Facultatea de Automatica, Calculatoare si Electronica - Catedra de ...

Facultatea de Automatică, Calculatoare şi ElectronicăDepartamentul de Automatică şi MecatronicăTEMATICApropusă pentru examenul de admitere la specializările:! MASTER (2 ani) - Automatica sistemelor complexe! STUDII APROFUNDATE (1 an) - Sisteme de control neconvenţionaleProba I: INGINERIA SISTEMELOR DE REGLARE1. Structuri de reglare automată1.1. Structura generală a unui sistem de conducere1.2. Sisteme de reglare automată ( S.R.A.)1.3. Sisteme de reglare convenţională (S.R.C.)1.4. Legi tipizate de reglare automată2. Structuri de reglare neconvenţională2.1. Reglarea în cascadă2.2. Reglarea combinată (cu compresarea perturbaţiilor)2.3. Reglarea cu reacţie după stare2.4. Reglarea cu model etalon2.5. Sisteme de conducere cu calculator de proces3. Realizarea constructivă a echipamentelor de automatizare3.1. Sisteme unificate de reglare automată3.2. Realizarea legilor de reglare continuale3.3. Realizarea legilor de reglare liniar-numerice4. Alte tipuri de sisteme de reglare4.1. Sisteme de reglare bipoziţională4.2. Sisteme de reglare tripoziţională4.3. Sisteme de reglare cu modulare în durată şi în frecvenţă de impulsuri5. Analiza în regim stationar a sistemelor de reglare automată5.1. Caracteristici statice5.2. Efectul echivalent al perturbaţiilor5.3. Analiza sistemelor cu reacţie folosind caracteristici statice6. Elemente de sinteză a sistemelor de reglare automată6.1. Indicatori de calitate şi performanţe impuse S.R.A.6.2. Formularea problemei de automatizare6.3. Metode de sinteză în domeniul complex s şi z6.4. Metode frecvenţiale de sinteză6.5. Metode practice de acordare a legilor de acordare7. Sisteme de reglare cu calculator de proces7.1. Automatizări complexe folosind calculatoare de proces7.2. Metode de sinteză a sistemelor discrete de reglare automată7.3. Exemple de implementare a unor structuri cu calculator de proces

4.4.1. Structura internă4.4.2. Spaţiul de adresare şi organizarea datelor4.4.3. Registre segment şi segmentarea memoriei4.4.4. Moduri de adresare4.5. Interfaţa de intreruperi a microprocesorului INTEL 8086. Tipuri deîntreruperi. Funcţiile întreruperilor interne5. Limbaje de asamblare5.1. Instrucţiuni de transfer de date5.2. Instrucţiuni aritmetice5.3. Instrucţiuni logice5.4. Instrucţiuni de salt5.5. Instrucţiuni de control al microprocesorului5.6. Instrucţiuni de intrare / ieşire5.7. Instrucţiuni de lucru în stivă5.8. Apelul procedurilor6. Interfeţe de proces6.1. Configuraţii ale sistemului intrărilor analogice6.2. Configuraţii ale sistemului intrărilor / ieşirilor numerice6.3. Configuraţii ale sistemului ieşirilor analogice6.4. Structuri generale ale sistemelui de cuplare cu procesul condus6.5. Conversia în unităţi inginereştiBibliografie:[1] Ivănescu, M., I. Cauţil - Automate industriale, Ed. Scrisul Romanesc, Craiova,1985.[2] Ivănescu, M., Roboţi industriali , Ed. Universitară , Craiova, 1994.[3] Singh,A., Triebel,W., - 16 – Bit and 32 - Bit Micropocessors – Arhitecture,Software and Interfacing techniques, Prentice Hall, 1991.[4] Yeung, B.C., 8086 / 8088 Assembly Language, Wiley, 1998.[5] Marian, Gh. Limbaje de asamblare – Îndrumar de laborator, Craiova, 1992.[6] Somnea, D., Vladuţ, T., Programare in ASSEMBLER, Ed. Tehnica,Bucureşti,1992.[7] Musca, Gh., Programare în asamblare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1997.