Noul asalt asupra agriculturiiCel mai mare domeniu funciar evreiesc, în România.Statul Israel are o suprafaţă de numai 20.700 km 2 de aproape 10 ori mai puţin decâtRomânia. Aşa se face că prezentele revendicări ale evreilor în România depăşesc dejasuprafaţa Israelului. Acestea trebuie aplicate îndeosebi cu începere din anul 2003. Deexemplu, mai mult de jumătate din centrul oraşului Iaşi este deja revendicat de unsingur evreu. Aceeaşi soartă o au mai mulţi masivi muntoşi din Carpaţi: 36 de evreidin lumea întreagă (precum Hellen Foghel din Dallas, Milan Stern din Viena, RachelKochari Stern, Zinder Foghel şi Baruch Hagher, toţi din Israel), revendică 42.412hectare din Munţii Borşei (zonele alpine: Izvorul Ursului, Vârful Mare, Preluca,Dealul Bucăţii, Piatra Obreja, Hăşmar, Şesuri, Sîlhoiu, Bîrjava, Cislele, Sălăşinuri,Bălăsina). Un rabin din Israel solictă două străzi din Oradea, cu sute de case, iar un altisraelian cere l km de plajă, în zona Cazinoului din Constanţa.Cu toate acestea, până în prezent o adevărată ofensivă, făţişă, nu a fost declanşată deevrei asupra proprietăţii funciare din România decât pe calea revendicărilor, pentruacapararea de mari suprafeţe agricole aşteptându-se noul cadru legislativ generat demodificarea Constituţiei României, pusă la cale pentru anul 2003.Au existat totuşi precedente, care ne vor demonstra că, pe lângă acapararea imobiliarăa industriei şi serviciilor, şi agricultura românească reprezintă o importantă ţintăpentru evreii de pretutindeni. Ion Marin, directorul publicaţiei Ultima Oră, scria înaprilie 1998:"În Bărăgan, pământul se vinde pe nimic. Cu 2-3 milioane de lei pogonul, uneori niciatât, 200-300, maximum 400 de dolari. În vreme ce, în ţările civilizate, preţulpământului, nici pe departe atât de roditor, este de zece până la o sută de ori mai mare.Preţ pe care l-ar merita şi pământul românesc, dacă tot am ajuns să-l vindem.Străinilor - aşa cum, chipurile, nu permite legea circulaţiei terenurilor, dar împotrivacăreia subterfugiul este ca şi găsit: cetăţenia (română) stipulată în Constituţie s-arreferi numai la persoanele fizice, nu şi la cele juridice. Altfel spus, toate SRL-urile cucapital străin, Ltd-urile, societăţile mixte şi chiar străine sută la sută pot cumpărapământ în România imediat ce legea circulaţiei pământului o va permite. De altfel, înBărăgan se vehiculează de pe acum intenţia unui mare grup financiar, de origineevreiască, de a cumpăra câteva sute de mii de hectare, pe care să le comaseze şi săconstituie aici, în România, cel mai mare domeniu funciar. Comparabil ca suprafaţăcu cel din Israel, pe care românii vor munci ca sclavi, cum spunea într-un articol,publicat în ziarul nostru, dl. prof. dr. docent Dumitru Teaci. Cert este că în perspectivamarii vânzări a teritoriului ţării, a părţii celei mai productive şi tentante, politicileantieconomice şi antinaţionale au condus la deprecierea acestui bun fundamental alunei naţii, până la valori execrabile, inimaginabile, de 200-300 dolari hectarul! Preţulunei biciclete mai bune sau al unui cal mai prost. Sau, ca să fim şi mai exacţi, unpogon de pământ în Bărăgan a ajuns să coste cât un porc de o sută de kile, vândut întârg la Slobozia. Este o bătaie de joc la care nu credeam că se va ajunge.Joi, 9 aprilie 1998, la Antena l Slobozia i-am avut ca invitaţi pe doi dintre cei maiautorizaţi reprezentanţi ai tălpii ţării, dl. Răzvan Ciucă, directorul MuzeuluiAgriculturii din România şi dl. Savu, directorul cu probleme de patrimoniu la Direcţia158
Agricolă Ialomiţa. Tema dezbaterii, în timpul căreia s-au primit zeci de telefoane, afost tocmai cea de faţă: a vânzării pământului pe nimic. Domnul Ciucă a făcut amplereferiri la valoarea adevărată a pământului, la ce a însemnat el pentru ţăranul român şia lansat un apel deţinătorilor actuali de a nu-l vinde, sub nici un cuvânt, la preţul debatjocură ce li se oferă."Mosser răscoală ţăranii din Hunedoara. Relatarea aparţine ziarului Ziua din11.11.1998:În 1995 Aurel Sfârlogea, viceprimarul comunei Zam, din judeţul Hunedoara, le-apropus ţăranilor din satul Pojoga să facă afaceri cu investitorul "francez" HugoMosser. El le-a spus ţăranilor că evreul francez vrea să cumpere grajdurile fosteiCooperative Agricole de Producţie şi că intenţionează să deschidă în sat o micăafacere, care ar fi oferit 60 de locuri de muncă. Evreul le-a mai promis acestora că,dacă va achiziţiona grajdurile, le va aduce şi o combină din Franţa. În timp, însă,"francezul" şi-a dat arama pe faţă şi a dovedit că este doar un escroc. De trei aniterorizează satul, ameninţând ţăranii cu pistolul şi ucigându-le orătăniile, în ciudafaptului că localnicii au trimis zeci de memorii autorităţilor, nimeni nu a intervenitpentru a soluţiona conflictul.*Afacerea cu Mosser s-a perfectat în casa consilierului Iacob. La venirea în Pojoga,Hugo Mosser i-a anunţat pe săteni că va construi o mică industrie în cătunul lor şi leva aduce chiar o combină franţuzească. Toate aceste promisiuni au fost garantate decuvântul viceprimarului Aurel Sfârlogea. În contrapartidă, Mosser a cerut grajdurilefostei Cooperative Agricole de Producţie (C.A.P.). Discuţiile cu privire ladefinitivarea afacerii s-au purtat la domiciliul consilierului din Pojoga, Marin Iacob, înprezenţa altor doi membri ai comitetului sătesc. După întâlnire, viceprimarul a adusun expert care a evaluat grajdurile la 28 milioane de lei. Între timp, francezul a promiscă va aduce şi un tractor U665 în valoare de 9 milioane şi un plug de 3 milioane.Ţăranii au refuzat combina francezului pentru că era prea scumpă. Mosser a plecat înFranţa după utilajele agricole promise. De acolo l-a sunat pe viceprimar şi l-a anunţatcă preţul combinei este de 14 milioane de lei. Peste o săptămână, acelaşi utilaj valoracu 5 milioane mai mult. În aceste condiţii, membrii comitetului sătesc i-au transmislui Mosser că n-au nevoie de combină. Fără să ţină seama de refuzul ţăranilor,"francezul" a adus utilajul la Pojoga, spunând că valorează 26 de milioane lei. Săteniin-au vrut să se atingă de combină, explicându-i lui Mosser că la acest preţ cumpăraudouă astfel de utilaje fabricate în România, în acest sens, ei au înaintat, în 21 februarie1997, un protest Primăriei comunei Zam. Primarului Ionel Brezovan i s-a cerut să vinala faţa locului, pentru a putea vedea cum o înţelegere care părea bună pentru sat s-atransformat într-o escrocherie. În 29 mai, şapte reprezentanţi ai sătenilor s-au întâlnitcu prefectul de Hunedoara, Pompiliu Budulan. După întrevederea de la Prefectură,consilierul din Pojoga, Marin Iacob, a fost dat în judecată de Hugo Mosser (dosar nr.4964/1997, Judecătoria Deva), din pricina protestului care poartă semnătura sa, alăturide alte 47.Arendaşul francez i-a ameninţat pe ţărani cu pistolul. În primăvara lui 1996, ţăraniidin Pojoga au început să dea pământul în arendă investitorului "francez". Acesta le-a159
- Page 2 and 3:
1. De unde ne vin Evreii!?2. Războ
- Page 4 and 5:
mozaism în anul 740, integrat mai
- Page 6 and 7:
campanie cu peste 40.000 de călăr
- Page 8 and 9:
dovedesc două mii de ani de istori
- Page 10 and 11:
omâni în sediul Camerei, oferind
- Page 14 and 15:
Frumos, Iaşii şi să treacă apoi
- Page 16 and 17:
deviza evreului până ce ruinează
- Page 18 and 19:
"De acolo măsura, buna poate pentr
- Page 20 and 21:
"Dl. P.Carp s-a crezut atins prin r
- Page 22 and 23:
fracţiuni a 4 grame de mercur, "c
- Page 24 and 25:
Atitudinea general favorabilă rom
- Page 26 and 27:
maestru comandor al Marelui Orient
- Page 28 and 29:
Pus în cămaşă de forţă, Emine
- Page 30 and 31:
Oricum ar fi, sfârşitul total nu
- Page 32 and 33:
altă pondere, de 48% din proprieta
- Page 34 and 35:
cârciumile evreieşti, după care
- Page 36 and 37:
acceadă la putere) şi-i doreau î
- Page 38 and 39:
Pentru coordonarea lucrărilor Conf
- Page 40 and 41:
"Orice organizaţie care se poate l
- Page 42 and 43:
opresc, el va declara România repu
- Page 44 and 45:
euşit, la rândul său, să bloche
- Page 46 and 47:
O dată cu moartea lui Petrache Lup
- Page 48 and 49:
personale din care politicienii î
- Page 50 and 51:
Faptul că masonul evreu Jean Panga
- Page 52 and 53:
La cererea Elenei, Carol l-a numit
- Page 54 and 55:
oraş, în Bucureşti, ura împotri
- Page 56 and 57:
îngrozită... Acesta era bilanţul
- Page 58 and 59:
În marea confruntare militară ce
- Page 60 and 61:
B’NAI B’RITH (Fiii Legământul
- Page 62 and 63:
La 20 septembrie 1870 Mazzini (Mare
- Page 64 and 65:
În acel timp, Lemni era Comandor a
- Page 66 and 67:
de maiorul patriot Constantin Moroi
- Page 68 and 69:
MAI 1882. Marele Maestru Constantin
- Page 70 and 71:
Lake City, fără prea mult succes.
- Page 72 and 73:
care nu poate fi decât prinţul Ca
- Page 74 and 75:
Ce ne poate spune porecla lui Israe
- Page 76 and 77:
"Observatorii avizaţi ştiau că i
- Page 78 and 79:
omân, plătite de stat la dublu sa
- Page 80 and 81:
Controlul din start al pieţelor es
- Page 82 and 83:
incomodului ziarist Dan Diaconescu,
- Page 84 and 85:
şi serviciul de cadre al ministeru
- Page 86 and 87:
fiecare. Toţi cei 39 de membri ai
- Page 88:
(well regarded). Temeşan a luat ba
- Page 91 and 92:
Pentru a ascunde dezastrul din inte
- Page 93 and 94:
a transformat General Electric în
- Page 95 and 96:
legat de preluarea şi manipularea
- Page 97 and 98:
fost membru al lojei masonice "ultr
- Page 99 and 100:
Bucureşti va fi făcuta în toamna
- Page 101 and 102:
amintit că "România există în s
- Page 103 and 104:
Roman, Voican-Voiculescu, Silviu Br
- Page 105 and 106:
deosebite faţă de evrei!». Reven
- Page 107 and 108: Nord de către Uniunea Sovietică.
- Page 109 and 110: Ucraina vizau o populaţie ostilă
- Page 111 and 112: Atenţia acestuia către România s
- Page 113 and 114: Despre ofensiva sionistă, declanş
- Page 115 and 116: ...Şi va izvorî din tine râu de
- Page 117 and 118: decizia lor de a ajuta Israelul. To
- Page 119 and 120: Că Israelul, în interesul său ge
- Page 121 and 122: legalitatea internaţională. Merge
- Page 123 and 124: XXI, deţine supremaţia militară
- Page 125 and 126: În numeroase tradiţii, ca şi în
- Page 127 and 128: Iată cum relata faptele cotidianul
- Page 129 and 130: Alexandru Bittner"Om de afaceri", a
- Page 131 and 132: Magnat evreu american. Sionist. Fos
- Page 133 and 134: Înclinaţia evreilor pentru postur
- Page 135 and 136: Mafia evreiască a ocupat întotdea
- Page 137 and 138: Totodată ridică mall-uri, cum est
- Page 139 and 140: Mileniului III). În urmă cu câţ
- Page 141 and 142: pentru a-l identifica şi extrăda
- Page 143 and 144: proprietăţi în România, care nu
- Page 145 and 146: Gheşefturi evreieşti sau asimilar
- Page 147 and 148: fascinanta Românie, sume folosite
- Page 149 and 150: Astfel, Fischer a negociat ca repre
- Page 151 and 152: hoteliere din România prin comiter
- Page 153 and 154: Evreii şi Petrolul Românesc în M
- Page 155 and 156: Ca o paranteză, trebuie arătat c
- Page 157: ţinut tare şi n-au marşat la şa
- Page 161 and 162: Ministerul Agriculturii afla abia d
- Page 163 and 164: Incredibila situaţie, care a dus l
- Page 165 and 166: diplomatice. Dar, chipurile, noua
- Page 167 and 168: MOSSAD-ul şi tehnica militară Rom
- Page 169 and 170: Îi vom reda însă cuvântul speci
- Page 171 and 172: BELL HELICOPTERS, RULETÃ A AFACERI
- Page 173 and 174: Pentagon, să vadă dacă aceste el
- Page 175 and 176: totală a unor personalităţi din
- Page 177 and 178: Odată semnat contractul afacerii "
- Page 179 and 180: Ca o simplă coincidenţă, toţi o
- Page 181 and 182: frauduloasă a S.C. Bucureşti-Turi
- Page 183 and 184: Evident, firma care reprezenta în
- Page 185 and 186: păstrându-şi doar 1% din afacere
- Page 187 and 188: către firma CEPTURA şi a deschis
- Page 189 and 190: LEUMI Le BANK Israel, sucursala Tel
- Page 191 and 192: pentru Hotelul Forum - Costineşti,
- Page 193 and 194: "(Alin) Giurgiu îmi spune: «Nu do
- Page 195 and 196: Eliahu Rasin, emite o Hotărâre pr
- Page 197 and 198: Bucureşti-Turism S.A., (asta în t
- Page 199 and 200: - În cursul anilor 2001-2002 la Ho