In cadrul Centrul expozitional Moldova Iasi sunt proiectate cinci sali <strong>de</strong> conferinta.Firmele avand ca domenii <strong>de</strong> activitate organizarea <strong>de</strong> targuri si expozitii, servicii <strong>de</strong> marketing siservicii <strong>de</strong> relatii publice vor avea posibilitatea <strong>de</strong> a se <strong>de</strong>zvolta in cadrul incubatorului <strong>de</strong> afaceri.Centrul <strong>de</strong> Afaceri si Expozitii Bacau va avea amenajate birouri <strong>pentru</strong> activitatileangajatilor permanenti, birourile <strong>de</strong> consultanta <strong>pentru</strong> IMM-uri, dar si o sala <strong>de</strong> conferinte siseminarii tematice (<strong>de</strong> maxim 700 locuri) cu aranjamente multiple: tip amfiteatru (sala si prezidiu);tip mese rotun<strong>de</strong>; sala <strong>de</strong> sedinte. Suprafata <strong>de</strong> expozitie va fi organizata in doua module (carevor putea functiona in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt sau impreuna, in functie <strong>de</strong> solicitari). Primul pavilion se vaintin<strong>de</strong> pe o suprafata <strong>de</strong> 4.264 mp, iar al doilea pe 6.076 mp.Centrul <strong>de</strong> afaceri Bucovina-Suceava <strong>est</strong>e o cladire centrala care inclu<strong>de</strong> sala <strong>de</strong>expozitie, magazin, r<strong>est</strong>aurant, sala <strong>de</strong> conferinte, birouri, 8 pavilioane <strong>pentru</strong> birouri, un centru <strong>de</strong>afaceri <strong>pentru</strong> centru <strong>de</strong> informare, birouri, sali <strong>de</strong> conferinte, o platforma <strong>pentru</strong> expozitii si alteevenimente, retea <strong>de</strong> canalizare, retea <strong>de</strong> apa potabila, precum si facilitati privind accesul laac<strong>est</strong>ea.Centrul <strong>de</strong> Afaceri Tutova Barlad ofera sase hale a cate doua module si trei nivele<strong>de</strong>stinate spatiilor expozitionale, birourilor sau altor activitati.INFRASTRUCTURA DE TRANSPORTInfrastructura feroviaraReteaua <strong>de</strong> cai ferate se prezinta la un nivel comparabil cu media pe tara in ceea cepriv<strong>est</strong>e dotarea tehnica si lungimea tronsoanelor, dar conditiile geografice si <strong>de</strong> amplasamentimpun unele r<strong>est</strong>rictii <strong>de</strong> circulatie. Astfel, pon<strong>de</strong>rea retelei <strong>regional</strong>e <strong>de</strong> cai ferate in total reteacale ferata la nivel national <strong>est</strong>e <strong>de</strong> 15.05 % la sfarsitul anului 2006.In ceea ce priv<strong>est</strong>e <strong>de</strong>nsitatea retelei <strong>de</strong> cai ferate <strong>regional</strong>e, aceasta <strong>est</strong>e prezentata intabelul <strong>de</strong> mai jos impreuna cu datele la nivel national si cu date similare din toate celelalteregiuni. Se observa ca <strong>de</strong>nsitatea <strong>de</strong> cai ferate pe 1000 kmp in regiune <strong>est</strong>e <strong>de</strong> 44, situandu-sesub media nationala <strong>de</strong> 45.2.UnitateteritorialaSuprafatatotala aregiunii(km2)Evolutia comparativa <strong>pentru</strong> calea ferata in exploatareLungimea totala a retelei <strong>de</strong> cai ferate (km)1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006Densitatea liniilorferate pe 1000 kmpteritoriu la 31<strong>de</strong>cembrie 2006Nord – Est36850 1505 1507 1506 1506 1506 1506 1498 1634 1624 44.0Romania238391 11010 10981 11015 11015 11002 11077 11053 10948 10789 45.2Sursa: Buletin statistic INS, 2007Regiunea <strong>est</strong>e traversata <strong>de</strong> doua din cele opt magistrale feroviare, care faciliteaza unacces direct si relativ rapid catre 2 zone <strong>de</strong> potential turistic Iasi si Suceava, dar un acces indirectcatre zona turistica a ju<strong>de</strong>tului Neamt.- Bucur<strong>est</strong>i – Bacau – Suceava – Siret spre Ucraina- magistrala 500;- Bucur<strong>est</strong>i - Iasi – Ungheni spre Republica Moldova – magistrala 600.Infrastructura rutiera18
Regiunea Nord-Est <strong>est</strong>e strabatuta <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> coridoare rutiere europene, dupa cumurmeaza:- Bucur<strong>est</strong>i – Bacau – Roman – Suceava - Siret (punct <strong>de</strong> control si trecere a frontierei)– drumul european E85;- Suceava - Vatra Dornei - Cluj (E576) care face legatura cu drumul european E60 ClujNapoca-Ora<strong>de</strong>a;- Bacau – Brasov – Pit<strong>est</strong>i drumul european E574, care face legatura cu drumulinternational E70 Craiova – Vidin - Scopje;- Bucur<strong>est</strong>i - Barlad – Albita - Chisinau - drumul european E581, care strabate ju<strong>de</strong>tulVaslui;- Roman -Tg. Frumos cu ramificatie catre Botosani (E58) si Iasi (E 583).Un aspect important il constituie pon<strong>de</strong>rea drumurilor mo<strong>de</strong>rnizate in totalul drumurilorpublice din regiune care la 31 <strong>de</strong>cembrie 2006 <strong>est</strong>e <strong>de</strong> numai 26.1%. Daca la ac<strong>est</strong> procent seadauga inca 20.5%, reprezentand pon<strong>de</strong>rea drumurilor cu imbracaminti usoare asfaltice la 31<strong>de</strong>cembrie 2006, rezulta ca aproximativ 54% din infrastructura rutiera a Regiunii Nord Est <strong>est</strong>esub standardul minim acceptabil.Situatiei infrastructurii rutiere din regiunea Nord-Est pe categorii <strong>de</strong> drumuri in anul 2006Situatia drumurilor 2006total,Drumuri din care:13411publice - mo<strong>de</strong>rnizate 3508- cu imbracaminti usoare 2749-<strong>de</strong>nsitate la 100 km2 teritoriu 36.5DrumurinationaleDrumuriju<strong>de</strong>tene sicomunaletotal,din care:2669- mo<strong>de</strong>rnizate 2424- cu imbracaminti usoare 204total,din care:10742- mo<strong>de</strong>rnizate 1084- cu imbracaminti usoare 2545Pon<strong>de</strong>rea drumurilor mo<strong>de</strong>rnizate in total drumuri publice (%) 26.1Pon<strong>de</strong>rea drumurilor cu imbracaminti usoare in total drumuripublice %20.5Sursa: Buletin statistic INS 2007Daca mai tinem cont ca, din totalul drumurilor mo<strong>de</strong>rnizate sau cu imbracaminti usoare,aproximativ jumatate sunt cu un pronuntat grad <strong>de</strong> uzura, cauzata <strong>de</strong> exploatarea intensiva acailor rutiere intre resedintele <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>t si polii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare din regiune cu ramificatii sprepunctele <strong>de</strong> trecere a frontierei <strong>de</strong> stat, a oraselor regiunii si cu regiunile invecinate, se poateconcluziona ca <strong>est</strong>e necesar a imbunatati calitatea infrastructurii rutiere <strong>regional</strong>e.Din informatiile prezentate reiese un grad bun <strong>de</strong> acoperire a regiunii cu infrastructura <strong>de</strong>tip rutier ce asigura accesibilitatea necesara catre obiectivele turistice, insa cu un grad insuficient<strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare, in special la nivelul drumurilor ju<strong>de</strong>tene si comunale, situatie ce <strong>de</strong>termina timpi<strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare crescuti catre ac<strong>est</strong>ea.19