Apostolul nr. 108 - CNRV

~NV|}|M~NTUL NEM}EAN, LA ZI
{coala a `nceput
cu probleme
onform unei statistici oferite de Inspectoratul {colar
C
Jude]ean Neam], cu c`teva zile `nainte de `nceperea
anului [colar din 158 unit\]i cu personalitate juridic\,
erau autorizate sanitar 107 (adic\ 67%). Din cele
neautorizate, 10 aveau posibilitatea de a fi autorizate
iar 41 aveau depus\ la Direc]ia Sanitar\ documenta]ia
necesar\ pentru a putea fi autorizate [i s\ primeasc\
viza de func]ionare pentru anul [colar 2008 - 2009.
Trebuie amintit c\ unit\]ile [colare cu personalitate
juridic\ au `n subordine numeroase alte [coli [i
gr\dini]e. ~n momentul de fa]\ exist\ 253 de astfel de
structuri ale [colilor cu personalitate juridic\. Dintre acestea erau
autorizate 89 (32%), `n timp ce marea majoritate, 164 neautorizate
(68%). Una
din cele mai dese
cauze pentru lipsa
autoriza]iei este termenul
de a[teptare.
Cu alte cuvinte, documenta]ia
de ob]inere
a autoriza]iei
de func]ionare este
elaborat\ [i depus\
la Direc]ia Sanitar\
[i urmeaz\ s\ se
dea un verdict. Nu
aici este marea
problem\ a infrastructurii
de `nv\-
]\m`nt nem]ean.
Altele s`nt motivele
de `ngrijorare, printre
acestea num\r`ndu-se lipsa apei curente, a grupurilor sanitare
salubre, a fosei vidanjabile. Unele [coli nu pot fi autorizate
deoarece la ele se deruleaz\ lucr\ri de reabilitare. C`t timp s`nt `n
[antier nu pot primi autoriza]ia, `ns\ exist\ toate premisele
ob]inerii acestui document dup\ finalizarea lucr\rilor. Altele nu pot
fi autorizate din cauza nepotabilit\]ii apei. Este vorba, `n primul
r`nd, de [colile din localit\]ile afectate de inunda]ii. Trebuie subliniat,
`n schimb, un aspect foarte important. Chiar dac\ anul [colar
a `nceput cu multe [coli neautorizate sanitar, num\rul celor cu
probleme este `n sc\dere de la an la an.
UNICEF a ajutat
elevii sinistra]i
na dintre cele mai importante organiza]ii la nivel mondial
`n ceea ce prive[te protec]ia drepturilor copilului
U
nu a r\mas indiferent\ la suferin]a micu]ilor afecta]i de
inunda]iile din vara ce tocmai a trecut. UNICEF a cerut
celor de la Inspectoratul {colar Jude]ean Neam] o
situa]ie a tuturor copiilor din familiile afectate de inunda]ii,
pentru a le oferi, `n perioada imediat urm\toare,
rechizite. ~n urma analizei efectuate de ISJ, a reie[it c\
de acest sprijin al UNICEF beneficiaz\ 164 de copii
pre[colari, 118 elevi de clasa I, 245 de elevi din clasele
II-IV, 441 de elevi din ciclul gimnazial [i 82 din clasele
IX-XII.
Cei de la UNICEF au solicitat o eviden]\ a elevilor pe aceste
grupe de v`rst\, pentru c\ [i pachetele cu rechizite au con]ine
obiecte care s\ `i ajute pe copii, `n func]ie de v`rsta lor. Printre
unit\]ile de `nv\]\m`nt cu cei mai mul]i elevi beneficiari de sprijinul
UNICEF se num\r\ {colile de Art\ [i Meserii “Ion Creang\” [i
cea din Dolje[ti - pentru copiii din Buruiene[ti [i Rotunda, precum
[i [colile din Adjudeni [i T\m\[eni.
I
nspectorul [colar general adjunct, Grigoru]\ Oniciuc, a
atras aten]ia asupra unui aspect care ]ine de criza
cadrelor didactice specializate. ~n unele unit\]i de
`nv\]\m`nt s-au `nfiin]at noi specializ\ri pentru elevi,
`ns\ nimeni nu s-a g`ndit c\ exist\ posibilitatea s\ nu
existe profesori: “S`nt discipline la care e un dezastru.
Avem discipline unde, comparativ cu anul trecut, nu
s`nt deloc oameni. La Turism am repartizat absolven]i
din acest an. La Protec]ia Mediului, de asemenea, s`nt
r\mase enorm de multe catedre. Am ajuns `n situa]ia
`n care nu avem copii la [coal\, dar nu avem nici speciali[ti”.
Criz\ de profesori
Sprijin pentru elevii
cu p\rin]ii peste hotare
Pentru sistemul de `nv\]\m`nt, o prioritate trebuie s\
“
fie [colarizarea copiilor, iar o aten]ie deosebit\ trebuie
s\ se acorde acelor copii care au p\rin]ii pleca]i la
munc\ `n str\in\tate”, a declarat Vasile Pruteanu,
pre[edintele Consiliului Jude]ean Neam]. Acesta a
anun]at c\ Inspectoratul {colar va demara un proiect
al\turi de CJ, pentru sprijinirea copiilor afla]i `n astfel
de familii. “Trebuie s\ fie o situa]ie la nivelul fiec\rei
comune, s\ se [tie p\rin]ii c`tor copii s`nt `n
str\in\tate. Trebuie s\ fie o implicare foarte mare `n
acest sens din partea profesorilor, a `nv\]\torilor [i a
dirigin]ilor. Nu [tiu c`]i dirigin]i [i `nv\]\tori mai fac vizite
`n familiile copiilor, pentru a vedea `n ce mediu tr\iesc”, a mai
spus Vasile Pruteanu.
Pre[edintele CJ a precizat c\ proiectul nu va avea strict o
latur\ material\, pun`ndu-se un accent deosebit pe educarea
tinerilor. Vasile Pruteanu a subliniat c\ s`nt foarte mul]i copii ai
c\ror p\rin]i s`nt pleca]i `n str\in\tate, iar ei nu au fost l\sa]i nici
m\car `n grija unei rude, ci a unui cunoscut, apropiat care
prime[te lunar o anumit\ sum\ de bani. Acei copii nu s`nt at`t de
atent supraveghea]i, astfel `nc`t este foarte mare riscul ca ei s\
ajung\ la abandon [colar din aceast\ cauz\.
Olimpicii nem]eni
au fost premia]i
inerii nem]eni care au ob]inut rezultate excep]ionale la
T
concursurile na]ionale [i interna]ionale au fost premia]i
pe 25 septembrie, `n cadrul unei manifest\ri festive
organizate de Guvernul României, Prefectura
Neam] [i Inspectoratul {colar. La eveniment, pe l`ng\
numero[ii olimpici [i dasc\lii acestora, au fost
prezente [i oficialit\]i nem]ene, printre care senatorul
{erban Str\til\, deputatul Dorinel Urs\rescu,
pre[edintele CJ, Vasile Pruteanu sau viceprimarul Ana
Monda. To]i olimpicii au primit c`te o diplom\ de excelen]\
din partea Guvernului României, o floare [i un tricou,
un premiu simbolic, mai ales c\ [i culoarea tricoului a fost
aleas\ `n func]ie de rezultatele ob]inute. Inspectorul [colar general,
Mihai L\c\tu[u, a ]inut s\ felicite `n primul r`nd tinerii, apoi
cadrele didactice care le-au `ndrumat pa[ii spre diversele premii [i
men]iuni ob]inute. Oaspetele de seam\ al evenimentului a fost
pr[edintele Consiliului Jude]ean, Vasile Pruteanu, un om care [i-a
dedicat o mare parte din via]\ catedrei. Acesta a felicitat elevii, dar
[i-a exprimat [i speran]a c\ mare parte dintre actualii olimpici vor
fi, peste ani, oamenii de baz\ ai ]\rii.
Expozi]ie a unui cadru
didactic
ala “Cupol\” a Biblioptecii Jude]ene “G. T. Kirileanu” a
S
g\zduit pe 18 septembrie, vernisajul expozi]iei de
acuarel\ “R\d\cini [i via]\” a pictori]ei Maria Baroi.
Expozi]ia, prezentat\ de criticul de art\ Lucian Strochi,
a fost deschis\ p`n\ la 1 octombrie.
Maria Baroi este o `ndr\git\ `nv\]\toare din Vaduri,
comuna Alexandru cel Bun, care [i-a cultivat pasiunea
pentru pictur\ urm`nd cursurile {colii Populare de Art\
din Piatra Neam]. A expus p`n\ acum la [coala din
Vaduri, la Galeriile Alfa, Casa de Cultur\, Casa
Româno-Francez\ [i la sediul BCR. Are numeroase
particip\ri la expozi]ii colective [i lucr\ri `n colec]ii particulare din
]ar\ [i din Austria, Germania [i Statele Unite ale Americii.
Un nume nou
pentru Economic
nul [colar 2008 - 2009 ar putea fi unul de r\scruce
A
pentru Economic, exist`nd dorin]a ca acesta s\ `[i
schimbe numele din Grup {colar Economic
Administrativ `n Colegiul de Turism Piatra Neam], mai
ales datorit\ interesului pe care tinerii `l arat\ fa]\ de
aceast\ specializare: “Planul de [colarizare a fost
realizat 100%. De altfel, acest lucru nici nu este o
problem\ la unitatea noastr\ de `nv\]\m`nt. Se
observ\ un interes crescut din partea elevilor, pentru
turism. De altfel, chiar ne g`ndim s\ schimb\m denumirea
`n Colegiu de Turism”, a declarat Laura Laz\r,
directorul acestei unit\]i de `nv\]\m`nt.
M. GHEGHICI
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Pag. 4
Titulariz\ri
`n `nv\]\m`ntul particular
unoscut fiind faptul c\ la nivelul
C
jude]ului Neam] exist\ 19 unit\]i de
`nv\]\m`nt preuniversitar particulare,
parte integrant\ [i o alternativ\ la
`nv\]\m`ntul de stat, consider c\ trebuie
men]ionate unele aspecte ce au
o importan]\ major\ `n istoria [i
evolu]ia acestora.
~n conformitate cu OMEC nr.
5656 din 2004, pe data de 10 septembrie
2008, cele 8 gr\dini]e particulare
(confesionale) din jude]ul nostru au
sus]inut concursul pentru ocuparea posturilor
vacante, pentru care s-au `nscris 22 de cadre
didactice de specialitate.
Acest concurs este al doilea din jude], dup\
cel organizat pe 13 august de c\tre Liceul
Particular Nr. 1 Piatra - Neam] [i, `n urma c\ruia
un num\r de 9 cadre didactice de diferite specialit\]i
au devenit titulare. Astfel, cu autonomia
specific\ sectorului privat din România, unit\]ile
de `nv\]\m`nt particular sunt integrate `n sistemul
educa]ional românesc. ~n acela[i timp, titularizarea
cadrelor didactice `n aceste unit\]i
constituie o condi]ie necesar\ `n vederea
ob]inerii acredit\rii acestora.
Condi]iile de participare au fost cele
prev\zute `n Legea `nv\]\m`ntului [i Statutul
personalului didactic, `n func]ie de postul sau
catedra pentru care s-a optat.
~mbin`nd `nv\]\m`ntul clasic cu cel modern,
[colile particulare din ]ara noastr\, structurate
pe toate nivele de studiu (pre[colar, primar, gimnazial,
liceal, profesional [i postliceal), ofer\
reale [anse form\rii noilor genera]ii, `n conformitate
cu necesit\]ile actuale ale pie]ei muncii.
Drd. Mihai FLOROAIA
n cele ce urmeaz\
~
doresc s\ v\
st`rnesc curiozitatea
de a descoperi `n
lucrarea lui Dan
Puric, Cine suntem,
ap\rut\ `n 2008 la
Editura Platytera,
Bucure[ti,
adev\rata fa]\ a
societ\]ii române[ti
contemporane.
Volumul adun\
o serie de cuv`nt\ri, conferin]e [i
interviuri rostite cu diverse ocazii
de c\tre actorul, regizorul [i
apologetul ortodox Dan Puric.
Dintre acestea doresc s\
enum\r: M\tur poteca spre
Biseric\, Dragostea, mai presus
de art\, Sensul vie]ii, al mor]ii [i
al suferin]ei, Demnitatea cre[tin\,
Cine suntem, Lumin\ de om [i de
APOSTOLUL
Cine suntem
neam românesc etc.
Ortodox autentic [i p\truns
de iubirea cre[tin\, actorul Dan
Puric prezint\, sub forma ironiei
bl`nde [i a `nv\luirilor diafane cu
umor, fa]a real\ a societ\]ii noastre
actuale.
Omul R\s\ritean [i omul
globalizat al postmodernit\]ii sunt
analiza]i [i compara]i pe parcursul
c\r]ii , autorul lu`nd o atitudine
`ntemeiat\.
Autorul descrie `ntr-un mod
realist starea `n care ne afl\m
ast\zi, `ntr-o lume care nu mai
are repere [i modele valorice
reale, `n care nonvaloarea [i
incultura predomin\ la toate
nivelele. Aduc`nd argumente
conving\toare, Dan Puric
`ndeamn\ la p\strarea real\ a
ierarhiei valorilor. Vorbe[te
despre „antrenamentul de uitare”
la care este supus poporul
român, ceea ce-l face s\
locuiasc\ `ntr-o dimensiune distorsionat\
a timpului, care duce
la pierderea identit\]ii `n fa]a istoriei.
Motive precum via]a [i
moartea ilustrate `n literatura
popular\ a poporului român constituie
un adev\rat „fir ro[u” al
unor discu]ii, prelegeri `n care
abordeaz\ situa]ia noastr\ ca
neam `n raport cu istoria.
P\truns\ de un na]ionalism
autentic, cartea lui Dan Puric ne
determin\ la o analiz\
am\nun]it\ a propriei con[tiin]e
privind viitorul poporului nostru `n
compara]ie cu adev\ratele valori
ale trecutului.
septembrie 2008
Drd. MIHAI
FLOROAIA