Litera B - Facultatea de Matematică-Informatică - Universitatea din ...

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI~); Sfânta Treime (1672 ~); Trivalea (1672 ~);Sfântul Ioan (1728 ~); Buliga (1745-1897/1898); Meculeşti (1752 ~); Mavrodolu(1752 ~); Sfântul Nicolae (1812-1962); SfântaVineri (1817 ~); Sfântul Ilie (1826 ~); CapelaCimitirului (1906 ~). Înscrise în ListaPatrimoniului Cultural din România. (E.I.F.).BISERICA DOMNEASCĂ SFÂNTULNICOLAE CURTEA DE ARGEŞ (1352 ~).InstituŃie de cult creştin ortodox, reprezentativăpentru statalitatea autohtonă. Ctitorie avoievozilor łării Româneşti: Basarab I (v.);Nicolae Alexandru (v.); Vladislav I Vlaicu (v.).Pictură interioară originală. Monument istoric,integrat reşedinŃei oficiale din secolele XIII-XIV. Catedrală a oraşului (1352-1517), primabiserică mitropolitană a Munteniei (1359-1517).Necropolă domnească pentru Vladislav I Vlaicuşi Radu I (v.). Reabilitări: 1748-1752; 1827-1848; 1977-1995. Important centru cultural şieclesiastic. Alte biserici medievale din Curteade Argeş (atestări documentare): Sân Nicoară(XIV-XVIII); SfinŃii Voievozi (XVI ~);Episcopală (1517 ~); Maica Domnului (1687~); SfinŃii Îngeri (1717 ~); Drujeşti (1793 ~).Înscrise în Lista Patrimoniului Cultural dinRomânia. (E.I.F.).BISERICA EPISCOPALĂ CURTEADE ARGEŞ (1517 ~). Renumită instituŃie decult creştin ortodox, reprezentativă pentruspiritualitatea autohtonă. Ctitorie a domnuluiłării Româneşti, Neagoe Basarab (v.), aureolatăcu legenda Meşterului Manole (v.). ConstrucŃiainiŃială: 1512-1517, pe locul unei biserici maivechi Târnosme:1517. Monument arhitecturalde excepŃie, decoraŃii exterioare în stil oriental,eşantioane din pictura murală originală, expuseîn Muzeul de Artă al României, Bucureşti.Catedrală a oraşului Curtea de Argeş (1517 ~).Restaurare şi modificări, Lecomte du Noüy (v.).SfinŃire: 12 octombrie 1886, în prezenŃa regeluiCarol I (v.) şi a reginei Elisabeta (v.), peste 25000 de persoane. Necropolă voievodală şi regală(1521 ~) pentru: Neagoe Basarab (v.); Radu dela AfumaŃi (v.); Carol I (v.) şi Elisabeta (v.);Ferdinand I (v.) şi Maria (v.). În apropiere,Carol II (v.). Biserică episcopală a Argeşului(1793 ~). Integrată, tradiŃional, MănăstiriiArgeşului. Centru confesional. Valoroase creaŃiiliterare interne şi internaŃionale, ample descrieriîn memoriale de călătorie. Important repercultural şi eclesiastic european. (E.I.F.).BISERICA LUTHERANĂ PITEŞTI(1862-1944). InstituŃie de cult pentrucredincioşii protestanŃi ai catolicismuluifundamentalist. SfinŃită la 11 decembrie 1862.Distrusă de bombardamentele asupra Argeşuluidin 1944. (E.I.F.).BISERICA ROMANO-CATOLICĂSFINłII APOSTOLI PETRU ŞI PAULPITEŞTI (1896 ~). Importantă instituŃieeclesiatică din Argeş, subordonată ArhidiecezeiBucureşti. Comunitate catolică fundamentalistătradiŃională în Piteşti: germani/saşi, austrieci,cehi, polonezi, italieni, maghiari. IniŃial: capelă(1864), casă cumpărată de Ignatiu Incze,proprietar Maria Berindei (UliŃa Târgului).Actualul edificiu (1895—1896), arhitectLapierre; paroh Augustin Kuczka. Extindere(1996), planuri Alexandru MulŃescu (v.). Nouacasă parohială, proiect Pompiliu Soare (v.),construcŃie din 1990-1996. PreoŃi catolici cuactivitate îndelungată la Piteşti: AntoninCiardella (1870-1891); Wilhelm Kaluza (1901-1911); Gustav Mőller (1911-1926); EmanuelKreis (1911-1931); Iosif Gonciu (1951-1952;1969-1979); Ioan Tuchscherer (1956-1969);Iosif Cobzaru (1985 ~). Activitate specificărecunoscută. Hram: 29 iunie. Cor, alte iniŃiativeculturale şi umanitare. Filială la Mioveni, Argeş.(S.P.).BISTRICEANU, Anghel ( SecolulXIX). Proprietar urban şi rural din Muscel,militant politic. Implicat direct în evenimenteleanului revoluŃionar 1848 de la Câmpulung,Muscel. Jurământ pe Noua ConstituŃie(ProclamaŃia de la Islaz), dezavuareaRegulamentului Organic şi a Arhondologiei(Condica rangurilor boiereşti), adunarepublică, Mânăstirea Negru Vodă, Câmpulung (6114