea şi fiindcă la grădiniţă se vorbea într-o altă limbădecât cea pe care el o cunoştea din familie, limba romani. Un timp, Gheorghea refuzat orice sprijin, atât din partea mediatorului şcolar care îi vorbea înlimba lui familiară, cât şi cel al educatoarei sau al altor mame care participaula desfăşurarea activităţilor grădiniţei în acea zi. În semn de protest pentrutot ce i se întâmpla pentru prima oară în cei 5 ani, Gheorghe a hotărât să nuinteracţioneze cu ceilalţi copii şi să fie cât se poate de rezervat.În următoarele zile, deşi nu ar fi vrut să se mai ducă la grădiniţă, mediatoareaşcolară venea şi-l lua de acasă. Cu gândul la jucăriile pe care le văzuse doar lagrădiniţă, dar nu apucase să le atingă fiindcă a fost supărat, Gheorghe a hotărâtsă schimbe tactica. A început să vorbească şi să socializeze cu ceilalţi copii, aînceput să fie atent la educatoare atunci când l-a învăţat să ţină creionul în mână,să coloreze şi să distingă culorile. După patru săptămâni de grădiniţă, Gheorgheştia să vorbească corect şi coerent, ştia să numere până la 10, ştia trei poeziişi cinci cântece. În continuare lui Gheorghe îi place la grădiniţă, o frecventeazăzilnic, este parte activă a colectivului şi s-a adaptat bine şi la program.Cât despre mama lui Gheorghe, în ziua când a asigurat prezenţa lagrădiniţă, s-a înţeles bine atât cu copiii, cât şi cu educatoarea şi ceilalţipărinţi. S-a implicat în activităţile grădiniţei şi a fost foarte mulţumităcă Gheorghe a beneficiat de acest program. Nu a fost motivată dealimentele oferite, ci a fost interesată de activitatea desfăşurată lagrădiniţă de Gheorghe. La sfârşitul zilei a afirmat că a înţeles şi a învăţatcâteva metode didactice, iar la sfârşitul grădiniţei estivale era bucuroasăcă Gheorghe a avut ocazia şi norocul să participe la acest program şi erafoarte entuziasmată de idee.46____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

2. Alexandra, localitatea Focşani, judeţul VranceaAlexandra este o fetiţă de 5 ani, din localitatea Focşani, judeţul Vrancea.Localitatea are 105 700 locuitori, dintre care circa 3000 aparţin minorităţiiromilor, oameni ce au o situaţie materială precară datorită lipsei includeriilor pe piaţa muncii. Circa 50% dintre copiii romi nu frecventează grădiniţa.Grădiniţa unde a mers Alexandra funcţionează într-un local propriu dinStr. Prof. Caian, o casă naţionalizată cu aproape toate dotările, însă îi lipseşteun calculator, un copiator şi trebuie refăcut gardul unităţii.În ziua când mediatorul şcolar şi educatoarea au venit acasă la Alexandrasă discute cu mama ei despre posibilitatea ca ea să meargă la grădiniţaestivală, mama a fost uşor de convins. Şi mama şi Alexandra cunoşteaumediatorul şcolar fiindcă locuieşte în preajma lor. Mediatorul şcolar ştiacă Alexandra mai are o soră şi un frate mai mic, dar şi faptul că tatăl săuexecuta o pedeapsă şi este închis într-un penitenciar, mama făcând faţă cugreu problemelor cotidiene.În prima zi, când a început grădiniţa estivală, Alexandra, a venit însoţităde mama ei şi ceilalţi doi fraţi. Alexandrei i-a plăcut noul mediu oferit degrădiniţa estivală, faptul că se putea juca cu alţi copii, că avea jucării şi prinurmare a fost tare încântată încă din primele zile, a respectat toate indicaţiileeducatoarei şi s-a adaptat la cerinţele grădiniţei.La început, în primele zile, pentru că nivelul de cunoştinţe al Alexandreiera mediu şi vocabularul sărac, fetiţa era stingheră, nu comunica. Nu aveadeprinderi formate de niciun fel. Ambiţia a făcut-o să se adapteze repede. Aînvăţat multe lucruri. Se exprimă corect, desenează frumos, respectă culorileşi conturul desenului, realizând fişe corecte. A învăţat cele 12 poezii predatepână la sfârşitul grădiniţei estivale, memorând uşor. Recunoaşte cifrelepână la 5 şi socoteşte cu o unitate. Cunoaşte cele patru forme geometriceînvăţate. În prezent, mama Alexandrei a înscris-o la grădiniţa normală undes-a adaptat foarte bine programului şi colectivităţii.Alexandra nu a putut petrece o zi cu mama ei la grădiniţă, aşa cum s-aîntâmplat cu ceilalţi copii din grupa estivală, dar mama a venit zilnic, de lao distanţa mare cu landoul şi ceilalţi doi copii să o ia pe Alexandra de lagrădiniţă.O parte dintre părinţii care au participat la activităţile grădiniţei estivaleau venit doar pentru alimente. Şi mama Alexandrei a venit pentru alimente,dar educatoarea „crede că a înţeles şi rolul educaţiei pentru Alexandra, darcomoditatea este mare”. Şi părinţii şi copiii au fost încântaţi de „sărbătorica” dela sfârşitul proiectului oferită de educatoare.Ghid de bune practici________________________________________ 47

3. Narcis, localitatea Valea Mare, judetul ArgeşNarcis este un băiat de 5 ani, care trăieşte în oraşul Valea Mare, judeţulArges. Localitatea are 4184 de locuitori, dintre care 350 aparţin minorităţiiromilor. Situaţia materială a părinţilor lui Narcis este foarte grea datoritălipsei unui loc de muncă. Din familia lui Narcis mai face parte încă un frate,mai mare.Copiii de vârstă preşcolară din Valea Mare sunt în număr de 50, iarprocentul celor care merg la grădiniţă este de 50%. Grădiniţa pe care ofrecventează Narcis şi ceilalţi 25 de copii este situată în şcoală, are parchetpe jos, termopane, iar încălzirea se face cu sobă şi lemne. Lipsesc jucăriile,spaţiile de joacă pentru copii.În ziua în care mediatorul şcolar şi educatoarea au venit acasă la el sădiscute cu părinţii lui despre posibilitatea ca Narcis să meargă la grădiniţaestivală, părinţii au fost uşor de convins.În prima zi, când a început grădiniţa estivală, Narcis, însoţit de mamalui, s-a dus la grădiniţă. Cunoştinţele lui Narcis erau de nivel mediu, însă,la început, Narcis a fost neastâmpărat, dând dovadă de lipsa răbdării,impulsivitate, agresivitate.Narcis nu pronunţa corect toate sunetele limbii române, avea dificultăţide relaţionare cu copiii prin tendinţa de dominare, era agresiv şi irascibil şide aceea mediatorul şcolar a stat mereu aproape de Narcis atât la grădiniţaestivală, cât şi în timpul deplasării de acasă la grădiniţă şi înapoi.Mama a participat aproape zilnic la activităţile grădiniţei, deoarece voiasă-i schimbe comportamentul lui Narcis. A învăţat împreună cu el tot ces-a predat, a învăţat poezii, poveşti, cântece, l-a supravegheat şi s-a jucatîmpreună cu el.Pe parcursul celor patru săptămâni, Narcis şi-a schimbat un piccomportamentul, mai ales în prezenţa mamei. Povesteşte cursiv diversescene din poveşti. La desen, trasează cu uşurinţă linii, cercuri, poate realizaun desen. A învăţat cântece pentru copii, pe care le cântă, împreună cugrupul cât şi singur. Execută paşi de dans, înainte şi înapoi dar nu este preasigur pe el. Scrie linii orizontale şi verticale, ştie să numere de la 1-10 dar nurecunoaşte cifrele, memorează uşor poezii destul de lungi. După terminareagrădiniţei estivale, Narcis a fost înscris de către părinţi la grădiniţa normală.Mama lui Narcis a apreciat efortul educatoarei şi a mediatorului şcolar.Ea este unul dintre părinţii care a înţeles şi valorizează rolul educaţiei pentrucopilul ei şi care nu a venit la grădiniţă doar pentru alimentele oferite.La sfârşitul grădiniţei estivale, când educatoarea l-a întrebat pe Narcisdacă i-a plăcut la grădiniţă, el a spus: „Îmi place la grădiniţă doar ca să măjoc”. Mama lui Narcis a spus: „Dacă eu nu am învăţat carte, măcar copiii meisă înveţe”.48____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

4. Andreea, localitatea Motiş/Cehul Silvaniei, judeţul SălajAndreea este o fetiţă de 5 ani din localitatea Motiş/Cehul Silvaniei,judeţul Sălaj. Localitatea are 426 de persoane dintre care 248 aparţinminorităţii romilor, oameni ce au o situaţie precară datorită lipsei locurilorde muncă. Copiii de vârstă preşcolară din localitatea Motiş sunt în număr de27 iar procentul celor care frecventează grădiniţa este de 75%. În localitatesunt două grupe de grădiniţă. Una care funcţionează în clădirea şcolii şi oaltă grupă, separat. Grupa care funcţionează în clădirea şcolii este dotatăcorespunzător. Cea de a doua funcţionează într-o clădire improprie, cu odotare foarte slabă, iar principalele lipsuri sunt: jucăriile, mobilierul adecvatdesfăşurării activităţilor şi mijloacele de învăţare.Andreea locuieşte cu părinţii, un frate şi două surori, însă mama nu areatâta timp cât ar trebui să se ocupe de fiecare dintre copiii ei. Nici la grădiniţănu i-a dus vreodată şi de aceea cunoştinţele, abilităţile şi deprinderile deviaţă ale Andreei erau ca pentru un copil de 3 ani şi jumătate şi nu pentru uncopil în vârstă de 5 ani.În vara anului 2010, mediatorul şcolar şi educatoarea au venit acasă lapărinţii Andreei să discute despre posibilitatea ca ea să meargă la grădiniţaestivală. Părinţii au fost uşor de convins însă pentru Andreea totul avea sa fienou: personalul, jucăriile, rechizitele şcolare, spaţiul educaţional etc.În prima zi, când a început grădiniţa estivală, Andreea, însoţită de mamaei s-a dus la grădiniţă. Chiar dacă acolo mai erau şi alte fetiţe şi băieţi carepăreau că se joacă dar organizat, sub supravegherea atentă a educatoareişi a mediatoarei şcolare, Andreea se simţea stingheră fără fratele ei şi fărăcele două surori cu care era obişnuită să se joace acasă.În faţa atâtor elemente noi, primul imbold a fost să plângă şi săprotesteze conform vârstei ei. A refuzat comunicarea cu adulţii şi cu copiii,apoi s-a izolat de restul copiilor, a refuzat cooperarea în timpul programuluiorganizat la grupă în acea zi, preferând doar să asiste tăcută la activităţileinstructiv-educative.În ziua când mama Andreei a participat la activităţile grădiniţei, s-aimplicat în desfăşurarea activităţilor şi a fost mulţumită de întreg programuldesfăşurat pe parcursul zilei. Pe lângă mamă, mediatoarea şcolară a lucratalături de educatoare zi de zi. „Ne-am împărţit sarcinile şi ne-am completatreciproc. O singură persoană nu reuşeşte să lucreze cu aceşti copii” (opiniaeducatoarei).Încet, încet, în următoarele zile, prin metode educative adecvate, jocuridistractive, Andreea a început să coopereze şi să participe alături de colegi laactivităţile organizate. A înregistrat progrese în limbaj: exprimare în propoziţiisimple, reducerea defectelor de pronunţie. Desenează, memorează şicolorează numai după model şi cu sprijin din partea educatoarei, areauz muzical şi cântă bine, nu are încă deprinderi de redare a grafismelor,memorează greu şi necesită mult exerciţiu individual.Ghid de bune practici________________________________________ 49

La sfârşitul zilei când mama Andreei a primit pachetul de alimente, amulţumit educatoarei pentru ele dar şi pentru că i s-a împlinit dorinţa de a-şivedea fetiţa integrată în colectiv. „Nu m-am gândit că aşa de mică cum estefata mea poate să înveţe atâtea lucruri bune la grădiniţă. Merită să meargă şi lagrădiniţă şi la şcoală, să înveţe să scrie şi să citească” (opinia mamei).În prezent, Andreea este înscrisă la grupa mijlocie a grădiniţei normale.Având câteva deprinderi formate şi fiind obişnuită cu regimul zilnic de activitatedin timpul grădiniţei estivale nu au fost probleme deosebite de adaptare.5. Nicuşor, localitatea Dârvari, judeţul IlfovNicuşor este un băiat de 4 ani, din localitatea Dârvari/Ciorogârla,judeţul Ilfov. Localitatea are 2000 de locuitori, dintre care 1000 aparţinminorităţii romilor. Copiii de vârstă preşcolară din Dârvari sunt în număr de80, iar procentul celor care frecventează grădiniţa este de 50%. Grădiniţaunde a mers Nicuşor şi ceilalţi 40 de copii de vârstă preşcolară funcţioneazăîntr-un local propriu, la aproximativ 500 m de clădirea şcolii, pe stradaAdunaţi, nr. 70, o clădire veche, ce datează din 1904, dar care beneficiazăde încălzire centrală şi apă curentă.Nicuşor nu a mai fost niciodată la grădiniţă fiindcă acasă mai are alţi 3 fraţi şi2 surori, iar părinţii lui, mama şi tata se consideră săraci şi spun că nu auîmbrăcăminte pentru toţi copiii, ei muncind cu ziua prin sat, pe la diferiţioameni.Când mediatorul şcolar şi educatoarea au venit acasă la el să discute cupărinţii lui despre posibilitatea ca el să meargă la grădiniţa estivală, părinţiiau fost greu de convins, dar până la urmă au acceptat ca Nicuşor să meargăla grădiniţă, pentru început, pe perioada celor 4 săptămâni. Nicuşor aveaun vocabular sărac, cunoştinţe şi abilităţi medii, iar deprinderile formate înfamilie erau limitate pentru vârsta lui.În prima zi, când a început grădiniţa estivală, Nicuşor a venit însoţit demama lui. Acolo mai erau alţi de copii, dar şi educatoarea, şi mediatoareaşcolară care fusese acasă la el şi părinţii unor copii. Nicuşor credea că şi mamalui va sta cu el la grădiniţă aşa cum observase la doi, trei copii. Când a văzut cămama a plecat acasă s-a simţit singur şi a început să plângă. Educatoarea şi unpărinte „de serviciu” din ziua aceea l-au ajutat să se calmeze, să se integrezeîn grupa de copii şi să se adapteze la programul grădiniţei. Apoi, părinţii auînţeles că educaţia are un rol important în viaţa unui copil şi de aceea l-au aduspe Nicuşor la grădiniţa estivală pe tot parcursul celor patru săptămâni, iarmediatorul şcolar a păstrat în permanenţă legătura dintre familie şi grădiniţă.În ziua când şi mamei lui Nicuşor i-a venit rândul să ajute educatoareala desfăşurarea activităţilor grădiniţei, Nicuşor a fost fericit. Mama lui a fostalături de el şi a participat cu entuziasm la activitatea grupei, arătându-seinteresată şi încântată de activităţile desfăşurate şi de eforturile depuse deel la grădiniţă.50____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Când a plecat acasă, mama a primit un pachet cu alimente. Deoarece sunto familie numeroasă, cu mulţi copii, iar părinţii nu au o ocupaţie, alimenteleoferite au fost binevenite. Alimentele au constituit punctul esenţial care aatras părintele la grădiniţă, însă trebuie menţionat faptul că mama lui Nicuşornu a venit la grupa estivală exclusiv în scopul de a le primi, ci s-a implicat cuplăcere în activităţile desfăşurate în acea zi. La serbarea care a avut loc lasfârşitul perioadei, mama a fost alături de copil şi de educatoare, participândla decorarea clasei cu acest prilej.Dacă la început exprimarea lui Nicuşor era săracă în cuvinte, incorectă,la final, deşi nu a ajuns la stadiul normal pentru un copil de vârsta lui, Nicuşora recuperat mult din decalajul ce îl distanţa de colegii săi. De-a lungul zilelorpetrecute la grădiniţa estivală, Nicuşor a învăţat să ţină un creion în mână, săcoloreze fără să depăşească conturul, ştie acum şi îi face plăcere să modelezeşi să picteze. La activităţile de educare a limbajului, a memorat poezii carel-au ajutat să descopere lumea înconjurătoare (omul, cuvintele scumpe,fructele etc.). La activităţile matematice a învăţat şi recunoaşte cele 4 formegeometrice, cifrele in limitele 1-5. La activităţile practice, Nicuşor participăcu plăcere. Învăţând să ţină creionul în mână, Nicuşor a îndrăgit acest gende activităţi colorând, decupând, lipind cu plăcere. În prezent este înscris lagrădiniţa normală, s-a acomodat foarte bine şi colectivului şi programuluigrădiniţei.6. Rosaura Zâna, localitatea Dăeşti/ Sâmbotin, judeţul VâlceaRosaura Zâna este o fetiţă de 3 ani, din localitatea Dăeşti/ Sâmbotin,judeţul Vâlcea. Localitatea are 3000 de persoane dintre care 250 aparţinminorităţii romilor, romi tradiţionali din tată în fiu, ce au o situaţie materialămodestă, datorită practicării meseriilor tradiţionale ca sursă principală devenituri. Copiii de vârstă preşcolară din localitatea Dăeşti sunt în număr de40, iar procentul celor care frecventează grădiniţa este de 75%.Grădiniţa pe care o frecventează Rosaura Zâna este situată în curteaşcolii din localitate, într-o clasă cu intrare separată de clădirea şcolii, darlipită de ea. Grădiniţa este dotată cu mobilier, parţial vechi, parţial nou, apăcurentă. Încălzirea se face cu sobă de lemne şi ar mai fi nevoie, minimal, deo saltea pentru activităţile de educaţie fizică, un calculator cu imprimantă şiun videoproiector.Despre grădiniţa estivală, părinţii Rosaurei Zâna au auzit la o întâlnire deprezentare a programului organizată de educatoare, la care a participat şimediatorul şcolar. Tocmai de aceea, când mediatorul şcolar a venit acasă lapărinţii ei să-i convingă s-o lase la grădiniţa estivală aceştia au vorbit în limbaromani şi au fost mai uşor de convins. În opinia educatoarei, părinţii sunt„romi tradiţionali, conservatori, şi nu văd cu ochi buni educaţia fetelor”.Cu toate acestea, tatăl Rosaurei Zâna, a adus-o la grădiniţă estivală dinprima zi. La grădiniţă, Rosaura Zâna nu înţelegea limba în care se desfăşurauGhid de bune practici________________________________________ 51

activităţile zilnice, vocabularul ei fiind redus în limba română fiindcă în familiese vorbeşte limba romani, iar din punct de vedere comportamental, ceea ceînvăţase acasă nu se potrivea cu regulile şi programul grădiniţei.În faţa acestei situaţii, pe parcursul a trei zile, Rosaura Zâna a plâns, s-ainteriorizat, apoi reacţia ei a fost de acceptare a situaţiei şi chiar de adaptare.A ajutat-o mult mediatoarea şcolară care a vorbit cu Rosaura în limba romanişi a ţinut legătura cu familia ei.După o săptămână, Rosaura Zâna a acceptat să rămână singură, fărămamă la grădiniţă şi a participat activ la activităţi. Progresele s-au văzut dupădouă săptămâni. Rosaura Zâna folosea limba română, cânta şi desena cuplăcere, nu cunoaştea culorile dar le îmbina plăcut. Deşi numără până la 3 şirecunoaşte cifrele, face cu greu corespondenţa de mulţimi şi nu le scrie. Nupoate reproduce semnele grafice.În ziua în care mama a fost prezentă la grădiniţa estivală, pentru că nu aavut cu cine sa-l lase pe frăţiorul ei de un an, mama l-a adus cu ea la grădiniţăşi de aceea nu a putut sa stea decât o oră. Când mama a plecat acasă cucopilul cel mai mic, Rosaura a refuzat să mai rămână la grădiniţă şi a plecatşi ea acasă.În acest moment Rosaura Zâna este înscrisă la grădiniţa normală dinlocalitate. Întârzie uneori la program sau absentează motivat când e bolnavă.A mai fost o perioadă când a lipsit fiindcă a fost plecată din ţară cu părinţii.La serbarea de sfârşit a grădiniţei estivale, Rosaura Zâna a spus ca „e binela grădiniţă” dar părinţii ei au spus ca Rosaura Zâna „nu are nevoie de preamultă şcoală”.7. Alin, localitatea Ocolna, judeţul DoljAlin este un băiat de 4 ani, din localitatea Ocolna, judeţul Dolj. Localitateaare 1280 de locuitori, toţi aparţinând minorităţii romilor. Majoritatea oamenilordin Ocolna trăiesc din ajutorul social şi alocaţia copiilor. Situaţia materialăa părinţilor lui Alin este minimală mai ales că familia lui are şase copii.Copiii de vârstă preşcolară din Ocolna sunt în număr de 114, iarprocentul celor care frecventează grădiniţă este de 80%. Grădiniţa pe careo frecventează Alin şi ceilalţi copii de vârstă preşcolară este situată într-unlocal propriu, separat de şcoala din Ocolna.Grădiniţa este dotată cu mobilier adecvat şi ar mai fi utile procesului deeducaţie jucării, jocuri de construcţie, calculator, DVD, copiator.În vara anului 2010, mediatorul şcolar şi educatoarea au venit acasă lael să discute cu părinţii lui despre posibilitatea ca Alin sa meargă la grădiniţaestivală. Părinţii au fost uşor de convins fiindcă mediatorul şcolar a discutatîn permanenţă cu familia pentru a lăsa copilul la grădiniţă şi apoi, dupăînceperea grădiniţei, pentru a o frecventa zilnic.52____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

În prima zi de grădiniţă, Alin, însoţit de mama lui s-a dus la grădiniţă. Maierau alţi copii care ca şi el veneau pentru prima oară la grădiniţă şi, la fel caAlin, pentru început, unii copii erau mai rezervaţi şi mai timizi.Chiar dacă Alin locuieşte cu ambii părinţi şi alţi cinci fraţi, nivelulcunoştinţelor lui erau de nivel minim. Nu avea însuşite deprinderile decomportare civilizată, avea un vocabular sărac în limba română, în familia luivorbindu-se limba romani. Limbajul său era incoerent şi avea o viteză lentăde memorare a cunoştinţelor.Prins în procesul educaţional, Alin a fost uşor adaptabil. La sfârşitulcelor patru săptămâni de grădiniţă estivală, Alin nu mai era rezervat şitimid, iar forma de limbaj predominantă era dialogul, limbajul general fiindunul coerent. Jocurile şi activităţile preferate de Alin au fost jocurile deconstrucţie, de mişcare, muzicale şi cele logico-matematice. S-a observat unprogres şi în ceea ce priveşte viteza de memorare a cunoştinţelor, aceastadevenind medie.În ziua când mama lui Alin a asigurat prezenţa la grădiniţă ea a cooperatcu educatoarea fiindcă a fost interesată de educaţia lui Alin mai mult decât dealimentele primite deşi şi acestea i-au prins bine. Mama lui Alin a înţeles roluleducaţiei copilului şi consideră că „frecventând grădiniţa şi şcoala, numai aşa poţisă-ţi găseşti un loc de muncă stabil”. În prezent, Alin frecventează grădiniţa, s-aadaptat şi integrat uşor în colectivul clasei.Pentru că îi plac maşinuţele, visul lui Alin este să aibă o maşină frumoasăşi de aceea, la sfârşitul grădiniţei estivale, când educatoarea l-a întrebat peAlin dacă i-a plăcut la grădiniţă, el a spus: „Venim la grădiniţă să învăţăm sădesenăm, să scriem, să citim, să-mi iau când voi fi mare permis de conducere”.8. Alicia, localitatea Salonta, judeţul BihorAlicia este o fetiţă de 4 ani, din localitatea Salonta, judeţul Bihor.Localitatea are 19.000 de locuitori, dintre care 400 aparţin minorităţiiromilor. Copiii de vârstă preşcolară din Salonta sunt în număr de 80, iarprocentul celor care frecventează grădiniţa este de 20%.Grădiniţa pe care o frecventează Alicia și ceilalţi copii de vârstă preşcolarăeste situată în clădirea unei foste şcoli, o clădire separată şi veche la margineaoraşului. Activităţile grădiniţei se desfăşoară într-o încăpere de 3/2 m, cudouă geamuri foarte mici, un spaţiu insuficient pentru 20 de copii, foarteslab dotată, toaleta este situată în curte şi nu are uşi, ci doar două găuri şiun acoperiş prin care plouă. Spălatul mâinilor se face într-un lighean, pusîn holul grădiniţei. Nici acasă Alicia nu are suficient spaţiu şi intimitate, ealocuind cu mama, tata, ambii bunici, un verişor şi alţi doi unchi.În ziua când mediatorul şcolar şi educatoarea au venit acasă la ea sadiscute cu părinţii despre posibilitatea ca Alicia sa meargă la grădiniţăestivală, aceştia au fost de acord.Ghid de bune practici________________________________________ 53

În prima zi, Alicia, însoţită de mama ei, s-a dus la grădiniţă. Acolo, printreceilalţi copii a recunoscut câţiva prieteni cu care se juca în comunitatea ei, ceeace a ajutat-o să se adapteze mai uşor în colectiv şi totuşi a fost emoţionată,uşor timidă, dar ca şi comportament era disciplinată. Cunoştinţele Alicieierau sub limita vârstei. Avea lipsuri importante în vocabular, ştia să spunădoar cum o cheamă, nu ştia deloc să vorbească limba română şi de aceea îitraduceau colegii mai mari de grădiniţă.Pe parcurs a început să vorbească şi în limba română, ajutată şi demediatoarea şcolară care a participat la toate activităţile grădiniţei. Ştiecuvintele de bază, se joacă, îi plac jocurile muzicale, a început să numerepână la 4 în româneşte, ştie să salute şi să spună „mulţumesc”, „te rog”şi chiar şi o poezie în limba română. La desen se descurcă foarte bine, lamuzică, încă mai are uşoare reţineri, la dans este grozavă. Cum aude uncântec începe să danseze. A făcut progrese cu scrierea şi citirea, ţine corectcreionul în mână, recunoaşte culorile primare, iar mediatoarea şcolară aajutat-o pe Alicia la toaleta zilnică şi învăţarea normelor de igienă. În prezentAlicia este înscrisă la grădiniţa pentru romi din Salonta.În ziua când mama a participat la grădiniţă s-a comportat ca şi cum arfi fost de-a casei, a ajutat la toate: la împărţirea mâncării, a ajutat copiii întimpul activităţilor, a ajutat la curăţenie după activităţi. La sfârşitul zilei mamaAliciei a afirmat ca a înţeles rolul educaţiei pentru Alicia. Nu a fost interesatădoar de alimentele primite deşi i-au prins bine.9. Ivanov, localitatea Bărbuleşti, judeţul IalomiţaIvanov este un băiat de 6 ani, din localitatea Bărbuleşti, judeţul Ialomiţa.Localitatea are 6700 de locuitori, dintre care, 6600 aparţin minorităţiiromilor. Situaţia materială a părinţilor lui Ivanov este foarte grea deoarecetrăiesc din ajutorul social şi alocaţia copiilor. Familia lui mai cuprinde alţişapte copii: patru surori şi trei fraţi.Copiii de vârstă preşcolară din Bărbuleşti sunt în număr de 640, iarprocentul celor care frecventează grădiniţa este de 18%. Grădiniţa estesituată în şcoala din Bărbuleşti şi are două clădiri. Dotările grădiniţei –mobilier, materiale didactice etc. – sunt achiziţionate prin proiectul PHAREal Guvernului României şi de la Crucea Roşie.Părinţii lui Ivanov au fost de acord ca el să meargă la grădiniţa estivală.Când a început grădiniţa estivală, Ivanov a venit însoţit de mama lui. Chiardacă şi ceilalţi copiii erau tot din Bărbuleşti, Ivanov stătea mai mult pe scaun,nu vorbea decât atunci când era întrebat şi răspundea cu da sau nu.Se exprima greu în limba română, nu răspundea nici măcar în propoziţii,nu răspun dea la întrebările persoanelor necunoscute, era cuminte, privea înmăsuţa goală, nu se juca cu fetele şi, dacă primea creioane colorate, nu ledădea şi celorlalţi copii de la măsuţă.54____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

După o săptămână, Ivanov a fost mai comunicativ, a împrumutat creioaneleşi culorile copiilor de la aceeaşi masă, vorbea şi cu fetele. Se exprima maibine în limba română, răspundea în propoziţii scurte. A învăţat două poeziiscurte, trei cântece, să numere până la 5, cunoştea principalele culori, colora,dar depăşea conturul desenelor şi a făcut parte din jocul „ciupercuţelor”. Înprezent, Ivanov frecventează grădiniţa. S-a adaptat fără probleme în noulcolectiv, unde are 20 de colegi care nu au fost la grădiniţa estivală.Mama lui Ivanov a fost plăcut impresionată de activităţile desfăşuratela grădiniţă. A apreciat efortul educatoarei şi a mediatorului şcolar darşi comportamentul celorlalţi copii. În general, mama a venit la grădiniţaestivală şi pentru alimente, dar la sfârşitul activităţilor a fost încântată decomportamentul copiilor din grupă. A înţeles rolul educaţiei şi recunoaştecă aproape toţi copiii au ascultat pentru prima dată o poveste, au cântat uncântecel, s-au jucat supravegheaţi şi au mâncat la ore fixe.Când educatoarea l-a întrebat pe Ivanov dacă i-a plăcut la grădiniţă, el aspus: „ Îmi place la grădiniţă şi vreau să mai vin”. Mama lui a auzit răspunsul şia spus: „contează foarte mult să te ocupi de copii de când sunt mici, dar noi nune ocupăm pentru că nu ştim carte şi avem şi mulţi copii şi multe alte probleme(materiale)”.10. Andreea, localitatea Maciova, judetul Caraş-SeverinAndreea este o fetiţă de 5 ani, din localitatea Maciova, judeţul Caraş-Severin. Localitatea are 500 de locuitori, dintre care 214 aparţin minorităţiiromilor şi au o situaţie grea din punct de vedere material. Copiii de vârstăpreşcolară din Maciova sunt în număr de 32, iar procentul celor carefrecventează grădiniţă este de 60%.Grădiniţa pe care o frecventează Andreea este situată în aceeaşi clădirecu şcoala şi oferă condiţii optime pentru desfăşurarea procesului instructiv– educativ. Are grup sanitar modern, mobilier modular, aparatură modernă,materiale etc.Părinţii Andreei au acceptat uşor să o înscrie la grădiniţa estivală, maiales că Andreea o cunoştea pe mediatoarea şcolară care era din aceeaşilocalitate şi care mai venise pe la familia ei. Andreea are acasă încă doi fraţişi două surori.La început, Andreei i-a fost mai greu pentru ca nivelul ei de cunoştinţeera scăzut. Andreea nu cunoştea culorile, nu cunoştea elementele careidentifică anotimpurile, denumirile unor obiecte, formele geometrice, nuştia să numere şi avea dificultăţi de exprimare în limba română. Datorităacestor probleme şi diferenţei dintre mediul din care venea şi noul mediuocazionat de participarea la grădiniţa estivală, în primele zile, Andreea a fostretrasă şi timidă.Încet, încet, s-a adaptat. După patru săptămâni Andreea era mult maiGhid de bune practici________________________________________ 55

îndrăzneaţă şi răspundea educatoarei la întrebările formulate, cunoşteasemnele grafice necesare pentru scris, identifica culorile, formele, obiectele,ştia să numere şi să vorbească în limba română.Cea mai fericită zi din cele patru săptămâni petrecute de Andreea lagrădiniţa estivală a fost aceea în care şi mama ei a asigurat prezenţa lagrădiniţă. Andreea ştia cum decurg lucrurile şi se comporta mult mai firescdecât mama ei care era emoţionată pentru că a putut să participe la educaţiacopilului său în acea zi.Mai erau şi alţi părinţi care, ca şi mama Andreei, nu participau la activităţilegrădi niţei estivale doar pentru alimentele primite la sfârşitul zilei, ci mai alespentru faptul că erau curioşi să vadă cum se desfăşoară activităţile la grupade grădiniţă estivală.La serbarea de sfârşit a grădiniţei estivale, mai mulţi părinţi, inclusiv ceiai Andreei au spus că au înţeles rolul educaţiei copiilor, mai ales în găsireaulterioară a unui loc de muncă. Mama Andreei a completat ceilalţi părinţi şia spus: „Dacă copiii au şcoală se vor descurca mai uşor în viaţă”.După cele patru săptămâni de grădiniţă estivală, Andreea a fost înscrisăde părinţi la grădiniţa normală din sat. S-a acomodat bine în colectivitate,lipseşte foarte rar, s-a adaptat uşor pentru că la grădiniţa normală „eraprezent mediatorul şcolar, mediul ei apropiat”.56____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

2. Experienţa proiectului dinperspectiva unei grădiniţeGhid de bune practici________________________________________ 57

58____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Ghid de bune practici________________________________________ 59

60____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

3. Suportul de curs al modulului„Şcoala incluzivă”I. Educaţia incluzivă: un proces de îmbunătăţire a activităţiişcolare1. Ce este educaţia incluzivăDefiniţie: Educaţia incluzivă este o orientare care presupune o schimbarea moda lităţilor de tratare a problemelor educaţionale, bazată pe considerentulcă modificările în metodologie şi organizare, aduse pentru a răspunde elevilorcu dificultăţi de învăţare, sunt benefice pentru toţi copiii (Ainscow, 1995). Întradevăr,persoanele cu nevoi speciale devin factorul stimulator care încura jeazădezvoltarea, pentru crearea unui mediu de învăţământ mai cuprinzător.Educaţia incluzivă încearcă să adreseze nevoile de învăţare ale tuturorcopiilor, tinerilor şi adulţilor, concentrându-se în special asupra nevoilorcelor vulnerabili la marginalizare şi excludere.Educaţie incluzivă înseamnă că:„…şcolile trebuie să primească toţi copiii, fără nici o deosebire privind condiţiilelor fizice, intelectuale, sociale, emoţionale, lingvistice sau de altă natură. Acestea sereferă şi la copiii cu dizabilităţi sau talentaţi, copiii străzii şi copiii care muncesc, copiiidin populaţii îndepărtate sau nomade, copiii aparţinând minorităţilor lingvistice, etnicesau culturale şi copiilor din alte zone sau grupuri dezavantajate sau marginalizate.”(Declaraţia de la Salamanca şi Cadrul General de Acţiune al Nevoilor Speciale în Educaţie,paragraful 3).Ce este incluziunea?INTEGRARE VERSUS INCLUZIUNEIntegrarea pune accent pe:• Nevoile „elevilor cu nevoi speciale”;• Schimbarea, remedierea elevului vizat;• Profesionişti, expertiză specializată şi sprijin formal.Incluziunea pune accent pe:• Schimbările din şcoală;• Beneficii aduse elevilor prin faptul că îi include pe toţi;• Sprijin informal şi expertiza şcolilor normale;• Un bun act al predării pentru toţi elevii.Ghid de bune practici________________________________________ 61

2. Aspecte-cheie ale educaţiei incluzive• Bazată pe comunitate – şcoala reflectă comunitatea ca întreg.• Fără bariere – este accesibilă tuturor, atât sub aspectul fizic, cât şi subcel curricular, prin sisteme de sprijin şi metode de comunicare.• Promovează colaborarea – prin care se înţelege că o şcoală incluzivălucrează cu alte şcoli, mai degrabă decât competitiv, împotriva altor şcoli• Promovează egalitatea – o şcoală incluzivă are un caracter democratic,toţi membrii având drepturi şi responsabilităţi.3. Principiile unei şcoli incluzive de succes• O viziune a egalităţii şi incluziunii public afirmată• Sisteme de cooperare• Roluri şi responsabilităţi flexibile• Parteneriat cu părinţii, care se implică în activităţile de planificare şiimplementare a strategiilor unei şcoli incluziveII. Cum putem realiza educaţia incluzivăPunerea problemeiCum pot fi profesorii ajutaţi să îşi organizeze clasele în aşa fel încât săfaciliteze procesul de învăţare pentru toţi elevii lor?Cum pot fi restructurate şcolile în aşa fel încât să sprijine eforturileprofesorilor?Dezvoltarea profesorilorUrmătoarele strategii pentru dezvoltarea profesorilor sunt importante:Învăţarea prin experimentareO strategie puternică înseamnă că profesorii participă la experienţe ceilustrează şi stimulează interesul lor pentru noi posibilităţi de acţiune.Este pus foarte mult accentul pe învăţarea prin experimentare. Profesoriisunt astfel încurajaţi să privească mediul din clasă prin ochii celui care învaţă şi,în acelaşi timp, să lege aceste experienţe de practicile din şcoala unde lucrează.Trei factori-cheie extrem de importanţi pentru crearea în clasă a unuimediu de lucru orientat spre includerea tuturor:Primul factor se referă la importanţa pe care planificarea o prezintăpentru clasa ca întreg.S-a accentuat mult importanţa planificării pentru persoane individuale. Deşipotrivită pentru munca desfăşurată în contexte mici şi relativ izolate, această62____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

metodă se dovedeşte a fi lipsită de practică în şcolile cu număr mare de elevi.Aici principala preocupare a profesorului trebuie să fie planificarea activităţilorpentru întreaga clasă. De asemenea, dacă se pune prea mult accentul peplanificarea individualizată, concept ce a dominat sectorul educaţiei pentrupersoane cu nevoi speciale, se pierd din vedere alţi factori contextuali ce arputea fi utilizaţi pentru stimularea şi sprijinirea procesului de învăţare al fiecăruimembru din clasă. Acest aspect ne duce către cel de-al doilea factor-cheie.Este foarte util să încurajăm profesorii să recunoască şi să utilizeze maieficient orice resurse care ar putea sprijini procesul de învăţare al copiilor.Este vorba în special de acele resurse disponibile în fiecare clasă, şi anume,copiii înşişi. În fiecare clasă elevii reprezintă o sursă bogată de experienţe,inspiraţie, provocări şi sprijin, care, dacă este utilizată, poate aduce un plusde energie în îndeplinirea sarcinilor şi activităţilor stabilite de profesor. Însă,toate acestea depind de abilitatea profesorului de a canaliza această energie.Aceasta este o chestiune de atitudine, care depinde de recunoaştereacapacităţii copiilor de a contribui la procesul de învăţare şi a faptului căînvăţarea este într-o mare măsură un proces social. Putem facilita acestproces ajutându-i pe profesori să-şi dezvolte abilităţile necesare organizăriiclaselor în aşa fel încât acestea să încurajeze procesul învăţării.Aceste considerente ne duc la cel de-al treilea factor-cheie învederea creării în clasă a unui mediu de lucru orientat spre includereatuturor: improvizarea, sau, altfel spus, abilitatea de a modifica planurileşi activităţile în timpul desfăşurării lor, ca răspuns la reacţia persoanelordin clasă. Cu ajutorul acestor procese profesorii pot încuraja implicareaactivă şi, în acelaşi timp, pot ajuta la personalizarea lecţiilor în funcţie denevoile fiecărui individ. Această abordare corespunde modului de gândireactual prezent în lumea cadrelor didactice, unde se observă o acceptarecrescândă a faptului că practicile se dezvoltă prin procese intuitive, încadrul cărora profesorii „jonglează” cu planurile de lecţie, cu activităţilepropuse, încercând pe cât posibil să răspundă reacţiilor din partea elevilor.Strategii pentru şcoli şi personalul administrativa) Principii generale:• Stabilirea unei filosofii a şcolii• Respectarea principiului proporţiei naturale (de ex. şcolile locale)• Să se formeze un grup de lucru pentru incluziune• Menţinerea flexibilităţii şi realizarea faptului că nu este un proces uşorde implementatb) Condiţii necesare pentru progresul şcolilor implicate în educaţia incluzivă:• Stil eficient de conducere din partea tuturor angajaţilor, nu numai dinpartea directorului.• Implicarea personalului, elevilor şi întregii comunităţi în elaborareapoliticilor şcolii şi în procesul decizional.Ghid de bune practici________________________________________ 63

• Angajament faţă de planificarea prin colaborare• Strategii de coordonare• Atenţie acordată posibilelor avantaje ale procesului de analiză• Politică pentru dezvoltarea personalului.În concluzie, care este rolul specialiştilor în contextul re-conceptualizăriinevoilor speciale de educaţie?• Rol de menţinere – răspundem nevoilor copiilor ce au dificultăţi încadrul sistemelor de educaţie prezente, altfel ajutăm neintenţionat lamenţinerea stării de fapt.• Rol de modificare – răspundem nevoilor copiilor ce au dificultăţi încadrul sistemelor de educaţie prezente prin căutări orientate spreîncercarea de a adapta structurile existente.• Rol de dezvoltare – răspundem nevoilor copiilor ce au dificultăţi în cadrulsistemelor de educaţie prezente încercând să elaborăm structuri noimenite să faciliteze procesul de învăţare pentru toţi copiii.4. Suport de curs pentru modulul„Comunicare cu grupuri vulnerabile”1. Deschiderea / sesiunea introductivă• Prezenţa, materiale.• Obiectivele atelierului şi agenda de lucru.• Prezentarea formatorului• Reguli comune de lucru2. Formarea unei înţelegeri comune, bazată pe principaleletematici ale atelierului• Lucrul în parteneriat (aspecte practice )3. Discuţii despre beneficiile cooperării cu mediatorul şcolarrom. Concepte şi principii aplicate în situaţii concrete• Parteneriatul cu mediatorul şcolar (planificarea participativă a mediatoruluişcolar )4. Trecerea în revistă a unor noţiuni generale despre comunitateÎntrebări:Ce este o comunitate?Cunoaşteţi comunităţi de romi ?64____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

• Explicaţi ce este o comunitate• Explicaţi valorile unei comunităţiComunitatea este o unitate teritorială de organizare socială în care indiviziiau un sens al identităţii şi apartenenţei exprimate de relaţii sociale continue.Comunitatea se distinge printr-un anumit mod de constituire a solidarităţiiîntre oameni, ca şi prin tipuri specifice de convieţuire. Cele 3 dimensiuni carediferenţiază comunităţile sunt: geografică, comportamentală, identitară.Este deosebit de important ca în definirea comunităţii să se aibăpermanent în vedere conştiinţa apartenenţei la comunitate. Este adevărat,teritoriul constituie baza naturală a existenţei omului şi societăţii îndimensiunea materială şi în cea spirituală.5. Explicarea nevoilor de organizare a comunitaţii romeîn RomâniaÎntrebări:Cunoaşteţi etimologia cuvintelor „rom” şi ”ţigan”?Ştiţi care este actul normativ prin care Guvernul Romaniei îşi asumăîmbunătăţirea situaţiei romilor din România?Grupul etnic este un grup social specific cu un semnificativ sentiment alidentităţii. Membrii unui grup etnic diferă de alţii prin trasături caracteristice:obiceiuri, îmbrăcăminte, comportamente, limbă, religie, concepţie despreviaţă. Prin grup etnic definim o populaţie distinctă în cadrul unei societăţimai largi a cărei cultură este diferită de a sa. Un grup etnic se constituie înfuncţie de mai multe criterii. Astfel, el este un grup de membri cu o identitatedistinctă, înrădăcinată într-un tip particular de istorie.6. Exerciţiu de tip ICEBREAKER• Rolul principiilor în comunicarea cu femeile rome – particularităţi,utilizarea întrebărilor deschise.• Exerciţiu: Clarificarea din partea fiecărui grup asupra „Ce putemoferi şi Ce nevoi avem de la celălalt grup”.7. Explicarea noţiunii de discriminare. Sancţionarea tuturorformelor de discriminare în RomâniaPrezentarea definiţiei discriminării după ce grupul va construi portretulideal al mediatorului şcolar.Prezentarea instituţiei care sancţionează toate formele de discriminare.Un grup minoritar este un grup ai căror membri cunosc discriminarea,segregarea, opresiunea sau persecuţia din partea oricărui grup consideratGhid de bune practici________________________________________ 65

grup dominant. Din cauza diferenţelor de putere dintre cele două grupurimembrii minoritari sunt dezavantajaţi, iar din această poziţie grupuldominant are avantaj.Minoritatea este caracterizată prin trasături fizice şi culturale care odisting de grupul dominant. (Constantion, Schifirneţ, „Sociologie”, EdituraEconomică,1999)Discriminare: Acest concept – care în uzul comun înseamnă pur şisimplu tratament incorect – apare cel mai des în sociologie în contextulteoriilor relaţiilor interetnice.Distinşi sociologi priveau discriminarea ca pe o expresie a etnocentrismului– cu alte cuvinte, un fenomen cultural de dispreţuire a celui care arată altfel.Discriminarea rasială reprezintă tratamentul inegal la care este supus ungrup de populaţie numai pe motivul posedării unor caracteristici fizice sau dealtă natură definite din punct de vedere social ca desemnând o anumită rasă.Rasismul este sistemul determinist de credinţe aflat în spatele discriminăriirasiale, asociind aceste caracteristici cu anumite trasături fizice, psihologicesau sociale valorizate negativ.8. Închiderea sesiuniiÎntrebare:• Care sunt mesajele cheie din ce am discutat până acum?Fiecare participant va fi rugat să listeze principalele mesaje transmise înaceastă sesiune.MESAJELE CHEIE:• Prin construirea unui cadru de încredere, părinţii de etnie romă îşivor schimba atitudinea faţă de şcoala comunităţii• Psihologii sociali sunt de acord că fenomenul care constă în a neidentifica cu celălalt este un proces spontan de formare a personalităţiicare are loc de-a lungul vieţii şi mai ales în primii ani ai copilăriei• Mediatorul şcolar rom este omul de încredere al comunităţii şiangajatul sistemului educaţional românescBIBLIOGRAFIE:Materialele au fost adaptate după:1. H.G 430/2001 Strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor din România2. Dicţionarul alterităţii şi al relaţiilor interculturale, Guy Ferreol, EdituraPolirom, 20053. Cartea respectului de sine, Gloria Steinem, Editura Polirom, 20044. Constantion, Schifirneţ, „Sociologie”, Editura Economică,199966____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

5. Suportul de curs al modulului„Mediatorul şcolar pentrucomunităţile de romi, în România”I. Statutul mediatorului şcolar pentru romi între 1990 – 2000În România, mediatorul şcolar pentru romi a apărut ca un „implant”,în cadrul unor proiecte de şcolarizare (alfabetizare şi recuperare şcolară)realizate de parteneri străini, care – respectând grila organizatorică „deacasă” – pentru şcoli „cu probleme” au prevăzut prezenţa acestei importanteresurse umane rome.Remunerarea acestora, în intervalul de referinţă, era făcută deimplementatorii străini, de biserici, de organizaţii neguvernamentale interneşi externe etc., şi nu de sistemul şcolar, profesia nefiind menţionată ca funcţiedidactică în Legea Învăţământului şi nici în Statutul personalului didactic.II. Legislaţia în anul 2000 privind mediatorul şcolar• Legislaţia externă – Recomandarea nr. 4/2000 a Consiliului de miniştriai educaţiei al Consiliului Europei – în cadrul căreia apare menţionată şinecesitatea numirii de mediatori şcolari romi în unităţile şcolare;• Legislaţia internă1. Fişa de lucru a mediatorului şcolar rom, elaborată de inspectorii pentruproblemele educaţionale ale romilor, la Tulcea, în 15-17 februarie 2000;2. Fişa de lucru a mediatorului şcolar rom, elaborată de CEDU 2000+,împreună cu cadrele didactice participante la seminarul din iulie2000, la Sinaia.III. Fişa de lucru a mediatorului şcolar rom (MEN, februarie 2000)1. Sprijină şi contribuie la realizarea şcolarizării copiilor romi la toate nivelele;2. Facilitează organizarea de întâlniri cu părinţii romi;3. Colaborează cu O.N.G.-urile rome şi nerome;4. Furnizează datele necesare elaborării proiectelor şi a recenzăriicorecte a populaţiei şcolare;5. Identifică potenţiale cadre didactice rome (romi absolvenţi de liceu,elevi romi performanţi);6. Semnalează şi mediază conflicte inter şi intra-comunitare;7. Mediatizează informaţiile şi facilităţile privind educaţia pentru romi;8. Încurajează angrenarea părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii;9. Semnalează aspecte deosebite din comunitate în scopul sensibilizăriiautorităţilor în soluţionarea lor.Ghid de bune practici________________________________________ 67

(Fişa a fost elaborată de inspectorii pentru şcolarizarea romilor, în cadrulunui seminar de lucru, organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale împreunăcu Romani CRISS, la Tulcea, în februarie 2000, a fost aprobată de Ministerşi publicată pentru prima dată în „Buletinul informativ interactiv privindînvăţământul pentru romi”, nr. 8 / 2000)IV. Noul context (2001–2008)• În perioada, 2000-2001, cu prilejul scrierii termenilor de referinţă aimegaproiectului educaţional PHARE pentru categorii dezavantajate, cufocalizare pe romi, s-a elaborat de către MECT şi s-a introdus în COR(Clasificarea ocupaţiilor din România), cu începere din 2001, funcţiadidactică auxiliară de mediator şcolar.• Ajută la colectarea datelor despre toţi copiii din comunitate de vârstaşcolarizării obligatorii şi la înregistrarea acestor date în documentelepuse la dispoziţia conducerii şcolii şi a inspectoratului şcolar;• Identifică, prin studiul acestor date şi prin contacte regulate cupărinţii şi cu autorităţile locale, probleme referitoare la şcolarizareacopiilor, prevenirea abandonului şcolar şi continuarea studiilorcorespunzătoare posibilităţilor şi aptitudinilor copiilor din comunitate;• Contribuie, alături de asistenţii şi lucrătorii sociali şi reprezentanţiiautori tă ţilor locale, prin informare şi medierea comunicării, laasigurarea respectării drepturilor copilului din comunitate, în speciala dreptului la educaţie;• Mediază comunicarea familiilor având copii în situaţii de risc cu sistemulde asistenţă socială în vederea obţinerii drepturilor sociale conformlegii pentru a reduce neparticiparea şcolară datorită excluziunii sociale;• Furnizează date necesare recenzării corecte a copiilor inclusiv a celormigranţi;• Facilitează atragerea copiilor cu dificultăţi de participare în activităţilede educaţie preşcolară;• Acordă consiliere, îndrumare şi informaţii părinţilor în scopulmotivării şi încurajării participării acestora la viaţa şcolii şi formăriicompetenţelor educaţionale şi de comunicare;• Angrenează părinţii în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii şi sprijină şcoalaîn desfăşurarea activităţilor extraşcolare cu implicarea părinţilor;• Oferă informaţii şcolii pentru întocmirea de informări, rapoarte şidocumentaţie referitoare la probleme ale copiilor de vârstă şcolară;se informează şi se instruieşte, inclusiv în limba comunităţii respective,cu privire la facilităţile şi oportunităţile educaţionale destinate copiilorşi tinerilor, şi asigură diseminarea acestor informaţii către toţi copiii,tinerii şi părinţii acestora din comunitatea din care face parte;• Identifică copii şi tineri din comunitate cu aptitudini pentru continuareastudiilor, în special pentru a deveni cadre didactice şi mediatori înserviciul comunităţii şi le oferă sprijin şi îndrumare, inclusiv prinmedierea interacţiunii acestora cu autorităţile educaţionale;68____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

• Sprijină cadrul didactic, eventual prin intermediere în limbacomunităţii respective, în comunicarea cu clasa şi părinţii pentrufacilitarea procesului de învăţământ.Ordinul MECT nr. 1539/19 iul. 2007 (publicat în M. Of. R. nr. 670/1.X.2007)– Capitolul III. Responsabilităţile şi atribuţiile mediatorilor şcolari:Art. 9 Atribuţiile mediatorului şcolar:• Facilitează dialogul şcoală – familie – comunitate.• Contribuie la menţinerea şi dezvoltarea încrederii şi a respectuluifaţă de şcoală în comunitate şi a respectului şcolii faţă de comunitate.• Monitorizează copiii de vârstă preşcolară din comunitate care nusunt înscrişi la grădiniţă şi sprijină familia/susţinătorii legali ai copilului îndemersurile necesare pentru înscrierea acestora în învăţământul preşcolar.• Monitorizează copiii de vârstă şcolară, din circumscripţia şcolară,care nu au fost înscrişi niciodată la şcoală, propunând conducerii şcolii soluţiioptime pentru recuperarea lor şi facilitând accesul acestora la programelealternative de învăţământ (înscrierea în învăţământul de masă la cursuri de zisau la cursuri cu frecvenţă redusă, includerea în programul A doua şansă etc.).• Sprijină organizarea de programe suport pentru îmbunătăţireaperformanţelor şcolare (programe de recuperare, programe de intervenţiepersonalizată, programe tip „Şcoala de după şcoală” etc.).• Colectează datele statistice relevante pentru monitorizarea accesuluila educaţie şi menţinerea copiilor în sistemul educaţional obligatoriu.• Asigură actualizarea bazei de date despre copiii aflaţi în pericol deabandon şcolar, monitorizează situaţia şcolară şi activitatea extraşcolară aacestora, încurajând participarea lor la educaţie.• Consemnează cu acurateţe şi obiectivitate problemele educaţionalesau de altă natură care au efect asupra participării la educaţie a copiilordin comunitate, informând familiile despre rolul şcolii şi despre prevederilelegale referitoare la participarea copiilor la educaţie.• Transmite şcolii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificăriisoluţiilor optime pentru asigurarea accesului egal la educaţie al copiilor.• Contribuie la deschiderea şcolii către comunitate şi la promovareacaracteristicilor etnoculturale în mediul şcolar, prin implicarea în organizareade activităţi cu părinţii/alţi membri ai comunităţii, organizarea de activităţicu dimensiune multiculturală, organizare de activităţi extracurriculare etc.• Monitorizează şi încurajează prezenţa elevilor la orele din cadrulprogramelor alternative, suplimentare/de sprijin.• Sprijină elaborarea planului de desegregare şcolară şi implementareaacestuia, prin colaborare cu conducerea şcolii.• Informează autorităţile responsabile despre eventualele încălcări aledrepturilor copilului şi sprijină demersurile acestora pentru soluţionareasituaţiilor respective.Art. 10 Atribuţiile prevăzute la art. 9 pot fi detaliate şi completate prinfişa postului.Ghid de bune practici________________________________________ 69

6. Lista grădiniţelor şi a cadrelordidactice implicate în proiectNr.crt.Judeţ LocalitateGrădiniţa1 Alba Alba IuliaGrădiniţa nr. 102 Uioara de SusGrădiniţa Ocna Mureş3 Arad VingaGrădiniţa nr. 24 NădlacGrădiniţa Nădlac5 Argeş Valea Măcelarului,comuna Bughea de JosGrădiniţa ValeaMăcelarului6 sat Enculeşti, Valea MareGrădiniţa Ştefăneşti7 Bacău Valea Şoşii, comunaPoduriGrădiniţa nr. 18 BacăuGrădiniţa Domniţa Maria8 Bihor Sat Târguşor, comunaCherechiuGrădiniţa din cadrulŞcolii nr. 110 SalontaGrădiniţa Salonta11 Bistriţa –NăsăudJosenii BârgăuluiGrădiniţa JoseniiBârgăului12 Comuna ZagraŞc.Generală cu cl. V-VIIIPoienile ZagreiEducatoareCiociu IulianaLaszlo ClaraBizok Ioana AlinaIstanoviţ LaviniaVlaicu MihaelaEne AnicaPopa SanduCristinaNăsturaş NoemiSzekelzy EvaZbârcea LauraAndreaAlina GănăuNergeş Cristina-MariaMediator şcolarHiriza IoanaSalvinaIancu Velu IoanLupo AnaLung MihaelaCornea IonVasile VerginiaGarabet DraganaNăstase AnghelBertalan EricaIulianaDomianMagdalenaElisabetaUrs SusanaAugustinaUrsu ValentinMarcel70____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Nr.crt.Judeţ LocalitateGrădiniţa13 Botoşani Şupitca, comuna CoşulaGrădiniţa din cadrulŞcolii cu cls. I-IV14 BotoşaniGrădiniţa din cadrulŞcolii nr. 215 Braşov MăieruşGrădiniţa Măieruş16 CutuşGrădiniţa Cutuş,com. Crizbav17 Brăila ÎnsurăţeiGrădiniţa nr. 318 GrădişteaGrădiniţa Grădiştea19 Bucureşti Sector 1Grădiniţa nr. 4420 Sector 5Grădiniţa nr. 5421 Sector 4Grădinița nr. 2822 Sector 5Grădiniţa nr. 169„Paradisul Verde”23 Buzău Cîndeşti, comunaVerneştiGrădiniţa Cîndeşti24 BuzăuGrădiniţa nr. 10, ŞcoalaM. Kogălniceanu25 Caraş Vrăniuţ, comunaSeverin RăcaşdiaGrădiniţa Vrăniuţ26 MaciovaGrădiniţa MaciovaEducatoareHrapciuc ValeriaChelariu Elena –MioaraLeonte IrinaErzse Emilia-MagdalenaStoianov MariaBratosin MarilenaDrăgoi LuizaTolbaşu MariaDavidRodicaSima ConstanţaMarinoiu DorinaPăun MariaNicoriciu AlinaBarbu ElenaMediator şcolarCobzariu VirgilIspir RamonaBeatriceDadu IoanCoşcodanMagdalenaOrzea MihăiţăDumitru SaftaMiriuţă MirelaTeodorescuFlorentinaBucan MihailaDumitrescuNicoleta GinaBarbu OlimpiaToma FlorentinaMădălinaPopovici MarilaMaleta MihaelaCîrpaci NicolaeGhid de bune practici________________________________________ 71

Nr.crt.Judeţ LocalitateGrădiniţa27 Călăraşi Stancea-Clinciu, comunaSpanţovGrădiniţa nr. 428 FrumuşaniGrădiniţa din cadrulŞcolii Frumuşani29 Cluj ViişoaraGrădiniţa Frumoasa30 Fizeşu GherliiGrădiniţa din cadrulŞcolii cu cls. I-VIII FizeşuGherlii31 Constanţa HârşovaGrădiniţa Prichindel32 DobromirGrădiniţa Dobromir33 Covasna HerculianGrădiniţa din cadrulŞcolii Mathe Janos34 Boroşneu MareGrădiniţa BoroşneuMare35 Dâmboviţa Voia, com. CrângurileGrădiniţa din cadrulŞcolii cu cls. I-IV36 Moroieni-GlodGrădiniţa Moroieni-Glod37 Dolj CraiovaGrădiniţa din cadrulŞcolii nr. 2638 OcolnaGrădiniţa din cadrul şcoliiOcolna, Amărăştii de JosEducatoareAndrei AdelaVelicu NicoletaVioricaMaria LascăuOprea MariaMarinescu AişeaGhiea DanielaBenko TundeJulianaAndrási AgotaGomoi DorinaBrînzică MihaelaTroponete MariaMagdalenaTreanţă Neli-CristinaMediator şcolarCostea CristinaToader CostinelŞeica LoredanaLakatos VoichitaMercan ValentinaIrimia MeluMuller ZsigmondEmeseKocsis DenesIoneci CornelŞtefanOae RamonaTiţa VioricaStoican Costel72____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Nr.crt.Judeţ LocalitateGrădiniţa39 Galaţi TecuciGrădiniţa din cadrulŞcolii nr. 740 TecuciGrădiniţa din cadrulŞcolii nr. 241 Giurgiu GiurgiuGrădiniţa nr. 942 GiurgiuGrădiniţa nr. 343 Gorj Comuna BalboşiGrădiniţa Valea 144 Motru Sec, comunaPadeşGrădiniţa Motru Sec45 Harghita TopliţaGrădiniţa din cadrulŞcolii „Miron Cristea”46 AvrămeştiGrădiniţa din cadrulŞcolii Benedek Elek47 Hune doara BradGrădiniţa „Floare deColţ”48 Viile Noi, DevaGrădiniţa din cadrulLiceului de Muzică/Artestructura din Viile Noi49 Iaşi TrestianaGrădiniţa Trestiana dincadrul Liceului TeoreticLascăr Rosetti50 Zmeu, LunganiGrădiniţa ZmeuEducatoareDamache ElenaRugină Ana MariaCheranaGenovevaDobreanuAlexandrinaMilodin ElenaNicoletaRăuţ Ana –MirelaMarcu LenuţaKovács KatalinCirco Irina FloricaDobromirAndreeaDura NoriaTudose LilioaraMediator şcolarNica MaricicaNica MaricicaTânase CristinaGeaninaPacuraru PaulaSîmba PanduriţaStanciu FănelaBembe MoldovanNarcisa AlinaZsigmond RigóTündeIancu Ioan NicolaeRădulescu MariţiAuricaVişan VilianaHâncu Ana MariaGhid de bune practici________________________________________ 73

Nr.crt.Judeţ LocalitateGrădiniţa51 Ialomiţa BărbuleştiGrădiniţa din cadrulŞcolii cu cls. I-VIII52 ŢăndăreiGrădiniţa din cadrulŞcolii cu cls. I-VIII53 Ilfov DârvariGrădiniţa nr. 254 BrăneştiGrădiniţa „RiţaGărgăriţa”55 Maramu reş Ţicău, comuna UlmeniGrădiniţa nr. 256 Ponorâta, comunaCoroieniGrădiniţa Ponorâta57 Mehedinţi CorocovaGrădiniţa din cadrulŞcolii cu cls. I-VIII58 Gemeni, comunaDârvariGrădiniţa din cadrulŞcolii cu cls. I-VIII59 Mureş Hărănglab, comuna MicaGrădiniţa Hărănglab60 ŢonciuGrădiniţa Ţonciu61 Neamţ Slobozia, comunaBoghiceaGrădiniţa din cadrulŞcolii cu cls I-VIII62 Solca, OniceniGrădiniţa din cadrulŞcolii SolcaEducatoareRanteş MihaelaMoldoveanu Silvia–PatriciaGheorgheAnişoaraFaraşiu ElenaSav ElviraUglea Corina –FloricaStaicu VictoriţaVăcaru LilicaBenţa DorinaDezsi TimeaIzabellaLiahu IuliaRotariu MaricicaMediator şcolarGheorgheMarianaMitrea SteluţaIulianaGheorghe CristinaLixandru PetruţaLăcătoş IonuţDavidŞanta SînzianaCârceanu PetreVăcaru MihaelaVirginiaBârcea AugustinHorvath EnikoTălpălaru EmilBechian Petrică74____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Nr.crt.Judeţ LocalitateGrădiniţa63 Olt CaracalGrădiniţa din cadrul SAMCaracal64 ScărişoaraGrădiniţa Scărişoara65 Prahova SângerulGrădiniţa nr. 166 PloieştiGrădiniţa nr. 767 Sălaj Cehu SilvanieiGrădiniţa nr. 268 Şimleu SilvanieiGrădiniţa nr. 1, structuraPusta Vale69 Satu Mare CareiGrădiniţa nr. 770 Sărăuad, comuna TăşnadGrădiniţa Sărăuad71 Sibiu DîrlosGrădiniţa din cadrulŞcolii Dîrlos72 MoşnaGrădiniţa din cadrulŞcolii Moşna73 Suceava PătrăuţiGrădiniţa din cadrul SAMPătrăuţi74 SalceaGrădiniţa Salcea75 Teleorman ConţeştiGrădiniţa din cadrulŞcolii cu cls. I-VIII76 ScrioaşteaGrădiniţa ScrioaşteaEducatoareDrăghicean MirelaMuşat Ionela-RodicaMareş GeorgetaVintilă NinaPop IleanaElekes Eugenia-RodicaKincses JudithBeataCornea MioriţaRaţ VirginiaHerciu ElenaMeşteriuc GraţielaVereha DoinaVăituş FloareaPopa ConstanţaMediator şcolarRadu NicuşorSaioc IlieConstantinLeonidaDimache AureliaFălăuş RodicaHompoth MariaMezei EugeniaMedeşan AdrianaMoldovan SteluţaLăcătuş ElisavetaBisceada AndreiaApostol OiţaSăndulescuCristinaGhid de bune practici________________________________________ 75

Nr.crt.Judeţ LocalitateGrădiniţa77 Timiş Sat Măguri, LugojGrădiniţa nr. 978 Chevereşu MareGrădiniţa ChevereşuMare79 Tulcea IsacceaGrădiniţa din cadrulGrupului Şcolar C-tinBrătescu80 TulceaGrădiniţa din cadrul SAMnr. 381 Vaslui Băltăţeni, comuna BăcaniGrădiniţa Băltăţeni82 RădeniGrădiniţa din cadrulŞcolii Rădeni83 Vâlcea BrezoiGrădiniţa Valea lui Stan84 Dăeşti, SâmbotinGrădiniţa Sâmbotin85 Vrancea FocşaniGrădiniţa nr. 386 OdobeştiGrădiniţa nr. 1EducatoareRusceac DanielaVîşcu Corina-AnaSava LilianaIvanov ClaudiaGenis GeorgetaMiler GabrielaTudose IonelaBudică Gabriela-RalucaPopa ArgentinaGhermanZamfiricaMediator şcolarRusceac IlieIlie ElenaMihail CameliaStan MiaVasile VasileCojoc PetronelaZgripcea CarmenIulianaBujor MariaRadu NinaBatog Veronica76____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Despre autoriMariea Ionescu este absolventă a Facultăţii de Drept din cadrulUniversităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti şi doctor în sociologiela Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Sociologie și Asistență Socială.Având o experienţă diversă, în general în domeniul drepturilor omuluişi, în special, în domeniile administraţie publică, managementul instituţiilorşi al organizaţiilor neguvernamentale, dezvoltare comunitară locală,managementul proiectelor, elabo rarea politicilor publice naţionale şieuropene destinate minorităţii romilor, în perioada 2005 – 2007 a deţinutfuncţia de Secretar de Stat la Agenţia Naţională pentru Romi.Este membru fondator al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară„Împreună”. Din 1992 şi până în 2000 a lucrat în cadrul unor organizaţiineguvernamentale, ca militantă activă pentru drepturilor omului. Acolaborat cu diverse organizaţii rome şi nerome, interne şi internaţionale, îngeneral în domeniul protecţiei drepturilor omului, a categoriilor vulnerabile,şi, în special, în domeniul drepturilor minorităţii romilor.Este autor/coautor a unor cărţi, studii şi articole care au ca subiectprocese de dezvoltare socială, accesul romilor pe piaţa muncii şi incluziunearomilor, dar şi a unor rapoarte referitoare la situaţia romilor din România,relaţiile romilor cu autorităţile şi instituţiile publice, relaţiile romilor cu poliţia,cazurile de violenţă dintre romi şi populaţia majoritară, situaţia femeilor etc.De numele lui Gheorghe Sarău se leagă organizarea învăţământuluide limba romani şi şcolarizarea romilor, încă din anul 1990, planificarealingvistică pentru această limbă în România, dar şi normarea limbii romani,cu toate aspectele pe care le presupune un astfel de demers: elaborareaprimelor instrumente de lucru pentru domeniul rom – dicţionare, programeşi manuale şcolare, materiale auxiliare etc., demararea primelor structuride studiere a limbii romani – 17 ediţii ale cursurilor de vară, învăţământdeschis la distanţă pentru pregătirea institutorilor romi pentru predarealimbii romani sau integral în această limbă, introducerea primului curs delimbă romani la nivel universitar, organizarea primei secţii de limba romani laUniversitatea din Bucureşti, publicarea unui număr impresionant de lucrăriconsacrate acestei limbi la nivel şcolar şi universitar, formarea şi captarea însistemul educaţional a resurselor umane rome (mediatori şcolari, inspectoriromi, educatori, învăţători, institutori, profesori).Gheorghe Sarău este, deopotrivă, cadru didactic universitar, prof. dr. lasecţia de limba şi literatura romani – Facultatea de Limbi şi Literaturi Străinedin cadrul Universităţii din Bucureşti, din anul 1992 şi consilier pentru limbaromani şi romi, la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,unde, din anul 1990 şi până în prezent, gestionează problematica privindstudiul limbii romani şi şcolarizarea romilor.Ghid de bune practici________________________________________ 77

Daniela Munteanu este licențiată în sociologie la Universitatea din Bucureștiși deține un Masterat în Politici Sociale pentru Dezvoltare. Şi-a început cariera îndomeniul dezvoltării regionale în cadrul Institutului Urbanproiect. Au urmat 4 aniîn domeniul cercetării și monitorizării drepturilor copilului în Organizația SalvațiCopiii. Din 2006 este consultant la Gallup România în domeniul cercetării socialecalitative și cantitative. Tematica abordată până în prezent include drepturilecopilului, drepturile omului, evaluarea politicilor sociale, a politicilor publice și aprogramelor sociale.Absolventă a Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, Miralena Maminalucrează în Organizaţia Salvaţi Copiii din anul 1995.Domeniile prioritare în care a promovat şi derulat proiecte se referă la protecţiadrepturilor copiilor cu dizabilităţi şi ale copiilor romi, pentru aceştia din urmă unaccent deosebit punându-se pe accesul, cu şanse egale, la educaţie preşcolară şişcolară. De asemenea, în cadrul cursurilor de pregătire a unor cadre didacticecare lucrează cu copii romi, a susţinut realizarea unei educaţii multiculturale înşcoli, pentru îmbunătăţirea climatului interetnic şi evitarea marginalizării copiiloraparţinând minorităţilor.A contribuit la realizarea unor materiale şi rapoarte ale organizaţiei şi a participatla manifestări dedicate copiilor, în ţară şi în afara ei.78____________________________ Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!

Bibliografie--Andruszkiewicz, M. Desegregarea şcolilor – progrese şi provocări. ExperienţeleProgramului PHARE 2003: „Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate”,raport nepublicat, pregătit pentru proiectul Phare 2003, prezentat la o masă rotundădin mai 2006, pp. 6-10, disponibil la http://www.edu.ro/index.php/articles/6758--Ciolan, L. (2003), Dincolo de discipline. Ghid pentru învăţarea integrată/crosscurriculară--Crişan, A. (2006), 15 ani de schimbare în curriculum, în Patru exerciţii de politicăeducaţională în România, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti--Giddens, A. (2000), Sociologie, Editura All, Bucureşti--Miroiu, A. (ed.), (1998), Învăţământul românesc azi, Polirom, Iaşi--Păun, E. (1999), Şcoala-abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iaşi--Raffel, J. (1998), Historical Dictionary of school segregation and desegregation,Greenwood Press--Stoica, N.I. (2007), Combaterea şi prevenirea segregării în educație, Ghid Practic,disponibil la www.stop-segregation.ro--Surdu, M., Desegregarea – un exerciţiu de policromie (http://www.policy.hu/surdu/ Raport%20final%20IPF%20martie%202003.pdf)--Ştefănescu, D.O., (2003), Dilema de gen a educaţiei, Iaşi, Editura Polirom--Vlăsceanu, L. Şcoala la răscruce, (2002), Schimbare şi continuitate în curriculumulînvăţământului obligatoriu. Studiu de impact--Wieviorka, P. (1994) – Spaţiul rasismului, Editura Humanitas, Bucureşti--Zamfir, C., Vlăsceanu, L. coord. (1998), Dicţionar de sociologie, Editura Babel,Bucureşti--Legal şi egal pe piaţa muncii pentru comunităţile de romi. Diagnoza factorilor careinfluenţează nivelul de ocupare la populaţia de romi din România, 2010, EdituraExpert, Bucureşti, editată de ICCV cu sprijinul Fundaţiei Soros.--Cornul şi laptele – percepţii, atitudini şi eficienţă, 2009, Editura Expert, Bucureşti,editată de ECHOSOC, cu sprijinul Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale.--The Impact of Legislation and Policies on School Segregation of Romani Children;A Study of Anti-Discrimination Law and Government Measures to EliminateSegregation in Education in Bulgaria, Czech Republic, Hungary, Romania andSlovakia. ERRC, Budapest, 2007.--Notificarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, nr. 29323/20.04.2004--Ordinul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, nr. 1540/19.07.2007privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi--Plan de desegregare – Proiectul Resurse şi sprijin pentru educaţie incluzivă – ISJ Cluj,2005--Plan de desegregare, ISJ Satu Mare (http://www.isj.sm.edu.ro/isj/index.php)Ghid de bune practici________________________________________ 79

Investeşte în oameni!Proiect cofinanţat din Fondul Social European prinProgramul Operaţional Sectorial pentru DezvoltareaResurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritară: „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cupiaţa muncii”Domeniul major de intervenţie: 2.2 „Prevenirea şicorectarea părăsirii timpurii a şcolii”Titlul proiectului: Copiii romi se pregătesc pentru grădiniţă!Cod Contract: POSDRU/23/2.2/G/12100Beneficiar: Organizaţia Salvaţi CopiiiConţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriupoziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului RomânieiIntr. Ştefan Furtună 3, sector 1, 010899 - BucureştiTel: +40 21 316 61 76 Fax: +40 21 312 44 86Email: rosc@salvaticopiii.ro www.salvaticopiii.ro