studiu de analiză a cadrului legislativ privind - UNDP Moldova

STUDIU DE ANALIZĂ A CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND ORGANIZAŢIILE NECOMERCIALE DIN REPUBLICA MOLDOVA
cultural-educative, sportive, alte societăţi benevole, uniunile de creaţie, comunităţile naţional-culturale, instituţiile obşteşti, alte
asociaţii ale cetăţenilor Cu această noţiune operează textul Legii nr 8 7/1996 cu privire la asociaţiile obşteşti şi ea nu este
echivalentă cu noţiunea organizaţie necomecială, aceasta din urmă fiind o noţiune mult mai largă
f) Societatea civilă Deşi uneori prin această noţiune se are în vedere şi organizaţia necomercială, de cele mai multe ori însă, inclusiv
în Legea nr 98/2004 privind aprobarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, prin societate civilă se înţelege
totalitatea de organizaţii necomerciale ce activează pe teritoriul statului
Concluzie. Legislaţia Republicii Moldova operează cu diferite noţiuni şi termeni şi creează astfel o situaţie de confuzie Considerăm că
noţiunea de „organizaţie necomercială” este singura adecvată care permite exprimarea ideii că aceasta este o persoană juridică care, deşi
poate acumula în activul său bunuri, nu are dreptul să le repartizeze cu titlu de dividend între membrii săi, precum nici nu poate să împartă
activele organizaţiei necomerciale dizolvate şi nici nu are dreptul să se reorganizeze în persoane juridice cu scop lucrativ Termenul de
organizaţie necomercială poate avea un conţinut mai larg şi unul mai îngust În sens larg, organizaţia necomercială este echivalentă cu
noţiunea de persoană juridică fără scop lucrativ În sens restrâns, organizaţia necomercială include doar asociaţia obştească, fundaţia şi
instituţia, lăsând în afara ei asociaţiile în formă de sindicate, patronate, partide, organizaţii religioase etc
În final, considerăm că organizaţia necomercială este, prin definiţie, o organizaţie neguvernamentală, non-profit şi, desigur, o organizaţie
filantropică.
2.3. CLASIfICAREA PERSOANELOR jURIDICE fĂRĂ SCOP LUCRATIV.
Persoanele juridice fără scop lucrativ sunt numite şi organizaţii necomerciale Se consideră că ele nu au scop lucrativ, deoarece
fondatorii, asociaţii şi membrii lor nu au scopul de a obţine profit din activitatea acestor persoane juridice, ci au unul ideal prin care sunt
satisfăcute anumite interese spirituale, culturale, ştiinţifice, sociale etc Fondatorii, asociaţii şi membrii organizaţiei necomerciale nu deţin
drepturi patrimoniale faţă de această persoană juridică
Potrivit dispoziţiilor Codului Civil, există trei categorii de organizaţii necomerciale: asociaţia, fundaţia şi instituţia
ASOCIAŢIA
Asociaţia este o organizaţie necomercială constituită benevol de persoane fizice şi persoane juridice, unite, în modul prevăzut de
lege, prin comunitate de interese ce nu contravin ordinii publice şi bunelor moravuri, pentru satisfacerea unor necesităţi nemateriale
Asociaţia poate avea forma de asociaţie obştească, de partid politic sau de organizaţie social-politică, de sindicat, patronat, de uniune
de persoane juridice, de organizaţie religioasă (cult), de asociaţie de economii şi împrumut sau de asociaţie de locatari în condominium,
fundaţie, instituţie etc Unele forme de asociaţii sunt constituite cu scopul de a satisface exclusiv interesele membrilor săi, altele sunt de
interes public
Asociaţia obştească este o persoană juridică, formată de persoane fizice în vederea realizării unui scop ce corespunde intereselor
generale ale asociaţilor sau membrilor asociaţiei sau ale unei categorii sau ale unui grup social care nu urmăreşte obţinerea de foloase
materiale pentru membrii săi Asociaţia obştească se constituie şi funcţionează în temeiul dispoziţiilor Codului Civil, Legii nr 8 7 din
17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti şi al altor acte legislative Asociaţii obşteşti sunt cele de apărare a drepturilor omului, de
femei, de veterani, de invalizi, de tineret, societăţi ştiinţifice, ecologiste, cultural-educative, sportive Potrivit Legii nr 8 7/1996, asociaţia
obştească are forma de mişcare obştească, organizaţie obştească şi instituţie obştească
Partidul politic şi organizaţia social-politică se constituite conform Legii nr 718/1991 privind partidele şi alte organizaţii socialpolitice
Partidul este o grupare de oameni uniţi prin comunitate de concepţii politice sau de interese sociale Legea defineşte partidul
şi organizaţia social-politică ca fiind „o asociaţie benevolă a cetăţenilor constituită pe baza comunităţii de concepţii, idealuri şi scopuri,
care contribuie la realizarea voinţei politice a unei anumite părţi a populaţiei prin cucerire, în mod legal, a puterii de stat şi participare
la exercitarea ei” Un partid sau o organizaţie social-politică poate fi înregistrată numai dacă are cel puţin 5000 de membri, domiciliaţi
în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (raioane), dar nu mai puţin de 150 în fiecare unitate
administrativ-teritorială din cele menţionate O persoană poate fi membru doar într-un singur partid sau organizaţie social-politică
Judecătorii, procurorii, lucrătorii din organele afacerilor interne, din organele securităţii de stat, din serviciile vamale, militarii, ofiţerii de
urmărire penală, avocaţii parlamentari, controlorii de stat nu pot fi membri ai partidelor politice
Sindicatul se formează şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii sindicatelor nr 1129/2000 Prin sindicat se înţelege o
organizaţie profesională de masă care are drept scop apărarea intereselor profesionale economice ale membrilor săi Legea defineşte
sindicatul ca fiind organizaţie obştească din care fac parte, pe principii benevole, persoane fizice unite prin interese comune, inclusiv
prin interese ce ţin de activitatea lor, şi care apără drepturile şi interesele profesionale, economice, de muncă şi sociale, colective şi
individuale, ale membrilor săi
Patronatul se constituie în baza Legii patronatelor nr 976/2000 Patronate sunt considerate organizaţiile necomerciale create de
patroni Legea numeşte patron persoana juridică ce desfăşoară activitate economică şi foloseşte munca salariată pentru a obţine profit
Patronatele se pot organiza în câteva forme: asociaţie patronală, federaţie patronală, confederaţie patronală Asociaţia patronală este
uniunea a 10 şi mai mulţi patroni, federaţia patronală este uniunea a două şi mai multe asociaţii patronale dintr-un anumit domeniu
de activitate, iar confederaţia patronală este uniunea a două şi mai multe federaţii patronale Scopul principal al patronatului este de a
acorda asistenţă membrilor săi în calitatea lor de patroni prin acordarea de servicii şi consultaţii, protecţia drepturilor şi reprezentarea
intereselor acestora în relaţii cu autorităţile publice, sindicatele etc
Uniunea de persoane juridice se formează în temeiul art 104 din Codul Civil şi art 22 din Legea nr 845/1992, reprezentând asociaţii
de persoane juridice, care îşi unesc eforturile în scopul coordonării activităţii, reprezentării şi apărării intereselor comune
Organizaţii religioase sunt cultele, formate în temeiul Legii despre culte nr 979/1992 Cultul sau religia este o asociaţie de cetăţeni uniţi
prin credinţă divină Cultul devine persoană juridică numai dacă este recunoscut de stat în modul stabilit de lege Deşi cultele religioase
sunt separate de stat, guvernarea actuală susţine deschis Mitropolia Moldovei şi a Chişinăului, filială a Patriarhiei ruse, şi consolidează
puterea economică a acesteia prin transmiterea unor bunuri ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv cele naţionalizate
anterior
Asociaţia de economii şi împrumut se formează în temeiul Legii nr 1505/1998 privind asociaţiile de economii şi împrumut, reprezentând
9