Litera B - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUICurtea de Argeş, Câmpulung. DiversefacilităŃi urbane. (P.P.).BULEVARDULPARDONCÂMPULUNG (Secolul XIX ~). Arterăcentrală de circulaŃie pietonală, renumităpentru originalitate şi atmosferă urbană. Sensdublu: sud-nord, dinspre Piteşti; nord-sud,dinspre Braşov. Peste 800 m lungime: de laBărăŃie şi Grădina Publică, până în PiaŃaPrimăriei. Amenajare iniŃială a IazuluiFerăstraielor, desecat, donaŃie DinicuGolescu (v.). Conturarea configuraŃieiviitoare după 1877: demolarea prăvăliilor,alee de pământ, vegetaŃie perenă. Modernizăriulterioare. Limite laterale actuale: străzileNegru Vodă (vest) şi Republicii (est),mobilate cu magazine, cinematografe,restaurante, edificii publice sau particulare,instituŃii de cultură şi financiare. Renumeprovenit de la surâsul pietonilor schiŃat,convenŃional, la intersectarea pe spaŃiulîngust al promenadei. Numeroase atestăridocumentare, descrieri turistice, literare,memoriale. (M.B.).BULEVARDULPETROCHIMIŞTILOR PITEŞTI (1978 ~).Arteră importantă de circulaŃie rutieră şipietonală a municipiului, denumită,tradiŃional, Drumul/Calea Giurgiului. UneşteAutostrada Bucureşti-Piteşti şi PlatformaIndustrială Sud, prin CartierulPetrochimiştilor, cu zona depoului CăilorFerate Române, traversând fosta comunăPrundu, integrată perimetrului orăşenesc după1952-1955. Patru benzi de circulaŃie. SpaŃiirezidenŃiale nou construite, societăŃicomerciale, instituŃii şcolare. BisericăOrtodoxă edificată în perioada interbelică decetăŃenii localităŃii rurale amintite. Monumental eroilor, ridicat în 1929 şi reamplasat în1981. Trasee spre Bucureşti, Costeşti, Slatina.Diverse facilităŃi urbane. (I.M.M.).BULEVARDUL REPUBLICIIPITEŞTI (1870 ~). Arteră principală decirculaŃie rutieră şi pietonală a reşedinŃeiArgeşului, denumită, iniŃial, până în 1948,Bulevardul Elisabeta. Uneşte, în continuareaBulevardului Petrochimiştilor, zona depouluişi a staŃiei feroviare Piteşti-Sud, cu parteacentrală a municipiului. Două benzi decirculaŃie, tăiate în 1869, având, între gară şiGrădina Publică, 1600 de stânjeni (3200metri). Prelungire după 1936. CasetradiŃionale şi edificii moderne, instituŃiipublice, societăŃi comerciale, bancare,financiare, turistice. IntersecŃii cu străzilemarilor magazine, teraselor inferioare şisuperioare ale oraşului pădurii Trivale. Traseespre Bucureşti, Slatina, Drăgăşani, RâmnicuVâlcea, Curtea de Argeş, Câmpulung. DiversefacilităŃi urbane. (P.P.).BULIGA, Martin (Secolul XVIII).Proprietar urban, mare negustor/cupeŃ, om decultură din Piteşti. Fondator: Casa de ComerŃBuliga; Schitul Buliga (1745-1898), ridicatpe terenul devenit, ulterior, Grădina Publică;Şcoala Schitului Buliga pentru învăŃăturaromânească (1751), plata dascălului prinvenituri eclesiastice, deschisă copiilor dintoate straturile sociale. ActivităŃi de schimbîn oraşele transilvănene Braşov şi Sibiu,intermedierea mărfurilor provenite de laViena (Austria) sau VeneŃia (Italia). Donatorcomunitar. Nominalizat în importante scrieriistorice. Aprecieri publice antume şi postume.(R.R.).BUMBENICI, Cristinel – Claudiu(n. Piteşti, Argeş 25 decembrie 1970). Ziarist.Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C.Brătianu, Piteşti (1988), Facultatea de Istorie,Filosofie, Jurnalism, Universitatea din Piteşti(2004). Redactor, redactor-şef, Gazeta deArgeş (1996 – 1997); Jurnalul de Argeş(1997 – 2000); Observator argeşean (2000 –2006). Analize economice, anchete sociale,comentarii, interviuri. Diversificareagenurilor gazetăreşti în presa locală. (I.I.B.).145