Apostolul nr. 108 - CNRV

More documents

Recommendations

Info

ntre 30 august [i 2 septembrie a.c. [i-a desf\[urat ~ activit\]ile ultima serie de copii care particip\ la Tab\ra anual\ de la Dur\u. Tab\ra, organizat\ `n perioada vacan]ei de var\, `ntre 14 iunie [i 5 septembrie, se desf\[oar\ la M\n\stirea Dur\u [i este rodul colabor\rii dintre Centrul de Cercetare [i Produc]ie Teatral\ Ia[i- ArtEd - [i Centrul Cultural Pastoral “Sf. Daniil Sihastrul”. Au participat peste 2000 de copii din toate jude]ele ]\rii, `mp\r]i]i `n 12 serii. Obiectivele taberei urm\resc descoprirea unor abilit\]i care s\-i ajute pe copii s\ aib\ o via]\ social\ armonioas\. ~ntre activit\]ile taberei este inclus [i un program religios care `[i propune s\-i invite pe copii s\ descopere spiritualitatea din Mun]ii Neam]ului [i s\ le ofere posibilitatea de a `n]elege cum se desf\[oar\ via]a de zi cu zi `ntr-o m\n\stire, ca slujire a lui Dumnezeu [i a oamenilor. ~ntr-o atmosfer\ pitoreasc\, la poalele Muntelui Ceahl\u, `ntr-o zon\ `nc\rcat\ de istorie [i spiritualitate, copii din toate col]urile ]\rii au ales s\ petreac\ o s\pt\m`n\ din vacan]a de var\ `n tab\rade la M\n\stirea Dur\u. Muntele Ceahl\u a fost primul care i-a `nt`mpinat pe oaspe]i, `nc\ de la viaductul care trece peste lacul de acumulare Izvorul Muntelui (Bicaz). De aici [i p`n\ `n sta]iunea Dur\u, el a captat privirile copiilor [i le-a st`rnit curiozitatea de a afla mai multe despre culmile sale seme]e, despre v\ile sale ascunse, despre cascada Duruitoarea, de la numele c\reia vine [i numele M\n\stirii Dur\u [i al sta]iunii, despre ostenelile at`tor siha[tri care au c\utat, din cele mai vechi timpuri, ca, odat\ cu parcurgerea `n\l]imii fizice p`n\ la Toaca sau Panaghia, s\ se ridice [i pe cele mai `nalte culmi ale vie]ii duhovnice[ti. OBIECTIVELE TABEREI ~n anul 1991, `n cadrul M\n\stirii Dur\u, cu binecuv`ntarea [i str\dania Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, pe atunci NIHIL SINE DEO ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII u]ini poe]i din literatura român\ s-au P "bucurat" de o receptare critic\ atât de contradictorie ca George Bacovia. Se pare c\ miracolul poeziei sale continu\ s\ suscite controverse [i tentative critice de a-l "elucida". Dincolo de ele, de abord\rile pur impresioniste sau riguroase, `n cheie stilistic\ sau semiotic\, r\mâne Poezia. Considerat de c\tre George C\linescu o limit\ a lirismului bacovian [i confundat cu schematismul datorat unei presupuse lipse de inspira]ie, conceptul de "manierism" e, `n fapt, unul extrem de interesant prin originea, evolu]ia [i avatarurile sale. Definit de Gustav René Hocke drept o "form\ de expresie a omului problematic sau a unor VACAN}| LA MUNTELE RUG|CIUNII Aspecte ale manierismului `n poezia bacovian\ epoci de criz\", manierismul `[i are originea `n "iregular" [i "disarmonie", `n care se reg\se[te "fa]a nocturn\" a Europei, cea "bântuit\ de demoni", acele "phantasiai", "viciile ei de gândire", "metaforele insolite"(conf. G. R. Hocke, Manierismul `n literatur\, Bucure[ti, Editura Univers, 1998. pag. 27). Aspectul deseori blamat drept "`nc\rcat excesiv", prisosul de podoabe stilistice, excesul, `[i au substratul psihologic `n ideea manieri[tilor c\ lumea nu este simpl\, drept care nici modul de a o `nf\]i[a prin art\ nu poate fi simplu. Lumea ca labirint este nu doar un laitmotiv, un concept, ci un anume tip de viziune ce justific\ exploatarea maxim\ a artificialului. ~nc\ din Antichitate, acele [iruri de litere extrem de elaborate, `ntortocheate, ale poetului Porphirios de pe vremea `mp\ratului Constantin, se voiau, se Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei, s-a `nfiin]at Centrul Cultural Pastoral “Sf. Daniil Sihastrul”, ca loc de promovare a spiritualit\]ii ortodoxe. ~ncep`nd cu anul 2002, la Dur\u au fost organizate tabere de copii, cu v`rste cuprinse `ntre 6 [i 18 ani, provenind din toate jude]ele ]\rii. Obiectivele taberei urm\resc descoperirea unor abilit\]i care s\-i ajute pe copii s\ aib\ o via]\ social\ armonioas\: dezvoltarea capacit\]ii de lucru `n echip\, a creativit\]ii [i spontaneit\]ii, dezvoltarea [i stimularea abilit\]ilor practice, nuan]area exprim\rii verbale [i scrise. Activit\]ile taberei se desf\[oar\ sub form\ de ateliere, organizate pe grupe de lucru, formate pe criterii de v`rst\. Se organizeaz\, astfel, ateliere de teatru, pictur\, muzic\, dans, cunoa[terea mediului, sport. Dintre activit\]ile taberei nu lipsesc drume]ii, excursii [i pelerinaje, foc de tab\r\. PROGRAM RELIGIOS {I PELERINAJE LA M|N|STIRILE NEAM}ULUI Anul acesta, `ntre activit\]ile taberei, este inclus [i un program religios care `[i propune s\-i invite pe copii s\ descopere spiritualitatea din Mun]ii Neam]ului [i s\ le ofere posibilitatea de a `n]elege cum se desf\[oar\ via]a de zi cu zi `ntr-o m\n\stire, ca slujire a lui Dumnezeu [i a oamenilor. pare, o armonie divin\, o "ordonare enigmatic\ a haosului"(ibidem, pag. 38). Numeroase structuri ale manierismului secolului al XVIIlea se revendic\, de altfel, de la aceast\ concep]ie a anticilor. "Labirinturile poetice" din cele mai vechi culturi ale lumii, din Egipt [i China, au `nv\luit crea]iile manieri[tilor secolului amintit `ntr-o aur\ de mister, transpunând cititorul `n lumi magice Ṗrincipiul combinatoriu are, de altfel, acest substrat mitic, devenind o mod\ `n literatura manierist\ a Romei târzii [i o adev\rat\ obsesie `n manierismul sec. al XVII-lea. Simbolismul francez avea s\ ilustreze prin St. Mallarmé una dintre cele mai interesante ipostazieri ale manierismului ca atitudine, `n lireratur\: "supracartea" lui, "marea oper\" pe care el o numea Le Livre trebuia s\ Prezentarea M\n\stirii “Sf. {tefan cel Mare” de pe Ceahl\u [i a vie]ii duhovnice[ti de pe “muntele cel sf`nt” al românilor, din cele mai vechi timpuri p`n\ ast\zi, prezentarea M\n\stirilor Dur\u, Neam], Secu [i Sih\stria, ca locuri de spiritualitate [i cultur\, s`nt doar c`teva dintre activit\]ile desf\[urate de participan]i `n cadrul programului religios al taberei. ~n pelerinajele f\cute la M\n\stirea Neam], copiii s-au `nchinat moa[telor sf`ntului necunoscut, la Secu au v\zut mormintele p\rin]ilor cronicarului Grigore Ureche, Nestor [i Mitrofana, s-au `nchinat moa[telor Sf. Ierarh Varlaam, iar la Sih\stria au mers la chilia p\rintelui Cleopa [i la morm`ntul s\u. La M\n\stirea Dur\u, copiii [i cadrele didactice au r\spuns pozitiv chem\rii toacei [i clopotului la programul liturgic. ~n perioada Postului Sfin]ilor Apostoli [i a Postului Adormirii Maicii Domnului, mul]i dintre ei s-au spovedit [i s-au `mp\rt\[it. La slujbele la care au participat copiii, s-a ]inut [i un scurt cuv`nt de `nv\]\tur\ care s\ le explice, pe `n]elesul lor, semnifica]ia s\rb\torii [i a slujbei respective. Interesul elevilor pentru via]a religioas\ s-a manifestat prin diferite `ntreb\ri, dar [i prin obi[nuin]a unora dintre ei de a trece mai `ntì pe la biseric\, de unde au luat anafur\ [i aghiazm\, abia apoi continu`ndu-[i drumul spre locul unde luau micul dejun. BINECUV~NTARE ARHIEREASC| PENTRU PARTICIPAN}I Discu]iile despre cum trebuie s\ se `nchine `n biseric\, care este semnifica]ia metaniilor [i a `nchin\ciunilor [i alte aspecte privitoare la via]a lor spiritual\ au st`rnit interes deosebit din partea copiilor. Seriile din 12- 18 iulie [i 2- 8 august, copiii [i educatorii, s-au bucurat de prezen]a la M\n\stirea Dur\u a ~nalt Preasfin]itului Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei. ~ns\, nu doar ace[tia au primit binecuv`ntarea ierarhului, ci to]i participan]ii la tab\r\, care au primit c\rticele de rug\ciuni [i iconi]e. Programul religios al taberei de copii de la Dur\u a fost unul apreciat [i a[teptat de participan]i, mai ales de cei care au participat [i la edi]iile anterioare ale taberei, care au m\rturisit c\ ì sim]eau lipsa. Lini[tea [i frumuse]ea locurilor, frumuse]ea slujbelor de la M\n\stirea Dur\u, activit\]ile taberei [i programul religios al ei, excursiile [i pelerinajele, focul de tab\r\ etc au f\cut ca aceia veni]i la Dur\u s\ petreac\ o s\pt\m`n\ de neuitat `n vacan]a de var\. Pr. Bogdan RACU demonstreze "strânsa corela]ie a poeziei cu universul", dar pentru asta, trebuia eliminat din poezie tot ce era "oniric [i `ntâmpl\tor". Leopold Ziegler definea manierismul ca "rezultatul unor puternice tensiuni fa]\ de numenal, fa]\ de societate, fa]\ de propriul eu". Mai ales acest din urm\ aspect (rela]ia tensionat\ cu propriul eu), termenul a f\cut [coal\ `n literatura modern\. Acea tendin]\ spre iregular, cultul disarmonicului se asociaz\ astfel modului de comportare anticonformist, confirmând, ca reflectare estetic\, "structurile psihice proprii omului problematic"(ibidem, pag.338). Tensiunile psihologice ale lui se manifest\ `n special prin "exagerare", "deformare", "`ncifrare". "Obiectul" manierismului poate deveni omul `nsu[i; ceea ce-l convinge pe Hocke s\ trag\ concluzia c\ "manierismul `n literatur\ implic\ manierismul `n psihologie, sociologie, folosofie [i teologie" (idem, pag. 340). Printre "simptomele" manierismului `n literatur\, autorul aminte[te: "artificialitatea extrem\, spiritul ludic strict asociativ, dar [i o negare cazuistic\ a valorii, o gândire probabilistic\ golit\ de substan]\, ca expresie a `nstr\in\rii fa]\ de conven]ional"(idem, pag 340). ~n literatura european\, manierismul se `ncarc\ de alte câteva caracteristici definitorii, cum sunt. "exaltarea afectiv\ sau reduc]ia glacial\ a expresiei", disimularea sau hiperprecizia, enigmistica sau evocarea, `ncifrarea sau "revelarea" iritant\, formele de expresie c\utate, "`nflorite", supralicitate sau denaturate, care provin dintr-o rela]ie dificil\ cu propriul eu, cu societatea, precum [i cu " tradi]iile filosofice [i religioase ale celor , ale reprezentan]ilor gândirii conven]ionale" (ibidem, pag. 337). Prof. drd. Olimpia - Magda IFTIMIE (Continuare `n pag. 11) Pag. 10 APOSTOLUL septembrie 2008
UN COL}I{OR DE RAI LA POALELE CEAHL|ULUI \n\stirea Dur\u, cunoscut\ vatr\ de M cultur\ [i spiritualitate, a fost `ntemeiat\ dup\ tradi]ie, de maica Mariana, pe la 1600. Este continuatoarea unei bogate vie]i spirituale de pe Muntele Ceahl\u [i de la poalele sale. Prima atestare documentar\ a m\n\stirii dateaz\ de la 1779, din perioada c`nd era stare]\ schimonahia Nazaria. ~n aceast\ perioad\, duhovnic al maicilor de la Dur\u era Sf`ntul Iosif de la V\ratic, canonizat `n [edin]a Sf`ntului Sinod al BOR din 5-7 martie 2008, cu data de pr\znuire 16 august. ~n timpul st\re]iei schimonahiei Nazaria, monahiile de la Dur\u s-au retras `n Poiana V\ratic, `ntemeind M\n\stirea V\ratic. La Dur\u, via]a monahal\ a continuat sub `ndrumarea ieroschimonahului Petru, care a reorganizat-o, aduc`nd, pe la 1802, c\lug\ri de la schiturile din `mprejurimi. Biserica actual\ a m\n\stirii, cu hramul Bunavestire, a fost construit\ `ntre 1832- 1835, pe locul vechii biserici de lemn, fiind sfin]it\ de mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei. Exact la 100 de ani de la sfin]irea noii biserici, `ntre anii 1935- 1937, pictorul Nicolae Tonitza `mpreun\ cu un grup de ucenici au pictat interiorul l\ca[ului de cult, `n tehnica encaustic\, pictur\ bazat\ pe cear\. Turnul clopotni]\ de la intrarea `n m\n\stire a fost construit `n 1835. El ad\poste[te paraclisul cu hramul “Schimbarea la Fa]\”, pictat `n 1938 de monahul Varahil Moraru. ~n apropierea bisericii se p\streaz\ dou\ dintre vechile construc]ii ale m\n\stirii: Casa Veniamin [i vechea clopotni]\ din lemn. NIHIL SINE DEO ATHOSUL ROMÂNESC storia primelor a[ez\ri monahale I de pe Muntele Ceahl\u [i din `mprejurimile sale se pierde `n negura vremii. Toponimia, tradi]ia, m\rturiile arheologice [i cele documentare arat\ c\ `n aceast\ parte a Moldovei, din cele mai vechi timpuri [i p`n\ ast\zi, a existat o puternic\ tr\ire spiritual\. V`rful Toaca, asemenea obiectului de lemn care cheam\ prin “vocea” sa pe cre[tini la rug\ciune, a adunat `n jurul s\u, din cele mai vechi timpuri [i p`n\ ast\zi, pe iubitorii de lini[te [i nevoin]\ duhovniceasc\. Ace[tia [iau pus n\dejdea `n ajutorul [i mijlocirea Maicii Domnului, astfel c\ o alt\ culme impun\toare a muntelui a fost numit\ Panaghia (din grece[te, cea `ntru tot Sf`nt\), `n cinstea N\sc\toarei de Dumnezeu. Toponimia aminte[te de prezen]a pe Ceahl\u a numero[i siha[tri: Pe[tera Pustnicului, Pe[tera lui Gherman, Nazarie [i Vucul, Poiana lui Ghenade, Gherasim, Teofan, Poiana [i P`rùl Maicilor, Poiana [i Piciorul Sihastrului, P`rùl C\lug\rului, P`rùl lui Martin, Patapie etc. P`n\ prin anul 1954, pe v`rful Toaca se afla un postament de piatr\ cu dou\ suporturi metalice pe care a fost a[ezat\ o toac\, mai `ntì din lemn, apoi din metal.. Tot acolo se afla [i un clopot care de[tepta pe siha[trii din jur la rug\ciune, iar `n timpurile mai vechi, avertiza apropierea vr\jma[ilor pe v\ile din jurul muntelui. Tradi]ia local\ p\streaz\ diferite legende [i istorioare referitoare la rug\torii de pe Ceahl\u sau de la poalele sale. ~n urma c\l\toriei pe care a f\cut-o `n 1838, pe Muntele Ceahl\u, c\rturarul Gheorghe Asachi consemna pe baza informa]iilor culese de la oamenii locului: “~n s`nul acestor mun]i s-au p\strat oarecare monumente din epoca restatorniciei Statului Român `n aceste p\r]i ale Daciei. Evlaviosul afl\ biserici `ntemeiate de domnii cei buni spre `nchinarea cre[tinilor, m\n\stirile h\r\zesc nenoroci]ilor o m`ntuire, iar c\l\torilor un ad\post. Cele mai `nsemnate dintre aceste a[ez\minte s`nt: Schitul Hangu Pionul, Dur\u [i Cerebucul. Dur\ul, la care se ajunge dup\ o or\ de mers (de la schitul Pion- n.n.), situat `ntre dou\ p`raie, la poalele st`nc\riilor cele trei ale Pionului, unde tr\iesc [i se g\sesc `n singur\tate mul]i anahore]i foarte b\tr`ni, cei mai mul]i av`nd peste 100 ani, dintre care unii tr\iesc [i `[i petrec via]a prin st`ncile muntelui, `n aceste locuri, care `ntotdeauna au `nf\]i[at un azil persoanelor care se h\r\zesc a petrece o via]\ sih\streasc\. De aceea, poalele Pionului [i coastele sale se v\d presurate de m\n\stiri, sih\strii [i schituri locuite de monahi [i c\lug\ri]e, dintre care unii petrec tot anul `n vizuini, viptuindu-se (hr\nindu-se- n.n.) numai cu poame [i ierburi.” AM ~NV|}AT S| FACEM DIFEREN}A ~NTRE PICTURILE DIN M|N|STIRI • C`]iva dintre participan]i, copii [i cadre didactice, ne-au `mp\rt\[it p\reri referitoare la programul religios inclus anul acesta `n programul taberei de la Dur\u Nu este prima noastr\ participare “ la tab\r\, `ns\ informa]iile primite acum ne-au f\cut s\ vedem cu al]i ochi acest sf`nt l\ca[ de cult. Ne-a impresionat importan]a religioas\ a zonei [i vechimea acestei m\n\stiri, istoria ei [i detaliile referitoare la picturile interioare, at`t cele vechi de la ctitorire, c`t [i cele mai noi, atr\g`ndu-ni-se aten]ia asupra influen]elor locale ale acestora. Elevii au fost mai mult dec`t captiva]i de spusele p\rintelui, fapt dovedit [i de lini[tea [i interesul cu care au ascultat. C\r]ile de rug\ciuni [i iconi]ele primite au fost un motiv de bucurie pentru to]i, acestea fiind un fel de leg\tur\ `ntre noi [i Dumnezeu, amintindu-ne de perioada petrecut\ aici”. (prof. Roxana Neac[u, Bucure[ti) “Mie mi-au pl\cut foarte mult aceste locuri. M-a impresionat modul cum ne-a explicat p\rintele despre M\n\stirea Neam], dar mai ales despre M\n\stirea Dur\u. P\rintele (pr. Bogdan Racu, coordonatorul programului religios al Taberei de la M\n\stirea Dur\u- n.r.) ne-a explicat ce trebuie s\ facem `n biseric\, am admirat picturile lui Tonitza [i ne-a ar\tat cum s\ ne `nchin\m. Mul]umim mult!” (Teodora, 9 ani, {coala “{tefan B`rs\nescu”-Ia[i) “Degeaba vii la Dur\u dac\ nu urci m\car p`n\ la F`nt`nele, dac\ nu participi la activit\]ile taberei [i dac\ nu sim]i p`n\ `n str\fundul inimii tale puritatea, lini[tea [i farmecul vie]ii monahale de aici” (institutor Dana Tomniuc, {coala cu clasele I- VIII, Iezer, jud. Boto[ani) “~n acest pelerinaj mi-a pl\cut c\ am avut ocazia de a afla c`t mai multe despre arhitectura [i pictura m\n\stirilor Dur\u, Neam], Sih\stria [i Secu. Am `nv\]at s\ facem diferen]a `ntre picturile din m\n\stiri, am vizitat morm`ntul p\rintelui Cleopa” (Irina Brean\, Ploie[ti) “Dup\ ce p\rintele ne-a povestit lucruri interesante despre M\n\stirea Dur\u, doamna `nv\]\toare ne-a dus `n fiecare diminea]\ s\ lu\m anafur\ [i aghiazm\. M-am bucurat foarte mult” (Ioana Popescu, 7 ani, {coala <strong>nr</strong>. 28, Bucure[ti) “Ast\zi, 2 septembrie 2008, am asistat la o minunat\ lec]ie de credin]\, istorie [i via]\. L`ng\ un stejar falnic, pe sc\rile de urcare din fa]a M\n\stirii Dur\u, am retr\it `mpreun\ cu elevii din Piatra Neam], Ia[i, Roman [i Dorohoi puterea [i ve[nicia credin]ei noastre ortodoxe `n Mun]ii Ceahl\ului. Ar fi bine dac\ fiecare copil din taberele ce vor urma ar tr\i astfel de momente” (`nv. I. C\lin- Piatra Neam]) ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII Aspecte ale manierismului `n poezia bacovian\ (urmare din pag. 10) unt, toate, caracteristici ale "omului pro- S blematic", cum `l nume[te Hocke, om care [i-ar g\si prototipul mitic `ntr-un damnat, arhetip al tuturor "poe]ilor blestema]i" din lume. O astfel de " psihologie abisal\" justific\ pe deplin [i o "estetic\ abisal\", o poezie a tuturor tensiunilor. Cu siguran]\ c\ o asemenea estetic\ a iregularului [i a disarmonicului reflect\ mult mai veridic complexa alc\tuire a omului modern. Astfel privit, manierismul nu mai r\mâne un curent literar legat de Antichitate sau / [i de sec. al XVII-lea, ci o coordonat\ estetic\ septembrie 2008 fundamental\ a modernului, cu tipul s\u atât de sofisticat [i de problematic. O astfel de viziune poate aduce o lumin\ nou\ [i asupra abord\rii poetului român c\ruia eticheta de "manierist" era menit\ s\-i infirme valoarea. "Poetul plumbului" `n literatura român\, al angoaselor, al "terorii elementelor", George Bacovia, a fost mereu suspectat de "nesinceritate", de a se fi "pus `n scen\", de "artificialitate". Chiar din primul s\u volum de versuri, Plumb, din 1916, poetul frapeaz\ prin `ndr\zneala de a-[i fi asumat monotonia [i de a [i-o afi[a, ostentativ, prin recurgerea la un model `n aparen]\ extrem de simplu; cele câteva catrene ale poemelor lui se structureaz\ `n mod evident pe dou\ planuri `n permanen]\ juxtapuse: cel exterior, al unui "decor" `n realitate f\r\ nimic decorativ, menit s\ creeze o stare, [i cel interior, al subiectului liric. Aceast\ structur\ stereotip\ la Bacovia exist\ [i ca artificiu poetic, dar [i ca baz\ pentru crearea acelor structuri integratoare care-i unific\ opera. Acestea func]ioneaz\ ca ni[te linii de for]\ ale textului poetic bacovian [i ale `ntregii opere [i se confund\ cu mult discutatele obsesii bacoviene: pustiul, singur\tatea, moartea. Aceasta din urm\ e omniprezent\. Cromatic, e covâr[itoare prin supralicitarea culorii: "Carbonizate flori, noian de negru... Sicrie negre, arse, de metal, Vestminte funerare de mangal, Negru profund, noian de negru..." (Negru) Metalele sinestezice - "un negru cronc\nit" - sunt expresii `n plan estetic ale "unit\]ii `n diversitate", ale unui univers la origine indivizibil, dar care [i-a pierdut unitatea originar\, "risipindu-se" `n toate componentele, pe care poetul le "adun\", reconstituindule. Cele mai multe trimit la aceea[i idee de neant ce `nglobeaz\ totul sau constituie "semne" prevestitoare ale lu\rii `n st\pânire a `ntregului univers de c\tre moartea invadatoare, agresiv\, de neoprit. De-aici [i "aglomerarea" manierist\ a "tabloului" cu `nsemnele mor]ii: "un negru cronc\nit", "fanfare funerare", "crengile schelete", "sinistru semn", "plâns de cobe"[i, mai ales, nelipsi]ii corbi: " , mi-am zis singur...[i-am oftat" (Gri) APOSTOLUL "Departe, pe câmp, Cad corbii, domol..." (Pastel) "O pas\re cu glas amar Str\bate parcul secular..." (Decor) [i, `n manier\ intertextual\: "Trec corbii - ah, < Corbii> Poetului Tradem." (Amurg) Ipostazele mor]ii sunt `ns\ multiple; men]inându-se `n registrul cromatic al satura]iei, negrului ì corespund, `n alte poezii, unele sintagme metaforice axate pe metal ("frunze de metal", "z\voiul de argint"), ceea ce activeaz\ conota]ia artificializ\rii, de sorginte manierist\. Mor]ii ca `nghe], din Corbii [i Tablou de iarn\, ì corespunde "moartea ca metal", observ\ Alexandra Indrie[, a[a cum se `ntâmpl\ la modul programatic `n Plumb: -"sicriele de plumb" -"flori de plumb" -"coroanele de plumb" -"aripile de plumb" Sau, `n Amurg de iarn\: "Amurg de iarn\, sumbru, de metal ... Copacii rari [i nin[i par de cristal" ori `n Toamn\: "E toamn\... metalic s-aud Gorni[tii, `n fund, la cazarm\" "Un cer de plumb de-a pururea domnea" (Altfel) Spaima de moarte - obsesia dominant\ - alung\ poetul damnat la periferii, `n preajma abatoarelor sau chiar...`n cimitire, unde h\ituitul se ascunde parc\ de neant chiar `n inima lui. (continuare `n num\rul viitor) Pag. 11
Page 1 and 2: APOSTOLUL SERIE NOU|, ANUL X, NR. 1
Page 3 and 4: ACTIVITATEA SINDICAL| “Nu am apel
Page 5 and 6: APOSTOLUL LITERAR {IARTISTIC Anul 6
Page 7 and 8: TINERE CONDEIE PIETRENE NU ~N}ELEG!
Page 9: REMEMBER ~NV|}|TORUL EDUC| PROFES~N

Apostolul nr. 108 - CNRV

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?