Apostolul nr. 108 - CNRV

More documents

Recommendations

Info

DUIOS, NOMENCLATURA TRECEA ici `nainte nu-i cuno[teai prea bine, pentru c\ N formau un cerc `nchis. Cu magazine speciale, cu spitale speciale, cu locuri de odihn\ [i de concediu speciale. ~ntr-un cuv`nt NOMENCLATURA - cum i-a spus cineva. Cu mili]ian la intrare, cu tot felul de cerberi care le asigurau izolarea sideral\, nu se amestecau cu plebea dec`t `n cazuri de for]\ major\ : la demonstra]ii omagiale, la unele `nt`lniri tov\r\[e[ti sau la vizite « de lucru ». ~i puteai vedea numai `n prezidii, tu[ind discret la microfon [i acoperindu-l cu palma pentru a [opti cine [tie ce secrete tovar\[ului din st`nga sau din dreapta. Erau oameni foarte ocupa]i , nu aveau bie]ii de ei timp nici pentru odihn\, urc`nd [i cobor`nd `n fuga mare dintr-o limuzin\ unu-zero-unu `n unu-zero-doi. Preocupa]i de soarta na]iunii, abordau o expresie u[or `ndurerat\ [i `ntristat\, g`nditoare mai ales, ca [i cum `n min]ile lor suprasolicitate ar fi c\utat mereu solu]ia unei probleme insolubile. ~n spatele u[ilor capitonate de la etajele superioare ale Sediilor PCR, UTC, CMP, CMJ, ale Cabinetelor sau Direc]iilor, Secretariatelor , Consiliilor sau Birourilor comunale, or\[ene[ti, municipale [i jude]ean, munceau din zori [i p`n\ `n noapte pentru binele public. Uitau de familie, de copii sau nepo]i, d\ruindu-se total, sacrific`ndu-se chiar `n lupta cu du[manul de clas\, ascuns `n frigidere [i combine frigorifice, `n salamurile uscate [i br`nzeturile fine, `n cutiile cu specialit\]i de import [i `n sticlele cu sau f\r\ Cordon Rouge, servite `n restaurantele cu circuit `nchis numite cu modestie «Gospod\rii de Partid». Erau paznici vigilen]i ai austerit\]ii, ai spiritului de economie [i ai moralit\]ii, dar mai ales ai eticii [i echit\]ii. Nu-[i permiteau prea multe concedii `n str\in\tate, dar aveau sta]iuni montane sau pe litoral unde Partidul se ocupa de toate, f\r\ s\ le cear\ nici un ban. Degeaba aveau c`te amante [i ]iitoare ar fi vrut, munca ì absorbea cu totul... Tocmai din aceast\ cauz\, nu-i `nt`lneai nici prin magazine, nici la cozile sufocante pentru pìnea pe cartel\, c\ci totul se rezolva prin « Gospod\ria Intern\ ». Aceasta producea [i livra « la scar\ » pachetele cu alimente, dar [i `mbr\c\minte, `nc\l]\mintea, mobilierul...`n timp ce prostimea se `mbulzea la cozi sau a[tepta s\ vin\ cota de pìne pe cartel\. Unde au disp\rut tovii Unde sunt Primii Secretari, Secretarii cu Propaganda, cu Organizatoricul, cu Agricultura, etc... unde-s oare cohortele de activi[ti Crede]i c\ au pierit Nu, v\ `n[ela]i ! Uita]i-v\ cu aten]ie la micile grupuri de pensionari zdraveni, care r`d de cei ce stau la coad\ `n fa]a farmaciilor. ~[i fac siesta prin parcuri, se adun\ la o beric\, `n localuri retrase, se plimb\ agale pe Corso, privind lumea cu optimism [i satisfac]ie - Pleac\ ai no[tri, vin ai no[tri ! Mare dreptate au : Parlamentul este cea mai puternic\ redut\ pe care [i-au construit-o. Declara]ia de la Timi[oara nu le-ar fi dat dreptul de a se restaura. Au luptat cu str\[nicie pentru ca ea s\ nu poat\ fi aplicat\ niciodat\. A[a c\ termenul aplic\rii ei a expirat. Ministerele, prefecturile [i prim\riile sunt ni[te avanposturi `n care a[teapt\ e[alonul doi : copiii [i nepo]ii fostei NOMENCLATURI. E[alonul de rezerv\ face ucenicie, prin organiza]iile de tineret, prin ONG-uri, prin asocia]ii [i societ\]i « non profit ». Sunt organizatori de `ntruniri, prezen]i la manifest\ri culturale, la baluri de caritate, deruleaz\ tot felul de proiecte europene, se `ngrijoreaz\ pe la TV de soarta na]iunii [i umfl\ lefuri grase ca « speciali[ti » `n subdezvoltare, `n ap\rarea copilului, a b\tr`nilor, a mediului, sau a cìnilor vagabonzi. Cine-i cunoa[te [tie c\ lupul schimb\ p\rul, dar n\ravul, ba. Cu adev\rat ce na[te din pisic\.... Restaurarea s-a `ncheiat cu un succes mai mare chiar dec`t cel la care se a[teptau restauratorii. Capitalismul le prie[te [i s\r\cia general\ ì `ngra[\. Totu[i ceva le lipse[te! Prof. dr. D. D. URSACHE CEL CE G~NDE{TE SINGUR Un nou „r\sunet” pentru Imnul României ANDREI MURE{ANU venimentele din E decembrie 1989 ne-au adus o nou\ Constitu]ie [i un nou Imn Na]ional. Imnul a venit spontan, datorit\ primului vers din poezia lui Andrei Mure[anu, „De[teapt\-te, române!”. Este o poezie mobilizatoare, destul de veche, `ns\ valoroas\. Ea a fost asociat\ unei melodii descoperite de Anton Pann [i a devenit un adev\rat Imn al Revolu]iei de la 1848. ~n acest mod, asociate, melodie [i text, au ajuns p`n\ ast\zi. ~n perioada ultimilor 50 de ani a p\truns [i `n memoria noastr\ ca un c`ntec mai aparte. Am ascultat [i „Tricolorul”, „Pe-al nostru steag”, ori „Pui de lei” (Eroi au fost, eroi sunt `nc\), pe care le-am `nv\]at prin anii 60 a[a cum au fost create, dar am asistat neputincio[i [i la distorsionarea versurilor lor. Am admirat mult [i doream din suflet s\ propunem ca Imn, at`t `n vechea perioad\, dar [i acum, c`ntecul „Pe-al nostru steag”, de Ciprian Porumbescu. Urm\rindu-i muzicalitatea [i puterea de p\trundere `n inimi, l-am considerat ca fiind cel mai posibil valoros Imn, creat deja. N-am avut `ns\ nici o putere [i toate au r\mas precum sunt. Nu [tiam ce nu se potrive[te `n „De[teapt\-te, române!”. (Ast\zi, nu credem c\ suntem prea `ndr\zne]i c`nd spunem c\ versul de la `nceput nu onoreaz\ cum se cuvine na]iunea român\. Ne `ntreb\m: „Oare, nu ne-am de[teptat nici dup\ peste 150 de ani de c`nd au fost create versurile poeziei „Un r\sunet” de c\tre Andrei Mure[anu ”. Este trist, dac\ o fi a[a!...). {i, apoi, nu ni se p\rea izbutit\ unitatea versuri - muzic\. Nici armonia c`ntecului nu credeam c\ ar fi prea reu[it\. Am `ncercat [i noi, dar nu am g\sit o solu]ie estetic\ de calitate `n asocierea muzicii cu versurile. Cercet`nd mai multe documente , `ntr-un cu totul alt scop, am g\sit ni[te noti]e care au venit s\ confirme, parc\, sim]\mintele noastre `n leg\tur\ cu Imnul actual. ~n „Arhiva Societ\]ii {tiin]ifice [i Literare Ia[i” din anul 1895, a ap\rut articolul „Aria lui De[teapt\-te Române”, `n care se precizeaz\ c\: „Pentru orice om cuget\tor, aria aceasta aplicat\ la cuvintele de foc ale bardului transilv\nean, p\rea o g`citoare ne`n]eleas\. S\ caut\ de unii a s\ explica lucrul a[a, c\ poporul român a fost at`t de `mpilat [i de schingiuit, `nc`t chiar [i c`ntecul s\u de r\zvr\tire tot pe un ton moale [i t\r\g\nat, pe un feliu de doin\ trebuia s\ fie redat. D-l Gavril Muzicescu, profesor la conservatorul din Ia[i, a avut fericirea a g\si deslegarea acestei g`citori. D-sa a probat `ntr-un chip ne`ndoielnic `n No. 2 al Revistei muzicale Arta..., c\ aria pe care se c`nt\ „De[teapt\-te Române” nu este compus\ anume pentru aceast\ poezie, ci o adaptare a unui c`ntec de lume, a unui c`ntec de dor, cu totul nepotrivit pe cuvintele lui Mure[anu” (n.n. Am redat scriera cu ortografia acelui an, 1895. Despre acest `nsemnat compozitor ne sim]im obliga]i s\ ar\t\m, `n treac\t, c\ cea mai mare parte a reu[itei `n carier\ se datoreaz\ ilustrului nem]ean, Episcopul Melchisedec {tef\nescu din G`rcina. Acesta din urm\ a fost descoperitorul [i sprijinitorul s\u, c\ruia, `ntr-o scrisoare din 13 martie 1881, ì spunea printre altele : „ ...trebuie s\ v\ exprim `n scris devotamentul inimei, filiala supunere [i sincer\ recuno[tin]\...s\pat\ `n inim\, care nu se mai [terge p`n\ la morm`nt. {i ne vom sili ca aceasta s-o prob\m nu numai cu vorbe, ci [i cu fapte.”) ~n continuare, marele compozitor ar\ta [i ce a aflat despre acest c`ntec. Dirij`nd Corul Metropolitan din Ia[i, `n concertele date `ntre 1887-1890, a executat [i „De[teapt\-te, române !”. ~n timpul unei repeti]ii generale, ~.P.S.S. Mitropolitul Moldovei [i Sucevei, Iosif Naniescu, ascult`nd c`ntecul, i-a atras aten]ia c\ aceast\ melodie nu este a[a [i, c\, „... nu aceste sunt cuvintele cele adev\rate ale ei”. A ob]inut o audien]\ la Mitropolit care i-a c`ntat c`ntecul cu urm\torul text: „Din s`nul maicii mele N\scut `n griji necazuri, R\stri[tea mi-a fost leag\n Cu lacr\mi m-am hr\nit Cu lacr\mi m-am hr\nit. Pe ale m\rii repezi {i groaznice talazuri De v`ntul relei soarte Spre st`nci am fost gonit Spre st`nci am fost gonit.” ~n continuare, Gavriil Musicesu, arat\ „... c\ oricine va ANTON PANN auzi cuvintele de mai sus, cu aceast\ melodie, va recunoa[te str`nsa leg\tur\ [i reciproc\ caracterizare ce exist\ `ntre ele, ceia ce cu des\v`r[ire lipse[te c`nd punem cuvintele „De[teapt\- te române.” “ CIPRIAN PORUMBESCU Mitropolitul Moldovei i-a precizat de unde [tie melodia, spun`ndu-i : „Pe c`nd eram diacon t`n\r la episcopia din Buzeu, protectorul meu, fericitul episcop de Buzeu Chesarie, apreciind talentul meu la c`ntare, m-a trimis la Bucure[ti ca s\ ascult pe mae[trii c`nt\rilor biserice[ti din timpurile acele. Aceasta a fost `n Septembrie 1839. Instal`ndu-m\ `n mitocul Episcopiei Buzeului ( la sf. Dimitrie unde ast\zi este [i sf, Sinod ) a venit la mine r\posatul Anton Pann cu care am f\cut cuno[tin]\ [i prietenie. ~n una din zilele lui septembrie 1839, el mi-a scris cu m`na lui acest c`ntec `n nota]iunea psaltichiei, pe cuvintele poetului Gr. Alexandrescu. Manuscriptul original `l p\strez [i azi.” Mitropolitul i-a dat originalul cu urm\toarea not\: „Poezia de fa]\, versurile Din s`nul maicei mele, cu melodia pe notele biserice[ti, este scris\ de `nsu[i m`na r\posatului Anton Pann, care mi-a dat-o mie c`nd am f\cut cuno[tin]\ cu el `ntìa dat\, `n anul 1839, la `nceputul lunii Septembrie `n Bucure[ti, unde mersesem pentru oarecare trebuin]\ din Buzeu, afl`ndu-m\ atunci diacon la Episcopie. 1894 Iunie 22, semnat: + Iosif Mitropolit Moldovei.” Autorul noti]elor arat\ c\ : „Melodia aceasta este scris\ `n tonul re (pa) , pe o h`rtie v`n\t\ cu linii `n apa ei, cam la distan]\ de vr-o 21/2 c.m. departare. C\ aceasta melodie este originea melodiei c`ntecului „De[teapt\-te române” , nu poate fi nici o `ndoeal\. Singurul lucru r\m`ne de cercetat [i probat, dac\ ea este compozi]iunea lui Anton Pann, sau [i el o cuno[tea de mai `nainte de la al]ii C\ nu e f\cut\ de Andrei Mure[anu, cred c\ ar fi de prisos a mai spune, c\ci poezia lui „De[teapt\-te române” e din 1846, pe c`nd melodia exista la 1839 pe cuvintele lui Grigorie Alexandrescu, pe care o caracterizeaz\ de minune.” Anton Pann a decedat `n 1854, deci la [ase ani de la Revolu]ia de la 1848. El se afla `n toiul acelor evenimente la R`mnicu V`lcea. Cei care i-au editat opera arat\ c\, se pare, c\ el a compus muzica pe versurile lui Mure[anu. Din noti]ele pe care le-am g\sit [i despre care scriem noi, reiese cu totul altceva, iar autorul arat\ c\ melodia e „... o adaptare cu totul nenorocit\, c\ci ea absolut nu respunde con]inutului textului, da de cum s\-l mai caracterizeze [i s\-l `nsufle]easc\...” [i, deoarece „... apar]ine cu totul unui alt text cu care st\ `n str`ns\ leg\tur\ caracteriz`ndu-l de minune, cred c\ nu este nici o ra]iune a o mai ]ine pentru „De[teapt\-te Române”. Propun deci ca Onor. Minister s\ organizeze un concurs pentru o nou\ muzic\ ce ar caracteriza [i ar r\spunde con]inutului poeziei „De[teapt\-te române”, care a devenit popular\.” Dup\ toate acestea scrise, cu argumente, `n anul 1895, nou\ ne revine sarcina moral\ de a le aduce din nou `n aten]ie, acum, c`nd `n ultima perioad\ s-au f\cut multe emisiuni [i s-au scris articole cu privire la Imnul României [i interpretarea lui de c\tre o echip\ sportiv\ na]ional\, deci dup\ 113 ani, cu convingerea c\ speciali[tii vor decide asupra acestui `nsemn na]ional. Dac\ se vor ini]ia c\ut\ri, fiene permis a face [i noi o propunere, cu rug\mintea de a nu fi considerat\ prea `ndr\znea]\. ~n cazul select\rii unei melodii mai vechi, s\ se aib\ `n aten]ie [i compozi]ia lui Ciprian Porumbescu „Pe-al nostru steag.” Are o melodie deosebit\, armonioas\, iar poezia are numai patru strofe, toate minunate pe care se pare c\, mai to]i, le-am uitat : „Pe-al nostru steag e scris unire, Unire-n cuget [i-n sim]iri {i sub m\rea]a lui umbrire Vom `nfrunta orice loviri. Acela-n lupt\ grea se teme GRIGORE ALEXANDRESCU Ce `nsu[i e r\t\citor, Iar noi uni]i `n orice vreme Vom fi, vom fi `nving\tori. Am `narmat a noastr\ m`n\ Ca s\ p\zim un scump p\m`nt, Dreptatea e a lui st\p`n\, Iar domn e adev\rul sf`nt. {i-n cartea ve[niciei scrie : C\ ]\ri [i neamuri vor pieri, Iar scumpa noastr\ Românie, Etern, etern va `nflori.” Noile genera]ii `l vor `nv\]a cu u[urin]\ de la dasc\lii [i p\rin]ii lor [i, ori de c`te ori se va `n\l]a drapelul patriei, va r\suna un c`ntec armonios, melodios [i `mb\rb\t\tor, nep\rtinitor [i potrivit oric\ror schimb\ri pe care timpul le va mai oferi poate [i at`t timp c`t na]iunea român\ va d\inui. ~nv. Romel B~RJOVEANU, {coala Nr.8 Piatra-Neam] APOSTOLUL LITERAR [i ARTISTIC COLEGIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA; Constantin TOM{A; {tefan CORNEANU Pag. 8 APOSTOLUL septembrie 2008
REMEMBER ~NV|}|TORUL EDUC| PROFES~ND Nu suntem nici cei dintì [i nici ultimii ine profeseaz\ aceast\ art\ este un binecuv`ntat. Ce C frumos spunea undeva o coleg\ din Aiud, doamna Felicia Munteanu: „Daca e cineva care se ru[ineaz\ de aceasta titulatur\, `nseamn\ c\ ì e ru[ine cu Iisus Hristos, ~NV|}|TORUL nostru f\r\ diplom\”. ~naintea `nv\]\torului nostru divin au existat [i al]i `nv\]\tori, de la care ne-au r\mas scrisul, calculul aritmetic, geografia, istoria [i alte `nv\]\turi. Noi facem un salt `n timp la acum peste 150 de ani, `n ]ara noastr\. Am g\sit acest „Almanah de `nv\]\tur\ [i petrecere”, `n care era inserat articolul „Datoriile `nv\]\torului”, care demonstreaz\ c\ nimic nu-i chiar nou sub soare. Eminescu avea atunci patru ani [i se preg\tea s\ `nve]e. Vom transcrie din el o parte din `nceput, [i sf`r[itul, care demonstreaz\ cine suntem [i cine ar trebui s\ fim v\zu]i c\ suntem. „~nv\]\torul exercit\ o profesie [i nicicum o me[terie. Func]iile sale sunt cu totul intelectuale , `n totul morale, iar rela]iile totdeauna sociale, c\ci, via]a pentru un copil se `ncepe de pe b\ncile [colii [i ceea ce-l `nva]\ cuv`ntul profesorului e pentru d`nsul baza viitorului s\u. Dup\ toate acestea se `n]elege prea lesne c\ `nv\]\torul nu poate s\ aib\ o via]\ privat\, c\ `ntreaga sa existen]\ nu-i dec`t o profesie, [i c\ `ntr-un cuv`nt via]a sa e supus\ la ni[te datorii pe care nu ar putea s\ le calce, f\r\ s\ afecteze succesul lucr\rilor sale ori demnitatea caracterului lui. ~nv\]\torul trebuie s\ se priveasc\ ca un p\rinte (preot) de familie sau ca un rege. Pe c`nd ace[tia erau numai ni[te p\stori de oameni, el trebuie s\ pov\]uiasc\ copiii [i s\ ]ie totdeauna ochii deschi[i asupra lor, `n miezul lucrurilor ori a jocurilor lor, `n cursul cinelor [i p`n\ [i la somnul lor. Veghetor al nevinov\]iei, el ì r\spunz\tor de s\n\tatea moral\ [i fizic\ a fiin]elor ce i s-au `ncredin]at [i trebuie s\ dea societ\]ii ni[te b\rba]i cura]i. Spre a ajunge la acest scop, trebuie s\-[i regleze `ntrebuin]area timpului, s\ statorniceasc\ o disciplin\ aspr\ [i niciodat\ s\ nu-i pedepseasc\ dec`t cu p\rere de r\u [i atunci cu dreptate nep\rtinitoare, f\r\ s\ ia `n b\gare de seam\ ori[ice considera]ie personal\, c\ci, nimic nu produce un efect mai funest asupra spiritului copiilor, dec`t pedepsirea unei sminteli ce nu au `mplinit-o, ori iertarea acelora care `mplinindu-le s-au f\cut cumin]i. ~n clas\, pentru ocupa]iile zilnice, cea mai de c\pit\nie condi]ie este or`nduiala [i `mp\r]irea exact\ a timpului [i a lucrului. F\r\ de or`nduial\ nu poate fi nici un progres [i nici o educa]ie putincioas\. Principiul acesta trebuie urmat cu cea mai mare asprime `n toate modurile de `nv\]\tur\., `ns\ el g\se[te o aplica]ie mult mai de-a dreptul `n metoda unul pe altul. Or`nduiala `ntru aceasta trebuie s\ predomneasc\ p`n\ [i la cele mai mici am\nun]imi [i `ntru aceasta mai ales trebuie s\ se aplice cunoscuta maxim\ c\ „F\ un loc fiec\rui lucru, [i pe fiecare lucru punel la locul s\u”. A[adar, un `nv\]\tor bun, trebuie s\ vegheze foarte la sus]inerea or`nduielii. (...) Pe l`ng\ aceste, cere neap\rat trebuin]a ca localul s\ fie `n totul curat [i ca `mbr\c\mintea elevilor s\ fie c\utat\ cu `ngrijire, ar zice cineva poate aceste sunt ni[te am\nunte, bagatele, `ns\ nu pot exista `ngrijiri c`t de mici pe care `nv\]\torul activ ([i activitatea ì una din condi]iile cele mai neap\rate a func]iilor lui), pe care el s\ nu le `ntrebuin]eze [i s\ nu puie `n ele tot at`ta `nsemn\tate c`t [i `n celelalte lucr\ri. (...) Pe l`ng\ acestea, din ast\ `nv\]\tur\ moral\ rezult\ un avantaj pre]ios care ne scute[te de a alerga la pedeapsa umilitoare a trupului. ~nv\]\torul nu trebuie niciodat\ s\ piard\ din vedere c\, `ntr-o zi acel copil va fi b\rbat [i c\ trebuie s\ se team\ de a-l septembrie 2008 1/1858, s-a a c\rui via]\ s-a confundat • deschis, `n local timp de peste treizeci de ani propriu, {coala de cu istoria Teatrului Tineretului Fete Nr. 1 din Piatra-Neam]. • 1/1891, n., la Ia[i, Teodor Naum, prof. univ. la Cluj, fost profesor al {colii N o r m a l e „Gheorghe Asachi” (1919- 1920), proprietar la C`nde[ti. • 1/1931, {coala Normal\ de ~nv\]\toare din Piatra-Neam] s-a mutat `n localul propriu, nou construit. • 1/1936, iese la pensie Leon Mrejeriu. Cuv`nt\rile omagiale au fost publicate `n lucrarea „ O energie româneasc\ - Leon Mrejeriu”. Ministrul ~nv\]\m`ntului, C. Angelescu, a transmis: „Munca Dvs. s\ serveasc\ drept pild\ genera]iilor de dasc\li viitori.” • 1/1998, Grupul {colar de Chimie din Piatra- Neam] prime[te numele de Grupul {colar „Gheorghe Cartianu” (azi, Colegiul Tehnic „Gh. C.”). • 6/1861, n., la Rediu, Teodor Crive], prof. de matematic\ la {coala Normal\ „Vasile Lupu” din Ia[i. • 8/1919, n. la Piatra- Neam], profesoara Maria- Tereza Gogu (d. la Piatra- Neam], 2. 05. 1919), artist plastic format la Academia de ,,Belle Arte” din Ia[i. • 8-10/1935, se desf\[oar\, la Timi[oara, Congresul Asocia]iei Culturale a ~nv\]\torilor Români. A fost ales pre[edinte institutorul pietrean Leon Mrejeriu, care, fiind prefect, a trecut sarcina lui D. V. Toni. • 10/1846, n. la Soci (com. C`nde[ti), filologul Alexandru Lambrior (d. 20 septembrie 1883). • 11/1924, n. la Valea lui Ion (atunci `n jud. Neam]), prof. univ. critic [i istoric literar Ion Rotaru. • 11/1930, n. la Orhei (Basarbia) Eduard Covali (d. 2. 11. 2002, la Piatra-Neam]), dramaturg, teatrolog, regizor, din Piatra-Neam]. •14/1925, d., la Piatra- Neam], prof. Emil Istrate (n., la Bicaz, 1864), fost director al Liceului „Petru Rare[“. • 15/1916, n., la Totoie[ti (com. R\zboieni), Constantin-Virgil Gheorghiu, scriitor, stabilit la Paris, `n 1948, unde, de la 23 mai 1963, va func]iona ca preot (mai apoi paroh) la biserica Ortodox\ Sfin]ii Arhangheli. • 15/1965, s-a deschis Grupul {colar de Chimie din Piatra-Neam]. Director prof. Paul Vasiliu. • 16/1990, d., poetul Aurel Dumitra[cu (n. la Borca, jud. Neam], 29 noiembrie 1955) • 17/1885, n., la Roman, dr. C. I. Istrati, unul dintre `ntemeietorii `nv\]\m`ntului român modern (d. 17 ianuarie 1918). • 20/1898, `n prezen]a ministrului Spiru Haret, s-a inaugurat localul {colii Primare de B\ie]i Nr. 3 (azi, {coala Nr. 2), director Gheorghe Nicolau, c\ruia, `n 1936, aici, i s-a ridicat un bust. • 24/1932, preotul profesor Constantin Matas\ a sus]inut la radio conferin]a „De la Piatra la Bicaz”. • 24/1896, n., la F\lticeni, pictorul Aurel B\e[u decoperit de G. T. Kirileanu, deprinde cu ru[inea. Asinii (sic!), `ngenuncherea,b\taia cu vergi, trebuie s\ se fac\ cu totul nev\zute de prin [colile noastre, mai ales c\ chiar [i vechea datin\ a coarnelor [i a bourului au pierit din legislatura ]\rii. C\ci, recompensele ce se h\r\zesc silitorilor [i celor cumin]i, sunt o destul\ pedeaps\ pentru to]i acei ce nu le-au meritat. ~ns\ c`nd e mai la urm\, trebuie s\ zicem [i aceea c\, cea mai folositoare lec]ie este aceea ce `nsu[i profesorul o d\ prin exemplul s\u, pe l`ng\ care se cere de la d`nsul ca s\ fug\ de locurile `n care se adun\ oamenii ce n-au nici o treab\. Reputa]ia sa ì singura garan]ie ce o poate da familiilor, [i numai c`nd `[i va conserva stima lor, c`nd va merita venera]ia oamenilor stima]i de al]ii, numai atunci nu va mic[ora niciodat\ autoritatea trebuitoare cuvintelor sale [i nu va face s\ pice cuiva cu greu respectul ce trebuie s\-l aib\ de la lume [i `n general de la elevii s\i. “~nv\]\torii dar, dup\ cum am mai zis-o, sunt ni[te func]ionari ce exercit\ cea mai `nsemnat\ magistratur\, c\ci, ei vin `ndat\ dup\ preot, ba `nc\ adeseori `l `nlocuiesc.” Pentru a scurta drumul parcurs, ne vom limita `n a v\ prezenta c`teva piese dintr-un caiet de lucr\ri speciale al unui elev de clasa a IV-a de acum 108 ani. Acestea vorbesc de la sine despre calitatea muncii `nv\]\torului, con]inutul `nv\]\turii, care dezv\luie [i pe cel al programelor din acei ani, iar dac\ vor fi privite cu aten]ie, vor r\scoli, poate, APOSTOLUL cel care `l va `nscrie [i la Academia de Arte Frumoase din Ia[i, se stabile[te la Piatra- SEPTEMBRIE 2008 Neam], dup\ Primul R\zboi Mondial, cump\r`ndu-[i o cas\ la poalele muntelui Cozla (azi, Str. Ion Creang\). • 25/1858, la Piatra- Neam], ia fiin]\ {coala Primar\ de Fete Nr. 1, directoare: Elena Radovici •25/1922, d., la Piatra- Neam], Mihai Stamatin, mul]i ani director al Liceului „Petru Rare[“. • 26/1860, la Piatra- Neam], s-a `nfiin]at {coala Primar\ de B\ie]i Nr. 3, `n cartierul Precista, mutat\ `n 1867 `n cartierul M\r\]ei (azi, {coala Nr. 2). •26/2000, d., la Piatra- Neam], C\t\lin-Florin Stupcanu, profesor, ziarist, scriitor, omul de aleas\ cultur\ (n., la Filioara, com. Agapia, 2. 04. 1938). • 27/1919, n., `n comuna Filipeni, Bac\u, reputatul medic Costache Andone, [ef de sec]ie la Spitalul din Piatra- Neam] (1949-1984), consultant [i director al Policlinicii cu Plat\ din Piatra-Neam] (1984- 1997), membru al Academiei Oamenilor de {tiin]\ din România, pre[edintele Filialei Neam], din 1984. • 27/1948, n., la Tazl\u, jud. Neam], scriitorul Constantin Ardeleanu, autor al mai multor volume de povestiri („H`trii Tazl\ului”, trei volume), romane („Trif”, „Chetronia”), c\r]i despre via]a sportiv\ din România [.a. La mul]i ani, Domnule Constantin Ardeleanu, `]i ureaz\ colectivul de redac]ie al revistei „Apostolul”! • 30/1961, prin Decret al Consiliului de Stat, se trece la `nv\]\m`ntul general obligatoriu de 8 clase [i la `nv\- ]\m`ntul de cultur\ general\ de 12 ani. • Septembrie 1854 se `nfiin]eaz\ prima [coal\ de fete din Piatra-Neam]. •Septembrie 1860, apare la Ia[i revista „Instruc]iunea public\” editat\ de V. A. Urechia (n. la Piatra-Neam] `n 1934). • Septembrie 1935, `n revista „Apostolul”, s-a publicat articolul, de o mare actualitate [i `n zilele nostre, intitulat „Cum zelul dasc\lului poate corecta insuficien]a legiuitorului pedagogic”. • Septembrie 1935, apare la Piatra-Neam] revista lunar\ „Preocup\ri didactice”, sub redac]ia prof. Virgil Dobrescu [i a institutorului Petre Butnariu. interiorul nostru, stimul`ndu-ne s\ ne autoevalu\m activitatea de zi cu zi. Acei `nv\]\tori, care se organizau at`t de bine `n Asocia]ii profesionale, sunt `nv\]\torii bunicilor [i p\rin]ilor no[tri. Fiind a treia genera]ie de atunci, putem s\ facem [i bilan]ul muncii noastre. Credem c\, r\scolindu-ne interiorul, `n t\cere, vom g\si multe r\spunsuri. Putem apoi, s\ spunem celor care ne aud [i ne v\d, simplu [i f\r\ emfaz\: Ace[tia suntem noi ! Semeni ai dumneavoastr\, c\rora ne-a fost h\r\zit s\ dur\m cu mintea [i sufletul construc]ii umane, dup\ o datin\ care se pierde `n negura vremurilor. Pute]i s\ ne considera]i oric`nd p\rin]ii dumneavoastr\ spirituali, care vin `n [coli s\ v\ `nve]e, nu pentru a cer[i o bucat\ de pìne ci, cum s\ nu cer[i]i pìne, iar „dumneavoastr\” `nseamn\ „noi to]i”. Mul]umirea noastr\ este atunci c`nd ne spune]i: „~nv\]\torilor, lumin\torilor, v\ mul]umim !” [i, ca pe ni[te p\rin]i spirituali ce suntem, s\ ave]i grij\ s\ ne [i ajuta]i atunci c`nd, omene[te, nu mai putem... ~nv., ROMEL BÂRJOVEANU, {coala Nr.8 Piatra-Neam] Ed., MARIA BIRJOVEANU, {coala Nr.3 Piatra-Neam] ~nv., VASILE CIOBANU, {coala Straja-Tarc\u, Neam] Pag. 9
Page 1 and 2: APOSTOLUL SERIE NOU|, ANUL X, NR. 1
Page 3 and 4: ACTIVITATEA SINDICAL| “Nu am apel
Page 5 and 6: APOSTOLUL LITERAR {IARTISTIC Anul 6
Page 7: TINERE CONDEIE PIETRENE NU ~N}ELEG!
Page 11 and 12: UN COL}I{OR DE RAI LA POALELE CEAHL

Apostolul nr. 108 - CNRV

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?