Apostolul nr. 144.pdf - CNRV

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICEEditat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]Motto:Cine `nal]\ pe `nv\]\tor `nal]\ `nsu[i Na]iunea.nainte de 1912, anul~constituirii Asocia]iei~nv\]\torilor dinJude]ul Neam] casec]ie a Asocia]ieiGenerale a ~nv\-]\torilor din România,preg\tirea atmosfereiprielniceunei astfel de organiza]iiera de mult`nceput\.Aceast\ preg\tire se datora`n primul r`nd `nv\]\torilor de peValea Bistri]ei, care `l aveau `nfrunte pe Mihai Lupescu (1861-1922), `nv\]\tor model, `nzestratcu o mare energie creatoare [iCENTENARUL ASOCIA}IEI~NV|}|TORILORdin jude]ul Neam](Diesterweg)cu o deosebit\ capacitate organizatoric\.P`n\ a fi legiferate „cercurilorculturale", el aduna pe `nv\]\toriide pe Valea Bistri]ei [i le f\ceacunoscute nout\]ile din domeniul`nv\]\m`ntului primar [idespre Asocia]ia General\ a~nv\]\torilor din România, carefunc]iona `nc\ din anul 1898 [icare a avut primul congres laPloie[ti.Primul pre[edinte al Sec]ieiJude]ene Neam] a fost`nv\]\torul Leon Mrejeriu (n. 10.02. 1879, Cot`rga[, Bro[teni,Neam]-d.14. 05. 1945, Mizil),fost elev al lui Mihai Lupescu.• Un secol de activitateLeon Mrejeriu, `mpreun\ cual]i colegi din acea vreme, `ntrecare, amintim pe ConstantinFedele[, mort `n Primul R\zboiMondial, Alexndru Ionescu,Constantin Scut\r\scu, IoanRadu [i mul]i al]ii au constituit,,Asocia]ia ~nv\]\torilor Nem]eni"care a fost printre primele dinRomânia. Asocia]ia avea [i areun caracter (scop) pe care [i l-ap\strat accentu`ndu-l p`n\ ast\zicu totul deosebit de al altor organiza]iiprofesionale [i anume:Solidarizarea [i organizarea`nv\]\torilor `ntr-o comuniune nueste [i nu a fost numai m\surade ap\rare [i dob`ndire de drepturi[i avantagii, ci este colaborareatuturor spre a se puteag\si [i folosi cele mai potrivitemijloace pentru educarea copiilorneamului [i poporului român.~n toate activit\]ile membriiasocia]iei, educatoare, `nv\-]\tori, profesori nu au discutatnumai probleme care `i privescpe ei, `n interesele lor personale,au discutat [i au dezb\tut problemede interes ob[tesc, na-]ional, pedagogic [i social.Prin c`te a trecut neamulnostru [i la c`te a fost martor,Asocia]ia a ie[it mai mare [i mai`nt\rit\, `nc`t ast\zi dup\ o sut\de ani de existen]\ ea se poatem`ndri cu rezultate remarcabile.ProfesorGheorghe AMAICEI,pre[edinte al Asocia]iei~nv\]\torilor din Jude]ul Neam](continuare `n pag. 4)SERIE NOU|, ANUL XIV, NR. 144aprilie 2012http://apostolul.slineamt.roOCTAVIAN GOGA(n. 1 aprilie 1881, R\[inari - d. 7 mai 1938, Ciucea)fost un poetAromân, ardelean,politiciande extrem\dreapt\, (pronazist,mason [iantisemit) [iprim-ministrulRomâniei de la28 decembrie1937 p`n\ la 11februarie 1938. Membru alAcademiei Române dinanul 1920.„Patriotismul este `n inimile sincere, `n afar\ de orice tendin]\politic\, un sim]\m`nt adev\rat [i ad`nc, [i `ntruc`t esteastfel, poate fi, `n certe `mprejur\ri, n\sc\tor de poezie. [i `nasemenea `mprejur\ri excep]ionale ne pare a se afla autorulnostru, c`nd `ntr-o parte a poeziilor sale reprezint\ [i rezum\iubirea [i ura, durerile [i speran]ele unui neam amenin]at `nexisten]a sa”.Titu MAIORESCUF\r\ `ndoial\ ne afl\m `n fa]a unui eveniment memorabil. Nimeni nu`mpline[te `n fiecare zi o sut\ de ani. Asocia]ia ~nv\]\torilor din Neam] a bifat,al\turi de alte fapte de seam\, [i aceast\ performan]\. Primul ei merit este de ase suprapune `n mare m\sur\ gloriei `nv\]\m`ntului românesc, urm\torul, imediat- sau, poate, chiar mai important dec`t primul - este acela de a devansa cotidianulprin g`ndire temeinic\, prin organizare riguroas\, prin perceperea sensibil\a realit\]ilor momentului [i prin rezultate , de cele mai multe ori, de-a dreptulexcep]ionale.Asocia]ia ~nv\]\torilor nu a fost [i nu este doar o organiza]ie de breasl\. Eaa pledat nu doar pentru Carte, ci [i pentru Patrie [i s-a jertfit efectiv at`t la catedr\c`t [i `n tran[ee. Leg\turile pe care Asocia]ia le cultiv\ [i `n prezent cuBasarabia s`nt o dovad\ c\ lec]ia `nainta[ilor a fost bine `nv\]at\.Din p\cate nu travers\m cea mai senin\ perioad\ din istoria României.N\d\jduim c\, aflat pe m`ini de isprav\, stindardul `nv\]\m`ntului nem]ean vareu[i s\ mobilizeze [i s\ biruie oceanul de prostie, incon[tien]\, fariseism [inep\sare care ne `nconjoar\.{i, `n numele acestei credin]e, salut\m cu dragoste [i cu reveren]\Centenarul Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam]!"Lumea asta e pe dos, toate merg cu susu-n jos: pu]ini suie, mul]icoboar\, unul macin\ la moar\. {-apoi acel unul are atunci p`inea, [icu]itul [i taie de unde vre [i c`t `i place, tu te ui]i [i n-ai ce-i face"Gabriel PLOSCA, pre[edintele SLLICS Neam]Mircea ZAHARIA, redactor [ef, revista Apostolulu am rezistat s\Npun acest fragment`n deschidereaprezentuluimemento, `nciuda prea pu]ineisale leg\turi curestul, pentru relevan]ape care ocap\t\ el, `nprezentul referen]ial.Dar eu despreCreang\ - apostolul vreau s\v\ vorbesc, despre straniulm\r]i[or prins `n pieptulsim]irii române[ti de 1 Martie1837. Au trecut, iat\, [apte p\trimi de veac....Al cui apostol a fost Creang\? Mai `mi vines\ spun - al lui Eminescu. Marea genera]ie a clasicilorjunimi[ti, Slavici, Caragiale, Creang\,adu[i de intui]ia poetului la cenaclu, au perpetuatpeste decenii, mult dup\ moarteaacestuia, nu numai memoria sa [i oadora]ie f\r\ margini, dar [i obsesiaperfec]iunii `n crea]ie. Dar Creang\a fost mult mai mult dec`t at`t.O, da, a fost, a[a cum s`ntemnoi to]i, un apostol al lumin\riimin]ilor tinere, al "iezi[orilor" dinmahalaua P\curarilor, spre care`nota zilnic prin noroaiele Ia[ilor [ic\rora le spunea, cu familiar\ apostrof\`n loc de profesoral\ importan]\:"m\, ]`c\, ia treci la tabl\ [i f\pe cr\c\natul (M) [i peburduh\nosul (B)". A[a l-a g\sit unrevizor [colar cu ochi de noapte [ifruntea de r\s\rit de lun\:"M\ recomand - Mihai Eminescu"....{i copil\ria fiec\ruia dintre noi s-a luminatca de zorii tr`mbi]a]i de coco[i peste apa Ozanei.A fost un apostol al c\r]ii, al iubirii de [coal\,CREANG| - APOSTOLULa[a cum a `nv\]at, nu de la "metecul" cartofor dela F\lticeni, ci de la B\di]a Vasile, cel "cuminte,harnic [i ru[inos ca o fat\ mare", de la profesorul"Nicolai Nanu, de la [coala lui Balo[ din Bro[teni"[i mai ales de la p\rintele profesor Isaiia Duhu;poate [i de la al]i dasc\li cu drag de carte. A fostun apostol al `nv\]\m`ntului ra]ional [i logic, `ndispre]ul frazelor gongorice care-i z\p\ceaumintea bietului Tr\snea (care, apropo, a ajunspreot, conform document\rii lui C\linescu). Ascris abecedare, c\r]i de citire, metodici depredare pentru clasele primare care s-au folositdecenii la r`nd. Cu destul\ acrimonie, colegiiredactori m\rturisesc obsesia sa pentru muncabine g`ndit\, pentru limba român\ care s\ suneromâne[te: era capabil s\ repete un ceas [i maibine o propozi]ie care nu i se p\rea bine construit\:"Din in, ca [i din c`nep\, tot p`nz\ seface". A fost un apostol al lucrului bine [i cu judecat\f\cut.A fost un apostol al bunului-sim] [i al omeniei,nu doar `mpietrind "caracuda" junimist\ cucomentarii care vitriolau snobismul unora, dar, lao adic\, neezit`nd s\-[i croiasc\ zdrav\n, `n plin\strad\, cu b\]ul greu de corn, unicul fecior care,m`ndru de uniforma sa de proasp\t elev-ofi]er, sedep\rta st`njenit de tat\l care st\tea de vorb\ cuun m\tur\tor.A fost un apostol al neamului, implic`ndu-secu pasiune [i cu ironia sa inimitabil\ `n politic\,martore ne s`nt versurile lui Iacob Negruzzi,viitorul s\u coleg de la "Junimea". A fost implicat`n mi[carea separatist\, condus\ de un importantierarh, atunci c`nd i s-a p\rut c\ Moldova aie[it p\c\lit\ din unirea cu Muntenia. A avuttriste]ea s\ vad\ acela[i ierarh, `n urma unorsfor\rii, aprob`nd excluderea sa, biet diacon care`nghi]ise at`tea, din cler....{i tot mai r\m`n at`tea de spus.Ada POPOVICI(continuare `n pag. 8)

Tradi]ia româneasc\ `nprogramul „{coala altfel”rogramul "{coala altfel" a adus `n [colile roma[cane oPanima]ie peste a[tept\ri,mobiliz`nd toat\ suflarea, dela micu]ii din gr\dini]e [i p`n\ la liceeni, `n ac]iuni caremai de care mai inedite , unde, cel mai adesea, au fostprezente [i cadre didactice sau personalit\]i alemunicipiului.Una dintre ac]iunile cu mare priz\ la public, care avizat segmentul elevilor de liceu, s-a desf\[urat lamijlocul s\pt\m`nii rezervate acestui program `n Casade Cultur\ din Roman, combatan]ii `ntrec`ndu-se `ncontextul celei de a treia edi]ii a manifest\rii culturale"De la Dragobete la S\rb\toarea Rusaliilor - Tradi]ie [ilegend\ la români", ini]iat\ de c\tre prof. Dan Lauren]iu Leoreanu,primarul municipiului. Cu acest prilej liceenii roma[cani au avutocazia s\ demonstreze c`t de bine cunosc tradi]iile populareromâne[ti, c`[tig\torii din acest an fiind membrii echipajului de laGrupul {colar "Vasile Sav". Dar, dup\ cum a afirmat edilulRomanului la festivitatea de premiere "to]i cei prezen]i au fostc`[tig\tori" prin abordarea acestui gen de `ntrecere cu specificstrict autohton.Anima]ia din s\pt\m`na cuprins\ `ntre 2 - 8 aprilie a pusst\p`nire [i pe celelalte institu]ii de cultur\ din urbea mu[atin\ careau cunoscut un aflux de public f\r\ precedent. "Am fost pl\cut surprinss\ constat apetitul elevilor pentru tot ceea ce `nseamn\spa]iu cultural [i sincer m\rturisesc c\ nu m\ a[teptam chiar laat`]ia vizitatori. M\ bucur, de asemenea, c\ am reu[it ca la toatecele trei institu]ii muzeale din municipiu s\-i `nt`mpin\m pe elevi culucruri interesante [i am putut citi pe chipul lor bucuria de a ne fitrecut pragul", a spus Adrian Ciobanu, [ef Sec]ie Muzeistic\Roman.De un succes aparte s-a bucurat [i expozi]ia intitulat\"Fluturi [i petale" organizat\ la Muzeul de {tiin]ele Naturii, `ns\, `naceast\ perioad\, at`t s\lile Muzeul de Istorie, c`t [i cele aleMuzeul de Art\ s-au dovedit ne`nc\p\toare.Tr\g`nd o linie dup\ s\pt\m`na cu "{coala altfel, pot spune c\ecourile au fost peste m\sur\ de favorabile acestui program pecare [i elevii, dar [i educatorii `l doresc [i pentru la anul. "A fost`ntr-adev\r o s\pt\m`n\ `n care s-a f\cut [coal\ , `ncare au predominat ac]iuni dintre cele mai diversificate, de lacur\]enia `n parcul ora[ului, p`n\ la excursii [i vizite la institu]iilede cultur\, sau ac]iuni organizate exclusiv de c\tre elevi, lucruricare ne-au surprins `n cel mai pl\cut mod. Sper\m ca dup\ acestsucces, programul s\ fie men]inut `n structura anului [colar viitor,iar cu experien]a dob`ndit\ anul acesta s\ putem performa [i maibine" a spus Prof. Mihai Armanu, directorul {colii "MihaiEminescu" din Roman.ULTIMA OR| LA ROMANLa mul]i ani „patriarhului” culturii roma[cane!n fiecare an, pe 25 martie, de~Buna Vestire, cum nu se puteamai frumos, roma[canii maipoart\ `n suflet o s\rb\toare -aceea a patriarhului culturiiroma[cane, profesorul Gh. A.M. Ciobanu fiind unanimrecunoscut drept `nt`iul `ntrecei de stripe c\rtur\reasc\ dinurbea la care, tot `n luna luim\r]isor, au pus voievoziitemelie.Profesor `ntre profesori, reper `ntregenera]iile de romanvodi[ti de ieri [i deast\zi, scriitorul, eseistul [i criticul de art\Gheorghe A. M. Ciobanu marcheaz\ deoarece decenii fiin]area spiritualit\]iiRomanului, oferindu-le celorlal]i, muritorilorde r`nd adic\, briliante lumin\toarede inim\ [i de minte, prin opera [i prinprezen]a f\r\ egal a Domniei sale...Supranumit pe drept cuv`nt patriarhul culturiiroma[cane, Gheorghe A. M. Ciobanus-a impus prin modalitatea de a d\ruicuno[tin]ele [i rodul puterii sale demunc\ oamenilor din [i de peste hotarulurbei mu[atine pentru care a fost [i var\m`ne o figur\ emblematic\..Ziua Romanului,la m`na dasc\lilori `n acest an, manifestarea dedicat\ primei atest\ri documentarea municipiului a fost dominat\ de amploarea{sesiunii de comunic\ri [i referate riguros intitulat\ "Din istoriaora[ului Roman: 620 de ani de la prima atestare documentar\".~n ziua de 30 martie, la manifestarea g\zduit\de "Sala Unirii" a Muzeului de Istorie au fost prezen]i culucr\ri care au captat aten]ia auditoriului profesori din [colileroma[cane, oaspe]i sosi]i din alte localit\]i,sau chiarpersonalit\]i culturale de marc\, printre care s-a num\rat [iProf. Dr. Vasile Ursachi fostul director al prestigioasei institu]iiroma[cane care a g\zduit evenimentul `n discu]ie.Spicuind din programul manifest\rii , ar fi de remarcatdintre profesorii roma[cani deja consacra]i ca prezen]\ laacest gen de ac]iuni nume precum Carmen Elena Diaconu("Pu]ini s`nt ale[ii"), Constantin Adamovici ("In memoriam: Mihai Simion- Pictorul lini[tii"), Monica Pescaru, (spicuiri din presa de demult), PetruFlenchea (Romanul de alt\dat\) sau Petrea Pavel, cel care a vorbitm\iastru despre "Sf`nta" de la Trife[ti, respectiv icoana f\c\toare deminuni care `nnobileaz\ Biserica "Sf. Nicolae". Ar mai fi de re]inutnumele lui Adrian Ciobanu, [ef sec]ie muzeal\ Roman, MihaelaCiobanu, muzeograf la Muzeul de Art\, Minodora Ursachi, un nume cugreutate `n mi[carea cultural\ roma[can\ din ultimele decenii, C\t\linaIvan, muzeograf la Muzeul de {tiin]ele Naturii. Acest [ir de nume [i depersonalit\]i a fost `ntregit de prezen]a la manifestarea din 30 martie a`nt`iului dintre c\rturarii roma[cani, Prof. Gheorghe A.M. Ciobanu, [i nu`n ultimul r`nd a primului gospodar al urbei, Prof. Dan Lauren]iuLeoreanu.Drag\ tuturor roma[canilor,aceast\ manifestare anual\ a avutacum semnifica]ia unui eveniment special. Certificatul de na[tere alurbei dintre Siret [i Moldova, hrisovul de danie semnat de Roman IMu[at, la 30 martie 1392, unul dintre cele mai importante documentede la sf`r[itul secolului al XIV-lea,rotunjind o v`rst\ venerabil\ ce merit\a fi comemorat\ din plin.Omniprezent la toate manifest\rileculturale - `n Roman [i `n toat\ Moldova -domnia- sa a readus [i readuce, picur`nddin sufletul s\u, muzica marilor valori universale,dar [i a celor române[ti. Sute decomunic\ri, `nso]ite de demonstra]ii muzicale,au `nc`ntat de-a lungul anilor elevii [istuden]ii, determin`ndu-i `n mod discret s\`n]eleag\ bog\]ia spiritual\ a crea]iilorapar]in`nd clasicilor, romanticilor [i contemporanilor.Unmoment emo]ionat alanivers\rii de la finele lunii martie a fost [ivizita unui alt remarcabil profesorroma[can, Dan Lauren]iu Leoreanu, carei-a adus ,, omagiul comunit\]ii c\reia ilustrulc\rturar i-a dat o parte din str\lucireaultimelor decenii, vegheat cu vrednicie deD-na. prof. Elena Ciobanu, r\mas\ lar`ndu-i `n galeria de aur a romanvodi[tilorde odinioar\".La cei aproape 90 de ani ai s\i, cubucuria-i molipsitoare, dar [i cu umorul [imodestia recunoscute de-acum, `nt`iul`ntre c\rturarii urbei mu[atine a spus:"Mie `ntotdeuana `mipl\cea s\ citez filmul, [i, pentru c\-mipl\cea sintagma asta,spuneam adesea ... Acum, dincolode toate acestea, a[ vreas\ spun c\ este o bucuries\ fii pe planet\, o bucuries\ se bucure planeta c\ aifost [i tu pe ea, c\ ai…c\lcat-o `n picioare, [i obucurie pentru planet\ s\-[i deschid\ bra]ele [i s\ teprimeasc\ `n lini[tea ei"…„B\t\lia” grada]iilor…acan]\, vacan]\, numai c\ pentru cei mai merito[i dintredasc\li grijile nu au `ncetat cu totul, "b\t\lia"Vgrada]iilor de merit fiind `n toi, p`n\ [i-n s\pt\m`napascal\ a ortodoc[ilor. Mirajul unui "ban `n plus" laleaf\, vreme de cinci ani,`i face pe ipoteticii c`[tig\toris\ lege zile [i nop]i de nesomn. "A concepe un astfelde dosar, necesit\ foarte mult\ munc\! Este nevoie defoarte multe dovezi care s\ demonstreze c\ cel careopteaz\ pentru o grada]ie de merit o merit\ pe deplin.La noi `n [coal\ avem depuse multe dosare, respectivde la s`nt 11 cadre didactice , plus altetrei venite de la {coala , din cartierulNicolae B\lcescu, care este structura noastr\, toatefiind cu poten]ial maxim pentru a se num\ra printre beneficiarii ceurmeaz\ a fi stabili]i la nivelurile superioare", a declarat Prof.Adriana Dr\ghici, director la Grupul {colar "Vasile Sav" Roman.Dincolo, `n tab\ra candida]ilor la grada]ii, atmosfera a fost`ncins\ p`n\-n ultima zi `n care s-au putut depune dosarele la nivelulstructurilor de baz\. "Sper s\ fie cu folos toat\ alerg\tura, toat\aceast\ zbatere pe care o facem pentru a recupera, practic, dinveniturile pe care le aveam `n urm\ cu doi ani ca profesor. Odiplom\, o str`ngere de m`n\, chiar gratitudinea elevilor [i adesea ap\rin]ilor - toate acestea constituie o recompens\ pentru tot ceeace faci. Dar nu bani. Prin tot ceea ce fac `n munca mea la catedr\nu caut s\ fiu r\spl\tit\ `ntr-un fel anume, `ns\ dac\ legea permiteo astfel de competi]ie, cu beneficiile de rigoare, mi- am spus ", a m\rturisit o profesoar\ cu state vechi la catedr\ .Asta doar, cum spunea domnia- sa, "dac\ selec]ia se va face dup\ceea ce con]ine dosarul, f\r\ a mai puncta [i alte… criterii"!Grupaj de A. OPRI{ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIrofesorul Emil Bucure[teanu, cunoscut cititorilor no[tri prinPcolabor\rile sale de-a lungul anilor, dar [i prin referirile noastrela c\r]ile sale, ne propune o nou\ carte Proprietatea esf`nt\ -, `n care [i-a propus s\ roman]eze o perioad\ str\b\-tut\ de România `n a doua jum\tate a secolului al XX-lea [i`n primii ani ai noului mileniu.Proprietatea e sf`nt\ este, de fapt, istoria unui sat, localizatde autor `n Moldova de Mijloc, `n localitatea Valea Oilordin Jude]ul Neam], din aceast\ zon\ mai fiind pomenite [ialte localit\]i: Piatra-Neam], Bicaz, Roman, Tazl\u, Borca,Buhu[i [. a. Protagoniste s`nt dou\ familii de ]\rani, Zavalichi[i Buzalichi, prezentate `ntr-o trecere rapid\ a celor trei genera]ii(Ion [i Gheorghe, veterani din Primul R\zboi Mondial,feciorii acestora, Ghi]\, brigadier la sectorul zootehnic, Ion, brigadier lasectorul vegetal, ale gospod\riei agricole colective, [i copiii lor: Dan [i,respectiv, Raluca) de la sistemul capitalist la perioada de cooperativizarea agriculturii din anii de dictatur\ comunist\, de dup\ cel de Al DoileaR\zboi Mondial, [i, dup\ 1989, `napoi la capitalism, dar, de data aceasta,unul s\lbatic, cu totul diferit de cel din urm\ cu jum\tate de secol.Este o carte-document a unei perioade istorice reconstituite dinamintirile unui martor ocular, amintiri decantate `n timp [i a[ternute `npagin\ literar\ la senectute, cu deta[area pe care o ofer\ autorului v`rsta`n]elepciunii. ~n canavaua c\r]ii, s`nt inser]iate momente principale dinanii de transformare socialist\ a agriculturii, de la trecerea p\m`ntului "dinproprietatea `n dev\lm\[ie `n proprietatea `ntregului popor, deci anim\nui", la rezolvarea "problemelor teritoriale de pe malul P`r`ului Oilor"(a se citi, pretext de ceart\ `ntre vecini), ac]iune realizat\ doar `ntr-un ande "oamenii `n ro[u". Cititorul afl\: cum s-a f\cut colectivizarea, prinl\murirea ]\ranilor de c\tre muncitorii veni]i de pe [antierul Hidrocentraleide la Bicaz; cum `ncercau ]\ranii s\ se opun\ colectiviz\rii fugind `np\duri, `n unele locuri, intervenind armata [i f\c`ndu-se arest\ri; cum s-arenun]at la cai; cum s-a desf\[urat adunarea celor 11. 000 de ]\rani,organizat\ cu prilejul `ncheierii procesului de colectivizare (1962) sauNote de lector:UN ROMAN DOCUMENTlucr\rile Congresului al XIV-lea al P. C. R., dar [i cum s-a desf\[uratRevolu]ia din 1989 ("Azi la Timi[oara m`ine `n toat\ ]ara"); afl\: desprepractica agricol\ a elevilor; despre `mpotrivirea unui mare activist de partidca Ceau[escu s\ fie reales la Congres (aluzie la un fapt real: propunerealui Constantin P`rvulescu ca Ceau[escu s\ nu mai fi reales `nfunc]ia suprem\, la Congresul al XII-lea, `n 1979); certurile oamenilor dela p\m`nt,, dup\ 1990, ca [i `nainte de colectivizare, pentru ca, `n final,s\ fie pus\ `n discu]ie z\d\rnicia zbaterilor omene[ti. Astfel, Li]a, dup\ cei-a ]inut lum`narea celei mai bune prietene, Ti]a, plec\ spre cas\ trist\.Se a[ez\ pe cap\tul pun]ii subiectul certurilor dintre cele dou\ familii, cupicioarele aruncate deasupra firicelului de ap\ limpede ce curgea lini[tit,m`ng`ind pietrele.- De c`nd or fi? De c`]i ani le-o fi sp\lat apele? {i nou\ nu ne trebuienici m\car o piatr\ dup\ ce murim. {i ne-am certat pentru o bucat\ deprund. {i c`te pietre s`nt de care nimeni n-are nevoie.Nu s`nt uitate nici anumite personalit\]i (Constantin Matas\, "popacare s-a l\sat de cele sfinte [i s-a apucat de arheologie"), persoane cufunc]ii `n aparatul de partid sau profesori, ale c\ror nume, de[i anagramate,s`nt u[or de recunoscut, de c\tre cei care i-au cunoscut `nainte de1989: secretari ai comitetului jude]ean, S\nuce [i Hanuga, profesorul}ibuncu [. a.Ca [i `n romanele precedente, Emil Bucure[teanu are acela[i felh`tru de a relata faptele, `n spiritul naratorului popular, folosind ingredientelestilului oral al nara]iunii, `n special, vocabularul graiului moldovenesc.De[i `n numai o sut\ de pagini de text, relatarea faptelor ce alc\tuiesco imagine a vie]ii rurale din România, pentru mai bine de o jum\tatede secol, este f\cut\ `n ritm alert ca `n succesiunea momentelor unui scenariucinematografic, autorul d`nd dovad\ c\ este st\p`n pe diferitelemodalit\]i de alc\tuire a unui text literar `n proz\, pe l`ng\ nara]iunea propriu-zis\,eviden]iindu-se alc\tuirea succint\, din tu[e pu]ine, dar sigure,a portretelor unor personaje (Mo[ Ilie[, Li]a, Ti]a, Dan) [i, mai ales, a dialoguluicondus cu iscusin]\, [i cu grija ca vocabularul folosit de diferi]i in[is\ fie adecvat profesiei, func]ie [i preg\tirii intelectuale ale fiec\ruia.Proprietatea e sf`nt\ este un roman document ce trebuie citit de c\trecei ce au tr\it acele timpuri, dar mai ales de c\tre cei care vor afla astfelo imagine a comunismului, mai aproape de adev\r. La urma-urmei, oimagine din via]a oamenilor a[a cum a fost [i va fi mereu, cu sui[uri [icobor`[uri, cu bucurii [i necazuri, o via]a pe care, oric`nd [i oriunde,merit\ s\ o tr\im.Constantin TOM{APag. 2APOSTOLULaprilie 2012

{COALA NEM}EAN| LA ZIConcurs video pentru tineri „Genera]ia '92”are este viziunea taCdespre un stil de via]\durabil peste 20 deani? La aceast\ `ntrebarear trebui s\r\spund\, `n cadrulConcursului "Genera]ia'92", tineriieuropeni n\scu]i `n1991, 1992 sau 1993printr-un materialvideo care s\ prezinteviziunea lor. Materialele videotrebuiaui trimise `n perioada 1martie - 2 aprilie.C`[tig\torii concursului vor fiinvita]i s\ participe la un evenimentdedicat dezvolt\rii durabilecare va avea loc la Copenhaga,pe data de 5 iunie, c`nd vor primi[i premiile. Premiile s`nt destul deatractive: premiul I -3.000 deeuro [i medalie; premiul II -2.000de euro [i medalie; premiul III -1.000 de euro [i medalie, `n timpce prefera]ii publicului vor fir\spl\ti]i doar cu o medalie."~n urm\ cu dou\zeci de ani,[efii de stat s-au reunit la Rio deJaneiro pentru primul "Summit alP\m`ntului". Conferin]a areprezentat un eveniment istoric,duc`nd la o serie de tratate `ndomeniul mediului. ~n luna iunie aacestui an, [efii de stat se vor`nt`lni din nou, `n speran]a c\aceast\ `nt`lnire va marca un altmoment de cotitur\ cu consecin]epozitive pentru mediu,Agen]ia European\ de Mediu(AEM) dore[te s\ g\seasc\ tinericu o viziune proasp\t\ despremodul `n care pot fi solu]ionatecele mai acute probleme demediu" precizeaz\ organizatorii.Materialele video trebuie s\aib\ durata `ntre 30 de secunde[i 2 minute [i s\ prezinte viziuneapersonal\ a concuren]ilor despreun stil de via]\ durabil.Concuren]ii pot prezenta, deexemplu, principalele problemede mediu din ]ara lor [i viziunealor despre modul de solu]ionare aacestora. O alt\ posibilitate ar fica ei s\ se concentreze asupramodului `n care genera]ia lor arputea orienta transformareaEuropei spre un stil de via]\ maidurabil.~n concurs s`nt acceptate ovarietate de moduri deprezentare, de exemplu concuren]iipot alege `ntre jurnalism[i fic]iune, ac]iune `n direct [ianima]ie, interviuri [i imagini.Dac\ materialele video s`ntprezentate `n alt\ limb\ dec`tenglez\, acestea trebuie s\con]in\ subtitrare `n englez\.Publicul va avea la r`ndul luiocazia s\ voteze materialul videopreferat pentru premiul "buzz"prin intermediul mijloacelor decomunicare social\.La Cartianu,Concursul Na]ional „{tefan Procopiu”`mb\t\, 24 martie, a avut loc o manifestare de tradi]ie aSColegiului Tehnic "Gheorghe Cartianu" din Piatra Neam],Concursul Na]ional de Referate [i Comunic\ri "{tefanProcopiu", structurat pe trei sec]iuni: Fizic\, {tiin]e [itehnologii, Metodic\ [i predare [tiin]ific\, care are o tradi]iedemn\ de invidiat pentru o astfel de manifestare, a `mplinit20 de ani de la prima manifestare de tipul simpozion subacela[i patronaj spiritual al cercet\torului , profesorului [ibinecunoscutului om de [tiin]\ {tefan Procopiu, somitate afizicii [i chimiei române[ti.La edi]ia din acest an elevii au venit cu 18 lucr\ri lasec]iunea gimnaziu fizic\, din domenii diferite [i interesante(Microturbina cu aburi, Sistemul de fr`nare al autovechiculelor,Generator electric, Energia eolian\, Poluarea [i protec]ia mediului`nconjur\tor etc), dar [i cu19 lucr\ri la sec]iunea fizic\ liceu, la care [i-aprezentat lucrarea despre "Electrografie"[i elevul Str\til\ Tudor Ion, dela "École Européenne" Bruxelles, Belgia, dar [i elevi din Suceava, Ia[i,Or\[tie [i Ungheni, Republica Moldova. La sec]iunea {tiin]e [iTehnologii, au fost prezentate 19 lucr\ri din cele mai variate domenii ale[tiin]ei, cum ar fi: "Energia solar\ - energia viitorului", "Expansiunearobo]ilor - {anse [i provoc\ri pentru viitor" sau "Materiale textileinteligente - rezultatul tehnologiei textile avansate [i tehnologiei informaticii[i electronicii". Ca de obicei, a existat [i sec]iunea dedicat\ profesorilor,cea de "Metodic\ [i inovare pedagogic\", care s-a bucurat deun real succes [i `n cadrul c\reia au fost prezentate nu mai pu]in de 48de lucr\ri cu caracter metodic care mai de care mai incitante [i alte 30de lucr\ri cu caracter [tiin]ific fiind prezentate `n partea a doua asec]iunii.Cu fiecare an ce a trecut de la debut, aceast\ manifestare [tiin]ific\dedicat\ cadrelor didactice, dar [i elevilor cu ambi]ii `nalte `n aceste disciplinede studiu, a c\p\tat noi dimensiuni, at`t din punctul de vedereal tot mai largei particip\ri, c`t [i din punct de vedere [tiin]ific, lucr\rileprezentate `n cadrul simpozionului devenit de patru ani `ncoace concursna]ional de referate [tiin]ifice au fost tot mai complexe, mai completefiind apreciate ca atare.Manifestarea este considerat\ un reper pentru `nv\]\m`ntul tehnicdin ]ar\, la fiecare edi]ie a `nregistrat o tot mai mare participare, lucr\rile[i referatele de comunic\ri prezentate aici `n domenii precum electronica,mecatronica sau tehnologia informa]iei fiind foarte bine apreciateat`t `n ]ar\, c`t [i peste hotare. La edi]ia de anul trecut, concursul s-abucurat de prezen]a profesorului Dominique Lefevre, expert, [ef deproiect la Polul Na]ional - Educa]ie pentru dezvoltare durabil\,Academia din Amiens.Preg\tirea admiterii computerizatepentru anul [colar 2012 - 2013omisia jude]ean\ de admitere laCliceu din cadrul Inspectoratului{colar al Jude]ului Neam], prezidat\de inspectorul [colar generaladjunct Liliana Georgescu a f\cutpublice cele 24 de centre zonalede `nscriere la admiterea computerizat\pentru anul [colar 2012-2013. Dou\ dintre aceste centrevor fi la Piatra Neam], la {coalaElena Cuza [i la Colegiul Na]ionalde Informatic\, trei `n municipiulRoman - {coala Vasile Alecsandri, ColegiulNa]ional Roman-Vod\ [i {coala AlexandruIoan Cuza -, alte trei centre fiind constituite laT`rgu Neam] la Liceul Economic VasileConta, Colegiul Na]ional {tefan cel Mare [i laColegiul Tehnic Ion Creang\.1 mai 2012 este data limit\ pentruafi[area ofertei de [colarizare concretizat\ `nprofiluri, domenii [i calific\ri profesionale,pentru `nv\]\m`ntul liceal, filiera tehnologic\,stabilirea codurilor pentru fiecare unitate, pefiliere, profiluri, specializ\ri [i pentru creareabazei de date la nivelul fiec\rei unit\]i gimnaziale[i la nivel jude]ean, cu datele personaleale elevilor de clasa a VIII-a. ~n aceea[iperioad\ urmeaz\ s\ fie editat\ bro[ura cuinforma]iile despre admitere, iar p`n\ pe 5mai, `n fiecare [coal\ trebuie s\ ajung\bro[urile [i lista cu centrele de `nscriere precum[i [colile arondate lor. ~n acest timp,unit\]ile de `nv\]\m`nt vor afi[a graficul[edin]elor de completare a op]iunilor de c\treabsolven]i [i p\rin]ii lor.~n perioada 7 mai - 1 iunie, vor avea locsedin]ele de instruire cu p\rin]ii [i elevii pentruprezentarea procedurilor de admitere [i aplanului de [colarizare `n baza c\rora `[i vorexprima op]iunile.Grupaj de Angela BRUDARU„Roman Vod\”, gazda unuisimpozion de anvergur\a finele lunii martie, Colegiul Na]ional "Roman-Vod\" aLg\zduit cea de a III-a edi]ie a unei manifest\ri de anvergur\interna]ional\, respectiv Simpozionul cu tema"Evaluarea - instrument de pilotaj pedagogic".Temadiscu]iilor a vizat `n mod deosebit modalit\]ile modernede evaluare a elevilor. Evenimentul a reunit cadre didacticede prestigiu din `nv\]\m`ntul universitar, precum profesoruniversitar doctor Carmen Mihaela Cre]u, asistentuniversitar doctor Nicoleta Rogoz, doctorand DianaChihaia, de la Facultatea de Psihologie [i {tiin]e aleEduca]iei de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" dinIa[i, inspectorul [colar general adjunct Vasile Munteanu,inspectorul de specialitate Meda {tirbu, reprezentan]i aiCasei Corpului Didactic, cadre didactice din Neam], Ia[i, Alba Iulia,Bucure[ti, Suceava, Tulcea [i Craiova.Dimensiunea interna]ional\ a manifest\rii a fost imprimat\ deprezen]e de marc\, respectiv cadre didactice din Anglia, Belgia [iStatele Unite, ale c\ror lucr\ri se vor reg\si `n volumul "Alternativepedagogice aplicate", al\turi de cele prezentate de ceilal]i participan]i.De remarcat, `n acest context, contribu]ia [i eforturile depuse de c\treechipa de proiect format\ din profesorii Otilia Cocu], BeatriceL\pu[neanu, Maria Lozinc\, Vasile Munteanu, inspector generaladjunct, Mihaela Tanovici, director al Colegiului Na]ional "Roman-Vod\", Constantin Ostafe, director adjunct al Colegiului Na]ional"Roman-Vod\", precum [i aportul Ing. Cristian Tudor, de la institu]iagazd\.A. OPRI{EU ~NV|}, TU ~NVE}I…nc\ din primii ani de~via]\, `nv\]\m s\ conjug\mverbul "a`nv\]a", f\r\ a`n]elege suficient deprofund consecin]elepe termen lung aleneaplic\rii acestuia `npractic\. Bunicii no[tri[i, `n unele situa]ii,p\rin]ii no[tri nu auavut resurse [i oportunit\]ide a urma oform\ sau alta de `nv\]\m`nt nici`n perioada anilor '50, iar unii nici`n epoca ceau[ist\.Perioada post-decembrist\ a`nlesnit accesul la `nv\]\tur\ pentrupre[colari, pentru cei din`nv\]\m`ntul primar ori liceal. Maiales `n privin]a `nv\]\m`ntului universitars-a `nregistrat o evolu]ie`n sens ascendent, cei cu maipu]ine resurse [i cu at`t mai multtinerii cu situa]ie financiar\ pestemedie av`nd posibilitatea s\urmeze forme de `nv\]\m`ntdiversificate, at`t `n sectorul destat, c`t [i `n cel privat, intern [iextern. De[i ultimii 20 de ani auprodus, la noi, o r\sturnare devalori, istoria recent\ a ]\rilordezvoltate ne demonstreaz\ unlucru: numai prin manifestareaasidu\ a dorin]ei de studiu [i deaprofundare a informa]iei, vomputea s\ ne cre\m un mediu cares\ ne ofere confort, posibilit\]i dec`[tiguri financiare, de stabilitate[i de modernizare a existen]ei.~n prezent, `nv\]\m`ntulromânesc nu traverseaz\ ceamai fericit\ perioad\ din epocamodern\. Inconsecven]a deciziilor,modificarea repetat\ [i nejustificat\a legisla]iei `n privin]a programelor[colare, a structurii anuluide studiu, a metodelor de evaluaresumativ\ [i final\ au determinat,`n ultima perioad\, instaurareaunei st\ri de confuzie total\[i - de ce s\ nu recunoa[tem? - atemerii de viitor `n r`ndurileultimelor genera]ii de elevi [i, numai pu]in, a p\rin]ilor.~n ciuda acestei situa]ii, eleviide ast\zi, implica]i `ntr-o form\sau alta de `nv\]\m`nt, trebuie s\`n]eleag\ faptul c\ reu[ita `n planprofesional este condi]ionat\ decunoa[terea aspira]iilor personale,de alegerea corect\ a profesiei,de comunicarea `ntr-un registrudecent elev - cadru didactic[i, mai ales, de aplecarea profund\asupra studiului. Acum, `nal treilea mileniu, mai mult dec`toric`nd, cheia succesului r\m`netot modul `n care `n]elegem s\conjug\m verbul "a `nv\]a" pe totparcursul vie]ii.Daniela OCHIAN{coala Postliceal\, anul I TBARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIDin anul [colar viitor, clase de meserii `n liceele tehnologiceubiectul re`nfiin]area [colilor profesionalecare a suscitat interesul `ndeosebiSal televiziunilor de talk-show pare a sefi epuizat cel pu]in deocamdat\. {colilenu vor fi re`nfiin]ate din anul [colar2012-2013, cum s-a tot zvonit, vor fi`nfiin]ate `n schimb clase de meseriisau profesionale `n Liceele tehnologice.Anul trecut, `n decembrie,Ministerul Educa]iei, Cercet\rii,Tineretului [i Sportului a realizat unsondaj `n r`ndul unit\]ilor de `nv\]\m`nt preuniversitarpentru a afla dac\ este sau nu oportun\`nfiin]area acestor clase profesionale. {i mareamajoritate au fost de acord, mai ales c\ exist\ unsegment de elevi care au foarte mici [anse s\promoveze examenul de bacalaureat [i care nuar avea nici un viitor ca proaspe]i absolven]i deliceu, cu un certificat de absolvent `n buzunar [inu cu diploma de bac.Inspectorul [colar general adjunct Vasileaprilie 2012Munteanu ne d\ o serie de detalii: "Unii au solicitatca aceste clase s\ `nceap\ cu clasa a X-a.Clasele vor fi `nfiin]ate numai `n liceele tehnologicepentru c\ o condi]ie de baz\ pentrurealizarea lor este s\ existe dot\ri, resurs\uman\ calificat\ [i pe l`ng\ baza material\ maitrebuie s\ existe [i contracte cu firmele localepentru realizarea stagiilor de practic\. ~n jude]ulNeam] urmeaz\ s\ fie `nfiin]ate 23 de clase, celemai multe dintre ele, 11, pentru mecanici, urmatede industrie textil\, alimenta]ie public\ [i servicii".• Multe comisii [i comitete,pu]ine efecte~n plus, de c`]iva ani, Centru Na]ional deDezvoltare a ~nv\]\m`ntului Profesional [i Tehnicimplementeaz\ mai multe proiecte ce beneficiaz\de cofinan]are european\, cum ar fi "Corelareaofertei educa]ionale a `nv\]\m`ntului profesional[i tehnic cu cerin]ele pie]ei muncii", `n parteneriatcu ISCTE-IUL Instituto Universitário de Lisboa,APOSTOLULFedera]ia Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt [iInstitutul Na]ional de Cercetare {tiin]ific\ `nDomeniul Muncii [i Protec]iei Sociale. Proiectul `[ipropune "cre[terea relevan]ei ofertei de formareprofesional\ ini]ial\ prin `nv\]\m`ntul profesional[i tehnic preuniveritar (IPT) `n raport cu nevoilepie]ei muncii [i cerin]ele de dezvoltare economic\[i social\, din perspectiva societ\]ii bazate pecunoa[tere, prin `mbun\t\]irea documentelor deplanificare strategic\ `n IPT la nivel judetean [ilocal".Grupul ]int\ al proiectului este reprezentat dedirectorii unit\]ilor de `nv\]\m`nt profesional [itehnic, iar relevante ar fi obiectivele specifice aleacestui proiect, dac\ ele s-ar pune [i `n practic\[i nu ar r\m`ne la stadiul de dezbatere... pe h`rtie.Astfel, se vorbe[te despre "cre[terea relevan]eiPlanurilor Locale de Ac]iune `n ~nv\]\m`ntul profesional[i tehnic (PLAI) `n raport cu nevoile deeduca]ie [i formare profesional\ previzionate lanivel regional [i jude]ean; cre[terea coeren]ei`ntre nivelurile regional [i jude]ean de planificarestrategic\ printr-o mai bun\ integrare `n PLAI apriorit\]ilor stabilite la nivel regional (PRAI) [i arecomand\rilor rezultate din monitorizarea progresului`n implementarea PLAI; cre[tereacoeren]ei `ntre nivelurile jude]ean [i local de planificarestrategic\ prin monitorizarea de c\treCLDPS a Planurilor de Ac]iune ale [colilor (PAS)[i cre[terea comparabilit\]ii `ntre Planurile Localede Ac]iune `n ~nv\]\m`ntul profesional [i tehnic(PLAI) prin adoptarea unor abord\ri comune facilitatede schimburile de experien]\ transna]ionale(vizite de studii `n ]\ri ale UE) [i schimburile deexperien]\ interjude]ene (activit\]ile de Peerlearning `ntre CLDPS)”.Bine ar fi dac\ lucrurile acestea s-ar pune `npractic\ cu adev\rat [i dac\ elevii care vor mergec\tre aceste clase profesionale, din varii motive(unii pur [i simplu c\-i [coala aproape de domiciliu,al]ii ca s\ nu se omoare cu `nv\]atul!), ar aveasiguran]a c\ meseria pe care o `nva]\ `n liceultehnologic [i `n care efectueaz\ practic\ `n produc]ieo vor putea practica ca anagaja]i, laabsolvire.A. BRUDARUPag. 3

CENTENARUL ASOCIA}IEI ~NV|}|TORILORUn secol de activitate(urmare din pag. 1)ctivitatea asocia]iei a cunoscut mai multe perioade de-a lungultimpului:AI. - Perioada anilor 1912 - 1944, c`nd activitatea asocia]ieipoate fi apreciat\ ca deosebit\, concretizat\ `n maimulte domenii. Astfel,revista {coala [i via]a, anul X, nr. 1din septembrie 1939, pp. 155-255, editat\ de Asocia]iaGeneral\ a ~nv\]\torilor din România (director T. D.Iacobescu), analiz`nd activitatea sec]iilor jude]ene f\ceaurm\toarele aprecieri despre Asocia]ia ~nv\]\torilor dinjude]ul Neam], pe care noi, `n continuare, le sintetiz\m:- Sec]ia a fost `nfiin]at\ `n anul 1912 [i a avut urm\toriipre[edin]i:Leon Mrejeriu; - 1912-1914Constantin Fedele[ - 1914-1916, (d. `n r\zboi)Constantin Stan - 1916-1920, inspector general;Ioan Radu - 1920 p`n\ azi (1939), directorul {colii Nr. 1 din Piatra-Neam].Referindu-se la realiz\rile Asocia]iei ~nv\]\torilor din Jude]ulNeam], amintita revist\ men]iona:- Sec]ia de la Neam] are local propriu [i num\r\ `n prezent 672 demembri;- Domnul Radu este pre[edintele actual, sub care cl\direa a fostcump\rat\ de la Banca Na]ional\, cu bani din cotiza]ii [i cu bani adu[ide Leon Mrejeriu de la Minister [i este denumit\ Casa ~nv\]\torului;- Banca Corpului Didactic, `nfiin]at\ `n anul 1924, este cea dint`i din]ar\;- Sec]iunea are revista Apostolul (este vorba de seria I, care aap\rut `n perioada noiembrie 1934 - decembrie 1944).II. - Perioada anilor 1944 - 1989, este cea `n care, de[i Asocia]ia~nv\]\torilor din Jude]ul Neam] nu a fost desfiin]at\, [i-a `ncetat activitatea.- Bunurile materiale ale Asocia]iei au fost confiscate, o parte fiindpreluat\ de Sindicatul Muncitorilor din ~nv\]\m`nt [i Cultur\;- Cu mare greutate s-a putut p\stra Casa ~nv\]\torilor, de pe StradaPetru Rare[ nr. 24, `n care a avut sediul, `n dou\ camere, Sindicatul~nv\]\m`nt [i Casa de Ajutor Reciproc, care a provenit din BancaCadrelor Didactice. To]i banii g\si]i `n casa de bani, precum [i titlurile devaloare au fost confiscate/furate de glorioasa Armat\ Ro[ie.Membrii Asocia]iei se mai `nt`lneau la anumite activit\]i sindicale [iprofesionale, `n mod deosebit la Corul sindicatului `nv\]\m`nt [i tr\iaucu speran]a c\ lucrurile vor deveni din nou la normal. Unii dintre ei auprins aceste noi schimb\ri, reu[ind s\ ne mobilizeze [i pe noi cei maitineri.III. - Dup\ decembrie 1989. Imediat dup\ revolu]ie, un grup dinvechea gard\, `mpreun\ cu unii mai tineri, au reu[it s\ revitalizezeAsocia]ia ~nv\]\torilor din Jude]ul Neam].Prin Sentin]a civil\ nr. 163 din 5 octombrie 1990 a Judec\torieiPiatra-Neam], r\mas\ definitiv\ [i investit\ cu formul\ executorie,Asocia]ia ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] a fost re`nfiin]at\ [i recunoscut\cu statut de personalitate juridic\.La [edin]a de re`nfiin]are din ziua 2 octombrie 1990, la care au participat121 cadre didactice (educatoare, `nv\]\tori [i profesori), dup\cum este stipulat `n procesul-verbal `ncheiat cu aceast\ ocazie, s-a alesun comitet format din urm\toarele cadre didactice: `nv\]\torulGheorghe {erban - pre[edinte, `nv\]\torul Ioan Hum\ - vicepre[edinte,`nv\]\torul Constantin Cuciuc [i profesorul Emil Nicolau - membri, institutorulPetre Radu- secretar.Comitetul [i-a propus ca sediul asocia]iei s\ fie `n imobilul dinStrada Petru Rare[ nr. 24, fosta Cas\ a ~nv\]\torilor, unde func]ioneaz\azi Casa Corpului Didactic a Jude]ului Neam], Sindicatul din ~nv\]\m`nt[i Cercetare Neam] [i Casa de Ajutor Reciproc ~nv\]\m`nt.Prin sentin]a civil\ nr. 759, din 18.februarie 1991, a Judec\torieiPiatra-Neam], s-a hot\r`t, redob`ndirea imobilului Casa ~nv\]\torului dinStrada Petru Rare[ nr. 24 de c\tre Asocia]ia ~nv\]\torilor din Jude]ulNeam] cu dreptul de unic proprietar.Ca urmare a r\m`nerii definitive a acestei hot\r`ri, `ntre Consiliul deAdministra]ie al Asocia]iei ~nv\]\torilor [i Inspectoratul {colar alJude]ului Neam], ca ordonator de credite, coordonator al CaseiCorpului Didactic, s-a `ncheiat contracte de comodat, iar cu Sindicatul~nv\]\m`nt [i Casa de Ajutor Reciproc, protocoale care s`nt valabile [i`n prezent.Dup\ decesul pre[edintelui Gheorghe {erban (1995), Consiliul deconducere al Asocia]iei ~nv\]\torilor s-a `ntrunit `n [edin]\ de lucru, ahot\r`t completarea consiliului. A fost completat prin alegerea profesoruluiGheorghe Amaicei, care a devenit noul pre[edinte al Asocia]iei~nv\]\torilor Neam]. Tot `n aceea[i [edin]\ de consiliu, s-a hot\r`t cadocumentele (actele) existente ale asocia]iei s\ fie preluate pe baz\ deproces-verbal de c\tre profesorul Gheorghe Amaicei de la doamnaViorica Teli[c\ (Dorneanu), director al Casei Corpului Didactic din aceavreme, documente pe care le primise de la fostul pre[edinte.~n vederea reorganiz\rii activit\]ii Asocia]iei ~nv\]\torilor, s-a constituitun comitet de ini]iativ\, iar activitatea acestui comitet s-a hot\r`ts\ fie consemnat\ `n registrul de procese verbale. Noul comitet a`nceput s\ fac\ preg\tirile ]inerii conferin]ei asocia]iei.~n ziua de 14. aprilie 1995, s-au desf\[urat lucr\rile conferin]eiAsocia]iei, la care au participat [i invita]i. S-a luat `n discu]ie urm\toareaordinea de zi:- Informare asupra activit\]ii Asocia]iei de la re`nfiin]are [i p`n\ ladata conferin]ei;- Aprobarea noului statut al Asocia]iei ~nv\]\torilor;- Sarcinile ce urmau a fi `ndeplinite `n perioada urm\toare;- Alegerea noului consiliu de conducere;- Discu]ii [i comunic\ri,Conferin]a a propus ca noul consiliu s\ fie format din trei membrionorifici [i nou\ membri activi.Iat\ componen]a noului consiliu:* membrii onorifici- Constantin Cuciuc- Emil Nicolau- Ioan Hum\* membrii activi, ale[i pe func]ii:- Gheorghe Amaicei, pre[edinte,- Gh. Vadana, prim-vicepre[edinte,- George Grigoric\, vicepre[edinte, responsabil cu probleme profesionale,- Gheorge-Adrian Armencea, secretar,- Dan Agrigoroaie, inspector [colar din partea Inspectoratului{colar al Jude]ului Neam],- {tefan Corneanu, reprezentant al Sindicatului ~nv\]\m`nt,- Paraschiva P\duraru, membru,- Ion Iacob, casier,- Octavian Barna, membru, reprezentant al C. A. R. ~nv\]\m`nt.Men]ion\m c\, de la `nceput, `ntre membrii consiliului a existat oatmosfer\ de lucru foarte bun\, fapt care a condus la ob]inerea derezultate meritorii, dep\[ind cu bine greut\]ile ap\rute pe parcurs.Prezent\m, `n continuare, cele mai importante realiz\ri:- editarea lucr\rilor: Locuri, oameni [i [coli de pe plaiuri nem]ene,scris\ de Constantin Luchian (2003) [i Pagini din istoria `nv\]\m`ntului`n jude]ul Neam] - antologie (2008), lucr\ri apreciate de mass-media;- `n colaborare cu Complexul Muzeal Jude]ean Neam], am organizat25 simpozioane cu tema Dasc\li nem]eni de alt\dat\;- participarea la anivers\rile Colegiului Na]ional Gheorghe Asachidin Piatra-Neam], la care s-au `nm`nat unor colegi diplome aniversare,la 85 la 90 [i la 95 de ani;- am reu[it, dup\ multe procese de-a lungul anilor (ianuarie 1999-24 octombrie 2002) s\ redob`ndim [i imobilul din Strada MihailSadoveanu, din Piatra-Neam], fostul C\min al ~nv\]\torilor, unde, `nprezent, se afl\ sediul Asocia]iei noastre.Tot la capitolul realiz\ri, putem aminti rela]ia de parteneriat dintreAsocia]iei ~nv\]\torilor din Jude]ul Neam] cu Asocia]ii similare dinRepublica Moldova, concretizat\ prin participarea unei delega]ii de laNisporeni la Congresele al XXIX-lea, al XXX-lea [i al XXXI-lea aleAG~RO.ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIProgramul manifest\rilor dedicate s\rb\toririiCentenarului Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam]OVIVAT ASOCIA}IAsocia]ia ~nv\]\torilorNeam] e cente-Anar\. Vivat Asocia-]ia! Te felicit\ d\sc\limeanem]ean\care a `nfruntat maitoate lipsurile oferitede interminabilatranzi]ie. Tr\iesc m\-re]ul eveniment to]ieducatorii, `nv\]\-torii [i profesoriiminuna]i, p\trun[ide puterea socrificiului, to]i ceicare `]i cunosc congresele, conferin]ele[i comemor\rile organizate`n memoria merituo[ilor`nainta[i. Exemple?29 martie 1942, Biserica Sf.Ioan Domnesc din Piatra Neam],Asocia]ia ~nv\]\torilor Neam],`mpreun\ cu Inspectoratul {colaral jude]ului Neam] au comemoratpe eroii `nv\]\tori c\zu]i pec`mpul de onoare pentru eliberareap\m`nturilor str\mo[e[tir\pite de ru[i. Participan]i lacomemorare: oficialit\]ile locale,familiile `ndoliate ale eroilor, unnum\r mare de `nv\]\tori dinjude]. Au vorbit cu nem\rginitrespect [i evlavie despre cei 40de `nv\]\tori c\zu]i admirabilpentru re`ntregire: C. Pricop -din partea Ministerului Culturii,M. Gavrilescu - reprezentatulcorpului preotesc [i M.Avadanei - delegatul Asocia]iei~nv\]\torilor Neam]. Numeleeroilor comemora]i s`nt d\ltuitepentru vecie pe monumenteledin comunele Neam]ului. {i laTarc\u, [i la Alexandru cel Bun,[i la S\vine[ti.Cine a fost Mihail Avadanei?Un om distins, un dasc\lnem]an de excep]ie. O minteluminat\ care a trudit toat\ via]apentru [coala româneasc\. Un`nv\]\tor „bine”, [i la propriu [ila figurat. Avea o `nf\]isareimpun\toare [i o privire ce tesfredelea p`n\ `n inim\. Vorbeacu o sigurant\- de parc\ ar cititdin carte. Locuia `n mahalauaPrecista, la umbra Borzogheanuluipe actuala str. Prof. IonNegre. ~ntr-o cas\ modest\, cucerdac, orientat\ spre Cernegura.Casa sa era gard `n gardcu cea a c`nt\re]ului de laBiserica Precista, pe numele lui,Simionescu. Tr\ia `nconjurat deflori, verdea]\, c\r]i, bro[uri [ireviste. A fost [i unul din fondatoriirevistei „Apostolul” pe careo citi]i acum. {i-au amintit despreel, mul]i `nv\]\tori: G`rbule]de la V\leni, Gavrilescu de laDumbrava Vale, Mircea de laP`ng\ra]i. C`nd s-a dat faimosulordin de trecere a Prutului, atrecut [i el „dincolo”. N-arecunoscut Tratatul ultrasecretRibbentrop Molotov. Zei]aFortuna l-a ocrotit, s-a `ntors laPiatra `ntreg [i nev\t\mat. Apus um\rul la reorganizarea`nv\]\m`ntului falimentat der\zboi.~n a doua parte a vie]ii,`nv\]\torul de o delicate]euria[\, Av\danei s-a retras laIa[i. L-a atras „capitala cultural\”a României. Prima universitatedin ]ar\. Locuia `n „coasta”Universit\]ii „AL. I. Cuza”,deasupra Str. P\curari. De[i aajuns universitar n-a uitat niciodat\Neam]ul. Nici noi nu l-amuitat pe el. ~nv. Iacob de laTarc\u l-a caracterizat cel maibine: „Matale, coane Mihai, aifost un `nv\]\tor care nu poatefi uitat de [coala româneasc\”.{i nu l-am uitat. Nici la centenarulAsocia]iei ~nv\]\torilor dinNeam].10 mai 2012rele 9.00 - 12.00, Sediul Asocia]iei- Primirea invita]ilor;- Cazare la Grupul {colar Economic-Administrativ.Orele 13.00 - 16.00, Muzeul de IstoriePiatra-Neam]- Colocviul `nv\]\torilor nem]eni de alt\dat\;- Lansarea volumului "Un secol de existen]\ aAsocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] 1912-2012";- Vernisajul expozi]iei de carte didactic\.11 mai 2012Dumitru RUSUOrele 10.00-13.00, Sala de Conferin]ea Consiliului Jude]ean Neam]- Adunarea festiv\;- Program artistic prezentat de forma]ii ale Liceului de Arte"Victor Brauner" [i Colegiului Pedagogic "Gheorghe Asachi".Orele 14.00-16.00, Casa ~nv\]\torilor- Dezvelirea pl\cii comemorative;- Vizitarea Casei Corpului Didactic.Orele 16.00-18.00 - program liber, vizitareaora[ului.Orele 18.00-22.00 - masa festiv\.12 mai 2012Orele 9.00-18.00- Excursie `n jude]ul Neam] : Piatra Neam] - R\zboieni -Humule[ti -V`n\tori-Neam] - M\n\stirea Neam] - Tg. Neam] -B\l]\te[ti -Piatra-Neam];Orele 18.00-22.00 - plecarea invita]ilor.Aducem mul]umirile noastre celorcare au contribuit la buna organizare[i desf\[urare a s\rb\toriiCentenarului: CONSILIULJUDE}EAN NEAM}, CONSILIULLOCAL PIATRA-NEAM},PRIM|RIA MUNICIPIULUIPIATRA-NEAM}, PRIM|RIAMUNICIPIULUI ROMAN,PRIM|RIA ORA{ULUI TÂRGUNEAM}, PRIM|RIA ORA{ULUIBICAZ, INSPECTORATUL{COLAR NEAM}, MUZEUL DEISTORIE PIATRA-NEAM}, SINDI-CATUL ~NV|}|MÂNT NEAM},DEPUTATUL CULI}| T|RÂ}|,VASILE OATU, manager alS.C. UNIC S.A.Pag. 4APOSTOLULaprilie 2012

CENTENARUL ASOCIA}IEI ~NV|}|TORILORentru elevul MihaiPEmilian Manca[,proasp\t absolvental clasei a IX-a laLiceul "Petru Rare[",matematica, al\turide fizic\ [i chimie,era amplasat\ `nterra incognita.~n toamna anului1950, s-a zvonit `nclasa noastr\, a X-a B, c\ nepusese Dumnezeu m`na `ncap: venea la noi, la matematic\,`nsu[i directorul liceului,renumitul erudit ConstantinBor[. Fericire pentru cei pu]ini,care `nc\ nu uitaser\ tabla`nmul]irii [i se g`ndeau deja lapolitehnic\; dezastru pentrunoi, cei mul]i [i ageamii!Fama vagatur. Despre profesorumblau vorbe, [i maia[a, [i mai altfel. C\ era unvr\jitor al matematicii. C\ nucuno[tea alte note dec`t 10 [i2, f\r\ de intermediare. C\ to]ielevii lui, f\r\ excep]ie, senumeau Costic\, pentru care`nt`mplare i se iscase [idasc\lului cognomenul "Costic\".{i altele, [i altele...Eu `ns\ cunoscusem deaproape alt om. ~n casa scriitoruluiDumitru Alma[, st`ndeu sfios deoparte, cu urecheatreaz\, auzeam vorbe alesedespre marii poe]i ai lumii,despre filosofii `nc\ nedescoperi]ide mine `n c\r]i,despre vremea dramatic\ `ncare supravie]uiau cu `nd\-r\tnicie marii intelectuali,despre fo[tii mei profesori dingimnaziu, doi dintre ei, doigigan]i, Aurel Rotundu [i VictorSavin, arunca]i `n pu[c\riilecomuniste, despre poetul Har.Mihailescu, latinist de for]\,alungat din ora[ tocmai `n fundulmun]ilor, la reeducare,despre... Acolo, `n salonulluminat discret de o veioz\cuminte de pe biroul scriitorului,lumea avea alte culori, altesonuri, fiindc\ vorbeau doiarti[ti, un poet [i un prozator,cel de-al doilea cu un viitorstr\lucit `n cariera universitar\[i `n literatura român\, celMIRACOLUL MATEMATICIIdint`i un mare matematician [iun des\v`r[it pedagog.{i apoi `l mai cunoscusem[i `n serile c`nd se adunaucenacli[tii de la "Slova Nou\",unde uceniceam cu sfial\ [isperan]\. Cei mai mul]i cenacli[tise `ndeletniceau cupoezia, sub directa veghere alatinistului Har. Mihailescu,venit anume, pentru serilecenaclului, de la Borca laPiatra. Eu m\ `mpotmolisem `nni[te `ncerc\ri ratate de teatru(S\ scrii `n cel mai afurisit genliterar?! Peste poate!) [i domnulConstantin Bor[ m\c\l\uzea cu bl`nde]e c\treproz\. {tiam c\ publicase poeziisub pseudonimul LucianMircea, dar nu `ndr\zneam s\-ipun `ntreb\ri indiscrete, ceamai ap\s\toare fiind: De ce a]irenun]at? Am `n]eles mult mait`rziu cauza: ideile sale esteticenu se potriveau principiilor"realismului socialist" [i compromisurilece i se cereau`ntreceau orice m\sur\.Sub directa sa `ndrumare,am debutat `ntr-o revist\ie[ean\, cu o schi]\ destul deanemic\, `n anul 1951. Voises\-mi dea curaj magistrul!~n vremea aceea, c`ndve[nicul Costache Negru sunade intrare la ore, se pustiaucoridoarele. ~n lini[te des\-v`r[it\, `ntr-o atitudine aproapemilitar\, a[teptam intrareadasc\lului. {i acela nu `nt`rzianiciodat\, indiferent cum senumea [i ce obiect preda! A[as-au petrecut lucrurile [i `nprima noastr\ or\ de matematic\din clasa a zecea. Noi,`ncremeni]i la marginea pupitrelor.U[a deschis\. Trebuias\ intre nu doar profesorul celnou, ci mai cu seam\ directorulConstantin Bor[.{i a intrat. A intrat unb\rbat scund, sub]iratic, cusacoul `ncheiat la to]i nasturii,cu capul descoperit [i u[oraplecat c\tre st`nga [i cuar\t\torul dreptei m`ng`indt`mpla. Nu avea cu sinetradi]ionalul catalog, pe carenu-l purta niciodat\ prin clase.Dup\ salutul tradi]ional, nici oclip\ pierdut\. Rotindu-[iprivirile c\tre noi [i v\z`nd c\unii se piticesc pe dup\ cei dinfa]\, l-a c\utat pe cel maighebo[at sub troianul despaim\ [i a cuv`ntat aproape`n [oapt\: "M\i Costic\,pofte[te la tabl\!" Acel Costic\,pl`ng`ndu-[i de mil\, avu curajuls\-[i previn\ profesorul c\este `n afara obiectului, corigentan de an, [i c\ nu e cazuls\-[i piard\ dasc\lul bun\tatede timp cu d`nsul. DomnulBor[ a z`mbit discret [i, f\r\ a-l `ntreba de nume pe nefericitulcare-[i t`ra picioarele de plumbc\tre tabl\, i-a replicat bl`nd:"Costic\, inginer te fac!"{i inginer l-a f\cut. {i `nc\un inginer de mare valoare.Din cei aproape treizeci deelevi ai clasei, dup\ liceu,aproape to]i au devenitingineri.F\r\ de catalog, f\r\ s\ARTE & MESERII ARTE & MESERIIPROGRAMUL MANIFEST|RILOR11 mai 2012Ora 9.30COLEGIUL NA}IONAL "CALISTRAT HOGA{"PIATRA NEAM}CONCURSUL DE MATEMATIC| "CONSTANTINBOR{"Ora 10.00COLEGIUL NA}IONAL "CALISTRAT HOGA{"PIATRA NEAM}~NT~LNIRE ~NTRE GENERA}IIDESCHIDEREA CABINETULUI DE MATEMA-TIC| "PROFESOR CONSTANTIN BOR{"Particip\:- Absolven]i ai promo]iei 1974- Fo[ti elevi ai profesorului Constantin Bor[- Profesori de matematic\ din municipiupun\ vreodat\ m`na pe cret\,Constantin Bor[ ne-a deschist\r`mul minunat al matematicii,cu bl`nde]e, cu `ndem`nare, cunote de 2 [i, mai ales, de 10.Era o adev\rat\ vraj\. M-amdescoperit dintr-odat\ iubitorde geometrie [i trigonometriemai mult dec`t de proz\, a[a c\la finele anului reprezentamliceul la olimpiada de matematic\,al\turi de selec]ia pentruliteratur\.Dar c`nd a fost s\-mi alegdrumul de dup\ liceu, de[i euvisam s\ devin geolog, a puspiciorul `n prag [i, decis, mi-azis: "Tu, Costic\, ai s\ dai examenla Litere [i ai s\ fii profesorde literatur\!" F\r\ replic\.{i a[a a fost!Poate c\ aceste palidevorbe ale fostului elev nu sepliaz\ pe ideea de comemorare.Poate c\ ar fi trebuit s\scriu pe larg [i elogios despref\uritorul [colii de matematic\din Piatra-Neam]. Numai c\ `nfelul acela a[ fi scris despre ostatuie; iar pentru mine [i pentruat`tea genera]ii de elevi pecare i-a vr\jit `ntru matematic\,inegalabilul "Costic\" a fost `nprimul r`nd omul, p\rintele,pedagogul des\v`r[it, neuitatulmodel de maresufle]ie [i profesionalism.Una dintre fericirile adolescen]eimele este nemaipomenitulnoroc de a-i fi fostucenic!Mihai-EmilianMANCA{CENTENARUL PROFESORULUI CONSTANTIN BOR{S- Cadre didactice din [coal\- EleviVIZITAREA EXPOZI}IEI OMAGIALE CU LUCR|RI ALEPROFESORULUI CONSTANTIN BOR{12 Mai 2012Ora 8.30CIMITIRUL "ETERNITATEA "SLUJB| DE POMENIREOra 10.00COLEGIUL NA}IONAL "CALISTRAT HOGA{" PIATRANEAM}SIMPOZION DE MATEMATIC|Particip\ cadre didactice din `nv\]\m`ntul universitar [i preuniversitar,elevi.PREMIEREA PARTICIPAN}ILOR LA CONCURSUL DEMATEMATIC| "CONSTANTIN BOR{".CentenarCONSTANTIN BOR{lustrul Profesor [i Om, Constantin D. Bor[ s-aIn\scut la 13 mai 1912 `n familia inginerului silvicDimitrie Bor[, fiind mezinul dintre cei patru copii.Fratele s\u Onu] Bor[ s-a stins la v`rsta de 17 ani -pe atunci elev la Liceul Internat din Ia[i - iar surorilesale, de o rar\ educa]ie [i delicate]e, au fost profesoarede renume: Margareta- profesoar\ dematematic\ [i N\nu]a- profesoar\ de fizic\-chimie.Domnul profesor Bor[ s-a n\scut [i s-a format`ntr-o familie cu profunde tradi]ii intelectuale, cudeosebit sim] [i comportament patriotic [i cu atitudined d\ruire total\ fa]\ de profesie.Tat\l s\u, intelectual erudit format `n primelegenera]ii de ingineri români ca specialist, a de]inut func]ii demare r\spundere `n silvicultur\, a realizat studii [i lucr\ri, s-a`ngrijit de p\durile din Mun]ii Neam]ului, a contribuit direct la`nfrumuse]area, prin planta]ii, a localit\]ilor din jude]ul Neam].Astfel a r\mas, pentru posteritate, aleea de brazi dintrem\n\stirea Neam] [i schitul Pocrov.Domnul profesor Constantin Bor[ a copil\rit, a trecut prinstudii gimnaziale [i par]ial liceale `n ora[ul natal Piatra Neam]continu`ndu-[i apoi studiile liceale la Liceul Internat din Ia[i -liceu absolvit de asemenea [i de tat\l s\u `n 1885. Aici a fostcoleg cu Adolf Haimovici, viitorul profesor doctor docent alUniversit\]ii din Ia[i - facultatea de matematic\.Continu\ studiile universitare `n cadrul Universit\]ii"Alexandru Ioan Cuza"- Facultatea de [tiin]e, sec]ia matematic\.Preocupat de studiu [i cercetare, s-a remarcat ca student,activ`nd `mpreun\ cu Adolf Haimovici [i Ion Creang\ `n cadrulSeminarului Matematic din Universitate sub conducerea renumituluiprofesor Alexandru Myller. ~[i ia licen]a `n anul 1935 cusubiect de tez\ de geometrie proiectiv\, la cel mai exigent profesoral facult\]ii - Octav Mayer.Din motive familiale, ca urmare al celui de Al Doilea R\zboiMondial, renun]\ la cariera universitar\, revine la Piatra Neam],`n casa str\mo[easc\ din strada Precista nr.3 (devenit\Pluta[ului) [i se consacr\ activit\]ii didactice. A func]ionat mai`nt`i la Liceul de B\ie]i (devenit Petru Rare[), unde a fost [idirector `n perioada 1948 - 1951, apoi a fost, peste 25 de ani,profesor la Liceul de Fete (devenit Calistrat Hoga[ ) .Domnul profesor Bor[ a fost un model de dasc\l perfect, unom care a sfin]it locul, un specialist pentru care [tiin]aMatematic\ a fost o constant\ a vie]ii. Cu aceast\ pasiune arealizat [i publicat c\r]i de specialitate `n toate componentelematematicii, a scris articole pentru publica]iile din `nv\]\m`nt,pentru Gazeta Matematic\ seriile A [i B, a elaborat proiecte demanuale [i chiar i-a fost aprobat un manual de Analiz\Matematic\, dup\ care au `nv\]at, pentru multe genera]ii, to]ielevii din ]ar\.Personalitate puternic\, domnul profesor Constantin Bor[s-a impus prin tact, simplitate [i naturale]e, reu[ind s\ atrag\ [is\ dinamizeze activitatea de studiu permanent [i deperfec]ionare a profesorilor din jude]. ~i dator\m `nfiin]areaSociet\]ii de [tiin]e Matematice - filiala Neam], precum [iaprecierea "[coala Matematic\ de la Piatra Neam]". De asemenea,s-au realizat la Piatra Neam] cursuri na]ionale de var\,consf\tuiri, conferin]e, tabere na]ionale pentru elevi la realizareac\rora au contribuit [i cadre universitare precum: academicieniiGrigore Moisil, Nicolae Teodorescu,Caius Iacob, Radu Miron;profesorii universitari Ion Creang\, Olga Costinescu, Dan Papuc,Dan Br`nzei - personalit\]i cu adev\rat preocupate de esen]a [icalitatea `nv\]\m`ntului,cu o profund\ considera]ie pentru experien]adidactic\ a profesorilor de calitatea domnului ConstantinBor[. De men]ionat, la ini]iativa acestuia, s-a editat la PiatraNeam] publica]ia Caiete matematice `n care, `n mai multenumere, au fost `nserate prezent\ri metodice ale celor mai dificiletematici din programele [colare [i din cele de perfec]ionare.Domnul profesor i-a antrenat `n munca de cercetare, comunicare[i publicare [i pe elevi - fie ca rezolvitori de probleme `nGazeta Matematic\, fie ca prezentatori de comunic\ri la cercuri[i sesiuni, [i chiar prin colaborarea cu articole la Orizonturirevista [colii care avea numere speciale de matematic\.~n afara preocup\rii de baz\ - de matematician [i profesor -Constantin Bor[ a fost animator al vie]ii culturale din ora[ [i din]ar\ sus]in`nd [i `ncuraj`nd tinerele talente, mobiliz`ndu-le laCenaclul Literar, public`nd frecvent versuri sub pseudonimulLucian Mircea.Onest, generos,`nzestrat cu o etic\ de via]\ de nezdruncinat,poate fi considerat un st`lp la temelia `nv\]\m`ntului românesc.Pentru meritele sale deosebite i s-au decernat numeroase distinc]ii,recunoa[teri depline [i meritate, care au culminat cu acordareatitlurilor de Profesor emerit, Cet\]ean de onoare `n ora[exist`nd [i o strad\ care-i poart\ numele - str. Constantin Bor[.Acum, la aniversarea [i comemorarea a 100 de ani de lana[tere, fo[tii elevi care l-au respectat, pre]uit [i adorat pentrubog\]ia [i vastitatea cuno[tin]elor sale [i pentru iscusin]a, priceperea[i harul cu care le-a influen]at via]a [i profesia, al\turi defo[tii s\i colegi care l-au avut model de DASCAL [i OM, `[iexprim\ gratitudinea pentru domnul profesor Constantin Bor[ [ipentru so]ia sa, doamna Maria Bor[, care i-a asigurat lini[teanecesar\ pentru a se consacra profesiei [i a deschis u[a , cuamabilitate, pentru absolut to]i "vizitatorii".Prof. Ana CATZAITIaprilie 2012APOSTOLULPag. 5

Recurs la memorieOmul este o corabie mic\ `n care se afl\ idei [i balauri, c\r\ribolnave, c\ut\ri [i nelini[ti, pr\p\stii f\r\ sf`r[it. Dar tot acoloeste [i Dumnezeu, s`nt [i `ngerii, via]a [i `mp\r\]ia Domnului,lumina [i Apostolii, Cet\]ile cere[ti [i comorile de Har: acolo,`n sufletul omului s`nt toate.Sf`ntul Macariemi revine deosebita onoare de a prezenta lucrarea~p\rintelui Neculai Cojocaru, Mic recurs la memorie.File r\zle]e din jurnalul unui preot de ]ar\, ap\rut\ laEditura Doxologia, Ia[i, 2011.Editat\ cu binecuv`ntarea ~naltpreasfin]ituluiP\rinte Mitropolit Teofan al Moldovei [i Bucovinei,cartea abordeaz\ `n cele 174 de pagini, analize aletrecutului, radiografii ale prezentului [i str\fulger\riale viitorului. Preocupat de disolu]ia valorilor, iubitor altradi]iilor [i obiceiurilor de pe Valea muntelui, autorulevoc\ evenimente memorabile, adev\rate modele deurmat, memorii ale locurilor [i timpurilor sfinte, mesajedin `n]elepciunea popular\, experien]e acumulate lacatedra de religie a Grupului {colar "Mihail Sadoveanu" Borcaetc.Cele 35 de povestiri, eseuri [i considera]ii analitice precumL\sa]i copil\ria s\ vin\ la mine [i n-o opri]i, ~ngera[ul cu pistrui,~n catedrala sacr\ a Cuv`ntului, Copil\rind cu Iisus, spre ~nviere,Binecuv`ntare spre cunoa[tere, Un jurnal al fericirii… pierdute,Tem\ pentru acas\, Criza [i genera]ia pustiului, Lumina crucificat\,C\ut\ri adolescentine, Amintiri din viitor, Sincretism, sectarism,secularizare, Quo vadis…? De la Borca p`n'la Roma [inapoi,Trebuiau s\ poarte un nume etc. s-au n\scut din experien]apastoral\, pedagogic\ [i cultural\ a p\rintelui NeculaiCojocaru, un model de slujire pentru locuitorii de pe ValeaBistri]ei. Pentru a `n]elege c`t mai bine clipa tr\it\ facem apel laistorie. Compara]ia pe care autorul o face `ntre istoria poporuluiromân [i cea a poporului ales al Vechiului Testament ne face s\medit\m asupra anumitor aspecte deloc de neglijat. Drumul de larobie spre libertate, trecerea prin Marea Ro[ie (simbolul grani]eidintre cele dou\ lumi), timpul de 40 de ani petrecut prin pustie auf\cut ca "genera]ia clipei bolnav\ de gustul robiei" [i iresponsabil\`n fa]a libert\]ii s\ dispar\ din istorie. Poporul român implementa`nainte de 1989 colectivizarea, ideile sovietice, lupta declas\, mesajele partidului comunist etc., ca dup\ 1990, `ntr-odemocra]ie original\, s\ aib\ TVR liber\, revolu]ie furat\, lovitur\de stat, economie de pia]\, Caritas, Big Brother, Hallowen,Tr\da]i `n dragoste, Fata lui tata etc.Discu]iile purtate cu tinerii, indiferent pe ce tem\, duc la concluziac\ au o mentalitate lipsit\ de duhul cre[tin, `n]eleg`nd c\ afi liber `nseamn\ a face tot ceea ce dore[ti indiferent de consecin]e.Satanistul Alleister Crowley (+1947) sublinia `ntr-olucrare faptul c\ prima lege a diavolului este s\ faci ce vrei.Dac\ sincretismul religios duce la diluarea identit\]ii, sectarismulreprezint\ un atentat la unitate, iar secularizarea estefenomenul tr\it personal [i social, `n care via]a este organizat\ ca[i cum nu ar exista Dumnezeu. Secularismul nu neag\ neap\ratexisten]a lui Dumnezeu `n istorie, `ns\ nu sesizeaz\ prezen]a Lui,nef\c`ndu-se distinc]ia clar\ dintre virtute [i p\cat.~ndemnul final adresat tinerilor este de a c\uta triada Biseric\- Familie - {coal\. Numai fugind de toate r\ut\]ile promovateast\zi (libertate f\r\ moral\, politic\ f\r\ principii, educa]ie f\r\caractere, religie f\r\ jertf\, bog\]ie f\r\ munc\ etc.) [i urm`ndmodelele reale vor putea deveni oameni `n adev\ratul sens alcuv`ntului.Dr. Mihai FLOROAIANIHIL SINE DEOCompeten]ele digitale necesare cadruluididactic pentru disciplina Religieompeten]a digital\ reprezint\Ccapacitatea unei persoane `n utilizareacalculatorul, de]inereacuno[tin]elor [i deprinderilortehnice de baz\ necesare oric\ruiutilizator al zilelor noastre. ~n ierarhiacompeten]elor pe care leachizi]ionam pe parcursul vie]ii,acest tip de cuno[tin]e [ideprinderi tind s\ coboare sprenivelul de baz\, al deprinderilor detip scris-citit, deprinderi care neofer\ `n primul r`nd posibilitateaaccesului la informa]ie. Pe de alt\ parte, pel`ng\ enumerarea unor deprinderi foarte specifice,de ordin tehnic, exist\ referiri la o serie deaspecte de ordin mai general. Fiecare dintrenoi accept\m ideea c\ acest tip de competen]\implic\ [i niveluri mai `nalte de func]ionare cognitiv\:persoana care utilizeaz\ tehnologiainformatic\ `n activitatea sa trebuie s\ `nve]es\ scrie [i s\ citeasc\ dar, `n acela[i timp, s\analizeze critic, s\ interpreteze [i s\ aleag\informa]ia corect\ [i sigur\ la care are acces `nsite-uri, forumuri de discu]ie, chat rooms [ialtele.Pentru a `n]elege acest tip de competen]\,putem privi calculatorul ca un instrument, ounealt\, pentru a `nv\]a s\ scriem, s\ utiliz\mcomponentele hard [i soft `n realizarea uneimultitudini de sarcini (`nv\]area alfabetului IT);`n acela[i timp, putem aborda calculatoarele,re]elele, interac]iunile posibile `ntre acestea, cafiind o tehnologie `n sine - o lume unitar\ deprocese sistematice, o nou\ structur\ [imetafor\ care ne ghideaz\ g`ndirea [i ac]iunea- `nv\]`nd astfel s\ citim [i s\ interpret\mimpactul pe care noua tehnologie `l are asupranoastr\.Pentru utilizarea Internetului este necesar\st\p`nirea unui set de competen]e care includ:abilitatea de a face judec\]i `n cuno[tin]\ decauz\ despre ceea ce poate fi g\sit on-line,g`ndirea critic\ fiind cheia care face posibil\ oevaluare echilibrat\, diferen]iind `ntre con]inut[i prezentarea sa, capacitatea de a citi [i`n]elege informa]ia `ntr-un mediu dinamic [inonsecven]ial, deprinderi de asamblare acuno[tin]elor; construirea unui corp decuno[tin]e `n care se poate avea `ncredere, utiliz`ndinforma]ia din diverse surse, `mpreun\ cuabilitatea de a colecta [i evalua at`t fapte, c`t [iopinii, `n mod ideal, f\r\ a fi denaturate,deprinderi de c\utare a informa]iei, `n specialimplic`nd utilizarea motoarelor de c\utare dinInternet, gestionarea fluxului multimedia,crearea unei strategii informa]ionale personale,cu selectarea surselor [i a mecanismelorde transfer al informa]iei etc.Acestea fiind cunoscute, se cere profesoruluide Religie s\ posede anumite competen]especifice activit\]ii pe care o desf\[oar\,precum: abilitatea de a opera [i lucra cu informa]ia[i tehnologia digital\, abilitatea de a promova`nv\]area `n colaborare `n mediile online,abilitatea de a motiva pe cei care `nva]\ utiliz`ndTIC, abilitatea de a cre[te participareacivic\, creativ-cultural\, moral - religioas\ aelevilor, abilitatea de a utiliza metodologii [itehnologii mai complexe care s\ accentuezeprofunzimea `n]elegerii [i aplicareacuno[tin]elor dob`ndite `n [coal\ vis-a-vis deproblemele reale ale lumii contemporane, abilitateade a conduce procesul de `nv\]are -predare - evaluare astfel `nc`t elevii s\ fie implica]i`n activit\]i de `nv\]are complexe bazate peproiecte [i pe colaborare, care pot dep\[i salade clas\ [i pot presupune colabor\ri la nivellocal sau global, competen]a de a accentua`nv\]area pe cel care `nva]\ (utiliz`nd platformelevirtuale de `nv\]are), competen]a de aoferi suport educa]ional la distan]\ prin comunicarepredominant scris\, competen]a de aputea evalua online (testare ini]ial\, continu\ [ifinal\) a elevilor, necesitatea de a [ti c`nd, cum[i unde s\ utilizeze tehnologiile, precum [i c`ndnu trebuie s\ le utilizeze pentru activit\]ile laclas\, pentru prezent\ri [i/sau pentru ob]inereade informa]ii legate de con]inuturile religioase.Pentru a-[i dezvolta aceste abilit\]i [i competen]e,profesorul de religie trebuie Top ofForm s\ se familiarizeze cu competen]ele generale[i specifice programelor claselor la carepred\, s\ cunoasc\ legile [i reglement\rile `nvigoare privind utilizarea TIC, s\ coopereze cucolegii de TIC despre cum [i c`nd ar putea s\aplice instrumente TIC la disciplina religie, s\explice clar la `nceputul lec]iei care s`ntcerin]ele [i instrumentele TIC utilizate `nrealizarea materialelor cu caracter religios, s\con[tientizeze elevii cu privire la utilitatea temeireligioase prezentate prin utilizarea instrumentelorTIC, s\ adopte o atitudine responsabil\,s\ manifeste o atitudine critic\ fa]\ deinforma]iile ob]inute din re]eaua Internet [i s\sugereze site-urile pertinente con]inutului studiat,s\ fie deschis particip\rii la activit\]i decolaborare [i, nu `n ultimul r`nd, s\ cunoasc\limitele folosirii instrumentelor TIC, pentru a nu-i`ndep\rta pe elevi de via]a spiritual\.Profesorul de religie, prin competen]eleTIC, utilizeaz\ instrumentele digitale `n scopulrealiz\rii `n cadrul orelor de religie de competen]e/abilit\]ilegate de colaborare, deschidere,reflec]ie, formare a identit\]ii moral - religioase,`ncredere, responsabilitate [i g`ndire critic\,social\, precum [i prin constituirea unor comunit\]ide `nv\]are on-line [i schimburi de bunepractici.Profesorul de religie va revizui cu regularitatecompeten]ele digitale, deoarece tehnologiaevolueaz\ rapid [i abilit\]i noi apar odat\ cunoile tehnologii. De aceea, cursurile de perfec]ionares`nt absolut necesare. Punerea `npractic\ a competen]elor TIC aliniaz\ disciplinareligie cu toate celelalte discipline, o actualizeaz\`n sensul concordan]ei reale cu lumeacontemporan\ [i cu toate evenimentele [ischimb\rile ce au loc `n ea, o face mai atractiv\,mai u[or de `n]eles oferindu-i [i dimensiunilespirituale [i pragmatice.Dr. Mihai FLOROAIAMihai Eminescu, Chestiunea evreiasc\(urmare din num\rul 143)cup\ un loc distinct `n volum [i dialogul cu presaOromaneasc\ sus]inut\ de comunitatea evreiasc\ din]ara noastr\, dialog sus]inut [i de unele ziare, caFraternitatea, Cump\na, Ap\r\torul, care combat imigrareaevreilor, pe motiv c\ România, ]ar\ agrar\, nule putea asigura condi]ii de via]\.~ntr-un alt articol consacrat situa]iei evreilor din alte]\ri, precum Prusia, Ungaria, Austria, Rusia, Eminescuarat\ c\ nu e nimeni vinovat, `n nici un caz România,c\ evreii fuseser\ supu[i `n aceste ]\ri la un regim deopresiune [i de aici migrarea `n alte ]\ri, unde s\-[ig\seasc\ ocupa]ii [i `ndeletniciri, mai pu]in cele legatede munca fizic\ [i utilit\]ile practice.Despre obiectivitatea [i modul neutru de a trata situa]iaevreilor st\ m\rturie atitudinea poetului fa]\ de unele activit\]i denatur\ spiritual\, cum ar fi aten]ia acordat\ [colii, mi[c\rii teatrale(`nfiin]area Teatrului Evreiesc din Ia[i [i rela]iile cu unii evreidemni de toat\ stima- Moses Gaster, Tiktin, Rosetti- Roman etc).Nimeni dintre contemporanii lui Eminescu nu a propusmunca, principiu unic `n progresul societ\]ii române[ti [i nu a criticatcu mai mult\ fermitate [i energie fuga de munc\, principalapiedic\ `n epoca de tranzi]ie spre România modern\. Fuga demunc\ [i promovarea `n ierarhia social\ pe alte c\i se constituie[i ast\zi principala piedic\ `n tranzi]ia spre România de m`ine.Similitudini cu perioada actual\ sunt mult mai multe, ideile [i argumentelepe care le aduce poetul sunt la fel de actuale acum, c`ndmunca, adev\rul, cinstea [i onestitatea sunt `nlocuite cu minciuna,ipocrizia, demagogia [i, cel mai grav, denigrarea [i anulareavalorilor.De aceea, mai mult ca oric`nd, avem datoria de a pre]ui [iap\ra scrisul lui Eminescu, expresie a demnit\]ii na]ionale,con[tiin]ei profesionale [i talentului de excep]ie, f\r\ egal `n culturaromân\.ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIVocabularul actual al na]iunii (4)Termeni referitori la via]a social\ocabularul românesc actual este nu numai hainaVg`ndurilor [i sentimentelor noastre, ci [i oglinda felului`n care s-a a[ezat [i se mi[c\ societatea de azi, amodului nostru de existen]\ [i comportare.Dup\ sferele de referin]\, termenii sociali ai zilelornoastre se pot grupa astfel:* ocupa]ii ( `ndeletniciri [i statut social): agent imobiliar,de paz\ (de v`nz\ri), angajat, angajator, bioenergetician,bugetar, broker, cer[etor, concediat, contrabandist,contributor, c\p[unar, dealer, defavorizat,disponibilizat, emigrant, economist, favorizat, It-ist,kinetoterapeut, jandarm, informatician, imigrant, handicapat,latifundiar, maseur, pensionar, poli]ist, restructurat, prostituat\,proxenet, privelegiat, s\rac, stilist, zugrav, [omer, [u], traficant,vame[, valutist;* standardul de via]\: ajutor social (umanitar), austeritate,avion (elicopter, iaht) personal, bere, cantina s\racilor (social\),coplat\, cofinan]are, copaticipare, destina]ie exotic\, distrac]ie(petrecere) la maxim, c`rna]i cu fasole, cre[teri de pre]uri, factur\la `ntre]inere, co[ul zilnic, economat, locuin]\ social\, cas\ deCultivarealimbii românevacan]\, f`nt`n\ artezian\ (muzical\), pachet cu alimente (de servicii),pensie (nesim]it\, special\, redus\), hotel (1,2,3,4,5 stele),pensiune (1,2,3,4,5 margarete), m\suri de austeritate, piscin\,patinoar, parc de distrac]ii (de joac\), reduceri (de pre]uri, salariale,de personal), poman\ (electoral\), s\r\cie, [omaj, subzisten]\,subnutri]ie, subdezvoltare, subven]ie, salariu minim garantat(mediu pe economie), sarmale (de s\rb\tori), tichet de mas\(de vacan]\), vin fiert;* vicii omene[ti: alcoolism, cer[etorie, droguri, ipocrizie,`n[el\torie, minciun\, pedofilie, prostitu]ie, proxenitism, p\c\nele,[mecherie, ]eap\, tic\lo[ie;* asisten]\ sanitar\: ambulan]\, corup]ie, clinic\, c\pu[area(politizarea) sistemului medical, descarcerare, insecuritate sanitar\,intubare, laparascopie, medic (de familie primar, rezident,specialist), medicin\ preventiv\, medicamente, (re]ete) compensate(gratuite), pachet minim garantat de servicii medicale, EKG,RMN, ecografie, descentralizarea sistemului, desfiin]area unorspitale, Raed Arafat (demisie, revenire), SMURD, UPU, casa des\n\tate, CAS;* alte fenomene sociale: asigurare (facultativ\, obliga]orie , des\n\tate), avere (ilicit\, licit\), anveloprea blocurilor, anvelope deiarn\, bairam , bar, boschetar, beizadea, cas\ praznical\, contribu]ieb\neasc\ la biseric\, centru de plasament (social), conversieprofesional\, chef, club (restaurant, magazin), de fi]e),Dracula, c`ini comunitari, (maidanezi), dezv\luirii senza]ionale,fi]e joc piramidal (Caritas, F.N.I, Gerald) , gigacalorie, horoscop,`nghesuial\ (la agheasm\, la deschiderea supermaketului, lapoman\), festivalul (berii, c`rna]ilor, hanurilor, usturoiului, vinului,obiceiurilor de iarn\), funda]ie, `nghetarea salariilor (pensiilor),O.N.G. - uri, megadistrac]ie, megastar, megaconcert, pi]ipoanc\,populism, BINGOMETROPOLIS, TELEEUROBINGO - SHOW,nunta anului, divor], spectacol ( revelion) incendiar, viol, violen]\(extrem\), zilele [colii (liceului, comunei, ora[ului).Ca de fiecare dat\, lista acestor termeni este incomplet\, singurulcriteriu de selec]ie fiind frecven]a [i aria de circula]ie.Prof. Gheorghe }IG|UPag. 6APOSTOLULaprilie 2012

1/1944, n. Florin•Florescu, C`nde[ti,Buz\u, prof. lidersindical, cel care amilitat pentru `nfiin]areaSindicatuluiLiber al Lucr\torilordin ~nv\]\m`nt(1990) [i, `mpreun\cu Dumitri]a Vasilca,Lucian Corneanu [iMircea Zaharia, ahot\r`t publicarea, din martie1999, a revistei ,,Apostolul"(seria nou\).• 2/1938, n. C\t\lin-FlorinStupcanu, la Filioara, Agapia,Neam] (d. 26. 09. 2000).Profesor, ziarist, om de aleas\cultur\. Facultatea de Istorie,Ia[i. A lucrat `n `nv\]\m`nt, `npres\ (ziarele "Flac\ra" [i"Ceahl\ul" din Piatra-Neam],"Steagul Ro[u", din Bac\u), afost director al Muzeului deaprilie 2012LEC}IA DE ISTORIEARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIII {ocul prezentuluii mai pu]in `nc\ se bazeaz\ pe o{`n]elegere a viitorului, pe o cunoa[tere acapacit\]ilor de care va avea Johnnynevoie pentru a tr\i v`rtejul schimb\rilor.Ele se bazeaz\ pe iner]ie [i pe un conflicts`ngeros al breslelor univer-sitare, fiecaredin ele fiind interesat\ doar s\-[i`mbun\t\]easc\ salarizarea, bugetul [istatutul.Aceast\ program\ analitic\ anacronic\este la originea standardiz\rii [colilorelementare [i medii. (...) Varia]iile dela o [coal\ la alta s`nt minime. Programaanalitic\ este ]inut\ pe loc de condi]iile rigide deintrare la facult\]i, care, la r`ndul lor, reflect\ cerin]eleprofesionale [i sociale ale unei societ\]i pe cale dedispari]ie." (subl. ns.)Pe deasupra, oric`nd ar avea nevoie de asemeneainforma]ii, cet\]eanul de m`ine le-ar g\si `nc`teva secunde. Exist\ posturi de televiziune [i siteuricare fac adev\rate spectacole din asemeneaitemi de cultur\ general\. Desigur, le-ar g\si dac\ i-arinteresa. O statistic\ la care ne raport\m frecventspune c\, pentru cam 80 % din tinerii Statelor Unite,istoria antic\ a avut loc prin anii... 1985.REMEMOR|RI - APRILIEIstorie din Neam]. Volumul"Z\pad\ [i fum (scrieri detinere]e)" alc\tuit din versuri [iproz\ scurt\, i-a ap\rut postum.• 2/1952 - n. VladimirTescanu (pseud. lui ViorelBuruian\), la Tescani, Bac\u;tat\l s\u provine din Dobreni,Neam]. Prof. de limba francez\la Piatra-Neam]; scriitor, traduc\tor.Facultatea de Litere,Bucure[ti. A frecventat Cenaclurileconduse de EugenSimion [i Ov. S. Crohm\lniceanu.Debut `n "Ateneu"(1985). Dou\ romane:"Palipsest", 1988), "Negru [iroz" (1997). Membru alAsocia]iei Scriitorilor Profesioni[tidin România. La mul]iani!• 4/1881 - a ap\rut primulnum\r al Revistei "ASACHI,revist\ [tiin]ific\, literar\" editat\lunar, la Piatra-Neam],(p`n\ la 10. 02. 1885). Revista[i Societatea Literar\ [i{tiin]ific\ omonim\ au luatna[tere din ini]iativa unui grupde intelectuali format `nultimele dou\ decenii ale secoluluial XIX-lea, dup\ modelulSociet\]ii "Junimea" din Ia[i,av`nd un comitet de redac]iealc\tuit din: dr. D. Cantemir, C.Hoga[, I. Negre, Victor Dogariu[i V. C. Bu]ureanu. Au publicatversuri: Gr. N. Lazu, CalistratHoga[, Isidor P. E[anu, G.Boteanu; proz\ [i articole decritic\: Calistrat Hoga[; D.Cantemir [i V. C. Bu]ureanusemneaz\ articole pe teme[tiin]ifice; I. Mironescu, articolereferitoare la `nv\]\m`nt.• 9/1949 - n. GheorgheDiaconu - Gdia, la Galda deJos, Alba (d. 2008, Piatra-Neam]). Artist plastic.Facultatea de Arte Plastice,Ia[i. Membru al UAPR. (1991).Expozi]ii personale: Piatra-Neam], Rouane - Fran]a,Valencia [i Peniscola, Spania,Vene]ia, Italia, Nazaret [iIerusalim, Israel, Sydnei,Australia. Premiul "GeorgeApostu", la Saloanele MoldoveiBac\u-Chi[in\u (1999).• 10/1912 - n. Ilie Cleopa(Constantin din botez), laSuli]a, Boto[ani (d. 5. 12. 1998,Sih\stria), arhimandrit. C\lug\rit`n 1937, a fost consideratunul dintre cei mai cu harduhovnici din a doua jum\tatea secolului al XX-lea.• 13/25. 03. 1872 - n. G. T.Kirileanu, la Holda, Bro[teni -(d. 13. 11. 1960, Piatra-Neam]).Studii: Gimnaziul, la F\lticeni,[coala de c`nt\ri a lui NeculaiBarcan din Piatra-Neam] (unan), {coala Normal\ "VasileLupu", Ia[i, Facultatea deDrept. Ajutor de judec\tor laIa[i, la Judec\toria dinBro[teni, profesor de limbaromân\, inspector comunal laBro[teni. ~n 1905, a fost solicitatde Louis Basset (secretar alRegelui Carol I) s\ finalizezemonografia mo[iei regaleBro[teni. Din 1906, lucreaz\ laPalatul Regal (serviciul decoresponden]\), apoi ca bibliotecar(1909-1930) [i secretar alFunda]iei "Regele Ferdinand I",Elevul pseudociberneticS\ ne devin\ foarte clar: `nv\]\m`ntului lancasterian,bazat `ndeosebi pe memorie [i valabil at`tavreme, i-a luat locul `nv\]\m`ntul ra]ional, bazat peg`ndire. Acestuia `ncepe tot mai insistent s\-i ia locul`nv\]\m`ntul selectiv, bazat pe afectivitate [i pe ludic(ne[tiind ce vor, ne[tiind ce s\ vrea, elevii re]in doarceea ce-i atrage, ceea ce con]ine [i o component\afectiv\, ludic\). Nu ne place, dar este un fapt real.Elevii viitorului nu vor putea fi sili]i s\ `nve]e ceva, cuat`t mai mult cu c`t nu este `nc\ limpede ce.Simplificarea programelor analitice nu este dec`tpaliativ\. Un singur exemplu: s-au introdus `n programaanalitic\ Logica, Educa]ia antreprenorial\,Ecologia. Acestea `i fac pe elevii de ast\zi s\g`ndeasc\ silogistic, s\ economiseasc\ banii sau s\nu mai arunce gunoiul pe jos?...Mai ad\uga]i la toate acestea [i dezinteresulpentru `nv\]\m`nt al unei clase politice repetente [ipreferin]a de a prelungi starea de fapt prin imbecilizareagenera]iilor viitoare de votan]i. Mai ad\uga]iincapacitatea de a crea surse de venit, deci de aavea un buget suficient de amplu spre a avea [i pentru`nv\]\m`nt bani suficien]i. Mai ad\uga]i [i emigra]iade pe pia]a muncii, un fenomen pentru carecriza economic\ este foarte r\uprevestitoare.p`n\ `n 1935, c`nd se retrage laPiatra-Neam]. Dup\ mai multenecazuri din partea autorit\]ilorcomuniste, pe motiv c\ fusesebibliotecar regal, doneaz\ statului(24. 02. 1956) aproape30000 de publica]ii, care vorconstitui biblioteca documentar\ce va func]iona `n propriacas\, apoi, din 1974, laBiblioteca Jude]ean\ Neam],institu]ie ce va primi numeledistinsului c\rturar (13.03.1992). A fost redactor laRevista "{ez\toare" (1898),unul dintre `ntemeietoriiRevistei "Ion Creang\" (1908).Colabor\ri: "Buletinul "MihaiEminescu"", "Convorbiri literare","F\t-Frumos". Principala saactivitate a fost destinat\studierii [i edit\rii operei lui IonCreang\, realiz`nd cea mai valoroas\edi]ie a operei acestuia(Ion Creang\, "Opere", ed.,note [i glosar de G. T.Kirileanu, B., Ed. Funda]ieipentru Literatur\ [i Art\"Regele Carol II", 1939). Maiad\ug\m meritele sale decercet\tor `n domeniul folclorului,de autor al unor studiiantropologice despre ]\ranulromân, imensa informa]ie dindomeniul literar [i istoric, dar [ia unei imense coresponden]e.• 19/1847 - n. CalistratHoga[, la Tecuci (d. 28, 08.1917, Roman), profesor, scriitor.Nu insist\m, personalitatea[i valoarea operei sale s`ntarhicunoscute.• 19/1914 - n. GheorgheIacomi, la Piatra-Neam] (d. 18.10. 1991), doctor medic., publicist.Facultatea de Medicin\ dinCluj / Bucure[ti, absolvit\ cu"magna cum laude". Numeroasearticole [i studii de specialitate.Renumit turist, autor allucr\rilor: "Ghidul Ceahl\ului","Harta turistic\ a Cehl\ului","Ceahl\ul `n spiritualitatearomâneasc\", "Din trecutulvie]ii monahale [i cre[tine[ti `nzona Ceahl\ului" [. a.• 27/1949 - n. IrinaIrimescu, la Piatra-Neam] (d. 9.06. 1970, Bucure[ti), poet, pictor,sculptor. Student\ laInstitutul "Nicolae Grigorescu",Bucure[ti, se remarc\ din primiiani ca un veritabil talent.Postum, volumul "Versuri"(1971).• 29/1965 - n. LucianTudorache, la Independen]a,Gala]i. Academia de Art\"George Enescu". MembruUAP. Expozi]ii: Bac\u, Bistri]a,Bucure[ti, Gala]i, Ia[i, Piatra-Neam], Sl\nic Moldova, Vene-]ia, Torino, Bruxelles, Biela -Italia. Lucr\ri monumentale:"Germina]ie"; "{tefan cel Mare[i Sf`nt", "Mihail Kog\lniceanu","Victor Brauner", "Duhulapelor" [. a. Burs\ UNESCO,la Centrul European dinVene]ia. (C.T.)APOSTOLULIII. {coala prezentului viitorPentru ce `i preg\tim, atunci, pe elevii no[tri?Ineluctabil, dup\ ce vor ie[i, la diverse v`rste [i cudiverse grade de preg\tire profesional\, dup\ ce -majoritatea - `[i vor completa studiile `ntr-o form\sau alta a `nv\]\m`ntului superior sau postliceal, vortrebui s\-[i g\seasc\ o surs\ de venit, alta dec`tbanii de buzunar primi]i de la p\rin]i. Or, toate categoriileocupa]ionale par a fi supuse recesiunii.Industria (tot mai neperformant\), agricultura (totmai neproductiv\), comer]ul (tot mai afectat desc\derea nivelului de trai al popula]iei), serviciile (`nsc\dere, datorit\ acelora[i factori, ca [i tot maislabei preg\tiri a profesioni[tilor). Iar emigrarea `nbloc nu mai e o solu]ie, dat\ fiind explicabila reac]iede respingere a str\in\t\]ii, sufocate de propria rat\cresc`nd\ a [omajului. Ce vor deveni elevii no[tri.Evit\m s\ d\m r\spunsul care se afl\ pe buzeletuturor.S\ spunem c\ unele m\suri privind predictibilitatearelevan]ei sociale a [colariz\rii s-au luat. S\men]ion\m aici- flexibilitatea curricular\,DASC|LI DE VIA}|coala româneasc\{tr\ie[ti prinoameni. Prin apostoliineamului, carepot fi de dou\feluri: cu voca]ie [iprofesori de profesori.Primii merit\statui, restul auajuns `n `nv\]\m`ntdin `nt`mplare.Probabil de fricastagiului militar. Paradoxal,abia sc\pa]i de facultate, vors\ [i p\r\seasc\ [coala. Leeste g`ndul numai la plecare,la z\rile de farmec pline.Apostolii neamului de bun\factur\ s`nt respecta]i, admira]i[i numi]i dasc\li de via]\.A[a `i numesc fo[tii elevi,pentru c\ nu-i uit\ toat\via]a. H`trul Creang\ nu l-auitat niciodat\ pe b\di]aVasile, dasc\lul lui de suflet.De ce? L-a `nv\]at primelelitere din sf`ntul abecedar"az" [i "buche". MareleSadoveanu l-a creionat peDomnul Trandafir dup\ chipul[i asem\narea lui N.Busuioc, `nv\]\torul s\u. Prin1936, un profesor de filozofiedin Bra[ov, era poreclit deelevii din liceu " Dementul".Motivul? Era de[tept deplesnea. Avea r\spunsuripentru toate `ntreb\rile. Uraprostia [i obr\znicia. Numelelui? Emil Cioran. Ex- liceanulMircea Eliade, exigetul demai t`rziu `n istoria religiilor, aavut [i el dasc\li da]i naibii.Mai ales la matematic\ [igerman\ unde a [i chixat.Cite[te: a r\mas corigent.Cum a sc\pat? A fugit de lareal la uman, iar de german\l-au sc\pat ru[ii " eliberatori".Au scos germana din [coliodat\ cu introducerea limbiiruse. Pe vremea lui {tefanVoitec.Ca elev, student [i profesoram avut onoarea [inorocul s\ studiez cu mul]idasc\li. Unii, mai str\luci]idec`t al]ii. Lista lor e lung\.La care mi-a r\mas inima?La Doamna de român\, profade la Liceul " Petru Rare["din Piatra Neamt din perioada1952-1955. GeorgetaBuzil\- Pumnea era t`n\r\,frumoas\, ager\ la minte [iapropiat\ de noi. To]i b\ie]i oiubeau. A dat dovad\ profesionalism,pricepere, d\ruire,spirit de observa]ie, responsabilitate,comunicare… Afost mare dom'le! A[a cumse [tie deja, dasc\lul este unactor. A[a cum muncaactorului depinde de public,scenarist, regizor [i partenerulde scen\, cea a profesoruluinu poate exista f\r\ ocorela]ie str`ns\ cu elevii [ip\rin]ii acestora, chiar [i cucolegii de breasl\. Succesulse `mparte la to]i, `n timp ceinsuccesul ]i-l asumi numaitu. Profesorul. Am f\cutromâna cu dumneaei, la"Liceul scurt de trei ani",instaurat de "eliberatori"dup\ modelul sovietic. Cumpe vremea primului cincinal,literatura sovietic\ era `nvog\ am fost `ndopa]i cu"T`nara gard\", "Povesteaunui om adev\rat" [i " VasiocTrubaciov [i prietenii s\i ". Peatunci nimeni nu auzise deElvis Presley sau ErnestHemingway. Nici desprecapodoperele " B\tr`nul [imarea", "Adio arme", "Pentrucine bat clopotele", …Doamnade român\ ne recomand\cu c\ldur\ pe Eminescu,Caragiale, Rebreanu, Arghezi.{i, de ce nu, peCreang\. Care la acele vremuriera considerat " fiu dechiabur cu sl\nin\ `n pod [if\in\ `n lad\". Bietul Creang\!Doamna noastr\ ne las\mai boga]i suflete[te dup\fiecare or\. De[i eraz`mbitoare punea ordine `ntoate dintr-o singur\ privire.Permanent ne sf\tuia s\citim. Mult. C`t putem demult. {i pentru c\, a plecatdintre noi, `i transmitem unmesaj sincer. Iata-l! " Nu v\teme]i Doamna profesoar\,pasiunea cititului mo[tenit\de la dvs. nu s-a stins niciodat\".V\ pre]uim [i acum.Petre }u]ea spunea c\ profesoruladev\rat este "un fabricantde oameni". Seam\n\cu un t`mplar care ia un lemnmurdar din noroi , `l spal\ [i `lface " mobil\ de lux". Sun\frumos, nu?Dumitru RUSU- diversificarea [i modernizarea profilurilor de[colarizare,- modularea `nv\]\m`ntului tehnic,- introducerea unor specializ\ri corespunz`ndunor ocupa]ii / meserii moderne sau cerute pe pia]amuncii,- includerea elevilor [i cadrelor didactice `n programede perfec]ionare sau recalificare profesional\,- flexibilitatea admiterii `n `nv\]\m`ntul superior(fie ea interesat\ sau nu)....Dar - nu vi se pare c\ toate acestea au un aerdeja dep\[it: se adreseaz\ mai mult zilei de m`inedec`t celor mai `ndep\rtate? Evident, aceasta ar ]ine,nu de ni[te "consilii ale viitorului", cum preconizaToffler, ci de voin]a, interesul [i priceperea factorilorde decizie. Ideea de a acorda "[anse egale pentruto]i absolven]ii" nu trebuie s\ se concretizeze obligatoriu`n uniformizarea preg\tirii lor ci, poate, `ninova]ie curricular\ [i `n autonomie sporit\ la polulunit\]ilor de `nv\]\m`nt. Problem\, din nou, fr`nat\de impactul crizei economice [i a brumei de m\suride protec]ie social\...Dr. Adriana POPOVICI(va urma)Pag. 7

Zig - Zag Zig - Zag Zig - ZagCREANG| - APOSTOLUL(urmare din pag. 1)-a]i `ntrebat vreodat\ de ce, odat\ absolvite cursurilede la Socola, Creang\ nu s-a `ntors acas\? NuVignor\ nimeni dispre]ul cu care vorbe[te desprelumea de peste Siret, unde "apa-i rea [i lemnele pesponci; iar vara te `n\du[i de c\ldur\, [i ]`n]arii techinuiesc amarnic", ceea ce orice student `n anul I,plec`nd la facultate la Ia[i sau Bucure[ti `n oricetimp, va fi prefirat `n minte. {i totu[i, Creang\ n-arevenit `n lumea sa drag\, dec`t `n ocazionaleescapade. A r\mas la Ia[i, `ntr-o clim\ chinuitoarepentru s\n\tatea sa [ubred\, apostol [iambasador al unei lumi frumoase [i senine, "cugospodari tot unul [i unul, cu fl\c\i voinici [i fete m`ndre, care[tiau a `nv`rti hora, dar [i suveica".A fost ambasador al limbii bogate, dulci-acri[oare, amoldoveanului de la munte [i a ap\rat-o cu `nfocare, p`n\ afost recunoscut de "boierii" junimi[ti ca autoritate incontestabil\`n tot ce ]ine de folclor, de via]a românului. Dup\ [edin]ele decenaclu prefera mondenelor popasuri la club sau cafenea s\-lr\peasc\ pe Eminescu c\tre o c`rcium\ de capul c\reia nu eramare lucru, dar unde aflase el un vin f\r\ pereche. Dar asta ealtceva; la intrarea sa `n sala cenaclului era totdeauna`nt`mpinat cu un entuziast "Aaaa, Creang\!...".A r\mas m`ndru de meleagurile sale, de meleagurile noastre[i nic\ieri, nici `n Pove[ti, nici `n Povestiri, nu vorbe[teCreang\ mai liric, mai `nsufle]it, mai serios dec`t `n acele fragmentede Amintiri... care prefa]eaz\ fiecare dintre cele patrucapitole ale operei. A r\mas apostolul sim]irii, g`ndirii, gr\iriinem]ene, care a a[teptat cu fruntea sus venirea celuilalt apostol,dintr-o genera]ie mai t`n\r\ - Sadoveanu.Vor mai trece multe p\trare de veac [i copiii tot vor mai r`dede st`ng\cia lui Nic\ la urat, de dohotul lui mo[ ChiorpecCiubotarul, de toate n\zdr\v\niile [i naivit\]ile lui, de [iretenia[i de l\comia lui, de [oltic\riile din pove[ti. Chiar dac\ `n]elegtot mai pu]ine cuvinte.Pentru acum, ajunge. S\ru-m`na, domn' Creang\, apostole...a `nceputul lunii martie,`n sala de con-Lferin]e a GrandHotelCeahl\ul din PiatraNeam] a avut locseminarul de lansarea "Ghidului pentruegalitatea de [anse [ide gen" din cadrulproiectului "Promovareaprin activit\]iinovatoare a aegalit\]ii de [anse [ide gen `n cadrul organiza]iilorpartenerilor sociali, cu accent peinstitu]iile de educa]ie". Proiectula sf`r[itul lunii s-a lansat, la Institutul Francez din Bucure[ti,L`n prezen]a lui Stanislas Pierret, directorul InstitutuluiFrancez din România, consilier al Ambasadei Fran]ei, [i a luiJacques Bortuzzo, ata[atul de cooperare educativ\ alAmbasadei Fran]ei, proiectul "Profil.fle", parteneriat `ntreAmbasada Fran]ei [i Ministerul Educa]iei Cercet\riiTineretului [i Sportului (MECTS). Pentru 2012-2013,Ambasada Fran]ei prin Institutul Francez, `n colaborare cuMECTS, prin expertul tehnic interna]ional CECRL, a propusjude]ul Neam] ca jude] pilot din 15 la nivel na]ional - `nMoldova, jude]ele Bac\u, Boto[ani, Ia[i, Neam], `ntr-unproiect `n cadrul "Programului franco-român de predare-`nv\]are a limbii franceze `n sistemul educativ românesc".Jude]ele pilot au fost alese `n func]ie de importan]a acordat\ pred\rii-`nv\]\rii limbii franceze `n [coli [i a implic\rii actorilor educa]ionali."Prima etap\ a proiectului prevede, pentru anul 2012-2013, creareaunei re]ele de [coli pilot, crearea unui grup de formatori `n didactica limbiifranceze acredita]i de MECTS [i Consiliul Na]ional de FormareProfesional\ a Adul]ilor, dar [i selectarea [i formarea formatorilor,conceperea, acreditarea [i derularea unor module de formare `ncadrul Caselor Corpului Didactic de c\tre formatorii acredita]i. Din c`teANTOLOGIA REVISTEI APOSTOLUL\t\citor, cu ochii tulburi,RCu trupul istovit decale,Eu cad neputincios,st\p`ne,~n fa]a str\luciriitale.~n drum mi se desfacpr\p\stii,{i-n negur\ se-mbrac\ zarea,Eu `n genunchi spre tine caut:P\rinte,-or`nduie-mi c\rarea!~n pieptul zbuciumat de doruriEu simt ispitele cum sap\,Cum vor s\-mi tulbure izvorulDin care sufletul s-adap\.Din valul lumii lor m\ smulge{i cu pova]a ta-n]eleapt\,~n veci spre cei r\ma[i `n urm\,Tu, Doamne, v\zul meu`ndreapt\.Dezleag\ min]ii mele taina{i legea farmecelor firii,S\de[te-n bra]ul meu de-apururiT\ria urii [i-a iubirii.D\-mi c`ntecul [i d\-mi lumina{i zvonul firii-ndr\gostite,D\-i raza soarelui de var\este implementat de Federa]iaSindicatului ~nv\]\m`nt `n cadrulunui parteneriat realizat cuUniunea Jude]ean\ a SindicatelorLibere din ~nv\]\m`nt Bistri]aN\s\ud, ESTE - Funda]ia pentruStudiul [i Dezvoltarea regiunii deest a Madridului (Spania), EFAL -Asocia]ia de Formare a Lucr\-torilor din Italia, TILS RomâniaSRL [i firma de consultan]\ [i formare`n management organiza]ional[i `n managementulschimb\rii Camporlecchio Educational.Ghidul este unul dintre rezultateleconcrete ale proiectului,finan]at din FSE, al\turi de analizaeuropean\ [i na]ional\ multiregional\a situa]iei egalit\]ii de[anse [i de gen `n ]ara noastr\ [ide bro[ura "Equal". ~n proiect vormai fi realizate un set de instrumentede promovare a acestorprincipii, o platform\ multi-regional\de comunicare on line accesibil\partenerilor sociali, institu]iilorde educa]ie [i autorit\]ilor publice[i locale, precum [i un manual deutilizare a acestei platforme."Seminarul de lansare a GhiduluiRug\ciunePleoapei mele ostenite.Alung\ patimile mele,Pe veci strigarea lor o fr`nge,{i de durerea altor inimi~nva]\-m\ pe mine-a pl`nge.Nu rostul meu, de-a pururiprad\Ursitei ma[tere [i rele,Ci jalea unei lumi, p\rinte,S\ pl`ng\-n lacrimile mele.D\-mi tot amarul, toat\ trudaAt`tor doruri f\r\ leacuri,D\-mi viforul `n care url\{i gem robiile de veacuri.De mult gem umili]ii-n umbr\,Cu umeri g`rbovi de povar\...Durerea lor `nfrico[at\~n inim\ tu mi-o coboar\.~n suflet seam\n\-mi furtun\,S\-l simt `n matca-i cum sezbate,Cum tot amarul se revars\Pe strunele `nfiorate;{i cum sub bolta lui aprins\,~n smal] de fulgere albastre,~ncheag\-[i glasul de aram\:C`ntarea p\timirii noastre.Octavian GOGAGhid pentru egalitatea de [anse `n educa]ieurmeaz\ s\ aib\ loc, dup\lansarea sa la Bistri]a N\s\ud [i lanoi, la Piatra Neam], `n luna iunie[i la Bucure[ti. Exist\ mai multeastfel de ghiduri ale egalit\]ii de[anse, `ns\ noutatea absolut\ sauplus valoarea celui pe care-llans\m noi este legat\ de faptulc\ noi ne referim [i la institu]iile deeduca]ie [i la [anse egale inclusivpentru copiii care se formeaz\ `n[coli", a precizat pre[edinteleFilialei Neam] a FSL~, managerulproiectului Gabriel Plosc\.A. BRUDARUNeam]ul, jude] pilot `ntr-un program franco-românam fost informa]i proiectul va fi extins pentru perioada 2013-2015. Pentrujude]ul nostru partenerii locali s`nt Institutul Francez din Ia[i,Inspectoratul {colar al Jude]ului (ISJ) Neam] [i CCD Neam]", ne-a spusinspectorul de limb\ francez\, Cristina Girgori, din cadrul ISJ Neam].{colile pilot ce urmeaz\ s\ fie selectate `n jude] vor fi un liceu teoretic,un liceu voca]ional sau profesional [i o [coal\ general\, din care ounitate de `nv\]\m`nt din mediul rural `n cadrul c\rora se va urm\ri`nnoirea practicilor de predare a limbii franceze, integrarea pred\rii-`nv\]\rii limbii franceze `n Proiectul de Dezvoltare Institu]ional\ (PDI-ul)[colii, s\ favorizeze accesul elevilor [i al profesorilor la resurse `n limbafrancez\, s\ amelioreze nivelul de performan]\ `n limba francez\ alelevilor la examenele/testele na]ionale, la probele pentru ob]inerea certificatelorlingvistice, dar [i s\ dezvolte activit\]i [colare inovative, activit\]iextra-[colare [i parteneriate educative care s\ `ncurajeze dezvoltareacompeten]elor `n limba francez\ ale elevilor.Deocamdat\, proiectul se afl\ `n faza de selec]ie a [colilor pilot [i aformatorilor (pe baza candidaturilor depuse). ~n `nv\]\m`ntul preuniversitar,proiectul urm\re[te promovarea limbii franceze `n [colile române[ti,`ncurajarea parteneriatelor educative franco-române [i favorizarea accesuluila informa]ie [i documentare `n cadrul CDI-urilor.B. Angelan condi]iile vremii `ncare vie]uim, c`ndfamilia pierde, uneori,destul de u[or~ busola educa]iei,preocupat\ mai multde existen]a cotidian\,`ntr-o societate`n care se confund\frecvent valoarea cunonvaloarea, tineriig\sesc anevoios unmodel autentic `ncare s\ cread\ [i pecare s\-l urmeze. Ceea ce seetaleaz\ ast\zi ca model paremai degrab\ un pseudomodel. ~naceast\ conjunctur\, sarcina[colii [i a pedagogului spore[te`n dificultate, avalan[a falselorvalori p\r`nd de neoprit…~n contemporaneitate, ideeade model trebuie privit\ dintr-operspectiv\ mai larg\. Nu maipoate fi raportat\ la un singurindivid, ca persoan\ care`nsumeaz\ calit\]i de excep]ie.Auzim f\c`ndu-se referiri privindvaloarea unui cercet\tor, intelectual,profesor, sportiv, actor.Seria poate continua p`n\ a numiaproape toate profesiile care s`ntexersate `n lume. O persoan\considerat\ model dispune decalit\]i deosebite aflate la valoaremaxim\ de exprimare `ntr-unanumit domeniu de manifestareuman\. Important\ este `ns\ valoareamoral\ f\r\ de care celelaltevirtu]i nu ar putea fi puse `nlumin\.Strada [i media s`nt spectaculoase`n sine [i, ca atare,atractive `n con]inut [i form\, maiales pentru copii [i tineri, afla]i`nc\ departe de puterea discern\m`ntului.Exist\, `n adolescen]\,tenta]ia de a imita cuorice pre]. Un motiv ar fi [iatragerea aten]iei m\car [i pentruo zi, ie[irea `n fa]\ av`nd mareimportan]\ la o anumit\ v`rst\,indiferent cum, mai ales `n lumeacomunit\]ii, grupul de strad\av`nd alte criterii de organizaredec`t cel [colar.Spectacolul stradal, uneleemisiuni televizate induc ideeac\ totul este facil, c\ po]i duce ovia]\ u[oar\, f\r\ munc\, f\r\carte, c\ lumea clubului denoapte te poate scoate `n fa]\.Ele aduc un prejudiciu seriosactului educa]ional promovat defamilie [i de [coal\.Pu]ini ochi sesizeaz\ unmodel autentic. Adev\ratulmodel se las\ greu descoperit,nu are nimic spectaculos. ~nschimb, lumea c`nt\re]ilor, lumeasportivilor, lumea manechinilorau un serios impact asupratinerilor. Ele ofer\modele vr`nd-nevr`nd.Dac\ selec]ia arfunc]iona, nimic r\u `nasta. C\ci [i `n domeniilerespective apar valoriautentice careadun\ la baza deveniriilor serioase sacrificii,renun]\ri, ore de munc\epuizant\. Surprinz\tor,APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborareaSindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - director fondatorIosif COVASAN - director economic, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, Constantin TOM{A, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjunct,Dumitri]a VASILCA, Mihai FLOROAIA, A. OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman, Carmen DASC|LU (secretar),Dorian RADU - tehnoredactare, foto.CU SIGURAN}|,{COALA POATEOFERI AUTENTICEMODELE UMANEcei mai mul]i adolescen]i care `[ialeg modele din lumeasportivilor, manechinilor sauc`nt\re]ilor nu cunosc mai nimicdin etapele drumului parcurs derespectivele persoane. Mai mult,nu cunosc nimic despre via]apersonal\ sau despre familiaacestora. Valoarea moral\, `naceast\ `mprejurare, nici nu intr\`n discu]ie.De cele mai multe ori, via]aarat\ c\ etalonul se afl\ `n preajmanoastr\, `n familie, la[coal\, printre rude, prieteni,cuno[tin]e. Poate fi p\rintele unmodel? Cu siguran]\! Poate fipedagogul un model? Desigur!{i `nc\ unul autentic pentru c\este `nzestrat cu [tiin]a`ndrum\rii, av`nd studii care `lrecomand\ `n aceast\ privin]\.Societatea are modele?Sigur c\ da, `n m\sura `n careare la baz\ iubirea semenuluifa]\ de semen [i se sprijin\ perespectul fa]\ de legea uman\.Exist\ un model ideal? Greude spus, greu de g\sit. Istoriaumanit\]ii ofer\ numeroaseexemple de personalit\]i deexcep]ie. Dar nu credem c\modelul ideal are prioritate `nmomentul de fa]\. De cele maimulte ori, un gest, o fapt\ bun\pot deveni exemple pilduitoarepentru un t`n\r `n plin\ formare.A reg\si `ntr-o persoan\ autenticul,bucuria [i curajul `ntreprinderiifaptelor bune `nseamn\a g\si modelul.Se afl\ `n jurul nostruoameni care valorific\ poten-]ialit\]i, talente, calit\]i cu unfiresc ce impresioneaz\. Merit\s\ men]ion\m c\ a avea unmodel este un frumos exerci]iude admira]ie. Reu[ita depinde dec`t\ distan]\ se las\ fa]\ de celadmirat, prin propria deta[are,prin cunoa[terea de sine.Urmeaz\ s\ se descopere dec\tre fiecare autenticul, particularitateacare st\ la bazaexers\rii rostului `n via]\.{coala este spa]iul multor`nt`mpl\ri vii, atr\g\toare, provocatoare.Ele r\m`n mereu `npachetul prioritar cu amintiri, cubunele [i relele care ne-au marcatanii copil\riei. Elevi [i profesori,profesori [i elevi! Eternaecua]ie educa]ional\! Elevul [iprofesorul formeaz\, `n multesitua]ii, o echip\ conjunctural\.Rareori elevul are posibilitateas\-[i aleag\ prin propria voin]\educatorul, cel pu]in `n momentulde fa]\.ProfesorLeonard ROTARU(continuare `n num\rul viitor)Textele se pot trimite [i pe adresarevista_apostolul@yahoo.comAPOSTOLULREVIST| EDITAT| DESINDICATUL~NV|}|M~NTNEAM}ISSN - 1582-3121Redac]ia [i administra]ia:str. Petru Rare[ nr. 24,tel/fax: 22.53.32,Piatra Neam]Pre]ul: 1 LEUPag. 8APOSTOLULaprilie 2012