Apostolul nr. 108 - CNRV

More documents

Recommendations

Info

PROFESIONI{TII EDUCA}IEI oamna profesoar\ Minodora Lemnaru este D absolvent\ a Facult\]ii Politehnice ie[ene, cu specializarea inginer- mecanic. Este profesoar\ `n cadrul Liceului “Vasile Sav” Roman, de aproape 10 ani. Colegii au avut `ncredere `n ea [i au desemnat-o lider\ de sindicat. ~n cadrul Conferin]ei jude]ene Neam] din data de 20 iunie 2008, a fost propus\ candidat\ `n Consiliul Jude]ean, iar Consiliul Jude]ean a nominalizat-o lider, pentru zona Roman. • D-n\ profesoar\, `n Conferin]a Jude]ean\ din 20 iunie 2008 a]i fost desemnat\ vicepre[edinte a S.L.L.I.C. Neam], mai precis, vi s-a `ncredin]at func]ia de lider al sindicali[tilor din zona Roman. Ce obiective ave]i `n vedere pentru perioada urm\toare ca vicepre[edinte al educatorilor din `nv\]\m`ntul roma[can - Este adev\rat, Conferin]a Jude]ean\ a fost un moment [i un eveniment important `n mi[carea sindical\ roma[can\. A fost momentul pentru o analiz\ serioas\ a activit\]ii dar `n acela[i timp [i g\sirea unor solu]ii privind `mbun\t\]irea activit\]ii educative din [coli. Colegii din zona Roman mi-au `ncredin]at o func]ie important\ [i va trebui s\ m\ mobilizez foarte mult pentru aceast\ activitate. Ca obiective Cred c\ voi continua s\ colaborez cu liderii sindicali din fiecare unitate [colar\, voi urm\ri s\ se respecte Contractul Colectiv de Munc\, s\ se respecte legisla]ia [colar\, iar pe termen scurt, m\ g`ndesc s\ pot realiza o activitate cu prilejul zilei de 5 octombrie, Ziua Educa]iei. • ~n calitate de lider pentru Roman [i zon\, pe cine v\ ve]i sprijini `n realizarea obiectivelor propuse, cine vor fi colaboratorii care v\ vor ajuta s\ duce]i la `ndeplinire obiectivele propuse - Din c`te [tiu, colegii mei, cei care fac parte din Consiliul Jude]ean, m\ refer la cei din zona Roman, s`nt oameni cu destul\ experien]\ `n munca sindical\ ca s\ putem continua activitatea de p`n\ acum [i s`nt convins\ c\ [i ei doresc s\ se implice `n rezolvarea problemelor cu care ne vom confrunta. Am `ncredere deplin\ `n noua conducere de la nivelul jude]ului dar nu pot uita c\ al\turi de mine vor fi membrii de sindicat din fiecare unitate [colar\ [i liderii lor. • Un g`nd, un mesaj c\tre cadrele didactice din [colile nem]ene, ]in`nd cont c\ a `nceput un nou an [colar, 2008- 2009. - Un an [colar plin de succese [i realiz\ri at`t pentru profesori c`t [i pentru elevi, Dumnezeu s\ ne dea tuturor g`ndul bun [i s\ `nf\ptuim tot ce n\d\jduim. A consemnat Valerian PERC| Pag. 2 ULTIMA OR| LA ROMAN ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ntr-un sens mai larg, creativitatea este considerat\ ~ capacitatea g`ndirii umane de a g\si idei, solu]ii noi, de a da na[tere unor lucruri necunoscute anterior, care nu s`nt noi pentru societate, dar la care s-a ajuns pe o cale independent\. Acest mod de definire a creativit\]ii se refer\ la creativitatea manifestat\ de elevi la [coal\ la diferite discipline de `nv\]\m`nt. La nivelul copiilor de ciclul primar, orice rezolvare de situa]ii problematice, constituie `n acela[i timp o manifestare a creativit\]ii g`ndirii lor. Principala caracteristic\ a g`ndirii creative la elevi este noutatea sau originalitatea solu]iei g\site, a ideii emise. Nu se poate vorbi `n ciclul primar de existen]a unei creativit\]i deosebite a g`ndirii [colarului, ci mai degrab\ despre formarea unor premise pentru dezvoltarea ulterioar\ a creativit\]ii. Copilul de v`rst\ mic\, adopt\ o atitudine creatoare, atunci c`nd, pus `n fa]a unei probleme, ì restructureaz\ datele, descoper\ c\ile de rezolvare, PROIECTE {I PARTENERIATE DURABILE roiectul multilateral “Comenius” cu finan]are de la P Comisia European\ prin programul de `nv\]are pe tot parcursul vie]ii, intitulat “Utilizarea noilor tehnologii informa]ionale pentru o mai bun\ cunoa[tere a culturii tradi]iilor [i rela]iilor interumane `ntre ]\rile europene”, titulatura programului `n cadrul c\ruia s-au implicat sistemele educa]ionale din Turcia, Grecia [i România pe timp de 3 ani, proiect condus de prof. Irina P\tr\uceanu de la Liceul cu Program Sportiv Roman, a dezvoltat `n primul r`nd [i la un nivel de o `nalt\ ]inut\, rela]iile interumane. Profesori, elevi, persoane auxiliare procesului de `nv\]\m`nt, sus]inu]i de profesionalism [i d\ruire [i printr-o impresionant\ conlucrare au atins de fiecare dat\ scopurile propuse de acest proiect: cunoa[terea culturii, a tradi]iilor [i dezvoltarea rela]iilor interumane. Av`nd aceste obiective, `n intervalul martie- aprilie, un grup de profesori din România (prof. Irina P\tr\uceanu, prof. Laura Gr\dinaru, prof Oana }onea- LPS Roman [i director prof Elena D\mii, prof. Daniela P\duraru, institutori Elena Secrieru [i Licu]a Savu- {c. <strong>nr</strong>. 14 {tefan cel Mare -Boto[ani) a vizitat Liceul Special din Atena unde `nva]\ copii cu probleme neuro- motorii. Ne-au surprins [i impresionat `nc\ de la `nceput for]a [i optimismul, c\ldura [i ata[amentul tuturor celor de acolo dar `n mod deosebit al copiilor. Pentru atingerea rezultatelor la care am dorit s\ ajungem am propus realizarea profilului psihologic al t`n\rului european prin mesajele [i eseurile create de copii, despre viitorul Europei [i o expozi]ie itinerant\ av`nd ca tem\ “Europa v\zut\ prin ochi de copil”. Aceast\ expozi]ie este o continuare a proiectului de anul trecut, c`nd, `mpreun\ cu domnii profesori [i elevii corpului B al izit`nd Hotelul “Lido” V din nordul Vene]iei cu c`teva luni `n urm\, mi-am amintit de nefericitul personaj al lui Thomas Mann, din romanul “Moarte la Vene]ia” care sf`r[ise aici, dar mai ales de cuvintele autorului: “Aceasta a fost Vene]ia, cu ging\[ia ei des\v`r[it\, care seduce [i tr\deaz\, jum\tate poveste, jum\tate blestem...” Aici sf`r[iser\ pe r`nd Wagner, Ezra Pound, Stavinski [i al]ii ale c\ror morminte le g\sim `n cimitirul de pe insula “San Michele”. Aici stabilise Napoleon cimitirul Vene]iei. N-am g`ndit atunci nici o clip\ c\ aici avea s\ sf`r[easc\ bunul meu prieten [i coleg, Nenic\, a[a cum i-au zis genera]ii de `nv\]\cei. Era `ntr-o noapte la `nceputul lui august. Venea aici din România [i ar fi dorit s\ ajung\ pe Coasta de Azur prin sudul Fran]ei [i de aici la Paris. Mai `ntì ar fi dorit s\ fac\ o incursiune nocturn\ pe Canal Grande p`n\ `n Pia]a San Marco. Inima `ns\ n-a mai vrut s\-i bat\. Un stop cardiac a pus cap\t mult a[teptatei c\l\torii `n Fran]a. {tia multe despre muzeele Parisului: Luvru, D’Orsay, citise literatur\ francez\ [i voia s\ vad\ “Panteonul”, Palatul Versailles cu minunatele sale gr\dini. N-a mai apucat. De ce oare soarta e a[a nedreapt\ cu unii S\ vorbe[ti ani de-a r`ndul at`tor genera]ii de elevi despre cultura [i arta francez\ [i s\ nu o po]i vedea CULTIVAREA CREATIVIT|}II LA {COLARI o rezolv\ `ntr-un mod personal. ~n tot ceea ce fac, micii [colari `[i pot manifesta o atitudine creatoare: elaborarea unei scrisori, a unei compuneri, rezolvarea unui exerci]iu sau a unei probleme, executarea unui desen, a unei lucr\ri practice etc. constituie un vast teren al creativit\]ii. Orice act creativ presupune existen]a unui material care s\ fie prelucrat `n mod creativ. Cuno[tin]ele pe care le posed\ elevul, gradul de st\p`nire a lor constituie condi]ia esen]ial\ a creativit\]ii [colare. G`ndirea creatoare are nevoie, deci, de un material bogat cu care s\ opereze [i s\ faciliteze generalizarea. Dar nu este vorba de simpla acumulare de cuno[tin]e, ci mai ales de sistematizarea lor, de `nsu[irea structurii interioare a cuno[tin]elor, de `n]elegerea rela]iilor reciproce ale obiectelor [i fenomenelor. Oric`t de bogat ar fi fondul de informa]ii, nu este suficient pentru realizarea creativit\]ii. El trebuie prelucrat; de aceea s`nt necesare anumite instrumente de prelucrare a cuno[tin]elor [i capacit\]i intelectuale. ~n problemele de crea]ie, condi]iile problemei s`nt de obicei camuflate de circumstan]e `nt`mpl\toare. De aceea, `ntre multiplele modalit\]i de activitate didactic\ trebuie men]ionate acelea care antreneaz\ cu prec\dere g`ndirea euristic\; stimuleaz\ efortul de g`ndire al elevilor `n direc]ii divergente [i `n acest fel contribuie, `ntr-o m\sur\ mai larg\ dec`t alte metode, la dezvoltarea flexibilit\]ii g`ndirii. Cu ocazia verific\rii [i evalu\rii cuno[tin]elor din cadrul fiec\rei lec]ii [i a recapitul\rii periodice [i finale, se impune cu prioritate s\-i antren\m pe elevi `n exersarea unor opera]ii de sistematizare, de abstractizare a cuno[tin]elor, apel`nd la multiple posibilit\]i de corelare. ~n general se impune folosirea procedeului de `nv\]are prin integrare a informa]iilor noi, at`t a celor dob`ndite la [coal\, c`t [i a celor pe care elevii le achizi]ioneaz\ `n afara APOSTOLUL O MOARTE LA VENE}IA LPS, am conceput o hart\ a costumelor na]ionale pe provincii istorice `n cadrul muzeului etnografic al tradi]iilor nem]ene, organizat `n una din s\lile de clas\ ale liceului. Tot `n cadrul acestui proiect am participat la una din [edin]ele de terapie prin c\l\rit, unde copiii cu dezabilit\]i `[i manifest\ cel mai vizibil bucuria [i dragostea lor de via]\, a[a cum este ea. Voluntariatul sus]inut de foarte mult\ dragoste pentru ace[ti copii (fie din Grecia, fie veni]i din alte ]\ri [i stabili]i `mpreun\ cu p\rin]ii `n Atena) este ceea ce fac tinerii [i domnii profesori pe care i-am `nt`lnit la aceast\ baz\ de c\l\rie. Nu voi putea uita niciodat\ imaginea acelor copii, care, cu foarte mult\ greutate dar la fel de mult\ tandre]e, m`ngìau, la sf`r[it, caii. Nu putem trece peste impactul direct cu civiliza]ia [i istoria greac\, produs prin vizitele la Muzeul Agora, Acropole, Templul lui Poseidon, Biserica Sf. Gheorghe din Atena, Stadionul Olimpic. Produsul final al acestui proiect este cursul op]ional “Familia Europa”, ultima `nt`lnire va avea loc `n România `n luna martie, iar vizita final\ `n Turcia `n luna mai. Tr\irile care m-au `ncercat s`nt multiple [i nu [tiu dac\ a[ putea s\ spun exact ce am sim]it `n momentul `n care am v\zut acei copii, cu toate problemele [i nevoile, de orice natur\, cu care se confrunt\. Cu toate acestea, datorit\ pu]inului timp petrecut al\turi de ei am `nv\]at c\ trebuie s\ apreciem [i s\ mul]umim pentru ceea ce avem. Nu [tiu dac\ avem mai mult sau mai pu]in dec`t ei, cert este c\ acolo am `nt`lnit, mai mult dec`t oriunde `n alt\ parte, sensibilitate, dragoste, devotament, dar mai ales mult\ speran]\. Ca [i cadru didactic am primit de la ace[ti elevi o adev\rat\ lec]ie: o lec]ie de via]\. Prof. Oana TONEA LPS Roman [colii prin intermediul mijloacelor audiovizuale.. Dialogul viu dintre `nv\]\tor [i elevi, folosirea unui mare num\r de exerci]ii sub forma unor lec]ii destinate special form\rii priceperilor [i deprinderilor, utilizarea problematiz\rii, model\rii [i algoritmiz\rii `n diferite etape ale procesului `nv\]\rii, solicit`nd sistematic [i progresiv elevul, contribuie la formarea unor calit\]i intelectuale ca: operativitatea, ingeniozitatea, flexibilitatea. ~n concluzie, cultivarea creativit\]ii la elevi sau `nv\]area de tip creator impune anumite premise ce pot fi considerate drept cerin]e specifice, dintre care men]ion\m urm\toarele: - `nv\]\torul s\ insufle elevilor, prin stilul s\u de g`ndire, prin solicit\rile adresate elevilor, o atitudine [i un stil de g`ndire creator, liber, independent; - orientarea [i incitarea elevilor spre nou, spre neexplorat; - asigurarea unui climat optim acolo unde ea se afl\, nu e drept! Fusese profesor de Limb\ Francez\ la Colegiul “Roman Vod\” din anul 1969 [i `l cuno[team din studen]ie. A slujit s`rguincios mul]i ani la liceul unde fusese elev. O boal\ necru]\toare l-a obligat s\ se pensioneze `nainte de vreme, de[i a r\mas dasc\l p`n\ la sf`r[it. C`nd a terminat facultatea, putea s\-[i aleag\ un post `n oricare mare ora[ din ]ar\. S-a `ntors `ns\ la Roman de unde plecase. {i aici a r\mas. Aici s-a `ntors [i sicriul cu corpul lui ne`nsufle]it dup\ ce fusese purtat de la Vene]ia la Roma [i de aici iar la Vene]ia, iar apoi la Bucure[ti. De abia dup\ nou\ zile a revenit la Roman unde, joi, `n 7 august, c`]iva colegi [i fo[ti elevi l-au condus pe ultimul drum. Cutremurat m\ uitam cum bulg\rii de p\m`nt c\deau peste sicriul lui Nenic\, tot mai mul]i, tot mai mul]i, `nghi]indu-l p`n\ la urm\ de tot. Apoi, piatra grea pe care jerbe de flori ce `ncepuser\ a se ve[teji sub c\ldura torid\ de august. De pe crucea care str\juie[te morm`ntul ne z`mbea trist chipul lui Nenic\. Ici- colo se mai auzeau conven]ionalele [oapte de regrete care, neputincioase, transmiteau condolean]ele prin acel “Dumnezeu s\-l ierte!” Apoi... t\cere. Pe crucea de la c\p\tì, dintre flori, se mai z\rea inscrip]ia: “Enea Ioan 1946- 2008”. R\mas bun, Nenic\! Prof. Ioan DOBREANU pentru manifestarea spontan\ a elevilor, f\r\ frica de a gre[i, de a primi sanc]iune, crearea unei atmosfere permisive de explorare independent\; - asigurarea `ncrederii `n sine, `nurajarea efortului creativ al elevilor `nc\ de la primele manifest\ri. {coala trebuie s\-l pun\ pe elev `n situa]ia de a poseda c`t mai devreme mijloacele proprii de `nsu[ire a cuno[tin]elor, de prelucrare [i integrare a acestora `n sisteme [i structuri noi de aplicare a lor `n practic\, `n mod creator. Atitudinea creatoare este favorizat\ de mediul [colar, caracterizat prin atmosfera permisiv\, de `n]elegere, `ncurajare, de interes [i emula]ie. Este suficient s\ men]ion\m, `n acest sens, c\ `nv\]\torul, prin `ntreb\ri, poate incita g`ndirea elevilor la diferite opera]ii (deduc]ie, induc]ie, compara]ie, descoperirea de rela]ii cauzale), poate antrena g`ndirea `n diverse direc]ii (g`ndirea divergent\, g`ndirea convergent\, g`ndirea probabilistic\). ~nv. Mihaela BLAJ Liceul teoretic S\b\oani septembrie 2008
ACTIVITATEA SINDICAL| “Nu am apelat la ac]iuni sindicale dec`t pentru respectarea legii” (urmare dn pag. 1) ns\ chiar [i a[a nu ` exist\ o suportabilitate dec`t de 30 - 35%. Personal, cred c\ nu exist\ resursele financiare suficiente pentru o cre[tere pe care am merita-o, oric`t ar fi ea de spectaculoas\. Dar au ap\rut [i nuan]\ri chiar ale ini]iatorilor. Domnul Mircea Geoan\ vorbe[te despre o cre[tere gradual\ cu 50%. - {i atunci - Doamna Andronescu nu ne-a `ndemnat nici un moment s\ ie[im `n strad\, dar ne-a `ndemnat ca, prin vocile noastre, s\ sprijinim aceast\ ini]iativ\ legislativ\. Noi s`ntem de acord s\ fim l\turi de orice ini]iativ\ care duce la `mbun\t\]irea salariz\rii, a condi]iilor de munc\ pentru colegii no[tri de sindicat. Ini]iativa a trecut de Senat, dar camera decizional\ este cea a Deputa]ilor. Trecuse de comisii, dar nu intra `n plen. Atunci, a avut loc o `nt`lnire a domnului Cornea, a conducerii Federa]iei Spiru Haret [i Alma Mater din `nv\]\m`ntul superior cu pre[edintele Camerei Deputa]ilor, Bogdan Olteanu. El a promis c\ aceast\ ini]iativ\ va fi discutat\ `n regim de urgen]\. - }in`nd cont de aceste aspecte, vor mai avea loc ac]iunile sindicale programate - Ac]iunile legate de pichetare, de miting, au c\zut. Nu `[i mai au obiectul, `n condi]iile `n care se respect\ ordonan]a. - ~n acela[i timp, sindicatul mai preg\te[te [i alte ac]iuni, `ns\ de alt\ natur\. - Pe 5 octombrie s\rb\torim, ca `n fiecare an, Ziua Mondial\ a Educa]iei, prima dat\ la Piatra Neam], pentru c\ la Roman tradi]ia este din 2000. S\rb\torim cu prim\ria municipiului [i cu Inspectoratul {colar acest eveniment. ~n acest an, at`t Prim\ria Piatra Neam] c`t [i cea din Roman, pun la dispozi]ia acestui eveniment suma de 100 de milioane de lei vechi, cu care vor fi premiate cadre didactice. La Piatra Neam] este vorba de 50 de persoane, la Roman de 70. La Roman s`nt mai mul]i pentru c\ ì prindem [i pe cei care ies la pensie. La Piatra Neam] nu este cazul, pentru c\ aici municipalitatea organizeaz\ Ziua Persoanelor V`rstnice chiar pe 1 octombrie. Va fi un premiu simbolic pe care `l oferim. Dar este important c\, iat\, comunitatea local\ `[i arat\ [i `n acest mod pre]uirea pentru activitatea dasc\lilor. Vor fi [i diplome, flori. Manifestarea va avea loc la Liceul de Art\, dup\ care va avea loc [i o mas\ festiv\ la Hotel Ceahl\u, iar la Roman `n complexul Multiplex din parcul ora[ului. S`nt momente de bilan] a rezultatelor din [coli, momente s\ ne mai descre]im frun]ile [i s\ stabilim noi obiective. Totul se dore[te un imbold, o mobilizare pentru a munci mai bine `n [colile române[ti. - Cum vor fi stabilite numele cadrelor didactice care vor fi premiate - Nu noi facem propunerile. Noi ne ocup\m numai de organizare [i contribuim financiar la buna desf\[urare a acestor evenimente. Propunerile vin din [coli. Ei s`nt cei mai `n m\sur\ s\ desemneze pe cei care anul acesta au avut rezultatele cele mai bune. Ca [i criterii, am recomandat s\ lu\m `n calcul rezultatele `n activitatea profesional\, apoi implicarea `n rezolvarea unor probleme ale unit\]ilor [colare, `n via]a ora[ului, `n activitatea sindical\. Noi vom respecta propunerile venite din [coli. - La final.. - }in s\ mul]umesc at`t Prim\riei Municipiului Piatra Neam] c`t [i prim\riei Roman pentru c\ au contribuit cu sume frumoase.S\ le dea Dumnezeu s\n\tate tuturor [i s\ organiz\m evenimente c`t mai frumoase [i `n viitor! Se revine la examenul de admitere la liceu proximativ 76 la sut\ dintre profesorii din ]ar\ sus]in revenirea A la examenul de admitere organizat `n fiecare liceu, pentru c\ actualul proces de admitere, bazat pe notele de la tezele unice, nu reflect\ adev\ratul nivel de preg\tire a elevilor, potrivit unui studiu realizat de Intuitext. Cercetarea realizat\ de Intuitext, la finalul admiterii computerizate la liceu, relev\ c\ 76 la sut\ dintre cadrele didactice sus]in revenirea la examenul de admitere organizat `n fiecare liceu. Doar pentru 14 la sut\ dintre profesori tezele cu subiect unic [i sistemul de admitere prin reparti]ie computerizat\ sunt solu]ii viabile. ~n opinia profesorilor, absolven]ii de clasa a VIII-a [i p\rin]ii lor sunt la curent cu tipurile de licee existente `n România, `ns\ actuala re]ea [colar\ nu acoper\ nevoile de studiu ale elevilor. Peste 54 la sut\ dintre participan]ii la cercetare sunt de p\rere c\ oferta educa]ional\ pentru studiile liceale nu este coordonat\ cu pia]a muncii. Majoritatea elevilor prefer\ liceele teoretice (54 la sut\), 24 la sut\ pe cele cu profil tehnologic, iar 20 la sut\ se `ndreapt\ spre licee economice. Sub 10 la sut\ dintre elevi `[i doresc o carier\ `n `nva]\m`nt, opt`nd `n acest sens pentru un liceu cu profil pedagogic, [i aproximativ 0,9 la sut\ se `nscriu la licee sportive. ~n alegerea tipului de liceu, elevii sunt influen]a]i `n cea mai mare parte de familie (peste 75 la sut\), `n timp ce prietenii, cadrele didactice [i mass media au o influen]\ redus\. Potrivit studiului, 80 la sut\ dintre profesori consider\ c\ re]eaua {colilor de Arte [i Meserii (SAM) este util\ pentru elevi, `n special pentru cei care doresc s\- [i g\seasc\ o slujb\ `n domeniu imediat dup\ absolvire. Cu toate acestea, 22 la sut\ dintre cadrele didactice sunt de p\rere c\ elevii care termin\ SAM au [anse mari s\ `[i continue studiile, 32 la sut\ cred c\ nu vor avea probleme `n a-[i g\si o slujb\ `n domeniul `n care s-au preg\tit, `n timp ce 46 la sut\ prev\d dificult\]i mari pentru elevii absolven]i ai [colilor de arte [i meserii, indiferent c\ vor s\ intre imediat pe pia]a munci sau vor s\-[i continue studiile. La studiu au participat 1.200 de profesori din toat\ ]ara, cercetarea fiind realizat\ online, pe pagina www.didactic.ro, comunitate care num\r\ peste 50.000 de cadre didactice. Studiul face parte dintr-o serie dedicat\ sistemului educa]ional din România. GHIDUL LIDERULUI DE SINDICAT nceputul anului [colar 2008 - 2009 a adus liderilor ~ Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] un instrument de lucru mult a[teptat care reprezint\ un prim pas de punere `n practic\ a sloganului federa]iei “Angaja]i pentru o societate `n schimbare”. Lucrarea despre care vorbim, intitulat\ “Ghidul liderului de sindicat” se dore[te a fi un document esen]ial `n activitatea liderilor de sindicat, care cuprinde no]iuni de baz\ pentru sindicate, drepturi [i obliga]ii sindicale, elemente despre partenerii de dialog social precum [i elemente legislative cum ar fi normarea [i salarizarea personalului din `nv\]\m`nt. Elaborarea acestui ghid reprezint\ unul din rezultatele `ndelungatei colabor\ri dintre Federa]ia Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt (F.S.L.I.) [i Sindicat National des Enseignements du Second degree (SNES) Fran]a [i urm\re[te dinamizarea activit\]ii liderilor de sindicat din unit\]ile de `nv\]\m`nt, asigurarea coeren]ei `n practica sindical\, cunoa[terea elementelor fundamentale pentru func]ionarea [i dezvoltarea organiza]iei sindicale `n raport cu institu]ii si organisme similare din Europa [i din lume. Lucrarea este structurat\ `n [apte capitole. ~n primul capitol “Sindicatul component\ a societ\]ii civile”, se face o scurt\ prezentare cu privire la no]iunea, caracteristicile generale, constituirea [i func]ionarea unui sindicat precum [i formele de ac]ionare ale acestuia. Capitolul II, “Drepturi [i obliga]ii sindicale”, relateaz\ sursele cele mai importante din care decurg drepturile sindicale [i `n acela[i timp care s`nt drepturile organiza]iilor sindicale. ~n capitolul III “Unitatea [colar\” se prezint\ structurile de conducere [i structurile de lucru, cu atribu]iile [i rolul lor. Capitolul IV - “Partenerii de dialog social”, enumer\ partenerii de dialog social, organizarea [i atribu]iile acestora. Capitolul V prezint\ “Calendarul liderului de sindicat din unitatea [colar\”, iar capitolele VI [i VII prezint\ “Bune practici. Instrumente. Surse de informa]ii” [i respectiv “Legisla]ie”. Av`nd `n vedere c\ legisla]ia e `n continu\ schimbare, ghidul este perfectibil, asfel c\ anual se va face o reeditare a acestuia cu ad\ugirile [i modific\rile ce se impun. La realizarea ghidului au contribuit 32 de persoane, care au participat la Seminarul “Revendic\ri [i negocieri locale” desf\[urat la Predeal `n perioada 3 - 7 martie 2008, dintre care 21 colaboratori [i 11 autori. Cei 11 autori s`nt: 1.Amariei Adriana Violeta - Alian]a Sindical\ “Gh.Asachi “ Ia[i; 2.Divisevici Ana -Maria - Sindicatul Jude]ean ~nv\]\m`nt “Spiru Haret” Suceava; 3.Grigore Gabriela - Sindicatul Liber al Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt [i Cercetare {tiin]ific\ Neam]; 4.Hancescu Simion - Uniunea Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt Ialomi]a; 5.Irimia Dumitru - Sindicatul Jude]ean ~nv\]\m`nt “Spiru Haret “Suceava; 6.Ien\[escu D\nu] Vasile - Sindicatul Democratic ~nv\]\m`nt Arad; 7.Merciu Dorel - Sindicatul Liber din ~nv\]\m`nt Maramures; 8.Panaite Elena Valerica - Alian]a Sindical\ “Gh. Asachi” Ia[i; 9.Platon Mirela - Alian]a Sindical\ “Gh. Asachi” Ia[i; 10.Pop Liviu Marian - Sindicatul Liber din ~nv\]\m`nt Maramure[; 11.Tiplea Sorin - Uniunea Sindical\ “Didactica” Vaslui. Consider\m c\ apari]ia acestui ghid va contribui la profesionalizarea [i responsabilizarea liderilor din [coli pentru c\ interven]ia sindical\ acolo `ncepe. Gabriela GRIGORE ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII (urmare dn pag. 1) SPECTACOL CROMATIC LA GALERIA 7 ARTE adu BURAGA (n. 1971, Vl\deni-Boto[ani; din 1994, R locuitor al Atenei) absolvent al {colii de Fotografie Hellenic Photographic Society [i de]in\tor al unui palmares impresionant, convinge privitorul ajuns `n fa]a operelor sale, prin toate cele [ase lucr\ri expuse, `n mod deosebit prin „C\lug\rul” [i „~nvierea” pentru realitatea surprins\ `n mod sugestiv sau, cum ar spune Tonitza despre o pictur\, realizarea unei „clipe `ncremenite”. Eugen HARASIM (curatorul acestei expozi]ii, al c\rui site „lumini - umbre. ro” a fost preluat [i ca generic al expozi]iei) expune doar dou\ lucr\ri, ambele incitante prin `mbinarea celor dou\ componente, „umbra [i lumina”, singurele din imaginile oferite privitorului. Deosebit de interesant\ ca idee [i realizare artistic\ ni s-a p\rut lucrarea „O nou\ zi”, din invita]ia-program, dar, din p\cate, neexpus\ pe simeze. Mihai POTÂRNICHE, cona]ionalul nostru de peste Prut, cel care a expus `n treizeci [i una de personale, deschise la Chi[in\u, `n ]ar\, dar [i peste hotare, autor a numeroase albume, membru al mai multor uniuni de crea]ie, a adus `n expozi]ie [ase lucr\ri, demonstr`nd calit\]ile pentru care de]ine titlul de „Maestru `n Art\ al Republicii Moldova” (1993). Ne-au re]inut aten]ia: imaginea septembrie 2008 APOSTOLUL unei pun]i din localitatea natal\ - P\h\rniceni -, apoi cea intitulat\ „Singuraticul” [i, mai ales, cea care a fost aleas\ pentru a ilustra afi[ul [i coperta invita]iei expozi]iei (ne place s-o numim „Refle/c]/xie”). Reprezentantul nem]ean `n Expozi]ia „Lumini-Umbre”, Florin MIHAI, cunoscut iubitorilor de art\ din Piatra-Neam] prin „personalele” (1995, 1996, 2008) [i prin particip\rile la expozi]iile de grup, de]in\tor al Premiului I la Concursul Na]ional „Fotografia”, edi]ia a V-a (2001), a polarizat aten]ia multor participan]i la vernisaj, probabil, [i a celor care au trecut pragul expozi]iei `n zilele ce au urmat, prin cele cinci, decupaje alb-negru din peisajul montan din `mprejurimile ora[ului, [tiut fiind c\ `n arta fotografic\ [i `n cea a filmului aceast\ modalitate de prezentare a realit\]ii este piatra de `ncercare pentru m\iestria artistului. Mezinul grupului, Sabin-Lucian CHIU{DEA, cel care are la activ cursuri de fotografie la Universitatea Popular\ de Arte de la Casa de Cultur\ „Mihai Ursache” din Ia[i, `[i demonstreaz\ calit\]ile cu cele trei lucr\ri expuse. ~n mod deosebit am remarcat-o pe cea intitulat\ „Clopotele”, [i suntem siguri c\, `n viitor, ne vom mai `nt`lni cu lucr\rile sale. ~n ansamblu, Expozi]ia „LUMINI-UMBRE” de la Galeria „7 PIETRE”, este „o s\rb\toare pentru ochi”, care aduce frumosul, pe care Platon `l numea „splendoarea adev\rului”, `n fa]a privitorului, atr\g`ndu-i aten]ia asupra unor aspecte din lumea `nconjur\toare ce i-au sc\pat. Fiecare fotografie expus\ tr\deaz\ elemente ale personalit\]ii, precum [i `ndem`nare, pricepere, me[te[ug, m\iestrie, talent, at`t c`t posed\ fiecare autor, to]i contribuind la realizarea acestui spectacol cromatic oferit de Galeria „7 PIETRE”, nou venit\ `n via]a artistic\ a ora[ului de la poalele Cozlei [i Pietricic\i. Pag. 3
Page 1: APOSTOLUL SERIE NOU|, ANUL X, NR. 1
Page 5 and 6: APOSTOLUL LITERAR {IARTISTIC Anul 6
Page 7 and 8: TINERE CONDEIE PIETRENE NU ~N}ELEG!
Page 9 and 10: REMEMBER ~NV|}|TORUL EDUC| PROFES~N
Page 11 and 12: UN COL}I{OR DE RAI LA POALELE CEAHL

Apostolul nr. 108 - CNRV

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?