Apostolul nr. 108 - CNRV

APOSTOLUL
SERIE NOU|, ANUL X, NR. 108
REVISTA CADRELOR DIDACTICE
Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]
LUMIN|TORII
o]i oamenii au `nl\untrul lor o sc`nteie care mocne[te
T
t\cut [i ascuns. Unii reu[esc s\ o elibereze transform`nd-o
`ntr-o flac\r\ dogoritoare, lumin`nd via]a lor
[i a celorlal]i.
Lumina fl\c\rii din sufletul lor generos `i cost\
chiar via]a. Ei [tiu aceasta [i totu[i nu se g`ndesc c\
vor c\dea prea cur`nd. Ei nu ]in nici o contabilitate [i
sunt toat\ via]a ni[te buni pl\titori, chiar dac\ se
`nt`mpl\ s\ nu primeasc\ nimic `n schimbul sacrificiului
pe care `l fac. Nici m\car nu reclam\ recuno[tin]\
din partea celor c\rora le-au luminat drumul `n via]\,
iar acestora li se pare c\ au primit ceva pe deplin cuvenit, uit`nd
s\ le mul]umeasc\ m\car. Pentru Lumin\tori, via]a nu este confortabil\.
Leafa este mic\ [i pensia scurt\, dar nu ezit\ s\-[i rup\
de la gur\, pentru a fi mai bine preg\ti]i pentru menirea lor,
cunoscut\ drept cea mai important\ prioritate a oric\rei na]iuni,
dar tratat\, de fapt, ca o biat\ Cenu[\reas\. Ei lumineaz\ viitorul,
cresc`nd genera]iile `n spiritul celui mai `nalt respect fa]\ de valorile
perene ale umanit\]ii. Transform\ omul `n cet\]ean, `nl\tur\
ignoran]a [i cultiv\ bunele deprinderi, inspir\ idealuri [i s\desc
sc`nteia `n suflete [i min]i. Ei nu tr\iesc, ci se d\ruiesc. Tinere]ea
lor este f\r\ b\tr`ne]e, fiindc\ izvor\[te dintr-o inim\ mare, care
nu are timp de odihn\. Noi genera]ii a[teapt\ lumina cunoa[terii
a c\rei intensitate o sporesc cu fiecare an ce trece.
Lumin\torilor, educatorilor de la toate nivelurile, odat\ cu
`nceputul acestui nou an [colar, o plec\ciune respectuoas\.
Prof. dr. D.D. URSACHE
PRESIUNI ELECTORALE, C~{TIGURI SINDICALE
impul rezolv\ uneori mai bine [i
T
mai repede unele lucruri pe
care al]i factori exteriori nu
reu[esc.
Toamna aceasta va fi din
nou o toamn\ electoral\, poate
mai agitat\ ca totdeauna. Votul
uninominal a dat dureri de cap
tuturor [i mai ales celor care se
cred [i au ajuns `n fruntea unor
grup\ri politice `nc\ `n proces
de formare [i clarificare. {i
sindicatele care nu dorm [i profit\ de
momentele favorabile ivite, [i, de aceast\
dat\, au prins un culoar favorabil. Acest
guvern minoritar str`ns `ntr-un cle[te
fierbinte de opozi]ie a devenit destul de
docil [i maleabil rezolv`nd multe dintre
problemele grele, dar cu iz populist, electoral.
~ntre aceste probleme dou\ s`nt evidente
[i recunoscute: majorarea pensiilor
de la 1 octombrie cu 20% [i majorarea
ernisat\ mar]i 12 august 2008, la noua [i cocheta
V
Galerie „7 PIETRE” din Piatra-Neam] (director Gabriela
Rusu) Expozi]ia de Fotografie „Lumini-umbre” reune[te
pe simeze treizeci [i trei de exponate semnate de opt
arti[ti [i va fi deschis\ p`n\ `n ziua de 5 octombrie
2008.
Mai `nt`i, cine sunt expozan]ii care, dac\ avem `n
vedere doar v`rsta acestora, am putea comite gre[eala
de a-i `mp\r]i `n trei genera]ii, `ns\, privind imaginile
expuse, constat\m cu pl\cere racordarea acestora la
cele mai moderne tendin]e tehnice ([tiut fiind faptul c\
„tehnologiile create de om sunt prelungiri ale sim]urilor
sale”) , [i nu numai, manifestate `n arta fotografic\ de la noi [i de
pe alte coordonate geografice, mai ales c\ dintre autori, de[i to]i
sunt români, unii tr\iesc `n „spa]ii” din afara grani]elor actuale ale
]\rii: Radu Buraga (Grecia), Mihai Pot`rniche (Republica Moldova).
Se cuvine s\ `ncepem prezentarea cu artista Victoria NISTOR
din Ia[i, singura doamn\ `ntre expozan]i, care, prin lucr\rile
„Compozi]ie 1”, „Compozi]ie 2”, [i “Compozi]ie 3”, confirm\ preocup\rile
sale declarate - arta plastic\, muzica, arta fotografic\ - [i
afirma]ia din „Catalogul” expozi]iei: „Am descoperit frumosul [i
ur`tul, lumina [i umbra prin arta fotografic\”.
Domnule Plosc\,
-
pute]i s\ ne
spune]i care au
fost ultimele ac]iuni
`ntreprinse de
sindicatul din
`nv\]\m`nt
- La ultima
`nt`lnire `n cadrul
Federa]iei
Sindicatelor Libere
din ~nv\]\m`nt c`t [i `n cadrul
Colegiului Na]ional al Liderilor,
am stabilit urm\toarele lucruri:
pichetarea Guvernului [i a
Parlamentului, formarea unui
lan] viu `n jurul Parlamentului,
`n cazul `n care nu se va aplica
Ordonan]a 15 din ianuarie
2008, prin care se prevedeau
cre[terile salariale din 2008,
impliit acel 9% de la 1
salariilor `n `nv\]\m`nt tot de la 1
octombrie cu 9%.
Ne afl\m `n fa]a unor realit\]i noi de
dialog [i negocieri `ntre guvern [i sindicate.
Fiecare s-a maturizat [i a c`[tigat, [i
ca modalitate de lucru, [i `n plan politic [i
social. N-a mai fost nevoie de gama
`ntreag\ de amenin]\ri publice `n media,
de mitinguri [i mar[uri locale sau pe plan
na]ional, de greve de avertisment sau
generale. Toate acestea au devenit un
fundal ap\s\tor imanent care au condus la
solu]ii de compromis mult mai rapide
(devansarea datelor aplic\rii m\surilor [i
`mbun\t\]irilor solicitate).
Este adev\rat `ns\ c\, pe de alt\
parte, au devenit tot mai evidente pozi]iile
de negocieri manifestate de sindicatele din
`nv\]\m`nt, unele pentru PDL (FEN-
Croitoru), altele pentru PSD- PNL- (FSLI-
Cornea).
Deocamdat\ ne rezerv\m constat\rile
la acest nivel r\m`n`nd s\ vedem ce ne
octombrie. ~n textul ordonan]ei
scrie despre o m\rire cu 6%,
iar `n cazul `n care s`nt
`ndeplini]i indicatorii de eficien]\
economic\, s\ fie 9%.
Ori, indicatorii economici au
fost `ndeplini]i. “Economia
duduie”, dup\ cum s-a spus.
- De ce a fost nevoie s\ fie
stabilite astfel de ac]iuni
- Guvernul a vorbit despre
aceast\ m\rire cu 1 noiembrie.
S-a revenit [i s-a spus c\
a fost o eroare nefericit\. Noi
am intrat `n alert\ [i reac]ia a
fost imediat\. Ne puteam
pomeni cu aceast\ m\rire de
la 1 noiembrie. Eram oarecum
`n gard\, pentru c\ a avut loc
o `nt`lnire `ntre PNL [i PSD
unde s-a discutat despre o
m\rire a pensiilor de la 1
ofer\ viitorul.
~n plan local `n mi[carea sindical\ din
`nv\]\m`ntul nem]ean sufl\ un v`nt
proasp\t, generat [i de schimb\rile `n
structur\ [i strategie, adus de conferin]ele
la nivel na]ional [i jude]ean din ultima
perioad\.
Inten]iile d-lui Gabriel Plosc\, noul
pre[edinte al S.L.I. Neam] se vor materializa
`n prima [edin]\ a Consiliului Jude]ean
din perioada imediat urm\toare prin reorganizarea
comisiilor (departamentelor pe
anumite probleme) [i prin adoptarea unor
strategii [i modalit\]i noi, concrete, `n
func]ie de evenimentele (noi) survenite `n
plan social- politic.
~n num\rul viitor v\ vom relata mai
detaliat solu]iile adoptate. Dar `n mod
sigur una din marile probleme ale sindicatelor
din `nv\]\m`nt va fi de data aceasta
de esen]\ [i fundamental\, cea a
calit\]ii.
Prof. {tefan CORNEANU
SPECTACOL CROMATIC LA GALERIA 7 PIETRE
Ioan-Matei AGAPI, decanul de v`rst\ al grupului celor opt din
expozi]ia de la „7 PIETRE”, are un CV bogat prezentat `n cochetul
„Catalog” al expozi]iei din care spicuim: „Tind mereu c\tre artistic
(...). Sunt optimist, simpatic [i antipatic (...) prin munc\ [i studii, am
p\[it `n lumea profesioni[tilor fotografi [i cinea[ti documentari[ti.
(...) Am trimis fotografii la multe expozi]ii na]ionale [i interna]ionale
(...). ~n expozi]ie este prezent cu trei fotografii - „Autoportret” [i
„Artistul `n mijlocul colec]iilor proprii”, ambele impun`ndu-se
aten]iei privitorului, prin ineditul lor (a doua, dup\ cum a precizat
artistul, va fi donat\ Bibliotecii Jude]ene „G. T. Kirileanu” din Piatra-
Neam]) [i o „Ecologic\”.
Ioan-Viorel COJAN, trecut de prima jum\tate de secol a existen]ei
sale, confirm\ prin palmaresul s\u expus `n „Catalog” c\
este un discipol al profesorilor s\i - Aurelian Buc\taru [i Toma
L\scoiu la clasa c\rora a urmat cursuri practice de pictur\ religioas\.
Dintre lucr\rile expuse am remarcat cele dou\ „nuduri” [i,
mai ales „Amprente `ntre cer [i p\m`nt”, remarcat\ datorit\ sugestiilor
metaforice rezultate `n urma dispunerii succesive a unor simboluri.
Constantin TOM{A
(continuare `n pag. 3)
septembrie 2008
“Nu am apelat la ac]iuni sindicale
dec`t pentru respectarea legii”
• Dialog cu Gabriel Plosc\, pre[edintele Sindicatului din ~nv\]\m`nt Neam]
octombrie, adic\ mai devreme
dec`t se anun]ase ini]ial. Este
un lucru foarte bun, pentru c\
to]i avem c`te un pensionar,
iar pensiile lor s`nt foarte mici.
Dar, am `n]eles c\ acolo ar fi
fost vorba [i de un anumit
troc: pentru c\ nu mai s`nt
resurse suficiente, s\ se
am`ne majorarea salarial\ a
cadrelor didactice.
- Au existat [i confirm\ri
sau infirm\ri...
La Colegiul Na]ional al
Liderilor a ap\rut [i doamna
Ecaterina Andronescu, fost
ministru al `nv\]\m`ntului - un
om echilibrat - care ne-a confirmat
c\ ordonan]a este
clar\. De asemenea, doamna
Andronescu ne-a vorbit
despre ini]iativa legislativ\
prin care se urm\re[te
cre[terea cu 50% a salariilor
personalului din `nv\]\m`nt.
Noi am dorit s\ afl\m de la
dumneaei dac\ aceast\
ini]iativ\ are o baz\ real\,
adic\ dac\ resursele financiare
exist\. Nu putem vorbi f\r\
acoperire, c\ poate noi dorim
o cre[tere de 200%. Noi tot
timpul am fost rezonabili [i nu
am apelat la ac]iuni sindicale
dec`t pentru respectarea legii.
Dumneaei ne-a vorbit de
unele sume necheltuite `n sistemul
de `nv\]\m`nt [i returnate
la bugetul de stat `n
2007, plus c\ a crescut PIB,
TEORIA
HAOSULUI
A consemnat
Marius GHEGHICI
(continuare `n pag. 3)
vrica! ~n sf`r[it am descoperit America. ~n sociologie
exist\ o teorie a haosului. {tia]i Conform
E
acestei teorii pentru schimbarea unui sistem politic
trebuie mai `nt`i s\ produci haosul. Evident, `n cantit\]i
n\ucitoare. {i dac\ te g`nde[ti la “ deranjul”
din decembrie ‘89 [i dup\, `nclini s\ crezi `n
veridicitatea acestei teorii. Tr\im `ntr-o lume din
care nu lipsesc bolile incurabile, crimele,
r\zboaiele, terori[tii cu rucsaci `n spate plini cu
dinamit\. Astfel, anii urm\tori nu se anun]\ prea
“lumino[i” cum prezic politicienii actuali. Se vor produce
cutremure devastatoare `n Vrancea, inunda]ii,secete, `nc\lzire
global\ `[i va face de cap. Apocalipsa pare c\ se apropie.
Cum se `ntrez\re[te lumea peste jum\tate de secol
Schimbat\ tare. O vor prinde doar ]`ncii de ast\zi.
Prestigiul [colii va sc\dea de la an la an, a[a cum bine se
vede. Diploma nu va mai fi important\. Vor exista doar
`nv\]\m`nt primar [i gimnazial, actualele genera]ii vor `n]elege
c\ nu prea folose[te formarea `ntr-o universitatea dac\ apoi
lucrezi la ceva ce nu are nici o leg\tur\ cu studen]ia. Cite[te:
la un patron analfabet. ~n [coli se va introduce b\taia la
palm\, statul `n genunchi pe gr\un]e [i calul b\lan ca pe vremea
humule[teanului Creang\. Normal, pentru loazele
`nr\ite. Elevii `i vor copia pe dasc\li cu cele mai sofisticate
metode, pornind de la banala fi]uic\ [i termin`nd cu telefonul
mobil sau aparatul acela minuscul [i sofisticat introdus `n ureche.
La [coal\, elevii vor face ce vor ei. Vor veni cu role, biciclete
sau automobilul de lux al tatei, plecat `n str\in\tate.
Limba comun\ `n [coal\ va fi englez\ p`n\ `n 2055, c`nd se
va introduce chineza. Dintre cele trei religii monoteiste,
islamismul va fi cel mai tare din parcare. Se va descoperi
enigma z`mbetului Monalisei, cea care a dat frisoane secole
`n [ir numero[ilor exege]i. Nicolae Gu]\ [i Copilul Minune vor
fi invita]i la orele de muzic\ s\ predea maneaua. {i tot
a[a...Nu v\ panica]i! A[a-i `n perioada de trecere de la socialism
la capitalism, la Dumnezeu [tie ce.
Dumitru RUSU

PROFESIONI{TII
EDUCA}IEI
oamna profesoar\ Minodora Lemnaru este
D
absolvent\ a Facult\]ii Politehnice ie[ene, cu
specializarea inginer- mecanic.
Este profesoar\ `n cadrul Liceului “Vasile
Sav” Roman, de aproape 10 ani. Colegii au avut
`ncredere `n ea [i au desemnat-o lider\ de sindicat.
~n cadrul Conferin]ei jude]ene Neam] din data
de 20 iunie 2008, a fost propus\ candidat\ `n
Consiliul Jude]ean, iar Consiliul Jude]ean a
nominalizat-o lider, pentru zona Roman.
• D-n\ profesoar\, `n Conferin]a Jude]ean\ din 20 iunie
2008 a]i fost desemnat\ vicepre[edinte a S.L.L.I.C. Neam],
mai precis, vi s-a `ncredin]at func]ia de lider al sindicali[tilor
din zona Roman.
Ce obiective ave]i `n vedere pentru perioada urm\toare
ca vicepre[edinte al educatorilor din `nv\]\m`ntul
roma[can
- Este adev\rat, Conferin]a Jude]ean\ a fost un moment
[i un eveniment important `n mi[carea sindical\ roma[can\.
A fost momentul pentru o analiz\ serioas\ a activit\]ii dar `n
acela[i timp [i g\sirea unor solu]ii privind `mbun\t\]irea
activit\]ii educative din [coli. Colegii din zona Roman mi-au
`ncredin]at o func]ie important\ [i va trebui s\ m\ mobilizez
foarte mult pentru aceast\ activitate.
Ca obiective Cred c\ voi continua s\ colaborez cu liderii
sindicali din fiecare unitate [colar\, voi urm\ri s\ se
respecte Contractul Colectiv de Munc\, s\ se respecte
legisla]ia [colar\, iar pe termen scurt, m\ g`ndesc s\ pot
realiza o activitate cu prilejul zilei de 5 octombrie, Ziua
Educa]iei.
• ~n calitate de lider pentru Roman [i zon\, pe cine v\
ve]i sprijini `n realizarea obiectivelor propuse, cine vor fi
colaboratorii care v\ vor ajuta s\ duce]i la `ndeplinire obiectivele
propuse
- Din c`te [tiu, colegii mei, cei care fac parte din Consiliul
Jude]ean, m\ refer la cei din zona Roman, s`nt oameni cu
destul\ experien]\ `n munca sindical\ ca s\ putem continua
activitatea de p`n\ acum [i s`nt convins\ c\ [i ei doresc s\
se implice `n rezolvarea problemelor cu care ne vom confrunta.
Am `ncredere deplin\ `n noua conducere de la nivelul
jude]ului dar nu pot uita c\ al\turi de mine vor fi membrii de
sindicat din fiecare unitate [colar\ [i liderii lor.
• Un g`nd, un mesaj c\tre cadrele didactice din [colile
nem]ene, ]in`nd cont c\ a `nceput un nou an [colar, 2008-
2009.
- Un an [colar plin de succese [i realiz\ri at`t pentru profesori
c`t [i pentru elevi, Dumnezeu s\ ne dea tuturor g`ndul
bun [i s\ `nf\ptuim tot ce n\d\jduim.
A consemnat
Valerian PERC|
Pag. 2
ULTIMA OR| LA ROMAN
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
ntr-un sens mai larg, creativitatea
este considerat\
~
capacitatea g`ndirii umane
de a g\si idei, solu]ii noi, de
a da na[tere unor lucruri
necunoscute anterior, care
nu s`nt noi pentru societate,
dar la care s-a ajuns
pe o cale independent\.
Acest mod de definire
a creativit\]ii se refer\ la
creativitatea manifestat\
de elevi la [coal\ la diferite
discipline de `nv\]\m`nt. La nivelul
copiilor de ciclul primar, orice
rezolvare de situa]ii problematice, constituie
`n acela[i timp o manifestare a
creativit\]ii g`ndirii lor. Principala
caracteristic\ a g`ndirii creative la elevi
este noutatea sau originalitatea
solu]iei g\site, a ideii emise. Nu se
poate vorbi `n ciclul primar de existen]a
unei creativit\]i deosebite a
g`ndirii [colarului, ci mai degrab\
despre formarea unor premise pentru
dezvoltarea ulterioar\ a creativit\]ii.
Copilul de v`rst\ mic\, adopt\ o
atitudine creatoare, atunci c`nd, pus `n
fa]a unei probleme, `i restructureaz\
datele, descoper\ c\ile de rezolvare,
PROIECTE {I PARTENERIATE DURABILE
roiectul multilateral “Comenius” cu finan]are de la
P
Comisia European\ prin programul de `nv\]are pe tot
parcursul vie]ii, intitulat “Utilizarea noilor tehnologii
informa]ionale pentru o mai bun\ cunoa[tere a culturii
tradi]iilor [i rela]iilor interumane `ntre ]\rile europene”,
titulatura programului `n cadrul c\ruia s-au implicat sistemele
educa]ionale din Turcia, Grecia [i România pe
timp de 3 ani, proiect condus de prof. Irina
P\tr\uceanu de la Liceul cu Program Sportiv Roman,
a dezvoltat `n primul r`nd [i la un nivel de o `nalt\
]inut\, rela]iile interumane. Profesori, elevi, persoane
auxiliare procesului de `nv\]\m`nt, sus]inu]i de profesionalism [i
d\ruire [i printr-o impresionant\ conlucrare au atins de fiecare
dat\ scopurile propuse de acest proiect: cunoa[terea culturii, a
tradi]iilor [i dezvoltarea rela]iilor interumane.
Av`nd aceste obiective, `n intervalul martie- aprilie, un grup de
profesori din România (prof. Irina P\tr\uceanu, prof. Laura
Gr\dinaru, prof Oana }onea- LPS Roman [i director prof Elena
D\mii, prof. Daniela P\duraru, institutori Elena Secrieru [i Licu]a
Savu- {c. nr. 14 {tefan cel Mare -Boto[ani) a vizitat Liceul
Special din Atena unde `nva]\ copii cu probleme neuro- motorii.
Ne-au surprins [i impresionat `nc\ de la `nceput for]a [i optimismul,
c\ldura [i ata[amentul tuturor celor de acolo dar `n mod
deosebit al copiilor.
Pentru atingerea rezultatelor la care am dorit s\ ajungem am
propus realizarea profilului psihologic al t`n\rului european prin
mesajele [i eseurile create de copii, despre viitorul Europei [i o
expozi]ie itinerant\ av`nd ca tem\ “Europa v\zut\ prin ochi de
copil”. Aceast\ expozi]ie este o continuare a proiectului de anul
trecut, c`nd, `mpreun\ cu domnii profesori [i elevii corpului B al
izit`nd Hotelul “Lido”
V
din nordul Vene]iei
cu c`teva luni `n
urm\, mi-am amintit
de nefericitul personaj
al lui Thomas
Mann, din romanul
“Moarte la Vene]ia”
care sf`r[ise aici,
dar mai ales de
cuvintele autorului:
“Aceasta a fost Vene]ia, cu
ging\[ia ei des\v`r[it\, care
seduce [i tr\deaz\, jum\tate
poveste, jum\tate blestem...”
Aici sf`r[iser\ pe r`nd
Wagner, Ezra Pound, Stavinski
[i al]ii ale c\ror morminte le
g\sim `n cimitirul de pe insula
“San Michele”. Aici stabilise
Napoleon cimitirul Vene]iei.
N-am g`ndit atunci nici o
clip\ c\ aici avea s\ sf`r[easc\
bunul meu prieten [i coleg,
Nenic\, a[a cum i-au zis genera]ii
de `nv\]\cei.
Era `ntr-o noapte la
`nceputul lui august. Venea aici
din România [i ar fi dorit s\
ajung\ pe Coasta de Azur prin
sudul Fran]ei [i de aici la Paris.
Mai `nt`i ar fi dorit s\ fac\ o
incursiune nocturn\ pe Canal
Grande p`n\ `n Pia]a San
Marco.
Inima `ns\ n-a mai vrut s\-i
bat\. Un stop cardiac a pus
cap\t mult a[teptatei c\l\torii
`n Fran]a. {tia multe despre
muzeele Parisului: Luvru,
D’Orsay, citise literatur\
francez\ [i voia s\ vad\
“Panteonul”, Palatul Versailles
cu minunatele sale gr\dini. N-a
mai apucat.
De ce oare soarta e a[a
nedreapt\ cu unii S\ vorbe[ti
ani de-a r`ndul at`tor genera]ii
de elevi despre cultura [i arta
francez\ [i s\ nu o po]i vedea
CULTIVAREA CREATIVIT|}II LA {COLARI
o rezolv\ `ntr-un mod personal.
~n tot ceea ce fac, micii [colari `[i
pot manifesta o atitudine creatoare:
elaborarea unei scrisori, a unei compuneri,
rezolvarea unui exerci]iu sau a
unei probleme, executarea unui
desen, a unei lucr\ri practice etc. constituie
un vast teren al creativit\]ii.
Orice act creativ presupune existen]a
unui material care s\ fie prelucrat
`n mod creativ. Cuno[tin]ele pe
care le posed\ elevul, gradul de
st\p`nire a lor constituie condi]ia
esen]ial\ a creativit\]ii [colare.
G`ndirea creatoare are nevoie,
deci, de un material bogat cu care s\
opereze [i s\ faciliteze generalizarea.
Dar nu este vorba de simpla acumulare
de cuno[tin]e, ci mai ales de sistematizarea
lor, de `nsu[irea structurii
interioare a cuno[tin]elor, de
`n]elegerea rela]iilor reciproce ale
obiectelor [i fenomenelor. Oric`t de
bogat ar fi fondul de informa]ii, nu este
suficient pentru realizarea creativit\]ii.
El trebuie prelucrat; de aceea s`nt
necesare anumite instrumente de prelucrare
a cuno[tin]elor [i capacit\]i intelectuale.
~n problemele de crea]ie, condi]iile
problemei s`nt de obicei camuflate de
circumstan]e `nt`mpl\toare.
De aceea, `ntre multiplele
modalit\]i de activitate didactic\ trebuie
men]ionate acelea care antreneaz\
cu prec\dere g`ndirea euristic\;
stimuleaz\ efortul de g`ndire al elevilor
`n direc]ii divergente [i `n acest fel
contribuie, `ntr-o m\sur\ mai larg\
dec`t alte metode, la dezvoltarea flexibilit\]ii
g`ndirii.
Cu ocazia verific\rii [i evalu\rii
cuno[tin]elor din cadrul fiec\rei lec]ii [i
a recapitul\rii periodice [i finale, se
impune cu prioritate s\-i antren\m pe
elevi `n exersarea unor opera]ii de sistematizare,
de abstractizare a
cuno[tin]elor, apel`nd la multiple posibilit\]i
de corelare.
~n general se impune folosirea
procedeului de `nv\]are prin integrare
a informa]iilor noi, at`t a celor
dob`ndite la [coal\, c`t [i a celor pe
care elevii le achizi]ioneaz\ `n afara
APOSTOLUL
O MOARTE LA VENE}IA
LPS, am conceput o hart\ a costumelor na]ionale pe provincii
istorice `n cadrul muzeului etnografic al tradi]iilor nem]ene, organizat
`n una din s\lile de clas\ ale liceului.
Tot `n cadrul acestui proiect am participat la una din [edin]ele
de terapie prin c\l\rit, unde copiii cu dezabilit\]i `[i manifest\ cel
mai vizibil bucuria [i dragostea lor de via]\, a[a cum este ea.
Voluntariatul sus]inut de foarte mult\ dragoste pentru ace[ti copii
(fie din Grecia, fie veni]i din alte ]\ri [i stabili]i `mpreun\ cu p\rin]ii
`n Atena) este ceea ce fac tinerii [i domnii profesori pe care i-am
`nt`lnit la aceast\ baz\ de c\l\rie. Nu voi putea uita niciodat\
imaginea acelor copii, care, cu foarte mult\ greutate dar la fel de
mult\ tandre]e, m`ng`iau, la sf`r[it, caii.
Nu putem trece peste impactul direct cu civiliza]ia [i istoria
greac\, produs prin vizitele la Muzeul Agora, Acropole, Templul
lui Poseidon, Biserica Sf. Gheorghe din Atena, Stadionul Olimpic.
Produsul final al acestui proiect este cursul op]ional “Familia
Europa”, ultima `nt`lnire va avea loc `n România `n luna martie, iar
vizita final\ `n Turcia `n luna mai.
Tr\irile care m-au `ncercat s`nt multiple [i nu [tiu dac\ a[
putea s\ spun exact ce am sim]it `n momentul `n care am v\zut
acei copii, cu toate problemele [i nevoile, de orice natur\, cu care
se confrunt\. Cu toate acestea, datorit\ pu]inului timp petrecut
al\turi de ei am `nv\]at c\ trebuie s\ apreciem [i s\ mul]umim
pentru ceea ce avem. Nu [tiu dac\ avem mai mult sau mai pu]in
dec`t ei, cert este c\ acolo am `nt`lnit, mai mult dec`t oriunde `n
alt\ parte, sensibilitate, dragoste, devotament, dar mai ales mult\
speran]\. Ca [i cadru didactic am primit de la ace[ti elevi o
adev\rat\ lec]ie: o lec]ie de via]\.
Prof. Oana TONEA
LPS Roman
[colii prin intermediul mijloacelor
audiovizuale..
Dialogul viu dintre `nv\]\tor [i
elevi, folosirea unui mare num\r de
exerci]ii sub forma unor lec]ii destinate
special form\rii priceperilor [i
deprinderilor,
utilizarea
problematiz\rii, model\rii [i algoritmiz\rii
`n diferite etape ale procesului
`nv\]\rii, solicit`nd sistematic [i progresiv
elevul, contribuie la formarea
unor calit\]i intelectuale ca: operativitatea,
ingeniozitatea, flexibilitatea.
~n concluzie, cultivarea creativit\]ii
la elevi sau `nv\]area de tip creator
impune anumite premise ce pot fi considerate
drept cerin]e specifice, dintre
care men]ion\m urm\toarele:
- `nv\]\torul s\ insufle elevilor,
prin stilul s\u de g`ndire, prin
solicit\rile adresate elevilor, o atitudine
[i un stil de g`ndire creator, liber,
independent;
- orientarea [i incitarea elevilor
spre nou, spre neexplorat;
- asigurarea unui climat optim
acolo unde ea se afl\, nu e
drept!
Fusese profesor de Limb\
Francez\ la Colegiul “Roman
Vod\” din anul 1969 [i `l
cuno[team din studen]ie. A
slujit s`rguincios mul]i ani la
liceul unde fusese elev. O
boal\ necru]\toare l-a obligat
s\ se pensioneze `nainte de
vreme, de[i a r\mas dasc\l
p`n\ la sf`r[it.
C`nd a terminat facultatea,
putea s\-[i aleag\ un post `n
oricare mare ora[ din ]ar\. S-a
`ntors `ns\ la Roman de unde
plecase. {i aici a r\mas. Aici
s-a `ntors [i sicriul cu corpul lui
ne`nsufle]it dup\ ce fusese
purtat de la Vene]ia la Roma [i
de aici iar la Vene]ia, iar apoi la
Bucure[ti. De abia dup\ nou\
zile a revenit la Roman unde,
joi, `n 7 august, c`]iva colegi [i
fo[ti elevi l-au condus pe ultimul
drum.
Cutremurat m\ uitam cum
bulg\rii de p\m`nt c\deau
peste sicriul lui Nenic\, tot mai
mul]i, tot mai mul]i, `nghi]indu-l
p`n\ la urm\ de tot. Apoi, piatra
grea pe care jerbe de flori
ce `ncepuser\ a se ve[teji sub
c\ldura torid\ de august. De
pe crucea care str\juie[te
morm`ntul ne z`mbea trist chipul
lui Nenic\. Ici- colo se mai
auzeau conven]ionalele
[oapte de regrete care,
neputincioase, transmiteau
condolean]ele prin acel
“Dumnezeu s\-l ierte!” Apoi...
t\cere.
Pe crucea de la c\p\t`i,
dintre flori, se mai z\rea
inscrip]ia: “Enea Ioan 1946-
2008”.
R\mas bun, Nenic\!
Prof. Ioan
DOBREANU
pentru manifestarea spontan\ a
elevilor, f\r\ frica de a gre[i, de a primi
sanc]iune, crearea unei atmosfere
permisive de explorare independent\;
- asigurarea `ncrederii `n sine,
`nurajarea efortului creativ al elevilor
`nc\ de la primele manifest\ri.
{coala trebuie s\-l pun\ pe elev `n
situa]ia de a poseda c`t mai devreme
mijloacele proprii de `nsu[ire a
cuno[tin]elor, de prelucrare [i integrare
a acestora `n sisteme [i structuri
noi de aplicare a lor `n practic\, `n mod
creator.
Atitudinea creatoare este
favorizat\ de mediul [colar, caracterizat
prin atmosfera permisiv\, de
`n]elegere, `ncurajare, de interes [i
emula]ie. Este suficient s\
men]ion\m, `n acest sens, c\
`nv\]\torul, prin `ntreb\ri, poate incita
g`ndirea elevilor la diferite opera]ii
(deduc]ie, induc]ie, compara]ie,
descoperirea de rela]ii cauzale), poate
antrena g`ndirea `n diverse direc]ii
(g`ndirea divergent\, g`ndirea convergent\,
g`ndirea probabilistic\).
~nv. Mihaela BLAJ
Liceul teoretic S\b\oani
septembrie 2008

ACTIVITATEA SINDICAL|
“Nu am apelat la ac]iuni sindicale
dec`t pentru respectarea legii”
(urmare dn pag. 1)
ns\ chiar [i a[a nu
`
exist\ o suportabilitate
dec`t de 30 -
35%. Personal,
cred c\ nu exist\
resursele financiare
suficiente pentru o
cre[tere pe care am
merita-o, oric`t ar fi
ea de spectaculoas\.
Dar au
ap\rut [i nuan]\ri chiar ale
ini]iatorilor. Domnul Mircea
Geoan\ vorbe[te despre o
cre[tere gradual\ cu 50%.
- {i atunci
- Doamna Andronescu nu
ne-a `ndemnat nici un moment
s\ ie[im `n strad\, dar ne-a
`ndemnat ca, prin vocile noastre,
s\ sprijinim aceast\
ini]iativ\ legislativ\. Noi s`ntem
de acord s\ fim l\turi de orice
ini]iativ\ care duce la
`mbun\t\]irea salariz\rii, a
condi]iilor de munc\ pentru
colegii no[tri de sindicat.
Ini]iativa a trecut de Senat, dar
camera decizional\ este cea a
Deputa]ilor. Trecuse de
comisii, dar nu intra `n plen.
Atunci, a avut loc o `nt`lnire a
domnului Cornea, a conducerii
Federa]iei Spiru Haret [i Alma
Mater din `nv\]\m`ntul superior
cu pre[edintele Camerei
Deputa]ilor, Bogdan Olteanu.
El a promis c\ aceast\
ini]iativ\ va fi discutat\ `n
regim de urgen]\.
- }in`nd cont de aceste
aspecte, vor mai avea loc
ac]iunile sindicale programate
- Ac]iunile legate de
pichetare, de miting, au c\zut.
Nu `[i mai au obiectul, `n
condi]iile `n care se respect\
ordonan]a.
- ~n acela[i timp, sindicatul
mai preg\te[te [i alte ac]iuni,
`ns\ de alt\ natur\.
- Pe 5 octombrie
s\rb\torim, ca `n fiecare an,
Ziua Mondial\ a Educa]iei,
prima dat\ la Piatra Neam],
pentru c\ la Roman tradi]ia
este din 2000. S\rb\torim cu
prim\ria municipiului [i cu
Inspectoratul {colar acest
eveniment. ~n acest an, at`t
Prim\ria Piatra Neam] c`t [i
cea din Roman, pun la dispozi]ia
acestui eveniment
suma de 100 de milioane de lei
vechi, cu care vor fi premiate
cadre didactice. La Piatra
Neam] este vorba de 50 de
persoane, la Roman de 70. La
Roman s`nt mai mul]i pentru c\
`i prindem [i pe cei care ies la
pensie. La Piatra Neam] nu
este cazul, pentru c\ aici
municipalitatea organizeaz\
Ziua Persoanelor V`rstnice
chiar pe 1 octombrie. Va fi un
premiu simbolic pe care `l oferim.
Dar este important c\,
iat\, comunitatea local\ `[i
arat\ [i `n acest mod pre]uirea
pentru activitatea dasc\lilor.
Vor fi [i diplome, flori.
Manifestarea va avea loc la
Liceul de Art\, dup\ care va
avea loc [i o mas\ festiv\ la
Hotel Ceahl\u, iar la Roman `n
complexul Multiplex din parcul
ora[ului.
S`nt momente de bilan] a
rezultatelor din [coli, momente
s\ ne mai descre]im frun]ile [i
s\ stabilim noi obiective. Totul
se dore[te un imbold, o mobilizare
pentru a munci mai bine
`n [colile române[ti.
- Cum vor fi stabilite
numele cadrelor didactice care
vor fi premiate
- Nu noi facem propunerile.
Noi ne ocup\m numai de organizare
[i contribuim financiar la
buna desf\[urare a acestor
evenimente. Propunerile vin
din [coli. Ei s`nt cei mai `n
m\sur\ s\ desemneze pe cei
care anul acesta au avut rezultatele
cele mai bune. Ca [i criterii,
am recomandat s\ lu\m
`n calcul rezultatele `n activitatea
profesional\, apoi implicarea
`n rezolvarea unor probleme
ale unit\]ilor [colare, `n
via]a ora[ului, `n activitatea
sindical\. Noi vom respecta
propunerile venite din [coli.
- La final..
- }in s\ mul]umesc at`t
Prim\riei Municipiului Piatra
Neam] c`t [i prim\riei Roman
pentru c\ au contribuit cu
sume frumoase.S\ le dea
Dumnezeu s\n\tate tuturor [i
s\ organiz\m evenimente c`t
mai frumoase [i `n viitor!
Se revine
la examenul de admitere la liceu
proximativ 76 la sut\ dintre profesorii
din ]ar\ sus]in revenirea
A
la examenul de admitere organizat
`n fiecare liceu, pentru c\
actualul proces de admitere,
bazat pe notele de la tezele
unice, nu reflect\ adev\ratul
nivel de preg\tire a elevilor,
potrivit unui studiu realizat de
Intuitext.
Cercetarea realizat\ de
Intuitext, la finalul admiterii
computerizate la liceu, relev\ c\ 76 la sut\
dintre cadrele didactice sus]in revenirea la
examenul de admitere organizat `n fiecare
liceu. Doar pentru 14 la sut\ dintre profesori
tezele cu subiect unic [i sistemul de
admitere prin reparti]ie computerizat\ sunt
solu]ii viabile.
~n opinia profesorilor, absolven]ii de
clasa a VIII-a [i p\rin]ii lor sunt la curent cu
tipurile de licee existente `n România, `ns\
actuala re]ea [colar\ nu acoper\ nevoile
de studiu ale elevilor. Peste 54 la sut\ dintre
participan]ii la cercetare sunt de p\rere
c\ oferta educa]ional\ pentru studiile
liceale nu este coordonat\ cu pia]a muncii.
Majoritatea elevilor prefer\ liceele teoretice
(54 la sut\), 24 la sut\ pe cele cu
profil tehnologic, iar 20 la sut\ se
`ndreapt\ spre licee economice. Sub 10 la
sut\ dintre elevi `[i doresc o carier\ `n
`nva]\m`nt, opt`nd `n acest sens pentru un
liceu cu profil pedagogic, [i aproximativ
0,9 la sut\ se `nscriu la licee sportive.
~n alegerea tipului de liceu, elevii sunt
influen]a]i `n cea mai mare parte de familie
(peste 75 la sut\), `n timp ce prietenii,
cadrele didactice [i mass media au o influen]\
redus\.
Potrivit studiului, 80 la sut\ dintre profesori
consider\ c\ re]eaua {colilor de
Arte [i Meserii (SAM) este util\ pentru
elevi, `n special pentru cei care doresc s\-
[i g\seasc\ o slujb\ `n domeniu imediat
dup\ absolvire. Cu toate acestea, 22 la
sut\ dintre cadrele didactice sunt de
p\rere c\ elevii care termin\ SAM au
[anse mari s\ `[i continue studiile, 32 la
sut\ cred c\ nu vor avea probleme `n a-[i
g\si o slujb\ `n domeniul `n care s-au
preg\tit, `n timp ce 46 la sut\ prev\d dificult\]i
mari pentru elevii absolven]i ai [colilor
de arte [i meserii, indiferent c\ vor s\
intre imediat pe pia]a munci sau vor s\-[i
continue studiile.
La studiu au participat 1.200 de profesori
din toat\ ]ara, cercetarea fiind realizat\
online, pe pagina www.didactic.ro,
comunitate care num\r\ peste 50.000 de
cadre didactice. Studiul face parte dintr-o
serie dedicat\ sistemului educa]ional din
România.
GHIDUL LIDERULUI
DE SINDICAT
nceputul anului [colar 2008 - 2009 a adus liderilor
~
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] un instrument de lucru
mult a[teptat care reprezint\ un prim pas de punere `n
practic\ a sloganului federa]iei “Angaja]i pentru o
societate `n schimbare”.
Lucrarea despre care vorbim, intitulat\ “Ghidul
liderului de sindicat” se dore[te a fi un document
esen]ial `n activitatea liderilor de sindicat, care cuprinde
no]iuni de baz\ pentru sindicate, drepturi [i obliga]ii
sindicale, elemente despre partenerii de dialog social
precum [i elemente legislative cum ar fi normarea [i
salarizarea personalului din `nv\]\m`nt.
Elaborarea acestui ghid reprezint\ unul din rezultatele
`ndelungatei colabor\ri dintre Federa]ia Sindicatelor Libere
din ~nv\]\m`nt (F.S.L.I.) [i Sindicat National des Enseignements du
Second degree (SNES) Fran]a [i urm\re[te dinamizarea activit\]ii
liderilor de sindicat din unit\]ile de `nv\]\m`nt, asigurarea coeren]ei
`n practica sindical\, cunoa[terea elementelor fundamentale pentru
func]ionarea [i dezvoltarea organiza]iei sindicale `n raport cu institu]ii
si organisme similare din Europa [i din lume.
Lucrarea este structurat\ `n [apte capitole. ~n primul capitol
“Sindicatul component\ a societ\]ii civile”, se face o scurt\
prezentare cu privire la no]iunea, caracteristicile generale, constituirea
[i func]ionarea unui sindicat precum [i formele de ac]ionare
ale acestuia.
Capitolul II, “Drepturi [i obliga]ii sindicale”, relateaz\ sursele
cele mai importante din care decurg drepturile sindicale [i `n acela[i
timp care s`nt drepturile organiza]iilor sindicale. ~n capitolul III
“Unitatea [colar\” se prezint\ structurile de conducere [i structurile
de lucru, cu atribu]iile [i rolul lor.
Capitolul IV - “Partenerii de dialog social”, enumer\ partenerii
de dialog social, organizarea [i atribu]iile acestora.
Capitolul V prezint\ “Calendarul liderului de sindicat din unitatea
[colar\”, iar capitolele VI [i VII prezint\ “Bune practici.
Instrumente. Surse de informa]ii” [i respectiv “Legisla]ie”. Av`nd `n
vedere c\ legisla]ia e `n continu\ schimbare, ghidul este perfectibil,
asfel c\ anual se va face o reeditare a acestuia cu ad\ugirile [i modific\rile
ce se impun.
La realizarea ghidului au contribuit 32 de persoane, care au
participat la Seminarul “Revendic\ri [i negocieri locale” desf\[urat
la Predeal `n perioada 3 - 7 martie 2008, dintre care 21 colaboratori
[i 11 autori. Cei 11 autori s`nt:
1.Amariei Adriana Violeta - Alian]a Sindical\ “Gh.Asachi “ Ia[i;
2.Divisevici Ana -Maria - Sindicatul Jude]ean ~nv\]\m`nt “Spiru
Haret” Suceava;
3.Grigore Gabriela - Sindicatul Liber al Lucr\torilor din
~nv\]\m`nt [i Cercetare {tiin]ific\ Neam];
4.Hancescu Simion - Uniunea Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt
Ialomi]a;
5.Irimia Dumitru - Sindicatul Jude]ean ~nv\]\m`nt “Spiru Haret
“Suceava;
6.Ien\[escu D\nu] Vasile - Sindicatul Democratic ~nv\]\m`nt
Arad;
7.Merciu Dorel - Sindicatul Liber din ~nv\]\m`nt Maramures;
8.Panaite Elena Valerica - Alian]a Sindical\ “Gh. Asachi” Ia[i;
9.Platon Mirela - Alian]a Sindical\ “Gh. Asachi” Ia[i;
10.Pop Liviu Marian - Sindicatul Liber din ~nv\]\m`nt
Maramure[;
11.Tiplea Sorin - Uniunea Sindical\ “Didactica” Vaslui.
Consider\m c\ apari]ia acestui ghid va contribui la profesionalizarea
[i responsabilizarea liderilor din [coli pentru c\ interven]ia
sindical\ acolo `ncepe.
Gabriela GRIGORE
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmare dn pag. 1)
SPECTACOL CROMATIC LA GALERIA 7 ARTE
adu BURAGA (n. 1971, Vl\deni-Boto[ani; din 1994,
R
locuitor al Atenei) absolvent al {colii de Fotografie
Hellenic Photographic Society [i de]in\tor al unui palmares
impresionant, convinge privitorul ajuns `n fa]a
operelor sale, prin toate cele [ase lucr\ri expuse, `n
mod deosebit prin „C\lug\rul” [i „~nvierea” pentru realitatea
surprins\ `n mod sugestiv sau, cum ar spune
Tonitza despre o pictur\, realizarea unei „clipe `ncremenite”.
Eugen HARASIM (curatorul acestei expozi]ii, al
c\rui site „lumini - umbre. ro” a fost preluat [i ca generic
al expozi]iei) expune doar dou\ lucr\ri, ambele incitante
prin `mbinarea celor dou\ componente, „umbra [i lumina”,
singurele din imaginile oferite privitorului. Deosebit de interesant\
ca idee [i realizare artistic\ ni s-a p\rut lucrarea „O nou\ zi”, din
invita]ia-program, dar, din p\cate, neexpus\ pe simeze.
Mihai POTÂRNICHE, cona]ionalul nostru de peste Prut, cel
care a expus `n treizeci [i una de personale, deschise la Chi[in\u,
`n ]ar\, dar [i peste hotare, autor a numeroase albume, membru
al mai multor uniuni de crea]ie, a adus `n expozi]ie [ase lucr\ri,
demonstr`nd calit\]ile pentru care de]ine titlul de „Maestru `n Art\
al Republicii Moldova” (1993). Ne-au re]inut aten]ia: imaginea
septembrie 2008
APOSTOLUL
unei pun]i din localitatea natal\ - P\h\rniceni -, apoi cea intitulat\
„Singuraticul” [i, mai ales, cea care a fost aleas\ pentru a ilustra
afi[ul [i coperta invita]iei expozi]iei (ne place s-o numim
„Refle/c]/xie”).
Reprezentantul nem]ean `n Expozi]ia „Lumini-Umbre”, Florin
MIHAI, cunoscut iubitorilor de art\ din Piatra-Neam] prin „personalele”
(1995, 1996, 2008) [i prin particip\rile la expozi]iile de
grup, de]in\tor al Premiului I la Concursul Na]ional „Fotografia”,
edi]ia a V-a (2001), a polarizat aten]ia multor participan]i la
vernisaj, probabil, [i a celor care au trecut pragul expozi]iei `n
zilele ce au urmat, prin cele cinci, decupaje alb-negru din peisajul
montan din `mprejurimile ora[ului, [tiut fiind c\ `n arta fotografic\
[i `n cea a filmului aceast\ modalitate de prezentare a realit\]ii
este piatra de `ncercare pentru m\iestria artistului.
Mezinul grupului, Sabin-Lucian CHIU{DEA, cel care are la activ
cursuri de fotografie la Universitatea Popular\ de Arte de la Casa de
Cultur\ „Mihai Ursache” din Ia[i, `[i demonstreaz\ calit\]ile cu cele
trei lucr\ri expuse. ~n mod deosebit am remarcat-o pe cea intitulat\
„Clopotele”, [i suntem siguri c\, `n viitor, ne vom mai `nt`lni cu
lucr\rile sale.
~n ansamblu, Expozi]ia „LUMINI-UMBRE” de la Galeria „7
PIETRE”, este „o s\rb\toare pentru ochi”, care aduce frumosul,
pe care Platon `l numea „splendoarea adev\rului”, `n fa]a privitorului,
atr\g`ndu-i aten]ia asupra unor aspecte din lumea `nconjur\toare
ce i-au sc\pat.
Fiecare fotografie expus\ tr\deaz\ elemente ale personalit\]ii,
precum [i `ndem`nare, pricepere, me[te[ug, m\iestrie,
talent, at`t c`t posed\ fiecare autor, to]i contribuind la realizarea
acestui spectacol cromatic oferit de Galeria „7 PIETRE”, nou
venit\ `n via]a artistic\ a ora[ului de la poalele Cozlei [i
Pietricic\i.
Pag. 3

~NV|}|M~NTUL NEM}EAN, LA ZI
{coala a `nceput
cu probleme
onform unei statistici oferite de Inspectoratul {colar
C
Jude]ean Neam], cu c`teva zile `nainte de `nceperea
anului [colar din 158 unit\]i cu personalitate juridic\,
erau autorizate sanitar 107 (adic\ 67%). Din cele
neautorizate, 10 aveau posibilitatea de a fi autorizate
iar 41 aveau depus\ la Direc]ia Sanitar\ documenta]ia
necesar\ pentru a putea fi autorizate [i s\ primeasc\
viza de func]ionare pentru anul [colar 2008 - 2009.
Trebuie amintit c\ unit\]ile [colare cu personalitate
juridic\ au `n subordine numeroase alte [coli [i
gr\dini]e. ~n momentul de fa]\ exist\ 253 de astfel de
structuri ale [colilor cu personalitate juridic\. Dintre acestea erau
autorizate 89 (32%), `n timp ce marea majoritate, 164 neautorizate
(68%). Una
din cele mai dese
cauze pentru lipsa
autoriza]iei este termenul
de a[teptare.
Cu alte cuvinte, documenta]ia
de ob]inere
a autoriza]iei
de func]ionare este
elaborat\ [i depus\
la Direc]ia Sanitar\
[i urmeaz\ s\ se
dea un verdict. Nu
aici este marea
problem\ a infrastructurii
de `nv\-
]\m`nt nem]ean.
Altele s`nt motivele
de `ngrijorare, printre
acestea num\r`ndu-se lipsa apei curente, a grupurilor sanitare
salubre, a fosei vidanjabile. Unele [coli nu pot fi autorizate
deoarece la ele se deruleaz\ lucr\ri de reabilitare. C`t timp s`nt `n
[antier nu pot primi autoriza]ia, `ns\ exist\ toate premisele
ob]inerii acestui document dup\ finalizarea lucr\rilor. Altele nu pot
fi autorizate din cauza nepotabilit\]ii apei. Este vorba, `n primul
r`nd, de [colile din localit\]ile afectate de inunda]ii. Trebuie subliniat,
`n schimb, un aspect foarte important. Chiar dac\ anul [colar
a `nceput cu multe [coli neautorizate sanitar, num\rul celor cu
probleme este `n sc\dere de la an la an.
UNICEF a ajutat
elevii sinistra]i
na dintre cele mai importante organiza]ii la nivel mondial
`n ceea ce prive[te protec]ia drepturilor copilului
U
nu a r\mas indiferent\ la suferin]a micu]ilor afecta]i de
inunda]iile din vara ce tocmai a trecut. UNICEF a cerut
celor de la Inspectoratul {colar Jude]ean Neam] o
situa]ie a tuturor copiilor din familiile afectate de inunda]ii,
pentru a le oferi, `n perioada imediat urm\toare,
rechizite. ~n urma analizei efectuate de ISJ, a reie[it c\
de acest sprijin al UNICEF beneficiaz\ 164 de copii
pre[colari, 118 elevi de clasa I, 245 de elevi din clasele
II-IV, 441 de elevi din ciclul gimnazial [i 82 din clasele
IX-XII.
Cei de la UNICEF au solicitat o eviden]\ a elevilor pe aceste
grupe de v`rst\, pentru c\ [i pachetele cu rechizite au con]ine
obiecte care s\ `i ajute pe copii, `n func]ie de v`rsta lor. Printre
unit\]ile de `nv\]\m`nt cu cei mai mul]i elevi beneficiari de sprijinul
UNICEF se num\r\ {colile de Art\ [i Meserii “Ion Creang\” [i
cea din Dolje[ti - pentru copiii din Buruiene[ti [i Rotunda, precum
[i [colile din Adjudeni [i T\m\[eni.
I
nspectorul [colar general adjunct, Grigoru]\ Oniciuc, a
atras aten]ia asupra unui aspect care ]ine de criza
cadrelor didactice specializate. ~n unele unit\]i de
`nv\]\m`nt s-au `nfiin]at noi specializ\ri pentru elevi,
`ns\ nimeni nu s-a g`ndit c\ exist\ posibilitatea s\ nu
existe profesori: “S`nt discipline la care e un dezastru.
Avem discipline unde, comparativ cu anul trecut, nu
s`nt deloc oameni. La Turism am repartizat absolven]i
din acest an. La Protec]ia Mediului, de asemenea, s`nt
r\mase enorm de multe catedre. Am ajuns `n situa]ia
`n care nu avem copii la [coal\, dar nu avem nici speciali[ti”.
Criz\ de profesori
Sprijin pentru elevii
cu p\rin]ii peste hotare
Pentru sistemul de `nv\]\m`nt, o prioritate trebuie s\
“
fie [colarizarea copiilor, iar o aten]ie deosebit\ trebuie
s\ se acorde acelor copii care au p\rin]ii pleca]i la
munc\ `n str\in\tate”, a declarat Vasile Pruteanu,
pre[edintele Consiliului Jude]ean Neam]. Acesta a
anun]at c\ Inspectoratul {colar va demara un proiect
al\turi de CJ, pentru sprijinirea copiilor afla]i `n astfel
de familii. “Trebuie s\ fie o situa]ie la nivelul fiec\rei
comune, s\ se [tie p\rin]ii c`tor copii s`nt `n
str\in\tate. Trebuie s\ fie o implicare foarte mare `n
acest sens din partea profesorilor, a `nv\]\torilor [i a
dirigin]ilor. Nu [tiu c`]i dirigin]i [i `nv\]\tori mai fac vizite
`n familiile copiilor, pentru a vedea `n ce mediu tr\iesc”, a mai
spus Vasile Pruteanu.
Pre[edintele CJ a precizat c\ proiectul nu va avea strict o
latur\ material\, pun`ndu-se un accent deosebit pe educarea
tinerilor. Vasile Pruteanu a subliniat c\ s`nt foarte mul]i copii ai
c\ror p\rin]i s`nt pleca]i `n str\in\tate, iar ei nu au fost l\sa]i nici
m\car `n grija unei rude, ci a unui cunoscut, apropiat care
prime[te lunar o anumit\ sum\ de bani. Acei copii nu s`nt at`t de
atent supraveghea]i, astfel `nc`t este foarte mare riscul ca ei s\
ajung\ la abandon [colar din aceast\ cauz\.
Olimpicii nem]eni
au fost premia]i
inerii nem]eni care au ob]inut rezultate excep]ionale la
T
concursurile na]ionale [i interna]ionale au fost premia]i
pe 25 septembrie, `n cadrul unei manifest\ri festive
organizate de Guvernul României, Prefectura
Neam] [i Inspectoratul {colar. La eveniment, pe l`ng\
numero[ii olimpici [i dasc\lii acestora, au fost
prezente [i oficialit\]i nem]ene, printre care senatorul
{erban Str\til\, deputatul Dorinel Urs\rescu,
pre[edintele CJ, Vasile Pruteanu sau viceprimarul Ana
Monda. To]i olimpicii au primit c`te o diplom\ de excelen]\
din partea Guvernului României, o floare [i un tricou,
un premiu simbolic, mai ales c\ [i culoarea tricoului a fost
aleas\ `n func]ie de rezultatele ob]inute. Inspectorul [colar general,
Mihai L\c\tu[u, a ]inut s\ felicite `n primul r`nd tinerii, apoi
cadrele didactice care le-au `ndrumat pa[ii spre diversele premii [i
men]iuni ob]inute. Oaspetele de seam\ al evenimentului a fost
pr[edintele Consiliului Jude]ean, Vasile Pruteanu, un om care [i-a
dedicat o mare parte din via]\ catedrei. Acesta a felicitat elevii, dar
[i-a exprimat [i speran]a c\ mare parte dintre actualii olimpici vor
fi, peste ani, oamenii de baz\ ai ]\rii.
Expozi]ie a unui cadru
didactic
ala “Cupol\” a Biblioptecii Jude]ene “G. T. Kirileanu” a
S
g\zduit pe 18 septembrie, vernisajul expozi]iei de
acuarel\ “R\d\cini [i via]\” a pictori]ei Maria Baroi.
Expozi]ia, prezentat\ de criticul de art\ Lucian Strochi,
a fost deschis\ p`n\ la 1 octombrie.
Maria Baroi este o `ndr\git\ `nv\]\toare din Vaduri,
comuna Alexandru cel Bun, care [i-a cultivat pasiunea
pentru pictur\ urm`nd cursurile {colii Populare de Art\
din Piatra Neam]. A expus p`n\ acum la [coala din
Vaduri, la Galeriile Alfa, Casa de Cultur\, Casa
Româno-Francez\ [i la sediul BCR. Are numeroase
particip\ri la expozi]ii colective [i lucr\ri `n colec]ii particulare din
]ar\ [i din Austria, Germania [i Statele Unite ale Americii.
Un nume nou
pentru Economic
nul [colar 2008 - 2009 ar putea fi unul de r\scruce
A
pentru Economic, exist`nd dorin]a ca acesta s\ `[i
schimbe numele din Grup {colar Economic
Administrativ `n Colegiul de Turism Piatra Neam], mai
ales datorit\ interesului pe care tinerii `l arat\ fa]\ de
aceast\ specializare: “Planul de [colarizare a fost
realizat 100%. De altfel, acest lucru nici nu este o
problem\ la unitatea noastr\ de `nv\]\m`nt. Se
observ\ un interes crescut din partea elevilor, pentru
turism. De altfel, chiar ne g`ndim s\ schimb\m denumirea
`n Colegiu de Turism”, a declarat Laura Laz\r,
directorul acestei unit\]i de `nv\]\m`nt.
M. GHEGHICI
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Pag. 4
Titulariz\ri
`n `nv\]\m`ntul particular
unoscut fiind faptul c\ la nivelul
C
jude]ului Neam] exist\ 19 unit\]i de
`nv\]\m`nt preuniversitar particulare,
parte integrant\ [i o alternativ\ la
`nv\]\m`ntul de stat, consider c\ trebuie
men]ionate unele aspecte ce au
o importan]\ major\ `n istoria [i
evolu]ia acestora.
~n conformitate cu OMEC nr.
5656 din 2004, pe data de 10 septembrie
2008, cele 8 gr\dini]e particulare
(confesionale) din jude]ul nostru au
sus]inut concursul pentru ocuparea posturilor
vacante, pentru care s-au `nscris 22 de cadre
didactice de specialitate.
Acest concurs este al doilea din jude], dup\
cel organizat pe 13 august de c\tre Liceul
Particular Nr. 1 Piatra - Neam] [i, `n urma c\ruia
un num\r de 9 cadre didactice de diferite specialit\]i
au devenit titulare. Astfel, cu autonomia
specific\ sectorului privat din România, unit\]ile
de `nv\]\m`nt particular sunt integrate `n sistemul
educa]ional românesc. ~n acela[i timp, titularizarea
cadrelor didactice `n aceste unit\]i
constituie o condi]ie necesar\ `n vederea
ob]inerii acredit\rii acestora.
Condi]iile de participare au fost cele
prev\zute `n Legea `nv\]\m`ntului [i Statutul
personalului didactic, `n func]ie de postul sau
catedra pentru care s-a optat.
~mbin`nd `nv\]\m`ntul clasic cu cel modern,
[colile particulare din ]ara noastr\, structurate
pe toate nivele de studiu (pre[colar, primar, gimnazial,
liceal, profesional [i postliceal), ofer\
reale [anse form\rii noilor genera]ii, `n conformitate
cu necesit\]ile actuale ale pie]ei muncii.
Drd. Mihai FLOROAIA
n cele ce urmeaz\
~
doresc s\ v\
st`rnesc curiozitatea
de a descoperi `n
lucrarea lui Dan
Puric, Cine suntem,
ap\rut\ `n 2008 la
Editura Platytera,
Bucure[ti,
adev\rata fa]\ a
societ\]ii române[ti
contemporane.
Volumul adun\
o serie de cuv`nt\ri, conferin]e [i
interviuri rostite cu diverse ocazii
de c\tre actorul, regizorul [i
apologetul ortodox Dan Puric.
Dintre acestea doresc s\
enum\r: M\tur poteca spre
Biseric\, Dragostea, mai presus
de art\, Sensul vie]ii, al mor]ii [i
al suferin]ei, Demnitatea cre[tin\,
Cine suntem, Lumin\ de om [i de
APOSTOLUL
Cine suntem
neam românesc etc.
Ortodox autentic [i p\truns
de iubirea cre[tin\, actorul Dan
Puric prezint\, sub forma ironiei
bl`nde [i a `nv\luirilor diafane cu
umor, fa]a real\ a societ\]ii noastre
actuale.
Omul R\s\ritean [i omul
globalizat al postmodernit\]ii sunt
analiza]i [i compara]i pe parcursul
c\r]ii , autorul lu`nd o atitudine
`ntemeiat\.
Autorul descrie `ntr-un mod
realist starea `n care ne afl\m
ast\zi, `ntr-o lume care nu mai
are repere [i modele valorice
reale, `n care nonvaloarea [i
incultura predomin\ la toate
nivelele. Aduc`nd argumente
conving\toare, Dan Puric
`ndeamn\ la p\strarea real\ a
ierarhiei valorilor. Vorbe[te
despre „antrenamentul de uitare”
la care este supus poporul
român, ceea ce-l face s\
locuiasc\ `ntr-o dimensiune distorsionat\
a timpului, care duce
la pierderea identit\]ii `n fa]a istoriei.
Motive precum via]a [i
moartea ilustrate `n literatura
popular\ a poporului român constituie
un adev\rat „fir ro[u” al
unor discu]ii, prelegeri `n care
abordeaz\ situa]ia noastr\ ca
neam `n raport cu istoria.
P\truns\ de un na]ionalism
autentic, cartea lui Dan Puric ne
determin\ la o analiz\
am\nun]it\ a propriei con[tiin]e
privind viitorul poporului nostru `n
compara]ie cu adev\ratele valori
ale trecutului.
septembrie 2008
Drd. MIHAI
FLOROAIA

APOSTOLUL
LITERAR {IARTISTIC
Anul 6
nr. 23
septembrie
2008
U
Lec]ia
de istorie
n studiu ce incit\ la
provoc\ri, analize
sau poate crea
unele controverse.
Este vorba despre
Istoria secret\ a
Vaticanului, semnat\
de François J.
Lessard [i ap\rut\
la Pro Editur\ [i
Tipografie SRL,
Bucure[ti, 2007, `n traducerea
lui Daniel As\dean.
Structurat\ `n [ase capitole,
cartea prezint\ istoria
Vaticanului din anul 313 [i
p`n\ `n anul 2003, fapte ce nu
pot fi negate [i care deriv\
unele din altele.
Con[tient de faptul c\ istoria
cre[tinismului nu poate fi
separat\ de istoria omenirii,
autorul expune succint situa]ia
politic\ din Occident,
`ncerc`nd s\ prezinte cursul
complet al istoriei universale.
Astfel, lucrarea relateaz\
actele de violen]\ comise de
Roma din dorin]a de a-[i
men]ine controlul administrativ
asupra statelor occidentale.
Rod al unei munci de cercetare
riguroas\ timp de
dou\zeci [i cinci de ani, studiul
vine [i umple anumite
lacune din istoria papalit\]ii,
descriind evenimentele `ntr-o
ordine cronologic\. Realitatea
istoric\ nu poate fi negat\ de
nimeni, indiferent ce interese
ar avea.
Subiecte
controversate
septembrie 2008
precum moravurile pontificale,
crearea statului pontifical,
papii de la Avignon, Inchizi]ia,
protestantismul, revolu]iile din
secolele XVIII - XIX etc. sunt
doar c`teva aspecte din cele
prezentate `n carte.
Cit`nd pe unii istorici [i
teologi precum P. Gagnol, H.
Kung, P. Chantraine, R. P.
Congar etc., autorul face o
trecere `n revist\ a unor
aspecte din via]a celor peste
dou\ sute cincizeci de papi
care au condus Biserica
Roman\ `n perioada la care
face referire.
~n vederea unei cunoa[teri
`n am\nunt a istoriei papalit\]ii
se poate studia comparativ
lucrarea lui Claudio Rendina,
Papii. Istorie [i secrete,
ap\rut\ la Editura BIC ALL, `n
anul 2002.
Pentru persoanele care
cunosc mai pu]in istoria
Bisericii Cre[tine [i cu greu
discern anumite evenimente
relatate aici `ntr-un mod pur
subiectiv, studiul lui François
Lessard poate produce unele
confuzii, `ndoieli sau, de ce
nu, chiar „sminteal\.” Din
acest motiv derularea
`nt`mpl\rilor trebuie luat\ ca
atare, ]in`ndu-se cont de contextul
`n care s-au derulat [i
`ncerc`ndu-se a se delimita
partea istorico-politic\ de cea
doctrinar\.
Drd. MIHAI
FLOROAIA
ibliotecile au inspirat
B
dintotdeauna un
anume respect
izvor`t din tema
ignorant\ care nu
[tie ce mistere s-ar
putea ascunde `ntre
copertele c\r]ilor.
Omul cu frica lui
Dumnezeu respecta
cartea fiindc\ o
identifica cu Cartea
Sf`nt\.
~n spa]iul bibliotecii, `n
lini[tea ei meditativ\ [i sacerdotal\,
cititorul se afl\ `ntr-un alt
univers, cel al bibliomentalului,
st\p`nit de circumstan]e discrete
[i solemne. Dincolo de
u[ile bibliotecilor tr\iesc c\r]ile :
Habet sua fata libri ! C\r]ile au
soarta lor, dincolo de cea a
autorilor. Spre deosebire de ei,
c\r]ile nu mor niciodat\.
De la Miron Costin, cronicarul,
p`n\ `n zilele noastre, se
[tie c\ „nu-i mai pl\cut\ [i mai
cu folos z\bav\ dec`t cetitul
c\r]ilor”. Cronicarii `[i numeau
c\r]ile „letopise]e” ceea ce
`nseamn\ „scriere `n piatr\”,
a[a cum se face [i acum pe
monumente sau pe pl\cile
funerare care sfideaz\ timpul.
Pesemne c\ Grigore Ureche
sau Miron Costin aveau
con[tiin]a operei lor, menit\ s\
r\m`n\ peste secole.
Fascina]ia bibliotecilor este
legendar\. ~naltele secrete ale
sacerdo]ilor, misterele cabalisticii,
tainele alchimiei, gr\mezile
de pietre filosofale, fabuloasele
himere ale tinere]ii f\r\
b\tr`ne]e, criptica profe]iilor,
minun\]iile [tiin]elor [i artelor,
iubirea [i ura, via]a [i moartea,
lumea cu formele [i culorile ei,
toate se g\sesc [i se p\streaz\
`n c\r]ile ce stau, cumin]i, pe
rafturile pr\fuite ale bibliotecilor.
~nc\ din timpuri str\vechi,
oamenii au construit biblioteci,
`ndes`nd `n cotloanele lor
FASCINA}IA BIBLIOTECILOR
pl\cu]e de ardesie, suluri de
papirus, manuscrise pe piele de
vi]el, nepre]uite incunabule.
Omul [i-a descoperit patima
scrisului m`zg\lind mai `nt`i
pere]ii pe[terilor, pict`nd temple
[i biserici.
De atunci a trecut ceva
timp, iar dup\ inventarea tiparului,
s\ te ]ii scriitur\ ! Mai `nt`i
bibliotecile au fost accesibile
papilor, regilor [i `mp\ra]ilor,
dar ast\zi lucrurile nu mai stau
a[a, ba chiar mai mult, la un
moment dat a ap\rut o nou\
mod\ : a bibliotecilor.
APOSTOLUL
Cine avea o bibliotec\ mai
ac\t\rii era considerat un om
cu carte, un om respectabil,
poate, cine [tie, un `n]elept ! Ai
carte, ai parte, a concluzionat
autorul anonim. O bibliotec\
este ca un titlu de noble]e : te
salt\ `n ochii oamenilor care te
cred mai preg\tit, mai capabil.
Moda bibliotecilor a f\cut
vog\ [i `n comunism, chiar
dac\ ini]ial, pentru proletcultism
cultura avea iz burghez, iar
cartea duhnea a
contrarevolu]ie. Intelectualii,
ni[te inamici perver[i, trebuiau
izola]i dac\ nu puteau fi extermina]i.
Puterea trebuia s\
apar]in\ poporului c\ci el produce
bunurile materiale, hrana
de toate zilele, `n timp ce valorile
spirituale erau socotite
primejdioase iar religia fusese
decretat\ de c\tre tata Marx,
drept „ opium pentru popor” .
Un bun lider comunist ura
c\rturarii pentru c\ g`ndesc
prea mult. ~n acest spirit au
ac]ionat liderii responsabili cu
rusificarea c`nd au pus la conducerea
unei regiuni administrative
din Moldova un tovar\[
de n\dejde, tuciuriu ca fundul
ceaunului `n care mam\-sa, fie
iertat\, le fierbea puradeilor
m\m\liga zilnic\.
Tovar\[ul Prim nu [tia nici
m\car cifrele [i abia `nv\]ase
s\ semneze cu dou\ m`zg\lituri
`mb`rligate. Nu [tia, ba[tanul,
nici m\car s\ formeze num\rul
de telefon de la Partid, dar pentru
aceasta `nfiin]ase ad-hoc un
post de secretar-telefonist. S-a
`nt`mplat ca `ntr-o zi cu ghinion
acesta s\ lipseasc\ de la datorie,
fiind bolnav la pat.
Tovul se d\dea de ceasul
mor]ii, `njur`nd `n limba lui,
fiindc\ avea, musai, nevoie s\
transmit\ un „orden” la Raion.
S-a codit c`t s-a codit [i a format,
de ochii lumii, un num\r
oarecare. Binen]eles, nu i-a
r\spuns nimeni.
- Ha, nu r\spunde h\[tia,
de la Raion, magari ce este,
las\ c\-i destituiez eu !
Asisten]a a t\cut m`lc, dar
Primul chiar a [i f\cut-o, `ns\,
culmea este c\ cei de la Centru
l-au felicitat pentru intransigen]a
[i spiritul s\u
revolu]ionar!
Culmea ridicolului are
leg\tur\ cu biblioteca, c\ci
bazileul tuciuriu, cu burdihanul
rev\rsat peste br\cinari,
merg`nd cr\c\nat [i v`ntur`nd
din m`ini ca [i cum ar fi b\tut cu
ciocanul `n cazane a participat
la deschiderea anului [colar
`ntr-un liceu de renume. Acolo,
a vizitat [i biblioteca, care l-a
impresionat nespus.
Pe dat\, a „ordenat” s\ se
fac\ a[a ceva [i `n sediul
Jude]enei de Partid !
Trep\du[ii s-au dat de ceasul
mor]ii : de unde at`tea c\r]i
Unuia i-a venit ideea.
La inaugurare, Tov Prim,
cu suita sa, a fost deosebit de
mul]umit : [mecherii au pictat
pe pere]ii `nc\perii o bibliotec\
`n toat\ regula, cu volume aranjate
pe culori [i pe `n\l]imi.
- Ha[a, tovar\[i !
Bebleotec\ s\ nu avem, tocmai
noi Numai c\ c\r]ile nu se
prea hasortez\ cu coloarea
covoarelor. {i la urma urmei,
nici macar de bebleotecar nu
avem nevoie !
...Ne-ar fi fost cu mult mai
bine dac\ aceast\ povestioar\,
pentru unii inventat\, nu ar fi
fost, pe deplin [i din nefericire,
prea adev\rat\...
prof. dr. D. D.
URSACHE
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
DIANA, A{A CUM A FOST
Paul Burrell
“Diana, a[a cum a fost” o
omagiaz\ [i ne-o readuce `n
memorie pe Diana,
surprinz`nd vivacitatea [i
care aduce noi dovezi legate de adev\rata
natur\ a rela]iei cu Dodi Al Fayed.
Paul Burrell a fost majordomul credincios
al Dianei, din 1987 p`n\ la moartea
acesteia, `n 1997. Dup\ moartea
Prin]esei, a fost decorat de Regin\ cu
Medalia Regal\ Victorian\
Autorul, Ivor Porter, este un personaj
celebru: para[utat de Alia]i `n România, a
fost arestat, dar a putut cunoa[te cele mai
importante figuri politice ale României din
anii celui de-al doilea r\zboi mondial [i,
evident, pe Regele Mihai I. Cartea sa,
“ dragostea sa de via]\. Prin pentru loialitate [i pentru
intermediul unor imagini serviciile aduse Dianei,
Invita]ie la lectur\
nepublicate p`n\ acum, Prin]es\ de Wales. A condus
o campanie de
autorul deschide u[ile
Palatului Kensington [i str`ngere de fonduri `n
s`ntem purta]i `n lumea memoria Prin]esei, prin intermediul c\reia
amestec
Prin]esei Diana- camer\ cu s-au adunat 100 de milioane de lire sterline.
Prima sa carte, “Via]a secret\ a
izbutit de
extrem de
camer\, amintire cu amintire.
Cartea con]ine, de asemenea,
fotografii rare ale bijuteriilor pe care de exemplare `n toat\ lumea [i a fost
mentar\ [i de
Prin]esei Diana”, s-a v`ndut `n 2 milioane
istorie docu-
Diana le-a purtat [i la care a ]inut. nominalizat\ la Cartea Anului 2003.
amintiri personale,
con-
Afl\m despre rela]ia ei cu actorii de la
Hollywood, despre c`t de ad`nc\ era fericirea
sa al\turi de cel supranumit “The
Ivor Porter
dintre cele
MIHAI I, REGELE {I }ARA
stituie una
One” (Alesul); o povestire uimitoare care
mai interesante
lucr\ri
ne vorbe[te despre compasiunea sa; Cartea este o rigurias\ prezentare a
despre prietenia cu Sarah Ferguson- [i regelui Mihai I, precum [i a istoriei
care s-au
`ncerc\rile disperate ale acesteia de a se României `n perioada at`t de dramatic\ a
scris despre
reapropia de prin]es\; [i o `nt`mplare mijlocului [i a celei de-a doua jum\t\]i a
suveranul român. Publicat\ `n 2005, dar
despre care nu s-a mai vorbit p`n\ acum [i secolului XX.
lucrat\ cu migal\ de-a lungul multor ani,
aceast\ lucrare are toate datele s\ se
impun\ drept o contribu]ie major\ la
cunoa[terea unui capitol important din
istoria României.
Structurat\ `n cinci p\r]i, cartea beneficiaz\
de un index al re[edin]elor regale,
al personalit\]ilor `nt`lnite `n
paginile ei, dar [i de un arbore
genealogic al familiei regale.
Cartea se adreseaz\ tuturor
acelora care vor s\ aib\ o
imagine exact\ [i obiectiv\
despre contribu]ia major\ a Regelui Mihai
la destinul României.
REGINA MARIA
A ROMÂNIEI:
CAPITOLE T~RZII DIN
VIA}A MEA.
MEMORII
REDESCOPERITE
Diana Mandache
“Capitole t`rzii din via]a mea”
reprezint\ volumul patru al seriei
“Povestea vie]ii mele”, care a consacrat-o
ca scriitoare pe Regina Maria. Aceste
ultime memorii scrise spre sf`r[itul vie]ii
reginei nu au mai apucat s\ vad\ lumina
tiparului din cauza evenimentelor tumultoase
[i a conflictelor din s`nul familiei
regale din anii ‘30.
Editorul c\r]ii, Diana Mandache, a
reu[it `n urma unor `ndelungi [i inspirate
cercet\ri de arhiv\ s\ identifice manuscrisul
c\r]ii [i s\-l preg\teasc\ spre publicare.
Memoriile pierdute ale Reginei Maria
constituie un document istoric de
excep]ional\ importan]\. Regina descrie
cu am\nunte inedite participarea ei ca
trimis neoficial al României la Conferin]a
de Pace de la Paris [i situa]ia ]\rii la acel
moment. De asemenea, relevante s`nt
opiniile ei despre chestiunile diplomatice
privind Transilvania, vizita cuplului regal `n
provincie `nainte ca aceasta s\ fie
recunoscut\ interna]ional ca parte a ]\rii,
`ncoronarea de la Alba Iulia [i
deschiderea primului parlament al
României Mari.
Pag. 5

TINERE CONDEIE ROMA{CANE
~NSERARE
POEZIE, POEZIE
G~ND...
e-a[tern troienele de ce]uri
~n g`ndul meu [i-n toate,
iar cea mai veche amintire
se [terge,
se fr\m`nt\ iar\
~n ceasuri de singur\tate.
Se tulbur\ nespus
sim]irea,
Dispar `ncet `n cea]a ei
iubirile
[i ochii palizi;
Lacrimile singur\t\]ii.
Pr\bu[it peste marginile `nsingur\rii,
Via]a [i moartea se `mpletesc
`n g`ndul meu,
Iar fructul palid al min]ii mele
`[i vars\ semin]ele
singur\t\]ii.
Emilian COJOCARU
Col. Tehnic Danubiana
AP| SEAC|
erul pl`nge cu t\cere,
~n jur, totul e durere,
Eu, `nchis\ `n ne[tire,
M\ ascund de nemurire!
Ochii au uitat s\ cread\,
Lacrimi nu sunt s\ culeag\
Clipe reci de am\gire,
(Oarbe visuri de iubire)...
Am crezut c\ pot atinge
Locul unde nu se pl`nge!!!
Dar destinul m\ `neac\
~n a lumii ap\ seac\...
Veronica COBZARIU
C.N.R.V.
ectar, opiu, uitare,
Amintire [i chemare;
Duh, fior [i liturghie.
Templu, jertf\, bucurie,
Dar divin, Dumnezeire,
Cor de `ngeri [i iubire.
S N I
C
Vers [i rim\, ritm, culoare,
Piatr\ scump\, stea [i
floare,
Suflet, c`nt, dans [i magie,
Vis, cuv`nt [i armonie,
Dor, tumult, geniu, durere,
Rug\ciune [i... t\cere.
Andreea I{TOC
Lic. Agric. “Ion Ionescu de la Brad”
IDEALUL MEU ~N VIA}|
m avut ocazia de a citi o lucrare scris\ , din
A
semestrul I , la Limba [i literatura român\ , a
unei eleve din clasa a VII - a , unde am g\sit
urmatoarea compunere :
,,~n clasa a cincea c`nd to]i copiii erau
ner\bd\tori s\ vad\ cum este f\r\ doamna sau
domnul `nv\]\tor eu am cunoscut o persoan\
care, pot spune c\ m-a f\cut s\ m\ schimb `n
bine.
El este o persoan\ `n v`rst\ cu ochii c\prui,
nasul mic, obrajii ro[ii ca focul si firi[oarele de
p\r care i-au mai r\mas sunt albe. M\ face s\
r`d c`nd `l privesc [i `i z\resc burtica rotund\
care abia `i `ncape `n bluz\. El este dirigintele meu [i am
ajuns s\ ]in la d`nsul ca [i la bunicul meu.
Ceea ce m-a impresionat la el este felul s\u de a g`ndi.
Este un om foarte `n]elept care `[i calculeaz\ fiecare
eri pe l`ng\ r`u trec`nd,
Am g\sit un fir de g`nd
Era trist [i singurel
{i-mi era mil\ de el.
S-a pierdut `n firul ierbii,
L-au purtat pe coarne
cerbii.
{i fugea spre miaz\zi
C\ut`nd rostul de-a fi.
Neg\sind al [oaptei sens,
A r\mas cu-n gol imens.
{i tot pl`nge [i suspin\
Dar el n-are nici o vin\...
Magda- Maria OLARU
Gr. {c. Ind. “Constr. de Ma[ini”
VIA}| {I TIMP
ia]a nu iart\ incon[tien]a
V
noastr\,
E doar o bestie a c\rei
masc\
O `nf\]i[eaz\ drept
cr\ias\...
Via]\ `n Timp [i timp `n
Via]\!
Timpul nu iart\. Mediteaz\
asupra faptelor trecute,
Nu regreta [i nu mai c\uta clipe pierdute!
Dac\ prive[ti Via]a dintr-un unghi
mort,
F\r\ suport,
~nve]i repede s\ te men]ii f\r\ efort.
E dureros c\ te ridici c`nd tot cobori,
C\ci toate se pl\tesc mereu `n via]\...
mi[care. A demonstrat asta de multe ori. {tie s\ ierte [i s\
`n]eleag\ capacitatea, puterea de a `nv\]a a fiec\ruia din
colegii mei.
~n clasa a [asea, din motive ne[tiute nici m\car acum,
ne-a p\r\sit.
Trebuie s\ recunosc c\ am pl`ns dup\ el, dar acum `n
clasa a [aptea s-a `ntors [i nimeni nu-l mai las\ s\ plece.
Din to]i profesorii mi se pare c\ este unul dintre cei mai
buni. Felul de a preda te face s\ fii atent. Nu ne streseaz\
cum fac al]i profesori, ci ne atrage f\c`ndu-ne s\ `nv\]\m de
dragul profesorului m\car, dac\ nu de dragul c\r]ii.
Astfel `n clasa a cincea mi-am g\sit un al treilea exemplu
`n via]\. Este un om extraordinar si nu cred c\ am s\ mai
`nt`lnesc unul la fel. Foarte grea va fi desp\r]irea!”
No coment !
Profesor Cojocaru Mircea -
Colegiul Tehnic “Miron Costin” Roman
~nva]\ s\ nu-]i p\strezi sufletul `n
ghea]\...
~nva]\! C\ci la sf`r[it e doar un cimitir
[i mult\ cea]\...
Radu PETRARIU
Colegiul Tehnic “Petru Poni”
FRUMOASA MEA,
MOLDOVA...
e c`te ori privesc spre
D
cerul nesf`r[it albastru, o
suferin]\ amar\ `mi sf`[ie
trupul de p\m`nteasca
hum\ [i g`ndul iar m\
poart\ spre tine...
At`tea lacrimi au pl`ns
ochii no[tri de vreo dou\
sute de ani `ncoace... At`ta
durere a purtat bietul nostru
trup... At`tea r`uri de s`nge au curs
din draga, v\duvita fiin]\...
~n templul imens al nemuririi
noastre, p`lp`ie, nestins\, flac\ra
iubirii... Noi [tim c\ fiece clip\ de
bucurie se pl\te[te cu veacuri de
suferin]e. Dorul românesc este expresia
lor.
Mereu am fost cl\tina]i din zidirile
noastre, am fost tulbura]i din via]a
grea [i chinuit\, dar `mpreun\ tr\it\,
am `nv\]at c\, laolalt\, putem s\ ne
facem un rost [i un nume.
Nimeni nu ne-a l\sat. Du[mani
cumpli]i ne-au tot desp\r]it, invidio[i
pe `n]elepciunea, pe sensibilitatea pe
generozitatea noastr\. C`mpiile verzi
au tot pl`ns, iar cerul azuriu s-a
rev\rsat `n r`uri de lacrimi negre pe
toate `ntinderile. De ce s\ ai o soart\
at`t de trist\, Moldova mea iubit\
P`n\ c`nd vom tot sta desp\r]i]i de o
voin]\ ne`ndur\toare [i-o ap\ f\r\
vin\
Zimbrii lui Drago[ [i ai lui Bogdan
[i ai lui {tefan cel Sf`nt nu mai pot
alerga ne`ngr\di]i, iar inorogii se vor
opri la malul Prutului, pl`ng`nd amar
destinul t\u `nfrico[at. Mamele de pe
un mal `[i pl`ng pruncii r\ma[i pe
malul cel\lalt [i ta]ii `[i privesc fl\c\ii
m`ndri ca brazii peste apa pl`ng\toare
[i nealinat\. Ce oare poate fi mai
cumplit ca desp\r]irea de cei ce-]i
sunt dragi C`t de absurd este destinul
care ne desparte, adeseori, pentru
totdeauna!...
Moldova, Moldova, cuv`nt de
alean [i de alint [i de dragoste [i de
demnitate... Noi te purt\m mereu `n
inimi, cuv`nt de `nceput [i de sf`r[it, ca
binele [i r\ul, ca dragostea [i ura, ca
alpha [i omega... Acoperit\ e[ti,
parc\, de un val al Mayei sau de o
horbot\ funerar\... De[i acela[i cer
vibreaz\ peste noi, soarta ne-a sf`[iat
destinul [i trupul, `ns\ cuv`ntul, voin]a
de-a fi una, inima cald\ româneasc\
ne vor r\m`ne `mpreun\ mereu,
`n\l]`nd, peste trupul trec\tor, un
SUFLET ce UNUL va d\inui mereu:
constela]ie ve[nic\.
Raluca BASALACIOC
Lic. cu Program Sportiv Roman
Pagin\ literar - artistic\
realizat\ de prof.
Valerian PERC|
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
NERO
Edward Champlin
mp\ratul roman Nero
~
a r\mas `n istorie ca
un monstru venal,
care c`nta la lir\ [i
recita versuri din
Homer `n timp ce
admira Roma
cuprins\ de fl\c\ri.
~ns\ `nlucrarea sa
Edward Champlin
analizeaz\ cu spirit
critic, dar obiectiv,
faptele reprobabile
atribuite lui Nero, demonstr`nd c\
ele au fost de fapt ni[te ac]iuni
[ov\ielnice, ale unui histrion care,
de[i ajuns `nt`mpl\tor pe tronul
Cezarilor, dovedea o perfect\
cunoa[tere a mitologiei [i istoriei
romane [i un remarcabil sim] al
spectacolului.
Nero [i-a otr\vit fratele mezin,
rival la tron, la `ndemnurile mamei
sale, dup\ care a asasinat-o, dup\
ce probabil se bucurase de farmecele
ei trupe[ti. Prad\ unui acces
de furie, [i-a ucis so]ia `ns\rcinat\,
dar cuprins de regrete, s-a
c\s\torit apoi cu un t`n\r care
sem\na izbitor cu ea, [i pe care,
spre a-l face c`t mai efeminat, l-a
castrat. A urcat pe scenele
teatrelor spre a da via]\ fie unui
om cuprins de nebunie, fie unei
femei pe cale s\ nasc\ [i a m`nat
un car tras de zece cai, la
Colec]ia
~mp\ra]i Romani
~ncerca]i s\ citi]i
olimpiad\. A instigat, poate, la
incendierea Romei, `nvinuindu-i
ulterior pe cre[tini de aceast\
fapt\ [i transform`ndu-i `n tor]e vii,
care s\-i lumineze noaptea
gr\dinile. F\r\ s\ caute reabilitarea
monstrului `nf\]i[at de istorie,
Champlin ni-l prezint\ pe Nero
dintr-o alt\ perspectiv\, mai vie,
ilustr`nd motivele aflate `n spatele
gesturilor sale teatrale [i relev`nd
artistul care se dorea a fi o figur\
eroic\, asemenea personajelor
mitologice.
Din aaceast\ perspectiv\,
cartea lui Champlin reprezint\ o
str\lucit\ interpretare dat\ textelor
antice ale lui Tacitus, Suetonius
sau Dio Cassius. Stilul abordabil,
construc]ia inedit\ a lucr\rii s`nt de
natur\ s\ cucereasc\ orice cititor,
prinz`ndu-l `n mrejele unui subiect
fascinant.
Edward Champlin este profesor
de limbi clasice [i profesor
Cotsen de [tiin]e umane la
Princeton University.
HADRIAN
Anthony R. Birley
Hadrian (117- 138 d.Hr.) a fost
un `mp\rat important din perioada
de ascensiune a Imperiului
Roman, dotat cu un remarcabil
sim] organizatoric [i capacitate
exemplar\ de a `n]elege [i propaga
misiunea civilizatoare a Romei
`n lumea veche.
Monarh cu o aleas\ [i fin\
cultur\, pre]uitor rafinat al binefacerilor
materiale [i spirituale ale
civiliza]iei, Hadrian este o figur\
luminoas\ din istoria Romei
antice. “O lucrare de istorie care
se impune drept una dintre cele
mai bine realizate biografii a unui
`mp\rat roman. Ea poate fi citit\ [i
pentru a cunoa[te remarcabilul
efort organizatoric al lui Hadrian,
dar [i pentru a `n]elege mecanismele
politice ale Imperiului
Roman” (British Archaeology).
Anthony R. Birley este profesor
de istorie veche la
Universitatea Heinrich Heine din
Dusseldorf. Anterior a fost profesor
de istorie veche la
Universitatea din Manchester.
Lucr\rile sale se refer\ la istoria
Britanniei romane [i la `mp\ra]ii
Marcus Aurelius [i Septimius
Severus.
CONSTANTIN {I
IMPERIUL CRE{TIN
Charles Matson Odahl
Sub Constantin, cre[tinismul
s-a transformat dintr-un cult persecutat
`ntr-o religie oficial\, iar
Roma p\g`n\ a devenit imperiul
(continuare `n pag. 7)
Pag. 6
APOSTOLUL
septembrie 2008

TINERE CONDEIE PIETRENE
NU ~N}ELEG!
tunci c`nd m\ g`ndesc
A
La orice,
De fapt m\ g`ndesc
La tot.
C`nd m\ g`ndesc
La tot,
De fapt m\ g`ndesc
La tine.
Nu [tiu cum m\ g`ndesc
Atunci c`nd m\ g`ndesc,
Mai [i simt.
Atunci c`nd simt,
~mi este [i dor.
De fapt, dor de tine.
Atunci c`nd `mi este dor de tine,
~n]eleg totul.
De fapt, nu mai `n]eleg nimic.
{i atunci, c`nd mai `n]eleg c`te ceva,
Tot mi-e dor de tine.
Oricum, nu mai `n]eleg nimic!!!
Adnana CATAN|,
clasa a XI -a D
~NGER ALBASTRU
nger albastru cu aripile
~
fr`nte,
cu ochi de cristal, cu p\rul
de aur,
cu inima de piatr\...
a[a mi s-a ar\tat `n
vis
oare de ce de ce
mie
s\ fie destinul s\u...
poate doar `ngerul meu
p\zitor...
~NCERC
\ simt acum de neputin]\
M
cuprins\,
O cea]\ deas\ u[or se
las\
{i totu-n jurul meu
E rece ca de ghea]\.
~ncerc s\ te `n]eleg,
Dar nu-]i pot asculta
t\cerea;
Vreau s\ te ating
Dar nu pot... e[ti prea departe.
Te caut, r\t\cesc, dar, `n final, te
g\sesc
~n inima, `n mintea [i `n sufletul meu,
Acolo unde tu vei fi mereu.
Adorm... [i parc\ de z\resc,
M\-ndrept spre tine
Cu viteza luminii,
~ncerc s\ te ating,
Dar `n zadar,
C\ci tu... dispari,
Iar eu, dezam\git\, m\ trezesc `n
zori.
Andreia IGNAT,
clasa a XII-a K
E SEAR| DIN NOU...
N
oaptea `[i `ntinde palmele
late peste soare
Pare c\-mi acoper\ inima
cu un furou
Prin nouri se scurge seva
de ceruri, se stinge `n
zare...
E sear\ din nou...
Uneori `mi pare c\ te aud
vis`nd l`ng\ mine...
Mi-ai luat totul, `mi aminte[te de tine
doar un tablou.
C`nd luna-[i `ntinde palmele calde
[i-ncearc\ s\ m-aline
E sear\ din nou...
E `ntuneric de c`teva ore, de c`teva
zile, poate de ani...
Stele se desprind de cer [i cad prin
v\i, f\r\ urme, f\r\ ecou.
C`nd noaptea e deja prea ad`nc\ `n
sufletul meu
E sear\ din nou...
A
CUVINTE
sear\ mi-ai a[ezat stele la
picioare...
N-am auzit dec`t geamuri
izbite de v`nt,
M-am trezit din vise reci,
cu gusturi amare...
Te-ai uitat `n mine, m-ai
v\zut pl`ng`nd.
Cred, uneori, despre
cuvinte c\ nu vorbesc...
Azi plou\, `mi pare c\ te aud, `mi
pare...
Ajung oare cuvintele Ajunge oare
„Te iubesc”
Mi-a mai r\mas doar v`ntul cu [oapte
reci [i goale...
Anda IGNAT,
clasa a XII-a K
S
SFÂR{IT
uflet c\l\tor `n timp,
Ca o pas\re din infinit...
Inima plin\ de dor,
Ca un c`ntec plutitor...
Mi-e greu s\-]i v\d trupul
ce trece-n nefiin]\,
Mi-e greu s\-]i v\d ochii
ce m-au str\puns de at`tea
ori
{i ultimul cuv`nt mi-l aduc aminte...
Of, Doamne!
Tr\iesc `ntr-un pustiu etern!
~n sufletul meu e o iarn\ pustie,
F\r\ lumini [i c`ntec de colind,
Pe str\zi adie-o lini[te deplin\,
Iar via]a pare s\ se sting\.
A
GÂND
far\ plou\.
G`ndul... e-un cuv`nt f\r\
sf`r[it
Fiecare pic\tur\ `mi spune
ceva...
~mi aduce aminte de
iubirea ta.
Ochii negri ce te ap\sau
insistent,
Azi... se `neac\ `n lacrimi,
~n g`nduri [i vise `nfipte.
Tunetul inimii `l resimt [i azi
Ca `n ziua `n care m-au fulgerat ochii
t\i...
{i-ai rupt lac\tul inimii prizoniere
Ca o lun\ `ntre mii de stele.
Ancu]a TANAS|,
clasa a XII-a D
S
STAU
tau [i pescuiesc z`mbete
Din agitata mare a iubirii,
Dar nu aud dec`t triste
c`ntece,
Din cauza desp\r]irii.
Stau [i privesc lacul s\rat,
Din cauza urii tale,
{i, trist, malul e udat
Cu lacrimile mele.
Andreea-Bianca URD|,
clasa a XI-a B
~N DRUM SPRE INFERN
C
\l\toresc singur\ `n drum
spre infern,
Alerg prin noapte pe sc\ri
spre moarte,
A[tept s\ m\ trezesc din
iadul etern,
S\ m\ scald `n ve[nice
[oapte.
{tim cum `ncep s\ m\
dezmembrez,
Trecutul `mi rugine[te oasele,
Am `n palm\ sensul vie]ii [i delirez,
~ncep s\ `mi regret faptele
Pustietatea `mi cople[e[te g`ndul
{i ochii `mp\ienjeni]i orbesc,
Picioarele nu mai simt p\m`ntul
{i, speriat\, `ncep s\ amor]esc.
M
INFINIT
-am trezit... str\bat c\r\rile
albe ale apusului,
Mi-au crescut aripi ce m\
poart\ spre cer,
Privesc norii cum se scufund\
`n albul ochiului,
Curg lacrimi pe chipul meu
palid, prea sincer.
De ce s\ stau at`tea zile
`ntr-o moarte etern\,
A[tept`nd s\-mi orbeasc\ inima, spinul
sufletului,
Prin c\rarea infinit\, prin mireasma
cavern\,
~nc\tu[at\, cad pe drumul nisipos al
iadului.
Drumul e a[a de str`mb, `ncovoiat ca
o spiral\,
Merg cu s\geata `nfipt\ `n arcul
coastelor,
Ascult`nd acela[i sunet de amor]eal\,
Urm\resc pa[ii sacrifica]i de apa cu
clor.
C\t\lina-Elena B|LU}
POEZII ALE ELEVILOR
DE LA Colegiul Tehnic
„Gheorghe Cartianu” din
Piatra-Neam], selectate
de prof. Olimpia SIMA
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmare din pag. 6)
re[tin al erei bizantine.
Biografia de fa]\
c
este o portretizare
detaliat\, comprehensiv\
[i captivant\ a
vie]ii [i timpurilor
unuia dintre cei mai
mari `mp\ra]i romani.
~ntr-o combina]ie
reu[it\ de nara]ie vie
[i analiz\ istoric\,
criza Imperiului
Roman [i “Marea Persecu]ie” anticre[tin\,
manevrele politice ale lui
Constantin [i campaniile sale militare,
convertirea la cre[tinism [i
patronajul exercitat de `mp\rat
asupra institu]iei Bisericii, programul
s\u de construc]ii ecleziastice
la Roma, Ierusalim [i
Constantinopol s`nt aduse la
lumin\ [i prezentate cititorului
modern. Plasat `n contextul crizei
din secolul al III-lea [i rena[terea
imperial\ din secolul al IV-lea,
septembrie 2008
Colec]ia
~mp\ra]i Romani
~ncerca]i s\ citi]i
Constantin ne apare ca unul dintre
liderii politici cei mai iscusi]i, ca un
mare comandant militar, ca un
inspirat reformator religios [i ca un
extraordinar constructor de edificii
publice. Bogata cunoa[tere a
surselor literar- istorice [i investigarea
materialelor p\strate (arhitectonice,
numismatice etc.) `i permit
autorului s\ alc\tuiasc\ un
portret al lui Constantin extrem de
veridic.
Charles Matson Odahl este
profesor de istorie veche [i
medieval\ [i director al
Departamentului de Limbi [i
Literaturi Clasice de la Boise State
University. Principalele sale direc]ii
de cercetare s`nt Imperiul Roman,
Biserica timpurie, Constantin [i
Antichitatea t`rzie. El a lucrat mult
timp `n Europa [i `n bazinul mediteraneean,
examin`nd textele
vechi, monumentele, artefactele [i
siturile istorice din timpul `mp\ratului
Constantin.
CALIGULA
Anthony A. Barrett
Nici un alt `mp\rat roman,
poate cu excep]ia lui Nero, nu a
dep\[it reputa]ia de infamie [i
destr\b\lare pe care a dob`ndit-o
Caligula (37- 41 d. Hr.)
Este `ns\ faima sa de despot
nebun [i monstru depravat justificat\
Studiul sobru [i extrem de
documentat al lui Anthony A.
Barrett prezint\ un tablou nuan]at
al personajului [i epocii sale, precum
[i al posterit\]ii care i-a creat
o imagine at`t de `ntunecat\
`mp\ratului asasinat la 29 de ani.
APOSTOLUL
“... o lucrare admirabil\, lucid\
[i accesibil\, recomandat\ tuturor
celor preocupa]i de istoria antic\”
(Choice).
Anthony A. Barrett este profesor
de istorie [i arheologie roman\
la University of British Columbia
din Vancouver. Lucr\rile sale se
ocup\ cu predilec]ie de istoria
Antichit\]ii romane.
TRAIAN
Julian Bennett
Traian (98- 117 d. Hr.) este
unul dintre `mp\ra]ii romani care
s-au bucurat `ntotdeauna de un
bun renume [i au avut o imagine
pozitiv\ `n toate epocile. Echilibrat,
resping`nd excesele de orice fel,
integru, comandant militar
str\lucit, constructor inspirat,
suveran respectat, Traian a
devenit modelul `mp\ratului exemplar
“optimus princeps”. Plasat de
Dante `n cercul conduc\torilor
drep]i, `mp\ratul absolvit de
tradi]ia cre[tin\ de p\catul de a fi
fost p\g`n r\m`ne `n istorie ca una
dintre personalit\]ile marcante.
Julian Bennett a fost profesor
de istorie [i arheologie la universit\]ile
din Durham [i Newcastle [i
a participat la numeroase cercet\ri
pe [antiere arheologice legate de
istoria Romei antice. Actualmente
pred\ arheologia roman\ la
Universitatea Bilkent din Ankara.
Pag. 7

DUIOS,
NOMENCLATURA
TRECEA
ici `nainte nu-i cuno[teai prea bine, pentru c\
N
formau un cerc `nchis.
Cu magazine speciale, cu spitale speciale,
cu locuri de odihn\ [i de concediu speciale.
~ntr-un cuv`nt NOMENCLATURA - cum i-a
spus cineva. Cu mili]ian la intrare, cu tot felul
de cerberi care le asigurau izolarea sideral\,
nu se amestecau cu plebea dec`t `n cazuri de
for]\ major\ : la demonstra]ii omagiale, la
unele `nt`lniri tov\r\[e[ti sau la vizite « de
lucru ». ~i puteai vedea numai `n prezidii,
tu[ind discret la microfon [i acoperindu-l cu
palma pentru a [opti cine [tie ce secrete tovar\[ului din
st`nga sau din dreapta.
Erau oameni foarte ocupa]i , nu aveau bie]ii de ei timp
nici pentru odihn\, urc`nd [i cobor`nd `n fuga mare dintr-o
limuzin\ unu-zero-unu `n unu-zero-doi.
Preocupa]i de soarta na]iunii, abordau o expresie
u[or `ndurerat\ [i `ntristat\, g`nditoare mai ales, ca [i
cum `n min]ile lor suprasolicitate ar fi c\utat mereu
solu]ia unei probleme insolubile.
~n spatele u[ilor capitonate de la etajele superioare
ale Sediilor PCR, UTC, CMP, CMJ, ale Cabinetelor sau
Direc]iilor, Secretariatelor , Consiliilor sau Birourilor comunale,
or\[ene[ti, municipale [i jude]ean, munceau din
zori [i p`n\ `n noapte pentru binele public.
Uitau de familie, de copii sau nepo]i, d\ruindu-se
total, sacrific`ndu-se chiar `n lupta cu du[manul de clas\,
ascuns `n frigidere [i combine frigorifice, `n salamurile
uscate [i br`nzeturile fine, `n cutiile cu specialit\]i de
import [i `n sticlele cu sau f\r\ Cordon Rouge, servite `n
restaurantele cu circuit `nchis numite cu modestie
«Gospod\rii de Partid».
Erau paznici vigilen]i ai austerit\]ii, ai spiritului de
economie [i ai moralit\]ii, dar mai ales ai eticii [i echit\]ii.
Nu-[i permiteau prea multe concedii `n str\in\tate,
dar aveau sta]iuni montane sau pe litoral unde Partidul se
ocupa de toate, f\r\ s\ le cear\ nici un ban.
Degeaba aveau c`te amante [i ]iitoare ar fi vrut,
munca `i absorbea cu totul...
Tocmai din aceast\ cauz\, nu-i `nt`lneai nici prin
magazine, nici la cozile sufocante pentru p`inea pe cartel\,
c\ci totul se rezolva prin « Gospod\ria Intern\ ».
Aceasta producea [i livra « la scar\ » pachetele cu
alimente, dar [i `mbr\c\minte, `nc\l]\mintea,
mobilierul...`n timp ce prostimea se `mbulzea la cozi sau
a[tepta s\ vin\ cota de p`ine pe cartel\.
Unde au disp\rut tovii Unde sunt Primii Secretari,
Secretarii cu Propaganda, cu Organizatoricul, cu
Agricultura, etc... unde-s oare cohortele de activi[ti
Crede]i c\ au pierit Nu, v\ `n[ela]i !
Uita]i-v\ cu aten]ie la micile grupuri de pensionari
zdraveni, care r`d de cei ce stau la coad\ `n fa]a farmaciilor.
~[i fac siesta prin parcuri, se adun\ la o beric\, `n
localuri retrase, se plimb\ agale pe Corso, privind lumea
cu optimism [i satisfac]ie - Pleac\ ai no[tri, vin ai no[tri !
Mare dreptate au : Parlamentul este cea mai puternic\
redut\ pe care [i-au construit-o. Declara]ia de la
Timi[oara nu le-ar fi dat dreptul de a se restaura. Au luptat
cu str\[nicie pentru ca ea s\ nu poat\ fi aplicat\ niciodat\.
A[a c\ termenul aplic\rii ei a expirat.
Ministerele, prefecturile [i prim\riile sunt ni[te avanposturi
`n care a[teapt\ e[alonul doi : copiii [i nepo]ii fostei
NOMENCLATURI.
E[alonul de rezerv\ face ucenicie, prin organiza]iile
de tineret, prin ONG-uri, prin asocia]ii [i societ\]i « non
profit ».
Sunt organizatori de `ntruniri, prezen]i la manifest\ri
culturale, la baluri de caritate, deruleaz\ tot felul de
proiecte europene, se `ngrijoreaz\ pe la TV de soarta
na]iunii [i umfl\ lefuri grase ca « speciali[ti » `n subdezvoltare,
`n ap\rarea copilului, a b\tr`nilor, a mediului, sau
a c`inilor vagabonzi.
Cine-i cunoa[te [tie c\ lupul schimb\ p\rul, dar
n\ravul, ba. Cu adev\rat ce na[te din pisic\....
Restaurarea s-a `ncheiat cu un succes mai mare
chiar dec`t cel la care se a[teptau restauratorii.
Capitalismul le prie[te [i s\r\cia general\ `i `ngra[\.
Totu[i ceva le lipse[te!
Prof. dr. D. D. URSACHE
CEL CE G~NDE{TE SINGUR
Un nou „r\sunet” pentru Imnul României
ANDREI MURE{ANU
venimentele din
E
decembrie 1989 ne-au
adus o nou\
Constitu]ie [i un nou
Imn Na]ional.
Imnul a venit
spontan, datorit\ primului
vers din poezia
lui Andrei Mure[anu,
„De[teapt\-te, române!”.
Este o poezie
mobilizatoare, destul
de veche, `ns\ valoroas\. Ea a
fost asociat\ unei melodii
descoperite de Anton Pann [i a
devenit un adev\rat Imn al
Revolu]iei de la 1848. ~n acest
mod, asociate, melodie [i text, au
ajuns p`n\ ast\zi. ~n perioada
ultimilor 50 de ani a p\truns [i `n
memoria noastr\ ca un c`ntec mai
aparte.
Am ascultat [i „Tricolorul”,
„Pe-al nostru steag”, ori „Pui de
lei” (Eroi au fost, eroi sunt `nc\),
pe care le-am `nv\]at prin anii 60
a[a cum au fost create, dar am
asistat neputincio[i [i la distorsionarea
versurilor lor. Am admirat
mult [i doream din suflet s\
propunem ca Imn, at`t `n vechea
perioad\, dar [i acum, c`ntecul
„Pe-al nostru steag”, de Ciprian
Porumbescu. Urm\rindu-i muzicalitatea
[i puterea de p\trundere
`n inimi, l-am considerat ca fiind
cel mai posibil valoros Imn, creat
deja. N-am avut `ns\ nici o putere
[i toate au r\mas precum sunt.
Nu [tiam ce nu se potrive[te
`n „De[teapt\-te, române!”.
(Ast\zi, nu credem c\ suntem
prea `ndr\zne]i c`nd spunem c\
versul de la `nceput nu onoreaz\
cum se cuvine na]iunea român\.
Ne `ntreb\m: „Oare, nu ne-am
de[teptat nici dup\ peste 150 de
ani de c`nd au fost create versurile
poeziei „Un r\sunet” de
c\tre Andrei Mure[anu ”. Este
trist, dac\ o fi a[a!...). {i, apoi, nu
ni se p\rea izbutit\ unitatea versuri
- muzic\. Nici armonia
c`ntecului nu credeam c\ ar fi
prea reu[it\. Am `ncercat [i noi,
dar nu am g\sit o solu]ie estetic\
de calitate `n asocierea muzicii
cu versurile.
Cercet`nd mai multe documente
, `ntr-un cu totul alt scop,
am g\sit ni[te noti]e care au venit
s\ confirme, parc\, sim]\mintele
noastre `n leg\tur\ cu Imnul actual.
~n „Arhiva Societ\]ii {tiin]ifice
[i Literare Ia[i” din anul 1895, a
ap\rut articolul „Aria lui
De[teapt\-te Române”, `n care
se precizeaz\ c\: „Pentru orice
om cuget\tor, aria aceasta aplicat\
la cuvintele de foc ale bardului
transilv\nean, p\rea o
g`citoare ne`n]eleas\. S\ caut\
de unii a s\ explica lucrul a[a, c\
poporul român a fost at`t de `mpilat
[i de schingiuit, `nc`t chiar [i
c`ntecul s\u de r\zvr\tire tot pe
un ton moale [i t\r\g\nat, pe un
feliu de doin\ trebuia s\ fie redat.
D-l Gavril Muzicescu, profesor la
conservatorul din Ia[i, a avut fericirea
a g\si deslegarea acestei
g`citori. D-sa a probat `ntr-un chip
ne`ndoielnic `n No. 2 al Revistei
muzicale Arta..., c\ aria pe care
se c`nt\ „De[teapt\-te Române”
nu este compus\ anume pentru
aceast\ poezie, ci o adaptare a
unui c`ntec de lume, a unui c`ntec
de dor, cu totul nepotrivit pe
cuvintele lui Mure[anu” (n.n. Am
redat scriera cu ortografia acelui
an, 1895. Despre acest `nsemnat
compozitor ne sim]im obliga]i s\
ar\t\m, `n treac\t, c\ cea mai
mare parte a reu[itei `n carier\ se
datoreaz\ ilustrului nem]ean,
Episcopul Melchisedec
{tef\nescu din G`rcina. Acesta
din urm\ a fost descoperitorul [i
sprijinitorul s\u, c\ruia, `ntr-o
scrisoare din 13 martie 1881, `i
spunea printre altele : „ ...trebuie
s\ v\ exprim `n scris devotamentul
inimei, filiala supunere [i sincer\
recuno[tin]\...s\pat\ `n
inim\, care nu se mai [terge p`n\
la morm`nt. {i ne vom sili ca
aceasta s-o prob\m nu numai cu
vorbe, ci [i cu fapte.”)
~n continuare, marele compozitor
ar\ta [i ce a aflat despre
acest c`ntec.
Dirij`nd Corul Metropolitan din
Ia[i, `n concertele date `ntre
1887-1890, a executat [i
„De[teapt\-te, române !”. ~n timpul
unei repeti]ii generale, ~.P.S.S.
Mitropolitul Moldovei [i Sucevei,
Iosif Naniescu, ascult`nd c`ntecul,
i-a atras aten]ia c\ aceast\
melodie nu este a[a [i, c\, „... nu
aceste sunt cuvintele cele
adev\rate ale ei”. A ob]inut o
audien]\ la Mitropolit care i-a
c`ntat c`ntecul cu urm\torul text:
„Din s`nul maicii mele
N\scut `n griji necazuri,
R\stri[tea mi-a fost leag\n
Cu lacr\mi m-am hr\nit
Cu lacr\mi m-am hr\nit.
Pe ale m\rii repezi
{i groaznice talazuri
De v`ntul relei soarte
Spre st`nci am fost gonit
Spre st`nci am fost gonit.”
~n continuare, Gavriil
Musicesu, arat\ „... c\ oricine va
ANTON PANN
auzi cuvintele de mai sus, cu
aceast\ melodie, va recunoa[te
str`nsa leg\tur\ [i reciproc\ caracterizare
ce exist\ `ntre ele,
ceia ce cu des\v`r[ire lipse[te
c`nd punem cuvintele „De[teapt\-
te române.” “
CIPRIAN PORUMBESCU
Mitropolitul Moldovei i-a precizat
de unde [tie melodia,
spun`ndu-i : „Pe c`nd eram diacon
t`n\r la episcopia din Buzeu, protectorul
meu, fericitul episcop de
Buzeu Chesarie, apreciind talentul
meu la c`ntare, m-a trimis la
Bucure[ti ca s\ ascult pe mae[trii
c`nt\rilor biserice[ti din timpurile
acele. Aceasta a fost `n
Septembrie 1839. Instal`ndu-m\
`n mitocul Episcopiei Buzeului ( la
sf. Dimitrie unde ast\zi este [i sf,
Sinod ) a venit la mine r\posatul
Anton Pann cu care am f\cut
cuno[tin]\ [i prietenie. ~n una din
zilele lui septembrie 1839, el mi-a
scris cu m`na lui acest c`ntec `n
nota]iunea psaltichiei, pe cuvintele
poetului Gr. Alexandrescu.
Manuscriptul original `l p\strez [i
azi.”
Mitropolitul i-a dat originalul
cu urm\toarea not\:
„Poezia de fa]\, versurile Din
s`nul maicei mele, cu melodia pe
notele biserice[ti, este scris\ de
`nsu[i m`na r\posatului Anton
Pann, care mi-a dat-o mie c`nd
am f\cut cuno[tin]\ cu el `nt`ia
dat\, `n anul 1839, la `nceputul
lunii Septembrie `n Bucure[ti,
unde mersesem pentru oarecare
trebuin]\ din Buzeu, afl`ndu-m\
atunci diacon la Episcopie.
1894 Iunie 22, semnat: + Iosif
Mitropolit Moldovei.”
Autorul noti]elor arat\ c\ :
„Melodia aceasta este scris\ `n
tonul re (pa) , pe o h`rtie v`n\t\ cu
linii `n apa ei, cam la distan]\ de
vr-o 21/2 c.m. departare. C\
aceasta melodie este originea
melodiei c`ntecului „De[teapt\-te
române” , nu poate fi nici o
`ndoeal\. Singurul lucru r\m`ne
de cercetat [i probat, dac\ ea
este compozi]iunea lui Anton
Pann, sau [i el o cuno[tea de mai
`nainte de la al]ii C\ nu e f\cut\
de Andrei Mure[anu, cred c\ ar fi
de prisos a mai spune, c\ci
poezia lui „De[teapt\-te române”
e din 1846, pe c`nd melodia
exista la 1839 pe cuvintele lui
Grigorie Alexandrescu, pe care o
caracterizeaz\ de minune.” Anton
Pann a decedat `n 1854, deci la
[ase ani de la Revolu]ia de la
1848. El se afla `n toiul acelor
evenimente la R`mnicu V`lcea.
Cei care i-au editat opera arat\
c\, se pare, c\ el a compus muzica
pe versurile lui Mure[anu.
Din noti]ele pe care le-am
g\sit [i despre care scriem noi,
reiese cu totul altceva, iar autorul
arat\ c\ melodia e „... o adaptare
cu totul nenorocit\, c\ci ea absolut
nu respunde con]inutului textului,
da de cum s\-l mai caracterizeze
[i s\-l `nsufle]easc\...” [i,
deoarece „... apar]ine cu totul
unui alt text cu care st\ `n str`ns\
leg\tur\ caracteriz`ndu-l de minune,
cred c\ nu este nici o ra]iune
a o mai ]ine pentru „De[teapt\-te
Române”. Propun deci ca Onor.
Minister s\ organizeze un concurs
pentru o nou\ muzic\ ce ar
caracteriza [i ar r\spunde
con]inutului poeziei „De[teapt\-te
române”, care a devenit popular\.”
Dup\ toate acestea scrise, cu
argumente, `n anul 1895, nou\ ne
revine sarcina moral\ de a le
aduce din nou `n aten]ie, acum,
c`nd `n ultima perioad\ s-au f\cut
multe emisiuni [i s-au scris articole
cu privire la Imnul României
[i interpretarea lui de c\tre o
echip\ sportiv\ na]ional\, deci
dup\ 113 ani, cu convingerea c\
speciali[tii vor decide asupra
acestui `nsemn na]ional.
Dac\ se vor ini]ia c\ut\ri, fiene
permis a face [i noi o propunere,
cu rug\mintea de a nu fi
considerat\ prea `ndr\znea]\. ~n
cazul select\rii unei melodii mai
vechi, s\ se aib\ `n aten]ie [i
compozi]ia lui Ciprian
Porumbescu „Pe-al nostru steag.”
Are o melodie deosebit\, armonioas\,
iar poezia are numai
patru strofe, toate minunate pe
care se pare c\, mai to]i, le-am
uitat :
„Pe-al nostru steag e scris unire,
Unire-n cuget [i-n sim]iri
{i sub m\rea]a lui umbrire
Vom `nfrunta orice loviri.
Acela-n lupt\ grea se teme
GRIGORE ALEXANDRESCU
Ce `nsu[i e r\t\citor,
Iar noi uni]i `n orice vreme
Vom fi, vom fi `nving\tori.
Am `narmat a noastr\ m`n\
Ca s\ p\zim un scump p\m`nt,
Dreptatea e a lui st\p`n\,
Iar domn e adev\rul sf`nt.
{i-n cartea ve[niciei scrie :
C\ ]\ri [i neamuri vor pieri,
Iar scumpa noastr\ Românie,
Etern, etern va `nflori.”
Noile genera]ii `l vor `nv\]a cu
u[urin]\ de la dasc\lii [i p\rin]ii
lor [i, ori de c`te ori se va `n\l]a
drapelul patriei, va r\suna un
c`ntec armonios, melodios [i
`mb\rb\t\tor, nep\rtinitor [i
potrivit oric\ror schimb\ri pe care
timpul le va mai oferi poate [i at`t
timp c`t na]iunea român\ va
d\inui.
~nv. Romel
B~RJOVEANU,
{coala Nr.8 Piatra-Neam]
APOSTOLUL
LITERAR [i ARTISTIC
COLEGIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA; Constantin TOM{A;
{tefan CORNEANU
Pag. 8
APOSTOLUL
septembrie 2008

REMEMBER
~NV|}|TORUL EDUC|
PROFES~ND
Nu suntem nici cei
dint`i [i nici ultimii
ine profeseaz\ aceast\ art\ este un binecuv`ntat. Ce
C
frumos spunea undeva o coleg\ din Aiud, doamna
Felicia Munteanu: „Daca e cineva care se ru[ineaz\
de aceasta titulatur\, `nseamn\ c\ `i e ru[ine cu Iisus
Hristos, ~NV|}|TORUL nostru f\r\ diplom\”.
~naintea `nv\]\torului nostru divin au existat [i al]i
`nv\]\tori, de la care ne-au r\mas scrisul, calculul
aritmetic, geografia, istoria [i alte `nv\]\turi.
Noi facem un salt `n timp la acum peste 150 de
ani, `n ]ara noastr\.
Am g\sit acest „Almanah de `nv\]\tur\ [i petrecere”,
`n care era inserat articolul „Datoriile `nv\]\torului”, care
demonstreaz\ c\ nimic nu-i chiar nou sub soare. Eminescu
avea atunci patru ani [i se preg\tea s\ `nve]e. Vom transcrie
din el o parte din `nceput, [i sf`r[itul, care demonstreaz\ cine
suntem [i cine ar trebui s\ fim v\zu]i c\ suntem.
„~nv\]\torul exercit\ o profesie [i nicicum o me[terie. Func]iile
sale sunt cu totul intelectuale , `n totul morale, iar rela]iile totdeauna
sociale, c\ci, via]a pentru un copil se `ncepe de pe b\ncile
[colii [i ceea ce-l `nva]\ cuv`ntul profesorului e pentru d`nsul baza
viitorului s\u. Dup\ toate acestea se `n]elege prea lesne c\
`nv\]\torul nu poate s\ aib\ o via]\ privat\, c\ `ntreaga sa existen]\
nu-i dec`t o profesie, [i c\ `ntr-un cuv`nt via]a sa e supus\ la
ni[te datorii pe care nu ar putea s\ le calce, f\r\ s\ afecteze succesul
lucr\rilor sale ori demnitatea caracterului lui.
~nv\]\torul trebuie s\ se priveasc\ ca un p\rinte (preot) de
familie sau ca un rege. Pe c`nd ace[tia erau numai ni[te p\stori
de oameni, el trebuie s\ pov\]uiasc\ copiii [i s\ ]ie totdeauna
ochii deschi[i asupra lor, `n miezul lucrurilor ori a jocurilor lor, `n
cursul cinelor [i p`n\ [i la somnul lor. Veghetor al nevinov\]iei, el
`i r\spunz\tor de s\n\tatea moral\ [i fizic\ a fiin]elor ce i s-au
`ncredin]at [i trebuie s\ dea societ\]ii ni[te b\rba]i cura]i.
Spre a ajunge la acest scop, trebuie s\-[i regleze
`ntrebuin]area timpului, s\ statorniceasc\ o disciplin\ aspr\ [i
niciodat\ s\ nu-i pedepseasc\ dec`t cu p\rere de r\u [i atunci cu
dreptate nep\rtinitoare, f\r\ s\ ia `n b\gare de seam\ ori[ice considera]ie
personal\, c\ci, nimic nu produce un efect mai funest
asupra spiritului copiilor, dec`t pedepsirea unei sminteli ce nu au
`mplinit-o, ori iertarea acelora care `mplinindu-le s-au f\cut
cumin]i.
~n clas\, pentru ocupa]iile zilnice, cea mai de c\pit\nie
condi]ie este or`nduiala [i `mp\r]irea exact\ a timpului [i a lucrului.
F\r\ de or`nduial\ nu poate fi nici un progres [i nici o educa]ie
putincioas\. Principiul acesta trebuie urmat cu cea mai mare
asprime `n toate modurile de `nv\]\tur\., `ns\ el g\se[te o aplica]ie
mult mai de-a dreptul `n metoda unul pe altul. Or`nduiala
`ntru aceasta trebuie s\ predomneasc\ p`n\ [i la cele mai mici
am\nun]imi [i `ntru aceasta mai ales trebuie s\ se aplice cunoscuta
maxim\ c\ „F\ un loc fiec\rui lucru, [i pe fiecare lucru punel
la locul s\u”.
A[adar, un `nv\]\tor bun, trebuie s\ vegheze foarte la
sus]inerea or`nduielii. (...)
Pe l`ng\ aceste, cere neap\rat trebuin]a ca localul s\ fie `n
totul curat [i ca `mbr\c\mintea elevilor s\ fie c\utat\ cu `ngrijire,
ar zice cineva poate aceste sunt ni[te am\nunte, bagatele, `ns\
nu pot exista `ngrijiri c`t de mici pe care `nv\]\torul activ ([i activitatea
`i una din condi]iile cele mai neap\rate a func]iilor lui), pe
care el s\ nu le `ntrebuin]eze [i s\ nu puie `n ele tot at`ta
`nsemn\tate c`t [i `n celelalte lucr\ri. (...)
Pe l`ng\ acestea, din ast\ `nv\]\tur\ moral\ rezult\ un avantaj
pre]ios care ne scute[te de a alerga la pedeapsa umilitoare a
trupului. ~nv\]\torul nu trebuie niciodat\ s\ piard\ din vedere c\,
`ntr-o zi acel copil va fi b\rbat [i c\ trebuie s\ se team\ de a-l
septembrie 2008
1/1858, s-a a c\rui via]\ s-a confundat
•
deschis, `n local timp de peste treizeci de ani
propriu, {coala de cu istoria Teatrului Tineretului
Fete Nr. 1 din
Piatra-Neam].
• 1/1891,
n., la Ia[i, Teodor
Naum, prof. univ.
la Cluj, fost profesor
al {colii
N o r m a l e
„Gheorghe Asachi” (1919-
1920), proprietar la C`nde[ti.
• 1/1931, {coala
Normal\ de ~nv\]\toare din
Piatra-Neam] s-a mutat `n
localul propriu, nou construit.
• 1/1936, iese la pensie
Leon Mrejeriu. Cuv`nt\rile
omagiale au fost publicate `n
lucrarea „ O energie
româneasc\ - Leon Mrejeriu”.
Ministrul ~nv\]\m`ntului, C.
Angelescu, a transmis:
„Munca Dvs. s\ serveasc\
drept pild\ genera]iilor de
dasc\li viitori.”
• 1/1998, Grupul
{colar de Chimie din Piatra-
Neam] prime[te numele de
Grupul {colar „Gheorghe
Cartianu” (azi, Colegiul Tehnic
„Gh. C.”).
• 6/1861, n., la Rediu,
Teodor Crive], prof. de
matematic\ la {coala
Normal\ „Vasile Lupu” din
Ia[i.
• 8/1919, n. la Piatra-
Neam], profesoara Maria-
Tereza Gogu (d. la Piatra-
Neam], 2. 05. 1919), artist
plastic format la Academia de
,,Belle Arte” din Ia[i.
• 8-10/1935, se
desf\[oar\, la Timi[oara,
Congresul Asocia]iei Culturale
a ~nv\]\torilor Români. A fost
ales pre[edinte institutorul
pietrean Leon Mrejeriu, care,
fiind prefect, a trecut sarcina
lui D. V. Toni.
• 10/1846, n. la Soci
(com. C`nde[ti), filologul
Alexandru Lambrior (d. 20
septembrie 1883).
• 11/1924, n. la Valea
lui Ion (atunci `n jud. Neam]),
prof. univ. critic [i istoric literar
Ion Rotaru.
• 11/1930, n. la Orhei
(Basarbia) Eduard Covali (d.
2. 11. 2002, la Piatra-Neam]),
dramaturg, teatrolog, regizor,
din Piatra-Neam].
•14/1925, d., la Piatra-
Neam], prof. Emil Istrate (n., la
Bicaz, 1864), fost director al
Liceului „Petru Rare[“.
• 15/1916, n., la
Totoie[ti (com. R\zboieni),
Constantin-Virgil Gheorghiu,
scriitor, stabilit la Paris, `n
1948, unde, de la 23 mai
1963, va func]iona ca preot
(mai apoi paroh) la biserica
Ortodox\ Sfin]ii Arhangheli.
• 15/1965, s-a deschis
Grupul {colar de Chimie din
Piatra-Neam]. Director prof.
Paul Vasiliu.
• 16/1990, d., poetul
Aurel Dumitra[cu (n. la Borca,
jud. Neam], 29 noiembrie
1955)
• 17/1885, n., la
Roman, dr. C. I. Istrati, unul
dintre `ntemeietorii
`nv\]\m`ntului român modern
(d. 17 ianuarie 1918).
• 20/1898, `n prezen]a
ministrului Spiru Haret, s-a
inaugurat localul {colii
Primare de B\ie]i Nr. 3 (azi,
{coala Nr. 2), director
Gheorghe Nicolau, c\ruia, `n
1936, aici, i s-a ridicat un bust.
• 24/1932, preotul profesor
Constantin Matas\ a
sus]inut la radio conferin]a
„De la Piatra la Bicaz”.
• 24/1896, n., la
F\lticeni, pictorul Aurel B\e[u
decoperit de G. T. Kirileanu,
deprinde cu ru[inea. Asinii (sic!), `ngenuncherea,b\taia cu vergi,
trebuie s\ se fac\ cu totul nev\zute de prin [colile noastre, mai
ales c\ chiar [i vechea datin\ a coarnelor [i a bourului au pierit din
legislatura ]\rii. C\ci, recompensele ce se h\r\zesc silitorilor [i
celor cumin]i, sunt o destul\ pedeaps\ pentru to]i acei ce nu le-au
meritat.
~ns\ c`nd e mai la urm\, trebuie s\ zicem [i aceea c\, cea mai
folositoare lec]ie este aceea ce `nsu[i profesorul o d\ prin exemplul
s\u, pe l`ng\ care se cere de la d`nsul ca s\ fug\ de locurile
`n care se adun\ oamenii ce n-au nici o treab\. Reputa]ia sa `i singura
garan]ie ce o poate da familiilor, [i numai c`nd `[i va conserva
stima lor, c`nd va merita venera]ia oamenilor stima]i de al]ii,
numai atunci nu va mic[ora niciodat\ autoritatea trebuitoare cuvintelor
sale [i nu va face s\ pice cuiva cu greu respectul ce trebuie
s\-l aib\ de la lume [i `n general de la elevii s\i.
“~nv\]\torii dar, dup\ cum am mai zis-o, sunt ni[te func]ionari
ce exercit\ cea mai `nsemnat\ magistratur\, c\ci, ei vin `ndat\
dup\ preot, ba `nc\ adeseori `l `nlocuiesc.”
Pentru a scurta drumul parcurs, ne vom limita `n a v\ prezenta
c`teva piese dintr-un caiet de lucr\ri speciale al unui elev de
clasa a IV-a de acum 108 ani.
Acestea vorbesc de la sine despre calitatea muncii `nv\]\torului,
con]inutul `nv\]\turii, care dezv\luie [i pe cel al programelor
din acei ani, iar dac\ vor fi privite cu aten]ie, vor r\scoli, poate,
APOSTOLUL
cel care `l va `nscrie [i la
Academia de Arte Frumoase
din Ia[i, se stabile[te la Piatra-
SEPTEMBRIE 2008
Neam], dup\ Primul R\zboi
Mondial, cump\r`ndu-[i o
cas\ la poalele muntelui
Cozla (azi, Str. Ion Creang\).
• 25/1858, la Piatra-
Neam], ia fiin]\ {coala
Primar\ de Fete Nr. 1, directoare:
Elena Radovici
•25/1922, d., la Piatra-
Neam], Mihai Stamatin, mul]i
ani director al Liceului „Petru
Rare[“.
• 26/1860, la Piatra-
Neam], s-a `nfiin]at {coala
Primar\ de B\ie]i Nr. 3, `n
cartierul Precista, mutat\ `n
1867 `n cartierul M\r\]ei (azi,
{coala Nr. 2).
•26/2000, d., la Piatra-
Neam], C\t\lin-Florin
Stupcanu, profesor, ziarist,
scriitor, omul de aleas\ cultur\
(n., la Filioara, com. Agapia, 2.
04. 1938).
• 27/1919, n., `n comuna
Filipeni, Bac\u, reputatul
medic Costache Andone, [ef
de sec]ie la Spitalul din Piatra-
Neam] (1949-1984), consultant
[i director al Policlinicii cu
Plat\ din Piatra-Neam] (1984-
1997), membru al Academiei
Oamenilor de {tiin]\ din
România, pre[edintele Filialei
Neam], din 1984.
• 27/1948, n., la
Tazl\u, jud. Neam], scriitorul
Constantin Ardeleanu, autor
al mai multor volume de
povestiri („H`trii Tazl\ului”, trei
volume), romane („Trif”,
„Chetronia”), c\r]i despre
via]a sportiv\ din România
[.a. La mul]i ani, Domnule
Constantin Ardeleanu, `]i
ureaz\ colectivul de redac]ie
al revistei „Apostolul”!
• 30/1961, prin Decret
al Consiliului de Stat, se trece
la `nv\]\m`ntul general obligatoriu
de 8 clase [i la `nv\-
]\m`ntul de cultur\ general\
de 12 ani.
• Septembrie 1854 se
`nfiin]eaz\ prima [coal\ de
fete din Piatra-Neam].
•Septembrie 1860, apare
la Ia[i revista „Instruc]iunea
public\” editat\ de V. A.
Urechia (n. la Piatra-Neam] `n
1934).
• Septembrie 1935, `n
revista „Apostolul”, s-a publicat
articolul, de o mare actualitate
[i `n zilele nostre, intitulat
„Cum zelul dasc\lului poate
corecta insuficien]a legiuitorului
pedagogic”.
• Septembrie 1935,
apare la Piatra-Neam] revista
lunar\ „Preocup\ri didactice”,
sub redac]ia prof. Virgil
Dobrescu [i a institutorului
Petre Butnariu.
interiorul nostru, stimul`ndu-ne s\ ne autoevalu\m activitatea de zi
cu zi. Acei `nv\]\tori, care se organizau at`t de bine `n Asocia]ii
profesionale, sunt `nv\]\torii bunicilor [i p\rin]ilor no[tri. Fiind a
treia genera]ie de atunci, putem s\ facem [i bilan]ul muncii noastre.
Credem c\, r\scolindu-ne interiorul, `n t\cere, vom g\si multe
r\spunsuri.
Putem apoi, s\ spunem celor care ne aud [i ne v\d, simplu [i
f\r\ emfaz\: Ace[tia suntem noi ! Semeni ai dumneavoastr\,
c\rora ne-a fost h\r\zit s\ dur\m cu mintea [i sufletul construc]ii
umane, dup\ o datin\ care se pierde `n negura vremurilor. Pute]i
s\ ne considera]i oric`nd p\rin]ii dumneavoastr\ spirituali, care vin
`n [coli s\ v\ `nve]e, nu pentru a cer[i o bucat\ de p`ine ci, cum
s\ nu cer[i]i p`ine, iar „dumneavoastr\” `nseamn\ „noi to]i”.
Mul]umirea noastr\ este atunci c`nd ne spune]i: „~nv\]\torilor,
lumin\torilor, v\ mul]umim !” [i, ca pe ni[te p\rin]i spirituali ce suntem,
s\ ave]i grij\ s\ ne [i ajuta]i atunci c`nd, omene[te, nu mai
putem...
~nv., ROMEL BÂRJOVEANU,
{coala Nr.8 Piatra-Neam]
Ed., MARIA BIRJOVEANU,
{coala Nr.3 Piatra-Neam]
~nv., VASILE CIOBANU,
{coala Straja-Tarc\u, Neam]
Pag. 9

ntre 30 august [i 2 septembrie a.c. [i-a desf\[urat
~
activit\]ile ultima serie de copii care particip\ la Tab\ra
anual\ de la Dur\u. Tab\ra, organizat\ `n perioada
vacan]ei de var\, `ntre 14 iunie [i 5 septembrie, se
desf\[oar\ la M\n\stirea Dur\u [i este rodul colabor\rii
dintre Centrul de Cercetare [i Produc]ie
Teatral\ Ia[i- ArtEd - [i Centrul Cultural Pastoral “Sf.
Daniil Sihastrul”. Au participat peste 2000 de copii din
toate jude]ele ]\rii, `mp\r]i]i `n 12 serii. Obiectivele
taberei urm\resc descoprirea unor abilit\]i care s\-i
ajute pe copii s\ aib\ o via]\ social\ armonioas\. ~ntre
activit\]ile taberei este inclus [i un program religios care `[i propune
s\-i invite pe copii s\ descopere spiritualitatea din Mun]ii
Neam]ului [i s\ le ofere posibilitatea de a `n]elege cum se
desf\[oar\ via]a de zi cu zi `ntr-o m\n\stire, ca slujire a lui
Dumnezeu [i a oamenilor.
~ntr-o atmosfer\ pitoreasc\, la poalele Muntelui Ceahl\u, `ntr-o
zon\ `nc\rcat\ de istorie [i spiritualitate, copii din toate col]urile
]\rii au ales s\ petreac\ o s\pt\m`n\ din vacan]a de var\ `n
tab\rade la M\n\stirea Dur\u.
Muntele Ceahl\u a fost primul care i-a `nt`mpinat pe oaspe]i,
`nc\ de la viaductul care trece peste lacul de acumulare Izvorul
Muntelui (Bicaz). De aici [i p`n\ `n sta]iunea Dur\u, el a captat
privirile copiilor [i le-a st`rnit curiozitatea de a afla mai multe
despre culmile sale seme]e, despre v\ile sale ascunse, despre
cascada Duruitoarea, de la numele c\reia vine [i numele
M\n\stirii Dur\u [i al sta]iunii, despre ostenelile at`tor siha[tri
care au c\utat, din cele mai vechi timpuri, ca, odat\ cu parcurgerea
`n\l]imii fizice p`n\ la Toaca sau Panaghia, s\ se ridice [i pe
cele mai `nalte culmi ale vie]ii duhovnice[ti.
OBIECTIVELE TABEREI
~n anul 1991, `n cadrul M\n\stirii Dur\u, cu binecuv`ntarea [i
str\dania Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, pe atunci
NIHIL SINE DEO
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
u]ini poe]i din literatura
român\ s-au
P
"bucurat" de o
receptare critic\ atât
de contradictorie ca
George Bacovia.
Se pare c\ miracolul
poeziei sale
continu\ s\ suscite
controverse [i tentative
critice de a-l "elucida".
Dincolo de ele,
de abord\rile pur
impresioniste sau riguroase, `n
cheie stilistic\ sau semiotic\,
r\mâne Poezia.
Considerat de c\tre George
C\linescu o limit\ a lirismului
bacovian [i confundat cu
schematismul datorat unei presupuse
lipse de inspira]ie, conceptul
de "manierism" e, `n fapt, unul
extrem de interesant prin originea,
evolu]ia [i avatarurile sale.
Definit de Gustav René
Hocke drept o "form\ de expresie
a omului problematic sau a unor
VACAN}| LA MUNTELE RUG|CIUNII
Aspecte ale manierismului `n poezia bacovian\
epoci de criz\", manierismul `[i
are originea `n "iregular" [i "disarmonie",
`n care se reg\se[te "fa]a
nocturn\" a Europei, cea "bântuit\
de demoni", acele "phantasiai",
"viciile ei de gândire",
"metaforele insolite"(conf. G. R.
Hocke, Manierismul `n literatur\,
Bucure[ti, Editura Univers, 1998.
pag. 27).
Aspectul deseori blamat
drept "`nc\rcat excesiv", prisosul
de podoabe stilistice, excesul, `[i
au substratul psihologic `n ideea
manieri[tilor c\ lumea nu este
simpl\, drept care nici modul de a
o `nf\]i[a prin art\ nu poate fi
simplu. Lumea ca labirint este nu
doar un laitmotiv, un concept, ci
un anume tip de viziune ce justific\
exploatarea maxim\ a artificialului.
~nc\ din Antichitate, acele
[iruri de litere extrem de elaborate,
`ntortocheate, ale poetului
Porphirios de pe vremea `mp\ratului
Constantin, se voiau, se
Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei, s-a `nfiin]at Centrul Cultural
Pastoral “Sf. Daniil Sihastrul”, ca loc de promovare a spiritualit\]ii
ortodoxe.
~ncep`nd cu anul 2002, la Dur\u au fost organizate tabere de
copii, cu v`rste cuprinse `ntre 6 [i 18 ani, provenind din toate
jude]ele ]\rii.
Obiectivele taberei urm\resc descoperirea unor abilit\]i care
s\-i ajute pe copii s\ aib\ o via]\ social\ armonioas\: dezvoltarea
capacit\]ii de lucru `n echip\, a creativit\]ii [i spontaneit\]ii, dezvoltarea
[i stimularea abilit\]ilor practice, nuan]area exprim\rii
verbale [i scrise.
Activit\]ile taberei se desf\[oar\ sub form\ de ateliere, organizate
pe grupe de lucru, formate pe criterii de v`rst\. Se organizeaz\,
astfel, ateliere de teatru, pictur\, muzic\, dans,
cunoa[terea mediului, sport. Dintre activit\]ile taberei nu lipsesc
drume]ii, excursii [i pelerinaje, foc de tab\r\.
PROGRAM RELIGIOS
{I PELERINAJE
LA M|N|STIRILE
NEAM}ULUI
Anul acesta, `ntre activit\]ile taberei, este inclus [i un program
religios care `[i propune s\-i invite pe copii s\ descopere spiritualitatea
din Mun]ii Neam]ului [i s\ le ofere posibilitatea de a
`n]elege cum se desf\[oar\ via]a de zi cu zi `ntr-o m\n\stire, ca
slujire a lui Dumnezeu [i a oamenilor.
pare, o armonie divin\, o
"ordonare enigmatic\ a haosului"(ibidem,
pag. 38).
Numeroase structuri ale
manierismului secolului al XVIIlea
se revendic\, de altfel, de la
aceast\ concep]ie a anticilor.
"Labirinturile poetice" din
cele mai vechi culturi ale lumii,
din Egipt [i China, au `nv\luit
crea]iile manieri[tilor secolului
amintit `ntr-o aur\ de mister,
transpunând cititorul `n lumi magice
Ṗrincipiul combinatoriu are,
de altfel, acest substrat mitic,
devenind o mod\ `n literatura
manierist\ a Romei târzii [i o
adev\rat\ obsesie `n manierismul
sec. al XVII-lea.
Simbolismul francez avea s\
ilustreze prin St. Mallarmé una
dintre cele mai interesante
ipostazieri ale manierismului ca
atitudine, `n lireratur\: "supracartea"
lui, "marea oper\" pe care
el o numea Le Livre trebuia s\
Prezentarea M\n\stirii “Sf. {tefan cel Mare” de pe Ceahl\u [i
a vie]ii duhovnice[ti de pe “muntele cel sf`nt” al românilor, din cele
mai vechi timpuri p`n\ ast\zi, prezentarea M\n\stirilor Dur\u,
Neam], Secu [i Sih\stria, ca locuri de spiritualitate [i cultur\, s`nt
doar c`teva dintre activit\]ile
desf\[urate de participan]i `n cadrul
programului religios al taberei. ~n
pelerinajele f\cute la M\n\stirea
Neam], copiii s-au `nchinat moa[telor
sf`ntului necunoscut, la Secu au v\zut
mormintele p\rin]ilor cronicarului
Grigore Ureche, Nestor [i Mitrofana,
s-au `nchinat moa[telor Sf. Ierarh
Varlaam, iar la Sih\stria au mers la chilia
p\rintelui Cleopa [i la morm`ntul s\u.
La M\n\stirea Dur\u, copiii [i
cadrele didactice au r\spuns pozitiv
chem\rii toacei [i clopotului la programul
liturgic. ~n perioada Postului
Sfin]ilor Apostoli [i a Postului Adormirii
Maicii Domnului, mul]i dintre ei s-au
spovedit [i s-au `mp\rt\[it. La slujbele
la care au participat copiii, s-a ]inut [i
un scurt cuv`nt de `nv\]\tur\ care s\ le
explice, pe `n]elesul lor, semnifica]ia
s\rb\torii [i a slujbei respective.
Interesul elevilor pentru via]a religioas\
s-a manifestat prin diferite `ntreb\ri, dar
[i prin obi[nuin]a unora dintre ei de a
trece mai `nt`i pe la biseric\, de unde
au luat anafur\ [i aghiazm\, abia apoi
continu`ndu-[i drumul spre locul unde luau micul dejun.
BINECUV~NTARE
ARHIEREASC| PENTRU
PARTICIPAN}I
Discu]iile despre cum trebuie s\ se `nchine `n biseric\, care
este semnifica]ia metaniilor [i a `nchin\ciunilor [i alte aspecte
privitoare la via]a lor spiritual\ au st`rnit interes deosebit din
partea copiilor.
Seriile din 12- 18 iulie [i 2- 8 august, copiii [i educatorii, s-au
bucurat de prezen]a la M\n\stirea Dur\u a ~nalt Preasfin]itului
Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei. ~ns\, nu doar ace[tia
au primit binecuv`ntarea ierarhului, ci to]i participan]ii la tab\r\,
care au primit c\rticele de rug\ciuni [i iconi]e.
Programul religios al taberei de copii de la Dur\u a fost unul
apreciat [i a[teptat de participan]i, mai ales de cei care au participat
[i la edi]iile anterioare ale taberei, care au m\rturisit c\ `i
sim]eau lipsa.
Lini[tea [i frumuse]ea locurilor, frumuse]ea slujbelor de la
M\n\stirea Dur\u, activit\]ile taberei [i programul religios al ei,
excursiile [i pelerinajele, focul de tab\r\ etc au f\cut ca aceia veni]i
la Dur\u s\ petreac\ o s\pt\m`n\ de neuitat `n vacan]a de var\.
Pr. Bogdan RACU
demonstreze "strânsa corela]ie a
poeziei cu universul", dar pentru
asta, trebuia eliminat din poezie
tot ce era "oniric [i `ntâmpl\tor".
Leopold Ziegler definea
manierismul ca "rezultatul unor
puternice tensiuni fa]\ de numenal,
fa]\ de societate, fa]\ de propriul
eu".
Mai ales acest din urm\
aspect (rela]ia tensionat\ cu propriul
eu), termenul a f\cut [coal\
`n literatura modern\. Acea
tendin]\ spre iregular, cultul disarmonicului
se asociaz\ astfel
modului de comportare anticonformist,
confirmând, ca reflectare
estetic\, "structurile psihice proprii
omului problematic"(ibidem,
pag.338).
Tensiunile psihologice ale lui
se manifest\ `n special prin
"exagerare", "deformare",
"`ncifrare". "Obiectul" manierismului
poate deveni omul `nsu[i;
ceea ce-l convinge pe Hocke s\
trag\ concluzia c\ "manierismul
`n literatur\ implic\ manierismul
`n psihologie, sociologie, folosofie
[i teologie" (idem, pag. 340).
Printre "simptomele"
manierismului `n literatur\,
autorul aminte[te: "artificialitatea
extrem\, spiritul ludic strict asociativ,
dar [i o negare cazuistic\ a
valorii, o gândire probabilistic\
golit\ de substan]\, ca expresie a
`nstr\in\rii fa]\ de
conven]ional"(idem, pag 340).
~n literatura european\,
manierismul se `ncarc\ de alte
câteva caracteristici definitorii,
cum sunt. "exaltarea afectiv\ sau
reduc]ia glacial\ a expresiei",
disimularea sau hiperprecizia,
enigmistica sau evocarea,
`ncifrarea sau "revelarea" iritant\,
formele de expresie c\utate,
"`nflorite", supralicitate sau denaturate,
care provin dintr-o rela]ie
dificil\ cu propriul eu, cu societatea,
precum [i cu " tradi]iile
filosofice [i religioase ale celor
, ale reprezentan]ilor
gândirii conven]ionale"
(ibidem, pag. 337).
Prof. drd. Olimpia -
Magda IFTIMIE
(Continuare `n pag. 11)
Pag. 10
APOSTOLUL
septembrie 2008

UN COL}I{OR DE
RAI LA POALELE
CEAHL|ULUI
\n\stirea Dur\u, cunoscut\ vatr\ de
M
cultur\ [i spiritualitate, a fost `ntemeiat\
dup\ tradi]ie, de maica Mariana, pe la
1600. Este continuatoarea unei bogate vie]i
spirituale de pe Muntele Ceahl\u [i de la
poalele sale. Prima atestare documentar\
a m\n\stirii dateaz\ de la 1779, din perioada
c`nd era stare]\ schimonahia Nazaria.
~n aceast\ perioad\, duhovnic al maicilor
de la Dur\u era Sf`ntul Iosif de la V\ratic,
canonizat `n [edin]a Sf`ntului Sinod al BOR
din 5-7 martie 2008, cu data de pr\znuire 16 august. ~n
timpul st\re]iei schimonahiei Nazaria, monahiile de la
Dur\u s-au retras `n Poiana V\ratic, `ntemeind
M\n\stirea V\ratic. La Dur\u, via]a monahal\ a continuat
sub `ndrumarea ieroschimonahului Petru, care a
reorganizat-o, aduc`nd, pe la 1802, c\lug\ri de la schiturile
din `mprejurimi.
Biserica actual\ a m\n\stirii, cu hramul
Bunavestire, a fost construit\ `ntre 1832- 1835, pe locul
vechii biserici de lemn, fiind sfin]it\ de mitropolitul
Veniamin Costachi al Moldovei. Exact la 100 de ani de
la sfin]irea noii biserici, `ntre anii 1935- 1937, pictorul
Nicolae Tonitza `mpreun\ cu un grup de ucenici au pictat
interiorul l\ca[ului de cult, `n tehnica encaustic\,
pictur\ bazat\ pe cear\. Turnul clopotni]\ de la intrarea
`n m\n\stire a fost construit `n 1835. El ad\poste[te
paraclisul cu hramul “Schimbarea la Fa]\”, pictat `n
1938 de monahul Varahil Moraru. ~n apropierea bisericii
se p\streaz\ dou\ dintre vechile construc]ii ale
m\n\stirii: Casa Veniamin [i vechea clopotni]\ din
lemn.
NIHIL SINE DEO
ATHOSUL ROMÂNESC
storia primelor a[ez\ri monahale
I
de pe Muntele Ceahl\u [i din
`mprejurimile sale se pierde `n
negura vremii. Toponimia, tradi]ia,
m\rturiile arheologice [i cele documentare
arat\ c\ `n aceast\
parte a Moldovei, din cele mai
vechi timpuri [i p`n\ ast\zi, a existat
o puternic\ tr\ire spiritual\.
V`rful Toaca, asemenea obiectului
de lemn care cheam\ prin
“vocea” sa pe cre[tini la
rug\ciune, a adunat `n jurul s\u, din cele mai
vechi timpuri [i p`n\ ast\zi, pe iubitorii de
lini[te [i nevoin]\ duhovniceasc\. Ace[tia [iau
pus n\dejdea `n ajutorul [i mijlocirea
Maicii Domnului, astfel c\ o alt\ culme
impun\toare a muntelui a fost numit\
Panaghia (din grece[te, cea `ntru tot Sf`nt\),
`n cinstea N\sc\toarei de Dumnezeu.
Toponimia aminte[te de prezen]a pe
Ceahl\u a numero[i siha[tri: Pe[tera
Pustnicului, Pe[tera lui Gherman, Nazarie [i
Vucul, Poiana lui Ghenade, Gherasim,
Teofan, Poiana [i P`r`ul Maicilor, Poiana [i
Piciorul Sihastrului, P`r`ul C\lug\rului, P`r`ul
lui Martin, Patapie etc.
P`n\ prin anul 1954, pe v`rful Toaca se
afla un postament de piatr\ cu dou\ suporturi
metalice pe care a fost a[ezat\ o toac\,
mai `nt`i din lemn, apoi din metal.. Tot acolo
se afla [i un clopot care de[tepta pe siha[trii
din jur la rug\ciune, iar `n timpurile mai vechi,
avertiza apropierea vr\jma[ilor pe v\ile din
jurul muntelui. Tradi]ia local\ p\streaz\
diferite legende [i istorioare referitoare la
rug\torii de pe Ceahl\u sau de la poalele
sale. ~n urma c\l\toriei pe care a f\cut-o `n
1838, pe Muntele Ceahl\u, c\rturarul
Gheorghe Asachi consemna pe baza informa]iilor
culese de la oamenii locului: “~n s`nul
acestor mun]i s-au
p\strat oarecare monumente
din epoca
restatorniciei Statului
Român `n aceste p\r]i
ale Daciei. Evlaviosul
afl\ biserici `ntemeiate
de domnii cei buni
spre `nchinarea
cre[tinilor, m\n\stirile
h\r\zesc nenoroci]ilor
o m`ntuire, iar
c\l\torilor un ad\post.
Cele mai `nsemnate
dintre aceste
a[ez\minte s`nt:
Schitul Hangu Pionul,
Dur\u [i Cerebucul.
Dur\ul, la care se
ajunge dup\ o or\ de
mers (de la schitul
Pion- n.n.), situat `ntre dou\ p`raie, la poalele
st`nc\riilor cele trei ale Pionului, unde tr\iesc
[i se g\sesc `n singur\tate mul]i anahore]i
foarte b\tr`ni, cei mai mul]i av`nd peste 100
ani, dintre care unii tr\iesc [i `[i petrec via]a
prin st`ncile muntelui, `n aceste locuri, care
`ntotdeauna au `nf\]i[at un azil persoanelor
care se h\r\zesc a petrece o via]\
sih\streasc\. De aceea, poalele Pionului [i
coastele sale se v\d presurate de m\n\stiri,
sih\strii [i schituri locuite de monahi [i
c\lug\ri]e, dintre care unii petrec tot anul `n
vizuini, viptuindu-se (hr\nindu-se- n.n.)
numai cu poame [i ierburi.”
AM ~NV|}AT S| FACEM DIFEREN}A
~NTRE PICTURILE DIN M|N|STIRI
• C`]iva dintre
participan]i, copii [i
cadre didactice, ne-au
`mp\rt\[it p\reri
referitoare la programul
religios inclus anul acesta
`n programul taberei
de la Dur\u
Nu este prima noastr\ participare
“
la tab\r\, `ns\ informa]iile primite
acum ne-au f\cut s\ vedem cu
al]i ochi acest sf`nt l\ca[ de cult.
Ne-a impresionat importan]a religioas\
a zonei [i vechimea acestei
m\n\stiri, istoria ei [i detaliile
referitoare la picturile interioare,
at`t cele vechi de la ctitorire, c`t [i
cele mai noi, atr\g`ndu-ni-se
aten]ia asupra influen]elor locale
ale acestora. Elevii au fost mai mult dec`t
captiva]i de spusele p\rintelui, fapt dovedit [i
de lini[tea [i interesul cu care au ascultat.
C\r]ile de rug\ciuni [i iconi]ele primite au
fost un motiv de bucurie pentru to]i, acestea
fiind un fel de leg\tur\ `ntre noi [i
Dumnezeu, amintindu-ne de perioada petrecut\
aici”. (prof. Roxana Neac[u, Bucure[ti)
“Mie mi-au pl\cut foarte mult aceste
locuri. M-a impresionat modul cum ne-a
explicat p\rintele despre M\n\stirea Neam],
dar mai ales despre M\n\stirea Dur\u.
P\rintele (pr. Bogdan Racu, coordonatorul
programului religios al Taberei de la
M\n\stirea Dur\u- n.r.) ne-a explicat ce trebuie
s\ facem `n biseric\, am admirat picturile
lui Tonitza [i ne-a ar\tat cum s\ ne
`nchin\m. Mul]umim mult!” (Teodora, 9 ani,
{coala “{tefan B`rs\nescu”-Ia[i)
“Degeaba vii la Dur\u dac\ nu urci
m\car p`n\ la F`nt`nele, dac\ nu participi la
activit\]ile taberei [i dac\ nu sim]i p`n\ `n
str\fundul inimii tale puritatea, lini[tea [i
farmecul vie]ii monahale de aici” (institutor
Dana Tomniuc, {coala cu clasele I- VIII,
Iezer, jud. Boto[ani)
“~n acest pelerinaj mi-a pl\cut c\ am avut
ocazia de a afla c`t mai multe despre arhitectura
[i pictura m\n\stirilor Dur\u, Neam],
Sih\stria [i Secu. Am `nv\]at s\ facem diferen]a
`ntre picturile din m\n\stiri, am vizitat
morm`ntul p\rintelui Cleopa” (Irina Brean\,
Ploie[ti)
“Dup\ ce p\rintele ne-a povestit lucruri
interesante despre M\n\stirea Dur\u, doamna
`nv\]\toare ne-a dus `n fiecare diminea]\
s\ lu\m anafur\ [i aghiazm\. M-am bucurat
foarte mult” (Ioana Popescu, 7 ani, {coala
nr. 28, Bucure[ti)
“Ast\zi, 2 septembrie 2008, am asistat la
o minunat\ lec]ie de credin]\, istorie [i via]\.
L`ng\ un stejar falnic, pe sc\rile de urcare
din fa]a M\n\stirii Dur\u, am retr\it `mpreun\
cu elevii din Piatra Neam], Ia[i, Roman
[i Dorohoi puterea [i ve[nicia credin]ei noastre
ortodoxe `n Mun]ii Ceahl\ului. Ar fi bine
dac\ fiecare copil din taberele ce vor urma ar
tr\i astfel de momente” (`nv. I. C\lin- Piatra
Neam])
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Aspecte ale manierismului `n poezia bacovian\
(urmare din pag. 10)
unt, toate, caracteristici
ale "omului pro-
S
blematic", cum `l
nume[te Hocke, om
care [i-ar g\si prototipul
mitic `ntr-un
damnat, arhetip al
tuturor "poe]ilor
blestema]i" din lume.
O astfel de " psihologie
abisal\" justific\
pe deplin [i o
"estetic\ abisal\", o
poezie a tuturor tensiunilor. Cu
siguran]\ c\ o asemenea estetic\
a iregularului [i a disarmonicului
reflect\ mult mai veridic
complexa alc\tuire a omului
modern.
Astfel privit, manierismul nu
mai r\mâne un curent literar legat
de Antichitate sau / [i de sec. al
XVII-lea, ci o coordonat\ estetic\
septembrie 2008
fundamental\ a modernului, cu
tipul s\u atât de sofisticat [i de
problematic.
O astfel de viziune poate
aduce o lumin\ nou\ [i asupra
abord\rii poetului român c\ruia
eticheta de "manierist" era menit\
s\-i infirme valoarea.
"Poetul plumbului" `n literatura
român\, al angoaselor, al
"terorii elementelor", George
Bacovia, a fost mereu suspectat
de "nesinceritate", de a se fi "pus
`n scen\", de "artificialitate".
Chiar din primul s\u volum
de versuri, Plumb, din 1916, poetul
frapeaz\ prin `ndr\zneala de
a-[i fi asumat monotonia [i de a
[i-o afi[a, ostentativ, prin recurgerea
la un model `n aparen]\
extrem de simplu; cele câteva
catrene ale poemelor lui se structureaz\
`n mod evident pe dou\
planuri `n permanen]\ juxtapuse:
cel exterior, al unui "decor" `n
realitate f\r\ nimic decorativ,
menit s\ creeze o stare, [i cel
interior, al subiectului liric.
Aceast\ structur\ stereotip\
la Bacovia exist\ [i ca artificiu
poetic, dar [i ca baz\ pentru
crearea acelor structuri integratoare
care-i unific\ opera.
Acestea func]ioneaz\ ca ni[te
linii de for]\ ale textului poetic
bacovian [i ale `ntregii opere [i se
confund\ cu mult discutatele
obsesii bacoviene: pustiul, singur\tatea,
moartea. Aceasta din
urm\ e omniprezent\. Cromatic,
e covâr[itoare prin supralicitarea
culorii:
"Carbonizate flori, noian de
negru...
Sicrie negre, arse, de metal,
Vestminte funerare de mangal,
Negru profund, noian de
negru..." (Negru)
Metalele sinestezice - "un
negru cronc\nit" - sunt expresii `n
plan estetic ale "unit\]ii `n diversitate",
ale unui univers la origine
indivizibil, dar care [i-a pierdut
unitatea originar\, "risipindu-se"
`n toate componentele, pe care
poetul le "adun\", reconstituindule.
Cele mai multe trimit la
aceea[i idee de neant ce
`nglobeaz\ totul sau constituie
"semne" prevestitoare ale lu\rii `n
st\pânire a `ntregului univers de
c\tre moartea invadatoare, agresiv\,
de neoprit. De-aici [i
"aglomerarea" manierist\ a
"tabloului" cu `nsemnele mor]ii:
"un negru cronc\nit", "fanfare
funerare", "crengile schelete",
"sinistru semn", "plâns de
cobe"[i, mai ales, nelipsi]ii corbi:
" , mi-am zis singur...[i-am
oftat" (Gri)
APOSTOLUL
"Departe, pe câmp,
Cad corbii, domol..." (Pastel)
"O pas\re cu glas amar
Str\bate parcul secular..."
(Decor)
[i, `n manier\ intertextual\:
"Trec corbii - ah, < Corbii>
Poetului Tradem." (Amurg)
Ipostazele mor]ii sunt `ns\
multiple; men]inându-se `n registrul
cromatic al satura]iei, negrului
`i corespund, `n alte poezii, unele
sintagme metaforice axate pe
metal ("frunze de metal", "z\voiul
de argint"), ceea ce activeaz\
conota]ia artificializ\rii, de
sorginte manierist\.
Mor]ii ca `nghe], din Corbii [i
Tablou de iarn\, `i corespunde
"moartea ca metal", observ\
Alexandra Indrie[, a[a cum se
`ntâmpl\ la modul programatic `n
Plumb:
-"sicriele de plumb"
-"flori de plumb"
-"coroanele de plumb"
-"aripile de plumb"
Sau, `n Amurg de iarn\:
"Amurg de iarn\, sumbru, de
metal
...
Copacii rari [i nin[i par de cristal"
ori `n Toamn\:
"E toamn\... metalic s-aud
Gorni[tii, `n fund, la cazarm\"
"Un cer de plumb de-a pururea
domnea" (Altfel)
Spaima de moarte - obsesia
dominant\ - alung\ poetul
damnat la periferii, `n preajma
abatoarelor sau chiar...`n cimitire,
unde h\ituitul se ascunde parc\
de neant chiar `n inima lui.
(continuare `n num\rul viitor)
Pag. 11

Zig - Zag Zig - Zag Zig - Zag
De r`sul curcilor
„Prostamol”
a profesor, atunci
c`nd am constatat
C
c\ toate
subiectele pentru
BAC se g\sesc
pe Internet rezolvate
gata, m-am
mirat; c`nd am
auzit c\ seturile
de copiu]e se
g\sesc la v`nzare
la cofet\rie, m-am indignat;
iar c`nd am v\zut un exemplar
folosit de un elev al unui
liceu cu [taif, m-am speriat,
iar c`nd i-am citit cu lupa titlul,
m-am m`hnit [i am pl`ns: era
povestea genial\ „Harap-
Alb”, a megie[ului Creang\...
de parc\ ar fi fost mai vesel
dac\ locuiam `n Sighetu
Marma]iei sau la C\l\ra[i...
peste tot e la fel de trist, dac\
[coala a ajuns de r`s!
Nu mai este un secret
pentru nimeni c\ tr\im vremuri
apocaliptice, `n care
lumea toat\-i pe dos, ]ara-i `n
prad\, iar `nv\]\m`ntul `n
degringolad\. Dar dec`t s\
murim cu to]ii de inim\ rea,
mai bine s\ facem haz de
necaz v\z`nd cum elevii
no[tri, care citesc din ce `n ce
mai pu]in, doresc din ce `n ce
mai multi diplome de liceu [i
de facultate, f\r\ niciun efort.
~n ritmul acesta, peste 10 ani
vom fi un popor de masteri [i
doctori semi-analfabe]i...dar
cui s\-i pese, at`ta vreme c`t
banii de cas\ [i ma[in\ [i-i
vor scoate tot umilindu-se
prin cele spanii....
Deocamdat\, ce ne `ngrijoreaz\
este starea de
s\n\tate a [colii române[ti [i
a elevilor ei, care, de exemplu,
se cer la pipi at`t de des
`n timpul tezelor de BAC, de[i
reclamele agresive de la TV
le prezint\ remediul medicamentos
pentru astfel de simptome,
dar mai grav mi se
pare, `ns\, c\ ei se `ntorc `n
clas\ [i re-scriu `ntr-o limb\
paralel\ cu cea matern\ teze
Pag. 12
de nedescifrat, la orice disciplin\.
Doar dac\ ai sim]ul
umorului pe cele ce urmeaz\
le po]i considera „perle”, c\
nici astea m\car nu mai sunt
ce-au fost! Iat\ doar c`teva
exemplare m\iastre, culese
la `nt`mplare; `n numerele
viitoare ale revistei, dac\ mai
g\sim, v\ mai servim:
• „Regele era [ef al statului
comunist al armatei”
• „...boieri mandatari
acorda decora]iuni [i avea
drept de gra]ere”
• „Alte tipuri de etic\ teologic\
dec`t cea ulitarist\ sunt
centrat pe ideiea c\ fie care
const\ `n pl\cere senszorial\.”
• „Puterea judec\toreasc\
este executat\ de
institu]i ordinare...”
• „RPR care a luat fin]\
prin lupte aduse de popor
s`nt trimise la clase muncitoare.”
• „...O accep]iune a
supra irevesibilit\]ii timpului
poate tematizat prin reflxibilitate.”
• „este un filosof foarte
bun (Blaga) av`nd `n vedere
multe contexte cu diferite
teme.”
• „...`n
determinalism...este foarte
important s\ g`nde[ti, dar s\
g`nde[ti cu cap”
N.N. Vai de capul nostru!!!...dar
de ce ne-am speria,
dac\ la un program de
[tiri, o tanti se exprim\ astfel:
„Ast\zi (17 oct.) a nins la
munte. Despre datele meteo
[i de ce-am ajuns s\ ning\
vom vorbi dup\ publicitate”
N.R. Voi, copii, dac\ tot
nu mai citi]i nimic, s\ nu citi]i
nici acest PAMFLET f\r\
acordul p\rin]ilor, iar dac\-l
citi]i, vorba unui banc, s\ nu
scrie]i a[a, iar dac\ scrie]i, s\
nu semna]i, iar dac\
semna]i... s\ nu v\ mira]i!
Viespea Dida
omentan, percep]ia
M
despre “bac”, nu
este prea generoas\.
Motivele
Rezultatele discutabile
ob]inute `n
cele doua sesiuni ale
anului [colar trecut.
Ai no[tri tineri nu se
mai omoar\ cu
cartea. Nu mai citesc bibliografia
dat\ de profi, ci recurg
de regul\ la referatele postate
pe internet. At`t. Nu mai citesc
dar prind din zbor orice inova]ie
t`mp\, orice expresie bengoas\.
Numai a[a se explic\ enormit\]ile
din teze, unele de-a
dreptul monumentale. Care,
aten]ie, pun `n eviden]\: lipsa de
informare ( [tiin]a de carte) [i
g`ndirea precar\, logica aiuristic\,
“ prostia `n stare gem\”. De
aceea, candidatul la “bac”,
normal, are instruc]ia sub]ire [i
vorbe[te ca la televiziunile
locale. Adic\, tortureaz\ limba
na]ional\.
Apropo, servi]i c`teva nostimade,
numite “perle” culese din
lucr\rile recente S-o lu\m pe
discipline de `nv\]\m`nt. Limba
român\: “Manole a pus-o pe
Ana la zid si a `nceput s-o
resa este a patra putere `n statul de drep, un fel de
P
sor\ mai mic\ a puterilor legislativ\, executiv\ [i
judec\toreasc\.
Mic\, dar b\t\ioas\ [i b\t\u[\, curioas\ ca o
maimu]\, permanent nelini[tit\, de parc\ ar str`nge-o
botinele, gata s\ se bage `n cea mai puturoas\ hazna,
doar, doar o g\si ceva care s\ str\luceasc\, atr\g`nd
aten]ia lumii blazate [i obosite.
Unii spun c\-i un fel curv\ cu preten]ii, sulemenit\
[i v\csuit\ ca s\-[i ascund\ pecinginile, dar mai ales
pentru a smulge m\car o privire din partea zeului pe
care-l ador\, `nchin`ndu-i-se, cu osanale: Opinia
Public\.
~ntre cele dou\ este o rela]ie mai necurat\ dec`t incestul [i la
fel de paradoxal\ ca cea dintre g\in\ [i oul s\u, fiindc\ nu este
nici p`n\ `n prezent prea clar cine pe cine a ouat.
}ine]i socoteal\ c\ Opinia este mult mai v`rstnic\, de pe vremea
c`nd presa nu exista. Ceea ce face ast\zi presa au f\cut de
c`nd lumea b`rfa, gura satului sau gura lumii, ni[te spurc\ciuni `n
care odat\ intrat nu te mai putea sp\la, nici Bistri]a.
~n afara Opiniei mai sunt [i altele la care Presa se `nchin\: la
bani, la privilegii [i la glorie. Partea proast\ este c\ toate sunt
trec\toare, ceea ce face ca orice om de pres\ respectabil s\
cocheteze neap\rat cu elitista [i `nfumurata Cultur\ scris\.
Orice fi]uic\ ce se dore[te organ de pres\ se vrea independent\,
iar unele `[i fac titlu de glorie din afi[area bolduit\ a
unui asemenea ]el. Lucru mare independen]a aceasta, mai c\ se
vede pe fa]a omului, dar\mite pe ma[ina cu care circul\ el [i pe
cea a doamnei sau amantei, pe gardul cu „C`ine r\u”, „Nu intra]i!
Proprietate privat\”, pe vila din spate, piscin\, saun\ [i mai ales
PERLELE “ BAC”-ULUI
lucreze”, “Poemul Miori]a circul\
pe baz\ oral\, adic\ nu a fost
scris din motive tehnice”,
“Balada este o specie a liricii
populare inventat\ de Ciprian
Porumbescu”, “Nichifor Lipan
zace pe spate, cu fa]a `n jos”,
“Latina clasic\ este o limb\
moart\, care nu se poate vorbi
dec`t `n scris”, “ ~n cunoscuta
balad\ Miori]a sunt descrise
c`teva `nt`mpl\ri `n care sunt
implica]i doi criminali, o oaie
turn\toare [i un cioban care
[ocheaz\ prin prostia lui”, “
Toma Alimo[ era viteaz pentru
c\, cu o m`n\ conducea calul,
cu o m`n\ `[i ]inea ma]ele [i cu
o m`n\ se b\tea cu Manea”, “
Harap Alb este un basm cult
pentru c\ este scris de un om
cult, Eminescu”...S\ zicem c\
ajunge. Istoria: “Cantemir a avut
un rol important `n via]a sa”, “
Mircea cel B\tr`n l-a `ngenuncheat
pe trufa[ul turc
Baiazid cu c`teva proverbe [i
zic\tori bine plasate”, “ B\t\lia
din Scrisoarea a III-a s-a dat la
Rovinari”...Biologia are [i ea
perle. “Inima este cel mai important
organ genital al omului”, “
Creierul este un organ oarecum
indispensabil capului”, “Inima
APOSTOLUL
A PATRA PUTERE
este `mp\r]it\ `n dou\
auricole [i dou\...” Dup\
asemenea perle `mi este
permis s\ zic: “la vremea
mea”, liceul era liceu. Era
mai solid, mai temeinic [i
mai responsabil ca [i cel
de azi. P\rerea mea.
Dac\ ave]i alta p\rere...
Dumitru RUSU
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - director general, Iosif COVASAN - director economic,
Constantin TOM{A - director executiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjunct, Dumitri]a VASILCA,
Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).
`n cardurile Visa [i American Travel. Acestui om i se cere
p\rerea des [i cu insisten]\, iar el se pronun]\ f\r\ ezitare, fie c\
este vorba despre tehnica `ngr\[\rii suinelor sau despre dispari]ia
unei specii de Cucurbita Palmiflora Fosilis.
Omul `n cauz\ este, de regul\, st\p`nul unei cohorte de
„negri[ori” jurnali[ti, cu [i f\r\ rubric\, pl\ti]i cu zg`rcenie, tr\itori
prin garsoniere `nchiriate cu luna, fum`nd pe datorie [i potolindu-[i
foamea la c`te o festivitate cu bufet suedez. Ei sunt aplaudacii
Puterii, scormonind oriunde pute ceva, pentru a pune pe
masa Opiniei evenimentul cu care aceasta `[i satisface pofta de
inedit [i divertisment.
Cele patru puteri sunt, este drept, surori, dar vitrege. A[a c\
se spioneaz\ reciproc fur`ndu-[i periodic amantul comun. Cea
mai rea de gur\, tot cea mai mic\, le p`r\[te pe alea b\tr`ne, le
arunc\ noroi `n fa]\ [i le bate obrazul, pretext`nd c\ ea ar fi
singura care vegheaz\, vigilent\ [i viteaz\. Nimic nu-i poate
adormi cerbicia. Are o sut\ [i un ochi, mai mult dec`t celebrul
Argus, iar acela este Ochiul Public. Se arat\ gata s\ spumege,
dezv\luind aranjamente odioase, fraude strig\toare la cer,
nedrept\]i crase, vinov\]ii dovedite. Ea umbl\, scormone[te, ca
g\ina `n curm\tur\, adun\ ca h`rciogul dovezi [i probe, a]`]\
spiritele, face g\l\gie mare, dar se pite[te cumin]ic\, la locul ei,
tace m`lc, mut\ [i surd\ c`nd se zb`rle[te vreun [ef politic.
~n aceast\ ipostaz\ disimuleaz\ cu m\iestrie : o doare soarta
c`inilor vagabonzi, laud\ ini]iativele cresc\torilor de melci
coment`nd mali]ios rezultatele vreunui campionat sau cupe.
~n rest c`t mai mult\ publicitate,pl\tit\ cu bani grei dar care
asigur\ lini[tea cotizan]ilor. Pl\titorii nu fac aranjamente, mici
nedrept\]i, nu mai `ncalc\ legea [i nu le mai put picioarele.
Bine-i s\ fii putere `n Stat : {ase, vine Presa !
Prof. dr. D. D. URSACHE
Elevii excelen]i de la Liceul de Art\
e 25 septembrie 2008, `ntr-un cadru festiv [i `n
P
prezen]a a numero[i oficiali [i invita]i, a avut loc `n sala
“Calistrat Hoga[“ a Consiliului Jude]ean Neam]
Festivitatea decern\rii diplomelor de excelen]\ elevilor
[i profesorilor `ndrum\tori din `ntreg jude]ul, pentru
rezultatele deosebite ob]inute la Olimpiadele [colare
na]ionale. Activitatea a `nceput cu discursurile
reprezentan]ilor autorit\]ilor locale - Consiliul Jude]ean
Neam], Inspectoratul {colar al Jude]ului Neam] -
urmate de g`ndurile reprezentan]ilor elevilor olimpici,
precum [i ale profesorilor `ndrum\tori. To]i au subliniat
satisfac]ia deosebit\ c\ {coala româneasc\, `n ciuda transform\rilor
care o afecteaz\ `n aceast\ perioad\ de tranzi]ie a
societ\]ii, reu[e[te s\ promoveze tineri de o valoare cert\ [i talente
autentice.
~n cadrul s\pt\m`nii excelen]ei `n educa]ie, eveniment ini]iat
de Guvernul Romaniei, au primit diplome elevii [i profesorii
`ndrum\tori. Pentru premiul I a fost felicitat\ Tudosa Andreea
Alexandra - interpretare muzical\, nai (prof. Leonid Ciobanu).
Pentru premiul al II-lea au fost mentiona]i: Samson Denis Marcel
`n - interpretare muzical\, ]ambal , Ursache M\d\lina - nai (prof.
Leonid Ciobanu), Gologan Andrei - pian (prof. Cristina Popa),
Popa Ligia - pictura de [evalet (prof. Grigore Agache), Buruian\
Paul-Antoniu - pian (prof. Raluca Nica). Pentru men]iuni au fost
`ncuraja]i: Mardare Ioana Alexandra - interpretare muzical\, viol\
(prof. Mioara Prisada), Topliceanu Clara - canto (prof. Elena
Botez), Cr\ciunescu Ana - limba francez\ (prof. Carmen
Corl\]eanu) [i Popa Emilian - pictur\ de [evalet (prof. Aida
Ghiorghiscan), ultimii doi fiind `n prezent studen]i.
Decernarea premiilor a fost urmat\ de un moment artistic
sus]inut de elevii premia]i [i de grupul vocal “Camena” condu[i de
domnul profesor Lucian Sitaru.
Prof. Carmen CORL|}EANU
Textele se pot trimite [i pe adresa
revista_apostolul@yahoo.com
APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]
Pre]ul: 1 LEU
septembrie 2008