Litera B - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

More documents

Recommendations

Info

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUIde Alexandru Averescu. Înmormântată,necropola de familie, Bilceşti, Argeş.Recunoaşteri publice antume şi postume.(I.I.S.).BILCIURESCU, Victor (1865 –1945). Proprietar urban, înalt funcŃionar de stat,militant politic. Membru marcant, PartidulConservator. Prefect de Argeş (22 iunie – 9decembrie 1913). Gestionarea administraŃieijudeŃului pe timpul celui de Al Doilea RăzboiBalcanic (iunie – iulie 1913), realizareacerinŃelor economice şi militare stabilite prinProgramul guvernului condus de TituMaiorescu, primirea în Piteşti (28 iulie 1913) aparticipanŃilor la ConferinŃa de Pace de laBucureşti. InsistenŃe pentru finalizarea UzineiElectrice şi introducerea iluminatului public înlocalitate. Stradă eponimă în Piteşti, alteaprecieri publice. (I.T.B.).BIOLAN, Toma I. (Frasin Deal, Cobia,DâmboviŃa, 1 noiembrie 1941 – Piteşti, Argeş,18 iunie 2004). Profesor, scriitor, cronicardramatic. Liceul IenăchiŃă Văcărescu,Târgovişte (1959), Facultatea de Filologie,Bucureşti (1964). Redactor, revista Argeş,Piteşti (1967-1971); metodist, Centrul CreaŃieiPopulare, Argeş (1971-1979); secretar literar,Teatrul Alexandru Davila, Piteşti (1973-2004).Volume importante (versuri): Templul grec(1970); Pasărea paradisului (1979); Nuferi însomn (1983); Izvoare-n cer şi pe pământ(2001), Idei căzute pe gânduri (2004, proză).Colaborări constante, ziarele: Secera şiciocanul; Argeşul liber/Argeşul, Piteşti;suplimentul literar Săgetătorul; revistele:Argeş; Cronica; Teatrul, Bucureşti. Membru,Uniunea Scriitorilor din România (1982).Premii literare, alte aprecieri publice.(M.M.O.).BIROUL DE TURISM PENTRUTINERET ARGEŞ (1975 ~). Unitateeconomică de interes public, aparŃinând, iniŃial,structurilor specializate din România,subordonată, teritorial, Comitetului JudeŃeanArgeş al Uniunii Tineretului Comunist. Sediupropriu, zona centrală a municipiului Piteşti.După 1990, afiliere la FundaŃia de TineretArgeş. ActivităŃi interne şi internaŃionale:excursii, expediŃii documentare, reuniunitematice, publicaŃii cu caracter turistic. Diversecolaborări comunitare. (D.B.).BISERICA ARMENEASCĂ DINPITEŞTI (1852 ~). InstituŃie de cult creştinortodox, construită şi reabilitată prin contribuŃiafinanciară sau în muncă a comunităŃii armenilordin Argeş. Edificiu în plan triconic, turlehexagonale. Hram, Sfântul IoanBotezătorul.Sărbătorirea unui secol şi jumătatede existenŃă, iunie 2002. IniŃiative obşteşti.(E.I.F.).BISERICA DOMNEASCĂ DINCÂMPULUNG (1567 ~). InstituŃie de cultcreştin ortodox, reprezentativă pentruspiritualitatea autohtonă. Edificată din iniŃiativadoamnei Chiajna, soŃia voievodului MirceaCiobanul (v.) şi a fiului lor, Petru cel Tânăr,domn al łării Româneşti (1559-1568).ReconstrucŃii: 1720 – 1721; 1870 – 1889.Centru de cultură. Alte biserici medievale dinCâmpulung, Muscel (Atestare documentarămedievală): Şubeşti (1552 ~); Fundeni (XVI ~);Şcheiu (XVI ~); Sfântul Ilie (1626 ~); Marina(XVII ~); Sfântul Nicolae (1708); Flămânda(1764 ~); Vişoi (1774). Monumente istorice,înscrise în Lista Patrimoniului Cultural dinRomânia. (E.I.F.).BISERICA DOMNEASCĂ SFÂNTULGHEORGHE PITEŞTI (1656 ~). InstituŃie decult creştin ortodox, reprezentativă pentruspiritualitatea autohtonă, ctitorie a domnuluiłării Româneşti, Constantin Şerban (v.) şi asoŃiei sale, doamna Bălaşa (v.). Reabilităriulterioare: secolul XVIII; 1848-1869; 1964-1969. Pictură: Gheorghe Stoenescu, GheorghePopescu, Niculina Dona. Centru de cultură,şcoală (1753-1864), catedrală urbană.Monument istoric. Alte biserici tradiŃionale dinPiteşti (Atestare documentară medievală):Maica Precista (1540 ~); Sfântul Mina (1564113
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI~); Sfânta Treime (1672 ~); Trivalea (1672 ~);Sfântul Ioan (1728 ~); Buliga (1745-1897/1898); Meculeşti (1752 ~); Mavrodolu(1752 ~); Sfântul Nicolae (1812-1962); SfântaVineri (1817 ~); Sfântul Ilie (1826 ~); CapelaCimitirului (1906 ~). Înscrise în ListaPatrimoniului Cultural din România. (E.I.F.).BISERICA DOMNEASCĂ SFÂNTULNICOLAE CURTEA DE ARGEŞ (1352 ~).InstituŃie de cult creştin ortodox, reprezentativăpentru statalitatea autohtonă. Ctitorie avoievozilor łării Româneşti: Basarab I (v.);Nicolae Alexandru (v.); Vladislav I Vlaicu (v.).Pictură interioară originală. Monument istoric,integrat reşedinŃei oficiale din secolele XIII-XIV. Catedrală a oraşului (1352-1517), primabiserică mitropolitană a Munteniei (1359-1517).Necropolă domnească pentru Vladislav I Vlaicuşi Radu I (v.). Reabilitări: 1748-1752; 1827-1848; 1977-1995. Important centru cultural şieclesiastic. Alte biserici medievale din Curteade Argeş (atestări documentare): Sân Nicoară(XIV-XVIII); SfinŃii Voievozi (XVI ~);Episcopală (1517 ~); Maica Domnului (1687~); SfinŃii Îngeri (1717 ~); Drujeşti (1793 ~).Înscrise în Lista Patrimoniului Cultural dinRomânia. (E.I.F.).BISERICA EPISCOPALĂ CURTEADE ARGEŞ (1517 ~). Renumită instituŃie decult creştin ortodox, reprezentativă pentruspiritualitatea autohtonă. Ctitorie a domnuluiłării Româneşti, Neagoe Basarab (v.), aureolatăcu legenda Meşterului Manole (v.). ConstrucŃiainiŃială: 1512-1517, pe locul unei biserici maivechi Târnosme:1517. Monument arhitecturalde excepŃie, decoraŃii exterioare în stil oriental,eşantioane din pictura murală originală, expuseîn Muzeul de Artă al României, Bucureşti.Catedrală a oraşului Curtea de Argeş (1517 ~).Restaurare şi modificări, Lecomte du Noüy (v.).SfinŃire: 12 octombrie 1886, în prezenŃa regeluiCarol I (v.) şi a reginei Elisabeta (v.), peste 25000 de persoane. Necropolă voievodală şi regală(1521 ~) pentru: Neagoe Basarab (v.); Radu dela AfumaŃi (v.); Carol I (v.) şi Elisabeta (v.);Ferdinand I (v.) şi Maria (v.). În apropiere,Carol II (v.). Biserică episcopală a Argeşului(1793 ~). Integrată, tradiŃional, MănăstiriiArgeşului. Centru confesional. Valoroase creaŃiiliterare interne şi internaŃionale, ample descrieriîn memoriale de călătorie. Important repercultural şi eclesiastic european. (E.I.F.).BISERICA LUTHERANĂ PITEŞTI(1862-1944). InstituŃie de cult pentrucredincioşii protestanŃi ai catolicismuluifundamentalist. SfinŃită la 11 decembrie 1862.Distrusă de bombardamentele asupra Argeşuluidin 1944. (E.I.F.).BISERICA ROMANO-CATOLICĂSFINłII APOSTOLI PETRU ŞI PAULPITEŞTI (1896 ~). Importantă instituŃieeclesiatică din Argeş, subordonată ArhidiecezeiBucureşti. Comunitate catolică fundamentalistătradiŃională în Piteşti: germani/saşi, austrieci,cehi, polonezi, italieni, maghiari. IniŃial: capelă(1864), casă cumpărată de Ignatiu Incze,proprietar Maria Berindei (UliŃa Târgului).Actualul edificiu (1895—1896), arhitectLapierre; paroh Augustin Kuczka. Extindere(1996), planuri Alexandru MulŃescu (v.). Nouacasă parohială, proiect Pompiliu Soare (v.),construcŃie din 1990-1996. PreoŃi catolici cuactivitate îndelungată la Piteşti: AntoninCiardella (1870-1891); Wilhelm Kaluza (1901-1911); Gustav Mőller (1911-1926); EmanuelKreis (1911-1931); Iosif Gonciu (1951-1952;1969-1979); Ioan Tuchscherer (1956-1969);Iosif Cobzaru (1985 ~). Activitate specificărecunoscută. Hram: 29 iunie. Cor, alte iniŃiativeculturale şi umanitare. Filială la Mioveni, Argeş.(S.P.).BISTRICEANU, Anghel ( SecolulXIX). Proprietar urban şi rural din Muscel,militant politic. Implicat direct în evenimenteleanului revoluŃionar 1848 de la Câmpulung,Muscel. Jurământ pe Noua ConstituŃie(ProclamaŃia de la Islaz), dezavuareaRegulamentului Organic şi a Arhondologiei(Condica rangurilor boiereşti), adunarepublică, Mânăstirea Negru Vodă, Câmpulung (6114
Page 1: ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU
Page 7 and 8: ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELU

Litera B - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?