GHID DE PREVENIRE A CUTREMURELOR

GHID DE PREVENIRE A CUTREMURELORCutremurele de pământ, numite şi seisme, sunt zguduiri bruşte şi de foarte scurtă duratăale unor porţiuni din scoarţa (crusta) terestră. Cauzele interne (din interiorul Pământului) suntcele mai frecvente, mişcarea plăcilor tectonice reprezentând principala cauză a produceriiseismelor, pe lângă vulcanism şi alte prăbuşiri de strate. În cazul mişcărilor convergente a douăplăci tectonice şi mai ales în procesele de subducţie, se creează tensiuni enorme. Când seproduce detensionarea, au loc cutremurele de pământ. Energia care se eliberează bruscgenerează unde care se propagă radial în toate direcţiile ajungând şi la suprafaţa pământului.Aceste unde se propagă cu diferite viteze, în funcţie de caracteristicile geologice ale mediului.Punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială (în realitate există o zonă de fracturare) senumeşte focar sau hipocentru, iar punctul situat la suprafaţa pământului, pe verticala focarului,poartă denumirea de epicentrul cutremurului. Localizarea poziţiei focarului şi epicentrului seobţine pe baza prelucrării înregistrărilor mişcărilor seismice în staţii echipate cu aparaturăspecifică.

Ştiinţa care se ocupă de studiul seismelor se numeşte seismologie, iar cea care studiazămetodele de proiectare a construcţiilor pentru a rezista la cutremure se numeşte inginerieseismică. Cutremurele sunt înregistrate de seismografe.Riscul seismic reprezintă probabilitatea de a se produce efecte negative, avarii şi pierderiîn cazul unui seism, luând în considerare o anumită perioadă de timp de referinţă. Riscul seismicreferitor la construcţii depinde de combinaţia dintre: hazardul seismic (hazardul naturalprobabilitateade apariţie într-un interval de timp specificat, într-o zonă dată, a unui fenomennatural potenţial distrugător); expunerea la risc a unor elemente (prezenţa lor în zona seismică– este evident că nişte construcţii vor fi mereu expuse riscului, în timp ce unele persoane potpleca pentru un timp din zonele seismice în cele neseismice sau din clădiri în teren liber,schimbându-şi nivelul de expunere); vulnerabilitatea (probabilitatea ca unele construcţii să fieavariate la seisme, aceasta depinzând de calităţile lor antiseismice, avarierea la seismeprecedente, deteriorarea în timp, etc.). În timp ce factorul uman nu poate interveni asuprahazardului seismic şi, în general, nici asupra expunerii construcţiilor care sunt fixe,vulnerabilitatea acestora poate fi redusă prin intervenţii (consolidări), astfel încât să fie redusriscul.Ce este magnitudinea?Magnitudinea (M)- o măsură a tăriei cutremurului sau a energiei eliberate din focar subformă de unde seismice. în seismograme se trasează amplitudinea maximă şi frecvenţaoscilaţiilor. Magnitudinea se exprimă de obicei pe scara Richter, care este o scară logaritmică,ce porneşte de la gradul 1 şi continuă spre gradul 9. Aşa, de exemplu, o înregistrare de gradul 7indică o mişcare a solului de 10 ori mai mare decât cea corespunzătoare gradului 6, respectiv oenergie de circa 30 ori mai mare. Magnitudinea cea mai mare înregistrată la un cutremurcontinental a fost de 8,8 grade, iar la un cutremur submarin de 9,3 grade;Ce este intensitatea?Intensitatea seismică (I)- o măsură subiectivă care descrie cât de puternic a fost simţitşocul cutremurului într-un anumit loc şi ce efecte a produs. Evaluarea intensităţii se face pebaza rapoartelor martorilor oculari şi după studierea şi interpretarea rezultatelor cercetărilor înteren. Consemnarea şi descrierea efectelor se face în chestionare specifice. Pentru măsurarea

intensităţii se utilizează scara Mercalli modificată (îndeosebi în SUA), respectiv scara europeanăa intensităţilor macroseismice care este scara Mercalli adaptată tipurilor de clădiri specifice dinEuropa. Sunt stabilite 12 niveluri ale scării intensităţii Mercalli modificată (de la I la XII). Pentrumăsurarea puterii relative a unui cutremur se mai poate folosi şi mărimea zonei unde şocul afost simţit. Rezultatele cercetărilor macroseismice se oglindesc pe harta de hazard seismic pecare sunt trasate curbele izoseiste, de egală intensitate macroseismică.Care sunt caracteristicile cutremurelor produse pe teritoriul României? Pe teritoriul României se manifestă, în funcţie de adâncime, mai multe categorii decutremure: superficiale - hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între 0 şi 5 km de lasuprafaţa pământului; crustale sau normale - hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între 5 şi 30 km dela suprafaţa pământului, ajungând până la 60 km în zona Vrancea; intermediare - hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între 60-70 km şi 100-220km de la suprafaţa pământului, specifice numai zonei Vrancea.Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar,localizate la curbura munţilor Carpaţi, în zona Vrancea. Cutremurele intermediare produse laaceastă adâncime, cu magnitudini M de peste 7 (pe scara Richter) pot să conducă la intensităţiseismice de VII-VIII grade pe scara MSK, pe o arie de peste o treime din teritoriul ţării, fiind unfactor major de risc. Astfel de seisme sunt resimţite şi la mari distanţe (Moscova, St. Petersburg,Atena, Istanbul). Potrivit cercetărilor specialiştilor, seismele intermediare din Vrancea nucauzează pagube materiale clădirilor construite în ultimii ani (excepţie fac clădirile deja avariateori care sunt vulnerabile în vreun fel), decât în situaţia unor magnitudini de peste 7 Richter. Pe ohartă de zonare seismică se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectatăde cutremurele de Vrancea este cea mai întinsă, iar cele afectate de cutremurele superficialesunt în Banat, Crişana, Maramureş, Făgăraş, Târnave. Aproape tot teritoriul ţării este puternicseismic, zonele seismice afectând peste 60% din populaţie, prin urmare este foarte importantsă ştim cum să ne protejăm în cazul producerii unor astfel de fenomene naturale.Care sunt efectele cutremurelor asupra mediului înconjurător?

Seismele pot interveni în starea de echilibru a structurilor de suprafaţă a unei zone, prinproducerea unor fisuri în scoarţă, urmate de prăbuşiri, alunecări de teren, tasări etc.Cutremurele şi alunecările de teren pot produce asupra construcţiilor şi ansamblurilor deconstrucţii efecte negative, uneori cu caracter de dezastru, prin:‣ distrugerea (prăbuşirea) totală sau parţială a unor clădiri vulnerabile;‣ distrugerea unor elemente componente (structurale sau nestructurale) ale unor clădiri sauavarierea lor;‣ distrugerea/avarierea unor echipamente şi instalaţii din clădiri a unor reţele publice de utilitatevitală (de alimentare cu apă, gaze, energie electrică, energie termică, transport, comunicaţii) şiizolarea unor zone;‣ incendii şi explozii în clădiri sau în cartiere/localităţi;‣ blocarea traficului rutier, unor intersecţii de străzi principale, ca urmare a prăbuşirii unorelemente de infrastructură rutieră, clădiri şi împiedicarea operaţiunilor de salvare-ajutorare.În funcţie de locul de producere şi mărimea cutremurului sau a alunecării de teren, înstrânsă legătură cu unele condiţii specifice locale, mişcările seismic şi alunecările de teren potconduce la apariţia unor efecte sau dezastrecomplementare (colaterale sau secundare), cunoscute ca dezastre de tip NARECH, cum ar fi:inundaţii, ca urmare a avarierii sau distrugerii unor lucrări hidrotehnice, blocării sau devieriicursurilor unor ape curgătoare;contaminarea chimică sau radioactivă, ca urmare a unor accidente chimice sau nucleare;explozii şi incendii, ca urmare a unor accidente tehnologice;accidente în transportul rutier şi pe calea ferată, ca urmare directă a mişcării seismice sau prinavarierea ori distrugerea căilor rutiere sau a căilor ferate.

Cum putem să ne protejăm împotriva efectelor cutremurelor?CE MĂSURI PUTEM LUA ÎNAINTE DE CUTREMUR1. Identifică pericolele de acasă şi de la locul de muncă2. Identifică locurile sigure din interior şi din exterior3. Educă-te pe tine însuţi şi pe membrii familiei4. Asigură-te că ai la îndemână lucrurile necesare pentru dezastru5. Dezvoltă un Plan Familial de Urgenţă6. Ajută-ţi comunitatea să fie pregătită pentru urgenţe1. Identifică pericolele de acasă şi de la locul de muncaa. Asigură mobila de pereţi – în special în dormitoareb. Plasează obiectele grele pe rafturile de josc. Păstrează obiectele casabile pe rafturile de jos, în vitrine pe cât este posibild. Agaţă obiecte grele – tablouri, oglinzi cât mai departe de paturi, canapele sau locurile undede regulă se aşează lumeae. Evita pe cât posibil folosirea candelabrelor masivef. Repară de urgenţă orice defecţiune la instalaţiile de electrice sau de gaz. Acestea constituiepericole de incendiug. Repară orice crăpături apărute la construcţie. Identifică cu ajutorul experţilor orice semn destricăciuni la structura de rezistenţăh. Păstrează în locuri sigure oricare dintre produsele toxice, inflamabile2. Identifică locurile sigure din interior şi din exteriora. Grinda de rezistenţă din interior care asigură cea mai bună protecţieb. Mobila din casă care asigură protecţie – mese din lemn masiv, rafturi care pot asiguraprotecţiad. În locuri deschise, departe de clădiri, linii de înaltă tensiune, poduri, podeţe

3. Educă-te pe tine însuţi şi membrii familieia. Urmăreşte informaţiile postate pe site-urile autorităţilor locale şi IGSU privind hazardurile,riscurile specifice, măsurile ce se iau în cazul apariţiei dezastrelor – www.sanseinplus.ro,www.igsu.rob. Învaţă-ţi copiii cum să sune la 112 şi să urmărească posturile de radio pentru informaţiile cese vor primi pe timpul situaţiilor de urgenţăc. Învaţă pe toti membrii familiei cum, de unde şi când să întrerupă furnizarea gazului, acurentuluielectric şi a apeid. Fii sigur că membrii familiei cunosc unde sunt depozitate actele, asigurările, valorilee. Asigură-te că ai copii la actele importante4. Asigură-te că ai la îndemână lucrurile strict necesarea. Lanternă şi baterii de rezervăb. Radio portabil cu baterii şi baterii de rezervăc. KIT de urgenţăd. Alimente şi apă pentru urgenţăe. Deschizător de apă şi conserve

f. Medicamente de rezervăg. Resurse financiare cash şi cărţi de credith. Încălţăminte comodăi. Cască de protecţie la îndemână5. Dezvoltă un Plan Familial pentru UrgenţăPlanul Familial pentru Urgenţă (PFU) cuprinde minimum:• Informaţii despre familie (nume, grupa sangvină a fiecăruia, alergii, medicaţie necesară, nr.de telefon), date despre locuinţă (unde este contorul electric, pentru închiderea luminii, deunde se închid gazele, unde se află stingătorul de incendiu, unde este trusa pentru situaţii deurgenţă).• Locurile sigure din casă la cutremur (sub grinzile pereţilor de rezistenţă, sub o masă solidă).Aceste locuri trebuie cunoscute de toţi membrii familiei, inclusiv de copii.• O persoană de legătură. Stabileşte ca atunci când nu sunteţi împreună toţi membrii familieisă sune o persoană din alt oraş, pentru a afla unii de alţii. După cutremur, liniile telefoniceinterurbane nu sunt atât de solicitate ca liniile urbane.• Stabileşte un loc de întâlnire pentru întreaga familie, cum ar fi un parc sau un stadion şi uninterval de timp în care să vă găsiţi acolo “din trei în trei ore – la fix, începând cu 00.00”. Dacălocuieşti singur, planul trebuie să aibă în vedere prietenii şi vecinii.• Tot ca parte a planului de protecţie a familie, trebuie să-ţi asiguri locuinţa pentrueventualitateaunor distrugeri.6. Ajută-ţi comunitatea să fie pregatită pentru urgenţeSprijină acţiunile de popularizare a informaţiilor privind pregătirea pentru situaţii de urgenţă înrândul comunităţii – prin acţiuni de voluntariat, participarea la exerciţii, publicarea de articole,emisiuni de radio şi TVa. Disipează informaţiile şi experienţa acumulată în rândul comunităţiib. Dezvoltă cu cei din jur planuri de pregătire a bătrânilor, bolnavilor, celor imobilizaţic. Participă la dezvoltarea planurilor de consolidare a clădirilor din comunitated. Difuzează informaţiile referitoare la clădirile încadrate în clasele de risc seismic din zonă

e. Sprijină acţiunile de popularizare a măsurilor de protecţie împotriva dezastrelorPe timpul cutremuruluiDacă te afli în interiorul unei clădiri:- ARUNCĂ-TE la pământ, încearcă să te protejezi sub o masă rezistentă sau o piesă de mobilier;ASIGURĂ-TE până când mişcarea încetează. Dacă nu există o piesă de mobilier care să teprotejeze, caută grinda de susţinere, aşează-te, acoperă-ţi faţa şi stai pe cât posibil într-un colţ- Încearcă să stai departe de obiectele din sticlă, uşi exterioare sau pereţi falşi, orice obiectecare se pot prăbuşi – electrice sau mobilier- Rămâi în pat, dacă cutremurul te-a prins acolo şi nu eşti expus pericolului de la obiecte care sepot prăbuşi, sau deplasează-te urgent în locul cel mai sigur din casă. Asigură-te, acoperă-ţi faţacu pilota.- Foloseşte ieşirea numai pentru adăpostire sub tocul uşii, dacă acesta este situată sub o grindăde sprijin- Rămâi în interior până cănd mişcarea încetează, verifică dacă ieşirea este sigură, numai dupăaceea încercă să ieşi. Multe dintre răni sunt căpătate pe timpul mişcării în timpul cutremurului.STAI PE LOC- Atenţie – curentul se va întrerupe, sistemul de spinkler poate începe să funcţioneze, sistemulde alarmare poate începe să funcţioneze. ÎNCEPE PANICA- Verifică casa scărilor – este partea cea mai puţin rezistentă din bloc- Înainte de a părăsi locuinţa asigură-te că ai luat cu tine toate lucrurile necesare – ATENŢIE CELAŞI ÎN URMĂ…- Pentru ieşire - NU FOLOSI LIFTULDaca eşti în exterior:- Rămâi unde eşti, nu încerca să intri să te adăposteşti- Încearcă să te îndepărtezi de clădiri, stâlpi de electricitate, linii de tensiune, conducte detransport gaz etc.