Apostolul nr. 137.pdf - CNRV

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICESERIE NOU|, ANUL XIII, NR. 137mai 2011Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam] http://apostolul.cnrv.roLucian Blaga(9 mai 1895- 6 mai 1961)„Lucian Blaga este poatecel mai original creator deCentenarul Colegiului Na]ional„Calistrat Hoga[”SUFLETUL SATULUIimagini pe care l-a cunoscut literaturaromân\ p`n\ acum.Sensorialismul ]ine loc lirismului;din contactul liber alsim]urilor cu natura g\sim `npoezia lui Blaga nu numai oimpresie de prospe]ime, ci [iun fel de bucurie de a tr\i, unoptimism [i chiar un fel defrenezie aparent\, nietzschean\,cu r\suflareascurt\, limitat\ la senza]ie sausprijinit\ pe considera]ii pur intelectuale”.Eugen LOVINESCUopilo, pune-]i m`inile pe genunchii mei.CEu cred c\ ve[nicia s-a n\scut la sat.Aici orice g`nd e mai `ncet,[i inima-]i zv`cne[te mai rar,ca [i cum nu ]i-ar bate `n piept,ci ad`nc `n p\m`nt, undeva.Aici se vindec\ setea de m`ntuire[i dac\ ]i-ai s`ngerat picioarelete a[ezi pe un podmol de lut.Uite, e sear\.Sufletul satului f`lf`ie pe l`ng\ noi,Ca un miros sfios de iarb\ t\iat\,Ca o c\dere de fum din stre[ini de paie,Ca un joc de iezi pe morminte `nalte.F~NCHEIERErate, o boal\ `nvins\ ]i se pare orice carte.Dar cel ce ]i-a vorbit e `n p\m`nt.E `n ap\. E `n v`nt.Sau mai departe.Cu foaia aceasta `nchid por]ile [i trag cheile.Sunt undeva jos sau undeva sus.Tu stinge-]i lum`narea [i-ntreab\-te:Taina tr\it\ unde s-a dus?{i-a mai r\mas `n urechi vreun cuv`nt?De la basmul s`ngelui spus`ntoarce-]i sufletul c\tre perete[i lacrima c\tre apus.• dialog convivial cu prof. Maria Lupu,directorul liceuluiMar]i, 17 mai. Biroul doamnei director, cam r\coros, flori,c`t `ntr-o gr\din\, dou\ ce[ti cu ceai, c`teva „c`rmoaje”,ap\ plat\. Oboseala calm\ [i satisfac]ia senin\ domnesccel mult zece minute. Cam at`t trece p`n\ sedeschide u[a [i c`te cineva intr\ (iar!) s\-i aduc\ directoareio „problem\” sau vreo h`rtie la semnat, ignor`nddiscu]ia noastr\ `n plin\ desf\[urare. Astfel, `n vreodou\ ceasuri adunate ante [i post meridian, reu[im s\`ncheg\m o conversa]ie neconven]ional\ [i reu[im s\adun\m c`teva g`nduri din primul an de dup\ cei o sut\`mplini]i de [coala noastr\.R: „Film`nd” retroactiv S\pt\-m`na Centenarului, ave]i vreo„p\rere de regret” fa]\ de imagineade ansamblu a activit\]ii?ML: Am ceva nemul]umiri,dar nimic ireparabil. Mi-au lipsitPromovarea conceptului egalit\]iide [anse `n [colile din Româniaindicatul Liber al Lucr\torilordin ~nv\]\-Sm`nt [i Cercetare{tiin]ific\ Neam], `ncalitate de coordonator,`mpreun\ cuFedera]ia SindicatelorLibere din~nv\]\m`nt (F.S.L.I.),Uniunea Jude]ean\a Sindicatelor Libere din~nv\]\m`nt Bistri]a N\s\ud,Fundación para el Estudio yDesarrollo del Este de Madrid -Spania, EFAL - Ente FormazioneAddestramento Lavoratori- Italia, au lansat, vineri,20 mai, la Piatra Neam], proiectul"Promovarea prin activit\]iinovatoare a egalit\]ii de [anse[i de gen `n cadrul organiza]iilorPs\lciile pletoase care marcauimaginea liceului. Acum, dup\cur\]are, au `nceput s\l\st\reasc\. Cele mai „tinerele”s`nt ciufulite deja, cea maib\tr`n\ n-are dec`t must\]i.(R`de sincer [i cu poft\). Spers\-[i revin\ p`n\ `ncepe noulan [colar. Apoi, am identificat[i c`teva gafe, datorate desiguragita]iei [i suprapunerii uneiavalan[e de probleme de ultim\or\. Le-am `nregistrat lacategoriile „c\ [i uitarea-i scris\-nlegile-omene[ti” [i „gafeles`nt sarea [i piperul”, darsper\m s\ ne fi revan[at oarecum[i s\ ne bucur\m deempatia celor c\rora le-ampartenerilor sociali, cu accentpe institu]iile de educa]ie" (ID -63072), proiect finan]at dinFondul Social European -„Investe[te `n oameni!”Lansarea s-a f\cut `ncadrul Conferin]ei „Promovareaconceptului egalit\]ii de [anse`n [colile din România”.Obiectivul general al proiectuluiurm\re[te cre[terea graduluide con[tientizare asupra principiuluiegalit\]ii de [anse [i degen `n cadrul societ\]ii civile, `nurm\toarele 25 de luni (perioada:2011-2013) pentru circa600 persoane, dintre careminim 300 de femei, dinRegiunile NE, NV [i RegiuneaBucure[ti-Ilfov. Proiectul vacontribui la promovarea la nivelrezent la lansarea programului, pre[edintele FSLI,Simion Hancescu, a declarat: „Salut\m acesteveniment. Federa]ia noastr\ a demarat primulproiect `n urm\ cu 3 ani. Consider\m c\ o federa]ieresponsabil\ trebuie s\ se implice `n astfel deproiecte, pentru c\ s`ntem europeni. Din p\cate,lucrurile s`nt grave la nivelul guvernului, pentru c\ne confrunt\m cu probleme financiare. GuvernulRomâniei, care trebuie s\ asigure prefinan]area lagre[it f\r\ de voie.R: Acum c\ s-au `ncheiatmanifest\rile dedicate centenarului,v\ sim]i]i eliberat\ destresul acumulat `n ultimavreme?ML: ~ntr-un fel. Zbuciumulunui astfel de eveniment teepuizeaz\, dar te [i `ncarc\pentru „restart”. Astfel de experien]e,unice `n cariera noastr\,au darul de a genera o maibun\ cunoa[tere a celor cucare lucr\m [i, `n acela[i timp,de a determina o mai bun\multi-regional a principiilor deegalitate de [anse [i de gen, `nconformitate cu standardeleUE, inclusiv prin transferul debune practice ale partenerilorsociali [i autorit\]ilor publicelocale din ]\rile partenere (Italia[i Spania) c\tre organiza]ii dinRomânia.Grupul ]int\ direct c\ruia ise adreseaz\ activit\]ile proiectuluieste format `n mod specialdin cadre didactice care vordob`ndi competen]e [i abilit\]ipentru a contribui ulterior ladezvoltarea [i promovareaprincipiului egalit\]ii de [anse [ide gen `n societatea româneasc\.Pentru a atinge toateobiectivele propuse, `n cadrulproiectului vor fielaborate [i dezvoltateo serie deinstrumente inovatoare,precum: concepereaunui Manualal utilizatorului,elaborarea unuiGhid pentru egalitateade [anse [i degen `n România,editarea bro[uriiEQUAL, un portalWEB [i o platformamulti-regional\ decomunicare accesibil\partenerilorEuropa nu-]i bag\ `n traist\A consemnat AlinaPAMFIL(Continuare `n pag. 3)sociali, institu]iilor de educa]ie[i autorit\]ilor publice [i locale.De asemenea 30 dintre participan]iide la cele trei workshopuriprev\zute `n proiect vor luaparte la dou\ vizite de studiu,de 5 zile fiecare, `n Italia [iSpania pentru transferul debune practice rezultate din programesimilar `n comunit\]ilelocale [i pentru a identificaactiunile pe care le `ntreprindautorit\]ile locale din cele dou\]\ri pentru a sus]ine accesulfemeilor la procesul decizional,dezvoltarea spiritului antreprenorial,pun`ndu-se accentpe ini]iativele de afaceri alefemeilor emigrante proveninddin Romania – experien]e pozitive[i transferabile `n comunit\]idin România.Prin proiectul Promovareaprin activit\]i inovatoare aegalit\]ii de [anse [i de gen `ncadrul organiza]iilor partenerilorsociali, cu accent pe institu]iilede educa]ie ne propunemimplicarea [i colaborarea cuDirec]ia pentru Egalitate de{anse din cadrul MinisteruluiMuncii, membrii COJES,Ministerul Educa]iei, ONG-uri,precum [i cu autorit\]ile publicelocale din fiecare regiune `ncare se desf\[oar\ programeleproiectului.Gabriel PLOSC|asemenea proiecte, trateaz\ cu iresponsabilitate aceast\problem\ a proiectelor. S`nt bani care ar putea intra `n bugetulRomâniei. S\ nu uit\m c\ la ace[ti bani statul român`ncaseaz\ impozite, [i pe TVA... Iat\ c\ lucrurile s`nt destul decomplicate. Cei care ne conduc nu `n]eleg c\ Româniarateaz\ o [ans\ foarte mare. Absorb]ia acestor fonduri estefoarte mic\ `n momentul de fa]\, aproximativ 7% din fondurileeuropene pe care România ar putea s\ le acceseze s`ntintrate `n România”. (M.G.)COMEMORAREsocia]ia ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] dore[te ca la dataAde 22 iunie 2011, c`nd se `mplinesc 70 de ani de la intrareaRomâniei `n Cel de al Doilea R\zboi Mondial, s\ organizezeun TE-DEUM `n memoria celor 40 de martiri aicredin]ei cre[tine, pleca]i din r`ndul `nv\]\torimii nem]ene,c\zu]i pe front.C`nd conduc\torul Statului Român, Mare[alul IonAntonescu, a dat `n ziua de duminic\ 22 iunie 1944 ordinca armatele române s\ treac\ Prutul ("V| ORDON S|TRECE}I PRUTUL!") `nv\]\torii copiilor au schimbat tocul[i cartea cu arma.Frumoase cuvinte au fost rostite cu 69 de ani `n urm\de ZIUA EROILOR de c\tre fostul director al revisteiApostolul, Mihai Av\danei, cu ocazia unei astfel de comemor\ri organizatede Asocia]ia ~nv\]\torilor din acele timpuri: "Tot timpul ei (`nv\]\torii)`nva]\ cu copiii istoria ]\rii [i s\desc `n sufletele acestora recuno[tin]apentru acei ce s-au jertfit spre a impune lumii gloriosul nostru trecut [i spirituldrept\]ii noastre, pe care, ori de c`te ori este nevoie, to]i fiii patriei suntemdatori a o ap\ra".Dorim ca la aceast\ slujb\ de pomenire s\ avem al\turi de noi fo[tiicamarazi de lupt\ care se mai afl\ `n via]\, rudele celor deceda]i [i multecadre didactice, pentru a cinsti memoria acestor eroi a[a cum se cuvine.M(r) T. R. Profesor Gheorghe AMAICEI

The best of „Roman Vod\”espre Mara Ie[anu, elev\ `n clasa a X-a la ColegiulDNa]ional „Roman Vod\”, s-a vorbit [i s-a scris `n acest an[colar c`t pentru un VIP, performan]ele sale fiind nu doarde invidiat ci [i greu de egalat de aici `nainte... Pentrutoate aceste rezultate care au dus faima romanvodi[tilornu doar la nivel de ]ar\ ci chiar ceva mai departe dehotarele ei, joi, 19 mai, Mara Ie[anu, a fost premiat\ dec\tre inspectorul general, prof. Lumini]a V`rlan, `n cadrulunei festivit\]i desf\[urate la Colegiul Na]ional „RomanVod\”. Cu aceast\ ocazie, pe l`ng\ felicit\rile fire[tiadresate de mai marele forului jude]ean de `nv\]\m`nt,au fost subliniate [i performan]ele celei care a onorat `nat`tea r`nduri blazonul romanvodist.~ntr-o ordine care se dore[te cronologic\, `n panoplia premiilordin acest an trebuie men]ionat\ `n primul r`nd clasarea pe podiumulOlimpiadei na]ionale de chimie, edi]ia 2011, clasare care i-a [i adusromanvodistei performan]a de a se califica `n lotul care va reprezentaRomânia la cea de-a XVIII-a edi]ie a Olimpiadei Interna]ionalePluridisciplinare (care se va desf\[ura la Yaku]ia, Siberia Oriental\).Calificarea a avut loc dup\ un baraj la care a fost prezent\ o alt\ performer\la aceast\ disciplin\, Mihaela }\rn\, de la Liceul Teoretic“Vasile Alecsandri” S\b\oani, marea “rival\” a Marei `n concursurilede acest gen. Apoi, dup\ o pauz\ c`nd a sacrificat participarea lafaza na]ional\ a celei de-a VII-a edi]ii a concursului ChimXpert, tocmaipentru a se preg\tipentru barajul siberian,Mara Ie[anu s-a… r\zbunatla cea de a III-a edi]ie aconcursului „Magda Petrovanu”,organizat de Facultateade Chimie din cadrulUniversit\]ii „AlexandruIoan Cuza” din Ia[i, [i a„b\tut” tot ce i-a ie[it `ncale, ob]in`nd un Premiu deexcelen]\ pentru punctajulmaxim reu[it `n `ntrecereaelevilor de clasa a X-a.Men]ion\m c\ `n aceast\competi]ie, din nou, eleviinem]eni au luat grosul trofeelor reu[ind s\ aduc\ acas\ nu mai pu]inde 9 premii I, 28 premii II, 20 de premii III [i 41 men]iuni.Doi profesori „de aur”Pentru toate aceste performan]e, `n cadrul festivit\]ii din 19 mai dela “Roman Vod\”, prof. Crengu]a Radu, “`ngerul p\zitor” al romanvodistei,a fost onorat\, la r`ndul s\u, cu un premiu oferit tot de c\treinspectorul general prof. Lumini]a V`rlan. Lista performerilor romanvodi[ticare au primit distinc]ii deosebite `n aceste zile nu se `ncheie aici,fiind completat\ cu premian]ii recompensa]i de c\tre municipalitateaRomanului `n cadrul galelor de excelen]\ dedicate `nv\]\m`ntuluiroma[can. Aici, unul dintre cei onora]i `n mod special a fost FlorinMoldovanu, profesor de informatic\ la “Roman Vod\” care, de asemenea,a devenit `n ultimii ani “spaima” concursurilor na]ionale la aceast\disciplin\, panoplia performan]elor ob]inute de c\tre elevii lui fiind multprea bogat\ pentru a fi amintit\ `n doar c`teva r`nduri. Totu[i, pentru c\este de actualitate, merit\ men]ionat\ performan]a ob]inut\ recent dec\tre elevul Ungureanu Vlad-Victor care, `n urma sus]inerii barajuluipentru stabilirea lotului na]ional, s-a calificat la faza interna]ional\ aconcursului European Networking Academy Games care se va desfasura`n luna iunie. Practic, cu acest rezultat de rezonan]\interna]ional\, profesorul Florin Moldovanu repet\ o performan]\ob]inut\ `n 2010.ULTIMA OR| LA ROMANARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIe vl\dica MelchisedecP„l-am cunoscut” cuc`]iva ani `n urm\, pec`nd p\rintele Florin}uscanu, protopop al Protopopiatului Roman [i acum [iatunci, se gr\bea s\ termine bustul “lui Melchisedec”,despre care nu [tiam nimic la acea vreme chiar dac\duminicile mele `ncepeau, f\r\ excep]ie, la catedralaRomanului, unde marele ierarh [i c\rturar, dup\ cumaveam s\ descop\r ulterior despre Preasfin]ia Sa, al\sat zidiri care de care mai m\re]e, zidiri de piatr\ [i desuflet pe care cu greu cineva, acum, `n volbura veaculuiparc\ prea agitat, ar fi `n m\sur\ s\ le egaleze. A[a m-am `nt`lnit eucu marele Melchisedec, iar de atunci `ncoace, de oarece ani buni, defiecare dat\ c`nd st\ s\ se rup\ luna lui florar `n dou\ p`ndesc zilelede s\rb\toare `nchinate celui ce a fost `nt`ist\t\tor `n scaunulEpiscopal al Romanului p`n\ s-a dus la Domnul, `ntre anii 1879 –1892, `n acela[i scaun `n care, `n [irul celor 75 de episcopi care auarhip\storit `n t`rgul dintre Siret [i Moldova, istoria consemneaz\prezen]a unor mari prela]i [i c\rturari pe care vl\dica Melchisedecn-a[ spune s\-i fi `ntrecut, dar de bun\ seam\ c\, prin tot ceea cene-a l\sat ca mo[tenire, poate sta al\turi de ei [i de mai marii celorcare cu mintea [i cu slujirea lor au luminat peste veacuri BisericaOrtodox\ Român\. “A marcat timpul s\u altfel dec`t au f\cut-o al]ii”,acestea sunt vorbele pe care P.S. Dr. Ioachim B\c\uanul le-a rostitcu temei anul acesta, `n luna mai, cu ocazia “Zilelor Melchisedecup\ un [ir lung deDani `n care a z\cut`n paragin\, fiindpus\ la capitolul „[ialtele” de c\tretoate administra]iilecare s-au perindatla conducerea municipiuluiRomandup\ 90 `ncoace,vila Hoga[, construit\`n anul1898, a c\p\tat o nou\str\lucire gra]ie eforturilorf\cute `n acest sens de c\trecei care iubesc ColegiuluiNa]ional „Roman Vod\”. Omen]iune special\ se cuvinedoamnei Cornelia Jora, bibliotecar,[i, `n mod special,conducerii prim\riei, `n fruntecu primarul Dan Lauren]iuLeoreanu, pentru care redarea`n circuitul valorilor localea vilei a reprezentat un obiectivde suflet `n actualul mandat.Imobilul botezat cuU„Vila Hoga[”redat\ circuitului de valori roma[canea finele lunii aprilie, 13 elevi deLla Grupul {colar VASILE SAVRoman au participat la etapana]ional\ a Concursului Na-]ional de Matematic\ Aplicat\”Adolf Haimovici”, organizat laIa[i, de Facultate de Construc]iide Ma[ini [i ManagementIndustrial, `n colaborarecu MECTS, ISJ Ia[i [i ColegiulTehnic „Gh. Asachi” din Ia[i. Eiau ob]inut 11 premii, respectiv cate unpremiu I, II si III, plus alte 8 men]iuni, `ntr-o`ntrecere la care au fost prezen]i 654 deelevi, din clasele IX – XII care `nva]\ `ngrupri [colare, colegii [i licee din toatejude]ele ]\rii, la toate celelalte specializ\rinumele cunoscutului scriitor afost inaugurat miercuri, 18mai, la ceremonia de t\iere apanglicii fiind prezen]i primarulurbei mu[atine, deputatul PDLMarius Neculai, personalit\]ilocale dar [i oaspe]ii sosi]i cuocazia s\rb\torii „ZilelorEpiscopul Melchisedec {tef\nescu, cinstit ca un sf`ntmunicipiului Roman” dinBelgia, Israel [i RepublicaMoldova.O oaz\ de spiritualitate…nul din spa]iile reprezentative din vila Hoga[ estemuzeul de etnografie care constituie o imagine complex\a tradi]iilor din zona Romanului, `ntr-o bun\aducere aminte pentru genera]iile de ast\zi [i, maiales, pentru cele care vor urma. Amenajat `n spa]iilesituate la ultimul nivel al imobilului, muzeul religiiloradun\ obiecte care trimit la cele trei culte reprezentativedin zona Romanului, respective cel ortodox,dec`t matematic\ – informatic\. Rezultateleob]inute de c\tre ace[ti elevii perseveren]i[i ambitio[i, reprezentan]i `n egal\m\sur\ ai `nv\]\m`ntului tehnic roma[-can, dar [i ai celui nem]ean, sunt meritorii[i de necontestat.~n ordinea premiilor ob]inute, eroiiacestui succes remarcabil sunt eleviiBotez Diana – premiul I, Ghiuzan Iosif -premiul II, Cadar Adrian - premiul III,Mih\ie[ Sebastian, Tanas\ Vasile Alin –men]iune (clasa a XII-a), Petri[or Iustin,Ena[oaie Gabriel, Danc\ Ana – men]iune(clasa a XI-a) precum [i Gr\dinaruConstantin Cosmin, Cozma AndreeaElena, Handuc Dan Gabriel – men]iune(clasa a X-a), al\turi de mae[trii lor dinA[a cum arat\ acum, vilaHoga[ este o adevarat\ bijuterie,g\zduind nu mai pu]inde trei muzee, respectiv unulcu documente de mare valoarepentru istoria ColegiuluiNa]ional „Roman Vod\”, unuletnografic cu obiectereprezent`nd zona Romanului,precum [i un muzeu al religiilorreprezentative din zonaurbei mu[atine. ~n spa]iul carede-acum va fi depozitarul`ntregii istorii a colegiului centenar“Roman Vod\” a fostamenajat\ o `nc\pere specialdedicat\ lui Calistrat Hoga[,fost director al acestei [coli,marele scriitor locuind [i scriindo parte din opera sa `naceast\ cl\dire, `ntre anii1897 – 1917. ~ntre documenteleoriginale care atest\activitatea acestei [coli [i-aug\sit loc [i figuri reprezentativeale acestei institu]ii, precumcea a profesoruluiGheorghe A.M. Ciobanu sauAlexandru Cojocaru, dar [ipersonalit\]i care au dusfaima urbei departe, pestehotarele României.romano-catolic [i cel mozaic foarte prezent `n acest spa]iu, `nsecolul trecut. Prin semnifica]iile sale, at`t de natur\ istoric\ [iarhitectural\ c`t [i prin semnifica]ia de suflet a casei `n care alocuit [i a creat cel care i-a `mprumutat numele, vila Hoga[reprezint\ un obiectiv cu `nsemn\tate aparte, redarea acesteiacircuitului de valori spirituale din zona Romanului fiind un c`[tignu doar pentru localnici ci [i pentru trec\torii care-[i vor poposiaici pre] de o aducere aminte…Elevii de la „Vasile Sav”, premian]i in corpore!catedra de matematic\ de la „Vasile Sav”Adriana Petrovici, Ilenu]a Buhai [iZenovia R\dulescu. De asemenea,merit\ apreciat\ [i munca elevelorFecheta Rafaela Andreea [i ApetreiNicoleta care, de[i nu au luat premii, auob]inut punctaje situate `n prima jum\tatea clasamentului final. Aceste rezultate lanivel na]ional au confirmat `nc\ o dat\,pe parcursul ultimilor trei ani [colari, profesionalismulresponsabil [i d\ruriea profesorilorde matematic\ din liceu, dar [idorin]a elevilor de a-[i valorifica propriulpo]en]ial.Pagin\ realizat\ deA. OPRI{{tef\nescu”, pe care abia le-ama[teptat [i pentru care m\ bucurc\ Dumnezeu mi le-a d\ruit `nurbea mu[atin\ unde m-amn\scut [i am crescut, `n t`rgulunde p`n\ nu de mult nu [tiam c\au c\lcat [i pa[ii celui pe care defiecare dat\ roma[canii `l s\rb\torescca pe un sf`nt din calendar,`n jurul datei de 16 mai, c`ndvl\dica a plecat `n “lumea cea f\r\de dor”…Vorbele Preasfin]itului arhiereuvicar al Arhiepiscopiei Romanului[i Bac\ului m-au fr\-m`ntat cu at`t mai mult cu c`t [tiam c\ nu am cuprins totul desprezidirile episcopului Melchisedec {tef\nescu, despre care aveam s\aflu, tot ca un dar venit de Sus, alte multe lucruri anul acesta, laCatedrala arhiepiscopal\, unde slujitori ai sfintelor altare ortodoxeprecum P.S. Dr. Ioachim B\c\uanul, Pr. Dr. Florin }uscanu sau Pr.Arh. Pimen Costea s-au `ntrecut `n a face cunoscut credincio[ilorportretul unuia dintre cei mai vrednici episcopi care au stat `n frunteaeparhiei roma[cane.C`nd a sosit la Roman,aveam s\ aflu din cuv`ntul p\rintelui}uscanu, episcopia era oarecum`n paragin\, turnul cloponi]\ zidit doar c`t un stat de om, de lap\m`nt, episcopul nu avea nici cas\ m\car, c\lug\rii nu aveau chilii,c`t despre Seminarul Teologic Ortodox care ast\zi poart\ numelesf`ntului Gheorghe, nici pomeneal\. Pe toate le-a f\cut, plus multealtele, doar la Roman, t`rgul pe care l-a numit vl\dica “azilulb\tr`ne]ilor” sale. A l\sat `n urm\ drept mo[tenire averi pentru suflet,dar [i averi pentru ca, cei lipsi]i de sprijin material s\ poat\ `nv\]acarte, `ns\ a vorbi despre Episcopul Melchisedec {tef\nescu toateaceste fapte nu sunt suficiente nici c`t pentru o introducere. Astadeoarece p\rintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, cum aintrat `n con[tiin]a na]ional\ pentru cei [tiutori `ntr-ale faptelorvl\dic\i, a luminat ca o lum`nare `n sfe[nic `n secolul al XIX-lea, calupt\tor pentru unirea Principatelor, apoi, ca membru `n divanul Ad-Hoc [i ca mare sus]in\tor al reformelor lui Cuza, a fost Ministru alCultelor dar [i membru de drept `n Senatul României, membru alSf`ntului Sinod dar [i membru plin al Academiei Române, a l\sat `nurm\ c\r]i [i institu]ii create cu m`na [i la ini]iativa Preasfin]iei Sale[i c`te alte zidiri minunate ce nu pot fi cuprinse doar `n c`teva r`nduri,fapte pe care eu le-am cunoscut de oarece ani `ncoace c`nd, la vremeajum\t\]ii lui florar, cei care au r\mas s\-i poarte memoria `nurbea mu[atin\ a Romanului `l s\rb\toresc pe vl\dica Melchisedecprecum pe sfin]ii din calendar… (Prof. Nicoleta DANCI)Pag. 2APOSTOLULmai 2011

(urmare din pag. 1)unoa[tere de sine. Elecdau m\sura careechilibreaz\ ambi]iile[i realizarea acestora.F\r\ ca neap\rataceasta s\ constituieinten]ia de a concurape cineva. A fost ocompeti]ie cu noi `n-[ine.R: Care a fost, cas\ m\ exprim oarecum`n limbajul carev\ este familiar din punct devedere profesional, vectorulesen]ial `n `ntreprinderea dificil\ aorganiz\rii unui eveniment deasemenea anvergur\?ML: ~n proiectul nostru, putemvorbi despre o compunere de vectori.F\r\ s\ ierarhizez neap\rat,a[ `ncepe cu elevii, principalaresurs\, [i m\ refer aici nu numaila cei care acum s`nt `n formare,ci, prin extensie, la cei care,trec`nd prin aceast\ [coal\, audevenit, unii dintre ei chiar profesorila CNCH, al]ii personalit\]i aiunor domenii diverse sau, pur [isimplu, oameni de n\dejde. Apoi,ne-am bucurat de aportul consistental p\rin]ilor, de contribu]iaimportant\ a autorit\]ilor locale [ide sprijinul moral al comunit\]iieduca]ionale, `n care includ [iInspectoratul {colar, de sprijinulsponsorilor. ~n cele din urm\,orchestrarea `ntregii ac]iuni s-adatorat colegilor mei, profesorii.Iar acum, c`nd repornim motoarele,`n mod evident, cei dinurm\ vor fi, ca-ntotdeauna, ceidint`i.La aniversar\ragi colegi [i prieteni tineri!DUn centenar se impune `n primul r`nd prin valoareasa temporal\, valoare ce iese din tiparul normalal biologicului uman.Atunci c`nd un centenar este dublat [i de performan]estr\lucite, unele cu valoare de unicat, respectulse transform\ `n admira]ie.Centenarul Colegiului Na]ional Calistrat Hoga[ neoblig\ la rememor\ri entuziaste, la un Jos p\l\ria!obligatoriu.Ne afl\m, de mai bine de un centenar, `ntr-o competi]ieloial\, cu Colegiul Calistrat Hoga[f\r\ `nvin[i,doar cu `nving\tori: elevi, p\rin]i, profesori, concet\]eni.Avem m`ndria de a fi `mprumutat acestei prestigioase institu]iinumele unui distins profesor [i director al nostru, marelescriitor Calistrat Hoga[.COGITO, ERGO SUMCentenarul Colegiului Na]ional„Calistrat Hoga[”R: Cum a]i reu[it s\ concerta]ieforturile unor categorii at`t dediferite de participan]i la eveniment?ML: Cu mici excep]ii pe carele-am trecut sub t\cere pentru ca,mai t`rziu, s\ le valorific\m `nameliorarea culturii noastre organiza]ionale,emula]ia determinat\de s\rb\toarea centenarului amobilizat toate for]ele pro-active.~n ultima zi a manifest\rilor,„Dialogul genera]iilor” a revelat unanumit tip de solidaritate creat\ `njurul [colii. Fiecare dintre ceiprezen]i a relevat faptul c\ via]anoastr\ se `ncheag\ `n jurul aceea ce ne-au determinat [coala[i propria voin]\ s\ devenim.Acest adev\r este ilustrat, f\r\putin]\ de t\gad\, deviza de peplaca comemorativ\, dezvelit\:„Drum senin `n destin, fapte vrednicede rosturi temeinice” {iaceasta, `n condi]iile `n care s-auaflat fa]\-n fa]\ reprezentan]i aicel pu]in 60 de genera]ii de absolven]iai „Hoga[ului”.R: ~n]eleg c\ aceasta a fostimaginea vie a stemei liceului,floarea de col], simbol al frumuse]iiperene domin`nd piscuri`ndr\zne]e, albastrul cerului [iprofunzimea dictonului „Nonscholae, sed vitae discimus”. ~naceast\ idee, ce nume s-auremarcat `n bogatele activit\]idesf\[urate `n S\pt\m`na Centenarului?ML: Nu voi da nume, am consumatimp [i spa]iu tipografic. {iapoi,m\ tem din nou s\ nunedrept\]esc pe cineva. Le g\si]i,`n mare parte, `n programul activit\]ilor.Dar la reu[ita proiectelorprezentate au contribuit [i oamenial c\ror nume nu este `nscris pegeneric. S\ zicem c\, `n sensullarg al cuv`ntului, comunitatea„Hoga[” s-a str\duit s\ fac\ vizibileperforman]ele `n s`mburelec\rora se reg\sesc competen]elenoastre. Este probabil [i motivulpentru care Universitatea Suceavane-a acordat Medalia de aur, carecunoa[tere a calit\]ii parteneriatuluiinstitu]ional [i a valorii depepinier\ a liceului nostru.R: Proiectul de ansamblu almanifest\rilor s-a `nscris `n tradi]ia„Hoga[ului”?ML: Nu neap\rat la nivelulac]iunilor, c`t mai ales ca atmosfer\spiritul „Hoga[ului” a dominat,iar tradi]ia s-a v\zut `mbog\]it\ cuidei noi, generatoare de noiproiecte. Tradi]ia umanist\ [i cultural-artistic\a liceului a primit [iprovocarea unor activit\]i de succesale claselor „realiste”. M\ referdesigur la Procesul de „Hoga[”,realizarea original\ a unui procesacademic, cu impact educa]ionalprofund, care a valorificat resurselede personalitate ale elevilor deprofil real. Ceea ce traduce,[tiin]ific [i artistic, implicarea adolescen]ilorno[tri `n problematicalumii contemporane, manifestat\ca luare de pozi]ie, ca luare decuv`nt, ca luare aminte. Unadev\rat examen de con[tiin]\,`ncheiat cu sentin]a de „condamnarela responsabilitate”.R: ~n]eleg c\ a]i urm\rit at`ttradi]ia c`t [i inova]ia. Cum asigura]icontinuitatea acestui spirit al„Hoga[ului”?ML: Este deja al doilea an `ncare organiz\m Ziua por]ilordeschise. Profesorii [i elevii claselora IX-a [i a X-a au primit vizitaelevilor de gimnaziu care dorescs\ se orienteze c\tre oferta noastr\educa]ional\. Ace[tia s-auintegrat activit\]ilor [colare ca unprim contact cu exigen]ele statutuluide liceean, dar [i cu oportunit\]ilecare le pot valoriza poten-]ialul.R: ~n esen]\, ac]iunile prilejuitede jubileul Colegiului Na]ional„Calistrat Hoga[”au reu[it s\adune laolalt\ genera]ii, cariere,destine. Din punct de vedere personal,cum a]i perceput acesteveniment … centenar?ML: Lucrez la „CalistratHoga[” de-o via]\ [i m\ leag\ deaceast\ institu]ie o rela]ie consubstan]ial\,chiar dac\ nu sun\foarte sentimental acest cuv`nt.De 28 de ani de c`nd, `n ipostazediferite, fac parte din echipa managerial\,am visat acest moment,iar acum nici nu-mi vine s\ cred c\a trecut, c\ intr\m `ntr-un nouveac. (Sur`de.) Cum spuneam [ila festivitatea de `nchidere, s`ntemmai `n]elep]i cu o sut\ de ani, dar[i mai tineri cu o sut\ de genera]ii.Am redescoperit c`t de dragi nes`ntem unii altora, c`t\ nevoieavem unii de ceilal]i [i c`t de multeputem `ntreprinde, atunci c`ndpunem laolalt\ priceperea [ibinevoirea noastr\.Se deschide, a nu [tiu c`taoar\ u[a, cineva are o problem\,cui s-o dea, directoarei desigur.Mul]umesc frumos [i m\ retrag s\consemnez cele c`teva cr`mpeiede g`nd legate de `mplinirea unuiveac de c`nd pe-aici, pe la Hoga[,s-a aprins lumina.Fie ca numele lui s\ fie permanent o punte de prietenie, deconlucrare, de spirit competitiv `ntre unit\]ile noastre de`nv\]\m`nt!Am mandatul colegilor, elevilor, p\rin]ilor rare[i[ti de a felicitac\lduros colectivul de elevi [i de profesori ai acestui cuib de`n]elepciune, focar de educa]ie, art\ [i cultur\, care esteCalistrat Hoga[, de a le adresa tradi]ionala urare latin\ Mai sus,mai `nalt, mai puternic!Prin intrarea `n r`ndul Colegiilor centenare, Colegiul Na]ionalCalistrat Hoga[ `ndepline[te [i formal ultimul act al unei definitiveconsacr\ri.La mul]i ani, dragi colegi [i prieteni!Victoriile voastre ne vor bucura [i mobiliza. Pentru c\ nuexist\ progres real f\r\ o competi]ie puternic\, `ntre egali.Tr\iasc\ [i `nfloreasc\ prietenia dintre Colegiile noastre !La mul]i [i rodnici ani, la c`t mai multe victorii!Prof. Mihai OBREJADirectorul Colegiului Na]ional Petru-Rare[ Piatra-Neam]ASOCIA}IA ~NV|}|TORILOR NEAM}SCHIMB DE EXPERIEN}|LA R|D|U}Iinci reprezentan]i aiCAsocia]iei ~nv\]\torilorNeam], trei mai albi]ide vreme [i doi `nfloarea v`rstei, s-audeplasat, la invita]iacolegilor din R\d\u]i,pentru o vizit\ [i unschimb de experien]\pe probleme privindorganizarea [i activitateaasocia]iilor `nv\-]\torilor.Preciz\m din capul locului obun\ orientare privind componen]adelega]iei nem]ene, precum[i locurile [i activit\]iledeosebite la care am participat`mpreun\ cu colegii no[tri.Mai `nt`i, o vizit\ [i o `nt`lnirela sediul Asocia]iei din R\d\u]i`ntr-un imobil ce le apar]ine, darpe care din lips\ de acte [ipromptitudine `n ac]iuni, `nc\ nuau putut s\ [i-l revendice, fiind `npostura de chiria[i.Am continuat cu vizitareamonumentelor istorice [i culturaledin R\d\u]i [i `mprejurimi. Fondulactivit\]ii l-a constituit vizita delucru la C\minul Cultural- Casade Cultur\ din Dorne[ti, condus\de un inimos [i competent animatorcultural, profesorul GheorgheAga membru al asocia]iei, undeam asistat la un scurt programartistic prezentat de elevii mici ai[colii [i la o prezentare mai ampl\a organiz\rii [i desf\[ur\riiactivit\]ilor `n acest loca[ de cultur\sub `ndrumarea cadrelordidactice [i printr-o colaborare desuflet cu organele administrativeale localit\]ii, dincolo de dezideratelepolitice.Am r\mas pl\cut impresiona]ide participarea numeroas\a colegilor no[tri din R\-d\u]i la toate activit\]ile. Pentru ada o coloratur\ mai afectiv\, `ncadrul acestor `nt`lniri au fosts\rb\tori]i [i cei cu numele deGheorghe, ceea ce a sporit notade s\rb\toare [i veselie.Colegii no[tri ne-au `nso]itpeste tot cu ma[inile lor, ne-aug\zduit [i ne-au osp\tat [i ne-auf\cut s\ ne sim]im ca acas\.Activitatea s-a `mplinit prinvizita la Funda]ia Furman a uneivechi familii austriece stabilite peaceste meleaguri acum mai binede 250 de ani, care a mo[tenit [ia amenajat, pe cont propriu, ofoarte interesant\ cas\ muzeuetnografic [i o ferm\ complex\ deflori, arbori [i iazuri de o frumuse]e,cur\]enie [i h\rnicie demnede toat\ lauda.De altfel, peste tot pe undeam trecut, am remarcat o cur\-]enie deosebit\ a locurilor [i localit\]ilor,grija pentru cur\]enia deprim\var\, pentru primenireastr\zilor [i a caselor [i mai alespentru flori, parcurile [i str\ziledin R\d\u]i fiind pline de lalelemulticolore.Ne-am `ntors acas\ cu imagini[i impresii frumoase, cug`nduri [i sentimente de pre]uire[i respect pentru colegii no[tri depe acele meleaguri, care dincolode r\ut\]ile [i ur`tul vie]ii zilnice,reu[esc s\-[i f\ureasc\ [imomente de frumuse]e [i bucurie.Aceste g`nduri ne vor urm\ris\ le realiz\m [i pentru colegiino[tri.Prof. LucianCORNEANUARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIdi]ia din acest an a manifest\rii, devenit\ de acumEtradi]ional\, „Zilele Bibliotecii Jude]ene «G. T. Kirileanu»Neam]”, 4 – 13 mai 2011 (`n parantez\ fie spus, zileleacestei institu]ii s`nt `n fiecare zi!), s-a `ncheiat cu o`nt`mplare cultural\, la care au participat reprezentan]i aiEditurii „Eicon” din Cluj-Napoca, autori ale c\ror c\r]i aufost publicate, `n ultimul timp, sub emblema acesteia. Nevom referi doar la una dintre c\r]ile pe care am avut cinsteade a le prezenta publicului – „Cu]itul de v`n\toare.~nt`mpl\ri din Mun]ii Apuseni”, de Mihai Pascaru (n. la 2august 1959, `n Topoliceni Neam], absolvent al Facult\]iide Istorie [i Filozofie a Universit\]ii „Babe[-Bolyai” dinCluj-Napoca, `n prezent, profesor la Catedra de Sociologie [iAsisten]\ Social\ a Universit\]ii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia).Cartea de acum, a patra `n zestrea literar\ a autorului, dup\dou\ volume de poezie – „G`nduri sc\pate de sub control” (Editura„Gallus”, Alba Iulia, 1996) [i „Gr\mad\ ordonat\” (Editura „Artpress”,Timi[oara, 2009) –, [i un volum de proz\ – „Piramida. Satul [icopil\ria lui Andrei Dumitriu”, cu o prefa]\ de Diana C`mpan (Editura„Eikon”, Cluj-Napoca) – adun\ `ntre copertele sale 22 de prozescurte, precedate de o „prefa]\” semnat\ de Constantin Cuble[an.De la `nceput, trebuie s\ preciz\m, cum am mai f\cut acestlucru [i c`nd ne-am referit la specificitatea scrisului `n proz\ al luiMihai Pascaru, cu alt\ ocazie, c\ el se `nscrie precis [i clar `n liniadescendent\ a povestitorilor moldoveni, mai precis, a „megie[ului”s\u de peste Culmea St`ni[oara din Carpa]ii Orientali, humul[eteanulde l`ng\ apa Ozanei, cu toate c\ nici afirma]ia din prefa]\ nu-imai 2011Note de lector:O CARTEDESPRE ARDELENISCRIS| DE UN MOLDOVEANdeparte de adev\r, autorul fiind considerat „un veritabil povestitor, `nlinia tradi]ional\ a prozatorilor ardeleni”.Putem constata c\ martorul narator al tuturor textelor de acumeste acela[i Andrei Dumitriu, dar nu cel din anii copil\riei petrecu]i`ntr-un sat de pe Valea Bistri]ei din Moldova, ci studentul `n sociologie,venit `n practic\ pe meleagurile din `mprejurimile Abrudului cucolegii s\i de la Universitatea din Cluj, personaj ce are menirea s\al\ture cele povestite [i s\ fac\ din carte un tot, ceea ce`ndrept\]e[te ideea c\ aceast\ carte poate fi citit\ ca pe un „romanpostmodern, scris `n manier\ tradi]ional\, dac\ a[a ceva este posibil”(Constantin Cuble[an).Toate nara]iunile, rezultat al trecerii studentului prin diferite locuri– la coas\, la maternitate, la prim\rie, la c`rcium\, `ntr-un autobuz cuAPOSTOLULmineri, `ntr-un cartier cu blocuri [. a. –, con]in cr`mpeie de via]\,portrete, realizate succint, dar sugestiv, ale unor oameni dintr-une[antion, obiectul cercet\rii sociologice, din mai multe categoriisociale, [i relat\ri ale unor st\ri de lucruri, toate decupate cu priceperedin realitate [i al\turate pentru a crea o imagine veridic\ asociet\]ii române[ti din cea de a doua jum\tate a secolului al XX-lea,pe m\sura specializ\rii autorului.Cu toate c\ s-au scurs ani mul]i de c`nd Mihai Pascaru a trecutmun]i, din Moldova `n Transilvania, [i s-a stabilit tot `n preajmamuntelui, ca [i `n locurile de unde a plecat, sufletul lui penduleaz\`ntre cele dou\ ]inuturi române[ti, care de-a lungul istoriei auad\postit, `ntr-un raport de reciprocitate fr\]easc\, pe cei care aufost obliga]i s\ pribegeasc\ dintr-o parte `n alta a muntelui. Acestlucru se vede [i `n c`teva dintre prozele din aceast\ carte, `n carealuziile la Moldova [i la moldoveni s`nt evidente. Personajul Iulianaeste o fat\ venit\ din Moldova, iar Jean-Marie este trimis s\ fac\armata la Suceava („Mama”).{i de aceast\ dat\, Mihai Pascaru se dovede[te un bun m`nuitoral limbii române, iar schimbarea locului de desf\[urare a ac]iunii, dinMoldova (`n cartea precedent\ de proz\), `n Ardeal (`n cartea deacum), nu-l pune deloc `n dificultate, ceea ce demonstreaz\ c\ aniipetrecu]i `n noua lui „patrie” l-au familiarizat cu graiul specific oamenilordin Apuseni. De altfel, ca [i personajul s\u – Andrei Dumitriu –autorul a devenit unul de-al lor, iar cartea scris\ de un moldoveandespre ardeleni, va fi perceput\, pentru cine nu cunoa[te biografiascriitorului, ca una scris\ de un om al locului.Constantin TOM{APag. 3

Un vrednicctitor de [coal\omnul profesor GrigoreOctavian PopDdescinde din miezulArdealului, dintr-un]inut aspru [i bl`ndtotodat\, `n care seafl\ un loc cu numede palat. A v\zutlumina zilei la cump\nalunii lui Florar,atunci c`nd soareledeschide por]ile cerului[i raiul coboar\pe p\m`nt. Vremurile, [i atuncica [i acum, nu erau `n toateprivin]ele prielnice, cu toateacestea, domnul profesorGrigore Octavian Pop a izbutits\ se `nal]e deasupra lor. S-a`nconjurat `nc\ de timpuriu deminunatele sale ma[ini c`nt\-toare [i a scos la iveal\ cu har,prin trud\ `ndelungat\ [i temeinic\,sunete m\iestre menites\ aduc\ lumin\ [i bucurie `nsufletele semenilor.A fost component - de-alungul anilor - a reputateiorchestre simfonice române[ti,`ntre care, cu consecven]\, ceaa Filarmonicii Transilvania dinCluj Napoca. A `nfiin]at [ip\storit vreme de peste 35 deani Ansamblul de percu]ie alAcademiei de Muzic\ GheorgheDima cu care a concertat [iconcerteaz\ `n regaluri muzicaledin ]ar\ [i str\in\tate. Estemembru fondator al ansambluluide muzic\ contemporan\Ars Nova, condus de maestrulCornel }\ranu.Prin activitatea sa solistic\de `nalt\ ]inut\ a pus `n lumin\magistrale pagini muzicale,moderne [i contemporane, române[ti[i universale, dedicateinstrumentelor de percu]ie.Din anul 2002 a `nfiin]at laPiatra Neam], `n cadrul Facult\]iide Muzic\, replicile maitinere ale clasei [i ansambluluide percu]ie clujene.La clasa de percu]ie a domnieisale te afli `ntr-o lume aidomacelei din atelierul me[teruluiGepetto, `nainte de a se `nf\ptuiminunea. {i minunea se `nf\ptuie[te`ntotdeauna sub degetelem\iestre ale lui GrigoreOctavian Pop [i ale discipolilors\i, fie c\ ea aduce cu sinesonorit\]i arhetipale române[ti(}\ranu, Herman, Br`ndu[ [.a.),asprimi de tragedie antic\(Xenakis), fine]uri [i rafinamentefran]uze[ti (Milhaud,Varese), oric`te multe altele...~ntr-un tablou votiv al culturiimuzicale române[ti contemporane,figura maestruluiGrigore Octavian Pop st\ al\-turi de cele ale vrednicilor ctitoride [coal\. {coala româneasc\de percu]ie ctitorit\ de domniasa i-a dus [i contin\ s\-i duc\`nv\]\turile mai departe, prin ais\i ucenici, `n ]ar\ [i `n lume.Pe de alt\ parte, [coala româneasc\de compozi]ie `i r\m`ne`ndatorat\ pentru efervescen]aopus-urilor dedicate percu]ieipe care personalitatea sa interpretativ\a generat-o de maibine de treizeci de ani `ncoace.La fiecare cump\n\ a luniilui Florar, s\ nu preget\m a-i`nchina un g`nd bun domnuluiprofesor Grigore Octavian Pop,`ntr-o perpetu\ tinere]e f\r\b\tr`ne]e...Cristian MISIEVICIEVENIMENT CULTURALDe vorb\ cuprof. univ. dr.Grigore Pop{tiu c\ a]i fost-extrem de bun prietencu maestrulVasile Sp\t\relu.{tiu c\ a scris olucrare special\pentru dvs. [i [tiuc\ a]i [i c`ntat-o. LaPiatra Neam] [i laIa[i. {tiu, de asemeni,c\ v-au maifost dedicate multealte lucr\ri. Da]i-nec`teva nume [i spune]i-ne c`t semai scrie ast\zi pentru aceast\zon\ instrumental\?G.P.: A[ putea s\ v\r\spund chiar f\c`nd un micistoric. De la Anatol Vieru, caremi-a scris cel pu]in cinci lucr\ri,p`n\ la Tiberiu Olah, {tefanNiculescu, Nicolae Br`ndu[ miaufost dedicate lucr\ri fie pentruansamblu, fie solo, lucr\ripremiate na]ional sau interna]ional.V\ dau un exemplu.Simfonia "Hestia" de VasileHerman, compus\ `n 2002 [ipremiat\ `n 2004 de UniuneaCompozitorilor din România.Un al doilea exemplu `l constituielucrarea maestrului AurelStroe "Ciacona con alcunelicenza" interpretat\ de mine `nPercu]ia desleag\ mistereMiercuri, 18 mai, a avut loc la Liceul de Art\ "Victor Brauner" un concert alAnsamblului de percu]ie al Facult\]ii de Muzic\ din Piatra Neam]. Foarte probabil, ultimulconcert coordonat de prof. univ. dr. Grigore Pop, care, obligat de o n\stru[nic\ legea `nv\]\m`ntului, se pensioneaz\ din aceast\ lun\. Dorindu-i toate cele necesare,`ncerc\m s\ consum\m evenimentul.concertul de `nchidere aFestivalului S\pt\m`na Muziciiinterna]ionale de la Bucure[ti.Apoi, compozitorii clujeni-Cornel }\ranu, Eduard EdeTerenyl, Adrian Pop, ValentinTimaru, Constantin R`p\ [iCristian Misievici mi-au dedicatlucr\ri care au avut primeaudi]ii `n festivalurile muzicalede la Cluj, Timi[oara, Ia[i,Craiova.- Toate aceste nume plinede rezonan]\ ne `ncredin]eaz\c\ `nc\ se scrie, mult [i bine,pentru percu]ie...G.P.: Este foarte probabilca muzica s\ se fi n\scut dinpercu]ie, pentru ca peste timp,adic\ ast\zi, s\ se `ntoarc\ dinspune mul]umesc este un gest firesc [i, mai ales,Aextrem de necesar.Acum, `n prag aniversar, c`nd Maestrul GrigorePop, profesor universitar doctor `mpline[te o frumoas\[i respectabil\ v`rst\, g`ndul meu zboar\ cu mul]i ani `nurm\, la vremea c`nd domnia sa punea bazele clasei depercu]ie la Facultatea de Muzic\ din Piatra Neam], cu od\ruire [i un profesionalism rar `nt`lnit.De ce este important s\-i mul]umesc?Cred c\ a[ avea numeroase motive, dar am s\amintesc doar cele care-mi vin acum `n minte.Prezen]a domniei sale `n colectivul facult\]ii demuzic\, precum [i recitalurile de excep]ie ale ansamblurilorde percu]ie sus]inute `n arealul nem]ean, precum[i la Ia[i, One[ti, Bac\u [i Roman au contribuit la impunereaunui respect de `nalt\ clas\ a institu]iei noastre `n r`ndul celorlaltorinstitu]ii de cultur\.Orele de curs pe care le-a sus]inut [i le sus]ine cu studen]ii claseide percu]ie deveneau `ntotdeauna momente de `nc`ntare [ice `n ce mai mult la matc\.Percu]ia s-ar plasa, astfel, at`t"avant" c`t [i "apres la lettre".Susurul, fo[netul, pocnetul,clinchetul, trosnetul, scr`[netul,fream\tul se afl\ at`t deaproape de realitatea natural\imediat\, `nc`t ne induc falsaimpresie c\ fiec\ruia dintre noi `ist\ lesne la `ndem`n\ s\ le produc\.~n fapt, percu]ia oscileaz\perpetuu `ntre sunetul frust [icel elaborat. Ea leag\ [idesleag\ misterul, modific`ndnu numai timpul, dar [i paletacromatic\ a muzicii. E un lucrusimplu. {coala componistic\este legat\ de valoarea [coliide interpretare. Pentru c\ altfelo lucrare ar r\m`ne `ntr-o bibliotec\personal\, de cartier,Mul]umesc!municipal\, universitar\..., caretot bibliotec\ este.- Nec`ntat\, muzica nu-i...G.P.: Bine`n]eles.- A]i fost tentat vreodat\ s\compune]i pentru percu]ie saupentru altceva?G.P.: Nu. Mi-am f\cut c`tde bine am putut treaba `n zonade interpretare. Nu am intrat `nzona componistic\ pentru c\s`nt ni[te reguli ciudate, de fapte o [tiin]\ care trebuie foartebine st\p`nit\. {i dac\ te aventurezipe un teren nesigur, vinimediat profesioni[tii [i tesanc]ioneaz\. Eu mi-am axatactivitatea pe perfec]ionareatehnicii de interpretare, lucruasupra c\ruia m\ dedic, `nprimul r`nd la clas\. Performan]elemele au fost pe instrumente,pe pedagogia interpretativ\.Trebuie s\ adaug c\ amavut `ntotdeauna un marerespect pentru muzic\, pentrumunca mea [i chiar pentrumine. S\ zicem doar c\ mi-amf\cut bine munca de profesor.- Am avut prilejul s\ stauc`]iva ani `n preajma dvs. [i [tiuc\ v-a pl\cut la Piatra Neam].G.P.: Mi-a pl\cut, c`nd amvenit, atmosfera. Cu totul altadec`t cea de la Cluj. O atmosfer\frumoas\, moldoveneasc\,un loc `n care te `n]elegifoarte repede [i bine cuoamenii. Ca s\ nu ad\ug\m [ifrumuse]ea ora[ului, a zonelor`nvecinate, a m\n\stirilor [i aaltor locuri `n care am z\bovit`mpreun\.A consemnatMircea ZAHARIAaprofundare a cuno[tin]elor interpretative, `n care experien]a [i rafinamentulunui adev\rat Maestru [i-au spus cuv`ntul de-a lungulgenera]iilor de studen]i.Festivalurile [i co ncursurile de prestigiu `n care a fost invitat s\participe `n calitate de pre[edinte al juriului au reprezentat o alt\latur\ a preocup\rilor sale profesionale onorate `ntotdeauna la celmai `nalt nivel artistic.~n ceea ce m\ prive[te, nu pot dec`t s\ spun c\ s`nt onorat dea fi coleg cu domnia sa, de la care am `nv\]at de-a lungul timpului:s\ crezi, s\ fii profesionist `n tot ceea ce faci, s\ fii bun, s\ iube[tinecondi]ionat [i nu `n ultimul r`nd s\ fii OM.Mul]umesc pentru toate domnule profesor Grigore Pop, estefraza cu care a[ vrea s\ `nchei aceste c`teva r`nduri spuse dinsuflet.V\ doresc mult\ s\n\tate [i La mul]i ani!!!Cu dragoste, Constantin ANDREIDecanul Facult\]ii de Muzic\ Piatra Neam]ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII„Important\, p`n\ la urm\, nu estefapta, de multe ori conjunctural\ [ivinovat\, ci cuv`ntul de dup\ fapt\,asumarea ei....” Dan Iacobucrarea autorului nem]eanDan Iacob, Uit\-te o clip\,Lsoarele r\sare – jurnal deidei, st\ri [i lecturi, a ap\rut laEditura Eikon, Cluj-Napoca `n2011. Cele 256 de pagini alelucr\rii, structurate `n dou\mari capitole: Pagini de jurnal(1992 – 2010) [i Trup [i suflet(Trupul [i sufletul omului,Trupul [i sufletul neamului),vin s\ `nchege, dup\ cum`nsu[i autorul m\rturise[te,Trilogia neodihnirii de fiin]\, al\turi deLas\-te locuit (2004) [i Pecetea (2010).Privite ca o crea]ie tridimensional\,izvor`t\ din iubire, volumele enumeratereprezint\ un tot unitar abordat din treiperspective, a[a cum fiecare dintre noieste unic ca persoan\ [i multiplu `n manifestare.Dup\ cum `nsu[i autorul precizeaz\Uit\-te o clip\, soarele r\sare...`n Trei l\muriri (p. 11-13), nu a `nc\rcattextul cu trimiteri la operelor autorilor carel-au format moral [i intelectual, din dorin]ade a nu „tulbura pa[ii” cititorului [i a-i l\saposibilitatea s\ mediteze [i „s\ priveasc\spre ceilal]i pentru a-i vedea”.De[i nu este un jurnal al amintirilor, `nprimul capitol, Dan Iacob d\ via]\ colii deh`rtie prin descrierea st\rilor interioare, afr\m`nt\rilor, realiz\rilor [i dezam\girilorprin care a trecut din anul 1992 p`n\ `nprezent, dar [i unele solu]ii pentru ie[ireadin impas. Dintre temele abordate care arincita mintea [i curiozitatea cititoruluimen]ionez: multiplele st\ri ale iubirii, omulde pe urm\ [i omul n\scut din nou, problemaduhovnicului, Eminescu [i tainaDaciei, omul cu instruc]iuni de folosire,psihanaliza `n lumina spiritualit\]iicre[tine, cercul care se `nchide, treptelerug\ciunii, iubirea de sine, bilan] l\untric`n neodihnire etc. Cele trei posibilit\]i aleomului de a ie[i din sine prin extazul erotic,mistic [i speculativ conduc spreadev\rata iubire uman\ ce nu poate piericu trecerea anilor.Perioada abordat\ este pres\rat\ cuidei din lecturile cele mai importante pentruformarea sa ca OM, lucr\ri teologice(mai ales c\ a urmat pentru scurt timp,cursurile facult\]ii de teologie) filosofice,literar-artisctice. Toate acestea `l orienteaz\spre absolut, spre Hristos ca modelal des\v`r[irii umanului.Al doilea capitol, Trup [i suflet, constituieexpresia unei lungi perioade de medita]iepe marginea acestor dou\ subiecte.Astfel, cartea devine mai interesant\ pentrucei care `[i reg\sesc `n cuprinsul eitemele ce-i fr\m`nt\. Dup\ o succint\ trecere`n revist\ a concep]iilor filosoficedespre trup [i suflet, autorul abordeaz\,`ntr-un mod elegant, g`ndirea cre[tin\despre acestea.Lini[tea interioar\ o g\sim doar atuncic`nd `n]elegem rostul nostru `n aceast\via]\ de c\l\tori eterni c\tre ~mp\r\]ia luiDumnezeu. Omul, privit ca un pachet deenergie unic\ [i irepetabil\, nu poaterealiza nimic f\r\ harul divin, `n ciuda faptuluic\ lumea postmodern\ nu mai permitecondi]iile unei culturi filocalice.C`teva dintre ideile modelelor deurmat, precum p\rintele DumitruSt\niloae, stare]ul Iustin P`rvu, NicolaeSteinhardt, Ghelasie de la Fr\sinei etc.sunt ilustrate `n con]inutul acestui capitol,intersect`ndu-se cu modul de a ne`n]elege istoria [i spiritualitatea propriuluipopor.Dac\ fiecare autor are propriile teme(subiecte de abordat), cum este firesc [iDan Iacob este pasionat de subiecte precum:neodihnirea de fiin]\ (cu antitemaodihnirii de fiin]\ [i teza imposibilit\]ii odihniriide fiin]\), odihnirea `n Fiin]\,duhovnicii [i teologii români, filosofia luiConstantin Noica, Eminescu, spiritualitateacre[tin\ etc. Toate acesteadetermin\ unitatea trilogiei decare aminteam la `nceputulprezent\rii.Indicele de nume care`ncheie lucrarea ne ofer\ posibilitateade a intra `n contact cuideologii filosofice, teologice [iistorico-literare de la cele aleFericitului Augustin [i Tomad’Aquino, la cele ale lui Dostoevski,Cioran, Paul Evdokimov,Iustin Moisescu etc.Prof. dr. MihaiFLOROAIAPag. 4APOSTOLULmai 2011

entru cei din genera]ia mea,Pdevoratori de c\r]i [i de filmebune, titlul este un flash-backspre celebrul film al anilor ’60, alnu mai pu]in celebrului AlainResnais, „Hiroshima, monamour”.L-am ales din acest motiv, dar[i pentru c\ el exprim\ mul]imeade tr\iri transformate `n timp `ntrunadin marile [i statornicile meleiubiri, Parisul. Contactul s-a f\cutindirect [i „à la longue” `nc\ dincopil\rie, c`nd auzeam expresia „C\ doarn-oi fi venit de la Paris!”. Mai apoi `n podulcasei am g\sit un manual vechi de francez\de-al unui frate al mamei ce f\cuse seminarul.Dup\ primele lec]ii cu „Qu’est-ce quec’est?”, urmau altele cu imaginidin Paris, miraculoase pentrumine, ce veneau din alt\lume, un alt univers: TurnulEiffel, Notre Dame.Au urmat apoi lecturile dinHugo, „Notre Dame de Paris”[i „Mizerabilii”, din Zola- „ LaParadisul femeilor” sauAnatole France cu caldadescriere a Parisului din„Crima lui Sylvestre Bonnard”.Liceul, facultatea nu auf\cut dec`t s\ exacerbezeacest sentiment pentru Paris.Erau `ns\ vremuri c`nd colindamdoar cu g`ndul pe hartaEuropei.Cum era a[adar s\ ratezprima mea `nt`lnire cu Parisul?Ea s-a produs `ntr-un modaproape imprevizibil, acumc`]iva ani, `ntr-un aprilie rece,c`nd din mijlocul Masivului Central, din Vichyunde eram la un stagiu de formare, ne-amhot\r`t, patru colegi (Ramon-portughez,Rodrigues-spaniol, Melinda-portughez\ [ieu), s\ ne aventur\m au cœur de Paris. Cuun tren Coraille descindem `n Gare de Lyon(„Frumo[ii nebuni ai marilor ora[e!”). Lu\mmetroul (sta]iile de metrou s`nt cenu[ii darfunc]ionale) [i ie[im `n preajma pie]eiTrocadero. Situat\ cumva la `n\l]ime,m\rginit\ `n dreapta de celebrul Palais deChaillot, aceast\ pia]\ ne ofer\ primapanoram\ a Parisului spre Sena [i TurnulEiffel. La `nceput am ceva emo]ii, deoarececitisem ni[te `nsemn\ri ale lui Eugen Simioncare vorbea de un Paris distant, rece,neprimitor.Pentru mine nu e deloc a[a. Parisul num\ dezam\ge[te, dimpotriv\ am impresia c\m\ prime[te cu bun\voin]\ de parc\ mi-arspune : „Uite, \sta s`nt eu, bucur\-te, `]i punla dispozi]ie monumentele, cafenelele, s`ntale tale, admir\-le, amestec\-te cu toat\aceast\ mul]ime pestri]\ de turi[ti [i studen]i,de tineri [i b\tr`ni, fii una cu ei pentru c`t timpvrei tu!”Manualele actuale s`nt supra`nc\rcate [i prezint\ informa]ia`ntr-un limbaj voit pre]ios, eclactant, aproape inacce-1.sibil elevilor. Nu s`nt mai deloc atractive. Fragmentele detext s`nt irelevante, iar con]inuturile, destul de dificil deasimilat, s`nt tr`ntite de-a valma, pe orice suprafa]\ goal\ apaginii. Sigur, manualele respect\ o program\, care trebuiereformat\ din temelii. ~nc\ se merge pe principii cumulative,nu formative. Informa]iile s`nt necesare, dar uneletrebuie selectate, adaptate nevoilor estetico-literare alev`rstei. Nu e nevoie de toat\ gramatica, de pild\, la gimnaziu,cu tot cu problemele spinoase ale domeniului, a[acum, la liceu, nu e nevoie de toat\ istoria literaturii, de lacronicari la postmoderni. Iar canonul operelor studiate `n [coal\ trebuie[i el schimbat, s`nt autori care azi nu mai spun nimic tinerilor. {is`nt at`tea alte texte bune l\sate deoparte. Cred c\ o inteligent\`mbinare `ntre fragmentul potrivit, comentariul scurt, direc]iile simbolicede interpretare [i un succint tabel informativ ar fi o prim\ solu]iede schimbare. M\ pronun] categoric `mpotriva c\r]ilor de comentarii [ia epat\rii comentariului prin jargonul de teorie literar\.2. Studiul literaturii universale ar putea `ncepe `n clasa a VII-asau a VIII-a, cu autori potrivi]i v`rstei. Apoi, progresiv, s\ se adaugep`n\ la liceu, `n ultima clas\, al]ii, din canon. Deci propun un studiumai 2011PA{I SPRE EUROPAParis, mon amourDin Pia]a Trocadero, Turnul Eiffel pareat`t de aproape `nc`t crezi c\-l po]i atinge cum`na. L`ng\ mine, Rodrigues face poze [ifilmeaz\. Ramon fredoneaz\ ceva din carere]in doar „je ne veux pas travailler”- deparc\ l-ar fi pus cineva la treab\. Dincolo deturn, se vede Champ de Mars, iar `ndep\rtare, modernul turn din Montparnasse,din beton [i sticl\.Cobor`m spre Sena, o travers\m pePont d’Iena privind celebrele bateauxmouchecare o str\bat `n sus [i `n jos. Vrems\ urc\m `n turn,dar cozile lungi de turi[ti dela ascensoare ne fac s\ renun]\m. Mergemun pic pe Champ de Mars, apoi revenim [i olu\m pe bulevardul Kleber c\tre Arcul deTriumf din Place Charles de Gaulle, fost\Place de l’Étoile.Ceea ce m\ frapeaz\ pe mine, care nuam deloc sim]ul orient\rii `n spa]iu, este faptulc\ tot ce v\d mi se pare familiar, oriunde`ntorc privirea v\d o cl\dire cunoscut\.Parizienii trebuie s\-i mul]umeasc\ geniuluivizionar al baronului Haussman care a avutcurajul s\ construiasc\ cel mai frumos ora[din Europa, f\r\ s\ se `mpiedice `n nimicuri,dar conserv`nd [i pun`nd `n valoare marilemonumente.De[i bate un v`nt rece ([tiu sigur c\ `nPuy de Dome a nins [i c\ trec\torile s`nt blocate)pe Arcul de Triumf s-au urcat destuitemerari. Eu nu cutez (poate din cauzanum\rului mare de trepte?).De la Arcul de Triumf mergem c\trePlace de la Concorde, pe Champs Elysées,cel mai exclusivist [i mai somptuos bulevardal Parisului. Am impresia c\ s`nt eroina unuifilm. L`ng\ mine Rodrigues fredoneaz\c`teva din versurile c`ntecului care `mi b`z`ie[i mie `n cap :„Aux Champs ElyséesAu soleil, sous la pluieA midi ou à minuitIl y a tout ce que vous voulezAux Champs Elysées.”Bulevardul este pavoazat cu steagurileFran]ei [i Spaniei. „~n onoarea mea”,glume[te Rodrigues. Champs Elysées are 2km lungime [i 80 de metri l\]ime, ideal pentruparadele militare din 14 Iulie [i nu numai.Pe aceast\ celebr\ arter\ a Parisului, de oparte [i de alta, cl\dirile toate s`nt monumentecelebre sau dac\ nu, temple alemodei (Dior, Vuitton), sau ale gastronomiei(Lido), „pour les connaisseurs”.Ajungem `n Place de la Concorde, `nmijlocul c\reia se `nal]\ Obeliscul Cleopatrei– adus de la templul Luxor din Egipt. Intr\m`n Jardins des Tuilleries. De[i nu e cald,gr\dina e frumoas\ [i primitoare... c\ nuexist\ b\nci, ci doar scaune din lemn,deplasabile, astfel `nc`t s\-]i po]i alege loculde odihn\ [i imaginea pe cares\ o prive[ti.Eu, care vin dintr-o]ar\ `n care bancile din parc aupicioarele `ncastrate `n beton,m\ mir(`n sinea mea).Ne apropiem de Louvre,cu inten]ia s\-l vizit\m. Coadaimens\ de la intrarea `n muzeu,prin Piraramida Ming Pei, netaie elanul cultural, a[a c\ ne`ndrept\m spre ~le de la Cité.Pe malul Senei, celebrii buchini[ti.M\ opresc [i cump\r ocarte aproape la `nt`mplare:Nicole Avril, „Une personnedeplacée” [i ni[te stampe.Buchini[tii, doi b\tr`nei simpatici,so] [i so]ie, `mi dau restmai mult. Le atrag aten]ia si le`napoiez banii. ~mi mul]umesc[i `mi ofer\ un breloc cu TurnulEiffel.~n fa]a catedralei NotreDame ne oprim s\ facem poze. Construc]ia,o admiram `n toat\ splendoarea ei. ~mi vin `nminte c`teva versuri din Prévert :„Notre Dame jalouseImmobile et sévèreDu haut de toutes ses pierres la regardede travers ... „(e vorba despre Sena care „s’en balance”).St\m frumos la coad\ (turi[ti mul]i, maiales asiatici) [i intr\m. Dup\ lumina de afar\,aici e foarte `ntuneric. Lumina se filtreaz\frumos dar cu parcimonie prin spendidele vitraliiale rozetelor. De altfel am citit undevac\ e cea mai `ntunecoas\ catedrala dinEuropa de Vest. La ie[ire ne oprim pe borna(pare un capac de canal) ce marchez\ kilometrulzero al Fran]ei.De aici, toate direc]iile s`nt posibile. Noio lu\m pe malul st`ng al Senei, spre CartierulLatin, pe bulevardul Saint Michel. Nea[teapt\ cafeneaua „Les Deux Magots”.Sorbona, Biblioteca Sainte Geneviève.~nt`lnirea mea cu Parisul `nc\ nu s-a terminat...Prof. Stelu]a CR|CIUNARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIILACRIM| LIMBII ROMÂNE• R\spuns la chestionarul revistei „Apostolul”, din februarie 2011permanent al literaturii universale. La fel s-ar putea `nt`mpla [i cu gramatica,din care s\ se scoat\ problemele discutabile [i mai dificile. S\se r\m`n\ la cele esen]iale unei eficiente [i corecte comunic\ri.Deocamdat\, apreciez c\ orele de limb\ român\ s`nt suficiente.3. Las pe seama altora s\ aprecieze performan]ele mele didactice,pentru o maxim\ obiectivitate. Ar putea-o face elevii, p\rin]ii,colegii, directorii [i inspectorii cu care am contact profesional.4. Limba român\ nu trebuie „ap\rat\ de barbaria prezentului”, nutrebuie s\ percepem schimb\rile sub form\ de agresiune, ci s\adecv\m lexicul, ortografia, morfologia, sintaxa [i stilistica fluctua]iilorinevitabile. Se [tie, limba e un organism viu, `n mi[care. E necesar\ opermanent\ selec]ie, o permanent\ amendare a gre[elilor [i a incoeren]elor.Fac asta, pe c`t `mi st\ `n putin]\, la clas\.5. Selec]ia e subiectiv\, necronologic\ [i defectuoas\. Deci, unu:primele cinci c\r]i ale Bibliei; doi: Noul Testament, integral; trei: Iliada[i Odiseea; patru: Banchetul, Phaidon, Phaidros [i Republica luiPlaton; cinci: Robinson Crusoe a lui Defoe; [ase: Patericul (celegiptean); [apte: Procesul lui Kafka; opt: Fra]ii Karamazov a luiDostoievski; nou\: Romeo [i Julieta a lui Shakespeare; zece:P\durea sp`nzura]ilor a lui Rebreanu. Sigur, multe altele. Importantear fi [i Florile r\ului a lui Baudelaire, de pild\, Un veac de singur\tatea lui Marquez, Divina comedie a lui Dante, Faust a lui Goethe, AnnaAPOSTOLULAI INTERNET,AI PARTEoua Lege a Educa]iei precizeaz\ clar: [i `n aniiPurm\tori, [colile vor fi dotate cu computere racordatela internet. Motiva]ia? O afl\m de la ministrul deresort: "~nv\]\m`ntul nu va mai fi bazat pe tocit"."Soarecii" de bibliotec\, tocilarii, s`nt condamna]ipieirii. Cuv`ntul "tocilar", `n varianta englez\ "nerd", aap\rut pentru prima dat\ `n '50 `ntr-o carte semnat\Dr.Sensf [i desemna un humanoid mic cu ochelarimari de vedere. Concep]ia unanima este c\ tocilariirod c\r]ile din scoar]\ `n scoar]\, ca termitele. Laistorie [tiu c`te cinsprezece zei de fiecare poporantic. ~n final ajung boga]i [i faimo[i. Ce se va`nt`mpl\ cu mormanele de c\r]i din biblioteci, hranatocilarilor? P\i, c\r]ile, pentru a supravie]ui, au nevoie de oamenicare s\ le citeasc\. S\ le deschid\ copertele [i s\ le r\sfoiasc\,pentru a putea respira. Altminteri, ele mor ostenite [i sufocate.R\m`n pe rafturile bibliotecilor acoperite de praf. Evident, dincauza computerului [i a internetului.P\rerea genera]iei `n blugi despre noua tehnologie?Super! Tr\snet! "Ce rost mai are s\ m\ duc la bibliotec\ pentrureferat c`nd am la domiciliu scula cea de[teapt\? {i oricum nu-miprea place s\ citesc "-ciripe[te un licean din urbea noastr\. Dela internet afl\ el cum s\ fie: trendy, cool, mi[to, marf\, beton."S-a dus timpul h`rtiei, acum vorbim la monitoare" a completat unalt fan al moderniz\rii.Tipii cita]i nu [tiu c\ pot fi "cool" [i dac\ nuschimonosesc limba român\ cu tot felul de b\ie]isme idioate.Mai bine ar recita versuri din Alecsandri, Eminescu sau Goga.C\ `n unele [coli, c\r]ile au ajuns "bau-bau"-ul elevilor, se [tie.Drumul de la cret\ [i tabl\, la calculator [i mouse e `npant\, e anevoios. {coal\ româneasc\ `l escaladeaz\ g`f`ind.Datorit\ [i s\r\ciei noastre. La ora actual\ `n gimnaziu, informaticase studiaz\ op]ional. ~n viitor `ns\ va deveni materieobligatorie. Conform Legii Educa]iei [i prichindeii de la clasa a-lV-a vor descifra tainele computerului. {i ei vor deveni internau]ide valoare. Deja `[i dezmor]esc min]ile apel`nd la Google [iYahoo. Liceenii au s\pt\m`nal `ntre una [i dou\ ore de tehnologiainforma]iei sau de programare, `n func]ie de profil. De ce leplac elevilor "mobilul" [i "netul"? Pentru c\ s`nt f\cute de al]ii [imuncesc pentru ei. Nu-i fain? Indiferent de opinii. Reforma din`nv\]\m`nt merge maideparte. Ce `nseamn\Reforma? O primenire,o schimbare `n bine.Toat\ lumea se reformeaz\.Cine nu reu-[e[te s\ se integreze,s\ r\spund\ cerin]elordin lumea nou\ [i democratic\,chixeaz\.Se rupe de c`rd. CumReforma preg\te[tevremurile viitoare,zicerea "Ai carte aiparte” e `n faliment. Nu crede]i? Vizita]i un t`rg de joburi, s\vede]i ce "aiureal\" e acolo. De[i se spune c\ internau]ii nu[omeaz\. De ce am "atacat" problema internetului? Din dou\motive: 1. Internetul nu se folose[te pe stomacul gol; 2. Anulacesta Olimpiada Na]ional\ de Informatic\ a fost g\zduit\ deurbea noastr\ -Piatra Neam]. Rezultatele? "Excep]ionale", dup\p\rerea unei persoane autorizate. C\ exist\ [i alte p\reri, e altapoveste. Cea oficial\ conteaz\.Dumitru RUSUCHESTIONAR1. Care crede]i c\ sunt principalele deficien]e ale manualelordup\ care preda]i? Pot fi ele remediate? ~n ce direc]ie ar trebui puseaccentele: informa]ie, comentariu artistic, sistem axiologic, altele?2. Comenta]i programa [colar\. ~n ce clas\ ar trebui s\ `nceap\studiul literaturii universale? P`n\ `n ce clas\ a]i propune s\ se fac\gramatic\? La clasele la care preda]i acum este (in)suficientnum\rul de ore de limba român\?3. Sunte]i profesor de limb\ român\. Care crede]i c\ e cea maiimportant\ performan]\ a carierei dvs?4. Ce ini]iativ\ a]i avut, la catedr\ sau dincolo de ea, pentruap\rarea limbii române de barbaria prezentului?5. Este un truism faptul c\ ast\zi se cite[te tot mai pu]in.Enumera]i (din programa [colar\ sau din afara ei) zece c\r]i pe carear fi trebuit s\ le citeasc\ un absolvent p`n\ `n preajma bacalaureatului.Karenina a lui Tolstoi, Marile speran]e a lui Dickens, Jude ne[tiutul alui Hardy, Zgomotul [i furia a lui Faulkner, De veghe `n lanul de secar\a lui Salinger, 1984 a lui Orwell, Muntele vr\jit a lui Mann, poeziilevizionare eminesciene sau povestirile lui Poe. Un anumit num\r dec\r]i e mereu restrictiv [i discriminant.Prof.dr. G\in\ Romila AdrianPag. 5

Nout\]i editorialeinterna]ionalerestigioasa editur\PMatrixRom din Bucure[tia publicat recent,`n limba englez\,volumul intitulat"Modern Optimization"(Optimizare Modern\)semnat deconcitadinul nostru,profesorul universitardoctor `n [tiin]ematematice, VasilePostolic\ (capitolele1-3) [i profesorul universitarAngel Garrido de la Facultateade {tiinte, UNED, Madrid,Spania (capitolele 4-6).Acest volum reprezint\startul secven]ei intitulate deprofesorul universitar VasilePostolic\ „Optimizare [i Aplica]ii”,fiind accesibil tuturorcelor interesa]i de fundamenteleOptimiz\rii, cu proiec]iileactuale [i aplica]iile imediate,de perspectiv\. Abordareaexprimat\ se bazeaz\ peno]iuni [i rezultate centrale dinAnaliza func]ional\, expuse`ntr-o manier\ proprie, succint\,dar semnificativ\ [i complet\riadecvate provenite din concluziileoriginale ob]inute deautori prin studii personale.Pag. 6Astfel, conceptul general deeficien]\ este amplu prezentat[i analizat, iar optimizarea indicat\drept un caz particular deeficien]\, `n contextul interoperabilit\]iiaccelerate care simplific\integrarea si al logicii detip fuzzy. De[i bibliografiaselectiv\ con]ine numai o partedin lucr\rile [tiin]ifice examinate,explorarea con]inutuluic\r]ii nu necesit\ alte resurseinforma]ionale, dec`t pentrueventuale investiga]ii [tiin]ificeulterioare. (Rep.)Profesorii, cu dreptatea`n serviete, prin tribunalerezent la Piatra Neam], la lansarea unui proiect european,pre[edintele Federa]iei Sindicatelor Libere dinP~nv\]\m`nt, Simion Hancescu, a declarat c\ situa]iaactual\ a cadrelor didactice, care `[i c`[tig\ drepturilenumai `n instan]\, este nedreapt\, mai ales `ntr-o ]ar\european\. Liderul FSLI s-a referit la toate ac]iunile pecare profesorii au fost nevoi]i s\ le `nainteze `n instan]\pentru a beneficia de majorarea salariala stabilit\, dealtfel, prin lege, sau de suta de euro. Procese s-au maif\cut, printre altele, [i pentru decontarea transportuluipentru profesori din alte localit\]i. Este vorba deprevederi ale legilor `n vigoare, pe care `ns\,autorit\]ile, fie ele centrale sau locale, nu le respect\.„Este `ntr-adev\r grav ce se `nt`mpl\ `n România. De ani dezile, practic, singura noastr\ posibilitate de a ob]ine drepturile cares`nt prinse `n lege este prin intermediul instan]elor. Cred c\ este uncaz unic `n Europa, [i, din p\cate, lucrurile nu se opresc aici. ~ncontinuare, s`nt convins, legisla]ia - chiar [i cea nou ap\rut\ - este`n a[a fel `ntocmit\ `nc`t las\ loc arbitrarului. Din p\cate, a[a apar[i abuzurile. ~n mod normal nu ar trebui s\ se `nt`mple acest lucru,a declarat liderul FSLI. Acesta nu a dorit s\ dea exemple din noualege a educa]iei care vor duce la noi procese. Cu toate acestea, asubliniat c\ s`nt numeroase paragrafe `n aceast\ lege care aust`rnit [i vor mai st`rni nemul]umirea profesorilor. E vorba de articolecare se refer\ la condi]iile de integrare [i salarizare a profesorilor,[i nu de modul de structurare a anilor de `nv\]\m`nt.M.G.PA{I SPRE EUROPA ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII`mb\t\, 7 mai 2011, s-a desf\[uratSla Dur\u prima edi]ie a Concursuluiinterjude]ean Legend\, tradi]ie [iadev\r istoric `n Carpa]iiR\s\riteni, organizat de {coala deArte [i Meserii Grin]ie[ `n parteneriatcu Inspectoratul {colar al Jude]ului Neam], Direc]iade Administrare a Parcului Na]ional Ceahl\u [i EdituraCetatea Doamnei din Piatra-Neam].Cercetarea [i promovarea istoriei [i culturii popularelocale au constituit scopul competi]iei la care auparticipat 14 echipaje de la 10 unit\]i de `nv\]\m`nt:{coala de Arte [i Meserii Grin]ie[, {coala cu clasele I-VIII Nr. 1Ceahl\u, {coala cu clasele I-VIII Hangu, {coala cu clasele I-VIIIPlosca Teleorman, Grup {colar Bicaz, Liceul Teologic OrtodoxCuvioasa Parascheva Agapia, {coala cu clasele I-VIII Cr\c\oani,{coala cu clasele I-VIII St`nca, {coala cu clasele I-VIII BicazulArdelean, {coala cu clasele I-VIII „Iulia H\l\ucescu” Tarc\u.Temele abordate, precum Satul de pe Valea Muntelui, Vetrede sih\strie `n Muntele Ceahl\u, Haiducii mun]ilor Neam]ului,Palatul Cnejilor Cantacuzini, Legenda muntelui sau muntele legendelor,Plut\ritul pe Bistri]a, Tarc\u – t\r`m de magie [i legend\,Pe drumurile Hangului, Uria[ii V\ii Bicazului etc. au st`rnitinteresul celor prezen]i de a afla mai multe lucruri despre istoria,cultura, spiritualitatea, tradi]iile [i obiceiurile locului.Participan]ii au prezentat, `n power point, studii sub form\ deALSEEDA LA GRUPUL {COLAR „VASILE SAV”ineri, 6 mai 2011, unVgrup de 10 p\rin]i,al\turi de copiii lor,elevi ai Grupului{colar “VASILE SAV”,membri activi `nCLUBUL ALSEEDA(“ALege Stilul Europeande EDuca]ie aAdul]ilor“) au participatla ultima reuniunea proiectului europeanALSEEDA (09-GRU-P-LP-60-IS-UK), parteneriat pentru`nv\]are, finan]at `n perioadaseptembrie 2009 – august 2011,prin programul european pentrueduca]ie LLL ,subprogramulGRUNDTVIG.• Scottish Wider AccessProgramme SWAPWest - Sco]ia,UK• Aocia]ia Formare Studia -Ia[i, România• POE EDUCO, spol. s r. o.- Republica Ceh\• C.T.P. “Don Palena” c/oI.C. “F. Negri” - Italia• Kadis d.o.o. – Slovenia[i GRUPUL {COLAR“VASILE SAV”, partener na]ional,prin acordul `ncheiat `n noiembrie2010 cu Asocia]ia FormareStudia - Ia[i.Scopul proiectului ALSEEDAa fost redefinit pentru a r\spundea[tept\rilor colabor\rii dintrep\rin]ii [i profesorii elevilor liceuluinostru [i a devenit obiectivulgeneral al proiectului „CLUBULALSEEDA - {coala p\rin]ilorpentru succesul copiilor”:realizarea de programe nonformaleadresate p\rin]ilor pentru`nv\]area unor noi metode decomunicare [i rela]ionare, dereflectare [i valorificare a imaginii,oferit\ de modelul personal,cu scopul de a `mbun\t\]i dezvoltareapersonalit\]ii propriilorcopii, integrarea lor participativ\`n via]a [colii [i asigurarea progresului[colar [i inser]ieisociale.Activit\]ile cuprinse `n planulproiectului „ALSEEDA”(parteneriateuropean pentru `nv\]are,finan]at, `n perioada septembrie2009 – august 2011, prin programuleuropean pentru educa]ieLLL subprogramul GRUND-TVIG), au fost adaptate deasemenea necesit\]ilor comunit\]iinoastre [colare.Pentru ca adaptarea activit\]ilors\ fie `n cooncordan]\ cucerin]ele proiectului european [is\ conduc\ la atingerea obiectivelorlui, echipa de coordonare[i implementare a proiectului lanivelul Grupului {colar “VasileSAV”, Roman a colaborat cuechipa CLUBULUI ALSEEDA dela Liceul Teoretic din Ia[i coordonat\de Angela Sava – profesoral liceului, coordonator na]ionalal proiectului [i reprezentant alAsocia]iei FORMARE STUDIA.Principalele dou\ obiectiveale aceste ultime `nt`lnirii `ntrepartenerii europeni sunt: analiza[i evaluarea activit\]ii desf\-[urate, conform planului de derularea proiectului, de-a lungulcelor doi ani, de fiecare dintreinstitu]iile europene partenere [iprezentarea „Ghidului de bunepractici” - produsul final al proiectului(la care [i-a adus contribu]ia[i echipa liceului roma[-can).To]i cei prezen]i, at`t dinRomânia c`t [i din ]\rile amintitemai sus, au purtat discu]ii privindmodul `n care s-au desf\[uratactivit\]ile proiectului [i dac\acestea au r\spuns cerin]elor decomunicare `ntre p\rin]i [i copii,respectiv, p\rin]i-cadre didacticecopii.Organizatorii au preg\titprogramul [i cadrul ambientaladecvat care s\ genereze factorimotiva]ionali puternici tuturorparticipan]ilor: oportunit\]i de`mp\rt\[ire a propriilor experien]e,disponibilit\]i de interrela]ionare,momente de reflec]ieprivind `mbun\t\]irea [i extindereaoportunit\]ilor de colaborareulterioar\. S-au analizat [iposibilit\]ile de derulare a altorac]iuni de acest gen, care s\Legend\, tradi]ie [i adev\r istoricla poalele Muntelui Ceahl\ueseuri, `nso]ite de imagini, materiale arhivistice, coloan\ sonor\etc.Obiectivele vizate: identificarea, cunoa[terea [i prezentarealegendelor, tradi]iilor [i a adev\rului istoric din comunit\]ile `n carelocuiesc, stimularea interesului [i formarea deprinderilor pentrucercetare, verificarea materialului documentar al a[ez\rii, promovareaimaginii comunit\]ii prin eviden]ierea specificului istorieilocale au fost atinse prin diverse modalit\]i de abordare a tematicii:particularit\]i etnografice, evenimente din istoria local\, via]asocio-cultural\ [i religioas\ etc.Av`nd `n vedere originalitatea lucr\rilor, ilustrarea unor teme [isubteme inedite, structura materialelor, calitatea grafic\ aprezent\rilor, utilizarea corect\ a terminologiei [i limbajului istoricetc., juriul a acordat urm\toarele premii: premiul I Pe drumurileHangului (elevii Buftea R\zvan [i Onu Robert de la {coala cuclasele I-VIII Hangu, coordonator prof. Gheorghe Drug\) [iPlut\ritul pe Bistri]a (elevii Valeriu Iftimu] [i Arsinte Raluca de la{coala de Arte [i Meserii Grin]ie[, coordonator `nv. MihaiPan]`ru); premiul II Tradi]ie [i adev\r istoric `n C`mpia Burnasului(elevii Georgescu Alexandra [i P`rvu Iulia Teodora de la {coala cuAPOSTOLULvin\ `n sprijinul adul]ilor pentru apercepe [i `n]elege u[or problemeleactualelor genera]ii deadolescen]ilor [i a le facilitacomunicarea cu ace[tia, modalit\]ilede consiliere [i sprijin.P\rin]ii care au reprezentat„CLUBUL ALSEEDA de laGrupul {colar “VASILE SAV”,`mpreun\ cu copiii lor: PrichiciElena, Mihai Corina, MolodoiMarcel, Stanciu Geanina, En\-[oaie Cecilia, Bu[tan Daniela,Postolache {tefan, Barbu Liliana[i B`rzu Carmen.Trebuie ad\ugat [i remarcatfaptul c\ {coala cu clasele I-VIIIdin Ion Creang\, prin d-na directorElena Prichici, s-a implicatdoar pe baza unui parteneriat desuflet, `n mod deosebit `n derulareatuturor activit\]ilor proiectului.La aceast\ ultim\ `nt`lnire d-nadirector a venit `nso]it\ de un grupde patru elevi talenta]i Bac\oanuLauren]iu, Strugaru Ana-Maria,C\n\r\u Adelina [i TabacariuTeodor, [i cadrele dicactice carei-au pregatit David Alina, C\n\-r\u Gabriela [i Iord\chioaieTeodora. Scopul acestei colaborariia fost acela de a promovaarta tradi]ional\ româneasc\ [i adovedi plus valoarea adaugat\educa]iei prin cultivarea `n r`ndulelevilor a dragostei pentru culturaautentic\, pentru perpetuareatradi]iei.Finalul micului programartistic sus]inut de cei patru talenta]iarti[ti de ciclu primar,de]in\tori a numeroase premiiob]inute `n competi]ii na]ionalede prestigiu, a fost un momentde exceptie. LUCA M|D|LINA,eleva Liceului de Art\ „VICTORBRAUNER” din Piatra Neam],m`ndria ora[ului Roman, dar [i a`ntregului jude], a `nc`ntat asisten]aeuropean\ cu talentul s\u[i farmecul muzicii naiului românesc.Pentru aceast\ favoare decare s-a bucurat echipa proiectuluinostru este „vinovat\” conducereaLiceului de Art\ „V.BRAUNER”, receptiv\ [i promit\ca `ntotdeauna la colabor\rile„neparafate” [i care promoveaz\adevaratele valori ale României`n contextul unei reuniunieduca]ionale cu partenerii europeni.~ntreaga echip\ de proiectmul]ume[te tuturor: p\rin]i, copii,colegi, care au pus suflet, audepus efort, au sacrificat timp [ienergie pentru a realiza o activitatecu substan]\ [i valoare, carene dorim s\ r\m`n\ `n memoriacolegilor europeni prin calitateamaterialelor prezentate, dar [ibog\]ia emo]iilor suflete[ti.Prof. AdrianaPETROVICIclasele I-VIII Plosca Teleorman, coordonatorprof. Dorina Zb`rnea), Satul de pe valeaMuntelui (elevii Comoni]\ Corina [i SonDumitrina de la Grup {colar Bicaz, coordonatoriprof. Xenia S`rbu [i Mihai Apostol) [i Legend\ [iistorie feminin\ `n jude]ul Neam] (elevii CelmareTeodora [i Aciobot\ri]ei Antoneta de la Liceul Teologic OrtodoxCuvioasa Parascheva Agapia, coordonator prof. monahia IsidoraPopescu); premiul III Uria[ul V\ii Bicazului (elevii TopoliceanuRaluca Iustina [i Turnea Ionu] Marius de la {coala cu claseleI-VIII Bicazul Ardelean, coordonator prof. Elena-Alina Suciu),Haiducii mun]ilor Neam]ului (elevii Harapu Irina [i Grigore Dianade la {coala de Arte [i Meserii Grin]ie[, coordonator prof. DanielDieaconu) [i Vetre de sih\strie `n Muntele Ceahl\u (elevii G`rbeaAndrei [i Irimescu Lucia de la {coala cu clasele I-VIII Nr. 1Ceahl\u, coordonator prof. Daniel Dieaconu). Pe l`ng\ acestepremii s-au ob]inut c`teva men]iuni, men]iuni speciale [i premiispeciale acordate de c\tre Direc]ia de Administrare a ParculuiNa]ional Ceahl\u, Editura Cetatea Doamnei din Piatra-Neam],Biblioteca Or\[eneasc\ din Bicaz [i Monitorul de Neam].Consider\m c\ evenimentul a fost o real\ reu[it\ [i felicit\mpersoanele implicate `n organizarea [i desf\[urarea acestuia, cusperan]a c\ la viitoarele edi]ii se va `nregistra [i o mai mare participaredin partea iubitorilor muntelui.Prof. dr. Mihai FLOROAIAmai 2011

{COALA NEM}EAN|, LA ZIAni de liceu pentru rromiSJ a aprobat lista celor 22 unit\]i de `nv\]\m`nt care ofer\I190 de locuri speciale elevilor rromi pentru anul [colar2011 - 2012. Acestea s`nt: Colegiul Na]ional "Petru Rare["- opt locuri; Colegiul Na]ional "Calistrat Hoga[" - opt locuri;Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neam] - opt locuri;Grupul [colar Economic-Administrativ Piatra Neam] - 14locuri; LPS Piatra Neam] - [ase locuri; Liceul de Art\"Victor Brauner" Piatra Neam] - patru locuri; ColegiulNa]ional "Gheorghe Asachi" Piatra Neam] - zece locuri;Seminarul "Sfin]ii `mp\ra]i Constantin [i Elena" PiatraNeam] - un loc; Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu"Piatra Neam] - 11 locuri; Colegiul Tehnic Piatra Neam] -[apte locuri; Colegiul Na]ional "Roman Vod\" Roman - nou\ locuri;Colegiul Tehnic "Miron Costin" Roman - 18 locuri; Colegiul Tehnic"Danubiana" Roman - 21 de locuri; Colegiul Tehnic "Petru Poni"Roman - 11 locuri; Grup [colar "Vasile Sav" Roman - zece locuri; LPSRoman - [ase locuri; Seminarul Teologic "Sf. Gheorghe" Roman -dou\ locuri; Grup [colar Bicaz - opt locuri; Grup [colar Roznov - optlocuri; Colegiul Tehnic "Ion Creang\ T`rgu-Neam] - zece locuri; Grupul[colar "Dimitrie Leonida" Piatra-Neam] - dou\ locuri; Colegiul Na]ional"{tefan cel Mare" T`rgu-Neam] - [ase locuri.Elevii de etnie rrom\ trebuie s\ depun\ cereri de `nscriere laComisia Jude]ean\ de Admitere - care func]ioneaz\ la sediulInspectoratului [colar Jude]ean Neam]. Candida]ii din etnia rromilortrebuie s\ depun\, pe l`ng\ cerere, foaia matricol\ cu mediile generaledin clasele V - VIII, fi[a tipizat\, adeverin]a cu mediile ob]inutela tezele cu subiect unic, copia actului de identitate, fi[a medical\ [i orecomandare scris\ din partea unei organiza]ii civice, culturale saupolitice a rromilor, prin care se atest\ c\ fac parte din aceast\ etnie.Elevii moldoveni la liceelenem]eneNou\ unit\]i de `nv\]\m`nt liceal din jude]ul Neam] [i-au manifestatoficial disponibilitatea de a primi la studii, `n clasa a IX-a, elevi cucet\]enie modovean\ `n anul [colar 2011 - 2012. Respectivele liceeau transmis oferta lor Inspectoratului [colar Jude]ean Neam], institu]iecare la r`ndu-i va notifica Ministerul Educa]iei despre existen]a celor92 de locuri (c`te ofer\, `n total, liceele din Neam]) disponibile pentrucopiii de peste Prut.Liceul de Art\ "Victor Brauner" Piatra-Neam] poate primi la studiipatru elevi moldoveni - doi la muzic\ [i doi la arte plastice. La ColegiulNa]ional de Informatic\ Piatra-Neam] vor putea `nv\]a doi elevi - lamatematic\-informatic\. {i trei seminarii teologice au oferte pentruelevii moldoveni: Seminarul "Cuvioasa Parascheva" Agapia - dou\locuri la clasa de ghid turism religios; Seminarul "Veniamin Costachi"- zece locuri (cinci la teologie ortodox\ [i cinci la patrimoniu cultural);Seminarul "Sf`ntul Gheorghe" Roman - patru locuri la teologie ortodox\.Cele mai multe locuri rezervate sunt la Colegiul Tehnic "GheorgheCartianu" Piatra-Neam] - 22. Aceste locuri sunt la clasele de protec]iamediului ([ase), industrie elimentar\ ([ase), electronic\ [i automatiz\ri(patru), mecanic\ (patru), chimie industrial\ (dou\), construc]ii [iinstala]ii (dou\), respectiv industrie textil\ [i piel\rie (dou\). Pe loculal doilea, ca ofert\, se situeaz\ Colegiul Tehnic "Danubiana" Roman,care are disponibile 22 de locuri (opt la industrie alimentar\, patru laturism [i alimenta]ie, patru la mecanic\, dou\ la protec]ia mediului,dou\ la economic [i `nc\ dou\ la industrie textil\ [i piel\rie). Grupul[colar Bicaz va primi 12 elevi moldoveni - patru la clasa de protec]iamediului, doi la matematic\-informatic\, doi la [tiin]e ale naturii, doi la[tiin]e sociale [i al]i doi la economic. Colegiul Na]ional "GheorgheAsachi" Piatra-Neam] poate [colariza zece elevi de peste Prut: patrula clasa de `nv\]\tor-educatoare, doi la filologie, doi la [tiin]e sociale[i `nc\ doi la [tiin]e ale naturii.P\rin]i observatoriAsocia]iile de p\rin]i sunt invitate s\ desemneze observatori cares\ monitorizeze organizarea [i desf\[urarea bacalaureatului. PotrivitMetodologiei de organizare [i desf\[urare a examenului deBacalaureat 2011, aprobat\ prin Ordinul de ministru nr.4799/31.08.2010, observatorii pot monitoriza preg\tirea examenuluide bacalaureat (stabilirea, prin tragere la sor]i a componen]ei comisiilor,realizarea instruirii generale a membrilor comisiilor, instruireaasisten]ilor din centrele de examen, verificarea s\lilor de examen),desf\[urarea acestuia (prezen]a `n s\li ca asisten]i `n timpuldesf\[ur\rii probelor, inclusiv monitorizarea situa]iilor de sus]inere aexamenului `n condi]ii speciale) [i pot sesiza eventualele `nc\lc\ri aleprevederilor metodologiei. ~n activitatea de monitorizare, observatoriivor fi `n permanen]\ `nso]i]i de un membru al comisiei. Pentru a puteaparticipa cu observatori la examenul de Bacalaureat, asocia]iile dep\rin]i constituite conform legii [i organiza]iile neguvernamentale careau activitate relevant\ `n domeniul Educa]iei vor adresa Comisiei deBacalaureat jude]ene o solicitare scris\, oficial\, p`n\ la data de 1iunie 2011.„~nvierea `n culori”Concursul na]ional de crea]ie plastic\ [i `ndem`nare, denumitsugestiv "~nvierea `n culori" a fost g\zduit, la `nceputul acestei luni, dec\tre [coala nr. 8 Piatra-Neam]. Competi]ia a fost organizat\ `nparteneriat cu Inspectoratul [colar Jude]ean Neam], Casa CorpuluiDidactic Neam] [i Biserica "Sf`ntul Nicolae" [i a avut participan]i dintoate zonele ]\rii. Astfel, expozi]ia de lucr\ri dedicate S\rb\toriiPascale a fost mai apoi expus\ la Casa Corpului Didactic [i la Biserica"Sf`ntul Nicolae"."Concursul Na]ional de crea]ie plastic\ [i `ndem`nare „~nvierea `nculori”, dup\ cum generos este intitulat, a fost un proiect de suflet,dedicat celei mai importante s\rb\tori religioase: Pa[tele. Suntemextrem de `nc`nta]i de faptul c\ acest proiect a avut un impactdeosebit la nivelul `ntregii ]\ri, `n sensul c\ am primit lucr\ri de la [colidin cele mai `ndep\rtate col]uri ale României. Feed-back-ul proiectuluis-a concretizat `n num\rul mare de participan]i (elevi [i cadredidactice), `n impactul avut `n r`ndul acestor categorii, `n calitatealucr\rilor participante [i nu `n ultimul r`nd, `n realizarea generoaseiexpozi]ii. A fost un proiect `n care s-a implicat `ntregul colectiv al [colii,`n mod deosebit doamnele Cristina Herde[, Corina D\nil\ [i consilieruleducativ doamna Maria-Magdalena Sava, [i a fost realizat cutoate ingredientele specifice unui proiect na]ional", a declarat TeodoraSimionel, directorul [colii nr. 8 Piatra-Neam] [i coordonator al proiectului.Planul de [colarizarepentru anul [colar2011 - 2012Potrivit acestui document, `n Neam] vor putea fi `nfiin]ate latoamn\ 205 clase a IX-a, majoritatea (196) la cursuri de zi. La cursuride zi, pe filiera teoretic\ vor fi `nfiin]ate 52 de clase, dintre care 24 dematematic\-informatic\, 9 de [tiin]e ale naturii, 11 de filologie [i 8 de[tiin]e ale naturii.Tot la cursuri de zi, pe filiera tehnologic\ vor putea func]iona 126de clase a IX-a. La profilul tehnic, situa]ia este urm\toarea: 8 clase defabricarea produselor din lemn, 9 clase de electronic\ [i automatiz\ri,5 clase de construc]ii, instala]ii [i lucr\ri publice, 19 clase demecanic\, 9 clase electric\, 11 clase de industrie textil\ [i piel\rie, oclas\ de materiale de construc]ii, o clas\ de chimie industrial\ [i dou\clase de elecromecanic\. La profilul servicii vor fi 14 clase de turism[i alimenta]ie, 15 clase de economic [i administra]ie, 3 clase decomer] [i o clas\ de estetica [i `ngrijirea corpului omenesc. ~n fine, laprofilul resurse naturale [i protec]ia mediului vor fi `nfiin]ate 3 clase deagricultur\, 4 clase de silvicultur\, 13 clase de protec]ia mediului [i 8clase de industrie alimentar\.Pe filiera voca]ional\ au fost aprobate 6 clase profil sportiv, 8clase profil teologie, o clas\ de muzic\, o clas\ de arte vizuale [i dou\clase profil pedagogic.Pentru doritorii de cursuri serale sunt [ase clase la filiera tehnologic\- o clas\ de fabricarea produselor din lemn, o clas\ de construc]ii[i instala]ii, dou\ clase de mecanic\, o clas\ de industrie textil\[i piel\rie [i o clas\ de agricultur\. La cursuri cu frecven]\ redus\se vor constitui trei clase, toate pe filier\ teoretic\ - o clas\ de matematic\-informatic\[i dou\ clase de [tiin]e ale naturii.Via]a mea ap\r\ via]aLa `nceputul lunii mai s-a desf\[urat faza local\ a concursuluina]ional "Via]a mea ap\r\ via]a". Manifestarea a avut loc la PalatulCopiilor din Piatra-Neam]. Concursul cu tematic\ de protec]ie civil\reprezint\ activitatea extra[colar\ de preg\tire a elevilor din`nv\]\m`ntul gimnazial [i liceal [i a fost organizat la nivel na]ional deMinisterul Educa]iei, cu sprijinul Ministerului Administra]iei [iInternelor - prin Inspectoratul General pentru Situa]ii de Urgen]\, precum[i al Ministerului S\n\t\]ii, Autorit\]ii Na]ionale pentru Tineret [iSociet\]ii Na]ionale de Cruce Ro[ie din România. La nivelul municipiuluiPiatra Neam] concursul a fost organizat de c\tre ServiciulVoluntar pentru Situa]ii de Urgen]\ al Prim\riei Piatra-Neam],Serviciul de Preg\tire a Popula]iei din cadrul Inspec]iei pentruPrevenire ISU Neam] [i Inspectoratul [colar Neam].La concurs au fost invitate toate [colile generale [i liceele dinmunicipiu. Echipele au fost constituite din elevi cu v`rsta cuprins\ `ntre10-15 ani, pentru clasele V-VIII, respective `ntre 15-18 ani, pentruclasele IX-XI.Concursul a cuprins dou\ probe, una teoretic\ [i una practic\.Proba teoretic\ a constat `n rezolvarea unui chestionar cu 30 de`ntreb\ri pe tematic\ specific\. Participarea echipelor la probele practiceale concursului este condi]ionat\ de ob]inerea a minim 15 punctela proba teoretic\ [i a constat `n transportul asistat al unui accidentata[ezat pe targ\ pe distan]a de 50 metri [i deplasarea cu masc\ pefigur\ `ntr-un raion cu obstacole, contaminat.La Bibliotec\Constantin Bostan, directorul Bibliotecii Jude]ene "G.T.Kirileanu",a prezentat o statistic\ interesant\ privind abona]ii: "Anul trecut, cei11.285 de utilizatori activi ai serviciilor directe oferite `n sec]ii [i filialepe baz\ de `nscriere [i permis de bibliotec\ au efectuat 152.310vizite. Lor li se adaug\ cele peste 30.000 de particip\ri ale publiculuila manifest\rile cultural-artistice [i recreativ-educative organizate maiales `n cadrul bibliotecii. A sc\zut v`rsta celor interesa]i de carte. Avemmul]i abona]i pre[colari. Este adev\rat c\ p\rin]ii `[i `nscriu copiii, iarca [i element mai rar `nt`lnit pot s\ v\ spun c\ am avut c`teva cazuri`n care s-au f\cut `nscrieri [i pentru copii sub un an. C`nd vorbimdespe copii, `nt`lnim dou\ categorii de cititori: cei constan]i [i cei carecitesc ce este la mod\, cum ar fi „Cronicile din Narnia” sau „HarryPotter”. Au fost copii care au citit `n dou\ s\pt\m\ni toate cele [aptevolume din colec]ia "Haryy Potter". Dup\ v`rsta de 14 ani, interesulacestora pentru lectur\ scade brusc, poate din cauza faptului c\ laaceast\ v`rst\ intervin [i alte preocup\ri". Potrivit statisticii `ntocmitede reprezentan]ii Bibliotecii "G.T.Kirileanu", liceenii merg la bibliotec\pentru a `mprumuta volumele de literatur\ prev\zute `n bibliografia[colar\ sau pentru a citi romanele care au stat la baza unor ecraniz\ri.Pensionarii, cei mai fideli utilizatori ai serviciilor bibliotecii, prefer\ s\reciteasc\ literatura clasic\ sau romane poli]iste [i de dragoste celebre.Marius GHEGHICIARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIGHEORGHE CUCIUREANU-INEDITUL VIZIUNII PLASTICEmai 2011APOSTOLULn titlu provocator pentru aceast\ nou\ expozi]ie a versatului plastician nem]ean,UGh. Cuciureanu: „~NGERI REBELI"! Provocatoare [i incitante s`nt viziunilemaestrului, solidare cu experien]a sa profesional\, cu studiile sale `ndelungateasupra zbuciumatului l\untric omenesc... Observa]iile [i constat\rile artistuluis`nt determinate de cercet\ri chinuitoare, profunde [i riguroase. Lucr\rile salesurprind, prin flash-uri, cosmosul interior. Intermediarul, „sonda spa]ial\" a propriuluisubcon[tient, „piloteaz\" m`na [i penelul autorului `n descrierea unor universuriasupra c\rora s-ar mai putea pronun]a, avizat, psihanali[tii, isiha[trii [iyoghinii ad`nci]i `ntr-o st\ruitoare medita]ie. „C`nd facult\]ile noastre s`nt `nstare de echilibru, ne este cu neputin]\ s\ percepem alte lumi, dar, la cea maimic\ dezordine, ne `n\l]\m p`n\ la ele [i le sim]im. E ca [i cum s-ar fi produs ofisur\ `n real, prin care `ntrez\rim un mod de existen]\ aflat la antipodul moduluinostru de-a exista. Ezit\m totu[i s\ reducem la un simplu accident `n spiritulnostru aceast\ deschidere, oric`t de improbabil\ ar fi ea `n plan obiectiv. Tot ce percepemare valoare de realitate, din clipa c`nd obiectul perceput, fie el [i imaginar, se `ncorporeaz\ vie]ii noastre.~ngerii, pentru cel ce nu poate s\ nu se g`ndeasc\ la ei, exist\ cu adev\rat" (EmiI Cioran- „C\derea `n timp",HUMANITAS, 2002-traducere din francez\: Irina Mavrodin). Istoricul de art\ austriac, Sir Ernst Hans JosefGombrich (naturalizat britanic) a sim]it nevoia s\ precizeze `ntr-una din lucr\rile sale, "Norm\ [i form\":„Criticul care examineaz\ un num\r suficient de opere create `ntr-o anumit\ perioad\ va ajunge treptat Iaintuirea intelectual\ a esen]ei interioare ce distinge aceste opere de toate celelalte, tot a[a cum brazii, depild\, se deosebesc de stejari".Oferta profesorului Cuciureanu poate fi considerat\ un experiment ambi]ios, inovator, asalt`nd discretcoordonatele eticului, f\r\ a minimaliza specula]ii [i preocup\ri dinsfera ocultului. El „m\rturise[te" plastic, panorama descoperit\, asemeniunui Cristofor Columb re`ntors recent din „Indii", [i dintr-o odisee investigatoare,se av`nt\ `ntr-alta, asemeni exploratorilor de anvergur\.Athanorul acestui alchimist propune spectatorului, mai pu]in gr\bit, simfoniipersonalizate [i un peisaj `ndr\zne] din elemente dispersate.„Realizat\, `nl\n]uirea formelor ofer\ acestei mi[c\ri universale [i juc\u[ea atomilor colora]i ce-[i vorbesc [i se recunosc, profunda realitate a uneilumi care se continu\, prin mijlocirea arabescului, unduind `n jurul unuicentru invizibil, `n toate dimensiunile spa]iului imaginar unde se mi[c\spiritul pictorului"(Elie Faure-„Spiritul Formelor"-Editura Meridiane, 1990-traducere din francez\: Irina Mavrodin).O entitate nev\zut\ str\bate nervos spa]ii [i incinte, din sl\vilenorilor p`n\ `n vecin\tatea unor entit\]i globulare, edificii discret conturate,sau interioare din deduse night-club-uri, dezv\luind alert, privitorului,mesaje vizuale aflate `ntr-o permanent\ mi[care, asemeni „peisajelor luiVlaminck, str\punse de [osele bolid, suger`nd viziunea automobilistului.(,..)Pretutindeni, „inteligibilul" cedeaz\ locul „perceptibilului" [i`ndeosebi vizualului care, dintr-o privire, `mbr\]i[eaz\ mai multe elemente`ntr-o idee simuItan\" (Rene Huyghe-„Dialog cu vizibiIul"- Editura Meridiane, 1981-traducere: SandaR`peanu). Respect`nd canoanele plasticii ortodoxiei r\s\ritene, [i `n crea]iile d-lui Cuciureanu linia se realizeaz\prin determinarea mi[c\rii-energie. Felul `n care ac]ioneaz\(se mi[c\) o form\ stabile[te [i care(ce)este acea form\. Sintetic [i limpede, profesorul universitar grec, Giorgios Kordis(de la Facultatea deTeologie a Universit\]ii din Atena), `n lucrarea sa „Ritmul `n pictura bizantin\" precizeaz\: „~n tradi]ia picturiibizantine ac]iunea (mi[care) formei este dubl\, c\tre celelalte forme [i c\tre privitor. Prin urmare, [i func]ialiniei este similar\. Stabile[te modul existen]ei formelor `ntre ele [i raportarea lor la un punct de referin]\exterior lor. Are, am spune, o func]ie care reglementeaz\ mi[carea formei pe suprafa]a pictural\ [i o func]iede perspectiv\ prin care forma se proiecteaz\ [i intr\ `n leg\tur\ cu privitorul". (MSG. 6 mai, 2011)Pag. 7

Zig - Zag Zig - Zag Zig - ZagREMEMOR|RIMAI 20111/1864 – n. Ermil Istrati, la Bicaz (d. 14. 09. 1925,•Piatra-Neam]). Profesor la Foc[ani [i Piatra-Neam](director al Liceului „Petru-Rare[”, 1898-1905),avocat (1909), autor de manuale [colare. Membrual Societ\]ii Geografice din România.• 5/2006, d., la V\ratec, Zoe Dumitrescu-Bu[ulenga (n. 20. 08. 1920, Bucure[ti), critic [iistoric literar, comparatist\, profesor universitar(din 1971), director al Institutului de Istorie [i TeorieLiterar\ “George C\linescu” (din 1973), membrucorespondent (1974), apoi titular [i vicepre[edinteal Academiei Române; a condus Accademia di Romania de laRoma (1991-1997).• 7/1956, n., la T`rgu-Neam], Daniel Corbu. Poetul consider\c\ adev\ratul debut este cel din “România literar\”(1979). A publicat mai multe volume de versuri [i colaboreaz\la mai multe publica]ii literare. La mul]i ani, Daniel Corbu!• 10/1971, d., la Bucure[ti, compozitorul, dirijorul MihailJora (n., Roman, 18. 08. 1891), membru al AcademieiRomâne (1955). Studii: Conservatorul din Ia[i (1909-1911),Facultatea de Drept, Ia[i (1909-1912), Conservatorul dinLeipzig (1912-1914). A `ndeplinit diferite func]ii: director muzical(Radiodifuziunea Român\, 1928-1962), rector alConservatorului din Bucure[ti (1941-1947), dirijor, pianist,consilier artistic al Filarmonicii [i al Operei Române, Bucure[ti(1931-1945). A fost unul din membrii fondatori ai Societ\]iiCompozitorilor Români; membru al Institutului Max Reger dinBonn (1948).• 17/1906 – n. Constantin Romanescu, la Grin]ie[,Neam] (d. 1990, Dreptu, Poiana Teiului, Neam]). Publicist [i`nv\]\tor de excep]ie, apreciat de Mihail Sadovean.Colaborator la „Revista de pedagogie”.• 21/1936 – n. Constantin Cucu, la Solon], Bac\u.Facultatea de Filosofie – sec]ia ziaristic\ – a Universit\]ii dinBucure[ti (1958). Reporter la ziarul “Ap\rarea patriei” (1958-1960), director al Casei de Cultur\ din Moine[ti (1966-1967),[ef de sec]ie la ziarul „Ceahl\ul” (1968-1974). La mul]i ani,Domnule Constantin Cucu!• 23/1871 – n. Garabet Ibr\ileanu, la T`rgu-Frumos (d.11. 03. 1936, Bucure[ti. Critic, istoric [i teoretician literar,prozator. Numele s\u este legat de Roman, pentru c\ aici aurmat gimnaziul (1883-1887). A `nfiin]at Societatea „Orientul”(cu Raicu Ionescu-Rion [i al]i colegi de liceu), redacteaz\Revista „{coala Nou\”, `mpreun\ cu Panait Mu[oiu [i EugenVaian (1989-1990). Aici public\ primele versuri, note de lectur\,comentarii despre art\ [i traduceri, semn`nd [i cupseudonimul Cezar Vraja.• 25/1936 – n. Constantin Filimon, la Piatra-Neam].Institutul de Arte Plastice Bucure[ti. ~nainte de a se integra `n`nv\]\m`nt, a lucrat pictur\ monumental\, religioas\ pentrubisericile din Z\podeni, Muncel, Dr\ge[ti, Ver[e[ti, Tigveni. aparticipat la Saloane [i Bienale de grafic\ `n Bucure[ti [i `nPiatra-Neam]. Expozi]ii personale la Piatra-Neam] (1981 –1994). A expus `n SUA [i Canada, Mexic, Fran]a, India [iVenezuela. La mul]i ani, maestre!.• 28/1936 – n. Mircea-Eduard B\lan, la Bucure[ti.Facultatea de Teologie Bucure[ti (1955-1959) [i Facultatea deFilologie a Universit\]ii “Alexandru Ioan Cuza” din Ia[i. Autorde studii didactice ap\rute `n publica]ii centrale [i locale.Volume: “Costache Negruzzi – «Alexandru L\pu[neanul»”,(1996), “Etape `n receptarea operei lui Ion Creang\” (1999),“Metafor\, simbol, mit `n poezia eminescian\” (1999) [. a. Lamul]i ani, Domnule Profesor!• 30/1893 – n. Gheorghe V. Butnaru, la Sili[tea, Neam](1960). Facultatea de Teologie. A colaborat cu versuri, proz\`n: Vestea Nou\, Izvorul (aici era [i redactor), Ramuri, CronicaRomanului, Neamul Românesc Literar, Drum Nou, Cuget Clar,Calendarul, F`nt`na Darurilor, Izvorul T\m\duirii, PoruncaVremii [. a. Scoate publica]ia Credin]a Ortodox\ (1931-1935).• 31/1961 – n. Elena Pompiliu-P`rvan, la Piatra-Neam].Sculptor. Institutul de Art\ Plastic\ „Nicolae Grigorescu”.Expozi]ii colective (UAP Bucure[ti), jude]ene la Piatra-Neam][i Ia[i. Expozi]ia de sculptur\ mic\, Viena (1989). Din 1990,expune cu O. P`rvu `n Suedia. Premiul I al UAP (1987).• 31/1859, n. Gheorghe Nicolau, la Români, ilustru institutor,revizor [colar, apreciat de ministrul Spiru Haret, care aparticipat la inaugurarea {colii de B\ie]i nr. 3 din M\r\]ei,Piatra-Neam] (ast\zi {coala Nr. 2).C.T.Pag. 8• Cozla, dup\ Oglinzi,iar Sovata bate mareande se poate pleca `n aceast\Uvar\, dac\ e[ti elev, profesor,chiar [i p\rinte, pentru c\vacan]a `n familie a devenit unfel de croazier\ de lux pentrucei mai mul]i dintre noi?Direc]ia Jude]ean\ pentruTineret [i Sport Neam] are oofert\ destul de tentant\, at`t cadestina]ii, c`t [i ca pre]uri. Dar,`nainte de a v\ prezenta camcu ce ne cheam\ patria, vorbimpu]in despre taberele noastre, dou\r\mase `n func]iune, care ne s`nt deschiseinclusiv nou\.(urmare din num\rul trecut)u acest prilej, estecitit\ [i publicat\ `nCMonitorul Oficial listacelor 39 de persoane,care `n conformitatecu hot\-r`rile, puteau fi ale[idomni, `ntre care [iVasile Alecsandri. {ide aceast\ dat\,Alecsandri se vadovedi un mare [iales caracter, renun-]`nd la candidatur\ [i ced`ndcele 16 voturi ale sale `nfavoarea lui Al. I Cuza a[a `nc`t5/17 ianuarie, la orele 8diminea]a, opera]ia vot\rii aNASC {I ~N S|VINE{TI OAMENIVasile Alecsandri [i Unirea (IV)APOSTOLULare e visul unui absolvent deCfacultate? S\ revin\ la ba[tin\.S\ pun\ [i el um\rul la prop\[ireacet\]ii sale. Ca exeget,pentru c\ a devenit "cineva".C\ [i ast\zi conteaz\ s\ fiide[tept, s\ [tii multe. Nu? Cinenu ar dori, de pild\ s\ revin\ laliceul din adolescen]\, ca profesor?S\ foloseasc\ ramp\ delansare `n via]\, chiar "cimitirultinere]ii sale", dup\ expresia luiBacovia. Numai c\, aici, s\ zicem ColegiulNational "Petru Rare[", trebuie s\ [tii cartecu carul. S\ ai clas\. A[a cum au avut lavremea lor ilu[trii mei profesori: Bor[,Rotundu, Ceau[u sau Pralea. C\ nu `ntotdeaunapremiantul clasei ajunge [i dasc\lcu har. Chiar dac\ are trei facult\]i [i dou\doctorate. Omul este m\re] `n inten]iilesale dar nu [i `n realizarea lor. Aici seascund tragedia [i dezam\girea. {i atunci?Recomandabil pentru orice profesoreste s\ `nceap\ de jos. S\ mearg\ la ]ar\,s\ suflece m`necile [i s\ se afirme. C\ [iacolo s`nt copii minuna]i. G`ndesc comunist?Nici vorb\. Recomand doar cum po]ideveni un dasc\l de marc\.~n toamna lui' 62, pe vremea luiGhi]\ Dej, un t`n\r absolvent de facultate[i-a `nceput cariera de profesor la {c. gen.nr. 16 Piatra-Neamt. De fapt, `n comunaS\vine[ti. A nu se confunda cu satulS\vine[ti de pe Valea Muntelui, cuprins`ntre Galu [i Dreptu. La acea vreme, comunaamintit\ avea dou\ [coli generale [idou\ primare la Dumbrava Vale [iDumbrava Deal. {coal\ general\ din satera condus\ de `nv. N. P`rloag\ [ipreg\tea plozii ]\ranilor din sat. Profii [coliisemnau condica cu numele: Jora Niculina,S\vinoiu Emilia, Brasat Gabriela, RusuAdriana, Apetroaie Ionel, Galu Viorel,Zamfirescu Petru...To]i dasc\li de calibru.To]i`[i iubeau cu pasiune meseria.Unii, dup\ ce [i-au f\cut datoria, au plecat`ntr-o lume mai bun\ [i mai dreapt\. Adoua [coal\ generala era `n Colonie, avea`n frunte pe Doamna C`rl\nescu [ipreg\tea fiii muncitorilor veni]i din toatecol]urile ]\rii la uzina. Ace[tia locuiau `nbar\ci [i vile ridicate de "bandi]ii de comuni[ti".~ntre cele dou\ [coli generale erau[i adversit\]i, dar nu de natura antagonic\.De pild\, elevii din Colonie aveau [i mai au`nc\ o superb\ sala de gimnastic\, `n timpce "t\ranii" f\ceau sportul pe toloac\.Elevii din [antier se `nc\lzeau la calorifere,ceilal]i cu c\rbuni. Dar c`nd dragostea decarte e mare, astea s`nt fleacuri.La ]ar\ viata nu-i un c`mp de roze.Fiul de peizan `ntelegea bine acest lucrude cum deschidea ochii. Observ\ dinpruncie c\ via]a e aspr\, e dur\.Te poatestrivi oric`nd. {i mai pricepea ceva: nimeninu ofer\ pe tava existen]a material\. Cas\ supravie]uie[ti trebuie s\ pui burta pecarte [i ciolanul la munc\. S\ pr\[e[ti peogorul p\rin]ilor [i s\ str\luce[ti la [coal\.Vacan]ele copil\riei lorPoate paradoxal pentru unii, la Oglinzi,mai s`nt doar 30 de locuri pentru aceast\var\. Tab\ra este de mult ocupat\aproape `n `ntregime, `n vreme ce, laPiatra Neam], gradul de ocupare este de60%. Cu o precizare: tab\ra Cozla [i-am\rit capacitatea de cazare cu `nc\ 40 delocuri. Nu este `ns\ prima explica]ie agradului mai sc\zut de ocupare. ~nc\ dinanii trecu]i, se observ\ tendin]a de ocolirea ora[elor mari. Se evit\ agita]ia, zgomotul,dar `n nici un caz nu se caut\ monotonia,a[a c\ administratorii taberelor [i-auadaptat programele de vacan]\ la noilecereri.“Avem un parteneriat cu TeatrulTineretului. Actorii ne ajut\, `n fiecareweek-end, cu reprezenta]ii pentru copii.`nceput. La ora 12, se deschide[edin]a sub pre[edin]uia mitropolituluiSofronie Miclescu. Chemareala vot a deputa]ilor seface `n ordine alfabetic\, Alecsandrifiind cel dint`i care-l alegepe Alexandru Ioan Cuza, apoito]i, r`nd pe r`nd, conform `n]elegerii,`l aleg pe acela[i candidatAl. I. Cuza. Fu ales `n unanimitate.Noul demnitar depunejur\m`ntul la tribun\ [i M.Kog\lniceanu roste[te discursuls\u memorabil.“La final, toat\ lumeapl`ngea `n tribune. Afar\,v\zduhul clocotea de sunetulclopotelor bisericilor din ora[ [ide bubuitul a 101 lovituri de tun”m\rturisea Nicolae Gane, amintindu-[idespre acele clipe memorabile.Tot despre acele zile un ommai pu]in sentimentalist, D. A.Sturza, scria lui Al. Golescu...:“N-am v\zut niciodat\ un entuziasmca `n ziua aceea. Toat\strada mare era plin\ de lume.Domnul era at`t de emo]ionat`nc`t, `n timpul ... ochii iAPOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborareaSindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - director fondatorIosif COVASAN - director economic, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, Constantin TOM{A, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjunct,Dumitri]a VASILCA, Mihai FLOROAIA, A. OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman,Carmen DASC|LU (secretar), Dorian RADU - tehnoredactare, foto.{i mul]i au `n]eles acest lucru. S-au salvat.A[a au ajuns puii de ]\r\ni din S\vine[ti `nzenitul recunoa[terii na]ionale. Pilde? Unfiu al satului a ocupat de dou\ ori jil]ul celmai r`vnit de la I.S.J.Neam]. Dup\ inspectoriigenerali Iosif Francis Gille [i DorinaDrexler. ~ntre anii 1994 – 2000 [i 2007-2008. O alt\ s\vine[teanc\ cu admira]iepentru Mendeleev pred\ [i ast\zi chimiala Colegiul National "Petru Rare[".Paradoxal, fiii [i fiicele plugarilor, pluta[ilorde alt\dat\ au `mbr\cat [i halatul demedic. Au rostit jur\m`ntul lui Hiprocrate.Unul dintre ei a ocupat func]ia de directoral Spitalului Jude]ean Neam]. So]ia dumnealui,cardiolog, de[i nu "monteaz\" iniminoi, precum Barnard c`ndva, alin\suferin]ele bolnavilor cu probleme la"ceas". Centrele universitare din Ia[i [iBucure[ti au si ele profi cu [tampil\ "Made`n S\vine[ti". To]i primarii comunei s`nt fiiisatului. P`n\ [i Viespea Dida a "[tuduit",vorba celebrului pedagog Marius ChicosRostogan, tot la S\vine[ti. {i ea a trecutprin clasa Doamnei, silabisind s`rguincios:"o-i"-oi [i "bo-i “-boi. Nimeni n-a b\nuit laacele vremi c\ va fi at`t de "veninoas\".Evident, cu acul. De la distan]\, jum\tatede secol, amintirile au parfum. Impresioneaz\.Eroii lor par nemaipomeni]i. Nufi]i ofusca]i pe pu[tanii de [coal\ de azi. Eicresc a[a cum s`nt educa]i. Punct!Dumitru RUSUOrganiz\m foarte multe activit\]i cu animatoriino[tri [i excursii `n `mprejurimi”, aprecizat directorul DJTS Neam], AdrianNi]\.~n ]ar\, Sovata bate marea. La pre].Un sejur de 6 zile la Sovata II, `n luna iulie,cost\ 486 de lei, `n timp ce unul pe litoral,`n aceea[i perioad\, este 402 lei. Marear\m`ne `ns\ foarte c\utat\, iar anul acesta,s`nt locuri la Eforie Sud, 2 Mai [iMangalia. Poiana Pinului, cu vulcaniinoroio[i (Buz\u), bazele Mara [i Stibiana(Maramure[) [i Amara (Ialomi]a) s`nt altelocuri de vacan]\ oferite prin DJTS Neam].Profesorii `nso]itori beneficiaz\ [i de ofacilitate: la un grup de 10 copii, au un locgratuit.Mihaela DR|GOIs-au umplut de lacrimi.Patru zile ora[ul a fost iluminat.Patru zile `n [ir procesiunileau venit, la luminaa 400 sau 500 de tor]es\ felicite pe domn [ic\m\c\mie.”La Bucure[ti, pe 24ianuarie/5 februarie 1859are loc aceea[i deschiderea Adun\rii de alegere a domnitorului,unde, tot conform unor`n]elegeri tacite `ntre munteni [imoldoveni, a fost ales `n unanimitateacela[i domnitor, AlexandruIoan Cuza, `nf\ptuindu-se, astfel,prin voin]a neamului, visul deveacuri al românilor, Unirea.{tefan CORNEANUTextele se pot trimite [i pe adresarevista_apostolul@yahoo.comAPOSTOLULREVIST| EDITAT| DESINDICATUL~NV|}|M~NTNEAM}ISSN - 1582-3121Redac]ia [i administra]ia:str. Petru Rare[ nr. 24,tel/fax: 22.53.32,Piatra Neam]Pre]ul: 1 LEUmai 2011