Articole origin<strong>al</strong>e Jurn<strong>al</strong>ul de Chirurgie, Iasi, 2005, Vol. 1, Nr. 3 [ISSN 1584 – 9341]Fig. 3: Eventraţie subombilic<strong>al</strong>ă, obezitate morbidăS-a practicat cura eventraţiei cu plasă sintetică şi dermolipectomie.Fig. 4: Aspecte intraoperatoriia) izolarea sacului şi reperarea marginilor defectului pariet<strong>al</strong>,b) fixarea marelui epiploon.Fig. 5: Aspectul peretelui abdomin<strong>al</strong> la 3 luni postoperator274
Articole origin<strong>al</strong>e Jurn<strong>al</strong>ul de Chirurgie, Iasi, 2005, Vol. 1, Nr. 3 [ISSN 1584 – 9341]REZULTATEPe seria de 172 de plase montate intraperitone<strong>al</strong> nu am avut complicaţii majore.Singurele incidente au fost reprezentate de: limforagii şi necroze <strong>al</strong>e marginilorinciziei operatorii, cu întârzieri în cicatrizarea plăgii operatorii.Toate aceste incidente le considerăm că se datorează unui exces a decolării cutanate şiau survenit în 17 cazuri (9,9%). Supuraţia ţesutului subcutan a survenit în 3 observaţii(1,75%). Această complicaţie s-a rezolvat prin drenaj şi ulterior prin sutură secundară. Nu s-aprodus nici un incident septic legat de plasă, urmat de rejetul acesteia. Pe întreaga serieprezentată, de 323 cazuri, semn<strong>al</strong>ăm 48 de recidive <strong>al</strong>e eventraţiei ce reprezintă 14,8% dincazuri. Dintre acestea, la 23 de cazuri (47,9%) recidiva eventraţiei s-a produs datorităefortului fizic excesiv depus de pacient în primele 6 luni postoperator.Au fost 22 complicaţii septice ce au compromis plasele montate pre-musculoaponevroticdintre care şi 3 cazuri de fistule intestin<strong>al</strong>e (când plasa a fost în contact cuintestinul de necesitate sau fortuit).S-au înregistrat pe întreaga serie 3 decese (0,93%): embolie pulmonară (1 caz),insuficienţă respiratorie (1 caz), sepsis sever (1 caz).DISCUŢIIExistă două categorii de factori implicaţi în etiopatogenia eventraţiilor postoperatorii[1]: factori care ţin de actul <strong>chirurgic<strong>al</strong></strong> şi terenul (fondul biologic) <strong>al</strong> bolnavului. Din primacategorie reţinem factorul ischemic şi factorul septic ce complică evoluţia unei plăgi<strong>chirurgic<strong>al</strong></strong>e şi ulterior, compromite soliditatea parietorafiei, tipul laparotomiei (inciziilevertic<strong>al</strong>e, oblice sau paramediane prin interesarea inervaţiei şi secţionarea planuriloranatomice predispun la eventraţii) unele complicaţii postoperatorii precoce care crescpresiunea intraabdomin<strong>al</strong>ă şi suprasolicită sutura pariet<strong>al</strong>ă (retenţie de urină, infecţiirespiratorii, ileus etc.).Dintre factorii care ţin de bolnav, factorul mecanic (suprasolicitarea prin efort fizicexcesiv a zonei cicatrice<strong>al</strong>e, rigidă, comparativ cu ţesuturile norm<strong>al</strong>e) şi factorii distrofici suntcei mai importanţi în favorizarea dezvoltării eventraţiilor [1].Pe seria noastră, obezitatea a fost factorul distrofic cel mai des întâlnit.Din punct de vedere fiziopatologic, este unanim acceptat că sutura plăgii operatorii întensiun e excesivă reprezintă, prin ischemia tisulară pe care o generează, factorul ce conduce laapariţia eventraţiei şi a recidivelor după cura anatomică a eventraţiei. Sutura simplă aeventraţiilor este însoţită de un grad inacceptabil de recidive a eventraţiilor [3], motiv pentrucare din 1986 când Lichtenstein şi Schilman au descris tehnica „tension free”, repararea cuplase <strong>sintetice</strong> a defectelor pariet<strong>al</strong>e abdomin<strong>al</strong>e a devenit progresiv unanim acceptată, pentruorice dimensiune a defectului pariet<strong>al</strong> [4].Există multiple studii randomizate care, comparând refacerea anatomică cu protezareacu plase <strong>sintetice</strong>, au arătat o rată a recidivei de până la 63% la pacienţii la care s-a practicatcura anatomică a eventraţiei [5,7].CONCLUZIITensiunea excesivă a suturii determină ischemie loc<strong>al</strong>ă; firele de sutură „taie”ţesuturile şi rezultatul este eventraţia sau recidiva eventraţiei.Repararea cu plasă nu este recomandată în cazul operaţiilor cu timp septic, deoarececontaminarea plasei poate cauza rejetul materi<strong>al</strong>ului sintetic.Antibioprofilaxia este obligatorie şi poate fi prelungită când au existat incidenteseptice intraoperatorii [9].275
Change language