Ferma de vaci ROUA GRUP

ANUL 2 NR. 2 | FEBRUARIE - MARTIE 2006Ferma de vaciROUA GRUPC MY KC MY K

MANAGEMENTMANAGEMENTFerma de vaci Roua GrupCarte de vizităLocalizare: loc. Bărcăneşti, jud. Ialomiţa, la 60 km deBucureştiNumăr de animale: efectiv total: 253 capete, dintre care 106 vaciîn lactaţie, 52 juninci rasa Jersey şi 11 juninci indigene, 81 capetetineret femel indigen.Producţia zilnică de lapte: 1.400 litriSuprafaţă cultivată: 250 hectare cultivate în mare parte culucernă şi porumb silozNumăr de angajaţi: 16 angajaţiSistem de creştere: stabulaţie liberă„Ferma de vaci a Roua Grup este o unitatenouă, care a plecat practic de la zero, cuo echipă de oameni interesaţi în primulrând de performanţă”, acestea au fostcuvintele domnului Adrian Marinescu,administratorul fermei, cuvinte caredupă cum am văzut ulterior au integralacoperire în fapte şi realităţi.Asemeni multor ferme dinRomânia, indiferent dacăeste vorba de complexe decreştere a porcilor, păsărilorsau vacilor, şi ferma de vaci afostului CAP din localitateaBărcăneşti, Ialomiţa, a fostachiziţionată de persoanecu intenţii nu tocmai normalepentru un investitor înagricultură. După o devalizareprogresivă începută încă de laînceputul anilor 1990, în anul1999 ferma a fost preluată deRoua Grup, ferma fiind lăsatăgaj unei bănci într-o staredeplorabilă de către foştiiproprietari, ne-a mărturisitdomnul Marinescu. Dupăachiziţionarea de la bancă s-aînceput practic, pas cu pas, repunereaîn funcţiune a unităţii.Suntem nemulţumiţi de faptulcă la ora actuală producţiamedie zilnică de lapte este de1.400 de litri, cu 3,9% grăsimeşi 3,4% proteină, care nu suntîn concordanţă cu adevăratulpotenţial al animalelor pe carele deţinem. Aceste problemeexistă şi persistă, rezolvarealor reprezintă principalapreocupare a personalului despecialitate, în fermă existândcondiţiile necesare pentru ase realiza performanţă. La oraactuală din cele 106 vaci avemdiagnosticate gestante 46, maideţinem şi 11 juninci, iar înurma achiziţiei a 52 de junincirasa Jersey din Danemarca,într-adevăr pot exista speranţepentru realizarea unei buneproducţii de lapte anul acesta.Cu toate acestea credem noică este regretabil faptul că ladoar câteva luni până la presupusaintegrare în structurileUniunii Europene politica deachiziţii a marilor procesatorivest europeni care au capacităţide producţie şi în Românianu stimulează colaborărileechitabile cu fermierii care facinvestiţii şi se pregătesc efectivpentru a face faţă pieţei agricolecomune. Este cu atât mairău cu cât aceste colaborărise degradează în foarte multecazuri, mulţi fermieri care bovismagazin FEBRUARIE - MARTIE 2006FEBRUARIE - MARTIE 2006bovismagazinC MY KC MY KC MY KC MY K

MANAGEMENTMANAGEMENTproduc zilnic cantităţi mari delapte neputând să-şi realizezeşi să aplice programe de managementdatorită instabilităţiidesfacerii.Complexul este format din 6hale, dintre care la ora actualăsunt populate doar trei. Programulde management pecare proprietarii fermei şi-aupropus să-l aplice va conducela modificarea integrală aunei hale de 700 mp. care vafi divizată şi transformată înmaternitate şi grup de muls.Acesta va deţine trei sectoare:sala de aşteptare, sala de mulsşi dependenţele sălii de muls,reprezentate de filtru sanitarpentru personalul care vadeservi acest sector şi salatancului de răcire. O primăsoluţie pentru deplasarea animalelorcătre sala de muls vafi reprezentată de realizareaunor “tunele” pe care vacile levor străbate. La ora actualămulsul se realizează încă la bidon,însă până la sfârţitul luniiiulie a acestui an va fi finalizatăo sală de muls de 8 locuri (2x4),cu posibilitate de extensie pânăla 24 de locuri de muls.Întreţinerea animalelor esteîn stabulaţie liberă pe aşternutde paie. “Ştim cu toţii faptulcă paiele pot afecta sănătateaugerului şi mai mult presupuncheltuieli suplimenare cumanipularea şi depozitarealor, atât înainte cât mai alesdupă utilizarea în grajd...”neamărturisit domnul Marinescu.„Programul nostruinvestiţional impune eliminareaaşternutului de paie şimontarea unor cuşete şi a unuipat din cauciuc, sistem care vaîmbunătăţi semnificativ confortulanimalelor din fermă”, acontinuat interlocutorul nostru.Eforturile considerabile făcuteîncă de la început pentru aputea asigura o bază furajerăde calitate şi-au dovediteficienţa. Astfel, pe lângă porumbulsiloz s-a mai recoltat întoamna anului trecut şi o cantitatemare de fân de lucernăcare a fost însilozat.La ora actuală în fermă sunt52 de juninci JerseyExistă doar câteva ferme înţară care deţin 1-3 vaci Jerseyprovenite din transfer de embrioni,într-adevăr de o calitategenetică ridicată. Iniţial,la începutul anului 2004, înferma din Bărcăneşti au fostaduse primele animale de lao fermă desfiinţată (precummulte altele) din judeţul Timiş,iar ulterior de la Staţiunea deCercetări Dancu din judeţulIaşi.Parteneriatuluneorinesatisfăcător pe care unitateal-a avut cu mari procesatorii-a determinat pe managerisă-şi schimbe radical opticacu privire la valoarea geneticăa animalelor. „Adesea ni se im-puta calitatea scăzută a laptelui.Din acest motiv s-a decisachiziţionarea unor animaleextrem de performante, provenitedin mame de elită dinDanemarca, chiar dacă preţula fost destul de ridicat ne-amdorit să deţinem o geneticăsuperioară”, a continuat domnulMarinescu. Am ţinut contde faptul că aceste animale suntfoarte rezistente la condiţiilede mediu păstrându-şi rusticitatea,nu prezintă probleme podalesau reproductive, necesităun spaţiu mai mic cu până la70% comparativ cu vacile dinrasa Holstein datorită dimensiunilorlor mai reduse, darîn primul rând ne-am ghidatdupă calităţile laptelui.Cota de lapte poate îngrădiîn timp dezvoltarea fermelorde vaciLa fel ca peste tot în ţările cuo producţie mare de lapte, darmai ales în statele vest europeneşi în America de Nord, cota delapte a sprijinit şi sprijină încontinuare stabilitatea pieţei.Deşi în unele cazuri intenţiilefermierilor de dezvoltare potfi îngrădite, acest sistem va ficât se poate de util în Româniaanilor 2007-2008 până laaşezarea producţiei de lapte.Deşi sunt numeroase semnalecare arată faptul că mariiprocesatori care activează peteritoriul ţării noastre importăcantităţi însemnate de lapte. Înacest timp fermierii românitrebui să-şi dezvolte producţia,însă fără să facă rabat de lacalitate şi cantitate.SAPARD un drum neted spreUE, păcăt că este doar oaparenţă...Nu am putut să nu remarcămindignarea cere se putea citipe faţă domnului Marinescuatunci când a venit vorbadespre programul SAPARDpe care îl derulează în fermă.Ajutorul primit este cert, însăbirocraţia şi lipsa de coordonarea diferitor autorutăţi alestatului au făcut ca 20 de luniun om să alerge pentru unproiect.Ferma de vaci deţinută deRoua Grup este fără îndoialăun proiect curajos. Valoareareuşitei este cu atât mai marecu cât o ruină va fi transformatăîntr-o fermă europeană.Pe viitor efectivele din rasaJersey vor fi mulse separat,laptele nu va fi amestecat cucel provenit de la celelalte vaci,reuşindu-se în acest fel să semonitorizeze şi să se găseascăcele mai bune soluţii pentruîmbunătăţirea constantă aperformanţelor acestor animale,ne-a mărturisit domnuldoctor Ionuţ Babu, reprezentantal companiei Agriprom,firmă parteneră a Roua Grup.Alegerea sălii de mulsDomnul Ionuţ Babu declară căalegerea sălii de muls a fost deciziaproprietarilor fermei înurma unei vizite în Danemarca,unde au fost vizitaţi diferiţiproducători de soluţii tehnologicepentru sălile de muls.Investiţia făcută este într-unechipament cu 2 x 4 posturi demuls, urmând ca pe viitor să semărească numărul posturilorde muls în funcţie de creştereanumărului de animale.În achiziţia tuturor echipamentelors-a avut în vedereraportul calitate-preţ şi s-aobservat viziunea proprietaruluilegată de investiţii, acesteafiind certe investiţii pe termenlung. În acest momentanimalele sunt crescute peaşternut permanent de paie,urmând ca în anul în curs săse treacă la sistemul pe bazăde cuşete şi cu pat de odhnădin ecolatex. Adăpătorile s-auales cu nivel constant, în felulacesta, animalele vor avea apăINTERVIUDomnule director, care estesituaţia la ora actuală în ceea cepriveşte cota de lapte?La data de 31 martie a fostfinalizată etapa de monitorizarea producătorilorde lapte şi mă refer la cantitateade lapte livrat directspre procesare. De asemeneasuntem în plin procesde aprobare a unităţilor carecumpără acest lapte, caresunt verificaţi după criteriileANARZ, respectiv după posibilitateacumpărătorului de ada informaţii despre laptelerecepţionat. De la începutullunii aprilie a început etapade înregistrare şi verificare asolicitărilor de cotă, care seva încheia în luna septembriea acestui an.Consideraţi că producţia de laptedin România va acoperi nivelulcotei impuse?Conform semnalelor şi rapoartelordin teren, precumşi informaţiilor pe care ledeţinem, în mare cota delapte se poate realiza, deci nucred că vor fi probleme semnificativedin acest punct devedere.în permanenţă la discreţie.Adăpătorile sunt prevazute cusistem anti-îngheţ.„Proprietarii fermei reprezintăunii dintre puţinii fermieri dinRomânia care privesc aceastăafacere ca pe o investiţie petermen lung, lucru dovedit şidin alegerea echipamentelorşi strategia de dezvoltare pecare au aplicat-o în cadrul fermeiRoua”, a continuat domnulIonuţ Babu. La fermă seorganizează întâlniri cu fermiericare împărtăşesc aceleaşiopinii (idealuri), având locun schimb de idei, un lucrufoarte important pentrunoi producători de lapte dinRomânia. Se intenţionează deasemenea pe viitor formareaunei cooperative, care să lucrezestrâns cu procesatoriide lapte, prestatorii de serviciipentru fermele cu vaci delapte şi de asemenea cu altecooperative de gen din vestulEuropei.bmDl. ing. Gheorghe Neaţă,directorul general ANARZCum vor fi sprijiniţi fermierii caredoresc să-şi îmbunătăţească valoareagenetică a efectivului detaurine?Statul român subvenţioneazăachiziţionarea de materialseminal „indigen”. În viitor,probabil, vom subvenţionaîn alt mod acest lucru,atribuind direct crescătoriloro anumită sumă, obligatoriupentru achiziţionarea de materialseminal, iar fermierii sevor adresa direct furnizorului.Care sunt perspectivele de viitorîn ceea ce priveşte unităţilejudeţene aflate în subordineaANARZ?UARZ – urile cu întreg personalulvor funcţiona în continuareavând mai mult unrol de servicii judeţene deinspecţie pentru problemelespecifice ale sectoruluizootehnic. bovismagazin FEBRUARIE - MARTIE 2006FEBRUARIE - MARTIE 2006bovismagazinC MY KC MY KC MY KC MY K