"Observatorii avizaţi ştiau că imobilizările şi împrumuturile făcute în goana dupăacaparări, profit şi influenţă împinseseră de mult această bancă într-o stare defaliment, ascunsă sub cifre de bilanţ ce nu reflectau realitatea.Dacă cineva are curiozitatea şi deschide după atâta timp darea de seamă pe 1930,prezentată acţionarilor tocmai când la ghişee se formaseră cozi lungi pentru restituireadepunerilor, se poate afla (observăm în rândurile ce urmează că încă de atunci sepractica în sistemul bancar din România, bilanţul "dublu" sau fals, aşa cum evreii aumai procedat recent şi la Fondul Naţional de Investiţii, la Bancorex şi la BancaInternaţională a Religiilor - n.a.) că Banca Marmorosch, Blank & Co. a procedat, înexerciţiul analizat, la evaluarea activului cu cea mai mare severitate şi a făcut noiamortizări însemnate, că participa la 12 bănci, 57 de întreprinderi şi o societate deasigurări şi realizase un beneficiu net de 90 milioane lei. Nici o menţiune despreimobilizări, portofoliu "putred", pierderi, insuficienţă de lichiditate, pericol de încetarea plăţilor. Totul era în regulă."Partenerii favorizaţi informaţional de către administraţia evreiască a băncii au începutîn 1930 retragerile masive de la Banca Marmorosch, Blank & Co., fiind astfel scoasedin România sume fabuloase, iar abia când situaţia băncii a devenit definitivdramatică, micii depunători români au trecut literalmente la asaltul ghişeelor. Pentruprima oară România a cunoscut manifestările de stradă ale depunătorilor ruinaţi, cucare ne-am obişnuit aşa de bine în ultimii ani, dar şi corupţia deşănţată a oficialităţilor,care au băgat mâna în buzunarul contribuabilului de rând în folosul unor bancheriveroşi, care aşa cum se va vedea, nu diferă deloc de a celor de azi.Fotografiile din presa vremii arată cordoanele de jandarmi înarmaţi păzind sediulimpozant al băncii Marmorosch, Blank & Co, în timp ce mulţimea panicată adeponenţilor bloca strada Doamnei, iar oameni agitaţi împânzeau zona numită "Cityulbucureştean".Nimic nu mai putea opri falimentul programat al băncii, în schimb şi această situaţie afost speculată tot în defavoarea statului român, care s-a grăbit să scoată bani dinbuzunar pentru patronii evrei ai băncii.Deşi termenul nu era încă consacrat, ceea ce a urmat a fost o "inginerie financiară",numită în epocă "combinaţie". Banca devenise un colos cu ramificaţii în toatăeconomia românească, motiv pentru care deja supravieţuia prin subvenţiile statului.Banca avea mai multe sucursale, precum cele de la New York şi Paris, în ţară maiavea alte peste 20 şi înfiinţase alte 10 bănci. Ca o adevărată caracatiţă economică,Marmorosch, Blank & Co. înghiţea aproape total industria românească. În extracţiapetrolieră: întreprinderile Steaua Română, Creditul Petrolier, Petrolul, Cometa, PetrolBlock, Petrolul Românesc, România Petroliferă ş.a.m.d. În extracţia minieră:întreprinderile Aluminia, Minieră, Mircea Vodă etc. În metalurgie: Astra (actualaîntreprindere de vagoane Arad, recent "privatizată" tot în favoarea unor evreiamericani), Vulcan, Metalica, Fabrica de Armături, Industria Motoarelor,Transilvania, Şantierele Române de la Dunăre etc. În chimie: Prima Societate Românade Explosibile (Făgăraş), Fleming, Amylon. În energie: Omnium Electric Roman.Fabricile de zahăr Chitila, Danubiana şi Jujica, fabrici de zaharoase precum Kandiaetc. În curele balneare: Societatea Govora-Călimăneşti, Tekirghiol ş.a., Olăneşti ş.a.,76
Institutul Balnear Sinaia etc. De asemenea nu au scăpat controlului BănciiMarmorosch, Blank & Co. ramurile economice româneşti precum industria textilă,construcţiile, transporturile, pielăria, sticlăria, exploatările forestiere, agricultura,comerţul etc.Calculul patronilor băncii nu putea decât să funcţioneze. Statului român i se înfăţişaspectrul unui posibil colaps al economiei româneşti, chiar falimentul celor mai mariîntreprinderi, dacă banca ar intra în încetare de plăţi. Această finanţare de către statulromân, prin Banca Naţională, a marii bănci private a evreilor Marmorosch şi Blank adurat iniţial 10 luni, până în octombrie 1931, prin creşterea rescontului (preluarea decătre banca centrală a unei părţi din obligaţiile de finanţare a unei bănci comerciale,care obţine astfel mijloace înainte de scadenţa titlurilor) de la 274 milioane lei la 1,85miliarde lei (precizăm că era vorba de leul "tare" din perioada interbelică). Avem deciun prim cadou făcut băncii falimentare.Vom cita iarăşi pe Radu Negrea, asupra acestui moment:"Urmare dispoziţiei ministrului de finanţe, s-a preluat un portofoliu putred al băncii îndificultate, de peste un miliard lei, alcătuit în bună parte din cambii ale societăţiiafiliate, Banca Industrială. Manevra nu putea nici măcar salva aparenţele, fondurileprimindu-se practic pentru un fel de poliţe fără valoare reală, date chiar de datornic."Cum "gaura" de la Marmorosch, Blank & Co. era mult mai mare, ingineria trebuiasăvârşită astfel încât tot statul român (în fapt, populaţia românească) să plătească toateoalele sparte. În acest scop a intrat în combinaţie o a treia entitate, Sindicatul Bancardin România. Ni se pare greu de crezut că guvernanţii vremii, struniţi şi manipulaţi deregele Carol al II-lea, chiar credeau că vor mai salva cea mai mare bancă (evreiască)din ţară, că nu aveau cunoştinţă de reala dimensiune a jafului. Totuşi, ei au perseverat!Sindicatul Bancar (compus prin asocierea mai multor bănci) a pus la dispoziţia BănciiMarmorosch, Blank & Co. un pachet de titluri de credit considerate sigure. Pe aceastăbază, Banca Naţională i-a mai acordat Băncii Marmorosch, Blank & Co. un credit de750 milioane de lei, iar apoi a restituit grupării de la Sindicatul Bancar, ce venise înajutorul băncii, întregul pachet de cambii."Banca falită a rămas cu milioanele - relatează Radu Negrea -, banca de emisiune(Banca Naţională) cu nimic şi, ca un fel de garanţie pentru restituirea sumei, s-aînfiinţat societatea DISCOM. Fondată ad-hoc de Banca Marmorosch, Blank & Co.,societatea Discom a preluat obligaţia de rambursare a creditului de 750 milioane lei,plus dobânzile, primit de la Banca Naţională. Dar de ce? Ministerul Finanţelor i-aconcesionat societăţii Discom, cu mare bunăvoinţă, monopolul de stat al tutunului, încondiţii incomparabil mai avantajoase faţă de Poştă, concesionara precedentă. Aşadar,substanţiala asistenţă financiară primită de banca comercială în dificultate se recuperaprintr-o societate paravan, graţie generozităţii statului şi cu concursul... fumătorilor. S-au aflat şi alte aranjamente, precum legarea plăţii unei părţi din angajamentele bănciia câtorva lucrări publice cu preţuri umflate, iarăşi fiind puşi contribuabilii să suportepierderile falitei."Cu alte cuvinte, ca răsplată pentru dezastrul provocat, patronii evrei ai BănciiMarmorosch s-au ales cu exclusivitatea comerţului cu tutun pe România, în cele maiavantajoase condiţii imaginabile, cu comenzi de lucrări publice din partea statului77
- Page 2 and 3:
1. De unde ne vin Evreii!?2. Războ
- Page 4 and 5:
mozaism în anul 740, integrat mai
- Page 6 and 7:
campanie cu peste 40.000 de călăr
- Page 8 and 9:
dovedesc două mii de ani de istori
- Page 10 and 11:
omâni în sediul Camerei, oferind
- Page 14 and 15:
Frumos, Iaşii şi să treacă apoi
- Page 16 and 17:
deviza evreului până ce ruinează
- Page 18 and 19:
"De acolo măsura, buna poate pentr
- Page 20 and 21:
"Dl. P.Carp s-a crezut atins prin r
- Page 22 and 23:
fracţiuni a 4 grame de mercur, "c
- Page 24 and 25:
Atitudinea general favorabilă rom
- Page 26 and 27: maestru comandor al Marelui Orient
- Page 28 and 29: Pus în cămaşă de forţă, Emine
- Page 30 and 31: Oricum ar fi, sfârşitul total nu
- Page 32 and 33: altă pondere, de 48% din proprieta
- Page 34 and 35: cârciumile evreieşti, după care
- Page 36 and 37: acceadă la putere) şi-i doreau î
- Page 38 and 39: Pentru coordonarea lucrărilor Conf
- Page 40 and 41: "Orice organizaţie care se poate l
- Page 42 and 43: opresc, el va declara România repu
- Page 44 and 45: euşit, la rândul său, să bloche
- Page 46 and 47: O dată cu moartea lui Petrache Lup
- Page 48 and 49: personale din care politicienii î
- Page 50 and 51: Faptul că masonul evreu Jean Panga
- Page 52 and 53: La cererea Elenei, Carol l-a numit
- Page 54 and 55: oraş, în Bucureşti, ura împotri
- Page 56 and 57: îngrozită... Acesta era bilanţul
- Page 58 and 59: În marea confruntare militară ce
- Page 60 and 61: B’NAI B’RITH (Fiii Legământul
- Page 62 and 63: La 20 septembrie 1870 Mazzini (Mare
- Page 64 and 65: În acel timp, Lemni era Comandor a
- Page 66 and 67: de maiorul patriot Constantin Moroi
- Page 68 and 69: MAI 1882. Marele Maestru Constantin
- Page 70 and 71: Lake City, fără prea mult succes.
- Page 72 and 73: care nu poate fi decât prinţul Ca
- Page 74 and 75: Ce ne poate spune porecla lui Israe
- Page 78 and 79: omân, plătite de stat la dublu sa
- Page 80 and 81: Controlul din start al pieţelor es
- Page 82 and 83: incomodului ziarist Dan Diaconescu,
- Page 84 and 85: şi serviciul de cadre al ministeru
- Page 86 and 87: fiecare. Toţi cei 39 de membri ai
- Page 88: (well regarded). Temeşan a luat ba
- Page 91 and 92: Pentru a ascunde dezastrul din inte
- Page 93 and 94: a transformat General Electric în
- Page 95 and 96: legat de preluarea şi manipularea
- Page 97 and 98: fost membru al lojei masonice "ultr
- Page 99 and 100: Bucureşti va fi făcuta în toamna
- Page 101 and 102: amintit că "România există în s
- Page 103 and 104: Roman, Voican-Voiculescu, Silviu Br
- Page 105 and 106: deosebite faţă de evrei!». Reven
- Page 107 and 108: Nord de către Uniunea Sovietică.
- Page 109 and 110: Ucraina vizau o populaţie ostilă
- Page 111 and 112: Atenţia acestuia către România s
- Page 113 and 114: Despre ofensiva sionistă, declanş
- Page 115 and 116: ...Şi va izvorî din tine râu de
- Page 117 and 118: decizia lor de a ajuta Israelul. To
- Page 119 and 120: Că Israelul, în interesul său ge
- Page 121 and 122: legalitatea internaţională. Merge
- Page 123 and 124: XXI, deţine supremaţia militară
- Page 125 and 126: În numeroase tradiţii, ca şi în
- Page 127 and 128:
Iată cum relata faptele cotidianul
- Page 129 and 130:
Alexandru Bittner"Om de afaceri", a
- Page 131 and 132:
Magnat evreu american. Sionist. Fos
- Page 133 and 134:
Înclinaţia evreilor pentru postur
- Page 135 and 136:
Mafia evreiască a ocupat întotdea
- Page 137 and 138:
Totodată ridică mall-uri, cum est
- Page 139 and 140:
Mileniului III). În urmă cu câţ
- Page 141 and 142:
pentru a-l identifica şi extrăda
- Page 143 and 144:
proprietăţi în România, care nu
- Page 145 and 146:
Gheşefturi evreieşti sau asimilar
- Page 147 and 148:
fascinanta Românie, sume folosite
- Page 149 and 150:
Astfel, Fischer a negociat ca repre
- Page 151 and 152:
hoteliere din România prin comiter
- Page 153 and 154:
Evreii şi Petrolul Românesc în M
- Page 155 and 156:
Ca o paranteză, trebuie arătat c
- Page 157 and 158:
ţinut tare şi n-au marşat la şa
- Page 159 and 160:
Agricolă Ialomiţa. Tema dezbateri
- Page 161 and 162:
Ministerul Agriculturii afla abia d
- Page 163 and 164:
Incredibila situaţie, care a dus l
- Page 165 and 166:
diplomatice. Dar, chipurile, noua
- Page 167 and 168:
MOSSAD-ul şi tehnica militară Rom
- Page 169 and 170:
Îi vom reda însă cuvântul speci
- Page 171 and 172:
BELL HELICOPTERS, RULETÃ A AFACERI
- Page 173 and 174:
Pentagon, să vadă dacă aceste el
- Page 175 and 176:
totală a unor personalităţi din
- Page 177 and 178:
Odată semnat contractul afacerii "
- Page 179 and 180:
Ca o simplă coincidenţă, toţi o
- Page 181 and 182:
frauduloasă a S.C. Bucureşti-Turi
- Page 183 and 184:
Evident, firma care reprezenta în
- Page 185 and 186:
păstrându-şi doar 1% din afacere
- Page 187 and 188:
către firma CEPTURA şi a deschis
- Page 189 and 190:
LEUMI Le BANK Israel, sucursala Tel
- Page 191 and 192:
pentru Hotelul Forum - Costineşti,
- Page 193 and 194:
"(Alin) Giurgiu îmi spune: «Nu do
- Page 195 and 196:
Eliahu Rasin, emite o Hotărâre pr
- Page 197 and 198:
Bucureşti-Turism S.A., (asta în t
- Page 199 and 200:
- În cursul anilor 2001-2002 la Ho